Nutritia si alimentatia

sugarului si copilului
Necesarul energetic = cantitatea de
energie necasara pt a balansa consumul
total de energie la un nivel dezirabil de
activitate fizica si pt a sustine cresterea
optima si dezvoltarea necesara unei stari
de sanatate pe termen lung
Aspecte generale ale nutritiei
sugarului, copilului si
adolescentului
Necesarul energetic in perioada de
crestere si dezvoltare

metabolism bazal
termogeneza
activitate fizica
cost energetic pt crestere
Proteinele (proteos = primar) componenta
structurala celulara majora

Functioneaza ca:
- enzime
- transportori
- Hormoni

Componentele de AA sunt necesari pt sinteza:
- acizilor nucleici
- hormoni
- vitamine
- alte molecule
Aminoacizii = constituienti ai proteinelor
20 Aa:
- indispensabili (esentiali) (9) din dieta

- conditionat indispensabili (6) nu se produc in
cantitate suficienta si se vor adauga din dieta

- dispensabili (neesentiali)
Turnover proteic = statusul dinamic al
proteinelor in organism

degradarea in AA liberi
(re)sinteza de proteine noi
AA liberi degradati si oxidati in CO2 si nitrogen
(uree, amoniu)
proteinele dietare necesare pt a suplini pierderile
de AA (mentinerea homeostaziei proteice)
Sugari 0-6 luni
laptele matern sursa optima de nutrienti pt
sugarul la termen, normal in I an de viata

singura sursa de hrana in primele 4-6 luni

cantitatea de lapte medie 0.78l/zi

cantitatea de proteine 1.52g/kg/zi
Necesarul de proteine pt sugari si copii
Necesarul de proteine sugari 7-12 luni
mancarea solida sursa importanta de proteine

se continua alimentatia cu LM

cantitatea de proteine (RDA) 1-1.2g/kg/zi
Necesarul de proteine 1-18 ani
se calculeaza in f de velocitatea cresterii la
diferite grupe de varsta

depinde si de statusul endocrin

este o perioada de scadere continua, lenta a
necesarului de P in f de G
Calitatea proteinelor
surse diferite de proteine variaza in functie de
compozitia chimica si de valoarea nutritiva

calitatea P este determinata de:
- digestibilitate
- compozitia in AA

Se vor consuma P de calitate inalta bogate in
cei 9 AA indispensabili
Carbohidratii digestibili si nondigestibili
Potentiali digestibili de enzime (saliva, stomac, intestin)
- absorbabili fara digestie
- lactoza, sucroza, oligozaharide LM

Nondigestibili
- fibre dietare din cereale, vegetale, fructe
- prebiotice (amestec de oligozaharide)

Fibrele si cancerul de colon
Fibrele si constipatia



Lipidele
sursa principala de energie
n-6 si n-3AG- esentiali pt cresterea normala si
dezvoltare
vitaminele liposolubile necesita L dietare pt
absorbtie
produc gust si textura alimentelor
compozitia membranelor celulare
lipidele dietare produc componente structurale
pt retina, creier, mb celulare
L si uleiurile-factori care afecteaza riscul
cardiovascular, obezitatea si diabetul
Lipidele in primul an de viata
Dieta bogata in L (40-60%) contribuie la la
cresterea rapida in greutate si acumulraea de
grasimi
LM contine precursori de n-6 si n-3 si este
considerat suficient daca mama are dieta
nonrestrictiva
FLP contin uleiuri vegetale bogate in AL
(mimeaza compozitia LM)
Lipidele in al doilea an de viata si mai
tarziu
recomandarile vor tine cont de nivelul de
activitate
necesarul energetic pt crestere reprezinta 2-3%
din necesarul zilnic
sursele dietare sa aduca 30-35% energie (n-6
PUFA 4-10%E; n-3 1-2%E;G saturate<10%
nevoia de a promova balanta energetica si de a
evita excesul energetic
- scaderea zaharului si grasimilor
- calitatea grasimilor: scaderea G saturate
Fluidele si electrolitii
mentinerea homeostaziei apei este realizata de
rinichi (exceptie BDA)
transportul intestinal de apa si E- fenomene
reglate de interactiuni cx endocrine, paracrine,
imune, SN
sugarii alaptati la san,climat cald nu necesita
aport suplimentar de apa
solutiile de rehidratare se vor folosi rapid (3-4
ore), exceptie SDA severe si intoleranta orala
Vitamine, minerale
esentiale pt crestere si dezvoltare
obtinute pe cale naturala din alimente si prin
suplimente
exista interactiuni importanteintre nutrienti
excesul de vitamine si minerale poate avea
efecte adverse asupra sanatatii copilului
Alimentatia sugarului
primele 6 luni alimentatie exclusiv LM =
alimentatie naturala
poate fi artificiala (LP), mixta (LM+LP/LV)
dupa 6 luni alimente solide
alimentatia naturala exclusiv LM , fara ceai,
apa
avantajele alimentatiei naturale: pt mama,copil,
familie
Laptele matern
Suspensie de proteine, glucide, lipide, saruri in
sol apoasa
Aliment complet care asigura dezvoltarea
fiziologica
Proteine 0.9-1.1g% + N neproteic
Cazeina 40% fosfoproteina care precipita la ph
acid gastric in agregate sferice, descompuse de
catre labferment
Laptele matern: proteinele
Proteinele lactoserului 60%
Raportul lactoser/cazeina 60/40 (colostru 90/10)
Alfa lactalbumina, AA esentiali
Lactoferina (rol antiinfectios fixeaza Fe din
intestin necesar pt dezv patogenilor)
IgA secretor, IGM, IgG, IgE
Enzime:lipaza. amilaza (digestie), lizozim,
lactoperoxidaza (antinfectios)
Laptele matern: lipidele
Lipide 2.7-4.5g%, asigura 50% din ratia calorica
(Tg95%, colest, FL, AGL)
TG acoperite de stat subtire de FL ce confera
stabilitate in faza apoasa
TG absorbite 80%
TG contin AG sat si nesat (1:1, LV 3:1)
AG polinesaturati n-6 PUFA, n-3 PUFA
Rol in dezvoltarea cognitiva, vizuala

