• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 
CAPITOLUL III
 
SOCIETATE, ECONOMIE, CULTUR
Ă
 
Institu
ţ
iile juridice în perioada comunist
ă
 M
ă
cinate de perioada de dictatur
ă
anterioar
ă
prelu
ă
rii puterii de c
ă
tre regimulcomunist, institu
ţ
iile juridice ale statului de drept au suferit lovitura decisiv
ă
odat
ă
cuinstaurarea regimului comunist. La nivel legislativ, aceast
ă
perioad
ă
a coincis cu muta
ţ
iisemnificative la nivelul principiilor de drept
ş
i al rolului justi
ţ
iei în societate. Domnialegii a fost rapid înlocuit
ă
cu o politic
ă
a abuzului, iar independen
ţ
a justi
ţ
iei cu supunereasa fa
ţă
de for
ţ
ele politice.Procesul de supunere a justi
ţ
iei începe imediat dup
ă
preluarea puterii politice de c
ă
trecomuni
ş
ti, acesta fiind unul dintre obiectivele prioritare ale noului regim. Instan
ţ
ele de judecat
ă
au fost subordonate, succesiv, prin legea din 31 martie 1945 privind judecareacriminalilor de r
ă
zboi – care stabilea c
ă
, în compunerea unui complet de judecat
ă
vorintra 2 judec
ă
tori profesioni
ş
ti
ş
i 7 reprezentan
ţ
i ai poporului –
ş
i prin legea de organizarea justi
ţ
iei din 24 noiembrie 1947, care extindea acest mod de formare a completului de judecat
ă
. Opera de anulare a independen
ţ
ei instan
ţ
elor de judecat
ă
a fost completat
ă
 printr-o puternic
ă
epurare a corpului judec
ă
torilor
ş
i prin desfiin
ţ
area principiuluiinamovabilit
ăţ
i, astfel încât cariera judec
ă
torilor se afla în puterea executivului. De altfel, în textul legii se afirma explicit: „judec
ă
torii trebuie s
ă
apere interesele clasei muncitoare,s
ă
protejeze noua democra
ţ
ie
ş
i s
ă
pedepseasc
ă
inamicii poporului”. Aceast
ă
nou form
ă
 de justi
ţ
ie, l-a f 
ă
cut pe ministrul de Interne s
ă
afirme c
ă
„sprijinindu-se pe institu
ţ
iaasesorilor populari ce au la baza lor Constitu
ţ
ia
ş
i legile ce decurg din ea (justi
ţ
ia, n. n.),love
ş
te cu necru
ţ
are nu numai în oficinele de spionaj
ş
i în bandele de comploti
ş
ti, dar
ş
i în acele elemente exploatatoare care vor s
ă
împiedice construirea socialismului”
1
.Ulterior, în 1948, to
ţ
i avoca
ţ
ii au fost exclu
ş
i din barouri, fiind ulterior reprimi
ţ
i doaraceia care au primit aprobare din partea unor comisii dominate de comuni
ş
ti, fapt care acondus la reducerea num
ă
rului acestora la sub 20 de procente din num
ă
rul anteriorepur
ă
rii.Acest proces a continuat cu elaborarea Constitu
ţ
iei din 1948, urmat
ă
de cea din 1952
ş
i de cea din 1964, cu modificarea legisla
ţ
iei penale începând cu 1948
ş
i a celorlalteizvoare principale ale dreptului. Tot acest ansamblu, instituit rapid, din primii ani aiprelu
ă
rii puterii, a permis instaurarea terorii ca politic
ă
de stat.
Caracterele generale ale legisla
ţ
iei comuniste
 Legisla
ţ
ia comunist
ă
a adus în lumea juridic
ă
româneasc
ă
un set de caracteristici carelipsesc, în mod normal, unui sistem legislativ. Aceste caracteristici sunt relativ
 
