Istoric

Cardiologia a fost o prima

specialitate in istoria medicinei moderne.
Aceasta stiinta are o istorie inradacinata
adanc, cu teorii care dateaza inca din 1628.
In acel timp era crezut ca sangele venea de
la fcat (probabil de la observatiile ale
ranilor de razboi a caror emoragie parea ca
au ca nucleu o zona abdominala respectiva!
si ca era absorbit direct de tesuturi. "illiam
#arve$ a publicat un eseu in acel an pavand
primul drum spre ceea ce cunoastem astazi
ca find sistemul circulator, al carui motor
era inima.

%rima operatie cirurgicala a fost
reallzata in 18&1 in 'pania de (rancisc
)omero, dar a cunoscut dezaprobarea
generala a comunitatii medicale.*forturile sale de pionierat a fost sistate pentru o
perioada mai lunga. Anul 18+, a introdus un cirurg german, care a operat pe
inima unui soldat, find primul de acest gen fara
complicatii severe. -a doar . ani, in *lvetia, studiul
defbrilarii electrice, a a/uns pe piata si s0a dovedit de
succes.
In 1+1& se afrma parintele operatiei pe cord
descis Ale1is Carrel, pentru ale carui studii acesta
primeste premiul 2obel in 1+12.
In 1+2+ primul cateter intravenos a fost folosit de
catre si pe inventatorul sau. %entru aceasta inovatie a fost
abilitatea de a administra in mod sigur medicatii
organelor si tesuturilor precum si a inimii. Contra a fost
faptul ca datorita actiunilor fara precedent, "erner (orssman, un cirurg rezident a
fost scos din program si discreditat pentru descoperirile sale. In pofda acestui fapt
si astazi folosim catetere intravenoase.
3e la 1+4&, Carles #ufnagel a fost primul cirurg care a implementat
primele valve artifciale pentru inima. Atunci aceasta procedura a marcat un 6&5
fara precedent in privinta ratei de supravietuire, mult mai de succes decat era
preconizat.
1+4. a fost un an de succes in privinta avansurilor cardiologice. Anestezia si
prima masina inima0plaman au fost introduse. Aparatul inima0plaman a inlocuit
inima, permitand medicilor sa opereze mult mai intens si pe o perioaa mai intinsa
de timp. *1act in anul urmator a debutat primul pacema6er fara fr cu baterie.
Acesta a dus la primul implant de acest gen in 1+48. A cedat in mai putin de 7 ore.
Incercarea urmatoare avea sa reziste 2 zile. Actualmente, e1ista pacema6ere care
dureza ani.
1+6, s0a dovedit un an promitator si demn de luat in calcul. 'e realizeaza
primul b$pass al unui paient cu venele piciorului si are loc primul transplant de
inima de catre Cristian 8arnard. 9ransplantul a mers conform planului, insa
datorita medicamentelor anti0re/ectie ale acelor timpuri, sistemul imunitar al
pacientului a slabit considerabil.
%rima angioplastie periferica umanaa fost creata in 1+,7, inlocuind sistemele
conventionale. 'ase ani mai tarziu, alt dispozitiv a iesit la suprafata. 3r. :icel
:iro;s6i, originar din %olonia, a construit un dispozitiv care urma sa fe cunoscut
ca si IC3 (Implantable Cardioverter 3efbrillators!.
%rima inima artifciala si primul tub coronar au fost dezvoltate in 1+82 si
1+86. (3A0ul a aprobat balonul angioplastic in 1++7, iar in 2&&1, robotica a intrat
in actiune. Aceasta ramura a tenicii a permis interventii cirurgicale minime,
facilitand operatiile medicilor specialisti.
<n brea6troug important a fost in 2&&, cand celule stem embrionice au fost
folosite sa repare si sa refaca tesutul cardiac intr0un laborator.
%recum vedeti, istoria cardiologiei este una in continuu progres. 2imeni nu ar
f putut anticipa ce putea urma si descoperirile actuale au dus la o mai buna
intelegere a sistemului circulator si a afectiunilor sale.
ttp=>>;;;.m$med.ro>top01&0descoperiri0in0cardiologie.tml
Inima este organul vital care ocup, att anatomic, ct i funcional, poziia central n corpul omenesc.
Istoria inimii este o poveste remarcabil, cu rdcini antice Hipocrate Galen centrat iniial pe observaii clinice i
palparea pulsului.
De-a lungul timpului, cordul a fost abordat i din alte perspective dect cea medical, eemple fiind interpretrile
filosofice i culturale.
!unctul de plecare al istoriei cardiace tiinifice este descoperirea epocal a lui "illiam Harve#. $avantul englez a
publicat conceptul circulaiei sanguine n anul %&'(, revoluionnd medicina) *$ngele este condus de inim ntr-o
micare circular, perpetu i pulsatil+.
,n secolele -.II -.III, cardiologia a urmat calea descriptiv a anatomiei i patologiei. ,n anul %/&(, medicul
londonez "illiam Heberden a descris durerea numit angin de piept sauangina pectoris.
$ecolul -I- a adus n prim plan auscultaia cordului i corelaiile sale. 0ene 1aennec a inventat stetoscopul n anul
%(%& n 2rana.
,n 3urul anului %455 nflorea fiziopatologia, iar practica medical beneficia de instrumente precise de msurare, cum
estetensiometrul. 6onrad 0oentgen din Germania, laureat al premiului 7obel pentru descoperirea razelor -, a
desc8is te8nologia imagistic modern n radiologie. "illem 9int8oven din :landa a primit premiul 7obel n anul
%4'; pentru descoperirea mecanismului electrocardiogramei.
,n a doua 3umtate a secolului -- s-au fcut progrese remarcabile n diagnosticul i tratamentul bolilor cardiace prin
bacteriologie, bioc8imie, c8irurgie, genetic molecular, biologie vascular. <ltrasunetele au fost introduse n
cardiologie de Inge 9dler din $uedia, iar americanul Harve# 2eigenbaum a dezvoltat ecocardiografia. ,n anul %4=&,
berlinezul "erner 2orssmann a primit, mpreun cu doi colaboratori, premiul 7obel pentru descoperirea
cateterismului cardiac i modificrilor patologice din sistemul circulator. >aussig i ?laloc@ au realizat primele
intervenii c8irurgicale la copilaii cianotici cu boli cardiace congenitale. <n alt progres important s-a fcut n
domeniul preveniei bolilor cardiovasculare.
i la nivel naional s-au fcut lucruri remarcabile, motiv pentru care i menionm pe eminenii cardiologi Aonstantin
Iliescu, Aostin Aarp i 7iculaie $tncioiu.
,n urm cu patru decenii, prin eforturile dr. Aorneliu 7aie, lua fiin la !iteti secia de Aardiologie a $pitalului
Budeean, care s-a dezvoltat n continuare pentru a face fa numrului mare de pacieni cardiovasculari din Crge.
$tilul trepidant al vieii contemporane, cu ecese alimentare i activitate fizic insuficient, oblig organismul uman
s i remodeleze metabolismul.
Ccest fapt are consecine clinice directe manifestate prin) 8ipertensiune, colesterol crescut, diabet, obezitate, boli
cardiovasculare.
Disiunea $ocietii 9uropene de Aardiologie const tocmai n creterea calitii vieii populaiei continentului nostru,
prin diminuarea afeciunilor menionate. $ocietatea 0omn de Aardiologie este preocupat de aceste aspecte la nivel
naional.
Aonf. <niv. Dr. Cdrian >ase, medic primar cardiolog