Mircea Eliade Insula Lui Euthanasius

MIRCEA ELIADE
Insula
lui
Euthanasius
HUMANITAS
BUCURETI
Coperta seriei
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
ELIADE, MIRCEA
Insula lui Euthanasius /Mirea Elia!e" # Buure$ti%
Hu&anitas' ())*
ISBN +,-#.)#).+*#/
/(0"0-."0#*
MIRCEA ELIADE
INSULA LUI EUTHANASIUS
1un!a2ia Re3al4 pentru Literatur4 $i Art4' Buure$ti' 0+*-
5 SORIN ALE6ANDRESCU $i DA7ID BRENT
5 HUMANITAS' 0++(' ())-
EDITURA HUMANITAS
8ia2a 8resei Li9ere 0' )0-,)0 Buure$ti' Ro&:nia
tel" )(0/((( /. *;' <a= )(0/((* -; -(
>>>"hu&anitas"ro
Co&en?i CARTE 8RIN 8OT@% tel" )(0/-00 (- -)'
<a= )(0/-0- .) -.' >>>"li9rariilehu&anitas"ro
ISBN +,-#.)#).+*#/
Not
8re?enta e!i2ie repro!ue Aolu&ul ap4rut Bn 0+*-' la 1un#
!a2ia Re3al4 pentru Literatur4 $i Art4"
In transrierea te=telor are <a o9ietul ree!it4rii s#a apli#
at un prinipiu !e 9a?4% s#au p4strat formele de limb ates#
tate Bn epo4 sau arateristie autorului' Bn ti&p e grafiile
s#au a!aptat nor&elor orto3ra<ie Bn Ai3oare" Ast<el' s#au p4s#
trat' !e e=e&plu' a atare <or&ele sunt i &" pi" cari, preu&
$i unele partiularit42i le=iale' a% acheeni, saduceeni, ome-
ric, ogin, ugro-finiene, ine!haustibil, "arafernalia, inchoat,
#ratec, slbatec et" In rest' s#au e<etuat opera2ii !e rutin4%
uni<i4ri !e le=i' Aeri<iarea' Bn li&ita posi9ilit42ilor' a ita#
telor' nu&elor proprii et' eli&inarea eAi!entelor 3re$eli !e
tipar" Citatele Bn li&9a <rane?4 au <ost tra!use Bn note u &en#
2iunea% n$ ed$
Editura
I
CCTE7A 8ROBLEME
Insula lui Euthanasius
Srisoarea 94tr:nului sihastru' u are Bnepe apitolul III
!in %e&ara, uprin!e' <4r4 Bn!oial4' ea &ai !es4A:r$it4 Ai#
?iune para!i?ia4 !in literatura ro&:neas4" DLu&ea &ea este
o Aale' BnonEurat4 !in toate p4r2ile !e st:ni nep4trunse ari
stau a un ?i! !inspre &are' ast<el Bn:t su<let !e o& nu poa#
te $ti aest rai p4&:ntes un!e tr4ies eu" Un sin3ur lo !e
intrare este F o st:n4 &i$4toare e aoper4 &4iestru 3ura
unei pe$tere are !ue p:n#Bnl4untrul insulei" Alt<el ine nu
p4trun!e prin aea pe$ter4 re!e 4 aeast4 insul4 este o 3r4#
&a!4 !e st:ni sterpe Bn4l2ate Bn &are' <4r4 Ae3eta2ie $i <4r4
Aia24" Dar u& este ini&aG De Eur#B&preEur stau st:nile urie#
$e$ti !e 3ranit' a ni$te p4?itori ne3ri' pe :n! Aalea insulei'
a!:n4 $i !esi3ur su9 o3lin!a &4rei' e aoperit4 !e snopuri
!e <lori' !e Ai2e s4l9atie' !e ier9uri nalte $i &irositoare Bn
are oasa n#a intrat niio!at4" i !easupra p4turei a<:nate
!e lu&e Ae3etal4 se &i$4 o lu&e Bntrea34 !e ani&ale" Mii
!e al9ine"""' 9on!arii B&9r4a2i Bn ati<ea' <luturii al9a$tri"""
Bn &iEloul A4ii e un la Bn are ur3 patru i?Aoare""" Bn &iE#
loul aestui la' are apare ne3ru !e o3lin!irea stu<ului' ier#
94riei $i r4hitelor !in Eurul lui' este o nou4 insul4' &i4' u
o !u&9raA4 !e portoali" Bn aea !u&9raA4 este pe$tera e
a& pre<4ut#o#n as4' $i prisaa &ea" Toat4 aeast4 insul4#n
insul4 este o <lor4rie s4!it4 !e &ine anu&e pentru al9ine"""HI
0
M" E&inesu' '"ere, 7II' E!itura Aa!e&iei Repu9liii Soialis#
te Ro&:nia' Buure$ti' 0+,,' p" 0(0 (n$ ed$)$
0)
*I+%EA ELIA,E
Ceret4torii operei lui Mihai E&inesu' $i Bn!eose9i !l
G" C4linesu' au su9liniat Bn repetate r:n!uri sensul $i Aaloa#
rea e!eni4 a insulei !esoperite !e Euthanasius" L4s:n!
la o parte aspetul lu=uriant al insulei' se 34ses Bn !esrierea
4lu34rului ele&ente ate3ori para!i?iaeJ u& ar <i' 9un4#
oar4' ele Dpatru i?AoareH F re&inisen24 a elor patru <lu#
Aii ale Raiului (-acerea, (' 0)K F $i D<lor4riaH !in insula
ea &i4' repli4 a D3r4!iniiH !in &iEloul 8ara!isului" De
alt<el' Euthanasius' u tot panteis&ul lui' nu se !ep4rtea?4
prea &ult !e tra!i2ia iu!eo#re$tin4 a RaiuluiJ Eden poate
<i tra!us $i a su9stantiA' Bnsenin:n! Dpl4ere' !eliiuH' iar
Bn 7ul3ata 34si& hiar e=presia "aradisum .olu"tatis$
1ire$te' nu ne 3:n!i& s4 su3er4& o eAentual4 Dsurs4H a
lui E&inesu" Dl G" C4linesu a ar4tat u o Bn!estul4toare
o&peten24 ine<iienta unei e=a3erate eret4ri !e Di?Aoare
$i in<luen2eH ('"era lui *ihai Eminescu, Aoi" 7K" Chiar Bn
le34tur4 u insula lui Euthanasius' !l C4linesu a a&intit
:teAa analo3ii !in literatura ro&anti4 LAoi" 7' pp" -0; sM"K'
&en2ion:n!' nu <4r4 oareare ironie' $i un te=t !in Suttani-
"ta, Bn are NirAana este ase&4nat4 unei insule" LUn Dsur#
sierH i&penetra9il la orie <el !e ironie ar putea o9ieta a
aest !in ur&4 Di?AorH nu putea <i aesi9il lui E&inesu"
Din hiar Aersiunea italian4 a lui 8aAolini' pe are o <olo#
se$te' !l C4linesu $tie 4 Su/tani"ta a <ost pentru Bnt:ia
!at4 tra!us4 Bn en3le?e$te Bn 0//0' iar Bn ne&2e$te Bn 0//+"
Asta nu Bnsea&n4 F ar putea ontinua un DsursierH B&p4ti#
&it F 4 E&inesu n#a unosut o alt4 Dinsul4H &iti4 in#
!ian4' !e ast4 !at4 o insul4 are pre?int4 oareare analo3ii
u ea !esoperit4 !e EuthanasiusJ $i anu&e' laul Ana.a-
ta"ta $i insula S.etad.i"a, respetiA !in tra!i2ia hin!us4 $i
9u!ist4" De aeste insule para!i?iae $i !e eAentuala lor
ori3ine re$tin4 s#a oupat Ne9er Bntre 0/;) $i 0/,*' Bn &ai
&ulte &e&orii" Tre:n! Bn reAist4' '"era lui *$ E$, Aoi" II'
pp" /) sM"' lur4rile in!ianistie pe are ar <i putut s4 le unoas#
00
4 poetul' !l C4linesu re!e 4 istoria literaturii in!iene
a lui Ne9er' pu9liat4 Bn 0/.(' a <ost onsultat4 !e E&i#
nesu" N#ar <i !ei e=lus a poetul s4 <i eretat $i alte
srieri ale lui Ne9er F el &ai renu&it in!ianist al epo#
ii F !in are s4 <i a<lat !e insulele para!i?iae" Ne 3r4#
9i& s4 a!4u34& totu$i 4' Bn eea e ne priAe$te' aeast4
eAentual4 o9ie2ie a DsursieruluiH ni se pare nese&ni<iatiA4'
hiar !a4 ar <i Bnte&eiat4"K
Este !ei !e un interes &e!ioru DsursaH lui E&inesu !a4'
Bn a?ul nostru' Aa <i aAut Areuna" Insula lui Euthanasius pre?in#
t4 Bns4 un interes &a=i& pentru Bn2ele3erea poetului" Ea nu
are !elo un rol Bnt:&pl4tor Bn istoria pasiunii lui Ieroni&
$i a Ce?arei" S#ar putea spune' !i&potriA4' 4 repre?int4
a!eA4ratul entru al poAestiriiJ nu nu&ai pentru 4 <ae posi#
9il4 Bnt:lnirea <inal4 Bntre Bn!r43osti2i' !ar &ai ales pentru
4 &a3ia insulei' ea sin3ur4' re?olA4 !ra&a personaEelor"
Ieroni& nu i?9ute$te s4 se Bn!r43osteas4 !e Ce?ara !e:t
!up4 e o onte&pl4' nu!4' pe &alul laului !in insul4"
Nu!itatea aeasta nu are ni&i lien2iosJ ea p4strea?4' Bn
pro?a lui E&inesu' sensul ori3inar' &eta<i?i' !e D!e?9r4a#
re !e orie <or&4H' reBntoarere la pri&or!ial' la pre<or&al"
De aceast Ce?ara se Bn!r43oste$te Ieroni&" Repetatele lor
Bnt:lniri Bn DetateH' u toat4 pasiunea !e?l4n2uit4 a <eioarei'
nu i?9utiser4 s4 topeas4 re?erAa' plai!itatea' &elanolia
$oA4ire a lui Ieroni&" Insula Bns4 partiip4 la alt4 3eo3ra<ieJ
&iti4' nu real4" Aii' Ieroni& re34se$te starea e!eni4"' A!e#
sea Bn nop2ile al!e se ula 3ol pe &alurile laului' aope#
rit nu&ai #o p:n?4 !e in F $#atuni natura Bntrea34' &ur&u#
rul i?Aoarelor al9e' Auirea &4rii' &4re2ia nop2ii Bl a!:neau
Bntr#un so&n at:t !e tare $i <eriit' Bn are tr4ia !oar a o plan#
t4' <4r4 !urere' <4r4 Ais' <4r4 !orin24"H
(
Bn aeast4 insul4 pa#
(
M" E&inesu' o"$ cit$, p" 0-0" LO" ed$)$
0(
*I+%EA ELIA,E
ra!i?ia4 sunt posi9ile Bnt:lnirea $i !ra3ostea a!a&i4 a e#
lor !oi tineri"
De alt<el' hiar !in !esrierea lui E&inesu' insula lui Eu#
thanasius ne apare &irauloas4" Nu prea !ep4rtat4 !e &al'
ea este totu$i pustie" AneAoie !e re?ut 4 al2i eret4tori nu
Aor <i !esoperit' Bnainte !e Euthanasius' pe$tera $i &ia
!eshi?4tur4 are on!uea Bnl4untrul insulei" Ce?ara i?9u#
te$te s4 p4trun!4 aolo u !estul4 u$urin24" Este !ei un
t4r:& aesi9il anumitor oa&eniJ elor ari tin! u Bntrea3a
lor <iin24 4tre realitatea $i 9eatitu!inea DBneputuluiH' a st4rii
pri&or!iale" Insul4 para!i?ia4' partiip:n! la o 3eo3ra<ie
&iti4' ea poate <i' Bn aela$i ti&p' o insul4 a &or2ii' ase&e#
nea aelor Dinsule ale <erii2ilorH !in Antihitate' Bn are
louiau anu&i2i eroi' preu& 8eleu' Ca!&us' Ahile" Bn Dinsu#
lele <erii2ilorH sau insula LeuPe' eroii erau a!esea BntoA4#
r4$i2i !e <e&ei pe are Aoin2a ?eilor le r4pise &or2ii prin
!eso&punereJ a$a' Ahile aAea !e so2ie pe Me!eea sau pe
I<i3enia sau Elena" EAi!ent' este Aor9a aii tot !e o repre#
?entare a &or2ii% 4i !e &ulte ori Dinsulele <erii2ilorH erau
loali?ate Bn &4rile E=tre&ului Oi!ent' aolo un!e L!up4
tra!i2iile e3iptene' eltie' elenistieK se Bn!reptau su<letele
&or2ilor D3lorio$iH Leroi' aristora2i' ini2ia2i etK" Bn orie
a? Bns4' Dinsulele <erii2ilorH nu sunt aesi9ile ori4rui
su<let &uritor" Bn ele p4trun! nu&ai ale$ii' Bn ti&p e su<le#
tele elorlal2i se pre<a Bn u&9re <4r4 &e&orie' <or&e larAa#
re' <u&urii' Bnsetate !e s:n3e"
A&9iAalen2a insulei lui Euthanasius nu tre9uie s4 ne!u#
&ereas4" Este un t4r:& para!i?ia' alitatiA !eose9it !e ?ona
BnonEur4toare' Bn are 9eatitu!inea Aie2ii a!a&ie nu e=lu#
!e 9eatitu!inea D&or2ii <ru&oaseHJ $i una' $i alta sunt st4ri
Bn are on!i2ia u&an4 F !ra&a' !urerea' !eAenirea F a
<ost suspen!at4" Si&etria este !e alt<el pus4 Bn eAi!en24 hiar
!e poet" Ca!aArul 3ol al pustniului Euthanasius st4 Bn3ropat
su9 asa!a unui p:r:u' D"""liane $i <lori !e ap4 s4 Bnun#
0-
Eure u Ae3eta2ia lor orpul &eu $i s4#&i str42ese p4rul $i 9ar#
9a u <irele lor""" R:ul ur3:n! Bn Aei proasp4t s4 &4 !i?ol#
Ae $i s4 &4 uneas4 u Bntre3ul naturei' dar s m fereasc
de"utre#une Lsu9linierea e a noastr4' n$ n$)$ Ast<el a!aArul
&eu Aa sta ani Bntre3i su9 torentul ur34tor' a un 94tr:n
re3e !in 9as&e' a!or&it pe sute !e ani Bntr#o insul4 <er&e#
at4"H
-
Repulsia <a24 !e !eso&punere' pe are o &4rturi#
se$te at:t !e ate3ori Euthanasius' r4spun!e Bnto&ai repul#
siei <a24 !e <or&ele larAare pe are o tr4!ea?4 spiritul eroi
$i aristorati elenJ D<erii2iiH !in insule B$i p4strau aolo QF
Bn eea e pentru oa&eni putea Bnse&na D&oarteH F perso#
nalitatea' &e&oria' <or&a" Nu!itatea !esoperit4 !e Ce?ara
$i Ieroni& Bn insul4 repre?int4 to&ai o stare a&9i3u4' !e
Aia24 plenar4 $i' Bn aela$i ti&p' !e &oarte si&9oli4" L8en#
tru 4 &or2ii se Bn3roap4 goi, $i a!aArul !o9:n!e$te o soart4
a3riol4' !eAenin! s4&:n24"K Cei !oi tineri i?9utes s4 tr4ias#
4 a!a&i pentru a au renun2at la orie D<or&4H o&eneas4'
s#au !e?3olit o&plet' au !ep4$it on!i2ia u&an4' p4trun?:n!
Bntr#o ?on4 sar4' a!i4 real, spre !eose9ire !e spa2iul Bnon#
Eur4tor' Dpro<anH' &4inat !e Ae$nia !eAenire $i surpat !e
ilu?ii' !ureri $i ?4!4rniii"""
Insula lui Euthanasius nu este un D&otiAH i?olat Bn rea2ia
poetului" Dl Calinesu a o&entat <reAen2a insulelor $i a
&e!iilor oeanie Bn toat4 opera lui E&inesu" Bn poe?ia 0is,
Bnt:lni& o insul4 u Dne3re' s<inte 9ol2iH ('"era lui*$ E$, I7'
pp" 0/#0+K" Bn A.atarii -araonului Tl, eroul o9oar4 spre
un lo Bn &iEloul 4ruia Dse !ese&nau <or&ele ne3re $i <an#
tastie ale unei insule aoperite !e o !u&9raA4"""H (ibid$,"$ *)K"
-t--rumos din lacrim uprin!ea !e ase&enea o insul4
u !o&" DLuna r4s4rise !intre &un2i $i se o3lin!ea Bntr#un
la &are $i li&pe!e' a seninul erului" Bn <un!ul lui' se Ae!ea
slipin!' !e li&pe!e e era' un nisip !e aurJ iar Bn &iEloul
-
lbidem (n$ ed$)$
0*
*I+%EA ELIA,E
lui' pe o insul4 !e s&aral! BnonEurat !e un r:n3 !e ar9ori
Aer?i $i stu<o$i' se ri!ia un &:n!ru palat !e o &ar&ur4 a
laptele' luie $i al94"""H (ibid$, p" .0K" Bn poe&ul *urean se
Bnt:lnes Dinsule 9o3ateH' Dinsulele &:n!re $i !e !u&9ra#
Ae plineH' Dinsulele s<inteH prin are Dstr49at :nt4ri <erii#
teH et" (ibid$, p" .-K" Aelea$i Dinsule 9o3ate u &ari 3r4#
!ini !e laurH Bn 1o.estea *agului Lp" .;K"
EAi!ent' a$a u& o9serA4 $i !l C4linesu Lpp" ., sM"K'
pre?en2a aproape o9se!ant4 a insulelor para!i?iae !in ope#
ra lui E&inesu tre9uie pus4 Bn le34tur4 u ele&entele oea#
nie" 8e 9un4 !reptate' e&eritul riti Aor9e$te !espre Das#
pira2iunea neptuni4H a poetului" *ai am un singur dor,
u nu&eroasele sale Aariante' <ae parte !intr#o 9o3at4 pro#
!u2ie poeti4 !e inspira2ie &ariti&4%
DO &are' &are Bn3he2at4' u& nu sunt
De tine#aproape s4 &4#ne Bn tineR
Tu &i#ai !eshi!e#a tale por2i al9astre
Ai reori !urerea#&i Bn<oat4
Cu rou4 ta etern4" Mi#ai !eshi!e
A tale#al9astre hale $i &4re2e
8e s4ri !e Aaluri o9or:n! Bn ele
A$ saluta u aspra &ea :ntare
8e ?eii Aehi $i &:n!ri ai 7alhalleiH Lp" .+K"
Ele&entele aAatie !in Luceafrul sunt 9ine unosute%
D"""i s#aruna <ul3er4tor'
Se u<un!a Bn &are"""H
DColo#n palate !e &4r3ean
Te#oi !ue Aeauri &ulte'
i toat4 lu&ea#n oean
De tine o s#asulteH"
In poe&ul -ata din grdina de aur LC4linesu' o"$ cit, I7'
p" ;0K' ?&eul B$i B&9ie iu9ita%
0.
DO' Ain u &ine' su&p4'#n <un!ul &4rii"""
""" 7ei <i Oeanului &onarhul pal"""H
Aeea$i he&are Bn alte poe&e%
DO Ain pe &area e#o uprin!e
Un er Bnalt !e stele plin"""H
DBn <ereastra !e spre &are
St4 opila ea !e rai"""
1un!ul &4rii' <un!ul &4rii
1ur4 hipul ei 94lai"""H
DA!:n4 &are su9 a lunei <a24"""
In!i<erent4' solitar4 F &areR"""H
Citatele pot <i u u$urin24 Bn&ul2ite" Ur&4rin! on<i3ura#
2ia Da!rului psihiH al operei lui E&inesu' !l G" C4linesu
n#a $oA4it sa aor!e ele&entului aAati o i&portan24 a#
pital4' Bn &4sur4 s4 e=plie Bn 9un4 parte intui2iile &itie ale
poetului" DAAe& !e a <ae u o 3:n!ire os&o3oni4" Atuni
:n! poetul <ilo?o<ea?4' apa ia Bn2elesul nutrit !e &itolo3ie
al &ateriei pri&are !in are ies $i Bn are se reAars4 toate"
C:n! Bns4 i&a3inile sunt re<le=e $i Bn le34tur4 u un senti#
&ent !e re3resiune' atuni poetul are nu A4?use Bn tinere2e
&area presi&te Bn ele&entul aAati' asoiat a!esea u Bntu#
neriul' o Bnt:ie treapt4 !e Bn3ustare a on$tiin2ei os&ie
$i !e topire Bn neant" De nu Aor <i a&intiri !e na$tere Bn sens
<i?iolo3i' apele e&inesiene sunt Bns4 hot4r:t Bn or!inea uni#
Aersal4' os&o3oni4' i&a3inea tipi4 a Ni&iuluiH Lp" ..K"
Iar &ai !eparte' !up4 e a itat $i interpretat at:tea te=te'
!l C4linesu se re!e Bn!rept42it s4 <or&ule?e ur&4toarea
a<ir&a2ie sinteti4% DE&inesu e st4p:nit !e i&a3inea <un!a#
&ental4 a na$terii' !e si&2ul os&o3oni' tr4it a 3ene?4
sau a e=tin2ie $i si&9oli?at &ai ales Bn ele&entul neptu#
niH Lp" ,)K"
ntr-ae!"r, ase&enea Do9sesiiH nu sunt Bnt:&pl4toare Bn
opera unui &are poet" S#ar putea spune 4 ele&entele oea#
0;
*I+%EA ELIA,E
nie $i nostal3ia insulei para!i?iae apar2in Bn 3eneral ro&an#
tiilorJ 4i ro&antis&ul a D!esoperitH oeanul' a <ost sensi#
9il la &a3ia lui' i#a interpretat si&9olis&ul" Dar o9serAa2ia
aeasta nu in<ir&4 re?ultatele !lui C4linesu" Ro&antis&ul
Bn Bntre3i&ea lui repre?int4 nostal3ia !up4 DBneputuriHJ &at#
a pri&or!ial4' a9isul' noaptea 9o3at4 Bn 3er&eni $i laten2e'
prinipiul <e&inin Bn toate &ani<est4rile sale sunt ate3orii
ro&antie &aEore' are nu !epin! !e Din<luen2eH liAre$ti
sau !e D&o!4H' i !e<ines o anu&it4 po?i2ie a o&ului Bn
Cos&os" Bnru!irea lui E&inesu u al2i &ari poe2i ro&antii
nu poate <i' a$a!ar' e=pliat4 prin Din<luen2eH' i prin e=pe#
rien2a $i &eta<i?ia lor o&un4" 8o?i2ia ro&anti4 este una
!in pu2inele atitu!ini ale spiritului o&enes are nu poate
<i BnA42at4' nii &i&at4" LEAi!ent' :n! e Aor9a !e reatoriJ
&e!ioritatea poate pl4s&ui hi9ri?i !e tot <elul"K
Insula lui Euthanasius Bns4' !e$i se inte3rea?4 per<et Bn
si&9olis&ul oeani $i os&o3onia lui E&inesu' are se&ni#
<ia2ii &eta<i?ie $i &ai preise" Da4 apa F $i Bn!eose9i
apa oeani4 F repre?int4 Bn <oarte &ulte tra!i2ii haosul
pri&or!ial !e !inainte !e rea2ie' insula si&9oli?ea?4 mani-
festarea, Crea2ia" Bnto&ai a $i lotusul !in iono3ra<iile
asiatie' insula i&pli4 Dsta9ilire <er&4H' entrul Bn Eurul
4ruia s#a reat lu&ea Bntrea34" Aeast4 Dsta9ilire <er&4H
Bn &iEloul apelor La!i4% a tuturor posi9ilit42ilor !e e=is#
ten24K nu are tot!eauna sens os&o3oni" Insula poate si&#
9oli?a $i un t4r:& transen!ent' partiip:n! la realitatea
a9solut4 $i !eose9in!u#se' a atare' !e restul Crea2iei st4p:#
nite !e le3ile !eAenirii $i ale &or2ii" O ase&enea insul4
transen!ent4 este <4r4 Bn!oial4 SAeta!Aipa' Bn are nu se
poate aEun3e !e:t DBn ?9orH' a!i4 prin &iEloae &a3ie'
$i 4tre are se Bn!reapt4 So3inii $i arha2ii in!ieni L<" 2oga,
p" (.,' nota 0K" DA ?9uraH Bns4' a $i a DaAea aripiH' Bnsea&#
n4 a aAea aes la realit42ile transen!ente' a te !esprin!e
!e lu&e" Bn SAeta!ABpa LT Dinsula al94HJ <" LeuPe' Insula
0,
erpilor et"K nu pot aEun3e !e:t ei ari au !ep4$it on!i#
2ia u&an4 F Bnto&ai !up4 u& insula lui Euthanasius este
inaesi9il4 elor ari nu se Bntor Bn starea a!a&i4' para#
!i?ia4" Iosi< !in Ari&atheea' !up4 tra!i2ia ro&anelor aAa#
lere$ti !in ilul Graal' se !ue Bn insula AAallon LDinsula
al94HK' a$e?at4 Bn E=tre&ul Oi!ent' $i tra!ue aolo artea
S<:ntului Graal" Este !ei o insul4 transen!ent4' p4str4toare
a unei reAela2ii !iAine pe are o ?on4 pro<an4 nu ar putea#o
DsuportaH"
E=ist4' !e alt<el' o ehiAalen24 Bntre toate aeste Dinsule
transen!enteH $i para!isele in!iene" SuPhaA4ti Lpara!isul
lui Bu!!haK este ehiAalent u a$a#nu&itele Brah&aloPas
Llu&i ale lui Brah&aK' $i la r:n!ul lor aeste t4r:&uri trans#
en!ente pot <i u u$urin24 o&olo3ate insulelor &itie !in
at:tea tra!i2ii" Toate sunt <or&ule si&9olie ale realit3ii
absolute $i ale D8ara!isuluiH" Bnto&ai u& Bn &iEloul apelor
a&or<e insula si&9oli?ea?4 Crea2ia' forma, tot a$a' Bn &iElo#
ul lu&ii Bn etern4 !eAenire' Bn oeanul !e <or&e tre4toare
ale Cos&osului' insula transen!ent4 si&9oli?ea?4 realita#
tea a9solut4' i&uta9il4' para!i?ia4"
Insula lui Euthanasius <ae parte' a$a ?i:n!' !in lasa
insulelor transen!ente" 8entru 4 D!eAenireaH' aolo' nu &ai
e tra3i4 $i u&ilitoareJ Bntr#un anu&e sens' se poate Aor9i
!e Doprire pe loH' 4i a!aArul lui Euthanasius e <erit !e
!eso&punere' $i el r4&:ne su9 asa!4 Aeauri Bntre3i'
Da un 94tr:n re3e !in 9as&eH" Chiar !ra3ostea !intre Ce?a#
ra $i Ieroni& nu &ai e o De=perien24H' aolo' i o DstareH
para!i?ia prelun3it4' 4i se Bnt:lnes Bntr#o per<et4 nu!i#
tate' a!i4 !e?9r4a2i !e orie D<or&eH' eli9era2i !e orie
in!iAi!ua2ie' re!u$i la arhetipuri F <iin2e are pot unoa$te
<4r4 s4 D!eAin4H" S#ar putea Aor9i !ei !e o re3resiune Lo9se#
sia poetului' !up4 !l C4linesuK' !ar &ai !e3ra94 Bn sen#
sul !e reinte3rare Bn arhetip' !e a9olire a e=perien2ei u&ane'
onsi!erat4 <iin! a o onsein24 a p4atului ori3inarJ reBn#
0/
*I+%EA EL4A,E
toarerea la starea a!a&i4 !e !inainte !e 4!ere' are nu
uno$tea De=perien2aH' nu aAea Distorie"""H"
Bntre9area este Bn e &4sur4 sunt Aala9ile ase&enea onsi#
!era2ii Bn Eurul operei unui poet" Dl C4linesu !elar4' pe
9un4 !reptate' 4 3ruparea el&entelor neptunie !in opera
lui E&inesu ne aEut4 s4 Bn2ele3e& 3:n!irea poetului" Bn
priAin2a aeasta' !#sa nu se s<ie$te sa <oloseas4 anu&ite
re?ultate ale psihanali?ei' pentru reonstituirea $i interpreta#
rea ele&entelor onirie $i os&o3onie !in rea2ia e&ines#
ian4" Este !rept totu$i 4 e&eritul riti respin3e a<ir&a2i#
ile prea ap4sate ale psihanali?ei' !e$i uneori pare a se l4sa
<asinat !e e=plia2ia <reu!ian4 a Aiselor !e na$tere" DInsula
u 9olta Bn are !esoperi& un &ort este' u$or se poate Ae#
!ea' insula u pe$ter4' BnonEurat4 !e ape' pe are Euthana#
sius B$i s<:r$e$te e=isten2a" AAe& !e a <ae' !ar' u un Ais
!e na$tere' Bn are a&intirea apelor a&niotie' a $e!erii Bn
p:nteele &atern' se tra!ue Bn aeast4 priAeli$teH LAoi" I7'
p" ()K" Ne 3r49i& s4 a!4u34& 4 Da&intirea apelor a&nio#
tieH' !e are au <4ut at:ta a? psihanali$tii Bn interpreta#
rea &iturilor' este' a s4 <i& Bn34!uitori' el pu2in o a<ir#
&a2ie pripit4" Da4 a&intirea apelor a&niotie e=pli4 at:t
os&o3oniile aAatie' :t $i ini2ierile prin u<un!are Bn apa
F u& re!e O" RanP Bn ,er *thus .on der 5eburt des
Helden LLeip?i3' 0+)+K F ar tre9ui s4 Bnt:lni& e!clusi. os#
&o3onii aAatie $i e=lusiA ini2ieri prin u<un!are Bn ap4"
C4i !oar4 to2i oa&enii au unosut' Bn <a?a lor prenatal4'
apele a&niotie' $i nu e !e presupus 4 anu&i2i in!iAi?i au
p4strat a&intirea aestor ape' iar al2ii au pier!ut#o" Bn rea#
litate' u& a ar4tat' Bntre al2ii' N"H" RiAers LDThe SS&9o#
lis& o< Re9irthH' -ol6-Lore, 0+0(' pp" 0*#--' riti:n! to#
&ai artea lui RanP &ai sus &en2ionat4K' sunt <oarte &ulte
os&o3onii ontinentale' telurie' are a$a?4 Bnainte !e Crea2ie
nu un oean' i o su9stan24 a&or<4 soli!4 sau a9uroas4" De
ase&enea' si&9olis&ul rena$terii Lini2iereaK Bn <oarte &ulte
0+
ulturi LA<ria' Oeania' Nor!#A&eriaK nu <olose$te nii
un ele&ent aAati' $i nii apa" A&intirile prenatale se !oAe#
!es a sPi' nii !e isto#
rii ai reli3iilor a pro<" Cle&en" Este su<iient s4 iteas4
stu!iul aestuia !in ur&4 ,ie An7endung der 1schoana-
lse auf *thologie und +eligionsgeschichte (Archi. fur
gesamte 1schologie, Aoi" ;0' 0+(/' 0(/ p"K sau ,er 'edi-
"us-8om"le! LBerlin' 0+(+K al lui N" Sh&i!t' pentru a un
eret4tor serios s4#$i !ea sea&a !e 3re$elile !e &eto!4' lip#
sa !e in<or&a2ie $i !isern4&:nt' optia !e &ania a <reu!ie#
nilor ari au e=pliat psihanaliti &iturile $i riturile"
R4&:n Bns4 pe !eplin Bnte&eiate a<ir&a2iile !lui C4lines#
u relatiA la i&portan2a ele&entelor os&o3onie Lapele'
insuleleK Bn opera lui E&inesu" Ele apar2in at:t !e &ult li#
&atului spiritual al poetului' Bn:t rea2ia lui artisti4 pare !e
neBn2eles F sau' Bn orie a?' lipsit4 !e se&ni<ia2ie $i on#
sisten24 &eta<i?i4 F !a4 nu 2ine& sea&a !e ele" Da4 psih#
anali?a F <ie 4 <ae u? !e a&intirea apelor a&niotie' <ie
!e a&intirile onirie F nu ne aEut4 prea &ult s4 Bn2ele3e&
sensul $i &eanis&ul rea2iei poetie a lui E&inesu' sun#
te& Bn!rept42i2i sa 4ut4& Bn alt4 parte o ase&enea DheieHG
O9serAa& u alt prileE LD Tre"tele 9 lui :ulien 5reen) 4
si&9olul interAine Bn opera unui sriitor hiar <4r4 Aoia luiJ
hiar' &ai ales' !a4 aesta nu#$i !a sea&a !e sensul $i Aa#
len2ele si&9olului pre?ent Bn rea2ia sa artisti4" Nu e Aor9a'
<ire$te' !e un Dsi&9olis&H personal' !esoperit sau interpre#
tat !e un sriitor anu&it Lrea2iile !e aest <el sunt Bn!eo9$te
hi9ri!e $i inerteK" Ci !e si&9olis&ul eu&eni' uniAersal'
u$or !e reunosut Bn &ai &ulte ulturi $i <eun! pe &ai
&ulte niAeluri L&it' arhitetoni4' ritual' iono3ra<ie etK"
Intuit !e un reator' un anu&it si&9ol interAine Bntr#o oper4
!e art4 $i o or3ani?ea?4 u o oeren24 a lui proprie' u o Dlo3i#
20
*I+%EA ELIA,E
4H a9sons4' <4r4 a poetul s4#$i !ea tot!eauna sea&a !e
sensul' propor2iile sau Aalen2ele aestui si&9ol" 1ieare &are
reator re!esoper4 anu&ite si&9oluri' <4r4 s4 $tie !e ele"
Este neAoie totu$i !e un at ini2ial !e intui2ie' asupra 4#
ruia nu e loul s4 ne opri& au&" 14r4 Bn!oial4 4 ase&e#
nea si&9oluri entrale sunt DreAelateHJ ele o9oar4 !intr#o
?on4 e=trara2ional4' pe are o pute& sau nu nu&i Dinon#
$tientH L4i se Bn2ele3 <oarte &ulte prin aest uA:ntK" 1apt
este 4' a!:nin! $i lu&in:n! si&9olul entral al unei opere
!e art4' <ailit4& DBn2ele3ereaH $i !es<4tarea ei' reali?:n!
on!i2iile opti&e unei !es4A:r$ite onte&pla2ii estetie" LCon#
te&pla2ia esteti4' !e alt<el' n#a e=lus niio!at4' Bn ti&pu#
rile 9une ale <ilo?o<iei' eretarea &eta<i?iii i&pliate Bn
opera !e art4" C4i nu e=ist4 oper4 !e art4 are sa nu <ie
soli!ar4 u un DprinipiuH' oriare ar <i el"K
Cunos:n! Aoa2ia <ilo?o<i4 a lui E&inesu $i !esen!en#
2a sa ro&anti4' sunte& Bn!ritui2i s4 aor!4& si&9olului $i
&eta<i?iii un rol i&portant Bn e=plia2ia operei sale poeti#
e" Este &ai pu2in interesant !e a<lat !a4 el D$tiaH sau DAoiaH
s4 ree?e <olosin! anu&ite si&9oluri" 1apt este 4 aeste
si&9oluri' a Bn opera ori4rui &are reator' se !oAe!es
a <i eu&enie' !ei Aala9ile &eta<i?ie$te' $i Bn Eurul lor
nii o her&eneuti4 nu e e=esiA4" Bn priAin2a ori3inii aes#
tor si&9oluri' nii anali?ele onirie' nii apele a&niotie
nu ne aEut4 prea &ult" C4i !a4 Aisul pre?int4 at:tea analo3ii
u &itul' nu pute& !e!ue o rela2ie au?al4 Bntre ele" 8ute&
a<ir&a' el &ult' 4 &itul a $i Aisul sunt !e natur4 e=trara#
2ional4 $i VseW i&pun spiritului u&an u t4ria unei DreAela#
2iiH" De alt<el' &itul !eriA4 tot!eauna !intr#un siste& !e
si&9oluri <oarte oerentJ el este' u un uA:nt a& ap4sat'
o D!ra&ati?areH a si&9olului"""
4;<;
= Tre"tele 9 lui :ulien 5reen
Cititorii lui Xulien Green sunt <a&iliari?a2i u at&os<era
tul9ur4toare' stranie sau' uneori' !e#a !reptul <antasti4 a 4r#
2ilor sale" M4rturisirile are a9un!4 Bn reentul s4u :ournal
LAoi" I' 0+(/#0+-*J 8ion' 0+-/K nu Aor surprin!e' a$a!ar' pe
ni&eni" Xulien Green' o&ul' unoa$te <oarte &ulte !in o9#
sesiile $i terorile personaEelor sale" 8ri&ul Aolu& !in :our-
nal e Bntre2esut !e Aise teri<iante $i !e a&intirea o$&arelor
opil4riei' !e spai&e $i inhi9i2ii' !e e&o2ii stranii' !e o9sesia
r4?9oiului' a atalis&ului uniAersal' a s<:r$itului iAili?a2iei
et" Asta nu Bnsea&n4 Bns4 a aAe& !e#a <ae u Eurnalul
unui e=altat" M4rturisirile lui Xulien Green' u tot on2inu#
tul lor teri<iant' au un aer inoent $i' a& putea spune' Ds4#
n4tosHJ Bn orie a?' nu Bnt:lni& patosul sau <e9rele pato3e#
ne u are ne#au o9i$nuit a?urile linie sau pseu!olinie"
Sensi9ilitatea Dpro<an4H a lui Green se !oAe!e$te a <i nu
nu&ai intat4' !ar $i <oarte 9o3at4" Aestui sriitor 9:ntuit
!e Aisuri $i o9sesii Bi pla peisaEele' <e&eile' 4r2ile $i ta9lo#
urile" Nii o repulsie <a24 !e realitatea i&e!iat4" Di&potri#
A4' o aentuat4 apleare 4tre peisaEele lu=uriante $i &elan#
olie LStatele !e Su! ale A&eriiiK' 4tre lu&in4' lui!itate'
leturi lasie' &u?i4 seAer4" Bntr#un uA:nt' ele&entele
e=trara2ionale' !e$i pretutin!eni pre?ente Bn Aia2a $i opera
sa' nu s<ar&4 eono&ia' Dehili9rul nor&alH' nii Bntr#una' nii
Bn ealalt4" S#ar putea spune 4 D<antastiulH a 4p4tat Bn on#
$tiin2a lui Xulien Green !oar dre"tul de e!isten3> e=perien#
2a <antasti4 nu anulea?4' nii nu inAali!ea?4 nii una !in
elelalte e=perien2e posi9ile on!i2iei u&ane"
22
*I+%EA ELIA,E
Cu :t &ai pre2ioase ni se par !ei anu&ite Do9sesiiH ale
aestui sriitor' !e alt<el lui! $i tot!eauna e=elent &e$te#
$u3arR El Bnsu$i o9serA4' u !estul4 &irare' pre?en2a unui
ase&enea lait&otiA <antasti" Bn ?iua !e - aprilie 0+--' notea?4
.a :urnalul s4u Lp" 0-,K% DBn toate 4r2ile &ele' i!eea !e <ri4
sau !e oriare alt4 e&o2ie puterni4 pare le3at4 Bntr#un <el
ine=plia9il !e o sar4" Asta a& o9serAat#o ieri' tre:n! Bn re#
Aist4 ro&anele pe are le#a& sris" De pil!4' Bn Le 0oageur,
asensiunea 94tr:nului olonel orespun!e Bn spiritul ero#
ului unui <el !e re$tere pro3resiA4 a spai&ei" Bn *ont-%i-
nere, E&ilS se Bnt:lne$te u <anto&a tat4lui ei pe sar4" Bn
Adrienne *esurat, !a 9r:ni tat4lui ei pe sar4' un!e petre#
e pe ur&4 o parte !in noapte" Bn Le.iathan, M#&e Gros3eor#
3e' pra!a unei puternie nelini$ti (angoisse), ur4 $i o9oar4
s4rile" Bn Les %hefs de la mort, eroul B$i &e!itea?4 ri&a
pe sar4" In L ?autre sommeil, eroul le$ina pe o sar4" Bn E"a.es,
tot pe o sar4 B$i pli&94 8hilippe nehot4r:rea sa $i#$i spio#
nea?4 so2ia" Bn s<:r$it' Bn poAestirea pe are o s<:r$es au&'
o sar4 este sena unui aes sinistru !e r:s ne9un" M4 Bntre9
u& a& putut s4 repet at:t !e !es aest e<et' <4r4 s4 9a3 !e
sea&4" C:n! era& opil' Aisa& 4 sunt ur&4rit pe o sar4"
Ma&a &ea a unosut aelea$i spai&e Bn tinere2eJ poate 4
&i#a r4&as $i &ie eAa" La <oarte &ul2i ro&anieri' sunt si#
3ur' au&ularea amintirilor imemoriale este eea e Bi <ae
s4 srie" Ei Aor9es pentru sute !e &or2i' &or2ii lorJ e=pri#
&4' Bn s<:r$it' tot eea e str4&o$ii lor au p4strat Bn <un!ul
su<letelor !in pru!en24 sau pu!oare"H
Xulien Green B$i !4 <oarte 9ine sea&a 4 aest D&otiAH al
s4rilor Ltrepte' asensiuneK apar2ine aelor amintiri imemo-
riale are ?a Bn su<letul tuturor oa&enilor" 8are Bns4 uluit
!e <reAen2a lui Bn opera sa literar4J se &ir4 4 a a9u?at !e
un ase&enea De<etH' <4r4 s4 9a3e !e sea&4" i' u toate aes#
tea' e pro9a9il 4 ar <i $i &ai uluit a<l:n! e=traor!inara <re#
Aen24 a tre"telor $i scrilor Bn re!in2ele tuturor popoarelor
=T+E1TELE9 LUI :ULIEN 5+EEN
23
$i' &ai ales' unos:n! se&ni<ia2iile lor si&9olie $i &eta<i#
?ie" 8roe!eul literar al lui Xulien Green !e a asoia tot!eau#
na i!eea !e s"aim Lnelini$te' <antasti' &oarteK !e uratul
sau so9or:tul unei s4ri B$i 34se$te ast<el nu nu&ai o Aeri#
<iare psiholo3i4' i&e!iat4' Bn De=perien2a <antasti4H anes#
tral4' !ar' a& Bn!r4?ni s4 spune&' $i o Eusti<iare teoreti4J
pentru 4' ori:t ar surprin!e pe unii a<ir&a2ia aeasta' $i
Bn e=pri&area unor st4ri e=trara2ionale Lspai&4' o9sesie' e=al#
tare' anihilareK este neesar4 o oeren24 LDlo3ia si&9oluluiHK'
Bn are i&a3ina2ia sau Aoin2a in!iAi!ului nu are nii un rol"
Iar !in toate si&9olurile are sunt Bn4 la Bn!e&:na o&u#
lui &o!ern' nii unul nu uprin!e &ai onsistent asoia2ia s"ai-
m@ ideea de moarte !e:t DtrepteleH unei s4ri"""
De la Bneput' o l4&urire preli&inar4% nu e Aor9a !e psihana#
li?4' !e interpretarea <reu!ian4 a 3esturilor $i si&9olurilor"
Ceea e e Aala9il !in psihanali?4 Bn priAin2a !esi<r4rii si&9o#
lis&ului arhai este prea pu2in i&portant $i ne pute& !ispen#
sa !e un o&entariu siste&ati" 1reu! interpretea?4 tre"tele
$i urarea s4rilor a VpeW o satis<aere su9on$tienta a !o#
rin2ei se=uale" 8re?en2a ele&entului eroti' Bn anu&ite sen-
suri ale si&9olului treptelor' este inontesta9il4J !ar sen#
sul eroti nu este' !e alta parte' nii uniAersal' nii pri&or!ial"
Ca s4 spune& totul Bn :teAa uAinte' tre"tele sau scara
re"re&int, /n toate tradi3iile, drumul ctre realitatea abso-
lut$ Aeast4 Drealitate a9solut4H Lare se opune D!eAeniriiH'
Aie2ii pro<ane' neonsarate' ilu?orii' Bn are tr4ies oa&enii
aproape Bntrea3a lor Aia24K este onentrat4 Bntr#un centru,
Bntr#o ?on4 sar4' are poate <i <or&ulat4 prin Dte&pluH'
D&unte os&iH' Da=4 a UniAersuluiH' Dpo&ul Aie2iiH et"
Bn artea noastr4 %osmologie i alchimie babilonian LBuu#
re$ti' 0+-,' pp" (/'-0 etK' a& &en2ionat Bn trea4t se&ni<i#
a2ia aestor si&9oluri" Cititorul Aa 34si !ou&entarea o&ple#
t4 Bntr#o arte nepu9liat4 Bn4' *untele magic i "omul .ie3ii$
24
*I+%EA ELIA,E
Bn nota !e <a24 spiui& !oar :teAa e=e&ple !in aeast4
ulti&4 lurare"
A$a' 9un4oar4' te&plul &esopota&ian al4tuit !e $apte
etaEe L?i3uratK si&9oli?a &untele os&i' a!i4 lumea rea-
l, lu&ea are nu D!eAineH' nu e pra!4 orup2iei $i &or2ii"
Asensiunea treptelor <ie4rui etaE al unui ?i3urat Bnse&na'
!e <apt' apropierea o&ului !e realitatea a9solut4" Dar ?i3u#
ratul' a $i oriare alt te&plu arhai LIn!ia' In!ohina' China
etK' era !oar o i&a3ine a &untelui os&i" Cel are urc
&untele os&i se apropie $i intr Bntr#o ?on4 a9solut4'
onsarat4' real4" Theo!or Do&9art' Bn !ou4 lur4ri (,er
Sa6ralturm, Miinhen' 0+()J ,er balonische Turm, Leip?i3'
0+-)K' a repro!us &ulte i&a3ini hal!eene repre?ent:n! un
?eu ri!i:n!u#se !intre !oi &un2i' a un a!eA4rat ?eu al soa#
relui Lsoare T si&9ol al realit42ii a9solute' astru etern e3al
u sine' 4i nu se shi&94' nu D!eAineHK" Tronul re3elui oin#
i!ea u &untele os&i' u ?ona sar4' u realitatea a9so#
lut4" Re3ele Nara&sin Lira (/)) a" Chr"K e repre?entat
urcAnd tre"tele &untelui saru' a s4 si&9oli?e?e Aitoria
lui asupra !u$&anilor $i statorniirea lui Bn realitate L<" <ru#
&oasa repro!uere a aestei ele9re stela Bn A" Xere&ias'
Handbuch der altorientalische 5eistes6ultur, e!" II' Berlin'
0+(+' p" ;/K"
Asensiunea unui &unte Ltrepte' etaEe' terase' sar4 et"K
are' <ire$te' $i sensul treerii Bn t4r:&ul el4lalt' Bn moarte$
Ie$irea !in Aia2a Direal4H Lneonsarat4K' !in D!eAenireaH ilu#
?orie F $i treerea Bn moarte, Bntr#o ?on4 real4 Lo&ul se re#
34se$te pe sine' !ispar ilu?iile e=isten2ei in!iAi!uale etK' este
e=pri&at4' Bn anu&ite li&9i arhaie' prin ter&eni ari Bnhi!
Bn ei i!eea !e trea"t $i ascensiune$ E=presia o&un4' Bn
li&9a asirian4' pentru Aer9ul a muri este% a se ag3a de mun3i$
Tot a$a' Bn li&9a e3iptean4' mn Da a342aH' este un eu<e#
&is& pentru a muri$ 8rin &oarte' o&ul se Bn!reapt4 4tre
(.
centru, se apropie !e realitatea a9solut4' are este si&9o#
li?at4' u& a& A4?ut' prin &unte' ?i3urat et"
C:n! t4r:&ul el4lalt este oneput a o lu&e su9teran4
LeArei' 3rei etK' su<letul coboar$ C:n!' !i&potriA4' lu&ea
!e !inolo se a<l4 Bn er Lin!ieni' australieni etK' su<letul
&ortului ur4 tre"tele unui munte sau se ca3r pe un po&
sau pe o <r:n3hie L<" !e e=" 7an Gennep' *thes et legen-
des d?Australie, Le3en!ele nr" 0, $i ;;' u notele respeti#
AeK" I!eea aeasta 4 se aEun3e pe t4r:&ul el4lalt u aEuto#
rul unor trepte' sau s4ri' sau <r:n3hii' sau ur:n!u#se pe
un ar9ore este <oarte <reAent4" E3iptenii au p4strat' Bn litur#
3hiile <unerare' e=presia as6en "et LDtrepteHK pentru a ar4ta
4 sara pus4 la !ispo?i2ie !e R: a s4 se poat4 aEun3e !e
pe p4&:nt Bn er este o sar4 real4 LNallis Bu!3e' -rom
-etish to 5od in Ancient Eg"t, O=<or!' 0+-*' p" -*;K" Bn
<oarte &ulte &or&inte !in ti&pul !inastiilor arhaie $i &e!ie#
Aale e3iptene' se 34ses a&ulete repre?ent:n! o sar4 (ma-
Bet) sau tre"te LBu!3e' The *umm, e!" II' Ca&9ri!3e' 0+(.'
pp" -(*' -(,K" Nu e loul aii s4 &en2ion4& ?eile !e !e#
sene <unerare e3iptene repre?ent:n! s4ri' trepte et"
No2iuni i!entie se Bnt:lnes la popoarele u3ro#<&iene
$i si9eriene' are n#au !ep4$it $a&anis&ul" Uno Hol&9er3'
Bntr#o arte pu9liat4 !e Aa!e&ia !e tiin2e !in Helsin3<ors
(,er Caum des Lebens, 0+(-K' a a!unat <oarte &ult &ate#
rial Bn le34tur4 u asensiunea e=tati4 a $a&anului Bn ti&#
pul sari<iiului" Bntr#un ar9ore sunt s4pate nou4 trepte $i
$a&anul L!up4 o lun34 pre34tire ere&onial4K Bnepe asen#
siunea 4tre Bai Ul3an L?eu are louie$te Bn al $aispre?e#
elea erK' ur:n! treapt4 !up4 treapt4' Bn e=ta?' p:n4 aEun#
3e Bn er"
i &ai interesant este ritualul in!ian Bn le34tur4 u sta9i#
lirea $i onsararea loului sari<iiului La!i4 o ?on4 sar4'
real4' o&olo3at4 u un centru absolut, un &unte os&iK"
Taittiria Samhit L7I' ;" *" (K prei?ea?4 sensul aestei
(;
*I+%EA ELIA,E
opera2ii% Du a!eA4rat o<iiantul B$i <ae o sar4 $i un po!
a s4 aEun34 Bn lu&ea ereas4H" Bn alt pasaE' !in aeea$i
ole2ie LI' ,' +K' o<iiantul se a24r4 pe trepte D6raman)
$i' aEun3:n! Bn A:r<ul parului sari<iial' B$i Bntin!e &:inile
$i e=la&4% DA& aEuns Bn er' la ?eiJ a& !eAenit ne&uritorRH
C424rarea ritual4 la er este o durohana, o Durare aneAoioa#
s4H" O su&4 !e e=presii ase&4n4toare a9un!4 Bn literatura
Ae!i4 L<" Coo&aras>a&S' S.aamtrnnaE :anua %oeli,
passi&K"
Dar' eAi!ent' o ast<el !e asensiune ritual4 Lpe trepte' pe
o sar4' :24rare pe ar9ori' <r:n3hii et"K este e=tre& !e pri#
&eE!ioas4" O<iiantul B$i anulea?4 on!i2ia u&an4 Bn!at4
e a ie$it !in ?ona pro<an4' neonsarat4' a D!eAeniriiH' a
s4 p4trun!4 Bn DerH' Bn realitatea a9solut4' Bn niAelul D?eilorH
Lrealit42i spirituale per&anente' ontrare e<e&eri!elor u&a#
neK" De alt<el' se $tie a' Bn orie ritual' o<iiantul B$i p4r4#
se$te on!i2ia u&an4' B&pru&ut:n! proAi?oriu un cor" di-
.in Lreal' saruKJ eea e se nu&e$te DonsarareH este to&ai
aeast4 BnAestire a o<iiantului u Airtu2i &istie are Bi 3a#
rantea?4 i&unitatea Bn ?ona sar4J alt&interi' orpul o&e#
nes' pro<an' s#ar s<4r:&a Bn 9u42i' la pri&ul ontat u
realitatea a9solut4J nefiin3a nu se poate apropia !iret !e
fiin3$ Ritualul presupune !ei o &oarte si&9oli4 a omu-
lui, pentru a putea !eAeni oficiant, $i pentru a se putea apropia
!e ?ei La!i4' a putea p4trun!e Bn realitatea a9solut4K" O<iian#
tul nu &ai e o&' i ?eu% D!a4 nu se o9oar4 !in nou Bn aeas#
t4 lu&e' atuni ori se !ue Bn lu&ea suprau&an4' ori Bnne#
9une$teH' spune un te=t in!ian (1anca.imsa Crahmana, 67III'
0)' 0)K" Alte te=te spun 4 o<iiantul' !a4 r4&:ne prea
&ult ti&p D?euH' ris4 s4 &oar4' s4 <ie ars hiar !e <oul
ritual et"
S4 ne opri& aii u e=e&plele" Re?u&:n!' a& putea spu#
ne 4 treptele si&9oli?ea?4 !ru&ul spre realitatea a9solut4
L?ei' ?on4 sar4 et"K sau spre &oarte L!e &ulte ori' D!ire#
27
2iileH aestea se on<un!4K" Bn orie a?' !ru&ul e plin !e pri#
&eE!iiJ el are Bl <ae renun24 pentru o Are&e Lo<iiantulK
sau !e<initiA L&ortulK la on!i2ia u&ana" Este un !ru& !e
spai&4' !e e=ta?' !e ne9unie' !e anihilare" Este' Bntr#un u#
A:nt' ea &ai hot4r:t4 anulare a .ie3ii indi.iduale$ LNu&ai
Bn aest sens e Aala9il4 interpretarea <reu!ian4% trepte T !orin#
24 se=ual4" Nu&ai Bntru :t Erosul anulea?4 in!iAi!ualul"K
Ca s4 ne reBntoare& la &4rturisile lui Xulien Green' este
eAi!ent' a Da&intirile i&e&orialeH' !e are Aor9e$te aest
sriitor' nu l#au p44lit" Asoia2ia trepte#spai&4#&oarte
B$i 34se$te' !up4 u& a& A4?ut' o Eusti<iare teoreti4 Bn
el &ai pur $i eu&eni si&9olis&" Nu e loul aii s4 ere#
t4& Bn e &4sur4 DinstintulH i#a releAat autorului nostru
anu&ite sensuri a9sonse ale unor o9iete at:t !e Dpro<aneH'
Bn aparen24' a treptele s4rilor" Nota !e <a24 a& sris#o
pentru a atra3e aten2ia eret4torilor literari asupra unei alte
pro9le&e% este Eusti<iat4 o e=e3e?4 !e aest <el asupra unei
opere literare al 4rei autor se !oAe!e$te $i se &4rturise$te
a i3nora eAentualele Aalen2e si&9olie pre?ente Bn srisul
s4uG To2i $tiu 4 orie interpretare a si&9olis&ului ,i.inei
comedii, 9un4oar4' este !e la Bneput Eusti<iat4' prin <ap#
tul 4 Dante cunotea anu&ite siste&e si&9olie $i $i#a sris
opera la lu&ina aestei unoa$teri" De ase&enea' :n! !oi
autori at:t !e <a&iliari u si&9olis&ul er&eti' a E" 8ano<#
sPS $i 1" Sa=l' interpretea?4 *elancolia lui Diirer' !esope#
rin! o a!eA4rat4 &eta<i?i4 Bn :teAa in!ia2ii serete ale
ta9loului' eretarea lor pare prinipial Eusti<iat4' pentru
4 Diirer cunotea sau &4ar "strase <oarte &ulte ele&en#
te !in si&9olis&ul plasti $i arhitetoni european" Da4
ineAa Bns4 ar interpreta o oper4 literar4 &o!ern4' !e un
autor Dpro<anH' ar4t:n!u#i anu&ite se&ni<ia2ii a9sonse'
s#ar putea spune 4 toate interpret4rile lui sunt str4ine operei'
sunt DpuseH sau D34siteH !e el aolo' autorul <iin! u totul
str4in !e ase&enea preoup4ri' el <olosin! !oar /ntAm"ltor
(/
*I+%EA ELIA,E
anu&ite proe!ee literare u Aalen2e si&9olie" E=e&plul
nostru' ales !in opera lui Green' poate 4 tul9ur4 pu2in si3u#
ran2a unor atare o9ie2ii" Se poate onstata 4 DAoin2aH sau
DulturaH autorului nu prea ontea?4 :n! e Aor9a !e i!enti#
<iat Bntr#o oper4 literar4 un si&9ol sau un prinipiu &eta#
<i?i" Si&9olul B$i <ae lo $i lu&inea?4 Bn <elul lui Bntrea3a
oper4' u sau <4r4 Aoia autorului" Nu e !ei neAoie sa !oAe#
!e$ti 4 autorul a tiut un anu&it sens a9sons sau o anu&i#
t4 te&4 si&9oli4' pentru a aAea !reptul s4#i interprete?i
opera la lu&ina lor" Nu e !elo neAoie sa !oAe!e$ti 4' 9u#
n4oar4' utare poet s#a ins"irat !e la altul sau !in &ai &ul#
te surse' a s4 srie o anu&it4 poe?ie Bn are e pre?ent un
anu&it si&9olis&" DA&intirile i&e&orialeH !e are Aor#
9e$te Green au un rol &ai i&portant !e:t o eAentual4 in-
s"ira3ie !in i?Aoare DulteH" 8ro9le&a este !a4 aeste
Da&intiri i&e&orialeH sunt pur $i si&plu &o$teniri DBntune#
ateH Lu& re! psihanali$tiiK sau B$i au o ori3ine no9il4J
!a4 si&9olis&ul tra!i2ional B$i are ori3inea Bn anu&ite tro#
pis&e sau auto&atis&e in<erioare sau Bntr#o D&eta<i?i4H
!e o per<et4 oeren24 $i laritate"""
4;<;
-olclorul ca instrument de cunoatere
Bn aest artiol' ne propune& s4 r4spun!e& la o Bntre9a#
re preis4' $i anu&e% dac, i /n ce msur, documentele
etnografice i folclorice "ot slu#i ca instrumente de cunoate-
re$ Tre9uie s4 l4&uri& !in apul loului 4 nu ne preoup4'
aii' pro9le&ele $i &eto!ele <ilo?o<iei ulturii" 1ire$te 4
orie !ou&ent etno3ra<i $i orie rea2ie <ollori4 poate
sluEi' Bn a!rele <ilo?o<iei ulturii' la unoa$terea unui stil
sau la !esi<rarea unui simbol$ Instru&entele !e luru $i
&eto!ele <ilo?o<iei ulturii sunt ast4?i Bn!eo9$te &ult 3ustate'
at:t !e pu9liul european' :t $i !e el ro&:nes" Este su#
<iient s4 a&inti& !e Trilogia culturii a !lui Luian Bla#
3a' a s4 ne !4& sea&a la e re?ultate <ru&oase on!u ase#
&enea eret4ri" Al4turi !e sinte?e !e <elul elei a !lui Luian
Bla3a' pot <i &en2ionate opere !e o e3al4 i&portan24' are'
pornin! tot !e la !ou&entele etno3ra<ie $i <ollorie sau
Bnte&ein!u#se pe anu&ite te=te i&portante (0edele et"K $i
pe &onu&entele arhitetonie ale lasiit42ii $i Asiei arhai#
e' Bnear4 s4 !e&onstre?e e=isten2a unei tra!i2ii spirituale
unie' a unei Ai?iuni pri&or!iale a lu&ii" B&potriAin!u#se
oareu& onep2iilor or3aniiste $i istoriiste ale <ilo?o#
<ilor ulturii' ae$ti autori se str4!uies s4 sta9ileas4 unita-
tatea tradi3iilor $i si&9olurilor are stau la 9a?a Aehilor
iAili?a2ii orientale' a&erin!iene $i oi!entale' $i hiar a
ulturilor Detno3ra<ieH" S4 &en2ion4&' !intre ae$ti !in ur&4
autori' pe Rene Guenon' X" EAola La&:n!oi D!iletan2iHK' Anan#
!a Coo&aras>a&S Lspeialist Bn arta $i iono3ra<ia in!ia#
30
*4+%EA ELIA,E
n4K' N" An!rae Lasiriolo3 $i arheolo3J <" Bn speial ,ie Io-
nische Sule, Berlin' 0+--K' 8aul Mus Lorientalist $i arheo#
lo3K' Al<re! Xere&ias Lasiriolo3' speialist Bn pro9le&ele
su&erieneK et" Tre9uie s4 su9linie&' Bn priAin2a aestor
autori' 4 ei nu e=lu! :tu$i !e pu2in Dspei<iitateaH ultu#
rilorJ a<ir&4 Bns4 4 aelea$i sensuri $i aelea$i simboluri
le e=pli4 pe <ieare Bn parte" Este' Bntr#un anu&it <el' o re#
staurare a po?i2iei inteletualiste <a24 !e pro9le&ele ulturii
$i istorieiJ po?i2ie are aut4 le3i 3enerale $i uni<or&e pen#
tru e=pliarea tuturor <or&elor !e Aia24 su<leteas4 ale o&eni#
rii !in toate ti&purile $i !in toate lourile" Autorii !e are
Aor9i& Bns4 re<u?4 riteriile !e e=plia2ie uni<or&4 ale unor
anu&ite $oli soiolo3ie &o!erne" Ei re<u?4' Bn 3eneral'
!e a plea !e la D<apteH' !e Eos Bn sus' u& se spune' &ul2u#
&in!u#se s4 aute se&ni<ia2ia unui si&9ol' a unei <or&e
!e Aia24 sau a unui ritual' Bn on<or&itatea aestora u anu#
&ite anoane tra!i2ionale"
Dar' <ie 4 sunt reAen!iate !e <ilo?o<ia ulturii' <ie a so#
liit4 aten2ia unor eret4tori a ei &ai sus in!ia2i F tre#
9uie sa reunoa$te& 4 &aterialele etno3ra<ie $i <ollori#
e nu&ai prin ase&enea e<orturi !e Bn2ele3ere r4su&p4r4
tru!a u are au <ost a!unate' lasi<iate $i e!itate" Muna
pe are &ii !e saAan2i au !epus#o Bn ulti&a sut4 !e ani ar
<i o !e?n4!4E!uit4 heltuial4 !e pasiune $i inteli3en24' !a4
prin ea nu a& putea p4trun!e Bn anu&ite ?one !e unoa$tere'
un!e nu r4?9at elelalte instru&ente !e inAesti3a2ie" Bn eea
e ne priAe$te' apreie& at:t re?ultatele <ilo?o<iei ulturii'
:t $i stu!iile Doeu&enieH F !e spe2a elor ale lui Anan!a
Coo&aras>a&S $i Cari Hent?e F Bnte&eiate pe !ou&ente
arheolo3ie' <ollorie $i etno3ra<ie" Cre!e& Bns4 4 &ate#
rialele <ollorie pot sluEi $i la o alt<el !e unoa$tere !e:t
ea pe are ne#o o<er4 <ilo?o<ia ulturii" i anu&e' re!e&
4 pro9le&e Bn !iret4 le34tur4 u o&ul' u strutura $i li#
&itele on$tiin2ei sale' pot <i lurate p:n4 aproape !e !e?le#
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E -0
3area lor <inal4' pornin! !e la !atele <ollorie $i etno3ra#
<ie" Cu alte uAinte' nu $oA4i& s4 aor!4& aestor &ani#
<est4ri ale Dsu<letului popularH sau ale a$a#nu&itei D&entali#
t42i pri&itiAeH Aaloarea pe are o au &aEoritatea <aptelor
e al4tuies e=perien2a u&an4 Bn 3enere"
0
Se $tie' &ai ales Bn ur&a !isu2iei teoriei lui Sir Xa&es
1ra?er' Bn e onst4 a$a#nu&ita magie contagioas$ Nu ne
interesea?4 aii Aali!itatea teoriei lui 1ra?er asupra &a3iei
$i !i<eren2elor are ar e=ista Bntre reli3ie $i &a3ie" Cititorul
are Area s4 ur&4reas4 aeast4 ontroAers4 teoreti4 Aa 34si
ele&entele Bn R" Marret (The Threshold of+eligion, e!" II'
0+0*' pp" (+' -/' ,-' 0+)K' Lo>ie (1rimiti.e +eligion, Lon#
!on' 0+(.' pp" 0-;#0.)K' Sh&i!t (,er Urs"rungder 5ot-
tesidee, Aoi" I' e!" II' Nien' 0+(;' pp" .0)#.0*K" 8e noi ne in#
teresea?4 !ou&entele etno3ra<ie $i <ollorie pe are le
a!un4 $i le 3rupea?4 1ra?er Bn 3ran!ioasa lui oper4 +amu-
ra de aur$ Ne re<eri& la aeast4 ole2ie' pentru 4 ea este
aesi9il4 tuturora' put:n! e=ist4 $i o Aersiune <ran#
e?4' la GeuthnerK"
1ra?er nu&e$te magie contagioas ael 3rup !e re!in2e
pri&itiAe $i populare Bn are este i&pliat4 i!eea unei le34#
turi Dsi&patieH Bntre un o& $i orie luru u are se a<l4
el Bn atin3ere !iret4" DE=e&plul el &ai <a&iliar al &a3iei
onta3ioase este si&patia are se presupune 4 e=ist4 Bntre
un o& $i orie parte !esprins4 !in trupul sau' a !e pil!4
p4rul sau un3hiile sale' Bn a$a <el Bn:t el are a intrat Bn
st4p:nirea p4rului sau un3hiilor unui o& poate' la orie !is#
I Bn artiolul !e <a24 nu <ae& alteAa !e:t s4 Eusti<i4& o &eto!4
!e luru" De aeea' nu Ao& ita !e:t <aptele a9solut in!ispensa9ile pen#
tru ilustrarea te?ei noastre" Materialul !ou&entar $i 9i9lio3ra<ia B$i Aor
34si loul Bntr#o arte !e propor2ii &ai &ari' Bn pre34tire"
32
*I+%EA ELIA,E
tan24 s#ar a<la' s4#$i e=erite Aoin2a asupra persoanei !e la
are au <ost t4iateH (Le +ameau d?or, p" -;J The *agic Art,
Aoi" I' p" 0,.K" Cre!in2a aeasta este uniAersal4' $i 1ra?er i#
tea?4 un nu&4r i&presionant !e &4rturii' ulese at:t !e la
Dpri&itiAiH' :t $i !e la popoarele Antihit42ii' ale Asiei ul#
te $i Europei re$tinate" Tot e a <ost o!at4 Bn le34tur4 !i#
ret4 F or3ani4 sau Danor3ani4H F u trupul unui o& se
p4strea?4' &ult ti&p !up4 e a <ost !esprins' Bntr#un <el !e
atin3ere D<lui!i4H' &a3i4' Dsi&pati4H' u ael trup" Din#
2ii' plaenta' or!onul o&9ilial' s:n3ele surs !intr#o ran4'
ar&a are a r4nit' hainele purtate' o9ietele aAute Bn &:n4'
ur&ele pe p4&:nt F toate aestea r4&:n <oarte &ult ti&p
Bntr#o &isterioas4 atin3ere u o&ul are le#a aAut" 7irtutea
&a3i4 a o9ietelor !e a se p4stra Bntr#o le34tur4 neA4?ut4
u orpul u&an este' <4r4 Bn!oial4' <oarte plitisitoare pen#
tru Dpri&itiAH" C4i un Ar4Eitor' sau hiar un !u$&an ini2i#
at super<iial Bn tainele &a3iei' poate ori:n! proAoa 9oala
sau &oartea unui o&' lur:n! !e#a !reptul asupra unui neBn#
se&nat o9iet are a stat :n!Aa Bn atin3ere u el" Bun4oar4'
!a4 un Ar4Eitor ar!e un3hiile unui o&' ael o& &oare" Bn
tri9ul NotEo9aluP' un Ar4Eitor apropie !e <o un oAor' $i
proprietarul oAorului a!e Bn!at4 9olnaA" Bntr#o insul4 !in
Noile He9ri!e' un o& are Aoie$te s4 ui!4 pe altul B$i prou#
r4 o ru<4 purtat4 !e aesta !in ur&4 $i o ar!e Bnet pe <o"
Bn 8rusia' se spune a !aa nu po2i prin!e pe un ho2' el &ai
9un luru pe are Bl po2i <ae este s4 au2i un o9iet pier#
!ut !e el L!e pre<erin24 un Ae$&:ntK $i s4#0 9a2i 9ineJ ho2ul
Aa 4!ea Bn!at4 9olnaA"""
SaAan2ii $i istoriii ari s#au oupat u ase&enea re!in#
2e pri&itiAe $i populare au a<ir&at u to2ii 4 ne a<l4& Bn <a2a
unei <alse lo3ii" Mintea pri&itiA4' prera2ional4' apli4 3re#
$it le3ile au?alit42ii F spuneau ei" Conep2ia unei le34turi
D<lui!eH' &a3ie' are lea34 o&ul !e o9ietele u are el a
<ost :n!Aa Bn atin3ere este n4sut4 !intr#o unoa$tere i&#
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E
33
per<et4 a le3ilor realit42iiJ este' a$a!ar' o supersti2ie' o <als4
3enerali?are' are nu#$i 34se$te nii o Eusti<iare Bn e=pe#
rien24"
Noi re!e& 4 aeast4 pro9le&4 a onep2iei &a3iei on#
ta3ioase poate <i ataat4 $i !in alt punt !e Ae!ere" i anu&e'
Bnainte !e toate' tre9uie s4 ne Bntre94& !a4 o ase&enea
le34tur4 D<lui!4H Bntre o& $i o9ietele atinse !e el este u
!es4A:r$ire in<ir&at4 !e e=perien2a u&an4' eret:n! aeas#
t4 e=perien24 u&an4 Bn toat4 Bntin!erea ei' iar nu nu&ai ni#
Aelurile nor&ale" Dup4 :te $ti&' aeast4 le34tur4 D<lui!4H
este onstatat4 $i ast4?i la su9ie2i apar2in:n! ulturii eu#
ropene $i a&eriane $i e=a&ina2i serios !e Du<aS' A?a&'
8hane3' 8a3ensteher' pro<" Charles Rihet $i al2ii" Buhanan'
are a stu!iat el !int:i aest <eno&en &etapsihi' i#a 34sit
un nu&e !etesta9il' "sihometria, are reAolt4 u !rept u#
A:nt pe Charles Rihet" 8ro<esorul <rane? pre<er4 s4 nu&eas#
4 cr"testhesie "ragmatic aeast4 <aultate a unor anu#
&i2i oa&eni !e a DAe!eaH persoane' o9iete sau hiar episoa!e
Bntre3i' Bn lipa :n! atin3 un luru purtat &ult4 Are&e Bn
ontat u orpul o&enes LRihet' Trite de *eta"schi-
Bue, Il#e e!ition' 8aris' 0+(-' pp" (((#(-0K" C:teAa e=e&#
ple ne Aor aEuta s4 Bn2ele3e& &ai 9ine e Bnsea&n4 cr"-
testhesia "ragmatic sau "sihometria$
*$ ,ufa a cite le cas de *ria C$ $$$1endant Bue *-
ria est en etat d?h"notisme, ii lui montre un ob#et aant
a""artenu un assassin$ Alors, elle decrit l?assassin$$$
*me 1i"er, a maintes re"rises, en maniant des meches de
che.eu!, ou des ob#ets aant a""artenu A telle ou telle "er-
sonne, donne de "recis details sur cette "ersonne meme$$$
G
Lp" ((.K"
(
Dl Du<aS a itat a?ul Manei B" """Bn ti&p e M4ria e Bn stare !e
hipnotis&' el Bi arat4 un o9iet apar2in:n! unui asasin" Atuni ea Bl !e#
srie pe asasin""" Dna 8iper' &:nuin! !e &ai &ulte ori $uAi2e !e p4r
34
*I+%EA ELIA,E
*iss Edith Ha7thorne a donne de bons cas de cr"tes-
thesie "ragmatiBue$ *$ Samuel :ones lui en.oie un fossile
trou.e "ar un mineur dans des couches de charbon$ 'r le
"ere de ce mineur a.ait ete"ar un accident tue dans la mine,
ii a .ingt ans$ *iss Ha7thorne dit Bu ?elle a unei .ision
horrible, un homme gisant sur le sol, inanime, li.ide, a.ec
du sang la bouche et au ne&$ , ?autres indications intere-
santes, mais .agues, sont donnees sur Ies nombreu! ob#ets
en.oes "ar *$ :ones *iss Ha7thorne
<
Lp" ((/K"
1apte ase&4n4toare' !e o su<iient4 prei?ie' au <ost a!u#
nate !e !r" OstS" Bntr#un artiol !e#al nostru' pu9liat au&
?ee ani (*agie i meta"sihic, %u.Antul, 0, iunie 0+(,K'
&en2iona& :teAa o9serAa2ii ale !iretorului Institutului !e
Stu!ii 8sihie !in 8aris" Dr" OstS ru34 pe o !oa&n4 pu2in
9olnaA4 s4 srie :teAa r:n!uri pe o 9uata !e h:rtie $i apoi
pre?ent4 h:rtia unui Dsu9ietH' !na BerlS' <4r4 nii o alt4
in!ia2ie" Su9ietul ?u3r4Ai :t se poate !e e=at pe !oa&#
na are sriseseJ o ar4t4 su<erin!4 !e rinihi $i !e sto&a'
sl49it4 !e <e9r4' a&4nunte pe are nu le uno$tea ni&eni"
E interesant !e $tiut 4 r:n!urile srise <useser4 opiate la
Bnt:&plare !up4 un ?iar' $i' !in punt !e Ae!ere 3ra<olo#
3i' nu in!iau nii un <el !e sl49iiune" De ase&enea' tre#
9uie s4 prei?4& 4 to2i &e!iii ari e=a&inaser4 9olnaAa
o sooteau su<erin!4 !e alt4 9oal4 !e:t ea pe are o aAea
Bn realitate' a$a 4 nu se poate e=plia D3hiireaH aeasta
sau o9iete apar2in:n! unei persoane' !4 !etalii preise asupra aestei
persoane""" (lb$fr$) (n$ ed$)$
-
Dra E!ith Ha>thorne a !at &ulte a?uri !e rSptesthesie pra3&a#
ti4" Dl Sa&uel Xones Bi tri&ite o <osil4 34sit4 !e un &iner Bn straturi#
le !e 4r9une" Or' tat4l aestui &iner <usese uis Bntr#un ai!ent Bn
&in4 u !ou4?ei !e ani Bn ur&4" Dra Ha>thorne spune 4 ea are o Ai#
?iune ori9il4' un o& ?4:n! la p4&:nt' neBnsu<le2it' liAi!' u s:n3e la 3ur4
$i la nas" Alte in!ia2ii interesante' !ar Aa3i' sunt !ate asupra nu&eroa#
selor o9iete tri&ise !e !l Xones !rei Ha>thorne (lb$fr$) (n$ ed$)$
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E
-.
printr#o itire telepati4 a 3:n!urilor !r" OstS !e 4tre su#
9iet' Bn s<:r$it' un ulti& a&4nunt% nii unul !intre &e!ii
nu 94nuise &oartea apropiat4 a 9olnaAei' pe are Dsu9ietulH
o pre?ise $i are se B&plini Bn <oarte surt ti&p" Tot !r" OstS
a eretat un alt Dsu9ietH' pe !l !e 1leuriere' are a reunos#
ut ta9loul a9atelui 7ianneS' &ort Bntre 0/.- $i 0/;-' nu&ai
!up4 o <:$ie !in Ae$&:ntul s4u"
Inutil s4 a!4u34& 4 nu ne interesea?4' aii' e=plia2ia $ti#
in2i<i4 a aestor <eno&eneJ !a4 ele se l4&ures prin clair-
.oance, prin hipno?4 sau prin patolo3ie" Un sin3ur luru
tre9uie sa su9linie&% e=isten2a' Bn a<ar4 !e orie Bn!oial4'
a unei <ault42i o&ene$ti prin are anu&i2i su9ie2i resta9i#
les le34tura !intre o persoan4 oareare $i o9ietele pe are
aeasta le#a aAut :n!Aa u sine" Aeasta <aultate' pe are
o pute& nu&i oriu& a& Area' $i u ter&eni ori:t a& Area
!e re9ar9atiAi' are pentru eretarea noastr4 o !eose9it4 se&#
ni<ia2ie" 8entru 4' o !at4 e e=perien2a u&an4 a!&ite Bntre
li&itele sale cr"testhesia "ragmatic, noi nu &ai aAe&
!reptul s4 respin3e& apriori realitatea aelor <apte $i re!in#
2e are stau la 9a?a onep2iei D&a3iei onta3ioaseH' onsi#
!er:n!u#le !e#a !reptul Dsupersti2iiH' Drea2ii ale &entalit4#
2ii pri&itiAeH et" 1ire$te' noi nu a<ir&4& 4 orie &4rturie
uleas4 !e etno3ra<i sau !e <ollori$ti' relatiA4 la D&a3ia
onta3ioas4H' se Bnte&eia?4 pe un fa"t concret$ Nu $ti&'
9un4oar4' !a4 Bntr#a!eA4r proprietarul aelui oAor !e are
Aor9ir4& &ai sus a 4?ut 9olnaA Bn easul Bn are Ar4Eitorul
a apropiat oAorul !e <o" ti& Bns4 4 le34tura D<lui!4H
!intre oAor $i proprietarul s4u ar "utea e!ista $i 4 un Dsu#
9ietH sau un DAr4EitorH ar "utea stabili aeast4 le34tur4"
Lurul aesta are totu$i o i&ens4 i&portan24 pentru ere#
tarea noastr4" C4i' !a4 Bntr#a!eA4r le34tura D<lui!4H Bntre
un o& $i o9ietele u are a stat Areo!at4 Bn ontat este
Aeri<iat4 prin a?urile !e rSptesthesie pra3&ati4' stu!iate
!e psiholo3i' atuni ni&i nu ne B&pie!i4 s4 presupune&
-;
*I+%EA EL4A,E
4 la 9a?a re!in2ei Bn &a3ia onta3ioas4 nu sta o fals a"li-
care a "rinci"iului cau&alit3ii i o e!"erien3$ Cu alte u#
Ainte' ni se pare &ai <ires s4 e=pli4& re!in2a Bn &a3ia
onta3ioas4 prin ca&uri !e rSptesthesie pra3&ati4' !e:t
s#o e=pli4& printr#o D<alsa onep2ieH" Tot e $ti& !espre''&en#
talitatea pri&itiA4H !4 !reptate te?ei noastre" Les moins-ci.i-
lises, u& li se spune' au o Aia24 su<leteas4 plin4 !e <an#
tasti' Bn aparen24' !ar 9a?at4 pe e=perien2e onrete" Ten!in2a
4tre onret' araterul e=peri&ental al su<letului Dpri&i#
tiAH sunt ast4?i unani& aeptate !e etnolo3ie" Bo342ia Aie#
2ii su<lete$ti a unui pri&itiA este ui&itoare" A$a!ar' Bn lo s4
e=pli4& re!in2a Bn &a3ia onta3ioas4 rmt!-o fals logi-
c, noi o e=pli4& prin realitatea unor <eno&ene &etapsi#
hie' are a !at na$tere aestei re!in2e"
Ni se Aa o9ieta% a?urile !e rSptesthesie pra3&ati4 sunt
!estul !e rare' Bn ti&p e re!in2a Bn &a3ia onta3ioas4 este
uniAersal4" La aeasta r4spun!e&% a?urile !e rSptesthesie
Bn lumea modern $i &ai ales a?urile studiate sunt rare"
Or' este ast4?i un luru Bn!eo9$te reunosut 4 eAolu2ia
&ental4 a o&enirii !e la moins-ci.ilise la DiAili?atH a a!us
!up4 sine o shi&9are ra!ial4 a e=perien2ei su<lete$ti u&ane"
1ault42i &entale noi au ap4rut sau s#au !e?Aoltat peste &4#
sur4' Bn ti&p e altele au !isp4rut sau au !eAenit e=tre& !e
rare" Ca?urile !e rSptesthesie pra3&ati4' 9un4oar4' pot ele
au su"ra.ie3uit trans<or&4rii ra!iale a <ault42ilor psihie
$i &etapsihie' reali?ate !e DiAili?areH" Bn al !oilea r:n!'
re!in2a uniAersal4 Bn &a3ia onta3ioas4 nu presupune e=is#
ten2a Dsu9ie2ilorH u <ault42i psiho&etrie Bn <ieare tri9
un!e se Bnt:lne$te aeast4 re!in24 sau Bn <ieare sat un!e
ea supraAie2uie$te" Aeast4 re!in24 s#a n4sut Bn ur&a unor
Bnt:&pl4ri onrete $i a <ost aeptat4 pretutin!eni" Bnto#
&ai !up4 u& <aptul 4 Bn soietatea &o!ern4 toat4 lu&ea
crede Bn eletriitate' !e$i nu&ai <oarte pu2ini pot s4 lucre&e
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E -,
u aeast4 <or24' Bnsea&n4 4 <ieare o& aept4 realitatea
eletriit42ii' hiar <4r4 s4 <ie Bn stare s#o ontrole?e sau s#o
<oloseas4"""
O pri&4 onlu?ie are se !esprin!e !in eretarea noas#
tr4 ar <i aeasta% anumite credin3e "rimiti.e i folclorice au
la ba&a lor e!"erien3e concrete$ Departe !e a <i imaginate,
ele e=pri&4 tul9ure $i inoerent anu&ite /ntAm"lri, pe are
e=perien2a u&ana le aept4 Bntre li&itele sale" S4 Ae!e&
!a4 pute& !ue &ai !eparte aest ra2iona&ent"
*
* *
Cole2iile etno3ra<ie $i <ollorie sunt pline !e D&irao#
leH pe are se presupune 4 le <a Ar4Eitorii sau eroii le3en#
!ari" Inutil s4 a&inti& 4 nii un saAant $i' Bn 3eneral' nii
un o& &o!ern !e <or&a2ie $tiin2i<i4 nu aor!4 aestor D&i#
raoleH nii ea &ai &ia re!i9ilitate" Bn 3eneral' aea &as4
onsi!era9il4 !e re!in2e $i le3en!e etno3ra<ie' ha3io3ra<i#
e $i <ollorie este onsi!erat4 a un uria$ oean !e su"er-
sti3ie, a o !oAa!4 !e r4t4irile !ra&atie ale &in2ii o&ene$ti
Bn !ru&ul s4u spre a!eA4r" To2i ei ari au Aoit s4 aute o
e=plia2ie aestor supersti2ii' aestor re!in2e Bn &iraole
s#au str4!uit s4 le 34seas4 origineaE tea&a !e neunosut'
tea&a !e &oarte' re!in2a Bn !uhuri' isterie oletiA4' <rau!4'
ilu?ie et" Ni&eni nu $i#a 94tut apul' Bn seolul al 6l6#lea'
u re<utarea aestor re!in2e" Sin3ura preoupare a saAan2i#
lor a <ost s4#$i e=plie hipul Bn are ele s#au i&pus on$tiin#
2ei u&ane" 8rin e tru sau prin e supersti2ie' se Bntre9au
oa&enii !e $tiin24 $i istoriii' au aEuns popoarele s4 rea!4'
9un4oar4' 4 trupul u&an se poate Bn4l2a Bn A4?!uh sau 4
el poate sta neatins pe E4rateG Ni&eni nu $i#a luat osteneala
s4 !e&onstre?e i&posi9ilitatea unor atare <eno&ene' !eoare#
e toat4 lu&ea era !e aor! a nu pot e=ista &iraole" CeAa
-/
*I+%EA ELIA,E
&ai &ult' Bn <a2a !ou&entelor ha3io3ra<ie' relat:n! une#
le !in D&iraoleleH s<in2ilor' istoriii sau psiholo3ii nii nu
$i#au pus pro9le&a Dritiii te=telorH sau a Dtra!i2iilorH F i
s#au preoupat nu&ai !e pro9le&a% prin e psiho?4 oletiA4
sau prin e <rau!4 s#a repetat !in nou aeast4 Dsupersti2ieHG
Cei ari' pe la &iEloul Aeaului treut' au stu!iat :teAa
D&iraole laieH' Bn!eose9i leAita2iunea' str4!uin!u#se s4
ontrole?e o9serAa2iile $i s4 le Aeri<ie De=peri&entalH $i#au
B&plinit sarina aeasta &ai ales Bn Ae!erea unei ipote?e
personaleJ a$a a <ost' 9un4oar4' a?ul lui !e Rohas' are
a sris !espre leAita2iune' pe la 0/+,' $i a 4rui arte +ecueil
de documents relatifs A la le.itation du cor"s humain Bner#
a s4 B&pae spiritis&ul u anu&ite teorii DeletrieH asupra
orpului u&an"
Le3en!ele !espre ri!iarea anu&itor oa&eni Bn aer sunt
<oarte o&une $i se Bnt:lnes at:t Bn soiet42ile Dpri&itiAeH'
:t $i Bn &e!iile iAili?ate" 8or<ir $i Ia&9li a<ir&4 a 8i#
ta3ora aAea puterea !e a se Bn4l2a Bn aer" Da&is' !isipolul
lui Apollonius !in TSana' srie 4 a A4?ut hiar u ohii lui
D9rah&ani ri!i:n!u#se la !ou4 oate !e p4&:ntH" Bn In!ia'
re!in2a aeasta este <oarte r4sp:n!it4J Bu!!ha $i al2i D&istiiH
sau D&a3iieniH puteau ?9ura prin A4?!uh' !atorit4 unor
anu&ite <ault42i oulte L<" artea noastr4 2oga$ Essai sur
Ies origines de la mstiBue indienne, p" (.,' n" 0 etK" Aeea$i
tra!i2ie se Bnt:lne$te Bn China LNie3er' Histoire des croan-
ces religieuses etdes o"inions"hiloso"hiBues en %hine, p" -;(
et"K $i Bn isla&is& LCarra !e 7au=' Les"enseurs de l Islam,
!oi# I7' p" (**J Massi3non' Al Halla#, martr mstiBue de
l ?Islam, Aoi" I' p" (;-K"
Ho7itt a recueilli les confidences d ?un magicien 8urnai,
nomme *undauin, Bui "retendait Bue les &rarts (es"rits)
l ?a.aient un#our enle.e dans les airs$ Un homme du meme
cam"ement confirmait l ?histoire> une nuit lafemme du sor-
cier s ?etait ecrieeE =Le .oil Bui s ?en.oleH9 'n l ?a.ait alors
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E -+
entendu siffler dans l?air, tantot d?un cAte, tantAt de l?au-
tre$$$> %he& les Indiens d?AmeriBue du Nord, les sorciers
"assaient"our#ouirde"ou.oirs semblables$$$ Un mission-
nairefrancaise, le 1$ 1a"etard, su"erieur des *issions afri-
caines Nice, raconta au ,r$ Imbert-5ourbere Bue =du-
rant son se#our dans l ?'regon""" ii a.ait .u "lus d ?unefois
les sorciers s ?ele.er en l ?air deu! ou trois"ieds au-dessus
du sol et marcher sur les cretes des herbes9$$$> Au %on-
go, les affilies la societe secrete de Couiti, disent Bue des
inities restent "arfois sus"endus "endant "lus de di! mi-
nutes un metre du sol$ , ?autre "art, le 1ere Trilles ra-
conte a.oir .u des inities de la confrerie du N3il (che& les
-An) s?enle.er l?e!tremite d?une "erche, dans des con-
ditions Bui font de ce soule.ement une sorte de le.itation
I
LOliAier LeroS' La Le.itation, 8aris' 0+(/' pp" (*F(;' un!e
se 34ses $i tri&iterile la !ou&entele &ai sus itateK"
1apte i!entie sau' !a4 Are2i' supersti2ii i!entie se Bn#
t:lnes $i Bn Europa re$tin4" Bn!eose9i 9io3ra<iile s<in2i#
lor atolii a9un!4 Bn ase&enea &4rturii" 1ire$te' ple:n!
!e la pre&isa a leAita2iunea este i&posi9il4' ea ne2in:n!
*
Ho>itt a ules on<i!en2ele unui &a3iian Purnai' nu&it Mun!auin'
are pretin!ea 4 mrart-n LspiriteleK Bl ri!iaser4 Bntr#o ?i Bn aer" Un 94r#
9at !in aeea$i a$e?are on<ir&a istorisireaJ Bntr#o noapte' so2ia Ar4Ei#
torului a stri3at% DUite#0 a ?9oar4RH Atuni a <ost au?it <luier:n! Bn aer' :n!
Bntr#o parte' :n! Bn alta"""J La in!ienii !in A&eria !e Nor!' Ar4Eitori#
lor li se atri9uiau puteri ase&4n4toare""" Un &isionar <rane?' p4rintele
8apetar!' superiorul Misiunilor a<riane !in Nisa' i#a relatat !r" I&9ert#Gour#
9eSre 4 DBn ti&pul $e!erii lui Bn Ore3on""" a A4?ut !e &ai &ulte ori
Ar4Eitorii ri!i:n!u#se Bn aer la !ou4' trei piioare !easupra solului $i
&er3:n! pe A:r<urile ier9urilorH"""J Bn Con3o' a<ilia2ii la soietatea se#
ret4 Bouiti spun 4 ini2ia2ii r4&:n uneori suspen!a2i &ai &ult !e ?ee
&inute la un &etru !easupra solului" 8e !e alt4 parte' p4rintele Trilles
poAeste$te 4 a A4?ut ini2ia2i !in on<reria Ngil Lla <:niK ri!i:n!u#se
Bn A:r<ul unei pr4Eini' Bn on!i2ii are <a !in aeast4 ri!iare un <el !e
leAita2ie (lb$fr) (n$ ed$)$
40
*I+%EA ELIA,E
sea&4 !e le3ea 3raAita2iei' to2i laiii ari au stu!iat Aie2ile
s<in2ilor n#au aor!at nii o realitate aestor &4rturii" Ne Bn#
t:&pin4 aii o 3raA4 ontra?iere a eea e se nu&e$te Dspiri#
tul istoriist al seolului al 6l6#leaH' ontra?iere pe are
a& !isutat#o $i u alt prileE" i anu&e Distoriis&ulH F are
se onsi!era o 3lorie a Aeaului al 6l6#lea F B$i Bnte&eia#
?4 Bn2ele3erea lu&ii "e fa"te, pe documente> &area reAolu2ie
spiritual4 pe are !elar4 4 au Bn<4ptuit#o Distorii$tiiH Bn
Eu!earea realit42ii este, "rimatul documentului$ Bn aest pri#
&at al !ou&entului B$i 34ses ei Eusti<iarea ritiii pe are
o <a at:t Distoriei a9strateH' :t $i Distoriei ro&antieH"
Nu re! !e:t lurul &4rturisit !e document$ i nu re!
!ou&entul !e:t !up4 e#0 supun Dritiii te=tualeH" Dar
e=ist4 un nu&4r onsi!era9il !e D!ou&enteH !e are $ti#
in2a istori4 a Aeaului treut $i a Aeaului nostru nu 2ine
sea&aJ !e pil!4' !ou&entele ha3io3ra<ie are se re<er4 la
D&iraoleleH s<in2ilor" i nu 2ine sea&a nu pentru a au-
tenticitatea aestor !ou&ente ar <i pus4 la Bn!oial4' nu
pentru 4 ritia te=telor ar !e&onstra nesi3uran2a lor' i'
pur $i si&plu' pentru 4 e Aor9a !e &iraole' !e lururi i&#
posi9ile" Aii Ae!e& noi ontra!i2ia Dspiritului istoriistHJ
pentru 4 un istori are se &4rturise$te ro9 al !ou&en#
tului nu are !reptul s4 respin34 un te=t pe &otiAe ra3iona-
le, <ilo?o<ieJ aeasta i&pli4 o teorie apriori4 a realului'
!e are nu se poate preAala un DistoriistH' !e:t renun2:n!
la puntul s4u !e pleare' "rimatul documentului$
C:t !e 3raAa aEun3e :teo!at4 aeast4 ontra!i2ie a Disto#
rii$tilorH o !oAe!e$te a?ul S<:ntului Giuseppe !i Copertino
L0;)-#0;;-K" Aest s<:nt este Bn!eo9$te unosut prin nu#
&4rul i&ens !e DleAita2iuniH <4ute Bn !eurs !e trei?ei $i ini
!e ani L!e la (/ &artie 0;(/ la 0/ septe&9rie 0;;-K" Bn ar#
tea pro<esorului O" LeroS Do"$ cit$, pp" 0(-#0-+K se 34ses
a!unate :teAa !u?ini !e !ou&ente' !intre ele &ai se&ni#
<iatiAe $i pe are nii un istori nu $i#a luat osteneala s4 le
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E *0
respin34 !up4 &eto!a ritiii te=telor" 7eraitatea unui !ou#
&ent este asi3urat4 prin nu&4rul &artorilor' <reAen2a $i
oeren2a &4rturiilor' serio?itatea aestor &artori Lpsiholo3ia
lor' !a4 sunt Dparti?aniH sau DostiliH et"K $i alte riterii' pe
are nu le pute& anali?a aii" Or' Bn a?ul S<:ntului Giusep#
pe !i Copertino' are a tr4it !estul !e aproape !e epoa &o#
!ern4' &aterialul !ou&entar nu su<er4 nii o riti4" Sute
!e &ii !e oa&eni au asistat' ti&p !e trei?ei $i ini !e ani'
la leAita2iunile s<:ntului" LorsBu ?ii .i.ait che& Ies ca"ucins
de 1ietrarubbia, des hotelleries et des ta.ernes s ?installerent
au! alentours du cou.ent "our heberger Ies curieu! Bui
affluaient afin d?assister au ra.issement de :ose"h
J
LLe#
roS' p" 0-,K" LeAita2iunea se reali?a Bn toate ora$ele pe un!e
treea Giuseppe' Bn <a2a &ul2i&ilor sau a Dnota9ilit42ilorH"
L#a A4?ut papa Ur9an 7IU' &arele a&iral !e Castilia' prin2ul
Ioan 1re!eriP !e Bruns>iP' are a <ost at:t !e oA:r$it
!e &iraol' Bn:t a p4r4sit luteranis&ul $i a !eAenit atoli'
apoi s#a Bnrolat a protetor Bn or!inul <ranisan" Kuant A
l ?un des chambellans, lutherien comme lui, ii declara Bu ?ii
regrettait d ?etre .enu assister un s"ectacle Bui #etait le
trouble dans ses con.ictions
L
LLeroS' p" 0-.K" Cei ari Aor
s4 e=a&ine?e u toata srupulo?itatea !ou&entele relatiAe
la leAita2iunea S<:ntului Giuseppe !i Copertino Aor 34si in#
!ia2iile neesare Bn artea lui LeroS" Tot aolo sunt a!una#
te Bn4 Areo :teAa sute !e &4rturii priAin! al2i atolii' $i
hiar D&e!iu&iH" LeroS' Bnte&eiat pe eret4ri $i !ou&ente
a!unate Bn 9un4 parte !e psiholo3i' !oAe!e$te' !inolo !e
orie Bn!oial4' realitatea a?urilor !e leAita2iune Bn lu&ea
.
8e :n! tr4ia la apuinii !e la 8ietraru99ia' Bn Eurul &4n4stirii s#au
ri!iat hanuri $i :riu&i pentru a#i a!4posti pe urio$ii are Aeneau
aii a s4 asiste la Bn4l2area lui Giuseppe (lb$fr$) LTI" ed$)$
;
C:t priAe$te pe unul !intre $a&9elani' luteran a $i el' i#a !elarat
4 re3ret4 4 a Aenit s4 asiste la un spetaol are Bi ?!runin4 onAin#
3erile (Ib$ fr$) (n$ ed$)$
42
*I+%EA EL4A,E
Dlai4HJ !e$i' !up4 u& o9serA4 el Bnsu$i Lpp" (/, $i ur&"K'
leAita2iunea &istiilor se !eose9e$te !e ea a D&e!iu&ilorH"
Bun4oar4' Bn ti&p e la s<in2i pare 4 trupul Lel pu2in Bn
aparen24K B$i pier!e 3reutatea' la &e!iu&i orpul' !e$i Bn4l#
2at !e la p4&:nt' pare 4 se rea?e&4 !e eAa' 4 e sus2inut
!e eAa inAi?i9il" Bn ti&p e !urata leAita2iunii &istiilor
atin3e uneori :teAa ore' la &e!iu&i leAita2iunea !urea?4
<oarte pu2in L!e la :teAa seun!e la :teAa &inuteK"
De ase&enea' este interesant !e re&arat 4 leAita2iuni#
le &istiilor se <a Bn orie lo' Bn orie on!i2ii' spontan $i
<4r4 a te&peratura s4 se &o!i<ie" Di&potriA4' leAita2iuni#
le &e!iu&ilor se <a !e o9iei Bntr#o a&er4 speial4' Bn pen#
u&9r4' $i te&peratura sa!e si&2itor Lpp" (+.#(+;K" Bn ori#
e a?' !ou&entele $i ar3u&entarea pro<esorului LeroS
F are' s4 a&inti& Bn trea4t' este un e&erit etnolo3 F on#
!u' Bntre altele' la onlu?ia 4 leAita2iunile s<in2ilor $i ale
&e!iu&ilor nu sunt i!entie' nii Bn araterele lor <i?ie'
nii Bn iru&stan2ele psiholo3ie"
Nu ne propune&' aii' s4 eret4& a?urile ele &ai 9ine
stu!iate !e leAita2iune Dlai4H" Tri&ite& pe ititor la artea
lui LeroS $i la Tratatul lui Ch" Rihet Do"$ cit$, pp" ,0+ sM"K
pentru l4&uriri preli&inare" Atra3e& aten2ia Bns4 asupra
unui a&4nunt poate &ai pu2in unosutJ $i anu&e' <oto3ra#
<iile pu9liate !e ur:n! DIllustrated London Ne7s, iunie
0+-;' repro!use Bn Time, (+ iunie 0+-;' p" ;(K ar4t:n! pe
un So3in !in Su!#In!ia' nu&it Su99aSah 8ullaAar' st:n!
paralel u p4&:ntul la o !istan24 !e .)#;) !e enti&etri" 1oto#
3ra<iile sunt luate !e un <er&ier en3le?' Bn plin soare' <a24
!e &ul2i in!i3eni" Corpul So3inului este ri3i!' a Bn atalepsie'
$i !ou4 <oto3ra<ii Bl arat4 !in !ou4 po?i2ii !i<erite' alun3:n!
orie ur&4 !e Bn!oial4" Cine unoa$te :t !e :t !otrine#
le So3inilor B$i !4 sea&a 4 Su99aSah 8ullaAar F are &4r#
turisea <er&ierului <oto3ra< 4 <ae lurul aesta !e !ou4?ei
!e ani $i 4 este o tehni4 pe are <a&ilia lui o unoa$te !e
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E *-
sute !e ani F nu poate <i un aset u o Aia24 spiritual4 prea
Bnalt4' 4i alt&interi n#ar <i pratiat ase&enea D&iraoleH
la o&an!4 $i Bn <a2a peliulei <oto3ra<ie" Totu$i' !ou&en#
tul e=ista $i el se a!au34 elorlalte !ou&ente' &ai pu2in
per<ete unosute p:n4 ast4?i"
Un alt D&iraolH !e are Aor9es% etno3ra<ia' ha3io3ra<ia
$i <ollorul este a$a#nu&ita ino&9usti9ilitate a orpului u&an"
1eno&enul este unosut Bn In!ia L<" 2oga, p" (.-' n" 0K' Bn
8ersia LCI" Huart' Les Saints des der.iches tourneurs, Aoi" I'
8aris' 0+0/' p" .;K' la pri&itiAi $i Bn Europa" Tot OliAier Le#
roS a a!unat el &ai 9o3at $i &ai preis &aterial asupra aes#
tui <eno&en Bn artea sa Les Hommes salamandres$ Sur l ?in-
combustibilite du cor"s humain L8aris' 0+-0K" Cu aeea$i
&eto!4' LeroS !e&onstrea?4 istoriitatea a nu&eroase D&ira#
oleH ale &istiilor atolii' ari au <ost A4?u2i !e un &are nu#
&4r !e persoane tre:n! prin <o" Dar' u& Bn 3eneral aeast4
riti4 a tra!i2iei $i a te=telor nu onAin3e' LeroS itea?4 o
Bnt:&plare e=traor!inar4' petreut4 au& :2iAa ani la Ma!ras
$i la are a luat parte un nu&4r i&ens !e persoane" Un So3in
anun2:n! a Aa tree prin <o' Bn <a2a &ul2i&ii' &aharaEa#
hul pre34te$te o 3roap4 a!:n4 !e o Eu&4tate !e &etru' lat4
!e trei $i lun34 !e Areo ?ee &etri $i o u&ple u E4rateul
a nu $tiu :2i st:nEeni !e le&ne" InAit4 apoi toate Dnota9ili#
t42ileH ora$ului' olonia en3le?4' &isiunile protestante $i hiar
pe episopul !e Ma!ras' B&preun4 u &ai &ul2i prela2i ato#
lii" X4rateul !o3orea at:t !e s4l9ate' Bn &ie?ul unei ?ile
tropiale' Bn:t ni&eni nu se putea apropia nii la trei' patru
&etri !e 3roap4" Yo3inul' !esul2 $i aproape 3ol' tree el
!int:i pe !easupra E4rateului" Apoi' !up4 e se a$a?4 la
un ol2 al 3ropii' Bntr#o po?i2ie !e pro<un!4 &e!ita2ie' inAi#
t4 pe oriine Area !in asisten24 s4 trea4 peste E4rate" Bnain#
tea?4 la Bneput :2iAa in!ieni !esul2i' apoi un european'
apoi suita &aharaEahului' u episopul !e Ma!ras $i to2i
eilal2i europeni' iar Bn ele !in ur&4""" <an<ara priniar4'
44
*I+%EA ELIA,E
in cor"ore$ Episopul' a 4rui srisoare !ou&entat4 asupra
Bnt:&pl4rii o pu9li4 pro<esorul LeroS' !elar4 4' la apropie#
rea !e E4rate' a si&2it o pl4ut4 r4oare' $i a 4lat pe <o
a $i u& ar <i aluneat pe o paEi$te proasp4t4" To2i &arto#
rii !elar4 4' Bn aest ti&p' So3inul p4rea &unit !e hi#
nuri Bn3ro?itoare' 3e&:n! $i ontorsion:n!u#se' a $i u&
toat4 !o3oarea aelei &ase uria$e !e E4rate ar <i a9sor9it#o
el" La s<:r$itul srisorii' episopul a<ir&4 4 nu se Bn!oie$#
te !e D&iraolH' !ar 4 Bl onsi!er4 o lurare !e&onia4"""
Ne opri& aii u e=e&plele" Bnte&eia2i pe a?urile 9ine
Aeri<iate !e leAita2iune $i ino&9usti9ilitate a orpului u&an'
aAe& !reptul s4 <ae& ur&4toarea a<ir&a2ie% /n anumite /m-
"re#urri, cor"ul omenesc se "oate sustrage legilor gra.i-
ta3iei i condi3iilor .ie3ii organice$ Nu ne interesea?4 "siho-
logia aestor D&iraoleHJ !a4' 9un4oar4' este Aor9a !e st4ri
&istie sau !e&oniae' !e neAropa2i' Dpose!a2iH sau s<in2i"
Constat4& nu&ai realitatea aestor Bnt:&pl4ri e=ep2ionaleJ
$i ne Bntre94& !a4 nu u&Aa re!in2ele etno3ra<ie $i le3en#
!ele <ollorie Bn le34tur4 u leAita2iunea $i ino&9usti9ili#
tatea orpului u&an' !eparte !e a <i rea2ie <antasti4 a &en#
talit42ii pri&itiAe' nu B$i au i?Aorul Bn e!"erien3e concrete$
Ne Aine &ult &ai u$or sa re!e& 4 un Dpri&itiAH aEun3e
s4 a<ir&e ino&9usti9ilitatea trupului ple:n! !e la un fa"t
la are a asistat' !e:t s4 re!e& 4 el a i&a3inat aest lu#
ru' prin ine $tie e proese o9sure !e on$tiin24"
Da4 te?a noastr4 este aeptat4' !ou4 i&portante on#
sein2e se !esprin!' are ar putea <i <or&ulate ast<el%
0" La 9a?a re!in2elor popoarelor !in D<a?a etno3ra<i4H'
preu& $i a <ollorului popoarelor iAili?ate' stan fa"te, iar
nu crea3ii fantastice$
G$ 7eri<i:n! e=peri&ental unele !in aeste re!in2e $i su#
persti2ii L!e e=" rSptesthesia pra3&ati4' leAita2iunea' ino&#
9usti9ilitatea orpului u&anK' aAe& !reptul s4 94nui& 4
$i la 9a?a celorlalte re!in2e populare stau fa"te concrete$
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E *.