Laptele matern: glucidele
7g% formate din lactoza+oligozaharide
Lactoza 90%, sursa energetica, substrat pt flora
comensala (bifidus)
Lactaza (fata lumenala a enterocitelor) prezenta
este indicator al starii functionale a mucoasei

Laptele matern: saruri minerale
Cantitai mici (0.2%), osmolaritate 98mOsm/l,
scazuta fata de LV (325 mOsm/l)
Raport Ca:P optim
Fe cantitati mici, biodisponibilitate crescuta
(necesar 0-4 luni 1 mg/kg/zi; >4 l 11mg/zi)
Vitamine lipo si hidrosolubile
Vit D3 22U/l+D1 (hidrosol) 800U/l
Vit K scazuta, necesita aport imediat dupa
nastere
Protectia antiinfectioasa a LM
Transfer de Ig, imunocompetenta (Ly T), factori
nespecifici de aparare
Ig: IgA secretor, sistem imun enteromamar
IgM transferat in primele zile in cantitate mare,
activitate antimicrobiana crescuta
Ig G, cant redusa
Transfer de imunitate nespecifica: macrofage
(mobile, fagocitare, transporta Ig A, coopereaza
cu Ly, sintetizeaza lizozim, lactoferina,
componente ale complementului)
Alimentatia naturala:recomandari OMS,
UNICEF
Alimentatia imediat dupa nastere, primele 6 ore
dupa cezarima
Rooming-in
alaptare frecventa, noaptea, 8-12 ori/24 ore, 10-
20 min la fiecare san, la cerere
Alimentatie exclusiva in primele 6 luni de viata
Diversificare dupa 6 luni
Mentinerea alimentatiei la san pana la 2 ani
Avantajele alimentatiei naturale
Sugar
- compozitia adaptata nevoilor sugarului
- protectie antinfectioasa, antialergica, cvasc
- relatie afectiva cu mama

Mama
- gata la cerere
- economica
- protectie impotriva neo de san
- contraceptiva pe perioada de lactatie
Semne de alimentatie insuficienta cu LM
Crestre nesatisfacatoare in G (sub 500g/luna,
sub greutatea la nastere dupa 2 sapt)
Urina concentrata, cantitate mica, galbena,
puternic mirositoare
Sugar agitat la sfarsitul suptului, plange frecvent,
scaune tari
Nu se exprima lapte la stoarcerea sanului
Metode de ameliorarea alaptarii

