CAPITOLUL 4

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETRII APLICATE

4.1.Cercetarea pedagogica - notiuni generale

O cercetare educationala presupune, deci, realizarea de demersuri stiintifice de studiere a
faptelor pedagogice, respectiv intreprinderea de actiuni specifice in legatura cu toate
componentele fenomenului educational: curriculum, educatori, educati, mediu educativ, activitati
instructiv-educative, auxiliare etc.
Practic, obiectivul specific al unei cercetari pedagogice este ca, pe baza datelor empirice
despre realitatea educationala, sa formulam inferente descriptive (deductii bazate pe acumulare
de fapte si informatii) si explicative/ cauzale (utilizarea datelor disponibile pentru cunoasterea
altor fenomene, neobservabile, cunoasterea cauzelor si a mecanismelor cauzale, prin
valorificarea datelor colectate).
Asadar, cercetarea pedagogica reprezinta un proces critic, dinamic si continuu de
cunoastere, in care formulam intrebari sistematice in legatura cu componentele si variabilele
fenomenului educational si in care incercam sa raspundem la aceste intrebari.
Orice incercare de caracterizare a cercetarii pedagogice ar trebui sa aiba drept
punct de plecare obiectul de studiu si cercetare, respectiv fenomenul educational, care asa
cum am mai aratat, este multidimensional si multideterminat. Natura, complexitatea
si dimensiunile acestui fenomen, confera cercetarii pedagogice anumite caracteristici si
chiar note de specificitate, in comparative cu cercetarile realizate in alte domenii ale cunoasterii.
( Bocos,M.,2003,pp.96.)
In societatea actuala are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile sociale sa tina
pasul cu evolutia societatii ai implicit a educatiei.
Suntem in era informationala pe care unii cu greu o accepta, se integreaza in ea.Azi in
invatamant au loc transformari rapide pornind de la crearea mediului de invatare, care poate
eficientiza tehnici de invatare si de munca intelectuala sau le poate bloca.
A-ti cunoaste limba, a fi capabil sa te exprimi corect si precis ceea
ce gandesti, simti, folosind cuvintele vocabularului, inseamna a da dovada unei bune educatii
si nu in ultimul rand de a da dovada de respect pentru propria-ti limba si propria persoana.
Rolul principal in pastrarea si cultivarea limbii ii revine scolii. Dascalii au datoria de
a gasi cele mai adecvate metode pentru a facilita insusirea limbii romane literare de catre
generatiile tinere. Educatoarea, ii da copilului posibilitatea castigarii instrumentelor
de cunoastere a tuturor domeniilor culturii si stiintei, are sarcina de a lumina pe masura puterii ei
drumul spre insusirea, nuantarea si imbogatirea limbii materne. Prescolarii trebuie ajutati sa
inteleaga ca studiul permanent al limbii si literaturii romane este hotarator pentru intreaga
lor viata sociala.
Limba s-a nascut din necesitatea de a comunica, de a impartasii semenilor ideile despre
univers, de a transmite generatiilor urmatoare roadele cautarii, trecerea experientei in cuvant
necesitand efortul viu al actului comunicarii.
Strategiile didactice traditionale si cele moderne utilizate trebuie sa vizeze formarea
de competente, sa trezeasca motivatia, curiozitatea si interesul pentru studiu,sa asigure o invatare
activa si formativa. De aceea se impune corelarea metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice
cu formele de activitate, tinandu-se cont de particularitatile de varsta si individuale
ale prescolarilor, pentru a solicita gandirea, imaginatia, vointa, experienta, capacitatile de
comunicare ale acestora.
Lumea in care traim este intr-o continua schimbare si odata cu ea si educatia. Incet,
cu pasi mici, se trece de la invatamantul traditional,in care copilul are un rol predominant static,
la invatamantul modern , in care copilul are un rol foarte activ. Acest lucru m-a determinat sa-
mi aleg ca tema : ,,Rolul povestirii In dezvoltarea limbjului la copilul pre colar nivelul II .
In procesul instructiv-educativ limbajul reprezinta un mijloc de comunicare, dar si un
mijloc de cunoastere, deoarece prin intermediul lui, se transmit cunostinte si se largeste orizontul
copiilor cu noi reprezentari. Prin limbaj copilul transmite propriile sale nevoi, cerinte, elaboreaza
si comunica propriile ganduri, isi manifesta bucuriile si supararile si ii organizeaza
activitatile sale. Cu cat isi insuseste mai bine vorbirea, cu atat copilul poate fi educat mai usor.
Acesta este inca un motiv care a contribuit la alegerea temei pentru lucrarea de fata in care
prezint utilizarea intensa a povestirilor,lecturilor si memorizarilor in insusirea cat mai usoara,
placuta si atractiva a limbajului la copiii de varsta prescolara.