S4 eret4& &ai !e aproape aeste onsein2e" EAi!ent'
:n! a<ir&4& 4 la ba&a re!in2elor populare stau e=perien#
2e onrete' iar nu rea2ii <antastie' nu tree& u Ae!erea
toate aele proese !e alterare $i e=a3erare a realit42ii' proe#
se pe are le $ti& spei<ie D&entalit42i pri&itiAeH" 1ollo#
rul are le3ile sale propriiJ "re&en3a folcloric&o!i<i4 <un#
!a&ental orie <apt onret' aor!:n!u#i se&ni<ia2ii $i Aalori
noi" CeAa &ai &ult' nu toate re!in2ele sau le3en!ele rea#
te' s4 spune&' Bn Eurul leAita2iunii' au <ost proAoate !e un
<apt onret' !e o leAita2iune real4" Unele re!in2e s#au r4s#
p:n!it !intr#un anu&it entru $i au <ost B&9r42i$ate !e popor
pentru 4 orespun!eau le3ilor sale &entale' ori?ontului s4u
<antasti" Tre9uie s4 2ine& sea&a' <ire$te' !e le3ile rea2iei
<ollorie' !e alhi&ia o9sur4 a &entalit42ii pri&itiAe" Totu$i'
fa"tul ini3ial este o e!"erien3, $i asupra aestui luru nu
s#a st4ruit Bn!eaEuns"
In eea e priAe$te a !oua onsein24 a eret4rii noas#
tre' ea poate aAea o i&portan24 oA:r$itoare" 8entru 4' !a4
e a!eA4rat 4 etno3ra<ia $i <ollorul ne pun la Bn!e&:n4 !o#
u&ente aA:n! sor3inte e!"erimental, atuni aAe& !rep#
tul s4 aor!4& oareare Bnre!ere tuturor re!in2elor pe are
le ule3 etno3ra<ii $i <ollori$tii" Da4 s#a !oAe!it e=peri#
&ental 4 o&ul poate aAea un Dontat <lui!H u o9ietele
pe are le#a atins' 4 se poate Bn4l2a Bn aer $i 4 poate tree
neA4t4&at prin <o $i !a4 toate aeste D&iraoleH a9un!4
Bn <ollor' atuni !e e n#a& re!e $i Bn alte D&iraoleH <ol#
lorieG De e n#a& re!e' 9un4oar4' 4 Bn anu&ite B&pre#
Eur4ri o&ul se poate <ae neA4?utG EAi!ent' nu e Aor9a aii
s4 Dre!e&H or9e$te Bn toate le3en!ele $i supersti2iile popu#
lare' i s4 nu le respin3e& Bn 9lo' a n4luiri ale !uhului
pri&itiA" O !at4 e le3ile <i?ie $i 9iolo3ie au !oAe!it 4
pot <i suspen!ate F Bn leAita2iune $i ino&9usti9ilitatea
orpului u&an F' ni&i nu ne poate B&pie!ia s4 re!e&
4 aeste le3i pot <i suspen!ate $i Bn alte B&preEur4riJ 9un4#
*;
*I+%EA ELIA,E
oar4' Bn a?ul !ispari2iei orpului u&an" 1reAen2a Aeri<i4#
rilor e=peri&entale ale unora !in D&iraoleleH <ollorie
nu Eoa4 un rol prea i&portant" Nu e neAoie !e un &ilion
!e e=perien2e !e leAita2iune a s4 re!e& Bn suspen!area
le3ii 3raAita2iei' !up4 u& nu e neAoie !e un &ilion !e o#
&ete a s4 re!e& Bn e=isten2a o&etelor" 1reAen2a $i le3ile
statistiii nu pot <i apliate :n! e Aor9a !e <eno&ene u
arater e=ep2ional"
8ro9le&a &or2ii' !up4 p4rerea noastr4' poate <i ataat4
!intr#un nou punt !e Ae!ere' !a4 2ine& sea&a !e <aptele
$i onlu?iile !e &ai sus" Bnainte !e toate' se uAine s4 ne
Bntre94& Bntru :t &ai poate <i Aali!4 ar3u&entarea po?itiAis#
t4 ontra ipote?ei supraAie2uirii Dsu<letuluiH' :n! aAe& un
nu&4r onAena9il !e &are !e a?uri LleAita2iune' ino&9us#
ti9ilitateK are !oAe!es autonomia o&ului Bn a!rul le3ilor
<i?ie $i 9iolo3ie" 8o?itiAi$tii au ne3at Bn 3eneral posi9ili#
tatea supraAie2uirii su<letului' Bnte&eia2i pe le3ile Aie2ii or3a#
nie Lrela2ia reier#on$tiin2a' on!i2ia elulei etK" Dar aes#
te le3i ale Aie2ii or3anie sunt uneori suspen!ateJ 9un4oar4'
Bn a?ul 4rnii pe are E4rateul nu o Aat4&4" Este a!eA4#
rat 4 B&preEur4rile Bn are se reali?ea?4 ino&9usti9ilita#
tea sunt e!ce"3ionale> !ar tot at:t !e e=ep2ional este $i
<aptul &or2ii" Corela2ia reier#on$tiin24 poate <i per<et Aa#
li!4 Bn on!i2ia u&an4' !ar ni&eni nu ne poate spune !a4
ea nu este anulat4 Bn lipa &or2ii"
Cu& asupa aestui <apt ireAersi9il' &oartea' nu aAe& nii
un <el !e D!ou&entH Bn li&itele e=perien2ei u&ane nor&a#
le' pute& s4 ne Bn!rept4& aten2ia asupra re!in2elor <ollo#
rie" Sunte& Bn!rept42i2i s#o <ae&J pentru 4' !a4 seria
re!in2elor <ollorie este Aeri<iat4 Bn puntele a, b, c,d$$$
aAe& !reptul s4 re!e& 4 ea ar putea <i Aeri<iat4 $i Bn
puntele m, o, "$ CeAa &ai &ult' eea e a<ir&a& u prile#
Eul D&a3iei onta3ioaseH poate <i repetat u aeea$i e<iien24
$i au&" Con!i2ia &ental4 a o&enirii s#a shi&9at Bn ursul
-'L%L'+UL %A INST+U*ENT ,E %UN'AFTE+E *,
Aeaurilor" Da4 !ou&entele !e rSpesthesie pra3&ati4
sunt' Bn lu&ea &o!ern4' relatiA rare' ele a9un!4 Bn lu&ea pri#
&itiA4' $i e pro9a9il 4 erau $i &ai <reAente u &ii !e ani
Bnainte" Dar aeste e=perien2e rSptesthesie nu sunt pier#
!ute pentru unoa$terea u&an4J ele au <ost p4strate F u
ineAita9ilele alter4ri <antastie F Bn <ollor" Cre!in2eleZ9/#
lorice par a <i un !epo?it i&ens !e documente ale unor eta#
pe &entale ast4?i !ep4$ite"
,
Or' este un luru $tiut !e toat4
lu&ea 4 <ollorul tuturor popoarelor' pri&itiAe $i iAili?a#
te' a9un!a Bn !ate asupra &or2ii" Toate aeste date sunt p4stra#
te !e &e&oria popular4 &ii $i &ii !e ani" Ni&i nu ne B&#
pie!i4 s4 presupune& 4' !atorit4 eAolu2iei &entale a spe2ei
o&ene$ti' unoa$terea realit3ii &or2ii este ast4?i i&posi9i#
l4 sau e=tre& !e rar4 pentru un o& &o!ern" A& putea !ei
ataa pro9le&a &or2ii ple:n! !e la re!in2e <ollorie' !espre
are aAe& !reptul s4 re!e& 4 au o 9a?4 e!"erimental$
Dou&entele <ollorie asupra &or2ii ne#ar putea serAi u
aeea$i Aali!itate u are ne serAes !ou&entele 3eolo3ie
pentru Bn2ele3erea unor <eno&ene pe are' Bn actuala con-
di3ie uman, nu le &ai pute& ontrola e=peri&ental"
1ire$te' nu e Aor9a !e pro9le&a ne&uririi su<letului' are
e o pro9le&4 &eta<i?i4' i nu&ai !e on!i2iile supraAie2ui#
rii on$tiin2ei o&ene$ti" Despre aeast4 supraAie2uire' <ollo#
rul ne o&uni4 o su&4 !e lururi uluitoare' <antastie $i
teri<iante" Nu e neAoie s4 le re!e& pe toateJ &entalitatea
popular4 $i le3ile <antastiului trans<or&4 orie o9iet !e
e=perien24 !up4 struturile sale" Dar iar4$i' tre9uie s4 re#
unoa$te& a !espre moarte Liar nu !espre agonie) nu pute&
$ti ni&i Bn atuala on!i2ie u&an4" 8ro9le&a ne&uririi este
o Bntre9are la are <ieare r4spun!e u inteli3en2a $i apa#
itatea sa &eta<i?i4" Dar pro9le&a supraAie2uirii su<letului F
,
C<" artiolul nostru% DSpeolo3ie' istorie' <ollorH' Bn Aolu&ul -rag-
mentarium L0+-+K' pp" .;#;)"
*/
*I+%EA ELIA,E
a!i4 a condi3iilor reale Bn are se a<l4 on$tiin2a u&an4 !up4
&oarte F este o pro9le&4' a& putea spune' !e De=perien24
i&e!iat4H" 1apte' D!ou&enteH asupra aestei on!i2ii"ost-mor-
tem nu 34si& ni4ieri' Bn a<ar4 !e <ollor" At:ta ti&p :t era&
Eusti<ia2i s4 respin3e& Bn 9lo !ou&entele <ollorie a
n4luiri $i supersti2ii' aAea& $i !reptul s4 ne !e?interes4&
!e Don!i2ia "ost-mortem9, Bn are nu re!ea nii un o&
serios" Dar Bn easul Bn are seria a<ir&a2iilor <ollorie Bn#
epe s4 <ie Aeri<iat4 Bn puntele a, b, c, !e e=perien2ele
rSptesthesiei pra3&atie' leAita2iei $i ino&9usti9ilit42ii or#
pului u&an' strin3en2a ra2iunii ne sile$te s4 ne Bntre94& $i
asupra puntului !, are ar putea <i on!i2ia "ost-mortem$
A re<u?a aeast4 onseAen24 u sine Bnsea&n4 a a9!ia !e
la ea &ai si3ura 3lorie u&an4% Bn2ele3erea propriei tale sor2i"
A re<u?a !isu2ia asupra on!i2iei "ost-mortem tr4!ea?4 une#
ori o lene a 3:n!ului sau hiar o &are la$itateJ pentru 4
aeast4 on!i2ie "ost-mortem ar putea <i <oarte pu2in 3lo#
rioas4" ""
Inutil sa a!4u34& 4 eretarea &aterialului <ollori rela#
tiA la &oarte $i supraAie2uire nu poate <i <4ut4 la Bnt:&pla#
re $i <4r4 D&eto!4H" Sopul aestui artiol n#a <ost !e:t
s4 arate posi9ilitatea !e a p4trun!e Bn ?one noi !e unoa$te#
re' u aEutorul !ou&entelor <ollorie' iar nu !e a sta9ili
&eto!a prin are pute& aEun3e la ade.rul, la nuleul De=pe#
ri&entalH pe are Bl uprin! aeste !ou&ente" 7o& Bnera'
u alt prileE' s4 shi24& 9a?ele D&eto!eiH noi' pe are soo#
ti& 4 o pute& aplia Bn !isu2ia pro9le&ei &or2ii" Deo#
a&!at4' e su<iient s4 spune& 4' !a4 te?ele noastre sunt
aeptate' unoa$terea u&an4 ap4t4 noi instru&ente !e in#
Aesti3a2ieJ u at:t &ai pre2ioase' u :t nii un alt instru&ent
!in ele <olosite p:n4 au& nu putea sa p4trun!4 Bn ase#
&enea ?one ale realit42ii"
4;<M
Carabudur, tem"lul simbolic
S#a $tiut tot!eauna 4 &arile onstru2ii arhitetonie ale
ulturilor Dtra!i2ionaleH e=pri&a un si&9olis& <oarte ri3uros"
Di<iult42ile Bnepeau Bn lipa :n! se Bnera !esi<rarea
aestui si&9olis&J 4i atuni interAenea inten2ia poeti4
sau ipote?a $tiin2i<i4 a eret4torului $i se Bnera re!uerea'
u orie pre2' a si&9olurilor arhitetonie la un siste& sui-ge-
neris, interpretat' !e ele &ai &ulte ori' a o D!esoperire
personal4H a eret4torului" Lururile nu s#au shi&9at prea
&ult nii Bn ulti&a Are&e" Totu$i' un a!eA4r Bnepe s4#$i
<a4 !ru& Bn erurile tuturor speiali$tilor% 4 si&9olis#
&ul onstru2iilor antie F te&ple' &onu&ente' la9irinte'
et42i F este Bn str:ns4 le34tur4 u onep2iile os&olo3ie"
8e !e alt4 parte' Bn eea e ne priAe$te' o serie !e eret4ri
ale 4ror re?ultate n#au A4?ut Bn4 lu&ina tiparului ne#au
onAins 4 &aEoritatea 3esturilor o&ene$ti B$i aAeau' Bn ulturi#
le tra!i2ionale' o se&ni<ia2ie si&9oli4" A<ir&a2ia aeas#
ta tre9uie Bn2eleas4 ast<el% atiAitatea insului' hiar Bn eAeni#
&entele $i interAalele ei ele &ai Dpro<aneH' era neontenit
orientat4 4tre o realitate transu&an4" Se Bnera' a!i4' o
reinte3rare a o&ului Bntr#o realitate a9solut4' !e ele &ai
&ulte ori intuit4 a o DtotalitateH% 7ia24 uniAersal4' Cos&os"
Ca atare' orie 3est u&an aAea' al4turi !e e<iien2a lui intrin#
se4' un sens Dsi&9oliH are Bl trans<i3ura" Bun4oar4' 3estul
at:t !e nese&ni<iatiA' !e DBnt:&pl4torH' al u&9letului sau
al ali&ent4rii era F $i este Bn4 $i ast4?i' Bn anu&ite ul#
turi asiatie F un DritualHJ a!i4' un e<ort !e inte3rare Bntr#o
50
*I+%EA ELIA,E
realitate suprain!iAi!ual4' supra9iolo3i4" i aeast4 inte#
3rare se <ae' Bn e=e&plul nostru' prin rit&area pasului Bn
on<or&itate u nor&ele rit&ului os&i LBn In!ia' Bn Chi#
na' Bn iAili?a2iile austro#asiatieK" Sau' !a4 ne re<eri& la
el4lalt e=e&plu' ali&entarea F prin i!enti<iarea or3ane#
lor orpului o&enes u anu&ite DputeriH L?eii trupului' Bn
In!iaK are trans<or&4 o&ul Bntr#un &iroos&os' !e aeea$i
strutur4 $i esen24 a $i Marele Tot' &aroos&osul"
AA:n! neontenit on$tiin2a aestor Di!entit42iH $i Dores#
pon!en2eH ale <iin2ei sale u Cos&osul' o&ul ulturilor tra!i#
2ionale
0
arareori <4ea un 3est <4r4 DsensH' un 3est !e si&#
pl4 e<iien24 9iolo3i4" De aeea spunea&' la Bneputul notelor
!e <a2a' 4 si&9olis&ul nu e=pli4 nu&ai onstru2iile arhi#
tetonie ale ulturilor tra!i2ionale' i el e i&pliat Bn a9so#
lut toat4 Aia2a elor ari partiipau la o ase&enea ultur4" Bn
neontenit e<ort !e inte3rare Bn Cos&os F &ai e=at' !e
Dreinte3rareH F' Aia2a $i 3esturile aelui o& erau <4r4 Bn!oia#
l4 lipsite !e orie Dori3inalitateH" Erau 3esturi anonie' ri#
tualeJ !e aeea' Aia2a aelui ins era translui!4' era Bn2eleas4
F $i' Bn anu&ite ulturi asiatie' este $i ast4?i F !e orie &e&#
9ru al o&unit42ii" E<ortul !e inte3rare al <ie4rui o& <iin!
aela$i F 4i se reali?a Bn on<or&itate u nor&ele F' o&u#
niarea Bntre ae$ti oa&eni era in<init &ai u$oara' ei unos:n#
!u#se $i Bn2ele3:n!u#se hiar Bnainte !e a#$i <i Aor9itJ !up4
haine' !up4 ulorile $i <or&ele pietrelor pre2ioase' !up4 !ese#
nele Aesti&entare' !up4 3esturi' !up4 u&9let et" Bn :teAa
stu!ii pree!ente LDXa!H' DMu!raH etK' a& !isutat aeste
aspete soiale ale si&9olis&elor asiatie"
(
Ne propune&
s4 reAeni& asupra lor Bntr#o lurare !e propor2ii &ai &ari'
0
Bn2ele3e& prin aest ter&en% orie ultur4 F <ie etno3ra<i4 LDpri#
&itiA4HK' <ie al<a9eti4 F !o&inat4 Bn totalitatea ei !e nor&e a 4ror
Aali!itate reli3ioas4 sau os&olo3i4 L&eta<i?i4K nu e pus4 la Bn!oia#
l4 !e nii unul !intre &e&9rii o&unit42ii"
(
Retip4rite Bn Aolu&ul -ragmentarium LE!itura D7re&eaH' 0+-+K"
CA+ACU,U+, TE*1LUL SI*C'LI%
.0
Smbole, mthe, culture, Bn are !e?9ate& &ai ales <un2ia
&eta<i?i4 a si&9olului' 3enerator !e &ituri $i reator !e
ultur4" Lurarea noastr4 nu se inte3rea?4 Bn seria 4r2ilor
&o!erne !e <ilo?o<ie a ulturii' pentru 4 nu plea4 !e la
eretarea &or<olo3i4 a unei anu&ite ulturi' $i nii nu
ur&4re$te stilurile ulturale' i tin!e s4 !e&onstre?e uniAer#
salitatea tra!i2iilor &eta<i?ie $i unitatea si&9olis&ului pri#
&elor iAili?a2ii u&ane" O apliare &ai restr:ns4 a aeleia$i
&eto!e !e luru se 34se$te Bn &ono3ra<ia noastr4' !e apropia#
t4 apari2ie' La *andragore$ Essai sur Ies origines des le-
gendes$
Notele !e <a24 nu au' <ire$te' preten2ia s4 atae spinoasa
pro9le&4 a si&9olis&ului arhitetoni Bn toat4 Bntin!erea
ei" Ne propune& s4 !isut4& unele !in onlu?iile la are
a aEuns un saAant <rane?' 8aul Mus' are' !a4 ast4?i este
Bn4 neunosut Bn a<ara erurilor !e speiali$ti' Bn :2iAa
ani' sunte& si3uri' se Aa 9uura !e o r4sun4toare ele9ritate"
8aul Mus' &e&9ru al olii 1rane?e !in E=tre&ul Orient'
autor al :torAa stu!ii !e iono3ra<ie 9u!ist4 $i !e istorie
reli3ioas4 anna&it4' a !at !e ur:n! la lu&in4 o oper4 &onu#
&ental4% Carabudur$ EsBuisse d ?une histoire du bouddhisme
fondee sur la critiBue archeologiBue des te!tes
<
$ Nu e=a3e#
r4& !elo a<ir&:n! 4 aeast4 uria$a oper4 F are Aa uprin#
!e !ou4 &ii !e pa3ini $i are are o pre<a24 !e -)( pa3ini
in-Buar/o, Bn are B$i <un!ea?4 &eto!a F Aa Eua Bn in!ianis&
rolul <ertil B&plinit' Bn Aeaul treut' !e artea 3enialului
Burnou<" Dar nu nu&ai Bn in!ianis& Aolu&ele lui 8aul Mus
sunt &enite s4 reAolu2ione?e atualele punte !e Ae!ere"
Carabudur Bnear4 s4 <un!e?e pe te&elii u totul noi $i s4
asi3ure Bn2ele3erea arhiteturii Asiei Bntre3i $i s4 !e?le3e
-
Stu!iul a <ost tip4rit Bn Culletin de l?Ecole -rangaise de l?E!tre-
me-'rient$ A ap4rut Bn 0+-.' la E!itura 8aul Geuthner' Aoi" I uprin#
?:n! -)( [ .,; p" in#*\ $i pri&a <asiul4 !in Aolu&ul II ((; p" in#*\"
.(
*I+%EA ELIA,E
u &eto!4 si&9olis&ul os&o3olo3i pe are orie on#
stru2ie oriental4 Bl i&pli4" Din ne<eriire' !up4 u& &4rtu#
rise$te $i Geor3es Coe!es' !iretorul olii 1rane?e !in
E=tre&ul Orient' are pre<a2ea?4 aeast4 lurare' ine e !is#
pus s4 aute Bntr#o &ono3ra<ie uria$4 asupra unui te&plu
!in XaAa o nou4 interpretare a 9u!is&uluiG i o nou4 <ilo#
?o<ie a ulturii Asiei anterioare' a& a!4u3a noi" To&ai
pentru a atra3e aten2ia nespeiali$tilor F $i Bn!eose9i a arhi#
te2ilor' a istoriilor artei $i reli3iilor F srie& artiolul !e
<a24" O <ae& u at:t &ai 9uuro$i' u :t 8aul Mus' a 4rui
eru!i2ie este nes<:r$it4 $i a 4rui intui2ie nu !4 3re$ nii
:n! se e=erit4 Bn !o&enii e=terioare orientalis&ului' a
!e&onstrat !e<initiA :teAa !in onlu?iile la are aEunsese#
r4& $i noi Bn eret4ri paraleleJ $i le#a !e&onstrat u o 9o34#
2ie !e a&4nunte $i o ri3oare pe are' Bn eea e ne priAe$te'
n#a& <i putut#o atin3e niio!at4"
Despre Bara9u!ur' ele9rul te&plu 9u!ist !in insula XaAa'
el &ai <ru&os &onu&ent al Asiei' s#au sris 9i9liotei Bn#
tre3i" S#au Bnerat e=plia2ii pur tehnie' 2in:n!u#se sea&4
nu&ai !e le3ile arhiteturiiJ s#au !eshis ontroAerse ne#
s<:r$ite asupra se&ni<ia2iilor reli3ioase $i &a3ie asunse
Bn aest &onu&ent olosal" Orientali$tii $i arhite2ii olan#
!e?i au pu9liat' Bn ulti&ii inispre?ee ani' Aolu&e pre2ioa#
se asupra Bara9u!urului" Tre9uie re2inute nu&ele lui Uro&'
7an Erp $i Stutterhei&" Aesta !in ur&4' Bntr#o lurare !in
0+(,' a pus te&eliile a!eA4ratei interpret4ri a te&plului% Ca-
rabudur nu este altce.a decAt re"re&entarea simbolic a Uni-
.ersului$ De la aeast4 intui2ie pornes eret4rile lui 8aul
Mus" Bneputul 4r2ii sale uprin!e istoriul ontroAersei'
e=punerea prinipalelor ipote?e' ritia &eto!elor" Sunt e=a#
&inate pe r:n! teoriile elor &ai ilu$tri in!iani$ti' istorii ai
artelor $i arhite2i' apoi 8aul Mus intr4 Bn !e?9aterea pro9le#
&ei" Tre9uie s4 a&inti& 4 aest Aolu& uria$ este pree!at
!e un a.ant-"ro"os !e -)( pa3ini &ari' Bn are autorul sta9i#
.-
le$te Aali!itatea &eto!ei <olosite" 8entru a Eusti<ia <un2ia
si&9oli4 a te&plului EaAane?' Mus su9linia?4 un a!eA4r
a!esea treut u Ae!erea !e orientali$ti% 4 !a4 Bu!!ha
n#a <ost repre?entat ioni at:tea Aeauri' aeasta nu se !ato#
re$te inapait42ii plastie a arti$tilor in!ieni' i <aptului 4
se Bnera o repre?entare superioar4 i&a3inii" %e ne serait
"as une defaite de l ?art "lastiBue, mais bien le triom"he
d?un art magiBue
I
(A.ant-"ro"os, p" ;(K" C:n! s#a a!op#
tat iono3ra<ia lui Bu!!ha' si&9olis&ul a <ost s4r4it" Mult
&ai puterni' &ai DpurH era simbolismul aniconic al Ilu&i#
natului Lroata etK' !e:t statuia lui" Lururile aestea le#a
pus !e alt<el Bn eAi!en24 $i Anan!a Coo&aras>a&S (Ele-
ments ofCuddhist Iconogra"h, HarAar! UniAersitS 8ress'
0+-.' p" . etK" De aii ur&ea?4 <ires onlu?ia 4 9u!i$#
tii' a $i in!ienii Lsau asiatiii Bn 3eneralK !inainte !e 9u#
!is& <oloseau u &ai &ult4 e<iien24 si&9olul' to&ai pen#
tru 4 era &ai uprin?4tor $i &ai DatiAH LBn sens &a3iK
!e:t repre?entarea plasti4" Da4 Bu!!ha era onsi!erat
Bntr#a!eA4r a un ?eu La$a u& a <ost' !e alt<el' i&e!iat !up4
&oartea saK' atuni Dpre?en2aH sa &a3i4 se p4stra Bn orie
e&ana !e la el" De aeea' numele s4u aAea tot at:ta e<iien#
24 :t $i doctrina sa Lorpul Aer9al' reAelatK' :t $i urmele
sale <i?ie" 8ronun2area nu&elui lui Bu!!ha' asi&ilarea &en#
tal4 a BnA424turilor sale' atin3erea ur&elor sale <i?ie LDreli#
AeleH' are' !up4 tra!i2ie' se a!4posteau Bn &onu&ente' stu-
"), prin oriare !in aeste D4iH o&ul lua ontat u orpul
saru' a9solut' al Ilu&inatului" Ast<el st:n! lururile' 94nui&
!e la Bneput 4 un te&plu 3ran!ios' a el !e la Bara9u#
!ur' tre9uie s4 <ie el Bnsu$i un Aehiul are transport4 pe
re!inios Bn ael niAel supra<ires un!e Datin3ereaH lui Bu!#
!ha este posi9il4" Orie oper4 !e art4' Bntr#o ultur4 tra!i#
*
Aeasta nu ar <i o Bn<r:n3ere a artei plastie' i triu&<ul unei arte
&a3ie (Ib$ fr$) (n$ ed$)$
54
*I+%EA ELIA,E
2ional4' Don!ueH pe anu&ite ur&e D.estigium "edi) la on#
te&plarea !iAinit42ii sau hiar la Bnorporarea Bn ea" 8ri&a
Doper4 !e art4H 9rah&ani4 a <ost' <4r4 Bn!oial4' altarul Ae!i'
OM la nature du dieu se reflechissait, mais ou le sacrifiant
se trou.ait, lui aussi, magiBuement incor"ora
J
DA.ant-"ro-
"os, p" ,-K" Dru&ul spre !iAinitate se <4ea' Bn In!ia' pe ne#
nu&4rate ai% rituale L&a3ieK' onte&platiAe' &istie" Una
!in 4ile ele &ai u?itate' p:n4 ast4?i' este &e!ita2ia asupra
unui o9iet onstruit ast<el Bn:t s4 Dre?u&e !otrinaH" Ase#
&enea o9iete' <oarte si&ple Bn aparen24' se nu&es an-
tra$ Cel are &e!itea?4 asupra lor B$i asi&ilea?4 &a3i D!o#
trinaH' $i#o Bnorporea?4" Mus a A4?ut 9ine :n! a a<ir&at
4' !intr#un anu&it punt !e Ae!ere' te&plul Bara9u!ur este
oantra Do"$ cit$, p" ,*K" Constru2ia este ast<el <4ut4' Bn#
:t' parur3:n!#o $i &e!it:n! asupra <ie4rei sene !in nu#
&eroasele 3alerii u 9asorelie<uri' pelerinul B$i asi&ilea?4
!otrina 9u!ist4" Tre9uie st4ruit asupra aestui punt% 4
te&plul este un orp si&9oli al lui Bu!!ha $i' a atare'
re!iniosul DBnAa24H sau De=peri&entea?4H 9u!is&ul' Ai?i#
t:n! te&plul' u aeea$i e<iien24 u are ar <i o92inut aes#
te re?ultate recitAnd uAintele lui Bu!!ha sau meditAnd asu#
pra lor" Este' Bn toate aeste a?uri' o apropiere !e pre?en2a
suprareal4 a lui Bu!!ha" Dotrina este Dorpul Aer9alH al
lui Bu!!haJ te&plul sau stu" este DorpulH lui arhitetoni'
Bntr#a!eA4r' stu" F ael &onu&ent spei<i 9u!is&u#
lui' are se Bnt:lne$te Bntr#un nu&4r onsi!era9il Bn In!ia'
CeSlon' Bir&ania F este i!enti<iat u orpul &isti al lui
Bu!!ha LMus' o"$ cit, p" (0,K" Lurul aesta tre9uie Bns4
Bn2eles Bn on<or&itate' u le3ile &entale are au on!us
ulturile tra!i2ionale" C4i stu" nu este nu&ai un &onu#
&ent <unerar' u& s#a spus p:n4 au&J pre?en2a si&9olis#
.
Bn are natura !iAinit42ii se re<let4' !ar Bn are sari<iatorul se
34se$te $i el Bnorporat Bn hip &a3i (lb$fr$) (n$ ed$)$
..
&ului os&olo3i Bi !4 sens &ai lar3 (ibidem, p" 0+;K" Stu",
a $i altarul Ae!i' este o i&a3ine arhitetoni4 a lu&ii"
Si&9olis&ul s4u os&i e preis% imago mundi$ Dar stu"
ar putea <i onsi!erat4 $i un &onu&ent <unerar' !eoaree
F !a4 nu Bn realitate' el pu2in Bn tra!i2ie F uprin!e o
reliA4 !e a lui Bu!!ha" 8aul Mus a&inte$te Bns4 sari<ii#
ile u&ane !e onstru2ie !in Asia Lp" ()( etK' sari<iii
are F el pu2in Bn ?onele stu!iate !e el F au sensul !e
a /nsufle3i onstru2ia" Este neAoie !e un suflet, !e o .ia3,
a noua onstru2ie s4 se ani&e?e" 8oate 4 Bnt:lni& aii
o Aariant4 a le3en!ei Me$terului Manole' are' la r:n!ul ei'
nu este !e:t un e=e&plu !in nu&eroasele Drituri !e on#
stru2iiH eretate !e La?4r 4ineanu la popoarelor 9alanie"
D%on.orbiri literare, 0///J +e.ue del?histoire des religions,
0+)(% Les rites de la construction d?a"res la"oesie"o"u-
laire de l ?Euro"e orientale> <" $i 8" Cara&an' %onsidera3ii
critice asu"ra gene&ei i rs"Andirii baladei *eterului *a-
nole /n Calcani, Culetinul Institutului de -ilologie +omAn,
Ia$i' 0+-*' Aoi" IK" Dar sensul &onu&entului 9u!ist este aes#
ta% stu" <iin!' pe !e o parte' o i&a3ine arhitetoni4 a lu&ii'
iar pe !e alt4 parte' orpul &isti al lui Bu!!ha F reliAa'
D&oa$teleH' Bi aor!4 Aia2a absolut, suprate&poral4J nu
nu&ai 4 ?i!4ria durea& La Bn le3en!a Me$terului Mano#
leK' !ar ea e Bnsu<le2it4 !e o Aia24 sar4' este !ei o lu&e Bn
ea Bns4$i" Dup4 u& spune 8aul Mus' stu" este &ai !e3ra#
94 orpul Bnsu$i al lui Bu!!ha' !e:t &or&:ntul lui Do"$ cit$,
p" (()K" Monu&entul nu s#a ri!iat a s4 o&a3ie?e reli#
Aa lui Bu!!ha' i aeast4 reliA4 L<ire$te' ilu?orieK a <ost a!u#
s4 a s4 Bnsu<le2eas4 &onu&entul" Aentul a!e a$a!ar
nu pe araterul <unerar al stu"ei, i pe sensul ei os&olo#
3i" Stu", <iin! orpul &isti al lui Bu!!ha' este onstruit4
ast<el Bn:t' si&9oli' s4 repre?inte UniAersul" De alt<el'
si&9olis&ul este preis% Bu!!ha T os&os T stu" Lp" (0/K"
.;
*I+%EA ELIA,E
Bn or!ine u&ana' &or&:ntul' are' !up4 u& spune Sata"a-
tha Crahmana L6III' /'0'0K' DBi Aa sluEi <ie !e louin24' <ie
!e &onu&entH' este asi&ilat el Bnsu$i &ortului' !eAenin!' el,
&or&:ntul' un soi de "ersoan funerar LMus' o"$ cit$, p" ((;K"
Cu at:t &ai &ult un &onu&ent are uprin!e o reliA4 !e
a lui Bu!!ha !eAine Dpersoan4HJ a!i4 se trans<or&4 Bn#
tr#un orp &isti arhitetoni al lui Bu!!ha" Da4 ne a&in#
ti& Bns4 4 Bu!!ha este el Bnsu$i Bnhipuit a o =caita
L&i &onu&entK a lu&iiH (Lalita.istara), e u$or !e Bn2eles
a' oriun!e e=ist4 o reliA4 !e a lui' e=ist4 Bntre3 Cos&osul"
De alt<el' Bn onep2ia in!ian4' hiar orpul u&an este Bnhi#
puit a un Cos&os F u Dori?onturileH lui' u DA:nturileH
lui F $i Mus (o"$ cit$, pp" **- sM"K anali?ea?4 u p4trun!e#
re toate i&plia2iile unei ase&enea onep2ii"
Bn le34tur4 u !u9lul si&9olis&' <unerar $i os&olo3i'
al &onu&entului reli3ios 9u!ist' s#ar putea <ae interesante
onsi!era2ii' o&par:n!' 9un4oar4' <un2ia !e itinerar"ost-
mortem al la9irintului" C" N" Dee!es a Bnerat o interpreta#
re Bn aest sens (The Labrinths, Lon!on' 0+-.K' $i anali?a
poate <i !us4 &ai !eparteJ 9un4oar4' i!enti<i:n! Bn D&iro#
os&osulH orpului u&an toate Dh4r2ile &istieH' la9irintie
;
"
8oliAalen2a si&9oli4 a &onu&entelor in!iene' Bn!eose9i
stu", este eAi!ent4" 8e !e o parte &onu&ent <unerar' pe
!e alt4 parte F u& Ao& ar4ta &ai Eos F &onu&ent os&o#
lo3i% stu" re?u&4 uniAersul $i Bl sus2ine" Dar stu" are
$i o <un2ie D&isti4H' reli3ioas4% ea e le3ea (dharma) <4u#
t4 Ai?i9il4' orpul &isti arhitetoni al lui Bu!!ha" Le stup4
est le !har&a cosmiBue rendu .isibleE comme tel, et sans
autre smbolisme, ii suffit assurer un contact a.ec la nature
msterieuse du Cuddha, e.anoui dans le nir.ana, mais Bui
#ustement nous a laisse sa Loi"our le rem"lacerE =Bui .oit la
;
C<" Nalmo!is, I L0+-/K' p" (-,"
.,
Loi me .oit, Bui me .oit .oit la Loi9, enseigne-t-il en effet
dans le canon$ ,es ce haut etat de la croance, si le stup4
fait a""ara/tre la Loi, ii est du meme cou", dans une certai-
ne mesure, le "ortrait du Cuddha
4
LMus' o"$ cit, p" (*/K"
Mul2i eret4tori au Bnerat s4 e=plie te&plul Bara9u#
!ur printr#o <or&ula arhitetoni4 Bn are intra stu"> 9un4#
oar4' stu" peste un &igurat, sau stu" peste o "rsada Lpi#
ra&i!4K" 1or&ula aeasta !in ur&4 este a lui Stutterhei&'
$i ea se apropie <oarte &ult !e a!eA4r" Dar hiar !istri9uirea
etaEelor $i a teraselor te&plului este <4uta Bn on<or&itate
u nor&ele &e!ita2iei e=tatie 9u!iste" S4 nu uit4& 4 te&#
plul' Bn si&9olis&ul s4u poliAalent' Bntrupa Le3ea (dhar-
ma) $i in!ia !ei 4ile &:ntuirii" Itinerarul soteriolo3i
el &ai u?itat !e 9u!is& era &e!ita2ia e=tati4 L<" artea
noastr4 2oga$ Essai sur Ies origines de la mstiBue indienne,
pp" 0;; sM"K" Bara9u!ur este ast<el onstruit Bn:t Ds<ereleH
&e!ita2iei sunt reali?ate Bn piatr4" Les buddha d?abord .isi-
bles dans les niches, "uis demi caches sous les stup4
grillages, la statue inaccessible du sommet #alonnent une
marche l?illumination, tra.ers une matiere de moins
en moins sensible, et sans d?ailleurs attendre ici-bas le but
ultime, re"orte au moment de l ?aneantissement final, comme
le stup4 clos le donne entendre$ Les images Bui se de"loient,
d?autre"art, le long des terrasses galeries, auraient aussi
"our seule fin defi!er et de soutenir l?es"rit des moines en
ses "assages "ar le +u"adhtu$ Li.re de"ierre, comme on
,
Stu" este dharma os&i4 <4ut4 Ai?i9il4% a atare' este <4r4 si&#
9olis&' ea asi3ur4 un ontat u natura &isterioas4 a lui Bu!!ha' !is#
p4rut Bn nirAana' !ar are pe !rept ne#a l4sat Le3ea sa pentru a#0 Bnlo#
ui% Dine Ae!e Le3ea &4 Ae!e pe &ine' ine &4 Ae!e pe &ine Ae!e
Le3eaH' spune el Bntr#a!eA4r Bn anon" Chiar Bn aest sta!iu Bnalt al re#
!in2ei' !a4 stu" <ae s4 apar4 Le3ea' ea este toto!at4' Bntr#o oarea#
re &4sur4' portretul lui Bu!!ha (lb$fr$) (n$ ed$)$
./
*I+%EA ELIA,E
l ?a dit, mais offert la meditation, non la lecture couranteO
LMus' Carabudur, p" ;/K" 8elerinul nu are o Ai?iune tota#
l4 $i !iret4 a te&plului" 8riAit !in a<ar4' Bara9u!ur pare
o etate !e piatr4' u &ai &ulte etaEe" Galeriile are on#
!u spre terasele superioare sunt ast<el onstruite' Bn:t pele#
rinul nu Ae!e ni&i alteAa !e:t 9asorelie<urile $i statui#
le !in ni$e" Ini2ierea se <ae !ei treptat" Me!it:n! asupra
<ie4rei sene Bn parte' reali?:n! pe r:n! treptele e=ta?ului'
pelerinul parur3e aei !oi Pilo&etri $i Eu&4tate !e 3alerii
Bntr#o ontinu4 &e!ita2ie" De alt<el' hiar aeast4 o9oseal4
<i?i4 a asensiunii lente este o asce&$ Su<erin! 4lu34re$te'
&e!it:n! asupra Dtreptelor e=ta?uluiH repre?entate iono3ra#
<i' u &intea puri<iat4 !e ase?4 $i onte&pla2ie' peleri#
nul reali?ea?4' apropiin!u#se !e A:r<ul te&plului' aea asen#
siune spiritual4 pe are Bu!!ha a prola&at#o a sin3ura
ale a &:ntuirii" EAi!ent' alea &:ntuirii 9u!iste este lun34
$i spinoas4 F $i ea e a!&ira9il <or&ulat4 Bn arhitetura
o&pliat4 a Bara9u!urului" // n ?a""ara/t"as ainsi Bue Ies
nefs gothiBues, comme le smbole d?un ra"ide elan de la foi,
ni d?un salut accessible en une .ie, ou meme "ar la grAce,
en un instant> mais, considere dans sa masse refouillee, ii
figure l ?ascension interminable Bue la doctrine re"artit entre
de tres nombreuses e!istences$ 'n ne monte "as d?un cou"$
Ilfaut tourner longtem"s dans le ccle de la naissance et de
.+
/
Statuile' Bnt:i Ai?i9ile Bn ni$e' apoi pe Eu&4tate asunse su9 stu"
u ?49rele' statuia inaesi9il4 !in A:r< Ealonea?4 un &ers 4tre ilu&i#
nare' printr#o &aterie !in e Bn e &ai pu2in sensi9il4 $i <4r4 a a$tepta
aii' Eos' sopul ulti&' a&:nat pentru &o&entul aneanti?4rii <inale' a$a
u& las4 s4 se Bn2elea34 stu" Bnhis4" I&a3inile are se Bn$iruie !e
ealalt4 parte' !e#a lun3ul teraselor u 3alerii' ar aAea $i ele a uni
sop <i=area $i sus2inerea spiritului 4lu34rilor Bn treerile prin Rupa!#
h4tu" Carte !e piatr4' u& s#a spus' !ar o<erit4 pentru &e!ita2ie' nu
pentru letur4 urent4 Dlb$fr$) (n$ ed$)$
la mort, en ne gagnant de la hauteur Bue "eu "eu
;
(Ca-
rabudur, p" +*K"
Te&plul nu poate <i Dasi&ilatH !in a<ar4" Statuile nu se
A4!" Nu&ai ini2iatul' are parur3e 3aleriile' !esoper4 trep#
tat niAelurile realit42ii suprasensi9ile' 3ra!ele &e!ita2iei e=#
pri&ate iono3ra<i" Le !esoper4 $i $i le asi&ilea?4" Te&plul
este o lume /nchis> un &iroos&os !e piatr4' !ar un &iro#
os&os Bnhis (o"$ cit$, p" +(K" Lu&ea os&olo3iilor antie
LMesopota&ia' In!ia' ChinaK era Bnhipuit4 a un Aas rotun!'
Bnhis" Te&plul era imaginea aestei lu&iJ &o!elul s4u on#
ret era 9ula !e aer sau !e ap4' Doul os&iH" Bntr#o ase&e#
nea Dlu&e Bnhis4H nu se putea p4trun!e' <ire$te' !e:t prin
&iraol" Bntr#a!eA4r' por2ile erau onsi!erate a o sp4rtur4'
e<etuat4 prin &a3ie' Bn &untele os&i' a!i4 Bn te&plu"
DLu&e Bnhis4H s<er4 3oal4' aA:n! Bn entrul ei st:lpul
os&i' are !esparte erul !e p4&:nt' a=4 are sus2ine Uni#
Aersul" Si&9olul aesta al a=ei $i al polului' al st:lpului
os&i se Bnt:lne$te Bn toate ulturile tra!i2ionale" El este
ilustrat &ai ales Bn iAili?a2ia &esopota&ian4' in!o#&elane#
sian:' austro#asiatia" St:lpul sus2ine lu&ea' a!i4 !esparte
erul !e p4&:nt' Bnto&ai a ?eul e3iptean Shu" Aest st:lp
este repre?entat a Dar9orele Aie2iiH' a 4rui tra!i2ie se Bn#
t:lne$te pretutin!eni" L7e?i' Bn a<ar4 !e lur4rile itate !e
Mus' &ono3ra<ia esen2ial4 a lui Uno Hol&9er3' ,er Caum
des Lebens, VinW Annales Academiae Scientiarum -enni-
cae, HelsinPi' 0+(-J $i au& Bn ur&4' Coo&aras>a&S' Ele-
ments ofCuddhist Iconogra"h
4P
"K Te&plul' Muntele os#
+
El nu apare a naosurile 3otie' a si&9olul unui 3ra9ni elan al re#
!in2ei' nii al unei &:ntuiri posi9ile Bntr#o Aia24' sau hiar' prin har' Bn#
tr#o lip4' i' onsi!erat Bn &asa sa sulptat4' el repre?int4 Bn4l2area in#
ter&ina9il4 pe are !otrina o reparti?ea?4 Bntre <oarte &ulte e=isten2e"
Nu te Bnal2i !intr#o !at4" Tre9uie s4 te rote$ti &ult ti&p Bn ilul na$te#
rii $i al &or2ii' :$ti3:n! Bn4l2i&e nu&ai Bnetul u Bnetul (lb$fr$) (n$ ed$)$
0)
C<" artea noastr4% %osmologie i alchimie babilonian L0+-,K'
passi&"
;)
*I+%EA ELIA,E
&i' St:lpul' Ar9orele' toate aeste si&9oluri sunt ehiAa#
lente" Ele sus2in lu&ea' ele sunt a=a UniAersuluiJ ele sunt
centrul lu&ii" De aeea' <ieare !intre ora$ele sare !in Asia
se onsi!era centrul Uni.ersului$ LDe aii tre9uie sa se por#
neas4 tot!eauna :n! se Bnear4 Bn2ele3erea Ierusali&u#
lui' a Ro&ei et"K Iar entrul ora$ului saru Bl onstituia pa#
latul re3alJ iar Bn palat' Bntr#o anu&it4 a&er4' se a<la tronul,
puntul ulti&' pe are st4 suAeranul' onsi!erat a un cha6-
ra.artin, a!i4 un Dre3e uniAersalH" C:n! 9u!is&ul a !eAe#
nit reli3ie !e stat' el a a!optat teoria &a3i#reli3ioas4 a re3a#
lit42ii (Carabudur, p" (.0K" Ast<el se e=pli4 !u9lul si&9olis&
al le3en!elor natiAit42ii lui Bu!!haJ se&nele are s#au ar4#
tat la na$terea prunului Si!!harta erau ehiAoe% prin2ul
ar Mus' o"$ cit, p" *0+K"
Spunea& &ai sus 4 poliAalen2a si&9oli4 a onstru2i#
ilor 9u!iste' Bn!eose9i stu", nu ne Bn34!uie s4 aept4& o
sin3ur4 e=plia2ie a aestor &onu&ente' pentru 4 ele re#
ali?au si&9olis&e !iAerse $i B&plineau <un2iuni paralele"
Bun4oar4' stti"a, Bn a<ar4 !e sensul ei <unerar $i os&olo#
3i' are $i o Aaloare Dpoliti4H" A l4!i o st/i"a Bn entrul unei
re3iuni Bnse&na a DBnhinaH aea re3iune Le3ii 9u!iste (dhar-
ma> Mus' o"$ cit$, p" (+)K" A o Bnhina Le3ii' !ar a o le3a' Bn
aela$i ti&p' !e suAeran' a <iin! un cha6ra.artin, e onsi!e#
rat a un DentruH al aelei Dro?e a A:nturilorH re3ale' are
era i&periul" 1ieare ora$ s<:nt <iin! Dentrul p4&:ntuluiH'
a!i4 loul !e un!e se Bnal24 Dst:lpul os&iH repre?entat
prin te&plu L&untele os&iK' louitorii aestor ora$e se
sooteau ase&enea ?eilor (ibid$, p" -.(K" Ei se a<lau la D9uri#
ul p4&:ntuluiH (om"halos), Bntr#o ?ona are nu &ai aAea
ni&i !e a <ae u 3eo3ra<ia pro<an4' i 4!ea su9 riterii#
le 3eo&aniei $i ale D3eo3ra<iei &istieH" LE=e&ple sunt !es#
tule% Ierusali&ul' Ban3PoP' Ro&aJ D<luAiileH are BnonEurau
;0
Dp4&:ntulH' Bn toate os&olo3iile tra!i2ionale' <iin! aproa#
pe o o3lin!ire a <luAiilor 8ara!isului etK"
Ceea e tre9uie re2inut !in aeste prea su&are in!ia2ii
asupra Dora$elor s<inteH este <aptul 4 DentrulH se construia,
onstruin!u#se te&plul' el Bnsu$i nu&ai o i&a3ine arhiteto#
ni4 a UniAersului $i Muntelui Meru" LSe $tie 4 intui2ia
aestui &unte &a3i' polar' al 4rui nu&e F Meru F este
in!ian' au aAut#o $i &esopota&ienii $i se Bnt:lne$te ast4?i
Bn toate ulturile asiatie"K 'riunde se putea onstrui en#
trul lu&ii' 4i oriun!e se putea ?i!i Bn piatr4 sau 4r4&i!4
un &iroos&os" Bun4oar4' aele at:t !e unosute &onu#
&ente &esopota&iene' &igurat, repre?int4 mun3ii artificiali
F a orie &are te&plu' !e alt<el F 4i Bn toate ulturi#
le tra!i2ionale Cos&osul era interpretat a un &unte" Iar A:r#
<ul ulti& al te&plului' <iin! asi&ilat A:r<ului &untelui &a#
3i LMeruK' era onsi!erat a pisul supre& al &untelui
os&i (ibid$, p" -.;K" Constru2ia DentruluiH nu se <4ea
nu&ai Bn or!inea Dspa2iuluiH' i $i a Dti&puluiH" A!i4' te&#
plul nu !eAenea nu&ai entrul Cos&osului' i $i a!ranul
in!iator al Danului saruH' a!i4 al Dti&puluiH" Cu& spune
Sata"atha Crahmana, altarul Ae!i este ti&pul &ateriali?at'
este DanulHJ a<ir&a2ie e=at4 Bnto&ai $i !espre te&ple" Con#
stru2ia 2ine sea&a !e ele patru Dori?onturiH Lspa2iul' Cos#
&osulK' !ar 2ine sea&a $i !e !ire2ia' !e or!inea Bn ti&p a
ni$elor u 9asorelie<uri Lpp" -,/' -/( etK" Tot e este re-
alitate, a$a!ar' este e=pri&at prin si&9olis&ul os&olo3i
al te&plului' $i este' &ai ales' per<et <or&ulat prin ael
Da!ran os&iH' Bara9u!urul"
Si&9olurile aestea !e Da=4H' !e Dst:lp os&iH' !e Dori#
?onturiH <un2ionau' <ire$te' u o Aali!itate e3al4 at:t Bn
&aroos&os' :t $i Bn &iroos&os" Este u$or !e Bn2eles
4' !a4 UniAersul era onsi!erat a un D3i3antH' a un Do&H
("urusha), <un2iunile os&ie se Bnt:lneau $i Bn orpul u&an"
In!ienii F a $i &esopota&ienii' !e alt<el F uno$teau o
;(
*I+%EA EL4A,E
D<i?iolo3ie &isti4H' a!i4 o Dhart4H a o&ului onstruit4 Bn
ter&eni os&ii" Bn artea noastr4 !espre 2oga Lpp" ((/ $i
ur&"K' a& aAut prileEul s4 Aor9i& !espre o D<i?iolo3ie &is#
ti4H ela9orat4 Bn &e!iile asetie' pe 9a?a e=perien2elor
$i tehniilor onte&platiAe" 8aul Mus' B&preun4 u Dr" 1illio#
?at (Laforce organiBue et laforce cosmiBue dans la"hiloso-
"hie medicale de l ?/nde et dans le 0ida, VinW +e.ue 1hiloso-
"hiBue, NoAe&9re#Dee&9re 0+--K ne pune Bn eAi!en24 alte
aspete ale aestei o&olo34ri Bntre orpul u&an $i &aroos#
&os" Noi a& st4ruit Bn!eose9i asupra unei D<i?iolo3ii &isti#
eH pe are ase2ii in!ieni au reat#o a s4 Dloali?e?eH anu#
&ite proese So3ie $i s4 e=plie <oarte o9sure <eno&ene
!e <ahiris&" 8aul Mus eretea?4 !ou&ente &ai Aehi'
Bn are o&olo3ia &iroos&os#&aroos&os este reali?a#
t4 pe alt niAel" Anu&e' se i!enti<i4 Bn orpul u&an a3en2ii
os&ii" ]eul In!ra' 9un4oar4' are e onsi!erat a un Dst:lp
os&iH' are !esparte ?iua !e noapte et' e i!enti<iat u
rsuflarea u&an4 Lr4su<larea a <ost' !e alt<el' asi&ilat4 DA:n#
turilorH os&ie' are !espart spa2iul% ro?a A:nturilorK" ,ans
le cor"s humain, le souffle sera "ar conseBuent un .eritable
"ilier d?Indra, Bui distendra ce cor"s et lefera etre, comme
son "rotot"e cosmiBue a se"are Ies mondes et Ies afait etre
en leur o""osition
u
LMus' o"$ cit$, p" *.*K" Nu tre9uie uitat4
o&olo3area <un!a&ental4 a orpului u&an u &aroos&o#
sul% UniAersul este D9ulaH Bnhis4' DsaulH os&i' Bnto&ai
!up4 u& trupul o&enes este un Dsa !e pieleH (ibidem,
p" *.;K" în:n! sea&a !e toate aeste in!ia2ii F pe are
ni le o<er4 at:t si&9olis&ul arhitetoni' :t $i <i?iolo3ia &is#
ti4' ritualVuriWle Ae!ie et" F Bn2ele3e& cl?essentiel de ces
smbolismes est la reconstruction du ,ieu-Tout, 1ra#"ati,
00
Bn orpul o&enes' r4su<larea Aa <i !ei un a!eA4rat st:lp al lui In#
!ra' are Aa !estin!e aest orp $iF0 Aa <ae s4 <ie' a$a u& prototipul s4u
os&i a separat lu&ile $i le#a <4ut s4 <ie Bn opo?i2ia lor (lb$fr$) (n$ ed$)$
63
dis"erse lors de la creationE l?autel sera sa"ersonne res-
taura, sous ce nom ou sous celui d?Agni, son =fils9, Bui
lui est, en l?occurrence, identifie
n
Do"$ cit$, p" *.+K"
Bnt:lni& aii una !in !o&inantele Bntre3ii Aie2i su<lete$ti
Dpri&itiAeH% !orin2a !e a se inte3ra Bn Tot' Bntr#un UniAers
or3ani $i saru Bn aela$i ti&p' <iin! DorpulH ?eului a$a
u& se a<la el Bnainte !e rea2ie' neB&9u4ta2it" O&olo3a#
rea Aie2ii !iAine $i u&ane Bntr#o ultur4 at:t !e ori3inal4
a ea &esopota&ian4 4tre aest 2el tin!e% reinte3rarea o&u#
lui Bn Cos&osul pri&or!ial" De alt<el' nu e 3reu !e o9serAat
4 &aEoritatea si&9olis&elor pe are le#a& po&enit Bn notele
!e <a24 nu au alt4 <un2iune !e:t !e a unifica, !e a totali-
&a
4<
, !e a onstrui centre$ Orie <el !e DonsarareH nu este
!e:t o transen!ere a <eno&enelor &un!ane $i o onstruire
a unui ti&p $i spa2iu ritualVeW' are partiip4 la eternitate
$i la DAi!H L4i spa2iul ritual pe are Bl onstruies altare#
le' te&plele et" este alitatiA !iAers' el a<l:n!u#se !inolo
!e lu&e' pe un DniAelH para!i?ia' a!i4 lipsit !e orie ete#
ro3enitateK" 8retutin!eni Bnapoia aestor si&9olis&e arhite#
tonie' 34si& ten!in2a 4tre unitate' 4tre reinte3rare" C4i'
o !at4 lasi<ia2iile !ep4$ite' o !at4 etero3enitatea anulat4'
se s<ir$e$te u D&ateriaH Lp" *;.K $i Bnepe realitatea a9so#
lut4 L9rah&anis&K sau nirAana L9u!is&K"
Arhitetura &isti4 asiati4' orie reli3ie ar serAi' onstru#
ie$te neontenit &untele os&i' pe are Bl ur4 re!iniosul'
pe !e o parte pentru a#$i asi&ila DsaralitateaH loului' trepte#
le e=ta?ului repre?entate iono3ra<i La la Bara9u!urK' pe
!e alt4 parte' pentru a aEun3e Bn A:r<' a!i4 Bn DentruH'
0(
Esen2ialul aestor si&9olis&e este ree!i<iarea Du&ne?eului#Tot'
8raE4pati' !ispersat u oa?ia rea2iei% altarul Aa <i persoana sa restau#
rat4' su9 aest nu&e sau su9 el !e A3ni' D<iulH s4u' are' Bn aest a?'
este i!enti<iat (lb$fr$) (n$ ed$)$
0-
C<" stu!iul nostru% %osmical Homolog and 2oga, in :ournal of
the Indian Societ of 'riental Art, 0+-,' pp" 0//#()-"
;*
*I+%EA ELIA,E
un!e treerea spre niAelurile transen!ente este <4ut4 po#
si9il4 Lte&plele sunt Dpor2iH spre eruriJ Ba9ei et"K# Dar
hiar A:r<ul te&plului' a!i4 al &untelui os&i' are un
sens si&9oli preis% aii se a<la a$a#nu&itele terres "ures
ale 9u!is&ului Lp" .))K" D84&:nt purH' a!i4 niAelat' a!i#
4 o&o3en' saru' Dne<iresH" Bara9u!ur on2ine el Bnsu$i'
pe terasa superioar4' o ase&enea terre"ure Lp" .)(K" Ini2ia#
2ii ari aEun3 p:n4 aolo irul4 pe teras4' anulAnd realita-
tea de sub ei, anul:n! etero3enitatea' !iAersul' !isloatul
et" Ei se a<l4 au& !easupra lu&ii' Bntr#un plan para!i#
?ia' <4r4 !iAersitate $i pluralitate" Sopul pelerinului 9u#
!ist F !ep4$irea on!i2iei u&ane' reali?area unei st4ri a9#
solute F este atins" O&ul este sos !in DAia24H' a!i4 !in
istorie' !in &ultipliitate $i !ra&4" El se reinte3rea?4 Bn
Totul a9solut 4tre are tin!ea' 4i nii &4ar Dspa2iulH Bn
are tr4ie$te pe o terre "ure nu &ai e spa2iul etero3en al
Aie2ii' i spa2iul para!i?ia' DplanH"
I&portan2a aestor si&9olis&e os&olo3ie pe are Bara#
9u!ur le uprin!e Bntr#o sinte?4 supre&4 a Asiei 9u!iste
nu onst4 nu&ai Bn &a3ni<ia lor a!:ni&e $i oeren24' i
&ai ales Bn <aptul 4 ele <un2ionea?4 <ires Bn on$tiin2a
popoarelor asiatie" Ele nu sunt De=pliateH $i Eusti<iate
sau' Bn orie a?' e=plia2ia lor nu e la9orioas4" Ele se i&pun
<ires on$tiin2ei aelor popoareJ sunt D!ate i&e!iateH" 1aptul
aesta Aeri<ia o Aehe ipote?4 a noastr4 !espre posi9ilit4#
2ile analitie ale si&9oluluiJ Bntr#o ultur4 preal<a9eti4' si&#
9olul' ori:t !e Aast4 ar <i sinte?a &ental4 are Bi !4 na$te#
re' e=pri&4 totu$i' u &are prei?ie' un nu&4r i&ens !e
amnunte, !e are europenii erau Bn!rept42i2i p:n4 !eun4?i
s4 rea!4 4 nu pot <i e=pri&ate !e:t oral sau al<a9eti" Eu#
ropenii ontinu4 $i ast4?i s4 rea!4 4 a&4nuntele nu pot
<i e=pri&ate !e:t prin Aor9ire sau sriere' ei aor!:n! si&#
9olului nu&ai o <un2iune sinteti4" 14r4 a i3nora aeast4
<un2iune sinteti4' noi a& ar4tat Bn stu!iile noastre !espre
;.
Ea! $i 3esturile rituale 4 si&9olurile pot e=pri&a un nu#
&4r enor& !e a&4nunte <oarte preise' !e$i le e=pri&4 si-
multan, iar nu suesiA' a Aor9irea sau srierea" LBun4oa#
r4' o 9r42ar4 <or&at4 !intr#un anu&it nu&4r !e pietre !e
Ea!' !e anu&ite ulori $i <or&e' prei?ea?4 4 <ata are o
poart4 apar2ine unei <a&ilii Aenite !in nor!' 4 tat4l ei e
a!&inistrator' 4 are trei surori' a se Aa lo3o!i Bn luna &ar#
tie' 4 iu9e$te un anu&it 3en poeti et"
0*
K Aeast4 si&ul#
taneitate a sensurilor si&9olului se e=pli4 &ai 9ine !a4
2ine& sea&a !e sopul <ie4rui si&9ol% reinte3rarea o&u#
lui Bn Tot" Dar nu Bntr#un Tot a9strat' i Bntr#un orp Aiu'
are sa uneas4 toate niAelurile realit42ii <4r4 s4 le anihile#
?e" Bara9u!ur !oAe!e$te 4 !ep4$irea on!i2iei u&ane nu
Bnsea&n4' u& s#a re?ut' anihilarea Aie2ii $i a Cos&osu#
lui' i reinte3rarea Bn Tot" 14r4 a el &ai &i luru !in
lu&e s4 se ni&ieas4' s4 se Dpiar!4H' toate lururile B$i
pier! <or&a $i se&ni<ia2ia Bn ael D9o9 BnhisH are este
Cos&osul Bnainte !e pri&a D!esp4r2ireH' !e Crea2ie"
4;<M
0*
C<" artiolul DXa!H et' Bn -ragmentarium$
%once"3ia libert3ii /n gAndirea indian
8entru 3:n!irea in!ian4' i3noran2a e DreatoareH" Bn ter&i#
nolo3ia elor !ou4 prinipale $oli Ae!antine' s#ar putea
spune 4 lu&ea este o rea2ie su9ietiA4 a inon$tientului
u&an (#nna> <" 5auda"d/a, II' 0( 0edntasidhnta-
mu6t.al/, ;, 0)K F sau este proie2ia os&olo3i4 a lui
Brah&an' D&area ilu?ieH (m), 4reia i3noran2a noastr4
Bi aor!4 realitate ontolo3i4 $i Aali!itate lo3i4 L<" San#
Par4h4rSa' Shra6abhsha, I' (' ((K"
14r4 a Bnt:lni tot!eauna <or&ule at:t !e preise a aes#
tea' se poate totu$i a<ir&a 4 3:n!irea in!ian4 !esoper4
Bn ignoran3 sau ilu&ie i?Aorul ine=hausti9il al <or&elor os#
&ie $i al !eAenirii uniAersale" Lu&ea a$a u& ne#o Bn<42i#
$ea?4 e=perien2a u&ana este &ultipl4' Bn etern4 !eAenire'
reatoare !e in<inite <or&e" Dar lu&ea aeasta' Cos&osul'
nu poate <i !e:t o Dilu?ieH' sau proietarea unei D&a3iiH
!iAine F pentru 4 sin3ura realitate are poate <i 3:n!it4
este sat (esse)E Unul' e3al u sine' i&o9il' autono&' <4r4
De=perien24H' <4r4 !eAenire"
7ia2a e !urere' repet4 In!ia !e la U"anishade BnoaeJ sa-
r.am duh6ham, sar.am anitiam, Dtotul e !urere' totul e tre#
4torH" Dar Aia2a este' Bn aela$i ti&p' neo9osit4 reatoare
!e in<inite <or&e" D1or&eH are apar $i !ispar' are se nas
$i &or' Bntr#o ontinu4 !eAenire" 7ia2a este !ureroas4 to#
&ai pentru 4 e &ulti<or&4' !ina&i4' !ra&ati4J Bntr#un
uA:nt' pentru 4 e inte3rat4 Bntr#un oean !e ilu?ii' e Aiia#
t4 !e Di3noran24H" Aeea$i ori3inar4 Di3noran24H are e=pli4
%'N%E1QIA LICE+TRQII SN 5TN,I+EA IN,IANR ;,
!ra&a e=isten2ei u&ane Lsu<erin2a uniAersal4' ilul trans&i#
3r4rilorK F e=pli4 na$terea ontinu4 a <or&elor os&ie'
Crea2ia" C:n! toate spiritele ("urushas) B$i Aor <i re:$ti3at
li9ertatea' autono&ia per<et4 F atuni <or&ele os&ie'
Crea2ia Bn totalitatea ei se Aa rea9sor9i Bn su9stan2a pri&or#
!ial4 ("ra6riti)$ Ast<el re! ele !ou4 $oli <ilo?o<ie Drealis#
teH' S4&PhSa $i Yo3a"
Spiritualitatea in!ian4 s#a B&p4at !e &ulte ori u aeast4
Crea2ieJ !oAa!4' at:tea si&9oluri ale <eun!it42ii $i <ertilit4#
2ii os&ie' are a9un!4 Bn arta $i iono3ra<ia in!ian4 L<" !e
e=" ele !ou4 eru!ite &ono3ra<ii ale lui Anan!a Coo&aras>a#
&S' 2a6as, IFII' Nashin3ton' 0+(/' 0+-0K" 14r4 Bn!oial4'
este Aor9a aii' Bn 9un4 parte' !e o spiritualitate Dpopular4H'
aA:n!u#$i ori3inea Bn str4Aehile ulte ale Marii#]ei2e sau
Bntr#o os&olo3ie aAati4" LDe$i eua2ia aeasta Ape T Su9#
stan24 Aital4 T Crea2ie se Bnt:lne$te $i Bn 0ede $i ar putea <i
onsi!erat4 a o <or&ul4 si&9oli4 u Aalen2e uniAersale" Bn
ori$ie a?' puntele !e ontat $i !e ro!ni4 in<luen24 rei#
pro4 Bntre Aalorile in!oariene Ae!ie $i Aalorile ulturale
e=traariene' <ie ele pre!raAi!iene' austro#asiatie sau protosu#
&eriene F Bn acest !o&eniu al si&9olis&ului aAati au
<ost posi9ile $i au ontri9uit la sinte?ele ulterioare in!iene"K
Dar' !a4 l4s4& la o parte aeste <or&ule si&9olie $i
iono3ra<ie !e are In!ia nu s#a putut niio!at4 !ispensa
pe !e#a#ntre3ul' o9serA4& a $i o parte !in &istia in!ian4
a aeptat Crea2ia" A aeptat#o Bns4 <4r4 s4 o sooteas4
o realitate ulti&4' $i <4r4 s4 se lase !o&inat4 !e ea" A !ep4$it
nu&ai po?i2ia ne3atiA4' aseti4' De=tre&ist4H <a24 !e 7ia24
$i Crea2ie" A$a' !e pil!a' &istia AaishnaAa $i tantris&ul' !e$i
$tiau c$ formele sunt ilu?orii' le#au aeptat a atare" At:t
tantris&ul' :t $i &istia AaishnaAa au eAitat 3no?a a9stra#
t4 LS4&PhSaK $i &onis&ul a9solut L!e tip Ae!antinK" Au
trans<i3urat e=perien2a u&an4' !:n!u#i Aalen2e os&ie F
!ar n#au !ispre2uit#o $i n#au Bnerat s#o suspen!e Lu& au
;/
*I+%EA EL4A,E
proe!at anu&ite <or&e De=tre&isteH !e Yo3aK" M:ntuirea
Dmu6ti, mo6sha) nu se !o9:n!e$te prin !eta$area total4 !e
lu&e' i' a s4 <olosi& o <or&ul4 prea unosut4' prin Drenun#
2area la <rutul atelorH o&ene$ti ("halatrishna.airga)$
O&ul r4&:ne Bn lu&e' aept4 Crea2ia' !ar' !eparte !e a par#
tiipa pasiA la !ra&a Crea2iei # Dtrans<i3urea?4H <ieare 3est
u&an' trans<or&:n!u#0 Bn DritualH" Asupra aestei trans<i#
3ur4ri Ao& reAeni Bn!at4" S4 re&ar4& Bns4 !e pe au& 4
at:t Bn tehniile tantrie' :t $i Bn &istia AaishnaAa' iubirea
Eoa4 un rol !e <runteJ este' Bntr#un uA:nt' instru&entul
prinipal !e Dreali?areH" EAi!ent' iubirea Bn &ultiplele ei
sensuri% eroti#onret4 Bn tantris&' pasional4 Bn AaishnaAa"
A& st4ruit asupra erotiii &istie Bn artea noastr4 2oga$
Essai sur Ies origines de la mstiBue indienne Lpp" (-0 sM"K
$i nu &ai reAeni& aii" Ne Bn34!ui& s4 o9serA4& nu&ai 4'
at:t Bn AaishnaAa' :t $i Bn tantris&' !ra3ostea este Dtrans<i#
3urat4H' a!i4 trans<or&at4 Bntr#un ere&onial are ap4t4
!e &ulte ori o Aaloare os&i4 Lunirea ere&onial4 tantri#
a' maithuna)$
7or9in! Bns4 !e Eros Bn le34tur4 u Crea2ia' tre9uie sa o9#
serA4& 4 iu9irea are F Bn In!ia' a $i Bn alte ulturi F o
<un2iune a&9iAalen24" 8e !e alt4 parte' !ra3ostea i?olea?4
pe o& !e lu&ea e=terioar4' Bnto&ai a o ase?4" LC4i pri#
&a on!i2ie a ase?ei este i?olarea !e restul lu&ii' sin3ur4ta#
tea' Aia2a interioar4"K 8e !e alt4 parte' !ra3ostea soate pe
o& !in sine' Dproiet:n!u#0H Bn persoana iu9it4' tin?:n! s4#0
i!enti<ie u ea' $i anihil:n!u#i ast<el in!iAi!ualitateaJ este'
u o e=presie tehni4' !eplasarea entrului !e 3reutate al
<iin2ei o&ene$ti !in sine F Bn cellalt, Bn <iin2a iu9it4" A&
a&intit <un2ia a&9iAalen24 a iu9irii Li?olare !e lu&e' onen#
trare asupra ta Bnsu2i F proietare Bn altul' pier!ere !e sineK
pentru a nu se Bn2ele3e 3re$it sensul pe are Eros Bl are at:t
Bn &istia AaishnaAa' :t $i Bn tehniile tantrie' a s4 nu
&ai &en2ion4& elelalte urente 9haPtie in!iene"
%'N%E1QIA LICE+TRQII SN 5TN,I+EA IN,IANR ;+
Cos&osul' Crea2ia' are e n4sut4 !in Di3noran2aH o&u#
lui' are $i ea <un2iune a&9iAalen24" 8e !e o parte' prin n4lu#
irile ei nes<:r$ite' antrenea?4 pe o& Bn iluri nenu&4rate
!e e=isten24J pe !e alt4 parte' Bl aEut4 in!iret s:#$i aute $i
s4 reali?e?e &:ntuirea su<letului' autono&ia a9solut4 Dmu6ti)$
Cu :t o&ul su<er4 &ai &ult' a!i4 este &ai total soli!ari#
?at u Cos&osul' u at:t B$i <ae lo &ai puterni !orin2a !e
a se eli9era' setea !e &:ntuire" DIlu?iileH $i D<or&eleH sluEes
!ei prin propria lor &a3ie $i prin su<erin2a pe are o ali&en#
tea?4 neo9osita lor !eAenire' hiar sopul supre& al o&u#
lui% eli9erarea' &:ntuirea" DDe la Brah&an p:n4 la <irul !e
iar94' Crea2ia (rti) este pentru 9ene<iiul su<letului' p:n4
e se atin3e supre&a unoa$tereH (Sm6ha-"ra.achana-su-
tram, III' *,K"
Te=tele in!iene repet4 p:n4 la sa2ietate a priina Dro9ieiH
su<letului $i !ei i?Aorul su<erin2elor <4r4 s<:r$it are <a
!in on!i2ia u&an4 o per&anent4 !ra&4 F este solidari&a-
rea omului cu %osmosul, partiiparea lui' atiA4 sau pasiA4'
Aoluntar4 sau inAoluntar4' la Crea2ie" Ne3iH Ne3iH stri3a Bn2e#
leptul !in U"anishade> Dtu nu e$ti astal9 A!i4% tu nu apar2ii
Cos&osului' tu nu e$ti neesar i&pliat Bn Crea2ie prin le3ea
proprie a <iin2ei tale" 8re?en2a o&ului Bn Cos&os este' pen#
tru 3:n!irea in!ian4' ori o Bnt:&plare ne<eriit4' ori o ilu?ie"
8o?i2ia aeasta ne3atiA4' aproape Dpole&i4H <a24 !e Cos&os'
a spiritualit42ii in!iene se Aeri<i4 &ai ales Bn aele siste#
&e !e 3:n!ire are pun aentul pe ontologie$ Da4 se a<ir#
&4 realitatea a9solut4 a Spiritului F <ie aesta oneput
a Unul sin3ur L&onis&ul Ae!antinK sau a o in<initate !e
spirite <4r4 nii o posi9ilitate !e ontat Bntre ele Lpluralis#
&ul S4&PhSa#Yo3aK F atuni este o9li3atorie !eAalori?a#
rea Crea2iei $i !enun2area Aali!it42ii ori4ror le34turi Bntre
Dsu<letH $i Cos&os" Esse nu poate aAea nii un <el !e rela2ie
u non-esse> iar Natura' !up4 u& a& A4?ut' <iin! o !eAeni#
re uniAersal4' nu are o realitate ontolo3i4" 8entru 4' hiar
70
*I+%EA ELIA,E
pentru siste&ele Sa&PhSa $i Yo3a' <or&ele os&ie nu au
o realitate a9solut4 $i se resor9 printr#o D&are !isolu2ieH
(maha"rla) Bn su9stan2a pri&or!ial4 ("ra6riti)$
Ne3iH Ne3iH are !ei aest sens% !esoli!ari?area o&ului !e
Crea2ie" Din ine=hausti9ila &atrie a Cos&osului se nas &i#
lioane !e <or&e' are au toate aela$i !estin% !eAin' se trans#
<or&4' se nas a s4 &oar4" S#ar putea Aor9i !e o Detern4 re#
BntoarereH a tuturor <or&elor os&ie' !iriEat4 !e un !estin
are st4 la 9a?a Crea2iei% 6arma$ Aeast4 6arma !o&ina $i
Aia2a o&ului' u aeea$i e<iien24 u are se e=erit4 asupra
Bntre3ului Cos&os" 8rins a Bntr#o plas4 Bn aeast4 le3e !e <ier
a Crea2iei' o&ul su<er4' &oare $i se na$te !in nou' a sa#$i
ontinue su<erin2a pe aest p4&:nt" Dar aeast4 reBntoarere
a o&ului pe p4&:nt' aest ilu nes<:r$it !e reBnarn4ri este
!e <apt prelun3irea in<init4 a unei e=isten2e larAare' are
Bnsea&n4 &ai ur:n! moarte !e:t .ia3$ LC<" artea &ea
2oga, pp" -)+ sM"K Bntr#a!eA4r' a!eA4rata 0ia3 nu poate <i
!e:t plenar4' real4' <eriit4" Iar pentru Bntrea3a spirituali#
tate in!ian4 postAe!i4' on!i2ia u&an4 e tra3i4J pentru 4
o&ul nu e nii liber, nii fericit$ 7ia2a pe p4&:nt' Bn Di3no#
ran24H' este o e=isten24 !e larA4J Bi lipses autono&ia spiri#
tual4 $i 9eatitu!inea' on!i2iile unei e!isten3e reale$
S#ar putea spune' a$a!ar' 4 6arma Eoa4 rolul unui DIn<ernH"
8entru a' Bnto&ai !up4 u&' Bn alte reli3ii' oa&enii se !u
!up4 &oarte Bn DIn<ernH' !in au?a <aptelor lor rele sau i3no#
ran2ei lor F Bn In!ia oa&enii se renas Bn on!i2ia u&an4'
sau Bn oriare alt 3en !e DAia24H terestr4' prin <or2a propriei
lor 6arma$ Bn &aEoritatea a?urilor' DIn<ernulH este prelun3i#
rea unei Aie2i larAare LGreia anti4% su<lete <4r4 &e&orie'
u&9re lipsite !e 3lorie' a$a u& le arat4 artea 6I !in 'diseea)
sau a unei Aie2i DarnaleH !e teri9il4 su<erin24 Dsetea su<le#
telor &or2ilor Bn reli3ia 9a9ilonian4' e3iptean4' iu!ai4 etJ
hinurile Bn!urate !e ei p44to$i Bn In<ernul re$tin' su<lete
are au !ei e=perien2e u&ane intateK" Bn a<ar4 !e In<ernul
%'N%E1QIA LICE+TRQII SN 5TN,I+EA IN,IANR ,0
propriu#?is' In!ia i!enti<i4 un Din<ernH &ult &ai tra3i Bn
propria e=isten24 u&an4 pe p4&:nt" 8entru 4' pe !e o parte'
a tr4i Bn Di3noran24H F a$a u& tr4ies &aEoritatea oa&eni#
lor pe p4&:nt F' a tr4i antrenat !e auto&atis&e este' pen#
tru 3:n!irea in!ian4' a !ue o Aia24 !e lar. $i o Aia24 !e
su<erin24 ontinu4" S#ar putea spune 4 ten!in2a su<letului
in!ian 4tre anihilarea on!i2iei u&ane' u alte uAinte 4tre
beatitudine i autonomie, ehiAalea?4 !orin2ei altor popoare
!e a eAita DIn<ernulHJ u sin3ura !eose9ire' at:t !e se&ni#
<iatiA4' 4 In!ia i!enti<i4 In<ernul Bn aeast4 teri9il4 Aia24
larAar4 are este' Bn <apt' e=isten2a terestr4" Toate solu2iile
soteriolo3ie in!iene on!u la uerirea unei e=isten2e onto#
lo3ie' la autono&ie spiritual4 $i la 9eatitu!ine% satcitnanda,
nir.ana, mu6ti$ 14r4 a sari<ia prea &ult a!eA4rul neAoii
!e si&etrie' pute& spune 4 aeasta este to&ai strutura
e=isten2ei para!i?iae Bn onep2ia re$tin4 $i oi!ental4
Bn 3enere" Nu&ai 8ara!isul on<er4 Bntr#a!eA4r eternitate,
a!i4 realitate a9solut4' $i 9eatitu!ine Ae$ni4 (nand)$ In#
<ernul este !oar o su"ra.ie3uire te&poral4 a o&uluiJ supra#
Aie2uire are sea&4n4 <oarte &ult u Aia2a terestr4' !eoare#
e e=perien2ele $i !ei su<erin2ele au r4&as"
D7ia2aH terestr4 este' a$a!ar' o <or&4 !ra&ati4 a mor3ii$
G:n!irea in!ian4 i!enti<i4 Bn i&ensa Aarietate !e <or&e $i
Bn !eAenirea uniAersal4 F !ei' Bn multitudine $i Bn mica-
re F prinipiul &or2ii' al ne<iin2ei" 0ia3a a!eA4rat4' a $i re-
alitatea, e=lu!e &i$area' !eAenirea' !ra&aJ Bntr#un u#
A:nt' e=lu!e Crea2ia"
* *
Dru&urile in!iene 4tre li9ertate' 4tre autono&ia Dsu#
<letuluiH sunt <elurite" Aproape toate siste&ele !e <ilo?o<ie
in!ian4 aor!a unoa$terii &eta<i?ie o Aaloare soteriolo3i4"
72
*I+%EA ELIA,E
8entru 4' a$a u& spune 7ahaspati Misra la Bneputul o#
&entariului s4u' Chmat/, Dnii o persoan4 lui!4 nu !ore$#
te s4 unoas4 eea e e lipsit !e orie inertitu!ine sau
eea e nu are nii o utilitate""" sau nii o i&portan24H" Aela$i
<ilo?o< B$i Bnepe ast<el tratatul s4u Tatt.a-6aumud/E DBn lu&ea
aeasta' oa&enii nu asult4 !e:t pe ael pre!iator are
e=pune <apte a 4ror uno$tin24 e neesar4 $i !orit4" Cei ari
e=pun !otrine pe are nu le !ore$te ni&eni nu sunt asul#
ta2i !e ni&eni"""H Le!" Bo&9aS' 0/+;' p" 0K"
Dar unoa$terea pe are lu&ea este !ispus4 s4 o pri&eas4
este unoa$terea &eta<i?i4' sin3ura are pune $i re?olA4
pro9le&a Dsu<letuluiH Ds"iritus), in!i:n! alea eli9er4rii"
Chiar $i Dlo3iaH in!ian4 a aAut' la Bneput' aela$i sop
soteriolo3i" M:nu <olose$te ter&enul n./6iU LD$tiin2a on#
troAerseiH' !e?9atereK a un ehiAalent al lui tma.id,
D$tiin2a su<letuluiH' &eta<i?ia (*anu-smrti, 7II' *-K" Ar3u#
&enta2ia Eust4 F on<or&a u nor&ele F li9erea?4 su<le#
tulJ aesta este puntul !e pleare al $olii NS4Sa" De alt#
<el' pri&ele ontroAerse lo3ie' !in are s#a n4sut &ai t:r?iu
$oala NS4Sa' s#au purtat to&ai asupra te=telor sare' asupra
<eluritelor interpret4ri are se puteau !a unei in!ia2ii !in
0ede> $i aeasta' pentru a putea reali?a &ai e=at un ritual'
pentru a#0 s4A:r$i Bn on<or&itate u tra!i2ia" Dar aeast4
tra!i2ie sar4' e=pri&at4 Bn 0ede, este re.elat$ A ereta
sensul uAintelor Bnsea&n4 a r4&:ne Bn ontat per&anent
u Lo3osul' u realitatea spiritual4 a9solut4' suprau&an4
$i supraistori4" Dup4 u& pronun2ia e=at4 a te=telor Ae!i#
e a!ue !up4 sine o &a=i&4 e<iien24 Bn ritual F tot a$a /n-
3elegerea e!act a unei sentin2e Ae!ie a!ue !up4 sine o pu#
ri<iare a &in2ii $i' !ei' ontri9uie la li9erarea spiritului"
A$a!ar' toate !isiplinele spirituale aAeau a supre& sop
!o9:n!irea li9ert42ii' !es4tu$area !in &iraEele i3noran2ei
sau ilu?oria partiipare la Crea2ie" 8rati' aeast4 !esoli!a#
ri?are !e Cos&os se tra!ue prin% rsturnarea tuturor .alo-
%'N%E1QIA LICE+TRQII SN 5TN,I+EA IN,IANR ,-
rilor umane$ Ceea e se petree pe p4&:nt $i Bn toat4 Crea#
2ia este to&ai ontrariul a eea e este u a!eA4rat" Bntre
e=perien2a u&an4 sau <eluritele niAeluri os&ie $i realita-
tea absolut, este aeea$i !eose9ire a Bntre non-esse $i esse,
asat $i sat$ De aeea' el are Area s4 !o9:n!eas4 li9er#
tatea a9solut4 F a!i4 s4 D!eAin4 eea e esteH' s4 rea#
li?e?e satcitnanda) F tre9uie s4 Bneap4 prin a ne3a $i
supri&a !e <apt tot e se lea34 !e Don!i2ia u&an4H" S4
Dr4stoarneH' a!i4' toate Aalorile u&ane"
AAe& !e a <ae aii' u str4Aehea onep2ie' at:t !e <re#
Aent4 $i Bn ritualVuriWle 9rah&anie' a tot eea e este di.in
este ontrariul a eea e este uman$ 1or&ula aeasta a inAer#
siunii rituale se Aeri<i4 neontenit Bn teoria $i pratia sari#
<iiului 9rah&aniJ &:na !reapt4 a o&ului orespun!e &:inii
st:n3i a ?eului' un o9iet spart pe p4&:nt este un o9iet
Bntre3 Bn ealalt4 lu&e et" Ma3ia sari<iiului reali?ea?4
aeast4 Dr4sturnareH' prin are o<iiantul i?9ute$te s4 parti#
ipe la o realitate inaesi9il4 on!i2iei u&ane" Bn sari<i#
iul 9rah&ani' prin &a3ia ritului' sat L8raE4patiK oini!e
u asat Lo9ietele rituale etK' <iin2a u ne<iin2a"
DR4sturnareaH aeasta' are e at:t !e arateristi4 sari#
<iiului 9rah&ani' a r4&as &o!elul i!eal al tuturor tehni#
ilor spirituale pe are le#a reat In!ia pentru !o9:n!irea
eli9er4rii spiritului" Toate se pot re!ue la aela$i tip% rea#
li?area unei st4ri are s4 <ie e=at ontrarie on!i2iei u&ane"
8entru 4 tot e e=ist4 Bn os&os F $i !ei Bn pri&ul r:n!
tot e arateri?ea?4 on!i2ia u&an4 F este !eAenire' &i$a#
re' shi&9J el are !ore$te eli9erarea tre9uie s4 Bneap4
prin a supri&a &i$area" De aeea tehniile So3ie <i=ea?4
po?i2ii orporale sta9ile (asanas), Bn are So3inul tre9uie
s4 &e!ite?e" De aeea respira2ia' at:t !e a3itat4 $i !e Aaria#
0
E=presie o&pus4 !in trei ter&eni &eta<i?ii% sat (esse), cit Lon#
$tiin24K' nanda L9eatitu!ineK"
74
*I+%EA EL4A,E
t4' este ritmat, iar' &ai apoi' aproape suspen!at4 prin pra#
tiile nu&ite "rnma$ Respira2ia e e=presia per<et4 a
Aie2ii' a on!i2iei u&ane% Bn neontenit4 a3ita2ie' &o!ul:n#
!u#se !up4 st4rile 9iolo3ie $i psihie' Bn str:ns4 !epen!en#
24 !e lu&ea !in a<ar4" Rit&ul respiratoriu este el !int:i
pas spre static> este' Bn aela$i ti&p' pri&a Aitorie asupra
DAie2iiH' asupra Du&anuluiH" C4i <irea o&eneas4 F Bn#
to&ai a orie alt4 e=isten24 on!i2ionat4 !e le3ile Cos&o#
sului F Bnsea&n4 Dtr4ireH' D&o!i<iareH' !eAenire" Rit&ul
si&pli<i4 D!eAenireaH' tin?:n! u ti&pul s#o anule?e" C4i'
a$a u& se $tie' sopul <inal al "rnma este s4 o92in4
suspen!area respira2iei" A!i4 s4 reali?e?e' Bn hiar DAia2aH
o&ului' o o"rire "e loc$ Dar aeast4 oprire Bnsea&n4 anula#
rea on!i2iei u&aneJ a!i4 anularea lui non-esse, apropierea
!e esse, are este i&o9il' autono&' 9eat"
Toat4 pratia Yo3a are sopul aesta' !e a suspen!a Dtr4i#
reaH' !e a Dr4sturnaH Aia2a o&eneas4' Bnlouin! &i$4rile
$i auto&atis&ele u&ane prin stri "e loc$ Asana $i "rn-
ma sunt !oar !ou4 !in ele opt angas LD&e&9reHK ale
tehniii So3ie" Dar $i elelalte angas au aela$i sop% s4
!istru34 3er&enii ori4rei a2iuni u&ane" 8uritatea $i as#
e?a sunt to&ai ontrarii on!i2iei u&aneJ 4i aeasta tin#
!e s4 se perpetue?e prin i&puritate $i Aia2a se=ual4" De ase#
&enea' orie <el !e D&e!ita2ieH $i !e Donte&pla2ieH este
ontrarie le3ilor $i auto&a2is&elor Aie2ii psiho&entale" A
&e!ita Bnsea&n4' Bnainte !e toate' a fi!a on$tiin2a Bntr#un
sin3ur punt" De<ini2ia pe are o !4 tratatul 2oga-sutras on#
entr4rii &entale (dhran) este to&ai aeasta% Da <i=a &in#
tea Bntr#un puntH" 1lu=ul psiho&ental' a orie <or&4 a
Aie2ii' a !eAenirii' este Bn neur&at4 a3ita2ie' Bn ontinu4
ur3ere" A#l opri pe lo' a#0 D<i=aH Bnsea&n4 a rsturna aest
DinstintH"
Bn s<:r$it' e inutil s4 a!4u34& 4 Bns4$i <or&ula re?u&a#
tiA4 a Yo3ei e=pri&4 <oarte preis aeast4 Dr4sturnareH"
%'N%E1QIA LICE+TRQII SN 5TN,I+EA IN,IANR ,.
8atanEali !e<ine$te Yo3a% Dsuspen!area st4rilor !e on$tiin24H
(ogascitti.rittinirodhah)$ DSt4rile !e on$tiin24H sunt rea#
2ia <lu=ului psiho&entalJ apar2in' a atare' !eAenirii uniAersa#
le" Ele nu sunt atri9ute ale s"iritului ("urusha) are' a tot
e e u a!eA4rat real, este stati' i&pasi9il' 9eat" A supri#
&a st4rile !e on$tiin24 Bns4 Bnsea&n4 a supri&a hiar si&#
9olul on!i2iei u&ane" Tehnia So3i4 Bnear4 s4 Dr4stoarneH
orie atiAitate 9iolo3i4 $i psiho&ental4 o&eneas4" Dru&ul
4tre li9ertate este aesta% a <ae ontrariul !e:t eea e ne
Bn!ea&n4 DAia2aH' !e:t eea e este DBnn4sutH Bn o&' !e:t
eea e ne siles instintele" 7ia2a ne inAit4 la o ontinu4
D!eAenireH $i a3ita2ieJ tre9uie s4 <ae& ontrariul% s4 Bner#
4&' Bn toate <un2iunile 9iolo3ie $i psiho&entale' o"rirea
"e loc$ 7ia2a ne Bn!ea&n4 la prorea2ie% tre9uie s4 reali?4&
ontrariul' ase?a $i puritatea a9solut4" Aeast4 le3e a Dr4stur#
n4riiH $i a DontrariilorH se Aeri<i4' !up4 u& Ao& Ae!ea
Bn!at4' hiar Bn anu&ite tehnii serete tantrie"
Tot o Dr4sturnareH a psiholo3iei u&ane se Bnt:lne$te' i&pli#
it' $i Bn pratia 9u!ist4 a &e!ita2iei" Bn a<ar4 !e ase&4n4#
rile 3enerale Bntre 9u!is& $i So3a' pe are le#a& eretat
Bn artea noastr4 2oga Lpp" 0;; sM"K' tre9uie s4 a&inti& aii'
Bn trea4t' i&portan2a pe are o aor!4 te=tele asetie 9u#
!iste ieirii din automatismele"sihobiologice$ Chiar Bntr#un
D!isursH at:t !e pu2in tehni u& e ,ighani6a se Bnt:l#
nes L" 66IIK reo&an!4ri !e <elul ur&4tor% Dun aset' :n!
u&9l4' are o !es4A:r$it4 Bn2ele3ere a u&9letuluiJ :n! st4'
are o Bn2ele3ere !es4A:r$it4 statuluiJ $i :n! sa!e' B$i Bn2e#
le3e per<et LatulK $e!erii sale""" $i orie stare ar aAea or#
pul s4u el Bn2ele3e per<et starea aeasta""" Bnaint:n! sau
retr43:n!u#se' el are o e=at4 Bn2ele3ere a eea e <aeJ pri#
Ain!" "" el are o e=at4 Bn2ele3ere a eea e <aeJ ri!i:n!u#$i
9ra2ul sau l4s:n!u#0 s4 a!4' el are o e=at4 Bn2ele3ere a eea
e <aeJ purt:n! haina""" el are o e=at4 Bn2ele3ere a eea
,;
*I+%EA ELIA,E
e <aeJ &:n:n!' 9:n!' &este:n! $i 3ust:n!' el are o e=a#
t4 Bn2ele3ere a eea e <ae et"H
O&ul Bn!epline$te toate aeste <un2iuni auto&at' <4r4
s4#$i !ea sea&a !e <ieare 3est Bn parte' <4r4 sa Dio "re&ent
Bn propria sa Aia24 or3ani4 $i psihi4" Aest auto&atis&
9iopsiho&ental arateri?ea?4 on!i2ia u&ana" Cel !int:i pas
spre Deli9erareH se <ae supri&:n! aest auto&atis&J a!i4
Dr4sturn:n!H on!i2ia u&an4' B&potriAin!u#se u orie pre2
ori4rui DinstintH $i ori4rei <un2iuni Aitale" Iar atuni :n!
<un2ia Aital4 nu poate <i supri&at4 L!e e=" &:narea' u&9le#
tul' 3esturile et"K F ea este DBn2eleas4H' a!i4 <4ut4 "re&en-
tper&anent aten2iei $i o&prehensi9ilit42ii asetului" D8re#
?en2aH aeasta F are se reo&an!4 Bn <oarte &ulte tehnii
aseti#onte&platiAe in!iene F este o <or&ula psihi4 a
realului$ DeAenirea oar94 $i nese&ni<iatiA4 Bnsea&n4 !e
<apt Da9sen2aH o&ului' prearitatea ini2iatiAei sale Bn Cos&os'
partiiparea lui inon$tient4 $i inAoluntar4 la !ra&a os#
&i4J Bntr#un uA:nt' irealitatea Aie2ii u&ane"
Dru&ul 4tre supre&a Dr4sturnareH a on!i2iei u&ane i&#
pli4' a$a u& a& ar4tat Bn alt4 parte (%osmical Homolog
and 2oga), o preala9il4 o&olo3are a asetului u prinipi#
ile re3ulatoare ale Cos&osului" Eli9erarea <inal4 presupune
o etap4 preala9il4 !e per<et4 ar&onie a o&ului u rit&u#
rile os&ie" Nu se poate o92ine o !es4A:r$it4 !esoli!ari#
?are a o&ului !e Cos&os' at:ta ti&p :t o&ul nu s#a Dos&i#
?atH per<et el Bnsu$i" Din Haos nu se poate tree !iret Bn
li9ertate" 1a?a inter&e!iar4 este DCos&osulHJ a!i4 reali#
?area F Bn toate niAelurile Aie2ii 9io&entale F a unui rit&
$i a unei ar&onii per<ete" Or' aest rit& $i aeast4 ar&onie
ne sunt in!iate Bn hiar strutura uniAersului prin rolul !e
Duni<iatorH $i !iriEor pe are Bl au astrele' Bn speial luna"
Rit&ul lunar 3uAernea?4 $i Duni<i4H niAeluri !iAerse !e re#
alitate% ploaia' Ae3eta2ia' &area' <e&eia et" Luna are' !e alt#
<el' oareare ase&4nare u o&ul% are' Bnainte !e toate' DAia#
%'N%E1Q4A LICE+TRQII SN 5TN,I+EA IN,IANR
2aH" Luna D!eAineHJ se na$te' re$te $i &oare F Bnto&ai a
$i o&ul" Soarele' &ereu e3al u sine' este oareu& e=terior
struturii Aie2ii u&ane" Luna' !i&potriA4' Dtr4ie$teHJ !ar tr4#
ie$te rit&i' ar&oni' os&i" i' Bnainte !e a !ep4$i on!i#
2ia u&an4' asetul tre9uie s4 !eAin4 el Bnsu$i un os&os
per<et" Aeasta se o92ine &ai ales printr#o o&olo3are u
rit&urile os&ie' Bn!eose9i u luna L<" stu!iul nostru &ai
sus itatK"
O&olo3area $i Dos&i?areaH aeasta este' repet4&' nu&ai
o <a?4 inter&e!iar4' are pree!4 eli9erarea" Cel are se opre$#
te la aeast4 etap4 nu !o9:n!e$te li9ertatea' autono&ia a9so#
lut4" O&olo34rii Bi ur&ea?4 neesar F a$a u& se Aeri<i4
&ai ales Bn tehniile tantrie F o Dr4sturnareH o&plet4"
Aeast4 Dr4sturnareH are ur&ea?4 o&olo34rii u rit&urile
os&ie este eAi!ent4' 9un4oar4' Bn erotia &isti4 Ltantris&K"
E=eri2iul <inal Bn aeste o9sure pratii are to&ai aest
sop% boddhicitam notsr#et$ 8rin DBntoarereaH se&en#ului'
se reali?ea?4 o stare a9solut4' !inolo !e DontrariiH' o Dtota#
li?areH pe are on!i2ia u&an4 nu o poate unoa$te" Bnto#
&ai !up4 u& Bn sari<iiul 9rah&ani o<iiantul i?9ute$#
te s4 o92in4 oini!en2a lui 8raE4pati (sat) u o9ietele rituale
(asat) F tot a$a Bn aeste pratii tantrie se o92ine oini#
!en2a lui esse LDtotalulHK u non-esse Lin!iAi!ulK" 1iin! Bn4
Bn DAia24H' asetul !eAine totu$i real $i liber$
Dar F $i aest luru e i&portant !e su9liniat F li9erta#
tea' autono&ia spiritual4 !eplin4' se o92ine printr#un at !e
Dr4sturnareH' !e ne3a2ie a le3ilor $i instintelor u&ane" C4
Dr4stunareaH are' Bn Tantra' un sens <i?iolo3i onret LDBntoar#
ereaH se&en#uluiK' Bn ti&p e Bn alte !isipline are un sens
!e atitu!ine spiritual4 ("halatrishna .airaga !in Chaga-
AaG#G</4%Drenun2are la <rutul atelor saleHK' nu i&port4"
Se&ni<iatiA este <aptul 4 toate solu2iile pe are In!ia le#a
o<erit pro9le&ei li9ert42ii se pot re?u&a Bn ur&4toarea <or&u#
l4% r4sturnarea tuturor Aalorilor $i supri&area Lprin Dontra#
,/
*I+%EA ELIA,E
riiH a tuturor instintelor u&ane" Iar u& on!i2ia u&an4
este Bn 3enere un re?ultat al eAolu2iei os&ie F !ru&ul
spre li9ertate neesit4 !esoli!ari?area !e Cos&os" Dar at:t
Dr4sturnarea H Aalorilor $i instintelor u&ane' :t $i preala#
9ila o&olo3are $i !esoli!ari?are !e Cos&os nu presupun
o onep2ie ne3atiA4 a D7ie2iiH" In!ia' prin coincidentia o"-
"ositorum, aept4' Bn ele !in ur&4DAia2aH% pentru 4' pen#
tru 3:n!irea in!ian4' esse poate oini!e u non-esse, $i
Bnto&ai !up4 u& 8raEapati poate oini!e u o9ietele
rituale F tot a$a un spirit li9er B$i poate ontinua Aia2a p4#
&:nteas4 (#i.an mu6ti)$
,es"re o =filo&ofie 9 a Lunii
8ri&atul oletiAelor Bn Aia2a politi4 $i soial4 onte&#
poran4 nu e <eno&en i?olat" Aeea$i ten!in24 se &ani<es#
t4 Bn toate $tiin2ele ulturii" Lu&ea &o!ern4 tr4ie$te su9
se&nul DtotalitaruluiHJ $i lurul aesta nu se Aeri<i4 nu#
&ai prin &o!i<iarea pe are o su<er4 !e Areo !ou4?ei !e
ani oneptul !e DistorieH' i' &ai ales' prin i&portan2a pe
are au !o9:n!it#o anu&ite $tiin2e au=iliare% etno3ra<ia' pre#
istoria' <ollorul" Bn!eose9i preistoria F D$tiin2a anal<a9e2i#
lorH' u& o nu&ea u ironie Mo&&sen F se 9uur4 ast4?i
!e aten2ia unui <oarte lar3 er !e eret4tori" Nu e loul'
Bn artiolul !e <a2a' sa ur&4ri& au?ele DspiritualeH Li&por#
tan2a <ilo?o<iei ulturii' neAoia !e DstilHK $i uneori politie
L!" p" Bn Ger&ania' rasis&ulJ Bn Rusia soAieti4' e=altarea
ulturilor e=traeuropeneK are au ontri9uit la pro&oAarea
interesului pentru preistorie" Destul s4 reunoa$te& 4 setea
pentru D<eno&ene ori3inareH este un se&n al ti&purilor noas#
tre"
0
1ie 4 aeste D<eno&ene ori3inareH sunt 4utate' !e
<ilo?o<i' Bntr#o epo4 !ep4rtat4 a istoriei LD8elas3iiH lui Ula3esJ
hiper9oreenii lui X" EAolaK' <ie 4 istoriii aor!4 e=ep2io#
nale Bnsu$iri D<ilo?o<ieH anu&itor popoare Aehi LA" Xere#
&ias !espre DCos&osul su&erienilorHK F se&ni<ia2ia aes#
tor ten!in2e este aeea$i% se Bnear4 o restaurare Luneori'
o apolo3ieK a Aalorilor u&ane preal<a9etie" Se e=alt4 intui#
I C<" D8rotoistorie sau EA Me!iuH' in -ragmentarium LE!itura D7re#
&eaH' 0+-+K' pp" -* $i ur&"
/)
*:+%EA ELIA,E
2iile pri&or!iale' sintetie' unitare" De aii interesul pentru
simbol, pentru si&9olul pri&itiA $i preistori' &ai ales" 1un#
2ia &eta<i?i4 $i os&olo3i4 a si&9olului este' !up4 p4re#
rea noastr4' una !in ele &ai <asinante pro9le&e are se
pun o&ului &o!ern Ltoate se&nele ne arat4 4 intr4& Bntr#o
epo4 Bn are Aa !o&ina si&9olul' nu anali?aK F $i ne propu#
ne& s#o !e?9ate& Bntr#o lurare speial4" Notele !e <a24
au Bns4 un sop &ult &ai &o!estJ $i anu&e' s4 a!ue& la
uno$tin2a pu9liului ro&:nes :teAa 4r2i i&portante !espre
rolul pe are 0#a aAut Luna asupra pri&elor sinte?e &enta#
le ale o&enirii' sinte?e are au Bnse&nat un &are e<ort !e
unoa$tere $i u are' uneori <4r4 Aoia noastr4' sunte& soli#
!ari $i ast4?i"
Nu e 3reu s4 ale3e&' !intr#o !u?in4 !e lur4ri !e speia#
litate' srise !e etno3ra<i' orientali$ti sau istorii ai reli3ii#
lor' pe ele &ai repre?entatiAe $i &ai 9o3ate Bn onsein2e"
Dintre to2i ei ari s#au oupat Bn ulti&ii ?ee ani u ase&e#
nea pro9le&e' pro<esorul Cari Hent?e' !e la UniAersitatea
!in G:n! LBel3iaK' este <4r4 Bn!oial4 el are a o92inut re?ul#
tatele ele &ai te&einie" 8ro<esorul Cari Hent?e este un
sinolo3 speiali?at Bn arta E=tre&ului Orient' !ar este Bn
aela$i ti&p un eru!it etno3ra<" A e!itat reAista Artibus Asiae
$i a ola9orat la &ulte reAiste orientaliste" Dintre nu&eroa#
sele sale pu9lia2ii' not4&% %hinese Tomb -igures LLon!ra'
0+(/J $i o e!i2ie <rane?4' Les -igurines de la ceramiBue
funeraire, un Aolu& VuW te=t $i un Aolu& !e plan$eK' !ar
&ai ales *thes et smboles lunaires$ %hine ancienne, ci.i-
lisations anciennes de l ?Asie, "eu"les limitro"hes du 1acifi-
Bue LAnAers' 0+-(J (,. p" in#*\K $i 'b#ets rituels, croances
et dieu! de la %hine antiBue et de l?AmeriBue LAnAers' 0+-;'
(*) p" in#*\K" 8entru el are Area s4 unoas4 opera lui Hen#
t?e' artea *thes et smboles lunaires este ea &ai 9un4
intro!uere Bn aeast4 o&ple=4 $i <er&e4toare pro9le&4
a in<luen2ei Dsinte?elor &entale lunareH asupra Bneputurilor
,ES1+E ' =-IL'N'-IE9 A LUNII
/0
iAili?a2iilor u&ane" Mai ales 4 te=tul saAantului 9el3ian
este ur&at !e un apen!ie Bn li&9a 3er&an4 Lpp" (-.#(.)K'
se&nat !e Her9ert Uiihn' pro<esor !e preistorie la UniAersi#
tatea !in Uoln $i unul !in ei &ai 9uni unos4tori ai artei
$i si&9olis&ului preistori"
Luna $i rit&urile lunare au !at prileE unui &e!i $i 9iolo3
italian' 7" Capparelli' s4 pu9lie !ou4 &ari Aolu&e' L ?ordi-
ne dei tem"i e delle forme in natura LAoi" L' Bolo3na' 0+(/'
(.) p"J Aoi" II' 0+(+' .-) p"K' asupra ilurilor he9!o&a!are
Bn lu&ea or3ani4 $i Bn patolo3ia u&an4" Capparelli a a!unat
un nu&4r onsi!era9il !e <apte !in !o&eniul 9otaniii' ?oolo#
3iei' e&9riolo3iei $i patolo3iei F toate onAer3:n! 4tre
sta9ilirea unui rit& lunar' Bn spe2a he9!o&a!ar' are on#
trolea?4 lu&ea or3ani4" Cre$terea 2esuturilor Ae3etale $i
ani&ale' ilurile <i?iolo3ie Bn Aia2a o&ului' aspetul ili
al proeselor &or9i!e LDri?aH hiporatia' i&portan2a anu#
&itor ?ile Bn !es<4$urarea &ala!iilor% trei ?ile $i Eu&4tate
!up4 in<e2ie' $apte ?ile' paispre?ee ?ile et"K F toate aes#
tea se !oAe!es a <i ontrolate !e un rit& os&i' !e perio#
!iitatea lunar4" NeBnse&natul astru &ort ar aAea !ei o
ople$itoare in<luen24 asupra Bntre3ii Aie2i or3anie !e pe
84&:nt" Da4 n#ar <i !e:t unitatea pe are rit&urile luna#
re ar !a#o unui onsi!era9il nu&4r !e <eno&ene' !e niAe#
luri $i ?one !i<erite F $i Bn4 i&portan2a lor ar <i eAi!ent4"
Dar stu!iile reente !e etno3ra<ie $i &or<olo3ie ultural4 F
printre are' u& a& spus' se !istin3 Bn pri&ul r:n! ele ale
lui Cari Hent?e F au pus Bn lu&in4 o alt<el !e in<luen24 a
LuniiJ anu&e' rolul <un!a&ental Euat !e Lun4 Bn pri&ele
sinte?e &entale u&ane"
Se $tie a pri&itiAii $i ast4?i &4soar4 ti&pul u Luna"
In li&9ile in!o#3er&anie' uA:ntul are !enu&e$te DLunaH
este el &ai Aehi !in toate uAintele are se re<er4 la as#
tre" R4!4ina este me, are Bn sansrit4 !eAine mami Deu
&4sorH' !oAe!in! Bn4 o !at4 4 Luna &4sura or!inea ti&#
/(
*I+%EA ELIA,E
purilor" 7ehii 3er&ani' !up4 &4rturia lui Tait' B&p4r2eau
anoti&purile !up4 anu&ite nop2i" 8il!ele se pot Bn&ul2i la
nes<:r$it" Dar nu Bn aeasta !ire2ie tre9uie 4utat4 in<luen#
2a Lunii asupra on$tiin2ei u&ane" Ci &ai ales Bn <aptul 4
<eno&enul lunar a serAit !rept unitate !e &4sur4 sau' &ai
preis' !rept "unte Bntre realit42i &ult !eose9ite Bntre ele"
Este u$or !e Bn2eles !e e o&ul pri&itiA' le moins-ci.i-
lise, a !at &ai &ult4 i&portan24 lunii Lel pu2in' Bntr#un
anu&it sta!iu !e ultur4K !e:t Soarelui" Soarele este un
astru u are o&ul nu#$i 34se$te nii o orespon!en24% este
etern aela$i' e3al u sine' <4r4 nii un <el !e D!eAenireH"
Luna' !i&potriA4' este un astru are re$te' !esre$te $i !is#
pareJ un astru a 4rui Aia2a este supus4 aeleia$i le3i a !e#
Aenirii' a na$terii $i &or2ii" D7ia2aH Lunii este a$a!ar &ult
&ai aproape !e o&' !e:t 3loria &aiestuoas4 a Soarelui"
Iar u Bneperea a3riulturii' Bn neoliti' o&ul lea34 rit&u#
rile lunare !e <ertilitatea p4&:ntului" Luna a!ue ploile'
Luna este i?Aorul <ertilit42ii uniAersale" Au& se prei?ea#
?4 ele !int:i si&9oluri os&ie' a!eA4rate sinte?e &enta#
le are unes niAelurile !i<erite% Luna' 1e&eia' 84&:ntul'
<ertilitatea" O&ul are !e aii Bnolo o Donep2ieH unitar4 a
Cos&osuluiJ intui2ia lui uprin!e Totul' !ar nu un Tot a9s#
trat' !o9:n!it !ialeti' i un Tot Aiu' !ra&ati' rit&i"
(
8e
aeast4 intui2ie entral4 se <un!ea?4 &a3ia' are apare Bn4
!in paleoliti" 8entru 4' !a4 e=ist4 o na$tere $i o &oarte'
!a4 e=ist4 <ertilitate LLuna' ploaie' <e&eieK $i D!ispari2ieH
Lnop2i <4r4 Lun4' seet4' sterilitateK F tre9uie s4 e=iste ?one
sau o9iete D9ineuA:ntateH $i D9leste&ateH" Dualis&ul% 9ine
$i r4u' lu&in4 $i Bntuneri F 4ruia iranienii Bi Aor !a o
<un2ie &isti4 $i &eta<i?i4 F B$i are r4!4inile Bn aeste
str4Aehi re!in2e lunare" Lu&ina $i Bntuneriul' Lu&ea !e
sus $i Lu&ea !e Eos' i!eea !e Aia24 $i !e &oarte se e=pri&4'
/-
(
C<" stu!iul nostru% %osmical Homolog and 2oga, in :ournal of
the Indian Societ of 'riental Art, pp" 0//#()-"
Bn iAili?a2iile preistorie iru&pai<Be' prin si&9oluri lu#
nare LHent?e' 'b#ets rituels, pp" .-' ..K"
Bn trea4t <ie spus' ase&enea si&9olis&e F e=pri&ate
iono3ra<i sau &iti F onstituie ast4?i ele &ai preise !o#
u&ente pentru eretarea &i 3ra2iilor popoarelor paleoasia#
tie Bn A&eria" Bnte&eiat pe <reAen2a :torAa tipuri iono#
3ra<ie $i a unor onep2ii reli3ioase orespun?4toare F
Hent?e poate !oAe!i rela2ii Bntre ulturile A&eriii preolu&#
9iene Lultura San Au3ustin' ChaAin et"K $i ultura Chinei
arhaie D'b#ets rituels, pp" -*' -.' .0K" Bntr#a!eA4r' li&9a
si&9oli4 $i pito3ra<i4 se pretea?4 u &ai &ult4 e<iien24
la eret4ri o&paratiAe" Ur&4rin! <reAen2a iono3ra<i4
a D!iAinit42ii lunare are pl:n3eH Lonep2ie &iti4 $i reli#
3ioas4 e=pri&at4 prin linii Aertiale' 9r4?!:n! <a2a i!oluluiK'
Hent?e sta9ile$te' !inolo !e orie Bn!oial4' rela2ii onrete'
istorie' Bntre toate ulturile iru&pai<Be D'b#ets rituels,
p" -)K" %est en"artant des cultes lunaires"rimitifs enAsie,
ainsi Bue de leur heritage transmis des ni.eau! culturels
distants dans le tem"s, Bu ?on "ourrait com"rendre aussi,
amenee "ar des immigrations de 1aleoasiatiBues, l ?a""a-
rition en AmeriBue "recolombienne de"henomenes tres sem-
blables ceu! Bue nous obser.ons en Asie ou bien aussi
la re"artition circum"acifiBue de certains mthes lunaires
<
D*thes et smboles, p" (0-K" Bn pro9le&a at:t !e !e?94#
tut4 a rela2iilor !intre Asia $i A&eria' &eto!a !e luru a
lui Cari Hent?e on!ue la re?ultate aproape !e<initiAe" S4
ne reBntoare& Bns4 la prete=tul aestor note' la sinte?ele
&entale prileEuite !e rit&urile lunare"
-
8ornin! !e la ultele lunare pri&itiAe !in Asia' preu& $i !e la
&o$tenirea lor trans&is4 la niAeluri ulturale Bn!ep4rtate Bn ti&p' s#ar
putea Bn2ele3e $i a a!us4 !e i&i3r4ri ale paleoasiatiilor apari2ia Bn
A&eria preolu&9ian4 a <eno&enelor <oarte ase&4n4toare elor pe
are le o9serA4& Bn Asia' sau hiar $i reparti?area iru&pai<i4 a anu#
&itor &ituri lunare (lb$fr$) (n$ ed$)$
/*
*I+%EA ELIA,E
Ase&4narea !intre <ertilitatea p4&:ntului $i a <e&eii' pe
are o !esoper4 ulturile a3riole !in neoliti' se e=pri&4
tot prin rit&uri $i nu&ere lunare" Nou4 nop2i re$te Luna'
nou4 nop2i e Lun4 plin4' nou4 nop2i !esre$te' trei nop2i r4#
&:ne neA4?ut4J nou4 luni !urea?4 <a?a prenatal4" Luna este
el !int:i &ort La&erianistul E" Seler a sris !e&ult% der
*ond ist der erste 5estorbene), $i Bn aest sens e asi&ila#
t4 u el !int:i o& &uritor" I!eea !e !ispari2ie a Lunii La
lu&iniiK este repre?entat4 iono3rasPi' Hent?e !oAe!e$te :t !e 3re$it
se interpretea?4 anu&ite Dsene artistieH hine?eJ eea e'
la pri&a Ae!ere' pare o rea2ie a Di&a3ina2iei pitoruluiH
nu este !e:t un str4Aehi &otiA iono3ra<i' orespun?4tor
unor 9ine sta9ilite i!ei ulturale Llupta !intre Bntuneri $i
lu&in4' 9ine $i r4uJ *thes et legendes, p" ().K"
Da4 !e Lun4 se lea34 ele !int:i intui2ii os&ie priAin!
1e&eia' <ertilitatea' apa F tot !e aest astru DAiuH se lea34
$i ele !int:i onep2ii asupra &or2ii" Luna &oare' r4&:ne
trei ?ile Bn Bntuneri' $i apoi reBnAie" Gr4un2ele sunt Bn3ropate'
r4&:n :tAa ti&p su9 p4&:nt Lnoapte' Bntuneri' p:nteK' apoi
r4sare o plant4 nou4" O&ul &oare' este Bn3ropat' su<letul
lui se !ue uneori Bn Lun4 F !ar Aa BnAia $i el' u& au DBnAiatH
Luna $i Ae3eta2ia" Bn anu&ite ritualuri !e ini2iere pri&iti#
Ae stu!iate !e 8ater Sh&i!t' neo<itul iese !in &or&:nt Bn
aela$i hip u& Luna apare !up4 e a <ost asuns4 trei
?ile" Si&9olia <unerar4 este' Bn aeast4 priAin24' <oarte pre#
is4" O BnA42at4 sue!e?4' !r" Hanna RS!h' a !oAe!it Bn4
!in 0+(+ 4 Aasele <unerare sunt arateri?ate printr#o !e#
ora2ie speial4' !e ele &ai &ulte ori !eose9it4 u totul
!e orna&enta2ia Aaselor u u?aE pro<an"
*
Bn arta <unerar4' si&#
*
Hanna RS!h' Smbolism in *ortuar %eramics, VinW Culletin of
the *useum of -ar Eastern AntiBuities, StoPhol&' 0+(+"
/.
9olul Eoa4 un rol !e 4petenie" Lurul e u$or !e Bn2elesJ tot eea
e priAe$te Aia2a !e !inolo' &oartea' tre9uie s4 ai94 o se&ni#
<ia2ie' o e<iien24 &a3i4" O&ul &ort tre9uie soli!ari?at u
Dstr49unulH' are e !e o9iei un ani&al lunar' $i tre9uie reBn#
tors Bn &area unitate !in are s#a !esprins" Anu&ite si&9o#
luri F u& e' !e pil!4' spiralaFau se&ni<ia2ii <oarte Aaste'
!ar Bntot!eauna B$i 34ses ori3inea Bntr#o ase&4nare u Luna"
Spirala' 9un4oar4' are se Bnt:lne$te Bn4 !in paleoliti' B$i
Eusti<i4 Aaloarea ei astral#si&9oli4 pe analo3ia !intre &el
$i Lun4 La $i &elul' Luna apare $i !ispare' iese $i se re#
tra3e etK' Bntre &el $i AulAa Lele&ent lunarK"
Se&nul Lunii e &ultiplu% pe$te' roata B&p4r2it4 Bn patru' o
linie <r:nt4 Lapa are ur3eK' sAastia Lea &ai Aehe sAasti4'
la Susa' Bn Mesopota&ia' &ileniul al I7#lea#al III#lea a" Chr"K
et" Se&nul DpiepteneH' at:t !e <reAent Bn toate era&ii#
le <unerare' repre?int4 noriiJ este !ei tot un si&9ol lunar"
Alte repre?ent4ri iono3ra<ie lunare F oarnele' Aolutele'
spiralele F poate au aAut o ori3ine o&un4 Bn oarnele 9oAi#
!eelor' ani&ale lunare" LSe unos rela2iile !intre ulturile
a3riole $i Marea#]ei24' ritualele or3iastie' 9oAi!ee F 2apul
Bn Traia et"K
Bo342ia si&9olis&ului lunar Bntree u &ult orie Bnhi#
puire" Rolul Euat !e pri&ele intui2ii ale unit42ii os&ie Bn
!e?Aoltarea ulterioar4 a &in2ii o&ene$ti este onsi!era9il"
Su9 se&nul Lunii' s#au !es4A:r$it sinte?e &entale !e o 3ran#
!ioas4 Aastitate' pe l:n34 are Bner4rile !e Dunitate a lu#
&iiH ale presoratiilor par neAre!nie $i u&ile" Na$terea'
<eun!itatea' &oarteaJ Luna' apa' <e&eiaJ re$terea Lunii'
re$terea Ae3eta2iei' re$terea o&uluiJ &oartea a palin3e#
ne?4' &oartea a un &o&ent Bn rit&ul os&i' &oartea a
o!ihn4 LreBntoarerea Bn Bntunere' Bn p4&:nt' Bn prenatalKJ
Bntunereul' ne<eriirea' seeta' Dr:ulHJ lu&ina' ploaia Llu#
&ina !i<u?4 a <ul3erului a!u4tor !e ploaie este ase&enea
lu&inii lunareK' 9o342ia Ae3etal4' D9ineleHJ lu&ea !e Eos $i
/;
*I+%EA EL4A,E
lu&ea !e sus' reBnAierea et" F iat4 :teAa !in seria !e
sinte?e &entale reate Bn Eurul Lunii" Tre9uie s4 st4rui&
Bns4 asupra araterului lor sinteti' unitar" Con$tiin2a are
le#a reat aAea Bntr#a!eAar o intui2ie unitar4 a Cos&osuluiJ
nu treea !in treapt4 Bn treapt4' !in e&9le&4 Bn e&9le&4'
a$a u& <ae& noi au&' :n! !esi<r4& ase&enea si&#
9oluri pri&or!iale"
i' a$a u& se poate Aor9i !e o <ilo?o<ie a presoratiilor'
ari Bnerau $i ei sa a<le ele&entele !e unitate ale Cos&o#
sului' se poate tot at:t !e 9ine Aor9i !e o D<ilo?o<ieH a Lunii'
!e rolul pe are 0#a Euat Bn rearea elor !int:i sinte?e &enta#
le' Bn e=pri&area si&9oli4 a unit42ii os&ie" Desi<r4&
Bnapoia aestor si&9oluri un i&ens e<ort !e unoa$tereJ 4i
nu este oare cunoatere 34sirea ele&entelor !e unitate ale
Aie2ii $i ale Cos&osuluiG Nu se 3hie$te aii o Aoin24 !e a
<ae lu&ea' !e a o uni<ia &a3i' Aiu' o&ene$teG Nu se a<l4
oare aii ori3inile i!ealis&ului &a3i' Bn aeast4 Bnera#
re !e a <ae lu&ea pentru a o Bn2ele3e $i st4p:niG
4;<L
DLou& re<ri3eriiH"""
Murin! 9o3atul $i aEun3:n! Bn ia!' $i#a ri!iat ohii $i 0#a
A4?ut pe La?4r Bn s:nul lui AAraa&" DAtuni stri3at#a el $i a
?is% 84rinte AAraa&e' <ie#2i &il4 !e &ine $i tri&ite pe La?4r'
sa#$i Bntin34 Bn ap4 A:r<ul !e3etului $i s4#&i r4oreas4 li&9a'
4i &4 hinuies Bn aeast4 A4paieH (Luca, 0;' (*K"
8e o laminetta or<i4' 34sit4 Bn 0/+- l:n34 Eleutherna' Bn
Creta' st4 sris% DAr! !e sete $i &4 pr4p4!es"""H
Bn &o&entul el &ai sole&n al litur3hiei Biseriii ro&a#
no#atolie' se a&inte$te ast<el su<letele &or2ilor% I"sis ,o-
mine et omnibus in %hristo Buiescentibus, locum refrigerii,
lucis et "acis, ut indulgeas, de"recamurV
i ine nu unoa$te ru34iunea !in sluE9a &or2ilor' la re$ti#
nii orto!o$i% DBn lo !e o!ihn4' Bn lo !e Aer!ea24' un!e nu
este nii Bntristare' nii suspin' i Aia24 <4r4 !e s<:r$itHG
Un arheolo3 <rane?' An!re 8arrot' a reluat !e ur:n!
pro9le&a aestui Dlo !e Aer!ea24H' Bntr#un !ou&entat stu#
!iu% Le =+efrigerium9 dans l?au-del LE!" 8aul Geuthner'
0+-,'0/) p" 3r" in#/\' nu&eroase <i3uriK" Bn patru &ari api#
tole' autorul eretea?4 onep2iile asupra DRe<ri3eriu&uluiH
Bn lu&ea 9a9ilonian4' ea anatolian4#siriana' Bn E3ipt $i Bn
re$tinis&ul pri&itiA LRo&a' Galia' A<ria !e Nor!K" Mate#
rialul !ou&entar este Bn ea &ai &are parte arheolo3i $i
epi3ra<i" An!re 8arrot a luat el Bnsu$i parte la unele s4p4#
0
Doa&ne' B2i ere& s4 ne !ai nou4 Bn$ine $i tuturor elor are se o!ih#
nes Bn Cristos un lo r4oros' !e lu&in4 $i !e pae (Ib$ lat$) (n$ ed$)$
*I+%EA ELIA,E
turi arheolo3ie Bn Mesopota&ia' $i artea !e <a24 !oAe!e$#
te Bn!eaEuns in<or&a2ia sa soli!4 Bn tot e priAe$te arheolo#
3ia 9a9ilonian4' sirian4 $i e3iptean4"
Le =+efrigerium 9 dans l ?au-del poate <i re?u&at Bn <oar#
te pu2ine uAinte% Bn toate reli3iile &ai sus &en2ionate' s#a
purtat !e 3riE4 a su<letul &ortului s4 nu su<ere !e sete pe
lu&ea ealalt4" Mortul B$i ontinua oareu& e=isten2a p4&:n#
teas4 pe t4r:&ul el4lalt" Tre9uia sa i se asi3ure F prin
&iEloae onrete sau &a3i#si&9olie F aeast4 Aia24 !e
D!inoloH" Dar lurul el &ai i&portant F &ult &ai i&por#
tant !e:t Dali&entareaH lui F era s4 nu <ie l4sat s4 su<ere
!e sete" De aeea' &ai ales Bn Ba9ilonia $i E3ipt' se <4eau
&ii anale prin are apa s4 aEun34 p:n4 Bn &or&:nt Lpp" ()
sM"K" Ap4 are Bi era A4rsat4 prin li9a2iuni $i are aAea o
i&portan24 apital4 Bn Aia2a "ost-mortem$
De ase&enea' nenu&4rate sunt senele Bn are se Bnt:lne$te
a$a#nu&itul DAas preaplinH' &otiA pe are 0#a stu!iat' au&
Bn ur&4' E!" 7an Buren Bn The -lo7ing 0ase and the 5od 7ith
Streams LBerlin' 0+--K" Toate senele aestea repet4 p:n4 la
o9sesie Da!4pareaH ?eilor' a oa&enilor Lsu<letele &or2ilorK'
a ani&alelor !intr#un Aas &iraulos' !in are se reAars4'
B&9el$u3at' apa" MotiAul aesta F are se Bnt:lne$te $i Bn
iono3ra<ia in!ian4 LDAasul plinH' "uma 6alasa) F s#a trans#
&is apoi' <ie !in entrele Aest#asiatie LBa9ilonia et"K' <ie
!in In!ia' Bn nenu&4rate tra!i2ii orna&entale !in Europa L$i
Bn Rena$tereK $i 8ersia L<" A" Coo&aras>a&S' 2a6as, part II'
Nashin3ton' 0+-0' pp" ;(#;-K"
14r4 Bn!oial4' a$a u& s#a spus !e &ult4 Are&e $i !up4
u& o9serA4 $i An!re 8arrot' Da!4pareaH aeasta are un sens
reli3ios" DApaH e onsi!erat4 su9stan2a Aital4 prin e=elen24J
el are D9eaH partiip4 la realitate' la DAia24H" Autorul nostru
Bns4 st4ruie &ai ales asupra Aalorii onrete a aestei Da!4#
p4riH" Les enfers sont certainement, comme la terre des .i.ants,
une region de grande chaleur et l ?eau est necessaire la
""LOCUM RE1RIGERUH"""
.ie"hsiBue Bu ?elle entretient et Bu ?elle "rolonge sans doute,
mais Bu ?elle conditionne a.Ant tout$ *ais cette autre idee
s ? a#oute aussiE l ?eau a"aise la soif, Bui est le"artage de ceu!
