Hernia de disc lombara

Se caracterizeaza prin ruperea inelului fibros de la marginea discului vertebral, permitand

hernierea materialului nucleului pulpos, care va interesa radacinile nervoase.
Dupa modul de severitate al conflictului disc-radacina nervoasa se descriu trei stadii de hernie de disc
lombara:
- stadiul 1 - cu iritatrea radacinii (durere pe traiect radicular);
- stadiul ! compresia radacinii (durere si parestezii pe traiect radicular cu modificari ale refle"elor
osteotendinoase);
- stadiul # - paralizia radacinii ( duereri, parestezii, pareza$paralizie pe membrul inferior).
Etiologie
Debutul %Dl este brutal, legat de un factor declansator (efort fizic mare, frig etc) sau insidios,
progresiv.
Orice pacient cu hernie de disc lombara prezinta clinic cinci sindroame:
1. rahidian = vertebral ( durere , contractura musculara paravertebrala, tulburari de statica vertebrala !
scolioza, cifoza - si tulburari de dinamica vertebrala ! limitarea miscarilor de fle"ie, e"tensie , infle"iuni
laterale);
. radicular & suma semnelor si simptomelor ce e"prima suferinta a una
sau mai multor radacini (durere radiculara , tulburari de sensibilitate si neuromotorii);
#. dural & semne cu e"presie clinica rezultate din cresterea presiunii la care este supus lichidul
cefalorahidian;
'. miofascial & dureri localizate in tesutul moale, identificate la palpare;
(. neuropsihic & totalitatea modificarilor comportamentale si de reactivitate neuropsihica a bolnavului.
)rincipalele traicete radiculare la nivelul membrului inferior sunt:
* , * # ! fata laterala si anterioara a coapsei, pana in treimea ei inferioara;
*' ! fata antero-e"terna sold, coapsa anterior ( de-a lungul muschiului croitor),
fata interna a genunchiului; este corelata cu refle"ul osteotendinos rotulian;
*( ! fesa, fata posterioara a coapsei pana la capul peronelui, lo+a antero-e"terna a gambei , in +urul
maleolei e"terne , fata dorsala a piciorului pana la haluce si spatiul interdigital ,;
S1 ! fesa, fata posterioara a coapsei pana in spatiu popliteu, fata posterioara
a gambei pana la nivelul tendonului achilian si calcaiului , - e"terna a plantei , ultimele trei degete.
Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala
.cest gen de tratament este recomandat in toate stadiile evolutive ale lombosciaticii de cauza
discala , dar trebuie individualizat in functie de forma clinica si particularitaiile bolnavului.
)entru tratamentul fizical-/inetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea mi+loacelor de
tratament in cateva scheme cu valoare orientativa.
)rin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate (cu sau
fara iradiere) sunt intense , nu se calmeaza nici in decubit , e"ista contractura musculara paravertebrala
cu sau fara blocada.
,n perioada sub acuta durerile din decubit au disparut , pacientul se poate misca in pat fara prea
mari dureri , poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa cu conditia de a nu-si mobiliza
coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel e"acerbarea durerilor.
Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana , aceste mobilizari declansand
durere moderata, suportabila.
,n ortostatism si mers , durerile apar dupa un interval mare de timp , pot persista contracturi ale
musculaturii paravertebrale lombare.
Perioada de remisiune completa este perioada dintre episoadele algice in care pacientul este
asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva.
0actorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung, reducerea reala a
riscului de recidiva , consta in adaptarea riguroasa a unui program de fizio-/inetoterapie la elementele
etiopatogenice genereatoare de suferinta.
Vazut din acest unghi , tratametul are ca obiective:
-educarea bolnavului in sensul acordarii importantei +uste durerii sale lombo sacro-fesiere;
-profila"ia activa a recidivelor;
-reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar.
)e langa obiectivele principale , apar si cele suplimentare datorita coafectarii radiculare si aparitia
suferintei neurologice : tulburari de sensibilate, deficite motorii , tulburari trofice etc.
biectivele
pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt:
- rela"area musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior.
)entru rela"area musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombo-sacralgiei , Sbenghe
recomanda aplicarea e"ercitiului hold-rela", modificat , cu rezistenta moderata spre minima.
- contractia unui grup muscular este urmata de rela"area muschilor activati si ciclul se repeta.
Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata.
Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor 1abat pentru membre in scopul influentarii musculaturii
trunchiului.
Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea e"etensoara
superioara a trunchiului.
Diagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura abdominala inferioara si pe cea a trunchiului.
)entru asuplizarea trunchiului inferior prin e"ercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare ,
basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-iliac , cel mai frecvent
se utilizeaza programul !illiams"
Programul Williams
cuprinde urmatoarele exercitii repartizate in doua faze:
#" $n prima faza:
-decubit dorsal , fle"ia-e"tensia genunchiilor;
-decubit dorsal , se trage cu mainile un genunchi la piept pana se atinge genuchiul cu fruntea, apoi celalat
genunchi;
-acelasi e"ercitiu , dar se e"ecuta simultan cu ambii genunchi;
-decubit dorsal , cu mainile sub cap , se trage un genunchi cat mai mult spre piept , apoi celalalt ,
finalizand cu ambii genunchi concomitent;
-decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala , pe langa cap , genunchii flectati la 23 de grade , talpile pe
pat.