Repaus, odihna
Alimentatie nerestrictiva
Consum crescut de lichide 2-3l/zi
Cresterea aportului caloric 300 cal/zi
Cresterea frecventei suptului
Evitarea introducerii nejustificate a FL
Cresterea increderii mamei
Sustinere din parte familiei si societatii
Motive pt care sugarul refuza sanul
Stare patologica: boala, durere, sedare
Tehnica alaptarii necorespunzatoare: mamelon
ombilicat, san angorjat, lapte insuficient/abundent
Schimbari: plecari, mutari, parfumuri, cosmetice,
medicamente, ciclu menstrual, sarcina
Refuz aparent: copil distras, reflex de cautare
De ce plange sugarul?
Foame
Colici
Disconfort: murdar, cald\frig
Boala, dureri
Alimentatia mamei
Droguri mama: cafeina, alcool, tutun
Alimentatia naturala la copilul
bolnav
Se continua: alimentatie corespunzatoare,
pierde mai putin in greutate, se vindeca mai
repede, nu compromite secretia lactata
In spital se interneaza cu mama
Daca se intrerupe alimentatia se mulge din 3 in
3 ore, se reia in convalescenta
Incidente alimentatia naturala
Sani plini: grei, fierbinti, laptele curge normal,
fara febra
Sani angorjati: durerosi, edematiati luciosi, rosii,
febra+/- (cauze: golire insuficienta, alaptari rare,
initiere tardiva; tratament: comprese calde
inainte, reci dupa, muls laptele, masaj)
Mastita: Ab, fara repaus la supt, analgezie
Alimentatia mixta
Solutie de necesitate:
- stagnare ponderala in primele 3 saptamani (si
ulterior)
- crestere cu < 150g/saptamana
- mama este in imposibilitate de a alapta in unele
perioade ale zilei
- hipogalactie demonstrata prin cantarire,
- scaderea cresterii ponderale
- metoda complementara: san+LP la aceeasi
masa sau mese complete alternative
Alimentatia artificiala
Inlocuirea completa a alimentatiei naturale cu o
formula de lapte (uneori cu LV)
LV difera de LM prin: continut prea ridicatde
proteine, AG saturati, Na, K, fosfati, osmolaritate
ridicata, continut scazut de glucide,
Cantitati mici de Fe si vitamine
Se adm diluat 2/3 sau 3/4 pana la 4 luni, apoi
integral + 5% zahar si 2% faina orez
Favorizeaza aparitia anemiei feriprive,
alergiei la proteinele LV, intoleranta la lactoza
Formule de lapte
Punct de pornire LV modificat prin prelucrare
termica sub forma de pulbere
Modificat pentru a fi mai usor de digerat;cazeina
precipita in flocoane mici in stomac
Modificarea structurii chimice pentru a fi cat mai
apropiat de LM
Pentru copii bolnavi au fost create formule
de lapte cu compozitie diferita: continut scazut
de lactoza, formule pe baza de soia in alergii
alimentare sau prin scindare enzimatica
Formule de lapte
In continua schimbare datorita perfectionarii
tehnologiei (concurenta)
Se diferentiaza:
- formule pentru prematuri
- formule de start (pana la 4 luni)
- formule de continuare (4-5 la 12 luni)
- formule junior (1-3 ani)
Majoritatea produselor sunt imbogatite cu Fe,
probiotice, prebiotice, raportul lactoser/cazeina
60:40 similar LM
Formule de lapte
Diversitate foarte mare de produse
Formule de inceput
Lapte adaptat: NAN 1, Similac, Humana 1,
PreBeba
- predomina proteine din zer, A/C =60/40
- adaus taurina, carnitina, cisteina, adaus ac
linoleic
- saruri similar laptelui matern
Lapte partial adaptat: Beba, Milumil2
Formule de lapte
Formule de continuare
- inlocuesc formulele de start, datorita schimbarii
necesitatilor sugarilor
- reprezinta o parte a alimentatiei diversificate
(2-3 mese lichide)
- se bazeaza pe maturarea progresiva a functiilor
intestinale
- val calorica 67 cal/100 ml
- proteine 2,4-3,3 g/100 ml, A/G=20/80 (~ LV)
- lipide 3-4 g/100 ml, absorbtia grasimilor 85%, ac
linoleic minim 0,3g/100 ml
- glucide 5,7-8,6g/100 ml, minim 50% lactoza
Formule de lapte
Formule de crestere (peste 1 an)
- laptele aliment esential in alimentatia copilului,
fiind principala sursa de Ca, minim 1/2 l/zi
- de preferat fata de LV, des utilizat la aceasta
varsta
LV, dezechilibre in compozitie, solutie de
necesitate, nu optima
Formule de lapte pentru sugari cu
necesitati speciale
Intoleranta la lactoza: Mil HN25, Nan fara
