Cetatea Sighioara

Turnul cu ceas din Sighioara

Cetatea Sighioara este centrul istoric vechi al municipiului Sighioara, judeul Mure,
Romnia.
Construit n secolul XII de colonitii sai sub denumirea latin Castrum Sex i pstrat n mod
aproape neschimbat pn astzi, ea este locuit i n prezent. n 1999 cetatea a fost nscris pe
lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
[1]

Cetatea este amplasat pe malul sudic al rului Trnava Mare, pe o coast de deal lung de 850
m, pe dou terase: terasa de jos, Dealul Cetii, se afl la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m
mai sus de Oraul de Jos), iar terasa de sus, Dealul colii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai
sus de terasa de jos).
[2]

Popularea Dealului Cetii a avut loc n jurul Bisericii Cetii, a crei construcie a fost nceput
la sfritul secolului al XII-lea. Tot lng Biserica Cetii a funcionat i prima coal din
Sighioara (menionat documentar n 1522).
O alt coal a fost construit n 1607 pe deal, iar n 1619 a fost construit lng aceasta coala
nou. Scara acoperit, iniial cu 300 de trepte, a fost construit n 1642.
Cetatea este nconjurat de un zid de 930 m a crui nlime iniial era de ca. 4m. Ulterior,
nlimea zidului a fost mrit n unele locuri pn la 14 m. Zidul a fost construit ntre secolele al
XIV-al i al XVII-lea
[3]
ca protecie mpotriva atacurilor turceti. Zidul avea 14 turnuri, din care 9
se pstreaz pn n ziua de azi. Turnurile funcionau ca sedii ale diferitelor bresle
meteugreti.
Turnul cu Ceas (nlime: 64m; turn-poart)
Turnul frnghierilor (aflat pe platoul colii din deal, a fost restaurat n sec. al XIX-lea i
servete actualmente ca locuin a ngrijitorului cimitirului evanghelic din deal)
Turnul mcelarilor (hexagonal)
Turnul cojocarilor (distrus n incendiul din 1676, dar a fost reconstruit; are 4 niveluri)
Turnul estorilor (a fost drmat n 1858, pietrele fiind folosite pentru pavajul cetii)
Turnul croitorilor (pe partea opus a Turnului cu ceas, este turn-poart; are 2 etaje;
pulberria de aici a explodat n incendiul din 1676 distrugnd turnul, care a fost
reconstruit)
Turnul giuvaergiilor/aurarilor (incendiat de un trsnet n 1809, a fost drmat n 1863,
cnd pe fundamentul lui a fost construit sala de gimnastic a liceului german; aceasta a
fost la rndul ei schimbat n capela cimitirului n 1935/36)
Turnul cositorarilor (nlime: 25 m; patru etaje)
Turnul tbcarilor (unul din cele mai vechi)
Turnul fierarilor (ridicat n 1631 pe temeliile vechiului Turn al brbierilor; distrus n
incendiul din 1676, dar a fost reconstruit)
Turnul dogarilor
Turnul lctuilor
Turnul cizmarilor (marcheaz captul de nord al zidului cetii; menionat n 1521,
fortificat n 1603, distrus parial n 1606, reconstruit n 1650, ars n 1676, recldit n
1681)

Sighisoara, cetatea lui Dracula
Publicat de Matei Livia la data: 15 - Februarie - 2009, categoria: Descopera Romania, Timp liber
Sighisoara (in dialectul sasesc Schasbrich, in
germana Schabburg, in maghiara Segesvar, in latina Saxoburgum). Sighisoara este situata
aproximativ in centrul Romaniei in sudul judetului Mures, fiind legata rutier de Europa prin
drumul european E60. Este un oras superb care adaposteste o istorie de mii de ani, un oras unde
convietuiesc in armonie mai multe nationalitati. Este un adevarat oras-muzeu. Datorita
arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost
supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea Perla Transilvaniei. Orasul si cetatea au
fost intemeiate in Evul Mediu.
Localitatea a fost intemeiata de colonisti germani (majoritatea lor fiind din regiunea Saxonia),
care fusesera invitati sa se aseze in Transilvania de catre regele Ungariei Geza al II-lea pentru
apara granitele de est. Acesti colonisti primesc in folosinta fundus regius (pamant craiesc) si se
bucura de drepturi si privilegii deosebite.
