Curs Poluare

Prof. univ. dr. ing.
Florian IVAN
DEPOLUAREA AUTOMOBILELOR
Suport de curs
1
Introducere
CUPRINS.............................................................................................................................................1
1. INTRODUCERE..............................................................................................................................2
1.1 Noiuni introductive - poluarea..................................................................................................2
2. POU!RE! !UTO"O#IEOR. NOR"E DE POU!RE. NECESIT!TE! REDUCERII
POU$RII...........................................................................................................................................%
2.1. Nor&ele europene de poluare....................................................................................................'
2.2. Nor&ele de e&isii (n Statele Unite ale !&ericii.....................................................................1)
2.*. e+islaia ,i re+le&ent-rile (n India........................................................................................1%
2... Nor&e de poluare (n /aponia...................................................................................................10
2.). Co&paraie (ntre nor&ele de e&isii ale di1eritelor re+iuni din lu&e......................................1'
*. ST!DIU !CTU!......................................................................................................................21
*.1 Catali2atorul.............................................................................................................................21
*.1.1. Catali2atorul cu * trepte...................................................................................................22
*.1.2. Catali2ator cu 2 trepte.......................................................................................................2*
*.1.*. De2activarea catali2atoarelor3..........................................................................................2*
*.1... Date te4nice......................................................................................................................2.
*.2. Sen2ori de te&peratur- 5E6T 7 E84aust 6as Te&perature9...................................................2)
*.*. Sen2ori de o8i+en 5Sonda a&:da9........................................................................................2%
*... Sen2ori NO
8
.............................................................................................................................2'
*.). ;iltru de particule....................................................................................................................2'
*.%. Siste&ul de recirculare a +a2elor 5E6R9.................................................................................2<
*.0. !d#lue.....................................................................................................................................*1
*.0.1. !d#lue. O su:stan- natural-= e8istent- (n &ediul (ncon>ur-tor......................................*1
*.0.2. Siste&ul de evacuare pentru un &otor EURO ) cu !d#lue............................................*2
.. TR!SEU DE E?!CU!RE..........................................................................................................*%
..1. 6eneralit-i..............................................................................................................................*%
..2. Descrierea ,i ele&entele co&ponente ale e,apa&entului........................................................*%
..*. !cordarea e,apa&entului cu &otorul......................................................................................*<
.... Dia&etrul &ic al tu:urilor traseului de e,apa&ent..................................................................@
..). Dia&etrul &are al tu:urilor traseului de e,apa&ent3...............................................................@
). E?!CU!RE! 6!AEOR. 6R!DU DE PER;ECBIUNE ! E?!CU$RII...............................1
#I#IO6R!;IE.................................................................................................................................)
.
1. INTRODUCERE
1.1 Noiuni inrodu!iv" # $oluar"a
Poluar"a repre2int- conta&inarea &ediului (ncon>ur-tor cu &ateriale care inter1erea2- cu
s-n-tatea u&an-= calitatea vieii sau 1uncia natural- a ecosiste&elor 5or+anis&ele vii ,i &ediul (n
care tr-iesc9. C4iar dac- uneori poluarea &ediului (ncon>ur-tor este un re2ultat al cau2elor naturale
cu& ar 1i erupiile vulcanice= cea &ai &are parte a su:stanelor poluante provine din activit-ile
u&ane. Sunt dou- cate+orii de &ateriale poluante 5poluani9. Poluanii :iode+rada:ili sunt
su:stane= cu& ar 1i apa &ena>er-= care se desco&pun rapid (n proces natural. !ce,ti poluani devin
o pro:le&- cCnd se acu&ulea2- &ai rapid decCt pot s- se desco&pun-. Poluanii nonde+rada:ili
sunt &ateriale care nu se desco&pun sau se desco&pun 1oarte lent (n &ediul natural. Odat- ce apare
conta&inarea= este di1icil sau c4iar i&posi:il s- se (ndep-rte2e ace,ti poluani din &ediu.
Co&pu,ii nonde+rada:ili cu& ar 1i Diclor-Di1enil-Tricloretan 5DDT9= dio8ine= di1enili policrorurati
5PC#9 ,i &ateriale radioactive pot s- a>un+- la nivele periculoase de acu&ulare ,i pot s- urce (n
lanul tro1ic prin inter&ediul ani&alelor. De e8e&plu= &oleculele co&pu,ilor to8ici pot s- se
depun- pe supra1aa plantelor acvatice 1-r- s- distru+- acele plante. Un pe,te &ic care se 4r-ne,te
cu aceste plante acu&ulea2- o cantitate &are din aceste to8ine. Un pe,te &ai &are sau alte ani&ale
carnivore care se 4r-nesc cu pe,ti &ici pot s- acu&ule2e o cantitate &ai &are de to8ine. !cest
proces se nu&e,te :ioacu&ulare.
*
;i+ura 1.1. Poluarea c4i&ic- a at&os1erei D.E
Introducere
Poluarea aerului
Conta&inarea u&an- a at&os1erei P-&Cntului poate lua &ulte 1or&e ,i a e8istat de cCnd
oa&enii au (nceput s- utili2e2e 1ocul pentru a+ricultur-= (nc-l2ire ,i +-titul ali&entelor. Fn ti&pul
.
;i+ura 1.2.:. Surs- de poluare a aerului 7 +a2e e,apate auto&o:il
Introducere
Revoluiei Industriale 5sec.G?III si GIG9= poluarea aerului a devenit o pro:le&- &a>or-.
Poluarea ur:an- a aerului este cunoscut- su: denu&irea de s&o+. S&o+ul este (n +eneral un
a&estec de &ono8id de car:on ,i co&pu,i or+anici din co&:ustia inco&plet- a co&:usti:ililor
1osili cu& ar 1i c-r:unii ,i de dio8id de sul1 de la i&purit-ile din co&:usti:ili. Fn ti&p ce s&o+ul
reacionea2a cu o8i+enul= aci2ii or+anici ,i sul1urici se condensea2- su: 1or&- de pic-turi= (nteind
ceaa. PCn- (n secolul GG s&o+ul devenise de>a un pericol &a>or pentru s-n-tate.
Un alt tip de s&o+= cel 1otoc4i&ic= a (nceput s- reduc- calitatea aerului deasupra ora,elor &ari cu&
ar 1i os !n+eles (n anii H*@. !cest s&o+ este cau2at de co&:ustia (n &otoarele autove4iculelor ,i
ale avioanelor a co&:usti:ilului care produce o8i2i de a2ot ,i eli:erea2- 4idrocar:uri din
co&:usti:ilii Inear,iI. Ra2ele solare 1ac ca o8i2ii de a2ot ,i 4idrocar:urile s- se co&:ine ,i s-
trans1or&e o8i+enul (n o2on= un a+ent c4i&ic care atac- cauciucul= r-ne,te plante ,i irit- pl-&Cnii.
Jidrocar:urile sunt o8idate (n su:stane care se condensea2- ,i 1or&ea2- o cea- vi2i:il- ,i
p-trun2-toare.
)
;i+ura 1.2.a. Surs- de poluare a aerului D0E
Introducere
"a>oritatea poluanilor sunt eventual Isp-laiI de c-tre ploaie= 2-pad- sau cea- dar dup- ce au
parcurs distane &ari= uneori c4iar continente. Fn ti&p ce poluanii se adun- (n at&os1er-= o8i2ii de
sul1 ,i de a2ot sunt trans1or&ai (n aci2i care se co&:in- cu ploaia. !ceasta ploaie acid- cade peste
lacuri ,i p-duri unde poate duce la &oartea pe,tilor sau plantelor ,i poate s- a1ecte2e (ntre+i
ecosiste&e. Fn cele din ur&-= lacurile ,i p-durile conta&inate pot a>un+e s- 1ie lipsite de via-.
Re+iunile care sunt (n dru&ul vCntului care :ate dinspre 2one industriali2ate= cu& ar 1i Europa ,i
estul Statelor Unite ,i Canadei= sunt cele &ai a1ectate de ploi acide. Ploile acide pot s- a1ecte2e ,i
s-n-tatea u&an- ,i o:iecte create de oa&eniK ele di2olv- (ncet statui istorice din piatr- ,i 1aade din
Ro&a= !tena si ondra.
Una din cele &ai &ari pro:le&e cau2ate de poluarea aerului este (nc-l2irea +lo:al-= o cre,tere a
te&peraturii P-&Cntului cau2at- de acu&ularea unor +a2e at&os1erice cu& ar 1i dio8idul de car:on.
Odat- cu 1olosirea intensiv- a co&:usti:ililor 1osili (n secolul GG= concentraia de dio8id de car:on
din at&os1er- a crescut dra&atic. Dio8idul de car:on si alte +a2e= cunoscute su: denu&irea de +a2e
de ser-= reduc c-ldura disipat- de P-&Cnt dar nu :loc4ea2- radiaiile Soarelui. Din cau2a e1ectului
de ser- se asteapt- ca te&peratura +lo:al- s- creasc- cu 1=.L C pCn- la )='L C pCn- (n anul 21@@.
C4iar dac- aceast- tendin- pare a 1i o sc4i&:are &inor-= cre,terea ar 1ace ca P-&Cntul s- 1ie &ai
cald decCt a 1ost (n ulti&ii 12).@@@ ani= sc4i&:Cnd pro:a:il tiparul cli&atic= a1ectCnd producia
a+ricol-= &odi1icCnd distri:uia ani&alelor ,i plantelor ,i crescCnd nivelul &-rii.
Poluarea aerului poate s- a1ecte2e re+iunea superioar- a at&os1erei nu&it- stratos1er-. Producia
e8cesiv- a co&pu,ilor care conin clor cu& ar 1i cloro1luorocar:onaii 5C;C9 5co&pu,i 1olosii pCn-
acu& (n 1ri+idere= aparate de aer condiionat ,i (n 1a:ricarea produselor pe :a2- de polistiren9 a
epui2at stratul de o2on stratos1eric= creCnd o +aur- deasupra !ntarcticii care durea2- &ai &ulte
s-pt-&Cni (n 1iecare an. Ca re2ultat= e8punerea la ra2ele d-un-toare ale Soarelui a a1ectat viaa
acvatic- ,i terestr- ,i a&enin- s-n-tatea oa&enilor din 2onele nordice ,i sudice ale planetei.
Dintre produ,ii c4i&ici re2ultai (n ur&a procesului de ardere (n "!I a&inti& pe cei care
sunt &onitori2ai atCt pentru e1ectul direct cCt ,i pentru pericolul pe care (l repre2int-3 D)E
Mono%idul d" !ar&on 'CO( 7 Mre2ultatul arderii inco&pleteN
- +a2 color= cu &iros caracteristic= &onitori2at datorit- to8icit-ii deose:ite
- efecte asupra omului: 1actor de risc pentru su1erin2ii de :oli cardiovasculare=
e8punerea pe ter&en (ndelun+at reduce capacitatea de &unc- ,i di&inuea2-
de8teritatea &anual-.
%
Introducere
- D&otivul pentru care a ap-rut catali2atorulE
- Surse3 "!S '%O= "!C )O= aeronave3 .O= nave &ariti&e3 1O= c-i 1erate3 P1O=
altele3 .O 5inclu2Cnd de2astrele naturale= incendii= etc.9
O%i)ii d" a)o 'NO
%
(
- 6a2 cu &iros caracteristic avCnd ,i culoare speci1ic- care 1ace posi:i- distin+erea lui
(n spectru lu&inos
- "onitori2at datorit- e1ectelor dra&atice asupra &odi1ic-rilor de &ediu pe care le
produce
- Efecte asupra omului: di&inuarea capacit-ilor respiratorii= 1@@pp& NO
8
in4alate
ti&p de o or- produce le2iuni interne
Bio%idul d" *ulf '+O
,
(
- Re2ultatul arderii co&:usti:ilului cu continut de sul1 5&otorin-9
- 6a2 cu &iros ,i culoare caracteristic-
- E1ecte asupra &ediului3 ploi acide= accelerarea e1ectului de ser-
PM 'Pari!ula" Ma"r(
- Particule (n suspensie
- Particule solide sau lic4ide de di&ensiune &ic-= de ordinul &icronilor
- P"1@= P"2) 5P2.) &icroni= nu pot 1i 1iltrate de siste&ul respiratorK intr- (n or+anis&
,i nu se &ai eli&in-9
Plu-& .i o%i)ii $" &a)/ d" $lu-&
- Fn co&:usti:ilii o:tinui prin te4nolo+ii &ai vec4i 5:en2ina cu plu&:= ECO
Pre&iu&9
- Duce la aparitia daunelor neurolo+ice +rave
0
,. POLUAREA AUTOMOBILELOR. NORME DE POLUARE. NECE+ITATEA
REDUCERII POLU0RII
Fn ulti&ii ani= odat- cu cre,terea nu&-rului de autove4icule ,i necesit-ii de transport la
nivel +lo:al= consu&ul= respectiv cererea de petrol au crescut 1oarte &ult. Proporional cu
acestea este ,i cre,terea de e&isii poluante. C4iar dac- industia auto nu are cea &ai &are
contri:uie la e&isiile poluante ,i e&isii de +a2e r-spun2-toare pentru e1ectul de ser- ,i
(nc-l2irea planetar-= &-suri tre:uie luate (n toate do&eniile. Ur&-toarele +ra1ice ,i dia+ra&e
ilustrea2- nivelele actuale ,i de acu& caiva ani ale cererii ,i produciei de petrol= precu& ,i
nivelul alar&ant al e&isiilor +lo:ale de poluani.
'
;i+ura 2.1. Evoluia consu&ului 5cererii9 ,i produciei &ondiale de co&:usti:il petrolier D%E
Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii
6ra1icele de &ai sus pre2int- evoluia e&isiilor de CO
2
5principalul +a2 responsa:il pentru
e1ectul de ser-9 (n ulti&ii )@ pCn- la 1)@ de ani. "-sur-torile concentraiei de CO
2
din aerul
<
;i+ura 2.2. Producia &ondial- de co&:usti:il petrolier ,i cererea viitoare
at&os1eric a 1ost e1ectuate de NO!! 5National Oceanic and !t&osp4eric !d&inistration - United
States Depart&ent o1 Co&&erce9. Fn pre2ent nivelul e&isiilor de CO
2
5&ilioane de tone9 este de 0
ori &ai ridicat decCt era in 1<)). D'E
,.1. Nor-"l" "uro$"n" d" $oluar"
Nor-"l" "uro$"n" d" $oluar" EURO 1= EURO 2= EURO * ,i EURO . nu au prevederiQli&it-ri
clare (n ceea ce prive,te e&isiile de CO
2
. Se a8ea2- &ai &ult pe CO= NO
8
= JC= P". D<E
;i+ura 2.) pre2int- nivelul concentraiilor de NO8 ,i P" din +a2ele de evacuare ale
&otoarelor cu aprindere prin scCnteie con1or&e cu le+islaiile EURO 1 pCn- la EURO ). Se poate
1@
o:serva c- pentru toate nor&ele nivelul de P" este @K E&isiile de particule erau speci1ice
&otoarelor ce 1oloseau :en2in- cu plu&: 5tetraetil de plu&:9.
Nor-" EURO. Poluani -oniori)ai 1 MAC
O%i)ii d" a)o 'NO%( 7 1ie su: 1or&- de o8id de a2ot
5NO9 sau dio8id de a2ot 5NO
2
9 7 (n ti&pul arderii cCnd
o8i+enul reacionea2- cu a2otul 5N
2
9 la te&peraturi (nalte
(n pre2ena aerului. Daca se scade e&isia de NO8=
consu&ul speci1ic e1ectiv de co&:usti:il creste. C4iar ,i
asa i&portantele cercet-ri e1ectuate (n do&eniul
de2volt-rii &otoarelor= au reu,it atin+erea unor e&isii
sc-2ute 1-r- a a1ecta consu&ul de co&:usti:il.
