Rezultatele studiului de impact al Directivei cadru 2008/52/CE privind Medierea

Luni, 20 ianuarie 2014, in cadrul Comisiei pentru Afaceri Juridice a

Parlamentului European a fost prezentat studiul de impact cu titlul
Redemararea directivei privind medierea evaluarea impactul limitat al
implementarii sale si propunerea de masuri pentru cresterea numarului de
medieri in !E *"
Pentru cresterea semnificativa a numarului celor care recur# la mediere in !niunea Europeana,
propunerea de ansamblu care rezulta din studiu este urmatoarea interventie legislativa care sa
introduca, nu doar sa permita, un model minimal de mediere obligatorie, cel putin pentru anumite
categorii de cazuri.
I. Contet
$n aprilie 201%, Parlamentul European a lansat o cerere de propuneri in vederea realizarii unui
studiu comparativ cu privire la implementarea &irectivei cadru 200'()2(CE privind medierea"
*+iectivul studiului era o+tinerea unui feed+ac, la nivelul statelor mem+re !E cu privire la e-perienta
do+andita in urma transpunerii directivei in sistemele le#islative nationale si identificarea motivelor
pentru care medierea nu este folosita mai des atat in cazul conflictelor interne, cat si al celor
transfrontaliere" .tudiul a fost contractat si realizat de ec/ipa condusa de Profesorul 0iuseppe &e
Paolo de la !niversitatea 1amline din .!A si Presedinte al centrului din $talia A&R Center 2 mem+ru
al JA3. $nternational, in vederea evaluarii impactului directivei cu privire la mediere cu o analiza
aprofundata a anumitor sisteme nationale" Ec/ipa de studiu a propus de asemenea un instrument
sistematic pentru evaluarea eficacitatii instrumentelor nationale a politicilor de mediere, impreuna cu
un numar de solutii practice le#islative si non4le#islative evaluate de e-pertii in mediere din !E"
Astfel, a fost lansat un c!estionar la nivel european in vederea sta+ilirii impactului le#islatiei in
vi#oare actualmente in .tatele 3em+re, cat si a eventualelor solutii le#islative si a propunerilor non4
le#islative" "umarul respondentilor la c!estionar a #ost de 8$% din toata &niunea Europeana si
am putea considera ca in Romania spiritul european sau de constientizare a cetateniei europene este
din ce in ce mai puternic deoarece din Romania a participat cu cel mai mare numar de respondenti,
anume 2$0, urmata de 0recia cu 51 de respondenti, $talia cu '6, pe ultimul loc aflandu4se Lu-em+ur#
si .lovenia cu cate ) respondenti"
La peste ) ani de la adoptarea directivei cadru, in ciuda multiplelor +eneficii pe care le ofera
medierea in cauzele civile si comerciale' aceasta este inca #olosita in mai putin de $( din cazuri
in &E" 7otodata, in comparatia realizata intre costurile unui proces in instanta si costurile medierii,
studiul releva ca acestea din urma sunt cu 809 mai mici"
Le#islatiile adoptate de statele mem+re in vederea implementarii directivei cadru sau adaptarea
le#islatiei nationale pre4e-istente, au contri+uit la #enerarea unei adevarate :miscari A&R
;.olutionarea Alternativa a Conflictelor< in !E, asa cum releva numarul mare de centre noi de
mediere, pu+licatii, conferinte si formari in aceasta directie"
$n ciuda acestei miscari, nu s)a atins obiectivul sta+ilit in primul articol al directivei, anume
#acilitarea accesului la metode alternative de solutionare a con#lictelor si promovarea solutionarii
pe cale amiabila a con#lictelor prin incura*area #olosirii medierii si prin asi+urarea unui raport de
ec!ilibru intre mediere si procedurile *udiciare.