Bui habitent des"as de soleil et de deserts$ Et cette "reoccu-
"ation du =rafra/chissement9 n?est"as la moins dominan-
te$ L?eau de .ie ne"ou.ait etre Buefra/che et"ure
4
(o"$ cit$,
p" .-K"
Bntr#a!eA4r' oa&enii $i#au repre?entat aproape tot!eauna
DIn<ernulH a VpeW o totali?are a su<erin2elor p4&:nte$ti" De
alt<el' a$a u& n4!4E!ui& s4 !e&onstr4& pe Bn!elete Bntr#un
stu!iu speial' at:t istoria reli3iilor' :t $i <ollorul !eose#
9es !ou4 etape Lsau !ou4 Dst4riHK Bn on!i2ia "ost-mortemE
su"ra.ie3uirea $i nemurirea$
Su<letul &ortului DsupraAie2uie$teH :tAa ti&p Lp:n4 la o
reBnarnare' p:n4 la DXu!eata !e apoiH etK' apoi "iere sau
!eAine nemuritor LBn ter&eni re$tiniK" SupraAie2uirea su#
<letelor &or2ilor Bnsea&n4 Bns4' aproape Bn toate reli3iile'
prelun3irea larAar4 a e=isten2ei u&ane' !ra&atie" 1or&ula#
rea aestor Dsu<erin2eH' a aestei D!ra&eH se <ae tot!eauna
Bn ter&eni !e e=perien24 onret4' u&an4" De aeea' Bn nor#
!ul Europei' un!e su<erin2a o&eneas4 se tra!ue Bn ter#
&eni !e Dte&peratur4 s4?ut4H L<ri3' Bn3he2' &la$tin4 ree
et"K F In<ernul este nu&it g7ern, D9alt4H' $i epitetele sale
ele &ai <reAente sunt oer, oerfel DreeH sau rhe7 DBn3he#
2atH L<" X" 7en!rSes' L Enferglace, VinW +e.ue %eltiBue, 0+(+'
t" *;' pp" 0-*#0*(' Bn speial p" 0-.J A" H" Urappe' Etudes
(
In<ernul este u si3uran24' a p4&:ntul elor Aii' o re3iune u 4l#
!ur4 &are $i apa este aii neesar4 Aie2ii <i?ie pe are ea o Bntre2ine
$i o prelun3e$te <4r4 Bn!oial4' !ar pe are Bnainte !e toate o on!i2io#
nea?4' Bns4 aii se a!au34 $i alt4 i!ee% apa potole$te setea elor are
louies Bn re3iuni u soare $i u !eserturi" Iar aeast4 preoupare pen#
tru DraorireH nu este ea &ai pu2in !o&inant4" Apa Aie2ii nu putea <i
!e:t proasp4t4 $i pur4 (lb$fr$) (n$ ed$)$
+)
*I+%EA ELIA,E
de mthologie et defol6lore germaniBues, 8aris' 0+(/' p"
*;' Aor9in! !espre In<ernul lui Snorri SturlusonK"
De ase&enea' Bn ti&p e Bn Orient $i Bn Europa &e!ite#
ranean4 ultul &or2ilor este at:t !e le3at !e li9a2iile Dr4o#
ritoareH' san!inaAii unos o Nalhalla' un!e r4?9oiniii &or2i
se Bn4l?es en bu.ant la liBueur ca"iteuse ser.ie"ar Ies Wal-
6ries
<
LCu&ont' itat !e 8arrot' o"$ cit$, p" 0,)K" Iar Bn Bre#
ta3ne' &ortul su<er4 !e <ri3 $i !e sin3ur4tate a $i Bn ti&pul
Aie2ii" De aeea' ii re.ient s ?asseoir dans l ?Atre, chauffer
ses "ieds la braise, con.erser a.ec Ies ser.antes
I
et"
LAnatole le Bra?' La legende de la mort che& Ies Cretons
armoricains, e!" I7' !e<initiA4' 8aris' 0+(/' t" I' p" L7IK'
Bnto&ai !up4 u& Bn ter&eni !e e=perien24 u&an4 on#
ret4 F !ra3oste' nunt4' unire F se <or&ulea?4 toate e=pe#
rien2ele &istie' tot a$a se tra!u prin i&a3ini onrete st4rile
"ost-mortem$ A& 3re$i Bns4 !aa a& pri&i apa are se o<er4
&ortului nu&ai su9 aspetul ei onret" Cunoa$te& ast4?i u
!estul4 prei?ie sensurile &a3ie $i D&eta<i?ieH ale apei'
at:t Bn In!ia' :t $i Bn Mesopota&ia Lulturi are F &ai ales
su9 aest aspet' al si&9olis&ului aAati F au aAut rela2ii
protoistorie neBn!oielnieK" Coo&aras>a&S (2a6as, II' Ele-
ments of Cuddhist Iconogra"h et"K a ar4tat' u o 9o3at4
!ou&entare arheolo3i4 $i literar4' pre?en2a Aalorilor si&9o#
lie $i D&eta<i?ieH ale Apei Bn ulturile in!ian4 $i in!o#&eso#
poto&ian4" De alt<el' u :t Bnaint4& Bn ti&p $i ne apro#
pie& !e Bneputurile istoriei' u at:t aAe& !e a <ae &ai
<reAent u simbolul $i !ei u poliAalen2a sensurilor unui
se&n sau unui rit"
Mortul se reBntoare Bntr#o stare larAar4' <oarte apropiat4
u a Dse&in2elorH" A<ir&a2ia aeasta nu tre9uie Bn2eleas4
-
B:n! lioarea a&e2itoare serAit4 !e >alPirii (lb$fr$) (n$ ed$)$
*
El se Bntoare s4 se a$e?e Bn Aatr4' s4#$i Bn4l?eas4 piioarele la
E4rati' s4 stea !e Aor94 u serAitorii (lb$fr$) (n$ ed$)$
XLOCUM RE1RIGERIIH"""
+0
nu&ai Bn sensul onret' a3riol' pe are l#au aAut' 9un4oa#
r4' Bn E3ipt su9 in<luen2a reli3iei osiriene" L8arrot repro!u#
e' o"$ cit$, <i3" -*' una !in aele ele9re <i3uri nu&ite Dpatu#
rile lui OsirisH sau D3r4!inile lui OsirisH' are repre?int4 o
serie !e spie !in trupul &ortului' spie are sunt u!ate prin#
tr#o li9a2ie <unerar4" 8e o stel4 <unerar4 p4strat4 la British
Museu&' !e<untul a!resea?4 lui R: aeast4 ru34iune% Da
trupul s4u s4 poat4 3er&inaH' 8arrot' o"$ cit, p" 0)-' nota -"
S4 re&ar4& 4 R: este ?eul soarelui' $i' unos:n!u#se Aa#
loarea <ertili?ant4 a soarelui $i a apei' &ortul se roa34 s4
ai94 o soarta a3riol4% s4 DBnol2eas4H ase&enea se&in2e#
lor 9ine u!ate $i 3eneros Bn4l?ite !e ra?ele soarelui"
.
K
Dar' Bn a<ara !e sensul Da3riolH pe are Bl au li9a2iile &or#
tului Bn anu&ite reli3ii Lsau &o&ente !in istoria aestor re#
li3iiK' se poate Aor9i !e starea lar.ar a &ortului $i Bntr#un
sens &ult &ai 3eneral" Mortul se reBntoare Bntr#o stare oare#
u& a&or<a L!e e="' &or2ii' Bn a<ar4 !e DeroiH' B$i pier! &e&o#
riaJ <" 'diseea, artea 6IK" Este !ei' pe 9una !reptate'
soli!ari?at !e on!i2ia a&or<a' ne&ani<estat4 a apei" De aeea
se Bn3roap4 &ortul D3olHJ a!i4 eli9erat !e orie D<or&4H'
!e orie Dli&iteH" Soli!ari?area &a3i4 sau &isti4 L9ote?ul'
Bn sensurile sale prere$tineK a o&ului u apa Bi on<er4 noi
posi9ilit42i !e D3er&inareH' !e Dnou4 na$tereH" Ioan Bote#
?4torul 9ote?a pe oa&eni u ap4' puri<i:n!u#i !e p4atele
Aehi' anihil:n!u#le Aehea lor personalitate' asi3ur:n!u#le
o Dnou4 na$tereH" Apa are pretutin!eni aest sens 3eneral
!e stare pri&or!ial4' ne&ani<estat4' 9o3at4 Bn Airtu2i 3er&i#
natiAe' a!i4 Bn potente are B$i a$teapt4 &ani<estarea" Sensul
aesta se Aeri<i4 &ai ales Bn teoriile os&olo3ie <or&ula#
te si&9oli sau al<a9eti Bn at:tea ulturi in!o#&esopota&ie#
ne" Crea2ia Bnepe !in apeJ se Bnal24 pe un temei a$e?at !easu#
pra apelor Lsi&9olul lotusului plutin! pe ape etK"
C<" $i Nalmo!is, I L0+-/K' p" ();"
+(
*I+%EA ELIA,E
Moartea poate <i !ei sootit4 a o reBntoarere la anu&i#
te st4ri a&or<e" Bn <oarte &ulte ulturi' o 9un4 parte !in o&'
trupul $i anu&ite Dsu<leteH ale lui se !esprin! !e<initiA Bn
&o&entul &or2ii' Bntor:n!u#se Bn st4rile lor pre<or&ale"
Li9a2iile <unerare ar aAea' <4r4 Bn!oial4' sopul !e a <ai#
lita !e?inte3rarea aeasta a &ortului Bn on!i2ia pri&or!ial4'
a&or<4' are e si&9oli?at4 prin ape" Aeast4 !e?inte3rare'
eAi!ent' este ur&at4 $i !e o n4!eE!e po?itiA4' Bntr#o &ai 9un4
reinte3rare LBn Osiris' Bn DionSsos etK" Bnto&ai !up4 u&
Bntr#o ini2iere or<i4' 9un4oar4' Do&ulH &oare' se !es<ae
p:n4 la anihilare' a sa se poat4 i!enti<ia u DionSsos' u
D]eulH' u o stare suprapersonal4 Li&personal4K" Neofit asta
Bnsea&n4% Dplant4 nouaH' ol2ul Aer!e are s<ar&4 $i anihi#
lea?4 s4&:n2a' atuni :n! e 9ine u!ata"""
1ire$te' toate lururile aestea' pe are autorul nostru nu
le spune pentru 4 se &ul2u&e$te s4 ur&4reas4 &otiAul con-
cret al apei $i al Dre<ri3eriu&uluiH' ar tre9ui !isutate Bn a&4#
nunte pentru a#$i reAela lo3ia lor seret4" O Ao& <ae' poate'
u un alt prileE" Deoa&!at4' sa re&ar4& 4 setea are 9:n#
tuie pe el4lalt t4r:& $i pe are 8arrot a ur&4rit#o Bn &onu#
&ente $i Bn te=te' !in ele &ai Aehi ulturi &esopota&iene
p:n4 la Bneputurile re$tinis&ului ro&ano#atoli' setea
aeasta poate <i Bn2eleas4 $i !in alt punt !e Ae!ere !e:t
el realist" Con!i2ia u&an4' su<erin2a' Bntr#un uA:nt orie De=#
perien24H istori4' a <ost pretutin!eni e=pri&at4 prin DseteH"
MesaEele reli3ioase $i &istie potoles DseteaH !e Aia24 a
oa&enilor' Bi Da!ap4H la i?Aoarele a!eA4rului et" Ma=i&ul
!e su<erin24 o&eneas4 a <ost <or&ulat Bntot!eauna prin
DseteH" Cu :t o&ul su<er4 &ai &ult' u at:t e &ai Bnsetat !e
Du&ne?eu' !e a!eA4r' !e lini$te' !e iu9ire"
Apa' are Bn sensul &a3i $i reli3ios reBntoare pe o& Bn#
tr#o stare ne!i<eren2iat4' a&or<4' !e Ds4&:n24H' aEut:n!u#0 Bn
aela$i ti&p s4 se Dnas4 !in nouH' apa aeasta' Bn sens &is#
ti' Dpotole$teH pe o&' a!i4 Bi ur&a e=perien2a' !urerea" S#ar
DLOCUM RE1RIGERIIH"""
+-
putea spune' <4r4 para!o=' 4 nu&ai !up4 e a aEuns Bntr#un
refrigerium $i s#a a!4pat p:n4 la sa2ietate &ortul D&oareH
u a!eA4rat" A!i4 !ep4$e$te ulti&ele etape ale on!i2iei
u&ane F topin!u#se Bntr#o stare i&personal4' total4' ne!i<e#
ren2iat4" C:t4 Are&e este DBnsetatH # r4&:ne o larA4 su9#
u&an4' !ar hinuit4 Bn4 !e De=perien2eH" SupraAie2uirea
aeasta nu este nii moartea a!eA4rat4' nii nemurirea$
Bn sens &isti !ei' apa are potole$te setea &ortului ur&4
e=perien2a' aEut:n!u#0 s4 D&oaraH u a!eA4rat' s4 se !es#
<a4 !e<initiA !e on!i2ia u&ana"""
4;<X
SNAINTE ,E =*I+A%'LUL 5+E%9
95
/nainte de =miracolulgrec9
De la palatul lui Minos' !in UnoVsosW' $i p:n4 la &eta<i?i#
a platoni4' !ru&ul e 3reu $i Bntortoheat" R4!4inile 3:n#
!irii 3ree$ti sunt B&pl:ntate Bn &ulte p4r2i !in Asia Mi4'
Bn Creta' Bn Traia' $i poate hiar &ai !eparte' Bn LS!ia' Iran
$i E3ipt" Din toate aeste 3eo3ra<ii spirituale s#a ali&entat 3e#
niul 3re" E<ortul s4u !e asi&ilare $i rea2ie r4&:ne $i ast4?i
&iraulos' hiar !up4 e s#a Bneput s4 se unoas4 iAili#
?a2iile retane $i ila!ie' !up4 e lu&ea e3eean4 $i ultu#
rile a<ro#asiatie au <ost a!use la lu&in4" A reunoa$te D&ira#
olulH aestui e<ort !e rea2ie nu Bnsea&n4 a nesooti totu$i
<luAiile preelenie $i e=traelenie are au ali&entat $i' Bn
9un4 parte' au orientat 3eniul 3re" In ase&enea pro9le&e
o&ple=e' un!e tre9uie s4 2ii pasul VuW !esoperirile arheo#
lo3ie !in toat4 Me!iterana' s4 ur&4re$ti stu!ii !e orientalis#
ti4' !e istoria $tiin2elor $i !e istoria reli3iilor' e 3reu !e
p4strat o Eust4 &4sura" E 3reu !e a nu lua Datitu!ineH' a!i4
!e a nu e=plia D&iraolul 3reH nu&ai prin Orient' sau
nu&ai prin Creta' sau nu&ai prin Dpelas3iH" Cel !int:i $i
el &ai serios &erit al 4r2ii !lui 8ierre#Ma=i&e Shuhl F
Essai sur laformation de la"ensee grecBue LAlean' 0+-*K
F este lipsa sa !e Datitu!ineH $i !e DnoutateH" Bn aproape
patru sute !e pa3ini !e te=t F ele &ai &ulte aoperite pe
trei s<erturi !e note F' se spun <oarte pu2ine lururi Dori3i#
naleH" Dar se a!un4 o enor&4 in<or&a2ie' 9ine uleas4' !iret
!e la surs4' $i 9ine !istri9uit4' in<or&a2ie are n#ar <i putut
str49ate alt&interi p:n4 Bn erurile nespeialistilor' pentru
4 ?4ea Bn&or&:ntat4 Bn DBuletineH' DArhiAeH $i DContri#
9u2iiH inaesi9ile" S#a lurat at:t !e &ult Bn ulti&ele !ee#
nii asupra ulturilor preelenie' Bn:t niio!at4 nu $tii 9ine
!e un!e s4 Bnepi $i un!e s4 te opre$ti" 7olu&ele lui Sir
Arthur EAans sunt ilopie' $i ele nu epui?ea?4 totu$i eea
e se $tie ast4?i !espre Creta" C:teAa ra<turi sunt neBn4p4#
toare pentru a a!una pu9lia2iile pe ?ee ani re<eritoare nu#
&ai la iAili?a2iile &ienian4 $i ila!i4"
8ro9le&a in<luen2elor orientale a 4p4tat ast4?i o u totul
alt4 <or&4 !e:t pe Are&ea :n! se Aor9ea !espre DTales
$i E3iptulH sau D8ita3ora $i In!iaH" Da4 n#ar it?' irani$ti a Shae!er $i Nesen#
!onP au arunat#o asupra &ultiplelor i?Aoare !e spirituali#
tate iranian4 F $i Bn4 aspetul lururilor ar <i <un!a&ental
shi&9at" Tot &ai &ult se i&pune apaitatea e=ep2ional4
!e in<luen2e $i <ertili?4ri spirituale !e are a !at !oAa!4 Ira#
nul" Da4 a& putea Aor9i u &ai &ult4 si3uran24 !espre
Dse&in2iile iranieneH' ar tre9ui s4 a!&ir4& Airtu2ile lor iAi#
le' or3ani?a2iile lor Bn su!ul Rusiei' Bn p4r2ile Daiei' Bn
Asia !e Aest' Bn nor!ul In!iei' pe platoul iranian" Dar eea
e nu ni se Bn34!uie' Bn4' s4 a<ir&4& asupra Drasei iranie#
neH pute& onstata Bn le34tur4 u puterile sale spirituale"
Intui2iile os&olo3ie $i &orale ale iranienilor au <ost aep#
tate $i asi&ilate !e aproape toat4 lu&ea &e!iteranean4 $i
european4" C:t !e &ult a in<luen2at an3iolo3ia in!ian4 $i
iu!ai4 os&olo3ia 3rea4 $i &orala Bntre3ii Europe !e &ai
t:r?iu L!e la ]arathustra $i p:n4 la -aust ontinuitatea e
i&presionant4J lupta !intre Bntunere $i Lu&in4' !intre Bine
$i R4u' puteri os&ie' reale' !eopotriA4K sunt lururi are
se $tiu" Este &ai pu2in unosut4 apaitatea !e re&isten3
a aestor intui2ii" Ele se B&potriAes F u sues' 4i influen-
3ea& F ori4ror ulturi str4ine are' Bntr#un anu&it &o#
&ent istori' au pus st4p:nire pe o anu&it4 se&in2ie iranian4"
+;
*I+%EA ELIA,E
Bn re$tinis&' a proAoat &area shis&4 &aniheist4' are
a str494tut Bntrea3a 8eninsul4 Balani4 $i a aEuns p:n4 Bn
su!ul 1ran2ei $i pe 24r&urile nor!ie" 8retutin!eni un!e a
aEuns aeast4 shis&4' su9 <eluritele ei <or&e L9o3o&ilis&'
al9i3en?i etK' a reat sau a loali?at le3en!e $i &ituri" 1ol#
lorul 9alani $i <ollorul nor!i Lle3en!a Ds<:r$itului p4#
&:ntuluiH' ragna-ro6) sunt unite to&ai prin ele&entele
aestea iraniene" 8uterea !e re?isten24 a spiritualit42ii iranie#
ne s#a Aeri<iat $i Bn a?ul isla&is&ului" Su<is&ul este Bn
9un4 parte o rea2ie persan4" Cultura ara94 a <ost p4truns4
$i !o&inat4 !e s:n3e iranian" In<luen2ele arhitetonie se
reunos at:t Bn 9iseriile 9i?antine' :t $i Bn Bntre3 DstilulH
irano#ara9 are a unit :n!Aa lu&ea iAili?at4 !e la 8irinei
p:n4 Bn Hi&alaSa"""
M#a& oprit :teAa lipe asupra aestui e=e&plu !e Din#
<luen24 oriental4H' a s4 pun Bn eAi!en24 :t !e shi&9ate
sunt ast4?i perspetiAele Bn aeast4 &ult !e?94tut4 pro9le&4
$i a s4 prei?e?' Bn aela$i ti&p' o &eto!4 !e luru" Nu ori#
e Din<luen24H poate <i luat4 Bn sea&4 Bn e=pliarea unei ul#
turi" Nu&ai aele intui2ii are pornes !e la un nea& crea-
tor, are sunt purtate !e aest nea& pretutin!eni un!e aEun3e
el' are !oAe!es oareare poliAalen24 F a!i4 pot <i asi&i#
late !e &ai &ulte ulturi str4ine F' nu&ai ase&enea intui#
2ii tre9uie luate Bn sea&4" Ca?ul iranienilor este un e=elent
e=e&plu" Capaitate reatoare e=ep2ional4% in<luen2ea?4
$i pre<ae a9solut toate ulturile u are Aine Bn ontat Lin#
!ian4' iu!aia' 3rea4' re$tin4' isla&i4KJ reea?4 $i poart4
u sine &ai ales intui3ii fundamentale L!ualis&J Ds<:r$itul
p4&:ntuluiHJ an3iolo3ieJ os&olo3ieK F intui2ii are pot
<i u$or aeptate !e orie nea& $i !e orie ultur4"
Bn a?ul Greiei' Sir Arthur EAans a !oAe!it u prisosin#
24 4 Bntrea3a reli3ie or3ani?at4 Bn Eurul unei Mari#]ei2e $i
a i&plia2iilor ei Lultul ar9orilor' $arpele' poru&9elul et"K
este !e ori3ine retan4" Strutur4 reli3ioas4 net !eose9it4
+,
!e ea a DelenilorH lasii F ari au ela9orat o reli3ie Doli&#
pi4H' apolini4' Airil4' ontinental4" Bn aeast4 priAin24' apor#
tul iAili?a2iei retane' Bn &area sinte?4 3reeas4 !e &ai
t:r?iu' e inontesta9il" 1ie 4 pretutin!eni' Bn Marea E3ee'
s#a or3ani?at la o anu&it4 epo4 ultul Marii#]ei2e' <ie a
a <ost !iret i&portat !in Creta' i&portant este <aptul 4
si&9olis&ul teluri $i !e&etri' ele&entul Ae3etal $i <e&inin'
are apare u at:ta Aiolen24 $i at:t !e <ertil Bn ultura 3reeas#
4' este e!"rimat prin <or&e retane" Aportul retan este'
Bn aest a?' 9ine !eli&itatJ pe !e o parte' e!"erien3e spiritu#
ale oareu& e=terioare ulturii 3ree$ti sunt r4sp:n!ite $i
ap4t4 hiar o anu&it4 supre&a2ie Bn GreiaJ pe !e alt4 par#
te' aeste e=perien2e sunt e!"rimate prin <or&ule retane" Un
aport !ei $i !e on2inut' $i !e <or&4" C4 aeast4 D<or&4H' aeas#
t4 De=presieH este si&9oli4 $i &iti4 nu are prea &are i&#
portan24" Creta partiip4 Bn4 la o ultur4 preal<a9eti4' Bn#
tru ni&i in<erioar4 ulturilor !e tip al<a9eti" Mitul' si&9olul'
iono3ra<ia pot e=pri&a tot at:t !e preis nu nu&ai un DstilH
3lo9al !e e=isten24 Lu& se re!eK' i $i nuan2ele' e=ep2i#
ile' Aalorile &ini&e" LN4!4E!uies sa !oAe!es aeasta prin#
tr#un stu!iu !e apropiat4 apari2ie $i asupra si&9olurilor Bn
ulturile austro#asiatie $i oeanie" E su<iient s4 ne a&in#
ti&' !eoa&!at4' !e rolul at:t !e o&pliat pe are Bl Eoa4
Ea!ul Bn iAili?a2ia hine?4
0
" 8rin <or&e' ulori' e&9le&e'
rit&uri $i sunete' pietrele !e Ea!' a$e?ate Bn 9r424ri' purtate
Bntr#o anu&ita or!ine' pot e=pri&a un nu&4r neBnhipuit
!e nuan3e$ Bun4oar4% sunt <ata unui proprietar !in !istritul
utare' a& optspre?ee ani' sunt lo3o!it4' B&i plae pri&4#
Aara' pre<er utare pas4re $i utare <loare et" Toate aes#
tea sunt e=pri&ate deodat "rin rit&urile $i ulorile Ea!ului'
$i sunt aesi9ile oricui$ Deoaree arateristia iAili?a2ii#
0
C<" DXa!H Bn Aolu&ul -ragmentarium L0+-)K' pp" ;) $i ur&"J ibid$,
pp" +) sM" D7e$&:nt $i si&9olH"
+/
*I+%EA ELIA,E
lor e=traal<a9etie' are <oloses si&9oluri $i e&9le&e Bn
lo !e <or&ule orale sau srise' este ecumenicitatea lor $i
eea e a& putea nu&i Di&e!iatitateaH lor F un opil' a $i
un 94tr:n' un o& ultiAat' a $i un i3norant pot Bn2ele3e !i#
ret $i !intr#o sin3ur4 arun4tur4 !e ohi tot eea e inten#
2ionea?4 s4 le o&unie e&9le&a $i si&9olul" 7irtutea !e
o&uniatiAitate a se&nelor a s4?ut si&2itor Bn ulturile
!e tip al<a9eti' un!e i3noran2a' A:rsta' lasa soial4' speia#
litatea sunt o9staole Bn alea Bn2ele3erii unei i!ei sau unui
senti&ent' :n! ele sunt <or&ulate alt<el !e:t oral"K
Ca s4 ne Bntoare& la artea lui Shuhl' at:t !e 9o3at4
Bn su3estii' to&ai pentru 4 e 9o3at4 Bn pro9le&e' Ao&
spune 4 autorul Bnear4 s4 prin!4 Dr4!4inileH 3:n!irii
3ree$ti Bn <oarte &ulte louri' $i <oarte !eparte" Se Aor9e$#
te Bn aeast4 arte !e souillures et "urifications> im"reca-
tions, defi!ions et"resages> magie meteorologiBue et agrai-
re> ordalie, serment et mantiBue> incubations et medecine
G
$
A& transris nu&ai su&arul pri&ei p4r2i' are nu uprin!e
&ai &ult !e ini?ei !e pa3ini" Bn partea a !oua' Bnhina#
t4 prinipalelor etape ale eAolu2iei reli3ioase p:n4 la Ho#
&er' se Aor9e$te !espre reli3ia retan4' !espre aheeni' Mie#
ne $i Ho&er" Ur&ea?4 apoi stu!iul &ilesienilor' al D3:n!irii
&istieH LEleusis' ultul lui DionSsos' or<is&ul $i pita3oreis#
&ulK' a presoratiilor &eta<i?iieni' a so<i$tilor' sien2iatilor
$i tehniienilor" Dup4 u& se Ae!e' 8" M" Shuhl plea4 !e
la Dsupersti2iiH $i o9ieiuri populare' &ulte !in ele ne<iin!
nii &4ar rea2ia e=lusiA4 a &e!iteraneenilor' i apar2i#
n:n! Bntre3ii o&eniri Bn <a?a etni4' $i aEun3e la 8laton"
LAsupra aestui <ilo?o<' a pu9liat !e alt<el un Bntre3 stu!iu
F 1laton et l ?art de son tem"s F $i <434!uie$te sa reAin4
++
(
Mur!4riri $i puri<i4riJ i&prea2ii' !e<i=ii $i preAestiriJ &a3ie &e#
teorolo3i4 $i a3rar4J or!alie' Eur4&:nt $i pre?iereJ inu9a2ii $i &e!i#
in4 (lb$fr$) (n$ ed)$
Bntr#o lurare !e &ari propor2ii"K Meto!a aeasta !e a proe#
!a' !e$i a <ost uneori aspru ritiat4 L<" s:n3eroasa reen?ie
pe are i#o !e!i4 Xa&es T" Allen Bn Isis, septVe&9rieW 0+-.'
pp" *;+#Z#,)K' ni se pare $i Eusti<iat4' $i <oarte <ertil4" Este
o Bnerare e<iae !e a le3a etno3ra<ia !e istorie $i spiri#
tualitatea popular4' anoni&4' !e istoria <ilo?o<iei" C:n! Henri
Berr $i#a pu9liat pri&ul Aolu& !e DAAant#proposH la seria
E.olution de l?humanite, A" 7an Gennep a sris Bn *ercure
de -rance o !estul !e ironi4 reen?ie' Bntre9:n!u#se !a4
istoria &ai poate <i onsi!erat4 o D$tiin24 a Aeaului al
66#leaH" Bntr#a!eA4r' Aeaul nostru a !esoperit nu nu&ai
etno3ra<ia F u& re!e 7an Gennep F' i $i DstilulH' i&por#
tan2a oletiAit42ilor Bn ela9orarea &arilor sinte?e spiritua#
le" Este &ai pu2in i&portant' re!e 7an Gennep' !e a u#
noa$te istoria unui <araon sau a unui re3e &e!ieAal' !e:t
!e a unoa$te istoria unui o9iei sau a unei institu2ii" 8e !e
o parte' pentru 4 Bn a?ul !int:i niio!at4 nu Ao& putea
aAea toate documentele, $i hiar :n! le#a& aAea Le=e&#
plu% istoria onte&poran4' R4?9oiul el MareK' ele nu s#unt
se&ni<iatiAe' re<erin!u#se la in!iAi?i' la 3rupuri !e in!iAi?i'
la eAeni&ente tre4toare' la onEunturi unieJ pe !e alta
parte' istoria unui in!iAi! sau a unei epoi stu!iate prin
<aptele in!iAi?ilor s4i !e sea&a este un luru e=terior' 4i
la ea n#a partiipat o Bntrea34 o&unitate' n#a &o!i<iat
Aia2a unei Bntre3i o&unit42i' !e:t Bnt:&pl4tor $i tre4tor"
Meto!a etno3ra<i4 F Bn are se uprin!e soiolo3ia' !ar
Bn are nu !o&in4 ea F poate !a sea&a !e ade.rata isto#
rie a o&enirii' a!i4 !e tr4irea ei real4' !e !esoperirile ei
oletiAe' !e pro3resul sau re3resul eiJ Bn orie a?' !e o is#
torie pe are au <4ut#o to3i oa&enii $i la are to2i oa&enii
2in' !oAa!4 4 o p4strea?4 $i o <oloses"
ControAersa aeasta !intre DistoriiH $i Detno3ra<iH nu este'
!esi3ur' !e:t la Bneputul ei" De partea 4rora Aa <i i?9:n#
!a' Bn aest Aea al DoletiAis&olo3iilorH !e tot <elul' se
0))
*I+%EA ELIA,E
BntreAe!e !e pe au&" Nu nu&ai pentru 4 etno3ra<ia ne aEu#
t4 s4 reonstitui& istoria total4 a 3rupurilor u&ane' i $i
pentru 4 prin ea ni se reAelea?4 DstilurileH <eluritelor ulturi'
stiluri or3anie' !e Dpsiholo3ie a9isal4H' u& spune Luian
Bla3a' la are au partiipat' u sau <4r4 Aoia lor' hiar ei &ai
3eniali reatori" Stu!iile Bn le34tur4 u stilul ulturilor ne
aEut4 s4 eAit4& at:t u&plitele ere?ii &ar=iste' :t $i insu#
<iien2ele soiolo3iei"
8ierre#Ma=i&e Shuhl n#a aAut Bn Ae!ere nii o ipote?4
asupra DstiluluiH elen' nii o interpretare <eno&enolo3i4 a
<ilo?o<iei prearistotelie" D#sa s#a Bntre9at Bns4' Bntru :t &ulti#
plele ere!it42i e=trara2ionale F <ie ele populare' a Marea#
]ei24 !in Creta' <ie apar2in:n! unor anu&ite elite' a or<is#
&ul F au <ertili?at $i au &o!i<iat 3:n!irea 3rea4" A !eso#
peri ori3inea e=trara2ional4' Dsar4H a tuturor institu2iilor
$i hiar a elor &ai pro<ane instru&ente !e o&uniare' u&
e !e pil!4 &one!a L<" p" 0./ !espre stu!iile lui Lau& asupra
ori3inii rituale a 9anilor $i &4surilorK' este un e=eri2iu <asi#
nant $i !estul !e pri&eE!ios' la are au a!erat aproape Bn
totala lor &aEoritate saAan2ii ulti&elor !eenii" Se unos
ast4?i un nu&4r i&presionant !e <apte asupra aestui luru"
8ro9le&a pe are Shuhl $i#a propus s#o re?olAe F a!i4'
Bnainte !e toate' s#o e=pun4 Bn !atele ei at:t !e o&ple=e
F este Bns4 $i &ai !eliat4" D#sa se Bntrea94 Bn e &4sur4
aeste 9o3ate $i !iAerse ere!it42i au p4truns Bn <ilo?o<ia pro#
riu#?is4 J a!i4 Bn e &4sur4 DstilulH !e Aia24 preeleni $i
popular a putut s4 <ie e=pri&at <ilo?o<i" 14r4 a ne !a r4spun#
suri nete $i !e<initiAe la toate pro9le&ele pe are le ri!i4'
Shuhl onstata un nu&4r i&presionant !e <apte Bn le34tur4
u re?isten2a ele&entului e=traeleni" Re?ultatele aestea
pot <i on<ir&ate $i Bn alte ?one !e ultur4" Bun4oar4 Bn In!ia'
un!e ea &ai popular4 <ilo?o<ie' Yo3a' nu este F a$a !up4
u& a& Bnerat s#o !oAe!i& Bntr#o arte reent4 F !e:t
0)0
<or&ularea' Bn ter&eni !e <ilo?o<ie Din!o#arian4H' a unor
str4Aehi intui2ii autohtone' pre!raAi!iene $i preariene"
De alt<el' Bntrea3a serie !e <apte pe are le !isut4 Shuhl
B$i pot 34si orespon!en2e $i l4&uriri Bn alte ?one !e ultu#
r4" Reiti2i <ra3&entul !in E&pe!ole !e la pa3ina -)* $i
o&para2i u aei Bn2elep2i tau&atur3i taoi$ti' pe are Marel
Granet DLa 1ensee chinoise, pp" .)0 $i ur&"K i#a Bn2eles $i
o&entat at:t !e 9ine" Aeea$i onep2ie &a3i4#<ilo?o<i#
4' aelea$i tehnii spirituale' aeea$i Aia24" Co&para2i !e
ase&enea Dso<i$tiiH cu"ari.r#a6as !in ti&pul lui Bu!!ha"
i unii' $i al2ii sunt <ilo?o<i sau ase2i Dr4t4itoriH' u&9l:n!
!in etate Bn etate pentru a sus2ine anu&ite te&e' oriare'
Bn le34tur4 u Cos&osul sau u noroul Bn !ra3oste" Lupta
lui Sorate B&potriAa so<i$tilor ne a&inte$te lupta lui Bu!!ha
B&potriAa aestor "ari.r#a6as$
4;<L
/nainte i du" = miracolul biblic 9
Nu r4&:ne nii o Bn!oial4 4' al4turi !e D&iraolul 3reH'
a e=istat un D&iraol e9raiH' &a3ni<i Bn<lorit Bn &esianis&
$i !ep4$it Bn &esaEul lui Cristos" Dar ase&enea D&iraoleH
au ap4rut ele !eo!at4 Bn lu&ea a<ro#asiati4 $i &e!iteranea#
n4G Bntr#o roni4 pree!ent4 LDBnainte !e O&iraolul 3re_HK'
a&intea& :te iAili?a2ii $i :te sensi9ilit42i au ola9orat
la elo?iunea uluitoare a ulturii elenie" DMiraolul 3reH
nu r4&:ne Bntru ni&i $tir9it !up4 toate !esoperirile arheo#
lo3ie $i interpret4rile stilistie !in ulti&ii trei?ei !e ani"
Dar au& Bi pute& Bn2ele3e &ai 9ine DistoriaH' Bi 34si& ori3i#
nile' Bi <i=4& etapele' Bi prei?4& ori3inalitatea" Stu!ii ase#
&4n4toare s#au <4ut $i Bn eea e priAe$te D&iraolul e9raiH"
Unii orientali$ti au e=a3erat hiar pro9a9ilele in<luen2e e=er#
itate !e ultura $i 3:n!irea 9a9ilonian4' e3iptean4 $i irania#
n4 asupra !e?Aolt4rii on$tiin2ei &orale $i reli3ioase iu!aie"
Dup4 ele !int:i &ari reAela2ii arhitetonie ale Mesopota#
&iei' s#a re?ut hiar 4 &onu&entele 9a9iloniene $i asirie#
ne Aor shi&9a toat4 perspetiAa &o!ern4 asupra Bi9liei"
Lururile nu s#au petreut Bnto&ai" Desoperirile !in Meso#
pota&ia' al4turi !e pro3resele e3iptolo3iei' au ontri9uit
Bntr#o &are &4sur4 la Bn2ele3erea D&iraolului e9raiH" Dar
perspetiAa &o!ern4 asupra Bi9liei n#a <ost <un!a&ental
shi&9at4" DMiraolulH a r4&as ne$tir9it" Este a!eA4rat 4 "
un orientalist a Xa&es HenrS Breaste! a<ir&4 Bntr#o arte
e=ep2ional !e interesant4% DOr3ani?area soial4 $i !e?Aolta#
rea &oral4 a u&anit42ii Bn 7alea Nilului' are e u trei &ii
SNAINTE FI ,U1R =*I+A%'LUL CICLI%9 0)-
!e ani &ai Aehe !e:t ea a eAreilor' a ontri9uit esen2ial la
<or&area aelei literaturi e9raie pe are noi o nu&i& 7ehiul
Testa&ent" Mo$tenirea noastr4 &orala !eriA4 a$a!ar !intr#un
treut uman &ai lar3 $i u &ult &ai Aehi !e:t aela al
eAreilor' $i &ai !e3ra94 se poate spune 4 ne#a Aenit "rin
ei !e:t de la eiH (The ,a7n of %onscience, Ne> YorP'
0+--' p" 67K" Lurul este a!eA4rat' !ar nu&ai Bn parte" 1oarte
&ulte intui2ii reli3ioase Bnalte $i no2iuni &orale preise au
<ost !esoperite pe 7alea Nilului' u !ou4 &ii !e ani Bnain#
te !e pri&ele te=te 9i9lie" Dar 3:n!irea $i sensi9ilitatea
e3iptean4 au unosut' apoi' etapele <inale ale ori4rei ul#
turi% sterilitate' !o3&atis&' &oarte" De$i a e=istat un Di&pe#
rialis& e3ipteanH sau Thut&es III $i !e$i un A&enophis I7
Bnear4 intro!uerea unui &onoteis& sui-generis, ultura
e3iptean4 nu#$i :$ti34 aele Aalen2e uniAersale !e are !4
!oAa!4 D&iraolul 9i9liH" Nu&ai Bn a?ul :n! aept4&
<asinantele te?e ale lui Geor3e Elliot#S&ith $i ale eleAilor
s4i XaPson $i 8errS pute& Aor9i !espre araterul uniAer#
sal al ulturii e3iptene" Lurul aesta nu#0 <ae un e3ipto#
lo3 at:t !e preaut a Breaste!" El Bnear4 Bns4' Bn &a3ni<i#
a sa arte Aurora contiin3ei, o sinte?a a tuturor uno$tin2elor
noastre !espre e3ipteni' &esopota&ieni $i iranieni' prin are
s4 !oAe!eas4 Aali!itatea &oral4' <ilo?o<i4 $i reli3ioas4 a
o&enirii pre9i9lie"
Aela$i sop $i#0 propune $i Charles Xean' Bn al treilea $i
ulti&ul Aolu& !in lurarea sa Le *ilieu bibliBue a.Ant :e-
sus-%hrist, Bn are se oup4 to&ai !espre% Les Idees reli-
gieuses et morales L8aris' 0+-;' Li9raire orientaliste 8aul
Geuthner' 6C [ ,(/ p" I' in#/\' u /) V!eW plan$e" 8ro<e#
sorul Charles Xean este un orientalist speiali?at Bn pro9le&e#
le su&eriene $i 9a9iloniene' !o&enii Bn are a pu9liat :#
teAa 4r2i <un!a&entale (Shumer et A66ad, 8aris' 0+(-J La
Litterature des Cabloniens et desAssriens, 0+(*J La 1eche
che& les Cabloniens et les Assriens, 0+(.J La +eligion
0)*
*I+%EA ELIA,E
sumerienne, 0+-0' toate Bn E!itura 8aul GeuthnerJ a& a&intit
nu&ai 4r2ile are nu sunt !e strit4 speialitate' 4i Charles
Xean este $i un e&erit e!itor $i tra!u4tor !e te=te unei<or#
&e' Bn speial reli3ioase $i Euri!ieK" Nu unos pri&ele !ou4
Aolu&e !in aeast4 i&portant4 lurareJ ele se oup4 u Isto-
ria i ci.ili&a3ia L-.) p"' 0+((K $i Literatura L;.) p"' 0+(-K
popoarelor are au intrat Bn ontat u eAreii" Cel !int:i Aolu&
a <ost' Bn anu&ite eruri' ritiat u !estul4 Aiolen24" I se
repro$a pro<esorului Charles Xean lipsa !e perspetiA4 istori#
4 Bn su9ietele pe are le tratea?4" De a9ia au&' Bn pre<a2a
elui !e#al treilea Aolu&' Bn2ele3e& preis planul $i inten2ii#
le aestui Aast tratat !e aproape !ou4 &ii !e pa3ini" 8ro<eso#
rul Charles Xean $i#a pu9liat ursul uniAersitar !espre anti#
hit42ile 9i9lieJ re!atat <4r4 3:n!ul !e a Ae!ea Areo!at4
lu&ina tiparului' aest urs uprin!ea' <4r4 Bn!oial4' ineAita#
9ile repet4ri $i oareare Vlips4 !eW <luen24" Aeste Aiii sunt
onsi!era9il atenuate Bn Aolu&ul !e <a24" LDe$i' $i aii' repet4ri#
le sunt uneori a9u?iAeJ !" p" aelea$i r:n!uri' !espre sa!u#
eeni $i <arisei' se Bnt:lnes $i la pp" .;+#.,)' $i la p" ;,-"K
Totu$i' tratatul pro<esorului Charles Xean este &enit s4 a!u4
&ari <oloase elor ari Aoies s4 unoas4 re?ultatele ulti&e
ale orientalistiii $i arheolo3iei 9i9lie" Le *ilieu bibliBue
este pu9liat &ai ales pentru nespeiali$ti' !e$i autorul itea#
?4 !e ele &ai &ulte ori !in ori3inal $i <ae uAenitele tri&i#
teri hiar la ole2iile !e !ou&ente e3iptene $i &esopota&ie#
ne" A$a u& a <ost re!atat4' aeast4 arte Aa aAea rolul pe
are 0#a aAut pentru o 3enera2ie Bntrea34 tratatul lui 1elten
asupra epoii Noului Testa&ent"
8oate 4 planul Bntre3ii lur4ri nu este to&ai <eriit ales"
Le *ilieu bibliBue este B&p4r2it pe epoi istorie% Les hom-
mes de la"rehistoire Lpp" -#-*KJ ,e"uis 0aurore de l?histoi-
re#usBu?au II
e
millenaire Lpp" -,#(./KJ ,e"uis les tem"s
mosaiBues #usBu ? la ca"ti.ite de Cablone Lpp" (;-#*0*KJ
,e"uis la ca"ti.ite de Cablone #usBu ? la domination ro-
SNAINTE FI ,U1R =*I+A%'LUL CICLI%9 0).
mAine Lpp" *0,#;0*KJ KuelBues conce"ts communs a7c"o"u-
lations du milieu bibliBue$ %onclusions Lpp" ;0,#;/;K" 1iea#
re !in aeste &ari epoi istorie este la r:n!ul ei B&p4r2it4
Bn &ai &ulte apitole LE3iptul' Ba9ilonia' Iu!eea' 1eniia'
Greia etK' iar apitolele uprin! para3ra<e speiale !e#
spre <ieare ?eu Bn parte' !espre o9ieiuri' ritualVuriW' i!ei
&orale et" Letura 4r2ii este' a$a!ar' Bn3reunat4 !in au#
?a e=esului !e o&parti&ente" Cu& !atarea !ou&entelor
unei<or&e nu este Bn4 9ine prei?at4' anu&i2i ?ei sau anu#
&ite onep2ii reli3ioase sunt apro=i&atiA <i=ate Bntr#un para#
3ra< sau altul" Repet4rile sunt !ei ineAita9ile" C4i se Bnt:&#
pl4 a nu&ele unui ?eu 9a9ilonian sa apar4 Bntr#o anu&it4
epo4 <4r4 nii o alt4 e=plia2ie supli&entar4J ?eul aela
ap4t4 i&portan24 nu&ai :teAa sute !e ani Bn ur&4' :n!
!ou&entele Aor9es preis !e ultul lui $i !e loul lui Bn ie#
rarhia !iAin4" 8entru a se p4stra :t &ai aproape !e Da!eA4#
rul istoriH' autorul !e!i4 un surt para3ra< ?eului Bn!at4
e nu&ele lui apare Bn !ou&ente' apoi reAine u a&4nun#
te Bntr#un para3ra< ulterior' :n! !ou&entele Bi per&it s4#i
reonstituie pro<ilul reli3ios $i ultural' $i a$a &ai !eparte'
p:n4 la s<:r$itul 4r2ii" Nu sunt !ei nu&ai ini sau $ase
D<luAii &entaleH Lsensi9ilitatea $i !o3&a reli3ioas4 a E3ip#
tului' Ba9ilonului et"K a 4ror istorie tre9uie s#o ur&4reas#
4' i autorul are su9 ohi o sut4' !ou4 !e r:ule2e' ale 4#
ror oturi $i al9ii aneAoie !e <i=at e silit s4 prei?e?e pa3in4
u pa3in4' pas u pas" Letura este' <ires' Bn3reunat4" Ins4
artea :$ti34 i&ens Bn prei?ie" Bo3atul parter !e note $i
tri&iteri trans<or&4 <ieare para3ra< Bntr#o &i4 &ono3ra#
<ie" Da4 ititorul iese pu2in uluit !in aeast4 arte stu<oas4'
el $tie totu$i un!e s4 se reBntoar4 pentru a#$i prei?a' p:n4
Bn ele &ai &ii a&4nunte' istoria unui ?eu sau ronolo3ia
unei i!ei &orale" Cartea lui Breaste!' pe are a& &en2ionat#o
la Bneputul aestei ronii' este per<et onstruit4' $i o sin#
3ur4 letur4 e su<iient4 pentru a ititorul nespeialist s4#$i
D<a4 o p4rereH asupra iAili?a2iilor pre9i9lie" Charles Xean'
0);
*I+%EA ELIA,E
!i&potriA4' pare 4 !ispre2uie$te aeast4 si&pli<iare a &a#
terialului' aeast4 e=esiA4 Donstru2ieH' la are ola9orea?4'
u sau <4r4 Aoie' i&a3ina2ia $i lo3ia autorului" El srie pen#
tru nespeiali$ti' o<er4 toate in<or&a2iile pe are le $tie' !ar
nu se 3r49e$te s4 !ea $i she&e per<ete" BnuraEea?4 pe
ititor s4#$i <a4 el sin3ur o she&4' o Dsinte?4H"
1ire$te' la ap4tul aestui lun3 $i !i<iil periplu' autorul
Aor9e$te !espre :teAa onepte o&une ale &e!iului 9i#
9li" Nii el nu nea34 in<luen2a e3iptean4 asupra lui Moise'
!up4 u& nu pune la Bn!oial4 in<luen2ele anaaneene $i 9a9i#
loniene asupra <or&4rii reli3iei iu!aie" Conlu?iile sale
sunt hiar r4spiat &4rturisite% ,e ce Bui"recede, ii resul-
te Bu ?Israel n ?etait "as moins enclin au "oltheisme et a
la .ie facile Bue Ies autres Semites> et, "ar suite, la source
du monotheisme Bue son elite religieuse se transmit de gene-
ration en generation ne"eut s ?e!"liBuer"ar un instinct re-
ligieu! s"ecifiBue Bui aurait caracterise ce"eu"le
4
Lp" ;;(K"
Moise' !e ase&enea' nu putea i3nora &onoteis&ul e3ip#
tean' pe are' opt?ei !e ani Bnainte' Bnerase s4#0 i&pun4
A&enophis I7 Lp" ;;,K" Celelalte ulte se&itie sunt unos#
ute $i in<luen2ea?4 iu!ais&ul Bn toate <a?ele sale" Ainsi, a
aucune e"oBue, l Israel "alestinien n ?a ete entierement
l ?abri et dans l ?ignorance des croances, legendes, idees,
cultes, moeurs des"eu"les Bui l?en.ironnaient, a.ec lesBu-
els ii eut d ?ailleurs des ra""orts s"ontanes ou dont ii su-
bit l ?hegemonie
G
Lp" ;,(K"
0
Din ele !e &ai sus' re?ult4 4 Israel nu Bnlina &ai pu2in !e:t
eilal2i se&i2i spre politeis& $i o Aia24 u$oar4J Bn onsein24' sursa &ono#
teis&ului pe are elita lui reli3ioas4 $i#0 trans&ite !in 3enera2ie Bn 3ene#
ra2ie nu se poate e=plia printr#un instinct religios s"ecific ce ar fi ca-
racteri&at aest popor (lb$fr$) (n$ ed$)$
(
Ast<el' Bn nii o epo4 Israelul palestinian nu a <ost o&plet <erit
$i nu a i3norat re!in2ele' le3en!ele' i!eile' ultele' &oraAurile popoare#
lor BnonEur4toare' u are !e alt&interi a aAut raporturi spontane $i a
4ror he3e&onie a Bn!urat#o (lb$fr$) (n$ ed$)$
SNAINTE FI ,U1R =*I+A%'LUL CICLI%9
0),
Bntr#a!eA4r' le3en!a rea2iei o&ului se 34se$te $i Bn Ba9i#
lon' la o epo4 &ult &ai Aehe (o"$ cit$, pp" 0/* $i ur&"KJ
triste2ea psal&istului se Bnt:lne$te Bn anu&ite te=te e3iptene
!in &ileniului ValW 66 V#leaW a" Chr" Lp" (.. etKJ ase&4narea
!intre artea e3iptean4 nu&it4 /n3ele"ciunea lui Ameno"e
$i Iere&ia $i 1ro.erbele este at:t !e tul9ur4toare $i !e prei#
s4' Bn:t te=tul e3iptean a serAit hiar la a&en!area Aersi#
unii 9i9lie L<" Breaste!' o"$ cit$, pp" (// sM"K" Bn4 !in
epoa su&erian4 se a!&itea 4 <ieare o& are o soart4' 4
o&ul e pre!estinat LCharles Xean' o"$ cit$, pp" -,( sM"KJ Bn4
!e prin (,)) a" Chr"' u $apte seole Bnainte !e A9raha&'
Bn E3ipt B$i <4eau !ru& LBn ur&a anarhiei soiale $i poli#
tieK anu&ite senti&ente pe are le sootea&' p:n4 au&'
e=peri&entate Bnt:i pe lu&e !e poporul iu!eu% DDe aolo
ni&eni nu se &ai BntoareH' spune te=tul e3iptean' Dni&eni
nu se &ai Bntoare a s4 ne spun4 <or&a lor La <araonilor
&or2iK' a sa ne spun4 soarta lor' a s4 se 9uure ini&a
noastr4 p:n4 Bn easul :n! Ao& aEun3e $i noi aolo un!e
s#au !us eiH (ibid$, p" ;,+J pp" (.( sM"K" Un s<at &oral asiri#
an spune' Bntre altele% DS4 nu <ai nii un r:u !u$&anului
t4uR Celui are#2i <ae r4u <4#i 9ineRH (ibid$,"$ ;/0K" Bn E3ipt'
un te=t ne spune% DEl a !at p:ine elui Bn<o&etat' $i ap4
elui Bnsetat' $i Ae$&inte elui are era 3olRH Lp" ;/0K" i
ase&enea itate u re?onan24 9i9li4 sau hiar eAan3heli4
pot <i a&intite Bntr#un nu&4r $i &ai &are" Toate aestea
!oAe!es unitatea &oral4 $i spiritual4 pe are o atinsese
lu&ea a<ro#asiati4' &ai ales !up4 a&paniile lui Thut&es
III" DoAe!es' !e ase&enea' 4 etapele on$tiin2ei u&ane
sunt a& pretutin!eni aelea$i" i !a4 spiritul 3re a putut
i&pune o anu&it4 unitate lu&ii &e!iteraneene' !uhul reli#
3ios al ulturii a<ro#asiatie i?9utise $i el s4 o92in4 o serie
!e Aalori u Aalen2e uniAersale"
DMiraolul 9i9liH r4&:ne totu$i un se&n !e Bntre9areJ
pentru 4' Bn ti&p e Bn E3ipt $i Bn Ba9ilonia e=istau idei
0)/
*I+%EA ELIA,E
morale i idei religioase per<ete' poporul iu!eu a trans<or#
&at aeste i!ei Bntr#o e!"erien3 religioas e!cesi. !e <ertil4"
Dup4 u& notea?4 Charles Xean' nimic nu silea pe eArei s4 <ie
&onotei$ti' pro<e2i' &esianii" O e=plia2ie prin ras4' prin &e!iu'
prin B&preEur4ri soiale' prin in<luen2e e=terioare F e insu#
<iient4" Unele idei 9i9lie <useser4 !esoperiteJ o .ia3 reli#
3ioas4 !e tensiunea $i !ensitatea Aie2ii 9i9lie a tr4it nu&ai
poporul eAreies"""
Interesante $i DatualeH sunt &e!ita2iile asupra sinretis#
&ului reli3ios !in epoa ale=an!rin4" AneAoie te po2i B&po#
triAi 3:n!ului !e a ase&4na sinretis&ul ale=an!rin u epoa
noastr4" i atuni' $i au&' Bn toate p4r2ile se o9serA4 o sete
!e a aepta i!ei' <or&e !e Aia24 $i !e sensi9ilitate' !e ori#
un!e ar <i" Ast4?i' a$tept4& $i asi&il4& ase&enea i!ei $i
<or&e a o sal.are> ni se i&pun u o teri9il4 ur3en24 $i le
pri&i& u speran2a 4 ne Aor re?olAa ri?ele eono&ie'
ulturale $i spirituale" Atuni' Bn epoa sinretis&ului reli#
3ios' oa&enii a$teptau u o e3al4 ner49!are $i nelini$te i!ei
$i sensi9ilit42i reli3ioase' 3nostie' &orale' are s4 le re?ol#
Ae pro9le&ele lor personale Lpro9le&a r4ului' a unoa$te#
riiK" Dar $i atuni' a $i au&' a$teptarea $i aeptarea era
o sal.are> se !4!ea un sens e=isten2ei' se 4p4ta o !e&ni#
tate u&an4" MesaEul lui Christos n#a <ost pre34tit nu&ai Bn
erJ a <ost pre34tit $i pe p4&:nt" Oa&enii aEunser4 !estul
!e i?ola2i' !e tri$ti $i !e !e?orienta2i' a sa nu#$i reAen!ie
li9ertatea !eplin4 a on$tiin2ei $i atelor lor" Aeast4 liberta-
te i#a !us pe oa&eni la Cristos' iar &ai t:r?iu la 8aAel" Oa&e#
nii erau liberi s4 se piar!4' sau s4 se &:ntuie" 7itoria &esa#
Eului re$tin a <ost posi9il4 at:t !e repe!e prin li9ertatea
spiritual4 a o&ului"
4;<M
/ntre Ele"hantine i Ierusalim
1u3in! !e &:nia <ratelui s4u &ai &are' IsaA' $i Bn!rept:n#
!u#se spre Mesopota&ia' a s4 a<le a!4post Bn asa lui
LaAan' Iao9 a str494tut 2inutul Haran" Di a a<lat un lo
$i a a!or&it aolo' 4 apusese soarele' $i a luat !in pietre#
le loului aeluia $i $i#a pus lui $i 4p4t:i $i a !or&it Bn
loul aela $i a A4?ut Ais" i iat4 o sar4 era Bnt4rit4 pre
p4&:nt a 4reia apul aEun3ea la er $i Bn3erii lui Du&ne#
?eu se suiau $i se po3orau pre !:nsa" i Do&nul era Bnt4#
rit pre ea $i au ?is% eu sunt Du&ne?eul lui AAraa& tat4lui
t4u $i Du&ne?eul lui Isaa' nu te te&e% p4&:ntul pe are
!or&i 2ie Bl Aoi !a $i se&in2iei tale""" i s#a !e$teptat IaoA
!in so&nul s4u $i a ?is% 4 este Do&nul Bn loul aesta $i
eu n#a& $tiut" i s#a sp4i&:ntat $i a ?is% :t !e Bn<rio$at
este loul aesta' nu este aeasta alta' <4r4 nu&ai asa lui
Du&ne?eu $i aeasta este poarta erului" i s#a sulat IaoA
!i&inea2a $i a luat piatra are a <ost pusa la 4p4t:iul s4u
$i a pus#o st:lp $i a turnat unt!ele&n pre A:r<ul ei" i a
he&at nu&ele loului aeluia% asa lui Du&ne?eu"""H L1a#
erea' (/' A" 00#0-' 0;#0+K"
S#au sris 9i9liotei Bntre3i asupra aestor :torAa Aerse#
te" DSara lui Iao9H a r4&as $i ast4?i <or&ul4 <aAorit4 Bn anu#
&ite eruri &istie atolie' un!e ra2iunea nu este !ispre2ui#
t4' $i or!inea natural4 a lururilor nu este u&ilit4" Les anges
sur l ?echelle de :acob ont des ailes, ce"endant ils ne .olent
"as, mais ils montent et descendent a.ec ordre, d?echelon
00)
*4+%EA ELIA,E
en echelon
4
, sria 1ranois !e Sales' the 5entleman Saint,
u& Bl nu&e$te un riti en3le?" Dar :te alte <or&ule reli#
3ioase $i si&9olie nu se 34ses Bn pasaEul aestaR Cre!in#
io$ii' &istiii' e=e3e2ii $i' au& Bn ur&4' istoriii reli3iilor
n#au ostenit s4 t4l&4eas4' s4 &e!ite?e $i s4 3lose?e asupra
Aisului lui Iao9" D8oarta eruluiH $i Dasa lui Du&ne?euH
sunt' Bntr#a!eA4r' <or&ule &istie are ne !u <oarte !eparte
Bn istoria o&ului" Orie ora$ saru' orie lo s<:nt' orie te&#
plu era o Dpoart4 a eruluiH' pentru 4 era onsi!erat centrul
lumii, D9uriul p4&:ntuluiH" Eti&olo3ia popular4 a nu&elor
Ba9ei $i Ba9ilon era Cab /lu, a!i4 Dpoarta lui Du&ne?euH'
Bn artea noastr4 !e ur:n! ap4rut4 %osmologia i alchimia
babilonian, a& Bnerat s4 !e&onstr4& 4 ase&enea re!in#
2e orientale Bn le34tur4 u DentrulH' Da=a lu&iiH' DaltarulH et"
nu sunt si&ple Dsupersti2iiH' i se inte3rea?4 per<et Bntr#o
teorie cosmica, tot at:t !e oerent4 $i !e Dlo3i4H LBns4 in<i#
nit &ai Aast4K a orie os&olo3ie 3rea4"
Istoriii reli3iilor au a!unat 9o3ate &ateriale o&paratiAe
asupra ultului pietrelor sare" Bn!eose9i neo9ositul Sir Xa&es
1ra?er' Bn al !oilea Aolu& !in -ol6lore in the 'ld Testament,
o&ent:n! hiar pasaEul transris !e noi la Bneputul notelor
!e <a24' a&inte$te $i itea?4 nu $tiu :te ?ei !e re<erin2e'
!in toat4 lu&ea $i !in toate ti&purile' a s4 Bnheie' !up4
o9ieiul s4u' u o <or&ul4 !e splen!i!4 ine<iient4% Do&ul
pri&itiAH a a!orat !e tot!eauna anu&ite pietre" A!orarea
aeasta a pietrelor nu este o pro9le&4 hiar at:t !e si&pl4
pe :t pare la pri&a Ae!ere" Tre9uie <4ute' Bn orie a?' :#
teAa !istin2ii% Bntre &e3alithe' Dpietrele 3ineolo3ieH' 9e#
thSli $i pietre are sunt DtronuriH' a!i4 Dentre ale UniAer#
suluiH' Dst:lpi os&iiH" Loul pe are a !or&it $i a Aisat
Iao9 este un ase&enea DentruH' ?on4 sar4 prin e=elen24'
0
8e sara lui Iao9' Bn3erii au aripi' totu$i ei nu ?9oar4' i ur4 $i
o9oar4 Bn or!ine' !in treapt4 Bn treapt4 (lb$fr$) (n$ ed$)$
SNT+E ELE1HANTINE FI IE+USALI*
000
Bntret4iere &isterioas4 !e niAeluri os&ie' 4i aii se Dune$#
teH p4&:ntul u erul L!e <apt' se o&olo3hea?4K' aii se !es#
hi!e Dpoarta eruluiH" Loul aesta se nu&e$te bethel, unul
!in nu&eroasele Dlouri BnalteH a!orate !e eArei' &ai ales
!up4 sta9ilirea lor Bn Canaan"
Sriptura Aor9e$te !e Bethel' $i nu&eroasele pasaEe 9i9li#
e las4 s4 se Bn2elea34 lupta apri34 a &o?ais&ului B&potri#
Aa p43:nis&ului rea2ionar' B&potriAa reli3io?it42ii populare
at:t !e aproape !e p4&:nt" Da4 bethel a <ost un lo sa#
ru' 7ehiul Testa&ent nu unoa$te totu$i un ?eu Bethel'
o !iAinitate n4sut4 !in personi<iarea aestui lo saru"
Colonia eAreias4 !in Elephantine F ele9ra insul4 a Nilu#
lui' Bn E3iptul !e Sus F a!or4 Bns4 un ?eu' Bethel' laolalt4
u al2i ?ei $i u alte ?ei2e' !e$i unoa$te $i respet4 pe IahAe
LIahoK" i lurul aesta ni se pare se&ni<iatiA nu nu&ai
pentru istoria !iasporei iu!aie' !ar $i pentru !estinul &ono#
teis&ului israelit" EAreii n#au aEuns Bn hip <ires la &ono#
teis&" Ei nu trebuiau s4 rea!4 Bntr#un sin3ur Du&ne?eu'
a$a u& par a in!ia anu&ite stu!ii ele9re asupra eAolu#
2iei reli3ioase a se&in2iilor se&ite" Monoteis&ul iu!ai B$i
p4strea?4 $i ast4?i araterul !e D&iraolH" Un &iraol' !up4
u& Ao& Ae!ea' instru&entat prin Aoin2a' patosul' intoleran#
2a s4l9ate4 a unei elite, are B$i asi&ilase per<et &esaEul
lui Moise $i n#a Bneput lupta B&potriAa nea&ului Bntre3'
p:n4 e onAertirea n#a <ost !e<initiAa"
Este' !esi3ur' unul !in &eritele !e <runte ale pro<esoru#
lui !e la Stras9our3' Al9ert 7inent 4 ne sile$te s4 &e!i#
t4& Bn4 o !at4 asupra !estinului reli3ios al lui Israel" Cartea
sa !e ur:n! ap4rut4 La +eligion des :udeo-Arameens d ?Ele-
"hantine L8aris' 0+-,' E!" 8aul Geuthner' ,(- p" 3r" in#/\K
eretea?4' u toat4 !ou&entarea saAant4 pe are i#o pun la
Bn!e&:n4 at:2ia ani !e &un4 $i at:tea lur4ri pe teren' pante#
onul reli3ios al oloniei &ilitare eAreie$ti !in Elephantine"
Un nu&4r oareare !e papirusuri' !esoperite pe la Bnepu#
00(
*I+%EA ELIA,E
tul seolului nostru' ne Bn34!uie ast4?i s4 ur&4ri& u oare#
are si3uran24 Aia2a reli3ioas4 a aestei olonii &ilitare sta9i#
lite pe Nilul !e Sus' Bn ti&pul <araonilor !inastiei saite
L;*.#.(.K" EAreii ae$tia $i#au onstruit hiar un te&plu
LBnainte !e uerirea persan4K% DBn ?ilele re3ilor E3iptului'
st4 sris Bntr#un papirus' p4rin2ii no$tri au onstruit un san#
tuar lui IahoH" Ca s4 o92in4 Dapro9areaH erurilor ierusali#
&iene Bn le34tur4 u <un2ionarea $i a!&inistra2ia aestui
te&plu' ei !in Elephantine au sris !e &ai &ulte ori la Ie#
rusali&' $i nu&ai A4?:n! 4 nu pri&es nii un r4spuns
s#au a!resat erurilor reli3ioase !in Sa&aria" Colonia aeas#
ta eAreieas4' !e strutur4 &ilitar4' a !urat' u toate !i<iul#
t42ile pe are le ri!iau louitorii 94$tina$i' e3iptenii' p:n4
Bn *)* a" Chr"' :n!' Bn ur&a unei reAolte populare' trans<or#
&at4 Bntr#un a!eA4rat po3ro&' ea &ai &are parte !intre ei
au <ost ui$i' Bnte&ni2a2i sau !eporta2i" Este pro9a9il' u&
las4 s4 se Bn2elea34 un pasaE !in 8hilon' 4 &ulte <a&ilii eAre#
ie$ti au r4&as !e atuni Bn E3iptul !e Sus' !ar <4r4 s4 &ai
poat4 al4tui o o&unitate 9ine or3ani?at4"
8ro<esorul Al9ert 7inent anali?ea?4 u &ult4 eru!i2ie
$i <ine2e Aia2a reli3ioas4 a eAreo#ara&eenilor !in Elephanti#
ne" Ni se !esoper4' ast<el' reli3io?itatea unei !iaspore l4sate
s4 DeAolue?eH Bn Aoia ei' Dnor&alH' !eparte !e ontrolul strit
pe are#l e=erita elita &onoteist4 !e la Ierusali&" Colonia
!in Elephantine p4r4sise' pro9a9il' Iu!eea Bnainte !e re<or#
&a lui Iosia LLa3ran3e' +e.ue bibliBue, 0+0(' p" ./,J A"
Lo!s' Les 1ro"hetes d?Israel, 8aris' 0+-.' p" *.K $i a p4strat'
la <rontiera su!i4 a E3iptului' re!in2ele reli3ioase "o"ulare
!in seolul al 7H#lea% &onolatrie' sinretis&' ultul Dpere#
hilor !iAineH' !eAo2iunea <a24 !e o Mare#]ei24 et" Bntr#a!e#
A4r' !in papirusurile 34site la Elephantine' a<l4& un a!eA4#
rat panteon% al4turi !e IahAe#Iaho L7inent' o"$ cit$, pp" (. sM"K'
DDu&ne?eul o$tilorH (ibid$, pp" ;0 sM"K $i DDu&ne?eu al Ceru#
luiH (ibid$ pp" 0)) sM"K F Bnt:lni& un ?eu Bethel Lpp" .;( sM"K
$i Hara&9ethel Lpp" .+- sM"K' o ?ei24 Anat Lpp" ;(( sM"K $i un
?eu al Ae3eta2iei' AshB&9ethel (ibid$, Bn speial pp" ;,.#;,,K"
7inent nu B&p4rt4$e$te opinia elorlal2i se&iti?an2i 4 reli#
3ia eAreo#ara&eenilor !e la Elephantine Bn<42i$ea?4 <or&a
reli3io?it42ii populare !in /ntreaga 8alestina a seolelor
al 7H#lea#al 7l#lea" %es emigres ne re"resentent en fait
Bu ?eu!-memes et leur religion n ?est Bu ?une religion de"eti-
tes gens Bui .i.ent en .ase dos autour d ?un ancien sanctuai-
re moitie ruine, a.ec de grands sou.enirs
G
(o"$ cit$, p" +K"
A!olphe Lo!s re!e Bns4 ast<el% Les colons#uifs d ?Ele"han-
tine, Bui, etant donne leur metier originel, de.aient etre
tous de gens du"eu"le, "er"etuaient e.idemment, en"lein
0
e
siecle, l ?etat religieu! Bui etait celui des masses "o"ulaires
en 1alestine au tem"s ou ils a.aient Buitte leur "as
<
(Les
1ro"hetes d?Israel, p" -*+K" Oriun!e s#ar a<la a!eA4rul L$i
noi Bnlin4& &ai !e3ra94 spre Lo!sK' istoria reli3ioas4 a
eAreilor !in Elephantine r4&:ne tot at:t !e interesant4" Bn
!e<initiA' pro9le&a <un!a&ental4 a iu!ais&ului este aeas#
ta% a fost sau nu a fost monoteismul o categorie s"ecific
a s"iritului iudaicY A !esoperit eAreul Lse&itul Bn 3enereK
pe Du&ne?eu#Unul Bn &o! <ires' organic, pentru 4 trebuia
s4#0 !esopere' pentru 4 nu "utea altfel, pentru a sin3ur
&onoteis&ul era on<or& u strutura sa &ental4G Sau &ono#
teis&ul a <ost o e!"erien3 a unei elite, <oarte restr:ns4 Bn
ti&purile i&e!iat ur&4toare lui Moise' <oarte atiA4 Bn epoa
e=ilului' intolerant4 $i <anati4 Bn Aeaurile poste=ilianeG
Cu :t unoa$te& &ai a&4nun2it Aia2a reli3ioas4 a Canaanu#
(
Ae$ti e&i3ran2i nu se repre?int4 !e <apt !e:t pe ei Bn$i$i' $i reli#
3ia lor nu este !e:t o reli3ie a unor oa&eni !e Eos' are tr4ies i?ola2i Bn
Eurul unui santuar pe Eu&4tate ruinat' u &ari a&intiri (lb$fr$) (n$ ed$)$
-
Colonii eArei !e la Elephantine' are' !at4 <iin! &eseria lor ori3i#
nar4' tre9uia s4 <i <ost to2i oa&eni !in popor' perpetuau' eAi!ent' Bn plin
seol al 7#lea' starea reli3ioas4 are era aeea a &aselor populare !in
8alestina la !ata :n! ei B$i p4r4siser4 2ara (lb$fr$) (n$ ed$)$
00*
*I+%EA ELIA,E
lui' u :t !esi<r4& &ai preis rea2iunea sau re?isten2a stra#
turilor populare palestiniene <a24 !e &esaEul &o?ai F u
at:t ne apare &ai &aiestuos D&iraolulH 9i9li" Ni&i nu si#
lea poporul lui Israel s4 !eAin4 &onoteist" EAolu2ia reli3ioa#
s4 a rasei se&ite nu aAea ni&i e=ep2ional Bn strutura ei"
Monoteis&ul a <ost re.elat poporului eAreies !e o elit4"
EAreii au <ost con.erti3i la &onoteis& !up4 o lun34 $i aspr4
re?isten24" L4sa2i s4 DeAolue?eH Bn hip <ires' eAreii ar <i !o#
9:n!it el &ult un panteon !e <elul eluia pe are ni#0 arat4
papirusurile !e la Elephantine% u o Mare#]ei24 La toate e#
lelalte nea&uri partiip:n! la ulturile protoistorie a<ro#asia#
tieK' u un ?eu al Ae3eta2iei Lat:t !e DpopularH pe oastele
Me!iteranei $i Bn Asia MiaK' u al2i :2iAa ?ei &inori"
E=e&plul lui Bethel ni se pare se&ni<iatiA" 14r4 Bn!oia#
l4 c"o"ula3iile palestiniene uno$teau un ?eu Bethel' Bnto#
&ai a aela pe are#0 34si& Bn panteonul eAreilor !in Ele#
phantine" Dar la Ierusali& Ae3heau elitele D&onoteisteH'
p4str4toare <i!ele ale &esaEului lui Moise" i Bn 7ehiul
Testa&ent se 34ses !estule in!iii 4 s#au purtat a!eA4ra#
te lupte reli3ioase B&potriAa santuarului !e la Bethel' un!e
tra!i2ia <ae pe Iao9 s4 Aa!4 scara /ngerilor $i casa lui
,umne&eu, iar 24ranii palestinieni Ae!eau hiar pe &eul Cethel$
'n "eut estimer demontre Bue, dans lefameu! recit de la
0ision de :acob $$$le dieu de Cethel n ?etait"as encore le dieu
Cethel$ *ais cette identification et cette confusion ont "u
sefaire asse& .ite dans Ies milieu! "o"ulaires
I
L7inent' La
+eligion des :udeo-Arameens d?Ele"hantine, p" .+0K" A!e#
A4rul este 4 pretutin!eni un!e !ou&entele ne aEut4 s4 i!en#
ti<i4& pre?en2a straturilor populare' Bnt:lni& aeea$i ten-
din3 s"re concret, a!i4 neAoia or3ani4 a ori4rei o&unit42i
*
Se poate onsi!era !e&onstrat <aptul 4 Bn <ai&oasa poAestire a
7i?iunii lui Iao9""" ?eul !e la Bethel nu este Bn4 ?eul Bethel" Dar
aeast4 i!enti<iare $i aeast4 on<u?ie au putut s4 se <a4 !estul !e
repe!e Bn &e!iile populare (lb$fr$) (n$ ed$)$
populare !e a e!"erimenta schemele metafi&ice i cosmologice,
!e a Dtr4iH i!eile" Multe Aeauri Bnainte !e Moise' lu&ea
su&ero#se&it4 !esoperise :teAa teorii os&olo3ie $i un
siste& &eta<i?i !e o 3ran!ioas4 Aastitate" Nu putea <i Aor9a
atuni !e &onoteis&' !e pro<etis&" Cu totul altele erau linii#
le !e orientare ale aestor &a3ni<ie ulturi a<ro#asiatie"
Bn orie a?' nu r4&:ne Bn!oial4 a atuni au <ost <or&ulate
:teAa !in prinipiile <un!a&entale ale Bntre3ului ilu ultu#
ral% o&olo3ia !intre er $i p4&:nt' teoria DentruluiH La=a lu#
&ii' ar9orele Aie2ii etK' teoria ti&pului onsarat Lanul litur#
3i' ritualK et" Bn artea noastr4 %osmologia i alchimia
babilonian, a& eretat unele !in aeste <or&ul4ri sinteti#
e ale ulturilor &esopota&iene" Cea &ai i&portant4 ni se
pare a <i teoria DentruluiH L9uriul p4&:ntuluiK' re!in2a 4
un anu&it lo onsarat !eAine A:r<ul &untelui os&i' a!i4
entrul lu&ii' sin3urul lo real, i&o9il' Da9solutH' $i 4 prin
aeast4 Dpoart4 a eruluiH sunt posi9ile ruperile !e niAel'
interAen2ia !iret4 a !iAinit42ii Bn Dnatur4H $i DistorieH !up4
u& tot pe aii este !ru&ul spre er sau spre t4r:&ul el4lalt"
Nu e 3reu !e Bn2eles a un ast<el !e DentruH este $i Bethel"
Bn ti&p Bns4 e Iao9 La!i4' tra!i2ia elitelor &o?aie' &ono#
teisteK pri&e$te aest str4Aehi si&9ol u toat4 seAa sa &eta#
<i?i4' !:n!u#i !oar o nuan24 teist, popula2iile palestiniene
trans<or&4 Bn De=perien24 reli3ioas4 onret4H aeast4 <or&u#
l4 si&9oli4' trind-o $i "ersonificnd-o$ Din str4Aehiul
si&9ol al DentruluiH $i al DtronuluiH' popula2iile' u o9sura'
!ar <or&i!a9ila lor <erAoare !eAo2ional4' <a un &eu$ Este aproa#
pe D<i?iolo3i4H ten!in2a aeasta spre onret' spre personal'
spre or3ani' De=perien2aH aeasta u r4!4ini a!:ni Bn solul
Bntre3ii Asii' $i u <lorile Bn or3iile populare" LN4!4E!ui&
s4 relu4& :n!Aa toate aeste pro9le&e"""K
8ro<esorul 7inent Aor9e$te !e la difficulte Bu ?ont tou-
#ours eue Ies Semites de se"arer la di.inite et sa "uissance
redoutable du su""ort materiei Bui sert Ies rendre "resentes
00;
*I+%EA ELIA,E
ou en manifester le"ou.oir, Bu ?ii s ?agisse du nom, du tem-
"le ou meme sim"lement des re"resentants autorises du dieu
J
(o"$ cit$, p" .+0K" Este !rept Bns4 4 aeast4 D!i<iultateH n#a
!eAenit un o9staol Bn alea !es4A:r$irii spirituale !e:t Bn
lipa :n! n#a &ai D<un2ionatH str4Aehiul siste& si&9o#
li#os&olo3iJ sau Bn lipa :n! aest siste& a Bneput a
<i De=peri&entatH !e popula2ii pentru are Aaloarea si&9oli4
a unui o9iet era inaesi9il4" Istorie$te' aeast4 D!i<iultateH
a se&i2ilor !e a !istin3e i!eea sau si&9olul !e &ani<estarea
lor onreta oini!e u &esaEul &o?ai al D&onoteis&uluiH"
7oi& s4 spune& 4' Bnainte !e a interAeni Bn istoria ul#
turii orientale' &esaEul &onoteis&ului &o?ai' Don<u?iaH
!intre Do9ietH $i Dsi&9olH nu erau prea 3raAe" A& !e?94tut
un aspet al aestei pro9le&e Bn %osmologia i alchimia
babilonian$ 1apt este 4 apari2ia &esaEului &o?ai Bnsea&#
n4 o &are rupere !e niAel' are shi&94 aproape eAolu2ia
&ental4 a o&enirii" Ceea e era <ires sau nese&ni<iatiA
Bnainte !e &onoteis& Lon<u?ia Do9ietH#Dsi&9olHK !eAi#
ne o9staol pri&eE!ios Bn!at4 e apare &esaEul &o?ai"
Dar interAen2ia $i istoria aestui &esaE 2in !e D&iraolH"
O Aoin24 <er&4 !e pro?elitis& B$i <ae lo pentru Bnt:ia oara
Bn istoria o&enirii Lseolele ValWI6V#leaW #ValW7HIV#leaWK" C:n!
&esaEul lui Moise este preluat !e elitele ierusali&iene' is#
toria Orientului Bnepe s4#$i shi&9e <a2a" DEAolu2iaH <i#
reas4 ar <i !us la o reli3ie a ea !e la Elephantine" 7iolen2a'
patosul' 3eniul $i lari&ile unei elite au !us la &onoteis#
&ul a9solut' la pro<etis&' la &esianis&"""
4;<M
.
Di<iultatea pe are se&i2ii au aAut#o Bntot!eauna !e a separa !iAi#
nitatea $i puterea ei re!uta9il4 !e suportul &aterial are serAe$te la a
le <ae pre?ente sau a le &ani<esta puterea' in!i<erent 4 este Aor9a !e
nu&e' !e te&plu sau pur $i si&plu !e repre?entan2ii autori?a2i ai ?eu#
lui (lb$fr$) (n$ ed$)$
Simbolismul arborelui sacru
Ceret4ri reente Bn !o&enii <elurite F etno3ra<ie' arhe#
olo3ie' istoria reli3iilor F par a ontesta !in e Bn e &ai
serios a$a#nu&ita Dstupi!itate pri&itiA4H" Se $tie 4 <or&ula
<aAorit4 a s<:r$itului seolului al 6l6#lea era' $i Bn $tiin2ele
o&ului' a $i Bn $tiin2ele naturii' eAolu2ionis&ul" La Bneput'
o&ul a <ost i&9eil $i <riosJ u treerea ti&pului' s#a &ai
lu&inat la &inte $i a s4pat !e anu&ite spai&e a9sur!eJ
Bntr#un Aiitor &ai &ult sau &ai pu2in apropiat' o&ul se Aa
!es4A:r$i' !eAenin! &ai inteli3ent' &ai &oral' &ai puterni"
8u2ini &ai au ast4?i uraEul unei ase&enea ate3orie a<ir#
&a2ii" Cu :t p4trun!e& &ai a!:n Bn2elesul DistorieiH' u
at:t ne apare &ai para!o=al4 <un2ia eiJ 4i nu Bntot!eauna
eea e a fost se !oAe!e$te in<erior elor e sunt$ Treerea
ti&pului' DistoriaH' nu B&9o342e$te o9li3atoriu su9stan2a unei
re!in2e sau a unei institu2ii" Nu se &ai poate a<ir&a' 9un4oa#
r4' 4 tot e era la /nce"ut Li!ei' o9ieiuri et"K era in<erior
elor e sunt ast4?i sau Aor <i peste o sut4 !e ani" L4s:n!
la o parte i!eea ilurilor istorie F Bn are este i&pliat4
D!ea!en2aH <atal4 a ori4rei ulturi $i Va ori4ruiW nea&
reator !e istorie F tot nu se poate a<ir&a ate3ori in<e#
rioritatea <4r4 !isu2ie a ori4rui luru !e DBneputH <a24 !e
lururile eAoluate" Bn or!inea spiritual4' DBneputurileH' au'
!e ele &ai &ulte ori' o Aaloare a9solut4' ai!o&a unei re.e-
la3ii$ Un &esaE reli3ios' o i!ee uprin?4toare' o !ra3oste
hiar F nu sunt sporite !e DistorieH' nu se !es4A:r$es prin
treerea ti&pului" Di&potriA4' ti&pul &ain4 $i a!ulterea?4
$
00/
*I+%EA ELIA,E
$i Aalorile a9solute ale spiritului' Bnto&ai u& &ain4 Aa#
lorile Aie2ii" Bn!at4 e se <ae Bn2eleas4' o i!ee Bnepe s4 se
!e3ra!e?eJ B&p4rt4$it4 $i Dtr4itaH' o !ra3oste sau o reli3ie
se shi&94' se alterea?4" Istoria coru"e$ EAi!ent' aeasta
Dorup2ieH este !e &ulte ori o Aitorie a Aie2ii' o !oAa!a 4
ni&i nu poate B&pietri aii' pe p4&:nt $i 4 hiar Aalori#
le a9solute ale spiritului F Ae$ni e3al u sine F pot D3er&i#
naH' a!i4 se pot !eso&pune $i !eAeni alteAa !e:t eea
e au <ost"
1oarte pu2ine !in <or&ele !e 3:n!ire arhaie au <ost Bn2ele#
se Bn seolul al 6l6#lea" Dintr#un e=es !e sientis& $i is#
toris&' seolului treut i#a <ost inter?is aesul la <or&ele
!e 3:n!ire tra!i2ional4% &it' si&9ol' ioan4 et" Nu nu&ai
4 nu erau Bn2eleseJ !ar ei ari le Bn2ele3eau Bn hip <ires
erau onsi!era2i' hiar pentru &otiAul aestei soli!arit42i
u <or&e arhaie !e 3:n!ire' net in<eriori oi!entalilor $i
DiAili?a2ilorH Bn 3enere" Aeea$i opaitate $i aela$i or3o#
liu oi!ental au !oAe!it#o &isionarii re$tini <a24 !e ulturi#
le asiatie' 9un4oar4" A tre9uit s4 trea4 &ulte ?ei !e ani
a &isionarii s4 Bn2elea34 <un2ia Di!olilorH Bn ultele in!ie#
neJ s4 Bn2elea34' u alte uAinte' a nii hiar el &ai Bnapoiat
!eAot in!ian nu se ru3a Di!oluluiH s4u !e piatr4 sau !e lut
ars' i "uterii sacre are s4l4$luia aolo" Au treut iar4$i
<oarte &ul2i ani p:n4 :n! oi!entalii au i?9utit s4 se onAin#
34 !e sensul os&olo3i al at:tor e&9le&e $i se&ne pito3ra#
<ie' <reAente Bn toate ulturile preal<a9etie' e&9le&e $i
se&ne onsi!erate p:n4 atuni si&ple orna&ente <4r4 se&ni#
<ia2ie onsistent4' <olositoare !oar Bn opera2iile D&a3ieH"
Ceretarea atent4 !in ulti&ii !ou4?ei#trei?ei !e ani a si&#
9olului arhitetoni asiati' a si&9olis&ului pietrelor su&#
pe $i Aesti&entar' a !ansurilor $i 3esturilor &anuale Dpri#
&itiAeH' a artei $i li&9aEelor serete et" a i?9utit s4 &o!i<ie
riteriul &o$tenit !in seolul al 6l6#lea" Bn!eose9i Bn2ele#
3erea artelor e=traeuropene F printre are tre9uie sa a&inti&
SI*C'LIS*UL A+C'+ELUI SA%+U
00+
i&portan2a !esoperirii anoanelor estetiii in!iene $i hi#
ne?e F a aEutat e<etiA Aalori<iarea' pentru on$tiin2a o#
i!ental4' a unui nu&4r onsi!era9il !e !ou&ente 4rora
nu li se aor!a p:n4 atuni nii o se&ni<ia2ie' sau una u
totul o9sur4"
Bnepe s4 se lu&ine?e ast4?i &4ar !in puntul !e plea#
re Bn ase&enea eret4ri% tot e a <ost e!"rimat Bntr#o ultu#
r4 arhai4 F prin se&ne' prin 3esturi' prin rituri $i &ituri F
are o se&ni<ia2ie &eta<i?i4' a!i4 se re<er4 la un siste&
!e a<ir&a2ii oerente asupra realit42ii ulti&e" E interesant
!e o9serAat 4 la ase&enea onlu?ii aEun3 hiar eret4#
tori ari nu#$i propun !e:t s4 ulea34' s4 lase?e $i s4 inter#
prete?e serii re!use !e <apte' <4r4 sa ai94 Aeleit42i teoretie"
Srut:n!u#$i u &ai &ult4 aten2ie &aterialul !ou&entar $i
!e?94ra2i <iin! !e supersti2iile eAolu2ioniste ale Aeaului tre#
ut' ase&enea eret4tori se si&t o9li3a2i s4 presupun4 on#
ep2ii &eta<i?ie onsistente aolo un!e Bnainta$ii lor Ae#
!eau !oar si&ple Dsupersti2iiH &a3ie"
lata' 9un4oar4' !ou4 pu9lia2ii reente asupra artei $i io#
no3ra<iei Asiei oi!entale arhaie% Nell 8errot' Les +e"resen-
tations de l ?arbre sacre sur les monuments de *eso"otamie
etd?Elam L8aris' 0+-,' Li9rairie Orientaliste 8aul Geuthner'
0** p" [ -( pi"K $i Helene Danthine' Le 1almier-dattier et
les arbres sacres dans l ?iconogra"hie de l ?Asie occidenta-
le ancienne L8aris' 0+-,' 8aul Geuthner' un Aolu& !e (,, pa#
3ini $i un al9u& !e (); plan$e' !intre are 0+( Bn <oto3ra#
<ie $i 0* Bn <ototipie' 3rup:n! 00*) <i3uri' 3r" in#*\K" A&9ele
autoare Ain Bn orientalisti4 !in arheolo3ie $i istoria artelor"
De alt<el' o 9un4 parte !in te=tul 4r2ilor respetiAe este
oupat u anali?a <or&al4 a ar9orilor sari !e pe &onu&en#
tele asiatie" Re?ultatele !o9:n!ite' :t ar <i ele !e pasionante
pentru arheolo3 $i istoriul artelor' nu ne Aor re2ine Bn ro#
nia !e <a24"
0()
*I+%EA ELIA,E
Mai interesante ni se par perspetiAele pe are le !eshi!
stu!iile aestea asupra Bn2ele3erii si&9olis&ului arhai orien#
tal" C4i ar9orele F a $i alte e&9le&e <reAente repre?enta#
te pe &onu&ente F aAea' la ei Aehi' un sens e=lusiA si&#
9oli $i reli3ios" Ni4ieri nu Bnt:lni& repre?ent4ri o&plet
realiste ale ar9orelui' a<ir&4 !ra Danthine Do"$ cit$, p" ,;K"
Nii realis&' nii !eora2ie F i o Aaloare reli3ioas4' os#
&olo3i4' &eta<i?i4" ,e.ant ces re"resentations, on ne"eut
songer ni des donnees realistes, ni a un but decoratif> la
raison est certainement religieuse> "eut-etre cherche-t-on
dissimuler au! eu! "rofanes le sens e!act, magiBue desfi-
gures> nous connaissons "ar Ies te!tes cette tendance a l ?eso-
terisme
4
LDanthine' o"$ cit$, p" ,/K" Chiar i "eisa#ul "e &o#
nu&entele &esopota&iene are o Aaloare si&9oli4" Senele
are ne apar la pri&a Ae!ere pro<ane F ere&onii a3rio#
le' silAie' A:n4tori et" F nu se petre' !e <apt' Bntr#un spa#
2iu pro<an $i nu apar2in aestei lu&i" Ele repre?int4 ate u
un on2inut reli3ios' episoa!e are se !es<4$oar4 Bntr#o lu&e
supranatural4" Chiar aele 9ine unosute Dsene !e A:n4toa#
re $i !e luptaH !e pe &onu&entele &esopota&iene se re<e#
r4 la u totul alteAa !e:t par a spune ele la pri&a Ae!ere"
Spa2iul lor este un spa2iu e=trapro<an' &a3i" Anu&ite e&9le#
&e Bl loali?ea?4 pe un alt niAel !e:t el terestru" Aei
ie?i sprinteni ari se Bnal24 a s4 rup4 :teAa <run?e !intr#un
ar9ust Lsena este <oarte <reAent4 Bn 3liptia &esopota&ian4K
au o se&ni<ia2ie reli3ioas4" Capri!eele' asoiate ar9orelui'
sunt o e&9le&4 a <ertilit42ii $i senele aestea Bn aparen24
at:t !e pro<ane au o Aaloare reli3ioas4"
Ar9orele este <or&ula iono3ra<i4 a realit42ii a9solute' Bn#
to&ai u& Brah&an' 9un4oar4' este o <or&ul4 &iti4 sau
0
Bn <a2a aestor repre?ent4ri' nu te po2i 3:n!i nii la !ate realiste'
nii la un sop !eoratiAJ &otiAul este 9ineBn2eles reli3iosJ poate se Bn#
ear4 s4 se asun!4 ohilor pro<ani sensul e=at' &a3i al <i3urilorJ
noi unoa$te& !in te=te aeast4 ten!in24 spre e?oteris& (lb$fr$) (n$ ed$)$
0(0
!ialeti4 a aeleia$i realit42i" E=presia% DBrah&an este TotulH
poate <i u$or o&olo3at4' pentru el are Bn2ele3e li&9aEul
si&9oli al iono3ra<iei' repre?ent4rii anonie a unui ar#
9ore pe un &onu&ent oriental" EAi!ent' a toate si&9olu#
rile arhaie' $i si&9olis&ul ar9orelui este poliAalent" TantAt
ii a""arait comme le smbole de la di.inite$$$ II est"arfois
la demeure du dieu$$$ Ailleurs, ii est un arbre de .ie dont le
fruit donne la liBueur d?immortalite, ou sim"lement un .ege-
tal au! .ertus thera"eutiBues
G
LNell 8errot' Les +e"resenta-
tion de l?arbre sacre, p" 0+K" Bntr#a!eA4r' poliAalen2a aeas#
ta si&9oli4 poate p44li pe eret4torii ari se &4r3ines
s4 o&pare nu&ai anu&ite serii !e <apte" A$a se e=plia
!e e unii arheolo3i au re?ut 4 !esoper4 pe &onu&entele
&esopota&iene ar9orele Aie2ii !e are Aor9e$te Sriptura'
al2ii ar9orele os&olo3i' al2ii ar9orele Bn2elepiunii' iar al2ii
au re?ut 4 e Aor9a pur $i si&plu !e un ult al ar9orelui"
Inutil s4 a!4u3a& 4 nii saAantele autoare nu epui?ea?4
e=e3e?a si&9olis&ului ar9orelui saru Bn Orient" De alt<el'
nii nu#$i propun o ase&enea lurare' are !ep4$e$te !o&e#
niul arheolo3i $i iono3ra<i" Dar !ra Nell 8errot <ae o
a<ir&a2ie reon<ortant4' u at:t &ai &ult u :t Aine !in
partea unei speialiste Bn arheolo3ie' $i nu !e la un spirit
<a&iliar u istoria reli3iilor $i a <ilo?o<iilor orientale" // n ?
a "as de culte de l ?arbre lui-meme, srie autoarea% sous cette
figuration se cache tou#ours une entite s"irituelle
<
(o"$ cit$,
p" 0+K" Asta !oAe!e$te 4 spiritualitatea arhai4 !eAine aesi#
9il4' &4ar Bn aspetele ei peri<erie' hiar $i Doa&enilor
!e $tiin24H' tehniienilor" Lurul e i&portant' !in &ulte punte
!e Ae!ere" Se onstat4' Bn s<:r$it' 4 orie inAesti3a2ie D$tiin2i#
(
Uneori' el apare a si&9ol al !iAinit42ii""" Uneori' este l4a$ul ?eu#
lui""" Bn alt4 parte' el este un ar9ore al Aie2ii al 4rui <rut !4 lioarea ne#
&uririi' sau pur $i si&plu o plant4 u Airtu2i terapeutie (lb$fr$) (n$ ed$)$
-
Nu este ultul ar9orelui Bnsu$iJ su9 aeast4 repre?entare prin <i3uri
se asun!e Bntot!eauna o entitate spiritual4 (lb$fr$) (n$ ed$)$
0((
*I+%EA ELIA,E
<i4H nu poate !ue la nii un re?ultat !a4' Bn preala9il' au#
torul nu e pe !eplin l4&urit asupra o9ietului propriu#?is
al eret4rii sale" I3nor:n!' 9un4oar4' si&9olis&ul ar9ore#
lui saru $i eret:n! &onu&entele are repre?int4 aest ar#
9ore u preEu!eata 4 e Aor9a !e un Dult al ar9orilorH F er#
et4torul respetiA Aa !o9:n!i re?ultate neAala9ile" Un luru
e s4 re?i 4 ar9orele !esenat era !oar o opie a ar9orelui
real' Bn <a2a 4ruia se prosternau' a!or:n!u#0' re!inio$ii F
$i u totul alt luru este s4 $tii 4 ael ar9ore !e pe &onu#
&ente este un si&9ol <or&ulat iono3ra<i al Realit42ii a9#
solute' al Aie2ii intuite a totalitate"
Bntr#a!eA4r' !ra Danthine aEun3e la onlu?ia 4 ar9ore#
le saru &esopota&ian este &ai &ult un simbol !e:t un
obiect de cult$ %e n ?est "as la co"ie d?un arbre reel"lus ou
moins enrichi d?ornements, mais bien une stlisation entie-
rement artificielle et, "lutat Bu ?un .eritable ob#et cultuel,
ii nous "ara/t etre un smbole doua d?une grande "uissan-
ce benefiBue
A
DLe 1almier-dattier, pp" 0;-#0;*K" A<ir&a2ia'
u toat4 pru!en2a autoarei' are onsein2e ne94nuite" Ceea
e !ra Danthine nu&e$te une stlisation entierement arti-
ficielle
J
este' !e <apt' reunoa$terea pri&atului abstractu-
lui Bn arta arhai4' pri&at Aeri<iat !e alt<el Bn nu&eroase
setoare La&erin!ian' paleoasiat' austro#asiati' in!ian etK"
E&9le&a' si&9olul' se&nul F aestea stau la /nce"ut, iar
nu opia realit42ii' onretul' <ra3&entul" Arta $i iono3ra<ia
tra!i2ional4 e=pri&a res uni.ersalia prin si&9oluri a9strate%
spirala' Aoluta' ?i3?a3ul' sAastia' erul' triun3hiul' &ean#
!rele et" Chiar atuni :n! se Bnear4 e=pri&area plas#
ti4 a unui onept &eta<i?i printr#un &o!el luat !in .ia3
*
Nu este opia unui ar9ore real &ai &ult sau &ai pu2in B&9o342it
u orna&ente' i o stili?are total arti<iial4 $i ni se pare a <i &ai !e3ra#
94 un si&9ol !otat u o &are putere 9ene<i4' !e:t un Aerita9il o9iet
!e ult (lb$fr$) (n$ ed$)$
.
O stili?are Bn Bntre3i&e arti<iial4 (Ib$ fr$) (n$ ed$)$
0(-
F u& e ar9orele sau D&onstrulH F se proe!ea?4 la o on#
stru2ie ar9itrar4' abstract a i&a3inii" C4 anu&ite arte au
!e9utat prin a <or&ula idei prin se&ne anionie' a!i4 au
ur&4rit reAela2ia aestor i!ei <4r4 inter&e!iul <or&elor on#
rete' B&pru&utate !in Aia24 F o !oAe!e$te' Bntre altele' is#
toria artei in!iene" DA9stratulH $i anionis&ul au pree!at
DonretulH $i ioana" Bu!!ha a <ost &ult4 Are&e repre?en#
tat iono3ra<i printr#un loc gol, apoi prin ur&a unui piior
F $i nu&ai t:r?iu' !up4 in<luen2a sulpturii 3ree$ti' s#au
iAit repre?ent4ri antropo&or<ie ale lui SaPia&uni" i e=e&#
plul aesta nu e i?olat" Chiar Bn arta reli3ioas4 3rea4' i!eea
pur4 a pree!at onretul antropo&or<i" Her&es a <ost la
Bneput un hermes Lpiatr4 phali4KJ Aphro!ita' un onJ 8al#
las' un "alladion$ La Bneput !ei' a <ost "uterea i&perso#
nala' a9solut4' total4 F atuali?at4 Bn lururi a&or<eJ apoi'
au ur&at proesele !e concreti&are, !e personi<iare et"
Bn ontinuarea r:n!urilor itate &ai sus' !ra Danthine srie%
Enfait, nos re"resentations indiBuent moins un culte de l ?ar-
bre Bu ?un culte de la .egetation et, "lus "recisement, de
la fertilite et de la fecondite
L
Lp" 0;*K" Bntr#a!eA4r' <oarte
a!esea sunt repre?enta2i Bn !ou&entele &esopota&iene &u3u#
rii' <run?ele <ra3e!e' si&9ol al <ertilit42ii" Dar D<ertilitateaH
este' Bn or!inea realit42ilor 9iolo3ie' un orespon!ent al
onticului Bn or!inea &eta<i?i4" Ar9orele <i3urea?4 plasti
<ertilitatea F !ar ar9orele os&i e=pri&4 Crea2ia' the coming
into being$ 1ertilitatea' <eun!itatea sunt !oar atri9ute ale
realit3ii absolute$ Ni&i nu se poate nate !e:t !in eea
e este$ O su&a !e onsi!era2ii s#ar putea a!4u3a Bn le34#
tur4 u aeast4 interpretare' !ar ele nu#$i 34ses loul aii"
Cititorul le Aa Bnt:lni' pe lar3 !e?Aoltate' Bn artea noastr4
La *andragore$
L
De <apt' repre?ent4rile noastre in!i4 nu at:t un ult al ar9orelui' :t
un ult al Ae3eta2iei' &ai e=at al <ertilit42ii $i al <eun!it42ii (lb$fr) (n$ed$)$
0(*
*I+%EA ELIA,E
Un si&9ol !eriAat !intr#o os&olo3ie oerent4 F u& a&
A4?ut 4 e a?ul ar9orelui saru la &esopota&ieniFpoate Eua
Bntr#o ultur4 Aein4 nu&ai un rol !eoratiA" Repre?entarea
ar9orilor pe &onu&ente este <oarte <reAent4 Bn tot 9a?inul
&e!iteranean' !ar' !e$i Bn E3eea' 9un4oar4' el era o e&9le#
&4 a Marii#]ei2e' Eoa4 aii totu$i un rol &ai &ult !eora#
tiA LDanthine' p" 0+0K" Autoarea onstat4 aest luru' <4r4
s4#0 e=plie" De <apt' Bn lu&ea e3eean4' ar9orele !eAine
D!eoratiAH pentru 4 un alt si&9ol F <e&eia' $arpele' po#
ru&9i2a F i#a luat loul Bn reli3ie $i iono3ra<ie" 1ertilita#
tea $i <eun!itatea sunt e=pri&ate' Bn E3eea' printr#un si&9o#
lis& B&pru&utat 9iolo3iei $i erotiii" S4 se presi&t4 Bn aest
si&9olis& <a&iliar u realit42ile DAiiH' concrete, reAolu2ia
&ental4 pe are o Aa !es<4$ura a&esteul !e rase preeleni#
e $i elenieG 1apt este 4 ideea e o&uniat4' Bn lu&ea
e3eean4' &ai !e3ra94 prin e&9le&e Aitale !e:t prin e&9le#
&e ar9itrar onstruite" Dar pri&atul si&9olului r4&:ne ae#
la$i" i se poate Aor9i hiar !e eu&eniitatea si&9olului
eurasiati" 8entru 4 !a4 arborele repre?int4' Bn Mesopota#
&ia' aeea$i realitate a9solut4 pe are o repre?int4 Bn E3eea
femeia sau ar"ele F se Bnt:lnes' Bn alte ulturi' apropia#
te' asoia2ii ale aestor si&9oluri" De pil!4% <e&eia#$arpe#
le#ar9orele' la eAreii pre&o?aiiJ <e&eia#ar9orele' la in#
!ieniJ <e&eia#$arpele' Bn ulturile austro#asiatie et"
Toate aestea' <ire$te' ne#ar !ue prea !eparte !a4 ar tre#
9ui s4 le e=a&in4& u& se uAine" O sin3ur4 o9serAa2ie' a
s4 Bnheie&% sria& la Bneputul notei !e <a24 4 istoria co-
ru"e, treerea ti&pului a!ulterea?4 sensurile pri&or!iale ale
si&9oluluiJ 4 i!eea !e pro3res' at:t !e su&p4 seolului al
6DC#lea' tre9uie Bnlouit4' &4ar Bn anu&ite setoare ale Aie2ii
spiritului' u i!eea !e re3res" Si&9olul Ar9orelui' 9un4oar4'
are &ai &ult4 oeren24 &eta<i?i4 Bn &ileniul ValWIIIV#leaW
a" Chr" !e:t Bn pri&ele Aeauri ale re$tinis&ului' Bn aelea$i
re3iuni asiatie" Asist4& la un soi !e !e3ra!are F nu a si&#
9olului' Bn el Bnsu$i' i a Bn2ele3erii sensului s4u a9sons"
C:n! n#a &ai <ost onsi!erat o <or&ul4 DAe3etal4H a rea#
lit42ii a9solute' ar9orele saru a Bneput s4 <ie apreiat !in
punt !e Ae!ere !eoratiA" Si&9olul 3olit !e on2inutul s4u
&eta<i?i' ori3inar' a <ost p4strat pentru Aalen2ele sale este#
tie sau e&pirie" Nu e sin3urul a?' !e alt<el" Arta popular4
!in toate 24rile onserA4 serii Bntre3i !e si&9oluri os&o#
lo3ie' !eAenite !e &ult4 Are&e !oar D&otiAeH !eoratiAe"
4;<;
Un sa.ant rus des"re literatura chine&
Aproape unspre?ee ani !up4 e au <ost rostite ele $apte
on<erin2e ale pro<esorului Basile Ale=eeA' 2inute la Colle3e
!e 1rane' asupra literaturii hine?e' au ap4rut Bn Aolu&%
La Litterature chinoise (Annales du *usee 5uimet, to&e .('
E!" 8aul Geuthner' 8aris' 0+-,' (-( p"K" O surt4 pre<a24
aAerti?ea?4 ititorul 4 te=tul a r4&as neshi&9atJ mais la
derniere "Artie seule me "ara/t un "eu .ieillie
4
, a!au34
autorul" In aeast4 parte !in ur&4' pro<esorul Ale=eeA anali#
?ea?4 u &ult4 AerAa literatura t:n4r4' DreAolu2ionar4H' pe
are a inau3urat#o Bn!at4 !up4 r4?9oi' printr#un &ani<est
?3o&otos $i un Aolu& <oarte !isutat' t:n4rul re<or&ator
!l Hu Che"I
China a <ost ea !int:i iAili?a2ie asiati4 pe are a !eso#
perit#o Oi!entul" i' Bntr#un anu&it sens' se poate spune
4 a D!o&inatH hiar 3:n!irea european4' prin seolul al
67III#lea' :n! Oi!entul Bnera s4#$i onstruias4 sta#
tul i!eal on<or& et42eanului i!eal' !esoperit !e Rousseau
$i Ilu&inis&" 7ia2a iAil4 a Chinei' !es4A:r$irea u&an4 Bn#
l4untrul unui stat DnaturalH F era o te&4 a!esea <olosit4
!e &orali$tii $i 3:n!itorii politii europeni" China a intere#
sat la Bneput prin Airtu2ile ei iAile $i &orale" Apoi' !up4
rearea orientalis&ului' <ilolo3ii $i arheolo3ii au eretat u
pre4!ere istoria $i reli3ia poporului hine?" Literatura a r4#
&as tot!eauna pe planul al !oilea" Sinolo3ia este Bn 9un4 par#
Nu&ai ulti&a parte &i se pare Bns4 un pi BnAehit4 (lb$fr$) (n$ ed$)$
UN SA0ANT +US ,ES1+E LITE+ATU+A %HINENR 0(,
te o $tiin24 <rane?4' !ar nii unul !intre &arii sinolo3i <ran#
e?i F E!ouar! ChaAannes' Henri Cor!ier' 8aul 8elliot F
n#a tra!us opere literare" ChaAannes a tra!us ael 3ran!ios
&onu&ent istori' tratatele lui Sse Ma TsienJ Cor!ier a e!i#
tat at:2ia 4l4tori str4ini Bn ChinaJ 8elliot a sris !espre tot
e se poate Bnhipui Bn le34tur4 u ChinaJ sinolo3ii &ai ti#
neri' Maspero $i M" Granet' au sris' !in punte !e Ae!ere
!eose9ite' istoria iAili?a2iei hine?e" i totu$i' $tiin2a <rane#
?4 nu are Bn4 o istorie a literaturii hine?e" De alt<el' eea
e este $i &ai surprin?4tor' pri&a istorie a literaturii hine#
?e a ap4rut Bn lu&e !estul !e ur:n!J este A Histor of%hine-
se Literature a lui Her9ert Giles' tip4rit4 Bn 0+(/" 8:n4 atuni'
!up4 u& re&ar4 Giles' nu e=ista o ase&enea istorie lite#
rar4 Bn nii o li&94' nii hiar Bn li&9a hine?4"""
Este u at:t &ai pre2ioas4 artea pro<esorului Ale=eeA'
u :t autorul se Bnt:&pl4 s4 <ie nu nu&ai un <oarte serios
saAant' i $i un o& !e 3ust' pasionat !e <eno&enul literar Bn
sine" Sinolo3ii oi!entali ari au tra!us opere literare hine#
?e erau preoupa2i' Bn pri&ul r:n!' !e Aaloarea <ilolo3i4
a te=tului $i !e eAentualele lui o&ori etno3ra<ie" Un api#
tol Bntre3 !in artea !e <a24 este Bnhinat tra!uerilor $i tra!u#
4torilor" Disret' <4r4 s4 prei?e?e nu&e' pro<esorul rus <ae
o a!&ira9il4 le2ie &ae$trilor $i ole3ilor s4i europeni F
ari l#au BnA42at &eseria !e sinolo3 F a&intin!u#le' Bntre
altele' a !a4 unui tra!u4tor !in ShelleS sau Leopar!i i
se ere nu nu&ai s4 unoas4 li&9a din care $i /n care tra#
!ue' i' Bnainte !e toate' i se ere s4 <ie el Bnsu$i poet' un
tra!u4tor !in li&9ile orientale' li&9i in<init &ai 3rele' se
&ul2u&e$te !oar u :teAa uno$tin2e <ilolo3ie $i un !i2io#
nar 9ilin3A" Se Bnt:&pl4 u li&9a $i literatura hine?4 eea
e re&ara& u un alt prileE' relatiA la li&9a $i literatura
sansrit4" Sinolo3ii' a $i in!iani$tii' s#au rerutat !intre <ilo#
lo3i $i istorii' ari Ae!eau Bntr#un te=t Bn pri&ul r:n! aspe#
tul s4u lin3Aisti $i Aaloarea lui !ou&entar4" De aeea'
0(/
*I+%EA ELIA,E
tra!uerea $i interpretarea srierilor <ilo?o<ie in!iene a <ost
!e?astruoas4" Iar Bn eea e priAe$te tra!uerea operelor li#
teraturii sansrite' s4 reunoa$te& 4' Bn &aEoritatea a?uri#
lor' ititorul european se Bn4p42:nea?4 $i se ilu?ionea?4 4
/i "lac$ De <apt' ase&enea tra!ueri nu#0 Bn:nt4 prin Aaloa#
rea literar4 a te=tului' i prin eea e a!au34 el' inon$tient%
!eor' <antasti' nostal3ie e=oti4 et"
Tra!u4torul unei opere <ilo?o<ie orientale ar tre9ui s4
<ie' eAi!ent' el Bnsu$i un <ilo?o<' !up4 u& t4l&aiul unui U4#
li!4sa sau Tu 1u ar tre9ui s4 <ie poet" Dreptul pe are $i#0 ia
orie orientalist !e a tra!ue un <ilo?o< sau un poet ar tre#
9ui s4 ne ui&eas4 Bnto&ai !up4 u& ne#ar ui&i preten2ia
ori4rui lien2iat Bn litere !e a tra!ue pe Ho&er' sau a ori#
4rui o& unos4tor al li&9ii 3er&ane !e a tra!ue pe He#
3el" Un pro<esor !e la UniAersitatea !in 8ePin' !l Hu Che'
a sris Bn pre<a2a unei 4r2i asupra !e?Aolt4rii &eto!ei lo3i#
e Bn Aehea Chin4% DNu Bn2ele3 u& str4inii' ari sunt !e
a9ia Bn stare s4 iteas4 un te=t hine? or!inar' au uraEul
s4 atae un te=t a' 9un4oar4' el al lui Chuan3tseH" A<ir&a2ia
aeasta' pe are o itea?4 $i Ale=eeA Lp" 00;K' a priinuit
in!i3narea &ultor orientali$ti europeni' $i atot$tiitorul 8aul
8elliot a r4spuns pro<esorului !e la 8ePin Bn reAista sa T?oung
1ao, a&intin!u#i' 9ineBn2eles' 4 sinolo3ia este o $tiin2a euro#
pean4 $i 4 Bns4$i &eto!a pe are o apli4 !l Hu Che Bn
artea sa este o !esoperire european4" Este a!eA4rat" Dar
toate aestea nu au ni&i !e#a <ae u !isu2ia noastr4J <ap#
tul 4 sinolo3ia este o inAen2ie a spiritului riti $i a &eto#
!ei europene nu Eusti<i4 tra!uerea unui te=t <ilo?o<i sau
a unei poe?ii hine?e !e un saAant are nu are nii un spi#
rit <ilo?o<i' nii priepere poeti4"
Este !estul !e se&ni<iatiA <aptul 4 to&ai un saAant rus
rea&inte$te &ae$trilor $i on<ra2ilor s4i !in Oi!ent aes#
te truis&e" Dou4 apitole !in artea pro<esorului Ale=eeA
sunt Bnhinate tra!u4torului $i ititorului !e tra!ueri !in
UN SA0ANT +US ,ES1+E LITE+ATU+A %HINENR 0(+
literatura hine?4" 8entru 4 nu nu&ai tra!u4torul are partea
sa !e Ain4 Bn &e!iora unoa$tere a literaturii hine?e !e 4#
tre elitele oi!entale" Cititorul european ontri9uie $i el' in#
!iret' la !eAalori?area aestei literaturi &on!iale" Cititorul
are se a$teapt4 s4 34seas4 Bn orie te=t oriental o anu&i#
t4 uloare e=oti4' o anu&it4 Diu!42enieH' Bn on<or&itate
u tot e $i#a Bnhipuit $i a au?it el" 8entru 4' a$a u& re#
&ar4 prea9ine Ale=eeA' l?e!otiBue se nourrit e!clusi.e-
ment d?idees ultra-com"rehensibles
G
Lp" 00(K" Dar ititorul
are neAoie !e un e=oti Dal luiH' ne9ulos' Bns4 nu inae#
si9il' !eoratiA' !ar nu re9ar9atiA" Cititorul are ia Bn &:n4
o tra!uere !in literatura hine?4 Area u orie pre2 s4 34seas#
4 aolo ce.a nou$ *ais la .raie nou.eaute, comme tou#ours
d?ailleurs et "artout, ne s?a""rend"as sans une certaine
re.olution Bui doitfaire une "lace l?idee nou.elle dans
notre fonds de "ensee muries et tro" rigides
<
Lp" +/K" Citi#
torul o&o! e inapa9il s4 !esopere DnoutateaH $i D3eniulH
poe?iei hine?e la pri&a letur4" Bnto&ai !up4 u& nu i?#
9ute$te s4 3uste pe Dante' $i nii &4ar s4#0 Bn2elea34' !a4
se &ul2u&e$te sa#0 iteas4 super<iial' i3nor:n! eea e
se poate nu&i' u o <or&ul4 si&pl4' Dtra!i2ia &e!ieAal4H"
Sunt <ru&use2i are se las4 aneAoie p4trunse" Literatura orien#
tal4 Bn &area ei &aEoritate' a $i literatura 3reo#latin4' presu#
pune un ititor aAerti?atJ are s4 unoas4 a!i4 Dnor&eleH
onte&pla2iei estetie" Lurul aesta a <ost &ai !e3ra94 Bn2e#
les Bn !o&eniul artei orientale" Nii un &onu&ent artisti
asiati n#a <ost DsaAuratH p:n4 n#a <ost DBn2elesH" Te&plele
in!iene' 9un4oar4' au <ost &ult4 Are&e priAite a un per<et
e=e&plu !e Dart4 9ar9ar4H" A tre9uit s4 se Bn2elea34 Bnt:i a#
(
E=otiul se nutre$te e=lusiA u i!ei ultrao&prehensi9ile (Ib$ fr$)
L_" ed$)$
-
Dar a!eA4rata noutate' a !e alt<el Bntot!eauna $i pretutin!eni' nu
se BnAa24 <4r4 o anu&it4 reAolu2ie are tre9uie s4 <a4 un lo i!eii noi
Bn <on!ul nostru !e opinii oapte $i prea ri3i!e (Ib$ fr) (n$ ed$)$
0-)
*I+%EA ELIA,E
noanele estetiii in!iene F !e alt<el <oarte oerente $i in#
teli3i9ile F pentru a arhitetura $i sulptura in!ian4 Ds4
pla4H" De ase&enea' pitura Eapone?4 nu poate <i apreia#
t4 <4r4 o preala9il4 Dase?4HJ a!i4' <4r4 a unoa$te prini#
piile &eta<i?ie are i#au !at na$tere' <4r4 a Dse puri<iaH
!e toate aele opait42i reate $i ali&entate !e intui2ia pro#
<an4 a spa2iului"
Ceea e s#a <4ut pentru arta oriental4 nu s#a <4ut Bn4
pentru literatura oriental4" 1aptul e lesne !e e=pliatJ arta
oriental4 a <ost eretat4 $i iu9it4 !e arti$ti ari au !eso#
perit LaEuta2i !e Bn2ele3erea artei &e!ieAaleK Dnor&eleHJ li#
teratura a <ost Bns4 inaesi9il4 nespeiali$tilor" A&atorii
s#au &ul2u&it u tra!ueri' ele &ai &ulte &e!iore' sei'
striAite !e note $i o&entarii eru!ite"
EAi!ent' este <oarte 3reu s4 &ul2u&e$ti pe un ititor euro#
pean' are B2i ere o pa3in4 !e Dpoe?ie pur4H' <4r4 note' <4r4
e=plia2ii" 8oe2ii hine?i F a$a u& arat4 Bntr#un 9o3at api#
tol Lpp" 0.+#0+-K Ale=eeA F nu sriau la Bnt:&plareJ nu
sriau nii &4ar Bntr#un &e!iu $i u o e=perien24 pro<an4"
Ca $i arta &e!ieAal4 european4' arta oriental4 Bn totalita#
tea ei este anoni4% a!i4 &eta<i?i4' ra2ional4' tra!i2iona#
l4" Un artist in!ian nu#$i Bnepea lurul <4r4 o preala9il4
Dpuri<iareH' <4r4 pratii asetie $i onte&platiAe" Un poet
hine?' a s4 srie un atren' se retr43ea la 2ar4' tr4ia sin#
3ur &ult4 Are&e' onte&pl:n!' &e!it:n!" A$ Area s4 $tiu
e#ar re!e un poet lui! ro&:n !espre toate preli&inarii#
le atului poeti !e are Aor9e$te Ssen#UIon3 Bn %ategori-
ile "oe&iilor, pe are le re?u&4 $i tra!ue Ale=eeA Lpp" 0;0
sM"K" Lustra2ia poeti4 atin3e aii propor2ii uluitoare" 8oetul
nu o&pune ni&i p:n4 e nu !eAine i&personal' p:n4 e
nu !ep4$e$te niAelul e=perien2elor u&ane" Bntr#un uA:nt'
atul poeti tre9uie s4 oini!4 u el &ai pur at &eta<i#
?iJ ie$irea !in !eAenire' neutrali?area ontrariilor' Dtotali?a#
reaH realului" Atul artisti F at:t Bn China' :t $i Bn In!ia F
UN SA0ANT +US ,ES1+E LITE+ATU+A %HINENR 0-0
are aeea$i <un2iune a $i ritualul saru% este o a!eA4rat4
D!ep4$ire !e niAelH" LDespre toate aestea' a& sris Bn %os-
mical Homolog and 2oga, VinW :ournal ofthe Indian So-
ciet of 'riental Art, Aoi" 7' 0+-,' pp" 0//#()-"K
Bntr#a!eA4r' !up4 &4rturisirea poe2ilor $i poetolo3ilor hi#
ne?i !in seolul al 6l#lea a" Chr"' rea2ia artisti4 era unul
!in &iEloaele !e a reali?a per<e2iunea a9solut4' DaleaH su#
pre&4 (tao), are on!ue Bntre3 UniAersul" 8oetul' a $i Bn#
2eleptul' era !ator sa ias4 !in &o&entul istori Bn are tr4ia'
!in D!eAenireH' $i s4 Bnarne?e ael ine<a9il tao$ L?indi.idu
sur Bui re"osait le tao eternei n ?etait "as un homme ordi-
naire, mais un surhommeE hen3" %e surhomme ne .enait
sur terre Bue"our etre ma/tre et roi$ Et ii n ?etait"as un roi,
mais le roi, le roi"arfait, Bui gou.ernait le monde sans aucune
acti.ite, se suffisant A luiZmeme, "rotot"e de l ?e.idente "er-
fection$ II demeurait donc"longe en un etat de sereine beati-
tude et ne sortait "oint de son non-agir
I
(.o7-7ei> p" 0(K"
8ersoni<i:n! aest prinipiu supre& tao, suprao&ul (cheng)
reali?a Dspontaneitatea a9solut4H (tseu-#an) are este la"ar-
faite harmonie de toute la nature, la nature humaine com"ri-
se, harmonie Bui ne conna/t ni di.ision, ni se"aration, et
forme un bloc indissoluble$ Iln? a donc, dans cetteharmo-
nie, ni oui, ni non, ni bien, ni mal, rien de ce Bui constitue
la .ie humaine ordinaire
J
(ibid$)$
*
In!iAi!ul pe are se Bnte&eia tao etern nu era un o& o9i$nuit' i
un suprao&% cheng$ Aest suprao& nu Aenea pe p4&:nt !e:t pentru
a <i st4p:n $i re3e" El nu era un re3e' i regele, re3ele per<et' are 3u#
Aerna lu&ea <4r4 nii o atiAitate' <4r4 a aAea neAoie !e al2ii' prototip
al per<e2iunii eAi!ente" El r4&:nea !ei u<un!at Bntr#o stare !e 9ea#
titu!ine al&4 $i nu ie$ea !elo !in nona2iunea sa (lb$fr$) (n$ ed$)$
.