Pari!ula" Ma"r 'PM( (n +a2ele de evacuare sunt
repre2entate de particule 1ine de car:on ,i 4idrocar:uri
care se 1or&ea2- (n 2one cu coninut sc-2ut de o8i+en ale
11
;i+ura 2.%. !nali2a evoluiei nor&elor de poluare de la non-EURO la EURO ) - &otoare diesel D<E
1l-c-rii. Pre2ena sul1ului 5S9 (n co&:usti:ilii diesel de calitate in1erioar- creste coninutul de
particule din +a2ele e,apate. Din ianuarie 2@@<= an din care nor&ele EURO ) vor deveni o:li+atorii
pentru orice &otor Diesel nou produs dup- aceasta dat-= coninutul &a8i& ad&is de particule din
+a2ele de e,apa&ent va 1i redus la @.2 +QRS4.
Nor-"l" "uro$"n" d" "-i*i"= de1inesc li&itele accepta:ile pentru e&isiile +a2elor de
evacuare a ve4iculelor noi vCndute (n statele-&e&:re ale UE. Standardele de e&isie sunt de1inite
(ntr-o serie de directive a Uniunii Europene de escal- la introducerea pro+resiv- a standardelor din
ce (n ce &ai stricte.
Fn pre2ent= e&isiile de o8id de a2ot 5NO89= 4idrocar:uri 5JC9= &ono8id de car:on 5CO9 ,i particule
5P"9 sunt re+le&entate la cele &ai &ulte tipuri de ve4icule= inclusiv autoturis&e= ca&ioane=
trenuri= tractoare ,i &asini si&ilare= :ar>e= dar e8clu2Cnd navele &ariti&e ,i avioanele. Pentru
1iecare tip de ve4icul= se aplic- di1erite standarde. Respectarea este deter&inat- de rularea
&otorului (n cicluri de (ncerc-ri standardi2ate. ?e4iculele necon1or&e nu pot 1i vCndute (n UE= dar
noile standarde nu se aplic- pentru ve4iculele a1late de>a (n circulaie pe dru&urile pu:lice. Nu
utili2area de te4nolo+ii speci1ice este necesar- pentru a respecta standardele= de,i te4nolo+ia
disponi:il- la acel &o&ent este 1olosit- pentru sta:ilirea standardelor.
Transport i nclzirea global. Bint- 1i8at- la Protocolul de la TUoto a 1ost o reducere de 'O a
e&isiilor (n toate sectoarele econo&iei 1a- de nivelurile din 1<<@ pCn- (n 2@@'-2@12.
12
;i+. 2.0. Poluanti &onitori2ai - &otoare
diesel D1@E
;i+. 2.'. i&itele &a8i&e ad&ise pentru NO8 ,i P"
prin nor&ele de poluare EURO 7 anali2a evoluiei
nor&elor de poluare pentru &otoare diesel D11=12E
+andard"l" "uro$"n" d" "-i*ii $"nru auouri*-" '!a"goria M1( sunt pre2entate (n ta:elul 1.
Ta:elul 1 D<E3
Niv"l Da/ CO 2g34-5 6C 2g34-5
NO
%
2g34-5
6C 7 NO
%
2g34-5
PM 2g34-5
Mooar" !u a$rind"r" $rin !o-$ri-ar" 'ali-"na" !u -oorin/(
Euro 1 VVV Iulie 1<<2 2=02 5*=1%9 -- -- @=<0 51=1*9 @=1. 5@=1'9
Euro 2 Ianuarie 1<<% 1.@ -- -- @.0 @.@'
Euro * Ianuarie 2@@@ @.%. -- @.) @.)% @.@)
Euro . Ianuarie 2@@) @.) -- @.2) @.* @.@2)
Euro )
5viitor9
Septe&:rie 2@@<@.) -- @.1' @.2* @.@@)
Euro %
5viitor9
Septe&:rie 2@1.@.) -- @.@' @.10 @.@@)
Mooar" !u $rind"r" $rin *!8n"i" 'ali-"na" !u &"n)in/(
Euro 1 VVV Iulie 1<<2 2=02 5*=1%9 -- -- @=<0 51=1*9 --
Euro 2 Ianuarie 1<<% 2.2 -- -- @.) --
Euro * Ianuarie 2@@@ 2.* @.2 @.1) -- --
Euro . Ianuarie 2@@) 1.@ @.1 @.@' -- --
Euro )
5viitor9
Septe&:rie 2@@<1.@ @.1 @.@% -- @.@@) VV
Euro %
5viitor9
Septe&:rie 2@1.1.@ @.1 @.@% -- @.@@) VV
V Fnainte de Euro )= ve4iculele de pasa+eriW 2)@@ R+ au 1ost apro:ate ca tip de ve4icule co&erciale
u,oare N1 7 I
VV Se aplic- nu&ai la ve4iculele ec4ipate cu &otoare cu in>ecie direct-
VVV ?alori (n parante2e sunt (n li&itele con1or&it-ii produciei 5COP9
+andard" "uro$"n" d" "-i*i" $"nru auov"9i!ul" !o-"r!ial" u.oar": - ; 1<=>4g '!a"goria
N1 1 I(: 2g34-5 sunt pre2entate (n ta:elul 2.
1*
Ta:elul 2 D<E3
Niv"l Da/ CO 6C NO
%
6C 7 NO
%
PM
Euro 1 Octo&:rie 1<<. 2.02 -- -- @.<0 @.1.
Euro 2 Ianuarie 1<<' 1.@ -- -- @.0 @.@'
Euro * Ianuarie 2@@@ @.%. -- @.) @.)% @.@)
Euro . Ianuarie 2@@) @.) -- @.2) @.* @.@2)
Euro ) 5viitor9 Septe&:rie 2@@< @.) -- @.1' @.2* @.@@)
Euro % 5viitor9 Septe&:rie 2@1. @.) -- @.@' @.10 @.@@)
Mooar" !u a$rind"r" $rin *!8n"i" 'ali-"na" !u &"n)in/(
Euro 1 Octo&:rie 1<<. 2.02 -- -- @.<0 --
Euro 2 Ianuarie 1<<' 2.2 -- -- @.) --
Euro * Ianuarie 2@@@ 2.* @.2 @.1) -- --
Euro . Ianuarie 2@@) 1.@ @.1 @.@' -- --
Euro ) 5viitor9 Septe&:rie 2@@< 1.@ @.1 @.@% -- @.@@) V
Euro % 5viitor9 Septe&:rie 2@1. 1.@ @.1 @.@% -- @.@@) V
V Se aplic- nu&ai la ve4iculele cu ec4ipate &otoare cu in>ecie direct-
+andard" "uro$"n" d" "-i*ii $"nru auov"9i!ul" !o-"r!ial" u.oar" 1<=>4g ; - ; 1?@=4g
'!a"goria N1 1 II(: 2g34-5 sunt pre2entate (n ta:elul *.
Ta:elul * D<E3
Niv"l Da/ CO 6C NO
%
6C 7 NO
%
PM
Euro 1 Octo&:rie 1<<. ).10 -- -- 1.. @.1<
Euro 2 Ianuarie 1<<' 1.2) -- -- 1.@ @.12
Euro * Ianuarie 2@@1 @.' -- @.%) @.02 @.@0
Euro . Ianuarie 2@@% @.%* -- @.** @.*< @.@.
Euro ) 5viitor9 Septe&:rie 2@1@ @.%* -- @.2*) @.2<) @.@@)
Euro % 5viitor9 Septe&:rie 2@1) @.%* -- @.1@) @.1<) @.@@)
Euro 1 Octo&:rie 1<<. ).10 -- -- 1.. --
Euro 2 Ianuarie 1<<' ..@ -- -- @.%) --
1.
Euro * Ianuarie 2@@1 ..10 @.2) @.1'@ -- --
Euro . Ianuarie 2@@% 1.'1 @.1* @.1 -- --
Euro ) 5viitor9 Septe&:rie 2@1@ 1.'1 @.1* @.@0) -- @.@@) V
Euro % 5viitor9 Septe&:rie 2@1) 1.'1 @.1* @.@0) -- @.@@) V
+andard" "uro$"n" d" "-i*ii $"nru auov"9i!ul" !o-"r!ial" u.oar" 1?@=4g ; - ; <>==4g
'!a"goria N1 1 III(: 2g34-5 sunt pre2entate (n ta:elul ..
Ta:elul . D<E3
Niv"l Da/ CO 6C NO
%
6C 7 NO
%
PM
Euro 1 Octo&:rie 1<<. %.< -- -- ..< @.2)
Euro 2 Ianuarie 1<<' 1.) -- -- @.<% @.10
Euro * Ianuarie 2@@1 @.<) -- @.0'@ @.'% @.1
Euro . Ianuarie 2@@% @.<) -- @.*< @..% @.@%
Euro ) 5viitor9 Septe&:rie 2@1@ @.0. -- @.2' @.*) @.@@)
Euro % 5viitor9 Septe&:rie 2@1) @.0. -- @.12) @.21) @.@@)
Euro 1 Octo&:rie 1<<. %.< -- -- 1.0 --
Euro 2 Ianuarie 1<<' ).@ -- -- @.' --
Euro * Ianuarie 2@@1 ).22 @.2< @.21@ -- --
Euro . Ianuarie 2@@% 2.20 @.1% @.11@ -- --
Euro ) 5viitor9 Septe&:rie 2@1@ 2.20 @.1% @.@'2 -- @.@@) V
Euro % 5viitor9 Septe&:rie 2@1) 2.20 @.1% @.@'2 -- @.@@) V
+andard"l" "uro$"n" d" "-i*ii $"nru auo!a-ioan" *i auo&u*": -ooar" Di"*"l: g34A9
'fu-
#1
( sunt pre2entate (n ta:elul ).
Ta:elul ) D<E.
Niv"l Da/ Ci!lu "*ar" CO 6C NO
%
PM Fu-
EURO I
1<<2= P') RS
ECE R-.<
..) 1.1 '.@ @.%12
1<<2=W ') RS ..) 1.1 '.@ @.*%
EURO II
Octo&:rie 1<<% ..@ 1.1 0.@ @.2)
Octo&:rie 1<<' ..@ 1.1 0.@ @.1)
Euro III Octombrie 1 numai EE! "E# $ E%& 1.' '.() (.' '.'( '.1)
1)
Octo&:rie 2@@@
CES X ER
2.1 @.%% ).@
@.1@
@.1* V
@.'
Euro I? Octo&:rie 2@@) 1.) @..% *.) @.@2 @.)
Euro ? Octo&:rie 2@@' 1.) @..% 2.@ @.@2 @.)
V Pentru &otoarele de &ai puin de @.0) d& Y volu& per cilindru ,i o turaie de putere no&inal- de
&ai &ult de *@@@ rotQ&in. EE? este IEn4anced environ&entallU 1riendlU ve4icleI.
+andard"l" "uro$"n" d" "-i*ii $"nru v"9i!ul" -ari d" ran*$or -arf/= cate+oria N2= EDC
52@@@ si peste9 sunt re2u&te in ta:elul %.
Ta:elul % D<E3
+andard Da/ CO 'g34A9( NO
%
'g34A9( 6C 'g34A9( PM 'g34A9(
Euro @ 1<''-1<<2 12.* 1).' 2.% niciunul
EURO I 1<<2-1<<) ..< <.@ 1.2* @..@
EURO II 1<<)-1<<< ..@ 0.@ 1.1 @.1)
Euro III 1<<<-2@@) 2.1 ).@ @.%% @.1
Euro I? 2@@)-2@@' 1.) *.) @..% @.@2
Euro ? 2@@'-2@12 1.) 2.@ @..% @.@2
,.,. Nor-"l" d" "-i*ii Bn +a"l" Uni" al" A-"ri!ii
Fn Statele Unite= standardele de e&isii sunt +estionate la nivel naional de c-tre !+enia de
Protecie a "ediului 5!P"9. Statele ,i +uvernele locale >oac- un rol de 1ilial-. D1*E
Fa)a 1 '1CCD#1CCC(
Re+le&entarile autorit-ii naionale de Nivel 1 s-au introdus (n &od treptat= din 1<<. pCn- (n
1<<0= ,i sunt (n curs de eli&inare (n 1avoarea nivelului de standard naional 2= din 2@@. pCn- (n
2@@<.
Fn Cali1ornia se di1eneste un pro+ra& pentru nor&ele de e&isie ale autove4iculelor= care
sunt &ai stricte decCt (n SU!= iar unul dintre nivelele acestui pro+ra& se nu&e,te E? 5oZ
E&ission?e4icle9.
1%
Standardul de e&isii E? a dat na,tere la alte ) cate+orii &ari de e&isii poluante= dupa cu&
ur&ea2-3
TLEV 7 Transitional oZ E&ission ?e4icle
LEV 7 oZ E&ission ?e4icle
ULEV 7 Ultra-oZ E&ission ?e4icle
+ULEV 7 Super-Ultra oZ E&ission ?e4icle
EEV 7 Aero E&ission ?e4icle
Fa)a , ',==D .i -ai 8r)iu(
Standardul naional Tier 2 intr- in vi+oare (n perioada 2@@. 7 2@@<.
Fn loc s- se :a2e2e (n de1inirea li&itei &a8i&e a e&isiilor pe +reutate= standardul Tier 2 (n+lo:ea2-
11 su:divi2iuni. Su:divi2iunea 1 este cea &ai curat- 5autove4icule cu e&isii 2ero9= iar
su:divi2iunile <= 1@= 11 sunt te&porare. Dou- su:divi2iuni &ai putin restrictive din punctul de
vedere al e&isiilor de no8e < ,i 1@ au 1ost scoase din u2 (n anul 2@@%.
Re+le&ent-rile Tier 2 prev-d de ase&enea ,i li&it-ri ale coninutului de sul1 din car:urani 5:en2ina
,i &otorina co&erciali2ate in SU!9.
Re+le&ent-rile su: Tier 2= Tier 1 ,i divi2iunile TE? au 1ost scose (n 2@@.= r-&CnCnd E?=
UE? ,i SUE? care au devenit &ult &ai strin+ente= cunoscute 1iind su: nu&ele de E? 2= UE?
2= respectiv SUE? 2.
Ur&-toarele noi cate+orii au 1ost create3
ILEV 7 In4erentlU oZ-E&ission ?e4icle
PEEV 7 Partial Aero E&ission ?e4icle
AT#PEEV 7 !dvanced Tec4nolo+U Partial Aero E&ission ?e4icle
NLEV 7 National oZ E&ission ?e4icle
,.<. L"gi*laia .i r"gl"-"n/ril" Bn India
Pri&a re+le&entare a e&isiilor autove4iculelor (n India a devenit activ( (n 1<'<. !ceste
re+le&ent-ri au 1ost curCnd (nlocuite de nor&e si standarde (&p-rite atCt pentru auto&o:ilele
ali&entate cu :en2in- 51<<19 cCt ,i pentru cele diesel 51<<29. Dup- anul 2@@@= India a inceput
adoptarea nor&elor EURO pentru e&isii de no8e. D1*E
10
,.D. Nor-" d" $oluar" Bn Fa$onia
Principalul poluant care pune serioase pro:le&e in ara soarelui r-sare este NO
8
= /aponia
avCnd unele dintre cele &ai poluate &etropole la nivel +lo:al. Fn 1<<2 pentru a 1ace 1a-
pro:le&elor +enerate de poluarea aerului cu NO
8
"inisterul "ediului >apone2 a adoptat e+ea
privind &-surile speciale ce tre:uiesc luate pentru reducerea cantit-ii de o8id de a2ot e&is- de
&otoarele auto&o:ilelor. Fn :a2a le+ii o serie de &-suri drastice au 1ost luate atCt (n ceea ce prive,te
&a,inile noi cCt ,i cele a1late de>a (n circulaie. Fn iunie 2@@1 le+ii i-a 1ost adus un a&enda&ent care
avea prevederi asupra controlului e&isiei de P" 5Particulate "atter9. Fn octo&:rie 2@@2 aceste le+i
au devenit standarde de e&isii. Fntre anii 1<<0Q1<<' noile standarde pentru autove4icule au 1ost
aplicate retroactiv &a,inilor vec4i a1late de>a in circulaie. Proprietarii de auto&o:ile aveau deci 2
&etode pentru a se adapta le+ii3
1. Fnlocuirea ve4iculelor vec4i cu &odele noi ,i &ai curate
2. "ontarea pe ve4iculele vec4i a unor dispo2itive de control ,i reducere a NO
8
,i P"
?e4iculele au o perioada de +raie cuprins- (ntre ' ,i 12 ani pentru a satis1ace le+ea. Perioadele de
+raie depind de tiupul de ve4icule dup- cu& ur&ea2- 3
- ?e4icule co&erciale u,oare 5""! P[ 2)@@R+93 ' ani
- ?e4icule co&erciale +rele 5""! W 2)@@R+93 < ani
- "icro:use 511-2< locuri93 1@ ani
- !uto:use &ari 5W *@ locuri93 12 ani
- ?e4icule speciale 5:a2ate pe ca&ioane de &ar1- sau auto:use93 1@ ani
- !utoturis&e diesel3 < ani
D1*= 1.= 1)E
1'
,.>. Co-$arai" Bnr" nor-"l" d" "-i*ii al" dif"ri"lor r"giuni din lu-"
Fn 1i+urile ur&-toare se pre2int- co&parativ toate standardele de e&isii.