$n lumina multiplelor +eneficii pe care le4ar putea aduce societatii folosirea medierii, eforturile
Parlamentului European pentru impulsionarea directivei medierea sunt necesare si deloc premature"
Analiza cadrului le#al al medierii in cele 2' de .tate mem+re !E arata variatii semnificative in
implementarea directivei" &e e-emplu, mai multe state au optat pentru aplicarea directivei doar pentru
conflictele transfrontaliere, instituind astfel un re#im de re#lementare dual, in timp ce altele au aplicat
prevederile directivei si in cazul conflictelor interne"
* sfera mai lar#a de a+ordari in implementare a rezultat in tarile care au depus efort in vederea
atin#erii unui ec/ili+ru intre folosirea medierii si apelarea instantei pentru solutionarea conflictelor,
o+iectiv urmarit de directiva"
$n timp ce art. 5 al directivei permite statelor membre sa introduca elemente obli+atorii ale
medierii' inclusiv sanctiuni' traditia !E a unei a+ordari voluntare a medierii a prevalat in mare
masura la nivel le#islativ"
$talia este sin#ura tara care a facut din participarea la mediere o procedura o+li#atorie inainte de a
recur#e la procedura =udiciara pentru anumite conflicte" 3area >ritanie a incercat aceasta procedura
pentru conflictele inferioare unei anumite valori monetare, dar apoi a retras aceasta prevedere"
$n acelasi timp, ?ranta testeaza medierea o+li#atorie in anumite domenii si mai multe tari au
prevazut, in sc/im+, o+li#ativitatea participarii la sedinte de informare cu privire la mediere" Alte tari
au sta+ilit stimulente financiare, mai repede decat o+li#ativitati, pentru a incura=a participarea la
mediere"
.tudiul con#irma #aptul ca numarul medierilor' in medie sub $( din toate liti+iile din &E' este
cu mult sub nivelul sperat" Acest rezultat este dezama#itor mai ales pentru ca, asa cum s4a sta+ilit in
multe alte studii anterioare, medierea poate fi foarte utila pentru parti atat din punct de vedere al
timpului, cat si al costurilor reduse, fata de timpul si costurile implicate de un proces in fata instantei
de =udecata"
II. ,olutii le+islative
.in#urele masuri care s4au dovedit utile un #enerarea de medieri sunt o com+inatie intre sedintele
de informare o+li#atorii, o+li#ativitatea medierii in anumite cate#orii de cazuri si o+li#ativitatea
medierii in cazuri specifice cu posi+ilitatea retra#erii ;opt4out<"
Raspunsurile au revelat faptul ca a+ordarile le#islative actuale nu tind sa promoveze suficient
folosirea medierii"
&e e-emplu, nivelul de protectie al confidentialitatii nu afecteaza in mod semnificativ numarul
medierilor, confidentialitatea fiind #arantata c/iar si in tarile cu mai putin de )00 de medieri pe an"
$nvitarea de catre curtile de =udecata sa se apeleze la mediere, de asemenea a #enerat foarte putine
medieri, c/iar si acolo unde =udecatorii ar avea o atitudine proactiva cu privire la mediere"
!n numar mic de medieri a fost inre#istrat c/iar si acolo unde procedura de incuviintare a
acordurilor de mediere este destul de facila, deci nu s4ar putea considera drept cauza a nefunctionarii
medierii nici faptul ca partile ar fi descura=ate sa apeleze la mediere din cauza unei proceduri prea
complicate si(sau lun#i de incuviintare a acordului"
&e e-emplu, respondentii din Croatia si .lovacia au indicat ca acordurile sunt incuvintate automat
si totusi aceste state mem+re nu inre#istreaza un numar mare de medieri" $n acelasi timp, sistemele
nationale de acreditare a mediatorilor nu par sa fie un factor care ar descura=a partile sa ai+a incredere
in mediere, sistemele fiind apreciate in mod pozitiv"
3ai multe tari, cum este cazul >ul#ariei, Letoniei, Lituaniei, Romaniei sau .paniei ofera unele
stimulente celor care apeleaza la mediere, totusi nici acestea nu au inre#istrat o crestere a numarului
