,
O intrunire a enciclapedi~tilar
Consideriindu-se 'partidul
umanitiitii'~ scriitorii
~i intelectualii secolului al
XVIII-lea au fnceput sii
condamne ideile ~i institutiile
fnvechite. Exercitiind o injlu-
entii enormii, ace~tia au reu~it
sii transforme studiul omului
~i al societiitii.
s eCOlUl al XV1I1-1ea este adesea numit
"Epoca Ratiunii", sau "l1uminismul".
Dup:1 cum sugereaz:1 ~i aceste denumiri,
aceast:1 epoc:1 a fost o perioad:1 de progrese
intelectuale, cand marii ganditori au sfidat
dogmele existente, stabilind lucruri practice.
Pentru aceasta era ins:1 nevoie de mult curaj,
deoarece viata european:1 era inc:1 dominata
de traditii ~i obiceiuri, sustinute de autoritatea
religioasa ~i de puterea statului. De exemplu,
in multe tari, erezia er\l condamnat:1 inc:1, in
timp ce puterea regala $i privilegiile aristo-
cratice erau considerate sacrosancte.
Ideile traditionale fuseser:1 deja zguduite
in salanul ]
Daamnei Geaffrin. Influenta , Encicla p ed;e; s-a ~
w
raspandit pretutindeni. S-au ivit diferite can-
traverse. cum ar fi necesitatea unar refarme
guvernamentale. educa'ianale ~i clericale.
care au pravacat multe dezbateri.
§ O Enciclopedi~tii cineaza impreuna. De la
, 5tanga la dreapta; Jean Maury, d'Alembert,
: La Harpe, Voltaire, Condorcet, Diderot ~i
i pere Adam. Diderot a fO5t principalul ini1ia-
! tor al proiectului Encic/oped;a.
de Revolutia $tiintifica din secolele 16 ~i 17, Angliei sugera c:l aceste valon generau rezul-
ce a culminat cu lucrarea lui Isaac Newton tate excelente, la fel ~i progresele intelectuale
(1642-1727) care a descoperit gravitatia ~i a .realizate de Newton, John Locke (1632-1704)
oferit un model al universului: o ordine ~i de alti ganditon bntanici.
rationala, guvemata de legi matematice. in Locke a fost un personaj deosebit de impor-
perioada iluminista s-a insistat asupra faptului tant, care a pus la punct dou:l concepte de
ca pril)cipiile cercetarii ~tiintifice puteau fi baz:l. Unul din ele este c:l ideile unei persoane
aplicate ~i altor domenii, inclusiv politicii, nu sunt Inn:lscute (prezente In momentul na~-
societatii ~i religiei. tenO, ci sunt rezultatul expenentei ~i reflectiei
(Eseu asupra intelectului omenesc, 1690).
O societate toleranta Cel:llalt concept al lui Locke este c:l guvemul,
Marea Britanie a fost indelung admirata de departe de a fi dictat de cnteni divine, este 1nfi-
ganditorii ilumini~ti, inspirand multe din ideile intat pentru beneficiul comunit:ltii; rnai depar-
lor. in comparatie cu majoritatea tarilor conti- te, dac:l guvemullnceteaz:l s:l mai fie benefic
nentale, societateaengleza era una libera, to- societ:ltii(dac:l, de exemplu, un monarh de-
leranta, in cadrul careia trecerea de la o clasa vine tiran), atunci poporul are tot dreptul s:l-l
sociala la alta era relativ u~oara. Prosperitatea Inlocuiasc:l (Douii tratate de guvern, 1690).
155
 EPOCA RATIUNII

