Avionul cu jucarii

de Cristina Maria Sandru

Intr-un orasel frumos care avea un lac sarat si unde oamenii erau foarte linistiti, traiau
multi copii care se jucau toata ziua si erau fericiti pentru ca in lumea copilasilor exista multe
sperante, bucurii, jocuri si o multime de idei pe care doar ei le pot avea. Printre acesti copii se
numarau Cristiana si Adisor, doi verisori care se intelegeau foarte bine si locuiau la bunica lor
intr-o casuta mica si calduroasa.
Pe straduta lor erau copaci inalti pana la ceruri care atingeau norii cu varfurile crengilor si
cand batea vantul se scuturau norii pufosi si cenusii - si incepea cate o ploaie racoritoare care se
abatea peste universul copilariei si micutii care se jucau pe drum se ascundeau sub ramurile dese
ale nucilor stravechi. Dupa ce ploaia se potolea, Cristiana si Adisor ieseau din curtea bunicii lor
si adunau nuci cazute printre frunzele batute de stropii grei de apa, in timp ce le adunau se
bucurau si spuneau ca acelea sunt proviziile pentru iarna.
Intr-o dimineata cand nu erau nori multi pe cerul micului oras si se anunta o zi mai calda,
Adisor, verisorul Cristianei a venit de la gradinita cu o veste mare, a strigat-o de la poarta pe
verisoara sa meraga repede pentru ca avea sa ii spuna ceva foarte important.
Cristiana a iesit repede la poarta si l-a intrebat pe baiat ce s-a intamplat:
- Servus, ce se petrece?
- Servus Cristiana, -spuse Adisor printre sughituri fiindca a alergat de la gradinita pana
acasa pentru a spune ce a auzit- , nu o sa iti vina sa crezi ce am aflat! Baietelul era foarte
emotionat din cauza a ceea ce urma sa ii spuna fetei.
- Acum am aflat ca langa lacul sarat a cazut un avion plin cu jucarii, iti dai seama? Trebuie
sa mergem repede sa cautam jucariile!
- Chiar este acolo un avion plin cu jucarii?! Ce bine ar fi! Oare sunt multe papusi, masinute
si ursuleti de plus? Intreba fetita, cu ochii inlacrimati de bucurie.
-Sunt foarte multe, toate felurile de jucarii, trebuie sa mergem repede pana nu merg alti
copii si iau jucariile inaintea noastra!
Fetita, plina de entuziasm, se imbraca frumos cu fustita ei rosie, plisata si cu o bluzita
colorata si in par si-a prins funda rosie pe care o avea de la mamica ei. Cristiana era cocheta, de
cand era mica o imbraca bunica ei cu rochite rosii fiindca ea avea parul negru si chipul alb, astfel
culoarea rosie o infrumuseta si mai mult!
-Mergem, spuse Cristiana incantata, stai sa-i spunem bunicii ca mergem acasa la parinti, ca
sa nu stie unde plecam fiindca nu ne-ar lasa singuri la lac!
Au vorbit cu bunica si apoi au pornit hotarati sa caute jucariile...
Taramul jucariilor era aproape de casa bunicutei si ea i-a vazut ca merg spre lac si i-a
urmat.
In scurt timp, copiii au ajuns la malul lacului si au inceput sa caute cu atentie jucariile, s-au
uitat dupa avion dar acolo nu era nici urma de avion, atunci fetita i-a spus lui Adisor ca poate nu
a cazut acolo naveta cu surprize dar el i-a raspuns ca sigur a cazut acolo doar ca s-a scufundat in
lac si jucariile s-au imprastiat pe malurile apei. Si amandoi cautau papusile, roboteii, masinutele
ursuletii si toate celelalte jucarii pe care sperau sa le gaseasca acolo.
Dar nu au gasit nimic si cand au vrut sa porneasca pe o carare prea ingusta si periculoasa, i-
a strigat bunica lor sa se intoarca acasa. Ea fusese in urma lor si cand a vazut ca sunt in primejdie
i-a chemat.
Ei i-au povestit bunicii despre avion si ea le-a explicat ca nu a cazut acolo nici un avion si
nici jucarii nu exista in acel loc! Totul a fost o nascocire, nu erau asemenea lucruri pe lac si
copiii au fost aspru pedepsiti de bunica lor care s-a ingrijorat cand a vazut ce nazdravenii fac
nepotii ei. I-a pedepsit in asa fel incat nu s-au mai dus niciodata singuri la lacul sarat si cand
vroiau sa mearga o rugau pe bunicuta sa mearga cu ei.
Chiar daca nu au gasit acel avion pe lac, Cristiana si Adisor viseaza si acum avionul plin cu
jucarii frumoase, care o sa cada acolo si ei il vor descopei si se vor juca mult timp pe iarba moale
de langa lacul sarat fiind supravegheati de bunica lor. Au inteles ca nu au voie sa mearga singuri
acolo dar merg impreuna cu bunicuta din cand in cand si se uita daca nu s-a infaptuit miracolul
pe care il asteapta...