Ar&onia per<et4 a Bntre3ii naturi' inlusiA a naturii u&ane' ar#
&onie e nu unoa$te nii !iAi?area' nii separarea' $i are <or&ea?4
un 9lo in!isolu9il" 8rin ur&are' Bn aeast4 ar&onie nu e=ist4 nii !a'
nii nu' nii 9ine' nii r4u' ni&i !in eea e onstituie Aia2a o&eneas#
4 o9i$nuit4 (lb$fr) (n$ ed$)$
0-(
*I+%EA ELIA,E
Meta<i?ia aeasta taoist4 a ela9orat <ires o esteti4 Bn
per<et4 on<or&itate u Dsuprao&ulH' u Dre3eleH' are Bntru#
pa Dspontaneitatea a9solut4H" 8oetul rea D<4r4 s4 a2ione?eH
(7ou-7ei), rea DspontanH' re<let:n! Bn opera sa nu !ra&a
!eAenirii nese&ni<iatiAe' i nor&ele lui tao$ Con<uius'
a $i Bntre3ul urent on<uianist F are s#a opus Bn ursul
istoriei hine?e taois&ului F riti4 po?i2ia aeasta ra!ia#
l4 a Bn2eleptului $i a poetului' Bnseta2i !up4 o ar&onie Bn are
s4 nu &ai e=iste Dnii 9ine' nii r4u' nii !a' nii nuH" Con<u#
ius 34se$te Bn tra!i2ia sris4' Bn !ou&entele re<eritoare la
ei !int:i re3i ai Chinei nor&ele !es4A:r$irii u&ane" Este
a!eA4rat' spune Con<uius' 4 o&ul per<et tre9uie s4 rea#
li?e?e tao, !ar aest tao este D!ru&ul o&ului#re3eH" O&ul
per<et este o&ul u Airtu2i re3ale' are <ae !in el !epo?i#
tarul Airtu2ii per<ete" Suprao&ul (cheng) &eta<i?iii taoiste'
are a tr4it DspontanH la Bneputul istoriei' este' pentru Con<u#
ius' eroul tra!i2iei $i istoriei na2ionale" Aest suprao& nu
apar2ine unei Antihit42i i!eale' i Antihit42ii istorie' pe
are documentele ne#o atest4 Lp" 0/K"
Iat4 !ei ele !ou4 urente <un!a&entale ale 3:n!irii hi#
ne?e' taois&ul $i on<uianis&ul' <or&ul:n! <ieare Bn on<or#
&itate u &eta<i?ia sa o esteti4" Dar $i estetia on<uia#
nist4 i&pli4 o lustra2ie $i o ase?4 si&ilare estetiii taoiste"
,ocumentul istori' are o3lin!e$te Aia2a o&ului per<et
!in Antihitate' tre9uie itit $i asi&ilat !e artist u aeea$i
Aenera2ie $i <erAoare u are se ite$te un te=t saru" Aest
D!ou&entH (7en) n ?est "oint un ecrit BuelconBue, mais
l ?Ecrit"ar e!cellence, gra.e et sacerdotal, sinon di.in, Bui
e!ige de .ous un office "resBue analogue celui du "re-
tre
L
Lp" ((K"
;
Nu este o sriere oareare' i o Sriere prin e=elen24' 3raA4 $i sa#
er!otal4' !a4 nu !iAin4' are B2i ere o pre34tire aproape analo34 e#
lei !e preot (lb$fr$) (n$ ed$)$
UN SA0ANT +US ,ES1+E LITE+ATU+A %HINENR 0--
Trei &ii !e ani' sriitorii hine?i au reat Bn on<or&ita#
te u aeste !ou4 &eta<i?ii' taois&ul $i on<uianis&ul" Splen#
!i!a ontinuitate a poe?iei hine?e a <ost Bntrerupt4 !oar
Bn anul 0+()' prin apari2ia Aolu&ului inen!iar al t:n4rului
!" Hu' Aolu& pu9liat Bn A&eria su9 titlul Eseuri (Tch ?ang
che tsi) $i sris nu Bn li&9a tra!i2ional4' literar4' i Bn Dli&#
9a al94H' <olosit4 !e oolies $i anal<a9e2i" 8ro<esorul Ale=e#
eA Bnhin4 ulti&ul apitol aestei reAolu2ii literare' pe are
nu o apreia?4 :tu$i !e pu2in" Nu i se poate repro$a saAan#
tului rus o atitu!ine ne3atiA4 $i steril4' !e 9el<er" Ale=eeA
nu e un si&plu eru!it' resut Bn $oala <ilolo3i4" 8ro<esor
!e li&9a $i literatura rus4 la o uniAersitate hine?4' Alee#
=eA a tr4it <oarte &ul2i ani Bn China' a tra!us o apo!oper4
a literaturii neorto!o=e hine?e $i e un 9un unos4tor al
poe?iei lasie $i &o!erne europene" Critia !isret4' !ar
!e o ironie s4p4r4toare' pe are o <ae !lui Hu Aine !ei
!in partea unui saAant are nu unoa$te nu&ai pe Dante $i
BSron' i a itit pe Nalt Nhit&an $i pe Esenin" C:n! !l
Hu' Bn Dli&9a al94H' srie ur&4toarele Aersuri%
Nu &4 Aoi &ai o&orB pri&4Aara'
Nu Aoi &ai <i trist toa&na'
Iat4 Eur4&:ntul &eu !e poetR
1lorile se Ae$teEes F <oarte 9ine'
Au s4 se suture F tot 9ine"
Luna e rotun!4 F a!&ira9il'
Soarele se !ue F !e e s4 ne#ntrist4&G
pro<esorul Ale=eeA Bn2ele3e' <4r4 Bn!oial4' !e un!e se in#
spir4 reAolu2ionarul poet hine?" 8are#se' !up4 :te a<ir&4'
o&petent' Ale=eeA' 4 aeast4 Dli&94 al94H Bn are srie
!l Hu este nu nu&ai u !es4A:r$ire i&proprie trans&isiei
3:n!irii preise $i e=pri&4rii intui2iei poetie' !ar este' Bn
aela$i ti&p' ininteli3i9il4 :n! e citita, prin &arele nu&4r
!e neolo3is&e pe are !l Hu e silit s4 le Bntre9uin2e?e a
s4 eAite li&9aEul poeti tra!i2ional"
0-*
*I+%EA ELIA,E
Bn orie a?' reAolu2ia literar4 a D3enera2iei noiH hine?e
este e=tre& !e interesant4 pentru el are Area s4 Bn2elea34
spiritul Asiei onte&porane" Bn Ben3al' proAinia in!ian4
u ea &ai <ru&oas4 tra!i2ie literar4 $i artisti4' s#au Bner#
at !e la Ta3ore Bnoae <oarte &ulte DreAolu2iiH literare"
EAi!ent' toate opiate sau inspirate !up4 &o!ele europene"
8rin 0+-)' <4use &are A:lA4 Bn erurile artistie !in Cal#
utta apari2ia unor apitole !intr#un nou ro&an al lui AhSn#
tia Sen' are era o opie <i!el4 a lui Ulsses !e Xa&es XoSe"
Autorii onte&porani an3lo#sa=oni ari au in<luen2at el
&ai &ult literatura t:n4r4 9en3ale?4 sunt Xa&es XoSe' Xohn
!os 8assos $i Al!ous Hu=leSJ e=at sriitorii u o tehni4
i&proprie li&9ii 9en3ale?e" Asia' !up4 u& se Ae!e $i !in
artea pro<esorului Ale=eeA' e Bn plin4 Dri?4 pro<an4H" Arti$#
tii tineri renun24 la tra!i2ie Bn on<or&itate u 4r2ile dernier
cri Aenite !e la Ne> YorP $i Lon!ra" Dar' !in <eriire' toate
aeste DreAolu2iiH sunt !oar e=perien2e" i Ta3ore a !e9utat
i&it:n! pe poe2ii en3le?i" i' apoi' !ou4 ontinente i#au i&i#
tat poe?ia"""
4;<X
0echi contro.erse$$$
8aul#Louis Couhou! este' u& se spune' un saAant noro#
os" A sris <oarte pu2in' !ar tot e a sris s#a 9uurat !e o
pro!i3ioas4 !i<u?iune Bntre nespeiali$ti" 14r4 s4 <ie o auto#
ritate Bn stu!iile iu!aie $i neotesta&entare' a <un!at $i on#
!us ele !ou4 ole2ii% :udaisme, %hristianisme, pe are
e!itorul Rie!er le#a lansat u ?arA4 au& Areo inispre?ee
ani" 7olu&a$ele aestea !e populari?are' srise Bn 3eneral
!e a&atori sau DeretiiH asun$i su9 pseu!oni&e La?ul DDe#
la<osseHK' au irulat u insisten24' onsi!erate <iin! a Dul#
ti&ul uA:ntH al ritiii neotesta&entare" Couhou! a pu#
9liat el Bnsu$i Bn ole2ia %hristianisme un Aolu& spu&os
$i <asinant% Le *stere de :esus L0+(*K' Bn are Bnera s4
!e&onstre?e' !up4 at:2ia al2i saAan2i' &e!ii sau a&atori'
4""" Isus n#a e=istat niio!at4 $i 4 e o rea2ie a S<:ntului
8aAel" Te?a nu era nou4" A<ir&a2ia aeasta o <4user4 ne#
nu&4ra2i al2i autori Bnainte !e Couhou! F $i printre ei se
nu&4rau% X" M" Ro9ertson' 8" Xensen' N" B" S&ith' A" Dre>s'
Salo&on Reinah' R" Stahl" Bn Eurul <ie4ruia !intre ae$ti
autori' s#a isat un Dsan!alHJ sa ne a&inti&' 9un4oar4' li#
teratura pole&i4 at:t !e B&9el$u3at4 resut4 Bn :2iAa ani
u prileEul 4r2ii lui Dre>s' ,ie %hristus-mthe LXena' 0+)+K'
sau a lui Xensen' *oses, :esus, 1aulusE ,rei 0arianten des
bablonischen 5ottmenschen 5ilgamesch L1ranP<urt a" M"'
0+);K" Dar' spre !eose9ire !e ae$ti autori ari Bnerau s4
!e&onstre?e nonistoriitatea lui Isus' Couhou! a <ost luat
Bn serios" B&potriAa lui nu s#au sris nu&ai 4r2i pole&ie
0-;
*I+%EA ELIA,E
0E%HI %'NT+'0E+SE$$$
0-,
sau ironie' a$a u& s#au sris F $i pe 9una !reptate F
B&potriAa pa3inilor !elirante ale lui Dre>s" Le *stere de
:esus a <ost instit u r4spunsuri !in partea unui saAant se#
Aer a Gui3ne9ert F iar alt4 &are autoritate Bn stu!iile neo#
testa&entare' Maurie Go3uel' a pu9liat hiar' !rept r4s#
puns Aolu&a$ului lui Couhou!' o arte Bntrea34% :esus de
Na&areth, *the ou histoire L8aris' 0+(.' E!" 8aSotK"
C4rui &otiA se !atora aten2ia aeasta &43ulitoare <a24 !e
o arte at:t !e pu2in su9stan2ial4' lipsit4 !e ori3inalitate $i &e#
!ioru !ou&entat4G Bn pri&ul r:n!' <alsului talent literar u
are era sris4 Le *stere de :esus$ Couhou! are eea e se
nu&e$te eclat$ i o anu&ita retori4' pe are unii ititori o
pot lua !rept spontaneitate $i DuraE al pro9le&elor &ariH"
Asulta2i aest pateti apel% Historiens, n ?hesite&"as a raer
de .os cadres l ?homme-:esus$ -aites entrer le dieu :esus$ Aus-
sitot l ?histoire du christianisme naissant sera mise son
.rai ni.eau$$$ Historiens des religions et sociologues, ii .ous
a""orte une etude eni.rante et infinie$$$ Et .ous, croants,
sere&-.ous obstines brandir de soi-disant "reu.es Bui .ous
blessent .ous-memesY ,es tem"s nou.eau! sont .enus$ 0ous
ne "ou.e& "lus materialiser :esus sans l ?obliterer et le de-
truire$$V Do"$ cit, pp" 0/.#0/;K" 8e !e alt4 parte' Couhou!'
!e$i !iletant' i?9utise s4 on!u4 !oua ole2ii !e DaieteH
F :udaisme, %hristianisme F $i speiali$tii stu!iilor reli#
3ioase !in 1ran2a se si&2eau o9li3a2i s4 !isute opiniile unui
autor at:t !e in<luent" Bn s<:r$it' Couhou! repeta neontenit
a re$tinis&ul Aa lua uno$tin24 !e <or2ele sale spirituale a9ia
0
Istorii' nu e?ita2i s4 ra!ia2i !in s<erele Aoastre pe o&ul#Isus" L4#
sa2i s4 intre ?eul Isus" De Bn!at4 istoria re$tinis&ului Bn !eAenire Aa
<i pus4 la niAelul ei a!eA4rat""" Istorii ai reli3iilor $i soiolo3i' el A4
a!ue o BnA424tur4 aptiAant4 $i in<init4""" i Aoi' re!inio$i' A4 Ae2i
Bn4p42:na s4 <lutura2i a$a#?isele Bner4ri are A4 r4nesG Au Aenit Are#
&uri noi" 7oi nu pute2i s4#0 &ai &ateriali?a2i pe Isus <4r4 a#0 o9litera
$i a#0 !istru3e""" (lb$fr$) (n$ ed$)$
!up4 e re$tinii B$i Aor !a sea&a 4 Isus a <ost un &eu, iar
nu un om, o idee, iar nu un indi.id$ O ase&enea si&patie <a24
!e re$tinis&ul DAiitoruluiH putea p44li pe &ul2i"
Bn 0+(*' Couhou! era onAins 4 interpretarea lui $i re?ul#
tatele eret4rilor istorio#reli3ioase Aor &o!i<ia pe !eplin
re$tinis&ul" Au#ourd?hui le "rogres de la methode sociolo-
giBue ou.re des .ues nou.elles$ :e crois Bue .ers 4;IP :esus
tout entier aura "asse du "lan desfaits materiels dans ce-
lui des re"resentations mentales collecti.es
G
(Le *stere
de :esus, p" 0),K" Ter&enul a <ost' se pare' !estul !e surt" 8oate
pentru a#0 &ai B&pin3e :t &ai !eparte Bn Aiitor' 8" L" Cou#
hou! a pu9liat Bn 0+-, un alt Aolu&% :esus le ,ieufait
homme$ De !ata aeasta' autorul Bnear4 sa on<ere o 2inu#
t4 $tiin2i<i4 te?ei sale asupra nonistoriit42ii lui Isus" Cartea
e plin4 !e itateJ te=tele orto!o=e $i apori<e a9un!4' 9i9lio#
3ra<ia e 9o3at4" Noua oper4 a lui Couhou! se deroule corn-
me une fantasmagorie Bui a l?intention d?etre .i.ante et
dont le stle .eut etre eblouissant$ A"ergu cinematogra"hi-
Bue de la naissance du christianisme
G4
F &4rturise$te !ea#
nul stu!iilor neotesta&entare' Al<re! LoisS"
C4i F $i aest luru ne#a Bn!e&nat s4 srie& pa3inile
!e <a24 F 94tr:nul $i neo!ihnitul Al<re! LoisS a pu9liat
o arte Bntrea34' riti:n! punt u punt te?ele ulti&ei lur4ri
a lui Couhou!" Cartea se nu&e$te Histoire et mthe "ro"os
de:esus-%hrist L8aris' 0+-/' E!" E&ile NouArS' (;) p" in#/\K"
LoisS este unul !intre pu2inii saAan2i a 4ror 9una#re!in24
$i o9ietiAitate nu pot <i puse la Bn!oial4" I!eile sale teolo#
3ie pot <i 3re$ite' operele sale pot <i au?ate !e ere?ie $i
(
Ast4?i' pro3resul &eto!ei soiolo3ie !eshi!e perspetiAe noi" Eu
re! 4 prin 0+*) Isus Aa <i treut !in planul <aptelor &ateriale Bn el
al repre?ent4rilor &entale oletiAe (lb$fr$) (n$ ed$)$
-
Se !erulea?4 a o <antas&a3orie are are inten2ia s4 <ie Aie $i al
4rei stil Area s4 <ie <er&e4tor" 8riAire !e ansa&9lu ine&ato3ra<i4
a apari2iei re$tinis&ului (lb$fr$) (n$ ed$)$
0-/
*I+%EA ELIA,E
puse la In!e= !e S<:ntul O<iiu F ni&eni nu#i poate Bns4
ontesta $tiin2a' sineritatea $i Bnalta Aaloare &oral4 a Aie2ii
sale' Bnhinat4' u& repet4 el Bn at:tea 4r2i' e=lusiA a!eA4#
rului" Nu e loul aii s4 a&inti& po?i2ia u totul speial4
a lui Al<re! LoisS Bn atoliis& F !in are a <ost i?3onit
Bn 0+)/' au?at <iin! !e D&o!ernis&H' !ar pe are nu 0#a ata#
at niio!at4 p:n4 au& Bn ur&4 L<" La %rise morale du tem"s
"resent et l?education humaine, 8aris' 0+-,K" Marea Ain4 a
lui LoisS F !a4 se poate Aor9i Bntr#a!eA4r !e o DAin4H F
este strutura sa <un!a&ental4 ateolo3i4" Aest &are saAant
atoli a !e9utat a istori $i a pro!us' ti&p !e peste patru#
?ei !e ani' e=elente opere istorio#e=e3etie $i &orale"
Teolo3ia' Bnto&ai a $i &eta<i?ia sunt u !es4A:r$ire i&#
penetra9ile spiritului s4u" LoisS a eretat $i a Bn2eles re$ti#
nis&ul Bn spiritul seolului al 6l6#lea% a istori" Dou&ente#
le' pentru el' sunt sin3ura autenti<iare a unei re!in2e' a unei
i!ei" Ceea e a e=istat' a<ir&4 LoisS B&preun4 u toat4 $oala
istori4' a l4sat ur&e srise' !ou&ente" A ur&4ri aAenturile
aestor !ou&ente F interpol4rile' eli&in4rile' en?ur4rile'
in<luen2ele et" F este' !e <apt' a <ae istoria Bneputurilor
re$tinis&ului"""
Dar nu ne 3:n!i& s4 !eli&it4& po?i2ia istoriist4 $i !o3#
&ati4 a lui LoisS" A& a&intit atitu!inea sa neon<or&ista'
pentru a eli&ina !intru Bneput 94nuiala 4 reruta2ia lui Cou#
hou! e <4ut4 !e un atoli are#$i ap4r4 !o3&a" LoisS'
are n#a sris ni&i !espre Le *stere de :esus, se si&te
au& !ator sa Aor9eas4' nu Bn nu&ele atoliis&ului' $i
nii al re$tinis&ului' i Bn nu&ele e=e3e?ei neotesta&enta#
re $i al $tiin2ei istorie" Dup4 u& &4rturise$te Bn pre<a24'
nu s#a oupat !e Le *stere de :esus pentru 4 re!ea Bue
la these de %ouchoud tomberait toute seule, comme sont
tombees celles d?autres che.aliers du mthe
I
Lp" +K" B&#
*
C4 te?a lui Couhou! ar 4!ea sin3ur4' a$a u& au 4?ut ele ale
altor aAaleri ai &itului (lb$fr$) (n$ed)$
preEur4rile 3raAe ale pre?entului Bl siles s4 interAin4 u
prileEul reentului :esus le ,ieufait homme, !e$i nu e=a3e#
rea?4 !elo e<etul aestei interAen2ii" :e sais, "ar une longue
e!"erience, Bue ma .oi! ne "orte "as loin, et#e sens bien
Bue maintenant elle tombe$ *ais#e sais aussi#e sens"rofon-
dement Bue, "armi le chaos mondial, la Buestion des origi-
nes chretiennes tra.erse une crise tres gra.e et Bui "eut
etre de conseBuence
J
Lp" 00K"
M4rturises a nu B&p4rt4$es Bn3riEorarea Aenera9ilului
&aestru" i re$tinis&ul' $i Dhestiunea ori3inilor re$tineH
au unosut Bn ulti&ele !oua seole ri?e &ult &ai 3raAe F
!ar i&portan2a aestora s#a !oAe!it a <i <ost e=a3erat4" De
la 7oltaire la Couhou!' &ulte lururi a9sur!e $i slipitoa#
re s#au spus !espre e a <ost $i e ar <i tre9uit s4 <ie re$ti#
nis&ul' !espre e Aa <i $i e ar tre9ui sa !eAin4 Da!eA4ratul
re$tinis&H" 1oarte &ul2i oa&eni inteli3en2i au pre?is <un!a#
&entala shi&9are a re$tinis&ului peste :teAa ?ei !e ani
!e la !ata :n! pro<eti?au" Au treut !e atuni aproape o suta
!e ani' $i re$tinis&ul a r4&as aela$iJ a r4&as' a!i4' a$a
u& 0#a aeptat istoria $i u& l#au putut Bn!ura oa&enii"
L8entru 4 o&ul Bn!ur4 tot!eauna a9solutul a VpeW o poAar4"K
Nii Couhou! nu poate a!ue prea &ult r4u re$tinis&u#
lui' in!i:n! <a?ele prin are D]eul IsusH s#a trans<or&at
Bn persoana istori4 Isus Cristos' nii LoisS nu sluEe$te prea
&ult re$tinis&ului ar4t:n! u !isret4 eru!i2ie $i striAitoa#
re ironie so<is&ele' 3re$elile $i <rau!ele ar3u&enta2iei lui
Couhou!" Toate aestea a! !e la sine" Oa&enii ari re!
$i ei ari Eu!e4 nu Aor putea <i onAin$i' iar ei ari nu
re! $i nii nu Eu!e4 nu au neAoie !e te?ele unui Couhou!
.
tiu !intr#o lun34 e=perien24 4 Aoea &ea nu se au!e !eparte $i
au& si&t : ea se stin3e" Dar !e ase&enea $tiu' si&t pro<un! 4' Bn
haosul &on!ial' hestiunea ori3inilor re$tine traAersea?4 o ri?a <oar#
te 3raA4' are poate aAea ur&4ri (Ib$ fr$) (n$ ed$)$
0*)
*I+%EA ELIA,E
a s4#$i onstruias4 Aia2a &oral4 $i soial4 !up4 u& le
onAine"
A$a u& re&ar4 LoisS Bn4 !e la Bneputul 4r2ii' a<ir&a#
2iile lui Couhou! se Bnte&eia?4 pe !ou4 so<is&e" 8ri&ul%
a a!&ite istoriitatea lui Isus Bnsea&n4 a &4rturisi apote#
o?a unui o&J o ase&enea apoteo?4 repu3n4 spiritului iu!aiJ
!ei istoriitatea lui Isus este !e neoneput" La are LoisS
r4spun!e Lp" 0)K% %ouchoud neglige de .oir Buel?a"otheo-
se dont ii s ?agit, et Buifut"rogressi.e, ne s ?est "as accom-
"lie tout entiere sur le terrain #uif, mais s ?est de.elo""e
seulement Buand l ?E.angile eut atteint les"aiens Bui gra.ita-
ient autour des snagogues$ Ainsi l ?argument ne "orte "as$
L
Al !oilea so<is&% e=ista Bn tra!i2ia iu!ai4 &itul unui Iah#
Ae#&:ntuitor' al unui IahAe su<erin!' hiar rui<iat' $i are
poate <i onsi!erat a prototipul lui Isus" EAan3heliile au
u&ani?at pe aest IahAe#Isus% D]eulH a !eAenit o&J Bnepu#
turile istorie ale re$tinis&ului se 34ses Bn aeast4 trans#
<or&are a lui IahAe p4ti&in! Bn o&ul Isus Cristos" LoisS
nu e?it4 s4 <a4 o Eu!eat4 e=tre& !e seAer4 asupra aes#
tei eluu9ra2ii a lui Couhou!" C4i ni&i !in eea e a<ir#
&4 autorul lui :esus le ,ieufait homme nu este a!eA4rat"
Nii un te=t' nii un !ou&ent nu atest4 i!eea unui IahAe
p4ti&in!' a unui IahAe rui<iat" Un ase&enea &it' !e alt#
<el' repu3na spiritului iu!ai tot at:t !e &ult a $i apoteo#
?a unui o&" Cu& puteau onepe un IahAe rui<iat oa#
&enii ari B$i Bnhipuiau puterea lui Du&ne?eu u a!eA4rat
<4r4 &ar3iniG Cu& ar <i putut oe=ista or3oliul !e&iur3i
al lui IahAe u u&ilirea Drui<i4riiHG Nous "ourrions donc
arreter ici la discussion et ren.oer notre auteur a ses che-
;
Couhou! o&ite 4 apoteo?a !espre are este Aor9a $i are a <ost
pro3resiA4' nu s#a Bn<4ptuit Bn Bntre3i&e pe teren eAreies' i ea s#a !e?#
Aoltat a9ia :n! EAan3helia a aEuns la p43:nii are 3raAitau Bn Eurul si#
na3o3ilor" Dei ar3u&entul nu re?ist4 (lb$fr$) (n$ ed$)$
0*0
res etudes
4
, &4rturise$te LoisS Lp" 00K" Dar nu asult4 !e
aest i&9ol! al 9unului#si&2" Srie o arte Bntrea34 a sa
arate ititorului nep4rtinitor eluu9ra2iile $i i3noran2a lui
Couhou!" i setea aeasta a Aenera9ilului &aestru !e a
pune lururile la punt nu se &4r3ine$te aii" 8u2ine luni
!up4 apari2ia lur4rii Histoire et mthe "ro"os de :e-
sus-%hhst, tip4re$te o nou4 arte% Autres mthes "ro"os
de la religion L8aris' 0+-/' E!" E&ile NourrS' 0*) p" in#/\K'
!isut:n! te?ele unui mthiste inori3i9il a E!ouar! Du#
Ear!in' ale unui <ollorist eru!it a SaintSAes $i ale unui ra#
2ionalist a G" GuS#Gran!"
Aspetul u a!eA4rat sen?a2ional al aestor ontroAerse este
4 aproape to2i autorii Dinri&ina2iH se reAen!i4 !e la BnA4#
24turile lui LoisS" Bn Le mstere de :esus, Couhou! &4rtu#
rise$te pateti :t !e &ult a BnA42at !e la LoisS% :e lui dois
"resBue tout ce Bue#e saisO, srie el Lp" ;.K" E a!eA4rat 4
LoisS $i#a luat sarina s4#i arate :t !e 3re$it 0#a Bn2eles F
nu nu&ai pe el' i hiar &eto!ele e=e3e?ei $i ritiii neo#
testa&entare" Dar e tot at:t !e a!eA4rat a t:n4rul e=#!is#
ipol a aEuns s4 re<u?e istoriitatea lui Isus nu&ai !up4 e
a ur&at ursurile lui LoisS la Colle3e !e 1rane $i a DBnA4#
2atH s4 DritieH te=tele neotesta&entare" LoisS' se $tie' nu
nea34 istoriitatea lui Cristos F Bns4 nea34 autentiitatea'
aproape Bn Bntre3i&e' a !ou&entelor eAan3helie" Istonist
prin Aoa2ie' a !eAenit &aestrul Dinterpol4rilorH $i ohiul
lui a re?ut 4 !esoper4 un &o?ai aolo un!e tra!i2ia re$ti#
n4 Ae!ea o unitate" O9sesia aeasta a Dinterpol4rilorH $i Don#
ta&in4rilorH !e !ou&ente Bnepe Bns4 s4 !eAin4 un luru
al treutului" O 9un4 parte a ritiii neotesta&entare &o#
!erne e silit4 s4 aepte !ou&entul Bn totalitatea lui' !:n#
,
Noi a& putea !ei s4 opri& aii !isu2ia $i s4#0 tri&ite& pe auto#
rul nostru la !ra3ile lui eret4ri (Ib$ fr$) (n$ ed$)$
/
Lui Bi !atore? aproape tot e $tiu (lb$fr$) (n$ ed$)$
0*(
*I+%EA EL4A,E
!u#$i sea&a 4 e=a&enul la lup4 $i <raturarea te=tului Bn
&ii <ra3&ente DautentieH $i DinterpolateH nu on!ue la nii
un re?ultat po?itiA" Dar' a s4 ne reBntoare& la Couhou!'
aesta a putut !eAeni u at:ta !e?inAoltur4 D&itistH nu&ai
pentru 4 <usese' Bnaintea lui $i u &ult4 eru!i2ie' LoisS Dis#
toriistH"
Bntr#a!eAar' ea !int:i $i ea &ai 3raA4 siluire a unei tra!i#
2ii reli3ioase este Eu!earea ei' u e=lusiAitate' a un <apt
pur $i si&plu istoric$ Orie i!ee $i orie reAela2ie' <ire$te'
!eAine DistorieH Bn!at4 e e unosut4 $i Dtr4it4H !e o&"
A!eA4rul aesta nu#0 poate ne3a ni&eni" Dar istoriis&ul
nu se preoup4 nu&ai !e aAenturile unei i!ei sau ale unei
re!in2e <elurit Bn2elese $i inoret o&uniate !e oa&eni
Bn !eursul ti&pului F i i&pli4 &ai tot!eauna o ori3ine
D<riAol4H' nese&ni<iatiA4' !e ele &ai &ulte ori Bnt:&pl4#
toare $i u&ilitoare a aestor i!ei sau re!in2e" Un &it nu apare
a <or&ulare a unei anu&ite po?i2ii a o&ului Bn Cos&os F
i a s4 e=plie un rit o9sur ori printr#o on<u?ie se&an#
ti4" O re<or&4 reli3ioas4 nu se iAe$te $i nu se i&pune !in
neAoia unei &ai Bnalte Aie2i &orale $i a unei &ai pure e=pe#
rien2e reli3ioase F i !in Eoul unor anu&ite senti&ente
Dprea u&aneH% a&9i2ia' !orin2a !e putere' interesele unui
3rup soial et" Epistolele S<:ntului 8aAel nu tre9uie Bn2e#
lese a !ou&entele elei &ai e=traor!inare e=perien2e &isti#
e a lu&ii antie F i ele at4 a <i Bn2elese 2in:n! sea&a
!e situa2ia lui 8aAel Bn o&unitatea re$tin4' !e i!eile sale
politie $i soiale' !e eAentualele sale re&inisen2e ra9i#
nie $"a"&"!" EAi!ent' toate aestea sunt i&pliate Bn episto#
lele S<:ntului 8aAel' $i asupra lor se pot srie nenu&4rate
4r2i' &ai &ult sau &ai pu2in <olositoare Bn2ele3erii Aposto#
lului" Dar ele Eoa4 un rol u totul seun!ar" Epistolele S<:n#
tului 8aAel au reat la r:n!ul lor istorieE !isu2ii' onilii'
sete' propa3an!4" Dar au reat' Bnainte !e toate' e=perien2e
$i Aalori spirituale' Bn are DistoriaH Eua un rol <oarte &o!est"
0*-
Istoriis&ul' at:t !e !ra3 lui LoisS' este $i el o rea2ie a
atitu!inii anti&eta<i?ie a Bntre3ului seol al 6l6#lea F
Bnto&ai u& este $i D&itis&ulH lui Couhou!" Cel !int:i
re!ue pe Cristos la un si&plu o&' un #uif obscur, u&
spunea $e<ul spiritual al seolului al 6DC#lea" Cel !e#al !oilea
<ae !in Cristos un si&plu &it' unul !in &ultiplele &ituri
ale lu&ii 3reo#orientale" i istorii$tii Bns4' a $i &iti$tii'
se reAen!i4 !e la D!ou&enteH F pe are <ieare le Bn2e#
le3e !up4 interesele propriei lor te?e" E a!eA4rat 4 un is#
toriist a LoisS !oAe!e$te 4 un D&itistH a 8" L" Couhou!
nu prea $tie s4 &:nuias4 !ou&entele" Dar aeasta nu &o#
!i<i4 prea &ult respetiAele lor po?i2ii <a24 !e tra!i2ia re#
li3ioas4" 8o?i2ii <alse' pentru 4 <als4 este $i Dapliarea la
o9ietH F pri&a le3e a inteli3en2ei"
4;<;
*u&eul Satului +omAnesc
Bn uA:ntarea !e inau3urare a Mu?eului Satului' !l pro<"
D" Gu$ti a r4spuns% DN#a& aAut Bnainte pil!a &u?eelor Bn aer
li9er !in 24rile nor!ie' SPansen' Bu3!o sau Lilleha&&er" Ele
sunt' pentru noi' Bn prea &are &4sur4 ro&antie $i prea etno#
3ra<ie' u luare a&inte &ai &ult asupra OAalorilor_ $i Opie#
selor_ &u?eale' !e:t a o&ului !e ast4?i $i a &e!iului $i <ap#
telor lui !e toate ?ilele""" *u&eul nostru nu este un &u?eu
etno3ra<i' i este un &u?eu soialH" Nu $tiu !a4 sutele
!e &ii !e Ai?itatori ai DLunii Buure$tilorH se Aor <i p4truns'
!e la ea !int:i unoa$tere a Mu?eului' !e aeast4 <un!a&en#
tal4 !eose9ire" Cre! Bns4 4 i&presia !e Drealitate ro&:neas#
4H' !e DautentiitateH a <ost ople$itoare pentru to2i" Rare#
ori se poate !esprin!e at:ta or3ani?a2ie $i o at:t !e <ireas4
<ru&use2e' !intr#o Bnerare !e sinte?4 <4ut4 u &intea $i
u &:na o&ului" De$i Bnt:lni& a$e?4ri !in re3iuni at:t !e
!i<erite F âra Oa$ului $i Ar3e$' B4r43an $i Banat' Bihor
$i Il<oA F totul se lea34' se 2ine str:ns $i al4tuie$te lao#
lalt4 ioana unei <er&e4toare iAili?a2ii 24r4ne$ti" Dl H" H"
Stahl nu e=a3erea?4 a<ir&:n! (Sociologie +omAneasc, nr" .'
p" -)K D4 repre?ent4& ea &ai &are $i &ai Bntins4 iAi#
li?a2ie 24r4neas4 !in :te se a<l4H" E=perien2a pe are ehi#
pierii 1un!a2iilor Re3ale au <4ut#o' petre:n! o lun4 !e
?ile Bn &iEloul elor o sut4 trei?ei !e &e$teri a!u$i !in at:#
tea re3iuni ro&:ne$ti' este !e o e=ep2ional4 Aaloare" Stu!en#
2ii $i tinerii 4rturari au putut Ae!ea 4 Dto2i s4tenii ae$tia'
!e oriun!e ar <i' !in Basar9ia sau !in Banat' !in Mara&ure$
*UNEUL SATULUI +'*TNES%
0*.
sau !in DolE' se Bn2ele3 unii u al2ii% Aor9es aeea$i li&94'
au aelea$i o9ieiuri' aelea$i <eluri !e a pre2ui Aia2a $i !e
a priepe <ru&osul' aela$i <el !e a#$i Bnte&eia 3ospo!4ria'
Bn iu!a <aptului 4 n#au un $a9lon !e i&itat $i !ei ni&i
nu este leit u alteAa' i totul este Aiu' spontan' puterni'
Bnto&ai a Aia2a Bns4$iH LH" H" Stahl' artiolul itatK"
Aeast4 <un!a&ental4 unitate F pe are spontaneitatea
$i ini2iatiAa <ie4rei re3iuni nu o alterea?4' i !i&potriA4'
o Bnsu<le2e$te F nu este nu&ai o &:n!rie a iAili?a2iei noas#
tre 24r4ne$tiJ ea ne aEut4 s4 Bn2ele3e& toate elelalte <eno&e#
ne spirituale ro&:ne$ti' <ie oletiAe' <ie in!iAi!uale" Bn Mu#
?eul Satului' uluitoarea unitate a li&9ii ro&:ne$ti F sin3ura
li&94 ro&ani4 <4r4 !ialete F se e=pli4 $i se ilustrea?4
!e la sine" Este o per&anent4 <or24 spiritual4 entripet4 Bn
orie <eno&en ro&:nes Bnre3istrat !e istorieJ <or24 are
&en2ine unitatea nea&ului' unitatea li&9ii' unitatea Aie2ii
reli3ioase"
Al4tuin!u#se pe i&ense supra<e2e teritoriale' !in Balani
$i p:n4 Bn Tatra' !e la A!riati4 $i p:n4 !inolo !e Nistru'
nea&ul ro&:nes nu unoa$te totu$i nii o &i$are ilo#
ni4' nii o a9atere &asiA4 !e pe a=ele sale entrale" Di&po#
triA4' $ira spin4rii F u& s#a spus F r4&:ne neontenit
aeea$i% &un2ii Carpa2i" Unitatea struturii soiale nu sl49e$#
te' hiar :n! Aeinii sunt !e o alt4 rasa $i au un alt rit& is#
tori" Cei !int:i <on!atori !e state Bn aeste p4r2i ale Euro#
pei' ro&:nii !oAe!es neontenit o neistoAit4 unitate Bn toate
or3anis&ele statale pe are le reea?4" Bn priAin2a Din<lu#
en2elorH' lururile sunt $i &ai i&presionante" Daia a <ost
!in toate ti&purile preistorie $i protoistorie o re3iune tra#
Aersat4 !e ele &ai puternie iAili?a2ii europene $i r4s4#
ritene' Bn ti&pul <or&a2iei nea&ului ro&:nes' Din<luen2e#
leH au ontinuat s4 se e=erite !in toate p4r2ile F $i ele nu
s#au stins niio!at4' nii p:n4 Bn Are&urile !e a?i" In<luen#
2e are prin!eau Bn s<era lor !e a2iune lasa st4p:nitoare
0*;
*I+%EA ELIA,E
L!e e=" stilul !e Aia24 an3eAin' slaA' 9i?antinK sau lasa 24r4#
neas4 L9un4oar4' 9o3o&ilis&ulK" A#$i <i p4strat unitatea
Aie2ii soiale $i su<lete$ti' !up4 e a asi&ilat at:tea urente
spirituale' este ea &ai !e<initiA4 Aeri<iare a <or2ei !e rea#
2ie !e are !ispune nea&ul ro&:nes"
1or2a !e rea2ie' Bn a!rele unei iAili?a2ii 24r4ne$ti unita#
re" C4i eea e i&presionea?4 Bn <eno&enul ro&:nes F <ie
istori' <ie spiritual F este unitatea sa stilisti4" Bn aeast4
priAin24' hiar ultura noastr4 &o!ern4' are nu plea4 !e
la &ata 24r4neas4 $i nu se a!resea?4 !e:t ini!ental $i
oareu& e=terior &aselor !e s4teni' ne o<er4 :teAa i&pre#
sionante e=e&ple' unie Bn istoria ulturii europene" Noi aAe&
un lasi al literaturii &o!erne' pe Ion Crean34' are poa#
te <i itit $i Bn2eles !e a9solut toate ate3oriile soiale ro#
&:ne$ti' !in toate proAiniile" Nu e=ist4' Bn opera lui Crean34'
nii o Dre?isten24H' nii un partiularis& inaesi9il F u
toat4 li&9a lui &ol!oAeneas4" Bn e alt4 literatur4 europea#
n4' un clasic poate <i aesi9il a9solut tuturor ate3oriilor
!e ititoriG
Caraterul auli al literaturii italiene F u& i#a spus riti#
ul Bor3hese F i?olea?4 pe to2i lasiii' !e la Dante $i 8e#
trara p:n4 la Car!ui $i DIAnnun?io' !e &area &as4 a
24ranilor italieni ari nu au stu!ii u&aniste" Bn 1ran2a' poate
La 1ontaine e sin3urul aesi9il F !ar tot e e spei<i
D<rane?H Bn lasiis&' !e la Montai3ne $i Raine p:n4 la
Sten!hal' a!e !inolo !e Bn2ele3erea oricrui ititor" Bn
Ger&ania' Bn Rusia Lpoate' u e=ep2ia ulti&elor opere ale
lui TolstoiK' Bn 24rile nor!ie F lururile sunt &ai &ult sau
&ai pu2in si&ilare"
Unitatea <un!a&ental4 a <eno&enelor spirituale ro&:#
ne$ti se poate Aeri<ia $i ast4?i" Ro&:nia este sin3ura 2ar4
european4 Bn are el &ai &are ro&anier este' Bn aela$i
ti&p' $i el &ai popular' a!i4 aesi9il ori4rui o& $tiutor
!e arte" Ion $i +scoala ale lui LiAiu Re9reanu pot orthS !e orie en3le? sau DIAn#
nun?io !e orie italianG De alt<el' LiAiu Re9reanu nu este
sin3ura e=ep2ie" Tr4ies ast4?i &ai &ulte personalit42i rea#
toare ro&:ne$ti are' <4r4 sa $ti& !a4 sunt sau nu aesi#
9ile ori4rui pu9li F poart4 totu$i aeea$i peete stilisti4
$i se reAen!i4 !e la aeea$i &ata 24r4neasa" A& putea nu&i
F :t ar p4rea !e para!o=al F pe un Br:nu$i sau un Lu#
ian Bla3a"""
Unitatea aeasta !e are !4 !oAa!a Aia2a soial4 $i su<le#
teas4 a nea&ului ro&:nes nu are ni&i !o3&ati $i auto#
ritar Bn ea" Tre9uie s4 Ae!e2i Mu?eul Satului a s4 A4 onAin#
3e2i !e poli&or<ia uluitoare a iAili?a2iei noastre 24r4ne$ti"
Ohiul !esoper4 pretutin!eni <or&e noi' aspre sau 3ra2ioase'
sole&ne sau 3in3a$e" Geo&etria !o&ina aii' u Bn:ntarea
ei lini$tit4J ontururi oeano3ra<ie apar !inolo' u&9re $i
pro<iluri !in lu&ea plantelor sau a al3elor su9&arine" Un
ohi e=eritat $i o &e&orie 9un4 ar putea !esoperi aii
eAa &ai &ult !e:t o a!aptare la &e!iu LAaria2ia &ateria#
lelor' a !i&ensiunilor' a eono&iei asnieKJ ar putea !eso#
peri Bnru!iri stilistie u <or&e $i ulturi str4Aehi" Dar toate
aeste Bnru!iri' Aaria2ii' inAen2ii se topes Bntr#o intui2ie unita#
r4J $i toate <or&ele !oAe!es o aeea$i neseat4 putere !e
rea2ie $i o neistoAit4 i&a3ina2ie" Nu&ai onte&pla2ia unui
&onu&ent in!ian poate o<eri o &irare si&ilar4" Ca $i arhi#
tetonia $i iono3ra<ia in!ian4' arta 24r4neas4 ro&:neas4
0
eAit4 tiparele' eAit4 tehnia Doup4rii spa2iuluiH prin repeta#
rea la nes<:r$it a aelora$i <or&e" 1oarte aproape !e Aia24'
0
M4 re<er' eAi!ent' la &aterialul artisti risipit Bn Mu?eul Satului%
ase' por2i ioplite' <oi$oare' <erestre' tin!e et"
0*/
*I+%EA ELIA,E
i&it:n! 3estul ini2ial $i <un!a&ental al Aie2ii F rea2ia' Bn#
noirea' !ep4$irea F sensi9ilitatea 24r4neas4 nu se opre$te
Bn tipare $i nu se las4 on!us4 !e anoane estetie" 1or&e
noi se nas su9 ohii no$tri" M4rturia !lui H" H" Stahl este'
Bn aeast4 priAin24' e!i<iatoare" DUneori' lurul era $i u
pri&eE!ie' pentru e Aroia& noi s4 <ae&' pentru 4 re3ula
noastr4 era autentiitatea' p4strarea stilului loal" Or ei' :n!
li se p4rea 4 e eAa <ru&os la Aeini' o!at4 se apuau !e
striau e <4user4 $i tr:nteau ni$te perehi !e st:lpi a la
GorE Bn plin4 as4 tuleana" Mai ales 4 &aterial le&nos li
se !a la neAoie $i 4r4&i!4 aAeau la Bn!e&:n4" Cu tare
&ult4 Eale se Bn!urau ei s4 nu <oloseas4 aest &aterial 9un
$i nou' !e !ra3ul autentiit42ii" Dup4 a lor sooteal4' ori
<4eai as4 9un4' a!i4 nou4' ori o l4sai Bnurat4"""H
Toat4 <r43e?i&ea $i spontaneitatea intui2iei 24r4ne$ti este
re?u&at4 Bn :teAa uAinte% D:n! li se p4rea eAa <ru&os
la Aeini"""H Cei ari Aor9es !e DAia24 stati4H' !e DBntunereH
$i D&entalitate rea2ionar4H nu sunt Bntot!eauna 9ine in<or#
&a2i" Mu?eul Satului ne !oAe!e$te un luru% re?erAele !e
rea2ie $i !orul !e reBnnoire al &aselor 24r4ne$ti" Nu&ai 4
aeast4 rea2ie Aor s#o B&plineas4 ei' !up4 !orul lor' $i aeas#
t4 Bnnoire s#o <a4 !up4 neAoile $i prin ini2iatiAa lor" Su9
aspetul stati al iAili?a2iei 24r4ne$ti se asun!e' !e <apt'
o ontinu4 B&prosp4tare' o neistoAit4 rea2ie Llurul se Aeri<i#
4' !e alt<el' $i Bn <ollorK" Dar aeast4 rea2ie nu se poate
<ae oriu& $i Bn orie !ire2ie" Sensi9ilitatea $i intui2ia 24r4#
neas4 pre<a' B&9o342es' topes Bn <or&e noi F un &ate#
rial pe are e apa9il4 s4#0 asi&ile?e" Ceea e' pentru un
or4$ean' pare stati Bntr#o iAili?a2ie 24r4neas4 F este !e
<apt ontinuitatea unit42ii stilistie" Or4$enii' Bn Ro&:nia' au
asi&ilat !in at:tea louri $i u un ase&enea rit&' Bn:t DAia#
24H $i D!ina&is&H au aEuns s4 Bnse&ne' pentru ei' si&ulta#
neitate !e stiluri' salturi' i&ita2ii pro&pte' hi9ri!is&"""
*UNEUL SATULUI +'*TNES%
0*+
%
% %
Dl pro<esor D" Gu$ti ne <434!uie$te' pentru anul Aiitor'
un al !oilea Mu?eu' al satului#&o!el" DAolo ne Ao& pune
pro9le&a Bn<42i$4rii a eea e ar trebui s fie satul ro&:nes'
!a4 o ultur4' puterni4 $i lu&inat4' ar porni s4 reas4
Bn toat4 2ara' a$a u& a& !ori#o $i a$a u& Bner4& s4 o
aEut4&' pe toate 4ile' printre are una !in ele &ai pline
!e n4!eE!i este' re!e&' atiAitatea !es<4$urat4 !e 1un!a2ia
Cultural4 8rinipele Carol' are a reat Mu?eul Satului Ro#
&:nesH"
Unitatea stilisti4 a Aie2ii rurale ne lini$te$te &ai !inainte
asupra eAentualelor pri&eE!ii ale unui Dsat#&o!elH" Cine a
A4?ut u aten2ie Mu?eul Satului $tie 4 nu se poate te&e
!e D&o!erni?areH' !e hi9ri!is&" Cultura 24r4neasa este'
Bn4' !estul !e <ertil4 a s4 poat4 asi&ila $i pre<ae' !up4
anoanele sensi9ilit42ii ei' $i un Dsat#&o!elH" Dl pro<esor
D" Gu$ti $i ola9oratorii s4i !e la 1un!a2ia Cultural4 8rini#
pele Carol au eli&inat ast<el' u antiipa2ie' orie eAentua#
l4 o9ie2ie are s#ar <i putut a!ue F !in unele eruri prea
?eloase F &o!erni?4rii satului" Bnre!erea noastr4 Bn <or2e#
le !e asi&ilare $i !e rea2ie ale 24r4ni&ii au resut i&pre#
sionant prin reali?area aestui Mu?eu per&anent" Dup4 u&
24ranii' u sensi9ilitatea intat4' au respins Dstilul Bru&4res#
uH' tot a$a Aor respin3e $i orie Bnerare !e D&o!erni?a#
reH <4ut4 <4r4 o preala9il4 unoa$tere a Aie2ii su<lete$ti rura#
le" Cei ?ee ani !e &un4 ai Se&inarului !e Soiolo3ie'
on!us !e !l D" Gu$ti' $i ei !oi ani !e e=perien2e <ertile
ale ehipelor stu!en2e$ti la sate' reate !in Aoin2a re3elui'
ne asi3ur4 4' el pu2in Bn aest !o&eniu' Ro&:nia nu Aa
Bnera o re<or&4 hi9ri!4 $i insu<iient4" Totul ne <ae s4
re!e& 4 e=ist4 ast4?i' at:t Bn Buure$ti' :t $i Bn ora$ele
!e proAinie' o su&4 !e oa&eni 9ine pre34ti2i $i entu?ia$ti'
0.)
*I+%EA ELIA,E
are unos pe teren realit42ile ro&:ne$ti" Lurul aesta' at:t
!e si&plu Bn aparen24' este totu$i reAolu2ionar" C4i toate
re<or&ele <4ute Bn Ro&:nia &o!ern4' $i priAin! Aia2a soia#
l4' politi4 $i spiritual4 a satelor' au <ost <4ute <4r4 o preala#
9il4 unoa$tere $tiin2i<i4 La!i4 !ou&entat4K a realit42ilor
ro&:ne$ti" Au <ost unele re<or&e pline !e inten2ii l4u!a9i#
leJ au <ost' altele' si&ple re<le=e ale &i$4rilor i!eolo3ie
!in apus" Este ti&pul s4 Bnepe& re<or&e <un!ate pe o u#
noa$tere a!:n4 $i pe o Bn2ele3ere a sensi9ilit42ii 24r4ne$ti"
Re<or&e' se Bn2ele3e !e la sine' are nu pot porni !in Dpoli#
tiH' i tre9uie s4 on!u4' !up4 o lun3a perioa!4 !e pre<a#
eri' la on$tiin2a politi4 a 24r4ni&ii"
1936
Istoria medianei /n +omAnia
Soietatea Re3al4 Ro&:n4 pentru Istoria Me!iinei a 2i#
nut la 0. aprilie 0+-; o $e!in24 sole&n4' Bn instea oaspe#
2ilor str4ini Aeni2i la Buure$ti u prileEul Con3resului Inter#
na2ional al Istoriilor" Aei :2iAa saAan2i u renu&e european
F printre ari tre9uie s4 Bnse&n4& Bn pri&ul r:n! pe pro<e#
sorul Al!o Mieii' seretarul per&anent al se2iei !e Istoria
tiin2elor !e la Centrul Interna2ional !e Sinte?4 F au putut
unoa$te ast<el Bn!eaproape eea e se lurea?4 Bn Ro&:#
nia Bn aeast4 !ire2ie" Renu&ele eret4torilor ro&:ni Bn
istoria $tiin2elor a treut !e &ult hotarele 24rii" Dr" 7" Go#
&oiu F autorul aelei 3ran!ioase &ono3ra<ii ,in istoria
medicinei i a /n.3mAntului medical /n +omAnia LBuu#
re$ti' 0+(-K F a <ost ales pre$e!inte al Soiet42ii Interna#
2ionale !e Istoria Me!iineiJ Dr" 7aleriu Bolo3a' pro<esor
!e istoria &e!iinei la UniAersitatea !in CluE $i autor a ne#
nu&4rate &ono3ra<ii $i stu!ii asupra treutului &e!ial ro#
&:nes' B&preun4 u 8" Ser3esu' pro<esor !e &ate&atii
la UniAersitatea !in CluE' repre?int4 !e &ai &ul2i ani Ro#
&:nia Bn Co&itetul Interna2ional !e Istoria tiin2elor"
At:t $e!in2a sole&n4 a Soiet42ii Re3ale Ro&:ne pen#
tru Istoria Me!iinei' :t $i apari2ia pri&ului Aolu& !in Aasta
oper4 a !lui 8o&pei Gh" Sa&arian' intitulat4 *edicina i
farmacia /n trecutul romAnesc, ne !au !in nou prileE !e a
!isuta atiAitatea &e!io#istori4 !in Ro&:nia"
Interesul pentru <ollorul &e!ial $i istoria &e!iinei ro#
&:ne$ti !urea?4 la noi !e &ult4 Are&e" L4s:n! la o parte
0.(
*I+%EA ELIA,E
&e&oriul lui A" 8apa!opol#Cali&ah !espre 1edaniu ,ios-
coride i Luciu A"uleiu LBuure$ti' 0/,/K' Bn are sunt a!una#
te ele !int:i in<or&a2ii asupra 9otaniii &e!iale !ao#3eti#
e F s#au pu9liat' la interAale !estul !e surte' :teAa
&ono3ra<ii are au pre34tit !ru&ul sinte?elor !e &ai t:r?iu"
8ot <i $i ast4?i onsultate u <olos% *edicina babelor, !e
D" 8" Lupa$u LBuure$ti' 0/+)KJ Istoria natural medical
a "o"orului romAn, !e N" Leon LBuure$ti' 0+)-KJ *edici-
na "o"orului, !e Gr" Gri3oriu#Ri3o LBuure$ti' 0+),KJ Coli
i leacuri, !e Tu!or 8a&<ilie LBuure$ti' 0+0*KJ Su"ersti-
3iile "o"orului romAn, !e G" T" Ciau$anu LBuure$ti' 0+0*KJ
%ontribu3iuni la etnografia medical a 'lteniei, !e Ch" Lau#
3ier LCraioAa' 0+(.K F a s4 nu &ai &en2ion4& Istoria
igienei /n +omAnia, !e !r" 1eli= LBuure$ti' 0+)-KJ *edici
i medicina /n trecutul romAnesc, !e N" Ior3a LBuure$ti'
0+0+K' sau &ono3ra<iile &ai speiale pu9liate Bn ulti&ii
inspre?ee ani !e !r" Gh" ]" 8etresu' 7aian' Bolo3a $i al2ii"
O &are in<luen24 a aAut' Bn erurile &e!iale' pu9liarea
&a3ni<iului %or"us al !r" Go&oiu" Istoria &e!iinei n#a
&ai <ost priAit4' el pu2in o<iial' a o !isiplina inutil4 $i
ne$tiin2i<i4" Al4turi !e atiAitatea !r" Go&oiu' un spriEin
e=ep2ional a 34sit istoria &e!iinei Bn !otorul Xules Gui#
art' saAant enilope!ist $i or3ani?ator <4r4 perehe' are
a reat &i$area &e!io#istori4 !e la CluE' un!e a <ost pro<e#
sor !e la 0+(0 p:n4 Bn 0+-)" 8ro<esorul Guiart' B&preun4
u eleAul s4u 7aleriu Bolo3a' a <un!at la CluE Institutul de
Istoria *edicinei, -armaciei i de -olclor *edical, Bn are
atualul !iretor F pro<esorul !r" 7" Bolo3a F a a!unat
o 9o3at4 9i9liote4 $i un pre2ios &aterial !ou&entar" Cursul
!e istoria &e!iinei !e la UniAersitatea !in CluE $i Institu-
tul de Istoria *edicinei au !eshis !ru&uri noi aestei !isi#
pline Bn Ro&:nia" ]ei !e stu!en2i ur&ea?4 Bn <ieare an pre#
le3erile' $i Bn <ieare an se tre la CluE nu&eroase te?e !e istoria
&e!iinei" Institutul or3ani?ea?4 &una !e a!unare a &ate#
IST'+IA *E,I%INEI SN +'*TNIA
0.-
rialului &e!io#istori' !4 !iretiAe !e luru' sus2ine $i pro#
&oAea?4' Bn eruri :t &ai lar3i !e eret4tori' interesul
pentru aeast4 !isiplin4" Diretorul Institutului' pro<" !r" 7"
Bolo3a' a pu9liat p:n4 ast4?i aproape o sut4 !e &ono3ra#
<ii' 9ro$uri $i artiole F &ulte !in ele Bn reAistele speiale
!in str4in4tate F <ie asupra treutului &e!ial !in 2inuturi#
le ro&:ne$ti' <ie asupra pro9le&elor 3enerale e priAes
istoria &e!iinei"
8ro<" !r" 7" Bolo3a are inontesta9ilul &erit !e a <i Bner#
at F !e &ai &ulte ori' $i Bn stu!ii pu9liate Bn &ai &ulte
li&9i F sa Eusti<ie <un2ia ultural4 $i reatoare a istoriei
&e!iinei" A& aAut prileEul s4 &4 oup Bn alt4 parte !espre
posi9ilit42ile unui nou u&anis& 9a?at pe istoria $tiin2elor'
!isut:n! Bn!eose9i atiAitatea lui Geor3e Sarton' el &ai
eru!it $i el &ai personal 3:n!itor pe are Bl are ast4?i aeast4
!isiplin4" Dr" 7" Bolo3a aept4 ar3u&entele lui Sarton $i
le o&pletea?4 u !ou&ente !in istoria &e!iinei" Ulti&a
sa ontri9u2ie !otrinara este DUniAersitas litteraru& un!
Nissensha<ts3eshihteH LBn Abhandlungen &ur 5eschichte
der *edi&in und der Natur7issenscltaften, He<t ,' Berlin'
0+-.K" Tre9uie a&intite Bns4 $i alte :teAa srieri Bn le34tur4
u aeea$i pro9le&4% DCri?a &e!iinei $i sinte?a istori4H
(%lu#ul *edical, 0 noie&9rie 0+--J tra!uere en3le?4 Bn *edi-
cal Life, aprilie 0+-.KJ DBnA424&:ntul istoriei $tiin2elor la
uniAersit42iH LCluE' 0+-)' Lucrrile /ntAiului %ongres alNatu-
ralitilor din +omAnia)> = Istoria &e!iinei $i a $tiin2elor' noul
u&anis&' sinte?4H LBn 5Andirea, an 6I7' nr" ;K" Bn toate aes#
te stu!ii' se !e?9ate aeea$i pro9le&4 apital4% posi9ilitatea
!e a rea un nou u&anis&' 9a?at pe istoria $tiin2elor" So#
li!ari?area spiritului u&an Bn e<orturile lui 4tre cunoate-
re poate al4tui te&elia unei noi Aalori<i4ri a $tiin2elor $i
unei noi onep2ii asupra o&ului" Istoria &e!iinei s#ar p4rea'
la pri&a Ae!ere' 4 nu e he&at4 s4 Eoae un rol !e <runte
Bn aest nou u&anis&" Centrul !e 3reutate ar 4!ea pe &ate#
0.*
*4+%EA ELIA,E
&atii $i $tiin2ele <i?io#naturale" Cu toate aestea' istoria &e#
!iinei a!ue onsi!era9ile serAiii pentru Bn2ele3erea apa#
it42ii &entale a unei epoi sau pentru !eli&itarea preis4
a unui DstilH" Da4 n#ar <i !e:t e=e&plul pro9le&ei si<ili#
sului $i in<luen2ei sale asupra &entalit42ii europene F $i
Bn4 ar <i !estul" D8reu& iu&a a i&pri&at un arater anu#
&e &entalit42ii &e!ieAale' su&9ru' &eta<i?i' ast<el si<ili#
sul a shi&9at Bn &ulte <elul !e 3:n!ire a u&anit42ii &o!er#
ne" IAirea sa a BnrBurit a!:n &4surile a!&inistratiAe $i
le3islatiAe ale autorit42ilor' !ar &ai ales a shi&9at pro<un!
&entalitatea &o!ern4 Bn eea e priAe$te Aia2a se=ual4 $i
&ani<est4rile ei" Cu priAirea $i unoa$terea si<ilisului a !is#
p4rut naiAitatea onep2iilor !espre Aia2a se=ual4' in3enuita#
tea $i naturale2ea are !in Antihitate au !o&inat p:n4 Bn
ti&purile Rena$teriiH L7" Bolo3a' ,in istoria sifilisului, p" .,'
CluE' 0+-0K" H" Si3erist $i U" Su!ho< au pus Bn lu&in4 rela#
2iile or3anie !intre o epo4 istori4 $i &ala!ia are o !o&i#
n4" Conep2ia pe are <ieare epo4 istori4 $i#a <4ut#o !e#
spre om poate <i &ai li&pe!e prei?at4 eret:n! istoria
&e!iinei" Bntr#o anu&it4 epoa e=ist4 boli F Bn alt4 epo4
istori4 e=ist4 nu&ai bolna.i$ Asist4& ast4?i' Bn &e!iin4'
la o reBntoarere la hiporatis&" 1aptul aesta are o se&ni#
<ia2ie pe are nu&ai <ilo?o<ia ulturii o poate !esi<ra Bn
toate i&plia2iile ei" 8retutin!eni se o9serA4 ast4?i o Bntoare#
re la o onep2ie unitar4 $i or3ani4 a o&ului" Noul hipora#
tis& F a$a u& a ar4tat pro<" A" Casti3lioni Bn L ?orienta-
mento neoi""ocratico del "ensiero medio contem"oraneo
LTorino' 0+--K $i !otorii 7" Bolo3a $i 7" G" Mateesu Bntr#un
stu!iu !in %lu#ul *edical, 0 iulie 0+-* F re34se$te uni#
tatea o&ului" Conep2iile 9aterio&or<ie !e la s<:r$itul Aea#
ului treut $i Bneputul Aeaului nostru se <un!au pe o Ai?iu#
ne ato&i4 $i !i<u?4 a Do&uluiHJ Ai?iune are orespun!e
Bnto&ai DstiluluiH i&presionist' !o&inant Bn aea Are&e'
Bn ulti&ele !eenii' s:n3ele atra3e !in nou aten2ia &e!ii#
IST'+IA *E,I%INEI SN +'*TNIA
0..
nei" Ceea e se nu&e$te Dneou&oris& &o!ernH este' !e <apt'
o Bntoarere la prinipiile hiporatie" DBntr#a!eA4r' patolo#
3ia &o!ern4' 9a?at4 pe <i?iolo3ia !e a?i $i pe patolo3ia u&o#
rilor' Bn!eose9i a s:n3elui' &e!ii Bn are se petre ele &ai
i&portante <eno&ene ale Aie2ii% i&unitatea' sero# $i Aai#
noterapia' en!orinolo3ia' !eriAa2ia $i reAulsia reluate a
&iEloae terapeutie' e&isia !e s:n3e' in<ir&:n! patolo3ia
soli!ista' elular4 a lui Bihat $i 7irho>' ce sunt altce.a
!e:t Aehile prinipii u&orale hiporatie altoite u re?ul#
tatele pro3resului $tiin2eiGH L!r" 7" G" Mateesu' %lu#ul *edi-
cal, 0 iulie 0+-*K" Neohiporatis&ul nu este nu&ai o &eto!4
!e eretare &e!ial4' i $i un nou <el !e a Aalori<ia o&ul'
!e a#0 situa Bn &iEloul Aie2ii or3anie"
Iat4 !e e istoria &e!iinei' !eparte !e a <i o !isiplin4
inutil4 $i sea4' poate a!ue reale serAiii noului u&anis&
al Aeaului nostru" Ast4?i' :n! entrul !e 3reutate a!e !in
nou pe o& F pe o&ul autenti' Aiu' unitar F' istoria &e!i#
inei ne poate pre?enta &ai preis !e:t $tiin2ele naturale
ioana pe are o&ul $i#a <aut#o !espre sine Bn !eursul
ti&purilor" C:t !e str:ns le3ate se a<lau o!inioar4 &e!ii#
na' &orala $i soteriolo3ia F ne#o !oAe!es nu nu&ai !ou#
&entele !e &e!iin4 &a3i4 $i reli3ioas4' nu nu&ai ter&i#
nolo3ia &e!ial4 a 3nostiilor' 9u!i$tilor $i taoi$tilor' i $i
anu&ite re<or&e spirituale are au in<luen2at pro<un! Aia2a
soial4 a ontinentului nostru $i a Asiei apropiate" Ar tre#
9ui s4 se stu!ie?e &ai siste&ati le34turile !intre pre!ia#
2ia lui ]arathustra $i onep2ia o&ului a un &isionar al lu#
&inii' al s4n4t42ii $i al 9o342iei' onep2ie are a in<luen2at
enor& toat4 Aia2a spiritual4 a o&enirii iAili?ate eurasiene"
Dup4 ]arathustra' s4n4tatea $i &una' <eriirea $i 9o342ia
sunt Airtu2i o9li3atorii' pentru 4 nu&ai prin triu&<ul lor
Bn o&enire Aa putea triu&<a Binele' Du&ne?eul a!eA4rat'
Ahura Ma?!a" N" So!er9lo& $i A" Meillet au pus !e&ult
Bn lu&in4 le34turile !intre re<or&a lui ]arathustra $i a3riul#
0.;
*I+%EA EL4A,E
IST'+IA *E,4%INEI SN +'*TNIA
0.,
tur4" 8ro<etul se a!resa Bn speial lasei a3riole iraniene' lu#
r4torilor le3a2i !e p4&:nt' ari su<eriser4 at:ta !in partea
Dotropitorilor no&a?iH" DBineleH $i Dlu&inaH erau Bn str:n#
s4 le34tur4 u &una a3riol4 F $i u toate Airtu2ile sau
onsein2ele ei% s4n4tatea' 9o342ia et" Aeea$i Aaloare supre#
&4 aor!at4 s4n4t42ii o Bnt:lni& $i la Ds4raii lui IsraelH'
&i$are &esiani4 iu!ai4' Bn are 9o342ia a3riol4 $i <eri#
irea trupului s4n4tos erau onsi!erate a <apte 9une o9li3a#
torii" Din pre!ia2ia lui ]arathustra pornes nenu&4rate i?#
Aoare spirituale are au ali&entat ti&p !e o &ie !e ani lu&ea
&e!iteranean4 $i asiati4" Me!iina $i 3no?a &er3eau &:na
Bn &:n4" Corpul $i s4n4tatea' 9olile $i !urerile trupe$ti' toate
aestea erau puse Bn le34tur4 u prinipiile pri&or!iale ale
Binelui $i ale R4ului' ale Lu&inii $i Bntunereului" O noua
onep2ie a o&ului ia <iin24' Bn are Ds4n4tateaH $i D&e!ii#
naH Eoa4 un rol !e <runte"""
Mi$area &e!io#istori4 !e la CluE' on!us4 ast4?i !e pro<"
!r" 7" Bolo3a' are Bns4 !e re?olAat pro9le&e loale' Bnain#
te !e a porni la !ru& 4tre &arile sinte?e' Bn are istoria
&e!iinei s4 se trans<or&e Bntr#un instru&ent al <ilo?o<iei
ulturii" Tre9uie s4 reunoa$te& 4 noi' ro&:nii' intr:n!
<oarte t:r?iu Bn erul !e lu&in4 al &e!iinei $tiin2i<ie'
!ou&entele ele &ai interesante !in treutul nostru &e!i#
al apar2in <ollorului $i etno3ra<iei" Me!iina poporului $i
<ollorul &e!ial sunt &ult &ai se&ni<iatiAe !e:t opera
ut4rui &e!i !e la Bneputul Aeaului treut" O Ai?iune or#
3ani4 $i pe alouri personal4 a omului se !esoper4 nu&ai
Bn &e!iina popular4" AAe& aii !e#a <ae u re!in2e $i
supersti2ii are tr4ies !e &ii !e ani pe p4&:ntul ro&:nes"
Cunos:n!u#le' !esi<r:n!u#le' lu4& ontat u Aia2a su<le#
teas4 a str4&o$ilor no$tri $i poate i?9uti& s4 !esprin!e&
anu&ite Aalori spirituale Bnapoia Ar4Eitoriilor $i a leaurilor
949e$ti" Me!iina popular4 <ae parte !intr#un Bntre3' !intr#o
Ai?iune ar&oni4' Bn ti&p e &e!iina $tiin2i<i4 ro&:neas4
n#a <ost !e:t opera unei elite !e eret4tori pasiona2i' ari au
opiat Bntru totul &eto!ele !in Apus" Istoria &e!iinei ro&:#
ne$ti nu e=pri&4' Bn4' o strutur4 spei<i4 ro&:neas4"
8entru 9o342ia &aterialelor $i &ai ales pentru <aptul a a!u#
n4 !ou&ente !e &entalitate oletiA4 &e!ial4 LpraAile etK'
are un &are &erit opera !otorului 8o&pei Gh" Sa&arian'
*edicina i farmacia /n trecutul romAnesc L**( p"' C4l4ra$i'
0+-.K" Nu $ti& !a4 or!onarea &aterialelor pu9liate $i o#
&entate !e !r" 8" Gh" Sa&arian Bn aest pri& Aolu& al Aastei
sale opere este ea &ai ni&erit4" Unele apitole' 9un4oar4'
onsist4 Bn Bn$irarea ronolo3ia a tuturor in<or&a2iilor asupra
94r9ierilor sau &e!iilor str4ini la ur2ile Do&nilor ro&:ni"
Dar e uluitoare sunt aeste in<or&a2iiR Dr" Sa&arian a aAut
3riE4 s4 le repro!u4 inte3ral' $i ele al4tuies ea &ai pito#
reas4 arhiA4' are interesea?4 nu nu&ai pe istoriul &e!i#
inei' i $i pe etno3ra<' pe <ollorist' pe istoriul &entalit4#
2ii ro&:ne$ti" A<l4& :teo!at4 a&4nunte !etesta9ile !espre
Do&nii no$tri" Dar' al4turi !e aestea' Bnt:lni& Bn2elepiunea
potolit4 a 1ra.ilelor, are or:n!uia 94tr:ne$te Aia2a $i ne#
Aoile trupului" Cititorul are reAela2ia unui Dtrup ro&:nesH'
a unei Aie2i or3anie Bn2elese $i Eu!eate ro&:ne$te" Dr" Sa#
&arian pu9li4 un nu&4r onsi!era9il !e te=te' ulese !in
8raAile' Croniari' !in D" Cante&ir $i ole2ia DHur&u?ahiH
F !in are se !esprin!e rolul Aie2ii trupe$ti' al 9olilor $i al
leaurilor' a$a u& 0#a Bn2eles on$tiin2a ro&:neas4 !e la
0-/( la 0,,.' li&ita pri&ului Aolu& al operei" Este &ai &ult
o lurare !e &or<olo3ie ultural4' !e:t o oper4 strit4 !in
!o&eniul istoriei &e!iale" Aeasta o <ae $i &ai pre2ioas4
$i aproape in!ispensa9il4 pentru un nespeialist' are Area
sa#$i onstruias4 i&a3ini preise asupra istoriei &entali#
t42ii ro&:ne$ti"
4;<L
$
Un nou fel de literatur re.olu3ionar
A& Bn <a2a &ea :teAa 4r2i reente' are s#au 9uurat !e
un i&ens sues !e li9r4rie Bn An3lia" Lurul n#ar <i e=traor#
!inar !a4 ar <i Aor9a !e ro&ane" Un ro&an !e Rosa&un!
Leh&an' 9un4oar4' ontinu4 s4 se A:n!4 F aproape !ou4
luni !e la apari2ie F Bntr#o &ie !e e=e&plare pe ?i" Iar ul#
ti&ul ro&an al lui 8riestleS' The Wal6 in the %it, s#a A:n#
!ut Bn .) ))) !e e=e&plare Bnainte !e apari2ie" B&i a&intes
4 a& A4?ut Bn nu $tiu :te li9r4rii' $i la O=<or!' $i la Bir&in3#
ha&' rela&e uria$e F srise pe <:$ii !e p:n?4 lun3i !e
ini' $ase &etri F are anun2au 4 noul ro&an al lui
8riestleS Aa ap4rea Bn Aitrine la (, iulie L0+-;K" Data aeas#
ta era un eAeni&ent" i ?iarele anun2au Bn <ieare ?i :te
?ei !e &ii !e e=e&plare !in The Wal6 in the %it se A:n#
!user4 antiipat" Ci<rele erau !e o ri3uroas4 prei?ie" Mi#a&
notat totalul pe are Bl o&uniau ?iarele !in (* iulie%
*/ ,/- !e e=e&plare" O ase&enea su&4 e i&presionant4'
hiar pentru un autor a 8riestleS" Este !rept 4 ro&anul
era !e &ult a$teptat' $i 4 era o arte !e peste ,)) !e pa#
3ini La$a u& plae pu9liului en3le?es s4 iteas4K" Dar
Bn aela$i se?on literar ap4ruser4 el pu2in trei sau patru
4r2i are erau tot at:t !e &ult Da$teptateHJ 9un4oar4' Ee-
less in 5a&a a lui Al!ous Hu=leS' ro&an !e peste ;)) !e
pa3ini' anun2at !e :2iAa ani $i are se apropie $i el Aerti#
3inos !e /) ))) !e e=e&plare A:n!ute" Sau un nou ro&an
!e Charles Mor3an' S"ar6enbro6e, sau *urder in *eso-
"otamia !e A3atha Christie"""
UN N'U -EL ,E LITE+ATU+A +E0'LUQI'NA+R 0.+
C4r2ile pe are le a& au& Bn <a2a &ea nu sunt ro&ane"
Suesul lor !e li9r4rie este u at:t &ai se&ni<iatiA" O ar#
te !e i!ei sau !e ontroAers4 are are sues Bn An3lia e=#
pri&4 aproape Bntot!eauna st4rile !e spirit ale poporului
en3le? !in ael eas istori" Lurul poate <i lesne Aeri<iat
prin e=e&ple" Na2iune Dprotestant4H prin e=elen24' popor
al Dli9erului e=a&enH F en3le?ii B&i <a i&presia a <i po#
porul el &ai lesne !e Bn2eles !in Europa" Aproape Bntre3
<eno&enul en3le? poate <i e=pliat prin pri&atul Bi9liei"
Dreptul' $i &ai apoi !atoria' !e a interpreta personal Sriptu#
ra n#a on!us nu&ai la Re<or&4 $i la in!iAi!ualis&" A on#
!us &ai ales la pasiunea Di?AoarelorH' la pasiunea pe are
o are orie en3le? !e a se !ou&enta !iret pe te=te" De
aii onsi!era9ila i&portan24 a 4r2ii' a i?Aoarelor !irete'
Bn Aia2a 9ritani4 L<eno&en are se Bnt:lne$te la toate popoa#
rele protestante' $i are ne e=pli4 !e e Xohan BoEer are
;) ))) !e ititoriJ <eno&en are a reat o ultur4 Dal<a9eti#
4H e=ep2ional4 Bn toate 24rile re<or&ate' :n! !o&inanta
Aie2ii su<lete$ti a treut !e pe planul reli3ios pe plan lai'
ilu&inistK" De aeea lipsa !e ini2iatiA4 a DstatuluiH en3le?'
LBn An3lia' ini2iatiAa apar2ine nu&ai partiularilorK" Oriine
poate DreaH' Bn orie !ire2ie" Gestul aesta spiritual F
rea2ia personal4 F se Bnt:lne$te nu nu&ai Bnapoia in!ustri#
ilor $i a setelor' !ar $i Bn on$tiin2a ititorului en3le? ult'
are ite$te u aeea$i pasiune pe Sha> $i pe Chesterton'
are e o&unist $i atoli Bn aela$i ti&p' are r4&:ne shaPe#
spearian' orie onep2ie esteti4 $i#ar <i asi&ilat" Aeast4
aparent4 !upliitate nu e Bns4 !e:t &ani<estarea pasiunii
pentru toleran24 a poporului en3le?" D8asiune pentru toleran#
24H' iar nu toleran24 pur $i si&plu La la popoarele asiatieK"
7oin2a !e a !ei
ontroAers4' !isu2ie' Bntoarerea la te=te' la i?Aoare" LApar
Bn <ieare an ?ei !e 4r2i asupra Rusiei' asupra Ger&aniei'
Italiei' Xaponiei' In!ieiJ Truth about +ussia, Da!eA4rulH !e#
0;)
*I+%EA ELIA,E
spre eAa .&ut, e=peri&entatJ mrturie !espre eAa o&#
ple= $i pri&eE!ios' u& e' pentru en3le?i' <eno&enul rus $i
3er&an" Opinia pu9li4 9ritani4 su<er4 ast4?i L0+-;K u&#
plit !in au?a Ger&anieiJ 94nuiala 4 s#au <4ut ne!rept42i
Ger&aniei' $i totu$i tea&a !e 3er&ani pro!u unul !in ele
&ai stranii <eno&ene oletiAe% te&pori?area u orie &iE#
loJ Ds4 &ai a$tept4&' s4 Ae!e&' poate n#o <i a$a !e r4uRH
EAi!ent' e Aor9a !e opinia pu9li4 en3le?4 F are poate
<i surprins4 Bn srisorile partiularilor pu9liate !e ?iare'
Bn rea2ia spetatorilor la DXurnaleleH sonore' Bn onAersa#
2ii Bnt:&pl4toare F iar nu !e politia Marii BritaniiK"
Orie eseist en3le? u talent $i u inteli3en24 poate <i si#
3ur 4 B$i Aa 34si repe!e un pu9li are s4 Bi ur&4reas4
toate srierile" i u :t DpuntulH s4u D!e Ae!ereH Aa <i
&ai personal $i &ai ontroAersat' u at:t 4r2ile Bi Aor <i i#
tite u &ai &ult4 pasiune" Dar !espre to2i ae$ti esei$ti ari
sus2in un Dpunt !e Ae!ereH personal' se poate preAe!ea u
su<iient4 prei?ie nu&4rul !e ititori ari sunt !ispu$i s4
le u&pere 4r2ile" Se Bnt:&pl4 Bns4' :teo!at4' a anu&ite
4r2i !e eseuri sau !e riti4 soial4 s4 se 9uure !e un su#
es &ult &ai &areJ sues are' uneori' nu e Eusti<iat nii
!e talentul' nii !e inteli3en2a autorilor" Ase&enea 4r2i tre#
9uie e=pliate prin easul istori are le#a pro!us" Ele &4rtu#
rises F u o prei?ie ne&aiBnt:lnit4 Bn alte literaturi F
e 3:n!e$te sau e a$teapt4 poporul en3le?" Sunt 4r2i se&ni#
<iatiAe' $i a atare in<init &ai interesante pentru noi hiar
!e:t apo!operele literaturii en3le?e onte&porane" Despre
!ou4 !in aeste 4r2i se&ni<iatiAe Areau s4 sriu Bn notele
!e <a2a"
Cea !int:i' -orSinners 'nl (Numai"entru "ctoi) este
sris4 !e un 3a?etar' A" X" Russell LE!" Ho!!er an! Stou3h#
ton' -*, V!eW pa3iniK" A <ost pu9liat4 Bn iulie 0+-(' $i !e a#
tuni se retip4re$te &ereu" A aEuns ast4?i la 0/) ))) !e e=e&#
plare A:n!ute" A !oua arte este sris4 !e un autor t:n4r'
UN N'U -EL ,E LITE+ATU+R +E0'LUQI'NA+R 0;0
BeAerleS Nihols' !estul !e <eun! $i AersatilJ a pu9liat
Areo 0; 4r2i F ro&ane' poAestiri' eseuri F' !ar nu&ai una
!in ele' %r Ha.ocH, o arte pai<ist4' a aAut &are sues !e
pu9li" Totu$i' nii aest %r Ha.ocH nu se poate o&para
u Dsan!alulH proAoat !e ulti&a arte a lui BeAerleS Ni#
hols' The -ool Hath Said (Nebunul a s"us> E!" Xonathan
Cape' -0, pa3ini' arte are a ap4rut Bn aprilie 0+-; $i are
!e atuni s#a A:n!ut Bn trei' patru e!i2ii pe lun4' aproape
0)) ))) !e e=e&plareK" -or Sinners 'nl uprin!e nu&ai
!ou&ente asupra a$a#nu&itului DO=<or! GroupH" The -ool
Hath Said este o arte &ai preten2ioas4J porne$te !e la <ilo#
?o<ie' aEun3e la re$tinis& $i s<:r$e$te printr#o Aehe&ent4
riti4 a soiet42ii $i politiii &o!erne" BeAerleS Nihols
este un re$tin De=tre&istHJ sau' u& spune el' un Dper<et
reAolu2ionarH" 7rea s4 tr4ias4 Bnto&ai &esaEul lui Cristos"
Este' Bn pri&ul r:n!' un pai<ist notoriu" 8enulti&a sa arte'
%r Ha.ocH, a <ost onsi!era9il !isutat4' hiar !e oa&enii
politii renu&i2i" Maiorul 1" Yeats#Bro>n' autorul <ai&osu#
lui Cengal Lancer, a pu9liat !e ur:n! un Aolu&' The ,ogs
of War (%Ainii r&boiului) Bn are r4spun!e lui Nihols"
A& A4?ut artea Bn Aitrine" O 9an!4 lat4 anun2a% Ce.erle
Nichols %onfutedH Se spune a este ea &ai 9una $i &ai
inteli3ent4 riti4 antipai<ist4 !in :te s#au pu9liat" Ni#
hols o !isut4 totu$i u &ult4 3ra2ie Bn The -ool Hath
Said$ i !a4 Bntr#a!eA4r F a$a u& Bn2ele3 !in <ra3&en#
tele itate F MaEor 1" Yeats#Bro>n a Bnerat s4#$i Eusti<i#
e te?a $i u ar3u&ente re$tine Lele9rele te=te' *atei 6'
-*' Luca 66II' -.#-/K' apoi nu este un a!Aersar pri&eE#
!ios Bn <a2a lui BeAerleS Nihols" Capitolul DChrist an! NarH
!in artea lui Nihols este o e=elent4 lurare !ialeti4"
I!eea prinipal4 se poate lesne re?u&a' u at:t &ai lesne u
:t a&inte$te te?ele lui Tolstoi' Bn!eo9$te unosute" 1irea
o&eneas4 poate <i shi&9at4' spune BeAerleS Nihols" Li
B&potriAa aestei a<ir&a2ii un re$tin a!eA4rat n#are ni&i
0;(
*I+%EA ELIA,E
!e spusJ 4i Cristos a Aenit a s4 shi&9e <irea o&eneas#
4" i ori re?i 4 "oate <i shi&9at4 F ori nu &ai re?i
Bn Cristos"K 8olitia' !e la Bneputul lu&ii' s#a <un!at Bn!e#
o9$te pe re!in2a 4 o&ul nu poate <i shi&9atJ a r4&:#
ne lao&' Aanitos' r4u' Bn orie B&preEur4ri" Ce#ar <i !a4
a& reu?a aeast4 re!in24' pro<un! antire$tin4G se Bntrea#
94 BeAerleS Nihols" 8olitia na2iunilor F politia oa&e#
nilor Dreali$tiH' u e=perien24 F n#a putut B&pie!ia r4?#
9oiul el &are' nii ri?ele eono&ie' nii rahul <inaniar"
Ni&i n#a <ost !estul !e soli!' !estul !e statorni' !in :te
a <4ut o&ul 4l4u?it !e i!ealul politi" Ar3u&entul antipa#
i<i$tilor F 4 pai<is&ul re$tin e utopi $i ine<iient F
poate <i lesne Bntors B&potriAa lorJ oare n#a <ost politia
Drealist4H utopi4 $i ine<iient4 !e la Bneputul lu&ii p:n4
ast4?iG Oare s#a oprit Areun r4?9oi u Drealis&H sau u D<or#
24HG La s<:r$itul apitolului !espre DCristos $i R4?9oiH' Be#
AerleS Nihols !oAe!e$te Bn4 o !at4 :t !e 9ritani este'
:t !e DsportiAHJ reali$tii au on!us lu&ea tot ti&pul' $i
n#au putut B&pie!ia nii un r4?9oiJ s4 !4& $i re$tinilor
o D$ans4H' s4#i l4sa& $i pe ei s4 Bnere"""
Suesul 4r2ii lui BeAerleS Nihols nu se !atore$te' pro#
9a9il' nu&ai araterului ei antir4?9oini' i tensiunii !e Dre#
Aolu2ie re$tin4H are str49ate The -ool Hath Said$ Bntr#un
ti&p :n! toat4 lu&ea Aor9e$te !e reAolu2ie $i :n! :teAa
reAolu2ii soiale $i na2ionale au trans<or&at aproape Eu&4ta#
te !in ontinent F en3le?ii $i#au a!us a&inte 4 ea &ai
&are reAolu2ie pe are o poate <ae o&ul r4&:ne tot asi&i#
larea &esaEului lui Isus Cristos" '!ford 5rou" *o.ement
B$i !atore$te i&ensul s4u sues araterului reAolu2ionar
al Dnoii alit42i !e Aia2aH pe are Area s#o instaure?e pe p4#
&:nt" 8oate el &ai se&ni<iatiA apitol !in artea lui Be#
AerleS Nihols este el !e!iat 5ru"ului !e la O=<or! $i
are se intitulea?4 DCruia2i !in anul 0+-;H" Se&ni<iatiA'
pentru 4 nu se re<er4 nu&ai la e=perien2e $i re!in2e perso#
nale' i onstat4 roa!ele unei &i$4ri oletiAe' reAolu2ionare'
are ar putea shi&9a <a2a lu&ii $i rea o nou4 etapa isto#
ri4" Se&ni<iatiA' !e ase&enea' pentru 4 aest apitol e=pli#
4 Bn 9un4 parte suesul 4r2ii lui BeAerleS Nihols" 8u#
9liul en3le? $i pu9liul ititor !e 4r2i en3le?e$ti' Bn 3eneral'
ur&4res u o pasiune &ereu res:n!4 toat4 literatura rela#
tiA4 la '!ford 5rou" *o.ement$ Aeast4 &i$are nu are
ni&i setar $i e u !es4A:r$ire lipsit4 !e at&os<era !e <ati#
e $i 3laial entu?ias&' at:t !e o&un4 D&i$4rilorH reli#
3ioase an3lo#sa=one" Di&potriA4' este str494tut4 !e un ului#
tor realis&' !e u&or $i !e 9un4Aoie" 8entru ine o unoa$te
pentru Bnt:ia oar4' pare &ai &ult o &i$are stu!en2eas4
sau eret4$eas4' !e:t una DreAolu2ionar#re$tin4H" BeAer#
leS Nihols poAeste$te u& a p4truns $i u& a <ost :$ti3at
!e '!ford 5rou" *o.ement$ Dar pentru a&4nunte' pentru
aea 9o342ie !e !ou&ente o&ene$ti are B2i Bn34!uie s4
Eu!ei o &i$are reli3ioas4 $i soial4 F artea lui Russell
Numai "entru "ctoi este inontesta9il &ai pre2ioas4" Russell
nu e un sriitorJ este un 3a?etar u &ult spirit !e o9serAa2ie
$i u &ult u&or" 8oAeste$te Bn :teAa sute !e pa3ini u& s#a
apropiat !e '!ford 5rou", la Bneput a s4 poat4 srie arti#
ole !e sues Bn presa en3le?4' &ai apoi a s4 se onAin34
!e e<iien2a Dshi&94rilorH pe are le reali?a 5ru"ul$
Cu Areo inispre?ee ani Bn ur&4' un pastor a&erian'
!r" 1ranP Buh&an' B$i !4 sea&a F pe :n! se a<la la O=<or!
F 4 lu&ea &o!ern4 nu poate <i salAat4 !e:t printr#o DreAo#
lu2ie re$tin4H" LE se&ni<iatiA a&4nuntul 4 aeast4 DreAo#
lu2ie spiritual4H Bnepe Bn anul :n! alte !ou4 reAolu2ii poli#
tie' na2ionaliste' se !es<4$urau Bn Italia $i Ger&ania"K Aela$i
luru $i#0 spun s<in2ii $i re<or&atorii reli3io$i re$tini !e
aproape !ou4 &ii !e ani" 1ranP Buh&an are Bns4 o inontes#
ta9il4 Dori3inalitateH asupra tuturor re<or&atorilor ari l#au
pree!at" El nu Dre<or&ea?4H ni&i' nu !isut4 nii o !o3&4
LBn 5rou" sunt atolii' orto!o$i' protestan2iK' nu riti4
0;*
*4+%EA EL4A,E
nii un aspet al 9iseriilor istorie" Ase&enea lui Bu!!ha'
Bn ele9ra para9ol4' el nu &ai are ti&p !e !isu2ii $i !e !o3#
&e' Bl interesea?4 un sin3ur luru% s4 Dshi&9eH Aia2a' s4
reali?e?e o nou4 alitate !e Aia24" Tehnia este si&pl4' ase&e#
nea tehniilor re$tinilor !in pri&ele seole% o&ul nu e sin-
gur, Du&ne?eu are un DplanH pentru <ieare o&' :t ar <i el
!e u&il" Un DplanH' a!i4 o se&ni<ia2ie a Aie2ii lui' un luru
!e reali?at' o Doper4H !e reat" O&ul poate a<la DplanulH
pe are i 0#a Bnre!in2at Du&ne?eu' prin ru34iuneJ nu spu#
n:n! lui Du&ne?eu e Area el' nu er:n! lui Du&ne?eu
anu&ite lururi F i ascultAnd e#i spune El"
Tehnia aeasta' si&pl4 $i at:t !e neonAin34toare :n!
este e=pus4 nu&ai Bn :teAa <ra?e' a DreAolu2ionatH totu$i
ini ontinente" Cartea lui Russell este nu&ai una !in nu&e#
roasele ole2ii !e D<apteH' !e !ou&ente re<eritoare la Air#
tu2ile reAolu2ionare ale re$tinis&ului' a$a u& le propa34
'!ford 5rou"$ i totu$i' :t !e uluitoare sunt aeste D<apteHR
Oa&enii !in toate straturile soiale' ari B$i 34ses o Dnou4
Aia24H' o Aia24 ro!itoare' reatoare' arita9il4" Milionari ari
<a DsoAieteH Bn u?inele pe are le on!u" Co&uni$tii ari
Bn2ele3 4 sin3urul sens al o&ului este un sens spiritual'
re$tin' $i pornes s4 Dshi&9eH ele &ai hinuite ?one !in
An3lia La$a#nu&itele de"ressed areas
4
, un!e 9:ntuie $o&a#
Eul !e $ase aniK" 8ro<esori uniAersitari !e eono&ie politi#
4 L!" p" Arthur NorAalKJ oa&eni politii Llor!ul A!!in3ton'
!r" DuSsK' preo2i' sriitori' o<i2eri F !in toate 24rile' !in
toate ontinentele' "ractic &ilnic aest Dre$tinis& reAolu#
2ionarH" Nu lipses nii D<ilo?o<iiH' u& e !e pil!a !r" 8hilip
Leon' autor al reentei 4r2i !e r4sunet The Ethic of 1o7er$
Nu lipses nii Ds4l9ateiiHJ e=perien2ele lui Ceil A9el Bn
8apua sunt &ai e<iiente !e:t toate 4r2ile pe are le#a&
itit asupra DonAersiunii pri&itiAilorH"
0
]on4 !e !epresiune eono&i4 (Ib$ engl$) (n$ ed$)$
UN N'U -EL ,E LITE+ATU+R +E0'LUQI'NA+R 0;.
O&ul poate <i Dshi&9atH !a4 se las4 4l4u?it !e Du&ne#
?eu" Dar' o !at4 Dshi&9atH' pro9le&a nu e re?olAat4" Ti&pu#
rile &o!e&e nu &ai per&it o &:ntuire personal4' o solu2ie
personal4 a !ra&ei &orale $i reli3ioase" O&ul tre9uie s4 se
Dshi&9eH neontenit' sa#$i !es4A:r$eas4 reAolu2ia' Dshi&#
9:n!H pe al2ii' propa3:n! reAolu2ia re$tin4" De aeea' 5ru-
"ul se r4sp:n!e$te Aerti3inos" Bn iulie 0+-;' la Bir&&3ha&'
s#au a!unat aproape () ))) !e oa&eni" Bn Olan!a $i 24rile
san!inaAe' a!un4rile 5ru"ului atin3 i<re i&presionante"
Ceea e e uluitor este e<iaitatea aestei DreAolu2iiH" De :n!
5ru"ul lurea?4 Bn Sue!ia' Aeniturile statului au resut"
Oa&enii Dshi&9a2iH B$i pl4tes i&po?itele u re3ularitate'
Bn Cana!a' pre$e!intele Consiliului a &4rturisit a D2ara e
&ai u$or !e on!us !e :n! 5ru"ul a Bneput s4 lure?e
aiiH" Noua ]eelan!4 $i A<ria !e Su! au e=perien2e soia#
le $i politie tot at:t !e uluitoareJ ura B&potriAa en3le?ilor
$i a ne3rilor s#a atenuat' parti!e politie Ar4E&a$e s#au oali#
?at et" DReAolu2ia re$tin4H se r4sp:n!e$te u un rit& rapi!
Bn 1ran2a' Bn ElAe2ia' Bn Un3aria" Grupuri o&pate !e 3er#
&ani au tr4it' la house-"art !in iulie 0+-;' Bn aelea$i or#
turi u <rane?ii" C:nteele 5ru"ului Aor9es neontenit !e
bridge-builders D?i!itori !e po!uriHJ po!uri Bntre oa&eni'
po!uri Bntre na2iuni"
Toate aestea ar p4rea senti&entale $i utopie !a4 nu&4#
rul !e <apte are le sus2ine n#ar <i onsi!era9il" O&ul nou'
spiritual' re$tin' pe are Bl propoAa!uie$le 5ru"ul este sin#
3urul Bn stare s4 re?olAe para!o=ele lu&ii &o!erne" i' poate'
el sin3ur poate salAa Europa' salA:n! ultura $i pri&atul
spiritual Bn aela$i ti&p" Bunul#si&2 !e are a !at !oAa!4
1ranP Buh&an 0#a aEutat s4 Bn2elea34 4 !e ni&i nou nu
se poate Aor9i Bnainte !e a se reali?a un om nou' reAolu2io#
nar" Totul Bnepe !e la o&% It starts a re.olution b start-
ing one in ou DBnepe o reAolu2ie' Bnep:n! Bnt:i o reAo#
lu2ie /n tine9[
0;;
*I+%EA ELIA,E
Suesul 4r2ilor lui BeAerleS Nihols $i Russell se e=pli#
4 ast<el lesne" 8oporul en3le?' are a <4ut ea !int:i reAo#
lu2ie politi4 $i soial4 <4r4 A4rsare !e s:n3e' este ast4?i
Bnsetat !e o noua reAolu2ie' are s4 Bneap4 o noua istorie'
salA:n! totu$i toate Aalorile spirituale pe are o&ul le#a
reat pe aest ontinent !e trei &ii !e ani Bnoae" O reAo#
lu2ie are s4 !ea noi se&ni<ia2ii Aie2ii u&aneJ se&ni<ia2ie
re$tin4' spiritual4 F a!i4 un sens re$tin Aie2ii p4r43ini#
te a lu&ii &o!erne !e ast4?i"
4;<L
,es"re o etic a ="uterii9
DUn tratat !e Eti4 F ase&enea unui ro&an' unei piese
!e teatru sau unui poe& F este' ineAita9il' o &4rturie perso#
nal4"H Cartea lui 8hilip Leon F The Ethics of 1o7er, or
the 1roblem ofE.il LE!" Geor3e Allen an! Un>in' Lon!ra'
0+-.' -0. p"K F !in are ite? aeste r:n!uri este hiar
prea Dpersonal4H" 8oate unul !in &otiAele suesului s4u Bn
An3lia $i pe ontinent L4i a <ost tra!us4 repe!e Bn italie#
ne$te' u o pre<a24 !e B" CroeK a <ost $i aeast4 atitu!ine
&ental4 siner4' ne!o3&ati4" 8hilip Leon F are s#a <4#
ut unosut prin stu!iile sale pu9liate Bn *ind, 1hiloso"h
$i aiurea F $i#a sris artea Bnte&eiat &ai ales pe anali?e
onrete' pe <apte alese !in literatura uniAersal4 $i !in Aia2a
!e toate ?ilele" Bnep:n! eretarea De3ois&elorH $i De3otis#
&elorH F el nu $oA4ie$te s4 o&ente?e' u in<init4 p4trun!e#
re' ro&anele +omola $i The Egoist$ Te=te !in La Rohe#
<ouaul!' episopul Butler $i Ho99es F al4turi !e DlasiiiH
Aristot' 8laton $i Uant F sunt eretate &ai ales pentru
on2inutul lor DonretH' pentru e=perien2a o&eneas4 !ire#
t4 are le presupune' pentru apaitatea lor !e a e=pri&a
nuan2ele in<inite ale e3ois&ului $i e3otis&ului" Rareori a&
itit o arte are s4 tr4!e?e o at:t !e a!:na $i !e sus2inut4
anali?4 a Aie2ii o&ene$ti onrete' o at:t !e &inu2ioas4"nuan#
2are a raporturilor !intre oa&eni" De la ele !int:i pa3ini'
B2i !ai sea&a 4 nu ai Bn <a24 una !in o9i$nuitele 4r2i en3le#
?e$ti !e <ilo?o<ie' 9ine l4!it4 pe o &ie !e D!ou&enteH $ti#
in2i<ie sau psiholo3ie' sris4 !eta$at $i a9strat" Etica "uterii
0;/
*I+%EA ELIA,E
este' Bn pri&ul r:n!' artea unui o& are !oAe!e$te o Bn!e#
lun34 o9serAa2ie $i o siner4 si&patie pentru &orali$tii <ran#
e?i' pentru lasii' pentru literatur$ 8asionat !e real' !e &ulti#
plele aspete ale onretului' 8hilip Leon pre<er4 s4 ur&4reas4
un e3oist Bntr#un ro&an ele9ru' !e:t s4#0 reonstituie she#
&ati' !e<inin!u#i psiholo3ia"
Titlul 4r2ii ar putea Bn$ela un ititor nepreAenit" Nu este
o apolo3ie a DputeriiHJ !i&potriA4' Bn pasiunea o&ului pen#
tru "utere, autorul Ae!e i?Aorul r4ului" 8hilip Leon $i#a inti#
tulat artea The Ethics of 1o7er to&ai a s4#$i Eusti<ie
p4trun?4toarele sale anali?e ale tuturor po<telor pentru Dpu#
tereH' po<te are !oAe!es' pe !e o parte' Bn e &are &4su#
r4 oa&enii sunt ne9uni' iar' pe !e alt4 parte' :t !e !i<iil4
este !o9:n!irea $i Bntruhiparea D9ineluiH" Ori3inea !ea!en#
2ei iAili?a2iei noastre st4' !up4 8hilip Leon' Bn si&pli<ia#
rea e=tre&4 a i!eilor' Bn 9ar9ari?area $i 9rutali?area lorJ or'
aeast4 9ar9ari?are $i 9rutali?are a i!eilor este totuna u
Dr4ulH Lp" 0,K" DR4ulH' p4atul' non9inele' nu are o De=is#
ten24 !e sineH' u& spune S<" To&a" DBnear4 s4#2i Bnhi#
pui r4ul u un o9iet !iret' po?itiA' $i nu Aei 34si ni&iH
Lp" -*K" O&ul nereunos4tor nu iu9e$te nereuno$tin2a' Dr4ulHJ
!ar &:na are Bl aEut4 Bi r4ne$te or3oliul s4u tot at:t !e &ult
a $i &:na are Bl loAe$te" O&ul prati4 Dr4ulH nu pentru
4 iu9e$te r4ul' i pentru 4 se iu9e$te pe sine Lp" -,K" Dup4
u& spune episopul Butler LSer&on 6K' D7iiul Bn 3ene#
ral se !atore$te p4rerii prea 9une pe are o aAe& !espre noi
Bn o&para2ie u al2iiH"
8hilip Leon Bnear4' Bn ea &ai &are parte a 4r2ii sale'
s4 !istin34 $i s4 anali?e?e toate <or&ele egotismului, ter&en
pe are el Bl opune egoismului$ E3ois&ul este' !up4 el' totali#
tatea apetiturilor 9iolo3ieJ e3otis&ul' totalitatea a&9i2iilor'
on$tiente sau su9on$tiente' are !o&in4 Aia2a o&ului Lp" (-K"
Apetiturile nu sunt' Bn ele Bnse$i' DreleH sau Dp44toaseHJ nu
<a nii un r4u :n! &4n:n' atuni :n! &i#e <oa&eJ !ar
,ES1+E ' ETI%R A =1UTE+II9
0;+
s4A:r$es Dr4ulH :n! s&ul3 p:inea altuia !e la 3ura a s#o
&4n:n eu" Bn si&plul at 9iolo3i al &:n4rii' nu e pre?en#
t4 !e:t DAia2aH' are B&i ere s4 &4 ali&ente? a sa supra#
Aie2uies $i s4 ree?" C:n! s&ul3 9uata altuia !e p:ine' nu#&i
satis<a nu&ai instintul <oa&ei' i satis<a' Bnainte !e toa#
te' setea &ea !e "utere, !orin2a &ea !e a#&i Aeri<ia <or2a
sau inteli3en2a sau soli!aritatea &ea u o las4 soial4 Bnal#
t4 sau DpersonalitateaH &ea Lo anu&it4 onep2ie !e Aia24'
eroi4 sau ini4' pe are o opun onep2iei 3enerale' a
s4 &a i?ole?' a s4#&i !oAe!es si&9oli Dsepara2iaH &ea
!e restul &uritorilor etK"
E3ois&ul nu e prea &ult !eose9it !e altruis&J !eose9i#
rea este' Bn orie a?' !e nuan2e $i orientare' nu !e calita-
tea <aptelor su<lete$ti" Da4 e3ois&ul poate <i !e<init% D!orin#
2a !e a tr4i un <apt' !e a !o9:n!i o e=perien24 pentru sineH
Lli&9a en3le?4 e=pri&4 &ai preis% Dproesses liAe! 9S one#
sel<K' atuni altruis&ul poate <i !e<init% D!orin2a !e a Ae#
!ea B&plinit un <apt pentru al2iiH Lp" .+ etK" Dar Bn aeast4
D!orin24H nu este Bntrupat 9ineleJ instintele noastre 9iolo#
3ie' setea noastr4 !e partiipare soial4 sau si&9oli4 ne
este satis<4ut4 prin altruis&" Un p4rinte se sari<i4 pentru
opilul s4u nu !in au?4 4 a reali?at 9inele' i pentru 4 B$i
satis<ae ast<el or3oliul sau !orin2a !e a proteEa' neAoia sa
!e a iu9i o <iin24 sla94' !e a <i 9l:n! $i iert4tor <a24 !e ea' !e
a putea <i 3eneros" DDa4 iu9irea &ea pentru &ine este e3o#
is&' atuni iu9irea &ea pentru altul este alteregoism9, srie
8hilip Leon Lp" ;-K" Altruis&ul poate <i uneori o Airtute'
!ar Airtu2ile nu sunt' Bn ele Bnse$i' Bntruhiparea Lsau' &ai
preis' /ntru"area) 9inelui" E$ti Airtuos pentru 4 ai BnA42at
s4 <ii ast<el' sau pentru 4 $tii 4 a$a e <ru&os s4 <ii Bntr#o
soietate Bn are tre9uie s4#2i p4stre?i loul' sau pentru a
2i#e tea&4 !e onsein2e" Dar un o& are prati4 Airtu2i#
le pentru 4 a$a a <ost BnA42at nu Dreali?ea?4H &orala' tot
a$a !up4 u& nu se poate spune 4 D3:n!e$teH !espre un
0,)
*I+%EA ELIA,E
o& are a<ir&a 4 p4&:ntul e rotun! pentru 4 a$a a <ost
BnA42at la $oal4"
8hilip Leon nu opune De3ois&uluiH Daltruis&ulH" Opu#
ne Bns4 e3ois&ului egotismul$ Sunt nenu&4rate' Bn aeast4
arte' pa3inile Bn are autorul anali?ea?4 hiar $i ele &ai Ae#
nera9ile senti&ente u&ane L!orin2a !e <ru&os' pasiunea pen#
tru $tiin24' erois&ul et"K $i le arat4 str494tute' Din<etateH
!e egotism$ 1or&ele e3otis&ului sunt in<inite' 4i e=ist4
at:tea speii :te ego sunt pe lu&e" E3otistul se iu9e$te pe
el Bn orie atitu!ine" De aii' &arile DAiiiH e3otiste% lau!a'
Bn3:&<area' tru<ia' sno9is&ul et" Sunt unii oa&eni u&ili'
serAia9ili' &o!e$ti' ari B$i aut4 Bntot!eauna i!oli sau st4p:ni'
ari se &4rturises plini !e p4ate' !e 3re$eli' !e insu<iien#
2e" Ai re!e' :n! Bnt:lne$ti pentru Bnt:ia oar4 un ase&enea
o&' 4 ai !e a <ae u un s<:nt" i' u toate aestea' :t4
!eose9ire !e un s<:ntR O&ul serAil $i u&ilit este tot at:t !e
e3otist F !e Bnsetat !e "uterea lui F a $i e3otistul o9se#
!at !e !istru3ere' !e <or24' !e a<ir&are" O&ul u&il' D<::n#
!u#se sin3ur nonre?istent $i penetra9il' sau !istru3:n!u#se
sin3ur LBn <a2a altoraK' Bn!ep4rtea?4 hiar $i ilu?ia !e a fi dis-
trus de altul$ Mai &ult' su9esti&:n!u#$i propriile sale pu#
teri' eea e reali?ea?4 i se Aa p4rea mare $i lui' $i elor#
lal2iH Lp" 0((K" 8hilip Leon este at:t !e neru24tor' Bn:t hiar
lupta saAantului pentru uerirea a!eA4rului' hiar sari<i#
iile sale pentru Bnaintarea $tiin2elor sau pentru prei?ie i
se par uneori aspete ale &arelui i?Aor !e !e$ert4iune o&e#
neas4' egotismul$ Sunt saAan2i ari B$i pier! Aia2a nu pen#
tru !orin2a !e a unoa$te a!eA4rul sau !e a <ae sa triu&#
<e 9inele' i pentru a#$i ar4ta lor Bn$i$i $i lu&ii /ntregi "uterea
lor !e &un4 $i !e sari<iiu' 3eniul lor' D!eose9ireaH lor !e
u&anitate" Ei sunt Dale$iiH' oa&enii Du&ili $i &o!e$tiH ari
se Eert<es pe altarul $tiin2ei' &artirii ne3lori<ia2i" Ei au &a#
rea satis<a2ie e3oist4 !e a <i se"ara3i, !e a <i i?ola2i"
0,0
Anali?a Dsenti&entelor <ru&oaseH' a Daltruis&elorH $i a
elorlalte &ari Airtu2i &orale $i soiale este <4ut4 !e 8hi#
lip Leon u o o9ietiAitate lui!4 $i neru24toare' pe are
nu&ai tratatele !e ase?4 re$tin4 $i 9u!ist4 o &ai au" 14r4
a <i Dpesi&istH' <4r4 a Bnera s4 e=plie lu&ea prin anu&i#
te riterii !e psiholo3ie sau patolo3ie' 8hilip Leon reunoa$#
te 4 lu&ea e at:t !e Bnsetat4 !e putere' at:t !e e3otist4 $i
!e nihilist4 L4i e3otis&ul este' Bn ulti&a anali?4' nihilis&K'
Bn:t Da!eA4ratul o& &oral e suprau&anH Lp" 0/+K" E3ois#
&ul' u presupo?i2iile sale 9iolo3ie' poate <i trans<or&at Bn
&oral4' Bn D9ineH" E3otis&ul Bns4 este o9staolul !e neBn#
<r:nt Bn alea onAersiunii" O&ul re<u?a s4 se shi&9e' nu
!in iner2ie' i !intr#un senti&ent e3otistJ 4i a se shi&#
9a Bnsea&n4 a reunoa$te 4 p:n4 au& el n#a <ost totul
Lp" 0,)K" E3otistul aut4 oriun!e' Bn orie B&preEurare' u
orie &iEloae F"uterea$ Chiar <ilo?o<ul stoi' are se re-
semnea&, este Bn <on! un e3otist' &ul2u&it !e Bn2elepiunea
lui' !e apaitatea lui !e su<erin24" C4i' !a4 ar tre9ui s4
Eu!e4& !rept' o&ul nu se poate &:n!ri 4 re?ist4 su<e#
rin2ei <4r4 s4 se pl:n34" El e &ai siner :n! pl:n3e $i reu#
noa$te 4 su<er4" El e &ai aproape !e D9ineH :n! Bnear#
4 s4 eAite !urerea' 4i ast<el B$i reunoa$te sl49iiunea"
Inutil s4 &ai Aor9i& !e e3otis&ul Diu9iriiH' !e setea !e
putere asupra eluilalt Bn !ra3oste" LE=ist4' <ire$te' $i un alt#
<el !e !ra3oste F !e Dpier!ere Bn el4laltH F asupra 4ru#
ia 8hilip Leon nu prea st4ruie"K 8entru autorul nostru' orie
Airtute se petri<i4 Bn soietateJ o Airtute n#are Aaloare &ora#
l4 !e:t :n! ea e !esoperit4 in!iAi!ual $i e apliat4 !e
la a? la a?' Bn rela2ii in!iAi!uale" E3otistul nu se Bn$al4
!intr#o eroare oareare' Bn <aptele sale' i se /nal "e sine,
se p44le$te sin3ur" El .rea s4 <ie ast<el' tot a$a !up4 u&
neArotiul Area sa <ie 9olnaA' a s4 i se !ea i&portan24' s4
se Dsin3ulari?e?eH' s4 proAoae o&p4ti&ire $i !eAota&ent"
E3ois&ul unui o&' Bn 3eneral' sup4r4 prea pu2in pe Aeinul
0,(
*I+%EA ELIA,E
s4u" Da4 o&ul e' pentru Aeinul s4u' o 9ruta s4l9ate4'
aeasta nu se !atore$te <aptului 4 o&ul B$i aut4 hran4' a $i
ani&alele !in Eun3l4' i <aptului 4' !eose9in!u#se !e ani#
&ale' aut4 &ai ales putere $i a&9i2ie" O&ul nu se sup4r4
4 Aeinul s4u e lao&' sen?ual sau pier!e#Aar4J se sup4r4
pentru 4 e a&9i2ios' Aanitos $i tru<a$J pentru 4 e' Bntr#un
uA:nt' egotist$
Etia e posi9il4 nu&ai !a4 e posi9il4 shi&9area firii
omeneti Lp" (-,K" O ase&enea onlu?ie pesi&ist4 B$i ate#
nuea?4 ru?i&ea' !a4 ne a&inti& 4 <irea o&eneas4 a$ fost
$i ontinu4 s fie shi&9at4" Au e=istat s<in2i' au e=istat
oa&eni 9uni" 1ieare !intre noi a& <ost' el pu2in o !at4 Bn
Aia24' buni> a!i4 a& Bntrupat 9inele" DConAersiuneaH este'
<4r4 Bn!oial4' ea Bns4$i o pe!eaps4" 8entru a se !o9:n!e$te
nu&ai !up4 nes<:r$ite su<erin2e $i pre34tiri" Dar onAersiu#
nea Aeri<i4 shi&9area <irii o&ene$ti' !ep4$irea' el pu#
2in Bn parte' a egotismului, a setei !e putere" Aeast4 on#
Aersiune nu poate <i <4ut4 Bn &ase Lp" (,*K" De$i aparent
antire$tin4' a<ir&a2ia lui 8hilip Leon este Bnsu<le2it4 !e el
&ai autenti re$tinis&J metnoia Bnse&nea?4 to&ai Dr4s#
turnarea tuturor Aalorilor o&ene$ti $i instaurarea Aalorilor
eterneH' iar aeast4 trans<or&are calitati. nu se poate B&#
plini !e:t Bn in!iAi!"