4.2.Obiectivele si metodologia cercetarii

a)Obiectivele cercetarii:

determinarea nivelului de pregatire a prescolarilor implicati in cercetare;
utilizarea unor metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva a nivelului
de pregatire a prescolarilor;
Inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de prescolari la
testul initial, la testele formative si la testul final ;
Imbinarea metodelor traditionale cu cele moderne care sa conduca la schimbari vizibile
in vocabularul activ al prescolarilor;
analiza relatiei dintre rezultatele obtinute si invatarea prin cooperare
interpretarea calitativa si cantitativa a rezultatelor prescolarilor la testele administrate;
cuantificarea si masurarea gradului de implicare a celor doi componenti ai
binomului educational:copil-educator,in derularea activitatii didactice.

b)Metodele folosite in cercetare:
In cadrul cercetarii am folosit metode de culegere si metode de prelucrare a
datelor,dupa cum urmeaza: observatia, anamneza, studiul documentelor personale, teste de
verificarea limbajului, experimentul, teste de verificare a limbajului.
Observatia: a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atat in
activitatile liber-alese, in care copilul se manifesta spontan si liber, mai aproape de ceea ce este
mai putin controlat, cat si in cadrul activitatilor comune desfasurate cu intreaga
grupa de prescolari sub indrumarea directa a educatoarei.
Anamneza: a vizat culegerea de informatii despre datele personale, situatia familiala, atmosfera
si climatul educativ in familie, conditii de locuit, date medicale, personalitatea, stilul de munca,
conduita la lectii, limbajul copiilor.
Studiul documentelor personale: a fost menit sa completeze datele obtinute din
primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. Pe baza
studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala a
acestora, starea de sanatate, despre relatiile care exista in familie si despre nivelul cultural al
parintilor.
Experimentul: a constat in masurarea efectului produs ca urmare a introducerii factorilor
experimentali- utilizarea metodelor active si interactive la grupa.
Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici:tehnica grupului, pe care
se experimenteaza, tehnica grupelor paralele (experimentala si de control) , avand
aproximativ acelasi nivel de cunostinte, acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din
punct de vedere al varstei.
Teste de verificare a limbajului: aceasta metoda am folosit-o atat in faza pre-
experimentala cat si in faza post-experimentala. Rezultatele acestora oferindu-mi posibilitatea de
a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii si imbogatirii limbajului.
Metoda experimentului (metoda de interventie): aceasta metoda are scopul de a schimba
realitatea educationala prin introducerea unei modificari in desfasurarea procesului instructiv-
educativ ai constatarea efectelor acestora.



4.3. Sistemul de variabile si ipoteza cercetarii

Ipoteza cercetarii:
Utilizarea concomitenta a metodelor traditionale cu cele moderne active si interactive conduce
la obtinerea de modificari dezirabile in sensul dezvoltarii, educarii, imbogatirii, activizarii si
nuantarii vocabularului prescolarilor.
a)Variabila independenta a experimentului:
Metodele traditionale( povestirea, conversatia, explicatia) si cele active si intreactive de grup
(explozia stelara, diagrama Venn, cubul , piramida, diamantul)
b)Variabila dependenta aexperimentului :
nivelul capacitatilor cognitiv-intelectuale ale prescolarilor,gradul de implicare al subiectilor In
activitate

4.4. Esantionul de continut

Pentru a studia efectele produse de introducerea variabilei independente am decis
imbinarea metodelor traditionale cu cele moderne, active si interactive, pentru
dezvoltarea abilitatilor de comunicare in cadrul prescolarilor de grupa mica.Pe parcursul
semestrului II din anul scolar 2013-2014 am desfasurat un optional de literatura pentru copii la
cele doua grupe. (vezi Anexea 4 Si Anexa 5).
b)ESantionul de participanti:
Am utilizat tehnica esantioanelor paralele/echivalente in care se include
un esantion de control-un esantion cu nivel comparabil cu cel al esantionului experimental, cat
mai asemanator cu acesta; la esantionul de control maniera de lucru va fi obisnuita, neinfluentata
de variabila independenta manipulata la esantionul experimental. Se urmareste, pe de o
parte, variatia variabilei dependente in functie de variabila
independenta (la esantionul experimental) si, pe de alta parte, variatia variabilei dependente
in conditiile in care nu intervine variabila independenta (la esantionul de control).