lactoza
Intoleranta la proteinele din LV: Milupa
SOM, Pregomin, Alfare ( preparate pe baza
de soia, proteine scindate sau chiar AA)
* Soia este la fel de alergenic ca si LV
Sugari alergici (dermita atopica): NAN HA
1,2 sau Mil HA 1,2
Diversificarea alimentatiei
Reguli conduita:
- initierea diversificarii numai cand sugarul este
sanatos
- introducerea progresiva a alimentului nou
- nu se introduc 2 alimente noi in aceeasi zi
- fainoase numai dupa 6 luni
- fiecare masa diversificata poate fi completata
cu LM
- intre mese hidratare ceai neindulcit sau apa
minerala plata
- daca copilul refuza un aliment, se reia peste
2-3 saptamani
Diversificarea alimentatiei
Varsta optima 5-6 luni
Diversificarea timpurie: risc de alergie,
intoleranta tranzitorie gluten, digestie incompleta
a alimentelor
Atentie speciala la alimentatia sugarilor cu
parinti alergici
Nu LV inainte de 1 an
Rol: aport de AG esentiali, minerale, vitamine,
fibre vegetale
Consistenta diferita, gusturi/mirosuri noi, noi
reflexe, tranzitie spre alimentatia adultul
Succesiunea introducerii alimentelor
(orientativ)
5-6 luni: SZ la care se adauga dupa cateva
zile carne (pasare, vita); ulterior peste alb
de 2 ori/sapt, PL
Dupa 6 luni: BV cu piure banana, MR, iaurt,
ficat cu PL
La 7 luni precedentele + galbenus ou, papanasi
fierti, mamaliga +BV, budinca casa
La 9 luni: biscuiti, paine, sufleuri, mancare
scazuta cu legume (fara ceapa) si carne
La 12 luni: ou intreg, sunca slaba presata,
intra treptat in regimul alimentar al adultilor-
Fara mezeluri: crenvusti, parizer sau tocaturi
Erori in cursul diversificarii
Scaderea cantitatii de lapte < 500 ml
Adaus de sare in alimentatie
Adaugarea in alimentatie a dulciurilor
concentrate
Pe cat posibil evitarea mixarii alimentelor
(va refuza ulterior alimentele solide)
Evitarea ciclului plange-biberon (obezitate
Diversificarea
Se vor evita: alimentele prajite (cartofi prajiti),
sarea, condimentele, fasole, varza, gulii
Dupa 1 an 3 mese si 2 gustari
La alimentatia traditionala, s-au adaugat prep
industriale: preparare igienica, Na , nitrati
, conservanti, coloranti, aditivi. Nu necesita
timp pentru preparare (pape din borcanel)
Eliminate componentele mai alergizante
Preparate standard (se adauga lapte la
preparare)
Preparate complete (se adauga apa la folosire)
Alimente de evitat pana la varsta de
3 ani
Pot produce tulburari:
- mecanice: bomboane, alune, nuci, cirese,
porumb fiert, floricele
- digestive: cartofi prajiti, carnati, slanina,
condimente, prajituri cu crema, bauturi
racoritoare industriale de orice fel
- alergice: lapte nefiert, cacao, ciocolata,arahide,
nuci (la copiii atopici consumul de capsuni, fragi,
tomate, peste pot declansa manif alergice)
- mierea de albine dupa 1 an (botulism)
Incidente in cursul alimentatiei
sugarului
Mama se considera hipogalctica: anamneza,
curba ponderala, tehnica alimentatiei
Regurgitatii, varsaturi: influenteaza cresterea in
greutate ?, corect alimentat ?,aliment adecvat ?
* varsaturi: ingrosarea laptelui cu MO, facilitarea
regurgitatiei, pozitie ridicata dupa masa
Colici: dispar dupa 3 luni, preparate
medicamentoase ineficiente
Scaune frecvente neformate: normal la alim
naturala
Incidente in cursul alimentatiei
sugarului
Crestere nesatisfacatoare: insuficienta lactatiei,
incap de alimentatie (MCC, obstacole,
insuf coordonare, ECI, copil neglijat)
Anorexie: anemie, ITU, hipercalcemie, RGE
Obezitate: mese frecvente, exces carbohidrati
(fainoase ca biscuiti, gris)
Suplimentarea cu vitamine: numai in stari
de carenta evidente
Infectii digestive datorita manipularii incorecte
a biberoanelor si tetinelor
Nutritia in adolescenta
Perioada de crestere + 20% inaltime, +50%
greutate, masa osoasa creste cu 50%
Necesar caloric intre 2500-3000 cal/zi
Evitarea alimentatiei haotice, a curelor de
slabire fanatice
Necesarul de Ca, Fe, vitamine, crescute
La sportivi un plus de 800-1700 cal/zi
Probleme nutritionale in bolile cronice: dieta
specifica + aprot caloric crescut cu 20-30%