De :te ori Aor9e$te !espre bine LDGoo!nessHK' opun:n#
!u#0 e3ois&ului Lare "oate !eAeni D9ineHK $i e3otis&ului
Lare e ne3a2ia 9ineluiK' 8hilip Leon e silit s4 <oloseas4 !oi
ter&eni% obiecti.itate $i indi.id$ Binele este Bnainte !e toate
o9ietiAitateJ o&ul are <ae 9inele nu se preoup4 !a4 e
&oral sau nu' !a4 e Airtuos sau nu' i se preoup4 nu&ai
!a4 eea e <ae el e dre"t, a!i4 !a4 e o9ietiA' !a4 se
a<l4 Bn or!inea real4" Cunoa$terea i&personal4' o9ietiA4'
sta9ilirea unei rela2ii reale Bntre o& $i lururi' Bntre o& $i
eAeni&ente este pri&ul pas 4tre 9ine" î se ere s4 renun2i
$i la su9ietiAitate' $i la e3otis&J sa Eu!ei $i s4 si&2i o9ie#
0,-
tiA' Da$a u& stau lururileH" De aeea' 9inele nu poate <i
!e<initiA' !e:t spun:n!u#se 4 el e Do9ietiAitateaH" Un <apt
&oral nu e alterat nii !e su9ietiAitate Lp4rerea &eaK' nii
!e e3otis& Lputerea' a&9i2iaK" El apar2ine realit42ii' pentru 4
Dse na$teH nu&ai :n! onretul este Bn2eles $i respetat a
atare" CineAa are B$i 2ine uA:ntul pentru 4 a$a e BnA42at
sau pentru a nu Area sa#0 <a4 s4 su<ere pe prietenul sau e
un e3oist Lasult4 !e un i&9ol! 9iolo3i sau !e o DAirtu#
teH BnA42at4 !e#aas4K" E3otistul B$i 2ine uA:ntul pentru 4
nu Area s4#$i piar!4 ran3ul soial' pentru a e un 3entle&an
La&9i2ieK" C:n! un o& &oral Lel are Bntrupea?4' Bn aeas#
t4 B&preEurare' 9ineleK B$i 2ine uA:ntul' el o <ae pentru a
s4 p4stre?e raportul !e Bnre!ere $i o&uniati9ilitate Bn#
tre el $i prietenul s4u' a "ersoan> o <ae a s4 nu ri!ie
Bntre ei o 9arier4' o separa2ieJ a$a!ar' a s4 &en2in4 o&u#
nitatea Bntre "ersoane, sin3urul raport !e&n are poate e=is#
ta Bntre oa&eni Lpp" (+(#(+*K"
Cartea lui 8hilip Leon este o pre!i4' a$a u& reunoa$#
te !e la Bneput Lp" (,K" Dar o pre!i4 pe :t !e ori3inala'
pe at:t !e se&ni<iatiA4" 8entru 4' !e$i Aor9e$te !eseori
!espre indi.id $i situa3ii indi.iduale, sin3urele are pot Bntru#
pa 9inele' 8hilip Leon re<u?4 toate <ilo?o<iile in!iAi!ualis#
te $i se rela&4 !e la &istiii $i teolo3ii re$tini' ari puneau
pre2 pe "ersoan, pe o&ul o9ietiA' a!i4 spiritual" 8e !e
alta parte' !e$i 8hilip Leon riti4 toate urentele politie
$i toate Derois&eleH onte&porane' elaEun3e tot la o onlu#
?ie eroi4J a <ae 9inele Bnsea&n4 a <i suprau&an' a <i o9ie#
tiA' a renun2a la tine LBn2ele3:n! a renun2a la Aanit42ile $i
su9ietiAis&ele taleK" De &ai &ulte ori Bn istorie' eroismul
n#a Bnse&nat nu&ai !orin2a !e putere' i $i e<ortul !e o9ie#
tiAi?are' !e !ep4$ire a on!i2iei su9ietiAe" Aeast4 o9ieti#
Ai?are a <ost' &ai ales' alea re$tinilor $i a s<in2ilor"
4;<M
Lucian Claga i sensul culturii
Cu ulti&a sa arte F 5ene&a metaforei i sensul cultu-
rii LE!" 1un!a2ia Re3al4 pentru Literatur4 $i Art4' Buure$ti'
0+-,'(0) pa3iniK F' Luian Bla3a B$i Bnheie Trilogia cultu-
rii$ Rit&ul' neo9i$nuit Bn pro!u2ia <ilo?o<i4' Bn are s#au
tip4rit ele !ou4 trilo3ii L$ase Aolu&e Bn $apte aniK a!eAe#
re$te nu nu&ai a!&ira9ila <or24 !e rea2ie a 3:n!itorului
ro&:n' !ar $i &aturitatea 3:n!irii sale" Dup4 at:2ia ani !e
&e!ita2ii $i pre34tiri preli&inare' Luian Bla3a Bnepe s4#$i
DAa!4H siste&ul !e <ilo?o<ie !es<4$ur:n!u#se' Bn uluitoarea
sa Aastitate" De$i' !up4 u& &4rturise$te autorul Bn pre<a2a
ulti&ei sale 4r2i' nu este Aor9a !e Dsiste&ul unei sin3ure
i!eiH' i' &ai !e3ra94' !e Do si&<onie sau o ?i!ire' !iAers4
a &aterial' !ar str494tut4 !e :teAa lait&otiAeH" Unele !in#
tre aeste lait&otiAe F a% DMarele Anoni&H' Densura $i
<r:nele transen!enteH' Dpoten2area taineiH' Da9isalulH et" F
sunt unosute ititorului !in lur4rile anterioare ale lui Bla#
3a" Altele' a De=isten2a Bntru &ister $i reAelareH' sunt ere#
tate Bn artea !e <a24" Dar Dsiste&ulH este Bn4 Bn !es<4$u#
rare" DMotiAe ine!ite se Aor iAi' le3:n!u#se !e ele Aehi' are'
la r:n!ul lor' B$i Aor a<ir&a $i &ai &ult relie<ul $i !o&ina#
2ia' u :t onstru2ia' ase&4n4toare unei al4tuiri arhiteto#
nie sau &u?iale' Aa re$te' l4&urin!u#se Bn poarta ne3urilor"H
Constru2ia aeasta si&<oni4 se Aeri<i4 $i Bn uprinsul
unui sin3ur Aolu&" 1ieare arte !in trilo3iile lui Luian Bla#
3a este al4tuit4 !in :teAa Dlait&otiAeH" Cititorul 5ene&ei me-
taforei, !up4 e s<:r$e$te apitolul pri&' DCultur4 &inor4 $i
ultur4 &aEor4H' tree oareu& ne!u&erit la apitolul ur#
&4tor' are nu este' aparent' Bn nii un <el le3at !e onlu#
?iile elui !int:i apitol" Nu&ai la o a !oua letur4 se Dsi&#
<oni?ea?4H' pentru ititor' re?ultatele !o9:n!ite !e#a lun3ul
at:tor anali?e' ontroAerse $i speula2ii" Strutura Dsi&<oni#
4H a 5ene&ei metaforei ne Bn34!uie sa st4rui&' Bn aeste
note <u3are' asupra unui sin3ur D&otiAHF ori3inea $i sensul
ulturii Bn onep2ia lui Luian Bla3a F <4r4 a prin aeas#
ta s4 pretin!e& a <i epui?at 9o342ia $i Aarietatea 4r2ii 3:n#
!itorului ro&:n"
8ro9le&a ulturii interesea?4 pe Luian Bla3a Bn4 !e
la ele !int:i srieri <ilo?o<ie ale sale" Miul stu!iu' sris Bn
0+()' %ultur i cunotin3 (%[![), 0+((K !oAe!ea o Bnera#
re uraEoas4 !e a priAi rea2iunile unoa$terii su9 un3hiul
!e Ae!ere al istoriei $i !ei' Bn sens restr:ns' al ulturii" Bn
Aolu&ele !e stu!ii $i eseuri are au ur&at la interAale apropia#
te F -ilo&ofia stilului L0+(*K' -enomenul originar L0+(.K'
-e3ele unui .eac L0+(;K' ,aimonion L0+(+K F' Luian Bla#
3a eretea?4 <elurite ate3orii !e rea2ii' !oAe!in! <ertili#
tatea &or<olo3iei $i a oneptului !e D&at4 stilisti4H" To#
tu$i' e ale lun34 94tut4 !e la aeste Aolu&e la 5ene&a
metaforei i sensul culturiil G:n!itorul ro&:n Bnear4 Bn
Trilogia culturii, $i &ai ales Bn artea !e <a24' s4 trea4 !in#
olo !e 3rani2ele pe are $i le#au i&pus' !in pru!en24 sau
!in pu2in4tate &eta<i?i4' <ilo?o<ii onte&porani ai stilului"
Dep4$in! !e &ult L!e la 'ri&ont i stil) onep2ia or3ani#
ist4 a ulturii' Luian Bla3a B$i propune s4 i?ole?e $i s4
!ep4rte?e :t &ai &ult cultura !e D9iolo3ieH' apropiin!#o
!e &eta<i?i4" Re?ultatele pe are le#a !o9:n!it 3:n!itorul
nostru Bn aest setor ni se par !e o onsi!era9il4 i&portan#
24" S4 ne opri& :teAa lipe asupra lor"
Luian Bla3a se !eose9e$te !e eilal2i !oi &ari <ilo?o<i
onte&porani ai ulturii' Spen3ler $i 1ro9enius' prin eea e
a& putea nu&i' u o <or&ul4 a& prea sonor4' .oin3a meta-
0,;
*I+%EA ELIA,E
fi&ic$ Tea&a !e &eta<i?i4 se re&ar4 at:t la 1ro9enius'
:t $i la Spen3ler" Cel !int:i !esoper4 =matca stilistic?
4
a
unei ulturi Bn "eisa#, Bn eea e nu&e$te el "aideuma, pe
:t4 Are&e Bla3a <i=ea?4 r4!4inile rea2iei ulturale Bntr#un
su9on$tient Dos&i?atH' are are &ai pu2in Aaloarea psiho#
lo3i4 pe are sunte& noi o9i$nui2i s#o aor!4& aestui
ter&en' :t Aaloarea &eta<i?i4 a unui Dlo3os larAarH" Os>al!
Spen3ler o&olo3hea?4 ultura u <eno&enele lu&ii or3ani#
e' sootin!#o un or3anis& autono&' are apare aproape
para?itar Bn istorie' Bn?estrat u un anu&it !estin 9iolo3i
$i aA:n! !ei o anu&it4 li&it4 !e A:rst4" Luian Bla3a'
!i&potriA4' lea34 stilul ulturilor !e 3arnitura ate3oriilor
inon$tientului' so2:n! ast<el ultura !in seria <eno&enelor
or3anie $i aor!:n!u#i o !e&nitate &eta<i?i4 !e Bnt:iul
ran3% ast<el 4' !eparte !e a se na$te' a re$te $i a &uri cu
necesitate, a oriare alt or3anis&' u& su9linia?4 Spen3ler'
o ultur4 poate aspira la o Aia24 nes<:r$it4' !a4 este onti#
nuu ali&entat4 !e &uta2iile $i Bnrui$4rile are au lo Bn
a!rul &4tii stilistie" 1ire$te' pe :t4 Are&e la Spen3ler
$i 1ro9enius stilul este &onoliti' $i este aproape tot!eauna
e=pliat printr#o sin3ur4 Aalen24' Luian Bla3a' !esoperin!
3arnitura ate3oriilor a9isale' aor!4 &4tii stilistie Do plura#
litate !e !o&inante' are pot ap4rea suesiA Bn ursul is#
toriei aeleia$i ulturi' $i se pot Bnloui una prin alta' <4r4
a prin aeasta s4 a!ultere?e stilulH"
%ura#ul metafi&ic, are arateri?ea?4 Bntrea3a pro!u2ie
<ilo?o<i4 a lui Bla3a' !ar &ai A:rtos ulti&ele sale trilo3ii'
Bl !eose9e$te net !e ilu$trii s4i onte&porani' reatori ai
&or<olo3iei ulturii" Bn ti&p e Spen3ler plea4 !e la 9iolo#
3ie' iar 1ro9enius !e la etno3ra<ie F p4str:n! Bn onstru2i#
ile lor <ilo?o<ie ultul !ou&entului $i opaitatea <a24 !e
pro9le&ele ulti&e ale &eta<i?iii Lontolo3ia' teolo3iaK' ara#
teristiile insului resut la $oala $tiin2elor naturale $i a is#
toriei F' Bla3a a aEuns la pro9le&a stilului ple:n! !e la es#
teti4 $i' Bn 3eneral' !e la <ilo?o<ie" De aeea' niAelul te#
oreti al 3:n!itorului ro&:n este inontesta9il superior ilu$tri#
lor toAar4$i !e !ru&" Cu& Ao& Ae!ea Bn!at4' Bla3a nu $oA4#
ie$te s4#$i pun4 pro9le&e !e &eta<i?i4 L9un4oar4' pro9le&a
teolo3i4K Bn eretarea unui <eno&en are partiip4' Bn apa#
ren24' at:t !e total la istorie $i Aia24 or3ani4' a$a u& e ul#
tura" EAi!ent' aEun3:n! la &or<olo3ie !e la esteti4 $i &eta#
<i?i4' <ilo?o<ul ro&:n este net in<erior toAar4$ilor s4i !e
!ru& Bn eea e priAe$te in<or&a2ia $i e=perien2a pe teren"
7astele uno$tin2e ale lui Spen3ler aproape 4 nu &ai pot
<i !o9:n!ite' laolalt4' !e o sin3ur4 &inte o&eneas4" E=pe#
rien2a !e teren a lui 1ro9enius este' !e ase&enea' nee3ala#
t4' hiar Bn lu&ea speiali$tilor" Toate aestea sunt alit42i
!e are tre9uie s4 2ine& sea&a $i pe are 3:n!itorul ro&:n
F pornit pe !ru&ul 3reu' !ar &a3ni<i' al rea2iei unui Aast
siste& !e <ilo?o<ie F nu are nii ti&pul' nii interesul s4
le uereas4" Silit s4 ?9oare la Bn4l2i&i inaesi9ile on#
te&poranilor s4i Bntru &or<olo3ie ultural4' Luian Bla3a
nu poate 4p4ta aea <a&iliaritate u !ou&entele ultura#
le !e pri&a &:n4' <a&iliaritate pe are nu o pot !a !e:t
Bn!elun3i $i a&4nun2ite eret4ri" De aeea' nu ni se par
tot!eauna prea <eriite ilustra2iile te?elor sale" De$i teoria
<un!a&ental4 a stilurilor ulturale este &a3ni<i4' <or&ule#
le re?u&atiAe ale <eluritelor ulturi pot <i uneori r4sturna#
te" E=ist4' 9un4oar4' Bn eea e priAe$te ultura 3er&ania
$i in!ian4' nenu&4rate arateristii' $i poate !e o &ai &are
i&portan24' are se er e=pliate prin alte !o&inante !e:t
ele <or&ulate !e Bla3a" Dar aeasta' repet4&' nu !4unea?4
Bntru ni&i teoriei 3eneraleJ sin3ura are r4&:ne !e pe ur&a
unui <ilo?o< al ulturii" Te?ele lui Bla3a Aor !a na$tere' <4r4
Bn!oial4' la &ono3ra<ii speiale' $i ele Aor <i Aeri<iate Bn
!iAerse setoare ale ulturii u&ane' hiar !a4 <or&ulele
re?u&atiAe ale aestor stiluri Aor <i altele"
0,/
*I+%EA ELIA,E
%ura#ul metafi&ic !e are Aor9ea& $i are' !up4 p4rerea
noastr4' arateri?ea?4 <ilo?o<ia ulturii a lui Luian Bla#
3a se a!eAere$te !e la ele !int:i re?ultate !o9:n!ite !e 3:n#
!itorul ro&:n Bn artea !e <a24" 8entru Luian Bla3a' cultu-
ra este modul s"ecific de a e!ista al omului /n Uni.ers$ Iar
&o!ul spei<i !e a e=ista al o&ului Bn UniAers' u o alt4 <or#
&ul4' este e!isten3a /ntru mister i re.elare Lp" 0,)K" DCultura
e on!i2ionat4 !e Bneperea Bn lu&e a unui nou mod, &ai
pro<un! $i Bn aeea$i &4sur4 &ai risant' de a e!ista$ Aest
&o! a!ue u sine' <ire$te' o s&ul3ere !in i&e!iat $i o transpu#
nere per&anent4 Bn noni&e!iat' a ori?ont Ae$ni pre?entH
Lp" 0,-K" 8e :n! iAili?a2ia r4spun!e e=isten2ei o&ului Bntru
autoonserAare $i seuritate F <iin! !ei o rea2ie pe pla#
nul !e lupt4 $i !e ap4rare al .ie3ii F' ultura este un re?ultat
al Bner4rilor o&ului !e a#$i re.ela misterele, u alte uAin#
te' ultura !eriA4 !intr#un D!e?astruH &eta<i?i' !in neputin#
2a o&ului !e a#$i reAela sie$i &isterele" Luian Bla3a onsi#
!er4 ultura a VpeW o cdere, !e$i atastro<a aeasta nu are
nii un ele&ent pesi&ist Bn onep2ia 3:n!itorului nostru"
8entru 4 este a!eA4rat a o&ul nu#$i poate reAela &iste#
rele F !in au?a <r:nei transen!entale a Marelui Anoni&'
are se ap4ra ast<el !e Bnerarea o&ului !e a i se su9stitui
prin aeasta reAelare F' !ar nu este &ai pu2in a!eA4rat 4
to&ai prin aeast4 Bnerare o&ul se apropie &ai &ult !e
transen!ent' &ar:n! ast<el puntul &a=i& al e=isten2ei sale
Bn Cos&os" Ceea e onstituie D4!ereaH o&ului onstituie'
Bn aela$i ti&p' &4re2ia lui" 8entru a' !a4 o&ul ar renun#
2a la Bnerarea !e a#$i reAela &isterele' !a4 s#ar &ul2u&i
s4 tr4ias4 nu&ai Bntru autoonserAare $i seuritate' ar renun#
2a' prin aeasta' la firea lui de om$ Sin3ulari?area o&ului Bn
UniAers se !atore$te to&ai aestei Bner4ri per&anente a
sa !e a#$i reAela &isterele" Bnerarea aeasta se !eose9e$te
calitati. !e orie alt 3est al o&ului" i nu este nu&ai un
3est nou Bn UniAers' i un 3est unic, are a!ue !up4 sine
o muta3iune ontologic$ DA$a u& Bn natur4 a!&ite& &u#
ta2iuni 9iolo3ie !e apari2ie su9it4 prin salturi a unor noi
speii' tre9uie s4 a!&ite& Bn Cos&os $i &uta2iuni ontolo#
3ie !e noi &o!uri !e a e=ista a atareH Lp" 0,*K" C:t4 Are#
&e Bns4 Bn UniAers e=ista &ilioane !e &uta2ii 9iolo3ie'
&ilioane !e speii !e or3anis&e' e=ist4 nu&ai <oarte pu2i#
ne moduri de a e!ista, &uta2iuni ontolo3ie Lp" 0,.K" Cul#
tura este re?ultatul unei ase&enea &uta2iuni ontolo3ie"
O&ul Bnear4 s4#$i reAele?e &i$4rile% Marele Anoni&
?4!4rnie$te aeast4 Bnerare' pentru a &en2ine ehili9rul
Bn UniAers' pentru a nu l4sa pe o& s4 i se su9stituieJ !ar e<or#
tul o&ului' !e$i e$uea?4' Bi !eshi!e alea spre rea2ia !e ul#
tur4" Cultura este re?ultatul &uta2iunii ontolo3ie are are
lo Bn o&' prin Bnerarea sa !e a#$i reAela &isterele" Ca ata#
re' orie rea2ie ultural4 este o 3aran2ie !e ehili9ru Bn Uni#
AersJ 4i' pe !e o parte' ea ap4r4 pe Marele Anoni&' iar
pe !e alt4 parte ea p4strea?4 pe o& Bn on!i2ia sa spei<i4
!e a e=ista" Departe !ei !e a <i un para?it sau o 9oal4 a Aie#
2ii' ultura este un triu&< al Aie2ii $i un triu&< al o&ului"
Marele Anoni& se ap4r4 B&potriAa o&ului prin D&ata
stilisti4HJ sile$te' a!i4' pe orie o& reator !e ultur4 s4
ree?e Bntr#un anu&it stil$ Atele !e rea2ie ale ulturii nu
sunt !e:t Bnt:&pl4tor !iriEate !e ate3oriile on$tientului"
Ele B$i 34ses i?Aorul $i puterea pl4s&uitoare Bn D&ata stilis#
ti4H' a$a u& o Bn2ele3e Bla3a% a o 3arnitur4 !e ate3orii
a9isale' ale inon$tientului' paraorespon!ente ate3oriilor
on$tientului" Orie ar <ae F pe plan spiritual F o&ul' nu
poate <ae decAt prin aeste ate3orii a9isale" Or' aeste a#
te3orii sunt <r:nele transen!entale ale Marelui Anoni&'
DensuraH prin are se ap4r4 el B&potriAa Bner4rilor o&u#
lui !e a i se su9stitui"
Cultura' a<l:n!u#se la interse2ia at:tor planuri !e e=is#
ten24' este on!i2ia &a=i&4 pe are o poate !o9:n!i o&ul Bn
UniAers" Luian Bla3a se !eose9e$te' Bn aeast4 priAin24'
0/)
*I+%EA ELIA,E
!e to2i Bnainta$ii $i onte&poranii s4i' ari onsi!er4 ultu#
ra a VpeW o 9oal4' un or3anis&' un 9leste& sau o a9stra#
2iune are sterili?ea?4 Aia2a $i Bnhi!e alea &:ntuirii" Nu
e loul aii s4 o&ent4& a$a u& se uAine Aaloarea !e
&a=i&4 sinte?4 pe are o are teoria lui Bla3a" Ea uprin#
!e at:tea planuri $i Bn!estulea?4 at:tea Bntre94ri' Bn:t' !a4
n#ar <i ela9orat !e:t aeast4 teorie' $i 3loria <ilo?o<i4 a
3:n!itorului ro&:n ar <i <ost !e aEuns !e te&eini4" Bla3a
este sin3urul' Bntre <ilo?o<ii ulturii' are n#a $oA4it s4#$i
pun4 pro9le&a ontolo3i4 Bn le34tur4 u rea2ia ultural4
$i stilul" CuraEul aesta &eta<i?i are onsi!era9ile re?ul#
tate" S4 not4& pe el !int:i% se soate ultura !in seria <ap#
telor istorie $i i se aor!4 o Aali!itate &eta<i?i4" De$i rea#
2ia !e ultur4 repre?int4 o euare a Bner4rii o&ului !e a#$i
reAela &isterele' ea are' Bn sine' !estule semne ontologice,
are pot <i nu&ai atalo3ate !e istorie' !ar nu pot <i Bn2ele#
se !e:t !e &eta<i?i4"
4;<X
Un amnunt din 8arsi<al
Bn le3en!a lui 8arsi<al' e=ist4 un episo! <oarte se&ni<ia#
tiA" Se spune 4 Re3ele 8esar Dle rois "escheor) a 4?ut 9ol#
naA' $i ni&eni nu#0 putea Ain!ea" Era o 9oal4 iu!at4% ne#
putin24' 94tr:ne2e' e=tre&4 !eAirili?are" S4 a&inti& 4 aest
Re3e 8esar F Bn Eurul 4ruia s#au onstruit at:tea ipote?e F
era' Bn unele te=te &e!ieAale' re3ele Graalului% sau' Bn orie
a?' Bn !iret4 le34tur4 u s<:ntul potir pe are' u& spune
le3en!a' Iosi< !in Ari&atheea Bl a!usese Bn Europa" Nu e
loul aii' $i nii nu st4 Bn inten2ia aestei note' s4 ur&4#
ri& sensul si&9oli al !enu&irii !e DRe3e 8esarH (li riche
"escheor)$ Destul sa spune& 4 Dpe$teleH a si&9oli?at re/n-
noirea, renaterea, nemurirea$ 8otirul S<:ntului Graal se on#
<un!a' uneori' u D9o3atul pesarHJ 9un4oar4' Bn :ose"h d ?Ari-
mathie a lui Ro9ert !e Boron" 8e !e alt4 parte' Bn le3en!a
Graalului au interAenit $i ele&ente !in tra!i2ia nor!i4' elti#
4" i aeast4 tra!i2ie elti4 Aor9e$te !e un Dpe$te al Bn2e#
lepiuniiH (salmon of7isdom), are poate <i pus Bn le34tu#
r4 u Graalul $i Dre3ele pesarH LA" Nutt' Studies on the Legend
ofthe Hol 5rail, Lon!on' 0///' p" 0./K"
Boala Re3elui 8esar a a!us !up4 sine sterili?area Bntre3ii
Aie2i !in Eurul astelului un!e a3oni?a &isteriosul suAeran"
Apele nu &ai ur3eau Bn al9iile lor' po&ii nu &ai BnAer?eau'
p4&:ntul nu &ai ro!ea' <lorile nu &ai Bn<loreau" Se spune
4 at:t !e u&plit era aest 9leste& <4r4 Bn2eles' Bn:t nii
p4s4rile nu se &ai Bn!r43osteau' $i poru&9i2ele se o<ileau
sin3ure printre ruine' p:n4 e 4!eau !o9or:te !e aripa &or#
0/(
*I+%EA ELIA,E
2ii" Chiar $i astelul se p4r43inea" ]i!urile se surpau lent' &4#
inate para !e o putere neA4?ut4% putre?eau po!urile !e le&nJ
pietrele se !es<4eau !in parapet $i se <4eau sru&' a $i
u& Aeaurile s#ar <i surs ase&enea lipelor" LCa sa pun Bn
lu&in4 se&ni<ia2ia a&4nuntului pe are#0 o&ente?' a&
<olosit' Bn aeast4 !esriere a p4ra3inirii 2inutului $i a 9olii
re3elui' episoa!e !in !ou4 te=te !i<eriteJ el !int:i se re<e#
r4 la Sir Ga>ain' el4lalt la 8arsi<alJ el !int:i este &s" Bi9i"
Nat" 1ranais' 0( .,;' itat !e Xessie L" Neston' -rom +i-
tual to +omAnce, Ca&9ri!3e 0+()' p" 0(J el4lalt' !in 1er-
ce.al, e!" Huher' p" *;;' itat !e Neston' o"$ cit$, p" 0-K"
7eneau neontenit aAaleri !in toate ol2urile lu&ii' atra$i
!e <ai&a Re3elui 8esar" Dar erau at:ta !e &ira2i !e p4r4#
3inirea astelului $i !e 9oala &isterioas4 a re3elui' Bn:t uitau
4 Aeniser4 a s4 Bntre9e !e soarta $i loul s<:ntului potir
al Graalului F $i se apropiau stin3heri2i !e 9olnaA' o&p4ti#
&in!u#0 $i Bnt4rin!u#0" i' !up4 Ai?ita <ie4rui aAaler' re3e#
le se B&9oln4Aea $i &ai r4u' $i Bntre3 2inutul era &ai 9:n#
tuit" Iar aAalerii ari Bnnoptau Bn astel erau 34si2i &or2i a
!oua ?i !e !i&inea24"
Iat4 Bns4 4 se Bn!reapt4 spre Re3ele 8esar' <4r4 sa $tie
!e 9oala aestuia' 8arsi<al" Bn trea4t <ie spus' Chretien !e
TroSes' Bn al s4u 1erce.al F ro&an r4&as' !up4 u& se $tie'
nes<:r$it F' B$i <ae eroul' u tot !ina!insul' un prost" Chre#
tien !e TroSes' a s4 e=alte harul !iAin are trans<i3urea?4
pe pala!in' se tru!e$te s4 ni#0 arate a VpeW un a!eA4rat 1er-
ce.al le sim"le sau' u& spunea Nutt' un repre?entant al
lui the 5reat -ool, tip 9ine unosut Bn <ollorul uniAersal
L<" Eu3ene AnithPo<' :oachim de -lore et Ies mileu! cour-
tois, Ro&e' 0+-0' pp" -)/#-)+K" 8learea lui 8arsi<al e ri!i#
ol4J to2i aAalerii r:! :n! Bl A4! :n! Bnale4 $i#0 A4!
tre:n! u ga.erlos$ Apoi' e poate <i &ai ri!iol pentru un
aAaler !e:t s4 te serAe$ti !e un 9ii' une roote, a s4#2i &i$ti
UN A*RNUNT ,IN 8ARSI1AL
0/-
alulGR AEuns la urtea re3al4' 8arsi<al ontinu4 s4 <ie o#
&i $i s4#$i a&u?e Aeinii prin purtarea lui neioplit4" Nu
este nu&ai neioplit' este hiar prost" Chretien !e TroSes
ne spune 4' Bnt:lnin! o <at4' 8arsi<al se repe!e la ea $i o
s4rut4' 4i a$a i se spusese 4 o9li34 la courtoisie$ LToate
episoa!ele' itate Bn artea lui AnithPo<' pp" -)+ sM"K
Nu Ai se pare 4 aest 8arsi<al F el pu2in a$a u& 0#a Bn#
2eles Chretien !e TroSes F este un a!&ira9il prototip al lui
Don ùiEoteG Sunt Bnt:&pl4ri i!entie $i o psiholo3ie Bntru
totul orespon!ent4" Bun4oar4' alul prost al lui 8arsi<al $i
ri!iolul ple4rii sale L&a&a Bner4 s4#0 opreas4 "entru
a nu se face de rAs la curtea regeluil)$ i sena u <ata B&#
9r42i$at4" Dar' &ai ales' &i se pare releAant4 stu"iditatea e#
lor !oi aAaleri" Bnapoia prostiei $i ri!iolului lor F lura
Harul Lla 8arsi<alK $i 7isul Lla Don ùiEoteK" Ce p4at 4 Una#
&uno' are itise tot' n#a unosut saAuroasele !esrieri ale
lui Chretien !e TroSesR CaAalerul Tristei 1i3uri $i#ar <i 34sit
un a!&ira9il toAar4$ Bn aest 1erce.al le sim"le, nesupus
<a24 !e toate re3ulile on!uitei aAalere$ti' $i purt:n! totu$i
Harul are Aa trans<i3ura aAaleria &e!ieAal4 Bntr#un nou
tip !e u&anitate"
S4 ne Bntoare& Bns4 la astelul Re3elui 8esar' un!e aEun#
3e $i 8arsi<al" La Bnt:ia lui Ai?it4' nii el nu se !oAe!e$te
un Dtri&isH" 8lea4 $i i se spune 4 trebuie s-l /ntrebe "e
+egele 1escar des"re 5raal$ Se tu eusses demande Buel ?en
on faisoit, Bue li rois ton aiol fust gari& de l ?enfermete&
Bu ?ii a, etfust re.enu en sa#u.ente
4
(1erce.al, e!" Huher'
p" *;;J Xessie L" Neston' -rom +itual to +omAnce, p" 0-K"
Bntr#a!eA4r' a !oua oar4' apropiin!u#se !e Re3ele 8esar
$i "unAndu-i /ntrebarea #ust, Bntre9area necesar F re#
0
Da4 l#ai <i Bntre9at u& s#a <4ut aolo 4 re3ele' str4&o$ul t4u'
a <ost Ain!eat !e 9oal4 $i a reAenit la tinere2e (Ib$ fr$ .eche) (n$ ed$)$
0/*
*I+%EA EL4A,E
3ele se Bn?!r4Aene$te a prin &iraol $i Bntinere$te" Le rois
"escheor estoit gari& et tot mue& de sa natureY
Bn ealalt4 le3en!4 paralel4' a lui Sir Ga>ain' Bn!at4 e
eroul Bntrea94 !espre Lancea u are <usese str4puns M:n#
tuitorul pe Crue L!ei' un su9stitut sau un au=iliar al po#
tirului GraalK' Dapele Bnep sa ur34 !in nou Bn al9iile lor'
$i toate p4!urile BnAer?esH LNeston' ibidem, p" 0(K" Alte
Aersiuni &en2ionea?4 restaurarea &irauloas4 F prin si&#
pla /ntrebare a lui 8arsi<al F a astelului $i re3enerarea
Bntre3ului 2inut"""
% %
A <ost !e aEuns o sin3ur4 Bntre9are a s4 se B&plineas4
aeast4 &inune" Dar Bntre9area lui 8arsi<al era ate"tat$
8entru 4 ni&eni nu o &ai punea' pentru 4 nii un aAaler
nu era at:t !e p4truns !e ne9unia 4ut4rii Graalului' Bn:t
s4 trea4 peste orie re3ul4 !e 9un4 re$tere Ls4 nu Bntre9i un
o& 9olnaAK $i s4 a<le taina s<:ntului potir F !e aeea se a3ra#
Aase 9oala re3elui $i rit&ul Bntre3ii Aie2i os&ie se altera#
se" Nu era !ei o si&pl4 Bntre9are F a toate elelalte pe
are le rostiser4 aAalerii !inaintea lui 8arsi<al F i /ntre-
barea #ust, sin3ura a$teptat4' sin3ura are putea <ruti<ia'
Bntre94rile elorlal2i se n4suser4 !in &irare sau polite2e" Ele
nu porneau !in neAoia ur3ent4 a unoa$terii a!eA4rului $i
&:ntuirii F pentru 4 asta si&9oli?a pentru lu&ea &e!ie#
Aal4 potirul S<:ntului Graal% a!eA4rul $i &:ntuirea" Dar 8ar#
si<al' are Aenise la astel a s4 a<le Graalul' pune o singu-
r /ntrebareE Bntre9area Eusta" i o9serAa2i 4 rostirea ei nu#0
l4&ure$te nu&ai pe 8arsi<al" Bnainte hiar !e a i se r4spun#
!e un!e este Graalul' pronun2area oret4 a Bntre94rii Eus#
(
Re3ele pesar se Ain!e4 $i ur:n! se shi&94 !e la sine (lb$fr$ .eche)
(n$ ed$)$
UN A*RNUNT ,IN 8ARSI1AL
0/.
te a!ue !up4 sine o re3enerare os&i4' pe toate niAeluri#
le realit42ii% apele ur3' p4!urile Bn<run?es' <ertilitatea o9oa#
r4 pe p4&:nt' Airilitatea $i tinere2ea re3elui sunt restaurate"
Episo!ul aesta !in le3en!a lui 8arsi<al &i se pare se&#
ni<iatiA pentru Bntrea3a on!i2ie u&an4" Este poate Bn !es#
tinul nostru s4 ne re<u?4& /ntrebarea #ust, neesar4 $i ur#
3ent4' sin3ura Bntre9are are ontea?4 $i <ruti<i4" Bn lo
s4 ne Bntre94&' Bn ter&eni re$tini% un!e este a!eA4rul' alea
$i Aia2aG F ne r4t4i& Bntr#un la9irint !e Bntre94ri $i !e pre#
oup4ri are pot aAea un anu&it <ar&e $i hiar anu&ite
Bnsu$iri' !ar are totu$i nu <ruti<i4 Bntrea3a noastr4 Aia24
spiritual4"
Episo!ul aesta !in 1arsifal e=pri&4 a!&ira9il <aptul 4'
/nainte chiar de a afla .reun rs"uns satisfctor, DBntre9a#
rea Eust4H re3enerea?4 $i <ertili?ea?4J $i nu nu&ai <iin2a o&e#
neas4' i tot Cos&osul" Ni&i nu o3lin!e$te &ai preis rata#
rea o&ului are re<u?4 s4 se Bntre9e asupra sensului e=isten2ei
sale' !e:t aeast4 ioan4 a <irii Bntre3i are su<er4 Bn a$tepta#
rea unei Bntre94ri" Nou4 ni se pare 4 rat4& sin3uri' unul
:te unul' pentru 4 re<u?4& s4 ne Bntre94&% un!e sunt a!eA4#
rul' alea $i Aia2aG Cre!e& a &:ntuirea sau nau<ra3iul nos#
tru ne priAe$te pe noi sin3uri" Ni se pare a pro9le&atia noas#
tr4' 9un4 sau rea' nu an3aEea?4 pe ni&eni Bn a<ar4 !e noi"
Dar lurul aesta nu este a!eA4rat" E=ist4 o soli!ari?are
a oa&enilor $i Bn !estinul lor spiritual' nu nu&ai pe niAelu#
rile Eoase' Bn instintele sau interesele lor eono&ie" E 3reu
sa se &:ntuias4 un sin3ur o& F are st4 Bn &iEloul oa#
&enilor F !a4 Aeinii lui nii &4ar nu#$i pun pro9le&a
&:ntuirii" Un 3:n!itor at:t !e pro<un! $i !e ori3inal a Ori#
3enes n#a pre3etat hiar sa a<ir&e 4 oa&enii se Aor &:n#
tui to2i laolalt4 (a"o6athastasis), iar nu unul :te unul" E
3reu !e spus Bn e &4sur4 are !reptate Ori3enes' Bn aest
punt" Dar este si3ur 4 eu&eniitatea r4&:ne i!ealul ori4#
rei <or&e !e Aia24 re$tin4"
0/;
*I+%EA ELIA,E
Iar !a4 a& interpreta episo!ul !in 1arsifal, a& putea spu#
ne 4 <irea Bntrea34 su<er4 !e nep4sarea o&ului <a2a !e Bntre#
9area entral4" Soli!aritatea s#ar Bntin!e' a$a!ar' nu nu&ai
asupra Bntre3ii o&unit42i o&ene$ti !in are <ae& parte' i
hiar asupra Aie2ii os&ie' Bnsu<le2ite sau aparent neBnsu<le#
2ite' !in Eurul nostru" 1aideuma su<er4' se a!ulterea?4 o !at4
u ratarea noastr4 nese&ni<iatiAa" 8ier?:n!u#ne ti&pul u
<utilit42i $i Bntre94ri <riAole' nu ne o&ora& nu&ai pe noi'
a$a u& se o&orau aei aAaleri neBn2elep2i !in le3en!a
Re3elui 8esar" O&ora&' prin &oarte lent4 $i sterili?are'
o p4rtii4 !in Cos&os" C:n! o&ul uita sa se Bntre9e Bn e
parte st4 i?Aorul &:ntuirii lui' se o<iles :&purile $i se#ntris#
tea?4' sterpe' p4s4rile" Ce a!&ira9il si&9ol al soli!arit42ii
o&ului u Bntre3 Cos&osulR"""
i atuni' Bn lu&ina aestui episo! !in 1arsifal, e oA:r#
$itoare Bnse&n4tate ap4t4 !eo!at4 to2i aei ari nu $oA4ies
s4 Bntre9e $i s4 se Bntre9e asupra a!eA4rului $i Aie2iiR Bntre#
94rile are tul9ur4 so&nul aestor oa&eni $i !ra&ele are
le &aerea?4 su<letul sus2in $i ali&entea?4 un nea& Bntre3"
8rin p4ti&irea aestor :2iAa ale$i <ruti<i4 $i i?9:n!e$te
ultura <ie4rei na2iuni $i B$i <ae !ru& Bn ti&p istoria" Nu
nu&ai 4 oa&enii pot tr4i sntoi prin Bntre94rile e $i le
pun ae$ti :2iAa ale$i' ari' ase&enea lui 8arsi<al' p4ti&es
pentru lenea noastr4 spiritual4J i Bntrea3a <ire s#ar para#
3ini $i s#ar sterili?a !in au?a lipsei noastre !e inteli3en24'
3enero?itate $i uraE" B&i plae sa re!' u& las4 a se Bn2e#
le3e 1arsifal, 4 a& !eAeni !eo!at4' peste noapte' sterpi $i
9olnaAi F a Bntrea3a Aia24 !in astelul Re3elui 8esar F
!a4 n#ar e=ista' Bn <ieare 2ara' Bn <ieare &o&ent istori'
anu&i2i oa&eni !:rEi $i lu&ina2i' ari s-i "un /ntreba-
rea #ust$$$
II
CCÎ7A OAMENI
4;<X
aQQ
,es"re Halo S.e.o
Cariera literar4 a lui Italo SAeAo se !eose9e$te !e soar#
ta tuturor &arilor sriitori ari au <ost neBn2ele$i !e o 3ene#
ra2ie $i apoi ri!ia2i Bn slaA4 !e 3enera2ia sau 3enera2iile
ur&4toare" Cu toate aestea' ariera sa literar4 a <ost o&pa#
rat4 u ea a lui Sa&uel Butler' Xa&es XoSe sau hiar Mar#
el 8roust" Al4turarea aeasta !e nu&e pare la Bneput Eusti#
<iat4" 1ieare !intre ae$ti &ari sriitori a !e9utat u o
arte are s#a 9uurat !e oareare sues la Bneput' !ar
to2i au Bnt:&pinat o sur!4 $i Bn!elun3at4 re?isten24 u ope#
rele lor ur&4toare' a!eA4ratele lor opere reAolu2ionare' !e
alt<el" Sa&uel Butler a aAut sin3urul s4u sues u Ere7-
hon L0/,(K $i' !e$i a &ai pu9liat o !u?in4 !e 4r2i' &are#
le s4u talent $i uluitoarea sa personalitate n#au atras aten#
2ia ni&4nui' p:n4 !up4 &oarte' !up4 apari2ia apo!operei
The Wa of AII -lesh L0+)-K" Xa&es XoSe !e9utea?4 str4#
luit u Aolu&ul !e nuAele ,ubliners, are &ai pu2in su#
es u pri&a sa arte reAolu2ionar4 A 1ortrait ofthe Artist
as a 2oung *an Lap4rut4 Bnt:i Bn <oileton' Bn 0+0*#0+0.'
apoi Bn Aolu& Bn 0+0;K' iar Ulsses, apo!opera sa' n#a aEuns
ele9r4 !e:t prin en?ura en3le?4 $i prin e<orturile lui 7a#
lerS Lar9au!' Bn nii un a? prin entu?ias&ul letorilor" De
ase&enea' pri&a arte a lui 8roust' Les 1laisirs et Ies :ours,
a aAut !estul sues' Bn ti&p e reAolu2ionarul to& ,u cAte
de che& S7ann a Bnt:&pinat 9ine unosuta re?isten24' nu
nu&ai Bn pu9li' i $i Bn elit4"
0+)
*I+%EA ELIA,E
S#ar p4rea 4 aela$i luru s#a petreut $i u Italo SAeAo"
8ri&ul s4u ro&an' Una .ita, ap4rut Bn 0/+(' a <ost e=elent
pri&it !e pu9li $i !e riti4" BnuraEat !e aest !e9ut' SAeAo
pu9li4 !up4 $ase ani e=traor!inarul s4u ro&an Senilit F
are nu e re&arat !e ni&eni' asupra 4ruia nu se srie nii
un r:n!' ni4ieri' $i !e Aaloarea 4ruia nu#$i !au sea&a nii
&4ar aei ritii are l4u!asera e=esiA' $ase ani Bn ur&4'
artea sa !e !e9ut" T4erea aeasta at:t !e 3eneral4 $i at:t
!e se&ni<iatiA4 n4ruie o&plet inipienta arier4 literar4
a lui SAeAo" Ceilal2i DneBn2ele$iH F Butler' XoSe' 8roust F
au ontinuat s4 lure?e Bn u&9r4' a$tept:n!u#$i ti&pul lor"
Italo SAeAo Bns4 renun24 !e<initiA la sris" De a9ia !up4 (.
!e ani F $i nu&ai Bn ur&a s<aturilor lui Xa&es XoSe F
B$i pu9li4 al treilea $i ulti&ul s4u ro&an' La coscien&a di
Neno, are Bi a!ue <ai&a &on!ial4 pe are o &erita Bn4 !in
0/+/" 1ai&a' !ar nu $i suesulJ 4i' ase&enea lui Sa&uel
Butler $i Xa&es XoSe' sriitorul triestin nu are nii ast4?i
sues !e pu9li' !e$i Bn lu&ea Bntrea34 se Aor9e$te !espre
el" La coscien&a di Neno, ap4rut4 Bn 0+(-' a aAut a !oua
e!i2ie !e a9ia Bn 0+(+' $i nu $tiu !a4 ast4?i aeasta piatr4
!e hotar a literaturii italiene a aEuns la a treia e!i2ie" De$i
Bn 1ran2a i s#au !e!iat nu&ere Bntre3i !in reAiste L!" p" Le na-
.ired?argent, !in 0 <e9ruarie 0+(;' nu&4rul !inN$ +$ -$ et"K'
tra!uerea <rane?4 n#a aAut !e:t un sues !e elit4" 7ersiu#
nea 3er&an4 Lap4rut4 la ]urih' 0+(/K nu s#a &ai retip4rit"
Oriun!e a <ost tra!us' SAeAo n#a unosut suesul !e pu#
9li pe are Bl &erita" 8oate 4' !a4 s#ar <i tra!us &ai Bnt:i
e=elentul ro&an Senilit, lururile s#ar <i shi&9atJ 4i
aeast4 arte' are este $i &ai &i4 L(/) V!eW pa3ini' <a24
!e .*) V!eW pa3ini &ari ale %ontiin3ei lui Neno), are toa#
te $ansele !e a <i 3ustat4 !e &asele lar3i !e ititori"
Sunt sriitori ari interesea?4 nu nu&ai prin opera lor' i
$i prin Aiisitu!inile arierei lor literare" Italo SAeAo este
<4r4 Bn!oial4 unul !intre ae$tia" 8u2ini sunt autorii ari s4
,ES1+E ITAL' S0E0'
0+0
te <a4 s4 !esperi u &ai &ult4 sineritate !e prostia onte&#
poranilor $i !e nenoroul lor" Literatura italian4 ar <i <ost
<4r4 Bn!oial4 &ai 9o3at4 !a4 SAeAo ar <i Bnt:lnit un sin-
gur reen?ent al ro&anului s4u Senilit$ B4r9at ti&i! $i 9o#
3at Lsea&4n4 !oar at:t !e &ult u eroul s4u ]eno CosiniK'
s#a !at <oarte repe!e 94tut $i a renun2at senin la literatur4"
Da4 soarta n#ar <i Arut a Xa&es XoSe s4#$i alea34 Triestul
a lo !e re<u3iu $i s4 <ie an3aEat hiar Bn <a&ilia lui SAeAo
a pro<esor !e li&9a en3le?4 F ine $tie !a4 a& <i aAut
ast4?i ro&anul !e <eriit4 &aturitate La coscien&a di Neno$$$
S#ar putea !ue &ai !eparte pro9le&a aeasta a absorb3iei
unui sriitor !e pu9liul sau elitele 24rii sale" C4i este Bntr#a#
!eAar releAant4 sineritatea u are un pu9li sau o elit4 B$i
&4rturise$te 3ra!ul s4u !e inteli3en24 $i !e 3ust Bn <a2a unui
autor reAolu2ionar a 4rui oper4 tre9uie asi&ilat4" SAeAo
n#a Bneput Bn4 a <i a9sor9it Bn Italia" Se repet4 Da?ulH lui
Sa&uel Butler F u !eose9irea 4 SAeAo n#a aAut Are&e
sa#$i <a4 sin3ur pe!a3o3ia operei saleJ s4#$i BnAe2e itito#
rii u ea' re:n! pun2i !e o&uniare' e=pli:n!u#se $i e=pli#
it:n!u#se" SAeAo a aAut nenoroul 4 a <ost D!esoperitH
:2iAa ani Bn ur&a lui 8roust" S#au $i <4ut' !e alt<el' apropieri
Bntre Neno $i T la recherche du tem"s "erdu$ Bner4rile
aestea !e a e=plia un autor situ:n!u#0 al4turi !e un altul
nu <oloses &are luruJ &ai ales :n! se ia a punt !e
ontat o oper4 at:t !e o&ple=4 $i !e pu2in e=plorat4 u&
este opera lui 8roust" Tot at:t !e e=terioar4 a <ost $i Bner#
area !e a e=plia pe Neno prin psihanali?4" Este a!eA4rat
4 psihanali?a se &en2ionea?4 Bn aest ro&an F !ar nu&ai
pentru a Eusti<ia lun3a $i oareu& haotia on<esiune are
ur&ea?4" Ca s4 <ie l4sat s4 srie Bn Aoie' <luAial $i totu$i
apriios Bn ale3erea a&4nuntelor F Italo SAeAo u?ea?4
!e aest tru !e tehni4 literar4' $i#$i Eusti<i4 Bntrea3a poAes#
tire prin :teAa pa3ini Bn are se &en2ionea?4 9ine unosu#
ta terapeuti4 psihanaliti4"
0+(
*I+%EA ELIA,E
Da4 a& Aoi u orie pre2 s4 34si& <a&ilie literar4 $i aes#
tui sriitor at:t !e personal' ar tre9ui s4 4ut4& Bn alt4 parteJ
Bn literatura en3le?4' &ai ales" S#ar putea Aor9i !e Laurent
Sterne' !e Sa&uel Butler' hiar !e S>i<tJ s#ar putea Aor9i
!e CehoA $i !e NSn!ha& Le>is L!e$i pe aesta !in ur&4
nu putea Bn nii un a? s4#0 unoas4K' $i poate !e Xa&es XoSe
!in A 1ortrait ofthe Artist as a 2oung *an$
E=ist4 <4r4 Bn!oial4 :teAa linii !e <or24 are unes opere#
le tuturor aestor autori" E=ist4 ael u&or nealterat nii !e
on$tiin2a Aalorii $i spei<iit42ii sale La la un Xero&e U" Xe#
ro&eK' nii !e <un2ia sa soial4 sau !o3&ati4 L9un4oar4'
Du&orulH lui Sha> sau ChestertonK" E=ist4 apoi $i un ta#
lent neistoAit !e a <ae s4 tr4ias4 oa&eni nor&ali Bn B&pre#
Eur4ri ri!iole F $i !e a#i <ae s4 tr4ias4 nu la Bnt:&plare'
i a!u$i aolo prin <or2a propriilor lor anali?e !e sine F ta#
lent !in are se B&p4rt4$e$te $i Sterne' $i CehoA' $i Butler
$i SAeAo"
8ro9a9il 4 SAeAo este sin3urul autor italian &o!ern are
a pratiat u sues u&orulJ Bn romanul italian' Bn orie a?'
este sin3urul" Bntrea3a literatur4 italian4 F auli4' retori4
sau Aehe&ent ple9ee F se re<u?a aestei atitu!ini !e ai!4
si&patie' are st4 la 9a?a ori4rei speii !e u&or" S4 !oAe#
!e$ti o siner4 aten2ie Bn <a2a oa&enilor $i <aptelor o&ene$ti
onsi!erate 3lo9al' $i s4 ai totu$i' Bn aela$i ti&p' in<inite
re?erAe &entale Bn eea e priAe$te !etaliile aestor eroie
sau triste <apte F iat4 o atitu!ine are ni4ieri pe ontinent
n#a <ost prea 9ine pri&it4' nu nu&ai Bn Italia" E=ist4 Bn lite#
ratura italian4 onte&poran4 !oi sriitori ari au Bnerat
un <el !e u&or &eri!ional% 8apini $i 8an?ini" Dup4 u&
se $tie' n#a i?9utit al !oilea" 8apini' Bn nuAelele $i shi2ele
sale F &ai ales Bn Aolu&ul Cuffonate, Bn pre<a2a 4ruia B$i
Eusti<i4 !e alt<el pro?a sa' tip4rit4 Bntr#o 2ar4 Dun!e humour-ul
nu e Bn2eles' / ?es"rit e !e &:na a !oua' iar 7it&-ul pare Aul#
3arH F o92ine un <antasti prea lo3i a s4 i&presione?e
,ES1+E ITAL' S0E0'
0+-
$i un saras& prea ree a s4 &ai !oar4" Lui! hiar :n! e
retori' 8apini nu i?9ute$te s4 Bnet42eneas4 u&orul' !e$i a
i?9utit Bn lururi &ai 3rele L9un4oar4' !e&onis&ul $i in#
Aen2ia <antasti4K" Iar eea e se nu&e$te u&orul lui Al<re#
!o 8a?ini' aesta nu e !e:t un anu&it opti&is& a&u<lat
su9 eru!i2ie' romAnit $i &iso3inis&" Bn ro&anul italian
onte&poran' u&or $i 3eniu n#a aAut' laolalt4' !e:t Italo
SAeAo" Geniile spei<i italiene F $i nu nu&ai ele F se
re<u?4 aestei ate3orii spirituale" De alt<el' nu $tiu !a4
u&orul e alitatea spei<i4 a literaturii lui SAeAoJ el este'
Bn orie a?' o not4 nou4 Bn li&atul italian' $i una !in &ulti#
plele sale Bnsu$iri" SAeAo a !e9utat u ro&anul at:t !e Drea#
listH Bn aparen24 Una .ita, Bn are F !e$i nu se 34sise Bn4
pe sine F pot <i !esoperite laten2ele Bntre3ii sale epii !e
&ai t:r?iu" Ro&anul aesta a <ost nu&it D<lau9ertianHJ pro9a#
9il' pentru 4 p4rea lurat realist $i u &are !ra3oste !e &e$#
te$u3ul sriitories Bn aela$i ti&p" Bntr#a!eA4r' Una .ita
este ro&anul el &ai ehili9rat al lui SAeAo" i pro9a9il 4
a pl4ut' Bn 0/+(' to&ai pentru !e<etele sale F pe are
le#au sos la lu&in4 ele !ou4 ro&ane ulterioare" C4i Una
.ita are Bn4 por2iuni inerte' Bn ti&p e Senilit $i Neno sunt
or3anis&e per<ete' Aii" Ceea e ne poate interesa Bn aest
ro&an sunt &ai ales aele ele&ente epie are preAestes
pe autorul !e &ai t:r?iu' ele&ente at:t !e reAolu2ionare Bn
0/+(' Bn:t au <ost hiar sootite !4un4toare" S4 Bner4&
s4 le !esprin!e&"
Dup4 u& s#a o9serAat' e=ist4 reatori a 4ror oper4 F
:t ar <i ea !e Aast4 F pre?int4 :teAa &otiAe entrale u$or
!e surprins% &otiAe are' Bntr#o oper4 literar4' Eoa4 rolul &i#
turilor entrale !intr#o iAili?a2ie sau !intr#o epo4 !e ul#
tur4" i !up4 u& pre?en2a &itului entral Bn orie &ani<es#
tare spiritual4 sau etap4 istori4 a unei anu&ite iAili?a2ii
Aeri<i4 DautentiitateaH Bntre3ii re$teri or3anie a aestei
iAili?a2ii F tot a$a !esoperirea D&otiAelorH entrale Bn
0+*
*I+%EA ELIA,E
toate <ra3&entele unei opere literare ne aEut4 s4 sta9ili& pe
!e o parte Dautentiitatea H operei' iar pe !e alt4 parte un#
3hiul su9 are ea tre9uie priAit4 a s4 ni se arate Bn toat4 plin4#
tatea $i <ru&use2ea ei" Sunt opere pe are nu $ti& Bn4 s4
le priAi&' cum sa le priAi&" 14r4 Bn!oial4 4 o 9un4 parte
!in <ru&use2ea sau se&ni<ia2ia lor ne sap4 to&ai !in a#
u?a aeasta" ,i.ina %ommedia, Tristram Shand, -aust sunt
ase&enea opere' are nu se reAelea?4 $i nu pot <i a9sor9ite
!e:t !up4 o ase?4 preli&inar4 Lo iner2ie tehni4K $i !up4
e un3hiul prin are tre9uie onte&plate a <ost 9ine prei?at"
Ro&anele lui Italo SAeAo au un ase&enea <ir ro$u on!u#
4torJ pe ur&a 4ruia te apropii nu nu&ai !e Dori3inalita#
teaH epiii sale' !ar $i !e sin3urul punt entral prin are
toate Bnsu$irile sale se BntretaieJ Bnsu$iri are sunt pre?en#
te F Bn stare latenta F $i Bn Una .ita$ A$a e' !e pil!4' moar-
tea, Bn toate ro&anele lui SAeAo se Bnt:&pl4 o &oarte Bn
<a&ilia DerouluiHJ Bn Una .ita, &oartea &a&eiJ Bn Senili-
t, &oartea suroriiJ Bn La coscien&a di Neno, &oartea tat4#
lui" Moartea este A4?ut4 tot!eauna prin p4rin2i $i <ra2i' nii#
o!at4 prin !ra3osteJ ni4ieri Bn ro&anele lui SAeAo nu &oare
Diu9itaH sau Diu9itulH" Niio!at4 !ei &oartea nu poate aEun#
3e atastro<4' ar!ere la al9' Dunoa$tereH" Moartea se Bn#
t:&pl4 al4turi !e erou' $i !e$i aesta este Bn!eaproape an#
3aEat F nu a<l4 ni&i prin ea" Nu e=ist4 ni4ieri' Bn opera
lui SAeAo' o de"ire, o !urere &are' !e<initiA4' are s4 pun4
ap4t unei Aie2i $i s4 Bns4&:n2e?e alta" De aeea ai i&presia
4 nu se ter&in4 niio!at4 ni&iJ !e aeea sinui!erea lui
Al<onso' !in Una .ita, este <or2at4' e=terioar4" Un per<et
erou !e al lui SAeAo este !ator s4 supraAie2uias4" Dra3ostea
nu#0 !usese ni4ieri LAl<onso nii nu iu9iseK' &oartea nu#0
BnA42ase ni&i"
Cu :t SAeAo se !esoper4 &ai li&pe!e pe sine' u at:t Bn#
t:&plarea &or2ii este &ai &a3istral e=pus4" Este a!eA4rat
4 Bn ate$itrele ro&ane &oartea este pree!at4 !e o lun34
,ES1+E ITAL' S0E0'
0+.
a3onie ne/m"rtit, neunosut4 elorlalte personaEe" Dar
:t4 !eose9ire Bntre a3onia &a&ei !in Una .ita La3onie
lun34 <4r4 a <i se&ni<iatiA4' o9ositoare <4r4 a aEun3e halu#
inant4' &ai &ult o 9olire inert4' su9u&an4K $i a3onia suro#
rii !in Senilit Lplin4 !e surpri?e' Bntret4iat4 !e ne9unie' a
un o$&ar !e o9osit4 Air3initateK sau a3onia tat4lui !in La
coscien&a di Neno[ Moartea tat4lui' Bn aest ulti& ro&an'
arat4 a!eA4ratele 3rani2e ale epiii lui SAeAo" Nu &ai este o
si&pl4 a3onie' a Bn elelalte ro&ane' i o o9sur4 reAe#
la2ie a unor e=isten2e sau Aalori apar2in:n! on!i2iei !e !up4
&oarte" Tat4l lui ]eno Cosini are ertitu!inea 4 tie eAa
are tre9uie o&uniat Bnainte !e a &uriJ eAa si&plu' !ar
!e o supre&4 se&ni<ia2ieJ Bntr#un uA:nt' o re.ela3ie$ SAeAo
<olose$te &ult talent $i u&or a s4 poAesteas4 B&preEur4#
rile aestea ante-mortem, are !e o9iei inAit4 la <rau!a li#
terar4 sau la un liris& !eplasat" Aii' u&orul interAine !iret'
a s4 !ea &or2ii a Bnt:&plare' $i senti&entului &or2ii Bn
3eneral' uAenita e<iien24" Un u&or al& $i su9teran' pro#
Aoat &ai ales !e B&preEur4ri' nu !e psiholo3ie"
Cu& a& o9serAat' a3oniile personaEelor lui SAeAo nu se
o&uni4' nu r4?9at Bn ini&a <iilor sau <ra2ilor" Este Bn i?ola#
rea aeasta Bn su<erin24 un se&n tra3i' !ar $i un prileE !e
u&or" Bntr#a!eA4r' neloAin! niio!at4 Bn polii !ra&atii F
Bn Diu9itH sau Diu9it4H F' &oartea se petree Bn D<a&ilieH'
nean3aE:n! Aia2a elorlal2i !e:t <ra3&entar' e=terior' u&o#
risti" Durerea este &ai &ult &i&at4J nii o r4sturnare !e
Aalori' nii o reAela2ie nu se lu&inea?4 Bn su<letele supra#
Aie2uitorilor" Un senti&ent !e prearitate $i Een4 str49ate
aeste 3rupuri u&ane' prost su!ate Bntre ele" De alt<el' ri!i#
olul situa2iilor $i u&orul personaEelor lui SAeAo este ali&en#
tat to&ai !e aeast4 <uniar4 inapaitate !e a se !ep4$i
pe sine' !e aeast4 &are neBn2ele3ere Bn <a2a &or2ii' !e ?4p4#
eala $i i&proAi?area Bn <a2a !ra3ostei" Toate personaEele
lui SAeAo se antrenea?4 Bn !ra3oste !in Bnt:&plare LAl<on#
0+;
*I+%EA ELIA,E
so Bn Una .ita), !in prearitate LE&ilio Bn Senilit), !in ti#
&i!itate L]eno Bn La coscien&a di Neno)$ Nu re! s4 e=iste
o alt4 &are oper4 literar4 Bn are !ra3ostea s4 Eoae un rol
at:t !e suspet" Bn <on!' oa&enii lui SAeAo au u to2ii Aelei#
t42i senti&entale $i nostal3ii pasionale' !ar to2i e?ita Bn <a2a
!ra3ostei a atare F $i aproape to2i sunt antrena2i !e eAeni#
&ente Bn toA4r4$ii erotie sau 4s4torii <4r4 nii o noi&4"
Cu toate aestea' opera lui SAeAo este 9o3at4 Bn <e&eiJ unele
!in ele F 9un4oar4' An3iolina !in Senilit F o9se!ea?4
&e&oria letorului u aeea$i Aehe&en24 a o reatur4 !in
Bronte' DostoieAsPi sau Bal?a" Dar toate aeste <e&ei au
un !estin sterp printre personaEele lui SAeAo" Nii una nu se
reali&ea&> hiar aea neuitat4 An3iolina' are re?u&4 in#
on$tient $i <er&e4tor laten2ele <e&init42ii' 3hiin! toate
Eourile urte?anei !e r:n! $i aA:n! totu$i 3esturile &arilor
lo3o!nie' hiar An3iolina e$uea?4 la&enta9il' &:n3:iat4
nu&ai !e u&orul 9l:n! al lui SAeAo"
Sunt Bn ele trei ro&ane ale triestinului o serie !e Bnt:l#
niri Bntre personaEe' a!unare laolalt4 !e oa&eni' Bn are si&2i
neputin2a autorului !e a#$i st4p:ni propriile sale rea2ii" Este
o e&o2ie rar4 $i uluitoare s4 a<li !eo!at4 autono&ia oa&e#
nilor !intr#o arte" Ase&enea li9ert42i F pe are ro&anul
en3le? le unoa$te !in 9el$u3 F !oAe!es' ori:t ar p4rea
!e para!o=al' talentul epi al autorului" Bn SAeAo' oa&enii
se Bnt:lnes !up4 9unul lor pla" Chiar Bnt:lnirile 9ine <i=a#
te !e autor au at:tea surpri?e L9un4oar4' pri&a Ai?it4 a lui
Al<onso Bn asa AnnetteiK' Bn:t uluies letorul" Cre! 4 aest
talent al lui SAeAo !e a a!una oa&enii $i a#i l4sa s4#$i <a4
!e ap F Bnsu$ire at:t !e rar4 Bn literatura italian4 F n#a
<ost Bn!eaEuns !e re&arat" S#a spus &ereu !espre Italo SAeAo
4 este un o9serAator $i un psiholo3' 4 ro&anele sale sunt
inti&e $i analitie F !ar nu s#a atras aten2ia asupra epiii
sale pure' asupra talentului s4u !e a poAesti Bnt:&pl4ri Aaria#
te' onrete' !e a onstrui o istorie a!:n4 $i 9o3at4 nu prin
,ES1+E ITAL' S0E0'
0+,
introspe2ie' i prin aAenturi stranii $i eAeni&ente pline !e
u&or" O9se!a2i !e ase&4narea u 8roust' ritiii $i letorii
au st4ruit asupra tehniii analitie !in La coscien&a di Neno$
Bntr#a!eA4r' Bn ro&anul italian onte&poran' Neno oup4
un lo aparte to&ai prin e se nu&e$te' <oarte apro=i&atiA'
Danali?4H L$i are nu e' !e <apt' !e:t o !es4A:r$ire a aten3iei)$
Dar' lu:n! Bn onsi!era2ie ele trei ro&ane' &eritele epie
ale lui SAeAo Bntre pe ele DanalitieH" Ro&anierul tries#
tin a intro!us Bn 4r2ile sale ?one' oa&eni $i eAeni&ente
are nu ispitiser4 aten2ia elorlal2i autori"
Una !in por2iunile are <a !in Neno o apo!oper4 a ro#
&anului &o!ern F este to&ai istoria unei Bntreprin!eri o#
&eriale" De la Bal?a nu s#au &ai sris pa3ini at:t !e <asi#
nante asupra speula2iilor 9anare' asupra inoen2ei u are
un !iletant a ]eno Cosini $i u&natul s4u Gui!o sunt an#
trena2i Bn a<aeri !e?astruoase"
C:teAa lait&otiAe sunt u$or reunosute Bn opera lui SAe#
Ao" De pil!4' 94tr:ne2ea" Senilit, !e$i sris4 pe :n! au#
torul era Bn4 t:n4r' poart4 Bn 3er&en toate o9sesiile sale
resute Bn Eurul 94tr:ne2iiJ D94tr:ne2eaH Bn2eleas4 nu a o
etap4 9iolo3i4' i a o ratare a Aie2ii" La coscien&a di Neno,
o&pus4 la 94tr:ne2e' este poAestirea unui 94tr:n" Al patru#
lea ro&an !in are SAeAo srisese nu&ai Areo trei?ei !e
pa3ini F $i are tre9uia s4 <ie ur&area la Neno F se nu#
&ea // .ecchione$ O lun34 $i saAuroas4 nuAel4 se nu&e$te
La no.ella del buon .ecchio e della bella fanciulla$ Bn toa#
t4 opera lui SAeAo' a9un!4 oa&eni B&94tr:ni2i prea !eAre#
&e' 94r9a2i usa2i la &aturitate' 94r9a2i ari n#au aAut u#
raEul !ra3ostei $i au unosut D&oartea Bn <a&ilieH' &oartea
p4rin2ilor sau a surorilor" D1a&iliaH este pre?ent4 u o Ai#
3oare neo9i$nuit4 Bn ro&anele lui SAeAo" 1a&ilia' prileE !e
!ra&e &onite' !e a3onii &e!iore' !e u&or arita9il"""
,es"re Samuel Cutler
La * !ee&9rie 0+-;' s#au B&plinit o suta !e ani !e la na$#
terea elui &ai ori3inal sriitor en3le? al Aeaului al 6l6#lea%
Sa&uel Butler L&ort la 0/ iulie 0+)(K" DUn &o!ern Bn &iElo#
ul epoii AitorieneH (a mid-.ictorian modern) a spus !espre
el reent un riti" Un D&o!ernH sau' !a4 Are2i' un DreAo#
lu2ionarH !e tip sorati' u are se &:n!re$te ast4?i litera#
tura en3le?4' !ar pe are l#ar putea tot a$a !e 9ine reAen!ia
9iolo3ia' <ilolo3ia lasi4 $i &orala" Chiar Butler $i#a sris
o!at4 Bn !reptul nu&elui s4u' Bn <i$ele 9i9lioteii British Mu#
seu&' ali<iatiAul pe are#0 sootea 4#0 &erit4% "hiloso"hi-
cal 7riter$ DAutor !e srieri <ilo?o<ieHJ a!i4 &oralist $i
utopist' a&ator !e ontroAerse teolo3ie $i soiale' eseist$
A pu9liat Bn ti&pul Aie2ii sale Areo inispre?ee Aolu&e'
!ar !in toate aestea nu&ai el !int:i' Ere7hon L0/,(K' a
aAut DsuesH" 8oate pentru 4 e!i2ia I ap4ruse <4r4 nu&e
!e autor $i pu9liul a re?ut 4 apar2ine lui Bull>er LStton
F are' u pu2in Bnainte' pu9liase' tot anoni&' un ro&an
are se ase&4na pu2in u i&a3inara 4l4torie a lui ButlerJ sau
poate pentru a aest 3en literar' utopia' onAenea $i 3us#
tului' $i tra!i2iei pu9liului !e elit4 en3le?" Bn orie a?' tot
e a pu9liat Sa&uel Butler !in 0/,( Bnolo F a treut
o&plet neo9serAat" Nii pu9liul' nii ritia nu i#au !at
nii ea &ai neBnse&nat4 aten2ie"
DUnii re! 4 poate su<4r $i pier! uraEul pentru 4 srieri#
le &ele nu &ai <a ?3o&otJ !e <apt' !a4 oa&enii B&i ites
sau nu 4r2ile Bi priAe$te pe ei' nu pe &ine"H A$a srie Butler
,ES1+E SA*UEL CUTLE+
0++
un!eAa Bn %arnetele sale" O su&4 !e alte te=te' ulese tot
!in %arnete, las4 s4 se Bn2elea34 4' ori:t !e eroi $i#a su#
portat !estinul t4erii o&plete Bn Eurul operei sale F Butler
su<erea !estul !in priina aestei t4eri" Bl sup4ra' pro9a9il'
!e?interesarea DritiilorH' a!i4 a elitelor inteletualeJ 4i
B&i Aine 3reu a re!e 4 Butler a Aisat Areo!at4 s4 uereas#
4 popularitatea u 4r2ile pe are le#a pu9liat Bn ti&pul
Aie2ii" Cu& Ao& Ae!ea' Bn a<ar4 !e Ere7hon, el n#a pu9li#
at !e:t eseuri <ilo?o<ie Bn Eurul teoriei eAolu2ioniste sau
!espre D&e&oria inon$tient4H' autentiitatea EAan3heliei
lui Ioan' !espre ha?ar! $i noro F $i !ou4 Aolu&e !e i&pre#
sii !e 4l4torie Bn Italia' B&preun4 u un !eliios' !ar 3raA'
Aolu& asupra autoarei O!iseei" Toate aeste 4r2i au' inon#
testa9il' &erite literare' hiar !a4 nu 2ine& sea&a !e on2i#
nutul lor reAolu2ionar" Dar nu erau <4ute s4 Dlanse?eH $i s4
i&pun4 un sriitor" Butler a intrat a un &eteor Bn literatu#
ra en3le?4 un an !up4 &oartea lui' Bn 0+)-' :n! s#a pu9li#
at &arele ro&an The Wa of AU -resh, ro&an pe are 7a#
lerS Lar9au! 0#a tra!us at:t !e <ru&os su9 titlul Ainsi .a
toute chair L( Aoi" N$+$-$)$ Gloria lui Butler a <ost !e<initiA
onsarat4 noua ani Bn ur&4' :n! HenrS 1estin3 Xones a e!i#
tat o 9un4 parte !in DarneteH DThe Note-boo6s of Samuel
Cutler, 0+0(J tra!uere !e Lar9au!' %arnets, N$+$-$, 0+-;K"
Aeste !ou4 opere postu&e sunt' Bn aela$i ti&p' $i ele &ai
Aaloroase" A$a 4 !esperarea lui Butler B&potriAa !estinu#
lui s4u literar n#a <ost Bntot!eauna Eusti<iat4" Daa ar <i pu9li#
at ,estinul oricrui tru" Bn 0//*' :n! 0#a ter&inat !e
sris' suesul ar <i <ost el pu2in tot at:t !e &are a al lui
Ere7hon$ D8u9liulH $i DritiiiH' ari Bl iritau :teo!at4 at:t
!e &ult' au 3hiit totu$i i&e!iat' la apari2ia ro&anului' 4
se a<lau Bn <a2a unei opere !e e=ep2ional4 Aaloare" De alt#
<el' ele trei apo!opere ale lui Butler F Ere7hon, ,esti-
nul oricrui tru" $i %arnetele F au D<4ut ?3o&otH $i s#au
i&pus hiar !in lipa apari2iei lor"
())
*I+%EA ELIA,E
Nu Bner :tu$i !e pu2in s4 su? pe aei onte&porani ai
lui Butler ari au l4sat s4 trea4 neo9serAate at:tea 4r2i
su9stan2iale" Dar &i se pare 4 Bnep s4 Bn2ele3 au?ele are
au sus2inut at:t !e u&plita t4ere Bn Eurul nu&elui s4u" DBoi#
otulH nu se !atore$te nu&ai <aptului 4 Butler a ritiat ele
!ou4 &ari D<or2eH ale ti&pului% Biseria $i tiin2a o<iial4"
Se !atore$te Bn pri&ul r:n! struturii speiale a 3:n!irii $i
srisului 9utlerian" Strutur4 pe are a& putea#o nu&i Dau#
to9io3ra<i4HJ !a4 aor!4& aestui uA:nt sensul 3eneros
!e Danorare Bn onretH' e=perien24 personal4' autono&ie"
Butler a sris Dauto9io3ra<iH hiar :n! a !isutat teoria
lui Dar>in sau a ritiat autentiitatea te=telor eAan3helie"
A!i4 a spus tot!eauna De a re?ut elH' pornin! !e la lururi
DA4?ute !e elH' !e?interes:n!u#se !e anoanele presta9ilite
ale e=e3e?ei teolo3ie' i3nor:n! !isiplinele preli&inare ori#
4rei ritii Do9ietiAeH a teoriei eAolu2ioniste" Chiar Butler
$i#a !at sea&a a intr4 Bn ase&enea !o&enii <4r4 nii o
Dali<iareH' nu&ai u inteli3en2a $i u :teAa o9serAa2ii per#
sonale F $i a Bnerat o!at4 s4#$i Eusti<ie teoria &e&o#
riei inon$tiente' a342:n!u#se !e autoritatea unui Do<iialH'
Hart&ann LBn %arnetele sale' !e?&inte Bns4 orie in<luen24 F
$i' !e <apt' nii n#ar <i putut <i Areuna' 4i Hart&ann Aor#
9ea !e u totul alte lururiK" Butler <4ea' eea e se nu&e$te
3re$it' a&atoris&" Este !rept 4 a a!us i!ei ori3inale $i <erti#
le F !ar ele n#au <ost luate Bn onsi!era2ie" 8e !e o parte'
pentru 4 erau B&potriAa &o!ei ti&pului" 8e !e alt4 parte
F $i aeasta &i se pare au?a prinipal4 a i?ol4rii sale F'
pentru 4 erau Dauto9io3ra<ieH' a!i4 erau spuse !e un oare#
are Sa&uel Butler' nu Bn nu&ele unor !o3&e sau !isipli#
ne' i Bn nu&ele s4u"
Destinul lui Butler se e=pli4 lesne" Oa&enii iu9es Dauto#
9io3ra<iaH' !ar sunt !e o9iei inapa9ili s#o aepte alt<el
!e:t su9 <or&4 literar4 sau su9 <or&4 !e DXurnalH" Dup4 e
iau ontat u o ase&enea auto9io3ra<ie literar4' !up4 e
()0
BnAa24 s4 iu9eas4 $i s4#$i asi&ile?e un autor prin ro&anul
s4u auto9io3ra<i $i prin arnetele sale inti&e F atuni Bi
aept4 auto9io3ra<ia e=eritat4 Bn orie !o&eniu' <ie hiar
al teolo3iei sau al 9iolo3iei" Tre9uie Bns4' Bn preala9il' a ael
autor s4 aEun34 un om interesant' !e&n !e a <i unosut $i
iu9it" Chiar Butler reunoa$te 4 Bl interesea?4 Bnt:i o&ul
Bntr#un autor' $i !up4 e a Bneput s4#0 interese?e' Bl ur&4re$te
$i#0 3ust4 orie ar <ae sau ar rea el" A srie o arte iu!a#
t4 asupra eAolu2iei' <4r4 nii o Dali<iareH $tiin2i<i4' o ar#
te se&nat4 Sa&uel Butler F nu i&presionea?4 pe ni&eni"
Nu spune ni&i aest nu&e" Cartea nu atra3e' pentru 4
nii &4ar nu este o arte Do9ietiA4H' $tiin2i<i4 $i instruti#
A4" Este o arte !e ontroAerse personaleJ una a at:tea alte#
le' are apar anual Bn Aitrine' opere !e a&ator sau !e &ania"
C:n! nu&ele aesta Bns4 e le3at' Bn preala9il' !e o arte li#
terar4 !e &are Aaloare sau !e un Eurnal inti& 9o3at Lu&
sunt %arnetele) F atuni orie lurare' !in orie t4r:&'
se&nat4 !e aela$i nu&e' atra3e urio?itatea ititorului"
Butler a aAut o proast4 eono&ie a operelor sale" A pu9li#
at lur4ri auto9io3ra<ie Bn !o&enii !i<erite F Bnainte !e
a#$i pu9lia ro&anul auto9io3ra<iJ a!i4' Bnainte !e a !eAeni'
Bn ohii pu9liului' un sriitor" 7eri<iarea aestui luru o
a!ue at:t opera sa o&plet4' retip4rit4 !e &ai &ulte ori Bn
li&9a en3le?4' :t $i Aersiunea <rane?4 a lui 7alerS Lar9au!
Lini Aolu&eK" Bntr#a!eA4r' !up4 apari2ia ro&anului' $i &ai
ales !up4 pu9liarea %arnetelor F toate elelalte 4r2i se
retip4res Bn An3lia" Nu e un DsuesH &are Lun ase&enea
sues' opera 3lo9al4 a lui Butler nu Aa aAea niio!at4' ori#
:t ar inis&' Bn hestiunea o&eri4' Bn on#
troAersa teolo3i4 sau shaPespearian4" Aela$i luru s#a Bn#
t:&plat $i u Aersiunea <rane?4 a operelor sale apitale"
()(
*I+%EA ELIA,E
Lar9au! e pu2in &elanoli <a24 !e suesul &ini& pe are
l#au Bnt:&pinat pri&ele patru Aolu&e" Da4 ap4rea Bnt:i Ainsi
.a toute chair $i apoi %arnets, $i nu&ai !up4 aeea Ere7hon,
Nou.eau! .oages en Ere7hon $i La .ie et l ?habitude F
poate altul ar <i <ost !estinul lui Butler pe ontinent"
1iin! o oper4 auto9io3ra<i4' opera lui Butler este Bnain#
te !e toate o ontinu4 $i per<et4 on<or&itate u sine' a!i#
4 un at !e uraE inteletual $i &oral" i Bn Aeaul s4u' a
$i al nostru' se !4!ea o 3re$it4 interpretare cura#ului$ Se
re!ea 4 a <i uraEos Bnsea&n4 a <i 9ine !e<init Bn re!in2e#
le tale% e$ti eAolu2ionist sau e$ti re$tin' spui da sau nu$
Butler a re<u?at !e la Bneput s4 pratie DuraEulH opinii#
lor 3lo9aleJ a!i4 a re<u?at s4 trea4 !e<initiA Bntr#o ta94r4
sau Bntr#alta' s4 <ie u preo2ii sau u eAolu2ioni$tii' s4 rea#
!4 Bn litera EAan3heliei sau Bn 'riginea s"eciilor$ De$i nu
&ai re!ea Bn litera EAan3heliei' nu ?A:rlea Bn 9lo re$ti#
nis&ul" De$i re!ea Bn eAolu2ie' ritia aspru pe Dar>in'
i!olul ti&pului" Butler $tia 4 a!eA4ratul uraE nu onst4
Bn a spune da sau nu Bn <a2a unei realit42i F i Bn p4strarea
autono&iei inteli3en2ei' Bn e=a&inarea atent4 a <aptelor $i
a a!eA4rurilor' Bn respin3erea $i aeptarea unor anumite
lururi" Anu&ite lururi F a!i4 on<or&e 3:n!irii sale"
DAuto9io3ra<ieHF nu !o3&4 teolo3i4" DAuto9io3ra<ieHF
nu Bn3lo9are total4 Bn urentul !e opinie ontrar' urentul
eAolu2ionist"
Butler n#a putut niio!at4 renun2a la aea on<or&itate
u sine' u e=perien2a sa' u apait42ile sale !e intui2ie $i
3:n!ire" Nu i#a pl4ut BeethoAen' $i o spune" 8re<er4 pe Haen#
!el" Nu i#au pl4ut niio!at4 Leonar!o !a 7ini' nii Ra<ael'
nii Mihelan3elo" 8re<er4 pe Bellini $i Gau!en?io 1errari'
Bi e &il4 !e Renan" Eshil i se pare ri!iol Lpre<er4 pe Aristo#
<an !in toat4 literatura !ra&ati4 3reeas4K" Cre!e 4 nu
e ni&i !e&n !e a <i re2inut !in Epistolele S<:ntului 8aAel"
O spune <4r4 BnonEur" Nu-i "lace$ Reunoa$te 4 a <4ut
()-
e<orturi sinere s4 ias4 !in Dauto9io3ra<ieH' s4 aepte Aalo#
rile o9ietiAe' uniAersale LDante' BeethoAen' Na3nerK F !ar
n#a i?9utit niio!at4" Aest o& are 3:n!ea' :nt4rea $i ale#
3ea' !in toate p4r2ile F ale3ea nu&ai e#i pl4ea lui' tot eea
e era on<or& u lu&ea i!eilor sau a e&o2iilor sale"
1ire$te' hotar:n!u#se s4 srie un ro&an' sin3urul ro&an pe
are 0#a sris L$i nii nu s#a 3:n!it s4 &ai srie altulK' a tre#
9uit s4 o&pun4 o arte strit auto9io3ra<i4" Cre! a i#ar
<i <ost i&posi9il s4 alea34 alt<el F !e$i The Wa of AU
-lesh este o arte e"ic, sris4 la persoana a IlI#a' $i per#
<et onstruit4" Cartea era !e &ult 3ata' $i totu$i Butler a&:na
neontenit pu9liarea" 8rea era o &4rturie siner4 a Aie2ii
sale !e <a&ilie" Dar $tia 4' !up4 &oarte' :n! Aa <i pu9li#
at4' nu&ele s4u Aa <i !e<initiA onsarat Bn istoria literaturii
en3le?e" De aeea' $i#a luat toate preau2iile a D&ateri#
alulH pentru 9io3ra<ie F srisori' note' Eurnale F sa <ie 9ine
p4strat $i siste&ati?at" i#a e!itat sin3ur srisorile' a!un:n#
!u#le !e la orespon!en2i' transriin!u#le pe urat' a!not:n#
!u#le" i#a opiat Aolu&inoasele %arnete u erneal4 lito3ra#
<i4' so2:n! &ai &ulte opii $i !4ruin! una !in ele prietenului
HenrS 1estin3 Xones Lare a tip4rit Bn 0+0( o pri&4 serie
!e selections)$
Bntr#o not4 !in aeste %arnete, &4rturise$te% DOa&enii B&i
!au :teo!at4 a Bn2ele3e 4 este o !oAa!4 !e ri!iol4 Bn3:&#
<are !in parte#&i sriin! at:tea Bnse&n4ri !espre &ine Bn#
su&i' !eoaree lurul aesta i&pli4 n4!eE!ea 4 Aoi <i Bntr#o
?i sootit un personaE interesant" La asta r4spun! 4 nii
eu' nii ei nu sunte& si3uri !a4 Aoi <i sau nu interesant
!up4 &oartea &ea" ansele sunt 4 nu Aoi <i"H Bn nenu&4#
rate alte note Bns4' Butler las4 s4 se Bn2elea34 preis :t era
!e si3ur !e relatiAa lui Dne&urireH literar4" LRelatiA4' 4i
$tia a orie 3lorie se stin3e Bntr#o ?i' hiar a lui ShaPespeare"K
De &ulte ori se pl:n3e F $i nu nu&ai Bn Bnse&n4rile in#
ti&e' !ar $i Bn eseurile itite Bn <a2a pu9liului F 4 a <ost
()*
*I+%EA ELIA,E
un ne!rept42it Bn ariera lui literar4" Desi3urJ !a4 ar <i pu9li#
at The Wa of AU -lesh, ar <i aAut o u totul alt4 soart4" 8oa#
te ar <i aAut hiar un &are sues !e pu9liJ !ar asta i#ar
<i reat enor&e nepl4eri" Bntr#o not4 inti&4' o9serA4 4 a!e#
A4ra2ii reatori au neAoie !e ti&pul lor Bntre3" Nu tre9uie
s4 $i#0 risipeas4 Bn Ai?ite' Bn eruri literare' Bn interAen2ii"
Sriitorii tre9uie sa srie 4r2i F $i at:t" 8oate n#a$ <i pu#
tut lura at:t !e 9ine' spune el Bntr#o not4' !a4 n#a$ <i <ost
un neunosut $i un i?olat"
Cu toate aestea' ,estinul oricrui tru" nu putea <i pu9li#
at" Era un ro&an auto9io3ra<i $i on2inea at:tea atauri
B&potriAa <a&iliei $i a &oralei 9ur3e?e' Bn:t se te&ea" S4#i
ur&4ri& pu2in Aia2a a s4#i Bn2ele3e& $i ro&anul' $i Dura#
EulH s4u !e a se i?ola Bn &iEloul elor &ai <renetie soli#
!ari?4ri ale Aeaului Lsoli!ari?area Bn Eurul lui Dar>in atin#
3ea uneori tensiunea $i intoleran2a unei sete &istieK"
%
* *
7ia2a lui Sa&uel Butler Bnepe Bn 0/./' :n!' Bn preaE&a
ere&oniei are tre9uia s4#0 onsare pastor' re<u?4 ariera
ele?iasti4' pentru 4 se Bn!oia !e e<iaitatea 9ote?ului
in<antilor" 8:n4 atuni' resuse a orie 94iat !e trea94 $i
stu!ent apliat' Bn u&9ra <a&iliei $i a ole3iului" 1iu al pastoru#
lui ReA" Tho&as Butler' ariera lui ele?iasti4 era !esi3ur
<i=at4 hiar !e la na$tere" T:n4rul Sa&uel nu si&2ea nii
o Bnlinare pentru preo2ie F !ar niio!at4 nu aAusese ura#
Eul !e a se !est4inui siner tat4lui s4u" Teroarea in3enu4 a
<a&iliei' autoritatea at:t !e inoent ie?uit4 a tat4lui' toat4
ur?eala !e ipori?ie $i $antaE &oral L3en protestantK pe are
o !esrie' at:t !e al& $i u ini&ita9il u&or' Bn ,estinul ori-
crui tru" F era un ?i! prea 3reu !e s<4r:&at" Bn pre?iua
().
onsar4rii sale ele?iastie' Sa&uel B$i 34se$te !estul uraE
a s4 se opun4" Ur&ea?4 o lun34 $i peni9il4 orespon!en24
Bntre tat4 $i <iu Lse re34ses i!ei $i <ra3&ente Bn ,estinul
oricrui tru"), !up4 are orie <el !e rela2ii onrete se rup'
$i Sa&uel F u asenti&entul <a&iliei F se B&9ar4 pen#
tru Noua ]eelan!a pe Aasul +oman Em"eror, Bntr#una !in
ulti&ele ?ile ale lunii septe&9rie 0/.+" De9ar4 la 8ort LSttel#
ton $i B$i ale3e un lo pe are Bl nu&i DMesopota&iaH LBn apro#
piere !e asa!ele Ran3itataK' un!e se apu4 s4 reas4 oi"
A r4&as Bn Noua ]eelan!a p:n4 Bn 0/;*' :n! $i#a A:n!ut
oile F asi3ur:n!u#$i o su&4 !in Aenitul 4reia putea s4
tr4ias4 &o!est la Lon!ra F $i s#a Bntors Bn patrie" 8rintre
toAar4$ii !e !ru& era $i un oareare Charles 8aine 8auli'
pe are Bl unosuse Bn olonie $i 4ruia Bi !e!i4 &ai t:r#
?iu Life and Habit$ Lururile sunt Bn4 !estul !e tul9uri Bn
Eurul aestui t:n4r esro' 8auli' aEuns Bn ur&4 &are aAoat
Bn Lon!ra' !ar are n#a Bnetat s4#i stoar4 9ani p:n4 Bn 0/+/'
anul &or2ii sale" Butler notea?4 un!eAa 4' Bntre 0/;* $i
0//0' 8auli i#a luat apro=i&atiA -".)) lire sterline' <4r4 hi#
tan24' Bn a<ar4 !e aeasta' ani !e#a r:n!ul a &:nat pe heltu#
iala lui ButlerJ 4ruia totu$i nu i#a per&is niio!at4 s4#0 Ai#
?ite?e aas4" La &oartea lui 8auli F !e are Butler a a<lat
!in ?iare F' s#au 34sit +"))) !e lireJ $i 9io3ra<ul 1estin3
Xones a onstatat 4 8auli :$ti3a anual 0 ))) !e lire' !ei
si&2itor &ai &ult !e:t Aenitul lui Butler" Care a <ost Bneputul
aestei stranii prietenii $i u& a suportat Butler s4 <ie e=#
ploatat ti&p !e !ou4?ei !e ani F nu se $tie 9ine nii ast4?i"
Este un &ister peste are unii 9io3ra<i alune4 !estul !e repe#
!e' !ar pe are a& Arut s4#0 &en2ione? pentru a o3lin!i &ai
9ine ti&i!itatea $i e=traor!inara inoen24 a lui Butler' ino#
en24 e ontrastea?4 i?9itor u lui!itatea sa Ae$ni trea?4
Bn tot e#a sris' u saras&ul $i u&orul s4u neru24tor' u
&area sa p4trun!ere !e oa&eni"
();
*I+%EA EL4A,E
1i=:n!u#se la Lon!ra' Sa&uel Butler Bnepe sa se oupe
serios u pitura' art4 Bn are se re!ea talentat" Din ne<e#
riire F !up4 u& reunoa$te sin3ur (%arnets, p" 0(0K F' $i#a
luat un pro<esor' !e la are a Bnerat s4 BnAe2e pitura" Re#
?ultatul a <ost 4' !e$i a !e!iat plastiii &ai &ult ti&p !e#
:t ori4rei alte arte $i $tiin2e pe are a stu!iat#o' n#a rea#
li?at ni&i" DA& <4ut un &are e<ort' !ar l#a& <4ut Bntr#o
!ire2ie 3re$it4"H Butler nu era artistul are ar <i putut /n-
.3a Areo!at4 eAa prin &eto!e $i pe!a3o3ie" DNu e=ist4
&ister Bn art4H' notea?4 el un!eAa (%arnets, p" 0((K" Dar
nu e=ist4 nii pe!a3o3ie" i !e aeea Butler reAine la eseu"
Bn4 !in Noua ]eelan!a' pu9liase :teAa artiole Bntr#un
?iar loal' Bntre are $i DDar>in printre &a$iniH Lare Aa <i
Bnorporat Bn Ere7hon) $i srisese un DE=a&en ritiH al pro#
9elor BnAierii lui Crist' pe are Bl pu9li4 Bn 0/;." Se hot4#
r4$te sa#$i prelure?e $i s4#$i o&plete?e artiolele !in Noua
]eelan!a' entr:n!u#le Bn Eurul unei Da2iuniH L4l4toria Bntr#o
2ar4 i&a3inar4K' $i Bn 0/,( apare' 9uur:n!u#se !e &ult su#
es' utopia Ere7hon$
8rinipalele Di!eiH ale lui Butler se 34ses aproape toate
Bn aeast4 arte" Bn pri&ul r:n!' i!eea at:t !e reAolu2ionar4
Bn Aeaul s4u 4 Dp4atele su<letuluiH' Aiiile $i stupi!it42i#
le sunt &ala!ii tot at:t !e i&portante a $i 9olile trupe$ti"
DCine poate iu9i pe un o& 9olnaA !e <iatGH se Bntrea94 el
&ai t:r?iu (The Wa of AU -lesh, p" --' e!i2ia DThe TraAel#
lerIs Li9rarSHJ toate 4r2ile pe are le it4&' Bn a<ar4 !e
ele itate Bn Aersiunea <rane?4' sunt Bn aeast4 e!i2ieK" i
tot Bn ,estinul oricrui tru" Lp" (;*K' se e=pune teoria Cole#
3iului pentru patolo3ia spiritual4 F teorie are B$i are r4!4#
inile Bn Ere7hon$ Butler Aor9e$te Bn %arnete Lp" *+K !e
De=esul pl4erilor spiritualeH' antiip:n! toat4 literatura lui
La>rene $i Al!ous Hu=eleS' $i poate uneori hiar $i anu#
&ite o&e!ii ale lui Bernar! Sha>" E=esul !e spirituali#
tate' !e e&o2ii estetie $i Aolupt42i ere9rale F este tot at:t
(),
!e pri&eE!ios pentru o& a $i or3iile" -iin3a o&eneas4 se
usu4' se alterea?4' se into=i4 F a9an!onat4 nu&ai aestei
lase !e Dpl4eriH" Este Bn aeast4 3:n!ire a lui Butler &ie?ul
unei Bntre3i DliteraturiH' are s#a sris Bn ulti&ele !eenii
Bn An3lia"
Din 0/,) sau I,0' :n! a unosut pe Miss Eli?a MarS
Ann SaAa3e LAletheea !in ,estinul oricrui tru"), ni&i
De=traor!inarH nu se &ai Bnt:&pl4 Bn Aia2a lui Butler" Sunt
!estule in!iii Lpuse Bn lu&in4 !e &area 9io3ra<ie sris4
!e 1estin3 XonesK a Bntre Miss SaAa3e $i Sa&uel Butler a
e=istat &ai &ult !e:t o platoni4 $i ere9ral4 prietenie"
Butler tri&itea tot!eauna prietenei sale operele la are lura'
hiar &ult Bnainte !e a pre34ti &anusrisul pentru tipar" De
o9serAa2iile pe are i le <4ea Miss SaAa3e' 2inea sea&a"
Aeast4 <e&eie F ur:t4' &i4' <4r4 nii un <ar&e' su<erin!
!e $ale F 0#a iu9it !esperat L$i &ult4 Are&e DBn t4ereHK pe
Butler" Se pare 4 sriitorul a o9serAat t:r?iu aeast4 !ra#
3oste <anati4 $i' Bntr#un sonet !in 0+)0' pu9liat !e 1es#
tin3 Xones L$i o&entat !e E!&un! Gosse' As"ects and Im-
"ressions, DCassel8s 8oPet Li9rarSH' 0+(/' p" //K' B$i
&4rturise$te inapaitatea lui !e a !ep4$i' <a24 !e Miss SaAa#
3e' a&orul platoni" DB&i spunea 4 ar !ori sa nu !istin3
r4ul !e 9ineJ !ar nu era astaJ uno$tea& r4ul' $i l#a$ <i ales
!a4 a$ <i putut' !ar' B&potriAa !orin2ei &ele' puterea !e a
ale3e r4ul era Bn3he2ata Bn Aine"H Bntr#a!eA4r' u& spune
Sir Gosse' Bnt:lni& aii Duna !in ele &ai uluitoare 9u42i
!e tr4!are !e sine"H
Bn a<ar4 !e prietenia !rei SaAa3e $i a :torAa en3le?i $i
italieni' !e are Butler se apropia u treerea anilor' nii un
DeAeni&entH nu s#a a!4u3at Bn istoria aestei Aie2i Bnepute
at:t !e aAenturos" Bn <ieare Aar4' petreea !ou4 luni pe
ontinent' !e ele &ai &ulte ori Bn Italia" Cuno$tea a!&ira9il
nor!ul $i entrul Italiei' $i a sris Al"s and Sanctuaries
L0//0K' are a <ost unosut4 nu&ai !e Areo sut4 !e ititori'
()/
*I+%EA ELIA,E
la apari2ia ei' !ar !in aei ititori u are se poate &:n!ri
un autor" C4tre s<:r$itul Aie2ii' Butler a utreierat &ai ales
Siilia" Atuni a !esoperit 4 'diseea a <ost sris4 !e o
<e&eie' a!i4 !e Nausiaa' <iia re3elui Alinou" De &ai
&ulte ori a !e?94tut aeast4 pro9le&4 a autoarei O!iseei'
Bn on<erin2a Umorul lui Homer L0/+(J repu9liat4 Bn Aolu#
&ul Selected Essa, 0+(,' pp" ;-#0)-K' Bn :teAa stu!ii Lune#
le pu9liate $i Bn reAistele siiliene ale epoiiK' apoi Bntr#un
Aolu& L0/+,% The Authoress ofthe 'dsse)$ C:2iAa ani Bn
ur&4 L0+))K' a pu9liat $i o tra!uere Bn pro?4 a O!iseei'
oper4 pe are Butler o iu9ea &ult $i pe are o $tia aproape
pe !ina<ar4' Bn ori3inalul 3re"
Ni&eni n#a re?ut Areo!at4 Bn teoria o&eri4 a lui Sa&u#
el Butler" Dar :t4 <ante?ie $i :t u&or se 34ses Bn stu!i#
ile sale asupra 'diseeil Butler plea4 !e la o9serAa2ia 4
nu&ai o <at4 ar <i putut !esrie episo!ul Nausiaa' at:t !e
<e&inin $i !e su9tilJ Bn are' pentru Bnt:ia oar4 Bn literatura
o&eri4' apar pre?en2a $i !e&nitatea <e&eiiJ un!e se Aor#
9e$te preis !e Aia2a asni4 a <e&eilor Lru<ele are tre9uie
sp4late et"K $i <e&eia este at:t !e !o&inant4" Butler o9ser#
A4 4 re3ina Arete Aor9e$te tot!eauna Bn nu&ele DnostruH'
al ei $i al re3elui Alinou" O9serA4' !e ase&enea' 4 re3e#
le Alinou nu !a talantul pe are Bl <434!uise lui Ulise $i
pe are Bl !4!user4 <ieare !intre $e<ii o&unit42iiJ nu !4 nii
&4ar a?anul $i tripo!ul pe are le eruse !e la to2i eilal2i'
a s4 Bnare !e !aruri un oaspete at:t !e ales a UliseR
8utea altineAa !e:t propria <ii4 a re3elui Alinou' Nausi#
aa' s4#$i Bn34!uie at:ta &ali2io?itate <a24 !e re3e $i s4 pun4
Bntr#o lu&ina at:t !e ru!4 rela2iile !intre so2 $i re3in4GR"""
Bn a<ar4 !e 4l4toriile estiAale pe ontinent' Butler a !us
F !e la Bntoarerea !in Noua ]eelan!4 p:n4 la &oarte F
una !in ele &ai &onotone e=isten2e !in ultura en3le?4"
N#a aAut nii o !ra3oste' nii o aAentur4' nii o !ra&4 e=te#
rioar4" Tr4ia u o re3ularitate !e easorni' $i tr4ia F p:n4
()+
la &oartea tat4lui F <oarte &o!est' 4i Aeniturile Bi erau
re!use" A pier!ut !estui 9ani Bntr#o Bntreprin!ere !in Cana#
!a' $i a <4ut o lun34 4l4torie aolo' !ar lu&ea !e peste oean
nu 0#a tul9urat' $i Cana!a a <ost repe!e un 2inut uitat Bn 3eo#
3ra<ia senti&ental4 a lui Butler" Este stranie aeast4 e=tra#
or!inar4 !eose9ire !intre Aia2a ere9ral4 $i &oral4 a lui Butler
F $i Aia2a sa soial4" Cel &ai reAolu2ionar sriitor al seo#
lului al 6l6#lea 9ritani s#a sulat Vti&p !eW !ou4?ei !e
ani la aeea$i ora' a <4ut ?ilni <oul Bn 9aie' a petreut ?il#
ni !oua easuri $i Eu&4tate la British Museu& Lun!e aAea
o &as4 speial4 $i un!e B$i sria $i transria notele' 4r2i#
le' orespon!en2a inti&4K $i a A4?ut aeia$i prieteni' la ae#
lea$i ore" 1estin3 Xones' are a sris o Aolu&inoas4 Aia24
Bn !ou4 Aolu&e a ilustrului s4u prieten LBn are a Bnse&nat
$i ele &ai pu2in 3ra2ioase a&4nunte' 9un4oar4 :2i iorapi
$i :te 9atiste lua Bn 4l4toriile sale Sa&uel ButlerK' poAes#
te$te Bn lun3a $i al!a intro!uere pe are o pu9li4 Bn <run#
tea Aolu&ului !e Selected Essas, :t !e &onotone $i !e
auto&ate se sue!au ?ilele lui Butler la Lon!ra" Lipsa !e
spa2iu ne B&pie!i4 s4 transrie& aeste pa3ini uluitoare'
Bn are Bnt:lni& ea &ai pro?ai4 e=isten24 pe are o poa#
te !ue un 9ur3he? lon!one?" ReAolu2ionarul $i Bnainte#&er#
34torul Sa&uel Butler nu#$i Bn34!uia nii un apriiu' nii
o Bnt:r?iere' nii o Aaria2ie Bn Aia2a lui e=terioar4" O&ul
are a Eusti<iat <un2iunea Aital4 a Aiiului $i a li9ert42ii
pasionale F s#a luptat ani !e#a r:n!ul a s4 sape !e <u#
&at" Nu aprin!ea pri&a 2i3ar4 !e:t la ora - !up4#a&ia?4'
$i apoi' la interAale $tiute' <u&a $ase 2i34ri' p:n4 la ora 00
noaptea' :n! se ula" A luptat toat4 Aia2a a s4 se lase !e
<u&atJ a i?9utit s4 <u&e?e nu&ai $apte 2i34ri pe ?i"""
Su9 Aia2a aeasta e=terioar4 at:t !e auto&at4' :te li9er#
t42i $i :te 9une#Aestiri spirituale nu se reali?auR Butler B$i
a!una Bn aietele sale note asupra ori4rui su9iet !in lu&e'
!ar pre<era &u?ia' pitura' &orala $i 9iolo3ia" A <ost un
(0)
*I+%EA ELIA,E
!iletant Bn toate aestea' !ar un !iletant uniAersal $i 3enial"
Bo342ia %arnetelor Bntree orie a$teptare" 7e2i 34si aolo &ai
&ult4 3:n!ire' &ai &ult u&or $i &ai &ult4 sensi9ilitate a
Bn oriare arte onte&poran4 lui Butler" Sria u &eto!4 la
,estinul oricrui tru", !ar e?ita s4#0 pu9lie" Bi era $i tea#
&4 F $i era Bn aela$i ti&p ne&ul2u&it !e <or&a pe are
i#o !ase" Cartea era uneori at:t !e reAolu2ionar4' Bn:t p4rea
ini4" Butler a ur:t Bntr#a!eA4r Aia2a !e <a&ilie' !ar a ur:t#o
Bn e aAea ea intolerant $i !e<initiA" Bn %arnete, &4rturise$te
:t !e <eriit a <ost Melhise!e' are nu $i#a unosut p4rin#
2iiR 7ia2a <a&ilial4 tre9uie s4 ai94 un ter&en" Tinerii' apoi'
tre9uie l4sa2i li9eri" Aesta era Dinis&ulH lui Butler" i tot
DiniH p4rea el :n! a<ir&a% e 9ine e s4 ai 9aniR Bn ,esti-
nul oricrui tru" &i se pare 4 Aor9e$te Butler !espre s4r4#
ie a !espre o Dstare prenatal4H' <or&ul4 pe are a <olosit#o
apoi Bernar! Sha> $i al2ii !up4 el" Aela$i luru se poate
spune !espre DiniaH sa atitu!ine antire$tin4' are !e <apt
este nu&ai o atitu!ine antiele?iasti4 $i antiprotestant4"
8e Butler Bl sup4r4 9o342ia prela2ilor $i ipori?ia protestan#
t4 !in asa p4rinteas4" Ori:t !e para!o=al ar p4rea' Butler
se apropie $i Bn aeast4 priAin24 !e Saren UierPe3aar!' u
are oini!e Bn &ulte alte atitu!ini entrale Lsin3ur4tateJ
pro9le&a Dne&uririi onreteHJ antiele?iastiis&J antihe3e#
lianis&J SorateK" 8ro9le&a Dne&uririi onreteH 0#a o9se!at
pe Butler Bn tot ursul Aie2ii sale" Bn !i<erite eseuri' Bn pre<e#
2ele 4r2ilor sale' Bn nenu&4rate note inti&e F el se Bntrea#
94 asupra posi9ilit42ii o&ului !e a supraAie2ui &or2ii <i?i#
e" Butler o9serA4' pe !rept uA:nt' 4 DAia2aH &ultor oa&eni
este !e <apt o &oarte par2ial4 (%arnets, p" *. $i aiureaK" Di&#
potriA4' anu&i2i oa&eni' reatori F 9un4oar4' ShaPespeare F
Bnep s4 tr4ias4 o sut4 !e ani !up4 &oartea lor <i?i4" O9ser#
Aa2ia aeasta este un lait&otiA Bn opera lui Butler" 8reou#
pat !e o DAia24 total4H' are e in!iAi?i9il4 $i Daproape etern4H
L!eose9it4 !e Aia2a or3ani4' e se trans&ite prin 3er&enii
,ES1+E SA*U EL CUTLE+
(00
se&inaliK' Butler B$i !4 sea&a 4' neaA:n! ur&a$i orpo#
rali' ris4 s4 D&oar4H !e<initiA" Orie o& tr4ie$te $i supra#
Aie2uie$te prin ur&a$ii lui !ire2i" DEu nu Aoi l4sa !esen#
!en24 arnal4 !up4 &ine' !ar Aoi l4sa <iii spiritului &euH
D%arnete, p" -.,K" S4parea !e D&oarte total4H o BntreAe!e
Butler Bn aeast4 oper4 spiritual4" DNu&ai iu9irea sin3ur4
!e Aia24' $i a!eA4rata Aia24 este nu aeea pe are o tr4i&
Bn noi Bn$ine' i Aia2a pe are o tr4i& prin !ele3a2ie Bn al2ii' $i
!e are nu $ti& ni&iH DSelectedEssas, p" 0(;K" I!eea F are
?ae latent4 Bn anu&ite srieri ale lui UierPe3aar! F e re#
luat4 pasionat $i !ra&ati !e Una&uno" Este una !in pu#
2inele Dsolu2ii soteriolo3ieH pe are le#a reat spiritul eu#
ropean &o!era" Nu e el &ai &are &erit al lui Butler' !ar
este una !in ele &ai para!o=ale atitu!ini ale spiritualit42ii
sale DlaieH"
,ES1+E AL,'US HU\LE2
(0-
,es"re Aldous Hu!le
Un <oarte interesant stu!iu !e literatur4 o&parat4 s#ar putea
srie !a4 s#ar ereta istoria 4r2ilor tra!use Bntr#o li&94 Bn
are istoria autorului n#a <ost Bn preala9il unosut4" Ca?ul lui
8apini' are a <ost popular prin Storia di %risto, oareu&
unosut prin Un uomo finito $i a9solut i3norat a poet" Sau
a?ul lui Una&uno' pe are e=pul?area !in patrie 0#a lansat
a$a !e 9ine' Bn:t ni&eni nu $tia 4 o&ul aesta era Bnainte
!e toate un eru!it ro&anti $i un ontroAersalist F iar nii#
!eu& un ro&anier' nii un apolo3et" Sau' $i &ai Aor9itor'
a?ul lui Nells' pe are orie 9ine in<or&at Bl $tie autor !e
ro&ane $tiin2i<ie <antastie" Lista ar putea et" EAi!ent' &4 re#
<er la tra!uerea Bn li&9a <rane?4 a aestor autori' li&94 are
i#a lansat $i i#a intro!us Bn irula2ie u <or&ula lor spei<i4"
A& eAitat Bntr#a!ins s4 po&enes !e La>rene' pe are
li9r4ria <rane?4 0#a pus Bntr#o pro9le&ati4 Aiiat4 prin tra!u#
erea Iubitul doamnei %hatterl, uit:n! s4 tra!u4 Bn preala#
9il el pu2in <or&i!a9ilul ro&an -emei care iubesc (Women
in Lo.e), sin3ura arte 3enial4 pe are a !at#o literatura en#
3le?4 !e la r4?9oi Bnoae La <ost sris4 Bn 0+0;' pu9liat4 Bn
0+()K" Despre <alsa istorie a lui La>rene sau tra3e!ia auto#
rului lansat printr#o sin3ur4 arte F s#ar putea srie Bn aela$i
ti&p $i o istorie a repusulului protestantis&ului" Cei ari
unos Bneputurile lui La>rene' !e la English +e.ie7 Bn
0+)+#0+0)' &4 Aor Bn2ele3e <oarte 9ine"
E instrutiA a?ul lui Al!ous Hu=leS' pe are un 9ine&eri#
tat sues !e li9r4rie <rane?4 0#a <4ut aesi9il unor lase
!e ititori !intre ari <oarte pu2ini $tiau 4 se a<la Bn <a2a
unui t:n4r autor are a pu9liat Bn4 !ou4?ei !e Aolu&e
Bn a<ar4 !e %ontra"unct$ A&4nuntul aesta ar tre9ui s4 al#
&e?e &ulte entu?ias&e $i &ulte ritii" Ceea e e ori3inal
Bn Hu=leS e Bn aela$i ti&p $i intra!uti9ilJ poe?ia lui" A$a#
!ar' nu Ao& Aor9i nii !espre Leda, nii !espre The %icadas,
Aolu&e !e poe&e pe are &ul2i 9ritanii !e 3ust le apreia#
?4 &ai &ult !e:t pro?a lui Hu=leS"
Dar r4&:ne o enor&4 pro!u2ie !e eseuri $i <oiletoane !e#
spre are nu se $tie ni&i $i are uprin!e totu$i toate heile
<eno&enului literar Al!ous Hu=leS" El e unul !intre aei
autori pe ari tre9uie sa#i ite$ti Bn Bntre3i&e a s4#2i !ai
sea&a 4 te a<li Bn <a2a unei sin3ure 4r2i" La ea !int:i pri#
Aire Aast $i poliAalent La sris poe?ie' ro&an' nuAel4' i&pre#
sii !e 4l4torie' <ilo?o<ie' ?iaristi4' piese !e teatruK F Bn2e#
le3i' u :t te a!:ne$ti Bn letura Aolu&elor' 4 nu srie !e:t
o sin3ur4 arte' pe are 2i#o o<er4 :n! ane!oti' :n! she#
&ati' au& Bntr#o Aersiune ro&anes4' au& a o ontro#
Aers4" Nu ite$ti !e:t 9ruioanele unei opere pe are Hu=leS
o ratea?4 la <ieare o&punere $i o Bnepe !in nou u ea
ur&4toare" Nu nu&ai 4 nu e o&ple= $i AariatJ e &onoton"
Sau' a s4 nu <i& r4u Bn2ele$i' e &onoton a un ?iar' are
e plin !e <apte noi' sen?a2ionale' !e alte psiholo3ii $i alte per#
sonaEe' Bn <ieare ?i Aor9in! !espre alteAa F $i totu$i r4&:#
ne Bntot!eauna aela$i' un er Bnhis" Da4 nu &i#ar <i tea&4
!e toate supersti2iile pe are le eAoa aest uA:nt F a$
spune 4 Hu=leS e un ?iarist !e 3eniu" Nu&ai 4 tre9uie sa
ne Bn2ele3e&% el are $i 3eniul !iretorului !e ?iar' $i el al
reporterului' srie artiole !e <on!' shi2e u&oristie $i <oile#
toaneJ e le3at !e <un2iunea aeasta iAili?atoare LBn An3lia'
<ire$teK a ?iarului' or3ani' iar nu Bnt:&pl4tor" Xu&4tate !in
opera lui a <ost sris4 pentru ?iare $i reAiste" Artiole seri#
(0*
*I+%EA ELIA,E
se' pro9a9il' Bn ulti&ul &o&ent $i' !e$i par retilinii Bn ar3u#
&entare' sunt &ai Bntortoheate !e:t ea &ai stu<oas4 arte"
Mi se pare 4 Chesterton o9serA4 4 apui el &ai lun3 !ru&
:n! e$ti 3r49it' $i inAoi &otiAe seun!are :n! nu ai !e:t
ti&p $i spa2iu a s4 nu&eri :teAa !in ele prinipale" Hu=#
leS este unul !intre ei &ai talenta2i 3r49i2i ai ti&pului"
Gra94Fnu Bn sensul <i?i' antitatiA' al uA:ntului" Ci oare#
u& 3ra94 Bn Aie2uire $i Bn2ele3ere" 8ose!4 una !intre ele
&ai <ru&oase ulturi' literare $i <ilo?o<ie' !intre inteletualii
en3le?i F !ar e 3r49it4' 3a?et4reas4" E=ista $i o e=plia2ie
pripit4% un 3a?etar tre9uie s4 $tie Bntot!eauna altce.a !e:t
eea e $tie toat4 lu&ea" Toat4 lu&ea tre9uie s4 $tie pe Ho&er
$i pe Dante' !ar unui 3a?etar i se ere alteAaJ i se ere s4
$tie pe ]eno!ont !in Bi?an2 $i 8e!ro !el Corral" Da4 ar srie
!espre Eshil sau ShaPespeare' nu l#ar &ai iti ni&eni" De aeea
nii 3a?etarul nu#$i &ai ite$te lasiiiJ ni&eni n#ar aAea
Bn!r4?neala s4 onteste 4 i#a itit" Aestea sunt p4atul' ten#
ta2ia' pri&eE!ia $i D&area pro94H a 3a?et4riei literareJ !ar
Hu=leS n#a ratat Bn aeast4 Bnerare" Gra9a lui are $i alte
au?e' &ai in!istinte $i &ai Aeri!ie"
E' Bnainte !e toate' un &are 4l4tor' $i un 4l4tor are ite$te
pe !ru& Encclo"aedia Critannica$ Un o& !ei are e !ispus
s4 Aa!4 ori:n! ine!itul $i proasp4tul F !ar 3ata s4#$i in#
terprete?e e=perien2ele altfel !e:t to2i aei ari s#ar a<la
Bn aeea$i situa2ie a el' pentru 4 or!inea su9ietelor !intr#o
enilope!ie nu e nii lo3i4' nii istori4' nii si&9oli4'
i al<a9eti4" Un o& are a BnA42at s4 se 3:n!eas4 la Dart4H
!up4 e a 3:n!it la Daru$H' iar &ai Bnainte la Da&i94H F <i2i
si3uri 4 Aa 3:n!i ori:n! ori3inal $i <ante?ist" Da4 un ase#
&enea o& ar r4&:ne Bn 9i9liote4' n#ar putea o&pune !e:t
ataloa3e" Dar Hu=leS este sriitorul are 4l4tore$te &ai
&ult $i &ai siner !e:t oriare altul" Mi#s antipatii autorii
<rane?i AoiaEori' ari 4l4tores !in sno9is&' !in lips4 !e su9iet
sau !intr#o asuns4 a&9i2ie na2ional4" Hu=leS 4l4tore$te
(0.
