TENDINE ACTUALE N PSIHOLOGIA CLINIC I MEDICAL

GENERALITATI
Rezumat
La un secol dup diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, aceast lucrare dorete s
realizeze o practic trecere in revist a cunotinelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinic i
experimental n acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum i
principalele strategii de tratament, mpreun cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele i
dezavantajele sunt cu atenie puse n balan pentru a ace posibil trecerea rapid, i n acelai timp
complet, ctre o mai bun nelegere a acestei orme oarte problematice de demen.
Abstract
!ne centur" ater the irst patient #as diagnosed #ith Alzheimer$s disease this paper #ants to ma%e a
ver" practical revie# o the %no#ledge accumulated in the last "ears o clinical and experimental
research in this ield. &he main pathogenetical mechanisms are described as #ell as the main treatment
strategies together #ith the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are
careull" put in balance to ma%e possible a 'uic% and "et comprehensible and complete pass to#ards a
better understanding o this extremel" problematic orm o dementia.
A trecut un secol de c(nd Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoan cu o boal ce continu s ridice
probleme serioase medicinei. )aptul c pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o orm combinat de boal
Alzheimer i *ar%inson a constituit o predicie a constatrii ulterioare c boala Alzheimer ace parte
dintr+un spectru de boli neurodegenerative cu multe orme intermediare i combinate. Statisticile actuale
atribuie urmtoarele valori, boal Alzheimer -./0 boal *ar%inson cu corpi Le#" 12/0 demen
vascular 3/0 demene de alte cauze 4./.
5oropatologic rapeaz gradul important de atroie cerebral comparativ cu persoanele sntoase.
Studii imunohistochimice i ultrastructurale au indicat aptul c n boala Alzheimer un eveniment
patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptic n hipocamp urmat de cortexul rontal,
temporal, cingulat i parietal. Aceast pierdere precoce a sinapselor dup acest pattern anatomic a ost
observat i n cazul modelelor experimentale. *ierderea sinaptic duce la pierdere neuronal cu
astroglioz i microglioz reactive, apariia plcilor de amiloid i a depozitelor neuroibrilare iind un
eveniment ulterior. *ierderea sinaptic se coreleaz cu nivelele de A671 dar nu i cu plcile de amiloid.
8e asemenea pierderea sinaptic se coreleaz semniicativ cu deicitul cognitiv.
*rincipalele mecanisme implicate n patogeneza bolii sunt, deicitele de plierea ale proteinelor
excitotoxicitatea inlamaia procesele apoptotic+li%e
9oala Alzheimer este o boala degenerativa ce aecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria,
inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta orma cea mai
comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. 9oala Alzheimer este o aectiune mai
grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si
cu tulburari de comportamnet, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a
eectua activitatile zilnice. *ersoanele apropiate, de obicei membrii amiliei observa modiicarile la
inceput, desi aceste modiicari pot i sesizate si de bolnavi.
ACTORI DE RISC
:arsta inaintata este actorul de risc cel mai important. Alti actori de risc pentru dezvoltarea bolii
Alzheimer sunt,
+ istoricul amilial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul ;
<mama, tata, rati= si a aparut la mai multi membrii ai amiliei, prezenta genei pentru apolipoproteina >+
7, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer,
sindromul 8o#n, o boala genetica ce determina retard mental,
+ diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
+ terapia hormonala de substitutie. ?n studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa,
inclusiv boala Alzheimer este crescut la emeile de peste -@ de ani care sunt sub terapie substitutiva cu
estrogeni si progesteron.
Au mai ost ormulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste
teorii includ urmatorii actori,umatul. ?nii cercetatori au sugerat ca umatul ar creste riscul de a
dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au ost conirmate lovituri ale regiunii
cealice. >xista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cealica <la cap= urmata de pierdera
constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala
sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric amilial de boala Alzheimer
nivele crescute in sange de homocisteina. Aomocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in
cantitati mici in sange. Bivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala
cardiaca. ?nii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s+ar asocia si cu un risc crescut de
boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al
vitaminei 941 si acidului olic.
>xpunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s+a
demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
CA?D>
Bu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai multe
cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea
de mesageri chimici ai neuronilor <neurotransmitatori= in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa
unctioneze normal

Bu se stie cu siguranta cauza acestor modiicari, dar se ac cercetari pentru a se determina aceasta cauza.
8esi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul amilial aceasta boala, riscul de a ace
aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al amiliei bolnav de Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea nu au ost
sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.
S;5*&!5>
*ierderea memoriei este de cele mai multe ori prima maniestare a bolii Alzheimer. 5ulte persoane in
varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei
pe termen scurt la persoanele in varsta de -.+3. de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre
acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. ;n cazul in care apar pierderi de
memorie este indicat consultul unui medic specialist.
>xemple de pierdere normala de memorie includ uitarea,
unor parti din anumite experiente
locului unde este parcata masina
evenimentelor din trecutul indepartat
numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
locului unde s+au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina
>xemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea ,
+ unei experiente in totalitate
+ interpretarii ceasului sau condusul masinii
+ evenimentelor recente, de genul uitarea aptului ca a lasat aragazul deschis
+ unei persoanein totalitate
9oala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modiicari de comportament, de gandire sau de
personalitate. ;n azele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. 5embrii
amiliei si prietenii apropiati observa primii maniestarile bolii. Semnele de dementa ca diicultatile de
gandire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne
persoana spre consultul unui specialist. Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identiicat 4. semne de avertizare pentru boala Alzheimer.
Acestea sunt,
+ pierderi de memorie, ca uitarea inormatiilor memorate recent, nume sau numere de teleon
+ diicultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
+ tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
+ dezorientare temporo+spatiala, uitarea adresei
+ tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
+ probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
+ punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu ierul de calcat in rigider sau ceasul
in bolul de zahar
+ tulburari ale dispozitiei, ca modiicari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la urie
aparent ara motiv
+ modiicari ale personalitatii, de la conuzie, suspiciune, teama la dependenta de un
membru al amiliei
+ lipsa initiativei maniestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si
reuzarea eectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Simptome ce pot i prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente,
+ sustinerea cu ermitate a unor credinte alse, cum ca cineva ura de la o persoana <deziluzii=
+ senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale <halucinatii=
+ lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si amilie
+ activitati repetate ara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete,
+ impachetatul si despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari
+ agresiune izica sau verbala
+ imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite
+ boala Alzheimer de obicei nu aecteaza capacitatea motorie ina <de exemplu abilitatea de a
inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor= sau simtul tactil.
! persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale
mainilor= sau simptome senzoriale < senzatie de amorteala= probabil au alta aectiune decat boala
Alzheimer.
9oala *ar%inson sau scleroza in placi se pot maniesta prin simptome motorii alaturi de dementa.
Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt,
+ alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de inarcte multiple
+ dementa insotita de malnutritie
+ boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia
+ depresia
+ tulburarile vizuale sau auditive.
MECANISM I!IOPATOLOGIC
Cercetatorii au descoperit cateva modiicari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer.
Acestea includ
+ nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
+ placi senile, ce sunt ormate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite
de amiloid <proteine anormale= si noduri neuroibrilare, gramezi de material ce intrerup structura
normala a celulei nervoase. *lacile senile si aceste noduri neuroibrilare se observa de obicei la
autopsie.
Aceste modiicari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale
bolii Alzheimer. Bu se cunoaste cauza pentru care aceste modiicari apar la unele persoane si la altele
nu apar.
9oala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la
alta. ?nele persoane pot avea maniestari minime pana in azele tardive ale bolii. Alte persoane pierd
capacitatea de a eectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se maniesta prin pierderi minore ale memoriei
si progreseaza pana la probleme mentale si unctionale severe si chiar moarte.
Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in aza initiala, de mijloc sau tardiva. >ste diicil
de precizat cat dureaza iecare aza.
! persoana traieste in medie E+4. ani dupa aparitia simptomelor. )aza initiala
8e obicei in aza initiala pesoana cu Alzheimer,
+ devine conuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta + pierde abilitatea de a initia anumite
activitati
+ evita situatiile noi si neamiliare
+ are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
+ vorbeste mai rar decat in trecut
+ are diicultati in manevrarea banilor si platirea acturilor + are tulburari de judecata si ia decizii
gresite
+ poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva se ala intr+un
loc sau o situatie noua, neamiliara.