1<
;i+ura 2.<. Co&parativ (ntre nor&ele de poluare ale di1eritelor re+iuni din lu&e D1)E
E*olu+ia standardelor de emisii diferentia pe poluan+i.
Mono%id d" !ar&on 'CO(
6idro!ar&uri '6C(
O%id d" a)o 'NO
%
(
Pari!ula" Ma"r 'PM(
2@
;i+. 2.1@. Evoluia CO (n ti&p 7 "!S D1)E ;i+. 2.11. Evoluia CO (n ti&p 7 "!C D1)E
;i+. 2.12. Evoluia JC (n ti&p 7 "!S D1)E ;i+. 2.1*. Evoluia JC (n ti&p 7 "!C D1)E
;i+. 2.1.. Evoluia NO8 (n ti&p 7 "!S D1)E ;i+. 2.1). Evoluia NO8 (n ti&p 7 "!C D1)E
;i+. 2.1%. Evoluia P" (n ti&p 7 "!C D1)E
<. +TADIUL ACTUAL
<.1 Caali)aorul
Converti2orul catalitic este cea &ai vec4e co&ponent- a siste&ului de depoluare. Este un
dispo2itiv 1olosit pentru a reduce to8icitatea unui &otor cu ardere intern-.
Pri&a dat- a 1ost introdus (n producia de serie pe auto&o:ilele de pe piaa a&erican- (ncepCnd cu
anul 1<0). Catali2atoarele sunt 1olosite cel &ai des la siste&ele de evacuare ale autove4iculelor= dar
&ai poti 1i utili2ate ,i la3 ec4ipa&ente de &inerit= stivuitoare= trenuri ,i alte ve4icule ec4ipate cu
"!I. Fn interiorul catali2atorului au loc reacii c4i&ice unde produ,ii re2ultai (n ur&a arderii sunt
convertii (n produ,i &ai putin to8ici.
E1iciena unui catali2ator poate a>un+e pCn- la <@O.
21
;i+ura *.1.a. Converti2or catalitic Dod+e Ra& D10E
#tadiul actual
<.1.1. Caali)aorul !u < r"$"
!re * sarcini si&ultane3
1.
Reducerea o8i2ilor de a2ot 5NO89 (n a2ot ,i o8i+en3 2NO
8
8O
2
\ N
2

2.
O8idarea &ono8idului de car:on 5CO9= care este un produs to8ic= (n CO
2
3 2CO \ O
2
2CO
2
*.
O8idarea 4idrocar:urilor nearse (n CO
2
,i J
2
O3 2C
8
J
U
\ 528\UQ29O
2
28CO
2
\ UJ
2
O
!ceste * reacii c4i&ice se produc atunci cCnd &otorul 1uncionea2- putin peste raportul
stoec4io&etric= &ai e8act 1..'-1..< R+ aer la 1 R+ co&:usti:il.
CCnd e8ist- &ai &ult o8i+en decCt necesar a&estecul este s-rac ,i se a1la (n condiii de o8idare= ca2
(n care cele 2 reacii cataltice= o8idarea CO si a JC sunt 1avori2ate= iar reacia de reducere nu se &ai
produce. Fn ca2ul e8istenei co&:usti:ilului (n e8ces= a&estecul este :o+at= reacia de reducere a
NO8 este 1avori2at-= iar reaciile de o8idare a CO si JC nu &ai au loc.
Dac- un &otor ar putea 1i tinut teoretic (n li&itele raportului stoec4io&etric= teoretic ar e8ista o
e1icien- de 1@@O a reaciilor catalitice.
22
;i+ura *.1.:. Catali2ator Saa: <-) D10E
#tadiul actual
<.1.,. Caali)aor !u , r"$"
!re 2 sarcini si&ultane.
1.
O8idarea CO (n CO
2
3 2CO \ O
2
2CO
2
2.
O8idarea 4idrocar:urilor nearse sau parial arse (n CO
2
,i J
2
O3
2C
8
J
U
\ 528\UQ29O
2
28CO
2
\ UJ
2
O
!cest tip de catali2ator este r-spCndit (n specila la &otoarele cu aprindere prin co&pri&are= avCnd
rol de a neutrali2a e&isiile de JC ,i CO.
<.1.<. D")a!ivar"a !aali)aoar"lorG
Catali2atoarele devin inactive 1iind totodat- ine1iciente (n pre2ena 1u&ului. !,adar
autove4iculele ec4ipate cu catali2ator tre:uie ali&entate doar cu co&:usti:ili 1-r- plu&:= ast1el
1iind eli&inat- si poluarea cu P" 5Particulate "atter9= poluant care re2ult- din arderea tetraetilului
de plu&:. De2activarea catali2atoarelor se (ntC&pl- atunci cCnd su:stanele din siste&ul de
evacuare al autove4iculului se a,ea2- pe supra1aa ele&entului catalitic= (&piedicCnd accesul
+a2elor de evacuare prin Moc4iurileN catali2atorului.
Su:stanele care a1ectea2- 1uncionarea sunt3 plu&:= 2inc= sul1= &a+ne2iu= 1os1or si 1ier.
Aincul= 1os1orul ,i sul1ul provin din lu:ri1iani anti1riciune.
Sul1ul si &a+ne2iu provin din i&purit-i ale co&:usti:ililor sau din aditivi.
Siliciul este re2ultatul avariei &otorului precu& u2area +arniturii de c4iulas- per&iCnd accesul
lic4idului de r-cire (n ca&era de ardere.
Eli&inarea depunerilor de sul1 de pe supra1aa catali2atorului se poate 1ace prin arderea acestuia=
(nc-l2ind +a2ele de evacuare= lucru care se 1ace prin &eninerea &otorului pe durat- (ndelun+at- la
sarcini &ari.
O serie de situaii pot cau2a supra(nc-l2irea catali2atorului3
o e8istena uleiului de un+ere (n siste&ul de evacuare cau2at de u2ura pronunat- a &otorului
5sau de nivelul uleiului (n :aie peste li&ita &a8i&- 9
o rateuri ale &otorului
o o supap- de evacuare rupt- sau 1isurat- cau2ea2- accesul co&:usti:ilului pe traseul de
evacuare
o utili2area unui co&:usti:il neadecvat &otorului
2*
#tadiul actual
<.1.D. Da" "9ni!"
"omponen+a catalizatoarelor:
Converti2oarele catalitice sunt alc-tuite din &ai &ulte ele&ente3
Monoliul *au -i")ul este un &etal preiosK (n ca2ul catali2atoarelor &oderne acesta este
re+-sit su: 1or&a unui 1a+ure cera&ic= dar sunt 1olosii de ase&enea ,si 1a+uri din oel
ino8ida:ilK &ie2ul este denu&it suport catalitic.
Platina este cel &ai activ &etal= des utili2at la catali2atoare. Nu este 1olosit- (n toate ca2urile
datorit- unor reacii adiionale nedorite ,iQsau costurilor ridicate.
Paladiul 5Pd9 ,i rodiul 5Rd9 sunt alte &etale preioase 1olosite. Platina ,i rodiul sunt 1olosite pe post
de catali2ator reductor= (n ti&p ce paladiul este 1olosit pe post de catli2ator o8idant.
"ai sunt 1olosite ceriu& 5Ce9= 1ier 5;e9= &a+ne2iu 5"+9 ,i nic4el 5Ni9.
+ar d" $ro"!i" 5Zas4coat9 este un a&estec de siliciu ,i alu&iniu 5silicon9. !cest strat are
rolul de a separa= i2ola ,i prote>a &onolitul de carcasa &etalic- (ntr-o cavitate per1ect etan,-.
Car!a*a -"ali!/ este de o:icei din &etal ino8ida:il.
2.
;i+. *.1...1. Seciune printr-un catali2ator cu &ie2 &etalic D10E
#tadiul actual
<.,. +"n)ori d" "-$"raur/ 'EHT 1 E%9au* Ha* T"-$"raur"(
Sunt 1olosii cu dou- scopuri3
- Rol de siste& de averti2are asupra te&peraturii (n ca2ul (n care aceasta trece
peste te&peratura de si+uran- de 0)@
O
C pentru catali2atoarele pe dou- c-i ,i
de <@@
O
C pentru catali2atoarele pe trei c-i cu paltin- sau <2)
O
C la cele cu
paladiu
- a &onitori2area 1uncion-rii catali2atorului 7 de o:icei se &ontea2- 2
sen2ori= unul (nainte ,i unul dup- catali2ator pentru &asurarea cre,terii de
te&peratur- a &ie2ului catalitic
Pentru 1iecare 1O de CO din +a2ele de evacuare= te&peratura acestora creste cu 1@@
O
C.
2)
;i+. *.1...2. Catali2ator cu &ie2 tip 1a+ure cera&ic D10E
#tadiul actual
<.<. +"n)ori d" o%ig"n '+onda La-&da(
!sa nu&ita sond- la&:da sau sen2or E6O 5E84aust 6as O8i+en9 este de1apt un &ic sen2or
introdus (n siste&ul de evacuare a unui &otor cu aprindere prin scCnteie pentru &asurarea
concentraiei de o8i+en din +a2ele de evacuare ,i ast1el s- per&it- unit-ii electronice de control
ECU s- controle2e e1icient procesul de ardere.
Sen2orul de O
2
este ata,at pe colectorul de evacuare (n scopul deter&in-rii st-rii a&estecului
aer-co&:usti:il ce intr- (n &otor= dac- este s-rac sau :o+at. !ceast- in1or&aie este apoi tri&is-
&ai departe= iar &ana+e&entul &otorului ECU a>ustea2- a&estecul o1erind &otorului cea &ai :un-
econo&ie de car:urant ,i e&isii reduse.
Fn &od o:i,nuit
o sonda la&:da cu un
sin+ur 1ir atin+e
te&peratura opti&a de
2%
;i+ura *.2.1. Sen2ori de te&peratur- +a2e evacuate 5E6T9
;i+. *.*.1. Sond- a&:da ?olvo S.@ D1'E
#tadiul actual
1unctionate in *-) &inute. Sen2orii &ai scu&pi 5*-) 1ire9 a>un+ la te&peratura opti&a de operare
intr-un &inut.
De1ectarea sen2orului de O
2
= 1ie (n condiii nor&ale 1ie datorit- siliconilor sau silicailor (n
ur&a utili2-rii co&:usti:ilului cu plu&: duce ,i la de1ectarea converti2orului catalitic= ceea ce
i&plic- costuri ridicate.
20
;i+.*.*.2. Ele&ente co&ponente sen2or O2
;i+. *.*.*. Dia+ra&- 2on- de lucru sen2or O2
;i+. *.*... Sond- la&:da pe &otor Jonda R1'!
#tadiul actual
<.D. +"n)ori NO
%
!u un pre de cost ridicat ,i sunt (n +eneral 1olosii nu&ai cCnd un &otor "!C este dotat cu
converti2or catalitic selectiv sau converti2or catalitic de o8i2i de a2ot 7 include& aici doar
&otoarele diesel EURO . ,i EURO ).
<.>. Filr" d" $ari!ul"
;iltrul de particule este un dispo2itiv &enit s- (nl-ture particulele diesel sau 1u&ul din
+a2ele de evacuare ale unui &otor diesel. Un ;!P sau DP; 5denu&eri trade&arR PS! respectiv
?!69 pre2int- o e1icien- de ') O. Un autove4icul dotat cu 1iltru de particule nu va e&ite 1u&
vi2i:il la to:a 1inal-.
2'
;i+ura *.). ;iltru de particule ;!P 7 Peu+eot D10E
#tadiul actual
3.5.1. Originea particulelor
;ata de e&isiile e8istente in +a2ele de evacuare ale "!S= +a2ele produse de "!C cuprind
un poluant de1init prin &etoda de &asurare= si anu&e particulele diesel= poluant a carui
&onitori2are ur&areste deter&inarea e&isiilor solide si lic4ide din +a2ele de evacuare printr-un
procedeu de &asurare &ai ri+uros decat &asurarea opacitatii 1u&ului. Pro:le&a 1unda&entala a
particulelor din +a2ele de evacuare.
Particulele sunt de1inite i&plicit prin &etoda de &-surare= ca totalitatea &ateriei colectate pe
un 1iltru de te1lon la trecerea +a2elor arse e&ise de &otorul cu aprindere prin co&pri&are= +a2e care
au 1ost diluate cu aer 1iltrat pentru &eninerea te&peraturii acestora su: )2
@
C.
E8tinderea de1iniiei particulelor pentru "!S este 1or&al- ne1iind i&pus- de prevederi
le+islative concrete= datorit- 1aptului c- e&isia de particule "!S este de .@-1@@ de ori &ai &ic-
decCt aceea a "!C= pentru &otoare si&ilare. Din punct de vedere a co&po2iiei c4i&ice=
particulele "!S conin pe lCn+- car:on= P:= P= aditivi or+anici din ulei ,i :en2in-.
Revenind la ca2ul particulelor e&ise de "!C= se aprecia2-= din punct de vedere cantitativ=
c- din cele @=*O din +a2ele arse care sunt d-un-toare s-n-t-ii @=@@)O sunt particule.
Particulele provin din procese si&ilare cu cele ale +ene2ei 1unin+inei ,i 4idrocar:urilor.
,uninginea
Se 1or&ea2- prin suprapunerea a&estecurilor :o+ate la te&peraturi (nalte. Cu cCt a&estecul
este &ai :o+at sau cu cCt te&peratura este &ai ridicat-= cu atCt cre,te 1unin+inea produs- din
car:onul e8istent (n co&:usti:il. E&isia de 1unin+ine este le+at- de cantitatea de co&:usti:il
in>ectat- (n cea de-a doua 1a2- a arderii= dup- perioada de (ntCr2iere la autoaprindere. Co&:usti:ilul
in>ectat (naintea aprinderii are ti&p s- se a&estece (n condiii &ai s-race (nainte ca te&peratura s-
creasc-.
-idrocarburile -"
Provin din trei surse principale.
-a&estecuri s-race nein1la&a:ileK
-volu&ul sacului in>ectoruluiK
-a&estecuri :o+ate 1or&ate tCr2iu (n ciclul &otorK
Cea &ai &are parte a co&:usti:ilului in>ectat este consu&at- de reaciile rapide la valori ale
coe1icientului de e8ces de aer apropiate de unitate= care practic nu +enerea2- 4idrocar:uri. !cestea
apar cCnd te&peraturile sunt prea &ici sau e8ist- o lips- local- de o8i+en= cCnd a&estecul este prea
s-rac sau prea :o+at pentru a 1i consu&at de reaciile rapide stoec4io&etrice.
2<
#tadiul actual
3.5.2. Compoziia particulelor
Particulele sunt alc-tuite din o 1raciune insolu:il- de car:on= su: denu&irea de 1unin+ine=
co&pu,i &etalici ,i o 1raciune solu:il-= 1or&at- din co&:usti:il ,i ulei nears.
Fn 1i+ura de &ai >os sunt pre2entate co&po2iia tipic- ,i proveniena particulelor (n +a2ele
de evacuare.