pentru on<ort' pentru si&pla 9uurie !e a Ae!ea soarele Lpe
are nu#0 poate Ae!ea la Lon!raK $i pentru a#$i satis<ae &i#
ile lui pasiuni% :teAa ta9louri' :teAa oline' :teAa s4pt4#
&:ni !e 9aie !e soare" E un a!eA4rat s"ortsman$
Nu 4l4tore$te nu&ai u si&2urile' !e$i e un &are iu9itor
al on<ortului <i?i" Bn pa3inile lui ele &ai 9une !e 4l4#
torie L<ie !in :esting -ilate sau Along the +oad), Bnt:lne$ti
la <iee pas Bntre94ri sau re<le2ii estetie $i etie are tr4#
!ea?4 D3ra9aH lui !e a Bn2ele3e instantaneu eAa autenti
L4i are oroare !e she&e <or&aleK $i' Bn aela$i ti&p' eAa
ine!it" i#a e!uat ast<el spiritul Bn 4l4torie' Bn:t Bn ele
!ou4 s4pt4&:ni petreute Bn In!ia a Bn2eles &ai &ult $i &ai
9ine !e:t al2ii' ari au lurat aolo o Aia24 Bntrea34" :es-
ting 1ilate e' !in aest punt !e Ae!ere' o arte saAuroas4 $i
uni4" Ai aeea$i i&presie !espre lu&e L4i e o 4l4torie Bn
Eurul 3lo9uluiK F pe are o ai $i !espre opera lui Hu=leS%
4 e pro!i3ios !e !iAers4 $i totu$i a3rea9il aeea$i" Citi2i
pa3ina un!e un prieten in!ian Bi re<u?4 inAita2ia la &as4
pentru 4 se te&ea 4 nu Aa $ti s4 &4n:ne F $i Ae2i Bn2e#
le3e !e e Gan!hi spune 4 !o&ina2ia en3le?4 !e3enerea#
?4 rasa in!ian4' $i Ae2i Bn2ele3e o&ple=ele !e in<erioritate
$i reAolta lui Cain" Ce ui&itor !e aela$i r4&:ne o&ulR Ce
&inunat surprin!e Hu=leS' <4r4 pe!a3o3ie $i <4r4 anali?4'
u&anitatea" Bntr#o serie a&e2itoare !e oa&eni $i peisaEe F
ai i&presia 4 $i talentul lui !e ro&anier' $i <on!ul s4u eseis#
ti sunt ine&atie" Mi se pare' !i&potriA4' stati' lasi%
aelea$i tipuri Le=at trei% <e&eia la trei?ei !e ani' ere#
9ralul t:n4r $i !ei interiori?at' inapa9il sa o&unie' ina#
pa9il s4 a2ione?e $i raisonneur-u[, iu9itor !e !ra3oste' !e 4r2i
9une $i Ain 9un' iu9itor pentru 4 le#a i3norat p:n4 atuni'
sau a su<erit !e pe ur&a lor' sau le#a Bn2eles prostKJ ae#
lea$i B&preEur4riJ aelea$i on<lite" Toate ro&anele lui Hu=#
leS' patru la nu&4r' s#ar putea re!ue la una !in nuAelele lui
!in Criefcandels$ i Bntrea3a lui literatur4 se poate re!ue
(0;
*:+%EA ELIA,E
la o pa3in4 riti4 !in 1ro"er Studies$ Iar !a4 a$ tra!ue sau
a$ re?u&a aea pa3in4' A#a2i ui&i :t !e plat4 ar p4reaJ Bntr#a#
t:t e !e uluitoare $i !e autenti4 ori3inalitatea lui Hu=leS"
8ri&ul ro&an al lui Al!ous Hu=leS' pu9liat Bn noie&9rie
0+(0 u titlul iu!at !e %rome 2ello7 Lla Chatto an! Nin!us'
Lon!on' un!e $i#a tip4rit apoi toate 4r2ileK' ne intro!ue !i#
ret Bn saAuroasa 3alerie !e personaEe $i tiuri' 4reia ro&a#
nele e Aor ur&a nu Aor a!ue !e:t retu$ari $i a&pli<i4ri"
Cel !int:i pe are Bl unoa$te& e Denis' t:n4r poet' !r43u2
$i ri!iol' e&otiA $i talentat' inapa9il s4 o&unie' nii u
su<letele' nii u Bnt:&pl4rile" Bl ur&4re$ti !e#a lun3ul tu#
turor episoa!elor $i surpri?elor are onstituie su9ietul unui
ro&an !e Hu=leS' $i#0 !esoperi Bntot!eauna <4r4 pri?4 !ire#
t4 asupra unui <apt' inapt s4 interAin4 Bn realitate' inapa9il
s4#i o&unie po<ta sau !e?3ustul sau' inapa9il s#o ue#
reas4 sau s4#i re?iste" Un ere9ral e !esin!e !in ro&antii
$i !in Gour&ont' <4r4 Bn!oial4' !ar inontesta9il superior La
tehni4 literar4K elorlal2i ere9rali to&ai prin ri!iolul $i tra#
3iul autenti pe are le o&uni4 pre?en2a sa" Ri!iol pen#
tru 4 antiro&antiul Hu=leS nu pier!e niio!at4 prileEul !e
a lu&ina pie?i$ <aptele unui o& prea &ult interiori?at' unui
o&#reier' ali&entat !e preEu!e42ile LpreEu!eata purit42ii'
a a9solutului' a i!ealuluiK unui o& are e inon$tient !e a9#
sur!itatea e=isten2ei sale nu&ai pentru 4 plea4 !e la pre&i#
se a9sur!e% eul puri<iat' eul !ialeti' eul i!ee#<or&4 F $i
st4ruie u orie hip s4 le ur&e?e $i sa le reali?e?e Bn Aia24"
i totu$i' tra3i Bn aeast4 <4r4 !e Aoie i?olare a sa Bn &iE#
loul <aptelor $i oa&enilor' are Bl tentea?4' <ire$te' pe are
ar Area s4 le B&9r42i$e?e sau sa le respin34' s4 le proAoae
sau s4 le su<oe F $i <a24 !e are totu$i nu poate lua !e:t
o inert4 atitu!ine :teo!at4 BntoA4r4$it4 !e la&ent4ri' :te#
o!at4 !e re<le2ii $i rese&nare" Inapaitatea !e a proAoa
F orie' o stare su<leteas4 sau un eAeni&ent F' inapai#
tatea !e a o&unia' !e a !a $i pri&i' !e a ie$i !in sine
(0,
Bntr#un <el sau altul F iat4 un a!&ira9il punt !e pleare
pentru o a!eA4rat4 <ilo?o<ie" Hu=leS a re?olAat pro9le&a
ne3liE:n!#oJ personaEele lui o aept4 supersti2ios sau o ri#
!iuli?ea?4" O sin3ur4 e=ep2ie% Theo!ore Gu&9ril Xunior'
!in Antic Ha, are i?9ute$te s4 sape !e parali?ia ere9ra#
lis&ului $i inapaitatea interAenirii Bn Aia24 F printr#o 9ar#
94 <als4" tiin!u#se altul, u o <i3ur4 noua $i ute?4toare'
neunosut !e prieteni $i <4r4 risul unei autoritii :t ti&p
se a<la Bntr#un trup str4in F Gu&9ril e o9ra?ni' pro&pt'
ueritor' Aitorios" E 94r9atul" De!u9larea aeasta e !e
alt4 natur4 !e:t unosutele onstru2ii psiholo3ie piran!e#
liene" E o pose!are &a3i4 a altui trup' eAa a Bn ,r$ :e6ll
sau Bn A.atar a lui Theophile Gauthier Luna !intre ele &ai
&a3ni<i ratate 4r2i' !in au?a literaturi?4rii eiK' eAa Bn
sensul poAe$tilor in!iene !e "ara6aa"ra.esha, a!i4 Darta
!e a intra Bn alt trupH' $i pe are ititorul european le poate
34si Bn tra!uerile ilului lui 7iPra&a"
Dar solu2ia aeasta a lui Gu&9ril' !e$i per<et oerent4
L4i !eorul in<luen2ea?4 enor& a2iunea' $i <ieare $tie
4 la 9al &asat a2ionea?4 a un Don Xuan rapaeK e <ati#
e Bn ro&anul lui" Bn are to2i ere9ralii ontinu4 a r4&:ne
aei tri$ti $i ri!ioli i?ola2i' u toate e<orturile !e a o&u#
nia u eilal2i $i !e a rea eAeni&ente" 8hilip Charles' !in
1oint %ounter 1oint, e !estul !e unosut a s4 &ai <ie
neAoie !e a st4rui"
So3an' !in %rome 2ello7, e iar4$i un personaE pre?ent
Bn toate ro&anele lui Hu=leS $i' pe :t se pare' tipul epiu#
reului#u&anist pe are autorul Bl soote$te superior tuturor
94r9a2ilor' superior ere9ralului pentru a poate a2iona' su#
tit !e orie 9araE psihi sau i!ealJ superior 9rutei pentru 4
!e3ust4 ra<inat e=isten2a' Bi apreia?4 poe?ia $i re<letea?4
li9er asupra sor2ii $i ira2ionalului e=isten2ei" A$ spune 4
Hu=leS B$i repet4 neBnetat personaEul aesta to&ai pentru
(0/
*I+%EA ELIA,E
4 e sin3urul prin uA:ntul 4ruia B$i poate &4rturisi D<ilo#
?o<iaH sa"
De aeea' ele &ai &ulte !in &onoloa3ele aestor rai-
soneur-i &o!erni sunt <atie' se inte3rea?4 aneAoie Bn strutu#
ra ro&anului" Ei re<letea?4 $i e=pli4 a2iunea Bnto&ai
a Bntr#unui !in eseurile lui Hu=leSJ !e <apt' :teAa !in apolo#
3iile lui So3an Lasupra on<ortului' !e pil!4K le re34si&'
u e=presii aproape i!entie' Bn alte Aolu&e !e eseuri Lon<or#
tul' Bn 1ro"er Studies)$ Oa&enii ae$tia au aEuns aproape
to2i Lu e=ep2ia lui Ra&pion' !in %ontra"unct, are e opi#
at prea slu3arni !up4 La>rene#o&ul a s4 &ai poat4 p4s#
tra D<ilo?o<iaH lui Hu=leSK la onlu?ia 4 e=isten2a' a atare'
e ino&prehensi9il4 $i ira2ional4' 4 Bntre episoa!ele ei nu
e=ist4 o le34tur4 au?al4' lo3i4' ontinu4' i ele se ur&ea?4
prin ha?ar!' Bn <:$ii !isontinue' <4r4 nii o &otiAa2ie ra2io#
nal4" Hu=leS' Bntre Aariatele sale leturi' a Bnt:lnit <ire$te $i
realis&ul <ilo?o<i al lui Bertran! Russell $i Nhitehea! $i
a !esoperit' pro9a9il u 9uurie' ritia no2iunii !e au?ali#
tate' preu& $i Bnlouirea no2iunii !e <apt sau o9iet prin
eea e <ilo?o<ia en3le?4 nu&e$te e.ent DeAeni&ent' eea
e are lo Bntr#un anu&it &o&ent Bntr#o anu&it4 e=isten24H"
Strutura ro&anelor lui Hu=leS e strutura DeAeni&ente#
lorH lui RussellJ u sin3ura !eose9ire 4 ro&anierul p4strea#
?4 o anu&it4 e&o2ie Bn <a2a aestei ino&prehensi9ilita2i'
aestui Eo ira2ional LBn aparen24K are e Aia2a o&ului lao#
lalt4 u Aia2a totului"
Anali?a2i su9ietul ori4ruia !intre ro&anele lui' $i Ae2i
Bnt:lni aeea$i linie <r:nt4 !e &ai &ulte ori !e 4tre Bnt:&#
pl4ri nea$teptate' stupi!e' <4r4 rost $i <4r4 &otiA" Bn aeast4
priAin24' Antic Ha e o apo!oper4" Dra3ostea !intre Gu&9ril
$i E&ilS F at:t !e proasp4t4' !e Di&e!iat4H' !e u&an4' le#
3at4 prin &u?i4 $i prin 3hiire' o !ra3oste !e a&ara?i are
se Aestea !ra3oste !e a&an2i !ante$ti F a <ost ri!iol ur&a#
t4' e=asperant !e ri!iol' nu&ai pentru 4 Bn !ru& spre 3ar4
(0+
Gu&9ril a Bnt:lnit pe Aehea uno$tin24 !na 7iAeash' $i n#a
aAut uraEul s4 se !e?9are !e ea' i a petreut !up4#a&ia?a
Bn pli&94ri $i Aor9e inutile" E Bn aest episo! o tra3e!ie pe
are Hu=leS o tratea?4 u o !isre2ie $i o so9rietate &4iastr4"
Dna 7iAeash Lare nu e lipsit4 !e ase&4nare u !na Ni&9ush
!in %rome 2ello7, u La!S Tanta&ount !in 1oint %ounter 1oint
$i e i!enti4 u !na Al!>inPle !in saAurosul ro&an Those
Carren Lea.es) Bntruhipea?4 tot eea e e &ai <rau!ulos
$i &ai neAroti Bn <e&eia en3le?4 onte&poran4' toat4 psiho#
lo3ia ei !e po?a' e&<a?4 $i sno9is&' ri!iolul $i o9oseala
ei' &ai ales o9oseala' onta3ioas4 $i !epri&ant4" i aeasta
!na 7iAeash Bnt:lne$te pe Gu&9ril to&ai :n! el 34sise
eea e !4!ea un sens e=isten2ei lui a&or<e $i rese&nate'
:n! 34sise pe E&ilS $i 34sise !e ase&enea $i uraEul s4
o ur&e?e" Ce i!ioat4 oini!en24' e surprin?4toare pre!are
!in partea lui Gu&9ril' e <ru&oas4 !ispari2ie a E&ilSei F
nu&ai srisul lui Hu=leS o poate re!a' Aiu $i ironi' u aea
i&ens4 triste2e 9ritani4 a o&ului inteli3ent $i so9ru" Da4
n#ar <i <ost !e:t aest episo!' $i Antic Ha ar <i &eritat !e#
si3ur !reptul la &arile 4r2i &o!erne"
"""Bn <a2a tuturor aestor Eouri ira2ionale !e <or2e' !e Bn#
t:&pl4ri' !e noro' raisonneur-[A lui Hu=leS 34se$te pri#
leEul s4#$i e=erite asu2i&ea $i ori3inalitatea 3:n!ului" Dl
Car!an' !in Those Carren Lea.es, e poate el &ai reu$it $i
sin3urul Aiu' autenti' !intre at:tea personaEe ratate"
Dl Car!an e' a Bntot!eauna' un 94r9at aproape 94tr:n' in#
struit $i ironi' iu9itor !e on<ort' !e lene' !e Ain 9un $i !e <e#
&ei" Ceea e Bl !esparte !e ole3ii lui Anatole 1rane' !e
pil!4' e o anu&it4 pu!oare <a24 !e sine $i !e treutul lui' o
!isre2ie $i o 9un4tate nealterat4 !e lun3a Aia24 !e para?it pe
are o !ue' $i un si&2 tra3i al e=isten2ei are Bn anu&ite
lipe' !eisiAe' Bl shi&94 !intr#un personaE bon .i.ant Bntr#un
9iet o& !e ni&i' 94tut !e neAoie $i !e nenoro"
(()
*I+%EA ELIA,E
Dl Car!an e o&ul surpri?elor" Cre?i 4 l#ai intuit per<et
!up4 ?ee pa3ini' $i iat4 4 la pa3ina 0)) Bl !esoperi poet'
iar la pa3ina -)) o& !e o&enie" Hu=leS B$i unoa$te 9ine
&anualul !e psiholo3ieJ $tie 4 oa&eni !intr#o 9uat4 nu
sunt !e:t Bn 4r2i" Dar $tiin2a aeasta nu#0 aEut4 Bntot!eau#
naJ Bn <ieare ro&an' Bnt:lne$ti personaEe ar9itrare' onstruite'
liAre$ti F pe are le uno$ti pentru 4 au 3riEa s4 spun4
Bntot!eauna e 3:n!es' e si&t $i e Aor s4 <a4' !ar pe are
nu le intuie$te a personaEe to&ai pentru 4 sunt un &o?a#
i !e st4ri' iar nu oa&eni" Sunt $i a?uri ratate !e<initiA' u&
e !l ElAer !in Those Carren Lea.es$
Inontesta9il Bns4 4 3aleria lui !e personaEe e una !in#
tre ele &ai ori3inale $i &ai Aii !in ro&anul en3le? onte&#
poran" Burlap' ?iaristul !in 1oint %ounter 1oint, e nu&ai unul
!in aele a3rea9ile ariaturi &o!erne' Aitorioase $i Aaue'
&i&:n! ontinuu o i!ee sau o atitu!ine' loAae $i &e!io#
ru' !e o Bnsp4i&:nt4toare Aul3aritate senti&ental4" Apoi'
naturalistul Shear>ater' !in Antic Ha, el &ai reu$it perso#
naE !e t:n4r saAant !in ro&anul &o!ern' !eliios Bn 3a<e'
i&pun4tor Bn sineritate' si&plu $i tra3i Bn i?olarea lui neu#
&an:' Bn optia lui !e 9ateriolo3 $i <i?iolo3ist" A&:n!ou4
aeste personaEe' ur&:n! siste&ul lui Hu=leS' B$i au repre#
?entan2ii lor Bn toate ro&anele" De <apt' se pot <oarte 9ine
shi&9a !in arte Bn arte' <4r4 a a2iunea s4 su<ere" Aela$i
luru u <e&eile hu=leriene' saAuroase Bn pen!antis&ul $i
stupi!itatea lor $i !espre are tre9uie neap4rat s4 &ai spune&
eAa Bnainte !e a tree la anali?a eseistului Hu=leS"
8siholo3ia unei Bntre3i epoi F !o&inate sau el pu2in o#
lorate !e in<luen24 <e&inin4 F se !esoper4 Bn &iile !ra&e
$i lun3ile onAersa2ii ale <e&eilor lui Hu=leS" Cu <oarte rare
$i <er&e4toare e=ep2ii LMarS' so2ia lui Ra&pion' !in 1oint
%ounter 1oint, $i E&ilS !in Antic Ha) <e&eile lui sunt Bnsp4i#
&:nt4toare !e Aaue $i <rau!uloase" Mai ales :n! Bnep a
B&94tr:ni' :n! Bn2ele3 4 pasa3erele <ar&ee !e super<iii
((0
s#au irosit' 4 nu &ai pot rea o at&os<era !e sen?a2ii' !orin#
2e $i !eoruri F $i 4 tre9uie s4 apar4 Bn <a2a o&ului' iar nu
<e&eie Bn <a2a 94r9atului"
Nu &4 interesea?4 !a4 Hu=leS are sau nu !reptate s4 Eu#
!ee ast<el" O9serA Bns4 a un3hiul aela trist $i riti su9 are
priAe$te <e&eia i#a Bn34!uit s4 !esopere Lal2ii ar spune s4
ree?eK tipuri noi' &ai &ult sau &ai pu2in i3norate !e ro&an#
ieri' Bn loul <e&eii#Bn3er' <e&eii 9rute' <e&eii &e!iore'
sau perAerse' sau sterpe' sau isterie F iat4 a!&ira9ile perso#
naEe are &i&ea?4 r:n! pe r:n! toate aeste tipuri' r4&:n:n!
Bns4 tot at:t !e inor3anie' !e a&or<e $i !e preare a o
a!olesent4"
Nii o e=perien24 nu le shi&94 strutura lor &i&eti4J
nii o reAela2ie nu le nuleea?4 o personalitateJ pot iu9i $i
pot urB' !ar o <a inhoat $i uni!i&ensional' a o a&i94"
Se pare 4 Hu=leS <ae aeast4 !eose9ire Bntre se=eJ pe
:n! 94r9atul poate BnA42a eAa !in Aia2a Lhiar !a4 nu o Bn#
2ele3eK' <e&eia nu BnAa24 ni&iJ ea tr4ie$te prin tropis&e"
C:n!Aa o on!ueau instintele' $i atuni era o a&ant4 per#
<et4 sau o &a&4 <4r4 prihan4J au&' Bn seolul al 66#lea'
e on!us4 !e tropis&e soiale' !e &o!e' !e i!ei ne!i3era#
te' !e senti&ente <atie"
Alterarea <e&eii &o!erne e per<et surprinsa Bn lun3a lis#
t4 !e &anii' !e i!eolo3ii $i neAro?e are al4tuies laolalt4
itinerarul unei <e&ei#&o!el !in elita seoluluiJ una e &on#
!en4 $i po?ea?4 Bn Caterina ea Mare' alta e o r4?Ar4tit4
B&potriAa soiet42ii' alta lupt4 pentru !repturile pisiilor'
alta srie ro&ane psiholo3ie' alta stu!ia?4 astrolo3ia a
s4 :$ti3e la urse' alta e preoupat4 !e pro9le&a <eriirii'
alta se Bn!r43oste$te !e un ro&anier $i Area s4 reali?e?e
perehea i!eal4' tot soiul !e i!ei <i=e' !e Di!ealuriH' !e pro<e#
2ii $i &isiuni' Bn realitate si&ple olae !e salAare' prin are
Bnear4 s4 supraAie2uias4 at:tea &ii !e <4pturi are Aor
neap4rat s4 ai94 o Aia24 interioar4' un sop Bn Aia24' o oper4
(((
*I+%EA ELIA,E
!e B&plinit $i o i!ee are s4 le !ea i&presia 4 au pentru e
&uni $i pentru e se a3ita"
Mai !epri&ate sunt <e&eile are Bnep a B&94tr:ni" Se tre#
?es !eo!at4 sin3ure' ire&e!ia9il sin3ure' Bntr#un !eor Ae$#
te! $i o9osit' <4r4 o a<e2iune siner4 Bn Eurul lor' pentru 4
n#au 4utat niio!at4 a<e2iunea' :n! erau tinere $i <ru&oase'
i nu&ai a!&ira2ia loAae' elo3iul poleit $i slaAia iporit4"
Dar Al!>inPle' !in Those Carren Lea.es, e un personaE
aproape tra3iJ spun DaproapeH' pentru a !na Al!>inPle e
per<et inon$tient4 !e sin3ur4tatea are o a$teapt4' n4!4E#
!uie$te Bntruna 4 ser9area Aa Bnepe !in nou' 4 Aor Aeni
al2i 94r9a2i inteli3en2i ari s4 o a&u?e la &as4' al2i 94r9a2i
<ru&o$i pe ari s4#i poat4 ueri' alte a!olesente pe are
s4 le patrone?e $i s4 le hinuie stupi!J 4 Aa Aeni Bntot!eau#
na alteAa' alteAa nou $i a&u?ant' are s4 n#o lase sin3u#
r4 nii o lip4' are s4#i preoupe &intea hiar atuni :n!
!oar&e" Ce <antasti4 para<ernalia !e &4$ti' senarii $i !ra&e
&ontea?4 aeast4 <e&eie a s4 poat4 supraAie2ui' e re3ie
i&perialist4 e=erit4 ea asupra unosu2ilor $i serAilor a
s4 o a&u?e neBnetat""" i totu$i' Bntr#o ?i' r4&:ne sin3ur4J
p:n4 $i Irene' nepoata' o p4r4se$te" E a o !i&inea24 !e iarn4'
!up4 9al $i !up4 $a&panie F $i !na Al!>inPle nu &ai e
t:n4r4 a s4 poat4 !or&i"
8ersonaEul aesta e lurat !e Hu=leS u o <ine2e $i o !isre#
2ie re&ara9ile la un ironist at:t !e <ail" Dna Al!>inPle
putea aEun3e ori:n! ariatur4% u <ieare nou4 uno$tin24
Aenit4 Bn Aila ei !in 7e??a' !na Al!>inPle se putea !estr4&a
Bn alte ?ei !e <a2ete' ontra!itorii $i ri!iole F $i Bn loul
tra3iei Lilian Al!>inPle putea ap4rea o <anto$4 a Gra2ia
!in T7o or Three 5races$
Gra2ia aeasta e o ariatur4 se&ni<iatiA4J ea aEun3e Bntot#
!eauna eea e Area Lsau Bn2ele3e ea 4 AreaK 94r9atul u are
tr4ie$te" 8ri&e$te orie $o are#i ur&4 iner2iaJ &i&ea?4 orie
personaE are si&te 4 are sues &on!enJ B&pru&ut4 $i re#
((-
pro!ue tot" 1ire$te' ea apar2ine aelei lase !e <e&ei in<erioa#
re $i totu$i !e Delit4H are al4tuie$te &aterialul lui Hu=leS" Dar
autorul' Bn alt4 parte' ne las4 s4 Bn2ele3e& 4 &i&a $i Aaui#
tatea onstituie Bns4$i strutura su<letului <e&ininJ hiar ea
&ai u&il4 so2ie !e &ahala &i&ea?4 o alt4 personalitate' a
so2ului' a a&antului sau a atri2ei !e ine&ato3ra<"
Mai i?9utite sunt' su9 pana lui Hu=leS' <e&eile are nu &ai
pot &i&a ni&i' pe are nu le &ai a&u?4 ni&i' are unos
totul' au 3ustat !in toate' $i#$i pli&94 s"leen-.l peste tot'
<4r4 a aAea uraEul s4 !ispar4' <4r4 s4 se Bn!ure s4 se !espart4
!e ele e le#au a&u?at :n!Aa $i <4r4 s4 <a4 un e<ort !e
lui!itate $i !ep4$ire"
Ast<el e !oa&na 7iAeash !in Antic Ha, ioan4 per<et4
a <e&eii an3lo#sa=one !in epoa 0+()#0+-)' are a Bnerat
e&aniparea prin partiipare la toate Aiiile $i ara3hios#
l:urile 94r9a2ilor' <e&eia !e lu9 $i !e enalu literar' <e&e#
ia are 9ea alooluri tari $i Eoa4 9ri!3e a s4#$i !oAe!eas4
autono&ia' se B&perehea?4 la Bnt:&plare "our e"ater le
bourgeois $i <ae literatur4 $i 3a?et4rie a s4 ilustre?e e3a#
litatea se=elor $i inteli3en2elor" C:n! se Aa srie istoria aes#
tei epoi' ro&anele lui Hu=leS Aor sluEi $i !e !ou&ente
pentru reonstituirea e&anip4rii <e&inine' u toate neAro?e#
le $i epaAele la are au !at na$tere"
Ceea e irit4 a!esea Bn pro?a lui Hu=leS e <ailitatea u are
?u3r4Ae$te $i#$i &i$4 personaEele' &ai ales <e&eile" In!e#
&:nate u& e Bn 34sirea epitetelor#/ro>Aa///e.' se las4 on#
!us !e su3estia lor <oni4' !e e<erAesen2a lor instantanee'
$i !intr#un o& soate o p4pu$4 4reia i se A4! toate Bnheie#
turile' $i leiul' $i t:r:tele" M4 Bntre9 !a4 !e<etele aes#
tea nu se !atores u&Aa onstru2iei 3a?et4re$ti $i liAre$ti
a lui Hu=leS' i&9ol!ului !e a 3enerali?a $i tra3e onlu?ii
pripite' pe are Bl are orie a&ator !e leturi psiholo3ie"
De talentul s4u !e ro&anier re! 4 nu se poate aAea Bn!o#
ieli" C4 a <ost in<luen2at !e XoSe' !e La>rene' !e 8roust F
((*
*I+%EA ELIA,E
aeasta nu Bnsea&n4 ni&i" Interesant e <aptul 4 n#a <ost
in<luen2at !e al2iiJ eea e Bnsea&n4 4 in<luen2a n#a <ost !e#
:t o luare !e uno$tin24 !e eea e era !eEa Hu=leS' a teh#
niian al ro&anului" Un autor are reea?4 pe o !n4 Al!>inPle
$i 7iAeash' al4turi !e at:tea alte personaEe Aii' repre?entatiAe
$i <asinante' e &ai presus !e orie in<luen24" Chiar :n! e
Aor9a !e in<luen2a propriilor lui teorii estetie $i pre!ile2ii
psiholo3ie"
Dintr#un le=ion 9io3ra<i a&erian' a& a<lat 4 Hu=leS se
pre34tea pentru &e!iin4' !ar o or9ire proAi?orie !e trei ani
0#a B&pie!iat s4 se !e!ie stu!iilor $tiin2i<ie" Al!ous n#a aEuns
saAant a <ratele lui' Xulian Lale 4rui 4r2i' Bn trea4t s4 <ie
?is' sunt str4luitor sriseK' !ar a p4strat pentru $tiin24 $i u#
rio?itate' $i &ult4 si&patie" Bn ro&anele lui' sien2ia2ii sunt
nelipsi2i" 1ra?a lui e a3rea9il olorat4 u ei &ai straniu
re9ar9atiAi ter&eni 9iolo3ii $i <i?io#hi&ii" 7or9e$te !e
$tiin24 u un aer !e inti&itate suspet4 Lnu uita2i 4 e un
neo9osit ititor al Enilope!ieiK' Bn are :teo!at4 reu#
no$ti un entu?iast desabuse, iar :teo!at4 un !iletant auto#
!i!at !esoperitor !e prea &ulte A&erii" E inti&itatea
aelora ari nu se &ai te& $i nu se &ai las4 i&presiona2i
!e a9solutul $tiin2ei' :n! re! 4 au !esoperit al4turi sau
!inolo !e $tiin24 alte a9soluturi"
Hu=leS n#a aEuns saAant' i eseist $i 3a?etar" Bn a<ar4 !e
1ro"er Studies, toate elelalte Aolu&e !e eseuri ale sale nu
sunt !e <apt !e:t s"icilegium !e artiole" Ulti&ul ap4rut
(*usic at Night, 0+-0K uprin!e F !in aest punt !e Ae!ere'
al artiolului s4pt4&:nal sau oti!ian F a!eA4rate apo!o#
pere" Bu42i surte' inisiAe sau 3eneroase' u o sin3ur4 i!ee
sau un sin3ur para!o= F srise u o si&plitate retilinie' u
o 3ra2ie $i per<e2iune inaesi9ile elorlal2i L$i sunt &ul2i
$i &ariK esei$ti en3le?i"
1aptul !e a <i srise pentru a <i itite una :te una nu le as#
un!e oeren2aJ !ar un3hiul su9 are priAe$te autorul un
((.
o9iet sau o e=perien24 e un un3hi propriu artiolului sris
Bn aea ?i" Chiar ea &ai 3ran!ioas4 i!ee Lu& e ea a haru#
lui' Bn 1ro"er Studies) e e=pri&at4 !in un3hiul unui srii#
tor !e artiol' are se a!resea?4 unui pu9li a&or<' pe are
nu#0 unoa$te' $i Bntr#o anu&it4 pa3in4 a &a3a?inului' pe
un anu&it nu&4r !e r:n!uri" E o opti4 spei<i4 <oileto#
nistului sau 3a?etarului F eea e <ae' !e alt<el' a Aolu#
&ele lui !e eseuri sa <ie at:t !e <asinant srise' !e o le#
tur4 <ail4 $i plin4 !e surpri?e"
MiEloul el &ai si&plu !e a 3:n!i asupra lururilor $i
a o&unia re?ultatele e D3losaH $i Dprete=tulH' are nu#2i
er o responsa9ilitate total4' nii Bn!elun34 <a&iliaritate u
o9ietul F i nu&ai oareare spontaneitate Bn asoia2ii' e=#
pri&are pro&pt4 $i un latent spirit !e <ron!a" Aerul !e3aEat
!e i&proAi?a2ie aEut4 s4 se streoare ele &ai per<i!e 9las<e#
&ii' a $i ele &ai ri3uroase astit42i pe un plan !e !ou&ent
oti!ian" Ceea e onstituie <ar&eul $i atra2ia aestor speii
!e riti4 $i eseu e' a& spune' un soi !e laici&are a a9solu#
tului' !e Bn!ep4rtare a preli&inariilor asetie $i sare ale &un#
ii !eAoteJ se ata4 pro9le&e $i se o<er4 re?ultate u o in!epen#
!en24 super94 !e eea e au lurat pre!eesorii $i onte&poranii"
Eseul <ae aesi9il4 o pro9le&ati4 &isterioas4 $i !ep4rta#
t4 laiuluiJ pro9le&e <ilo?o<ie' are er o anu&it4 ase?4
!ialeti4' un lun3 antrena&ent $i o !ureroas4 e=perien24
F pro9le&e &orale' estetie' $tiin2i<ieJ are' toate' nee#
sit4' !a4 nu o speiali?are' el pu2in o asensiune 3hi&#
poas4 p:n4 la un hotar !e ertitu!ini' !e un!e onte&pla#
rea e posi9il4 $i <ireas4"
Hu=leS' are !in e&aniparea lui !e a9solut B$i <ae o 3lo#
rie $i un Bn!reptar' Bnear4 a<larea unui alt riteriu a9solut
L4i alt Da9solutH Bi e inaesi9ilK Bntr#un ehili9ru !e pro#
por2ii $i saAoare u&an4" ReBntoarerea lui Hu=leS la un nou
u&anis& e per<eta B&plinire a atiAit42ilor !e laii?are F
((;
*I+%EA ELIA,E
orespun?:n! e=perien2elor !e DapropiereH <4r4 pur3atoriul
e<orturilor sus2inute F pe are le#a !es<4$urat' str4luit' Bn
ulti&ii ?ee' !oispre?ee ani" 8rea inteli3ent a s4 r4&:n4
Bn e&pirie' prea lui! a s4 se rese&ne?e la a<a9ula2ii' prea
&o!ern a s4 renun2e F Hu=leS B$i 34se$te puntele !e spri#
Ein Bntr#un u&anis& septi prin e=perien24 $i reAolu2ionar
prin propuneri" De alt<el' laii?area o&plet4 a o&ului se
Bnheie u ten!in2ele reAolu2ionareJ !e un!e' anu&ite reie#
re Bnear4 o reBntoarere prin !e&iur3' prin o&ul reator'
prin 3eniu"
Neou&anis&ul lui Hu=leS se 34se$te or3ani?at Bn seria
!e eseuri intitulate 1ro"er Studies, spre !eose9ire !e elelal#
te Aolu&e !e note $i i&presii' !e 3lose $i prete=te' 'n the
*argin, Along the +oad, *usic atNight$ E un Aolu& sris
a s4 <ie itit a o arte' u stu!ii lun3i $i u oareare 9i9lio#
3ra<ie" E 4utarea o&ului nou' nu prin teolo3ie $i lasiis&'
nii prin istorie $i psiholo3ie &e!ieAal4 F i prin soiolo3ie
$i psihanali?4' prin eu3enie $i pe!a3o3ie &o!ern4" Gre$elile
soiet42ii &o!erne' spune Hu=leS' i?Aor4s' toate' !in !i#
oto&ia esen2ial4 a spiritului &o!ern% pe !e o parte' spiri#
tul Aie2ii asoiate u supersti2iile $i 9alastul Aul3ar' inert'
ostil ori4rei shi&94ri esen2iale F pe !e alta' spiritul teh#
niienilor' ari uit4 o9ietul stu!iilor lor' se !e?interesea#
?4 !e reAolu2ia &oral4 $i soial4 la are ar tre9ui s4 on#
tri9uie e<etiA $i ur3ent &una lor' pier! si&2ul ansa&9lului
$i' eea e e &ai 3raA' uit4 o&ul" DA!eA4ratul stu!iu al o&e#
nirii e o&ulH' B$i a&inte$te Hu=leS !e senten2a lui 8ope" i
se a!resea?4 o&ului a atare' Eu!e:n! eea e s#ar putea
<ae u pu2in4 9un4Aoin24 $i pu2in uraE' $i e a!&ira9il4 ar
aEun3e e!ua2ia !a4 pe!a3o3ia ar 2ine sea&a !e reentele
!esoperiri asupra inon$tientului"
8untul !e pleare al lui Hu=leS e 4 s#au <4ut Bn ulti#
&ele !eenii o serie !e i&portante !esoperiri asupra o&ului'
((,
are au r4&as totu$i neapliate Bn Aia2a soial4 $i ehili9ra#
rea interioar4 a in!iAi!ului &o!ern" 84str:n!u#$i u iste2i#
&e loul Bntre utopi$ti $i septii' Bntre tehniieni $i !iletan2i F
Hu=leS reunoa$te 4 o&ul &o!ern a !esoperit !eEa :te#
Aa noi 9a?e pentru l4!irea noului u&anis&" Da4 n#ar <i !e#
:t si&2ul on<ortului F u toat4 estetia $i eono&ia lui F
$i Bn4 ar <i &ult" 8entru 4 un nou u&anis& tre9uie s4 plee
nu !e la o&ul pri&itiA sau o&ul iAili?at' !e la o&ul teo#
lo3i sau o&ul e=perien2elor o&uniste F i !e la un o&
are e Bn:ntat !e &e!iul lui i&e!iat' are pose!a $i 3us#
t4 on<ortul" E=tre&ele Bi repu3n4J $i asetul' $i 9estia F
$i nihilistul in!iAi!ualist' $i o&ul#&a$in4" Bi repu3n4 pen#
tru 4 nea34 !reptul o&ului la on<ortul propriu i!iosin#
ra?iilor saleJ pentru 4 sunt a9strate' <or&ale $i ine<iien#
te" Hu=leS' !intr#o ras4 !e e&piri$ti $i !intr#o <a&ilie !e
naturali$ti' nu si&te nii o atra2ie pentru o <or&ul4 Dare
nu lurea?4H (7hich does not 7or6)$
8ro3resul nu se poate reali?a prin !ep4rtarea !e la !ate#
le i&e!iateJ are' <ilo?o<i priAite' sunt ino&prehensi9ile'
ira2ionale" Dar priAite !intr#un punt !e Ae!ere oti!ian F
se re<u?a sinte?ei a9solute' per<e2iunii a9solute" Sunt a$a'
!ar pot <i eAa &ai 9ine" Bn nii un a? nu pot <i per<eteJ
!ar pot <i a&eliorate" O &entalitate !e spi2er' !e o& are
Ain!ea prin narotie $i la=atiAe' 4ruia Bi repu3n4 opera#
2ia' are nu se interesea?4 !e au?e a!:ni' !ar su<er4 $i Bl
o&p4ti&e$te pe 9olnaA' Bi o<er4 pra<uri $i ier9uri' a s4#i
a&:ne !urerea ea &are $i s4#i a!oar&4 pe ele &ii"
Dar e per<et e aest lai Bn ohet4riile lui u $tiin2a' Bn
aparenta serio?itate u are se apropie !e teolo3ie' Bn a9ili#
tatea u are suspetea?4 a9solutul' Bn r4?Ar4tita lui lui!i#
tate !e tot eea e Bl BnonEoar4 $i se s4A:r$e$te Bn Euru#i"
S4 <ii lui! !e <ars4' !ar s4 nu po2i !ep4$i nesi3uran2a 4
aeast4 <ars4 poate asun!e totu$i o tra3e!ie" U&ile $i &e!io#
I
((/
*I+%EA ELIA,E
ere senti&ente ap4t4' Bn<ri3urate !e aeast4 nesi3uran24'
o a!:ni&e $i o u&anitate surprin?4toare" O &u?i4 au?it4
noaptea' un peisaE italian' o pitur4 !e GoSa F aEun3 !eo!a#
t4 4i a9isale' antene Bntr#un spa2iu nou' rena$teri"
i te Bntre9i atuni !a4 noul u&anis& n#ar tre9ui s4 ple#
e !e la aeste &ari ti&i!it42i $i ne<ire$ti pre?en2e pe are
septiul Hu=leS nu $i le#a re<u?at $i nu le#a !e?&in2it !e#
:t Bn <a2a Enilope!iei"
4;<G
5$ 8$ %hesterton
Literatura en3le?4 a pier!ut el &ai !e sea&4 eseist onte&#
poran F iar lu&ea re$tin4' pe unul !in ei &ai pre2io$i apo#
lo3e2i ai s4i" An3lia a r4&as &ai trist4' &ai Bntuneat4 !up4
&oartea lui G" U" Chesterton" Ere?iile &o!erne se Aor putea
Bntin!e Bn Aoie" Nu le Aa &ai Bnt:&pina pana asu2it4 a lui
DG" U" CH" Nu Aor &ai Bnt:lni a!Aersarul nee3alat Bn ontro#
Aers4' inteli3en2a s4n4toas4 $i opti&is&ul !e?ar&ant al lui
Chesterton" The laughing "hiloso"her i s#a spusJ <ilo?o<ul
are r:!e Bntruna" R:!e' pentru 4 a s4pat !e su9 se&nul stu#
pi!it42ii preten2ioase' pentru 4 a !e&asat i&ensa prostie
$i nesineritatea are se asun! Bnapoia ere?iilor $i <ilo?o<i#
ilor populare" Dar r:!e Bn aela$i ti&p $i pentru 4 Aia2a
este o ro&an24' pentru 4 &iraolul se Bn<4ptuie$te neonte#
nit Bn preaE&a noastr4' pentru 4 &:ntuirea este erta"
Chesterton &4rturise$te un!eAa Bn 'rthodo! F ea !in#
t:i oper4 apital4 a lui' pu9liat4 Bn 0+)/ F a Hu=leS' Her#
9ert Spener $i Bran!lau3h au <ost aeia ari l#au Bntors Bn
teolo3ia orto!o=4" A re!eAenit re$tin' itin! toate 4r2ile
antire$tinilor" A Bneput s4 rea!4 Bn &iraol $i !o3&4'
!up4 e a s<:r$it !e itit o Bntrea34 9i9liote4 $tiin2i<i4 $i
<ilo?o<i4" Chesterton $i#a !at !e a9ia atuni sea&a a anti#
re$tinii nu ata4 propriu#?is re$tinis&ul' i onep2ia pe
are $i#o <a ei !espre re$tinis&" Creea?4 un Cristos i&a3i#
nar F $i apoi se pl:n3 4 un ase&enea Cristos nu poate
s4 BnAie a treia ?i !up4 r4sti3nire" 1ieare antire$tin are o
onep2ie personal4 asupra re$tinis&ului" 8entru unii' re$ti#
(-)
*I+%EA ELIA,E
nis&ul e o re!in24 on<orta9il4 $i Bl ata4 pentru 4 nu e tra#
3i $i pesi&ist" 8entru al2ii' re$tinis&ul e o !otrin4 u&ili#
toare' pesi&ist4 $i Bntuneat4 F $i Bl ata4 pentru 4 nu e
on<orta9il $i i!ili" Chesterton a pus Bn lu&in4 u &ult4
!i94ie $i u in<init u&or aeast4 ontra!i2ie a antire$ti#
nilor' ari lupt4 !e !oua &ii !e ani u o u&9r4' u o o"inie
a lor asupra re$tinis&ului" Orie at reli3ios este un &ira#
ol" Da4 nu e$ti !estul !e inteli3ent sau !estul !e arita9il
a s4 uno$ti aest &iraol F B2i este peste putin24 s4#2i
!ai sea&a !e el" B2i ree?i o opinie' un senti&ent sau o teo#
rie asupra lui F $i apoi te lup2i inutil a s4 !oAe!e$ti 4
aeast4 opinie' aest senti&ent sau aeast4 teorie sunt a9sur#
!e" EAi!ent 4 sunt a9sur!e" 8ro9le&a este Bns4 Bntru :t
aeste u&9re' aeste opinii personale sau ra2ionale F au !e
a <ae u re$tinis&ul' u re!in2a"""
ControAersa lui Chesterton este str4luitoare !e :te ori
se a9ate asupra aestor 3raAe pro9le&e !o3&atie" Ni&eni
altul a el' !intre onte&porani' n#a i?9utit s4 se apropie
u at:ta si&plitate $i at:ta <ante?ie !e &iraol $i !e !o3&4"
Ar3u&entele lui nii nu pot <i re?u&ate" Nu i!eea ontea?4'
i ontroAersa' a&4nuntele' psiholo3ia" Ca $i Bn !ialo3uri#
le soratie' a $i Bn Epistolele S<:ntului 8aAel F tratatele lui
Chesterton sunt str494tute !e o <erAoare $i !e o ironie are
ele sin3ure al4tuies <or&i!a9ile instru&ente &aieutie"
Bun4oar4' a s4 ite? una !in onlu?iile lui Chesterton'
el Ae!e Bn 9iseri4 sin3urul luru onsistent !in lu&ea aeas#
ta F $i e onsistent Lsu9stan2ial' or3aniK to&ai pentru 4
nu este !in aeast4 lu&e" Iat4 o a!&ira9il4 onlu?ie' are
pare un si&plu para!o= Lsau un te=t !o3&ati F eea e
ar <i a& aela$i luruK :n! e i?olat4 !e toate !e&onstra2i#
ile are o pree!4" DDe&onstra2ieH este un ter&en u totul
antihestertonian" A& itit Areo !ou4?ei !e Aolu&e F !in
ele peste $ai?ei :te a sris Chesterton F $i nu $tiu !a4
Bnear4 un!eAa s4 D!e&onstre?eH"
5$ 8$ %HESTE+T'N
(-0
Bn opera lui Chesterton' nu !e&onstrea?4 !e:t persona#
Eele sale lunatie $i eretiii" De alt<el' !e :te ori n#a ar4tat
el 4 sin3urii oa&eni ari nu se ontra?i $i ari onstruies
lu&ea u o lo3i4 per<et4 F sunt ne9uniiG C:n! un ne9un
re!e 4 e <4ut !in stil4' sau 4 e Napoleon' nu se &ai
ontra?ie niio!at4" El e onAins p:n4 la s<:r$itul ?ilelor 4
e Napoleon sau 4 e <4ut !in stil4" Da4 se ontra?ie' e
se&n 4 s#a Ain!eat' a re!eAenit s4n4tos" Lo3ia o&ului s4#
n4tos nu e=lu!e nii para!o=ul' nii &iraolul" Chesterton
a a&intit :n!Aa 4 sin3urii oa&eni ari re! Bn Dsupranatu#
ralH' Bn <anto&e $i &a3ie F sunt atei$tii $i ra2ionali$tii" Su#
persti2ia $i &ista3o3ia apar o !at4 u !ispari2ia &istiii" C:n!
renun2i !e a &ai priAi Trinitatea a pe un luru D<iresH F
aEun3i lesne s4 onsi!eri lururile <ire$ti !rept e=traor!inare"
Eletriitatea' ha?ar!ul' <ar&eele' supersti2iile F toate rea#
lit42ile aestea are apar2in or!inului natural sunt pro&oAa#
te $i !eAin D&iraoleH" î se pare a9sur!4 Trinitatea F !ar
2i#e tea&4 !e o pisi4 nea3r4 $i e$ti !ispus s4 re?i Bn orie
<eno&en DoultH" 1ather Bro>n' are e un atoli lui!' aEun#
3e <4r4 Aoia lui un e=elent !etetiA F to&ai pentru 4
nu re!e Bn D&iraoleH' nu re!e' a!i4' Bn &iraole laie"
El F are re!e Bn Na$terea#<4r4#!e#prihan4 $i Bn S<:nta
Trei&e F nu poate re!e 4 un o& !ispare <4r4 ur&4' 4 un
&ort BnAie $i 4 un se&n &a3i poate ui!e" 1ather Bro>n
e un Dinre!ulH' este un per<et ra2ionalist' unul are $tie a
lu&ea noastr4 e on!us4 !e le3i naturale $i 4 aeste le3i
pot <i p4trunse u oareare lo3i4" Mistiul per<et F o&ul
are re!e Bn &inuni F nu poate <i p44lit !e nii o &ista#
3o3ie' !e nii o supersti2ie" El sin3ur se on!ue Bn Eu!e#
area realit42ilor nu&ai !e lo3i4 $i 9un#si&2"
Chesterton n#a aeptat niio!at4 un re$tin siropos' a9#
strat sau iporitJ un Dre$tinis&#<anto&4H' u& spune el' a!i#
4 teo?o<i?ant' &ista3o3' !e un <als sau inutil asetis&" El
a unosut $i a tr4it un re$tinis& Bn s:n3e $i oaseJ a r:s' i#a
(-(
*I+%EA ELIA,E
5$ 8$ %HESTE+T'N
(--
pl4ut sa &4n:ne $i s4 9ea' i#au pl4ut Eourile !e opii' ani#
&alele' ar9orii" Una&uno Aor9ea !espre Dre$tinis&ul Ais#
eralH' !espre Ds:n3ele $i arneaH lui" Chesterton a Aor9it &ai
pu2in !espre ase&enea lururi !e o 3raA4 inti&itate Lni&i
&ai risant !e:t inti&it42ile re<eritoare la a!eA4ratele !ra&e
spirituale' la e=perien2a soteri4K F !ar le#a tr4it u sine#
ritate' Bl e=asperau toate pru!eriile an3lo#sa=one' toate in!i3#
n4rile pseu!ospirituale" El' are iu9ea at:t !e siner ani&a#
lele' a sris un a!&ira9il pa&<let B&potriAa nu $tiu 4ror
uoane in!i3nate 4 la Cr4iun se taie prea &ul2i urani la
Lon!ra" AAea un 9un#si&2 ?!ro9itor F $i' eea e e &ai i&#
portant' B$i p4stra aest 9un#si&2 hiar Bn ele &ai ri!iole
<leauri' Bn <a2a 4rora' !e o9iei' to2i oa&enii B$i pier! <irea"
Bunul#si&2' <ireasa lui atitu!ine Bn Aia24' opti&is&ul lui
terre--terre F se !atores' Bn pri&ul r:n!' <aptului 4 Ches#
terton a tr4it tot ti&pul Bn D&iraolH" Cine i#a itit ro&ane#
le Bn2ele3e lesne !espre e e Aor9a" Bn toate a$a#nu&itele
sale ro&ane' Chesterton a Bnerat s4 arate a &iraulosul'
e=otiul $i ro&antiul sunt st4ri su<lete$ti <un!a&entale' ne#
ata$ate !e nii o epo4 istori4 $i !e nii un &e!iu 3eo3ra#
<i" 8ri&ul sau ro&an' The Na"oleon ofNottingHill L0+)-K'
!eshi!e o er4 nou4 Bn epia en3le?4" Bernar! Sha> punea
pro9le&e Bn teatru' Nells <ae <ilo?o<ie popular4 Bn ro&ane
F Chesterton !esoper4 <ilonul D<antastiului re$tinH" Se
poate Aor9i !e un u&or atoli Bn opera lui Chesterton" Se poate
Aor9i tot a$a !e 9ine !e un D<antasti re$tinHJ anu&e e#
le9rele lui te&e &e!ieAale DThe +eturn of ,on Kui!ote)$
Me!ieAalis&ul lui Chesterton este Bn4 unul !in lururile
ele &ai pu2in Bn2elese" Nu e Aor9a' <ire$te' !espre o reBn#
toarere Bn EAul Me!iu F i !e re!esoperirea &iraolului
&e!ieAal Bn ti&purile noastre" Bn EAul Me!iu' aritatea' aAa#
leris&ul $i Dro&an2aH au tr4it u &a=i&4 intensitate" Dar
nii una !in aeste trei Airtu2i n#a pierit" O sluEni4 !e han
are se Bn!r43oste$te !e un &4elar se &4rit4 $i Bi !4ruie$te
$aptespre?ee opii F tr4ie$te Dro&antiH at:ta ti&p :t tr4#
ie$te Bn !ra3oste" Dra3ostea $i aAaleris&ul' re!in2a $i ari#
tatea F aestea sunt r4!4inile &iraolului' r4!4ini pe are
le pute& re!esoperi <ieare !intre noi' Bn a!:nul su<letu#
lui nostru" Innoent S&ith' uluitorul personaE !in *anali-
.e Lare e' <4r4 Bn!oial4' el &ai 9un ro&an al s4uK F ne
arat4 <oarte 9ine a a& pier!ut si&2ul lururilor &inunate
pentru 4 le cutm, Bn lo s4 le Ae!e&' a$a u& tr4ies
ele Bn &iEloul nostru"
%utm &iraulosul $i Dro&antiulH' a$a u& 4ut4& <e#
riirea' !ra3ostea per<et4 $i Bn2elepiunea F <4r4 s4 ne !4&
sea&a 4 ele stau Bn preaE&a noastr4' a$tept:n! s4 le .edem$
Lupta pe are Chesterton a purtat#o toat4 Aia2a B&potriAa
ere?iilor &o!erne se Bnte&eia pe un <apt si&plu% <ieare
ere?ie s<ar&4 su<letul' Bl rupe Bn <ra3&ente sau Bl alterea?4'
Bl t4l&4e$te prost' Bl re!ue" Bn artea !e pole&ii' Heretics
L0+).K' Bl au?4 pe Nells 4' Bn Bn2ele3erea o&ului' nu porne$#
te !e la suflet F Del !int:i luru pe are Bl unoa$te o&ulH F
i !e la protoplas&a' Dare e printre ele !in ur&4H" Lu&ea
&o!ern4 se ?9ate Bn ere?ie $i Bn !urere pentru 4 se Bn4p4#
2:nea?4 s4 caute, Bn lo s4 .ad$ C4utarea nu !ue ni4ieri
F pentru 4 !ue tot &ai !eparte !e su<let' !e <eriire' !e &:n#
tuire" Este oare o nenoroire at:t !e &are !a4 ne#a& n4s#
ut <erii2i' Bn2elep2i $i aproape !e &:ntuire F $i noi ne
?9ate& 4ut:n!' a!i4 !ep4rt:n!u#ne neontenit' ieindl Cea
&ai &are nenoroire a o&ului este 4 se re!e nenoroit"""
Chesterton era un 94r9at u plete' o9e?' u o9raEii ro$ii' are
B$i sti&a a!Aersarii $i#$i iu9ea prietenii' $i B$i petreea o
9un4 parte !in ?i printre opii $i 24rani" C:n! st4tea Bn ora$'
putea <i ?4rit !e &ulte ori str494t:n! ele &ai populate str4?i
u o pelerin4 pe u&eri' u o arte Bn &:n4' nep4s4tor !e Ae#
hiule' itin! u 3las tare' $i r:?:n! u at:ta Aoie 9un4' Bn:t
nii polie&enii nu Bn!r4?neau s4#0 a&en!e?e"""
4;<L
Unamuno i mitul s"aniol
B4tr:nul $i neistoAitul retor !in Sala&ana' Mi3uel !e
Una&uno' &oare Bn &iEloul elui &ai u&plit r4?9oi iAil
spaniol" Moare ertat $i u 3uAernul !e la Bur3os F !up4
e se ertase' pe r:n!' u Monarhia' u Repu9lia !e&orat4
$i u re3i&ul o&unist" Nu $ti&' Bn4' e uAinte pro<etie
a rostit sau a sris Una&uno pe patul s4u !e &oarte" Dar
r4?9oiul iAil' !a4 0#a <4ut s4 su<ere' a o& F nu#0 putea
&ira prea &ult' a spaniol" DDreptul !e a ontra?ie este el
&ai i&portant !rept inti& pe are tre9uie s4#0 uereas4
o&ul' nu !e la le3i' i !e la o9ieiuriH F sria Una&uno Bn
0+))' Bn ele9rul lui eseu La Ideocracia Lrepu9liat Bn al
!oilea Aolu& !e Ensaos, Ma!ri!' 0+0;' pp" ()0#(0/K" S4
ontra?i4 F a!i4 sa#$i a<ir&e Dar9itrarietateaH' Dra2iunea
ini&iiH' B&potriAa oriui $i u orie risuri" Maestru al on#
troAersei' tehniian al para!o=ului' poet Bn!r43ostit !e liria
$i u&or !eopotriA4 F Una&uno a iu9it Bntot!eauna r4?9oiul
iAil" Nu tre9uie s4 uit4& 4 pri&ul s4u ro&an' 1a& en la
guerra L0/+,K' reBnAie to&ai !ra&a arlist4 $i ulti&ul r4?9oi
iAil L0/,(#0/,;K" Nu tre9uie s4 uit4&' &ai ales' 4 un o#
&entator al lui ,on Kui#ote at:t !e entu?iast $i !e pro<un!
a Una&uno F Bn2elesese !e &ult se&ni<ia2ia luptelor u
3i3an2ii $i &orile !e A:nt" Bn Aia2a soial4 $i politi4' hidra
re.olucionaria sau ola negra de la reaccion erau noii ?ei ai
SpanieiJ sau' &ai preis' erau noua <a24 a &aniheis&ului i9e#
ri" O spune hiar Una&uno' Bn eseul &ai sus itat% DOrie
spaniol este un &aniheist inon$tientJ reea?4 o DiAinitate
u !oua persoane% una 9un4' alta reaH (o"$ cit, p" (0;K" Bn
UNA*UN' FI *ITUL S1ANI'L
(-.
Spania' a!au34 Una&uno' un!e Inhi?i2ia e i&anent4 F $i
inti&4' $i soial4 F' i!eora2ia a reat i!eo<o9ia' pentru 4
Bntot!eauna anarhia a reat re3i&ul a9solut"
1a2a !e aest !ualis& ori3inar al spiritului i9eri' e po2i
<ae alteAa &ai 9un !e:t s4 &ilite?i pentru D!reptul !e
a protestaH' pentru pole&i4' pentru r4?9oiul iAilG Nii un
alt sriitor spaniol &o!ern n#a intuit &ai preis !ra&a $i
3loria spiritului i9eri% !estinul !e Da &uri pentru 4 nu poa#
te s4 &oar4H" Ni4ieri para!o=ul nu e &ai or3ani $i nu apa#
re &ai <ires' a Bn opera lui Una&uno" Un para!o= are nu
e totu$i nii <ailitate' nii septiis&" Lupt:n! pentru !rep#
tul !e a protesta F Una&uno nu Bn2ele3e s4 lupte pentru
o noua speie !e protestantis& politi' pentru o le3i<erare
$i o sterili?are a aestui i&9ol! !ra&ati' spei<i Spaniei"
D8roteste?' Bnt:i' pentru 4 e=ist $i apoi' Bn al !oilea r:n!'
proteste? pentru 4 i!eile &ele nu se potriAes u ale D#tale"
Nu proteste? ontra aestui 3uAern F a sa ap4r un alt 3u#
Aern" 8roteste?' pur $i si&plu' pentru 4 sunt Aiu" i pen#
tru 4 ea &ai a9Eet4 !intre tiranii este i!eora2ia"H F Una#
&uno Eusti<i4 !reptul !e a aAea alte i!ei' &ereu altele%
!reptul !e a ontra?ie" D1eriit aela are shi&94 i!eile
a$a u& shi&94 4&4$ileRH' e=la&4 Una&uno Bn aela$i
eseu (o"$ cit$, (0-K" C4i sin3urul luru i&portant e s4 3:n#
!eas4' s4 <ie el' s4 se si&t4 AiuJ "ensar con todo el cuer-
"o sus sentidos, sus entrahas et' a!au34 Una&uno'
re<erin!u#se Bn4 o !at4 la aea D<ilo?o<ie pneu&ati4H a$a
!e unosut4 ititorilor Sentimentului tragic al e!isten3ei$
Cel are 3:n!e$te or3ani B$i spune i!eile $i se eli9erea?4
ast<el !e !e3ra!anta lor tiranie"
I!eile $i !otrinele nu sunt i?Aorul atelor noastre' i Eusti#
<iarea aestor ate <a24 !e noi Bn$ine $i !e aproapele nos#
tru' re!e Una&uno (o"$ cit, p" ();K"
DM4 interesea?4 persoanele' &ai &ult !e:t !otrineleJ $i
aestea !in ur&4' nu&ai Bntru :t B&i reAelea?4 o&ulRH (ibid$,
(-;
*I+%EA ELIA,E
p" (),K" I!eile sunt ineAita9ile $i neesare' a$a u& sunt ohii
$i &:inile unui o& Lp" ()*K" I!eile 9une $i a!eA4rate sunt
ele are a&pli<i4 $i intensi<i4 Aia2aJ i!eile <alse' aelea
are o !epri&4" Numai ideea"e care o trieti tu este ade-
.rat$ Idea Bue se reali&a es .erdadera, solo Io es en cuanto
se reali&a> la reali&acion, Bue la hace .i.ir, le da .erdad
4
(o"$ cit$, p" (0)K"
Dar e este ade.rulH, se Bntrea94 Una&uno Bntr#un splen#
!i! eseu iKue es .erdadY, &artie 0+);J repu9liat Bn al $a#
selea Aolu& !in Ensaos, Ma!ri!' 0+0/' pp" (0+#(**K"
DA!eA4rul este eea e se reea?4 u toat4 ini&a $i tot su#
<letulH Lp" (*-K" O&ul are un sin3ur !ru& !e ur&at% s4 lucre-
&e conform cu sufletul i cu inima sa$ Un sin3ur !ru& F
are !e <apt Bnsea&n4 un &ilion !e !ru&uri' un &iliar! !e
!ru&uri" 1ieare o& nu#$i poate 34si !e:t a!eA4rul s4u'
&:ntuirea sa personal4" DMai &ult Aalorea?4 eroarea Bn are
se re!e' !e:t realitatea Bn are nu se re!eH Lp" (((K" Sin#
3urul luru are ontea?4 este s4 aEun3i la tine Bnsu2i' s4#2i
uno$ti pati&ile tale $i tiraniile tale" O&ul siner' a $i o&ul
3ol' este Bntot!eauna <ru&os" DDup4 u& p43:nis&ul a ul#
&inat Bn !e?3olirea trupului' re$tinis&ul tre9uie s4 triu&#
<e Bn !e?Aelirea su<letuluiH Lp" ((.K"
Bn <on!' ontroAersa' protestarea' lupta F nu sunt !e:t
&iEloae !e a aEun3e la sineritate' !e a prei?a ontururi#
le proprii ale unui o&' !e a#0 soate !in <or&ule sau !o3&eJ
4i aestea !in ur&4 se apli4 altor realit42i' !ar Bn nii
un a? nu se apli4 o&ului" Toat4 pasiunea pe are a pus#o
Una&uno Bn ontroAerse' pole&ii $i eseuri F are nu&ai
aest sop% s4 inAite la sineritate' s4 D!e$tepte pe oa&eniH
silin!u#i s4 se aplee asupra propriilor lor su<lete" Ca $i
0
I!eea are se reali?ea?4 este a!eA4rat4' $i este ast<el !oar Bn &4sura
Bn are se reali?ea?4J reali?area' are o <ae s4 tr4ias4' Bi on<er4 a!e#
A4r (Ib$ s"$) (n$ ed$)$
(-,
Gior!ano Bruno' Una&uno se Aoia un !e$tept4tor al su<le#
telor a!or&ite' dormitantium animorum e!cubitor> $i itatul
aesta !in Bruno Bl 34si2i hiar' o&entat' la s<:r$itul Sen-
timentului tragic al e!isten3ei$ Una&uno opune totu$i aes#
tui dormitantium animorum e!cubitor i!ealul lui Don ùiEo#
te' are nu re!ea Bn triu&<ul i!eilor sale' $tiin! 4 ele nu
sunt !in aeast4 lu&e" Nii Una&uno nu re!e Bn triu&<ul
Di!eilorH saleJ are i!eiG Din e epo4G Din e pasiuneG Din
e arteG Una&uno nu are i!ei !e pro<eti?atJ nu are !e:t pa#
siuni' pe are le opune pasiunilor se&enilor s4iJ nu are !e:t
o tehni4% sineritatea u tine Bnsu2i' p:n4 la &oarte" C4i'
Bn Aia24' nu e=ist4 o alt4 solu2ie a para!o=uluiJ poate nu&ai
!up4 &oarte' :n! su<letul B$i Aa 34si o!ihna"""
Bn a&intirile sale !in opil4rie $i !in pri&a tinere2e' Una#
&uno poAeste$te pasiunea u are a !esoperit 4r2ile $i i!ei#
le" DM4 Bn!r43ostea& !e ulti&ul luru pe are Bl itea&' sti#
&:n! ast4?i eea e ieri re!ea& a9sur!J &a ople$ise o po<t4
Aorae !e a li&pe?i pro9le&ele eterne""" Dar Bn lo !e a !e#
Aeni un !e?n4!4E!uit septi' re!in2a &ea Bn inteli3en2a u&a#
n4 re$tea' $i !e ase&enea n4!eE!ea a o!at4 a& s4 atin3
o ra?4 a a!eA4rului" Bn lo s4#&i spun' a ei &ai &ul2i' 4
Oni&i si3ur nu se poate $ti_' Bnepui a re!e a to2i au !rep#
tate $i 4 e &are p4at !a4 nu i?9uti& sa ne Bn2ele3e&H L//
fiore dei miei ricordi, tra!" italian4' 7allehi' e!" II' 0+-0'
pp" 0-(#0-.K" To3i au dre"tate F aesta este un lait&otiA
su9iaent Bn opera lui Una&uno" To2i au !reptate F :n!
sunt sineri' :n! Dse !e?AelesH' :n! ies !in auto&atis&e
$i !o3&e" ControAersa are !ei' a sop ulti&' Aeri<iarea
propriilor po?i2ii' re34sirea a!eA4rului personal" Disu2i' a
s4#2i onAin3i a!Aersarul la propriile sale i!eiJ pole&i?e?i
u el' a s4#0 aEu2i s4 se unoas4 pe sine" Lupta este' a$a!ar'
$i pentru <olosul &eu F !ar $i pentru <olosul a!Aersarului"
C4i' lupt:n!' re!eAenin! sin3ur Bn <a2a &or2ii' el B$i re34se$#
(-/
*I+%EA ELIA,E
(-+
te a!eA4ratele r4!4ini ale <iin2ei saleJ lupta este o inAita2ie
la sineritate" To2i au !reptate :n! sunt sineriJ un r4?9oi
iAil' Bn Spania' este nu&ai un &o&ent s:n3eros Bn eterna
!ra&4 a re34sirii !e sine"""
"" "Cre$tinis&ul tre9uie s4 triu&<e Bn !e?Aelirea su<letului"
Dar are re$tinis&G se Bntrea94 Una&uno' pasionat ititor
al S<:ntului Au3ustin' al lui Tertulian' al s<in2ilor spanioli
$i al lui S)ren UierPe3aar!" EAi!ent' nu re$tinis&ul Dra2io#
nalH $i solasti' pro&oAat !e pro<esori !e teolo3ie a ne<e#
riitul 1reS ]e<erino Gon?:les' autor la &o!4 prin se&ina#
riile seolului treut $i B&potriAa 4ruia srie Una&uno
:teAa pa3ini inisiAe la Bneputul eseului s4u iKue es .er-
dadY Biseria ra2ionalist4 este' !up4 opinia lui Una&uno'
o a!eA4rat4 nenoroire" Cre$tinii ari se re! Dra2ionali$tiH
sunt !e <apt &ateriali$ti <4r4 Aoie F nu pentru 4 ar re!e
4 &ateria st4 la te&elia <iin2ei' i pentru 4 Aor s4 pro9e#
?e lururile s<inte u !oAe?i $i ar3u&ente <ilo?o<ie DEnsa-
os, Aoi" 7I"' p" (-(K" A re!e Bn Du&ne?eu Bnsea&n4 un sin#
3ur luru pentru un re$tin% s4 !ore$ti !in tot su<letul t4u a
Du&ne?eu s4 e=iste (ibid$, p" (-0K" Sa !ore$ti F $i s4 o spui"
C4i uA:ntul e reatorJ Isus a <4ut &inuni u cu.Antul
uneori <4r4 nii o ac3iune$
EAi!ent' re$tinis&ul lui Una&uno nu este re$tinis&ul
oi!ental' $i nii el nor!i" I?Aoarele sale sunt Bn D&arii A<ri#
aniH Au3ustin $i Tertulian' s<in2i pasiona2i' ar?4tori' para#
!o=ali' 3on3orii" 7or9in! !espre S<" Au3ustin' Una&uno
&4rturise$te 4 Dretoris&ul $i 3on3oris&ul sunt <or&ele ele
&ai <ire$ti ale pasiunii $i ale Aehe&en2eiH (Ensaos, Aoi" 7II'
Ma!ri!' 0+0/' pp" 0;)#0;0K" i pe aeast4 ale' a re!in2ei'
Una&uno se si&te le3at !e Spania" Bn eseul Sobre la euro-
"ei&acion, !in 0+); Lrepu9liat Bn Aoi" 7II !in Ensaos),
Una&uno se B&potriAe$te u <eroitate EuropeiJ spiritul s4u
Bi repu3n4 i!eile !iretoare ale spiritului european &o!ern'
orto!o=ia $tiin2i<i4" DSe Aor9e$te &ult ast4?i !e !ou4 !ru#
&uri% $tiin24 $i Aia24" i a&:n!ou4 B&i sunt antipatieH Do"$ cit$,
p" 0;(K" I!ealul Europei este un o& li9erat !e &iraEul S<in#
=ului' li9erat !e eterna $i para!o=ala nelini$te F a!i4 un om
care nu mai este om[ Dibid$, p" 0;*K" Europa aut4 <eriirea"
Dar tre9uie s4 ale3i% ori fericirea, ori dragostea> una nu &er3e
u ealalt4 Lp" 0;.K" 8asiunea $i sensi9ilitatea' Spania $i
1ran2a' sunt ino&pati9ile" 8asiunea e ar9itrar4' sen?ualitatea
e lo3i4J !e <apt' se poate spune 4 lo3ia este o <or&4 a
sensi9ilit42ii" 1ran2a e r:?4toare $i sen?ual4' Spania este aspr4
$i trist4" Nu ai alteAa &ai 9un !e <4ut Bn Spania !e:t s4
te 3:n!e$ti la &oarte" Bn 1ran2a' totul te Bn!ea&n4 la super#
<iialitate" DNiio!at4 nu Aoi uita e<etul !e?a3rea9il' !e?3us#
tul a!:n' pe are &i l#au proAoat 9uleAar!ele 8arisuluiH
Do"$ cit, p" 0,0K" Toat4 aea tinere2e are :nt4' 9ea' Aor9e$#
te $i <ae !ra3oste F i se pare lui Una&uno lipsit4 !e on$ti#
in24 !e sine' "uramente a"arenciales Dibid$)$ Aolo' Bn 8arisul
r:?4tor' entru al Europei F Una&uno se si&2ea sin3ur" 8io
BaroEa se pl:n3ea Bn ele9rul lui artiol Triste "aisH 4 ina#
paitatea spaniolilor !e a <i <riAoli $i EoAiali i se pare unul
!in ele &ai !epri&ante lururi !in lu&e" Una&uno Bi r4s#
pun!e 4' !i&potriA4' !epri&ant4 ar <i o Spanie <riAol4 $i
EoAial4" Nu ar &ai <i spanioli F $i nu Aor <i !eAenit' prin
aeasta' europeni" Bn aeast4 trist4 $i aspr4 Spanie s#au n4s#
ut un CerAantes' un 7elasMue?' un GoSa F $i al2i ase&e#
nea lor se Aor na$te' !a4 Spania nu se Aa europeni?a" Un i9e#
ri se si&te sin3ur $i prost Bn Europa" E=ist4 totu$i o solu2ie'
re!e Una&uno% s se his"ani&e&e Euro"aH A!i4' s4 se popu#
lari?e?e tehnia sinerit42ii' a para!o=ului Darbitrariedades),
a pole&iii $i ontroAersei" Una&uno reea?4 ast<el un i&#
perialis& spiritual i9eri' <un!at pe un &are &it spaniol%
,on Kui#ote$ Se unoa$te suesul &on!ial pe are 0#a o92i#
nut %omentariul la ,on Kui#ote al lui Una&uno" Cartea
aeasta su9stan2ial4 $i ar?4toare este Bn aela$i ti&p $i heia
!e 9olt4 a operei lui Una&uno' <un!a&entul &itului spa#
&
(*)
*I+%EA ELIA,E
niol' solu2ia Dpara!o=uluiH are 0#a o9se!at toat4 Aia2a pe
&arele retor !e la Sala&ana" Don ùiEote B$i <ae lu&ea'
$i#o reea?4 !in i!eile $i senti&entele sale" Dar este o lu&e
Aie' real4' e<etiA4J nu o lu&e !e Ais' a9strat4" Con<or& lu#
&ii sale' Don ùiEote ac3ionea&, tr4ie$te $i &oareJ nu a!e
Bn DrealitateaH elorlal2i' 3ata <4ut4' Dauto&at4H' 3lo9al4" Una#
&uno 34se$te Bn a2iunea conform .isului Lsau i!ealului'
re!in2ei' i&a3ina2iei' !ra3ostei et"K F sin3urul &iElo !e
a nu te l4sa sterili?at !e para!o=' !e neant" E$ti siner' e$ti
tu Bnsu2i' tr4ie$ti lu&ea ta F !ar tre9uie s4 te on<or&e?i
aestei lu&i reate !e sineritatea ta' trebuie s fii .iu Bn
eaJ s4 a2ione?i' a$a!ar' Bn on<or&itate u aeast4 lu&e i!ea#
l4' nu s#o p4stre?i Bn &inte' 9un4 pentru solitu!inea ta' pentru
&elanoliile tale" A2iunea on<or&4 u para!o=ulFeste sin#
3ura salAare !in neantJ 4i cree&i Bnontinuu Aia24' ree?i
sineritate"
Bn !ra&a sa Sfin!ul Ltra!" italian4' Laniano' R" Cara99a'
0+(0K' Una&uno Eusti<i4 aeasta interpretare pe are Bner#
4& noi s#o !4& operei retorului !e la Sala&ana" An3elo'
eroul prinipal' un li!er reAolu2ionar are o92ine repe?i $i
<ul3er4toare suese politie' se /ndoiete o !at4 !e se&ni#
<ia2ia Aie2ii' a!e a!i4 !in DrealitateaH Aie2ii sale personale
Bn ealalt4 realitate' a oa&enilor" Bn aea lip4' este sos !in
Aia24' este un BnAinsJ s#a Bn!oit !e propria sa a2iune' a!i4
!e propriul s4u instru&ent !e salAare" C4i a2iunea lui An3e#
lo era nu&ai aparent o lupt4 politi4" A!eA4rata sa se&ni#
<ia2ie este interioar4% An3elo reali?ea?4 i!ealul s4u' crede Bn
el $i !ei Bl reea?4J a $i Don ùiEote" Sin3ura salAare este
!ei pentru to2i oa&enii% tr4i2i propria Aoastr4 ne9unie' $i
atuni Ae2i Ae!ea 4 ea nu &ai este ne9unie' i Aia24"
Una&uno este sin3urul spaniol are a i?9utit s4 !ea o nou4
interpretare' i9eri4' i!ealis&ului F $i s4 trans<or&e o <i#
lo?o<ie Bntr#un &it"
4;<L
Ananda %oomaras7am
Ro&ain Rollan! a ontri9uit Bntr#o &are &4sur4 la stator#
niia <ai&ei lui Anan!a Coo&aras>a&S pe ontinent" Tra#
!uerea Aolu&ului !e eseuri La danse de K.a LRei!er' 0+((K'
<4ut4 !e Ma!eleine Rollan!' se pre?enta pu9liului <rane?
$i ontinental Bnso2it4 !e o lun3a $i al!4 pre<a24 a autoru#
lui lui :ean %risto"he$ Ro&ain Rollan! era pe atuni Ar4Eit
!e In!ia $i Bn 3eneral !e eea e i se p4rea lui 4 este Dspiri#
tualitateaH asiati4" 8u9liase pe *ahatma 5andhi $i pre#
34tea Aolu&ele' !e irula2ie &ai restr:ns4' asupra lui Ra&a#
Prishna $i S>a&i 7iAeP:nan!a" Ar a&S' are' Bn lur4ri reen#
te $i &ult &ai su9stan2iale a La danse de K.a, ataa <42i$
Dsenti&entalis&ulH $i Du&anitaris&ulH Europei Dpro<aneH"
Da4 este ast4?i ineAa !intre elitele europene are s4 Bn#
2elea34 u &ai &ult4 a?n4 po?i2iile lui Coo&aras>a&S'
apoi aesta este to&ai Ro&ain Rollan!" A&4nuntul ni se
pare se&ni<iatiA" 8entru 4' au& Areo ?ee ani' :n! se
Aor9ea !e Dri?a Oi!entuluiH $i !e !atoria inteletualilor
!e a ap4ra aest Oi!ent' ei &ai !:rEi ne3atori ai Asiei'
ari se reAen!iau <ie !e la solastia to&ist4' <ie !e la ra#
2ionalis&ul arte?ian' ataau' laolalt4 u Din!ieniiH' pe un
Ro&ain Rollan!' UeSserlin3' An!re Gi!e $i al2i Dpatetii
ai on<u?ului $i haotiuluiH" C:t !e pu2in se&4nau ae$ti
Dpri&eE!io$i asiatiiH u i&a3inea pe are $i#o <4eau !e#
spre ei to2i Dap4r4torii Oi!entuluiH F o !oAe!e$te $i a#
(*(
*I+%EA ELIA,E
?ul lui Anan!a Coo&aras>a&S' are' Bn lo s4 se Bn!repte
spre Ber3son sau UeSserlin3' a$a u& in!iau ap4r4torii O#
i!entului' se Bn!reapt4 spre Aristot' S<" To&a $i Dante' ri#
ti:n! u o nes<:r$it4 $tiin24 $i 3ra2ie <ilo?o<iile senti&en#
tale europene"
A& a&intit !e aeast4 94t4lie a ra2ionali$tilor !e au&
?ee ani' a s4 ias4 $i &ai 9ine Bn lu&in4 3ratuitatea ei $i &a#
rile on<u?ii !e la are pornise" Da4 Oi!entul tre9uia
ap4rat' apoi Bn nii un a? nu tre9uia ap4rat B&potriAa Orien#
tului" Nu !e aolo i?Aorau on<u?iile spirituale $i patosul
Dantitra!i2ionalistH" L#a spus lurul aesta' $i 0#a !e&onstrat'
Rene Guenon prin 0+(*#0+(,' Bn !ou4 !in 4r2ile sale' 'rient
et 'ccident Le!" 8aSotK $i La %rise du monde moderne Le!"
Bossar!K' are s#au 9uurat' !in ne<eriire' !e o irula2ie
restr:ns4" Ast4?i' !up4 ?ee ani' lururile s#au li&pe?it" 8rin
lur4rile lui Rene Guenon' Anan!a Coo&aras>a&S' X" EAola
$i al2i :2iAa' s#a Bn2eles 4 DOrientulH' !eparte !e a putea
<i soli!ari?at u patetis&ul $i antitra!i2ionalis&ul &o!ern'
nu#$i 34se$te orespon!en2i' Bn Europa' !e:t Bntr#un Aris#
tot' S<" To&as' Meister EPhart sau Dante" Nu a!e Bn sari#
na notelor !e <a24 o !e?9atere a aestei pro9le&e F 'ri-
ent-'ccident F at:t !e la &o!4 p:n4 &ai au& :2iAa ani"
Dar este se&ni<iatiA <aptul 4 un in!ian $i un istori al
artelor asiatie' a Anan!a Coo&aras>a&S' se Bns4rinea#
?4 s4 tra!u4 !ou&ente !in estetia &e!ieAal4' !in 8seu#
!o#Areopa3itul' Ulrih En3el9erti !e Strass9ur3' S<" To#
&as' S<" BonaAentura L<" DMe!iaeAal Aestheti' I" DionSsius
the 8seu!o#Areopa3ite an! Ulrih En3el9erti o< Strass9our3H'
The Art Culletin, Ne> YorP' Aoi"' 67II' 0+-.' pp" -0#*,K"
Este iar4$i se&ni<iatiA4 o9serAa2ia lui Coo&aras>a&S' Bn#
tr#una !in ulti&ele $i ele &ai i&portante 4r2i ale sale'
The Transformation ofNature in Art LHarAar! UniAersitS
8ress' 0+-*' Intro!uereK' 4 Meister EPhart n#a <ost Bn4
asimilat !e ultura european4' 4 e Bn4 pe ne!rept priAit
ANAN,A %''*A+ASWA*2
(*-
a un D&istiH para!o=al' haoti' etero!o=' Bn ti&p e Meister
EPhart se inte3rea?4 Bn tra!i2ia ea &ai pur4 a &eta<i?iii
europene" Este !rept 4 $i Ru!ol< Otto o9serAase L<" West-ost-
liche *stic, e!" II' Gotha' 0+(+' p" -K e=traor!inara ase#
&4nare !o3&ati4 !intre Meister EPhart $i el &ai pro#
<un! 3:n!itor in!ian orto!o=' ShanPara" R" Otto re&arase
hiar 4 e <oarte u$or s4 tra!ui latineasa lui EPhart Bn li&#
9a sansrit4 $i te=tul su9stan2ial al lui ShanPara Bn latine$#
te" Coo&aras>a&S ilustrea?4 Bn &ulte !in stu!iile sale aeas#
t4 per<et4 i!entitate !e nor&e $i hiar !e li&9aE Bntre ei
!oi &ari 3:n!itori" Dar Anan!a Coo&aras>a&S &er3e &ai
!eparte' $i &ai Bn a!:nul lururilor' !oAe!in! oini!en#
2a !otrinei nu nu&ai la un Meister EPhart $i ShanPara'
i la to2i Dpurt4torii !e uA:ntH ai tra!i2iei &eta<i?ie o#
i!entale $i orientale" 8u2ini sunt autorii &o!erni ari sa
ite?e u at:ta $tiin24 $i at:ta si&patie te=te !in S<" To&a'
S<" BonaAentura' Meister EPhart F sau te=te !in 0ede $i
sripturile 9u!iste F a Anan!a Coo&aras>a&S" Cunoa$#
terea EAului Me!iu re$tin este' la aest BnA42at in!ian' &ai
preis4 $i &ai a!:n4 !e:t la &ul2i saAan2i europeni" Me#
to!a pe are o apli4 Bn stu!iile sale Bi Bn34!uie uneori s4
a!u4 lu&ini noi hiar Bn e=e3e?a unei opere at:t !e stu#
!iate Bn Europa' u& e ,i.ina %ommedia L<" T7o 1assa-
ges in ,ante s 1aradiso, VinW S"eculum$ A :ournal of *e-
die.al Studies, Aoi" 6I' iulie 0+-;' pp" -(,#--/K"
Nu e loul aii s4 Aor9i& !espre toate on<u?iile are
s#au <4ut Bn Europa' !e la Bneputurile <ilolo3iei orientale'
Bn eea e priAe$te Doini!en2aH !intre 3:n!irea oriental4
$i ea oi!ental4" A!eA4rul este 4 orientali$tii europeni'
aA:n! Bn &area lor &aEoritate o <or&a2ie <ilolo3i4' lipsi2i
!e interes $i !e pre34tire <ilo?o<i4' nu erau !elo in!ia2i
s4 interprete?e $i s4 trans&it4 3:n!irea asiati4" Ast<el se
$i e=pli4 pu2ina i&portan24 pe are a aAut#o pentru ultu#
ra european4 D!esoperireaH In!iei $i a Chinei" De un!e Sho#
(**
*I+%EA ELIA,E
penhauer re!ea 4 !esoperirea sripturilor in!iene Aa aAea
asupra Europei aeea$i in<luen24 ro!ni4 pe are a aAut#o re#
!esoperirea Aalorilor 3reo#latine Bn Rena$tere' <ilolo3ia
oriental4 n#a a!us <oloase !e:t Bn :&pul restr:ns al lin3Ais#
tiii $i istoriei o&parate a reli3iilor' $tiin2e are s#au onsti#
tuit !e alt<el' Bn 9un4 parte' pe te&eiul orientalis&ului" Lurul
este u$or !e Bn2eles" C4i' Bn ti&p e la re!esoperirea Anti#
hit42ii 3reo#latine au luat parte' Bn pri&ul r:n!' gAndito-
rii $i artitii, !esoperirea Orientului a 4?ut Bn sarinaZ?/o#
logilor $i erudi3ilor, ari au a!us' inontesta9il' reale serAiii
Bn tot eea e priAe$te ritia te=telor $i DistoriaH !otri#
nelor' !ar ari au i3norat' !atorit4 struturii lor &entale $i'
Bn 3eneral' spiritului po?itiAist' anti&eta<i?i al seolului al
6l6#lea' to&ai eea e era &ai pre2ios Bn ulturile pe are
le eretau% tra!i2ia &eta<i?i4" Aei !intre orientali$ti are se
DpriepeauH $i Bn <ilo?o<ie' u& a <ost 9un4oar4 8aul Deus#
sen' au Bnerat s4 tra!u4 $i s4 e=plie 3:n!irea oriental4
prin <ilo?o<ii europeni' !:n! na$tere la on<u?ii tot at:t !e
3raAeJ 4i ase&enea orientali$ti#<ilo?o<i i3norau to&ai aea
parte !in <ilo?o<ia european4 are se apropia &ai &ult !e
3:n!irea in!ian4% Antihitatea $i EAul Me!iu" 8aul Deussen
e=pli4 &eta<i?ia in!ian4 prin He3el $i Shellin3' iar Ma=
Miiller prin Shopenhauer"""
Este !rept 4' $i pe aest niAel pro<an al <ilolo3iei $i isto#
riei o&parate a reli3iilor' saAan2ii europeni au o9serAat
anu&ite oini!en2e <un!a&entale Bntre Orient $i Oi!ent"
Dar aeste analo3ii au <ost interpretate u D&eto!eleH la &o!4"
A& unosut' a$a!ar' Ao3a &itolo3iei o&parate' a &eto!ei
antropolo3ie' a rasei in!o#ariene' iar au& Bn ur&4 &eto!e#
le soiolo3ie $i etno3ra<ie" 1ieare !intre aeste &eto!e
aAea Bntr#o anu&it4 &4sur4 !reptate" Eroarea Bnepea Bn
lipa :n! pretin!eau 4 e=pli4 tot$ Bn si&9olis&ul lui Bu!!ha'
9un4oar4' se 34ses u prisosin24 ele&ente !e &it solarJ !ar
s4 pretin?i' a E&ile Senart' 4 toat4 Aia2a $i le3en!a lui Bu!#
ANAN,A %''*A+ASWA*2
(*.
!ha nu sunt !e:t para9ole solare Bnsea&n4 s4 s4A:r$e$ti
o 3raA4 eroare" Bn aeast4 eroare au aluneat pe r:n!' u 3lo#
rie' ei &ai &ari orientali$ti europeni $i a&eriani' !e :te
ori au Bnerat s4 !ep4$eas4 <ilolo3ia $i istoria' ri!i:n!u#se
la De=plia2iiH $i la DteorieH" Toate &eto!ele au <ost o&#
pro&ise" Au&' lururile tre9uie luate !e la ap4t' 4ut:n#
!u#se partea !e a!eA4r pe are <ieare &eto!4 o asun!e"
E to&ai eea e <ae Anan!a Coo&aras>a&S' are <olo#
se$te ritia te=telor $i &eto!ele istoriei artelor u aeea$i
si3uran24 u are !esi<rea?4' pentru Bn2ele3erea noastr4' a
pro<anilor' tra!i2ia &eta<i?i4 Bn 0ede, Bn 9u!is& sau Bn iono#
3ra<ia $i arta asiati4" Anan!a Coo&aras>a&S este autorul
:torAa 4r2i lasie !e istoria artelor $i a &e$te$u3urilor
Bn In!ia $i In!one?ia" In<or&a2ia sa riti4 este' $i Bn aest
!o&eniu' nes<:r$it4" Dar eea e e &ai ui&itor este si3uran#
2a u are se &i$4 aest in!ian F sta9ilit !e &ult la Bos#
ton' onserAator Bn ele9rul Museu& o< 1ine Arts F Bn is#
toria artelor europene $i' Bn 3eneral' Bn ultura e=traasiati4"
Este unul !intre ei &ai &ari saAan2i ai ti&pului nostru'
4i are aes !iret la sursele hin!uis&ului' 9u!is&ului
$i re$tinis&ului" Dar nu aesta este &eritul s4u !e 4pe#
tenie" De$i este el &ai &are DsaAantH in!ian F Bn sensul
4 $i#a asi&ilat per<et &eto!ele !e luru ale $tiin2ei &o!er#
ne $i nu a!e Bn i&proAi?a2ii sau e=a3er4rile !e are su<e#
r4 aproape &aEoritatea saAan2ilor in!ieni F el este Bn aela$i
ti&p $i un 3:n!itor e=ep2ional" A& a&S se &ul#
2u&e$te' a un a!eA4rat oriental' s4#$i asi&ile?e prinipii#
le $i nor&ele tra!i2iei &eta<i?ie Dpri&or!ialeH" O &4rturi#
se$te el Bnsu$i' nu pentru Bnt:ia oar4' Bntr#o not4 la un stu!iu
asupra si&9olis&ului eroti Bn 0edaE DUlti&ul luru pe are
l#a$ !ori ar <i s4 propun o <ilo?o<ie personal4H (A note on
the As.amedha, VinW Archi. 'rientalni, 7II' pp" -);#-0,'
p" -)+' nota 0K" Bntr#un stu!iu reent a!au34% DNu a& ni#
(*;
*I+%EA ELIA,E
ANAN,A %''*A+ASWA*2
(*,
&i nou !e propus' pentru 4 a!eA4rul asupra artei' a $i
asupra &ultor altor lururi' nu e un a!eA4r e r4&:ne s4 <ie
!esoperit' i un a!eA4r are a$teapt4 s4 <ie Bn2eles !e ori#
e o&""" In art4' a $i Bn $tiin24' nu e lo pentru nii un a!e#
A4r personalJ lurul poate a&S se &ul#
2u&e$te s4 interprete?e' sa !e&onstre?e $i s4 ilustre?e Dtra!i#
2ia &eta<i?i4H' a$a u& este ea p4strat4 !e te=tele anoni#
e $i !e iono3ra<ie" 1ire$te' aeast4 e=e3e?4 nu are ni&i
DpersonalH Bn eaJ 4i Bn &eta<i?ia tra!i2ional4 !e la are
se reAen!i4 Anan!a Coo&aras>a&S puntul !e Ae!ere
DpersonalH nu are a9solut nii un <el !e Aaloare" Bntr#o se#
rie !e 4r2i $i stu!ii reente' Coo&aras>a&S !e&onstrea#
?4' u &eto!ele ri3uroase ale e=e3e?ei $i ale iono3ra<iei'
per&anen2a si&9olurilor tra!i2ionale Lpri&or!ialeK Bn arta
$i ultura asiati4" Dup4 e s#a oupat !e si&9olis&ul <er#
tilit42ii uniAersale' !e *agna *ater $i !e os&o3oniile a#
Aatie L<" 2a6as, <asiula I' II' Nashin3ton' 0+(/' 0+-0J
Archaic Indian Terracottas, VinW I"e6, Leip?i3' 0+(/' pp" ;*#,;J
The Tree of:esse and Indian 1arallels or Sources, VinW Art$
Culletin, 6I' 0+(+J et"K eretea?4 Bn!eose9i si&9olis&ul
Ae!i' !e&onstr:n! oeren2a $i per&anen2a aestor si&9o#
luri' nu nu&ai Bn sripturile Ae!ie' i $i Bn iono3ra<ia 9u#
!ist4 !e &ai t:r?iu L<" A Ne7 A""roach to the 0edas, Lon#
!on' 0+--J The,ar6erSideof,a7n, Nashin3ton' 4;<J> Angel
and Titan, VinW :ournal of the American 'riental Societ,
Aoi" ..' pp" -,-#*0+J A Stud of the 8atha-U"anishad, VinW
Indian Historical Kuartel, 0+-.' pp" .,)#./*J T7o 0e-
dntic Hmns from Siddhntamu6tr.ali, VinW Culletin of
the School of 'riental Studies, Aoi" 7III' pp" +0#++J The
Intellectual '"eration in Indian Art, VinW :ournal of the In-
dian Societ of 'riental Art, iunie 0+-.J =The %onBueror?s
Life 9 in :aina 1aintingE e!"licitur reductio haec artis ad the-
ologiam, ibid$, !ee&9rie 0+-.J 0edic E!em"larism, VinW Har-
.ard :ournal of Asiatic Studies, Aoi" I' aprilie 0+-;' pp" **#;*K"
O Bnoronare a aestor stu!ii F Aolu&ele The Transforma-
tion of Nature in Art LHarAar! UniAersitS 8ress' 0+-*K $i
Elernents of Cuddhist Iconogra"h LHarAar! UniAVersitSW
8ress' 0+-.K" Ceret4rile aestea !e <ilo?o<ie a artei $i si&9o#
lis& au Bnlouit u ti&pul preoup4rile !e istoria artelor'
are Bl <4user4 ele9ru pe Anan!a Coo&aras>a&S" Lista
lur4rilor sale !inainte !e 0+(/ este lun34' !ar Bn 3eneral
aeste lur4ri sunt unosute hiar !e pu9liul &are" Tre9uie
a!4u3ate% Earl Indian Iconogra"h, VinW Eastern Art, I' nr" -'
ianuarie 0+(+' pp" [4I.#0/+J Earl Indian Arhitecture, ibid$,
Aoi" II' 0+-)' pp" ()+#(*(J Aoi" III' 0+-0' pp" 0/0#(0+" EAi#
!ent' Bn toate aeste lur4ri !e Bntins4 eru!i2ie $i a!:n4 Bn#
2ele3ere' Coo&aras>a&S ur&4re$te &ai &ult e=pliitarea
sensurilor &eta<i?ie !e:t DistoriaH unui &it sau a unei arte"
DNu poate a&S a ar4tat Bn repetate r:n#
!uri esen2a ra2ional4 a artei $i araterul !e Dopera2ie inte#
letual4H pe are' Bntr#o epo4 tra!i2ional4' Bl are orie rea2ie
artisti4" DOpera2ia inteletual4 este Bnainte !e toate o ati#
Aitate' $i nu hestie !e Oinspira2ie_ pasiA4 sau Ote&pera#
&ent_J atul i&a3inatiA este !e <apt un ritual' al 4rui su#
es !epin!e !e o opera2ie preis4H DAsiatic Art, 0+-/K" Anan!a
Coo&aras>a&S ola9orea?4 pe ontinent' <ire$te Bn a<ar4
!e reAistele !e speialitate' la Etudes traditionnelles, on#
!use !e Rene Guenon" Cola9orarea aeasta' pentru ei ari
unos orientarea lui Rene Guenon' este se&ni<iatiA4" De
alt<el' Coo&aras>a&S a tra!us hiar Bn li&9a en3le?4 una
!in 4r2ile lui Guenon' pe are 0#a pre?entat pu9liului in#
!ian a pe el &ai interesant 3:n!itor european Bn Aia24'
Bntr#una !in ulti&ele sale lur4ri' Elements of Cuddhist Ico-
nogra"h LHarAar! UniAersitS 8ress' 7I [ +. p" in#Muarto
L
(*/
*I+%EA ELIA,E
[ 0. plan$eK' Anan!a Coo&aras>a&S stu!ia?4 :teAa si&#
9oluri% Ar9orele' Tr4snetul' Lotusul $i Roata' are' !e$i a9un#
!4 Bn iono3ra<ia 9u!ist4' au ori3ine Ae!i4" Bntr#a!eA4r'
oneptele are erau e=pri&ate si&9oli Bn literatura Ae!i#
4 anioni4 B$i 34ses pri&a lor e=presie iono3ra<i4 Bn
arta pri&itiA4 9u!ist4" A$a este' 9un4oar4' si&9olul Dar9o#
relui Aie2iiH' are se Bnt:lne$te !e alt<el Bn toate tra!i2iile'
nu nu&ai Bn In!ia' $i are este sinoni& Du toat4 e=isten2a'
u toate lu&ile' u toat4 Aia2aH' Bn4l2:n!u#se !in Dentrul
1iin2ei Supre&e""" a$a u& sta ea Bntins4 pe apeHJ apele'
este u$or !e Bn2eles' si&9oli?ea?4 Dposi9ilit42ile e=isten2ei
$i i?Aorul a9un!en2ei saleH DElements, p" /J 2a6as, <asi#
ula II' "assim)$ Ar9orele lu&ii' Bn toate tra!i2iile' e=pri&4
re$terea nes<:r$ita a Aie2ii" Bn In!ia Ae!i4' aest onept
era <or&ulat prin A3ni' are era Dn4sut !in ape sau' &ai !i#
ret' !in p4&:ntul plutin! pe ape' $i !ei !intr#un lotus F $i
!espre are se spunea 4 este st:lpul e sus2ine Bntrea3a
e=isten24H (Elements, p" 0)K" Bn iono3ra<ia 9u!ist4' <or&ula
Ae!i4 este e=pri&at4 prin Dst:lpii ar?4toriH' ari repre?en#
tau a=a UniAersului Bntins4 a un pilon Bntre p4&:nt $i er"
Conep2ia aeasta este <oarte r4sp:n!it4 Bn toate ulturile"
Lotusul are un !u9lu si&9olis&" Bn sens eti' el e=pri&4
"uritatea pe are lu&ea nu o poate altera' Bnto&ai u& <oi#
le al9e ale lotusului r4&:n i&aulate Bn apele &ur!are ale
94l2ii" Bn sens ontolo3i' lotusul e=pri&4 Do sta9ilire <er&4
Bn posi9ilit42ile e=isten2eiH Lp" .+K" C4i orie na$tere' orie
Dintrare Bn e=isten24 este !e <apt o sta9ilire Bn apeH Lp" 0+K" A
<i Dsta9ilitH Bnsea&n4 Da sta pe o plat<or&4 a e=isten2eiH' a
te reali?a Bn D&area posi9ilit42ilorH Lp" ()K"
DRoataH are' Bn In!ia' sensul ini2ial !e reAolu2ie a anului' ta#
t4l ti&p L8araE4pati' UalaK" Si&9olul Dro2iiH se Bnt:lne$te Bns4
Bn toate ulturile arhaie" 8e!eapsa o&or:rii pe roat4 are o
se&ni<ia2ie os&i4" Cel are s#a B&potriAit or!inii os&ie'
!iri3uite !e suAeran Lare' la r:n!ul sau' e nu&ai un &an#
ANAN,A %''*A+ASWA*2
(*+
!atar al suAeranului uniAersalK' tre9uie uis hiar printr#un
instru&ent !e tortur4 are si&9oli?ea?4 ordinea uni.ersal$
Aeast4 or!ine uniAersal4' aeast4 nor&a os&i4 a rit&u#
rilor era e=pri&at4 Bn In!ia Ae!i4 prin no2iunea !e rta, dhar-
ma Dputerea supre&4H' le3ea uniAersal4" A3ni' are era re3e#
le UniAersului' Bn In!ia Ae!i4' este Bnlouit prin Bu!!ha'
al 4rui si&9ol era roata Dca6ra)$ Bu!!ha este repre?entat
la Bneput printr#o roat4 sus2inut4 !e Bntre3 p4&:ntul Lp" --K"
Ele&entele antropo&or<ie apar &ai t:r?iu Bn arta 9u!ist4J
ele Bnlouies si&9olurile anionie Ltronul' ca6ra), &ai a9s#
trate' !ar &ai uprin?4toare Lp" -+K" 8ersisten2a si&9olis&u#
lui Ae!i Bn iono3ra<ia 9u!ist4 este !e&onstrat4 a!&ira9il
!e Coo&aras>a&S' $i aeasta are o e=traor!inar4 i&portan2a"
8entru 4 p:n4 au& 9u!is&ul era onsi!erat' Bn totalitatea
lui' o ere&ie, o set4 antitra!i2ional4" Coo&aras>a&S !oAe#
!e$te 4 e=ist4 Bn 9u!is& $i ele&ente tra!i2ionale Ae!ie'
&eta<i?ie" Atitu!inea anti&eta<i?ia a lui Bu!!ha nu tre#
9uie Bn2eleasa !ei ad litteram$
Opera !e art4' Bn In!ia a $i Bn toate ulturile tra!i2ionale'
era onsi!erat4 a un Dse&n al Le3iiH Lp" ./K" Ea nu aAea
niio!at4 un sop Bn sineJ e=pri&a nu&ai o i!ee Lp" .0K" Si&#
9olul ("rati6a) sau oriare alt &otiA !in iono3ra<ia ano#
ni4 era o Dur&4H (.estigium "edi) pe are putea a&S eretea?4 aeste Aalori are se aor#
!au artei $i Bn alte lur4ri ale sale" De alt<el' nu e sin3urul
are ur&4re$te se&ni<ia2iile &eta<i?ie ale operei !e art4"
Ceea e Bl !eose9e$te !e eilal2i este Bns4 prei?ia eru!i2iei
sale $i a!&ira9ila sa &eto!4"
Rolul lui Anan!a Coo&aras>a&S Bn ultura oi!ental4
este se&ni<iatiAJ prin &eto!ele $i spiritul riti al $tiin2ei
europene' el soate la lu&in4 a!eA4ruri !e &ult uitate Bn
Europa L<un2ia si&9olului' Aaloarea &eta<i?i4 a artei' uni#
tatea tra!i2iilor &eta<i?ie etK" 8e !e alt4 parte' asi&il:n#
!u#$i lasiii antii $i &e!ieAali oi!entali' el !e&onstrea#
(.)