)aza intermediara
;n aza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul maniesta,
+ probleme in recunoasterea amiliei si prietenilor
+ neliniste in special dupa+amiaza si seara
+ probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
+ probleme de gandire si de logica
+ imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a uitat
+ greutati in a se imbraca singur
+ tulburari de dispoziie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare
+ credinte alse <deziluzii=, suspiciuni < paranoia= si agitatie
+ necesita ingrijire permanenta + pierde orientarea temporala
)aza tardiva
;n aza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii,
+ nu+si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance ara ajutor.
Aceste persoane pot i nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga
+ pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
+ au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad recvent.
+ devin extrem de conuze seara si au insomnii
+ nu pot comunica prin cuvinte
+ pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal < incontinenta=.
;n timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte aectiuni. ;n anumite
cazuri pot aparea crize. 5oartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.
C!BS?L& 8> S*>C;AL;&A&>
9oala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. ;n cazul in care simptome precum conuzia sau alte
modiicari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema poate i
delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta. >ste indicat consultul de urgenta cand,
+ simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de
rapid, in interval de ore sau zile
+ la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele se inrautatesc
brusc.
Se indica programarea pentru consult atunci cand,
+ simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau deziluziile se instaleaza
treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
+ pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interere cu munca sau viata sociala a persoanei
respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.
5>8;C; S*>C;AL;S&; F>C!5AB8A&;
5edicul de medicina de amilie
5edicul internist
5edicul de geriatrie
5edicul neurolog
5edicul psihiatru
;B:>S&;GA&;;
8iagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. 5edicul specialist va cauta
alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
>ste important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc,
deoarece delirium tremens este o aectiune ce necesita terapie de urgenta.
Simptomele de genul conuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive.
8epresia este relativ recventa printre persoanele in varsta, dar este destul de greu de recunoscut.
Aceasta poate i tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.
9oala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului izic. Aditional se ac
examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste examinari presupun
actiuni simple pentru veriicarea orientarii. 8e obicei este indicat ca in timpul examinarii sa ie prezent
si un membru al amiliei sau o persoana apropiata pacientului. 5embrul amiliei poate da detalii asupra
vietii de zi cu zi a pacientului, memoria acestuia si modiicarile de personalitate.
;nvestigatii, ca tomograia computerizata <C&= sau rezonanta magnetica nucleara <F5B= sunt olosite
pentru vizualizarea modiicarilor de la nivelul creierului, ce pot i legate de memorie si de instalarea
bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomograia cu emisie de pozitroni <*>&= si
tomograia cu emisie de oton <S*>C&= sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt eectuate de rutina.
&este de laborator
La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. &este de laborator pot i
eectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. Simptome asemanatoare
cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral, boli hepatice, nivele
anormale ale hormonilor tiroidieni, probleme de nutritie ca deicitele de olati si vitamina 941. &ratarea
acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.
Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste aectiuni sunt,
+ hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea
diagnosticului
+ teste unctionale hepatice <AL&, AS&, osataza alcalina, bilirubina= ce diagnosticheaza aectiunile
hepatice
+ dozarea acidului olic <olatilor=. Acidul olic este necesar in producerea atat a celulelor rosii cat si a
celulelor albe din sange
+ concentratia vitaminei 941 in sange. :itamina 941 este utila in productia celulelor rosii din sange si in
mentinerea sanatatii sistemului nervos
+ dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei < sodiu, potasiu, creatinina, glucoza, calciul=. >lectrolitii
sunt utili in mentinerea balantei luidelor in organism la un nivel optim si mentinerea unctiilor normale
<de exemplu ritmul cardiac, contractiile musculare si unctionarea neuronilor=
+ teste unctionale tiroidiene. Bivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de
simptome ca pierderea memoriei, conuzie, letargie si alte simptome de dementa la persoanele in
varsta. &erapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale unctiei tiroidiene
+ screeningul pentru siilis. 8ementa apare in ultima aza a siilisului <siilisul tertiar=. ;n cazul in care
persoana a avut siilis cu mult timp in urma si acesta nu a ost tratat corespunzator, boala poate progresa
pana la aectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. 8esi siilisul este o boala din
ce in ce mai rara, se ac teste pentru determinarea lui, deoarece aceasta este o boala curabila
+ testul de detectare al virusului imunodeicientei umane <A;:=. S;8A netratata poate cauza simptome
ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare.