4.5.Locul, perioada si etapele cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita cu Program Normal AXIA Craiova, unde imi
desfasor activitatea ca educatoare .
Perioada cercetarii :Semestrul II al anului scolar 2010-2011.
In vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate, am cuprins
in cercetare un numar de 26 de copii cu varste cuprinse intre 3-4 ani care au frecventat in anul
scolar 2013-2014 gradinita. Cei 26 de copii supusi investigarii noastre sunt din grupa mica.
Prima grupa, numita Grupa A (grupa de control), este formata din 14 de copii cu varste
cuprinse intre 3-4 ani din care 6 baieti si 8 fete (Figura nr. 1). Grupa B (grupa experimentala)
este formata este formata din 12 de copii cu varsta cuprinsa intre 3- 4 ani dina care 4 sunt baieti
si 8 fete. (Figura nr. 2)

Figura nr. 5. Distribuirea pe sexe a copiilor din gruta A(grupul de control)
Grupa Mica A
Baieti
Fete






Figura nr. 6. Distribuirea pe sexe a copiilor din grupa B (grupa experimentala)


In vederea desfasurarii cercetarii experimentale, am procedat astfel:
1.am verificat nivelul limbajului prescolarilor din celor doua grupe , prin aplicarea unui test de
evaluare initiala;
2. am desfasurat activitati de predare/consolidare folosind metode moderne pentru
educarea si dezvoltarea limbajului la prescolari;
3.am aplicat metode interactive la grupul experimental;
4.am aplicat o proba de evaluare finala pentru confirmarea ipotezei ,la ambele grupe, acestea au
avut aceeasi structura ca si probele de evaluare initala, dar cu un grad mai mare de dificultate.

Grupa Mica B
Baieti
Fete

4.6.Etapele cercetarii

A) Etapa preexperimentala , pre-testarea:
Aceasta etapa s-a derulat la inceputul semestrului II al anului scolar 2013-2014,in luna
februarie. Am ales esantionul de cercetare pe grupe. Dupa alegerea esantionului am
purtat discutii cu educatoarea de la grupa paralela pentru a primi date privind
numele si prenumele parintilor, copiilor implicati in investigare, domiciliul acestora si alte date
legate de evolutia fiecarui copil la grupa din punct de vedere educativ, de relatia dintre gradinita
si parinti.
Am aplicat apoi ,,Fisa psihopedagogica (vezi Anexa 1) tuturor copiilor implicati in
investigare, am inregistrat datele si am stabilit strategia desfasurarii experimentului.
Etapa urmatoare a fost aplicarea unei fise de evaluare initiala (vezi Anexa 2), ambelor
grupe, care a urmarit intelegerea unor povestiri de catre copiii implicati in cercetare, apeland la
diferite modalitati de redare a acestora si evidentierea vocabularului pe care acestia il utilizeaza.
Item de evaluare initiala: Pe comportamente
Comportament cognitiv:
C1-Povesteste in fraze scurte o intamplare din viata ta;
C2-Recunoaste personajul din imagine ;
Comportament verbal:
V1-Audiazacu atentie un text,redand ideile principale pe baza ilustratiilor;
V2-Alcatuieste propozitii despre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere gramatical;
V3-Retine si reproduce poezii scurte .
Comportament socio-afectiv:
S1-Participa activ la diferite activitati ale grupului,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea
materialului distributiv,cere sau ofera ajutor colegilor;
S2-Accepta si respecta regulile stabilite pentru grupul de copii;
S3-Coopereaza in lucrul pe echipe.
MATRICEA INSTRUMENTELOR PENTRU EVALUARE INITIALA



Categoria de
activitate
Obiective I temi I nstrumente de
evaluare
Educarea
limbajului-
Comportament
verbal
O1-Receptarea
continutului unui
text,demonstrand
intelegerea lui.
O2-Alcatuieste
propozitii corecte
din punct de
vedere gramatical
V1-Audiazacu atentie un text,redand
ideile principale pe baza ilustratiilor;
V2-Alcatuieste propozitii despre
obiectul din imagine,corecte din
punct de vedere gramatical;
V3-Retine si reproduce poezii scurte
.
Observarea
comportamentului
Analiza
raspunsurilor
Educarea
limbajului-
Comportament
socio-afectiv
O3-Cunoasterea
responsabilitatulor
in microgrupul din
carea face
parte,respectarea
reguluilor grupului
in jocurile sau
activitatile
commune.
S1-Participa activ la
diferite activitati ale grupului,accepta
si ofera sprijin,ajuta la strangerea
materialului distributiv,cere
sau ofera ajutor colegilor;
S2-Accepta si respecta regulile
stabilite pentru grupul de copii;
S3-Coopereaza in lucrul pe echipe.

Observarea
comportamentului
In toate tilurile de
activitati
DESCRIPTORI DE PERFORMANTA
Ob. CAPACITATEA CAPACITATEA CAPACITATEA
O1 Audiaza cu atentie un
text,redand ideile pe baza
ilustratiilor
Audiaza cu atentie un
text,redand ideile pe baza
ilustratiilor cu usoare ezitari.
Audiaza cu atentie un
text,redand ideile pe baza
ilustratiilor cu sprijin din
partea educatoarei.
O2 Alcatuieste propozitii desp
re obiectul din
imagine,corecte din punct
de vedere gramatical;

Alcatuieste propozitii despre
obiectul din imagine,corecte
din punct de vedere
grammatical cu usoare
ezitari.