Co&po2iia particulelor depinde de tipul constructiv al &otorului= procentele co&ponentelor
1iind pre2entate (n ta:elul1.
Ta&"lul 1 Variaia !o-$o)ii"i $ari!ul"lor fun!i" d" i$ul MAI
Co&pu,i "otor cu in>ecie direct- "otor cu in>ecie indirect-
Car:on *1O .%O
Ulei nears .@O 2'O
Co&:usti:il nears 0O %O
Sul1ai asociai cu ap- 1.O 1@O
Diverse 'O 1@O
3.5.3 Dimensiunile particulelor
E8ist- &ai &ultas re1eriri asupra di&ensiunilor particulelor e&ise de &otoarele Diesel3
*@
#tadiul actual
Dia&etrul &ediu @=1-@=*]&= cele &ici pot 1i de 1@n&K
"ai &ult de )@O dintre particule au dia&etru &ai &ic de 1]&K
<@O dintre particule au dia&etru &ai &ic de 1]&= iar 0@O su: @=*]&K
@=@*-@=%]& con1or& distri:uiei tipice di&ensionaleK (n plus= di&ensiunile
particulelor e&ise de "!S sunt &ai &ici decCt cele e&ise de "!C3 @=@1-@=@)]&
(n ca2ul "!S cu catali2ator ,i @=@1-@=1]& (n "!S 1-r- catali2ator.
Particulele e&ise de "!C sunt 1oarte &ici ,i nu au intrat pCn- de curCnd (n atenia
le+islatorilor= decCt prin pris&a &-sur-rii 1u&ului ,i a co&po2iiei c4i&ice a +a2ului de e,apa&ent.
E1ectele asupra s-n-t-ii produse de particule depind de di&ensiunile acestora= de &odul (n
care acestea p-trund (n or+anis&= ca ,i de capacitatea or+anis&ului de a le eli&ina sau
neutrali2a.Particulele "!C sunt su1icient de &ici pentru a se depune (n traiectul respirator.
Particulele &ai &ari de @=*]& sunt eli&inate din traiectul respirator= (n ti&p ce restul pot p-trunde
(n pl-&Cni. Tot &aterialul su: 1or&- suspendat-= solid sau lic4id= poate 1i denu&it particule ,i
clasi1icat dup- &-ri&e. Particulele ultra1ine= cunoscute su: denu&irea de nanoparticule sau
particule su:&icronice care apar (n nu&-r 1oarte &are= dar (n cele din ur&- acestea au o contri:uie
&ic- asupra &asei totale a particulelor. Particulele ultra1ine sunt &ai periculoase= din cau2a
capacit-ii acestora de a p-trunde adCnc (n siste&ul respirator ,i de a se depo2ita (n 2ona alveolar- a
pl-&Cnului.
Di&ensiunile paticulelor varia2- cu re+i&ul de 1uncionare al &otorulu= constatCndu-se c- la
turaie constant- cre,terea sarcinii a dus la cre,terea dia&etrului &ediu al particulelor= iar la
cre,terea turaiei= dia&etrele &edii au sc-2ut= datorit- sc-derii ti&pului de staionare a particulelor
(n &otor ,i a ani4il-rii 1eno&enelor de a+lo&erare.
Pentru studiul di&ensional al particulelor s-a 1olosit &icroscopia elecronic-= cu a>utorul
c-reia s-a anali2at i&a+inea particulelor e&ise de &otorul D21)% "TN '= (n re+i&ul de 1uncionare
caracteri2at de 1@@O sarcin- ,i la turaia de 1'@@ rotQ&in. Depunerea particulelor s-a 1-cut pe
pastile de alu&iniu lustruite c4i&ic= acestea 1iind &eninute (n curentul de +a2e arse un ti&p 1oarte
scurt= pentru a se evita depunerile (n straturi a particulelor. ;oto+ra1iile con1ir&- aspectul de
conopid- al particulelor.
<.>.D. Ti$uri !on*ru!iv" d" filr"
Pro:le&a 1unda&entala a particulelor din +a2ele arse este ca sunt prea diluate pentru a putea
*1
#tadiul actual
arde= de aceea cea &ai raspandita &etoda este concentrarea lor intr-un 1iltru. ;uncionarea 1iltrului
i&plic- dou- 1a2e de lucru3
Perioada de 1iltrare ,i acu&ulare a particulelorK
Perioada de re+enare= prin care particulele sunt 1ie o8idate= 1ie (nl-turate= ast1el (ncCt 1iltrul
s- poat- lucra din nouK
;iltrele de particule sunt dispo2itive proiectate (nc- de la s1Cr,itul anilor ^0@= (n scopul reinerii
,i o8id-rii particulelor coninute (n +a2ele de evacuare ale &otoarelor diesel.
Clasi1icarea 1iltrelor
dupa procedeul de colectare a particulelor3
-prin retinere &ecanica 5 structuri celulare sau 1i:roase avand supra1ete &ari de
depunere si canali2atii in+uste pentru trecerea +a2elor arse 9K
-prin retinere electrostatica 5prin procedeul e1ectului Corona= particulele electri2ate
se a+lo&erea2a si pot 1i colectate9K
dupa natura &aterialului 1iltrant3
-1iltre &etaliceK
-1iltre cera&iceK
dupa tipul re+enerarii3
-re+enerare ter&ica 5cu aport de ener+ie= in scopul cresterii te&peraturii +a2elor arse
pana la valori de ))@_%@@ +rade C9K
-re+enerare electrica cu re2istor de incal2ireK
- re+enerare cu &icroundeK
- re+enerare cu ar2ator de co&:usti:il supli&entarK
- re+enerare cu o:turarea ad&isieiK
- re+enerare cu o:turaea evacuariiK
- re+enerare c4i&ica 5 cu reactii catalitice care produc o8idarea particulelor la
te&peraturi &ai sca2ute ale +a2elor de evacuare 9K
- re+enerare cu depuneri sau in>ectere de catali2atori in 1iltruK
- re+enerare co&:inata 5 ter&ica si c4i&ica 9K
- re+enerare &ecanicaK
dupa periodicitatea re+enerarii3
- re+enerare periodicaK
- re+enerare continuaK
dupa locul de producere a re+enerarii3
*2
#tadiul actual
- re+enerare e8terna 5 o8idarea particulelor din 1iltru are loc dupa col&atarea acestuia
prin 1olosirea unui ar2ator e8tern9K
- re+enerare interna 5 o8idarea particulelor are loc in 1iltru= prin actiunea siste&ului
propriu de re+enerare9K
;iltrle de particule ur&aresc retinerea particulelor= ur&ata de curatarea periodica prin
di1erita procedee. ;unctie de procedeul de retinere a particulelor s-au de2voltat &ai &ulte tipuri de
1iltre si procedee de re+enerare= dintre care s-au dovedit &ai e1iciente in 1unctionarea pe
autove4icule ur&atoarele3
-1iltre de particule cu retinere &ecanicaK
-1iltru &onolit cera&icK
-1iltru cu 1i:re cera&iceK
-1iltru &etalic porosK
-1iltre electrostatice de particuleK
**
#tadiul actual
*.
#tadiul actual
;i+. *.).1. ;iltre de particule la di1erite &otoare
<.>.>. Filr" d" $ari!ul" !u r"in"r" -"!ani!/
In +eneral 1iltrarea &ecanica se i&parte in 1iltrare :idi&ensionala si 1iltrare tridi&ensionala
5in volu&9. Daca di&ensiunea particulei este &ai &are decat cea a celulei 1iltrului= particula nu
poate trece prin porii 1iltrului. Ca re2ultat= particulele sunt 1iltrate si e8ista nu&ai pe supra1ata
peretelui 1iltrului. !cesta este &ecanis&ul 1iltrarii :idi&ensionale= care are o e1icienta &are si o
cadere de presiune &are. In ca2ul 1iltrarii tridi&ensionale= desii di&ensiunea particulei este &ai
&ica decat cea a poruluisi particula poate trece = ea este retinuta pe 1i:ra 1iltrului din cau2a 1ortei de
inertie speci1ice cur+erii +a2ului. Particulele nu e8ista nu&ai la supra1ata= ci si pe supra1ata
interioara a peretelui 1iltrului.
;unctie de di&ensiunea particulelor.= e8ista trei &ecanis&e de captura a acestora3
. captura prin difuzie 5particulele su1icient de &ici pentru a intra in &iscare :roZniana
cau2ata de ciocnirea cu &oleculele de +a29K
.captura prin interceptie /particule considerate prea &ari pentru a &ai 1i supuse &iscarii
:roZniene= dar prea &ici pentru a avea inertie proprie9K
*)
#tadiul actual
.captura prin impact inertial 5particule &ai &ari cu su1icienta inertie9K
;i+.*.).2. "ecanis&e de captare a particulelor

"ecanis&ele de captare a particulelor prin impact si difuzie sunt predo&inante la 1iltrele cu
1i:re cera&ice sau cu lana de sar&a 5Zire &es49. Particulele &ai &ari ader-= dupa i&pact= cu
supra1ata 1ila&entelor sau cu depunerile de pe acestea. Unele dintre particulele &ici &i+rea2a 5 prin
&ecanis&ul de di1u2ie 9 pe supra1etele 1ila&entelor. !cest tip de 1iltru se &ai nu&este ne:loca:il
5 +a2ele de evacuare pot ra2:ate per&anent spre iesire 9. ;iltrele au avanta>ul unei caderi &ici de
presiune= dar de2avanta>ul unei e1iciente relativ reduse.
Interceptia este principalul &ecanis& de captare in 1iltrele din &atelial poros= iar di1u2ia
poate= la randul ei= sa sporeasca e1icienta. Particulele &ai &ari ca dia&etru &ediu al porilor sunt
deci interceptate si retinute de &onolit. !ceste 1iltre se nu&esc :loca:ile= avand in consecinta o
cadere sporita de presiune si o vite2a &ai &are de crestere a acestei caderi de presiune.
FILTRUL MONOLIT CERAMIC
;iltrul cera&ic pentru retinerea particulelor este 1or&at dintr-un corp cera&ic cu sectiune
circulara sau ovala= care are aspect de 1a+ure= datorita canalelor care il stra:at. "aterialul cera&ic
din care este alcatuit se nu&este cordierit si contine in principal o8id de &a1ne2iu 5"+O9= o8id de
*%
I&pact
51i:re cera&ice sau
lCna de sCr&- 9 1iltru
1-r- :locare
5&onolit
cera&ic= 1i:re
cera&ice sau
reea de sCr&-9
Intercepie
5&onolit cera&ic
poros9 1iltrul se
poate :loca
5(n1unda9
#tadiul actual
alu&iniu 5!l2O*9 si dio8id de siliciu 5SiO29. E8ista si o varianta de alia> cera&ic &ai si&plu= nu&it
mullit. ;or&a de 1a+ure este data de un nu&ar 1oarte &are de canale lon+itudinale= de sectiune
patrata
;i+.*.).*. Sectiune prin 1iltru
Canalele lon+itudinale sunt o:turate alternativ la capete cu o:turatoare din cera&ic-= iar
reinerea particulelor se reali2ea2- (n &o&entul trecerii +a2elor dintr-un canal (n altul prin
str-:aterea pereilor poro,i ai &onolitului 7 1iltrare prin trecere prin perete 7 Sall ;loZ.
Treptat= supra1aa interioar- a canalelor se acoper- cu particule= a1ectCnd e1icacitatea 1iltrului ,i
&-rind re2istenele +a2o-dina&ice de pe traseul evacu-rii.
Din acest &otiv se i&pune re+enerarea 1iltrului= care (nsea&n- arderea particulelor depuse.
"atria cera&ic- necesit- o te4nolo+ie de e8ecuie special-= 1oarte costisitoare= (n pre2ent e8istCnd
nu&ai dou- 1ir&e care o produc. "ontarea &atriei tre:uie s- se 1ac- (ntr-o reea de es-turi
*0
Inrar"
ga)" ar*"
#tadiul actual
&etalice i2olate (n lCn- cera&ic-= pentru a &ic,ora tensiunile &ecanice ,i pentru a asi+ura i2olaia
ter&ic-. !cest siste& de 1iltrare a particulelor asi+ur- un +rad de reinere de pCn- la '@-<@O= cu un
consu& supli&entar de ener+ie de 2O. Te4nica re+ener-rii solicit- dispo2itive electronice ,i sen2ori
1ia:ili= c-ci e8ist- pericolul distru+erii &onolitului la ,ocuri ter&ice ,i &ecaniceK de aceea se
studia2- ,i alte variante de &onolii cera&ici.
Din punct de vedere al e1icienei 1iltr-rii= 1iltrele se (&part (n 1iltre cu pori &ari 5dia&etrul
&ediu al porului dpW1)]&9 si 1iltre cu pori &ici 5dia&etrul &ediu al poruluiP1)]9. Prin ti&p de
1iltrare se (nele+e ti&pul de 1uncionare al 1iltrului pCn- la atin+erea unei `p i&puse= 1iind practic
durata de 1uncionare (ntre dou- re+ener-ri= acest para&etru este de dorit s- 1ie cCt &ai &are. Prin
du:larea +rosi&ii pereilor= ti&pul de 1iltrare se (n>u&-t-e,te pentru 1iltrele cu pori &ici ,i se
reduce la 1Q)...1Q1@ pentru 1iltrele cu pori &ari.
Du:larea lun+i&ii 1iltrului se&ni1ic- du:larea supra1eei de 1iltrare= iar ti&pul de 1iltrare
cre,te. Capacitatea de (nc-rcare a 1iltrului se deter&in- prin cCnt-rirea particulelor colectate (n 1iltru
la atin+erea `p date. Practic= aceast- &-ri&e se deter&in- prin di1erena dintre valorile &asei
1iltrului (nc-rcat si valorile 1iltrului curat.
FILTRE CU FIBRE CERAMICE
Pentru retinerea particulelor s-au de2voltat in ulti&ul ti&p 1i:re din &ateriale
re1ractare= denu&ite +eneric 1iltre cu 1i:re cera&ice= care re2ista la te&peraturi &ari de 1@@@ +rade
C si care asi+ura 1iltrarea :una a particulelor su:&icronice diesel. !ceste &ateriale se distin+ prin
ur&atoarele proprietati3
re2istente si &odule de elasticitate ridicate 5re2istenta creste cu &icsorarea dia&etrului
1i:rei9K
te&peraturi de lucru pana la 1@@@ +rade C = in 1unctionare de durataK
proprietati electrice care acopera do&eniul de :uni i2olatori pana la &ateriale
conducti:ileK
re2istenta c4i&ica 1oarte :unaK
posi:ilitati de 1inisare a supra1etei si a structurii interneK
Principalele &ateriale din care se pot co1ectiona ast1el de 1i:re sunt3 car:onul= car:onul
activ sticla= cuartul= &aterialele cera&ice5&ullitul9= o8i2ii de alu&iniu= car:ura de siliciu. ;i:rele
1ara selectionate sunt apoi tricotate sau tesute= re2ultand o structura volu&ica cu pori desc4isi.
I&pletitura este pretensionata in procesul de 1or&are a oc4iului tricotului.