;nvestigatii imagistice ca tomograia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara sunt eectuate
pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. Se poate eectua o
electroencealograma <>>G= pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in
istoricul pacientului sunt enomene convulsivante. ;n unele cazuri se eectueaza autopsia cu examinarea
creierului pentru a evidentia modiicarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. 8esi
autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, in azele initiale
ale bolii modiicarile pot sa nu ie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. Autopsia este rar necesara,
dar poate i acuta atunci cand amilia doreste sa stie cu siguranta daca a ost sau nu Alzheimer.
8epistare precoce
;n acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. >ste diicil de diagnosticat aceasta boala in
stadiile initiale. &otusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii.
&estele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina >+7 pot deveni utile pe masura ce se vor
cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale aectiunii. Aceste teste nu sunt olosite la
&FA&A5>B&
8esi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de a mentine
calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.
Strategiile terapeutice prezente i viitoare
Strategiile terapeutice au evoluat odat cu elucidarea elementelor de etiopatogenez a bolii i a
substratelor neurobiologice. iind posibil tratamentul iecrui nivel de dizabilitate <)ig. 4=.
)ig. 4. Strategii intervenionale n demene.
Hn timp ce terapia simptomatic ncearc s nlocuiasc neurotransmitorii deicitari, noi medicamente
sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid 671.
Analiza strategiilor terapeutice
Strategiile terapeutice se clasiic n uncie de modul de aciune i de eicacitate n, simptomatice
<mbuntirea unciei cerebrale r modiicarea progresiei bolii= modiicatoare ale cursului bolii
<intervenie n evenimentele patogenetice= preventive <viz(nd apariia bolii=
&abel ;. *rincipalele strategii trapeutice n demene
SIMPTOMATIC
MODIFICATOR AL CURSULUI
PREVENTIV
BOLII
Inhibitori de Antioxidani (Vitamina E, Gingko Biloba) Antiinflammatoare
acetilcolinesteraz
Antihiertensi!e
"e#rotrofine $i teraie genic c# "G%
Antigl#tamatergice (inhibarea fosforilrii A&& $i ta# rin Antihierliemice
(antagoni$ti "'(A) control#l glicogen sintetaz kinaza )* $i (statine)
+(,-./-)
Inter!enii 0n rocesarea *1amiloid#l#i (A*
imunizare activ I, pasiv II , inhibitori de
&erapie estrogenic imunizare activ I, pasiv
II , inhibitori de &erapie estrogenic J and 6
secretaz, and 6 secretaz,
I &rial suspendat, noi opiuni de imunizare cu anticorpi i imunizare cu 6+amiloid
nontoxicKnonibrilar sunt n curs de dezvoltare
II &estat pe model experimental animal, imunizare subcronic pasiv utiliz(nd anticorpi monoclonali
anti+A6
&ratamentul simptomatic
&abel ;;. &ratamentul simptomatic al bolii Alzheimer
Doz
De
Interval de Efecte
Medca!ent Mecan"!
In#al
ad!n"trare adver"e
$ntre#nere
gre#ri,
(oneezil Inhibitor de
!rst#ri,
- mg2x.zi 23 mg2x.zi 415 stm6ni diaree, crame (Aricet) acetilcolinesteraz
m#sc#lare,
anorexie
gre#ri,
!arst#ri,
7i!astigmin Inhibitor de 28-
mg
5 mg /x.zi
/14 stm6ni diaree,
(Exelon) acetilcolinesteraz /x.zi ierdere
onderal,
ameeli
gre#ri,
Galantamin Inhibitor de 4
mg
2/ mg /x.zi
!arst#ri,
4 stm6ni diaree,
(7azad9ne) acetilcolinesteraz /x.zi
anorexie,
ameeli
'emantina Antagonist "'(A - mg 23 mg /x.zi 4 stm6ni agitaie,
("amenda) 2x.zi
Incontinen
,conf#zie
&ratementele actuale sunt n principal simptomatice, bazate pe substituia deicitului de
neurotransmitor <acetilcolina=. >icacitatea inhibitorilor de acetilcolinesteraz a ost evaluat prin trei
simptome cheie din boala Alzeimer, capacitatea cognitiv, comportamentul i scala dail" living
activities, iind raportate mbuntiri simptomatice de scurt durat de p(n la 4 an <Linblad 1..4=.
