Particularitatile clinice ale depresiei varstnicilor

Cunoscuta initial ca melancolie si atribuita bilei negre, depresia este cunoscuta inca din Antichitate, de la Hipocrate.
In functie de intensitatea si de durata sa, poate fi un sentiment normal sau patologic.
Patologic, depresia reprezinta :
- scaderea pana la prabusirea dispozitiei bazale, cu caracter pasager sau durabil, cu actualizarea trairilor neplacute, triste si
amenintatoare !"#
- este o traire afecti$a negati$a puternica, insotita de sentimentul durerii morale, a inutilitatii si de$alorizarii
-este termenul folosit pentru a desemna un simptom, un sindrom sau o afectiune psihiatrica sau tulburare. !%#
&epresia este definita ca maladia mentala, caracterizata printr-o modificare profunda a starii timice, a dispozitiei, in sensul tristetii, al
suferintei morale si incetinirii psiho-motorii. !'#
(iind o manifestare a dispozitiei specific umana, necesita o cunoastere si o abordare corecta in relatie directa cu gra$itatea de boala cu
potential suicidar ma)or. *ste ne$oie ca depresia sa fie cunoscuta nu numai de medici, de psihologi, de cadrele medicale, ci si de
populatia generala unde, de fapt, se manifesta. &esi adesea multe persoane $orbesc frec$ent despre depresie, in realitate este
minimalizata, nu este diagnosticata ca o afectiune psihiatrica se$era, ci mai degraba drept o stare psihica de moment.
&e multe ori, este confundata cu tristetea, sentiment normal, fara semnificatie patologica, fiind cu caracter pasager, de scurta durata.
+ata suicidara ar putea fi scazuta mult daca depresia ar fi recunoscuta, diagnosticata si, mai ales, tratata de medicii psihiatri. ,a
$arstnici, depresia se intalne-te intr-o pre$alenta crescuta, in special in spitalele de geriatrie, caminele de batrani, cabinetele de
consultatie primara.
Insa ramane inca o afectiune subdiagnosticata, doar "./ din depresiile $arstnicilor a)ung sa fie tratate de un psihiatru, singurul
specialist ce poate rezol$a aceasta boala. !0#
Simptomatologia clinica a depresiei varstnicului
&epresia $arstnicilor are simptome specifice depresiei, similare cu simptomatologia de la orice $arsta, dar si alte simptome caracteristice
pentru aceasta etapa de $iata.
Principala simptomatologie a depresiei este cea a sindromului depresiv, manifestat clinic prin trepiedul clasic al :
- dispozitiei depresi$e
- incetinirii proceselor de gandire
- intarzierii psiho-motorii.
Alaturi de acestea, se mai gasesc simptomele somatice si neuro$egetati$e.
Dispozitia depresiva este simptomul cardinal e1primat clinic prin:
- un sentiment de tristete e1agerata sau o indiferenta posaca, permanenta sau de lunga durata
- lipsa oricarei placeri sau interes pentru orice acti$itate, chiar si pentru cele efectuate cu drag pana la aparitia bolii
- pierderea capacitatii de a se bucura 2anhedonia-, caracteristica pentru
depresia se$era
- absenta elanului $ital, depresia fiind traita ca o tristete $itala, unde pacientul isi pierde aproape toate sentimentele, se simte golit din
punct de $edere afecti$, pana
la trairea unui sentiment de anestezie psihica dureroasa. !3#
Plangerile depresi$ilor $arstnici si e1primarea trairii depresiei este diferita si caracteristica pentru fiecare subiect, fiind declarata adesea
ca: nefericire, tristete, regrete, deznade)de, disperare, teama in fata unui $iitor negati$ in totalitate.
Anxietatea, traita ca teama, ingri)orare si nesiguranta fata de $iitor, insoteste depresia $arstnicilor, ca simptom intr-o proportie crescuta
de pana la 45/. !6#
An1ietatea generalizata este corelata cu depresia, mai ales la persoanele foarte in $arsta, la care cel mai frec$ent apar depresiile mi1te.
!.#
7ai mult decat atat, la $arstnici an1ietatea poate fi pe primul plan, e1istand situatii cand aceasta poate masca depresia. In special in
consultatiile primare, depresia ramane astfel nediagnosticata. !4#
Comorbiditatea dintre depresie si an1ietate are semnificatia unui risc suicidar crescut. !6#
Gandirea este totdeauna afectata secundar modificarii dispozitiei:
- pacientul are o gandire incetinita, de$ine indecis, nehotarat, ruminati$, asupra acelorasi idei de nefericire cronica
- continutul ideilor este foarte sarac, a1at pe necazurile trecute, pe nenorociri petrecute sau asteptate intr-un $iitor nesigur si plin de
dificultati.