*'
#tadiul actual

;i+ *.)... ;iltru cera&ic
Utili2area acestor 1iltre la &otoarele diesel se :a2ea2- pe ur&-toarele caracteristici3
+rad (nalt de separare (n do&eniul su:&icronicK
reparti2are uni1or&- a particulelorK
capacitate &are de (n&a+a2inare a &aterialului inertK
re2isten- la te&perature (nalteK
insensi:ilitate la ,ocuri ter&iceK
a&orti2are :un- a 2+o&otuluiK
*<
#tadiul actual
u,urina re+ener-rii passiveK
si&plitatea carcas-riiK
Constructiv= e8ist- &ai &ulte variante deter&inate de tipul autove4iculului. Pentru
autoturis&e= la care spaiul din instalaia de evacuare este redus s-a de2voltat un 1iltru cu 1i:re
cera&ice de tipul ^eav- (n eav-N = (n care +a2ele arse parcur+ dinspre interior spre e8terior un
tu: per1orat= pe supra1aa c-ruia s-a (n1-,urat o (&pletitur- din 1i:re cera&ice. Cartu,ele 1iltrante
se pot con1i+ura (n serie. a &otoarele supraali&entate se reco&and- plasarea 1iltrului de
particule (naintea tur:osu1lantei= nu nu&ai din &otivul te&peraturii &ai ridicate a +a2elor= ci ,i
datorit- e1ectului considera:il &ai &ic al pierderii de presiune asupra consu&ului de
co&:usti:il. De2avanta>ul este dat de &asa inerial ter&ic- a 1iltrului= care este plasat- (naintea
tur:inei ,i care (nr-ut-e,te co&porta&entul acesteia la varia,ia sarcinii. Pentru autoturis&e
acest de2avanta> persist-= pentru autoca&ioane ,i auto:u2e de2avante>ul se di&inuea2-
considera:il= datorit- propriet-ii de (n&a+a2inare ter&ic- a 1iltrului. ?ulnera:ilitatea 1iltrului
&onolit la ,ocuri ter&ice ,i la (ncerc-ri vi:ratorii (nalte asi+ur- un ascendent net al 1i:relor cu
1i:re cera&ice.
FILTRUL METALIC
"onolitul cera&ic are de2avanta>ul c- se poate 1isura sau topii (n ti&pul re+ener-rii= iar
1iltrele &etalice se pot coroda u,or ,i au per1or&ane &ai sc-2ute de captare a particulelor.
Ca alternativ- la &aterialele tradiionale din care se con1ecionea2- 1iltrele de particule= s-a
e8peri&entat un &aterial &etallic poros= denu&it Cel&et= un alia> Ni-Cr= care eli&in-
de2avanta>ele. ;iltrul este alc-tuit din &ai &uli cilindrii concentrici= de aceeasi +rosi&e= din
Cel&et (nc4i,i (ntr-o carcas- &etalic-= +a2elle arse 1iind 1orate s- treac- prin pereii cilindrii.
Teoria 1iltr-rii tridi&ensionale se poate aplica 1iltrului &etallic poros= o:inCndu-se o e1icien- a
1iltr-rii de %@O= (n condiiile unei c-deri de presiune du:le 1a- de cea o:i,nuit- la 1iltrele
cera&ice &onolit. Reducerea pierderii de presiune= pCn- la valori co&para:ile cu cele ale
&onolitului cera&ic= s-a reu,it prin variaia &-ri&ii porilor cilindrilor concentrici 5 cilindrii
interiori= adic- cei care sunt pri&ii str-:-tui de +a2e= au pori &ai &ari decCt cei ai cilindrilor
e8teriori9. !st1el= acest tip de 1iltru a>un+e s- ai:- toate avanta>ele 1iltrului &onolit= dar ,i o :un-
re2isten- la coro2iune= la te&peraturi (nalte.
.@
#tadiul actual
;i+. *.).). ;iltru &etalic
<.>.@. REHENERAREA FILTRELOR
;uncie de procedeul de reinere a particulelors-au de2voltat &ai &ulte procedee de
re+enerare3
-re+enerare ter&ica 5cu aport de ener+ie= in scopul cresterii te&peraturii +a2elor arse pana la valori
de ))@_%@@ +rade C9K
-re+enerare electrica cu re2istor de incal2ireK
- re+enerare cu &icroundeK
- re+enerare cu ar2ator de co&:usti:il supli&entarK
- re+enerare cu o:turarea ad&isieiK
- re+enerare cu o:turaea evacuariiK
- re+enerare c4i&ica 5 cu reactii catalitice care produc o8idarea particulelor la te&peraturi &ai
sca2ute ale +a2elor de evacuare 9K
- re+enerare cu depuneri sau in>ectere de catali2atori in 1iltruK
- re+enerare co&:inata 5 ter&ica si c4i&ica 9K
.1
#tadiul actual
- re+enerare &ecanicaK
dupa periodicitatea re+enerarii3
- re+enerare periodicaK
- re+enerare continuaK
dupa locul de producere a re+enerarii3
- re+enerare e8terna 5 o8idarea particulelor din 1iltru are loc dupa col&atarea acestuia
prin 1olosirea unui ar2ator e8tern9K
- re+enerare interna 5 o8idarea particulelor are loc in 1iltru= prin actiunea siste&ului
propriu de re+enerare9K
Condiiile i&puse siste&ului de re+enerare sunt3
re+enerarea 1iltrului tre:uie s- ai:- loc auto&at= (n 1uncionarea nor&al- 1-r- a deran>a
conduc-torul sau 1-r- a necesita intervenia acestuiaK
siste&ul tre:uie s- evite recur+erea la piese a1late (n &i,care (n cureni cal2iK
&odul de (nc-l2ire ,i o8idarea (nc-rc-turii tre:uie s- se 1ac- cu &ini&u& de ener+ie ,i de
poluare secundar-K
siste&ul tre:uie s- poat- su:stitui to:a de evacuare ,i s- produc- aceea,i atenuare sonor-
1-r- c-dere de presiune e8a+erat-.
R"g"n"rar" "r-i!/
O &etod- de reducere a particulelor este o8idarea lor pe traseul evacu-riiK 1iindc- +a2ele
conin o8i+en= particulele pot 1i o8idate dac- te&peratura este su1icient de (nalt- ,i ti&pul de ardere
su1icient de lun+. Re+enerarea necesit- o anu&it- te&peratur- ,i un anu&it coninut de o8i+en
pentru a se iniia=ti&pul de re+enerare depinde de te&peratura 1iltrului=care la rCndul ei depinde de3
Cantitatea total- de particule acu&ulateK
Densitatea particulelor ,i distri:uia lor (n 1iltruK
Reactivitatea 1unin+ineiK
De:itul de +a2e evacuateK
Pierderile de c-ldur- ale 1iltrului.
Fn +eneral= re+enerarea depinde de te&peratura +a2elor= &ai &are de .'@
@
C= coninutul de
o8i+en= peste 2O= ti&p su1icient pentru ardere co&plet-. Cre,terea te&peraturii +a2elor necesit- o
cantitate &are de ener+ie= ener+ie care dac- nu poate 1i recuperat-= duce la consu&uri inaccepta:ile.
.2
#tadiul actual
Re+enerarea ter&ica este speci1ic- 1iltrului &onolit ,i se reali2ea2- prin o8idare sau piroli2-=
care se a&orsea2- la )@@-%@@
@
C ,i (n condiiile unui e8ces de O
2
.Piroli2a tre:uie controlat- ,i
a&orsat-= (n cele &ai &ulte ca2uri te&peratura +a2elor arse nu atin+e ))@
@
C= r-&CnCnd (n >ur
de*@@
@
C.

;i+. *.)... Re+enerarea ter&ica
a 1uncionarea la sarcini &ari se atin+e aceast- te&peratur- = dar +a2ele arse nu &ai conin
su1icient o8i+en pentru producerea o8id-rii. Cu& cele dou- condiii 5te&peratur- (nalt- ,i pre2ena
o8i+enului 9 nu sunt (ndeplinite niciodat- si&ultan= s-au 1olosit &etode de cre,tere a te&peraturii
+a2elor cu& ar 1i3 (nc-l2irea lor prin inter&ediul unui ar2-tor cu &otorin- sau a unui re2istor electric
sau cu &icrounde= 1olosirea unei supape pe traseul de ad&isie sau evacuare= cu rol de a i2ola ,i de a
&enine te&peratura (nalt- a evacu-rii dup- 1uncionarea la sarcini &ari.
Cea &ai :un- soluie s-a dovedit a 1i (nc-l2itorul electric sau ar2-torul cu &otorin-= care
duce la cre,terea consu&ului de co&:usti:il cu 1 - 2O= re+enerarea 1iind co&andat- cCnd
co&atarea 1iltrului o i&pune= (n ti&pul 1uncion-rii &otorului. Controlul re+ener-rii este dat de o
unitate electronic- de co&and-=care pri&e,te se&nale electrice de le traductoarele de presiune ,i de
te&peratur- &ontai (n 1iltru.
Pentru perioada cCt 1iltrul se re+enerea2-= +a2ele arse sunt deviate printr-un :U-pass (n
conducta de evacuare ne1iind 1iltrate. De aceea pentru &otoareRle de auto:u2e= s-au construit
.*
#tadiul actual
siste&e de 1iltrare du:le= ast1el (ncCt pe toat- durata 1uncion-rii auto:u2ului +a2ele arse s- 1ie
1iltrate. Pentru cercetarea procesului de re+enerare= este interesant- variaia para&etrului ap.
?ariaia ap (n procesul de re+enerare este repre2entat- (n 1i+ura ). Dup- ce se atin+ condiiile
staionare de 1uncionare prin conducta de :U-pass +a2ul trece prin 1iltru ducCnd la o cre,tere a ap
pe 1iltru= 1iindc- se (nc-l2e,te (n re+i&ul de cur+ere (n de:it total. Dup- aprindere= apare o sc-dere a
ap. Este di1icil de a aprecia care este ti&pul total al reaciei &ai ales la (nc-rc-ri &ici ale 1iltrului
sau la te&peraturi de re+enerare sc-2ute.
;i+. *.).). ?ariaia p (n ti&pul re+ener-rii
Durata procesului de re+enerare este puternic in1luenat- de te&peratura +a2elor arseK pentru
un 1iltru dat= procesul de re+enerare poate dura (ntre 1@ &inute= la te&peratura de %)@
@
C ,i *@@ de
&inute= la te&peratura de .)@
@
CK la te&peratura cea &ai pro:a:il- a re+ener-rii= de ))@
@
C= durata
re+ener-rii este de <) de &inute. Se&nalarea re+ener-rii se 1ace prin sc-derea presiunii ,i prin
cre,terea te&peraturii (n 1iltru= dar ,i prin variaia :rusc- a CO ,i O
2.
!prinderea particulelor depinde atCt de te&peratura +a2elor= cCt ,i de coninutul de o8i+enK
pentru un 1iltru dat (n 1uncie de ace,ti doi para&etri se poate trasa cur:a aprinderilor care
deli&itea2- 2onele (n care particulele se pot aprinde de cele (n care ele nu se aprind. !st1el= dac-
te&peratura nu poate 1i crescut- arti1icial= o &etod- de asi+urare a aprinderii este in>ecia de o8i+en
(n 1iltru.
R"g"n"rar" !aalii!/
..
Te&peratura +a2elor arse 5
o
;9
Concen
tratia
de O
2
5O9
#tadiul actual
!ceast- &etod- ur&-re,te (nceperea re+ener-rii prin 1olosirea unei reacii catalitice (n 1iltru=
care are ca e1ect co&:ustia particulelor la o te&peratur- &ai sc-2ut-. E8ist- dou- tipuri de 1iltre de
particule care 1olosesc a1ectul catalitic3
Unul 1olose,te catali2atori care sunt depu,i sau in>ectai (n 1iltru=
Unul utili2ea2- aditivi care sunt introdu,i (n co&:usti:ilK
;iltrele cu depunere de catali2atori nu au 1ost prea lar+ de2voltate= datorit- 1aptului c- &otoarele
ale c-ror +a2e le 1iltrea2- tre:uie s- 1oloseasc- &otorin- cu coninut 1oarte &ic de sul1 ,i e1ectul
catalitic nu a 1ost prea puternic= datorit- contactului dintre catali2ator ,i particule. Un ast1el de 1iltru
este 1olosit pentru reinerea co&ponentelor puternic &irositoare din +a2ele e&ise de "!C.
"etoda de o:inere a 1iltrului este3
Prepararea soluiei pentru stratul inter&ediar prin &-cinarea a 1@@ p-ri de 2eolit ,i '@ p-ri
de silic-= (&preun- cu ap- ,i acid a2oticK
I&ersarea (n soluie a &onolitului de cordieritK
Fndep-rtarea surplusului prin su1larea &onolitului cu aer condiionat=
Uscarea ,i coacerea &onolitului (n cuptorK
!coperire cu un strat de 2eolitK
F&:i:area &onolitului cu o soluie apoas- de acetat de cupru=
O nou- uscare si coacere a &onolitului (n cuptorK
Co&ponentele puternic &irositoare= precu& alde4idele= avCnd un punct de 1ier:ere co:orCt sunt
a:sor:ite de 2eolit cCnd te&peratura +a2elor arse este su: 2@@
@
C= reinCndu-se totodat- ,i 1u&ul al:
,i al:astru. a valori &ai &ari ale te&peraturii +a2elor arse= co&ponentele puternic &irositoare sunt
o8idate catalitic = trans1or&Cndu-se (n co&pu,i &ai puin &irositori.
Re+enerarea catalitic- se aplic- &ai ales la 1iltre cu 1i:re cera&ice= acestea avCnd o serie de
propriet-i care 1avori2ea2- re+enerarea pasiv-.
O alt- &etod- este re+enerarea catalitic- prin aplicarea unui strat activ pe 1i:re. !cestea sunt
acoperite cu un catali2ator CuO= care prin in>ectarea unui activator c4i&ic 5acetil-acetona9= co:oar-
te&peratura de piroli2- a particulelor de la %@@
@
C la 2@@
@
C. Pentru activarea catali2atorului se
in>ectea2-= dup- oprirea &otorului= cu a>utorul unui siste& electronic de co&and- ,i dup- r-cirea
1iltrului 1@&l acetil-aceton-. Dup- pornirea &otorului se (ncepe re+enerarea= la atin+erea
te&peraturii de 2)@
@
C.
E&isia de particule se reduce (n proporie de '@-<@O= toate procesele decur+ auto&at=
re2ervorul de acetil-aceton- de < l a>un+e pe o rut- de %@@@@ T& sau pe durata de 1uncionare de
.)
#tadiul actual
&ai &ult de un an a auto:u2ului. !cest lic4id activator= acetil-acetona= este responsa:il de polu-ri
secundareK ,i pierderea de cupru este pri&e>dioas-= de,i= (n &edie= ea este su: valoarea i&pus- de
le+islaie= concentraia local- ur:an- este destul de &are ,i poate pune su: se&nul (ntre:-rii
i&unitatea pietonilor.
!cest 1iltru este alc-tuit din &ai &ulte cartu,e 1iltrante care sunt tu:uri din &aterial
re1ractar= per1orate ,i (n1-,urate cu 1i:re cera&ice.Unul din capetele cartu,ului este o:turat 1orCnd
+a2ele arse s- treac- prin cartu,. ;i:rele cera&ice sunt 1i:re continue= ro:uste ,i elastice= :o:inate
pe tu: cu respectarea unor para&etrii speci1ici cu& ar 1i un+4iul de :o:inare= pasul= tensiunea de
(n1-,urare. ;i:ra se (n1-,oar- pe suportul tu:ular alternCnd pentru dou- straturi succesive su:
un+4iuri de b.)c 1adD de +eneratoarea cilindrului &etalic. Aona per1orat- este acoperit- (n (ntre+i&e
de 1i:re.
Pentru ca siste&ul s- r-spund- tuturor condiiilor de (nc-rcare ter&ic- ,i &ecanic-=
re2istena 1i:relor cera&ice la te&peraturi (nalte este co&pletat- de utili2area oelurilor ino8ida:ile
pentru tu:urile suport ,i pentru carcasa 1iltrului. Toata aceste particularit-i constructive conduc la
o:inerea unui 1iltru cu re2isten- re&arca:il- la solicit-rile ter&ice ,i &ecanice= cu e1icien- ,i
dura:ilitate &ari ca ,i cu posi:ilitatea e1ectu-rii re+ener-rii pe &otor.
Re+enerarea c4i&ic- cu aditivarea co&:usti:ilului per&ite o8idarea particulelor la o
te&peratur- relativ sc-2ut- a +a2elor arse. O8idarea particulelor se 1ace continuu = o data cu
depunerea lor in 1iltru= prin e+ali2area vite2ei de ardere re+enerative cu vite2a de retinere a
particulelor K se o:tin ast1el valori constante ale presiunii in 1iltru.
In ulti&ii ani s-au studiat &ulti aditivi = 1iind evaluate proprietatile acestora de a
reduce te&peratura de aprindere a particulelor.