&ratament initial
;n prima aza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza.
Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot imbunatati
temporar memoria si gandirea aectate de boala. >ectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si
pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. 8esi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea
simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de
colinesteraza ca prima linie in tratament.
?n alt medicament, numit memantin, poate i olosit singur sau in asociere cu inhibitorii de
colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de conuzie sau pierdere a memoriei
provocate de boala Alzheimer. 5emantinul actioneaza altel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici
acest produs nu incetineste progresia bolii.
Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate
bolii Alzheimer. 8e exemplu, depresia apare la aproximativ @./ din pacientii cu Alzheimer, in special
in primele aze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost.
8epistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza inirmitatea si maximiza
abilitatile restante ale pacientului.
;n aza tratamentului initial trebuie clariicate anumite aspecte alaturi de amilie,
+ ingrijirea de care are nevoie pacientul
+ persoana sau persoanele care+l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce
boala va avansa
+ aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa
+ planning+ul pentru terapia si ingrijirea bonavului.
>ducarea amiliei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru
oerirea ingrijirii optime. ;ngrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la
evolutia bolii.
&ratament de intretinere
&erapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eicienta. Aceste medicamente
sunt eiciente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. ;nhibitorii de colinesteraza sunt
intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza eectele adverse ale acestor medicamente.
>xaminarea izica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie,
detecteaza problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele si oera educatie continua amiliei sau
persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. *e masura ce boala progreseaza se revizuieste
tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. Ghidurile medicale
indica consultul la - luni sau mai putin in cazul in care apar probleme.
>ste importanta examinarea pentru detectarea altor boli.
&ulburarile de vedere si de auz, artrita, aectiuni ale glandei tiroide, bolile renale sunt probleme recvent
aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Artrita ace diicila
deplasarea ara ajutor0 tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie, anxietate sau
imposibilitate de comunicare. &ratarea acestor aectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza
sarcina ingrijitorului. . 5ajoritatea pacientilor cu Alzheimer pot i ingrijiti la domiciliu de un membru
al amiliei sau un prieten, cel putin pana cand boala devine severa. &erapia de intretinere se bazeaza pe
maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modiica si pe rezolvarea problemelor pe
masura ce acestea apar. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si
imbracarea bolnavului in iecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de
comportament, ca tulburarile deviante si de somn. Bu exista o terapie singulara care sa ie utila la toti
bolnavii. Succesul ingrijirii depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de
decizii cu privire la tratament. Aceste decizii il vor aecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.
&ratament in stadiile avansate
*e masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai diicila. Asigurarea ingrijirii
unei persoane cu Alzheimer este un lucru diicil, indierent de pregatire sau de devotament ata de
persoana bolnava. ;nternarea bolnavului intr+o institutie poate i o decizie oarte diicil de luat, dar in
unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot i cea mai buna solutie.
&ratament in stadiile terminale
8eoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa
discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. Aceste
persoane aleg sa+si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea acultatilor
mintale. ?nii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata, pe cand altii preera masurile
care mentin conortul ara a prelungi viata.
&ratament ambulator <la domiciliu=
5ajoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de urie, spaima,
depresie, anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. 8esi boala evolueaza de+alungul timpului,
anumite persoane sunt capabile sa+si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani, chiar daca la
un nivel redus. *robleme recvente cu care se conrunta persoanele cu Alzheimer si amilia acestora
sunt,
+ daca sa mai conduca masina sau nu. *ersoanele in azele precoce de boala trebuiesc investigate
periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. 5embrii amiliei pot detecta
modiicari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina
+ masurile legale si inanciare ce trebuiesc luate. ;n perioada urmatoare diagnosticarii bolii este
indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele
privind terapia sunt documentate.