*4+%EA ELIA,E
?4 Bn4 o !at4 4 Dpr4pastia Orient#Oi!entH !urea?4 nu#
&ai !e la Rena$tere $i !e la reAolu2ia in!ustrial4 european4
$i 4' !a4 Bntre ultura &o!ern4 apusean4 $i spiritualitatea
asiati4 nu e=ist4 punte !e ontat' Aristot'S<" To&a' Dan#
te sau Meister EPhart <a parte !intr#o tra!i2ie &eta<i?i4
la are Orientul partiip4 $i ast4?i"
La moartea lui +udolf 'tto
Cu Ru!ol< Otto' se stin3e el &ai popular <ilo?o<ai reli3iei
pe are 0#a unosut seolul al 66#lea" Oriun!e se p4stra Aiu
interesul pentru realit42ile reli3ioase' nu&ele lui Otto era <a#
&iliar' iar i!eile lui erau !isutate" Cu& se Bnt:&pl4 !e ele
&ai &ulte ori u ase&enea Dele9rit42iH' nu&ele lui Ru!ol<
Otto a r4&as le3at !e artea are 0#a <4ut popular' ,as Hei-
lige, $i !e i!eea entral4 a aestei 4r2i% araterul ira2ional
al e=perien2ei reli3ioase" ,as Heilige s#a 9uurat' Bntr#a!eA4r'
!e o arier4 pro!i3ioas4" Ap4rut4 Bn 0+0/' a aAut' Bn pri&ii
?ee ani' optspre?ee e!i2iiJ iar Bn 0+-0 se tip4rea e!i2ia a
!ou4?ei $i !oua" Suesul aestei 4r2i teoretie nu se poate
o&para !e:t u Aestitul tratat al lui Spen3ler" 8entru 3ene#
ra2iile !e !up4 r4?9oi' ,as Heilige a B&plinit rolul pe are
0#a aAut' u inispre?ee ani Bn ur&4' eseul !espre 0ariet-
3ile e!"erien3ei religioase al lui Nillia& Xa&es" Bnto&ai !up4
u& artea lui Xa&es era' p:n4 Bn 0+0,' ea &ai 9un4 intro#
!uere Bn Bn2ele3erea <eno&enului reli3ios pe are o putea
iti un lai' sin3ura arte srisa Bn Ear3onul aesi9il aes#
tui ititor hr4nit u Dpsiholo3is&eH $i Dpo?itiAis&eH' tot a$a
,as Heilige este ast4?i o letur4 e=elent4 pentru oriine
Area s4 se apropie !e realitatea reli3ioas4' pornin! !e la
!ate teoretie" Suesul ei !e pres4 $i !e li9r4rie' preu&
$i &arele presti3iu <ilo?o<i pe are $i 0#a 4p4tat se !ato#
res' Bn 9un4 parte' aestor Bnsu$iri" ,as Heilige a <ost tra!u#
s4 Bn Areo opt li&9i $i s#au sris asupra ei nenu&4rate Aolu#
&e' 9ro$uri $i stu!ii" Unele !in aestea F a' !e pil!4' ,as
(.(
*I+%EA ELIA,E
Heilige, 8ritische Abhandlung tiber +udolf'tto s gleichnami-
ges Cuch LHaarle&' 0+(+' 0-. !e pa3iniK a lui 1rie!rih 1ei#
3el' sau ritiile' &ai aspre' ale atoliilor Xoseph GeSser
(Intelle6t oder 5emutY, 1rei9ur3' 0+(0K $i 8ater Nilhel&
Sh&i!t (*enschheits7ege &um 5otter6ennen, Miinhen'
0+(-K F onstituie Bn ele Bnse$i <oarte 9une &ono3ra<ii asu#
pra <ilo?o<iei reli3iilor $i psiholo3iei reli3ioase"
Intelle6t oder 5emutY F Bntre9area aeasta era su<iient
!e ironi4 $i' &ai ales' !e ne!reapt4 <a24 !e 3:n!irea lui Ru#
!ol<Otto" 8entru 4' a$a u& are' !e alt<el' sin3ur 3riEa s4 ne#o
a&inteas4 Bntr#o pre<a24 !e la ,as Heilige, Otto n#a pu9li#
at aeast4 arte asupra ele&entelor ira2ionale ale e=perien2ei
reli3ioase !e:t !up4 e' u opt ani Bnainte' Bnerase' Bn
8antisch--ries?sche+eligions"hiloso"hie Le!" II' Gotha' 0+(+K'
sa sta9ileas4 strutura ra2ional4 a Aie2ii reli3ioase" Cu& se
Bnt:&pl4 !e o9iei Bns4' aeast4 arte s#a 9uurat !e o ir#
ula2ie restr:ns4" Otto a r4&as' hiar pentru speiali$ti' auto#
rul lui ,as Heilige, !e$i a &ai pu9liat !e atuni o Eu&4#
tate !e !u?ina !e Aolu&e' unele !in ele e=elente' 9un4oar4
West-ostliche *sti6 Le!" II' Gotha' 0+(+K sau +eich 5ottes
und *enschensohn LMiinhen' 0+-*K' are ni se pare a <i ope#
ra sa ea &ai ori3inal4" Nu &ai Aor9i& !espre a!&ira9ile#
le sale tra!ueri !in &istia in!ian4' nii !e :teAa Aolu&e
!e stu!ii !e istorie $i psiholo3ie reli3ioas4' Bn are nu $tii
e s4 a!&iri &ai &ult% Aasta sa eru!i2ie <ilolo3i4' te&eini#
a sa pre34tire <ilo?o<i4' laritatea e=punerii sau noutatea
puntelor !e Ae!ere"
Ceea e a i&presionat &ai &ult Bn ,as Heilige a <ost
DnoutateaH te?ei% str4luirea u are Otto !e&onstra 9o342ia
$i per&anen2a ele&entelor pre!ialetie Bn e=perien2a reli#
3ioas4" De <apt' u o sut4 $i eAa !e ani Bnainte' Shleier#
&aher ar4tase 4 Aia2a reli3ioas4 i?Aor4$te $i se nutre$te
u e=lusiAitate !in ele&ente ira2ionale% senti&entul $i on$ti#
in2a a9solutei !epen!en2e a o&ului !e Du&ne?eu" Shleie#
LA *'A+TEA LUI +U,'L- 'TT'
(.-
&aher Bnera s4 re!ea autono&ia e=perien2ei reli3ioase"
Ca $i S)ren UierPe3aar!' pe la Bneptul seolului al 6l6#lea'
Shleier&aher se B&potriAea onep2iei Pantiene' are le3a
at:t !e &ult e=perien2a reli3ioas4 !e on$tiin2a &oral4' i&a#
nent4" Ru!ol<Otto reia aeast4 intui2ie a pastorului ro&anti
Shleier&aher $i Bnear4 s4 she&ati?e?e' Bn ,as Heilige,
Bntrea3a <eno&enolo3ie reli3ioas4' pornin! !e la senti&entul
reaturalului' !e la senti&entul ori3inar al !epen!en2ei o&u#
lui <a2a !e reator Lte si&2i f"tur, reat !e altineAa' a 4#
rui pre?en24 este' !up4 B&preEur4ri' teri<iant4' &aiestuoas4'
<asinant4 etK" Nu&ai ine a itit aest pro!i3ios ,as Heili-
ge $tie u e neo9i$nuit4 &4iestrie anali?ea?4 $i <or&ulea?4
Ru!ol<Otto at:tea aspete o9sure ale e=perien2ei reli3ioase"
Este !e alt<el una !in alit42ile e=ep2ionale ale lui Otto lari#
tatea $i si&plitatea e=punerii" De$i 4r2ile lui uprin! nenu#
&4rate apitole' su9apitole' para3ra<e et' arareori s#au
sris Bn li&9a 3er&an4 pa3ini at:t !e li&pe?i trat:n! un
su9iet at:t !e o&ple= $i !e !eliat"
Str4luitoarea anali?4 a <atorilor ira2ionali !in e=perien2a
reli3ioas4 pe are o uprin!e ,as Heilige a <4ut a nu&e#
le lui Ru!ol<Otto s4 r4&:n4 le3at !e Dira2ionalis&H" Otto
a protestat !e :te ori a aAut prileEul B&potriAa aestei 3lo#
rii ehiAoe" 8entru 4' !e$i reuno$tea Bn toate reli3iile
9o342ia $i autentiitatea ele&entelor pre!ialetie' el se tru#
!ea' Bn aela$i ti&p' a un teolo3 serios e era' Ds4 uereas#
4 pentru ratio :t &ai &ult lo u putin24 Bn aest setorH"
Cartea lui &ai Aehe' asupra <ilo?o<iei reli3ioase a lui Uant
$i 1ries' Bnera to&ai aeast4 D&e!ia2iuneH Bntre ra2ional
$i ira2ional" Oup:n!u#se &ai ales !e De Nette' $e<ul $olii
teolo3ie !e DB&p4areH a elor !oi <atori (0ermittlungs-the-
ologie), Otto a&inte$te 4 rolul lui a <ost' la Bneputul seo#
lului al 6l6#lea' analo3 u rolul unui Cle&ent Ale=an!rinul
$i Ori3en la Bneputurile teolo3iei r4s4ritene% !e a DB&p4aH
ultura spiritual4 a ti&pului sau u 3:n!irea re$tin4" 14r4
(.*
*I+%EA EL4A,E
sa o &4rturiseas4' este u$or !e Bn2eles a aela$i rol !e D&e#
!iatorH $i#0 reAen!i4 pentru sine Otto' Bn 3:n!irea &o!ern4"
De aeea e 3re$it4 lasi<iarea are Bl a$a?4 pe Ru!ol< Otto
printre Dira2ionali$tiH" Misiunea pe are $i#a reunosut#o
el a <ost &ult &ai Aast4" C4i n#a Bnerat nu&ai s4 re?olAe
eterna pro9le&4 a teolo3iei' e=isten2a unei re.elatio genera-
lis al4turi !e o re.elatio s"ecialis, onAin3erea pe are o tr4#
ie$te orie re$tin 4 reli3ia sa are o Aali!itate uniAersal4'
iar pe !e alt4 parte on$tiin2a 4 aeasta reli3ie se 9a?ea?4
pe <apte istorie' pe ontin3en2e' are au o Aaloare nu&ai
Bntru:t sunt onsi!erate re.ela3ii, !ar nu pot <i onstruite
printr#un ra2iona&ent apriori" Ru!ol< Otto a <ost un D&e!ia#
torH Bn aproape toate 4r2ile pe are le#a sris" Un &e!iator'
!ar nu ple:n! !e la o&pro&is" A aeptat <eno&enolo3ia
reli3ioas4 $i hiar Dpsiholo3iaH Bn ,as Heilige, !ar silin!u#se
s4 nu p4r4seas4 po?i2iile <ilo?o<iei" A D&e!iatH' Bn West-ost-
liche *sti6, Bntre <eno&enele &istiii oi!entale $i orienta#
le' o&par:n! u o uluitoare prei?iune 3:n!irea lui ShanPa#
ra u a lui Meister EPhart' !ar ar4t:n! Bn aela$i ti&p $i
pro<un!a lor !eose9ire" Bn ulti&a sa arte' +eich 5ottes und
*enschensohn, a Bnerat s4 D&e!ie?eH Bntre 3:n!irea reli#
3ioas4 arian4' pe are a sinteti?at#o pe te&eiul unei a!:ni
unoa$teri a te=telor in!iene' iraniene $i 3ree$ti' $i 3:n!i#
rea reli3ioas4 se&it4 a 7ehiului Testa&ent" LBn trea4t <ie spus'
artea aeasta uprin!e poate ele &ai 9une pa3ini !e e=e#
3e?4 $i psiholo3ie reli3ioas4 !in :te a sris Otto $i este' Bn
orie a?' ea &ai ori3inal4 arte a sa"K Bn s<:r$it' aest pro#
<esor !e teolo3ie protestant4 a Bnerat s4 B&pae $i s4 ar#
&oni?e?e toate &eto!ele !e unoa$tere% lin3Aistia $i etno#
3ra<ia' istoria reli3iilor $i teolo3ia' psiholo3ia $i &istia'
&eta<i?ia $i estetia" Nu&ai ine $i#a !at sea&a !e &4re#
2ia e<ortului !e sinte?4 $i Dar&onieH pe are 0#a <4ut Otto
Bn ursul lun3ii sale atiAit42i Bn2ele3e :t !e pu2in4 pl4ere
LA *'A+TEA LUI +U,'L- 'TT'
(..
i#a putut <ae etiheta !e Dira2ionalistH pe are i#a a!us#o
3loria lui ,as Heilige$
8artiip:n! la tra!i2ia <ilo?o<ilor#saAan2i' Otto n#a !ispre#
2uit &una !e la9orator' &iile &ono3ra<ii istorio#ritie'
eru!i2ia si3ur4' ueniia <ilolo3i4" A sris stu!ii saAante
asupra Chaga.ad-5itei, a tra!us neontenit !in li&9a san#
srit4 Lhiar anul treut a ap4rut o tra!uere e=elent o&en#
tat4 a ele9rei 8atha-U"anishad), a e!itat lur4ri !e Shle#
ier&aher' E" 1r" Apelt' Heinrih Sh&i!t' a sris 4r2i !e
sluE94 $i a Bn3riEit ule3eri !e oruri 9iserie$ti" AEuns !e
&ult ele9ru' tra!us $i !isutat Bn nenu&4rate li&9i' pro<e#
sor onori<i la <oarte &ulte uniAersit42i str4ine' Ru!ol< Otto
a r4&as totu$i p:n4 Bn ulti&ul an al Aie2ii sale &unitor $i
&o!est a un stu!ent" Nu i#a <ost niio!at4 ru$ine !e $tiin#
2a sa :n! sria 4r2i !e <ilo?o<ie $i nu se s<ia s4 <ilo?o<e#
?e Bn lur4rile sale tehnie" A aAut &ai ales uraEul F at:t
!e rar pentru o inteli3en24 Dori3inal4H a a lui F s4 spun4
$i s4 repete lururi si&ple' la &intea o&ului" Asta !4 o pros#
pe2i&e unia Bntre3ii lui opere" A!res:n!u#se' Bn pri&ul r:n!'
unui pu9li protestant' u o lun34 tra!i2ie 9i9li4' el nu se
s<ia s4 ite?e $i s4 o&ente?e pasaEe testa&entare 9ine unos#
ute' pentru ilustrarea te?elor sale" +eich 5ottes este plin4
!e ase&enea itate' !ar o&entariul lor arata :t !e a!:n
le &e!itase $i u e <aAoare le asi&ilase Otto"""
Ger&ania a pier!ut pe el &ai <eun! $i Aersatil 3eniu
pe are 0#a aAut <ilo?o<ia reli3ioas4 !e la Shleier&aher
Bnoae"
1a"ini, istoric al literaturii italiene
Destinul lui GioAanni 8apini e !estul !e iu!at" C:n! toa#
t4 lu&ea a$tepta !e la el !e&ult <434!uita oper4 Adamo Lsau
+a""orto sugli Uomini), 8apini pu9li4' Bn 0+(+' Aolu&ul
asupra S<:ntului Au3ustin $i 5li o"erai della .igna$ C4r2i#
le aestea ontinuau' Bntr#o &4sur4 oareare' onAertirea la
re$tinis& F a lui' $i a ititorilor F Bneput4' opt' nou4 ani
&ai Bnainte' u Storia di %risto$ 8apini p4rea !e<initiA $i
tot &ai siner asimilat unor anu&ite eruri atolie" Cola9o#
ra la reAistele reli3ioase' e!ita antolo3ii pentru u?ul se&i#
nariilor' Bn3riEea ole2ii !e &istii' pre<a2a poe2i atolii
$i on<eren2ia Bn eruri to&iste" 5og L0+-0K a 4?ut' Bn
&iEloul unei LaparentK !es4A:r$ite atiAit42i pastorale' a
un tr4?net" NeB&9l:n?itul 8apini relua' pe un portatiA o9o#
r:t' te&ele !in ,ic3ionarul omului slbatec L0+(-KJ are'
!up4 u& se $tie' nu onAeniser4 Bntru totul superiorilor
s4i ele?iastii" Bn lo !e inAetiA4 $i pa&<let' 8apini <olo#
sea !e ast4 !at4 saras&ul $i <ante?ia" Aeea$i ur4 B&potri#
Aa lu&ii &o!erne' antire$tine' !iaAole$ti' &4rturisit4 Bns4
prin <ra3&ente !in Aia2a i&9eil4' neAroti4 $i !esperat4 a
&elanoliului Go3"
Surpri?a s#a repetat !oi ani &ai t:r?iu' Bn 0+--' :n! a&:#
n:n!u#$i iar <434!uiala' 8apini pu9li4 ,ante .i.o $i Aolu#
&a$ul // sacco dell ?ocro, B&preun4 u plaheta asupra lui
Ar!en3o So<<ii" ,ante .i.o a Bnse&nat' Bntr#a!eA4r' o nou4
!oAa!4 !e <or24 !e rea2ie' ultura $i puterea !e &un4 a
neo9ositului 8apini" 8oate este ea &ai i?9utit4 arte a sa
1A1INI, IST'+I% AL LITE+ATU+II ITALIENE (.,
!up4 Un om sfArit, ea &ai /ntreag, Bn orie a?' ea &ai
or3ani4" A ur&at Bns4 ree!itarea :torAa pa&<lete $i stu#
!ii F La"ietra infernale L0+-*K $i 5rande&&e di %arducci
L0+-.K F are !oAe!eau' el pu2in pentru ititorul neaAi?at'
o oareare o9oseal4" Un sriitor !e Ai3oarea $i &aturitatea lui
GioAanni 8apini nu#$i &ai a!un4 Bn Aolu&e stu!ii $i artio#
le reente' :n! a <434!uit' !e !ou4?ei !e ani' un o"us mag-
numE Adamo$ i poate nii el n#ar <i <:ut#o' !a4 anul 0+-.
n#ar <i <ost un anno brutto "enoso e"er 1a"ini, u& &4rtu#
rise$te 7iAiani Bn 1a"ini aneddotico LRo&a' 0+-,K" Un an Bn
are Ae!erea' !e &ult a&enin2at4' i s#a stins aproape u !e#
s4A:r$ire" Cititorul ro&:n unoa$te' !in :teAa artiole ale
!lui Ale=an!ru Maru' aeste ulti&e Bnt:&pl4ri tra3ie' are
au Bntuneat Aia2a elui &ai eru!it !intre sriitorii italieni"
Un an Bntre3' 8apini n#a putut iti' nii srie" Bn ianuarie
0+-;' a <ost internat Bntr#o lini4 pentru o <oarte !i<iila
opera2ieJ are' !in <eriire pentru Italia $i pentru el' a reu#
$it" La s<:r$itul anului 0+-;' 8apini $i#a putut relua lurul"
Iar Bn iunie 0+-, apare' pe nea$teptate' aest pri& Aolu&
!in Storia della letteratura italiana L7allehi e!"' .)) p"K"
E 3reu !e $tiut' !up4 at:tea surpri?e' !aa $i :n! Aa
ap4rea Adamo, aea <or&i!a9il4 arte !in are 8apini srise#
se' p:n4 Bn 0+(+' Areo !ou4 &ii !e pa3ini L<" 8re<a2a la
Lucrtorii .iei)> Adamo, prin are autorul 1o.etii lui %ris-
tos n4?uie$te s4 aEun34 sus !e tot Bn literatura uniAersal4'
al4turi !e ShaPespeare' Dante $i Tolstoi" 8apini a&:n4 Bn4
o !at4 B&plinirea aestei 4r2i' a s4 poat4 srie Bn lini$te
Istoria literaturii italiene$ Bntoarerea lui la realit42ile italie#
ne este ast4?i !es4A:r$it4 $i !e<initiA4" 8apini a Bneput !e#
&ult' !e prin 0+0)#0+00' s4 re!esopere Tosana' su<letul
italian $i DpatriaH" Cri?a lui reli3ioas4' !up4 e 0#a purtat
Areo :2iAa ani prin literatura &isti4 $i atoli4 uniAersal4'
0#a a9an!onat' !e<initiA' Tosanei $i Italiei" 8apini n#a !eAenit
nu&ai un per<et DitalianHJ a !eAenit un DpatriotH' un ?elot'
(./
*I+%EA ELIA,E
$i Bn artea sus#a&intita a lui 7iAiani D1a"ini aneddotico,
pp" /+#+)K se 34se$te pu9liat4 o onAersa2ie aproape ului#
toare' Bn are autorul 1o.etii lui %ristos &4rturise$te LBn
preaE&a Dsan2iunilorH en3le?e' pe Are&ea r4?9oiului ita#
lo#etiopianK 4 e 3ata s4 se Bnrole?e Aoluntar' !a4 se !ela#
r4 &o9ili?area"""
8entru ineAa are a ur&4rit 3:n!irea $i 3eniul reator
al lui 8apini !e la Leonardo Bnoae' o ase&enea a<ir&a2ie
nu e !elo uluitoare" Un re$tin $i un artist are iu9e$te Bn
pri&ul r:n! DetateaH' prin are e posi9il4 Aia2a iAil4 $i
e=isten2a o&ului a atare L4i Bn a<ar4 !e DetateH' o&ul
e D9estieHK' este !ator s4 lu"te pentru ap4rarea Det42iiHJ
hiar !a4 aeast4 lupt4 ontra?ie' proAi?oriu' re!in2ele
sale nonAiolente" Bn orie a?' a!eren2a lui 8apini la <eno#
&enul italian onte&poran este total4" Istoria literaturii ita-
liene este' !e alt<el' Bnhinat4 lui Benito Mussolini" 8e !e
alt4 parte' t:n4ra 3enera2ie italian4 se reBntoare la 8apini'
Bn are#$i reunoa$te a!eA4ratul preursor" Aproape toate
4r2ile lui 8apini se retip4res' ele &ai &ulte Bn ole2ia
'"ere com"lete, pe are e!itorul 7allehi a Bneput#o !in
noie&9rie 0+-(" Bn aela$i ti&p' se pu9li4 nenu&4rate stu#
!ii ritie $i &ono3ra<ii asupra Aie2ii $i operei lui 8apiniJ
Bn ulti&ii !oispre?ee ani' au ap4rut $apte sau opt Aolu&e
Bnhinate operei aestui pro!i3ios sriitor"""
8u2ini sriitori ar <i putut Bnepe o istorie a literaturii patriei
lor u &ai &ul2i sor2i !e i?9:n!4 a GioAanni 8apini" Bn a<a#
r4 !e <aptul 4 8apini a <ost $i a r4&as p:n4 Bn ulti&ul ti&p
un ititor !e uniAersal4 urio?itate' el a <4ut' ani !e#a r:n#
!ul' &un4 !e istori literar $i !e e!itor !e te=te lasie
italiene$ti' :n! on!uea ole2iile %ultura dell ?anima $i
Scriitori notri$ 8:n4 Bn ulti&ii ani' a Bn3riEit antolo3ii !e
poe?ie reli3ioas4 italian4' a !at e!i2ii !in S<" 1ranis' Xao#
pone !a To!i' Man?oni et" Meritul s4u !e e!itor este enor&'
!e$i Croe' Bnol2it prin 0+0- !e :teAa reen?ii $i pa&<le#
1A1INI, IST'+I% AI IITE+ATU+II ITALIENE
(.+
te ale lui 8apini' i#a ritiat aspru o retip4rire a poe?iilor lui
Ca&panella" O9i$nuit !e !ou4?ei $i ini !e ani u ritia
te=telor' letor Bn!r43ostit !e poe?ia lasi4 tosana' autor al
unui <oarte <ru&os Aolu& asupra lui Dante $i a nu $tiu :te
stu!ii asupra lui Xaopone !a To!i' Boaio' 8etrara et'
nu re! 4 i#a <ost prea &are &una pentru aest pri& Ao#
lu& al Istoriei literaturii italiene, are uprin!e seolele
ValW6IIIV#leaW#ValW6I7V#leaW" Da4 B&i a&intes 9ine' !in#
tre sriitorii !isuta2i Bn aest Aolu& nu&ai asupra lui Gui!o
CaAalanti' Ceo An3iolieri' Dino Co&pa3ni $i 1rano Sa#
hetti n#a sris p:n4 au& 8apini" Asupra elorlal2i' a sris !e
&ulte ori' $i a sris tot!eauna u &ie?' 9ine in<or&at' ori3inal"
DNu i#a <ost prea &are &unaHJ asta Bnsea&n4 4 n#a <ost
neAoit' au&' s4 <a4 Bn!elun3i eret4ri !e eru!i2ie $i s4#$i
Dpre34teas4H &aterialul" Asupra aestui &aterial &e!itea?4
8apini !e <oarte &ul2i ani" Bun4oar4' asupra lui Dante aten#
2ia $i !ra3ostea lui !urea?4 !in 0+0)' !e :n! a o&pilat Ao#
lu&ul La leggenda di ,ante, iar u :2iAa ani &ai Bnainte
srisese stu!ii asupra lui Boaio $i 8etrara"
Istoria literaturii italiene nu repet4 totu$i ni&i !in tot
e a sris $i pu9liat 8apini Bn ulti&ii trei?ei !e ani" Aii
st4 !e alt<el $i unul !in &eritele ei !e <runte" Este o arte
nou4' Bn are toate i!eile $i toate pasiunile lui 8apini sunt
topite Bntr#un ulti& e<ort !e sinte?4" Era !estul !e 3reu sa
&ai spui altce.a asupra lui Dante' :n!' nu&ai u trei' patru
ani Bn ur&4' ai !e!iat aestui autor un Aolu& !e peste patru
sute !e pa3ini" i' u toate aestea' 8apini i?9ute$te un ase&e#
nea &iraol" Ceea e srie asupra lui Dante Bn Istoria lite-
raturii poart4 peetea !es4A:r$irii" Nu nu&ai pentru 4 !epu#
ne un e<ort neo9i$nuit !e sinte?4' Bner:n! Bntr#o sut4 $i
eAa !e pa3ini sa uprin!4 toate operele lui Dante' s4 lu&i#
ne?e sensul %ommediei $i s4#i Aalori<ie &iraolul literarJ
nu nu&ai pentru 4 34se$te alte hei !e 9olt4 aestei uria$e
opere !e art4 L9un4oar4' ori3inea %ommediei Bn o9sesia &or#
(;)
*4+%EA ELIA,E
2ii' are 0#a &aerat pe Dante' pp" 0//#0+)K' !ar $i pentru Ai#
3oarea &ental4' si3uran2a 3ustului' prei?ia e=presiei !e are
!4 !oAa!4 8apini' Aor9in! !espre 3loriosul s4u onet4#
2ean" 8u2ini oa&eni au iu9it $i au Bn2eles &ai a!:n pe Dante"
Cartea sa ,ante .i.o era ea &ai onAin34toare !oAa!4"
Dar para Bn Istoria literaturii s#a Bntreut pe sine p:n4 la
neAerosi&il" 14r4 s4#$i ontra?i4 Aehiul portret' 8apini
reea?4 un alt Dante' aentu:n!' <ire$te' asupra Aalorii este#
tie a operei sale" Da4 pute& n4!4E!ui Areo!at4 a itito#
rii ro&:ni s4 se Bn!r43osteas4 !e ,i.ina commedia sau &4ar
!e 0ita No.a, apoi nu&ai artea lui 8apini le#ar putea s4!i
aeast4 pasiune"""
1ire$te' re34si&' $i aii' &4ar Bn parte D&eto!aH lui 8apini
!e a interpreta si&9oli nu&ele' !ata na$terilor et' !e a pre#
i?a orespon!en2e Bntre epoi' re3i' papi' sriitori' !e a in#
staura o&olo3ii Bntre Cos&os' istorie' art4 et" Este' aes#
ta' un Aehi o9iei al s4u' r4&as' <4r4 Bn!oial4' !in ti&pul
pri&ei tinere2i $i al aAenturilor D&a3ieH' !ar are nu !4unea#
?4 :tu$i !e pu2in operei" Un portret ap4t4 $i &ai &ult4
Aia24' o Eu!eat4 pare &ai pre3nant4 :n! este sus2inut4 !e
o Dorespon!en24H sau este lu&inat4 prin t4l&4irea unui
si&9ol"
Nu st4 Bn 4!erea noastr4 s4 ar4t4& are sunt &eritele
$tiin2i<ie ale aestei noi istorii a literaturii italiene" Destul
s4 spune& 4 8apini se !eose9e$te !e onsensul 3eneral
a!esea $i Bnear4 s4#$i ar3u&ente?e te?a u prei?ie' !e$i
<4r4 s4 alunee Bn !iAa3a2ie eru!it4" Bun4oar4' B&potriAa
opiniei urente' el onsi!er4 ele9rul sonet al lui Gui!o CaAal#
anti 1erch ?i non s"ero di tornar giammai$$$ !rept o oper4
!e tinere2e' iar nu sris Bn preaE&a &or2ii Lpp" /-#/*K" De
ase&enea' tot !espre Gui!o re!e 4 a!eA4rata lui Aaloare
literar4 e eAi!ent4 &ai ales Bn sonetele Dopti&isteH' Bn are
:nt4 pri&4Aara $i natura' iar nu Bn poe?iile are Bl arat4
sdegnoso e solitario Lp" /;K" Tot e spune apoi !espre Ce#
1A1INI, IST'+I% AL LITE+ATU+II ITALIENE
(;0
o An3iolieri Lpp" +. sM"K se !eose9e$te !e Aer!itul !at' Bn4
!e au& opt?ei !e ani' !e istoria literar4" DOri3inalH se !o#
Ae!e$te 8apini Bn a&4nunte !e e=e3e?4 !antes4J hiar !a4
nu este tot!eauna sin3urul sau printre ei !int:i are s4 <i
spus aest luru Dori3inalH L<" pp" ()/' !espre in<luen2a lui
Gioahino !a 1iore asupra lui DanteK"
Dar &area Aaloare a aestei Istorii nu st4' <ire$te' Bn ase&e#
nea D!esopeririH' &ai &ari sau &ii" Bn <ieare an' se tip4#
res el pu2in o Eu&4tate !e !u?in4 !e 4r2i Bn are sunt re#
leAate anu&ite !esoperiri !e istorie literar4" 8apini a Bnerat'
a i?9utit' un luru inontesta9il &ai &4re2 $i &ai pre2ios"
El a Bnerat s4 srie o istorie a literaturii italiene pe alte te#
&eiuri $i u o alt4 tehni4 !e:t ea o9i$nuit4" El Bnsu$i sri#
itor F D!e#al aseiH' u& &4rturise$te Bn pre<a24 F re!e
4 are !repturi &ai erte !e a o&pune istoria artei sale !e#
:t utare pe!ant sau <ilo?o<' are se apropie !e <eno&enul
literar Aenin! !in a<ar4' $i Eu!e4 aest <eno&en prin i!iosin#
ra?iile sale istorio3ra<ie sau esteti?ante" Nu e loul aii
s4 !isut4& !a4 $i Bn e B&preEur4ri un 9un sriitor poate
<i $i un 9un riti literar sau un istori literar o9ietiA" Bn
orie a?' lurul aesta nu e u neputin24" Da4 un 9un srii#
tor poate <i Bn aela$i ti&p un e=elent &ate&atiian sau
un per<et eru!it' el poate <i $i istori literar !e sea&4" Xu!e#
42ile literare ne!repte sau e=a3erate pe are le Bnt:lni& la
un &are sriitor asupra altor autori nu !oAe!es' Bn spe24'
aproape ni&iJ 3re$elile a& tot at:t !e &ari se Bnt:lnes
$i la ritii ele9ri" ThaPeraS' are aAea !e alt&interi un
3ust <oarte si3ur' a sris pa3ini e=elente asupra literaturii
en3le?e' !ar a au?at !e latent corru"tion $i im"ure "re-
sence un 3eniu a Laurene Sterne" Asta nu pentru 4 era
DsriitorH' i pur $i si&plu pentru 4' un o& <iin!' a 3re$it"
O 3re$eal4 i!enti4 a <4ut Taine' are a9ia !e!i4 lui Sterne
:teAa pa3ini' Bn ele - ))) !e pa3ini ale Istoriei literaturii
engle&e, arte' !e alt&interi' e=elent4"
(;(
*I+%EA ELIA,E
A$a 4' prinipial' Bnt:&plarea !e a <i sriitor nu e=lu!e
posi9ilitatea !e a !eAeni un &are istori literar" i 8apini
n4?uie$te s4 <ie un ase&enea &are istori literar" Nu nu&ai
pentru 4 puterea lui !e &un4 nu e Bntreut4 !e:t !e a
unui 3i3ant a Arturo 1arinelli' !ar $i pentru 4 se $tie BnAes#
tit u un !ar &ult &ai pre2ios% 3ustul literar" De aeea' una
!in inoAa2iile Istoriei sale este l4sarea la o parte a autorilor
are n#au <ost !e:t Bnt:&pl4tor sriitori L7io' Botta' Ghi#
9erti etK' preu& $i a tuturor autorilor lipsi2i !e orie Aaloa#
re literar4 personal4 $i ari nu#$i au loul !e:t Bntr#o isto#
rie a ulturii' a unii ari au ontri9uit la r4sp:n!irea $i
pro&oAarea Aalorilor reate !e a!eA4ra2ii arti$ti"
Este se&ni<iatiA e<ortul !e Do9ietiAi?areH reali?at !e
8apini Bn aest pri& Aolu& al Istoriei$ 7aloarea ri3uros lite#
rar4 a unui autor tree' au&' Bnaintea ori4rei alte Airtu2i"
Iat4' 9un4oar4' a?ul lui Xaopone !a To!i" Bntr#un artiol
!in 0+(-' repu9liat Bn Lucrtorii .iei, 8apini aepta total
opera poetio#&isti4 a aestui <reneti <ranisan" Chiar
ura sa B&potriAa lu&ii $i Aie2ii i se p4reau lui 8apini F proas#
p4t onAertit F atitu!inea nor&al4 a unui Dre$tin per<etH"
8entru 4 el are a ales erul u& ar &ai putea oare s4 se
lase p44lit !e Aalorile p4&:nte$tiG
Bn Istoria literaturii italiene Bns4' 8apini B$i B&9l:n?e$te
Eu!eata" Xaopone r4&:ne un sriitor Ai3uros L!e$i un &is#
ti <4r4 Aaloare $i un teolo3 &e!ioruK' !ar 8apini nu#i &ai
su?4 ura sa Bnsp4i&:nt4toare B&potriAa oa&enilor' a et4#
2ii' a Aie2ii" Reunoa$te' hiar' a aeast4 ur4 este aproape
antire$tin4' <iin! e3oist4 $i ata:n! Aaloarea ea &ai !e sea#
&4 a &esaEului re$tin% Aia2a" 8e !e alt4 parte' 8apini ere#
tea?4 Bn Istorie &ai ales Aaloarea literar4 a poe?iilor lui Xa#
opone $i $tie s4 !eose9eas4 tu&ultul inspira2iei <renetie
!e per<e2iunea artisti4"
Sris4 Bntr#o li&94 !es4A:r$it4' ri3uroas4 $i 9o3at4' Isto-
ria literaturii italiene este' <ara Bn!oial4' una !in 4r2ile &ari
1A1INI, IST'+I% AL LITE+ATU+II ITALIENE
(;-
ale aestui seol" 8apini nu &ai apare' aii' eru!itul' <antas#
tiul sau 94t4iosul sriitor !in 0+0( sau 0+((" Nu#0 &ai is#
pite$te para!o=ul' nu &ai Area s4 onAin34' nii s4 nelini$#
teas4 $i' u at:t &ai pu2in' s4 e=aspere?e" Istoria aeasta
este o arte 3:n!it4' onstruit4 $i sris4 nu la DreeH' i la
&ari altitu!ini' aolo un!e tensiunea nu &ai Bnsea&n4 !esple#
tire $i <rene?ie" Sriin!#o' 8apini a Bnerat s4 sluEeas4 nu&ai
pe a!eA4ra2ii reatori ai literaturii italiene' ar4t:n! ititori#
lor e Bnsea&n4 un 3eniu $i u& tre9uie asi&ilat4 o apo!o#
per4" C4 s#a 3:n!it $i la sine sriin! aeast4 Istorie nu &ai
Bnape nii o Bn!oial4" Dar artea este Bntr#a!eA4r opera unui
D&aestruH"""
=,?Annun&io necunoscut9
Bn4 !in ti&pul Aie2ii lui Ga9riele DIAnnun?io' s#a spus
!espre el 4 $i#a <4urit o D9io3ra<ieH &ult &ai interesant4 $i
&ai pre2ioas4 !e:t opera sa literar4" 8ro!i3iosul Ga9riele
a !us' Bntr#a!eA4r' o e=isten24 Are!ni4 !e un erou al Rena$#
terii" 1iu al unui &o!est proprietar !in 8esara' !on 1ranes#
o 8aolo DIAnnun?io' Aiitorul 8rin2 !e MonteneAoso a tr4it
Bn ele &ai so&ptuoase Aile $i a &urit Bntr#un a!eA4rat domus
aurea, la 7ittoriale" Nu nu&ai 4 $i#a heltuit trei s<erturi
!in Aia24 Bntr#un lu= e=traAa3ant' Bn aAenturi 3alante' eroie
$i politieJ !ar a ri!iat lu=uria' risipa $i uraEul la un a!eA4#
rat DstilH" Lururile aestea' are se uno$teau !e &ult4 Are&e
F $i are atin3eau !e ele &ai &ulte ori propor2ii !e le3en#
!4 F pot <i ast4?i ontrolate prin 9o3ata D9io3ra<ie san!a#
loas4H pu9liat4 !e To& Anton3ini' , ?Annun&io inconnu
LStoP' 0+-/' ;.( V!eW pa3iniK"
Cartea aeasta' Bneput4 prin 0+-)' a <ost Bnre!in2at4 Bn
0+-- e!itorului <rane?' are F Bn Bn2ele3ere u autorul F
a onAenit s4 n#o pu9lie !e:t !up4 &oartea lui DIAnnun#
?io" L?e!actitude minutieuse dans la reconstitution d?une
.ie "ri.ee F &4rturise$te e!itorul F ne "eut etre "ardon-
nee Bu ?A l ?Histoire Bui, "ar com"ensation, est seule aussi
ca"able d?im"oser la"osterite la grandeur d?une destinee
e!ce"tionnelle$I i' Bntr#a!eA4r' artea aeasta reonstituie
0
E=atitatea &inu2ioas4 Bn reonstituirea unei Aie2i priAate nu poate
<i iertat4 !e:t Istoriei are' prin o&pensa2ie' este $i sin3ura apa9il4
s4 i&pun4 posterit42ii &4re2ia unui !estin e=ep2ional (lb$fr$) (n$ ed$)$
$,?ANNUNNI' NE%UN'S%UT9
(;.
Aia2a priAat4 a lui DIAnnun?io' u o &inu2io?itate !e are
9io3ra<ia unui &are sriitor nu se 9uur4 !e:t el pu2in o
3enera2ie !up4 &oarte"
To& Anton3ini a <ost seretarul partiular al lui DIAnnun#
?io ti&p !e peste trei?ei !e ani" A tr4it' Bn aest lun3 r4sti&p'
Bn per&anenta toA4r4$ie a sriitorului' a pri&it !in partea
lui &ai &ult !e $apte sute !e srisori $i a p4strat u 3riE4
nenu&4rate Bnse&n4ri pe are $i le luase F o9serAa2ii' on#
Aersa2ii' opinii' 3lu&e et" Ohiul $i &e&oria aestui Bntre#
prin?4tor seretar sunt Bntr#a!eA4r <4r4 3re$" Cititorul a<l4'
!in ele !int:i pa3ini' 4 DIAnnun?io :nt4rea /) !e Pilo#
3ra&e' aAea Bn4l2i&ea !e 0 &etru ;*' iru&<erin2a torai4
+) V!eW enti&etri $i ea ranian4 .* V!eW enti&etri" Ur&ea#
?4' Bn aeea$i pa3in4' a&4nunte anato&ie $i <i?iolo3ie
!e o prei?ie &e!ial4" Son cor"s est "arfaitement "ro"or-
tionne, muscle et bien modele$ Son e"aule droite est sensi-
blement"lus basse Bue la gauche$$$ La"eau du cor"s de , ?An-
nun&io est lisse et blanche, d?une blancheur de cire$ Aucune
cicatrice, aucun signe "articuler$ II a la che.ille et le genou
fins, la #ambe ner.euse, le "ied tres "etit, la taille fineY
Toate aestea' a!au34 autorul' sunt o9serAa2ii Aeri<iate :n!
DIAnnun?io aAea $ai?ei !e ani"
Miile !e a&4nunte pitore$ti are a9un!4 Bn aeast4 arte
Aor <ae !eliiile tuturor !annun?ienilor !in lu&e" To& An#
ton3ini a!&ir4 $i iu9e$te pe DIAnnun?io' !ar Aenera2ia lui
nu#i alterea?4 prei?ia' aproape inisiA4' a o9serAa2iei" Se $tie
4 asupra Aie2ii $i operei &arelui sriitor italian s#au sris'
Bn4 !e :n! era Bn <loarea A:rstei' nenu&4rate 4r2i $i &ii
!e artiole" A <ost poate sriitorul european are a !at el
(
Corpul s4u este per<et propor2ionat' &usulos $i 9ine &o!elat"
U&4rul s4u !rept este sensi9il &ai Eos !e:t el st:n3""" 8ielea orpu#
lui lui DIAnnun?io este nete!4 $i al94' !e o al9ea24 !e ear4" Nii o
iatrie' nii un se&n partiular" El are 3le?na $i 3enunhiul <ine' 3a&#
9a nerAoas4' piiorul <oarte &i' talia su92ire (Ib$ fr$) (n$ ed$)$
(;;
*I+%EA ELIA,E
&ai &ult !e luru 3a?etarilor' pa&<letarilor $i ritiilor" Nu
nu&ai prin operele sale' are au unosut suese !e pre#
s4 $i pu9li rareori !ep4$ite' i &ai ales prin Aia2a lui' prin
aAenturile sale 3alante' prin lu=uria lui"
S#a reat' <oarte !e ti&puriu' un &it !e !e&oniae propor#
2ii Bn Eurul Aie2ii $i ne9uniilor lui DIAnnun?io" Ane!otele'
le3en!ele' alo&niile Bl ur&au pretutin!eni" To& Anton3ini
Bnhin4 un suulent apitol le3en!ei' aeast4 DtoAar4$4 ne!es#
p4r2it4H a poetului' are 0#a Bnso2it toata Aia2a" 8:n4 $i na$te#
rea lui a <ost treut4' <oarte ur:n!' Bn le3en!4" Bn 0//('
:n! 3loria lui Ga9riele !e a9ia Bnepea' prietenul s4u E!oar#
!o Sar<o3lio srie% DAest <iu al &4rii' are s#a n4sut pe
9or!ul or49iei Irene, Bn ti&pul unei 4l4torii !e la Triest
la 8esara"""H Un poet al A!riatiei nu se putea na$te la <el
u to2i eilal2i oa&eni" Le3en!a a prins' a <ost aeptat4 !e
9io3ra<i $i se 34se$te $i ast4?i Bn &arile le=ioane" Chiar
DIAnnun?io a ontri9uit la Bneta2enirea ei" Bntr#un interAiu
aor!at lui A&e!ee 8i3eon Bn 0/+- $i ap4rut Bn +e.ue Hebdo-
madaire, poetul &4rturise$te% :e sui ne 9or! du brigatin
Irene, dans Ies eau!$$Y Iar &ai !eparte% Sur cette merAdriati-
Bue ou#e sui ne$$$
I
Da4 <oarte &ult4 lu&e a re?ut Bn aeast4 na$tere plin4 !e
se&ni<ia2ii a9sonse' s#au 34sit tot at:2ia !e &ul2i ari s4
p44tuias4 printr#un e=es ontrar" Au sootit !ei a nu&ele
!e ,?Annun&io nu poate <i !e:t un pseu!oni& Lprea e 3lo#
rios $i se&ni<iatiAK $i au 4utat nu&ele a!eA4rat" Au s<:r$it
prin a#0 34si" 8e poet Bl he&a Ga9riele Rapa3uetta" i ast4?i
Bn Larousse' e!i2ia 0+(( LBn !ou4 Aolu&eK' se spune% Annun?io
(5abriele+a"aguetta,?), litterateuritalienne1escara"""
.
-
M#a& n4sut la 9or!ul or49iei Irene$$$ (lb$fr$) (n$ ed$)$
I
8e aeast4 Mare A!riati4 un!e &#a& n4sut""" (lb$fr$) (n$ ed$)$
.
Annun&io LGa9riele Rapa3uetta DIK' sriitor italian n4sut la 8es#
ara""" (lb$fr$) (n$ ed$)$
=,] ANNUNNI' NE%UN'S%UT9
(;,
Dou&entat tot!eauna Bn a9un!en24' To& Anton3ini nu uit4
s4 pu9lie atul !e na$tere al poetuluiJ !e un!e se Ae!e 4
s#a n4sut la 8esara' $i 4 se nu&ea Bntr#a!eA4r DIAnnun?io"
8entru unoa$terea Aie2ii reale a unui sriitor are a <ost
at:t !e t:n4r BntoA4r4$it !e le3en!4' ni&i nu onAenea &ai
9ine !e:t o 9io3ra<ie Bn <elul aesteia srise !e Anton3ini'
un!e ititorul a<la 4 neo9ositul Don Xuan aAea !antur4 i&#
per<et4 $i 4 iu9ea apa !e olonie $i par<u&urile p:n4 la
in!een24' onsu&:n! o Eu&4tate !e Pilo3ra& !e olonie
pe ?i $i o stil4 !e par<u& la patru' ini ?ile" Sau 4 eroul
!in r4?9oiul &on!ial $i ueritorul 1iu&elui r4ea <oarte
u$or $i str4nuta atuni u lari&i Bn ohi" To& Anton3ini ur#
&4re$te Dle3en!aH p:n4 Bn a&4nunte $i o ni&ie$te s#ar spu#
ne u o sa!i4 9uurie" Bn loul unui DIAnnun?io !e Aitri#
n4 $i &u?eu' ne !esoper4 pro!i3ioasa Aia24 real4 a poetului"
Ceea e este uluitor este 4 aest DDIAnnun?io neunos#
utH Bntree u &ult orie Bnhipuire $i Eusti<i4 le3en!e
&ult &ai so&ptuoase" Anton3ini are !reptate &4rturisin!
4 Aia2a lui DIAnnun?io nu are neAoie !e a &ai <i &isti<i#
at4 $i e=a3erat4" Bntr#a!eA4r' !e e sa re?i a poetul uno$#
tea $i pratia Dsatanis&ulH' :n! aAenturile sale a&oroase
$i uraEul s4u sunt !e#a !reptul lui<erieG De e s4#i &ai
sorne$ti Aiii' :n! a aAut !estuleG De e s4#0 BnAinuie$ti
!e 4&4t4rie' :n! rela2iile sale u e!itorii au <ost at:t !e
e=ep2ionale $i :n! un artiol Bi era pl4tit' !up4 r4?9oi' u
() ))) !e <raniG
Din artea lui To& Anton3ini' ititorul a<l4 !estule a&4#
nunte !espre poet' !espre reator' !ar a<l4 $i &ai &ulte !espre
o&" Nu re! 4 a e=istat' printre onte&poranii s4i' un &are
sriitor european are s4 <i <ost at:t !e interesant a o&" i
nu nu&ai !in puntul !e Ae!ere D<eeriH al e=isten2ei Lele o
sut4 !e ostu&e' trei sute !e 4&4$i !e &4tase' trei sute !e
4&4$i u plastron' ini?ei !e p4l4rii' !ou4 sute !e perehi
!e panto<i' trei sute !e perehi !e iorapi' ini?ei !e combi-
(;/
*I+%EA ELIA,E
naison !e &4tase mau.e sau bleu-clair, ini?ei !e piEa&a#
le' ini?ei !e robes de chambre, ini sute !e raAate etK"
Ci &ai ales pentru alitatea Aie2ii sale' pentru !arurile sale
e=ep2ionale !e <er&e4tor' !e ueritor' !e erou condot-
tiere$ 8oetul n4sut Bntr#o as4 &o!est4 !in 8esara n#a Aoit
niio!at4 s4 aepte Cos&osul o&ului seolului al 6L6#lea'
!up4 u& nu i#a aeptat nii 9iolo3ia' nii &orala" Ca a
DA4?utH Aia2a u ohii unui erou al Rena$terii' Bn4 n#ar Bn#
se&na prea &ultJ Nalter 8ater $i al2ii o A4?user4 Bnaintea
lui" Dar DIAnnun?io a i?9utit s4 Dtr4ias4H aeast4 Aia24
Aast4 $i so&ptuoas4' uneori iresponsa9il4' alteori eroi4 $i
3eneroas4" N#a <ost eea e se nu&e$te Dre<ulatH" Bn opera
sa' str49ate !orin2a lurului Aisat' pasiunea nestins4 pentru
un i!eal niio!at4 reali?at" Este o oper4 D!up4 natur4HJ rea2ia
r4s<r:n3e o parte !in lu&ina $i e&o2ia tr4it4"
Nu&ai itin! artea lui Anton3ini &i#a& e=pliat r4ea#
la arti<iial4 a ro&anelor lui DIAnnun?io" De <apt' o 9un4
parte !in aeste ro&ane sunt !e#a !reptul ili?i9ileJ !e pil!4'
Trionfo della morte$ Sunt srise par4 !in enu$a unor e=pe#
rien2e onsu&ate prea !es4A:r$it" N#a &ai r4&as ni&i DAiuHJ
nii o re?erA4' nii un re3ret' nii un luru <4ut !oar pe
Eu&4tate" Cu& &area arta F a $i &area su<erin24 F a lui
DIAnnun?io se lea34 !e sensi9ilitate LBn sensul el &ai !iret
$i &ai 9rut al uA:ntuluiK $i se e=pli4 prin ea' era <ires
a !in ar!erile aestei sensi9ilit42i s4 nu &ai r4&:n4 &are
luru" Doar :teAa i&a3ini' :teAa <or&e $i ulori" Aest
o&' pe are o o&9ustie interioar4 <4r4 perehe Bl <4ea
ire?isti9il' sria' u toat4 <rene?ia lui' la DreeH" Marile inen#
!ii !in ro&anele sale sunt !oar <ouri uluitoare !e arti<iii'
Bn orie a?' a tr4it &ult &ai siner ro&anele !e:t le#a sris"
Era prea &ult poet a s4 poat4 srie pro?a a$a u& i#a <ost
Aia2a% u !eAi?a me nefrego$ Dup4 letura aestei D9io3ra<ii
san!aloaseH' a& Bnerat s4 reites -orse che si, farse
che no$ 8este putin24 !e ter&inat o ase&enea arte D!ia9o#
D,?ANNUNNI' NE%UN'S%UT9
(;+
li4H $i arti<iial4" Cru?i&ile ei B&i ap4reau $i &ai insuporta#
9ile' !up4 e a& unosut eAa !in !ra&a real4 are se asun#
!e su9 aest ro&an"
Ceea e pare &ai iu!at este <aptul 4 DIAnnun?io' at:t
!e sole&n $i aproape auli Bn tot e sria' era <oarte si&#
plu Bn Aia2a !e toate ?ilele" Eleonora Duse F asupra 4re#
ia Anton3ini srie un saAuros apitol F era' !i&potriA4'
e=esiA !e arti<iial4 Bn pre?en2a lui DIAnnun?io' !e$i se
spune a era ea &ai si&pl4 $i &ai apropiat4 <e&eie u to2i
eilal2i" C4r2ile pe are le sria autorul -ocului, a $i <e&ei#
le pe are le iu9ea' se Dtrans<i3urauH" De alt<el' DIAnnun?io
o9i$nuia s4 shi&9e nu&ele <e&eilor pe are le Bnt:lnea $i
le uno$tea F $i Bn o9sesia aeasta a lui pentru D&o!elH
L?ei24' ni&<4' eroin4' personaEK poate a st4 e=plia2ia ap4s4#
toarei arti<iialit42i a epiii sale"
Bio3ra<ia lui Anton3ini a!ue ontri9u2ii i&portante $i
Bn alte !o&enii ale Aie2ii artistie $i iAile a Italiei &o!erne"
Bun4oar4' le3en!a pioas4 a unei Eleonora Duse &artiri?at4
!e ele9rul s4u a&ant $i insultat4 Bn Ilfuoco, le3en!a aeas#
ta are a soli!ari?at sute !e &ii !e <e&ei B&potriAa lui DIAn#
nun?io se !oAe!e$te a <i total ne<un!at4" 8oetul B$i Bnepu#
se artea Bnainte !e ro&antia sa !ra3oste u &area artist4"
Ni4ieri Bn Ilfuoco nu e insultat4 DuseJ !i&potriA4' Anton#
3ini a&inte$te :teAa pasaEe se&ni<iatiAe' !in are se Bn#
2ele3e 4 DIAnnun?io B$i lua asupr4#$i Bntrea3a Ain4" Bn a<a#
r4 !e toate aestea' 9io3ra<ul ne arat4 o Eleonora Duse <oarte
pu2in suporta9il4 $i stri!ent4" Anton3ini poAeste$te' Bntre
altele' o sen4 !e pe ti&pul repeti2iei tra3e!iei -rancesca
da +imini$ Sriitorul Ettore Moshino $i u Anton3ini' asis#
t:n! la repeti2ie' au o9serAat 4 alu?ia la r:n!unele'H !in a#
tul III' !e$i <oarte poeti4' ar putea <i !e#a !reptul inonAe#
nient4 Bn ti&pul spetaolului F $i !e aeea l#au s<4tuit pe
poet s4 o supri&e" DIAnnun?io a <ost !e aor!J !ar nu $i
(,)
*I+%EA ELIA,E
=,?ANNUNNI' NE%UN'S%UT9
(,0
Eleonora DuseR Elle se tourna .ers le 1oete et, dra"ee d?une
robe de chambre du \l0-e siecle (Bu ?elle"ortait meme che&
elle, en hommage sans doute A la tragedie), a.ec l?attitude
et Ies gestes d?une Niobe assistant au massacre de sa "ro-
geniture, elle re"eta"lusieursfois d?une .oi! lamentable, af-
freusement theAtraleE = 5abrielH Laisse&-moi mes hirondel-
les$$$ *es"au.res hirondellesH :e .eu! mes hirondellesH9 La
scene etait tellement ridicule et de"lacee Bue *oschino se
mit feuilleter un album et moi a regarder "ar lafenetre$
;
Contri9u2iile lui Anton3ini la istoria seret4 $i D!iplo&a#
ti4H a episo!ului 1iu&e sunt !e ase&enea i&portante" Cele
&ai pre2ioase a&4nunte Bns4 r4&:n tot ele are se lea34
!e Aia2a inti&4 a poetului' !e e=isten2a sa pro!i3ioas4' hel#
tuit4 u o nep4sare <4r4 e3al" Da4 n#ar <i Dtr4itH Bntr#un
Ae$ni inen!iu' &4rturise$te Anton3ini' DIAnnun?io ar <i
sris' Bn lo !e patru?ei !e 4r2i' o suta" Opera sa este Bns4
$i a$a onsi!era9il4' neput:n! <i o&parat4 a Bntin!ere'
Aarietate $i respira2ie poeti4 !e:t u a lui 7itor Hu3o"
Un apitol Bntre3 este Bnhinat !esrierii a&4nun2ite a <e#
lului !e a rea $i o&pune a lui DIAnnun?io' apitol e=#
tre& !e interesant pentru riti' sriitor $i istori literar"
Bntr#o onAersa2ie' DIAnnun?io a &4rturisit uiAa a n#a
<ost niio!at4 <eriit" A &isti<iat Bns4 !e at:tea ori Bn D&4rtu#
risirileH sale' Bn:t sootea&' p:n4 !eun4?i' 4 nii !e !ata
aeasta nu spusese a!eA4rul" Anton3ini pu9li4 Bns4 un &anu#
sris autenti' pe are Bl intitulea?4 confession d?une incon-
;
Ea s#a Bntors 4tre 8oet $i' !rapat4 Bntr#o rohie !e interior !in se#
olul al 6l7#lea Lpe are o purta hiar $i Bn as4' !esi3ur a un o&a#
3iu a!us tra3e!ieiK' u atitu!inea $i 3esturile unei Nio9e asist:n! la ui!e#
rea pro3eniturii sale' a repetat !e &ai &ulte ori' u o Aoe la&enta9il4'
Bn3ro?itor !e teatral4% DGa9rielR Las4#&i r:n!unelele""" Bietele &ele
r:n!uneleR 7reau r:n!uneleleRH Sena era at:t !e ri!iol4 $i !e !epla#
sat4' Bn:t Moshino a Bneput s4 r4s<oias4 un al9u& iar eu s4 &4 uit
pe <ereastr4' (lb$fr$) (n$ ed$)$
nue
4
, a ititorul s4 a<le Bn e onsta <ar&eul ueritor al lui
DIAnnun?io" Neunosuta 0#a Ai?itat o sin3ur4 !at4 pe poet
la Aila lui !in Aein4tatea 1loren2ei' Capponina" T "eine
a.ait-il commence de me "arler, Bue #e me rendis com"te
Bue ma .olonte n?e!istait litteralement"lus, et Bue#?etais
"rete faire et subir ce Bui?il"lairait ,?Annun&io de
me demander$ 'n dirait Bue sa .oi! annihile toute .otre .olon-
te au moen d?une force inconnue$$$ II a BuelBue chose
de si "rofondement sincere et humain dans l ?ardeur su"-
"liante de ce homme Bui sait im"lorer l ?amour a.ec l ?in-
tensite a.ec laBuelle un homme mourant de soifim"lorera$it
une goutte d?eau dans le desert, Bue seule une creature de
marbre "ourrait resister F et encore$$$
^
A& transris aest pasaE pentru 4 &i se pare releAant
pentru Bntrea3a Aia24 a lui DIAnnun?io' $i pentru arta lui !e
ase&enea" Arta are se Bnte&eia?4 pe uA:nt' pe &a3ia sono#
r4' pe Airtu2ile sila9elor" Dar re! 4 &4rturisirea &ai sus
a&intit4 F 4 n#a <ost <eriit niio!at4 F ar putea <i totu$i
siner4" Ea ar e=plia nu nu&ai neo!ihnita ar!ere a poetu#
lui !up4 <eriire F pe are o aut4 nu&ai Bn lu&ea sensi#
9il4 F !ar $i <ailitatea u are o !o9:n!ea' a s#o piar!4
Bn lipa ur&4toare"
,
Con<esiunea unei neunosute (lb$fr$) (n$ ed$)$
/
A9ia Bnepuse s4#&i Aor9eas4 $i &i#a& !at sea&a 4 Aoin2a &ea
literal&ente nu &ai e=ista $i 4 era& 3ata s4 <a $i s4 suport e i#ar <i
pl4ut lui DIAnnun?io s4#&i ear4" S#ar spune 4 Aoea lui B2i anihi#
lea?4 toat4 Aoin2a u aEutorul unei <or2e neunosute""" Este eAa at:t
!e pro<un! siner $i o&enes Bn ar!oarea u&il4 a aestui 94r9at are
$tie s4 i&plore !ra3ostea u intensitatea u are un o& hinuit !e sete
ar i&plora o pi4tur4 !e ap4 Bn !e$ert' Bn:t ar tre9ui s4 <ii !e piatr4 a
s4#i re?i$ti F $i totu$i""" (lb$fr$) (n$ ed$)$
, ?Annun&io "ostum
Opera !annun?ian4' $i a$a e=tre& !e Bntins4' se B&9o342e$#
te u un nou Aolu&% Solus adsolam, pu9liat u o intro!ue#
re !e Xolan!a !e Blasi la (. &artie 0+-+ Le!" Sansoni' 66I6
[ -;/ V!eW pa3ini' u nu&eroase srisori $i pa3ini ine!iteK"
14r4 Bn!oial4 4 &ulte Aolu&e !e aest <el se Aor tip4ri Bn
!eursul anilor au&' :n! opera poetului este !eshis4 er#
et4torilor pio$i' $i at:tea <ra3&ente' srisori $i artiole a$#
teapt4 s4 <ie e!itate" Solus ad solam Bns4 nu se asea&4n4
u nii unul !in eAentualele Aolu&e postu&e" 8entru 4 este
o carte, sris4 !e poet au& trei?ei $i unu !e ani $i r4&a#
s4 p:n4 ast4?i ine!it4 !in au?a araterului ei strit inti&"
De$i Bn 0+0/' $i !e &ai &ulte ori Bn ur&a' Ga9riele DIAn#
nun?io a erut Aoie DeroineiH aestei 4r2i s4#$i pu9lie &anu#
srisul D1remessa, op" it"' 67IIIK"
Solus adsolam este Eurnalul inti& al poetului Bntre / sep#
te&9rie $i . oto&9rie 0+)/" DSriu pentru a Ae!ea li&pe#
!e Bn &ine $i Bn Eurul &euHJ a$a Bnepe arnetul aesta' al
4rui titlu i#a <ost !at hiar Bn aele ?ile !e DIAnnun?io"
C4i' Bntr#a!eA4r' este poAestirea pateti4 $i totu$i siner4'
Dautenti4H' a tuturor Bnt:&pl4rilor s<:$ietoare are au pus
ap4t uneia !intre ele &ai &ari !ra3oste a poetului" Dup4
/ septe&9rie' Bnepe s4 &oar4 o &are pasiune" DIAnnun?io'
are nu preAe!ea Lel pu2in' a$a &4rturise$teK s<:r$itul at:t
!e apropiat al aestei pasiuni' B$i srie Eurnalul a pe o lun34
epistol4' a $i u& ar <i a$teptat ?iua prielni4 pentru a#0
Bn&:na iu9itei" Bn &ulte pa3ini i se a!resea?4 !iret% DtuH'
,?ANNUNNI' 1'STU*
(,-
DB2i &ai a!ui a&inteGH' De <ai tu au&GH et" i' Bntr#a!e#
A4r' !up4 u& ne in<or&ea?4 Xolan!a !e Blasi Bn pre<a24'
aest Eurnal inti& a <ost itit' u &ul2i ani Bn ur&4' !e DA&a#
rantaH' $i tot ei i 0#a Bnre!in2at autorul spre p4strare' Bn 0+0.'
:n! a pleat pe <ront"
De alt<el' !annun?ienii $tiau !e &ult !e e=isten2a aestui
Eurnal#ro&anJ iar pu9liul nein<or&at !espre tot e#a <4ut
sau aAea !e 3:n! s4 <a4 D8oetulH a<lase !e Solus ad solam
prin inter!i2ia lui To& Anton3ini' are' Bn Dsan!aloasaH sa
arte !e a&intiri , ?Annunu&io inconnu, anun2ase aest ine#
!it a pe un luru Bntr#a!eA4r sen?a2ional" L ?audace du te!te
de ce manuscrit ne "ermettrait tout au "lus Bu ?une edition
hors commerce
4
, &4rturise$te el Bn apitolul Les grandes
amours du 1oete Lp" -,0K" Anton3ini a<ir&4 a DIAnnun?io
a opiat <oarte &ulte srisori pe are le a!resase DA&aranteiH
$i 4 Bntr#o 9un4 ?i' Bn 0+0-' la Arahon' i#a !at lui' $i e!ito#
rului TreAes' s4 r4s<oias4 aest &anusris" A"res en a.oir
deguste BuelBues "ages, ii (Tre.es) se tourna .ers moi a.ec
cette e!"ression de malice Bui lui etait habituelle et Bui le
faisait ressembler A un .ieil orangoutang et ii me declaraE
=:e me sens ra#euni$$$ Et toiY9 II est certain Bue le te!te
etait de nature faire une concurrence serieuse au docteur
0oronoff$
G
14r4 Bn!oial4 4 aeste srisori lien2ioase' !a4 nu u&#
Aa au e=istat' n#au <ost <olosite la al4tuirea e!i2iei !e <a2a"
Solus ad solam uprin!e Lpp" -),#-;(K o serie !e srisori
a!resate DA&aranteiH Bnainte $i !up4 !e?l4n2uirea !ra&ei'
0
Bn!r4?neala te=tului aestui &anusris ar per&ite el &ult o e!i#
2ie e=trao&erial4 (Ib$ fr$) (n$ ed$)$
(
Dup4 e a saAurat :teAa pa3ini' el LTreAesK s#a Bntors 4tre &ine
u aea e=presie !e &ali2io?itate e#i era o9i$nuit4 $i are Bl <4ea s4
se&ene u un uran3utan' $i &i#a spus% DM4 si&t Bntinerit""" i tuGH Este
ert 4 te=tul era !e natur4 s4 <a4 o onuren24 serioas4 !otorului 7o#
rono<< (Ib$ fr$) (n$ ed$)$
(,*
*I+%EA ELIA,E
!ar ele <a parte !in aeea$i pro?4 u are ne o9i$nuise Eur#
nalul" De alt<el' sunt ast<el alese !e e!itoare' Bn:t' B&preu#
n4 u srisorile a!resate !otorului Nesti' ele Bntre3es poAes#
tea $i Aeri<i4 unele a<ir&a2ii ale Eurnalului inti&" Bn eea
e priAe$te in!isre2ia lui Anton3ini' &ai sus itat4' &4rtu#
risi& 4 ea pare el pu2in suspet4" 8entru 4 aele srisori
Bn<l44rate F la are se re<er4 <ostul seretar al lui DIAnnun#
?io' pretin?:n! 4 au <ost o92inute Bnapoi $i transrise hiar
!e poet Bntr#un aiet aparte F au <ost arse !e DA&arantaH'
$i la aest Dsarile3iuH a <ost !e <a24 $i !otorul Nesti" La pa#
3inile 0)0#0)(' ititorul a<l4 Bn a&4nunte u& au <ost arse
!ou4 pahete u srisori !e !ra3oste" Este e&o2ionant4 !u9la
su<erin24 a lui DIAnnun?io' poAestin! aest episo!" C4i su#
<erea $i a a&ant' !ar su<erea &ai ales a sriitorJ Dsrisori#
le &ele !e !ra3oste !espre are F au& o s4pt4&:n4 FEura
4 Bi sunt &ai su&pe hiar !e:t hiar Aia2aRH 8u2ine &inu#
te Bn ur&4' DA&arantaH apu4 un alt pahet' D&ai 3reuH'
uprin?:n! Areo ini?ei !e srisori' $i#0 ?A:rle Bn <o" DA&a#
ranta a ?A:rlit $i a ars un &4!ular Aiu al su<letului &eu' a
!istrus eea e F pu2ine ?ile Bn ur&4 F pre2uia !rept or3o#
liul $i 3loria ei"H 8e aeea$i pa3in4 a Eurnalului' &e!it:n!
asupra sarile3iului' poetul e=la&4% DCri&4 !e nere?ut
B&potriAa su<letului $i B&potriAa s:n3eluiRH
Cei ari au itit -orse che si, farse che no B$i a&intes
s<:r$itul tra3i al eroinei' Isa9ella In3hirani' are e uprins4
9rus !e o stranie ne9unie" A&4nuntele aestui ro&an F unul
!intre ele &ai e=asperate $i &ai arti<iiale ro&ane ale lui
DIAnnun?io F sunt Bntru totul a!eA4rate" Solus ad solam
!e9utea?4 to&ai u poAestirea Bnsp4i&:ntat4 a ne9uniei
DA&aranteiH" Nii unul !intre a&4nuntele unosute !in
ro&an nu lipse$te !in Eurnalul inti&J nii strania Bnt:&plare
a eroinei' are este aostat4 !e !oi pretin$i a3en2i !e poli2ie
$i preu&9lat4 easuri Bntre3i Bntr#o tr4sur4 !e pia24J nii so#
sirea aestui trist orte3iu la Aila un!e DIAnnun?io B$i pri&ea
,?ANNUNNI' 1'STU*
(,.
prietena' $i purtarea 9rutal4 a Da3en2ilorHJ nii' Bn s<:r$it'
oprirea lor Bn <a2a unei a<enele !e artier' un!e DA&aran#
taH a sor9it !intr#un pahar &ur!ar o li&ona!a"""
Bntr#a!eA4r' -orse che si, forse che no este unul !intre ele
&ai DautentieH ro&ane ale lui DIAnnun?io' eea e nu#0 B&#
pie!i4 s4 <ie unul !intre ele &ai arti<iiale' peste putin24 !e
itit pentru un letor t:n4r' !eprins u pro?a &o!ern4" Lurul
aesta a <ost si&2it $i reunosut hiar !e !annun?ieni' ari
sunt 3ata s4 apere <ieare Aers !in i&ensa oper4 poeti4 a
lui Ga9riele DIAnnun?io $i :teAa !ra&e' !ar ari B$i &4r#
turises Bn!oiala asupra unor anu&ite ro&ane" Caraterul
arti<iial' liAres' auli al aestor 4r2i a ontri9uit &ult la
!i<u?area eleilalte le3en!e' r4sp:n!it4 Bn!eose9i !e 4tre
anti!annun?ieni' ari pretin!eau 4 Bntrea3a oper4 a lui
DIAnnun?io este Dnesiner4H' D!ea!ent4H' lipsit4 !e inspi#
ra2ie $i ori3inalitate' al4tuit4 nu&ai !in pasti$e' in<luen2e
$i uAinte soase !in lasiii italieni' oper4' Bntr#un uA:nt'
!e 3ra&ati $i !iletant' Bn nii un a? !e reator"
8entru a spul9era o ase&enea le3en!4' pentru a !oAe!i
4 pro?a lui DIAnnun?io nu este Bntot!eauna arti<iial4' lu=oa#
s4 $i eru!it4' i poate <i Dsiner4H' Dautenti4H a <ost !at4
la iAeal4 ulti&a arte" Solus ad solam, !up4 opinia e!itoarei'
o&pletea?4 !e &inune Aasta oper4 a lui DIAnnun?io" i
o o&pletea?4 to&ai prin noutatea ei' to&ai prin araterul
ei e=ep2ional' !e pro?4 sris4 sur le .if, Bn are artistul las4
loul o&ului' $i aea D&iti4 autoi!eali?are are tree !ino#
lo !e 9ine $i !e r4uH' u& spune Xolan!a !e Blasi Lp" 66IIIK'
este uitat4' Bnlouit4 <iin! !e senti&entul !urerii $i al sin#
3ur4t42ii" 7oea DreAelatoare a omului are iu9e$te $i su<er4H
Lp" 667IIK este eea e !esoper4 letorul Bn aeast4 ar#
te postu&4' letorul o9osit !e <eeria' lu=uria $i retoria !in
ro&anele pree!ente"
14r4 Bn!oial4 4 Solus ad solam se !eose9e$te !e pro?a
o9i$nuit4 a lui DIAnnun?io' $i asta Bi &4re$te interesul" Nu
(,;
*I+%EA EL4A,E
,?ANNUNNI' 1'STU*
(,,
este nu&ai o arte postu&4J este o arte nou, are nu se
asea&4n4 u nii una !in ele pu9liate !e 8oet Bn ti&pul
Aie2ii" DIAnnun?io a tip4rit &ai &ulte Aolu&e !e pro?4 inti#
&4' <ra3&ente $i Eurnale (Lefa.ille del maglio, !ou4 to&uri
o&pate' Libro segreto et"K F !ar pretutin!eni se si&2ea
&:na artistului' on$tiin2a 4 aeste pa3ini sunt srise pen#
tru a <i !ate ur:n! pu9liit42ii" Bn!eose9i a$a#nu&itul DEur#
nal inti&H al lui DIAnnun?io' Libro segreto, a !e?a&43it
pe a&atorii !e pro?4 siner4' nerAoas4' Dautenti4H' a$a u&
e$ti Bn!rituit s4 a$tep2i la un Eurnal' a$a u& ne#au o9i$nuit
$i Gonourt' $i A&iel' $i Bar9ellion' $i Xules Renar!" 7o#
lu&ele inti&e ale lui DIAnnun?io erau &ai &ult ni$te ar#
nete !e luru' pe are 8oetul sria u aeea$i e&<a?4 auli#
4 $i art4 la9orioas4" Xurnalul !in toa&na anului 0+)/ este
<4r4 Bn!oial4 un luru &ai DsinerH' Bn sensul 4 e &ai Da!e#
A4ratH' &ai onAin34tor a at:tea alte pa3ini !annun?iene
!e on<esiune"
Asta nu Bnsea&n4' <ire$te' 4 nu Bnt:lni& $i aii aeea$i
sonoritate a lui DIAnnun?io' aelea$i !esrip2ii a!&ira9ile'
into=iate !e &elanolie L4i &elanolia !annun?ian4 este
unul !in pu2inele lururi are DonAin3H Bn opioasa sa pro#
!u2ie epi4K" DMelanolie' &elanolie ar!ent4 $i Airil4' sora
Aolupt42ii <eun!eRH' u& e=la&4 un!eAa 8oetul' Bn aest
Solus adsolam$ De alt<el' nu Bntot!eauna pa3inile Eurnalului
&4rturises nu&ai Bnt:&pl4rile ?ilei" A9un!4 a&intirile' <ra3#
&entele retrospetiAeJ sunt !e ase&enea transrise :teAa
srisori' !intre are una' a!resat4 poetesei ehe M4ria 7"'
este sen?a2ional4" DIAnnun?io pri&ise Ai?ita aestei a!&i#
ratoare $i tra!u4toare a sa hiar Bn ti&pul ri?ei" Ceea e
nu 0#a B&pie!iat s4#$i priAeas4 Ai?itatoarea F nu&ai :te#
Aa lipe' e !rept F u ni$te ohi <l4&:n?i ari au Bn3riEorat
9rus pe t:n4ra poet4" L8u2ine ?ile Bn ur&4' !e$i ar!ea !e
!orul DA&aranteiH' DIAnnun?io nu putuse re<u?a o<ran!a
unei ilustre o&patrioate F $i poAeste$te lururile aestea
hiar Bn Eurnalul prin are n4!4E!uia s4#$i !o9:n!eas4 Bna#
poi iu9ita' at:t !e tra3i !esp4r2it4 !e elRK ReBntoars4 la hote#
lul s4u !in 1loren2a' M4ria 7" a!resea?4 3loriosului ei poet
o srisoare u$or &ustr4toare" DIAnnun?io Bi r4spun!e i&e#
!iat' printr#o srisoare <oarte Bntins4" A&9ele !ou&ente sunt
repro!use Bn Solus ad solam$ DIAnnun?io se ap4ra !e BnAi#
noA42irea !e e3ois&" A&inte$te u& a Bn3riEit !oi ani' noapte
!e noapte' pe una !in prietenele lui' la Capponina' <oarte
3reu 9olnaA4J su9linia?4 4 nu&ai Aoin2a $i re!in2a lui Bn
!ra3oste a salAat#oJ a!4u3:n!' u a&4r4iune' 4 prietena'
o !at4 Ain!eat4' a !eAenit &or<ino&an4 $i 4 iu9irea ei n#a
<ost !estul !e tare a s4 poat4 Bn<r:n3e aest Aiiu F Bn ti&p
e !ra3ostea lui 9iruise &oarteaR i' Bn s<:r$it' &4rturise$te
lurul aesta u a!eA4rat sen?a2ional' are ontrastea?4 Aio#
lent u tot e ne#a BnA42at s4 re!e& le3en!a" DNu e a!eA4#
rat' nu e a!eA4rat' iu9it4 sor4 LM4ria 7"K 4 eu a& ?!ro9it
ini&ile re!inioase' 4 a& <4ut s4 ur34 s:n3e $i lari&i
su9 piioarele &ele repe?i" Bn toate !ra3ostele &ele' eu a&
<ost el are a& !at &ai &ult' are a& !at &ai &ult Bn tot
e priAe$te 9uuria $i !urereaH (o"$ cit$, p" (*-K"
Se BntreAe!e !in poAestea aelor tra3ie ?ile !in toa&na
anului 0+)/ :t !e &ult $i :t !e siner se putea D!4ruiH
&arele De3oistH DIAnnun?io" EAi!ent' el nu putea !a !e:t
eea e aAea% !ra3oste' 3lorie' <eerie" Da4 DA&arantaH'
!up4 e a B&p4rt4$it !oi ani aeast4 !ra3oste' e uprins4
9rus !e o stranie ne9unie $i se reBntoare la D&orala 9ur#
3he?4H' 9leste&:n!u#$i i!olul !e p:n4 atuni F asta nu se
Bnt:&pl4 !in Aina lui DIAnnun?io' $i poetul nu e u ni&i
AinoAat !e aeast4 atastro<4" EAi!ent' el ar <i putut F ?i
unii F sa 3r49eas4 !iAor2ul DA&aranteiH $i apoi s#o ia !e
so2ie" Dar 3enero?itatea lui DIAnnun?io' are se o<erea pe
sine u at:ta patos $i at:ta st4ruin24' era totu$i o 3enero?i#
tate !e artistJ el B$i inAita prietena s4 se &ute Bn Aila lui' la
'
(,/
*I+%EA ELIA,E
Capponina Lu& s#au &utat at:tea alte <e&ei' Bnainte $i !up4
0+)/KJ DuraEulH s4u nu treea peste aeast4 3rani24"
Uneori totu$i' Bn pa3inile <renetie' &elanolie $i s<:$ie#
toare ale Eurnalului F se streoar4 &ustrarea DAirtu2ilorH
!annun?iene' Bn!e&nul la i&oralitate' la uraE $i <or24" DCine
B&i Aa re!a a!&ira9ila' s4l9atea <or24' 4reia Bi !atore?
toate Aitoriile &eleG Dra3ostea $i &ila &#au Bn&uiat" T4ria
&ea nu &ai e Bn &ine Bnsu&i' i Bn a<ara &ea' Bntr#o alt4
<iin24J $i sunt !e au& la Aoia Bnt:&pl4rilor" Nu &ai pose!'
i sunt pose!at" Habere non haberi$ Iat4 4 senten2a !in ti#
nere2e nu &ai are nii o Aaloare pentru &ineH Lp" 00)K" Iar
:teAa ?ile Bn ur&4% DDe e nu ?A:rlu !eparte !e &ine a!a#
Arul' greutatea moart, $i nu#&i aut t4ria $i !es<4tarea &ea
Bntr#alt4 parteG De e &4 Bn4p42:ne?G Ce a$tept alteAaGH
Lp" 0;0K" Sunt 9ine unosutele Bn!e&nuri la a&oralitatea
eroi4 (.i.ere"ericolosamente) !in opera lui DIAnnun?io"
i' Bntr#o 9un4 ?i' . oto&9rie' !up4 e a sris !ata Bn aiet'
n#a &ai a!4u3at ni&i F $i Eurnalul se s<:r$e$te" A<l4&
!espre DA&arantaH !in :teAa srisori' a!resate hiar eroinei'
Bn ani ur&4tori" Srisori pline !e &elanolie' nostal3ie $i
o &are !ra3oste D<r42eas4H F pentru 4 8oetul' la Arahon'
era !e &ult st4p:nit !e o alt4 &are pasiune" Srisorile totu$i
ontinu4' u interAale uneori !e opt#nou4 ani' p:n4 Bn ulti#
&a Are&e" La , noie&9rie 0+(*' DIAnnun?io B$i inAit4 prie#
tena !in tinere2e la 7ittoriale" Apoi' la 00 <e9ruarie 0+-/'
u pu2ine ?ile Bnainte !e &oarte' a&intin!u#$i aest nostal#
3i aniAersar L4i la 00 <e9ruarie 0+), DA&arantaH Bi e!aseK'
8oetul Bi srie% DOh' a&intiri !uli $i s<:$ietoareR""" i a
<ost ulti&a &ea <eriire" Ga9ri"H
S#ar putea totu$i a aeste ulti&e uAinte' prin are se
Bnheie Solus ad solam, s4 arune o alt<el !e lu&in4 asupra
su<letului lui DIAnnun?io' $i s4 <a4 !in aest Eurnal inti&
o &are' pasionant4 arte !e !ra3oste"""
III
XURNAL DE LECTUR@
Note des"re arta indian
Arta in!ian4 F spre !eose9ire !e ea Eapone?4' !e pil!4'
are a uerit repe!e si&patia oi!entalilor F a tre9uit s4
a$tepte &ult ti&p a s4 poat4 <i Bn2eleas4 $i 3ustata" Se 34#
ses $i au& &anuale !in istoria artelor in!iene Bn are au#
torii &4rturises !e la ea !int:i pa3in4 4 nu le "lace aproa#
pe ni&i !in plastia a 4rei istorie o sriu L7inent S&ith'
!e pil!4K" Unii o 34ses 3rotes4' 9ar9ar4' inu&an4J al2ii o
Eu!e4 hi9ri!4 $i inertaJ al2ii se pl:n3 !e lipsa propor2iei'
a perspetiAei' a naturalit42iiJ &ul2i re! Bn4 Bn aportul plasti#
ii 3ree$ti' are a BnA42at pe &e$terii in!ieni u& s4 sulpte#
?e un trup !e o& Bn a$a <el Bn:t s4#0 <a4 Aerosi&il"
Mi se pare 4 !i<iultatea aeasta Bn 3ustarea artei in!ie#
ne se !atore$te' Bn pri&ul r:n!' <elului 3re$it !e a o priAi" Cel
are' Bn <a2a unei 9u42i in!iene' Aa 4uta aela$i spa2iu $i
aeea$i Dnatur4H pe are e o9i$nuit s4 le 34seas4 Bn plasti#
a european4J sau Aa onte&pla opera <4r4 s4 <a4 e<ortul
neesar !e abstracti&are L<4r4 s4#$i !ea sea&a !e la Bneput
a' Bnainte !e a <i o oper4 !e art4' piesa in!ian4 e o oper4
!e rea2ie $i 4 tre9uie s4#i !esoperi Aali!itatea ei &eta<i?i#
4K F nu nu&ai 4 nu Aa Bn2ele3e ni&i' !ar Aa 34si $i o se#
rie !e ar3u&ente u are s4 !oAe!eas4 iner2ia' platitu!inea'
&onotonia $i lipsa !e 3eniu reator al artei in!iene" 7a s<:r$i
spun:n!u#$i 4 In!ia' <iin! 2ara un!e spiritul $i <ilo?o<ia au
per&eat el &ai &ult Bntrea3a ras4' e apa9il4 !e &eta<i?i#
a F !ar e stearp4 Bn art4"
(/(
*I+%EA ELIA,E
Au&' eea e e interesant e <aptul 4 to&ai pentru 4
In!ia e 2ara &eta<i?iii F a elui &ai pur $i &ai a9strat e<ort
!e iu9ire' !e Bn2ele3ere' !e ar&onie u Aia2a F' to&ai !e
aeea a reat o art4 at:t !e ori3inal4' !e Aie $i !e urat4"
Arta in!ian4 n#a <4ut niio!at4 o&pro&isuri u <ru&u#
se2ile plate !e art4 po$tal4 F pentru 4 aAea Bnapoia ei
&eta<i?ia" Artistul in!ian n#a Bnerat s4 opie?e niio!a#
t4 natura F pentru 4' <iin! un <ilo?o< LBn sensul in!ian al
uA:ntului' a!i4 un o& pur $i ar&oniosK' a $tiut 4 poate
<i el Bnsu$i natura' poate !ei rea al4turi !e natur4' i&it:n#
!u#i nu&ai elanul or3ani' setea !e Aia24 $i !e re$tere' apri#
iul !e a !esoperi noi <or&e $i noi 9uurii F iar nu i&it:n!
!iret crea3iile naturii' <or&e !eEa B&plinite' a$a!ar' Bntr#un
anu&it sens' moarte$ Bn ti&p e artistul european a i&itat
rea2ia naturii $i a Bnerat s4#i repro!u4 <or&ele F tre:n#
!u#le prin su<letul lui a s4 le !ea noi posi9ilit42i !e e&o2ie
F artistul in!ian a i&itat gestul naturii $i a reat el Bnsu$i'
<olosin! Bns4 alt spa2iu !e:t el natural $i alte <or&e !e:t
ele naturale"
Artistul european o<er4 e&o2ia esteti4J el in!ian o<er4
&ai &ult% un senti&ent plenar !e ar&onie u natura' !e e3a#
litate $i !ra3oste pentru toate nenu&4ratele ei rea2ii"
De alt<el' era $i <ires s4 se Bnt:&ple ast<el lururile" Un
peisaE DnaturalH e posi9il nu&ai Bn intui2ia unui o& Lsau a
unei ulturiK are s#a !ep4rtat !e natur4 $i Bnear4 s4 se
apropie $i s4 se reinte3re?e Bn ea" A Aoi s4 !esrii sau s4
su3ere?i aspetele naturii F e se&nul !isoierii naturii !e
on$tiin24 La?ul EuropeiK" Dar In!ia se afl Bn4 Bn natura'
a$a!ar nu o o9serA4' i o reali?ea?4" Artistul in!ian' Bn &una
lui !e rea2ie' oini!e u natura F $i operele lui nu sunt
!e:t <or&e noi' 9o3ate' Aii ale aeleia$i naturi are reea#
?4 al4turi !e el <lorile' apele' &on$trii"
N'TE ,ES1+E A+TA IN,IANR
(/-
b
Anali?:n! o apo!oper4 plasti4 in!ian4' eea e i&#
presionea?4 !e la Bneput este continuul or3ani al <or&elor'
rit&ul lor le34nat' !ule' plin" Or3anis&ul plasti european
L&ai ales Bn arta elen4 $i a Rena$teriiK aentuea?4 piesele
!e re?isten24' !e auto!e<inire' i?olare $i Aitorie L&u$hii'
prei?iunea $i per<e2iunea supra<e2elor etK" 7ia2a se &ani#
<est4 aii a3resiA' prin planurile ei !e re?isten24 B&potriAa
&e!iului' u ostilitatea in!iAi!ului $i a &ineralului" E o re?is#
ten24 !e ro4 Bn aeste trupuri per<ete' Bn ae$ti &u$hi
per<e2i' o re?isten24 a 4rei 3eolo3ie spiritual4 nu a <ost'
Bn4' sris4" Dar In!ia repre?int4 alt<el Aia2a Bn plasti4" Ea
e=pri&4 ontinuul or3ani' irula2ia seAei Aitale' un rit&
al <or&elor $i Aolu&elor lipsit !e e<orturi $i !e opriri' rit&
are tr4!ea?4 o ener3ie e irul4 pe !in4untru <4r4 o9stao#
le' ali&ent:n! &u$hii $i oasele' !ar <4:n!u#le s4 !ispar4
su9 un!uirea &ai plin4 $i &ai ar&onioas4 a Aie2ii"
8riAi2i 9ra2ele $i !e3etele <reselor !in pe$tera AEanta" Sunt
9ra2e !e o !ina&i4 uluitoareJ 9ra2e rotun!e' Aii' !ar plutin!
par4 la nes<:r$it !inolo $i !inoae !e planul <resei' on#
tinu:n!u#se Bn aeea$i &i$are ar&onioas4 $i stri3:n!u#$i
9uuria !e a pluti Bn Aoie' <4r4 str:n3erea &u$hilor' <4r4
p:r3hia oaselor" Nii o pi4tur4 !in lu&e n#a reat u&eri
$i 9ra2e $i !e3ete &ai per<ete Bn Aia2a lor or3ani4' Bn 3es#
tul lor !e tr4ire !es4A:r$it4 $i li9er4"
Oriu& ai priAi o <res4 in!ian4' tre9uie s4 te Bntori &e#
reu $i sa o priAe$ti Bn Bntre3i&e' Bn &i$area ei or3anii Orie 9u#
at4 curge, o si&2i p4truns4 !e Aia24 p:n4 Bn el &ai neBn#
se&nat ol2 F $i nu o "o3i "ri.i fragmentar, nu po2i i?ola
un 3est !e altul $i nu#0 po2i Eu!ea in!epen!ent" Totul B2i sap4
!a4 n#ai 3hiit ontinuul aesta !e Aia24 plasti4' !a4 nu
ai intuit urentul Aital' seAa are tree prin <ieare linie $i
o lea34 !e alta $i iar4$i !e alta F a Bntr#un iruit or3ani"
(/*
*I+%EA ELIA,E
Ar tre9ui s4 &er3e& &ai !eparte Bn a!:n' spre r4!4i#
nile !uale ale artei pri&itiAe' a s4 Bn2ele3e& tot Weltan-
schauung-ul plastiii in!iene' s4 Bn2ele3e& su9stan2a aelui
D2esutH or3ani $i Bn4rat !e <or24 &a3i4 pe are Bl a<l4&
Bntot!eauna Bn spa2iul plasti al ori4rei 9u42i in!iene" 8oate
Ao& Bnera anali?a aeasta u alt prileE"
0
Au&' ne Ao&
&4r3ini sa anali?4& spa2iul artei in!iene"
E a!eA4rat 4 arta in!ian4 nu unoa$te perspetiAa' !ar
Ai?uali?ea?4 sena !intr#un punt !e Ae!ere analiti $i ali#
tatiA" A&4nuntul se a<l4 Bntot!eauna la loul lui' !ar el nu
e reali?at Bn perspetiA4' i Bn on<or&itate u func3iunea
lui proprie" 8atul sau u&9rela' sau saunul' !e pil!4 F sunt
ar4tate a A4?ute !e susJ po&ul !in pro<ilJ ur&a piiorului
a A4?ut4 !e sus" 1un2iunea aestor !etalii' Aaloarea lor
real4' are Bnt:ietatea asupra imaginii lor" 8lastia in!ian4
nu unoa$te Di&a3ineaH' proie2ia o9ietului Bntr#un plan
!e perspetiA4" Ea aut4 $i reali?ea?4 Bntot!eauna o9ietul
a atare' Bntr#un spa2iu al s4u F nu opia?4 i&a3inea o9ie#
tului' !in spa2iul e=terior' are e un spa2iu antitatiA' al ehi#
li9rului <i?i' al ar&oniei Aolu&elor' al perspetiAei"
0
8entru 4 n#a& reAenit niio!at4 asupra aestei ori3ini !uale a artei
pri&itiAe' a&intes pe surt o9serAa2iile lui Hoernes' !e la are au por#
nit toate speula2iile ulterioare" Arta popoarelor a3riole este o art4 3eo&e#
tri4' Bn are nu se 2ine sea&a !e:t !e raporturi' iar in!iAi!ul u&an e
ne3liEat Bn a$a hip' Bn:t uneori <or&a u&an4 e !eso&pus4 Bn <i3uri
3eo&etrie" Di&potriA4' arta popoarelor no&a!e' are tr4ies !in A:nat
Ltote&is&K' se <un!ea?4 pe !esenul naturalist al ani&alelor' !esen are
nu 2ine sea&a !e:t !e in!iAi!' pe are Bl repre?int4 <4r4 nii un raport
u &e!iul BnonEur4tor" O&ul ulturilor a3riole $i &atriarhale B$i repre#
?int4 Cos&osul a VpeW un 3esut, Bn are in!iAi!ul nu Eoa4 !e:t rolul unui
ohi !e plas4" Cos&osul no&a!ului $i al tote&istului este' !i&potriA4'
!e?a3re3at Bn ato&i" EAi!ent' Bn arta ori4rei ulturi o&ple=e' u& e
ultura in!ian4' ele !ou4 &o!uri !e repre?entare a Cos&osului sunt
pre?entate Bntr#o &4sur4 &ai &ult sau &ai pu2in or3ani4 L0+-+K"
N'TE ,ES1+E A+TA IN,IANR
(/.
8ropor2iile plastie nu orespun! propor2iilor naturale"
Cele !in ur&4 sunt e=terioare' antitatiAeJ apar2in <i?iii' nu
estetiii" Estetia in!ian4 respet4 alitatea' spiritul' Aia2a
interioar4 $i 3estul F nu Aolu&ul" De aeea' pe 9asorelie<u#
rile 9u!iste ele<an2ii sunt &ii' at:t !e &ii' Bn:t stau pe lo#
tu$i F iar MaSa' &a&a lui Bu!!ha' e enor&a" MaSa e aeea
are pre!o&in4J ele<an2ii au Aenit nu&ai a s4 se Bnhine"
Dei ele<an2ii Aor sta pe lotu$i' Aor <i ase&enea <luturilor i
al9inelor F iar MaSa Aa <i repre?entat4 Bn a!eA4rata ei Aa#
loare spiritual4"
Arta in!ian4' i!enti<i:n! <un2ia artistului u Aia2a' reea#
?4 !up4 Aalorile ei F are sunt spirituale' nu ele <i?ie
F Bntr#un plan al ei' are e alitatiA' nu antitatiA"
Spa2iul nu &ai apar2ine e=perien2ei !iurne' i sensi9ili#
t42ii' purit42ii' re!in2ei spirituale" Ca s4 <ie reali?at' nu&ai
puterea !e Ai?uali?are a artistului e neesar4J a sa <ie si&2it'
nu&ai e&otiAitatea priAitorului tre9uie sa ia parte" Spa2iul
!iurn' al lu&ii <eno&enelor' al i&a3inilor &oarte F nu
ontea?4" 8ropor2ia <or2ei e!ea?4 propor2iei &orale"
8lastia in!ian4 e surprin?4tor !e Aie' !e ur34toare" Dar
pentru a#i Bn2ele3e Aia2a F tre9uie un e<ort !e a9strati?are'
!e rupere !in oti!ian' !e asensiune $i puri<iare"
4;<G
N'TE ,E I%'N'5+A-IE IN,IANR
(/,
Note de iconografie indian
S4 ne opri& la un aspet al rea2iei plastie% la iono3ra<ie'
a!i4 la o atiAitate reatoare Bn are artistul nu are nii o
ini2iatiA4' 34se$te pro9le&ele $i solu2iile !e&ult <or&ulate'
asult4 !e un 9ine sta9ilit anon hierati' $i nu e=pri&4 nii
e&o2iile lui personale' nii <ru&use2ea naturii" E eea e se
nu&e$te arta orto!o=4 sau lasi4 (shastr/a), are nu reea?4
opere !e arta' i &o!ele spirituale' i&a3ini are tre9uie in#
teriori?ate prin &e!ita2ie F $i a 4ror a2iune asupra o&u#
lui nu on!ue la o e&o2ie esteti4' i la un senti&ent !e
B&p4are $i !es4A:r$ire' punt !e pornire 4tre o asensiu#
ne spiritual4 e !ep4$e$te u &ult arta pro<an4"
De aeea' a s4 poat4 reali?a Bn &ateriale &o!elul in!i#
at Bn tratatele iono3ra<ie' &e$terul tre9uie s4 !u4 o Aia24
pur4 $i senin4' iar Bnainte !e a se apua !e luru' tre9uie
s4#$i lari<ie Ai?iunea prin &e!ita2ie $i 2oga$ El nu reea#
?4 Bn spa2iul <eno&enelor naturale' ulorile $i liniile lui nu
sunt ele ale intui2iei pro<ane' <ru&osul lui nu Aa o3lin!i
<ru&use2ile antropo&or<e" Muna lui !e &e$ter e ea Bns4$i
o onte&pla2ie' o i&ita2ie a &o!elelor 4rora le !4 <or&4"
Su9&iterea lui total4 anonului e ea &ai pur4 ase?4"
8entru 4 ase?a nu i&pli4 Bntot!eauna su<erin2a 4rnii
$i 9iiuirea spirituluiJ e=ist4 o ase?4 Bn orie renun2are la
ini2iatiAa personal4' Bn orie a9an!onare lui!4 a spiritului
pentru a are
Bnse&nea?4 Bn aela$i ti&p DBn<r:nareH $i DunireHJ Bn<r:na#
re a atiAit42ii !e?or!onate' a !ina&iii &entale !e toate
?ilele F $i unirea u !iAinitatea aleas4 pentru &e!ita2ia lui
(ishtade.ata)$
Te=tele sunt <oarte preise Bn aeast4 priAin24" ShuPr4h4rSa
srie% DIonarul s4 a$e?e ioane Bn te&ple prin &e!ita2ia
aelor !iAinit42i are sunt o9ietul !eAo2iunii sale" 8entru
<eriita B&plinire a aestei 2oga, el tre9uie s4 ur&e?e pas
u pas !esrierea i&a3inii a$a u& se 34se$te Bn 4r2i" 8e
nii un alt<el !e !ru&' nii hiar prin Ai?iunea !iret4 $i
i&e!iat4 a unui o9iet real' nu e posi9il4 o a9sor92ie at:t
!e pro<un!4 Bn &e!ita2ie u& e aeea o92inut4 <4:n! ioaneH
Litat !e Coo&aras>a&S' La dance de Ki.a, p" .(K"
Conentra2ia &ental4 asupra ioanei !iAinit42ii e ur&ea?4
a <i o3lin!it4 Bn &ateriale nu e pratiat4 nu&ai !e &e$ter"
Ea e in!ispensa9il4 $i !eAotului' elui are onte&pl4 i&a3i#
nea !up4 e ea a <ost intro!us4 Bn te&plu sau Bn santuar"
Orie apropiere !e !iAinitate <4ut4 prin i&a3ini L4i e=ist4
$i o apropiere !iret4' <4r4 i&a3ini' $i ea e onsi!erat4 supe#
rioar4K nu poate <i reali?at4 <4r4 o preala9il4 interiori?are
a ioanei' a!i4 <4r4 D&e!itareaH ei' transpunerea ei pe un
plan !e Ai?iune interioar4" Lururile aestea ele&entare au
<ost uitate !e aei saAan2i $i &isionari europeni ari s#au
3r49it s4 Aor9eas4 !e Di!olatriaH $i Di!oliiH In!iei" De <apt'
nu e=ist4 i!oli Bn e=perien2a reli3ioas4 in!ian4"
I&a3inile ?eilor sunt nu&ai suportul &e!ita2iei' puntul
!e pleare o9ietiA al unei e=perien2e are se r4s<r:n3e Bn
on$tiin2a !eAotului" I&a3inea e un prete=t' un Aehiul are
on!ue Bntr#o alt4 tr4ire' o tr4ire ar&onioas4' Bnseninat4'
li9er4" O<ran!ele a!use 4tre Di!oliH nu sunt !e:t un 3est !e
!4ruire $i !e renun2areJ !e renun2are' Bntru:t !eAotul renun#
24 la !reptul lui !e ini2iatiA4' $i prati4 un ritual i&pus !e
dogm, a!i4 !e o le3e are Bl transen!e $i Bl supune" O<ran!a
# <iin! el !int:i pas 4tre !e?in!iAi!uali?are F pro!ue
(//
*I+%EA EL4A,E
pe lo o B&prospe2ire a on$tiin2ei' o li9erare !e in!iAi!ua#
lis& $i <ae posi9il4 o apropiere !e alte st4ri !e on$tiin24'
o alta tr4ire" Iono3ra<ia in!ian4 repre?int4 ast<el o serie
!e potente are tre9uie atuali?ate' senarii are tre9uie !ra#
&ati?ate' e=peri&entate printr#o tr4ire a lor Bn alt plan !e#
:t planul on$tiin2ei !iurneJ eea e e hierati $i al3e9ri Bn
3estul $i tetonia lor tre9uie !ina&i?at' BnAiat $i tr4it prin#
tr#un e<ort siner !e interiori?are $i Aoin24 !e s<in2enie" 8il!a
unei statui sau ioane in!iene nu tre9uie Bn2eleas4 si&9oli"
Gestul lor tr4!ea?4 aeast4 inAita2ie% <i2i a noiR C:n! un
in!ian &e!itea?4 pe o te&4 iono3ra<i4 F el nu <ae alte#
Aa !e:t s4 urme&e in!ia2ia 3estului' !ar nu printr#o i&ita#
2ie e=terioar4' i 4ut:n! &ie?ul' ro!ul e=peri&ental $i on#
ret al 3estului"
1ieare te&4 iono3ra<i4 e Bn aela$i ti&p $i o te&4 litur#
3i4" De aeea &e!ita2ia prin onte&plarea i&a3inilor nu se
<ae niio!at4 sin3ur4' i BntoA4r4$it4 !e o litur3ie &ental4
sau oral4 Lrepetarea mantrei)$ Me!ita2ia onst4 to&ai Bn in#
teriori?area litur3i4 a i&a3inii $i a mantrei F pentru a pro#
Aoa o stare !e on$tiin24 li9erat4 !e !ina&ia &ental4' !e
eea e e tre4tor $i ilu?oriu Bn on$tiin2a o&eneas4' $i a
o92ine o stare !e oini!en24 per<et4 u !iAinitatea" Gestul
iono3ra<i' a$a!ar' nu e !e:t un i&9ol! la e=perien24' la
tr4irea nealterat4 !e pasiuni" Gestului hierati F !e pe pla#
nul !iAin F Bi orespun!e Aoin2a !e s<in2enie' pe planul u&an"
DeAotul se apropie !e i&a3ine u Aoin2a !e li9ertate' !e !e#
p4$ire a ilu?oriei Aie2i pe are o Aie2uie$te" Me!ita2ia' interio#
ri?area' i&itarea !iAinit42ii F aestea sunt orolarele ori4#
rei te&e iono3ra<ie" 8unte onret4 Bntre el !ou4 lu&i"
Gest are se ere i&itat $i e=peri&entat" Ro! su<letes intra#
!uti9il pentru el are n#a Bnerat el Bnsu$i asensiunea
aeasta prin &e!itare"
Iono3ra<ia in!ian4' Bn i&ensele ei <or&e' nu e !e:t o serie
in<init4 !e !ra&e ale asensiunii u&ane 4tre per<e2iune'
N'TE ,E I%'N'5+A-IE IN,IANR
(/+
asensiune on!us4 !e Aoin2a !e s<in2enie Lli9ertate $i &il4
pentru toat4 <4pturaK a o&ului" De aeea' <ieare te&4 iono#
3ra<i4 F Bn le34tur4 <iin! u o anu&it4 &e!ita2ie' u o
anu&it4 e=perien24 F B$i are heia ei aparte" E eea e euro#
penii nu&es Dsi&9olis&ulH iono3ra<iei in!iene" De <apt'
nu e !e:t <or&ularea ei al3e9ri4' a!i4 Bn ter&eni onsa#
ra2i $i lesne Bn2ele$i !e ei e unos al<a9etul aestei li&9i"
i Bn 9u!is&' $i Bn hin!uis& F a s4 Aor9i& nu&ai !e
prinipalele urente reli3ioase are au ali&entat In!ia F
<ieare !iAinitate LBn 9u!is&' <eluritele iposta?e ale lui Bu!#
!ha aEun3 u ti&pul !iAinit42i aparteK B$i are uloarea ei
speial4' 3estul $i si&9olul ei" Nu nu&ai at:t" Bn <ieare ritu#
al F a!i4 Bn <ieare she&4 !e &e!ita2ie' !e e=peri&enta#
re F uloarea se shi&94' se B&9in4' 3estul se &o!i<i4'
si&9olurile Aaria?4" Iono3ra<ia unoa$te ast<el o in<initate
!e nuan2e' <ieare in!i:n! o treapt4 anu&ita' un sta!iu 9ine
sta9ilit al asensiunii spirituale" Dra&a li9ert42ii se e=peri#
&entea?4 printr#o serie in<init4 !e ate $i sene" Dar' sa 9434&
9ine !e sea&4' iono3ra<ia nu e !e:t al3e9ria aestei !ra&e'
<or&ularea hierati4 a st4rilor !e su<let e tre9uie tr4ite p:n4
a aEun3e per<et ar&onios' per<et li9er' per<et senin" Nu
to2i pot ura sara p:n4 la ap4t" Cei &ai &ul2i nu aut4
li9erarea' i ar&onia u transen!entul' u !o3&a' u puteri#
le supra<ire$ti" Ae$tia onstituie i&ensa &aEoritate a poporu#
lui in!ian" 8e ei Bi nu&i&' !e o9iei' i!olatri"
4;<G
1or o"osicion
A& itit !e ur:n! F nu Bntr#o arte !e i&presii !e 4l4to#
rie' i Bn Aolu&ul unui !istins riti $i eseist spaniol F 4 <oar#
te &ulte 4r2i !e $tiin24 $i eru!i2ie are apar Bn Spania poart4
pe opert4' al4turi !e nu&ele autorului' $i &en2iunea "rofe-
sor "or o"osicion, sau doctor "or o"osicion, sau Dpre!iator
la utare 9iseri4/Gor o"osicion$ Titlul aesta Bn ohii spanio#
lilor pre2uie$te &ai &ult !e:t orie alt4 &en2iune aa!e&i#
4 sau onori<i4" Aolo nu se o92ine ni&i <4r4 o lupt4" Dar
o lupt4 ontra unui sin3ur ontraan!i!at' nu B&potriAa unui
3rup" Un match !e natura aAalereas4' un tournoi Bn !oi'
are !ep4$e$te' prin interesul st:rnit' li&itele erului tehni
Bn are se Bn<4ptuie$te" Un pu9li i&ens $i pasionat ur&4re$te
toate <a?ele aestor o"osiciones, <a?e peni9ile' lun3i' are se
asea&4n4 &ai &ult u Dpro9eleH prin are tre9uia s4 trea4
un neo<it' !e:t u un e=a&en !in seolul al 66#lea"
Au&' eea e &4 interesea?4 Bn <eno&enul aesta i9e#
ri nu e pitoresul sau aparent' :t surprin?4torul sau si&9o#
lis&" Lupta u taurii nu e' a$a!ar' un a&u?a&ent 9ar9ar $i
!u&inial' nu e Dsports&an#shipH F i nu&ai o speie'
&ai pu2in interesant4 psiholo3ie$te' !in aea lar34 <a&ilie
!e o"osiciones$ 8entru 4 spaniolul se pare 4 se ali&en#
tea?4 !in orie ontroAers4 Bn !oi la are se a$teapt4 un re?ul#
tat !e<initiA" Realitatea F 9iolo3i4 sau spiritual4 F i se pre#
?int4 Bntot!eauna su9 <or&a unui !ualis&' a unei !ile&e' a
unei ontroAerse' !in are el Aa ale3e $i pro&oAa pe BnAin#
34tor" Lupta se !4 oareu& Bn a<ar4 !e el' hiar !a4 e o lup#
1'+ '1'SI%I'N
(+0
t4 senti&ental4' inti&4 sau lo3i4" El Aa asista F nu pasiA
$i in!i<erent' i pasionat' BnuraE:n!u#$i <aAoritul' su<erin!
pentru sl49iiunile lui' e=alt:n!u#se !e Aitoriile lui F a
un spetator Bn aren4' $i Aa pri&i la s<:r$it pe BnAin34tor'
hiar !a4 si&patiile lui &er3eau 4tre BnAins" A$a se Bn#
2ele3 aele con.ersaciones ale lui Mi3uel !e Una&uno' Bn
are a!esea re?ultatul !isputei era ontra Bnlina2iilor <i#
re$ti ale autorului' !ar pe are el' a un per<et spaniol' tre#
9uia s4#0 respete pentru 4 <usese pro&oAat "or o"osicion$
M4 3:n!es au& $i la or3ania s<ial4 F :n! nu e !e#a
!reptul in!i<eren24 F pe are o !oAe!es ro&:nii' !e :te ori
e Aor9a !e o !isput4 Bn !oi u un sin3ur pre&iu" A&9i2ia unui
$olar sau stu!ent ro&:n e s4 se !istin34 <a24 !e Dlas4H' nu
<a24 !e un in!iAi! <i=at anu&e !e o o&isie" i a?urile aes#
tea !e a&9i2ie sunt rare" Opinia noastr4 pu9li4 nu e nii#
o!at4 !e partea pre&ian2ilor" Totu$i' a&9i2io$ii pe ari i#a&
unosut nu ur&4reau niio!at4 un sues "or o"osicion$
El Area s4 se i&pun4 <4r4 nii un a!Aersar' sau aA:n! Bntrea#
3a o&unitate !rept a!Aersar" 7itoriile are Bi pla sunt
aelea ale Aoin2ei sau i!eii F nu Aitoriile sportiAe' B&potri#
Aa unui sin3ur an!i!at" De aeea aea malaise a stu!en#
2ilor ro&:ni :n! sunt neAoi2i sa lupte' nu&ai !oi !intr#Bn$ii
pentru un sin3ur lo' pentru un sin3ur pre&iu" 7or' hiar
!a4 sunt BnAin$i' s4 li se reunoas4 Dpuntul !e Ae!ereH'
s4 $tie a' !e$i el4lalt a <ost &ai tare' !reptatea totu$i nu
e Bntrea34 nu&ai !e partea lui"
Chiar $i pu9liul' :n! asist4 la ase&enea ontroAerse
in!iAi!uale' si&te aeea$i malaise !a4 Bn2ele3e 4 se ur#
&4re$te e=ter&inarea unui a!Aersar' anularea !e<initiA4 $i
onsarat4 a puntului s4u !e Ae!ere" Cu& se aEun3e la lupt4
in!iAi!ual4 pentru o i!ee' pentru un punt !e Ae!ere' intere#
sul 3eneral sa!e" De aeea' la noi' li9elele $i pa&<letele
personale sunt at:t !e pu2in 3ustate" Bn apus' :n! un pro<e#
sor sau un o& !e $tiin24 e !isputat F soate Bn!at4 o 9ro$ur4'
(+(
*I+%EA EL4A,E
pe are o B&parte 3ratis $i o tri&ite prin po$t4 peste tot on#
tinentul' la a!resele speiali$tilor ari re! 4 ar <i interesa2i
!e a?ul lui personal" Dup4 o arte u r4sunet' ur&ea?4
9ro$uri $i pa&<leteJ !isputa ontinu4' $i pu9liul se a&u?4"
La noi' pole&ia $i pa&<letul pla nu&ai :n! sunt Bn!reptate
ontra unui D<aptH 3eneral Lho2ia' &oraAurile politie' Aiiul'
&on!enitatea' sno9is&ulK sau B&potriAa unui o& are a aEuns
Dsi&9olH' !e nu&ele 4ruia se lea34 o stare !e lururi 3ene#
ral4 Lu& erau 8" Constantinesu' Br4tienii etK" Ro&:nii' :n!
Bnep !isputa' se Bnal24 !eo!at4 la prinipii 3enerale' la i!ei'
la a9stra2iuni" Opo?i2ie' !esi3ur' !ar o opo?i2ie B&potriAa
unor Dlururi &ariH' re<or&a a3rar4' !e pil!4" In!iAi!ul' a ata#
re' nu pre?int4 nii un interes" Da4 se po&enes nu&e F se
<ae pentru Aaloarea lor !e&onstratiA4' Bntru:t $i nu&ai
pentru 4 ilustrea?4 Dsiste&ulH ontra 4ruia se reAolta e#
t42eanul"
Ca pasiunea ro&:nului pentru opo?i2ie a9strat4 nu e nu#
&ai un <eno&en reent $i rural F o !oAe!e$te pasiunea 24#
ranului pentru Xu!eat4H" Ori:t !e &ult ar su<eri el u Eu!e#
42ile niio!at4 s<:r$ite' nu renun24" E !reptul lui' $i pentru
Eusti<iare B$i heltuie toat4 aAerea" Dar se lupt4 u eAa
a9strat' u Dle3eaH" Du$&anul lui nu &ai ontea?4 o !at4 e
au aEuns la tri9unal" DLe3eaH e a!Aersarul' ea tre9uie onAin#
s4' onstr:ns4' Bn3enunheat4" Le3ea se personali?ea?4 Bn
hip ani&ist' Doa&enii le3iiH aEun3 o <or24 ira2ional4 are tre#
9uie onAertit4" De aeea pasiunea 24ranului pentru &ar#
tori' pentru o ilustrare onret4 a unui a!eA4r a9stratJ sin3u#
ra lor punte 4tre siste&' sin3urul lor <un!a&ent pentru ti&p"
8e Are&uri' ontratele se <4eau la noi Bn 2ar4 Bn <a2a Doa&e#
nilor 9uniH' Doa&enilor 9uni $i 94tr:niH' D&e3ie$i !in sus $i !in
3iosHJ ae$tia erau D&artoriiH' !ar' !a4 s#ar stu!ia &ai !e aproa#
pe psiholo3ia &artorului ro&:n' s#ar Ae!ea :t !e Da9stra#
t4H e <un2iunea lui soial4' :t !e o9ietiA Bnear4 el s4 <ie'
$i :t !e ri!iol' !e <als' !e inutil aEun3e el Bn!at4 e e priAit
1'+ '1'SI%I'N
(+-
la tri9unal a Din!iAi!H" Sunte& inapa9ili s4 aAe& &artori'
pentru 4 Bi sili& s4 Eu!ee Din!iAi!ualH" Ei au o <un2iune
<oarte iu!at4 Bn &entalitatea poporului nostruJ ei sunt pee2i'
se&ne are Aor Bnt:&pina ti&pul' sur3erea anilor $i &oartea
oa&enilor"
E iu!ata !e?interesarea aeasta ro&:neas4 <a24 !e orie
o"osicion in!iAi!ual4" E Bn4 un aspet al toleran2ei po#
porului' popor are n#a unosut !isputele teolo3ie $i are
a !ispre2uit nu&ai pe Dnele3iui2iH' pe aei <4r4 nii o le3e'
<4r4 nii o o&enie"
Suesele pe are le au pre!iatorii setari la sate nu se !a#
tores ar3u&enta2iei lor' i Aie2ii lor are ilustrea?4 $i Eusti#
<i4 noua le3e" De :te ori &i#a <ost !at s4 asist la !ispute
setare' pu9liul nu se pasiona !up4 suesul unuia !intre
!isputan2i' nu a!&ira !e$tept4iunea sau eru!i2ia lor' i aplau#
!a nu&ai eea e re!eau ei 4 Eusti<ia un a!eA4r pe are
Bl Bntre?4reau' !ar nu#0 uprin!eau"
La ora$e' in!i<eren2a e $i &ai A4!it4 <a24 !e orie e=a#
&en pu9li u ten!in24 !e tournoi$ Bn lipa :n! asisten2a se
onAin3e 4 Aor9itorii ur&4res suesul lor personal' Bn#
ep 3lu&ele' Bn!oielile asupra sinerit42ii lor' saras&eleJ
Bn ele !in ur&4' 9oiotul" A& A4?ut o!at4' Bn Ci$&i3iu'
un pre!iator a!Aentist pre!i:n! Bn A:nt" Oa&enii ari se
a!unaser4 Bl asultau a$a u& se asult4 orie 9a?aonie
!in are ar putea totu$i ie$i eAa" Nii o si&patie" i iat4
4 apare un stu!ent' DBn <ilo?o<ieH' repeta el' are Bnepe
a#0 o&9ate u teoria lui Dar>in $i elelalte" Oa&enii Bl
asultau u aela$i ?:&9et" 8:n4 :n! F a$a o <i <ost' sau
a$a li se Aa <i p4rut lor F stu!entul Bnepu s4 aute sue#
sul' s4 a$tepte aplau?ele" Deo!at4' 9ietul pre!iator aEunsese
si&pati' $i pu9liul eru Ds4 <ie l4sat s4 Aor9eas4 $i elH'
!e$i Aor9ise p:n4 atuni tot ti&pul" Stu!entul' el are 4u#
ta pre&ii' nu#i &ai interes4"
(+*
*I+%EA ELIA,E
De aeea nu aAe&' aii la noi' nii pe Don Xuan' nii lup#
te u tauri" Da4 ne pla spaniolis&ele' ne pla pentru 4 Ain
!in Spania F nu pentru a se potriAes 9iolo3iei $i lo3iii
noastre" Care se re<u?4' u toat4 iner2ia <aptului &ilenar'
ori4rui a!eA4r o92inut "or o"osicion$
4;<<
/n S"ania i la noi
7olu&ul reent ap4rut' Essais es"agnols, al pro<esorului
Xose Orte3a S Gasset ar tre9ui itit !e to2i aei ari $i#au pus
pro9le&a ori3inalit42ii $i Aia9ilit42ii ulturii unei 24ri &ii"
Se Bnt:lnes aolo !estule o9serAa2ii asupra ruralis&ului $i
ur9anis&ului' asupra lipsei elitelor Bn Aia2a spiritual4 $i poli#
ti4 a Spaniei F are ne#ar putea interesa $i pe noi" Eseul
at:t !e su3estiA intitulat% Es"ana in.ertebrada tre9uie &e!i#
tat u &ult4 aten2ie' 4i poate al4tui o9ietul unor ere#
t4ri !estul !e interesante' asupra struturii statului nostru"
Dar nu !espre aest Aolu& !e eseuri spaniole &4 3:n!es
s4 sriu au&" Ci asupra unei iu!ate ase&4n4ri Bn &eto!a'
preoup4rile $i !ou&entarea elor &ai &ari esei$ti spanioli
onte&porani% Una&uno' Eu3enio !IOrs $i Orte3a S Gasset"
Ase&4nare e nu &i se pare <4r4 t:l" Di&potriA4' ea !oAe#
!e$te Bn4 o !ata e<iien2a 3:n!irii aestor trei &ari spanioli
$i le Eusti<i4 loul pe are Bl oup4 Bn ultura european4"
Bntr#a!eA4r' e iu!at 4 to2i ae$ti trei esei$ti <oloses o
!ou&entare net !eose9it4 !e !ou&entarea elorlal2i esei$ti
europeni onte&porani" Una&uno ule3e u ne&iluita itate
!in &istii' !in ,on Kui#ote $i !in nor!iiJ Eu3enio !IOrs
$i Gasset se re<er4 neontenit la plastia spaniol4 L&ai ales
la GoSaK sau itea?4 lur4ri !e 9iolo3ie or3aniistia Lnii#
o!at4' !up4 :te a& putut onstata' lur4ri !e 9iolo3ie &e#
aniist4K' 4r2i !e <ilo?o<ia ulturii L!e o spe24 pu2in unos#
ut4 printre esei$tii ontinentaliJ !" p"' asupra noului onept
al 3eo3ra<iei' asupra e=perien2ei Ai?uale' asupra 9aroului
etK' Bn s<:r$it !ou&ente pe are aneAoie le Bnt:lne$ti Bn ope#
(+;
*I+%EA ELIA,E
ra elorlal2i esei$ti europeni' ari $i#au p4strat intate auto#
rit42ile LMontai3ne $i 8asal Bn 1ran2a' Goethe $i Niet?she
Bn Ger&aniaK"
Esei$tii spanioli st4p:nes o in<or&a2ie &ult &ai Aast4' &ai
nou4' $i !es<4$oar4 o 3:n!ire &ult &ai uraEoas4 $i &ai plasti#
4" 1eisa#ul natural $i peisaEul plasti reAin &ereu Bn pa3inile
lui Eu3enio !IOrs $i GassetJ ai re!e a 3:n!itorii ae$tia
nu#$i pot Bnhe3a Ai?iunea $i nu se pot !eslu$i Bn Bn2ele3erea
unui <eno&en sau hiar Bn Bn2ele3erea total4 a Aie2ii' !aa nu
3:n!es pe <or&e' pe ulori' pe o9iete plastie" De aii &inu#
natele anali?e ale lui !IOrs $i Gasset' anali?e !e pitori' !e
&u?ee' !e Dele&enteH La!rul' uloarea' e=presia ohilor etKJ
!e aii ontinua reAenire la 3eo3ra<ie' la ?one' la D&e!iuH'
Bn Weltanschauung-ul aestor !oi 3:n!itori 3hie$ti 4 au
ola9orat toate <or2ele !e Bn2ele3ere' !e la intui2ia teluri4 a
on<i3ura2iei 3eo3ra<ie la intui2ia ra<inat4 a ulti&elor <or&u#
le !e art4" G:n!irea $i intui2ia lor stau Bn per&anent ontat
u toate realit42ileJ si&2i 4 oa&enii ae$tia se 9uur4 !e peisaE
$i iu9es <lorile altfel !e:t orie inteletual european" CuA:n#
tul Dor3aniH' pentru ei' nu r4&:ne un si&plu uA:nt" Au Bn#
tr#a!eA4r o 3:n!ire ali&entat4 !e toate i?Aoarele' o 3:n!ire
Aie' plia9il4' $i !ei i?9itor !e su3estiA4 $i !e uraEoas4"
Dar ase&4narea !intre esei$tii spanioli onte&porani nu
se opre$te aii" 1ieare !intre ei $i#a ales :te un &it entral
prin are Eu!e4 lu&ea $i Aia2a' !esoper4 t:luri $i pro<e2ii"
Una&uno' re! 4 nu &ai are neAoie sa o spune&' nu p4r4#
se$te niio!at4 pe Don ùiEote' le3en!a aeasta are pentru
el e tot at:t !e Aie a $i p4ti&irea !e pe Gol3otaJ Orte3a S
Gasset a 34sit pe Don Xuan' are' tot a$a !up4 u& Gioon!a
Bntruhipea?4 esen2a <e&init42ii' este ea &ai Aie $i &ai
o&plet4 ioan4 a Airilit42ii" i Bn Eurul le3en!ei aesteia
apori<e' pro<esorul uniAersitar Orte3a S Gasset nu se s<ie$te
s4 srie pa3ini !e seAer4 re<le2ie $i Bnaripat4 reAerie" Eu3enio
!IOrs nu $i#a ales o le3en!4' un personaE !in 3eo3ra<ia spi#
SN S1ANIA FI LA N'I
(+,
ritual4 a Spaniei' Bn Eurul 4ruia s4 o&ente?e atualitatea
$i s4 Bn2elea34 lu&ea" Dar B$i p4strea?4 ti"urileE GoSa' Colu&9'
1er!inan! $i Isa9ela F $i' poAestin!u#le Aia2a' anali?:n!u#le
opera' 3:n!e$te pe aelea$i linii &ari entrale' a $i eilal2i
!oi o&patrio2i ai s4i" LCe sunt alteAa re<le2iile !espre GoSa'
Isa9ela' 9aro F !e:t un "endant la o&entariile lui Una&u#
no !espre Don ùiEote' a3onie' para!o=' $i ale lui Gasset
!espre Don Xuan' <eu!alis&' ruralis& etGK
"""14r4 Aoie' Bnhein! r:n!urile aestea su&are asupra
eseului spaniol' &4 3:n!es la ultura ro&:neas4 $i la esei$tii
pe ari Bi aAe&" Sare Bn ohi !eose9irea" 1ieare eseist ro&:n
se <olose$te !e aeea$i !ou&entare pe are o <olose$te 8ari#
sul' Ro&a sau Berlinul" Nii o Bnerare !e autono&ie' !e
ori3inalitate Bn 4utarea &aterialelor' !e uraE Bn interpretarea
lor" Au& $apte' opt ani erau la &o!a &istia $i solasti#
aJ esei$tii ro&:ni iteau $i o&entau 9i9lio3ra<ia &isti4
$i solasti4" De Areun an Bnoae' e la &o!4 &eta<i?iaJ
esei$tii ro&:ni itea?4 9i9lio3ra<ie 3er&an4 reent4" Bn lu#
r4rile lor' Bnt:lne$ti aelea$i autorit42i a $i Bn pa3inile unui
!iletant !in oriare apital4 a lu&ii" Ni&i propriu' nii o
autoritate i&pus4 !e ei"
AAe& le3en!a Miori2ei' le3en!a Me$terului Manole' are'
!e$i nu sunt nu&ai ro&:ne$ti' sunt at:t !e &ult ale noas#
tre' $i &itul lor entral este at:t !e 9o3at Bn t:luri' Bn:t
un o&entariu ar <i neesar $i reAelator" Sunt at:tea realit42i
l:n34 noi' at:ta <antasti Bn ur&a noastr4 F $i totu$i ni&eni
!intre 3:n!itorii $i esei$tii !e sea&4 nu le eretea?4" Ce
<ru&os DCo&entariu la Le3en!a Me$terului ManoleH s#ar
putea srieR Ce <ru&oas4 istorie <ilo?o<i4 a ulturii ro&:#
ne$ti' !e la Miori2a la 7asile 8:rAanR""" i totu$i' reAistele sunt
pline' au&' Bn toiul Aerii' u !isu2ii Bn Eurul neantului" Sin#
3ura pro9le&4 <ilo?o<i4 e nu a <ost intuit4 !e ro&:ni' ea
&ai str4in4 rasei noastreR"""
4;<<
=LU*INILE?
