specialitate in istoria medicinei moderne. Aceasta stiinta are o istorie inradacinata adanc, cu teorii care dateaza inca din 1628. In acel timp era crezut ca sangele venea de la fcat (probabil de la observatiile ale ranilor de razboi a caror emoragie parea ca au ca nucleu o zona abdominala respectiva! si ca era absorbit direct de tesuturi. "illiam #arve$ a publicat un eseu in acel an pavand primul drum spre ceea ce cunoastem astazi ca find sistemul circulator, al carui motor era inima.
%rima operatie cirurgicala a fost reallzata in 18&1 in 'pania de (rancisc )omero, dar a cunoscut dezaprobarea generala a comunitatii medicale.*forturile sale de pionierat a fost sistate pentru o perioada mai lunga. Anul 18+, a introdus un cirurg german, care a operat pe inima unui soldat, find primul de acest gen fara complicatii severe. -a doar . ani, in *lvetia, studiul defbrilarii electrice, a a/uns pe piata si s0a dovedit de succes. In 1+1& se afrma parintele operatiei pe cord descis Ale1is Carrel, pentru ale carui studii acesta primeste premiul 2obel in 1+12. In 1+2+ primul cateter intravenos a fost folosit de catre si pe inventatorul sau. %entru aceasta inovatie a fost abilitatea de a administra in mod sigur medicatii organelor si tesuturilor precum si a inimii. Contra a fost faptul ca datorita actiunilor fara precedent, "erner (orssman, un cirurg rezident a fost scos din program si discreditat pentru descoperirile sale. In pofda acestui fapt si astazi folosim catetere intravenoase. 3e la 1+4&, Carles #ufnagel a fost primul cirurg care a implementat primele valve artifciale pentru inima. Atunci aceasta procedura a marcat un 6&5 fara precedent in privinta ratei de supravietuire, mult mai de succes decat era preconizat. 1+4. a fost un an de succes in privinta avansurilor cardiologice. Anestezia si prima masina inima0plaman au fost introduse. Aparatul inima0plaman a inlocuit inima, permitand medicilor sa opereze mult mai intens si pe o perioaa mai intinsa de timp. *1act in anul urmator a debutat primul pacema6er fara fr cu baterie. Acesta a dus la primul implant de acest gen in 1+48. A cedat in mai putin de 7 ore. Incercarea urmatoare avea sa reziste 2 zile. Actualmente, e1ista pacema6ere care dureza ani. 1+6, s0a dovedit un an promitator si demn de luat in calcul. 'e realizeaza primul b$pass al unui paient cu venele piciorului si are loc primul transplant de inima de catre Cristian 8arnard. 9ransplantul a mers conform planului, insa datorita medicamentelor anti0re/ectie ale acelor timpuri, sistemul imunitar al pacientului a slabit considerabil. %rima angioplastie periferica umanaa fost creata in 1+,7, inlocuind sistemele conventionale. 'ase ani mai tarziu, alt dispozitiv a iesit la suprafata. 3r. :icel :iro;s6i, originar din %olonia, a construit un dispozitiv care urma sa fe cunoscut ca si IC3 (Implantable Cardioverter 3efbrillators!. %rima inima artifciala si primul tub coronar au fost dezvoltate in 1+82 si 1+86. (3A0ul a aprobat balonul angioplastic in 1++7, iar in 2&&1, robotica a intrat in actiune. Aceasta ramura a tenicii a permis interventii cirurgicale minime, facilitand operatiile medicilor specialisti. <n brea6troug important a fost in 2&&, cand celule stem embrionice au fost folosite sa repare si sa refaca tesutul cardiac intr0un laborator. %recum vedeti, istoria cardiologiei este una in continuu progres. 2imeni nu ar f putut anticipa ce putea urma si descoperirile actuale au dus la o mai buna intelegere a sistemului circulator si a afectiunilor sale. ttp=>>;;;.m$med.ro>top01&0descoperiri0in0cardiologie.tml Inima este organul vital care ocup, att anatomic, ct i funcional, poziia central n corpul omenesc. Istoria inimii este o poveste remarcabil, cu rdcini antice Hipocrate Galen centrat iniial pe observaii clinice i palparea pulsului. De-a lungul timpului, cordul a fost abordat i din alte perspective dect cea medical, eemple fiind interpretrile filosofice i culturale. !unctul de plecare al istoriei cardiace tiinifice este descoperirea epocal a lui "illiam Harve#. $avantul englez a publicat conceptul circulaiei sanguine n anul %&'(, revoluionnd medicina) *$ngele este condus de inim ntr-o micare circular, perpetu i pulsatil+. ,n secolele -.II -.III, cardiologia a urmat calea descriptiv a anatomiei i patologiei. ,n anul %/&(, medicul londonez "illiam Heberden a descris durerea numit angin de piept sauangina pectoris. $ecolul -I- a adus n prim plan auscultaia cordului i corelaiile sale. 0ene 1aennec a inventat stetoscopul n anul %(%& n 2rana. ,n 3urul anului %455 nflorea fiziopatologia, iar practica medical beneficia de instrumente precise de msurare, cum estetensiometrul. 6onrad 0oentgen din Germania, laureat al premiului 7obel pentru descoperirea razelor -, a desc8is te8nologia imagistic modern n radiologie. "illem 9int8oven din :landa a primit premiul 7obel n anul %4'; pentru descoperirea mecanismului electrocardiogramei. ,n a doua 3umtate a secolului -- s-au fcut progrese remarcabile n diagnosticul i tratamentul bolilor cardiace prin bacteriologie, bioc8imie, c8irurgie, genetic molecular, biologie vascular. <ltrasunetele au fost introduse n cardiologie de Inge 9dler din $uedia, iar americanul Harve# 2eigenbaum a dezvoltat ecocardiografia. ,n anul %4=&, berlinezul "erner 2orssmann a primit, mpreun cu doi colaboratori, premiul 7obel pentru descoperirea cateterismului cardiac i modificrilor patologice din sistemul circulator. >aussig i ?laloc@ au realizat primele intervenii c8irurgicale la copilaii cianotici cu boli cardiace congenitale. <n alt progres important s-a fcut n domeniul preveniei bolilor cardiovasculare. i la nivel naional s-au fcut lucruri remarcabile, motiv pentru care i menionm pe eminenii cardiologi Aonstantin Iliescu, Aostin Aarp i 7iculaie $tncioiu. ,n urm cu patru decenii, prin eforturile dr. Aorneliu 7aie, lua fiin la !iteti secia de Aardiologie a $pitalului Budeean, care s-a dezvoltat n continuare pentru a face fa numrului mare de pacieni cardiovasculari din Crge. $tilul trepidant al vieii contemporane, cu ecese alimentare i activitate fizic insuficient, oblig organismul uman s i remodeleze metabolismul. Ccest fapt are consecine clinice directe manifestate prin) 8ipertensiune, colesterol crescut, diabet, obezitate, boli cardiovasculare. Disiunea $ocietii 9uropene de Aardiologie const tocmai n creterea calitii vieii populaiei continentului nostru, prin diminuarea afeciunilor menionate. $ocietatea 0omn de Aardiologie este preocupat de aceste aspecte la nivel naional. Aonf. <niv. Dr. Cdrian >ase, medic primar cardiolog