In decursul anilor cetatea Sighisoara nu a fost scutita de vicisitudini, prima fiind marea navalire
tatara din 1241, pe cand cetatea inca nu era fortificata. Constructia zidului cetatii, care are o
lungime de 950 m, a inceput in 1350. Inaltimea initiala a fost de 4 m, dar in sec. 15 a fost inaltat
cu 3-4 m. A avut 14 turnuri (care apartineau fiecare cate unei bresle) si 4 bastioane. Actualmente
(2009), mai exista 9 turnuri si trei bastioane.
Intre anii 1431 si 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighisoara, asteptand momentul prielnic de
a urca pe tronul Tarii Romanesti. Totodata stapanea aceste regiuni in numele lui Sigismund de
Luxemburg, regele Ungariei. Se pare ca in aceasta perioada (in 1431) s-a nascut la Sighisoara
Vlad Tepes.
In anul 1514, cand razboiul taranesc a lui
Gheorghe Doja se raspandeste in aproape intreaga Transilvanie, taranii din jurul Sighisoarei se
strang in jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume romanizat) (conform unor surse ar fi fost chiar
fratele lui Gheorghe Doja) si il omoara pe primarul Anton Polner si pe sotia acestuia.
In anul 1601, cetatea este atacata si pradata de trupele conduse de generalul Basta, dar scapa cu
viata cu plata unei rascumparari de 50.000 de florini, bani imprumutati, cum mentioneaza
cronicarul Krauss.
In anul 1603 2000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar in 1709 numarul este de 4000.
Intre 1703-1711 are loc miscarea anti-habsburgica din Ungaria si Transilvania. Curutii (anti-
habsburgicii)- condusi in regiunea Tarnavelor de Vasile Neagu si Bucur Campeanu- au atacat
cetatea Sighisoara care era vazuta ca fiind de partea lobontilor (aparatorii imperiului habsburgic).
Dupa lupte grele, curutii isi dau seama ca nu pot ocupa cetatea, si se retrag.
Prin batalia intre trupele tariste interventioniste si armata revolutionara ungara de pe campia
dintre Sighisoara si Albesti din 19/31 iulie 1849, Sighisoara a intrat in istoria luptelor
revolutionare din sec. 19. In aceasta batalie a murit, printre altii, poetul ungur Sandor Petofi.
In perioada interbelica a fost resedinta judetului Tarnava Mare.
Populatia istorica
In 1910, din totalul populatiei de 11.587 de locuitori, 5.686 erau germani, 3.031 romani, 2.687
maghiari si 383 erau de alte nationalitati.
In anul 1930 numara 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 romani, 2.896 maghiari,
356 tigani, 146 evrei s.a. Sub aspect confesional populatia era alcatuita din 5.034 luterani, 4.425
ortodocsi, 1.195 reformati, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161
mozaici s.a.[6]
In 1948, din totalul populatiei de 15.992 de locuitori, 9.363 erau romani, 6.320 germani, 2.136
maghiari, si 560 de alte nationalitati
La recensamantul din 2002, Sighisoara numara 32.304 locuitori, dintre care: Romani: 24.571
(76,06 %) Maghiari: 5.934 (18,36 %) Rromi: 1.135 (3,51 %) Germani: 623 (1,92 %) Altii: 0,15%
Sistemul defensiv al cetatii
Sistemul defensiv construit si aparat de bresle era compus dintr-un zid lung de 930 m, 14 turnuri
de aparare si 5 bastioane de artilerie. Din el se mai pastreaza pana azi 9 turnuri, 2 bastioane si o
parte din zidul de incinta.
Turnul cu Ceas (in prima imagine) Este principalul punct de interes al cetatii si reprezinta
simbolul orasului. A fost construit pentru a apara poarta principala a cetatii. A primit aceasta
denumire datorita ceasului cu figurine, unic in Romania, aflat la etajul al patrulea. Turnul
prezinta cinci nivele, care impreuna cu balconul si acoperisul piramidal au o inaltime de 64 m.
Pe fatada dinspre oras nisa cuprinde in partea de jos un alt tobosar care bate sferturile de ora.