;n azele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele saturi, .
+ realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. >ectuarea anumitor activitati poate dura mai mult
timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa aca acea activitate este indicat sa continue. Se
recomnada anumite schimbari. 8e exemplu, in cazul in care gatitul devine o problema, se recomanda
alte activitati care sunt realizabile, ca ajutorul la cumparaturi, planiicarea sau asezarea mesei sau
realizarea de retete mai usoare + modiicarea caminului in asa el incat acesta sa ie un loc sigur. 8e
exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie, punerea de supraete nederapante in cada,
asigurarea aragazului cu stingator automat pentru lacara, in cazul in care exista probleme de memorie.
>valuarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul
+ asigurarea unei alimentatii sanatoase. >ste important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer
sa contina ructe, legume si cereale. ;n cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se
indica suplimentele nutritive. ?nele persoane cu dementa au tulburari de somn. >ste indicat sa se evite
somnul din timpul zilei si sa se aca exercitii izice ziua, iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu
lapte cald sau ceai ara caeina
+ programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime. *oate i
indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. *ersoana poate i mai putin rustrata
daca activitatile se eectueza dupa un anumit orar sau program zilnic
+ rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. ?tilizarea de liste, etichete sau alte modalitati care
sa ajute la amintirea anumitor lucruri. Botarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si
pozitionarea acesteia intr+un loc vizibil
+ inainte de a merge intr+un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se
mearga, adresa si modul de intoarcere acasa, chiar daca au mai ost eectuate de mai multe ori in trecut
aceste activitati. >ste indicat ca iesirile sa se aca sub insotire daca este posibil
+ pastrarea activitatii, mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste
deteriorarea abilitatilor mentale.
;normatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer
5ajoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii amiliei sau de prieteni.
;ngrijirea unei persoane cu Alzheimer poate i un lucru epuizant atat din punct
de vedere izic cat si emotional, dar exista modalitati de a ace mai usoara aceasta perioada de ingrijire.
?na dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. *ot i luate masuri pentru a
maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a
imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. &rebuie retinut ca ingrijirea unei persoane
poate i o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.
;n cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului.
?n mediu sigur, alimentatie corespunzatoare, somn regulat, igiena corespunzatoare si rezolvarea
promta a altor aectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului.
Fealizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de incuietori la usi si la
dulapuri.
5entinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transormarea mesei intr+o experienta
pozitiva. *oate i necesar sa se serveasca alimente ce pot i mancate cu mana, ce pot i mai usor
manevrate de persoana cu Alzheimer. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea
posibilitatilor alimentare pentru a scadea conuzia.
&ulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de
lapte cald inainte de culcare.
;ncontinenta vezicala cat si cea ecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de mai multe ori in
timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.
Fezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare
provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. Strategiile pentru abordarea acestor
probleme nu duc la eliminarea lor, dar le ac mai usor de acceptat.
5aximizarea abilitatilor restante. *ersoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp cat inca mai
poate ace acest lucru. *ersoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Se pun
etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte amiliare de genul otograiilor.
;ntelegerea modiicarilor comportamnetale. &ulburarile comportamentale pot aparea la pacientii cu
Alzheimer. &rebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele maniestari
reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut.
Abordarea agitatiei. &rebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton scazut in
discutiile cu bolnavul.
Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor
in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa+si ocalizeze energia.
Fealizarea unei bune comunicari. 8e exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul.
&rebuie oerite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. Se inidica olosirea
de cuvinte si propozitii simple, usoare si amiliale.
>ste de asemenea oarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa ie pe
primul loc. >xista anumite organizatii care oera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor
cu Alzheimer.
*lasarea in camine
;ngrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Chiar si in cazul in care
aceasta ingrijire este posibila in azele initiale, pe masura ce boala progreseaza, devine diicil de realizat
ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de
sanatate ce nu pot i rezolvate acasa. 8e asemenea, persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta
probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de diicila.
>xista institutii ce pot i luate in calcul la un anumit moment, deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea
nevoie de ingrijire permanenta 17 de ore in azele avansate. Luarea unei decizii cu privire la internarea
intr+un camin sau institutie de ingrijire poate i oarte greu de luat.