&in cauza gandirii negati$e, depresi$ul este intr-o asteptare chinuitoare a acestor necazuri $iitoare, de care este con$ins ca $or $eni mai
de$reme sau mai tarziu.
- psihopatologic, este con$ins ca este $ino$at pentru toate aceste necazuri ale sale sau ale familiei sale el autoacuza, se in$ino$ateste
permanent, se desconsidera, se considera inutil in totalitate, se percepe ca pe o po$ara pentru cei din )ur.
Aceste idei de inutilitate, de $ino$atie pentru prezent si, mai ales pentru $iitor, se pot structura in deliruri greu de suportat, traite intens si
dureros.
&e aceea, ideea suicidului apare uneori ca singura rezol$are pentru aceasta situatie fara nicio perspecti$a. 8eama de moarte este
prezenta adesea din debutul bolii si se poate agra$a pe masura ce depresia se accentueaza.
&in punct de $edere motor sau al acti$itatii, apare o lentoare psiho-motorie agra$ata treptat pana la inacti$itate totala.
Clinic apare:
- senzatia permanenta de oboseala cronica pana la epuizare, orice acti$itate este resimtita ca fiind foarte dificila, ca pe o po$ara
imposibil de dus pana la capat
- acti$itatea cotidiana sociala, profesionala, familiara, acti$itatea curenta posibila fara eforturi speciale pana acum, se modifica treptat
pana la imposibilitatea efectuarii, a disparitiei lor
- treptat este posibila doar acti$itatea de autoser$ire: mena), prepararea mancarii, spalat etc., pentru ca apoi sa dispara si aceasta
- pacientul de$ine total inacti$, dependent total de cei din )ur.
,a depresi$ii $arstnici, acti$itatea este afectata intr-o proportie mare, de 97% (9#,
insa unii $arsnici prezinta in loc de adinamie sau impietrirea caracteristica depresiei, o miscare permanenta, dezordonata, fara scop,
total neproducti$a sau chiar agitatie psiho-motorie importanta. !"5#
8riada :ec;, pe de o parte sistematizeaza depresia foarte bine, iar pe de alta parte, este considerata ca mar;er de gra$itate a acesteia.
Conform triadei :ec;, un depresi$ poate fi caracterizat prin :
- opinii negati$e despre lume
- stima de sine scazuta
- perspecti$e de $iitor scazute. !""#
Simptomele somatice ale depresiei
&epresia se manifesta totdeauna cu simptome somatice $ariate, care la $arstnici adesea pot fi pe primul plan al manifestarilor clinice.
Modificarea apetitului este simptomul prezent de la inceput, de la debutul bolii.
(rec$ent, pofta de mancare scade pana la inapetenta totala, ce determina o scadere rapida in greutate !pana la 3/ din greutatea
corporala in decurs de o luna#. Aceasta scadere in greutate este un mar;er clinic al se$eritatii unei depresii.
Inapetenta si scaderea in greutate este interpretata foarte des ca simptom al unei afectiuni somatice gra$e, cel mai des a unui cancer.
*ste ratiunea pentru care pacientul face numeroase consultatii si analize la numerosi specialisti, foarte rar sau intr-un tarziu, la psihiatru.
&e altfel, adesea, atat familia, cat si medicii sunt con$insi de e1istenta unui cancer pentru care indica numeroase analize, intarziind
diagnosticul si cronicizand depresia. *ste situatia intalnita frec$ent la $arstnici, in special la cei cu comorbiditati somatice cronice si
numeroase.
*1ista si cazuri mai rare cu cresterea apetitului, in special la pacientii an1iosi.
Modificarea somnului este prezenta totdeauna ca simptomatologie a depresiilor, somnul fiind afectat atat cantitati$, cat si calitati$.
Adormirea se face greu sau alteori, desi adormirea este normala dupa cate$a ore de somn, apar treziri numeroase cu readormiri dificile.
,a multi pacienti se intalnesc ambele situatii.
Alteori apar treziri matinale la aceeasi ora, cu cate$a ore inainte de ora obisnuita. Aceste treziri matinale la ora fi1a sunt un mar;er de
gra$itate al depresiei.
Calitati$, somnul este superficial, populat de $ise terifiante sau cosmaruri, ce determina trezirile frec$ente.
8oate aceste modificari fac ca somnul sa fie neodihnitor si sa contribuie la fatigabilitatea matinala specifica pentru depresi$ii care
parasesc cu mare dificultate patul. <u de putine ori, desi nu mai dorm deloc, nu mai parasesc patul toata ziua.
Simptomatologia somatica apare frec$ent la $arstnici, fiind adesea pe primul plan al plangerilor acestora.