Alcatuieste propozitii despre
obiectul din imagine,corecte
din punct de vedere
grammatical cu sprijin din
partea educatoarei.

O3 Retine si reproduce poezii
scurte .
Retine si reproduce poezii
scurte cu usoare ezitari.
Retine si reproduce poezii
scurte cu sprijin din partea
educatoarei.
O4 Participa activ la
diferite activitati ale grupul
ui,accepta si ofera
sprijin,ajuta la strangerea
materialului
distributiv,cere
sau ofera ajutor colegilor;
Participa activ la
diferite activitati ale grupului
,accepta si ofera
sprijin,ajuta la strangerea
materialului distributiv,cere
sau ofera ajutor colegilor cu
usoare ezitari.
Participa activ la
diferite activitati ale grupului
,accepta si ofera
sprijin,ajuta la strangerea
materialului distributiv,cere
sau ofera ajutor colegilor cu
sprijin din partea
educatoarei.
O5 Accepta si
respecta regulile stabilite
pentru grupul de copii;
Accepta si respecta regulile
stabilite pentru grupul de
copii cu usoare ezitari.
Accepta si respecta regulile
stabilite pentru grupul de
copii cu sprijin din partea
educatoarei.
O6 Coopereaza in lucrul pe
echipe.
Coopereaza in lucrul pe
echipe cu usoare ezitari.
Coopereaza in lucrul pe
echipe cu sprijin din partea
educatoarei.
Matricea comportamentului cognitiv si verbal (grupa experimentala):
Gradatii obtinute:-foarte bin-2p (FB-comportament atins)
-bun-1p (B-comportament In dezvoltare)
-slab -0p (S-comportament In dezvoltare)
Numele si
prenumele
C1 C2 V1 V2
V3
Calificativ
S1 1p=B 2p=FB 2p=FB 1p=B 2p=FB FB
S2 0p=S 1p=B 0p=S 0p=S 1p=B S
S3 1p=B 1p=B 1p=B 0p=S 1p=B B
S4 0p=S 1p=B 0p=S 0p=S 1p=B S
S5 1p=B 2p=FB 1p=B 0p=S 2p=FB B
S6 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S7 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S8 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S9 1p=B 1p=B 0p=S 1p=B 1p=B B
S10 2p=FB 2p=FB 2p=Fb 2p=FB 1p=B FB
S11 2p=FB 1p=B 1p=B 2p=FB 2p=FB B
S12 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S13 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S14 1p=B 2p=FB 1p=B 2p=FB 0p=S B
Procentaj
Item

FB-56%
B-28%
S-16%
FB-56%
B-44%

FB-52%
B-32%
S-16%
FB-56%
B-44%

FB-44%
B-28%
S-28%
FB-52%
B-36%
S-12%

Matricea comportamentului cognitiv si verbal - grupa de control:
Gradatii obtinute:
-FB=foarte bine-comportament atins;
-B=bine-comportament In dezvoltare;
-S=slab-comportament In dezvoltare.

Numele si
prenumele
C1

C2

V1

V2

V3 Calificativ



S1 1p=B 2p=FB 2p=FB 1p=B 1p=B FB

S2 2p=FB 1p=B 2p=FB 1p=B 1p=B FB

S3 2p=FB 2p=FB 2p=FB 1p=B 1p=B FB

S4 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB

S5 1p=B 2p=FB 1p=B 0p=S 0p=S B

S6 2p=FB 1p=B 2p=FB 1p=B 1p=B FB

S7 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB

S8 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB

S9 1p=B 0p=S 0p=S 0p=S 0p=S S

S10 0p=S 0p=S 1p=B 0p=S 0p=S S

S11 2p=FB 1p=B 1p=B 2p=FB 2p=FB B

S12 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB
2p=FB
FB

Procentaj
Item

FB-50%
B-27%
S-23%
FB-46%
B-35%
S-19%
FB-50%
B-31%
S-19%
FB-38%
B-39%
S-23%
FB-38%
B-39%
S-23%
FB-50%
B-31%
S-19%

Matricea comportamentului socio-afectiv (grupa experimentalA):
Gradatii obtinute:
-FB=foarte bine-comportamentatins;
-B=bine-comportament in dezvoltare;
-S=slab-comportament in dezvoltare.

