P. 1
Cap 3

Cap 3

Ratings: (0)|Views: 402|Likes:
Published by ghe_marian

More info:

Published by: ghe_marian on Dec 01, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

 
 3. NO
Ţ
IUNI GENERALE DE TEORIA ELASTICIT
ĂŢ
II
 
3.1. Introducere
 Spre deosebire de Rezisten
ţ
a materialelor,
Teoria elasticit
ăţ
ii are ca obiectdeterminarea st
ă
rii de tensiune
ş
i deforma
ţ
ie într-un corp cu caracteristicielastice cunoscute dac
ă
se cunosc fie for
ţ
ele exterioare, fie forma deformat
ă
subac
ţ
iunea acestor for
ţ
e.
Teoretic, se demonstreaz
ă
c
ă
exist
ă
solu
ţ
ii pentru toatecazurile, dar în practic
ă
s-au g
ă
sit solu
ţ
ii, pe baza teoriei elasticit
ăţ
ii, numai pentruunele cazuri particulare
ş
i anume pentru corpuri de form
ă
simpl
ă
, anumite bare prismatice, anumite forme de pl
ă
ci
ş
i unele blocuri supuse numai la anumiteînc
ă
rc
ă
ri.Rezisten
ţ
a materialelor utilizând, în plus fa
ţă
de Teoria elasticit
ăţ
ii, ipoteza luiBernoulli, rezolv
ă
o serie mare de probleme puse de practica inginereasc
ă
. Acestesolu
ţ
ii, ob
ţ
inute pe baza unor rela
ţ
ii simple, se apropie de realitate
ş
i sunt acceptabile pentru construc
ţ
iile inginere
ş
ti.Rezisten
ţ
a materialelor utilizeaz
ă
, pe lâng
ă
legile
ş
i rela
ţ
iile din mecanicateoretic
ă
 
ş
i o serie de elemente din Teoria elasticit
ăţ
ii, printre care analiza st
ă
rii detensiune
ş
i deforma
ţ
ie.
3.2. Tensiuni
 
Dac
ă
un ER este supus ac
ţ
iunii unor for 
ţ
e exterioare în interiorul acestuia vor apare for 
ţ
e de atrac
ţ
ie sau de respingere suplimentare care au tendin
ţ
a de a p
ă
straforma sa ini
ţ
ial
ă
. Dac
ă
aceste for 
ţ
e nu ar exista ER nu ar fi capabil s
ă
suporteînc
ă
rc
ă
rile exterioare.S
ă
consider 
ă
m o bar 
ă
, în echilibru, ac
ţ
ionat
ă
de un sistem de for 
ţ
e exterioare(F1, F2,..., Fn) (fig. 3.1,a).
 
 
For 
ţ
ele exterioare au tendin
ţ
a de a modifica forma barei iar for 
ţ
ele interioare seopun deforma
ţ
iei barei.S
ă
presupunem c
ă
am sec
ţ
ionat bara cu un plan Q normal pe axa barei (Ox). Pefiecare element de suprafa
ţă
 
A
x
, de pe suprafa
ţ
a de separa
ţ
ie, va ac
ţ
iona câte o for 
ţă
 interioar 
ă
 
R. Toate for 
ţ
ele
R de pe întreaga suprafa
ţă
de separa
ţ
ie, men
ţ
in p
ă
ţ
ile
I
 
ş
i
II
împreun
ă
cu planul Q. For 
ţ
a interioar 
ă
 
R poate fi descompus
ă
în treicomponente paralele cu axele Ox, Oy
ş
i Oz: respectiv
N
x
,
T
y
,
T
z
.M
ă
rimea for 
ţ
ei interioare
R poate fi diferit
ă
pe suprafa
ţă
 
ş
i s
ă
depind
ă
de pozi
ţ
ia ariei
A. Intensitatea for 
ţ
ei pe elementul de arie
A este egal
ă
cu raportul
Λ
A
. Dac
ă
reducem aria finit
ă
 
A
la o arie infinitezimal
ă
din jurul unui punct, seob
ţ
ine o nou
ă
m
ă
rime de intensitate numit
ă
 
tensiune
. Astfel se ob
ţ
ine
tensiuneanormal
ă
 
σ
x
:
σ
xAxx
NAdNdA
==
lim
0
,
(3.1,a)
 
ş
i corespunz
ă
tor 
tensiunile tangen
ţ
iale:
τ
xyAyy
TAdTdA
==
lim
0
,
dAdTATlim
zz0Axz
==
.
(3.1,b)
 
Fig. 3.1
 
 
 
Tensiunile normale sunt
pozitive
, dac
ă
produc întindere
ş
i
negative
, dac
ă
  produc compresiune.Tensiunile tangen
ţ
iale sunt produse de for 
ţ
ele con
ţ
inute în planul Q al sec
ţ
iunii.
Acestea se consider
ă
pozitive când rotesc elementul de volum în sens orar,
ş
irespectiv negative când rotesc antiorar
.Tensiunile se m
ă
soar 
ă
în unit
ăţ
i de for 
ţă
pe unitate de arie Pa, MPa, GPa, N/mm2, kN/mm2, etc.M
ă
rimile
σ
 
ş
i
τ
 
nu sunt vectori
(deoarece ele se ob
ţ
in din raportarea unor for 
ţ
eelementare la o suprafa
ţă
elementar 
ă
), ci sunt
m
ă
rimi tensoriale
 
ş
i ca atare, trebuieavut grij
ă
s
ă
li se aplice regulile de operare specifice tensorilor.
Tensiunile normale se noteaz
ă
cu un singur indice - cel al axei normale lasec
ţ
iune, iar tensiunile tangen
ţ
iale cu doi indici: primul indice arat
ă
axanormal
ă
la sec
ţ
iune iar al doilea, axa paralel
ă
cu tensiunea
.
3.3. Tensiuni pe un element de volum
 
Dac
ă
decup
ă
m din bar 
ă
(fig.3.1) un element infinitezimal cu ajutorul unor  plane imaginare paralele cu planurile zOy, zOx, xOy, ce au distan
ţ
ele între ele dx, dy,dz, se ob
ţ
ine un paralelipiped elementar (fig.3.2,a).
Acesta se consider
ă
c
ă
reprezint
ă
un punct din ER 
. Pe fa
ţ
a din stânga aacestui element vor ac
ţ
iona tensiunile
σ
x
,
τ
xy
 
ş
i
τ
yz
determinate cu rela
ţ
iile (3.1).For 
ţ
ele elementare de pe aceast
ă
fa
ţă
sunt:
dNdAdydzdTdAdydzdTdAdydz
xxxyxyxyzxzxz
=⋅=⋅=⋅=⋅⋅=⋅=⋅⋅σσττττ
,,.
 

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Arnautu Csilla liked this
Florinela Dogaru liked this
elle_ele liked this
slashcamy liked this
miherea558 liked this
Popescu Alex liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->