=imptomele somatice, resimtite permanent, domina in totalitate pacientul, de la idee hipocondriaca pana la delir hipocondriac. =ecundar,
acti$itatea $a fi congruenta cu delirul, pacientul se plange, se in$estigheaza, schimba multi medici. Cauta permanent sa se con$inga si
sa con$inga pe ceilalti de e1istenta acestor afectiuni somatice totdeauna gra$e.
=imptomatologia somatica este di$ersa si $ariata, respecti$ simptome pentru toate aparatele si sistemele:
- simptome cardiace: disconfort precardial, tahicardie, *=, dispnee
- simptome digesti$e: constipatie, meteorism, epigastralgii nesistematizate, crampe, $oma, diaree
- simptome respiratorii: senzatii de sufocare, nod in gat, tahipnee
- simptome neurologice: ameteala,$erti), tulburari $izuale
- simptome neuro$egetati$e: transpiratii, paloare, ameteli.
Sindromul algic al pacientilor cu depresie este prezent intr-o pre$alenta crescuta de 0'/-63/. !"%#
Somatizarea depresiei este considerata aspect al se$eritatii si cronicizarii unei depresii. =imptomatologia somatica poate domina tabloul
clinic astfel incat depresia $arstnicilor se manifesta adesea mai mult somatic decat psihic. &in acest moti$ a aparut forma specifica, cea
a depresiei mascate. &iagnosticarea depresiei mascate de$ine mult mai dificila in situatiile de comorbiditate dintre depresie si
afectiunile somatice, realitate de necontestat pentru $arstnici.
*ste moti$ul pentru care adesea depresia mascata, ca si cea an1ioasa, ramane subdiagnosticata, se cronicizeaza si mareste costurile
ingri)irii.
Plangerile subiective de memorie, mai ales ale $arstnicilor mai tineri !63 ani# sunt simptome intalnite frec$ent in depresii. &in cauza
acestor plangeri, adesea depresia este etichetata drept dementa.
Afectarea memoriei recente, de lucru, hipoprose1ia si concentrarea dificila, fatigabilitatea, lipsa de interes pentru noutati sunt tulburarile
cogniti$e intalnite frec$ent ca simptomatologie pentru depresia $arstnicului.
7emoria $eche este, de obicei, putin afectata. &oar amintirile neplacute din trecut sunt reactualizate, retraite intens, chinuitor, pana la
aparitia sentimentelor de $ino$atie.
Psihopatologic, apare modificarea timpului trait, unde prezentul este stopat, $iitorul este gol si fara perspecti$e. &oar trecutul este trait
intens, insa doar in aspectele sale negati$e.
,a $arstnici apar unele modificari ale memoriei, datorate fenomenelor imbtranirii cerebrale Pe de alta parte, posibilitatea aparitiei unei
depresii ca prodrom pentru o dementa, este totdeauna de luat in considerare. &iagnosticul diferential cu dementa si, mai ales, urmarirea
simptomatologiei, sunt necesare totdeauna la o persoana peste 63 ani.
,a $arstnici, depresia se poate manifesta clinic, adesea atipic prin echivalente depresive.
*chi$alentele depresi$e sunt starile de depresii care se manifesta prin alte simptome decat cele ale dispozitiei.
*chi$alentele depresi$e ale $arstnicilor sunt: deficientele cognitive, sindroamele dureroase, somatizarea, anxietatea sau
iritabilitatea, abuzurile de alcool
=e poate spune ca simptomatologia depresiei $arstnicului este $ariata, afectand pacientul in totalitate. 8otdeauna s-a incercat si se
incearca inca a se identifica unele particularitati ale simptomatologiei pentru depresia $arstnicilor.
(olosindu-se tehnicile statistice, s-a incercat identificarea simptomatologiei specifice depresiei varstnicilor din comunitate
>n studiu *uropean a identificat doua grupe de simptome:
!suferinte afective caracterizate de depresie, plans, dorinta de moarte
! factori motivationali ce cuprind scaderea interesului, concentrarea dificila si anhedonia. !"'#
:lazer !"99"# a identificat un cluster al simptomelor depresive ale $arstnicilor peste 65 ani, caracterizat de: dispozitie scazuta,
oboseala psiho-motorie, concentrare dificila, constipatie, perceperea proasta a sanatatii, deficite cogniti$e, asociere cu boli fizice
!comorbiditatile#.