SUBIECTUL/
COPILUL
S1

S2

S3

Gradatia
obtinuta
S1 1p=B 2p=FB 1p=B B
S2 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S3 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S4 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S5 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S6 1p=B 2p=FB 1p=B B
S7 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S8 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S9 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S10 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S11 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S12 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S13 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S14 1p=B 2p=FB 2p=FB FB

Fb-78.6%
B-21.4%
Fb-100%
B-0
Fb-85.7%
B-14.3%
Fb-85.7
B-14.3
Matricea comportamentului socio-afectiv (grupa de control):
Gradatii obtinute:
-FB=foarte bine-comportament atins;
-B=bine-comportament In dezvoltare;
-S=slab-comportament In dezvoltare.
SUBIECTUL/ S1 S2 S3 Gradatia
COPILUL obtinuta
S1 1p=B 2p=FB 1p=B B
S2 1p=B 1p=B 1p=B B
S3 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S4 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S5 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S6 1p=B 1p=B 1p=B B
S7 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S8 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB
S9 1p=B 1p=B 1p=FB B
S10 1p=B 1p=B 1p=B B
S11 1p=B 2p=FB 1p=B B
S12 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB

Fb-50%
B-50%
Fb-66.66%
B-33.33%
Fb-58.33%
B-41.66%
Fb-50%
B-50%

B) Etapa experimentala-testarea
In urma inregistrarii, monitorizarii si compararii rezultatelor obtinutedin fisa de
evaluare initiala aplicata, am propus pentru cresterea capacitatii copiilor de a
selecta informatii, de a comunica idei si a deprinde mai usor comportamente necesare in viata si
deopotriva de a-i motiva mai mult in implicarea activitatilor desfasurate la grupa, aplicarea unor
metode interactive de grup in cadrul otionalului de literature pentru copii la grupa experimentala.
Pe parcursul cercetarii, activitatile di cadrul optionalului s-au desfaSurat folosindu-se
metode interactive ca: ,,Explozia stelara, ,,Palariutele ganditoare, ,,Diagrama Venn, ,,Metoda
piramidei,etc. (vezi Anexa 4,5,6)
Pe parcursul etapei experimentale, s-au realizat probe de evaluare si teste formative
de cunostinte identice pentru esantionul experimental si cel de control.
S-au urmarit verificarea gradului de asimilare a cunostintelor, stabilirea valorilor
variabilelor dependente si adoptarea unor masuri ameliorative.
C) Etapa post - experimentala :
Este etapa in care am inregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de
subiecti, grupa experimentala si grupa de control.
La sfarsitul semestrului II am aplicat testul de evaluare finala celor doua grupe de
prescolari pentru a confirma sau infirma ipoteza experimentului.Testul de evaluare finala (vezi
Anexa 3) a avut gradul de dificiltate mai complex , fata de testul initial.Ambele grupe au avut
sarcinile de rezolvare comune .
Pe parcursul cercetarii au fost aplicate si alte teste formative pentru a vedea daca
metodele interactive aplicate la grupa experimentala au efectul dorit. S-a constat o imbunatatire a
nivelului de pregatire a prescolarilor implicati in cercetare.

OPTIONAL LITERATURA PENTRU COPII: Evalure finala
,,Recunoaste personajul ! -joc exercitiu
Nivel de performanta Descriptori de performanta Punctaj
Mximal-4 sarcini 1-Povesteste o intamplare din
viata ta.
2-Recunoaste personajul.
3-Incadreaza personajul ca
fiind bun sau rau.
4-Denumeste povestea din
care face parte
5

5
5

5

Mediu-3 sarcini Rezolva corect 3 sarcini din
cele enumerate la nivelul
maximal.
3
Minimal-2 sarcini Rezolva corect 2 sarcini din
cele enumerate la nivelul
maximal.
2

REZULTATE EVALUARE FINALA cele doua grupe
NIVEL GRUPA EXPERIMENTALA GRUPA DE CONTROL
MAXIMAL 10 FB 7FB
MEDIU 2 B 4B
MINIMAL 2S 1S
PROCENTAJ-FB 71,4% 58.33%
PROCENTAJ-B 14,3% 33.33%
PROCENTAJ-S 14,3% 8.33%


4.7.Prelucrarea statistica si interpretarea rezultatelor obtinute

Datele obtinute prin aplicarea diferitelor metode de cercetare se prezinta sub forma
cantitativa, numerica, astfel incat se preteaza la prelucrari statistice. Intr-o prima
etapa, am facut o prelucrare sumativa, respectiv am analizat, ordonat, grupat,
clasificat, si sistematizat datele obtinute dupa aplicarea fiecarui test. Am recurs la condensarea
acestor date in tabele si calcule de procentaje.
Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor cu ajutorul modalitatilor inventariate mai
sus, le-am interpretat, in directia gasirii unor explicatii si a unor solutii de optimizare a activitatii
educationale.
Din fisa de caracterizare psihopedagogica s-a constatat ca preacolarii grupelor implicate
in cercetare au o stare de sanatate buna, neexistand nici un copil cu probleme deosebite.
Din raspunsurile, jocurile si comportamentul lor se observa ca au ca ocupatie
urmarirea programelor TV.
Majoritatea copiilor au relatii strAnse cu parintii lor povestindu-le acestora tot ce
se intampla pe parcursul unei zile in gradinita sau acasa.Aproape toti prefera sa se
joace alaturi de colegi sau prieteni, dand dovada casunt persoane sociabile, motiv pentru care
sunt veseli tot timpul, cu mici exceptii si nu sunt tristi decat in situatii speciale (cand sunt bolnavi
sau pedepsiti).
Dupa constatarile rezultate in urma aplicarii fisei psihopedagigice am
aplicat esantioanelor descrise un test initial (veziANEXA2).
Constatari privind comportamentul cognitiv pentru ambele grupe:
Majoritatea copiilor din cele doua grupe au un potential cognitiv bun, capacitati cognitive
bine dezvoltate, spirit de observatie, gandire logica, rapida, mai mult concret intuitiva, capacitate
flexibila de operare cu notiuni, ritm de invatare foarte bun.
Constatari privind comportamentul verbal :

