Lectii de Vocabular in Limba Germana

In aceste lectii veti gasi cuvinte si expresii in limba germana din diferite domenii
impreuna cu pronuntia acestora.
Lectia nr.1 - Alfabetul german si reguli de pronuntie.
Este foarte important sa inveti alfabetul german cat si regulile de pronuntie, astfel iti va f
mai usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul alfabet in
germana impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice
ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar
risca sa fe inteles gresit sau sa nu fe inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul
latin, la care se adauga vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei 's', care
seamn cu litera greceasc beta! . In conclu"ie in alfabetul german se a#a patru
litere noi , , , $ diacriticele limbii germane %. &ai 'os veti gasi toate literele din
alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in parante"ele de tip
acolada.
Alfabetul German:
A a (a)
(e)
B b (be)
C c (e)
D d (de)
E e (e)
F f (ef)
G g (ghi)
! (ha)
" i (i)
# $ (iot)
$ in interiorul cuv se pronunta ' i ' %
% & (ka)
L l (el)
' m (em)
( n (en)
) * (o)
+ , (o - lung)
- . (pe)
/ 0 (ku)
1 r (er)
2 s (es)
$ la inceputul cuv se pronunta ' ' %
(s)
$ poti face referire la aceasta litera
spunand 'eszett' sau 'scharfes ' %
3 t (te)
4 u (u)
5 6 (iu)
7 8 (fau)
$ in interiorul cuv se pronunta ' f' ' %
9 : (vi)
; < (iks)
= > (iepsilon)
$ in interiorul cuv se pronunta ' iu ' %
? @ (et)
In interiorul cuvintelor literele isi sc*imba pronuntia in functie de ase"area lor, de aceea
am reali"at aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de
pronuntie din limba germana care o sa fe de mare folos pentru incepatori.
-articularitati f*netice ale limbii germane A .!*netisc!e 'er&maleB :
- u se pronunta +oi,
- ei se pronunta +ai,
- ie se pronunta lung +i,
- sc! se pronunta +,
- eu se pronunta +oi,
-n loc de vocal. cu umlaut se mai poate scrie si/ ae, respectiv *e 0i ue $e<ce.Cie DDD/ 1n
numele proprii%, dar aceste perec*i de litere se pronun2. la fel ca si respectiv , si 6.
3ocalele duble se pronunta mai lung/ 4aar, Aac*en, &eer,...
Consoanele sonore bE dE gE 8 se pronunta 1n po"itie fnala +p,, +t,, +c,, +f,
Ex/ ab +ap, , Bad +bat,,3ag +tac,, "ndi&ati8 +indikatif, .
5
Consoanele duble se pronunta ca si cum ar f simple, rostul lor este de a marca scurtimea
vocalei premergatoare Ex/ stattE BettE BitteE 3r*ttE Butter, ...
6itera 'c' apare 1n cuvintele germane numai 1mpreun cu '&', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronunt scurt Ex/ 2ac&E Dec&E B*c&E ....
6itera '!' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei find aceea de a semnala ca
este vorba de o vocala lunga Ex/ Ba!nE se!rE u!nE.....
6a 1nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'c!' se pronunta +k,
Ex/ C!*rE C!ara&terE7
6itera 'e' 1n terminatiile Fel, Gem, Gen se pronunta ca un 'H' romanesc, atunci cand
vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest 'H' se omite, ceea ce duce la vocali"area
sunetelor +l,, +m,, +n,, +r, Ex/'ittelE fragen
6itera 'r' se pronun2. foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
8oarte multi vorbitori pronunta terminatia 'Fer' ca un fel de 'H' romanesc, sc*itand doar
un 'r' foarte scurt Ex/ 'utterE %inderE ....
"m.*rtant A9ic!tigB / Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba
germana folosesti genul neutru 9das A9, 9das :9 .... etc. $A#ati mai multe despre Genul
;ubstantivelor%
Lectia nr.I - <umerele. Invata sa numeri in limba germana.
Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei au"i foarte des in
'urul tau in diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana
la un miliard deci vei sti sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara
banii.
=entru inceput invata $cifrele% numerele in germana de la 1G1J/
> - null (nul)
5 - eins (ain)
? - @:ei (vai)
@ - drei (drai)
A - 8ier (e)
B - f6nf (unf)
C - sec!s (secs)
D - sieben (ziben)
E - ac!t (aht)
F - neun (noin)
5> - @e!n (en)
<imic mai simplu mai ales ca poe"ia urmatoare te va a'uta sa retii numerele in
germana 1G1J mult mai usor si mai repede decat te asteptai.
-*e@ie des.re numere in germana:
EinsE @:eiE -*li@eiE
DreiE 8ierE Grenadier
F6nfE sec!sE alte e<
2iebenE ac!tE Gute (ac!t D
(eunE @e!nE sc!lafen ge!'n .
3ocabular/ die -*li@ei G politist H der Grenadier G grenadierH alte e< G vra'itoare
batranaH Gute nac!t G noapte bunaI H sc!lafen G a dormiH ge!en G a mergeH
Jaca te-ai obisnuit de'a sa numeri de la 5 - 5>, este timpul sa invatam sa numaram si de
la 55 - ?> /
?
55 - elf (elf)
5? - @:,lf (volf)
5@ - drei@e!n (draien)
5A - 8ier@e!n (ren)
5B - f6nf@e!n (unfen)
5C - sec!@e!n (zehen)
5D - sieb@e!n (ziben)
5E - ac!t@e!n (ahten)
5F - neun@e!n (noinen)
?> - @:an@ig (vanig)
=resupun ca ai observat ca 11 si 1I difera de celelalte numere care se compun din
numerele simplede la K la L M @e!n. 8ii atent la modifcarile care intervin la
numerele 1N si 1OI
3om invata acum sa numaram de la ?> - 5>>H mai mult decat atat, iti voi spune cum se
"ice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fecare dintre membri
familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.
?> K @:an@ig
?5 K einund@:an@ig
?? K "Leiund"Lan"ig
?@ K dreiund"Lan"ig
...............................
@> K dreiig
@5 K einunddreiig
@? K "LeiunddreiMig
@@ K dreiunddreiMig
...............................
A> K 8ier@ig
A5 K einund8ier@ig
A? K "Leiundvier"ig
A@ K dreiundvier"ig
................................
B> K f6nf@ig
B5 K einundf6nf@ig
B? K "LeiundfNnf"ig
B@ K dreiundfNnf"ig
................................
C> K sec!@ig
C5 K einundsec!@ig
................................
D> K sieb@ig
D5 K einundsieb@ig
................................
E> K ac!t@ig
E5 K einundac!t@ig
.................................
F> K neun@ig
F5 K einundneun@ig
.................................
5>> K !undert
5>5 K *underteins
5>? K *undert"Lei
55> K *undert"e*n
5@5 - *underteinunddreiMig
.................................
5>>> K tausend
?>>> K "Leitausend
5>>.>>> K *underttausend
.................................
5.>>>.>>> - eine &illion
5.B>>.>>> - andert*alb &illionen
?.>>>.>>> - "Lei &illionen
5.>>>.>>>.>>> -eine &illiarde
Observatii/
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca
acestea se citesc de la sfarsit spre inceput Ex/ L1 se citeste einundneun@ig / ein $5%
P und $si% P neunzig$F>%
Gig se citeste ca Gi!H
Qecile se formea"a adaugand sufxul 'G@ig' la unitate $vierP"ig%, exceptie III facand
numeralul ?> -"Lan"ig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade
intodeauna pe prima silaba.
Lectia nr.K - ;alutul in limba germana plus mici expresii u"uale.
In aceasta lectie veti invata f*rmule de salut f*rmale si inf*rmale in germana atat
pentru intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele
cuvinte pe care veti f nevoit sa le invatati in limba germana find esentiale pentru o buna
comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu vecinii, colegii de munca sau atunci cand
@
aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de situatie a spune'Buna @iua' sau 'La
re8edere' face parte din vocabularul u"ual si politicos din orice tara.