Principalele contri:utii ale aditivilor in procesul de re+enerare catalitica sunt
ur&atoarele3
-aditivii reduc te&peratura de aprindere a 1unin+inei pana la valori de .@@cC in conditii de
la:oratorK
-aditivii nu reduc te&peraturile &a8i&e de re+enerare in acelasi &odK
-calitatea re+enerarii nu este i&:unatatita dupa depasirea unei anu&ite concentratii li&itaK
-activitatea catalitic- a aceluia, aditiv di1er- su:stanial cu tipul ,i re+i&ul &otoruluiK
-te&peratura de evacuare= concentraia de o8i+en ,i coninutul de JC sunt para&etrii i&portani ai
procesului de re+enerare.
!ditivii r-&a,i (n co&petiie dup- &ulti ani de studiu sunt3 cuprul= &an+anul= 1ierul ,i
ceriu&ul.
.%
#tadiul actual
R"g"n"rar" a"rodina-i!/
Re+enerarea aerodina&ic- utili2ea2- pulsuri scurte de aer co&pri&at= care parcur+ 1iltrul (n
sens invers +a2elor evacuateK aerul este coninut (ntr-un re2ervor de presiune de .-% at& ,i presiunea
la intrare (n 1iltru de 1-2 at&. ;unin+inea se colectea2- (ntr-o ca&er- a&plasat- su: &onolit ,i care
se cur-- 1ie prin ardere= 1ie prin colectare (ntr-un aspirator. !st1el de 1iltre cu re+enerare
aerodina&ic- pot asi+ura un curent de +a2e arse r-cit necesar pentru recircularea +a2elor arse.
Re+enarea se e1ectuea2- periodic= cCnd se atin+e o valoare li&it- a c-derii de presiune. Re2ervorul
der aer co&pri&at este &eninut la ) at&.= iar la intrarea (n 1iltru presiunea aerului este de 1=) at&.
(n ti&pul re+ener-rii. !ceast- ulti&- valoare tre:uie &eninut-= c-ci la valori &ai &ici 1iltrul nu se
cur-- su1icient de :ine.
;unin+inea este reinut- (n incinerator ,i particulele sunt arse sau e8trase cu un aspirator
printr-un ori1iciu special.
<.@. +i*"-ul d" r"!ir!ular" a ga)"lor 'EHR(
Pri&ul siste& E6R a 1ost ad-u+at la un &otor (n 1<0*= iar ast-2i cele &ai &ulte &otoare
au un siste& E6R.
O &etode 1oarte e1iciente ,i si+ure de reducere a NO8 este r"!ir!ular"a ga)"lor d"
"va!uar" 5E6R - E84aust 6asses Recirculation9. !ceasta conste (n reali2area unei ra&i1icaii (n
+aleria de evacuare= prin care o parte din +a2ele de evacuare sunt introduse (n +aleria de ad&isie ,i
apoi (n ca&era de ardere. !ceste +a2e de evacuare= cu un coninut e8tre& de sce2ut de o8i+en=
reduc reactivitatea a&estecului ad&is (n cilindru. Se reduc= ast1el= var1urile de te&peratura din
ca&era de ardere= care sunt respun2etoare de aparitia o8idului de a2ot 5NO
8
9. Prin procedeul de
recirculare a +a2elor= NO
8
poate 1i redus= pentru &otoarele pe :en2ine= (ntr-un procent de peste )@
O.
Cantitatea de +a2e recirculate este li&itate de insta:ilitatea ce poate aparea in des1esurarea
procesului de ardere. !cest 1apt poate conduce c4iar la i&posi:ilitatea aprinderii a&estecului
car:urant ,i= deci= la cre,terea coninutului de 4idrocar:uri nearse din +a2ele de evacuare.
;uncionarea acestor siste&e conste (n captarea unei cantitai de +a2e de evacuare ,i introducerea
lor= prin inter&ediul unei supape= (n +aleria de ad&isie. Supapa poate 1i co&andate pneu&atic sau
electric= 1uncie de sarcina= turaie ,i te&peratura &otorului. Siste&ele E6R cu actionare electrica=
in co&paratie cu cele cu actionare pneu&atica= pre2inte o &ai :une preci2ie (n do2area cantitaii de
+a2e recirculate ,i o &ai :une dina&ice a procesului de recirculare.
.0
#tadiul actual
a &ersul (n +ol= acest procedeu este intrerupt= datorite coninutului redus de NO8 si
posi:ilitaii de apariie a insta:ilitaii (n 1uncionare a &otorului= prin utili2area recircularii +a2elor
de evacuare. Un de2avanta> al acestor siste&e conste in apariia depunerilor dure pe supra1aa
supapelor ,i supra1eelor interioare ale conductei datorate particulelor coninute (n +a2ele de
evacuare= 1apt ce duce la o reducere cantitatii de +a2e recirculate.
;i+. *.%. Electrovalva E6R de la 6"
;i+. *.%.1. Siste&e E6R 5;ord stCn+a= ?!6 dreapta9
.'
#tadiul actual
.<
;i+. *.%.2. ?alv- E6R de provenien- ?!6 cu acionare cu presiune ne+ativ- D1<E
#tadiul actual
;i+. *.%.2.1. E6R de provenien- ?!6 5co&pletare la 1i+. *.%.29
;i+.*.%.*. ?alv- E6R de provenien- ;ord
)@
#tadiul actual
<.?. AdBlu"
Noi stimulente pentru emisii . autocamioane
Toate ve4iculele (n&atriculate (ncepCnd cu 1 octo&:rie 2@@% tre:uie s- respecte le+islaia
Euro .. Euro ) intr- (n vi+oare pe 1 octo&:rie 2@@<.
Noile nor&e Euro pentru reducerea e&isiilor poluante i&pun cerine stricte tuturor
produc-torilor de ve4icule. Di1erena (ntre cerinele (n &aterie de e&isii poluante pentru &otoarele
Euro * ,i Euro . este considera:il-. E&isiile de o8i2i de a2ot 5NO89 tre:uie reduse de la ) la *=)
+QRS4= o reducere de *@O. E&isiile de particule 5P"9 tre:uie s- scad- de la @=1 la @=@2 +QRS4.
!cestea corespund unei reduceri cu pCn- la '@O.
+i-ul"n" guv"rna-"nal"
"ai &ulte -ri europene (ncura>ea2- de>a respectarea anticipat- a standardelor Euro . ,i
Euro ) prin &etode de sti&ulare precu& ta8e de dru& &ai reduse 5spre e8e&plu 1@ ceniQR& (n loc
de 12 ceniQR& (n 6er&ania9 sau rate de depreciere &ai :une pentru ve4iculele ec4ipate
corespun2-tor 5spre e8e&plu (n Olanda9. Se a,teapt- adoptarea ,i (n alte -ri europene a unor
&etode de sti&ulare a utili2-rii acestei te4nolo+ii ecolo+ice.
Con*u- d" !o-&u*i&il
6raie co&:ustiei e1iciente a &otoarelor per1or&ante care respect- Euro . ,i Euro )
5sti&ilente9= aceste a+re+ate asi+ur- cel &ai redus consu& de co&:usti:il dintre toate te4nolo+iile
e8istente= ceea ce (nsea&n- un cC,ti+ atCt 1inanciar= cCt ,i (n privina proteciei &ediului. De,i
procesul de reducere catalitic- are nevoie de un aditiv lic4id denu&it !d#lue= cu esti&-rile curente
ale preului aditivului !d#lue= costurile totale de e8ploatare nu vor cre,te 1a- de un &otor care
respect- Euro *.
<.?.1. AdBlu". O *u&*an/ naural/: "%i*"n/ Bn -"diul Bn!onIur/or
Te4nolo+ia SCR utili2ea2- un aditiv denu&it !d#lue in>ectat (n +a2ele de evacuare= (nainte
ca acestea s- treac- printr-un catali2ator SCR. Fn catali2ator= o8i2ii de a2ot sunt trans1or&ai (n a2ot
,i vapori de ap- ino1ensivi - su:stane care se a1l- de>a (n &od natural (n &ediul (ncon>ur-tor.
)1
#tadiul actual
Su:stana activ- a aditivului !d#lue - ureea - este e8tras- din +a2e naturale. Ureea este o
pudr- cristalin- de culoare al:- care se +-se,te ,i (n &ediul (ncon>ur-tor. Este o su:stan- sta:il- ,i
ino1ensiv-= 1-r- restricii la depo2itare sau transport.
<.?.,. +i*"-ul d" "va!uar" $"nru un -oor EURO > !u AdBlu"
!d#lue este un lic4id sta:il= neto8ic= nepericulos ,i nein1la&a:il= ase&-n-tor apei= de2voltat
pentru tratarea ulterioar- a +a2elor de e,apa&ent ale autove4iculelor= ca&ioanelor ,i auto:u2elor
diesel EURO . ,i ).
Ta:elul 0 D2@E.
ic4idul este o soluie lic4id- co&pus- din car:a&id- ,i ap-= (n care procentul car:a&idei
este cca. *2=)O. !daosul !d#lue este destinat (n special reducerii e&isiunii de &ateriale nocive a
autoutila>elor 5autoca&ioane ,i auto:u2e9= (n particular reducerii &ono8idului de a2ot. Siste&ul
SCR= pulveri2Cnd (n aer co&pri&at adaosul !d#lue= direct (naintea catali2atorului= do2ea2- acesta
+a2ului cald de e,apa&ent ie,ind din co&parti&entele de ardere.
)2
#tadiul actual
a te&peratur- (nalt- din car:a&id- se 1or&ea2- a&oniac. Fn a II-a treapt- &ono8idele de
a2ot a1late (n +a2ul de e,apa&ent intr- (n reacie cu a&oniacul= pe supra1aa catali2atorului SCR. Fn
cursul acestui proces ace,tia se trans1or&- (n ap- ,i (n +a2 de a2ot nev-t-&-tor= pre2ent (n natur- (n
cantit-i &ari. !vanta>ul te4nolo+iei SCR const- (n 1aptul c- este la 1el corespun2-tor satis1acerii
e8i+enelor standardelor Euro . ,i Euro )= privind e&isiunea &ono8idelor de a2ot. Fn vederea
satis1acerii prevederilor standardului Euro . o cantitate de adaos e+al- cu *-) O= iar (n ca2 de Euro
) 7 pe lCn+- un randa&ent catalitic &a>orat 7 cu )-0O a co&:usti:ilului este pulveri2at (n +a2ul de
e,apa&ent condus la catali2ator= (n 1uncie de starea de 1unciune a &otorului.
MODUL DE FUNCJIONARE A IN+TALAJIEI +CR
Trans1or&- o8i2ii de a2ot 5NO89 (n a2ot 7 ino1ensiv pentru &ediu 7 ,i ap-= prin inter&ediul unui
converti2or catalitic ,i cu a>utorul unei cantit-i de 0d1lue in>ectate (n 1lu8ul 1ier:inte de +a2e de
esapa&ent. Fn siste&ul SCR arderea se 1ace la te&peraturi &ari= producCndu-se o &are cantitate de
No8= dar o cantitate &ic- de particule. E8cesul de NO8 este (ndep-rtat prin post trata&entul +a2elor
de e,apa&ent.
)*
;i+. *.0.1. Ele&ete co&ponente ale siste&ului de evacuare
EURO ) !d#lue D2@E
#tadiul actual
Procesul SCR este o serie de reacii c4i&ice care duc la reducerea NO8. Te&peratura opti&-
de lucru este de 1'@7*)@L. Siste&ul este +estionat de DECU= (n+lo:at (n &odulul po&p- ,i ine
cont de turaia &otorului= de cuplul solicitat= te&peratura +a2elor de e,apa&ent= te&peratura
lic4idului de r-cire= cantitatea de NO8 ,i u&iditatea aerului la ad&isie 51i+. 29. Sen2orul de
u&iditate este situat pe +aleria de ie,ire din 1iltrul de aer. !cesta are rolul de a trans&ite la ECU
in1or&aia u&idit-ii pre2ente (n aer= necesar- pentru calculul e&isiilor de a2ot.
Sen2orul de te&peratur- +a2e e,apa&ent are 1uncia de a trans&ite centralinei valorile de
te&peratur- ale +a2elor de e,apa&ent in punctele de intrare ,i de ie,ire din catali2ator= pentru
calcularea cantit-ii de !d#lue 5uree9 necesar- pentru a 1i in>ectat- .
;i+. *.0.2. Siste&ul SCR si reactiile c4i&ice ce au loc
).
#tadiul actual
;i+. *.0.*. Tratarea +a2elor la di1erite &otoare
))
#tadiul actual
Catali2atorul este ec4ipat cu a&orti2oare de 2+o&ot ,i (nlocuie,te actuala to:- de e,apa&ent
.Fn interiorul lui= NO8 reacionea2- cu a&oniacul= re2ultCnd a2ot &olecular ,i vapori de ap-. Pe
catali2ator sunt &ontai ,i sen2orii de te&peratur-. Dac- este a&estecat cu &otorin- ,i in>ectat (n
cilindru= aditivul !d#lue se va desco&pune ,i va arde din cau2a te&peraturilor ridicate ale
procesului de ardere. Fn acest ca2= nu se va produce 1or&area a&oniacului= necesar pentru reacia
catalitic-. Iat- de ce nu poate 1i a&estecat aditivul !d#lue cu &otorina. Po&pa preia !d#lue din
re2ervor ,i o tri&ite su: presiune la DECU= unde este a&estecat cu aerul din siste&ul pneu&atic ,i
introdus- de un in>ector (nainte de catali2ator. !d#lue se evapor- instantaneu= re2ultCnd a&oniac ,i
dio8id de car:on. Te&peratura +a2elor scade pCn- la cea necesar- procesului = re2ultCnd la s1Cr,itul
acestuia a2ot &olecular ,i ap-. Introducerea ureei (n siste&ul SCR are loc doar (n anu&ite condiii
prede1inite3
- te&peratura &otorului tre:uie s- 1ie &ai &are de %)LCK
- te&peratura catali2atorului tre:uie s- 1ie &ai &are de 22@LCK
- te&peratura e8terioar- tre:uie s- 1ie &ai &are de 72@LCK
- turaia &otorului tre:uie s- 1ie &ai &are de 1@@@ rp&.
Fn plus= nu tre:uie s- ave& erori pre2ente (n EDC le+a-te de3 in>ectoare= presiunea de
supraali&entare= presiunea de in>ecie= sen2orul de turaie al &otorului= sen2orul de u&iditate ,i
sen2orul de te&eperatur- at&os1eric-. De ase&enea= nu tre:uie s- ave& erori (n DECU
5deno8tronic 7 centralina de co&anda a siste&ului SCR9.
a te&peraturi sc-2ute= !d#lue este p-strat (n re2ervoare (nc-l2ite. ;urtunurile ,i racordurile
sunt= de ase&enea= (nc-l2ite pentru a asi+ura 1ia:ilitatea siste&ului. Dac- un ca&ion este parcat o
perioad- &ai lun+- de ti&p la te&peraturi 1oarte sc-2ute= lic4idul va (n+4ea= dar se va (nc-l2i ,i
de2+4ea de (ndat- ce &otorul este pornit. De notat c- pornirea &otorului nu este a1ectat- (n niciun
1el. !d#lue 1ace parte din siste&ul de tratare a +a2elor la ie,irea din catali2ator= iar +a2ele de
evacuare nu sunt 1iltrate (n (ntre+i&e pCn- cCnd &otorul ,i siste&ul de evacuare nu atin+
te&peratura nor&alde 1uncionare. Indicatorul de control !d#lue se co&pune din3 un set de
re2istene electrice= un plutitor= un sen2or de te&peratur- ,i o sepentin- pentru (nc-l2irea !d#lue cu
lic4id de r-cire din &otor la te&peraturi e8terioare sc-2ute . Sen2orul NTC controlea2- valva de
)%
#tadiul actual
deviaie ,i (n 1uncie de te&peratur-= (nc4ide ,i desc4ide circuitul lic4idului de r-cire spre serpentin-
5ve2i 1i+. *9. Fn co&paraie cu &otorina= !d#lue nu ocup- &ult spaiu. a un a&estec de .O= 1@@@
de litri de &otorin- necesit- doar .@ de litri de !d#lue. Consu&ul de !d#lue r-&Cne (ntotdeauna (n
proporie 1i8- 1a- de consu&ul de &otorin-. Re2ervoarele pentru aditiv !d#lue sunt dis-poni:ile (n
variante cu capacitate de la *@ la 12@ de litri. Re2ervoarele sunt din alu&iniu sau plastic. Pe viitor=
produc-torii (,i vor adapta capacit-ile de producie la cererea pieei. Fn pre2ent= (&preuna cu
distri:uitorii= i,i sta:ilesc o reea european- de distri:uie. Dou- :ine-cunoscute co&panii petroliere
7 O"? ,i Total 7 sunt pre+-tite s--,i de2volte strate+ia pentru i&ple&entarea te4nolo+iei SCR
pentru ve4iculele co&erciale ,i susin activ testele 1inale cu noile siste&e. fi alte co&panii ,i-au
ar-tat interesul ,i poart- discuii cu o1icialii din sectoarele c4i&ic si din cel al ve4iculelor
co&erciale. Co&paniile petroliere ,i produc-torii de 0d1lue 1or&ulea2- (n pre2ent pac4ete e8tinse
de produse ,i servicii pentru reelele de distri:uie.