&ratament medicamentos
;n prima aza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza.
Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot imbunatati
temporar memoria si gandirea aectate de boala. >ectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si
pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. 8esi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea
simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de
colinesteraza ca prima linie in tratament.
?n alt medicament, numit memantin, poate i olosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza
pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de conuzie sau pierdere a memoriei provocate de
boala Alzheimer. 5emantinul actioneaza altel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs
nu incetineste progresia bolii.
8ecizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa oloseasca sau nu anumite
medicamente pentru tratarea tulburarilor unctiilor mentale, ci momentul in care tratamentul trebuie
inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. 5edicatia trebuia inceputa din momentul
diagnosticarii bolii. Cu toate astea, simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie,
deoarece aceste terapii nu unctioneaza la toate persoanele. ;n cazul in care medicamentele sunt eiciente
se va continua administrarea lor pana in momenul in care eectele adverse sunt mai puternice decat
beneiciile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un eect.
:itamina > este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste
unctionarea celulelor nervoase. Studii recente au sugerat ca vitamina > poate intarzia pierderea
abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului, dar nu imbunatateste
memoria bolnavilor cu Alzheimer. ;n cazul in care administrarea se ace in doze recomandate acest
tratament este sigur, putin costisitor si eicient la unele persoane.
?n alt medicament, numit selegilina a ost olosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie
din cadrul bolii Alzheimer. Acest medicament este olosit recvent in tratamentul bolii *ar%inson si nu
este la el de eicient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente.
&ratamentul tulburarilor de comportament
;n unele cazuri, anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau
simptomele ce cauzeaza disconortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. Aceste medicamente
se olosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. 8e exemplu in cazul insomniilor aparute
chiar si dupa exercitii izice si evitarea somnului din timpul zilei, poate i necesar tratamentul
medicamentos.
;n cazul tulburarilor de comportament, dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de
tranchilizante. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand,
+ un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia
+ eorturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament, de genul schimbarilor de mediu sau
asigurarea unei rutine au esuat
+ comportamentul este intolerabil pentru persoana care+l ingrijeste pe bolnav + bolnavul are diicultati in
a ace dierenta intre real si ireal < psihoza=. *sihoza cauzeaza credinte alse <deziluzii= sau halucinatii.
&ratamentul dementei
8epresia apare la aproximativ @./ dintre bolnavii cu boala Alzheimer.
>ste in general comuna in azele initiale ale bolii. Antidepresivele diminua simptomele depresiei si
imbunatatesc calitatea vietii, dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. &ratamentul altor cauze de
dementa. Anumite aectiuni de genul hipertensiunii arteriale <ce determina dementa multiinarct=,
aectiunilor tiroidiene sau boala *ar%inson, contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer.
?nele dintre aceste aectiuni raspund la tratament medicamentos.
;nhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. 5emantin, un
medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer, pentru tratarea pierderilor de memorie si
conuziei moderate sau severe. &ranchilizante pentru tratarea anxietatii, agitatiei sau comportamentului
ostil, tulburarilor de somn, deziluziilor, paranoiei si halucinatiilor.
Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire.
&ratament chirurgical
Bu exista in mometul de ata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. &erapii alternative
&ratamentul cu anumite plante, de genul gin%o+biloba sunt considerate experimetale. Alte terapii de
genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii izice, pot ajuta la diminuarea tulburarilor
comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc eectuate numai sub supraveghere.
Aromoterapia. ?n studiu eectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta terapie, atunci
cand este olosita sub orma unui lotiuni cu uleiuri esentiale, poate i utila in reducerea agitatiei la
persoanele cu dementa severa. &otusi pentru a i se dovedi eicacitatea sunt necesare mai multe studii.
&erapia cu lumina. Acest tratament este olosit deseori pentru tratarea depresiei. *oate i util in tratarea
depresiei, agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. *ersoanele sunt expuse ie la lumina
naturala ie la lumina artiiciala timp de cateva ore in iecare dimineata sau seara pentru diminuarea
depresiei.
>xercitiile izice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua simptomele de
depresie cauzate de boala Alzheimer.
! alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul mesei sau a baii.