numeroase, îns
ă
unele dintre ele sunt gr
ă
itoare pentru a justifica lipsa de legitimitate, juridic vorbind, a regimului comunist
ş
i consecin
ţ
elor produse de acesta.
Caracterul de clas
ă 
al legisla
ţ
iei emise în perioada comunist
ă
este una din acestetr
ă
s
ă
turi. Întreaga legisla
ţ
ie represiv
ă
a primilor ani de comunism a fost construit
ă
peideea de lupt
ă
de clas
ă
, în condi
ţ
iile în care mare parte din normele juridice aplicabileerau îndreptate f 
ăţ
i
ş
sau nu contra unor întregi grupuri sociale. Se pot identifica extrem demulte norme juridice, majoritatea cu caracter represiv, care stabilesc diverse sanc
ţ
iuni oriimpun interdic
ţ
ii unor categorii determinate de persoane, identificate ca grupuri:chiaburii, fo
ş
tii proprietari de întreprinderi etc. O astfel de caracteristic
ă
este deneacceptat într-un stat de drept, întrucât impune o legisla
ţ
ie discriminatorie, ce violeaz
ă
 orice principiu de drept, precum
ş
i norme de
 jus cogens
ale dreptului interna
ţ
ional.Caracterul complet discriminatoriu al legisla
ţ
iei represive poate fi u
ş
or ilustrat printr-un singur exemplu: prin Ordinul nr. 100 al Direc
ţ
iei Cabinet din 3 aprilie 1950
2
dinSecuritatea Poporului, în acord cu teza „ascu
ţ
irii luptei de clas
ă
”, se ar
ă
ta c
ă
„du
ş
manulde clas
ă
din
ţ
ara noastr
ă
, fabrican
ţ
ii
ş
i mo
ş
ierii expropria
ţ
i, bancherii
ş
i marii negustori,elemente deblocate
ş
i epurate din aparatul de stat
ş
i chiaburii, slugi ale imperialismului,caut
ă
prin orice fel de mijloace ca: zvonuri alarmiste, injurii, manifest
ă
ri rasiale
ş
i
ş
ovine,instig
ă
ri, misticism religios, mergând pân
ă
la acte de teroare, sabotaj, diversiune, s
ă
 creeze agita
ţ
ie, s
ă
alarmeze popula
ţ
ia, s
ă
îndemne la nesupunere, s
ă
împiedice construireasocialismului”. Fire
ş
te, era vizat „du
ş
manul de clas
ă
”, a
ş
a cum era definit în preambululOrdinului nr. 100. Intrau în aten
ţ
ia organelor represive cei care „lanseaz
ă
sau r
ă
spândesczvonuri alarmiste tenden
ţ
ioase, du
ş
m
ă
noase, ascult
ă
 
ş
i difuzeaz
ă
propaganda de
şă
n
ţ
at
ă
aposturilor de radio imperialiste, to
ţ
i cei care aduc injurii PMR, conduc
ă
torilor s
ă
i”, ca
ş
iURSS-ului
ş
i lui Stalin. De asemenea, erau pasibili de internarea în lag
ă
r cei cefrecventeaz
ă
„bibliotecile, concertele
ş
i în general manifest
ă
rile propagandistice alelega
ţ
iilor imperialiste” sau între
ţ
in leg
ă
turi cu func
ţ
ionarii lor
ş
i familiile acestora,instigatorii la „manifest
ă
ri rasiale
ş
i
ş
ovine”
ş
i la nesupunere
ş
i neexecutare „în contram
ă
surilor guvernului”. Astfel, denigrarea sau împotrivirea la colectivizare, colect
ă
ri,planurile de îns
ă
mân
ţă
ri
ş
i comas
ă
ri, prozelitismul religios, transmiterea de
ş
tiri„tenden
ţ
ioase, alarmiste, du
ş
m
ă
noase prin coresponden
ţă
intern
ă
sau extern
ă
” atr
ă
geatrimiterea în lag
ă
r. Aceea
ş
i m
ă
sur
ă
privea
ş
i „elemente cu un trecut reac
ţ
ionar cunoscutsau fo
ş
tii exploatatori care ocup
ă
înc
ă
în produc
ţ
ie posturi de r
ă
spundere”
3
.
Caracterul secret al legisla
 ţ 
iei represive
este o alt
ă
tr
ă
s
ă
tur
ă
care îndep
ă
rteaz
ă
 legisla
ţ
ia comunist
ă
, în special cea din primii ani ai deceniului al VI-lea, de ideea de statde drept. Caracterul public al oric
ă
rei legi, tradus în no
ţ
iunea de accesibilitate a normei juridice, este unul dintre elementele esen
ţ
iale ale acesteia. În lipsa posibilit
ăţ
ii de acunoa
ş
te legisla
ţ
ia represiv
ă
, persoanele au fost condamnate ori sanc
ţ
ionate cu m
ă
suriprivative de libertate, fiind astfel deschis
ă
calea abuzurilor, cu atât mai mult cu cât multedin aceste m
ă
suri au fost aplicate de c
ă
tre organe ale puterii administrative – de regul
ă
,cele de mili
ţ
ie
ş
i de securitate. Caracterul secret al unei importante p
ă
r
ţ
i a legisla
ţ
ieirepresive a fost determinat
ş
i de faptul c
ă
statul român ratificase o mul
ţ
ime de tratateinterna
ţ
ionale, inclusiv cele privind protec
ţ
ia unor drepturi fundamentale.
 