Din aceasta pozitie se impinge zona lombara spre pat , se contracta abdominalii si se basculeaza sacrul
inainte.
4"ercitiile se e"ecuta in serii de repetari al caror numar se stabileste in functie de pacient.
%" $n faza doua a programului !illiams:
-decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat , se apleaca ambii genunchi lipiti spre dreapta
si spre stanga pana ating suprafata patului;
-decubit dorsal , se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta
pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului;
-decubit dorsal , se ridica alternativ fiecare membru inferior al genunchiului e"tins;
-din ortostatism , genofle"iuni cu mainile spri+inite pe spatarul unui scaun, spatele se mentine
perfect drept , calcaiele lipite pe sol;
-pozitia de 5cavaler servant6 , corpul aplecat spre inainte si spri+in cu mainile pe sol; se intinde
genunchiul de spri+in e"ecutand si o balansare care intinde muschiul psoas-iliac.
*a acest program se pot asocia o serie de e"ercitii la spalier din pozitia atarnat , in functie de
posibilitatile fizice ale bolnavului.
-cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza cu ambele maini pe aceasi bara se
e"ecuta:
1. ridicari ale genunchiilor la piept;
. rotarea trunchiului stanga$dreapta cu genunchii flectati;
#. bascularea stanga$dreapta a membrelor inferioare intinse;
'. semisuspendare (soldurile si genunchii flectati la 23 de grade , spri+in si pe picioare) , se
fac basculari inainte , inapoi si in lateral ale bazinului.
-cu fata la spalier , mainile facand priza pe aceasi bara se e"ecuta:
1. redresarea bazinului;
. pendularea bazinului.
$n perioada cronica se continua /inetoterapia prin consolidarea asuplizarii coloanei verterbrale lombare ,
dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului.
Scopul tonifierii musculaturii abdominale si a celei e"tensoare lombare este, ca si in pozitia de
ortostatism , trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului si sa creeze o presiune abdominala
care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale.
Program terapeutic:
1. ! din decubit dorsal cu genunchii flectati la 23 de grade , talpile pe pat.
Se incearca impingerea cu forta a genunchiilor in sus in timp ce /inetoterapeutul se opune miscarii , tot
timpul partea lombara ramanand in contact cu patul;
. ! aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica capul umerii si trunchiul , bratele intinse anterior , pana
cand palmele a+ung deasupra genunchilor.Se revine si se repeta.
#. ! din pozitie de cvadripedie pentru corectarea lordozei lombare , se 7suge7 puternic abdomnenul si se
mentine. Se rela"eaza si se repeta.
'.! decubit dorsal , genunchii flectati la 23 de grade , lipiti unul de altul , pacientul incearca sa ii duca
lateral spre panul patului.
(. ! aceeasi pozitie de plecare , bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept, iar terapeutul se opune;
8. ! decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. 9erapeutul incearca sa ridice ambele membre , dar
pacientul se opune;
:. ! din decubit lateral cu coapsele usor flectate.9erapeutul impinge cu o mana pelvisul pacientului inainte
si cu a doua mana trage inapoi de umarul acestuia.;olnavul se opune acestor forte.
<. ! e"ecutarea =podului6 din decubit dorsal cu genunchii usor flectati , spri+in pe umeri-spate si picioare,
se ridica bazinul si zona lombara. 9erapeutul se opune apasand pe crestele iliace;
2. ! din pozitia =pod6, bolnavul incerca o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezistenta spre
sfarsitul cursei miscarii.Se alterneaza stanga$dreapta.
13. ! din ortostatism langa o masa , pacientul se spri+ina usor de ea si face o usoara fle"ie din solduri
metinand coloana lombara delordozata; /inetoterapeutul se opune miscarii , avand o mana pe scapula si
cealalta anterior , pe cresta iliaca opusa . ;olnavul se opune acestor forte.
,n perioada de remisiune completa , bolnavul poate recurge la un tratament balneo-climateric.
#ceste programe nu sunt standard
si este recomandata varierea e&ercitiilor in functie de pacient '
>ecomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii si de profesia pe care o are pacientul.
.stfel , pacientii care isi desfasoara activitatea in special in pozitie ortostatica sun beneficiarii unui
program de /inetoterapie orientat spre intretinerea si dezvoltarea sistemului muscular de sutinere pe
verticala a coloanei vertebrale.
)entru pacientii a caror activitate profesionala solicita fle"ia trunchiului si miscari comple"e ale
membrelor superioare , programul de /inetoterapie profilactica trebuie orientat spre consolidarea functiei
de baza a sistemului vertebro-ischio-gambierilor, care asigura retroversia trunchiului la nivelul articulatiei
co"o-femurale.