Nivelul comportamentului cognitiv si verbal grupaexperimentala
0
10
20
30
40
50
60
C1 C2 V1 V2 V3 Calificativ
Fb
B
S

Fig.2.Matricea comportamentului cognitiv si verbal grupa de control :
Comportamentele verbale masurate au fost atinse In cea mai mare parte de
catre majoritatea copiilor, o proportie mai mica de copii au aceste comportamente
in dezvoltare.Acest lucru a fost constatat la ambele grupe implicate in cercetare.
Fig.3.Matricea comportamentului socio-afectiv -grupa experimentalA:

Fig.4.Matricea comportamentului socio-afectiv -grupa de control:
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
C1 C2 V1 V2 V3 Calificativ
Fb
B
S
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
S1 S2 S3 Gradatie
obtinuta
Fb
B

ConstatAri privind comportamentul socio-afectiv ( ambele grupe):

Este de apreciat faptul ca toti copiii manifesta initiativa intr-o mai mare sau mai mica
masura in executarea unor sarcini colective (distribuie materiale, pun masa, impart gentutele,
aduna jucariile, fac ordine) cu mici exceptii, remediabile in mare masura. Socializarea prin joc
este, in general, foarte buna, exceptiile identificate necesitand munca individuala, fiind
necesara colaborarea cu familia si o motivatie intrinseca.
Grupele in ansamblul lor, prezinta un comportament socio-afectiv bun si foarte bun, cu
unele individualizari si aspecte specifice, desi cativa copii au o personalitate foarte puternica,
incearca sa sfideze regulamentele si se sustrag de la indeplinirea acestora gasindu-
si alte preocupari mai importante pentru ei.
In urma interpretarii rezultatelor obtinute la aplicarea testului final la cele doua grupe
implicate in cercetare, se poate constata o diferenta intre cele doua grupe, in ceea ce
priveste folosirea unor expresii frumoase, exprimarea in propozitii, capacitatea de recunoastere a
unor personaje din povestile invatate, modul de exprimare a propriilor ganduri si impresii, gradul
de implicare a copiilor in activitatile propuse la grupa, astfel:
0
10
20
30
40
50
60
70
S1 S2 S3 Gradatie
obtinuta
Fb
B
La grupa experimentala, 71,4% din copii stiu si folosesc expresii frumoase in contexte
noi, iar la grupa de control, doar 58.33% din copii fac acest lucru; personajele din povestile
invatate au fost mult mai bine recunoscute de copiii de la grupa experimentala 93%, comparativ
cu cei de la grupa de control care au rezolvat sarcinile in proportie de 75% ; Modul in
care stiu sa-si exprime propriile ganduri, idei, impresii este mult mai deschis, mai elocvent,
in proportie de 87% la copiii din grupa experimentala si doar 55% la grupa de control, ceea ce
dovedeste ca, folosind metodele interactive de grup in cadrul activitatilor , se ajunge la o mai
mare deschidere din partea copiilor, o mai mare usurinta de a comunica, lucru constatat si in
urma interpretarii rezultatelor anterioare.Acelasi fapt evidentiaza si modul de implicare al
copiilor in activitati la grupa experimentala, copiii sunt mai activi, limbajul este mai bogat, sunt
mai interesati in aflarea noului din cadrul activitatilor de povestire decat grupa de control.

Fig.5.Rezultatele evaluArii finale, comparativ la cele doua grupe:




0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
D1 D2 D3
Grupa experimentala
Grupa de control
Concluzii si implicatii psihopedagogice