celor care apeleaza la aceasta forma alternativa de solutionare a conflictelor" In cazul Romaniei ne
putem #andi in primul rand la reducerea cu 50% a taxei de timbru care s4ar datora in cazul liti#iilor
privind transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor +unuri
imo+ile sau parta=e, in cazul in care conflictul s4a solutionat prin mediere" !n astfel de stimulent ar fi
un element important in conditiile crizei economice, dar nu poate fi considerat in mod sin#ular ca
element #enerator de medieri"
$n acelasi timp, s4a constatat prin studiul european ca medierea online este practic ine-istenta in
ma=oritatea .tatelor 3em+re, dar c/iar si acolo unde este prevazuta nu e-ista o frecventa in recur#erea
la aceasta alternativa"
$n statele mem+re unde avocatii sunt o+li#ati prin le#e sa4si informeze clientii cu privire la mediere,
numarul medierilor nu este mare doar datorita acestui motiv, iar acelasi lucru este vala+il acolo unde
partile in conflict sunt o+li#ate sa participe la o sedinta de informare inainte de intentarea unui proces
in instanta"
7oate aceste elemente de re#lementare identificate ca posi+ila cauza a sla+ei dezvoltari a medierii in
!E, nu par sa fie factori decisivi in facilitarea si incura=area recur#erii la mediere"
$n sc/im+, se pare ca sin+ura procedura probabila sa determine o crestere
semni#icativa a #olosirii medierii este introducerea unor elemente de mediere
obli+atorii in sistemele le#islative ale .tatelor 3em+re"
@u este de ne#li=at faptul ca sin#ura tara mem+ra a !E cu peste 200 000 de medieri
pe an, $talia, a inre#istrat aceasta crestere atunci cand medierea a devenit conditie
o+li#atorie ce preceda intentarea procesului in instanta, doar pentru anumite cauze"
Aceasta le#atura directa este confirmata totodata de ceea ce s4a intamplat in perioada
cand medierea a incetat sa fie o+li#atorie in $talia, anume octom+rie 2012 2 septem+rie
201%, cand numarul de medieri atat o+li#atorii, cat si voluntare a scazut la un numar
e-trem de modest" &oar ulterior au crescut din nou semnificativ, atunci cand prevederile
o+li#atorii au fost reintroduse"
$n definirea elementelor o+li#atorii care ar tre+ui introduse, optiunea ma=oritatii
respondentilor pare a tinde catre cerinta ca partile in conflict sa incerce medierea inainte
de intentarea unui proces, dar aceasta doar pentru anumite cate#orii de conflicte"
$ntr4o analiza aprofundata a datelor, studiul arata ca ar #i considerata mai potrivita
o #orma minimala de obli+ativitate a medierii"
Anume, sunt luate in considerare doua #orme de mediere obli+atorie participarea
o+li#atorie la sedinte de informare si medierea o+li#atorie cu posi+ilitatea de renuntare
;opt4out<, daca partile nu doresc sa continue procedura" .e pare ca cea de a doua
alternativa a inre#istrat cele mai multe reactii pozitive din partea respondentilor la
c/estionar" *ptiunea de renuntare ulterioara ar asi#ura in acelasi timp nelimitarea
accesului la =ustitie"
,tudiul pare sa sustina un model de mediere obli+atorie, ce impune partilor
recur#erea la aceasta modalitate, in anumite cate#orii de cazuri, inainte sa acceada la
sistemul =udiciar"
7otodata, sanctiunile pentru neprezentarea la sedintele obli+atorii de mediere sunt
privite ca avand un efect pozitiv de ma=oritatea respondentilor din !E"
.tudiul concluzioneaza ca la nivel le+islativ eista doua cai posibile de actiune"
$n primul rand, le#islatorii din !E ar tre+ui sa ia in considerare instituirea medierii
obli+atorii pentru anumite cate+orii de cazuri cu posi+ilitatea de renuntare ;opt4out<"
$n al doilea rand, !E ar tre+ui sa afirme teoria :Raportului de Ec/ili+ru al @umarului
7inta, ceea ce nu ar implica o sc/im+are a le#islatiei" -iecare ,tat 3em+ru, prin
politici proprii pro4mediere, ar trebui sa stabileasca un numar tinta clar care sa
reprezinte un procent minim de medieri pe an" $n lumina politicilor care s4au dovedit