Alaturi se afla o figurina enigmatica a unui barbat, cu parul lung, care avea probabil in maini
biciul si securea, si care reprezinta imaginea calaului. In partea superioara se regasesc 7 papusi
asezate pe un disc rotativ, care reprezinta zilele saptamanii. La ora 12, odata cu ultima bataie a
ceasului, figurina zilei trecute se deplaseaza, facand loc figurinei zilei care incepe. Acoperisul,
care are o inaltime de 34 metri, a fost distrus in urma unui mare incendiu in anul 1676, dar a fost
refacut un an mai tarziu. Acoperisul se incheie cu un mic glob de aur, deasupra caruia se afla un
stalp meteorologic. In varful acestui stalp se afla un cocos care se roteste in bataia vantului.
Astazi acest turn adaposteste Muzeul de Istorie al orasului Sighisoara, cu colectia de arheologie,
farmacie, mobilier, unelte si produse ale breslelor, orologerie, etnografie, toate oglindind istoria
cetatii Sighisoara.
La etajul al IV-lea se afla mecanismul ceasului din turn. Are doua cadrane cu diametrul de 2,4
metri asezate pe fatadele turnului dinspre cetate si dinspre Orasul de jos.
Alaturi de cadrane se afla niste nise inalte de 2,4 metri si late de 1,8 metri unde se afla figurinele
care simbolizeaza zilele saptamanii. Figurinele sunt sculpturi inalte de 0,8 metri. Nisa dinspre
cetate are la baza zeita pacii, cu o ramura de maslin in mana. In dreapta, un tobosar cu camasa
albastra marcheaza orele fixe. Deasupra lor se afla zeita dreptatii, cu o balanta in mana, si zeita
justitiei, legata la ochi si cu sabia ridicata. De o parte si de alta, doua figurine reprezentate ca doi
ingerasi, vestesc ziua si noaptea. Ziua are o lumina in mana, si o inima aprina pe cap, in timp ce
noaptea poarta in ambele maini cate o torta.
Turnul Fierarilor
Turnul Fierarilor este un turn de flancare si a fost construit in 1631 pe locul fostului Turn al
Barbierilor. Fatada este dotata cu ferestre si goluri pentru tragere, ce ii confera un aspect
deosebit. In trecut proteja Biserica Manastirii in cazuri de asediu.
Din pacate, in secolul al XIX-lea au fost darmate mai multe constructii, cum ar fi: Turnul
Lacatusilor in 1894 si Manastirea Franciscanilor pentru a se construi Biserica catolica; Turnul
Dogarilor in 1886, despre care se spune ca era printre cele mai vechi din cetate, camerele sale
fiind folosite ca locuinte. Despre Turnul Tesatorilor se stie ca a adapostit multa vreme
inchisoarea militara a orasului, apoi a fost demolat in anul 1858 iar cu piatra rezultata s-au pavat
pentru prima data strazile cetatii.
Turnul Franghierilor
Turnul Frangherilor se afla in coltul de nord-vest al platoului de sus. Acest turn este unul din cele
mai vechi edificii ale Sighisoarei, fiind si singurul turn locuit din cele pastrate pana azi. In 1935,
cu ocazia unor sapaturi arheologice, in subsolul sau au fost descoperite urmele unor creneluri,
aceasta ducand la concluzia ca a fost construit peste un zid mai vechi al cetatii. Mult timp in
acest turn a locuit paznicul cimitirului. Este unul din putinele turnuri neatinse de incendiul din
1676. Din punct de vedere strategic, a facut parte din vechea fortificatie din varful dealului.
Turnul Macelarilor
Este unul din cele mai vechi turnuri, se pare ca a fost construit in secolul al XV-lea, si apoi
reconstruit in secolul al XVI lea. Potrivit documentelor, el este amintit pentru prima data in anul
1680. Turnul a avut un rol imporant in apararea laturii de vest a cetatii. In fata turnului s-a ridicat
ulterior un bastion de pe care artileria avea o larga arie de tragere.
Turnul Cojocarilor
Se afla la mica distanta de Turnul Macelarilor de care este legat prin poarta Torle, unde se facea
impartirea turmelor seara. Turnul a fost construit in secolul al XV-lea. A fost distrus de incendiul
din 1676 si refacut ulterior. Este modest ca arhitectura, fiind contruit pe o baza patrata.