Cunoscandu-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarator in
formarea si dezvoltarea personalitatii copilului, in imbogatirea capacitatii acestuia de a intra
in relatie cu ceilalti copii si cu adultii, nde a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste si de a-
l stapani prin explorari, incercari, exercitii, experimente, in descoperirea de catre fiecare copil a
propriei identitati si in dobandirea deprinderilor de a invata, a fost necesara tratarea integrate a
problemelor.Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului, cultivarea aptitudinilor
lui creative.Activitatile integrate stimuleaza interesul copilului pentru cunoastere.
Datele inregistrate atat la probele initiale cat si la cele finale ne permit sa afirmam ca in
urma desfasurarii acestui experiment se confirma ipoteza formulata: prin utilizarea combinata a
metodelor traditionale si a celor moderne in cadrul activitatilor de povestire, vocabularul copiilor
se imbogateste mai mult .
Coroborand datele oferite de cercetare am constatat urmatoarele:
utilizarea unor strategii de predare-invatare prin combinarea metodelor
traditionale cu metode moderne asigura cresterea eficientei invatarii;
folosirea metodelor active si interactive, in cadrul activitatilor de povestire, duce
la educarea si dezvoltarea limbajului,faciliteaza atitudinea activa a prescolarului;
lucrul in echipa are efecte benefice,atat in planul invatarii cat si in planul
climatului psiho-social;
invatarea activ-participativa si invatarea interactiva pun amprenta pe stilul
de invatare al fiecarui prescolar.
Rezultatele superioare ale copiilor din grupa experimentala, sunt justificate prin aplicarea
la clasa a metodelor active si interactive de grup.Acestea ofera copilului posibilitatea sa
parcurga singur calea spre invatare.Aceast drum ,parcurs de copil devine cel mai
spectaculos exercitiu de interactiune dintre mintile copiilor care
ne bucura cand observam progrese de la o perioada la alta..Asa cum am mai amintit , metodele
moderne actioneaza asupra modului de gandire si de manifestare a copiilor.
Prezentate ca niste jocuri de invatare, de cooperare ,distractive, nu de concentrare,
metodele interactive, invata copiii sa rezolve probleme cu care seconfrunta, sa ia decizii in
grup si sa stinga conflictele aparute la aceasta varsta.
Situatiile de invatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta copiilor
gandirea democratica deoarece exerseaza gandirea critica si inteleg ca atunci
cand caracterizeaza un personaj ,analizeaza comportamentul unui coleg, o fapta buna sau una
rea, un eveniment, ei critica comportamentul, ideea, nu critica personajul din poveste sau
copilul, adultul. Aceste metode ii invata pe copii sa critice un
comportament neplacut din viata de zi cu zi pentru a invata cum sa-l evitam.Copiii aduc
argumente, gasesc solutii, dau sfaturi care sunt folositoare ,din care toti invata.Foarte
importanta este alegerea momentului din lectie, dintr-o zi, personajul- copil si fapta lui deoarece
ele reprezinta punctul cheie in reusita aplicarii metodei si nu trebuie sa afecteze copilul.Acesta
este punctul culminant al metodelor care introduc in dezbatere comportamente reale,
din viata copilului.
Metodele interactive implica mult tact pedagogic din partea dascalilor,deoarece
trebuie sa-si adapteze stilul didactic in functie de tipul de copil : timid,permisiv, agresiv,
acaparator, nerabdator pentru fiecare gasind gestul, mimica, interjectia ,intrebarea, sfatul,
orientarea,lauda, retinerea, aprecierea, entuziasmul inconcordanta cu situatia si totul va fi ca la
carte. ( Breben,2002,pp.15.)
In gradinita, domeniul experiential limba si comunicare, reprezinta un front
larg si favorabil activitstii de educare si dezvoltare a vorbirii prescolarilor, de imbogatire
si activizare a vocabularului. Mijloc de expresie si omunicare, limba este insusita de
copil inca din primul an de viata, gradinita asigurand continuarea invatarii incepute in familie.
Nu atat informarea copiilor cu o cantitate de informatii, ci formarea si dezvoltarea
aptitudinilor de a primi noi cunostinte si de a le aplica in conditii variate, constituie o sarcina
importanta in procesul educativ. Metodologia didactica cere a fi reconsiderata,
n direcia unei mobilizri intensea copiilor in actul educative,a tranformarii acestora in
factori ai propriei modelari.
Se cere as ii cream copilului conditii ca singur sa descifreze unele taine ale
cunoasterii. Apelul la activitatea creatoare a prescolarului, ca un proces de asimilare
si acomodare, creeaza conditii pentru formarea si interiorizarea operatiilor intelectuale, proces
prin care se produce dezvoltarea intelectuala.
In activitatea optimala, copilul este supus unui efort sustinut.Pentru aceasta, se cere a
se actiona temeinic si creator, copilul avand perspectiva clara a ceea ce are de facut, oferindu-i-
se, in acelasi timp, imbolduri motivationale durabile.
Cand invatarea se altoieste pe o puternica dinamica motivationala, care permite
copilului sa realizeze o solicitare productiva superioara fortelor sale intelectuale, se poate