eficiente in #enerarea de medieri in !E, este pro+a+il ca toate .tatele 3em+re sa tinda
catre ale#erea de politici similare"
Aceasta modalitate de armonizare a le#islatiei s4ar apropia de modelul politicii
laissez4faire ;neimplicare<, care se aplica mai mult in cazul politicilor ce privesc
sectorul privat sau a unor elemente ale economiei de piata, cu o minima implicare de
re#lementare la nivel european" $n loc sa se impuna un model de dezvoltare a medierii,
se impune un o+iectiv, teoretic prevazut de=a de directiva cadru, modalitatea de atin#ere
a acelui o+iectiv si implicit a ec/ili+rului apartinand fiecarui stat mem+ru"
7eoria raportului de ec/ili+ru a fost de=a invocata de Comisia pentru Afaceri Juridice
a Parlamentului European cu ocazia unei interpelari orale adresate Comisiei Europene la
finalul anului 2012"
Ca prevedere e-istenta a le#islatiei europene, Parlamentul European a relevat faptul
ca directiva cu privire la mediere solicita statelor mem+re atin#erea unui raport de
ec/ili+ru intre mediere si procedurile =udiciare" Esecul in determinarea un numar tinta
clar pentru ec/ili+rarea acest raport si(sau esecul atin#erii acestei tinte ar putea ec/ivala
cu o lipsa de conformitate :de facto cu prevederile directivei"
III. .ropuneri "on)/e+islative
Complementar, studiul arata si o sustinere importanta din partea respondentilor
pentru o serie de masuri non)le+islative croite pentru a promova medierea si pe care
!E, alaturi de statele mem+re, ar tre+ui sa le ia in considerare pentru implementarea lor
imediata" 7oate aceste masuri vizeaza atat cresterea informarii cu privire la mediere, cat
si determinarea partilor in conflict sa e-perimenteze aceasta metoda alternativa de
solutionare a conflictelor" 3asurile non4le#islative propuse sunt urmatoarele
4 $nstituirea unui pro+ram de promovare si educare cu privire la mediere in
#acultatile de drept0
4 &ezvoltarea si implementarea de proiecte pilot0
4 &ezvoltarea unui pro+ram la nivel european 1,aptamana 2cordului30
4 Crearea la nivel european a unui 1an+a*ament al medierii3 pentru membrii
anumitor industrii0
4 Desemnarea la nivel national a campionilor sau a ambasadorilor medieriiA
4 Crearea unei 2+entii &E pentru ,olutionarea 2lternativa a Con#lictelor in
vederea promovarii medierii0
4 Crearea unui sistem uni#orm de certi#icare a mediatorilor la nivelul &E.
&esi aceste masuri sunt considerate a avea o contri+utie pozitiva in dezvoltarea
medierii, ma=oritatea participantilor la studiu considera ca este putin pro+a+il ca altceva
in afara de re#lementare sa poata mari in mod semnificativ numarul de medieri"
* sc/im+are semnificativa la nivelul !niunii Europene ar implica modificarea
directivei cu privire la mediere, care in prezent este pro#ramata spre reevaluare a+ia in
2018" &aca eforturile constante ale Parlamentului European in incura=area medierii nu
vor determina anticiparea acestui termen, poate vor fi luate masuri in vederea
implementarii teoriei :Raportului de Ec/ili+ru al @umarului 7inta pentru avansarea
catre un ec/ili+ru intre conflictele supuse medierii si cele din instanta, cel putin pentru
anumite cauze"
.tudiul de impact transmite mesa=ul ca modalitatea cea mai eficienta pentru a pune
medierea pe /arta conflictelor din !E ar putea consta intr4o re+lementare mai buna,
re#lementare ce mer#e mai departe decat simpla invitare a partilor din conflictele
civile si comerciale sa se intalneasca intai la mediator" La nivel european e-ista
convin#erea cu privire la importanta aducerii partilor la masa de discutii pentru a lua
macar in calcul varianta medierii"
BBBBBBBBBBBBBB
C Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European, &irectiva Europeana 200'()2(CE,
0iuseppe &e Paolo, mem+ru al JA3. $nternational, presedintele centrului din $talia A&R Center,
profesor"