Intr-o lucrare efctuata in I.<.?.?. in %550, simptomatologia cea mai frec$enta pentru cei "35 depresi$i cu $arste intre 63 si .9 de ani a
fost: anhedonia !35/#, functionalitatea scazuta !09/#, capacitatea de concentrare afectata !09/#, scaderea energiei !09/#, afectarea
somnului !06/#, tulburarile psihomotorii !0'/#, somatizarea !'3/#, reducerea autostimei !%6/#. Ideile de suicid au fost prezente intr-o
proportie scazuta !'/#, la fel si ideile de $ino$atie !"%/#. ! 7.Co$ic-%550#
"oncluzionand particularitatile simptomatologiei clinice ale depresiei varstnicilor, indiferent daca este o depresie cu debut
anterior ce se continua acum sau este o depresie cu debut la aceasta etapa de $iata, sunt :
- este o depresie profunda, declarata des ca :
- o @ mare oboseala A
- o suferinta somatica
- o suferinta psihica mare, resimtita ca @ durere morala A.
- este imposibil de controlat $olitional
- este insotita de reducerea stimei fata de sine si cu aparitia ideilor de de$alorizare, neputinta, inutilitate
- se insoteste de scaderea sau disparitia sentimentului de bucurie -anhedonia si a lipsei interesului si a placerii pentru toate acti$itatile
curente !sociale, familiare, personale#, propria ingri)ire, cu consecinta ma)ora, cea a izolarii si insingurarii
- se manifesta cu scaderea energiei generale, pana la aparitia epuizarii si a scaderii energiei $itale
- se asociaza frec$ent cu an1ietatea, prezenta aproape in proportii egale cu depresia, o an1ietate cronica, de fond, adesea dominand
tabloul clinic si cu o somatizare accentuata sau plangeri disproportionate, o hipocondrie e1cesi$a
- se manifesta pe terenul modificat de $arsta, unde fenomenele specifice imbatranirii cerebrale si $asculare determina aparitia
tulburarilor cogniti$e frec$ente ce fac ca depresia $irstnicilor sa fie numita adesea pseudodementa
-are o e$olutie cronica, cu numeroase recurente si agra$ari.
#ibliografie
"-Dictionar Enciclopedic de Psihiatrie -!".4.#- sub redactia Constantin ?orgos , *d. 7edicala :ucuresti $ol I pag..'%-.0"
%-Henri *B, P.:ernard, CH.:risset-!"949#-Manuel de Psychiatrie-si1ieme adition, cap. III- pag."6.-"45.*d. 7asson
'-Caplan D =adoc 2!%55"#-Manual de buzunar de Psihitrie Clinica.Tulburarile dispozitiei. *d 7edicala.pag ".3-%5%
0 -Cole 7?, Eaffe 7F. !"996)-Pathway to psychiatric care of the elderly with depression. International Fournal of ?eriatric PsBchiatrB
"":"3.-"6".
3- =hneider P.:.-! "9."#-Psycholo!y "edicale. *d. PaBot Paris
6-7ihai &umitru ?heorghe-!%55.#-Depresia #$rientari clinico-terapeuticecap.' pag ''-04.-
.- (orsell E.Gindbland *.-!"994 #-%eelin! of an&iety and associated 'ariables in a 'ery elderly population. International Fournal of
?eriatric PsBchiatrB "': ""%-"6
4-CirbB 7,&enihan A, :ruce I, +adic A, Coa;leB &, ,aHlor :A, -!"999 b#- (nfluence of sy"pto"s of an&iety on trata"ent of depression in
later life in pri"ary care) *uestionnaire sur'ey. :ritissh 7edical Fournal '"4:3.9-45
9-&a$id :aldHin and +obert 7A Hirschfeld 2!%553#-Depression-Health Press I1ford-cap", pag. .-%%
"5-Gino;ur ?.,:ehan &., and =chlesser 7., -!"945)-Clinical and biolo!ical aspects of depression in the elderly. (n Psychopatholo!y in
the a!ed.!ed.F.I. Cole and F.*.:arrett# +a$en Press, <eH Eor;,
""- :ec; , A.8., =teer, +.A., D :roHn, ?.C.,-!"996# 2Manual for the +ec, Depression (n'entory-((. =an Antonio , 8J : PsBchologcal
Corporation
"%-Institute for Clinical =Bstems Impro$ement. Ma-or Depression in .dults in Pri"are Care,!%556#
"'- +obert C :aldHin, *dmond Chiu, Cornelius Catona, <ori ?raham- %55%-/uidelines on Depression in $lder People0 Practisin! the
E'idence in Pre'alence of depressi'e disorder in late life-!%55%#-chap. 0 %3-%4
"0 -7arcela Co$ic, 8eodor Co$ic-!%550# 2 Particularitati clinice ale depresiei 'arstnicului-la A '"-a Conferinta <ationala de ?eriatrie si
?erontologie 2=enescenta si patologie asociata -%"-%' oct. %550 :uc.-Itopeni
Autor : &r. 7arcela Co$ic 2medic primar psihiatru, medic primar geriatru
Institutul de ?eriatrie si ?erontologie Ana Aslan