Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
32Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Familia Lexicala Ro

Familia Lexicala Ro

Ratings: (0)|Views: 9,516|Likes:
Published by berny_rihi

More info:

Published by: berny_rihi on Dec 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/28/2013

pdf

text

original

 
l
FAMILIA LEXICALA
O definitie generala a familiei lexicale
 
este:
multimea cuvintelor derivate, cu un radicalcomun si inrudite semantic.
Partea a doua a definitiei este foarte importanta pentru ca elevii au tendinta sa grupezecuvintele in familii lexicale, doar dupa segmentul comun (radicalul sau radacina). Din cauzaaceasta, apar impreuna cuvinte ca: alb, albastru, albanez..., ignorandu-se faptul ca familialexicala cuprinde cuvinte inrudite ca sens.O familie lexicala contine cuvinte diferite ca valoare gramaticala, care pornesc de la uncuvant de baza.Cuvantul de baza se poate mentine sau nu cu forma intreaga, in paradigma familiei, adica se poate identifica intotdeauna cu radicalul/ cu radacina.Ex.:
actor – actoras; actoricesc; actorie 
Cand cuvantul de baza se trunchieaza de-a lungul derivarii, inseamna ca din el ramane doar un radical (radacina). Radicalul poate suferi mici alterari:
ţar
ã (
ţar-/ t
ãr-); scoala (scoal-/ scol-),dar nu va fi niciodata inlocuit. La radical se adauga afixele (prefixe si sufixe). Prefixele se alipesinaintea radicalului; sufixele in urma acestuia.Fiecare derivat in parte este un cuvant nou creat, a carui clasa morfologica (lexico
-
gramaticala) poate sa difere de clasa
 
cuvantului de baza.Pe parcursul derivarii, filiatia cuvintelor demonstreaza ca nu toate unitatile lexicale derivadirect din cuvantul de baza; unele deriva din derivate anterioare.Aici este un punct nevralgic al analizei in scoala.Sa analizam componenta a doua familii lexicale, pentru exemplificare: 
cruce
crucis < cruce +
suf. -
isincruci < in + cruciincrucit < incruci +
suf. -
(i)tincrucisa < in + crucis +
suf. -
aincrucisator < incrucisa +
suf. -
ator,
etc. 
scoala
scolar < scoala +
suf. -
arscolarime < scolar +
suf. -
imescolaresc < scolar +
suf. -
escscolarita < scolar +
suf. -
ita
In familia lexicala a cuvantului
scoala
intra si imprumuturile neologice analizabile,
scolariza,
si
scolaritate. 
Familia lexicala cuprinde si cuvinte compuse care contin cuvantul de baza al familieirespective.Astfel,
cal-de-mare
intra in familia lexicala a cuvantului
cal
precum si in cea a cuvantului
mare
. In schimb, nu va intra
calare
care va fi cuvntul de baza al altei familii:
calari, calarie,calarime, calaresc, calaras.
Sunt excluse din familia lexicala si expresiile.
 
Familia lexicala mai selecteaza si cuvinte care isi schimba valoarea morfologica (
frumos
=adj.;
frumos
= adv.). Deci, aceste cuvinte intra in familie de doua ori: ca adjectiv si ca adverb.
DERIVAREA CU PREFIXE
De regula, prefixele nu schimba clsa morfologica a cuvintelor pe care le creaza:
sters-nesters; face - desface.
O greseala tipica in scoala este decelarea prefixului
*im
-, la cuvintele unde prefixul
in
- asuferit o modificare fonetica. Analiza corecta a acestor cuvinte este: 
imbarbata < in + barbat +
suf. -
a
 
