Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CivilizaTia Greaca Vol 1

CivilizaTia Greaca Vol 1

Ratings: (0)|Views: 208 |Likes:
Published by claudiuciucur

More info:

Published by: claudiuciucur on Dec 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/13/2012

pdf

text

original

 
CUVÎNT ÎNAINTECartea lui Francois Chamoux, Civilizaţia greacă în epocile arhaica şi clasică aapărut cu mai bine de două decenii în urma. De atunci a fost de mai multe oritipărita, iar Academia Franceză a dis-tins-o cu unul din premiile sale. Ea s-a impusca o lucrare clasică în vastul domeniu al antichităţilor greceşti, prin aceea că, intr-oaleasă formă literară, face cu erudiţie şi inspiraţie, cu pondere şi cu avînt, culuciditate şi căldura', portretul unei civilizaţii, al acelei civilizaţii căreia lumea deazi îi datorează deopotrivă categoriile gmdirii şi o bună parte a configuraţieispirituale.Acum pîţiva ani, în i981, Francois Chamoux n e-a dat şi a doua parte a bogateifresce a lumii elene: Civilizaţia elenistica, istoria şi realizările spiritului grec de laAlexandru cel Mare pînă la căderea Egiptului, ultimul regat elenistic, în stă-pînireaRomei.Editurii Meridiane este deci în măsură sa prezinte publicului românesc cele douălucrări ale distinsului savant francez, oferindu-i astfel o imagine completă asupraGreciei şi elenizării lumii antice p î na cînd acest elenism va deveni, în totalitatealui, parte integrantă şi integratoare a stapmirii romane. Aşa cum Chamoux însuşi precizează la începutul fiecăreia din cele două că'rţi ale sale, este imposibil ca unsingur om să scrie sau să fie infor-5 mat în amănunţime asupra tuturor cunoştinţelor  privitoare la Grecia miceniana, arhaica, clasică şl elenistica. Pentru aceasta existăenciclopedii, unele mai mult decît centenare, mereu aduse^ la zi, şi vaste bibliotecide specialitate. Cercetătorul cel mai bine intenţionat pierde însă deseori din vedere,în elanul specializării sale tot mai stricte, imaginea de ansamblu pentru precizareacăreia îşi rafinează necontenit eforturile. Este rostul unor astfel de cărţi să-i aducăaminte cărei cauze slujeşte, în ce chip şi cît de eficient. Publicului cultivat de ori-unde, asemenea lucrări, niciodată destule, îi propun numeroase teme de meditaţieasupra comportamentului indivizilor şi grupurilor sociale.Perioada elenistică este una dintre cele mai complexe şi hotărîtoare pentru destinulcivilizaţiei umane din bazinul mediteranean şi zonele învecinate. Istoria ei fiindcomplicata, iar informaţia de care dispunem vastă, este fireasca şi pluralitatea punctelor de vedere, a viziunilor de ansamblu.Lucrările traduse acum în româneşte încununează opera de o viaţă a lui FraaţoisChamoux, născut în 1915, profesor la Facultatea de litere din Nancy (1952—1960)şi apoi la cea clin Paris, unde predă în prezent literatura greacă, în afara unor studiişi materiale publicate, ca urmare a săpăturilor arheologice efectuate în Grecia şiLibia, în mari periodice de specialitate cum sînt Bulletin de correspondancehellenique, Revue de etitdes grecques şi Revue archeologique, Francois Chamouxeste cunoscut prin două monografii, prezentate anterior ca teze de doctorat: Cyrenesous la monarchie des Battiades, Paris, 1952, şi L'Attrige de Delpbes, lans 1955, precum şi printr-un album comentat, intitulat An grec, Paris-Lausanne, 1966.
 