Turnul Croitorilor
A fost construit tot in al XV-lea, fiind cea de a doua Poarta de acces in Cetate. Parterul este
strabatut de doua ganguri carosabile, care se puteau inchide prin porti masive de fier. In anul
incendiului,1676, in acest turn se gaseau, in afara de importante cantitati de grane, praf de pusca,
precum si proiectile. In urma incendiului praful de pusca a explodat, iar partea superioara a
turnului impreuna cu unul din ganguri au fost distruse. In 1935 bolta a fost readusa la forma
initiala, iar gangul redeschis circulatiei.
Turnul Cizmarilor
Turnul Cizmarilor este atestat documentar pentru prima data in anul 1594, , dar a fost reconstruit
in forma actuala in anul 1650. Este construit in plan hexagonal si mai scurt decat celalalte
turnuri. Inedit la acest turn este un mic turnulet de observare orientat spre oras. Acesta a avut in
fata sa un bastion de artilerie ce a fost demolat in 1846. Astazi, gazduieste statia locala
Radioson.
Turnul Cositorarilor Este o constructie robusta dar si ciudata in acelasi timp, imbinand un
trunchi pentagonal pe o platforma dreptunghiulara, peste care se afla meterezele care formeaza
un etaj octogonal si deasupra acoperisul este hexagonal cu laturi inegale. Turnul a fost intr-o
continua refacere, datorita incendiilor si cutremurelor prin care a trecut. . El poarta inca urme de
gloante din timpul asediului curutilor, de la 1704-1706. Turnul Cositorarilor este legat de Turnul
Tabacarilor prin Galeria Arcasilor din care se apara partea de S-V a orasului.
Turnul Tabacarilor
Se afla pe latura de S-E a zidului cetatii. Este atat de modest incat nici nu pare a fi fost turn de
aparare. Forma si pozitia retrasa in spatele zidului il recomanda ca un turn foarte vechi, din
secolele XIII-XIV.
Monumente, puncte turistice
Casa lui Vlad Dracul
Este situata vis-a-vis de Casa Venetiana si este considerata a fi o cladire foarte veche, datata
aproximativ in secolele XIV-XV. In aceasta cladire se presupune ca s-a stabilit intre anii 1431-
1435, principele Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti. Vlad Dracul
este tatal lui Vlad Tepes despre care la randul lui se presupune ca s-a nascut in 1431. Prin
asocierea anului nasterii lui Vlad Tepes cu prezenta tatalui sau in acelasi an la Sighisoara, se
presupune ca locul nasterii lui Vlad Tepes este acest burg medieval. Insa, acest lucru nu este
dovedit din puinct de vedere istoric. Vlad Dracul a infiintat la Sighisoara o monetarie unde se
batea moneda care a circulat mai intai in Transilvania, si apoi in Tara Romaneasca. Astazi, Casa
Vlad Dracul adaposteste un restaurant in stil medieval. Casa, in trecut locuinta oficiala, a
apartinut primarului sau judelui regal al cetatii.
Biserica din Deal
Biserica din Deal, care este singura biserica evanghelica cu cripta veche din Transilvania, in
zidurile careia se afla 60 de morminte. Este unul din cele mai valoroase monumente arhitectonice
ale cetatii si este considerat unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din tara noastra.
Dealul pe care se afla biserica constituia un punct de refugiu pe care, probabil, localnicii l-au
intarit pentru caz de pericol. Constructia acestei biserici a inceput in anul 1345 si continuat cu
intermitente pana in 1525. In biserica se mai afla o colectie de altare, aduse din Germania, si o
colectie de lazi de zestre. De asemenea, pe peretii Bisericii se afla o fresca, din 1380, care
infatiseaza Sfanta Treime ca o persoana cu trei chipuri.