"ai presus de toate= aceasta (nsea&n- ec4iparea staiilor pu:lice de co&:usti:ili= care
operea2- (n industria transportului european= cu po&pe de ali&entare SCR. !cestea acoper- o +a&-
e8tins-= de la po&pe co&:inate diesel-0d1lue cu contoare separate 5de>a operaionale (n staiile din
#erlin= Stutt+art ,i ?o&pQTirol9= pCn- la staii &ici de ali&entare ale unor co&panii sau o1erte
pentru 1lote= cu re2ervoare sau canistre.
Cara!"ri*i!il" i$i!" fi)i!"G D2@E
Densitate
1=@'0R+Q&* 5la 2@
O
C9
?iscositate 1=. &Pas
Te&peratur- de cristali2are - 11
O
C
Cara!"rul $rodu*uluiG
!daosul !d#lue este un lic4id co&pus din car:a&id- ,i ap- distilat-= necolorat= transparent=
de un &iros u,or (nep-tor ,i cu o concentraie no&inal- de car:a&id- de *2=)O. Car:a&ida este un
&aterial pre2ent ,i (n 1or&- natural-= sta:il= neto8ic ,i nein1la&a:il= 1-r- restricii speci1ice privind
depo2itarea acestuia. !daosul !d#lue se cristali2ea2- la o te&peratur- de -11
O
C= iar la o
te&peratur- superioar- de \*)
O
C se (ncepe deco&punerea car:a&idei. Pe cCnd con+elarea nu are
consecine deose:ite= deco&punerea (nse&n- de+radarea produsului.
)0
#tadiul actual
Folo*ina $rodu*ului AdBlu"G
!d#lue este un adaos utili2at (n cursul e8ploat-rii de &otoare EURO .-=)= construite pe
te4nolo+ia SRC= prin containerul &ontat pe ,asiul ca&ionului coninCnd soluia !d#lue. Utili2area
acestuia are ca :a2- asi+urarea unui proces opti&i2at de ardere a &otorului ,i reducerea
se&ni1icativ- a nivelului &ono8idelor de a2ot 5NO89.
Cania" do)a/G !vCnd (n vedere proporia de do2are de cca. . la sut-= la 1@@@ litri &otorin- se
utili2ea2- .@ litri de !d#lue.
Ta&"l K. "etoda de depo2itarea a !d#lue 1uncie de distana parcurs- ,i nu&-rul de &a,ini D2@E
Uili)ar" Bn !ondiii !li-ai!" d" "-$"raur/ Ioa*/G
Dup- v-rsarea produsului !d#lue (n containerele ve4iculelor= (n ca2ul (n care autoca&ionul
este parcat pentru o perioad- &ai (ndelun+at- la un loc de >oas- te&peratur-= produsul se poate
con+ela= (ns- dup- pornirea &otorului se (nc-l2e,te ,i se decon+elea2-= deoarece depo2itarea
acestuia se reali2ea2- (ntr-un container (nc-l2it= racordat siste&ului SCR. ;ia:litatea siste&ului este
asi+urat prin (nc-l2irea 1urtunelor ,i a racordurilor. Este i&portant ca toate aceste s- nu a1ecte2e
calitatea de de&arare a autove4iculului.
AvanaI"G
1-r- li&ite de capacitate &otor
1olosina produsului= (nc- de la (nceput asi+ur- satis1acerea prevederilor standardului Euro )
consu& econo&ic de co&:usti:il
reducerea cantit-ii NO8 de aproape <@O
)'
#tadiul actual
reducerea cantit-ii de co&:usti:il de cca. 2-)O
consu&ul de !d#lue este de *-.O a co&:usti:ilului= dac- se prevede respectarea
prevederilor standardului Euro .. Fn ca2 de Euro ) consu&ul de !d#lue este de )-0O= preul
actual al produsului !d#lue este )@O a co&:usti:ilului.
lic4id necolorat= li&ped
1or&ula c4i&ic- a acestuia3 5NJ292CO\J2O
valoare pJ3 <.@-<.)
necesit- (ntreinere &ini&- ,i este conceput pentru (ntrea+a durat- de via- a ve4iculului.
te4nolo+ia SCR nu a1ectea2- intervalele de service ,i de sc4i&: al uleiului la ve4iculele pe
care este &ontat-.
de+radare lent- la te&peratura ca&erei= descopunCndu-se (n a&oniac= +a2 de dio8id de
car:on ,i ap-.
Te4nolo+ia SCR este o te4nolo+ie a c-rei 1ia:ilitate ,i-a dovedit de>a e1icacitatea= 1-r- a
li&ita puterea &a8i&-. !cest lucru (nsea&n- c- va 1i opti&i2at- (n con1or&itate cu ulti&ele cerine
ale le+ii= inclusiv un siste& de dia+nosticare pentru a &onitori2a respectarea nivelurilor i&puse
pentru +a2ele de evacuare.
"a>oritatea constructorilor de autoca&ioane +rele din Europa au 4ot-rCt (n 1avoarea
adopt-rii te4nolo+iei SCR 5Selective CatalUtic Reduction - reducere catalitic- selectiv-9 pentru a
produce &otoare care s- corespund- nor&elor de depoluare Euro . si Euro ). !l-turi de ?olvo
TrucRs= D!;= Iveco= "ercedes-#en2 si Renault TrucRs au pus :a2ele unei cola:or-ri cu scopul de a
contri:ui la un viitor &ai curat (n sectorul transportului rutier. F&preun-= aceste co&panii repre2int-
apro8i&ativ '@O din totalul pieei europene de autoca&ioane.
)<
D. TRA+EUL DE EVACUARE
D.1. H"n"rali/i
Rolul e,apa&entului este acela de a evacua +a2ele produse de &otorul unei &a,ini (n ti&pul
1uncion-rii= (ntr-o 1or&- u&an tolera:il-. De la apariia pri&elor autoturis&e cu o putere
se&ni1icativ- a 1ost su:liniat pericolul incendiar al e,apa&entului ,i discon1ortul +enerat de
2+o&otul s-u. Studii recente asupra calit-ii vieii atra+ atenia asupra p-rii de responsa:ilitate ce
revine &otoarelor (n poluarea at&os1eric-. ;uncia IE,apa&entI tre:uie s- 1ie cunoscut- ,i pus- la
punct la 1el de :ine ca ,i 1uncia ICar:uraieI.
Pe lCn+- nu&eroasele pro:le&e ce se pot ivi= un siste& de co&plet e,apa&ent de tip Icat-
:acRI 5de la ie,irea catali2atorului pCn- la capatul evii de ie,ire din a&orti2orul de 2+o&ot9 prost
conceput poate di&inua cu .-)O puterea &otorului iar un e,apa&ent corect conceput ,i acordat
poate aduce un spor de putere de pCn- la 2=)O.
D.,. D"*!ri"r"a .i "l"-"n"l" !o-$on"n" al" ".a$a-"nului
Ele&entele co&ponente ale unui siste& de e,apa&ent sunt3
conductele de la c4iulas- (n aval de supapele de evacuare
colectorul de evacuare 5I+aleriaI9 1i8at pe c4iulas-
capacitatileQca&erele de re2onanta pe care +a2ele le str-:at succesiv. Fn principal
acestea sunt3 convertorul catalitic = ca&era de detent- sau detentorul 5Ito:a de &i>locI sau Ito:a
inter&ediar-I9 ,i a&orti2orul de 2+o&ot 5Ito:a 1inal-I9
tu:urile 5evile9 de le+atur- (ntre ca&erele de re2onan- ,i (n unele ca2uri tu:urile
5tevile9 de ie,ire din a&orti2orul de 2+o&ot.
!nsa&:lul tu:urilor= ca&erelor de detent-= a&orti2oarelor de 2+o&ot etc= de la colectorul de
evacuare 1i8at pe c4iulas- pCn- la +ura de ie,ire (n aer li:er constituie traseul 5linia9 de evacuare. Ea
se (ntinde (n lun+i&ea vec4iculului cu condiia ca +a2ele arse s- 1ie e,apate spre spate 1-r- riscul de
a se in1iltra (n 4a:itaclu. Dat- 1iind to8icitatea acestor +a2e= toate scur+erile catre interior sunt
periculoase pentru pasa+eri. E,apa&entele ce ec4ipea2a &a,inile noi sunt preva2ute cu ecrane de
protecie (ntre ele ,i 4a:itaclu.
%@
Traseul de e*acuare
;i+. ..2.1. Traseu esapa&ent
Pri&ul ele&ent al siste&ului este !ol"!orul d" "va!uar" cu rolul de a prelua ie,irea din
c4iulas- ,i de a conduce +a2ele de e,apa&ent c-tre pri&a ca&er- de re2onan-. Fn continuarea
colectorului de evacuare= la &otoarele 1-r- in>ecie= se plasea2- o capacitate sau re2onator cu rolul
de a t-ia acusticile li:ere. a &otoarele cu in>ecie dotate cu catali2ator acest re2onator lipse,te=
1uncia acestuia 1iind preluat- c4iar de convertorul catalitic.
Conv"rorul !aalii! are 1or&a unui a&orti2or clasic= eliptic sau rotund= (n interiorul c-ruia
sa a1l- un &onolit cera&ic sau &etalic pe care sunt depuse &etale no:ile3 Pt= R4= Pd care
1avori2ea2- conversia +a2elor poluante (n +a2e nepoluante. Fn convertorul catalitic au loc procese de
trans1or&are a 4idrocar:urilor (n dio8id de car:on 5CO
2
9 ,i vapori de apa= a &ono8idului de car:on
5CO9 (n dio8id de car:on 5CO
2
9 ,i a o8idului de a2ot 5NO9 (n nitro+en 5N
2
9 ,i o8i+en 5O
2
9. O
1uncionare nor&al- a unui convertor catalitic corect di&ensionat conduce la o trans1or&are a
+a2elor re2ultate ca ur&are a arderii co&:usti:ilului (n +a2e cvasiino1ensive.
a ie,irea pri&ului tronson tu:ular se +ase,te o capacitate nu&it- !a-"r/ d""n/ sau
detentor unde +a2ul pierde o :un- parte din te&peratura acu&ulatp ca ur&are a 1uncion-rii
%1
Traseul de e*acuare
&otorului. Ca&era detent- este alcatuit- din &ai &ulte incinte acustice 1iind ele&entul siste&ului
de e,apa&ent care tratea2- din punct de vedere acustic 1lu8ul de evacuare.
E8i+entele de reducere a 2+o&otului pentru incadrarea (n re+ula&ente ,i pentru con1ortul
pasa+erilor sunt asi+urate de ulti&ul ele&ent al siste&ului de evacuare denu&it a-ori)or d"
)go-o.
;iecare capacitate= detentor sau a&orti2or= este locul unei &odi1ic-ri de stare 5presiune=
volu&9 a +a2elor care se e8pri&- prin reducerea entalpiei 5ener+iei totale a +a2elor9 ,i a
te&peraturii. Capacit-ile ,i re2onatoarele plasate (n +eneral 1oarte aproape de supape de evacuare
sunt locul e1ectelor acustice ater&ice. Ca&erele de detent- care se +-sesc (n +eneral (n seciunea
&i>locie a traseului= provoac- o sc-dere a presiunii endoter&e. Fn a&orti2orul de 2+o&ot se produce
o &i,care violent- a reelei de +a2e care provoac- o &are de+a>are de caldur-. Supra1aa lor
e8terioar- se co&port- ca un radiator iar temperatura exterioar poate depi 200
O
C ,i din acest
&otiv tre:uie i2olate de plan,eu. !&orti2oarele plasate (n &a>oritatea ca2urilor la 1inalul liniei de
e,apa&ent sunt (n +eneral de dou- tipuri3 de tip a:sor:ie ,i de tip re1le8ie. Fn ca2ul a&orti2oarelor
de tip a:sor:ie &aterialul 1onoa:sor:ant i2olCnd interiorul ,i 1lu8ul de +a2e de invelisul e8terior
conduce la di&inuarea te&peraturii e8terioare ,i deci la o &ai :un- re2isten- (n ti&p a produsului.
!&orti2oarele de tip re1le8ie 5cu &ai &ulte tu:uri interioare per1orate - &odelul e,apa&entelor
pentru auouri*-"l" Da!ia9 di&inuea2- 2+o&otul printr-o reacie de tip Ispar+erea undeiI.
Te&peratura +a2ului de e,apa&ent &asurat- su: ve4icul este (n 1uncie de turaia &otorului
(n plin- sarcin- ,i de distana 1a- de colectorul de evacuare. !vCnd (n vedere diversitatea situaiilor
posi:ile ,i a nu&-rului 1oarte &are de &odele e8istente v- pre2enta& spre in1or&are &asur-torile
de te&peratur- (n a8a siste&ului de e,apa&ent 1acute la un &otor de 1%@@ c&
*
. !st1el= i&ediat dup-
+aleria de evacuare te&peratura poate varia (ntre 0@@
O
C ,i <@@
O
C dac- turaia &otorului cre,te
pro+resiv de la 1.)@@ la ).@@@ rotQ&in. Fn acela,i re+i& de lucru al &otorului te&peratura &-surat-
la 2 &etri de la +aleria de evacuare poate varia intre .)@
O
C si %)@
O
C. a ie,irea siste&ului de
e,apa&ent= considerat- a 1i la . &etri distan- 1a- de +aleria de evacuare te&peraturile (nre+istrate
(n acela,i re+i& de turaii pot cadea pCn- la *@@
O
C ,i )@@
O
C. "-surarea acestor te&peraturi s-a
1-cut (n a8a siste&ului de e,apa&ent 5deci (n &i>locul tu:urilor ,i al incintelor9 ele di&inuCndu-se
cu pCn- la 2)@
O
C spre e8teriorul traseului datorit- curenilor de aer ,i soluiei constructive alese
pentru siste&ul de evacuare.
%2
Traseul de e*acuare
D.<. A!ordar"a ".a$a-"nului !u -oorul
Cercet-rile care se 1ac (n acordarea e,apa&entului cu &otorul &a,inii au ca o:iectiv
(&:un-t-irea per1or&anelor &ai ales la re+i&uri (nalte de 1uncionare.
Principalele ele&ente care contri:uie la reali2area unui e,apa&ent acordat sunt3
lun+i&ea tu:urilor 5tevilor9
dia&etrul tu:urilor
di&ensionarea capacit-ilor 5detentoarelor ,i a&orti2oarelor9 ,i &odul lor de a&plasare pe
vec4icul
Daca lun+i&ea tu:urilor este (n cea &ai &are parte dat- de lun+i&ea &a,inii 5putCnd ale+e
(ntre un traseu direct sau unul &ai sinuos cu restriciile de spatiu +enerate de ar4itectura pla,eului
&a,inii9 iar di&ensiunea capacit-ilor 1iind aleas- pentru o cCt &ai :un- (ndeplinire a 1unciilor
siste&ului de e,apa&ent 5(n special cea de atenuare a 2+o&otului9= dia&etrul evilor este ele&entul
asupra c-ruia se poate aciona cel &ai 1acil pentru (&:unatatirea per1or&anelor &otorului unui
autoturis&.