spune ca activizarea devine intr-adevar eficienta pentru formarea personalitatii sale.
Factorul cel mai important in realizarea unui invatamant activ este dascalul.El conduce
o actiune educationala complexa.Din propunator, detinator al unor cunostinte, el devine un
organizator al conditiilor de munca al copiilor.Pentru realizarea sarcinilor sale, educatorei i se
cere o pregatire de specialitate psihopedagogica temeinica, care trebuie sa fie la nivelul
cerintelor contemporane.
Pe de alta parte, familia este profund interesata in cresterea si educarea copiilor.Ea are
datoria de a cultiva la copii gustul pentru cercetare, pentru aflarea noului, fie din carti, fie cu
ajutorul mijloacelor audio-vizuale moderne.
Incercand sa cunosc indeaproape nivelul si caracteristicile individuale ale vorbirii
copilului, am cautat procedeele si metodele cele mai eficiente pentru continua dezvoltare a
vocabularului lor.Pentru a sti exact unde si cum trebuie sa se actioneze cu insistenta pentru
corectarea vorbirii prescolarilor, am avut in vedere cele mai frecvente greseli tipice de vocabular
dintre care pot aminti:
neintelegerea partiala sau totala al sensului propriu al cuvintelor sau al expresiilor
lexicale;
nesesizarea sensului figurat al cuvintelor sau al locutiunilor;
folosirea pleonasmului;
confundarea valorii sinonimice sau omonimice a cuvintelor;
utilizarea incorecta a termenilor stiintifici;
folosirea regionalismelor;
folosirea unor elemente de jargon sau de argou;
dezacordul dintre subiect si predicat.
Prin munca la grupa, prin observare, investigare si experimentare, am ajuns la
concluzia ca obiectivele dezvoltarii, activizarii si nuantarii vocabularului copiilor se pot
realiza numai daca educatorul tine cont de urmatoarele cerinte:
sarcinile imbogatirii vocabularului trebuie urmarite in orice activitate, in orice
imprejurare si la toate activitatile desfasurate;
orice cunoastere a realitatii,orice distinctie intre idei sau intre sentimente se sprijina pe
vocabular si se fixeaza prin cuvinte;
pentru activizarea vocabularului deosebit de eficiente sunt repovestirile in care
prescolarii trebuie sa foloseasca cuvinte noi si expresii frumoase;
este absolut necesar ca educatorul sa selecteze cuvintele si expresiile necunoscute din
texte si sa le explice in functie de nivelul grupei.
stilul vorbirii educatoarei se rasfrange puternic asupra vorbirii copiilor din grupa sa in
orice imprejurare;
atentie deosebita trebuie acordata familiarizarii copiilor cu ,,cartea si abordarii intr-
o viziune interdisciplinara a imbogatirii si activizarii vocabularului;
limba romana asigura invatarea unora dintre instrumentele de baza
ale activitatii intelectuale:cititul, scrisul, exprimarea corecta orala si scrisa, care se
amplifica in intreaga evolutie viitoare a prescolarilor;
in activitatea de educare a limbajului, sunt importante metodele si procedeele folosite
la grupa, in special metodele active si interactive.
Pornind de la studiul unei bibliografii relativ bogate si avand la baza experienta la clasa, am
prezentat, prin intermediul unui optional de literature pentru copii, cateva modalitati de
imbogatire a vocabularului copiilor.
Folosirea metodelor active si interactive de grup este de o deosebita importanta, deoarece
activizarea copiilor este o necesitate impusa obiectiv din doua considerente: pe de o parte,
este ceruta de obiectivele opertionaleale sistemului nostru de invatamant, al societatii care are
nevoie de un om activ, iar pe de alta parte, de dinamica si energia specifica proceselor psihice si
activitatii copilului.Dorinta de cunoastere a copilului se manifesta de timpuriu, ea fiind
o caracteristica a acestei perioade de varsta.
Motivatia reprezinta o veriga importanta in participarea activa si constienta a copiilor
la activitati. Un aspect concret al acestui fenomen Il constituie trebuintele de performanta.
Interesele de cunoastere ale copiilor inca de la gradinita, desi nu
sunt inca precis diferentiate, se manifesta sub forma unor preferinte ce sunt determinate de
reusita copilului, de satisfactia acestuia.
Activizarea prescolarilor se realizeaza printr-o imbinare eficienta intre metodele activ-
participative si cele traditionale.Metodele activ-participative trebuie folosite in momentul
dobandirii de noi cunostinte si in toate celelalte etape ale muncii cu copiii, asigurand o insusire
temeinicaa a cunostintelor.
Tot ceea ce se invata in gradinita are ca scop cultivarea unei exprimari orale armonioase,
obiectiv indeplinit in special prin activitatile de educarea limbajului .
Cu toata straduinta noastra pentru realizarea acestei lucrari, nu putem afirma ca am realizat
ceva perfect, deoarece profesia de dascal este supusa vibrarii noului, care te face un debutant
continuu.
Omul scolii nu poate vedea perfectiunea, asa cum se poate vedea in alte profesii, ci simte
doar setea de perfectiune.E un fel de destin al mesterului Manole care numai ce terminase de
construit mareata manastire, ca si viseaza alta mai mareata, frumoasa si luminoasa.
Se spune deseori ca acei copii care au parte de dascali creativi vor fi si ei creativi urmarind
modelul.