Casa cu Cerb
Este situata in centrul Cetatii medievale. Denumirea se datoreaza picturii murale exterioare,
reprezentat de un cerb de marime naturala, cu capul si trofeul montate pe zid. Este una dintre
cele mai vechi cladiri din Cetate si cea mai interesanta din punct de vedere architectonic. Etajul
si mansarda au fost construite in secolele XVII-XVIII. In decursul timpului a suferit numeroase
si profunde schimbari, de la locuinta rudimentara din lemn (sec. XIII) la forma complexa
definitivata in sec XVII si pastrata pana astazi. In tot acest timp, Casa cu Cerb a avut destinatia
de locuinta. A fost locuita de persoane cu Inalte functii administrative, judecatoresti sau
clerical/bisericesti. Forma robusta impreuna cu forma ferestrelor dau Casei cu Cerb o nota
aparte, fiind una din cele mai frumoase cladiri ale cetatii. Intre anii 1997-2001 a fost complet
restaurata. In prezent cladirea functioneaza ca centru cultural, hotel si restaurant.
Scara acoperita
Mai poarta denumirea de Scara Scolarilor. A fost conceputa pentru a facilita drumul elevilor
spre Scoala din Deal pe perioada iernii. A fost construita in anul 1662 si era alcatuita din 300 de
trepte protejate de un acoperis. In urma modificarilor din 1849 au ramas doar 175 de trepte.
Casa Venetiana
Casa Venetiana dateaza din secolul al XVI-lea si are o structura simpla, pe doua etaje.
Denumirea acesteia se datoreaza ferestrelor duble a caror ancadramente de forma trilobata imita
goticul venetian, asa cum apare acesta in toata splendoarea sa la Palatul Dogilor din Venetia.
Ferestrele nu sunt cele originale, acestea fiind adaugate fatadei abia in secolul al XIX-lea. De
altfel, intreaga forma a constructiei este datorata refacerilor efectuate atunci. Cele trei deschideri
in arc frant ale usilor sunt specifice unui stil gotic mai simplu si mai moderat. Fatada principala
este marcata de scara exterioara care asigura accesul la primul nivel. Casa Venetiana mai este
cunoscuta si sub denumirea de Casa Mann, aici fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a
carui piatra funerara se afla in Biserica din Deal . Prin aspectul sau exterior, Casa Venetiana
reprezinta o pata de culoare in ambianta Cetatii Sighisoarei. In prezent, in cladire se afla sediul
Forumului German.
Catedrala Ortodoxa
Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Catedrala a fost construita intre anii
1934-1937. A fost ridicata dupa planurile arhitecului D. Petrescu in stil neo-romanesc. Turnul
clopotnita se afla pe latura de vest a edificiului. Lungimea totala a catedralei este de 45 metri, iar
inaltimea turnului clopotnita este tot de 45 metri. Pictura a fost executata de pictorul Anastasie
Damian.
Muzeul de Istorie
Muzeul de Istorie din Sighisoara isi are principalul sediu in Turnul cu Ceas, pe care dimensiunile
si pozitionarea sa il fac cel mai important turn al intregii fortificatii acesta l-a avut. A fost ridicat
in secolul al XIV-lea pentru a strajui intrarea principala in incinta cetatii si pentru a gazdui Sfatul
orasului. La sfarsitul secolului al XIX-lea, cand si-a pierdut rolul strategic si a devenit impropriu
adapostirii unei institutii administrative moderne, a fost ales ca sediu al muzeului.
Nasterea muzeului sighisorean, in 1899, se leaga de numele lui Josef Bacon (1857-1941). Medic
de profesie, dar si pasionat colectionar, acesta a fost initiatorul si primul custode al muzeului care
purta numele de Alt Schassburg (Sighisoara veche). Printre colaboratorii lui Josef Bacon s-au
aflat Karl Seraphin, Betty Schuller, Friederich Meltzer, Julius Hollitzer, Julius Misselbacher
(1903-1963), care a avut o importanta contributie la cunoasterea si sistematizarea stiintifica a
primelor colectii ale muzeului. Lui Julius Misselbacher i se datoreaza si realizarea machetei
Cetatii Sighisoara. Aceasta prezinta cetatea la anul 1735. O importanta implicare in dezvoltarea
tinerei institutii muzeale a avut-o, incepand cu anul 1904, Asociatia Sebastian Hann din
Sighisoara, o asociatie culturala a sasilor transilvaneni. Pe parcursul secolului XX, nucleul
muzeal de baza s-a imbogatit treptat cu alte piese de arheologie, obiecte ce ilustreaza activitatile
breslelor, mobilier, textile, icoane pe lemn si sticla din fostul judet Tarnava Mare, acestea
provenind din colectia Gheorghe Cernea (1898-1965). Structura muzeului cuprinde salile
tematice (arheologie, etnografie, farmacie, mestesuguri, ceramica, mobilier, orologerie etc.) din
Turnul cu Ceas, Sectiunea de Arme, care ocupa parterul uneia dintre casele din Piata Centrala, si
Camera de Tortura, amenajata in fosta incapere a inchisorii, care se afla in peretele celui de-al
doilea gang de trecere pe sub amintitul turn.