Graţie valoni scrierilor sale, Francois Chamoux a devenit de curînd membru alInstitutului Franţei.Pentru lectura instructivă, atrăgătoare şi edificatoare ce i se oferă, sîntem convinşică publicul romanesc va considera fericită iniţiativa de a adaugă o amplă sinteză dereferinţă la seria celor despre marile civilizaţii ale antichităţii.MIHAI GRAMATOPOLPREFAŢA EDIŢIEI FRANCEZECivilizaţia greaca în epocile arhaică şi clasica de Francois Chamoux este cel de aldoilea volum al seriei „Mari civilizaţii", Inaugurata în chip strălucit de edituraArthaud prin publicarea Civilizaţiei romane a lui Pierre G rimai. Lucrările, facîn-du-şi reciproc pereche, îmbogăţesc ambele cunoştinţele noastre despre lumeaantică. Se remarcă însă de îndată o deosebire în modul conceperii şi tratăriisubiectelor. Destinul Romei şi al lumii romane a fost cuprins în ansamblu, într-osingura carte; aici studiul şi expunerea privesc, încend cu Micene, Greciavremurilor arhaice şi clasice. Creta nu figurează, iar lumea elenistică va formaobiectul unui nou studiu, unei a doua lucrări. E nevoie de o lămurire.Pînă acum se obişnuia a fi privite împreună civilizaţiile aşa-zise preelenice, cele aleCretei şi Micenei, care formează un fel de strălucită prefaţă a istoriei poporuluigrec. Ele se succed imediat în timp, iar Micene a primit în foarte mare măsurămoştenirea lumii cretane. Iată însă că o descoperire capitală, neîndoielnic cea maiimportanta din această jumătate de veac, a permis descifrarea scrierii miceniene,numită şi linearul B, care ne-a dezvăluit faptul că micenienii vorbeau un dialectgrecesc de tip arhaic şi că ei cunoşteau şi adorau marile divinităţi ale panteonuluielenic. în consecinţă, civilizaţia miceniană intra în chip netăgăduibil în cadrul lumiigreceşti. Singura Creta trebuie să ră'm'înă în afara lui căci, cu toate că silabarul ei eîncă nedescifrat, mu ne putem îndoi ca el transcrie o limbă negrecească, cretaniireprezentînd o populaţie mediteraneana ce merita pe drept cuvînt numele de preelenica. Studierea Cretei va figura deci în volumul acestei colecţii care va ficonsacrat protoistoriei Orientului Apropiat.Cît priveşte tăietura de la începutul epocii elenistice, ea îşi afla explicaţia în naturaevenimentelor şi realităţilor. Civilizaţia Romei, în ciuda întinderii ei în timpşi spaţiu, păstrează un profund şi faptic caracter unitar. Nu acelaşi lucru se în-tîmplâ şi cu civilizaţia greacă. Există în ea o tăietură foarte adîncă, ceacare însoţeşte cuceririle lui Alexandru. Cu acel prilej întreaga viaţă ele-nică setransformă sub ochii noştri. Micile cetăţi cu teritorii restrînse ale Greciei propriu-zise se vor afla de atunci înainte dominate de vaste state cu populaţii considerabile,cu mari bogăţii, preponderent orientale prin situarea şi caracterul lor. Poziţia,rolul individului, care fusese covîrşitor, fundamental în cadrul cetăţii greceşti, sediminuează, se şterge. Din cetăţean devine supus al statelor monarhice în caresuveranul concentrează în persoana sa toate puterile, toate drepturile, în acelaşi
 
timp se răstoarnă şi centrul de gravitate al religiei, cultul suveranului atragemulţimile într~o devoţiune cu totul străina mentalităţii vechii Grecii. Istoria şi-aschimbat deci cursul, iar lumea elenistică merita o cercetare aparte.Lucrarea de faţă urmează planul obişnuit al cărţilor acestei colecţii, cuprinzînd unexpozeu istoric, apoi o frescă a civilizaţiei însăşi, în fine un indice detaliat, un felde dicţionar lesnicios la consultare, precum şi tabele cronologice. Indicele şitabelele au fost elaborate cu ajutorul d-rei Viviane Regnot, membră a Şcoliifranceze de la Atena. O bogată ilustraţie însoţeşte expunerea.încă din primele pagini, Franşois Chamoux ne dezvăluie intenţia sa de a ofericititorului un fel de meditaţie asupra principalelor aspecte ale elenismului arhaic şiclasic, într-adevar, o lungă inti- 8mitate cu ţara şi poporul grec, o adîncă simpatie pentru civilizaţia de care atîtealegături ne apropie capătă expresie de-a lungul expunerii ale cărei sobrietate şieleganţă sînt pe deplin demne de lumea la care se referă. O vastă şi sigurăinformaţie literară, epigrafică şi arheologică, rezultat al cercetărilor şi descoperirilor  proprii, susţine şi alimentează întruna ţesătura lucrării, conferindu-i un caracter  bogat, precis şi concret. Aşa se explică ceea ce ne izbeşte cel mai mult aici:chipul în care, ca printr-un fel de firească necesitate, consideraţiile şi ideilegenerale iau naştere din cunoaşterea directă a locurilor, a persoanelor, a obiectelor.Din expunerea evenimentelor se degaimpresia Grecia, ţaextrem defărîrniţată, a fost teatrul unor războaie şi lupte neîncetate. Particularismul politic a produs dezordinea, slăbiciunea şi în cele din urmă aservirea. Adevărul este căgrecul a avut drept cadru fundamental de viaţă cadrul cetăţii; cetate cu populaţie şiteritoriu restrîns, care-i domină însă întreaga existenţă. El. lupta pentru ea, acolo-şicinsteşte zeii pe care şi-i simte aproape şi cu care întreţine un dialog zilnic, particind direct la gospodărirea şi conducerea ei. Astfel a ştiut grecul definească limpede raporturile dintre stat şi individ şi să propună ca ideal al oricăreivieţi politice armonia dintre cetăţeni întru respectarealegilor.Cu toate acestea, dincolo de frontierele cetăţilor, cu prea multă gelozie închiseunele faţă de altele, sentimentul solidarităţii a ştiut deseori ridice întregul popor grec împotriva invadatorului. Atare sentiment se întemeia pe comunitateade limbă şi de credinţe religioase. Dar, mai mult dedt oricare altele, poporul grec,notează pe buna dreptate Francois Chamoux, a avut nevoie de pro-pria-i literaturăşi artă pentru a deveni pe deplin conştient de sine. în aceste două domenii,înzestrări de excepţie şi necontenite reuşite au afirmat de timpuriu unitata luispirituală. Extremei frumuseţi a ţării, clarităţii luminii ei le-a corespuns stra-9lucirea creaţiilor spiritului şi a operelor de artă.Astfel se întregeşte sub ochii noştri tabloul viu pe care Francois Chamoux a ştiutsă-1 facă unuia dintre momentele istoriei umanităţii către care se îndreaptă cel mai

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Manea Florina liked this
durumarinica liked this
adinuzza liked this
nicoletusa liked this
harceagv liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->