?o& pre2enta (n continuare in1luena dia&etrului tu:urilor 5dia&etrul evilor utili2ate la
reali2area (ntre+ului traseu de e,apa&ent Icat-:acRI9 asupra per1or&anelor evacu-rii.
E8peri&entele 1-cute pe :ancul de pro:e au +enerat o serie de conclu2ii privind ale+erea
dia&etrului tu:ului de e,apa&ent= ale+ere care este un co&pro&is (ntre 2+o&otul re2ultat ca ur&are
procesului de evacuare ,i per1or&antele dorite ale &otorului.
Fn &od u2ual &a,inile de putere &ic- ,i 1oarte &ic- 'in!lu)and ai!i .i Da!ia B"rlin/ *au
Da!ia Auouiliar/ f/r/ inI"!i": Ti!o: Mai)( au traseele ori+inale pe dia&etru de *'-.@ &&.
"a,inile de putere &edie 5spre e8e&plu Dacia SuperNova= Solen2a= !utoutilitarele cu in>ecie=
Cielo= ?S 6ol19 sunt ec4ipate cu trasee de e,apa&ent de dia&etre cuprinse (ntre .)-)@ &&.
"a,inile ec4ipate cu &otoare 1oarte puternice pot avea un traseu de e,apa&ent cu dia&etru de pCn-
la %*=) &&. Fn +eneral= dar nu (ntotdeauna= sporirea cu )-1@ && a dia&etrului traseului de
e,apa&ent conduce la un plus de putere a &otorului.
Sin+urul test edi1icator se poate 1ace pe un stand de (ncerc-ri dotat cu dina&o&etru=
sono&etru ,i anali2or de +a2e care s- poat- &-sura (n ur&a unor proceduri speci1ice= (n di1erite 1a2e
,i cu di1erite trasee de e,apa&ent ur&-torii para&etrii3 puterea &otorului= cuplul= nivelul no8elor ,i
%*
Traseul de e*acuare
nivelul 2+o&otului. Co&pararea unui set de date re2ultat (n ur&a &-sur-torilor 1-cute (n di1erite
1a2e utili2Cnd un traseu de e,apa&ent ,i a altui set de date re2ultat (n ur&a &-suratorilor 1-cute (n
condiii identice dar cu un alt traseu de e,apa&ent este sin+ura posi:ilitate de deci2ie asupra
per1or&anelor. Fn 1uncie de pre1erine se poate a>un+e ale+Cnd un traseu de e,apa&ent adecvat la o
li&it- in1erioar- de putere dar la o:inerea unui 2+o&ot 1oarte redus= la o cre,tere se&ni1icativ- de
putere dar la un 2+o&ot cu &ult peste nivelul ad&is sau la un ec4ili:ru (ntre putere-cuplu ,i
2+o&ot-e&isie de +a2e. "ontarea unui traseu co&plet neacordat cu cerinele &otorului poate
conduce la sc-derea puterii &otorului conco&itent cu un nivel al 2+o&otului peste li&it-. Nu dori&
s- intr-& (n a&-nunte 1oarte co&plicate ce in de &ecanica 1luidelor.
D.D. Dia-"rul -i! al u&urilor ra*"ului d" ".a$a-"n
a desc4iderea supapei de evacuare tu:ul de e,apa&ent de di&etru &ic 1rCnea2- ie,irea
+a2elor arse. Fn ti&pul 1a2elor de Isuprapunere a supapelorI 5ad&isia ,i evacuarea desc4ise (n
acela,i ti&p9 lipsa de c-dere de presiune inco&odea2- intrarea +a2elor. Suprapunerea supapelor
tre:uie sa 1ie scurt- ceea ce este pro1ita:il pentru re+i&urile >oase dar de1avora:il pentru re+i&urile
(nalte. Tu:ul de e,apa&ent de dia&etru &ic +enerea2- o :un- a&orti2are a vi:raiilor ,i o reducere
a intesit-ii 2+o&otului (n de1avoarea cuplului &otor. a li&it-= un dia&etru 1oarte &ic pentru
traseul de e,apa&ent conduce la o accentuare a pierderii de sarcin- ,i la o pr-:u,ire a cuplului
&otor.
D.>. Dia-"rul -ar" al u&urilor ra*"ului d" ".a$a-"nG
Fn ca2ul sporirii dia&etrului tu:ului de e,apa&ent vCr1ul de presiune cuprinde cea &ai &are
lun+i&e a tu:ului ,i se a&orti2ea2- &ai lent (n co&paraie cu un tu: de dia&etru &ai &ic. Un
dia&etru &ai &are asi+ur- o c-dere de presiune &ai &are (n lun+ul tu:ului= ur&at- de o cre,tere de
presiune= (n sc4i&: se per&ite o l-r+ire a suprapunerii supapelor 1oarte 1avora:il- pentru para&etrul
putere-cuplu la re+i&urile (nalte de 1uncionare.
%.
>. EVACUAREA HAEELOR. 6R!DU DE PER;ECBIUNE ! E?!CU$RII
Evacuarea repre2int- partea din procesul de sc4i&:are a +a2elor (n cursul c-reia +a2ele de
ardere parasesc cilindrul.
a &otorul cu ad&isiune nor&al-= siste&ul de evacuare este alc-tuit din +aleria de
evacuare, preva2ut- (n c4iulasa= din conducta de evacuare ,i a&orti2orul de 2+o&ot. Ori1iciul li:er
O
p
al +aleriei este controlat de supapa de evacuare. a &otorul cu ad&isiune 1orat-= cCnd
supraali&entarea se e1ectuea2- cu o tur:osu1lant-= siste&ul de evacuare cuprinde (n plus tur:ina,
pus- (n &i,care de +a2ele evacuate din cilindru.
Evacuarea +a2elor la &otoarele rapide are loc (n trei &oduri denu&ite3 "va!uar" li&"r/:
"va!uar" fora/: "va!uar" -i%/. Evacuarea li:er- este partea din procesul de evacuare= (n
cursul c-reia +a2ele de ardere p-r-sesc cilindrul su: aciunea di1erenei dintre presiunea p din
cilindru ,i presiunea p
'
a &ediului a&:iant sau p
ge
, din +aleria de evacuare.
!nali2a procesului de evacuare la &otorul autoturis&ului 2acia 13'' arat- ur&-toarele 51i+.
.93 supapa de evacuare (ncepe ridicarea de pe sediu spre 1inalul cursei de destindere= cCnd presiunea
(n cilindru este de cCteva ori &ai &are decCt presiunea p
'
pCna la pme, cursa de ridicare a
supapei a>un+e la )'O din cursa &a8i&- de ridicare 51i+. .= c9= presiunea scade sensi:il dar ra&Cne
(nc- la o valoare ridicat- 52=. daNQc&
2
9K su: aciunea di1erenei de presiune / p4p
g e
5 +a2ele
scap (n +alerie= trec prin ori1iciul o1erit cu o vite2- de %@@. . . 0@@ &Qs ,i se deplasea2- prin +aleria
de evacuare cu vite2a de )@. . .2)@&QsK la inceputul evacu-rii presiunea p
ge
creste repede. D2E
Evacuarea 1orat- are loc nu&ai su: actiunea pistonului= (n ultima parte a cursei de
e*acuare apro8i&ativ pe 12@L R!C= de la g [ %@@L R!C. Prin deplasarea pistonului= se &enine
di1erena de presiune p.p
ge
sau p.p
'
necesar- pentru a (nvin+e re2istenele +a2odina&ice ale
ori1iciului o1erit ,i ale traseului de evacuare. a &otoarele rapide de autove4icule= (n prima parte
a cursei de e*acuare, procesul se produce (n acela,i ti&p li:er ,i 1ortat de aceea aceast- parte a
procesului se nu&e,te "va!uar" -i%/. Pe intervalul cuprins (ntre g[ ).@. . . %@@L R!C= di1erena
de presiune p.p
ge
asi+ur- sc-parea +a2elor si&ultan cu re1ularea lor de catre piston 51i+. .= a5 .
In 1i+ura .= c se arat- &asa de +a2e evacuate m
ge
(n procente= (n 1uncie de gL R!C= la
&otorul autoturis&ului 2acia 13''. Se o:serv- c- (n cursul evacu-rii li:ere= &asa m
ge
a>un+e la
*@O din &asa de +a2e de ardere m
ga
. !ceasta in1or&aie o:tinut- prin calcul arat- c- la &otoarele
rapide "va!uar"a li&"r/ are o pondere cu &ult &ai &ic- decCt aceea evaluat- la &otoarele de
%)
E*acuarea gezelor.6radul de perfec+iune al e*acurii
turaie &ic-= la care a>un+e pCn- la %@. . .0@O. Fn &o&entul (nc4iderii supapei de evacuare= (n
cilindru &ai ra&Cn +a2e de ardere h gazele reziduale de &asa m
gr
sau nu&arul de Rilo&oli care
particip- la e1ectuarea ciclului ur&-tor.

;i+. ).1. ?ariaia unor &-ri&i caracteristice (n procesul de evacuare D2E
Se nu&e,te coe!icientul gazelor reziduale "
r
, raportul3
fp
gr
r
m
m
fp
gr
=

D2E
6radul de per1eciune a procesului de evacuare se aprecia2- ,i prin +radul de evacuare a cilindrului de
+a2ele de ardere 7
"v
,i se de1ineste ca raportul3
r gr fp
ge
e*
m m
m
+
=
+
=
1
1
D2E
%%
E*acuarea gezelor.6radul de perfec+iune al e*acurii
Se o:serv- c- 7
"v
varia2- (n sens invers cu i
r
. Se o:i,nuie,te s- se evalue2e per1eciunea
procesului de evacuare prin +a2ele de ardere r-&ase (n cilindru= de aceea se apelea2- 1recvent la i
r .
a &otoarele (n patru ti&pi cu ad&isiune nor&al-= 8
gr
se deter&in- presupunCnd c- &asa
+a2elor de ardere care ocup- volu&ul !
c
9 cCnd pistonul se a1l- la pmi, la presiunea p
g
,i
te&peratura T
g
5punctul g din ciclu= 1i+. .= c5
,
r-&Cne invaria:il- pCn- la (nc4iderea supapei de
evacuare. Fn acest ca2 se aplic- ecuaia de stare (n punctul +3
g gr c g
T & ! p =
D2E
,i se deter&in- i
r
(&p-rind relaiile. Dac- se operea2- su:stituia
# * o
! ! =
D2E
din care va re2ulta3
9 1 5
1
* g
o
o
g
r
T
T
p
p
D2E
Relaia de &ai sus evidenia2- 1aptul c- i
r
este invers proporional cu j
!
9 ceea ce e8plic-
de2ideratul +eneral de a &ic,ora pe i
r
pentru a o:ine o valoare ridicat- a lui j
!
. !poi se o:serv- c-
i
r
este direct proporional cu p
g
,i invers proporional cu T
g
. Fn 1ine se o:serv- c- i
r
este invers
proporional cu k. !ceast- dependen- tre:uie evaluat- prudent deoarece= cu cCt z este &ai &are=
+a2ele de ardere se destind &ai &ult (n cilindru ,i T
g
scade. Totu,i= la &-rirea lui e produsul T
g
/:.
19 cre,te= iar i
r
se &ic,orea2-. !st1el se e8plic- de ce la "!C= i
r
[ @=@*. . .@=@% iar la "!S= i
r
[
@=@'. . .@=12= pri&a clas- de &otoare avCnd raportul de co&pri&are de apro8i&ativ doua ori &ai
&are. 6a2ele re2iduale nu &ic,orea2- nu&ai volu&ul !
s
disponi:il pentru 1luidul proasp-t. Ele au
,i o consecin- de natur- cinetic- deoarece 1iind su:stane inerte c4i&ic= &ic,orea2- vite2a de
ardere a co&:usti:ilului. !ciunea de in4i:itor intervine cu o &are pondere &ai ales la "!S= (n
re+i&urile de sarcini pariale. a aceste re+i&uri= prin o:turare= j
!
scade la @= *. . . @=. iar i
r
cre,te
pCn- la @= *. . . @=*). !rderea se de2volt- lent= 1uncionarea devine insta:il-= randa&entul indicat
scade.
Su: aspect ener+etic per1eciunea evacu-rii se deter&in- prin lucrul &ecanic consu&at
pentru evacuarea +a2elor de ardere. Parial= e1ectul ener+etic se aprecia2- prin lucrul &ecanic de
po&pa>.
%0
BIBLIOHRAFIE
1. #--+-= N.= #urnete= N.= #ara:as= I.= C-2il-= !urica= ;ilip= N.= ,i cola:.= ;otoare cu ardere
intern. "ombustibili. %ubrifian+i. ;ateriale speciale pentru atuto*e<icule.
Economicitate. Poluare.= Clu>-Napoca= UTPress= 2@@@.
2. 6runZald= #.= Teoria9 calculul i construc+ia motoarelor pentru auto*e<icule rutiere=
#ucure,ti= Editura Didactic- ,i Peda+o+ic-= 1<'@= pa+. %0-0@.
*. Stavrat= ".= Du+-nescu= ".= "artea 0utomobilistului= #ucure,ti= Editura Te4nic-= 1<%2
.. 4ttp3QQen.ZiRipedia.or+QZiRiQ!irlpollution
). 4ttp3QQen.ZiRipedia.or+QZiRiQ!irlpollutionmPollutants
%. 4ttp3QQZZZ.tutor2u.netQecono&icsQrevision-notesQas-&arRets-oillclipli&a+e@@2.+i1
0. 4ttp3QQupload.ZiRi&edia.or+QZiRipediaQco&&onsQ:Q:<Q!irPollutionSource.>p+
'. 4ttp3QQZZZ.noaa.+ovQ
<. 4ttp3QQen.ZiRipedia.or+QZiRiQEuropeanle&issionlstandards
1@. 4ttp3QQZZZ.scania.co&Q
11. 4ttp3QQZZZ.volvo.co&
12. 4ttp3QQZZZ.volvo.co&QtrucRsQro&anian-&arRetQro-roQJo&e.4t&
1*. 4ttp3QQen.ZiRipedia.or+QZiRiQE&issionlstandards
1.. 4ttp3QQZZZ.dieselnet.co&QstandardsQ>pQno8p&laZ.p4p
1). 4ttp3QQZZZ.i&plats.co.2aQ&arRetQe&issionlstandards.asp
1%. 4ttp3QQen.ZiRipedia.or+QZiRiQCatalUticlconverter
10. 4ttp3QQen.ZiRipedia.or+QZiRiQParticulatel1ilter
1'. 4ttp3QQupload.ZiRi&edia.or+QZiRipediaQco&&onsQ:Q:*Qa&:dalsondltilllvolvo2.@letc.>p+
1<. 4ttp3QQZZZ.1oru&-auto.co&Qles-clu:sQsection.Qsu>et*%)**..4t&
2@. PURE" !:+assUste&e 6&:J X Co. T63 ^NeZ &et4ods in SCR tec4nolo+U Selective
CatalUtic Reduction Zit4 anueous urea solution ^ZZZ.pure&.de= "arc4 2@@*.
21. D. ;oerter= S. /o2eZic23 ^Cost o1 Selective CatalUtic Reduction 5SCR9N= U.S.
Environ&ental Protection !+encU O11ice o1 Researc4 and Develop&ent Sas4in+ton =
Octo:er 2@@1.
22. 4ttp3QQZZZ.ve+ora.4uQve+oraQRo&anQad:lue.4t&l
2*. Ioan Du&itrescu - Poluarea &ediului= Ed. ;ocus= 2@@@
2.. !postolescu N - Poluarea produsa de &otoarele cu ardere interna: Universitatea Polite4nica
#ucuresti= 1<<2
2*.
%'

Curs Poluare

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs Poluare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Prof. univ. dr. ing.

You might also like