Primul nivel al Turnului cu Ceas este ocupat de Sala de Arheologie. Aici este expusa ceramica
cu decor incizat si motive spiralo-solare apartinand culturii Sighisoara-Wietenberg (2200-1500
i.Hr.) din epoca bronzului mijlociu, descoperiri apartinand civilizatiei dace, exponate din
perioada romana, obiecte din perioada migratiilor: secolele III-V si VI-VII d.Hr., vase de
ceramica din Cultura Plaiurilor Transilvane (secolele VIII-X). Tot la primul nivel este amenajata
o mica expozitie in memoria lui Josef Bacon, cel care a pus bazele muzeului.
Urcand cateva trepte se ajunge intr-o mica salita cu mobilier taranesc din zona Tarnavei Mari, iar
apoi la expozitia de farmacie si instrumente medicale. Orasul Sighisoara are o traditie foarte
veche in aceste domenii, inca din Evul Mediu existand aici doua centre spitalicesti construite pe
langa biserici si aflate in afara incintei orasului. Prima atestare documentara a unui spital s-a
facut in anul 1461. Existenta spitalelor a determinat si aparitia farmaciilor. Obiectele
farmaceutice din expozitia muzeului provin de la farmacia La Vulturul (1720) si cuprind
recipiente din lemn (secolul XVII-XVIII), portelan si sticla (secolul XVIII). Sala de la al treilea
nivel al turnului adaposteste expozitia de mobilier din diferite perioade istorice. Piesele expuse,
adevarate opere de arta, ofera o imagine a influentelor curentelor artistice asupra modului de
decorare a mobilei. Expozitia cuprinde masa de secol XVI, refacuta in 1780, bufetul si lada de
zestre din secolul al XVII, dulapul masiv cu forme baroce, masuta in stil roccoco si comoda in
stil biedermeier.
La etajul al patrulea, in impresionata sala care ofera un frumos exemplu de bolta gotica pe ogive,
se afla colectia care cuprinde unelte, insemne si produse ale breslelor mestesugaresti din
Sighisoara. Mai sus cu un etaj sunt etalate piese de ceramica saseasca din Transilvania, iar la
ultimul nivel al turnului, pe langa mecanismul ceasului cu figurine, sunt expuse cateva
exemplare de orologii din diferite perioade.
Camera de Tortura de sub turn impresioneaza prin veridicitatea sa. In fosta celula a inchisorii, o
sala mica si intunecata, se pot vedea cateva obiecte interesante: lanturile pentru maini si picioare
cu care erau incatusati cei condamnati, jugul de tortura, scara de tortura, piatra de 6 kg care
atarna de gatul celor acuzati de inselatorie si care erau legati la stalpul infamiei din Piata Cetatii.
A treia locatie a muzeului este Sala de Arme, si aceasta fiind in apropierea Turnului cu Ceas.
Colectia prezinta in cele patru sali evolutia armelor albe si de foc de-a lungul timpului. Inclusa in
patrimoniul UNESCO
Din 1999 Sighisoara a fost inclusa in patrimoniul UNESCO, fiind in acelasi timp si pe lista
monumentelor protejate a organizatiei Wolrd Heritage Cities alaturi de alte orase Europene ce
detin monumente de acest rang.
Festivalul de Arta Medievala
De 15 ani, vara, timp de trei zile se desfasoara aici Festivalul de Arta Medievala. In timpul
Festivalului de Arta Medievala, cei care circula pe strazile cetatii, artisti, vanzatori de suveniruri
ori chiar turisti, sunt imbracati, in general, cu vestminte ce amintesc de epoca feudala. In 2007,
autoritatile municipale au lansat campania S.O.S. Cetatea Sighisoara incercand sa sensibilizeze
guvernul asupra starii de degradare a monumentelor.