4
SE%'LULUI AL \0III-LEA
(++
=Luminile9 secolului al \0III-lea
A& itit &ai !e&ult un surprin?4tor stu!iu asupra DEn#
ilope!iei 1rane?eH' sris !e un 9un unos4tor al istoriei
$tiin2elor $i al iAili?a2iei europene' LSnn Thorn!iPe (L ?En-
cclo"edie and the Histor of Science, VinW Isis, 0+(*' Aoi" I7'
pp" -;0#-/;K" Stu!iul aesta ar tre9ui tra!us $i Bn ro&:ne$#
te $i tip4rit un!eAa Bntr#o reAist4 !e &are pu9liitateJ ar <i ea
&ai 9un4 riti4 a supersti2iei ra2ionalis&ului Aeaului al
67III#lea" 8entru 4 Enilope!ia' &area Enilope!ie a lu#
&inilor ra2iunii' piatra <un!a&ental4 a pro3resului' a $tiin#
2ei' a po?itiAis&ului <ilo?o<i' este &ult &ai D&e!ieAal4H'
&ult &ai <als4 $i &ai supersti2ioas4 !e:t $i#ar <i Bnhipuit
hiar el &ai <anati !etrator al reAolu2iei" Este' Bn <on!'
un DBestiariu&H sris !up4 supersti2iile Are&ii" Bi lipse$te'
a$a!ar' hiar <ante?ia $i naiAitatea 9estiariilor $i "hsiolo-
3os#urilor &e!ieAale" Este truat4' i&proAi?at4 $i plin4 !e
ine=atit42i $tiin2i<ie"
Anul treut' un alt istori al $tiin2elor' 8hilip Shorr' a ti#
p4rit Bn A&eria un &i opusul asupra Dtiin2ei $i supersti#
2iei Bn Aeaul al 67III#leaH DScience and Su"erstition in the
Eighteenth %entur, /( V!eW pa3ini' Ne> YorP' Colu&9ia Uni#
AersitS 8ress' 0+-(K' oup:n!u#se !e alte !ou4 &ari enilo#
pe!ii% %clo"edia lui Cha&9ers LLon!on' 0,(/K $i Uni.ersal
Le!icon LLeip?i3' 0,-(#0,.)K al lui ]e!ler" Este a!eA4rat
4 aesta !in ur&4' ap4rut4 Bn $ai?ei $i patru !e Aolu&e'
aAea ola9oratori &ai &ult teolo3i' iar e!itorii nu se prie#
peau Bn $tiin24" Totu$i' i&ensa supersti2ie $i i3noran24 e o Bn#
t:lni& Bn aeste !ou4 enilope!ii ne Bn&4r&ure$te" ti&
4 Cha&9ers era un li9er#u3et4tor <oarte &ult interesat Bn
!esoperirile &eanie" Este u at:t &ai surprin?4tor ri#
teriul s4u D&e!ieAalH Bn al4tuirea Enilope!iei"
Se pare 4 supersti2ia' <rau!a' &isti<iarea pot arate#
ri?a &ai 9ine seolul al 67III#lea !e:t Dra2ionalis&ulH $i Dlu#
&inileH' u& i s#a spus p:n4 au&" 8oate 4 oa&enii no$tri
!e $tiin24 Aor <i &ai pu2in ru?i <a24 !e EAul Me!iu F are'
oriu&' aAea o onep2ie 9ine or3ani?at4 asupra lu&ii' aAea
un stil F a<l:n! Bn e ine=tria9il a9is !e pseu!o&istiis&'
!e i3noran2a' !e &isti<iare' tr4iau hiar ei &ai lu&ina2i
oa&eni ai seolului al 67III#lea"
De alt<el' lururile aestea nu sunt to&ai a$a !e noi" Se $tia
!espre rosiruianis&' !espre &artinis&' !espre Dsetele
oulteH' !espre Ca3liostro' !espre &a3neti?ori' !espre ilu#
&inis&ul reAolu2ionar' !espre Martines !e 8asMualis $i !is#
ipolii s4i' !espre S>e!en9or3 $i $oala lui Doult4H F Bn#
tr#un uA:nt !espre Bntre3 ael oean !e supersti2ie $i
&isti<iare 3rosolan4 are or9ise elitele inteletuale !in preaE#
&a ReAolu2iei"
74 reo&an! una !in ele &ai pro!i3ioase 4r2i !e isto#
rie literar4' Les Sources occultes du romantisme, a lui Au#
3uste 7iatte L8aris' Cha&pion' 0+(/' ( Aoi"' --0 [ --( V!eW
pa3iniK' a sa Bn2ele3e2i e lu&ini !e a!aAeri4 <or<oresen#
24 ali&entau ra2iunea prereAolu2ionar4J :t Doultis&H $i :t4
D<ran&asonerieH pro!useser4 reli3ia natural4 $i ra2ionalis&ul"
S<:r$e$ti artea aeasta uluit' as<i=iat" T:nEe$ti !up4 lui#
!itatea $i spiritul riti al Aeaului pree!ent" T:nEe$ti hiar
!up4 <ante?ia 9o3at4' si&9oli4' a EAului Me!iu" C4i' Bn se#
olul al 67III#lea este o .oin3 de mister are on!ue !iret
la $arlatanie $i la isterie" Bn EAul Me!iu' &isterul se a<l4 hiar
Bn <aptul e=isten2ei lu&ii' era o Aaloare entral4 a Aie2ii e
n4$tea hiar !in soietatea re$tin4 per&eat4 !e Airtu2ile
aris&atie" Era un &ister entral $i era o e=perien24 <an#
-))
*I+%EA ELIA,E
tasti4 asoiat4' !in are s#au reat epopeile aAalere$ti' le#
3en!ele esatolo3ie' !ra&ele &istie" Bn seolul al 67III#lea
&isterul se in!iAi!uali?ea?4' aEun3e setar' aEun3e lu&ina
su9 o9ro' e?oteris& $i oultis&" Este in<luen2a Dreli3iei na#
turaleH"
Un a!eA4r nu se pier!e niio!at4' i se !e3ra!ea?4' se
trans<or&4 Bntr#o supersti2ie" C:n! o $tiin24 Dse pier!eH' se
o9serA4 Bn!at4 <oarte &ul2i oa&eni ari o prati4J pro94
toate setele pseu!ooulte $i toate speiile !e De?oteris&H
ale epoii noastre' o epo4 !e<initiA !eta$at4 !e e=perien#
2a $i lo3ia si&9olului" Bn seolul al 67II#lea' teolo3ia Bn4
orienta anu&ite speula2ii <ilo?o<ieJ Bn seolul lu&inilor'
se <ae Bns4 &ai &ult4' &ai proast4' &ai !e$4n2at4 Dteolo#
3ieH !e:t ori:n!" Bn seolul al 67II#lea' Du&ne?eu era
Bn4 o e=perien24 L&isti4K $i un onept Lteolo3iKJ Bn Aea#
ul ur&4tor' Du&ne?eu aEun3e <anto&4' &i$4 &ase' tri&i#
te &esaEe i<rate $i or3ani?ea?4 <ran&asoneria" Toat4 elita
inteletual4 partiip4 la aeast4 noua reAela2ie a lui Du&ne?eu"
Cartea lui 7iatte uprin!e <ra3&ente !in orespon!en2a a
<oarte &ul2i oa&eni &ari ai seolului lu&inilor" Stai $i te
rue$ti !e at:ta D&istiis&H $i Dere&onialeH laieJ toate
aestea hr4neau pe oa&enii are au !eter&inat ReAolu2ia
1rane?4 $i au pus 9a?ele noii iAili?a2ii europene"
4;<G
Cernard Sha7 i fecioara neagr
Bernar! Sha> are o e=elenta p4rere !espre sine Bnsu$i' a
!espre orie alt pionier" Totu$i' Bner:n! s4 e=plie F $i sa
Bn2elea34 F eea e a Arut s4 spun4 Bn ael suint $i saAuros
Dro&an <ilo?o<iH intitulat A.enturile unei fete negre /n cuta-
rea lui ,umne&eu (The Ad.entures ofthe Clac6 5irl in Her
Search for 5od, Lon!on' Consta9le' De' 0+-(K' a sris
un epilo3 &ai pu2in interesant !e:t poAestirea propriu#?is4"
Iat4 4 Bernar! Sha> Bnepe s4 ai94 &ai &ult talent' ar
spune uniiJ 4i' p:n4 au&' pre<e2ele pieselor sale !e teatru
erau &ai interesante !e:t pieseleJ inteli3en2a lui &ai onAin#
34toare !e:t talentul"
Nu $tiu un!e se s<:r$e$te talentul $i un!e Bnepe inteli#
3en2a" Mi se pare 4 Bn ase&enea Bner4ri !e epi4 $i <ilo?o#
<ie' u& e A.enturile fetei negre, !istin2ia lor nu &ai are nii
un sens" Bn ele ini?ei !e pa3ini are uprin! toate Bnt:&#
pl4rile' toate e=perien2ele $i !ialo3urile <eioarei Bn 4utarea
Du&ne?eului ei F ni&i nu &i se pare $arEat' ni&i <ati#
e" 1eioara porne$te Bntr#o 9un4 ?i !in satul ei a<rian $i str4#
9ate p4!urile' 3oal4' <4r4 <ri4' !in toat4 <4ptura ei !orin! pe
Du&ne?eu' !orin! s4#0 unoas4 $i s4 $i#0 apropie" Ase&e#
nea sete !e Du&ne?eu' !e &eta<i?i4 $i ertitu!ine F nu
&ai po2i 34si !e:t la un ne3ru" Dup4 u& nu&ai la un ne3ru
po2i 34si inteli3en2a nu!4 $i neso<istiat4 pe are o !oAe!e$#
te eroina Bn !ialo3urile ei u !u&ne?eii $i pro<e2ii Bnt:lni2i
Bn ale L!e la IehoAa la Maho&e!K"
-)(
*I+%EA ELIA,E
Ceea e &4 interesea?4 &ai pu2in este ale3oris&ul $i pe!a#
3o3ia aestei poAestiri <ilo?o<ie" C:n! ite$ti pe Sha>' $tii
&ereu 4 Area s4 te BnAe2e eAaJ !ar' Bn lo s4 te BnAe2e u
<apte' te BnAa24 u inteli3en2a" 7rea s4#2i !e&onstre?e u#
tare $i utare luru" i aeasta este u !es4A:r$ire <utilJ 4i
orie se poate !e&onstra' !ar nu orie poate a s4#$i Bn2elea34 propria#i poAestire este &ai pu#
2in interesant' !e$i s4p4r4tor $i Aerosi&il Bn liniile lui 3e#
nerale" Un sin3ur luru aptiAea?4 Bn aest epilo3% ataul
lui Sha> ontra lipsei !e stil a on$tiin2ei &o!erne $i on#
tra inapait42ii ei &eta<i?ie"
A sris poAestirea aeasta at:t !e uraEoas4 $i !e ol2uroa#
s4 a s4 !e&onstre?e u& o inteli3en24 asu2it4 $i retilinie
nu poate s4#$i 34seas4 lini$tea <4r4 a a<la pe Du&ne?eu'
u& nu&ai o ase&enea inteli3en24 poate Bnura pe saAantul
a3nosti' nu&ai ea poate respin3e per<e2iunea ree a ?eilor
Antihit42ii' a $i &:nia Airil4 a lui IehoAa' a $i Diu9ireaH
re$tin4" CuAintele <etei ne3re asupra iu9irii a &iElo !e
unoa$tere $i o&uniune u Du&ne?eu Liu9irea a$a u& e
ea Bn2eleas4 $i apliat4' <ire$te' 4i poate e=ist4 $i ast<el
!e iu9ireK &erit4 s4 <ie tra!use"
D7in spre tine $i B2i spun 4 te iu9es" Asta Bnsea&n4 4
a& Aenit s4 pun st4p:nire pe tine" 7in u iu9irea unei leoaie
$i te &4n:n $i te <a pe tine parte !in &ine Bnsu&i" De au&
tu ai s4 te 3:n!e$ti nu la eea e B2i plae 2ie' i la eea e B&i
plae &ie" A& s4 stau Bntre tine $i tine Bnsu2i' Bntre tine $i
Du&ne?eu" Nu e asta o Bnsp4i&:nt4toare tiranieGH Lp" (+K"
14r4 Bn!oial4 4 o &inte at:t !e neso<istiat4 a a aestei
<ete nu Aa <i &ul2u&it4 u nii una !in i&ita2iile lui Du&ne#
?eu pe are le Bnt:lne$te Bn aAenturoasa ei urs4 prin p4!ure"
Un sin3ur luru $tie ea' u ertitu!ine% 4 Du&ne?eu i#a
!at o &inte a s4 3:n!eas4' i#a !at &iEloae !e Bn2ele3ere
a s4 le Bntre9uin2e?eJ u& s4 p4r4seas4 ea toate aestea
CE+NA+, SHAW Fl -E%I'A+A NEA5+R
-)-
a s4 le lase Bn Aoia Do&nului' s4 3:n!eas4 Do&nul pentru
eaG Mai $tie 4 trupurile $i &in2ile noastre au neAoie !e aEu#
torul altor trupuri $i altor &in2iJ !ar 4 su<letul tre9uie sa
r4&:n4 sin3ur u Du&ne?eu" Dar un!e e Du&ne?eu' u& s4#0
34seas4G Biata <ata nu are !e:t inteli3en24 $i $tie !oar e
Area Leea e e Bn4 <oarte &ultK' !ar nu $tie u& s4 aute"
Ea u&9l4 $i pune Bntre94ri" 8:n4 e Bnt:lne$te pe *onsieur
7oltaire' are o onAin3e 4 Du&ne?eu nu poate pro9le&ei lui Du&ne?eu"
Solu2ie tot at:t !e !es<i3urat4 a $i solu2iile ritiate !e
el Bn epilo3" Dar e el &ai 9un <inal pentru at:tea aAenturi
neAerosi&ile ale unei <ete at:t !e inteli3ente $i at:t !e pu2in
alteAa" Da4' Bn aAenturile ei prin p4!ure' ar este pur4' liniar4' !e$teapt4
$i a9strat4' a $i Du&ne?eul pe are Bl 4uta" De e n#a Bn#
t:lnit pe aolo un prost are s4#i spun4 4 inteli3en2a ei at:t
!e <ru&oas4 nu prea are !e#a <ae u 34sirea lui Du&ne?eu'
i &ai &ult u pier!erea luiG"""
4;<<
SN :U+UL LUI 5'CINEAU
-).
/n #urul lui 5obineau
Nu $tiu !e e ulti&ul nu&4r al reAistei pari?iene Nou.el-
le +e.ue -rangaise
4
a <ost Bnhinat ontelui !e Go9ineau" Bn
nii un a? nu e Aor9a !e o o&e&orare" O&ul aesta s#a n4s#
ut Bn 0/0;' a &urit Bn 0//(' iar opera sa apital4' Essai sur
l ?inegalite des races humaines, a ap4rut Bntre 0/.- $i 0/.."
Totu$i' prin una !in aele oini!en2e are <a !eliiile isto#
riei' nu&4rul !in N$+$-$ apare pu2ine ?ile Bn ur&4 !up4 artea
pe are Marel Granet a pu9liat#o Bn 9ine unosuta DLIEAo#
lution !e lIHu&aniteH a lui Henri Berr' La 1ensee chinoise$
1run?4rirea reAistei pari?iene &#a <4ut s4 o9or !in ra<t
aele :teAa 4r2i !e sea&4 ale lui Go9ineau" i' Bn ti&p e
itea& La 1ensee chinoise a lui Granet' a& 4utat pasaEele
!in Essai re<eritoare la China $i la iAili?a2ia hine?4" Me#
rit4 s4 repro!u unul !in ele' 4i onep2ia lui Go9ineau
asupra rasei 3al9ene a in<luen2at &ult pe un Cha&9erlain'
!e pil!4' a s4 nu &ai Aor9es !e un 7aher !e Lapou3e"
Les#aunes sont des gens "ratiBues dans le sens etroit du
mot$ Ils ne re.ent "as, ne goutent"as Ies theories, in.entent
"eu, mais sont ca"ables d ?a""recier et d ?ado"ter ce Bui seri$
Leurs desirs se bornent .i.re le "lus doucement et le "lus
commodement"ossible$ 'n .oit Bu ?ils sont su"erieurs au!
negres$ %est une"o"ulace et une"etite bourgeoisie Bue tout
ci.ilisateur desirerait choisir "our base de sa societeE ce
n ?est ce"endant "as de Buoi creer cette societe ni lui don-
ner du nerf, de la beaute et de l?action
G
(Essai, 0' 0;K"
Nu &ai Aor9es !e ori3inea etni4 pe are Go9ineau o aor#
!4 soiet42ii hine?e LaluAiune arian4 peste straturi 3al9eneK"
M4 opres nu&ai la aest te=t &ai sus itat' are e el !in#
t:i are B&i a!e su9 ohi' $i pro9a9il nu el &ai 3raA" Cre! 4
nu e !o&eniu al istoriei uniAersale Bn are Go9ineau s4 se <i
Bn$elat &ai o&pro&i24tor a asupra iAili?a2iei hine?e" i
totu$i' Bn ti&pul :n! lura la Essai, Biot pu9liase aele stu#
!ii lu&inoase asupra astrono&iei hine?e (Traduction et e!a-
men du Tcheou-"ei <usese tip4rit Bn :ournal AsiatiBue Bn 0/*0J
iar !in 0/-+ ap4reau Bn :ournal des Sa.ants ele9rele arti#
ole asupra ]o!iaului hine?' <un!a&entale p:n4 ast4?iK" i
!in pu9lia2iile lui Biot se BntreAe!ea spiritul !estul !e a!:n
al hine?ilor' alulele lor astrono&ie' preAi?iunile lor" Este
a!eA4rat 4 s#a aentuat &ereu <aptul 4 tot e au pre?is
hine?ii Bn astrono&ia lor se !atore$te in<luen2elor str4ine"
LL" !e Saussure reia Bn aeast4 priAin24 unele ipote?e ale lui
Biot"K Dar nu aeasta interesea?4% i <aptul 4 hine?ii au aAut
o strutur4 &ental4 apt4 pentru aeste alule 3eo&etrie
$i astrono&ie" A$a!ar' serio?itatea ar3u&entului r4&:ne
Bn piioare"
Spunea& !e oini!en2a nu&4rului !in N$+$-$ u La 1en-
see chinoise a lui Marel Granet" 8ro<esorul aesta !e hine?4
!e la Hautes Etu!es a <ost Bn aela$i ti&p $i eleAul lui DurP#
hei&' $i hiar al lui M" Mauss' $i a pu9liat p:n4 au& :#
teAa 4r2i asupra institu2iilor Aehi hine?e !e o &are i&#
0
1e9ruarie 0+-*"
(
Asiatiii sunt oa&eni pratii Bn sensul Bn3ust al uA:ntului" Ei nu
Aisea?4' nu 3ust4 teoriile' inAentea?4 pu2in' !ar sunt apa9ili s4 apre#
ie?e $i s4 a!opte e este util" Dorin2ele lor se li&itea?4 la a tr4i :t
&ai tihnit $i &ai o&o!" Se Ae!e 4 ei sunt superiori ne3rilor" Este o
popula2ie $i o &i4 9ur3he?ie pe are le#ar !ori a 9a?4 a soiet42ii ori#
e iAili?ator% totu$i' nu ai !in e s4 ree?i aeast4 soietate' s4#i !ai
nerA' <ru&use2e $i a2iune (4b$ fr$) (n$ ed$)$
-);
*I+%EA ELIA,E
portant4 $i pentru orientalisti4' $i pentru soiolo3ie" ,an-
ses et legendes de la %hine ancienne L( Aoi"' Alean' 0+(/K sunt
un &o!el !e e poate !a o anali?4 soiolo3i4 $i istori4 pe
9a?4 !e serioase uno$tin2e lin3Aistie" Iar artea sa reent4'
La1ensee chinoise, este o a!eA4rat4 !eshi!ere !e !ru&uri"
Teoria DNu&erelorH !oAe!e$te o ten!in24 4tre DalitatiAi?areH
L!a4 ni se Bn34!uie e=presiaK are Bntree u &ult si&plele
e=eri2ii a9strate ale &in2ii oi!entale" Go9ineau spunea%
DChine?ii nu 3ust4 teoriileH" Dar e eAa u &ult &ai Bnse&#
nat pentru eiJ ei trans<or&4 teoriile' le ar&oni?ea?4' le pre#
<a Bn Dalit42iH" M4 <eres s4 intru aii Bn a&4nunte' !ar
nu pot tree u Ae!erea <aptul 4 a9solut toat4 Aia2a institu#
2ional4 $i soial4 a Chinei nu este !e:t o teorie' a!i4 se 9a#
?ea?4 pe un uniAers Bntre3 !e she&e &entale' !e si&9oluri'
!e analo3ii' are ar Bnsp4i&:nta hiar pe el &ai a9strat eu#
ropean" Li l#ar Bnsp4i&:nta to&ai pentru 4 aesta !in ur&4
nu unoa$te ten!in2a !e DalitatiAi?areH a teoretiului' a a9s#
tratului' ten!in24 are !o&in4 Bntrea3a 3:n!ire oriental4
$i are a !at na$tere' !e pil!4' unei <i?ii DalitatiAeH Bn In!ia"K
E p4at 4 Go9ineau' are a intuit at:t !e &a3ni<i Asia'
$i a 4rui arte Les +eligions et les "hiloso"hies dans l ?Asie
%entrale r4&:ne Bn4 ea &ai 9un4 intro!uere Bn 3:n!irea
oriental4' a p4truns at:t !e <als' at:t !e so<istiat 3:n!irea
hine?4" Ast4?i' la o itire &ai atent4 a lui Essai, poate 4 te#
oriile sale rasiste nu apar at:t !e <una&9ule$ti" Go9ineau nea#
34 e=isten2a unei rase pure DarieneH sau Dse&iteH" El onsta#
t4 preis trei tipuri antropolo3ie% al9ul' 3al9enul $i ne3rul"
Toate elelalte DraseH sunt apro=i&atiAe' !eoaree presupun
a&esteuri $i !e3ener4ri" Totu$i' asupra rasei 3al9ene a <4ut
3re$eli peste 3re$eliJ $i aproape toate aeste erori !e perspe#
tiA4 au treut Bn 4r2ile rasi$tilor"
8entru a#0 su?a' s4 a&inti& pa3inile at:t !e <ru&oase asu#
pra DOrientuluiH LpersanuluiK !in +eligions et "hiloso"hies$
IN :U+UL LUI 5'CINEAU
-),
Cartea aeasta' !e$i <oarte ele9r4 $i <oarte itat4' este !estul
!e pu2in itit4" i &4 Bntre9 !e e% pentru 4 rareori &i#a <ost
!at s4 Bnt:lnes o arte &ai plin4 !e seA4 $i !e su3estii a
aeasta" LE!i2ia !e la Cres' repro!uerea e!i2iei lui She#
&ann !in 0+)) VLerou=W' se a<l4 Bn4 Bn o&er2" Iat4 :te#
Aa r:n!uri !espre asiatii% Ils ont besoin du monde Bu ?on
ne .oit "as> ils le sentent "eser sur eu!> ils se debattent con-
tre l ?im"ression "er"etuelle du mstere> ils cherchent BuelBue
chose au-dessus de la .ie courante et, dans une agitation,
dans une attente, dans un deir, dans une fle.re Bui ne se
calme "as, on les .oit en alerte, leurs eu! cherchant s ?ou-
.rir sans mesure, regardant en l ?air et "artout, inBuiets de
la .ie A .enir bien "lus Bue de tout ce Bui est au monde$
Ils ont"eur de manBuer ,ieu ou meme Bue ,ieu les manBueY
Go9ineau srie u o ini&ita9il4 art4 asupra unor aspete
<oarte pu2in aesi9ile !in Aia2a interioar4 a orientalului"
De pil!4' :n! Aor9e$te !espre Dspiritul ele?iastiH al <ie4#
rui asiati" Este Bn aest ter&en o 9o342ie !e nuan2e $i o
prei?ie !e are nu A4 !a2i sea&a !e:t !up4 &ai &ulte
leturi" Cre! 4 nu&ai Bro>ne Bn artea sa !e eru!ite a&in#
tiri' A 2ear among 1ersians, $i olonelul La>rene Bn +e.olt
in the ,esert au i?9utit s4 &ai a!au3e eAa la psiholo3ia
orientalului" Go9ineau a <ost unul !intre ei !int:i ari au
o9serAat araterul tolerant $i aproape indiferent al isla&is#
&ului Bn &aterie !e reli3ie F :n! nu se a&estea politia"
A <ost el !int:i are a releAat spiritul riti e=esiA !e are
-
Ei au neAoie !e lu&ea are nu se Ae!eJ ei o si&t ap:s:n!u#iJ ei se
lupt4 u i&presia perpetu4 a &isteruluiJ ei aut4 eAa !easupra Aie2ii
o9i$nuite $i' Bntr#o a3ita2ie' Bntr#o a$teptare' Bntr#o !orin24' Bntr#o <e9r4
nepotolit4' Bi Ae?i Bn alert4' u ohii are Bnear4 s4 se !eshi!4 <4r4
&4sur4' priAin! Bn Eur $i pretutin!eni' Bn3riEora2i !e Aia2a Aiitoare &ai
&ult !e:t !e tot eea e este pe lu&e" Se te& s4 nu#0 piar!4 pe Du&#
ne?eu sau hiar a Du&ne?eu s4 nu#i piar!4 (lb$fr$) (n$ ed$)$
-)/
*I+%EA ELIA,E
su<er4 DorientaliiH LpersaniiK F Bntr#o Are&e :n! se re!ea
4 spiritul riti !eriA4 !in seolul al 67III#lea apusean" A
<ost Bntru totul un o& e=traor!inar' $i e 9ine 4 N$+$-$ !4
prileEul unor oa&eni ari au au?it at:t !e Aa3 !espre el s4#0
iteas4 $i s4#0 &e!ite?e"
Carbellion
La (( oto&9rie 0+0+' a &urit Brue 1re!eriP Cu&&in3s'
un t:n4r naturalist $i 3a?etar en3le?J a &urit :teAa luni nu#
&ai !up4 e pu9liase una !in ele &ai <ru&oase $i &ai a&a#
re 4r2i ale aestui Aea% The :ournal of a ,isa""ointed
*an LE!" Chatto an! Nin!us' Lon!onK" Carte pu9liat4 su9
pseu!oni&ul !e N" N" 8" Bar9ellion' a$a u& se&na t:n4rul
naturalist !e :te ori sria literatur4"
C:teAa !ate sunt in!ispensa9ile o&entariului aestui :urnal
al unui om de&amgit$ Bar9ellion s#a n4sut s4ra' a tre9uit
s4 <a4 reportaEe a s4 poat4 tr4i' a &unit &ult p:n4 s4 <ie
aeptat Bntr#un post !e naturalist asistent la British Muse#
u&' a pu9liat so9re ontri9u2ii $tiin2i<ie Bn reAiste !e speia#
litate F are l#au <4ut unosut $i respetat Bn erurile
saAante to&ai atuni :n! el Bnepuse s4 se !e?3uste !e
ele F $i a &urit !e tu9erulo?4' la trei?ei !e ani' &:n3:#
iat nu&ai !e on$tiin2a 4 las4 Bn ur&a lui un :urnal uni
$i &a3ni<i"
Ceea e onstituie Aaloarea $i !i<iultatea aestui :urnal
e <aptul 4 nu e sris !e un literat' i !e un o& !e $tiin24J
nu !e un sin3urati' i !e un t:n4r are su<er4 $i iu9e$te Ai#
3uros' are se Bnsoar4 !e ti&puriu' e &aerat !e !oruri $i ten#
ta2ii niio!at4 ostoite" Nu e un :urnal liri sau psiholo3i'
a$a u& sriu !e la A&iel Bnoae to2i ei e t:nEes o 3lo#
rie postu&4" Nu e nii un :urnal eroi u& sriu Bn 3enere
a!olesen2ii L!" p" ael 3enial Otto BraunK' a s4#$i sus2in4
ne$tir9it4 pasiunea a9solutului' o inan!esen24 !e uluitoa#
$
-0)
*I+%EA ELIA,E
re puritate" Nu e' &ai ales' ael :urnal &onoton al oa&eni#
lor &ari' Bn are niio!at4 nu re34si& propor2iile pe are
noi le !4& <aptelor sau operelor lor' i Bnse&n4ri <a!e sau
&4runte !e o& neAoia$"
N4sut u !ou4 Aeauri Bn ur&4' Bar9ellion F naturalist'
obser.er, poet $i 3:n!itor F ar <i <ost onsi!erat un 3eniu"
Ar <i lurat $i sris 4r2i 3eniale' 4i pe e a pus &:na a
!oAe!it 4 poate s4 !u4 lurul &ai !eparte' &ult &ai !epar#
te !e:t Bl !u o9i$nuitele ele9rit42i $tiin2i<ie &on!ene'
Bn Aeaul nostru' Bar9ellion nu putea s<:r$i !e:t ros !e
tu9erulo?4 Bn plin4 tinere2eJ iar !a4 ar <i tr4it' e$uat Bn
!iletantis& sau 3a?et4rie" Era un Bnt:r?iat' 4ruia Bi pl4eau
poe?ia $i <ilo?o<ia' nu nu&ai &una !e la9orator la British
Museu&" Bn $tiin2ele naturale' !e are era pasionat' nu se
putea li&itaJ !e la ento&olo3ie la ornitolo3ie' apoi la anato#
&ie o&parat4' apoi la e&9riolo3ie" Bl interesa tot Bn Mu?e"
II interesau $i anato&ia para?i2ilor intestinali' !ar $i pro9le&e#
le &ai &ari' !e eAolu2ia or3ani4' !e eono&ie 9iolo3i4"
i apoi' Bntors aas4' ar <i itit u Aoluptate un poet <aAorit'
o arte !e eseuri La $i sris &ult Bn 3enul aesta' $i hiar
u oareare sues !e pu9liK sau un Aolu& !e <ilo?o<ie
onte&poran4" tia totu$i a n#ar tre9ui s4 pratie ase&e#
nea Aiii" Era per<et lui! !e o&pro&isurile are Bl !o9oa#
r4" DA!eA4rul e 4 sunt un hi9ri!J un a&este a !ou4 te&#
pera&ente <oarte !istinte' aproape neontenit Bn lupt4" S4
p4stre?i !ou4 naturi !i<erite $i !ou4 &aniere &entale !i<e#
rite' $i sa le la$i s4 lure?e si&ultan e aproape i&posi9il"
Ur&area% pier!ere enor&4 !e ti&p' <e9ra $i F u& ar <i
tre9uit s4 !esop4r eu Bnsu&i &ult &ai !eAre&e F nii o
$ans4 !e sues" Da4 a$ <i <ost nu&ai pur $tiin24 sau pur
art4RH L- &artie 0+0.K"
De#a lun3ul :urnalului sunt pa3ini aproape !ra&atie'
!e :te ori Bar9ellion' pasionat $i totu$i lui! u& era' B$i
Bn2ele3ea !e?astrul" La !ou4?ei !e ani' srie% DDa4 a$ aAea
CA+CELLI'N
-00
&ai &ult ti&p' &ai &ult ti&p Bn are s4 3:n!es' s4 iu#
9es' s4 o9serA' s4#&i or3ani?e? !ispo?i2iile' s4#&i !iriEe?
!e?Aoltarea $i !es<4$urarea arateruluiJ !a4 a$ putea s4#&i
Bn!rept toate <or2ele 4tre &area $i !i<iila pro<esiune a Aie#
2ii' a aeleia !e a <i o&' Bn lo !e a 9a3ateli?a o pro<esiu#
ne are &4 plitise$te $i a &4 oupa pe apuate !e o alta'
are &i#e !ra34RH L( &ai 0+)+K" 8e atuni' era reporter' $i
nu putea lura !e:t noaptea la stu!iile lui ?oolo3ie" Cre#
!ea 4' o !at4 aEuns la British Museu& $i <4r4 3riEa ?ilei !e
&:ine' Aa <i <eriit" Dar !ra&a se ontinu4 $i atuni' &ai
Aiolent4' pentru a Bar9ellion nu &ai are !ou4?ei !e ani"
Bnepe sa#i pla4 arta' arhitetura' urentele noi $i e=pe#
rien2ele &o!erne" Natura Bl hea&4 nu nu&ai pentru reol#
ta &aterialului !e la9orator" DA& tr4it a<ar4 !in ora$ &ult
ti&p' au& Bn ur&4' $i a& aEuns ars !e soare" B&i !4 o
i&ens4 9uurie sa <iu ars !e soare F s4 apar o& !e a<ar4'
!e su9 erul li9er' !in Aia2a s4l9ate4" Soarele &#a into=i#
at' ast4?i" Marea nu e !estul !e Aast4 a s4 &4 prin!4' nii
erul a s4 pot r4su<la prin el" Si&t 4 &i#ar pl4ea sa <iu
?94tut !e toate pasiunile' 3:<:in! !e Aia24' u o Aast4 ati#
Aitate a ini&ii $i a &4!ularelor F s4 tr4ies &a3ni<i F
u o sete neo9osit4 !e a 9ea p:n4 la !roE!ie' s4 &4sor a!:n#
ul <ie4rei 9uurii $i <ie4rei su<erin2e' s4#&i A4! Aia2a or#
9itor lu&in:n! Bn ar$i2a" OhR Tinere2eR Tinere2eR Tinere2eRRR
Bn ase&enea &o&ente !e e=ta?' <eriirea &ea e toren2ia#
l4"""H L/ &ai 0+00K"
Bnear4 s4#$i sus2in4 po?i2ia !e saAant la British Muse#
u&" DB&i p4stre? Aehile aparen2e' !ar !e!esu9t sunt u to#
tul altul" Sunt un i"ocrit$ Tre9uie s4 port &as4 $i coturni,
$i 34ses rolul ?i !up4 ?i &ai 3reu !eEuatH L(, !eVe&9rieW
0+0(K" Bnepe s4#$i anali?e?e tot &ai preis $i &ai interesant
sen?a2iile' orient4rile estetie' pornirile sen?uale" A<l4 4 are
un si&2 al pip4itului 9oln4Aiios !e !e?Aoltat" Suspetea?4
4 pasiunea pentru plasti4 (Srutul lui Ro!in Bl are Bn o!aia
-0(
*I+%EA ELIA,E
!e ulare' $i +eifen7erferin a lui Boelt?i3 Bl o9se!ea?4K
e nu&ai o Dsen?ualitate !istilat4HJ !e aeea Bi $i plae 9aia
!e !i&inea24' Bn ap4 ree" La Bneputul <ie4rui an' B$i <ae
un 9ilan2 3eneral $i Bnear4 s4 a<le !e &ai e=ist4 Areo por#
ti24 !e s4pare" DA& p4truns Bn <ieare aspet al Aie2ii $i
roa!elor &ele' $i tot e a& A4?ut &#a s:r9it""" 7ia2a &ea
&i se pare o para3in4 !e &un4 inutil4" A& luat#o prost
!e la Bneputul Bneputului""" De e sa Bner s4 !ep4$es
ase&enea olosale !e?aAantaEe ini2ialeGH L0; <e9rVarieW 0+0*K"
i' totu$i' &4inat !e 9oal4 F pe are nu o preA4?use $i
nu o i!enti<iase F lupt4 &ereu' :n! entu?iast' :n! so#
9ru" Continu4 <e9ril atiAitatea !e la Mu?eu' sriin! nop#
2ile eseuri pentru &a3a?ine $i anali?:n!u#se' oret:n!u#se'
o3lin!in!u#se Bn :urnal$ Due Bn aela$i ti&p o Aia24 so#
ial4" Dra3ostea re!e 4 a a<lat#o !e &ai &ulte ori" E?it4
Bn ale3erea lo3o!niei" Se interesea?4 !e orie e D&areH'
,ino&auri u& spune el% Bal?a' Napoleon' RooseAelt' Lon#
!ra' tr4snetul' &irosul !e 4r9une' !e pe$te <ript' o <an<a#
r4 :nt:n! o rapso!ie !e Lis?t" Dar <aptul el &ai &inu#
nat al e=isten2ei e <e&eia" O 34si& !e &ai &ulte ori Bn
:urnal, !ar su9teran4' !i<u?4" O a!or4 a$a u& e' u ri!i#
olul ei olosal $i u <ar&eul' u pasiunile' u nu!itatea
ei i&pronunia9ile" Se 4s4tore$te :n! $tie F !up4 u&
$tie $i ea F 4 e 9olnaA" Despre !ra3ostea $i Are!niia so#
2iei sale' a sris pa3ini !e o !een24 $i su9tilitate unie"
Desoper4 pe Niet?she' pe Gour&ont" Desoperirea M4#
riei BashPirtse<< Bl uluie$te" DOh' M4rie BashPirtse<<R u&
ne#a& <i ur:t unul pe altulR Ea si&te u& si&t $i eu" A&:n!oi
aAe& aeea$i self-absor"tion, aeea$i Aanitate $i oro?iA4
a&9i2ie" Ea e i&presiona9il4' Aolatil4' pasionat4 F 9olna#
A4 R A$a sunt $i eu" Xurnalul ei e Eurnalul &eu" Iar al &eu
e au& insipi!" Ea &i#a sris toate 3:n!urile $i &#a antii#
patR DeEa a& 34sit :teAa paralele su3ru&4toare !e su<let"
S4 $tiu 4 sunt nu&ai o repli4J :t !e u&ilitor pentru un
CA+CELLI'N
-0-
o& s4 se 34seas4 pe sine un si&plu !upliat al altuiaRH
L0* otVo&9rieW 0+0*K"
Dar :urnalul ontinu4 s4 $i#0 srie' aEun3e ur:n! sin3u#
ra sa ra2iune !e a tr4i" R4?9oiul nu#0 interesea?4' sau nu ara#
t4 4#0 interesea?4" Dup4 4s4torie' :n! 9oala Bl &ain4 tot
&ai &ult' B$i Bn2ele3e ri&a" Dar s#a rese&nat !e&ult' !e
:n! a renun2at la o 3lorie $tiin2i<i4' a!i4 la i3noran24' la
speiali?are silni4' la 9rutali?are preis4 $i ire&e!ia9il4
prin u<un!are total4 Bn la9orator" N#a Aoit s4 aEun34 un
Bn!o9itoit' pe are sa nu#0 interese?e ni&i alteAa' !e:t
o3orul la are s#a tre?it lur:n!" S#a si&2it atras !e toat4 Aia#
2a' nu nu&ai !e un ra<t al ei" Ursita i#a !at totul pentru a s4
aEun34 un saAant' Bn a<ar4 !e statorniia lui $i !e apai#
tatea lui !e i3noran24" i' <iin! el Bnsu$i un sien2iat $i un
3:n!itor' Bar9ellion n#a pier!ut nii o lip4 on$tiin2a aes#
tui !estin Aitre3"
Bn iulie 0+0,' B$i !4 !e&isia !e la British Museu&' $tiin!
4 nu se Aa &ai Bntoare" E lui! Bn tot ti&pul a3oniei" E <eri#
it' hiar 4' ulti&ele luni le petree al4turi !e so2ie $i !e <eti2a
lui" DSunt nu&ai !e !ou4?ei $i opt !e ani' !ar a& !us Bn
ae$ti ani o tolera9il !e lun34 Aia24J a& iu9it $i &#a& Bn#
surat' $i au& a& o <a&ilieJ a& pl:ns $i &#a& 9uurat' a&
luptat $i a& treut pe !easupra' iar :n! Aa Aeni easul'
Aoi <i <eriit s4 &orH L0( oto&9rie 0+0,K" De la 0* la ()
oto&9rie' srie nu&ai un uA:nt % DMi?era9ilH" Iar la (0
oto&9rie srie ulti&ul uA:nt !in :urnalE Self-disgust$
A &urit' spune :urnalul, la -0 !ee&9rie" Bn realitate' a
&ai tr4it !oi ani" 8oate ani tra3ii' 4i Bar9ellion n#a &ai
sris Bn aest r4sti&p ni&i"
4;<G
:urnale de "ictoriE Alas6a i *arBuesas
C4r2ile oa&enilor ari nu sunt sriitori B&i par Bntot!ea#
una &ai proaspete $i &ai reAelante !e:t ele srise !e un
&e$te$u3ar al on!eiului" M4 las on!us <4r4 $oA4ire !e
&e&oriile unui 4pitan !e Aas' !e srisorile unui &isionar'
!e Eurnalul unui pitor $i &4 B&potriAes instintiA !esrie#
rilor !e 4l4torie se&nate !e un DautorH" Mi se pare 4 3hi#
es su9 <ra?a supl4 $i eAoatoare o Aoin24 !e &e$te$u3ar'
o a<a9ula2ie proprie spiritului !e sriitor' o autosu3estie $i
o &iniun4 a3rea9il a&u<lat4" Reunos a poate <i o ar#
te 9ine sris4' o a!&ira9ila oper4 literar4 F !ar eu a& luat#o
Bn &:n4 nu pentru a iti literatur4' i pentru a eAa!a !in
ea" A& eretat#o pentru autentiul e=perien2elor !e ao#
lo' nu pentru <ru&use2ea $i ori3inalitatea i&a3ina2iei sau a
o&entariilor" Xurnalul !e 4l4torie Bn Eurul lu&ii al lui Al#
!ous Hu=leS (The :esting 1ilate) este o arte &inunat4' lu#
i!4 $i Eust4 p:n4 la surprin!ere' personal4 $i a&u?ant4'
<ina $i nuan2at4 F !ar ase&enea ei &ai sunt el pu2in o
Eu&4tate !e !u?in4 !e 4r2i srise tot !e Hu=leS' $i nu era
neAoie s4 ooleas4 3lo9ul pentru a s4 re<lete?e $i s4 si&#
t4 ele &4rturisite Bn Eurnalul sau"
Mi se pare 4 e=otiul' surprin?4torul' 9ar9arul F sunt
?one pe are sriitorul !e &eserie Lnu nu&ai el e pu9li#
4 F i $i el are scrie, !in neAoia or3ani4 !e a srieK
nu le poate str49ate <4r4 a le altera" Rea2iile lui sunt Ai#
iate !e aea ine<a9il4 pre?en24 a "ublicului$ El poate srie
su9 aeste i&presii 4r2i &inunate' !e eea e e ire!uti#
:U+NALE ,E 1I%T'+IE ALAS8A FI *A+KUESAS -0.
9il $i Aiu Bntr#o ?on4 9ar9ar4 Bi Aa s4pa Bntot!eauna" Sin#
3ur4tatea lui Bn s4l9ateii sau Bn iAili?a2ii e=otie Aa ell Uent' Bn pre<a2a
e!i2iei a Ii#a a Eurnalului s4u 2inut Bn AlasPa" D8lea2i' tine#
rilor' a s4 aEun3e2i Bn2elep2i $i <iin! Bn2elep2i s4 r4&:ne2i
tineri' plea2i nu spre apus' nii r4s4rit' nii spre nor!' nii
su!' i oriun!e nu sunt oa&eni" 8entru 4 <ieare !intre noi
aAe& neAoie' pro<un!4' s4 ne &en2ine& Bn eea e ne este
esen2ialJ s4 p4stra& !e la Du&ne?eu po3or:ta o&enie !in
noi B&potriAa <or2elor ?ilei Bn are tr4i& F s4 <i& &ai pu#
2in pro!usele unei ulturi $i &ai &ult reatorii ei" Aolo'
Bn aea s4l94teie at:t !e &ult neshi&9at4 Bn:t poate a
A4?ut sute !e ulturi Bn<lorin! $i pierin!' aolo tre9uie s4
Bn2ele3i F tre9uie F 4 eea e e$ti tu' eea e si&te $i
se Bnsp4i&:nt4 $i Bi e <oa&e $i se e=alt4 Bn tine e tot at:t
!e Aehi a $i s4l94teia' 9o3at a $i s4l94teia' $i Bn<r42it
eiH (Wilderness, e!" II' Mo!ern Li9rarS' Ne> YorP' 0+-)K"
M4 Bntre9 e <ae a pro?a aeasta at:t !e sole&n4 Bn
aparen24 s4 o&unie o e&o2ie nu!4 $i Ai3uroas4' s4 <ie o
inAita2ie la Bnsin3urare' la !ru& $i la su<erin24" Nu&ai <ap#
tul a o srie un pitor' un o& are nu $tie sa srie <ru&os'
unul are srie pentru sine' pentru 4 e=perien2ele $i n4#
?uin2ele lui $i le o&uni4 alt<el !e:t prin sris" Bn2ele3i
i&e!iat 4 pre<a2a aeasta naiA4 $i sole&n4 asun!e un ro!
Ai3uros $i un 3est sprintenJ 4 nu e sris4 pentru a#$i su#
?a Aolu&ul !e i&presii' nii pentru a rotunEi o arte' nu e
sris4 pentru Dpu9liH' !e$i are an!oarea s4 se a!rese?e
!iret ititorilor" Uent' o& $i pitor' unoa$te $i Aor9e$te nu
ititorului' i o&ului" E un luru !e &a=i&4 i&portan24'
are shi&94 toat4 re?onan2a Eurnalului" A nu unoa$te i#
titorul' !e$i pu9lii o arte pentru a <i itit4J a nu intui pu#
9liul a atare' i oa&enii' iat4 un <apt are e=pli4' pen#
-0;
*I+%EA ELIA,E
tru &ine' !e e Eurnalul lui Bar9ellion' !e pil!4' sris pentru
a <i pu9liat $i pu9liat Bn ti&pul Aie2ii lui' este o arte at:t
!e Aie' at:t !e r4solitoare $i autenti4"
i apoi parur3e2i pa3inile Slbteciei, a 4ror puritate
$i solitu!ine nu este e3alat4 !e:t !e 3raAurile Bn le&n pe
are pitorul le a!au34 Eurnalului' a tot at:tea <apte $i e=#
perien2e !in aea &inunat4 Bnsin3urare Bn Resuretion BaS"
C:t !e &onoton se sur3 ?ilele' $i :te aAenturi !e r4srue
Bl a$teapt4 totu$i la <ieare eas" 8loile' $i nop2ile u lun4' $i
st:nile' $i ael 94tr:n nenoroos pionier' Olson' $i e=ursi#
ile pe 9ara u &otor""" 8a3ini are nu pot <i re?u&ate'
pentru 4 Aia2a se sur3e prin ele <4r4 o9staolul ini!ente#
lor' <4r4 re?isten24' <4r4 a<a9ulare" 7ia24 nu!a' e nu poate
<i si&2it4 !e:t prin pre?en2a ei la !e la un ap4t la altul al
4r2ii" Mi se pare 4 a& p4truns &ai a!:n $i &ai <ires Bn
aea i&ensitate a AlasP4i' u aeast4 arte sris4 !e un pi#
tor' !e:t a$ ell Uent B&i hea&4 Bn#
tot!eauna Bn &inte Eurnalul unui alt pitor' al lui 8aul Gau#
3uin' sris Bn Tahiti $i MarMuesas" L#a& itit Bn Aersiunea
en3le?4 a lui 7an NSeP BrooPs' u o pre<a24 a lui E&ile
Gau3uin (The Intimate :ournals of 1aul 5auguin, Heine#
&ann' 0+-)K $i' !a4 nu &4 Bn$el' Aersiunea aeasta L0+(-K
a ap4rut Bnaintea ori3inalului" 8ro?a !e aii nu a&inte$te
pe ea !in Noa Noa, are a <ost reAi?uit4 !up4 &anusris
!e Charles Morie" E eAa <4r4 &ar3ini !e ?A4p4iat' !e o&u#
niatiA' !e ane!oti $i pole&i" Gau3uin sria pentru 4
nu aAea u ine sta !e Aor94" Spirit !e a<enea <rane?4'
:U+NALE ,E 1I%T'+IE ALAS8A FI *A+KUESAS -0,
neAoie !e o9serAa2ie o&uniat4 $i o&entat4' !e <ron!4 $i
porno3ra<ie" Bn a<ar4 !e a&intirile !espre 7an Go3h Lu ae#
le a&4nunte e=traor!inare ale ne9uniei luiK' tot e se a<l4
Bn aest Eurnal <4r4 !ate e !isontinuu' inoerent' spontan
$i <4r4 e<ort sris" Carte' nii Aor94 a nu e F $i Gau3uin
Bn2elesese aeasta !e la el !int:i r:n! sris" Dar nu sunt nii
&e&orii' pentru 4' !up4 u& spune pitorul' Dtotul e in#
teresant Bn &e&orii' Bn a<ar4 !e autorH"
Totu$i' &i se par aeste pa3ini srise la Bnt:&plare pre#
2ioase $i reAelante' Bn a<ara <aptului 4 ele se ites !intr#o
su<lare' $i a&u?4' $i surprin!' $i enerAea?4" 8re2ioase' pen#
tru 4 te tre?e$ti unos:n! Aia2a !in insulele 8ai<iului'
Bntr#un <el Bn are nii ele &ai 9une pa3ini ale lui SteAen#
son nu 2i#au putut#o !esoperi" Bnhi?i artea $i te ur&4re$te
nu!ul &iei 7aitauni' sau ale3erile !in Tahiti' sau lu9rii#
tatea ut4rui ele?iast' $i stupi!itatea a!&inistra2iei olo#
niale F te ur&4res u o prospe2i&e $i o !isponi9ilitate
Bn ontururile lor are te Bn:nt4" Ni&i !e<initiA' ni&i
9ine <i=at Bn tot e srie $i !esrie $i B$i a&inte$te Gau3ain"
Nii o e&o2ie Bn <a2a &inunilor 8ai<iuluiJ e&o2iile $i le
e=pri&4 el alt<el !e:t prin sris"
Dar Eurnalul lui Gau3ain e interesant $i !intr#un alt punt
!e Ae!ere% B2i !esoper4 pe un o& are nu poate r4&:ne
sin3ur' are nu poate s4 se a!:neas4' $i onAersea?4' 9:r<e$#
te' o&entea?4 la nes<:r$it" Un o& u in<inite e=perien2e'
!ar are n#a putut unoa$te sin3ur4tatea nii Bn solitu!ine"
A <ost tot!eauna u ineAa al4turi% u lurul s4u' u 3:n#
!urile sale !espre al2ii' u Eurnalul Bn are Aor9e$te !espre
tot" Nii o lip4 !e a!unare' !e onentrare asupra lui Bn#
su$i" 7ia2a Bl poart4 u ea $i nu#0 las4 sin3ur !e:t l4s:n#
!u#0 so&nului" i o&ul aesta ar <i <ost Bntr#a!eA4r tra3i
!a4 n#ar <i aAut 9unul#si&2 !e a nu <i niio!at4 serios"
4;<G
:U+NALUL ,'A*NEI SEI SH'NA5'N
-0+
:urnalul doamnei Sei Shonagon
Bn 0+-)' a ap4rut Bn en3le?e$te o 9un4 parte !in :urnalul
doamnei Sei Shonagon, sris Bntre ++0 $i 0))) p" Chr" DThe
S6etch Coo6 ofthe Lad Sei Shonagon, e!" Xohn MurraS' Lon#
!onK" Aeste /nsemnri de "ern D*a6ura no Soshi) au <ost
tra!use tot !e o <e&eie' !e una !in aele are sin3ure ar <i
putut re!a sensurile $i nuan2ele :urnalului Bntr#o li&94 eu#
ropean4% No9uPo Uo9aSashi"
Sei Shona3on nu are neAoie !e &ulte intro!ueri" Din
<a&ilie Aestit4' a tr4it Bn ea &ai ra<inat4 epo4 a iAili?a#
2iei Eapone?e' Bn epoa heian4' :n! sensi9ilitatea artisti4
atinsese reor!uri 9oln4Aiioase $i Aia2a Bns4$i se erea tr4it4
a un ere&onial super9' o&pliat $i epui?ant" Bntre !ou4#
?ei $i trei?ei !e ani' aEun3e !oa&n4 !e o&panie a B&p4#
r4tesei' o <at4 !e inspre?ee ani' are i#a su3erat se pare
Bns4$i i!eea aestui :urnal$ Sei Shona3on Bnse&nea?4 e
re!e ea &ai <ru&os' &ai &a3ni<i' &ai super9 sau &ai ri#
!iol !in episoa!ele unei Aie2i B&p4r4te$ti" Rareori a& A4?ut
at:ta ru?i&e $i at:ta 3laial4 lips4 !e o&enie' at:ta 3eniu
al Aie2ii#oper4#!e#art4' at:ta sete !e <ru&os $i !e super9'
<4r4 3enero?itate' <4r4 B&p4are' <4r4 senti&entalis&" Te
Bntre9i :teo!at4 e <asinant4 p4pu$4 !e por2elan a luat
loul <e&eii !in arte" Alt4 !at4' r4&:i ople$it !e peisaEe#
le aelea Eapone?e F u nori al9i $i 3:$te s4l9atee F pe
are Sei Shona3on le Bnsu<le2e$te &ai 9ine !e:t at:2ia 4l4#
tori europeni' $i le eAo4 preis $i nostal3i"
Cartea e un panoptiu& $i un 3hi! Bn EAul Me!iu aela
sen?ual $i esteti?ant' !ar e' &ai ales' on<esiunea unei <e&ei
pentru are nu e=ist4 nii reli3ie' nii !ra3oste' nii &ilos#
tenie u&an4 F i nu&ai art4" 8asiunea ei pentru <ru&os
Bi trans<i3urea?4 Bntrea3a Aia24" 1ieare pas $i <ieare uA:nt
Bi eAo4 i&ense re?erAe !e e&o2ie esteti4" B$i <ae !in Aia24
un re?erAor !e e&o2ii ra<inate' nuan2ate' rare<iate F pe are
le !esar4 orie% un nor' un Aers' un r:s !e <at4' un ?9or
!e pas4re' o srisoare sau o p4rere"
i :t !e naiA4 $i neprieput4 Aenise la urte""" DErau
at:tea lururi are &4 Bn&4r&ureau' :n! a& Aenit Bnt:i la
palat' Bn:t a$ <i i?9unit Bn lari&i la orie &o&ent" Era&
li9er4 ?iua' !ar pe ti&pul nop2ii st4& !e 3ar!4 Bnapoia per#
!elei B&p4r4tesei" Ea lua :teAa pituri $i &i le ar4ta' !ar
nu putea& totu$i s4#&i st4p:nes ti&i!itatea" At:t !e r4u'
Bn:t nii &:na nu putea& s4 &i#o Bntin! spre ele" B&p4#
r4teasa &i le e=plia pe toate% OTa9loul aesta e a$a $i a$a"
Aesta are alt4 poAeste"_
O lu&in4 puterni4 ar!ea' a$a 4 orie se Ae!ea &ai !is#
tint a ?iua F a$ putea spune' se Ae!ea orie <ir !e p4r'
$i era& Bnurat4 !e &oarte" Dar Bnerai s4 &4 st4p:nes
$i s4 priAes ta9lourile" Era <oarte <ri3 $i &:inile ei F pe
are le A4?ui pu2in :n! &i le !4!u F erau !e o &inuna#
t4 uloare pali!4" Nu era& prea o9i$nuit4 u ase&enea &:ini
<ru&oase $i 3:n!ea& Bn &ine Bn ti&p e le priAea&% ON#a$
<i re?ut niio!at4 a e=ist4 ase&enea oa&eni pe p4&:nt"_H
Dar Sei Shona3on se o9i$nui repe!e u lu=ul $i ra<ina&en#
tul palatului" 8ro9a9il 4 a aAut !estule intri3i 3alante' !ar
nu $i#a pier!ut apul niio!at4" B4r9a2ii erau pentru ea o&#
panioni pentru o senet4 sau personaEe &ute pentru un !e#
or" 8rea iu9ea &ult ere&onialul artei' ni&iurile <ine $i
!isrete' lu=ul politios' !e&nitatea ran3urilor $i sole&nita#
tea &o&entelor" Se a&u?4 !e ele' riti4 $i 9:r<e$te lu&ea
i&perial4 F !ar le iu9e$te pentru Airtutea lor <antasti4'
-()
*4+%EA ELIA,E
artisti4' inu&an4" Cere&onialul pre!o&in4 Bntot!eauna' nu
pentru 4 a$a e bine s4 se <a4' i pentru 4 a$a e frumos,
&ai !eoratiA $i &ai <antasti' &ai artisti" O !ata' srie 4
luna e <ru&oas4 noaptea' 4 norii sunt <ru&o$i' :nteele
p4s4rilor sunt <ru&oaseJ Dorie sunet e a!&ira9il noaptea'
a<ar4 !e 2ipetele prunilorH" O &4rturisire are pre2uie$te :t
un &ani<est" C4i pe Sei Shona3on o Ei3ne$te su<erin2a' pen#
tru 4 e in!iAi!ual4' e Bn a<ar4 !e rit&ul &ul2u&irii 3enera#
le' e anarhi4 $i ur:t4" De :te ori nu r:!e !e 9ie2ii er$etori
sau 24ranii si&pli pentru a sunt ople$i2i !e ursita lor ur:#
t4' p43u9i2i !e lu&ina <ru&osului" Atuni' se Bntoare u
&ai &ult4 pasiune la Aia2a ei !e risip4 $i e&o2ie rar4' Aia#
24 <asinant4 Bntr#un palat !e stil4"
Bnse&n4rile ei asupra !ra3ostei sunt u a!eA4rat !eliioa#
se" Ale3 la Bnt:&plare :teAa D3eneralit42iH' 4i ane!ote#
le B$i pier! orie saAoare i?ol:n!u#le"
DO persoan4 Are!ni4 !e !ispre2 e 94r9atul are B$i p4r4#
se$te iu9ita Bn ?ori' 4ut:n!u#$i Bn<ri3urat eAentaiul $i h:r#
tia pe Bntunere' $i &ur&ur:n!% %iudatH Bn ele !in ur&4'
34se$te h:rtia $i $i#o pune ?3o&otos pe piept' $i !es<ae
eAantaiul spun:n! Ola reAe!ere_' loAin! u el Bn !reapta $i
Bn st:n3a" 0rednic de dis"re3 nu e uA:ntul !estul !e tare"
O&ul aela e u a!eA4rat reAolt4tor"H
DAtitu!inea Bntr#a!eA4r <er&e4toare pentru 94r9atul e
plea4 Bn ?ori e aesta% El tre9uie s4 <ie <oarte sup4rat a
plea4J se ri!i4 !e?olat $i tre9uie s4 suspine :n! ea Bi
spune% OOhR e p4atR Se lu&inea?4R_ i totu$i tre9uie s4
stea aproape !e ea $i sa#i $opteas4' s4#i $opteas4 a$a u&
a <4ut noaptea Bntrea34" Nu tre9uie s4 se 3r49eas4 s4 se
B&9rae" C:n! tre9uie s4 plee' se !u B&preun4 la poar#
t4' $i el spune% OCe pustie' e pustie &i#e lu&ina ?ileiR_ Ei
Bi Aa <i teri9il !e !or !e el' $i Aa su<eri 4 tre9uie s4#0 lase
s4 plee" i totu$i' e nu&ai <elul lui !e a se purta are o
i&presionea?4" C4i' !a4 el plea4 3onin!' a!un:n!u#$i
:U+NALUL ,'A*NEI SEI SH'NA5'N
-(0
lururile la s:n $i le3:n!u#$i $ireturile !e p4r' ea aEun3e s4
nu#0 &ai pla4 hiar !in aea lip4"H
Ceea e e pro!i3ios la aeast4 !oa&n4 e <aptul 4 nu 3lu#
&e$te" Ea riti4 $i se a&u?4' :teo!at4 srie Aersete u Eo#
uri !e uAinte pe are le shi&94 u Areun personaE !in
palat F !ar !e 3lu&it' u sau <4r4 u&or' nu Bnear4 nii#
o!at4" Cre!e Bn ere&onial pentru toate Airtu2ile lui &a3i#
e" De$i' psiholo3ie$te' B$i !4 sea&a 4 e nu&ai un ere#
&onial se' nesiner' $i !e aeea <ru&os" Dar !eorul e aela
are BnAin3e Bntot!eaunaJ nu nu&ai Bn Xaponia" De aeea
BnAe2i &ai &ult !e la !oa&na aeasta inteli3ent4' artist4 $i
inia F !e:t ai BnA42a !e la ini ro&aniere &o!erne"
Rareori a putut <i o <e&eie superioar4 at:t !e siner4"
4;<4
5ioacchino da -iore
Seolul al 6H#lea a <ost o perioa!4 ritia $i <eun!4 Bn
istoria re$tinis&ului &e!ieAal" Cruiatele' na$terea Co&une#
lor' ul&inarea artei ro&ane $i Bneputurile elei 3otie' re#
na$terea lasiilor latini $i a !reptului ro&an' ele !int:i
uniAersit42i europene' DAul3ari?areaH literaturii F tot at:#
2ia <er&en2i ari au ontri9uit la Bnnoirea &esaEului eAan#
3heli $i <i=area solastiii' are aAea s4 se Bnhe3e &a3ni#
<i Bn ele patru &ari 3enii reli3ioase &e!ieAale% S<" Bernar!'
S<" To&a' S<" 1ranis $i Dante"
Ni&i &ai interesant pentru Bn2ele3erea aestei rena$teri
&e!ieAale a seolului al 6H#lea' :t $i pentru surprin!erea
<ilia2iilor su9terane are au on!us la a!eA4rata Rena$tere'
p43:n4 $i lasii?ant4' !e peste !ou4 Aeauri F !e:t !esti#
nul Dpro<etuluiH Ioahi&' stare2ul &4n4stirii !in 1iore" Ernes#
to Buonaiuti ne !4 $i &aterialul' $i itinerarul unei ast<el !e
reAi?uiri istorie' <4r4 !e are nii Rena$terea' nii Ai?iunea
apoalipti4 e a on!us la ru3 pe SaAonarola nu#$i ap4t4
Eusta lor situare $i Aaloare" Cartea lui Buonaiuti' 5ioacchi-
no da -iore LColle?ione Meri!ionale E!itrie' Ro&a' 0+-0'
(,) pa3iniK' ap4rut4 Bn aela$i ti&p u e!i2ia riti4 a ine!i#
tului Tractatus su"er Buatuor E.angelia LBn3riEit4 !e Bu#
onaiuti pentru DIstituto Storio ItalianoHJ onstituie pri&ul
Aolu& !in srierile ine!ite ale lui GioahinoK' Bnununea?4
:2iAa ani !e ontinu4 &un4' !in are nu B&p4rt4$ise p:n4
au& !e:t <ra3&ente $i stu!ii L&aEoritatea Bn +icerche +e-
5I'A%%HIN' ,A -I'+E
-(-
ligiose, 0+(/#0+-0J ulti&ul' pu9liat Bn +i.ista storica,
<as" III' 0+-0' e un a!&ira9il e<ort !e sinte?4 riti4K"
Gioahino !a 1iore treuse !e&ult Bn le3en!4" C4r2ile
lui nu se &ai iteau Lat:t %oncordia, :t $i 1salterium nu
s#au &ai retip4rit !e la Bneputul seolului al 67I#leaK' Aia2a
$i &esaEul s4u erau !e&ult !es<i3urate !e apolo3e2i' $i <ieare
istori B&pru&ut4 !e la el pree!ent o i&a3ine perAertit4
a Dpro<etuluiH" A$a se <ae a reenta &ono3ra<ie a lui E" Ae#
3erter' are BntoA4r4$e$te tra!uerea <rane?4 a unor te=te
!in Ioahi& D:oachim de -lore, L ?E.angile eternei, e!" Rie#
!er' 0+(/' ( Aoi"K nu e !e:t o !ra&ati?are a prea pu2in ri#
tiei $i !iluatei Histoire de l?abbe :oachim, surnomme le
"ro"hete !ata la iAeal4 !e GerAais la 0,*." Bn eea e priAe$#
te rolul lui Gioahino Bn spiritualitatea prerena$terii' to2i
eret4torii se &4r3ineau la apitolul' !e alt<el a!&ira9il'
Bnhinat !e Too Bn a sa L ?eresia nel medio e.o$
Cirula pe sea&a lui Gioahino o 9io3ra<ie ro&an2at4'
are Bl <4ea s4 4l4toreas4 !e &ai &ulte ori Bn Greia' sa
Bnere unirea elor !ou4 9iserii et' o 9io3ra<ie' &ai ales'
are Bl inte3ra spiritului 9i?antin' prin <aptul 4 se n4suse
Bn Cala9ria' Bntr#o proAinie' a!i4' plin4 !e &4n4stiri $i eno#
9i2i 9i?antini purt:n! Bn4 roa!ele Aehe&entei propa3an!e
asetie a S<:ntului Nil" Una !in 2intele ritiii lui Buonaiuti
e $i aeast4 Aalori<iare 9i?antin4 a lui Gioahino' Bner:n!
a#0 reAen!ia eno9itis&ului latin' isterinens"
Da4 se Bnl4tur4 le3en!a' <oarte pu2ine !ate r4&:n erte
Bn 9io3ra<ia lui Gioahino" Dar eea e i&port4 &ai &ult
Bntr#o a!eA4rat4 istorie F are e artiularea <ilia2iilor su9tera#
ne' spirituale' iar nu si&pl4 hronistorie F e le34tura !intre
propa3an!a 3ioahi&it4 $i ea <ranisan4' are Bi ur&ea?4"
Buonaiuti o9serA4 u !reptate 4 !up4 u& &esaEul eAan#
3heli B$i are r4!4inile Bn nelini$tita a$teptare a 7enirii 7ea#
ului Lliteratura popular4 iu!ai4 !in epoa Ash&oneilorK'
tot a$a &esaEul <ranisan are Bn spate Dpro<e2iaH elui !e
-(*
*I+%EA ELIA,E
al treilea 7ea Lal S<:ntului DuhK' pro&oAat4 !e Gioahi#
no" A&:n!ou4 aeste antee!ente ali&entea?4 pro<un!e &i$#
4ri esatolo3ie Bn &asele re!inioase" MesaEul S<:ntu#
lui 1ranis nu <ae alteAa !e:t s4 B&plineas4 F prin
pil!a sa Bn3ereas4' prin reAalori<iarea Aie2ii asoiate F
pro<e2ia elui !e al treilea Eon !in Ai?iunea stare2ului ala#
9re?% Do&nia li9ert42ii' a o&ului nou' a S<:ntului Duh"
8rin ea2a si&9olis&ului apoalipti $i er&eneutiii 9i#
9lie at:t !e personale a lui Gioahino' se poate BntreAe!ea
totu$i !estul !e li&pe!e are e <un!a&entul apostolatului
s4u" Mai Bnt:i' sa spune& 4 !in toate srierile se !esprin!e
spiritul reli3ios' &isti' antiteolo3i al lui Gioahino" D8ro<e#
tulH nu are un siste&' i o Ai?iune apoalipti4" El srie a
s4 !e$tepte Bn <ra2i sen?a2ia trans<i3ur4rii i&inente a Aalori#
lor pe are s#a l4!it tra!i2ia EAan3heliei $i or3ani?a2ia 9iseri#
ii" Meto!a ale3ori4 a lui Gioahino e strit Bn!reptat4
4tre pre!i4 $i onAertire" Din !esi<rarea tainelor Sriptu#
rilor' el B$i <ae ar&4 Bn propoA4!uirea Aenirii elui !e al
treilea 7ea' Aeaului Spiritului" Un si&9olis& naiA' !a4
Are2i' !ar 9i9li $i ro!it !in pura reli3io?itate' nu !in !is#
u2ii solastie" LDe aeea se Aa B&potriAi Gioahino !o#
trinei Trei&ii a lui 8ier Lo&9ar!oJ pentru 4 aeasta era
teolo3i4' a9strat4' nu pra3&ati4" De aeea a luptat el
ontra inAa?iei sterile a solastiii Bn UniAersitatea !in 8a#
ris" Din ne<eriire pentru Ro&a' solastia a BnAins"K
Bntre !atele !o3&ei Trinit42ii $i perioa!ele Bn are e B&p4r#
2it !ru&ul &oral al u&anit42ii 4tre li9ertate $i aritate' se
a<l4 un per<et paralelis& Lp" ((-K" Gioahino re!e 4
o&enirea tre9uie s4 trea4 prin trei st4ri' prin trei D7eauriHJ
ea !int:i a 7ehiului Testa&ent' a !oua a Noului Testa&ent'
a treia a epoii pro<eti?ate !e el Lare Bnepea atuni' &4rturi#
se$te un!eAa GioahinoK" Cea !int:i a Le3ii' a !oua a Ha#
rului' a treia a unui &ai a&plu $i 3eneros Har" Epoa Bnt:i
a tr4it !in uno$tin24J a !oua' !in puterea Bn2elepiuniiJ a tre#
5I'A%%HIN' ,A -I'+E
-(.
ia' !in plenitu!inea Bn2ele3erii" La Bneput sluEirea serAil4'
apoi serAitutea <ilial4' Bn 7eaul !in ur&a Aa Bnepe li9erta#
tea" 7eaul Bnt:i a <ost al <la3elelorJ al !oilea' al a2iuniiJ
al treilea' al onte&pla2iei" Bn 7eaul 7ehiului Testa&ent'
Du&ne?eu#Tat4l se !esoperise o&uluiJ !e aii frica, tr4#
s4tur4 arateristi4 reli3io?it42ii aestei Bnt:i reAela2ii" Bn
7eaul Noului Testa&ent' Iisus Du&ne?eu#1iul s#a !esope#
ritJ !e aii' credin3a$ Bn 7eaul e Aine' S<:ntul Duh se Aa
reAela !iret o&uluiJ !e aeea Aa <i Aeaul arit42ii" La
Bneput' a <ost Are&ea serAilor' apoi a <iilorJ Aeaul a$teptat
nu Aa unoa$te !e:t prieteni" La Bneput' au <ost 94tr:nii'
apoi lu&ea s#a intuit prin tineriJ !ar ulti&a !esoperire a lu#
&ii o Aa a!ue 7eaul est4lalt' :n! Aor st4p:nii opiii"""
Ce a!&ira9il4 Ai?iune apoalipti4 $i e=petatiA4 ne !es#
<4$oar4 Gioahino' e se&ne asunse !esi<rea?4 el Bn Srip#
turi' e alul a9alisti Bi releA4 lui Bneperea 7eaului Spi#
ritului Bn 0(;) F nu se poate apreia !e:t itin!' <ie hiar
<ra3&entar' pro!i3ioasa lui %oncordia 0eteris etNo.i Testa-
menti$ Nu#i pute& <i !e:t reunos4tori lui Buonaiuti pen#
tru itarea at:t !e opioas4' Bn ori3inalul latin' !in aeast4
arte a?i peste &4sur4 !e rar4" D8entru 4 Tat4l e st4p:n'
!e aeea r4&:ne asunsJ pentru 4 1iul e <rate' !e aeea
se !esoper4" Cel !int:i pentru a ne insu<la tea&4' est4#
lalt pentru a ne insu<la Bnre!ere" S<:ntul Duh' la &iElo
Bntre ei' nu e nii pe !e#a#ntre3ul !esoperit a Tat4l' nii
u totul reAelat a 1iulJ !ar El e !estinat a s4 !esopere
Bn Bntre3i&e la Bneputul elui !e al treilea 7ea"H
Gioahino a<l4 toate aeste pro<e2ii Bn Sripturi" C4i
Daolo tot e a!eA4rat !in e st4 srisJ !ar nu&ai !a4 e t:l#
uit u& tre9uieH D%oncordia, it" Buonaiuti' p" (-.K" T:lul
Bl a<l4 prin ru34iuni $i &e!ita2ii asetie" A!esea' reunoa$#
te ino&prehensi9ilitatea unor pasaEe !in Apoalips' pe are
le Aa Bn2ele3e nu&ai t:r?iu' !up4 un &ai Aehe&ent antre#
na&ent aseti $i o &ai plin4 o&uniune u realit42ile sare
-(;
*I+%EA ELIA,E
ira2ionale' at:t !e neesare spiritului lui Gioahino" 8en#
tru el' &isti $i Ai?ionar' ase&enea realit42i nu pot $i nu
tre9uie s4 <ie tra!use ra2ional' solasti" Ele partiip4 la S<:n#
tul Duh' $i se Aor reAela !iret Bn epoa li9ert42ii' 3ra2iei
$i spontaneit42ii reli3ioase"
Bn Tractatus su"er Buatuor E.angelia Lp" /;' e!" BuonaiutiK
Gioahino &4rturise$te te&eiul in!u2iilor sale ale3orie"
DEAan3helia lui Isus e nu&it4 !e Ioan EAan3helie etern4' pen#
tru 4 eea e e B&p4rt4$it !e Cristos $i !e Apostoli su9
<or&4 sara&ental4 e te&poral $i tran?itoriu pentru tot eea
e priAe$te e=presiile sara&entale Bn ele Bnse$iJ !ar e etern4
Bn eea e priAe$te realitatea si&9oli?at4 sara&ental"H Aest
pasaE a <ost on!a&nat' B&preun4 u altele' !e protoolul
!in Ana3ni' are a pus lespe!ea !e &or&:nt pe pro<e2ia $i
&esaEul 3ioahi&iti" De alt<el' Gioahino a <ost ataat
F !e$i rareori nu&it F $i !e S<" BonaAentura' $i !e S<"
To&a' !e2in4torii o<iiali ai solastiii $i er&eneutiii le3i#
ti&e' Bn o&entariile sale eAan3helie' S<" BonaAentura e
3hi!at !e o onep2ie e!i<iatoare in!iAi!ualisti4' lipsin#
!u#i orie e&o2ie apoalipti4' orie tre&ur !e a$teptare $i
!e speran24" Gioahino' !i&potriA4' are o Ai?iune a unui
or3anis& re$tin reinte3rat' Aie2uin! Bn speran2a i&inentei
epi<anii a Spiritului L<" Buonaiuti% DG" !a 1iore' san Bona#
Aentura' san To&&asoH Bn +icerche religiose, iulie 0+-)K"
Iar S<" To&a se ri!i4 B&potriAa Ai?iunii 3ioahi&itie a
7eaului nou" S<" To&a' interpret:n! I %orinteni, 6III' 0)
F are anun24 apropiata B&plinire spiritual4 pe aest p4&:nt'
pasaE &ult itat !e Gioahino F spune a te=tul se re<e#
r4 nu&ai la Dpatria AiitoareH' la 8ara!is' Bner:n! s4 !es#
ali<ie le3iti&itatea unei e=petatiAe terestre a 9eatitu!i#
nii pro<eti?ate !e Gioahino"
Totu$i' nu se poate spune !e Gioahino 4 a <ost un ereti"
El sus2inea' nu&ai' a!uitatea tuturor elor prea le3ate !e
!isiplina ele?iasti4" El nu a ritiat nii !o3&ele' nii as#
e?aJ &4n4stirea lui 1iore se 9uura !e un renu&e aseti
5I'A%%HIN' ,A -I'+E
-(,
are Bntreea pe isterinensi" 1a24 !e 9iseria o<iial4' nu
aAea !e:t p4reri supuseJ sus2inea Bns4 4 o !at4 Aenit 7ea#
ul eono&iei spirituale' al li9ert42ii $i arit42ii' ealalt4 eo#
no&ie a 9iseriii nu &ai are rost' !up4 u& Aehea eo#
no&ie iu!ai4 a Le3ii <usese o&plet Bnlouit4 !e eono&ia
!ra3ostei' a Noului Testa&ent"
%
% %
Buonaiuti !e!i4 o 9un4 parte a 4r2ii lui eAo4rii istori#
e a ti&purilor are au pree!at i&e!iat $i au ao&paniat
pre!ia2ia 3ioahi&it4" Ase&enea preli&inarii erau &ai
&ult a ori:n! neesare unui stu!iu asupra lui Gioahino
!a 1iore" ]9uiu&ata epo4 prin are a treut Bn seolul al
6H#lea Italia &eri!ional4 F !e la uerirea Siiliei !e 4tre
nor&an?i p:n4 la sta9ilirea !o&niei sue!e?e su9 Henrie
7I F se r4s<r:n3e Bn !uhul apoalipti al &esaEului 3ioaehi#
&it" Oare nu se BntreA4!' pe un alt plan' <ire$te' !e?n4!eE#
!ile $i n4!eE!ile Aeaului F Bn e=petatiAa at:t !e ro9ust4
a stare2ului ala9re?G
Apoalipsul a <ost Bntot!eauna o preipitare a speran2elor
oletiAe $i o he&are peste Aea a unui o& nou' &ai urat
$i &ai li9er' are s4 B&plineas4 alt rol reli3ios' s4 restau#
re?e puritatea Aie2ii &:ntuite" Apoalipsul lui Gioahino a
<ost su<oat !e 9iseria ro&an4' to&ai pentru 4 el ne3liEa
9irora2ia sa ele?iasti4 $i <un!a&entele solastiii" Dar
su<oarea &i$4rilor apoaliptie Bnsea&n4 BnuraEarea unei
re!e$tept4ri a p43:nis&ului L:n! nu !eter&in4 o !espi4#
tur4 3raA4 prin ere?ie' luru at:t !e rar Bns4 Bn &istiis&ul
atoliK" 1ali&entul pre!iii 3ioaehi&ite a !at Rena$terii
o orientare ultural4 lasii?ant4 $i p43:ni?at4" O&ul nou
$i li9er F pro<eti?at !e Gioahino F s#a n4sut &ai t:r?iu'
pentru 4 el r4spun!ea a$tept4rilor $i Bnununa rena$terea
-(/
*I+%EA ELIA,E
onsu&at4 Bn seolul al 6ll#lea' !ar s#a n4sut o&plet rupt
!e 9iseri4" E=perien2a <ranisan4 FQ onreti?are a 7ea#
ului nou !in pro<e2iile lui Gioahino F a <ost treptat Bn#
a!rat4 Bn spiritul ele?iasti" O&ul nou nu se &ai putea
na$te' a$a!ar' Bn a!rele atoliis&ului" CeAa &ai &ult' !o&i#
narea solastiii a on!us <atal la e=lu!erea Aalorilor re$#
tine !e la pl4&4!irea noului u&anis&" O&ul Rena$terii pier#
!use le34tura !iret4 u transen!entulJ istoria lui p4r4se$te
or9ita $i eono&ia spiritual4 pentru o !eAenire pro<an4"
M4 Bntre9 !a4 nu tre9uie F a$a u& a Bneput hiar s4
" se <a4 Bn Ger&ania !e 4tre $oala lui Bur!ah' ale 4rui
stu!ii !eshi?4toare !e !ru&uri (+eformation, +enaissance,
Humanismus, Berlin' S" 8aetel' 0+0/K au 3hi!at str4luit
e=e3e?a lui Buonaiuti F' !a4 nu tre9uie s4 se le3e str:ns
Rena$terea italian4 !e e=petatiAa apoalipti4 aprins4 !e
stare2ul ala9re?" Da4 nu u&Aa Rena$terea nu e !e:t
B&plinirea pe plan u&an a Ai?iunilor e s#ar <i putut B&pli#
ni Bn Duhul re$tines' Bn a?ul :n! solastia $i o<iia#
litatea ro&an4 n#ar <i le3i<erat u at:ta strite2e e=perien#
2a re$tin4 !in Oi!ent"
Buonaiuti respin3e reAen!i4rile 9i?antine asupra lui
Gioahino !a 1iore' pe are le#au apro9at to2i' !e la Too
la Eu3ene AnithPo< La 4rui pro94 arte :oachim de -lo-
re et Ies milieu! courtois, Ro&a' 0+-,' ar putea su3era unui
9i?antinolo3 ro!nie $i noi eret4riK" De aeea' re! 4 ni#
&i n#ar <i &ai <asinant pentru un 9i?antinolo3' 9un u#
nos4tor al S<:ntului Nil $i al tra!i2iilor sale eno9itie Bn
Italia &eri!ional4' !e:t reluarea F u alte o9ietiAe F a
pro9le&ei apoalipsului 3ioahi&it" E=ist4 !e alt<el un apo#
alips iu!eo#9i?antin !e la Bneputul seolului al 6lII#lea
L<" S" Urauss' Un nou.eau te!te"our l?histoire #udeo-b-
&antine, in +e.ue des etudes #ui.es, 0+(+' <as" IK u iu#
!ate si&ilarit42i" S4 <ie oare nu&ai o oini!en24G
4;<4
S"ania lui Unamuno
Mi3uel !e Una&uno s#a !oAe!it Bn4 o !ata un o& !e u#
raE" InterAiul pe are 0#a !at a3en2iilor !e pres4 Bn luna au3ust
$i prin are a luat atitu!ine !:r?4 B&potriAa 3uAernului $i
anarhiei !e la Ma!ri! F 0#a ertat !e<initiA u Europa !e&o#
rati4" Delar:n!u#se !e partea na2ionali$tilor $i B&potri#
Aa &ar=i$tilor' Una&uno $i#a a$e?at sin3ur lespe!ea !e &or#
&:nt peste 3loria sa european4" San2iunile nu Aor Bnt:r?ia'
<4r4 Bn!oial4" Da4 nu Aa <i ataat u Aiolen24 Bn presa 24ri#
lor !e&oratie' Aa <i el pu2in 9oiotat !e e!iturile $i li9r4#
riile <rane?e" Bn orie a?' !e o lun4 !e ?ile Mi3uel !e
Una&uno nu &ai este o 3lorie Deuropean4H"
Ca orie &are $i autenti spaniol' Una&uno a tr4it F poa#
te <4r4 Aoia lui F un per&anent $i !ra&ati para!o=" Nu
&ai Aor9i& !e opera lui sris4' are nu e !e:t o3lin!a unei
Aie2i para!o=ale $i a unei &in2i neBn<riate" Dar hiar Bnt:&#
pl4rile &ai !e sea&4 ale Aie2ii lui s#au !es<4$urat su9 se&#
nul para!o=ului" Apri3 lupt4tor B&potriAa tiraniei lui 8ri&o
!a RiAera' Una&uno B$i 34se$te re<u3iul Bn 1ran2a" 8rin inter#
Aen2ia inteletualilor <rane?i' &ai ales' tiranul 8ri&o !a
RiAera e silit s4 re!ea li9ertatea 3loriosului retor al UniAer#
sit42ii !in Sala&ana" Ce este &ai para!o=al !e:t e=ilul
lui Una&uno Bn 1ran2aG Un atoli $i un &isti F Bn &iElo#
ul unui 8aris iao9in $i !e&orat" Este u$or !e Bn2eles !e
e se plitisea Una&uno la 8aris' !e e st4tea toat4 ?iua Bn
as4 $i itea pe Louis 7euillot' pe a9atele LoSson $i pe nepre#
2uita sa S<:nta Tere?4" Ce#ar <i putut <ae alteAa Mi3uel
--)
*I+%EA EL4A,E
S1ANIA LUI UNA*UN'
--0
!e Una&uno Bntr#un ora$ Bn are spiritul ReAolu2iei !e la 0,/+
se p4stra intat' Bn are oa&enii erau ori septii' ori 9ine
resu2iG Un ora$ Bn are se putea srie o alt<el !e Agonie
a cretinismului !e:t ea pe are a sris#o elG
Este $i &ai iu!at 4 aeast4 1ran24 anti&isti4 $i ehi#
li9rat4 a <4ut !in Una&uno F ea &ai <ier9inte inteli3en24
&o!ern4 F un sriitor european" De$i Una&uno <usese tra#
!us u :2iAa ani &ai Bnainte Bn italiene$te' !e a!&ira9ilul
Gil9erto Beari' !e$i sriitori !in aeea$i <a&ilie spiritu#
al4 F a GioAanni 8apini F pu9liaser4 artiole entu?ias#
&ate Bn4 !in 0+0.' Una&uno a !eAenit autor european
nu&ai !up4 0+(*' $i nu&ai prin &una $i !ra3ostea srii#
torilor <rane?i"
Apropierea aeasta a lui Una&uno !e 1ran2a a Bn$elat
&ult4 lu&e" Se re!ea o!at4 a retorul !in Sala&ana este
un &artir al li9ert42ii o&ului' 4 lupt4 pentru i!ealurile ReAo#
lu2iei 1rane?e' 4 este un lai" Agonia cretinismului n#a
i?9utit s4 B&pie!ie pe !e#a Bntre3ul aeast4 le3en!4" A tre#
9uit a Spania s4 !eAin4 repu9li4 $i Una&uno s4#$i reia
ola9orarea la ?iarul El Sol, a s4 li&pe?eas4 lururile"
Dar lururile nu s#au li&pe?it nii au&" 8ara!o=ul lui Una#
&uno a r4&as intat" B&i a!u a&inte u e surprin!ere
a& itit' Bn toa&na lui 0+-(' artiolele lui Una&uno !in
El Sol$ A& sris atuni un artiol' Bn %u.Antul, o&ent:n!
e!itorialul lui Una&uno' intitulat% 0icios "ro"ios de los
Es"anoles$ Toata Spania Aor9ea !e Uarl Mar= $i !e Lenin
F nu&ai Mi3uel !e Una&uno Aor9ea' a Bntot!eauna' !e
S<:nta Tere?a' !e Molinos $i !e I3na2iu !e LoSola" Toat4
Spania o&enta !isursul unui li!er soialist F nu&ai Una#
&uno ita !in Agonia del trnsito de la muerte pu9liat4
la 0.** !e AleEo 7ene3as" Soli!ari?area lui Una&uno u
&arile reiere $i &arile pasiuni ale Spaniei' u Spania eter#
n4' !onMuiEotes4 $i a3oni4 F Bn &iEloul D&o!ernis&e#
lorH politie' al noilor reAen!i4ri soiale F era i&presio#
nant4" Una&uno !oAe!ea Bn4 o !at4 u :t4 u$urin24 $tia
s4 ias4 !in Distoria are se onsu&4H" R4!4inile <iin2ei sale
spirituale F in!iAi!ualis&ul $i &istiis&ul' a&:n!ou4 po?i#
2ii e=traistorie F r4&4seser4 aelea$i" DReAolu2iaH treuse
pe l:n34 el' Bn!e&n:n!u#0 <4r4 s4#0 shi&9e" Una&uno nu
Aor9ea Bn nu&ele DreAolu2ieiH sau Drepu9liiiH spaniole" El
ontinua s4 Aor9eas4 DSpaniei eterneH' prei?a el <4r4 ti#
&i!itate"
Multe s#au spus' $i &ai &ulte se Aor spune !espre aeas#
t4 Spanie etern4" La 8irinei Bnepe ea &ai &irauloas4
3eo3ra<ie spiritual4 a Europei" Nii un alt popor european
n#a tr4it !ra&a li9ert42ii spirituale u &ai &ult4 intensitate
!e:t poporul spaniol" Toate e=esele' toate ne9uniile $i 9ru#
talit42ile spaniole F Bn aeast4 neAoie !e li9ertate spiritua#
l4' $i Bn nu&ele aestei li9ert42i B$i au r4!4inile" A crede
fr a .edea, a re!e prin Aoin2a ta' prin libertatea ta !ei
F u aest or3oliu re$tin este soli!ar4 Bntrea3a istorie $i
spiritualitate spaniol4" ConAertirea A&eriii !e Su! la ato#
liis& este un at 9rutal' a $i Bnerarea !e onAertire a
A<riii !e Nor!" Un at 9rutal $i ne9unes F !ar per<et
spaniol" C4i &arii &isionari spanioli ereau nere!inio$ilor
s4 cread Bntr#un Du&ne?eu are a <ost r4sti3nit F $i le
ereau s4 rea!4 toate aestea Bn nu&ele libert3ii$ Cea &ai
&are li9ertate a o&ului este !e a re!e Bn neA4?ut" Cea &ai
&are li9ertate' $i 3loria lui ea &ai &are" C:n! Don ùiEo#
te ere ne3ustorilor s4 &4rturiseas4 Bn <a2a lui 4 ea &ai
<ru&oas4 <e&eie !in lu&e este Dulineea !e To9oso' $i ne#
3ustorii r4spun! 4 Dnu pot &4rturisi !espre o <e&eie pe
are n#au A4?ut#oH F Don ùiEote le spune !ispre2uitor%
,ac eu .-a arta-o, ce merit a3i a.ea .oi recunoscAnd un
ade.r atAt de e.identY %eea ce e im"ort este s crede3i,
s mrturisi3i, s #ura3i i s sus3ine3i fr s .ede3iH
R4&:ne $i ast4?i &eritul lui Una&uno !e a <i o&entat
pasaEul aesta !in ,on Kui#ote a&intin! te=te !in I3na2iu
IL
--(
*I+%EA ELIA,E
!e LoSola $i episoa!e !in onAertirea A&eriii" C4i' Bnto#
&ai a $i Don ùiEote' I3na2iu !e LoSola a$a?4 &:ntuirea
o&ului pe libertatea lui !e a re!e Bn neA4?ut' $i a#$i tr4i Aia#
2a lu&eas4 B&potriAa lu&ii' a!i4 B&potriAa lururilor A4#
?ute"
Din 3ran!ioasa sinte?4 spiritual4 a re$tinis&ului' Spa#
nia $i#a ales ele&entele ele &ai !ra&atie' ele &ai eroi#
e' ele &ai para!o=aleJ a Bnerat s4 <ie u ade.rat re$#
tin4' a!i4 ne9un4" De aeast4 ne9unie' Spania etern4 nu
Aa putea s4pa niio!at4" Chiar !a4 ea Aa !eAeni' prin#
tr#un &iraol' antire$tin4" Chiar o&unis&ul spaniol se
Bnte&eia?4 pe li9ertatea spiritual4 a o&ului' pe re!in2a Bn
neA4?ut' a!i4 Bntr#un para!is terestru" Chiar anarhis&ul
spaniol pe aeast4 re!in24 Bn posi9ilitatea istori4 a unei
lu&i &ai 9une $i a unui o& li9er se Bnte&eia?4" Aesta e
!estinul Spaniei% s4 lupte pentru li9ertatea o&ului' pentru
ea &ai &are 3lorie a lui% puterea !e a re!e Bn neA4?ut"""
i &ar=i$tii' $i na2ionali$tii F Bntru :t sunt spanioli F
partiip4 la aeea$i !ra&4 spiritual4" Lu&ea se Bnsp4i&:n#
t4 !e ru?i&ile aestui r4?9oi <ratrii!" Nu e &ai 3raA e
se petree au& Bn Spania !e:t ele e se petreeau Bn
A&eria' au& :teAa sute !e ani% Bn nu&ele unui ne.-
&ut, s#a !istrus atuni o &are iAili?a2ie" Spaniolii nu#2i er
sa aep2i aest neA4?ut' i s4 re?i Bn el' pentru 4 li9er#
tatea B2i Bn34!uie s4 ale3i $i s4 a!eri la ce .rei tu$ 1ie 4 e
Aor9a !e Cristosul Biseriii Catolie' <ie 4 e Aor9a !e so#
Aietele spaniole sau !e Eunta na2ional4 F atul !e li9erta#
te al o&ului r4&:ne aela$i% re! u Aoin24 $i u $tiin24 Bn
eAa neA4?ut" i aeast4 re!in24 este li9ertatea &ea' !ra#
&a &ea $i &:ntuirea &ea""" Aeasta e Spania lui Una&uno'
Spania etern4"
4;<J
Teme folclorice i crea3ie artistic
Ori$ie o& !e 9un#si&2 are eretea?4 pro!u2ia arti$ti#
lor $i sriitorilor ro&:ni a$a#?i$i !e Dinspira2ie popular4H
tre9uie s4 reunoas4 3enerala lor &e!ioritate" Stilul Bru&4#
resu Bn plasti4 $i art4 !eoratiA4' stilul Ro!ia Bn teatru
L!e la Alesan!ri la %hemarea codrului), stilul lui Mihai Lun#
3eanu Bn epi4 Lrepre?ent:n! toate ele&entele nereatoare
!in s4&4n4toris&K F toate aestea sunt 9ine unosuteJ $i'
!in <eriire' !ep4$ite !e elitele ro&:ne$ti"
Care a <ost au?a aestei la&enta9ile e$u4ri este lesne !e
Bn2eles" DInspira2ia popular4H s#a <a9riat Bntr#un &o! auto#
&at e=terior" S#au opiat &otiAele <ollorie' s#a repro!us
rit&ul poe?iei populare L3enul DAil4HK" Dar toate aestea sunt
forme moarte> $i poe?ia popular4' $i Eourile populare' $i
ostu&ul na2ional F toate sunt e=presiile per<ete ale unei
anu&ite <or&e !e Aia24 oletiA4" i' a atare' <iin! ele Bn#
se$i e=presiile per<ete' reali?4rile !e<initiAe ale aestei Aie2i
F nu &ai pot serAi a i?Aor !e inspira2ie pentru alte reali?4ri
artistie' nu &ai pot Eua rolul !e teme$ *iori3a, :t este ea
!e per<et4' nu &ai poate <eun!a o inspira2ie poetia" Ori#
e s#ar srie Bn rit&ul $i u le=iul *iori3ei nu Aa <i !e:t
o pasti$4" Ca s4 ree?i eAa Bn Dstilul Miori2eiH' tre9uie s4
trei !inolo !e <or&ele poe?iei populare' s4 au2i $i s4 te
a!api !e la i?Aorul !in are s#a n4sut *iori3a$ Dan Botta
a Bnerat aeast4 tehni4 poeti4' Bn %antilen, $i a i?9utit"
Dar are este i?Aorul aesta !in are s#au n4sut $i poe?ia
popular4' $i plastia' $i ore3ra<ia' $i arhitetonia popular4G
--*
*I+%EA ELIA,E
TE*E -'L%L'+I%E FI %+EAQIE A+TISTI%R
--.
Care este i?Aorul Aiu are ali&entea?4 Bntrea3a pro!u2ie
<ollori4G Este "re&en3a fantastic, este o e=perien24 ira2io#
nal4' ali&entat4 !e Aeauri !e#a r:n!ul !e o anu&it4 Aia24
asoiat4" To&ai aeast4 pre?en24 <antasti4' aest ele&ent
ira2ional a <ost treut u Ae!erea !e 4tre aei ari s#au inspi#
rat !in arta popular4" Ei au DinterpretatH te&ele <ollorie'
au 4utat Dsi&9oluriH $i DeroiH' au Bnerat s4 <ie Dori3inaliH
r4sturn:n! perspetiAele sau Aalorile" Au <4ut !in ?&eu
un o& u&sea!e' !in 14t#1ru&os un ini 9l:n!' !in Ileana
Cos:n?eana o !e&i&on!en4" Au Arut s4 Dinterprete?eH <ol#
lorul F <4r4 s4#$i !ea sea&a !e sterilitatea $i <riAolitatea
aestei opera2ii" Bn inspira2ia !in te&ele populare n#are e
4uta ori3inalitatea" Tot e poate <ae un artist &o!ern <a24
!e te&ele <ollorie este s4 le a!:neas4' re34sin! i?Aorul
ira2ional are le#au !at na$tere" 8rin interpretare $i 4utare
!e si&9oluri' se pier!e araterul ira2ional al <olloruluiJ
se pier! !ei ele&entele sale uniAersale"
Bn alte a?uri' arti$tii $i sriitorii n#au interAenit !elo Bn
&aterialele <ollorie u are au lurat" Le#au a!us pur $i
si&plu pe sen4' Bn 4r2i' Bn opere plastie" Re?ultatul a
<ost Bnsp4i&:nt4torJ pentru 4 nu &ai era rea2ie' i pasti$4"
Erau <or&e <ollorie per<ete F !ei &oarte F repro!u#
se su9 nu&ele autorilor &o!erni" Arti$tii $i sriitorii ro&:ni
au <ost or9i2i !e str4luirea :torAa &ari pro!u2ii populare
(*iori3a, !oina' Eoul' ostu&ul' !eora2ieK $i au Bnerat
s4 le i&ite" Dar niio!at4 nu se i&it4 <or&ele' e=presiile'
reali?4rile% se Di&it4H' !aa Are2i' tehnia $i i?Aorul" Or' i?#
Aorul era to&ai aea Dpre?en24 <antasti4H !e are Aor#
9ea&% $i tehnia era o tehni4 &a3i4' !e rea2ie Bn a!:n#
uri' !e p4trun!ere Bn ?onele o9sure ale !uhului popular"
8:n4 la Luian Bla3a' nu e=ista o !ra&4 ro&:neas4 ali#
&entata !e <ollor" i' u toate aestea' !e :te ori nu se pu#
sese Bn sen4 Le3en!a Me$terului ManoleR Dar to2i aeia
ari preluraser4 aeast4 le3en!4 au n4?uit sa#i !ea o Din#
terpretare ori3inal4H" Or' eea e onstituie <ar&eul pur
al aestei te&e este Bns4$i le3en!a Bn sine' <4r4 4utare !e
si&9oluri $i interpret4ri" Le3en!a sin3ur4 Dreali?ea?4H aea
pre?en24 <antasti4' ira2ional4J ea sin3ur4 F iar nu si&9o#
lia ei 3:n!it4 printr#un e<ort personal F ne intro!ue Bn#
tr#un uniAers <ollori' Bn are lu&ea anor3ani4 pose!4 o
Aia24 Bnsu<le2it4 $i le3i ai!o&a lu&ii or3anieJ un!e asele
$i 9iseriile sunt <iin2e Aii $i ele pot !ura !a4 o Aia24 o&e#
neas4 le este Eert<it4' a !in s:n3ele $i su<letul ei sa tr4#
ias4 ele Bn Aei"
i e se Bnt:&pl4 !e o9iei u Me$terul Manole pe sen4G
Se Bnt:&pl4 4 asist4& la un spetaol sear94!' un!e 9ietul
&e$ter B$i pune pro9le&e !e on$tiin24 La $i u& on$tiin#
2a lui in!iAi!ual4 ar onstitui !ra&a !estinuluiK sau aut4
el Bnsu$i Dsi&9olulH Eerti<irii" Autorii no$tri !ra&atii por#
nes !e la o p4rere 3re$it4% 4 poAestea lui Manole se cunoa-
te, $i 4 !ei ei tre9uie s4#i !esopere aspete $i si&9oluri
noi" Aesta e un ra2iona&ent are n#are ni&i !e#a <ae u
le3en!a Bn sine" C4i nu ane!ota ontea?4' i pre?en2a
<antasti4 a !es<4$ur4rii le3en!ei" Dra&a $i &isterele 3re#
e$ti se Bnte&eiau' toate' pe le3en!e unosute p:n4 $i !e
4tre opii" Dar e&o2ia o proAoa si&pla lor !es<4$urare
!ra&ati4% 4i nu&ai atuni se atuali?a <antastiul lor" E
a un EoJ pe are Bl $tii' $i are e totu$i nou !e :te ori Bl
EoiJ 4i e!"erien3a, nu unoa$terea <or&al4' al4tuie$te D<an#
tastiulH Eoului"
Sunt unele te&e !in literatura noastr4 populara e=traor#
!inar !e 9o3ate !in punt !e Ae!ere !ra&ati" De pil!4'
1oarta> are B&pline$te Bn Aia2a poporului ro&:n rolul unei
<4ptuiri &a3ie' are Ae3hea?4 la toate atele apitale !in
Aia2a insului" 8ri&a treere pe su9 poart4 Bnsea&n4 aproa#
pe o intrare Bn Aia24' Bn Aia2a real4 !e a<ar4" 8oarta Ae3hea?4
la 4s4torie' $i pe su9 poart4 &ortul e !us' sole&n' spre l4#
a$ul !e Aei" Este' atuni' o reBntoarere Bn lu&ea !int:iJ
--;
*I+%EA ELIA,E
ilul e Bnhis' $i poarta r4&:ne &ai !eparte' u un o& &ai
pu2in' s4 Ae3he?e alte na$teri' alte nun2i' alte &or2i" G:n#
!i2i#A4 e super94 ar <i o !ra&4 !es<a$ur:n!u#se la u&9ra
unei por2i" Si&pla ei pre?en24 ar Bn4l2a a2iunea !ra&ati4
&ult !easupra niAelului on$tiin2ei !iurne" 8rin &iEloaele
tehniii $i re3iei &o!erne' e&o2ia !e Ais' !e supra<ires'
!e <antasti F ar putea <i u$or reali?at4" i Bn aeast4 e&o2ie
oletiA4' uAintele ar suna &ai 3reu' asoia2iile ar p4trun#
!e &ai a!:n" Ar partiipa nu in!iAi!ul u on$tiin2a lui
!iurn4 F i ar partiipa la !ra&4 toate treptele so&nului'
toate puterile Aisului' toat4 aea Aia24 su9on$tient4' laten#
t4' !in are se nas &arile opere $i are e pre?ent4 Bn ori#
e at hot4r:tor al Aie2ii noastre"""
Dar :te te&e <ollorie ne stau la Bn!e&:n4 pentru rearea
unei !ra&e <antastie ro&:ne$tiR 8riAe3hiul &or2ilor' Eou#
rile !e opii Lare sunt resturi !in ere&onialele ini2iatie
$i rituri a3rioleK' Noaptea S<:ntului An!rei' solsti2iul !e
Aar4' &isterul topitoriilor &etalelor pre2ioase F $i :te al#
tele" 1ieare !in aeste te&e ne on!u 4tre i?Aorul etern
!e rea2ie% pre?en2a <antasti4" 14r4 aeast4 pre?en24' orie
Dinspira2ie popular4H este o si&pl4 pasti$4"
4;<<
' nou .ia3 a lui = 5ianfalco 9
Gian<alo' !up4 u& se $tie era pseu!oni&ul lui GioAanni
8apini Bn reAista sa !e !e9ut' Leonardo$ De ur:n!' a ap4rut
o Aolu&inoas4 9io3ra<ie a lui 8apini' hiar su9 aest titlu
LAl9erto 7iAiani' 5ianfalco, *.) !e pa3ini' Bar9era' 1iren?eK"
Nu este pri&a arte are se pu9li4 Bn Italia asupra aes#
tui sriitor pro!i3ios' ini2iator al at:tor urente !e pri&eni#
re spiritual4 $i autorul elor &ai iu!ate 4r2i !in :te a !at
Bneputul aesta !e Aea" GioAanni 8re??olini' a&iul $i
toAar4$ul !e tinere2e' DGiulianoH !in reAista Leonardo F
i#a onsarat un stu!iu <oarte p4trun?4tor $i !estul !e o9ie#
tiA D5io.anni 1a"ini, e!" II' Torino' 0+(.K" Renato 1on!i
a sris un Aolu& Bntre3 DUn costruttoreE 5io.anni 1a"ini,
E!" 7allehi' 1iren?e' 0+((KJ iar En?o 8al&ieri un altul
D5io.anni 1a"ini, 7allehi' 0+(,KJ a s4 nu &ai po&eni&
!e Aolu&a$ele lui La?arillo' Niola Masar!elli $i altele'
:te or &ai <i"
Dintre toate aestea <4r4 Bn!oial4 4 el &ai interesant
este stu!iul lui 8re??olini' iar el &ai or3ani' Aolu&ul lui
En?o 8al&ieri" Dar noua 9io3ra<ie a lui DGian<aloH are
&eritul !e a poAesti u !estule a&4nunte opil4ria' a!oles#
en2a' <or&a2ia inteletual4 $i pri&ele 94t4lii ale lui 8apini"
De$i sris4 e=esiA !e apolo3eti' artea aeasta Aa Bnse&na
pentru to2i iu9itorii lui 8apini :teAa easuri !e e&o2ie $i
!e reAi?uire" 8entru to2i ei ari au Bnt:lnit Bn 'mul sfArit
artea !e 4p4t:i a a!olesen2ei lor' ari l#au iu9it pe 8apini
or3ani F a!i4 u toate inonseAen2ele' e=a3er4rile' 9u<o#
--/
*I+%EA ELIA,E
na!ele $i sl49iiunile lui F letura unei noi Aie2i a lui DGian<al#
oH este plin4 !e reAela2ii" M4rturises 4 a& itit trei?ei
!e Aolu&e ale lui 8apini !e el pu2in trei ori <ieare" Li
&4rturises aeasta' !e$i $tiu 4 anu&i2i i&9eili $i retini
u !uh Aor 2ipa iar4$i Dpapinis&ulH &eu"K i ontinuu s4#0
iu9es pe 8apini Bntre3' a$a u& e" Cre! 4 nu e &ai &are
elo3iu F pe are Bl po2i a!ue unui sriitor F !e:t aela
!e a &4rturisi 4 Bl iu9e$ti /ntreg, !e$i te !espart !e el $i
i!eile' $i tensiunea te&pera&ental4' $i riteriile reli3ioase
sau &orale" Bnapoia aelor trei?ei !e Aolu&e se a<l4 un
o& reAolt4tor !e Aiu $i !e Bntre3" Miile !e 4r2i pe are le#a
itit nu l#au shi&9at" I!eile pe are le#a pro&oAat $i le#a
a9an!onat pe r:n! nu l#au se4tuit" Opera Aast4 pe are a
sris#o nu a i?9utit s4#0 <i=e?e' s4#0 opreas4 pe lo' s:#0 pre#
!ea o&plet istoriei &oarte" Nii un o& !in Aeaul nostru'
nii &4ar An!re Gi!e' n#a Bn!urat at:tea e=perien2e $i n#a
luptat pe at:tea <ronturi" i' Bn ti&p e Gi!e nu se putea
lipsi ni4ieri !e onep2ia aelei D3ratuit42iH r4u Bn2elese F
8apini se a9an!ona o&plet lurului pe are Bl <4ea atuni"
Iu9ea $i ura u pasiune' !in re$tet p:n4 Bn t4lpi' se&nul
unei Aitalit42i $i unei !ensit42i spirituale alese" Ast4?i' :n!
o las4 Bntrea34 !e oa&eni prati4 o&pro&isul !e tea&a
!e a nu se o&pro&ite F e=e&plul lui 8apini poate <i !in
nou atuali?at" Este un o& 4ruia nu Bi e ru$ine !e 3re$e#
lile lui" O serioas4 !oAa!4 !e 3eniu" Nu&ai oa&enii ste#
rili $i &e!iori se preoup4 !e oeren2a per<et4 a 3:n!uri#
lor' $i sunt o9se!a2i !e tea&a !e a nu 3re$i" 8apini a 3re$it'
s#a ontra?is' s#a o&pro&is' u <urie" i !in opera lui a
r4&as totu$i &ai &ult !e:t orie DoperaH per<et Bnhe3a#
t4' per<et pus4 la punt' oret4 !e la pre<a24 la in!ie"
Ce#&i plae &ie enor& Bn srisul lui 8apini este uraEul
!e a Aor9i Bn 3lu&4 !espre lururi e=tre& !e serioase' $i !e
a Aor9i serios !espre lururi <4r4 nii o i&portan24" La un o&
oareare' atitu!inea aeasta !e <ars4 este ara3hioas4 $i ste#
' N'UR 0IAQR A LUI =5IAN-AL%'9
--+
ril4" Dar 8apini nu era un o& oareareJ nii inteli3en2a sa
nu se 34sea pe stra!4' $i nii ultura sa u a!eA4rat 3i3anti#
4 nu se putea i&proAi?a la a<enea" Dar a Aor9it ast<el nu#
&ai !in setea !e a se o&pro&ite" A <4ut tot e i#a stat Bn
putin24 pentru a <i o&pro&is' per&anent $i Bn toate stratu#
rile" C:n! si&2ea 4 pu9liul Bnepe s4#0 iu9eas4' sria i&e#
!iat eAa ontra 3ustului 3eneral" A pu9liat Aolu&e !e po#
Aestiri <antastie a sa#$i o&pro&it4 3loria !e t:n4r $i 3enial
3:n!itor italian" A pu9liat Aersuri F !e$i $tia 4 pu9liul
Bl a!ora a pole&ist" A sris lururi e=tre& !e serioase' $i
le#a sris tern' a&u<lat F pentru 4 lu&ea Bi apreia prea
&ult si&plitatea $i austiitatea stilului" C:n! Italia era so#
ialist4' 8apini' era na2ionalist" C:n! Italia a !eAenit na2io#
nalist4 L<ur:n!u#i <4r4 ru$ine $i i!eile' $i 3esturileK' 8apini
a !eAenit atoli A outrance$ C:n! s#a <4ut onor!atul
u 7atianul $i toat4 lu&ea a$tepta !e la 8apini o Aia24 a
1eioarei M4ria F el pu9li4 5og$ A <ost tot!eauna Bn <run#
te' l4s:n!u#$i 2ara Bn ur&4"
N#a 9ene<iiat !e pe ur&a nii unei a&panii" Di&potri#
A4' s#a o&pro&is" De$i' u& se $tie' <asis&ul $i &istia
&ussolinian4 B$i au 3er&enul Bn a&paniile sale pentru Airi#
litate' pentru italienis&' pentru uraE" Tot e a Bneput el
au s<:r$it al2ii' 9uur:n!u#se !e 3loria $i reo&pensa are
se uAeneau lui"
8u9liului Bi plae s4 st4ruie toat4 Aia2a Bn aeea$i i!ee
sau aela$i D3enH" 8apini' !i&potriA4' a e=peri&entat toate
i!eile' toate <urorile' toate senti&entele $i toate D3enurileH"
i $i#a p44lit Bntot!eauna ititorii" Bn ul&ea atiAit42ii sale
pu9li4 Un om sfArit$ Iar au&' :n! toat4 lu&ea re!ea
4 e Bntr#a!eA4r s<:r$it' pre34te$te ole2ia operelor sale o&#
plete' Bn !ou4?ei $i patru !e Aolu&e o&pate' $i ore#
tea?4 &anusrisul apo!operei sale' Adamo, are Aa ap4#
rea Bn patru Aolu&e !e :te .)) V!eW pa3ini <ieare"
-*)
*I+%EA ELIA,E
A treut !e ini?ei !e ani $i e totu$i plin !e surpri?e"
Nu s#a <4ut ele9ru' pentru 4 n#a Arut" Sin3ura lui Ain4
este 4 a iu9it at:t !e Aiolent Italia' Bn:t a 9iiuit#o a s4
se !e$tepte' a insultat#o a s4#i insu<le pu2in4 94r942ie' $i
$i#a heltuit Bnsp4i&:nt4toarea lui ener3ie a s4 !oAe!eas#
4 posi9ilitatea unei Italii Aii $i personale' al4turi !e Italia
&u?eelor $i a pinaoteilor" Da4' Bn lo sa#$i iu9eas4 2ara
u <rene?ie' ar <i stri3at E .i.a l?ItaliaH $i DMoarte o&u#
ni$tilorRH F ar <i <ost ast4?i &inistru" El a pre<erat s4 a!a#
u3e pu2in4 Aia24 $i pu2in4 inteli3en24 Bntr#o 2ar4 pe Are&ea
aeea a!or&it4 $i i&9eil4"
Citin! artea lui 7iAiani' B2i a&inte$ti toate pole&iile'
toate iu9irile $i toate operele lui 8apini" 7iAiani are &eri#
tul !e a <i repu9liat o serie !e <ra3&ente i&portante' are
te aEut4 s4 re<ai Bntrea3a atiAitate a lui 8apini" i te Bn!ea&#
n4 s4#i reite$ti iar4$i opera" Mitul 4 opera lui 8apini Dnu
re?ist4H este o si&pl4 i&9eilitate" Nii o oper4 nu Aa re#
?ista &ai Bntrea34 a aeea a lui 8apini" Din el' nu po2i ale#
3e" Tre9uie s4#0 iei tot' hit 4 te r4<uie$ti $i#i respin3i e
nu#2i plae" Din al2i sriitori' r4&:n o arte' !ou4J Dapo!o#
peraH lor" 8apini nu poate srie Dapo!opereH" Este $i Aa r4#
&:ne el Bnsu$i Bn orie pa3in4 sris4 $i' !a4 ite$ti nu&ai
o parte' ri$ti s4 nu Bn2ele3i ni&i' s4 re?i 4 aest 3eniu
<ara perehe este un si&plu DliteratH"
Ast4?i' :n! e!itorul 7allehi pu9li4 Bn Aolu&e <ru&oa#
se $i ie<tine opera o&plet4 a lui 8apini F eu nu 34ses
alte te=te pe are le#a$ reo&an!a &ai u 4l!ur4 tinerilor"
Ni4ieri nu se eAi!en2ia?4 &ai ate3ori a!eA4rul 4 o pa#
3in4 sau o sut4 !e pa3ini tr4!ea?4 pe un sriitor' asun?:n#
!u#i Aia2a' iar ?ee &ii !e pa3ini o&oar4 DsriitorulH' a!u#
:n! la lu&in4' sin3ur4' Aia2a"
4;<I
%u"rins
NOT@ """""""""""""""""""""""""""""" .
I" CCTE7A 8ROBLEME
Insula lui Euthanasius""""""""""""""""""" +
DTrepteleH lui Xulien Green""""""""""""""" (0
1ollorul a instru&ent !e unoa$tere """"""" (+
Bara9u!ur' te&plul si&9oli"""""""""""""" *+
Conep2ia li9ert42ii Bn 3:n!irea in!ian4 """""" ;;
Despre o D<ilo?o<ieH a Lunii """""""""""""" ,+
DLou& re<ri3eriiH"""""""""""""""""""""" /,
Bnainte !e D&iraolul 3reH""""""""""""""" +*
Bnainte $i !up4 D&iraolul 9i9liH """""""""" 0)(
Bntre Elephantine $i Ierusali& """"""""""""" 0)+
Si&9olis&ul ar9orelui saru """""""""""""" 00,
Un saAant rus !espre literatura hine?4 """""" 0(;
7ehi ontroAerse""""""""""""""""""""""" 0-.
Mu?eul Satului Ro&:nes"""""""""""""""" 0**
Istoria &e!iinei Bn Ro&:nia"""""""""""""" 0.0
Un nou <el !e literatur4 reAolu2ionar4"""""""" 0./
Despre o eti4 a DputeriiH"""""""""""""""" 0;,
Luian Bla3a $i sensul ulturii""""""""""""" 0,*
Un a&4nunt !in 1arsifal""""""""""""""""" 0/0
II" CCÎ7A OAMENI
Despre Italo SAeAo""""""""""""""""""""" 0/+
Despre Sa&uel Butler""""""""""""""""""" 0+/
-*( %U1+INS
Despre Al!ous Hu=leS"""""""""""""""""" (0(
G" U" Chesterton"""""""""""""""""""""" ((+
Una&uno $i &itul spaniol """"""""""""""" (-*
Anan!a Coo&aras>a&S """""""""""""""" (*0
La &oartea lui Ru!ol< Otto """""""""""""" (.0
8apini' istori al literaturii italiene """"""""" (.;
DDIAn&&?io neunosutH""""""""""""""" (;*
DIAnnun?io postu& """"""""""""""""""" (,(
III" XURNAL DE LECTUR@
Note !espre arta in!ian4""""""""""""""""" (/0
Note !e iono3ra<ie in!ian4"""""""""""""" (/;
8or oposiion """""""""""""""""""""""" (+)
Bn Spania $i la noi""""""""""""""""""""" (+.
DLu&inileH seolului al 67III#lea"""""""""" (+/
Bernar! Sha> $i <eioara nea3r4""""""""""" -)0
Bn Eurul lui Go9ineau""""""""""""""""""" -)*
Bar9ellion""""""""""""""""""""""""""" -)+
Xurnale !e pitori% AlasPa $i MarMuesas"""""" -0*
Xurnalul !oa&nei Sei Shona3on """"""""""" -0/
Gioahino !a 1iore """"""""""""""""""" -((
Spania lui Una&uno """"""""""""""""""" -(+
Te&e <ollorie $i rea2ie artisti4"""""""""" ---
O nou4 Aia24 a lui DGian<aloH"""""""""""" --,
Re!ator
S" SUULTETY
Coretor
NADEXDA ST@NCULESCU
Tehnore!ator
DOINA ELENA 8ODARU
Ap4rut ())*
BUCURETI F ROMCNIA
Tiparul e=eutat la I&pri&eria !e 7est' Ora!ea
Cartea aeasta e ea &ai su9stan2ial4 ule3ere
!e eseuri $i artiole a!unate Bn Aolu& !e Elia!e
Bnainte !e a se sta9ili !e<initiA Bn str4in4tate" Ele
aoper4 perioa!a 0+-0#0+-+ $i au <ost reunite
par4 pentru a releAa' su9 un3hiuri Aariate' stru#
tura' <un2iile $i !ialetia simbolului Bn2eles a
<or&4 ire!uti9il4 a ulturii $i a spiritului" Nu este
Bnt:&pl4toare' a$a!ar' a$e?area lor su9 se&nul
lui E&inesu"
! ())*+ %
,+-#---
ISBN +,-#.)#).+*#/
. +*/-.- )).(+.

Mircea Eliade Insula Lui Euthanasius

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Mircea Eliade Insula Lui Euthanasius

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MIRCEA ELIADE

You might also like