8e retinutM
&erapiile alternative pentru boala Alzheimer, de exemplu administrarea de gin%o biloba necesita
cercetari suplimentare. >icacitatea acestor terapii si eectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in
totalitate. >ste necesar consultul medicului inainte de a incepe o astel de terapie.
*F!);LAN;>
*ana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. 8esi nici o substanta nu a
ost dovedita ca previne boala Alzheimer, cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa
reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. Aceste substante sunt,
+ vitamina > si alti antioxidanti in cantitati moderate
+ in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea aportului de
acid olic si vitamina 9- si 941
+ antiinlamatorii nesteroidiene, ca indometacinul, ibuproenul, naproxenul sau aspirina in doze zilnice.
+ statinele, medicamente olosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.
>xista putine dovezi asupra aptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul
de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului, cartilor,
revistelor, jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul activ
la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. 8esi
aceasta teorie de Ooloseste sau pierziO nu este dovedit ca ar i eicienta, dar nu exista dovezi ca aceste
activitati de olosire a intelectului ar i daunatoare.
*e masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei.
5edicamentele ce sunt in momentul de ata in studii olosite pentru prevenirea ormarii placilor de
amiloid si a ormatiunilor neuroibrilare, pot i olosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. Se
ac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.
C!BCL?D;;
>xerciiile izice eectuate regulat, precum mersul pe jos, contribuie la mbuntirea memoriei
persoanelor cu v(rste peste @. de ani care suer de o diminuare uoar a capacitilor lor mintale,
potrivit unui studiu publicat n Pournal o the American 5edical Association.
OAcest studiu clinic este, se pare, primul care demonstreaz c exerciiile izice ajut la mbuntirea
unciilor cognitive n cazul persoanelor de v(rsta a treia care nregistreaz o scdere a unciilor
cerebraleO, a indicat proesorul Bicola Lautenschlager, de la ?niversitatea din 5elbourne <Australia=,
principalul autor al acestei lucrri.
La studiu au participat 42E de aduli cu v(rste peste @. de ani, ce prezentau un risc crescut de demen i
aveau probleme de memorie, enomen care precede, n general, maladia Alzheimer.
! parte dintre participanii la studiu au ost supui unui program care i ncuraja s ac exerciii izice la
domiciliu, timp de 17 de sptm(ni. !biectivul cercettorilor a ost s ncurajeze voluntarii s ac
sptm(nal cel puin 4@. de minute de exerciii izice de intensitate medie, activitatea iind mprit n
edine de c(te @. de minute. Cercettorii au recomandat mai ales mersul pe jos.
&otui, participanii au eectuat sptm(nal, n medie, 471 de minute de exerciii izice. )unciile
cognitive ale tuturor subiecilor au ost msurate pe parcursul a 4E luni, pe baza A8AS <AlzheimerQs
8isease Assessment Scale=, o scar de reerin elaborat n 4RE7 care este oarte utilizat n cercetare i
studii armacologice.
Studiul a demonstrat c bineacerile exerciiilor izice s+au meninut timp de cel puin un an dup
ncheierea studiului. *ersoanele care au participat la studiul de 17 de sptm(ni au nregistrat o
mbuntire a capacitilor mintale cu, n medie, .,-R puncte pe scara A8AS n raport cu grupul
sedentar.
Chiar dac dierena este modest, este, totui, important, av(nd n vedere c nivelul de eort izic a ost
relativ sczut, au subliniat autorii studiului.
OSpre deosebire de medicamente, care s+au dovedit ineicace mpotriva deicienei cognitive benigne
dup o perioad de 2- de luni, activitatea izic nu numai c a permis o mbuntire uoar n acest
domeniu, dar a avut i eecte pozitive n ceea ce privete calitatea vieii i a unciilor cardiovasculareO,
au spus cercettorii.
Hn timp ce populaia mondial mbtr(nete, numrul persoanelor atinse de Alzheimer va crete, de la
1-,- milioane, n prezent, la 4.-,1 milioane p(n n 1..@..
O8ac apariia maladiei este nt(rziat cu 41 luni, vom nregistra cu R,1 milioane de cazuri mai puin n
lumeO, av(nd n vedere sperana de via, au ost de prere cercettorii.