Astfel au fost Decretul nr. 62 din februarie 1955, care a „completat” Codul penal cuart. 193
1
. În textul acestui articol era incriminat
ă
„activitatea intens
ă
contra claseimuncitoare sau a mi
ş
c
ă
rii revolu
ţ
ionare, desf 
ăş
urat
ă
într-un post de r
ă
spundere înaparatul de stat sau într-un serviciu secret pe timpul regimului burghezo-mo
ş
ieresc”,pedepsit
ă
cu temni
ţă
grea pe via
ţă
 
ş
i confiscarea total
ă
a averii. Tot un caracter secret aavut
ş
i Hot
ă
rârea Consiliului de Mini
ş
tri nr. 1154, privind „domicilierea în centreleaglomerate”. La art. 2 se ar
ă
ta c
ă
se pot stabili în ora
ş
e „angaja
ţ
ii organelor
ş
i institu
ţ
iilorde stat”, ai întreprinderilor
ş
i organiza
ţ
iilor ob
ş
te
ş
ti, militarii muta
ţ
i în interes de serviciu
ş
i descenden
ţ
ii acestora, numai în baza ob
ţ
inerii unei reparti
ţ
ii de locuin
ţă
 
ş
i a unei vizede mutare eliberat
ă
de Mili
ţ
ie
4
. Aceast
ă
hot
ă
râre a fost completat
ă
ulterior. Astfel, la 22august 1952 se aproba o nou
ă
hot
ă
râre a Consiliului de Mini
ş
tri pentru înfiin
ţ
areacoloniilor de munc
ă
, a domiciliului de munc
ă
 
ş
i a batalioanelor de munc
ă
. HCM1554/1952 este îns
ă
mult mai elaborat
ă
, cuprinzând 20 de articole structurate pe cincicapitole. Purtând men
ţ
iunea „nepublicat
ă
”, acest text de lege secret a constituit bazam
ă
surilor a
ş
a-zis administrative luate pân
ă
în 1954 la abrogarea sa. În privin
ţ
adisloc
ă
rilor, se motiva c
ă
acestea s-au decis „pentru a u
ş
ura supravegherea activit
ăţ
iielementelor du
ş
m
ă
noase
ş
i str
ă
ine de clasa muncitoare
ş
i pentru a cur
ăţ
i cele maiimportante centre vitale ale
ţă
rii de elementele du
ş
m
ă
noase” (art. 1)
5
.Exemplele ar putea continua, îns
ă
ar fi inutil. Caracterul secret al legisla
ţ
iei indic
ă
 nivelul de ipocrizie în materie legislativ
ă
atins de c
ă
tre regim, prin încercarea de aascunde legisla
ţ
ia represiv
ă
a epocii propriei popula
ţ
ii ori cancelariilor str
ă
ine, creându-
ş
iastfel un alibi de imagine
ş
i l
ă
sând senza
ţ
ia c
ă
m
ă
surile represive care s-au luat de-alungul timpului reprezentau o ini
ţ
iativ
ă
local
ă
a unor autorit
ăţ
i represive, nu politicastatului comunist.Prin publicarea unor decrete, hot
ă
râri ale Consiliului de Mini
ş
tri
ş
i ale MAI sausimple decizii ministeriale ale
ş
efilor Securit
ăţ
ii, în baza c
ă
rora sute de mii de oameni aufost afecta
ţ
i de internarea în lag
ă
re, deport
ă
ri, fixarea de domiciliu obligatoriu sauconfisc
ă
ri de bunuri, f 
ă
r
ă
ca toate aceste victime s
ă
fi f 
ă
cut obiectul unei decizii judec
ă
tore
ş
ti în acest sens, regimul de la Bucure
ş
ti ar fi dezv
ă
luit astfel mijloacelerepresive de multe ori cu un caracter v
ă
dit arbitrar prin care î 
ş
i asigura stabilitatea.Sistemul ar fi fost nevoit astfel s
ă
se liberalizeze sau, în caz contrar, mai ales în noulcontext interna
ţ
ional al primilor pa
ş
i de „dezghe
ţ
” a rela
ţ
iilor est-vest, România,semnatar
ă
a Conven
ţ
iei de la Geneva
ş
i admis
ă
în 1955 ca membru al Na
ţ
iunilor Unite, arfi fost pus
ă
într-o situa
ţ
ie delicat
ă
6
. Din aceste motive, asupra unei bune p
ă
r
ţ
i a legisla
ţ
ieirepresive care a stat la baza ac
ţ
iunilor Securit
ăţ
ii s-a p
ă
strat un secret des
ă
vâr
ş
it.
Caracterul ideologic al legisla
 ţ 
iei
este evident pentru oricine parcurge constitu
ţ
iilecomuniste, care au fost utilizate nu atât pentru a regla raporturile dintre institu
ţ
iile statului
ş
i a stabili drepturile fundamentale, ci pentru a afirma principii de natur
ă
politic
ă
. Aceast
ă
 tr
ă
s
ă
tur
ă
conduce la faptul c
ă
reg
ă
sim în actele fundamentale ale României din aceavreme formul
ă
ri care ast
ă
zi par hilare
ş
i care, juridic vorbind, nu pot fi socotite norme juridice, ci cel mult declara
ţ
ii politice, al c
ă
ror loc nu este într-un text de lege. Exempleleperfecte sunt art. 7 din Constitu
ţ
ia din 1948 – „Bunurile comune ale poporului constituietemelia material
ă
a prop
ăş
irii economice
ş
i a independentei na
ţ
ionale a Republicii
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...