Newton ~i Locke au fost precursorii r;lspandit rapid 1!1lntreaga Europ;l. Ace~tia nu
I1urninismului, Insa faptul ca Anglia avea o formau un grup organizat, dar aveau rnulte
societate relativ deschisa ~i toleranta, a fost ~i valori commune.Ei sprijineau libertatea gandirii
motivul pentru care conflictul dintre vechile ~i ~i a cuvantului ~i toleranta religioas;l.
noile idei nu a fost puternic. Conceptia lor general;l era ullanitar;llns;l ne-
religioas;l ~i doreau s;l Inlocuiasc;l autoritatea
Filozofii cu aplicarea rnetodei ~tiintifice ~i a judec;ltii.
Principalulloc de activitate al I1uminismului a Pentru ei nu existau zone de cunoa~tere In
fost Franta, unde autoritatile traditionale -In care investigatia ~i critica s;l nu fie acceptate.
special Biserica romano-catolica -erau puter- Acest lucru Insellna, practic, c;l fllozofii criti-
nic consolidate. Cu toate acestea, ideile sub- cau statul ~i erau ostili dogllielor biserice~ti,
versive ~i-au gasit protectori puternici, iar de~i a trebuit adesea s;l-~i rosteasc;l opiniile
cenzura ~i urmarirea In justitie erau mai cu atentie sau In termeni indirecti, pentru a nu
degraba sporadice. De~i autoritatile er~u fi persecutati.
destul de severe, nu au reu~it Inlaturarea
totala a noilor idei. Voltaire
in mod semnificativ, scriitorii ~i intelec- Cel mai cunoscut dintre toti filozofii a fost
tualii din epoca iluminista s-au denumit ftlo- Voltaire (1694-1778), poet, dramaturg, istoric,
ZOft (Les Philosophes). ~i, de vreme ce limba, propagandist $i scriitor de fabule. Voltaire a
cultura ~i arta franceza aveau un prestigiu simtit pe pielea lui nedreptatile societatii
imens, scrierile ~i activitatile filozofilor s-au franceze. El a fost batut de ni$te indivizi anga-
jati de un aristocrat, iar cand a facut plangere,
a fost trimis in inchisoarea regala Bastilia $i a
petrecut ceva timp in exilla Londra. Apoi s-a
intors, plin de "filozofiile engleze" ale Iui
Newton $i Locke $i $i-a petrecut o mare parte
din viar,a atacand nedreptatea $i intoleranta in
scrieri renumite pentru claritatea $i intelepci-
unea care le caracterizeaza.
Voltaire a fost de asemenea activ din punct
de vedere practic, luptand pentru victimele
nedreptatii cum ar ffJean Calas, un protestant
executat pentru presupunerea ca $i-a ucis fiuI.
Voltaire a reu$it in cele din urma sa spele
onoarea acestuia, dovedind ca vinovatia Iui
era bazata doar pe prejudecati religioase.
Capodopera Iui Voltaire, Candide (1759), este
o povestire foarte amuzanta in care person-
ajele invata in final s;l inceteze sa mai faca
speculatii $i sa-$i "cultive gradinile" -adica, sa
se concentreze asupra imbunatatirii Iumii, pas
cu pas.
,g .De asemenea, Voltaire a oferit o noua
~ abordare a istoriei in Epoca lui Ludovic al
o
] XlV-lea (1751), care a inlocuit romanuI con-
~ ventional, de intrigi $i Iupte, cu un intreg
tablou al societatii franceze. Contemporanul
lui Voltaire, Montesquieu (1689 -1755), a
comparat guvemele ~i legile diferitelor tari in
lucrarea sa Spiritullegilor (1748), prin care a
fondat de fapt sociologia.
Unul dintre cele mai senzationale eveni-
mente de la mijlocul secolului a fost publi-
carea volumelor Enciclopedia (1751-72), edi-
tate de catre Denis Diderot (1711-84) ~i Jean
d'Alembert (1717-83). Voltaire ~i alti filozofi
au contribuit cu articole, iar Enciclopedia
apare ca esenta atitudinilor iluministe. Aceasta
era de asemenea foarte bogata in informatii
~tiintifice ~i tehnice, in concordan1;:l cu anga-
jarea grupului in ceea ce privea progresele
practice. Incercarile autoritatilor de a interzice
publicarea caqii nu au facut altceva decat sa
completeze imen~a sa voga el!ropeana.
Un alt mare scriitor, elvetianul Jean
Jacques Rousseau (1712-78), era de fapt ostil
unor aspecte ale rationalismului filozofilor .
jnsa ~i el ataca nedreptatile sociale, iar cartea
sa, Contractul Social (1762), cu celebra sa
propozitie de inceput -"Omul s-a nascut
liber, cu toate acestea el este pretutindeni in
lanturi" .-a influentat putemic Revolutia
Franceza din 1789.
Existau filozofi pe intreg cuprinsul
Europei, dar ~i in America de Nord; printre
ace~tia s-au numarat Benjamin Franklin
(1706-90) ~i Thomas Jefferson (1743-1826),
ambii foarte activi in timpul Revolutiei
Americane, ~i reformatorul penal italian,
marchizul di Beccaria (1738-94).
Anglia a dat cel mai mare istoric al epocii,
Edward Gibbon (1737-94), lnsa ~i "Ilu-
minismul Scotian" a fost remarcabil. Printre
cei mai lnsemnati ilumini~ti scotieni s-au
numarat marele filozof David Hume (1711-76)
~i Adam Smith (1723-90), a carui Avutia na-
tiunilor (1776) a dus la fondarea economiei,
ca ~tiinta.
jn ciuda curentelor intelectuale ulterioare,
Epoca Ratiunii a stabilit abordarea rationala,
~tiintifica asupra lumii, ce ramane caracteris-
tica conceptiei generale modeme.

Voltaire ~i
Frederick cel Mare
la Sans souci,
faimosul palat
construit pentru
rege la Potsdam.

O ilustra~ie din
Enciclopedie,
reprezentand un sis-

Credin'a iluminista
in judecata ~i lege
naturala s-a extins ~i
in domeniul
economiei, in care
fiziocra,ii, un grup
de ganditori in ~
~
frunte cu Fran~ois .0
::J
Quesnay, sprijineau e!
tJ
abolirea restric,iilor 1;:
feudale asupra
j
liberului schimb al
~
bunurilor. ~

156
Istorie Universal;l 55 -REVOLlJJ1A AMERICANA Istorie Universal;l 56 -REVOLlJJ1A FRANCEzA