imbelsugat < in + belsuga +
suf. -
(a)timpaciui < in + pace +
suf. -
uiimblanzi < in + bland +
suf. -
i 
Dictionarul explicativ vine in sprijinul oricarui elev care vrea sa se lamureasca in aceasta problema.Acest dictionar arata formarea fiecarui derivat si originea cuvintelor imprumutate.Prefixe mai productive in limba romana actuala sunt:
con-, des-, in-, ras-, ne-, re-,
etc.O problema aparte o constitue
elementele de compunere,
cu forma fixa; care se adauga infata unor cuvinte pentru a forma cuvinte noi.In DEX sunt inventariate numeroase
elemente de compunere,
dupa cum urmeaza: 
anti-
(contra):
antitetanos, antirabic, antigripal.inter-
(intre):
interbelic, interastral, interlocutor.lacto-
(cu lapte):
lactoferment, lactovegetarian, lactofiltru.logo-
(cuvant, vorba):
logoped.macro-
(mare):
macrobiotica, macrocosm, macrostructura.micro-
(mic):
microamper, microscop.mecano-
(mecanic):
mecanochimicmoto-
(pus in miscare cu ajutorul unui motor):
motoblindat, motocicleta...moldo-
(moldovean):
moldovalah.multi-
(pluralitate):
multiform, multiblindat.neo-
(nou, recent):
neoclasic, neoclasicism, neoromantic.non-
(nu):
nonconformist, nonfigurativ.orto-
(conform cu, drept):
ortocentric, ortografie, ortodiagonala.para 1-
(foarte tare):
paraleu.para 2-
(contra):
parafoc, parafulger, parasunet.peri-
(in jurul) :
periarterita, pericord, pericarpatic.pan-
(tot, intreg):
panteism, panaceu, paneuropean.paleo-
(vechi):
paleoclima, paleocristin.pluri-
(mai multi):
pluriflor, pluriform.
 
plus-
(mai mult):
plusdezvoltare, plusvaloare.post-
(dupa, ulterior):
postfata, postdata, postmeridian.port-
(purtator de):
portchei, portochelari...pre-
(inainte, anterior):
preadolescent, premergator.pro-
(pentru):
profeminist, prodemocratic, promonarhist.proto-
(primul):
protoistoric.pseudo-
(fals):
pseudoartist, pseudoprefix.radio-
(referirea unei marimi la radiatia electromagnetica):
radioastronomie.ras-
(intensificare):
rasfierbe, rascroi.reo
-(curgator):
reospalator.stra 1-
(vechi):
strabun, stranepot...stra 2-
(foarte):
strafund, strafulgera.sub-
(pozitia inferioara a unui obiect fata de altul):
subacvatic, subansamblu.super-
(peste):
supercotrol, superarbitru.supra-
(deasupra, peste):
supraabundent, supraaglomerat.semi-
(jumatate):
semivocala, semidoct, semizeu.silvo-
(despre padure):
silvomecanizare, silvotundra.simili-
(asemanator):
similigravura.tehno-
(in legatura cu tehnica):
tehnoredactare, tehnoredactor.tele-
(la distanta; de departe):
telebusola, telefotografie.termo-
(caldura):
termoacustica.trans-
(dincolo):
transcarpatic, transparea, trassiberian.tri-
(trei):
trident, tricromatic.tus-
(toti):
tustrei; tustrele. 
Multe din aceste elemente de compunere sunt la origine (greaca, latina) cuvinte de sinestatatoare.
 
DERIVAREA CU SUFIXE
Limba romana este de tip derivativ. Procedeul imbogatirii vocabularului prin derivare cusufixe
este foarte productiv.
Sufixele confera derivatelor un anumit sens lexical de:(1)
diminutive – 
substantive, adjective, adverbe al caror inteles sugereaza micsorareaobiectului/ insusirii obiectului/ actiunii; diminutivele pot avea inteles intensiv, superlativ, afectiv. 
-el
(baiet
el
);
-ea
(ramur 
ea
);
-ica
(baiet
ica
, subtir 
ica
);
-ioara
(inim
ioara
);
-cioara
(cas
cioara
);
-ita
(fet
ita
);
-as
(flutur 
as
);
-ulet
(urs
ulet
);
-us
(vitel
us
);
-isor
(incet
isor
);
etc. 
(2)
augmentative
substantive, adjective al caror inteles sugereaza marirea obiectului,insusirii obiectului: 
-an
(baiet
an
);
-andru
(catel
andru
);
-oi
(cas
oi
).

Activity (32)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Alexe Corina liked this
Alina Caruntu liked this
Myky DudixEhh liked this
Anca Oltean liked this
Catalin Olaru liked this
Letitia Craciun liked this
Anca Mariana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->