F*rme de salut in limba germana :
:una dimineataI G Guten '*rgen D (gut!n morg!n)
:una "iua I G Guten tag D (gut!n tag)
:una seara I G Guten Abend D (gut!n ab!nd)
<oapte buna I G Gute (ac!t D (gut! naht)
Aceste patru saluturi sunt cele mai u"uale si formale folosite in toate regiunile din
Germania sau in alte tari vorbitoare de limba germana. 8olosindu-le nu va veti face
niciodata de rusine si veti f intodeauna politicos indiferent de situatie.
:una "iua R ;alut pentru Jumne"eu I G Gr6 G*tt D (grius got)
Acest tip de salut este foarte cunoscut in :avaria insa rareori il veti au"i in alte parti ale
Germaniei. Jesi traducerea ar f una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a
face cu religia, are sensul de 'Buna @iua' si il poti au"i oriunde. C*iar daca alegi sa nu-l
folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspun"i salutului.
:una I $informal% G i D (hai)
;alut I Alo I G all* D (haloo) $Acest salut este cel mai intalnit, poate f considerat atat
formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel
de 'Al*' romanesc%
;alut I G 2er8us D ("ervus) $8olosit deseori doar ca si salut barbatesc%
;alutare I G Gr6 dic!D (#rius dih)
:ine ati venit I G 9ill&*mmen D (vilkom!n)
Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot f folosite in orice
parte a "ilei.
6a revedere I G Auf 9iederse!en D (Auf viderzeen)
6a revedere I G Auf 9ieder!,ren D (Auf viderhior!n) $Aceasta exprimare se foloseste
doar in ca"ul unei convorbiri telefonice avand sensul de 9=e urmatoarea data cand ne
au"im9%
Aceste doua forme de a spune 'La re8edere' sunt cele mai fomale din limba germana si
pot f folosite in orice parte a "ilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o
discutie.
=a I G 3sc!6ss D (ciuss) $Cel mai comun dar si informal mod de a spune 96a revedere9 in
germana%
pe curand G Bis bald (bis bald)
pe mai tar"iu G Bis s.ter (bis peta)
pana atunci G Bis dann (bis dan)
Aceste ultime trei forme de a spune 'La re8edere' in germana nu sunt foarte u"uale, ele
sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti
spune 9Bis s.ter9 van"atoarei de la maga"in ci mai degraba unui prieten cu care stii ca
te vei intalni mai tar"iu la o cafea.
Asadar indiferent oriunde va a#ati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti III
Lectia nr.P - :anii. Conversatie la banca.
Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu
turist cu siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti
denumirea banilor in germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.
Euro este moneda ofciala comuna in 5C tari din Uniunea Europeana $UE%/ in :elgia,
Germania, 8inlanda, 8ranta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, 6uxemburg, Austria, ,
=ortugalia, ;lovenia, ;pania, Cipru, &alta si in ;lovacia. =este ?>> de milioane de oameni
A
platesc in euro. Je aceea este important sa cunoastem denumirea bancnotele si
mone"ile euro in limba germana.
:ancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar mone"ile difere, fecare tara imprimand
propriile simboluri.
&oneda G Die '6n@e (di miun$e)
&oneda de 5 Euro Cent G Die 1 Eur* Cent '6n@e (di ain oiro ent miune)
&oneda de ? Euro CenSi G Die I Eur* Cent '6n@e (di vai oiro ent miune)
&oneda de B Euro CenSi G Die Q Eur* Cent '6n@e (di unf oiro ent miune)
&oneda de 5> Euro CenSi G Die 1J Eur* Cent '6n@e (di en oiro ent miune)
&oneda de ?> Euro CenSi G Die IJ Eur* Cent '6n@e (di vanig oiro ent miune)
&oneda de B> Euro CenSi G Die QJ Eur* Cent '6n@e (di unfih oiro ent miune)
&oneda de 5 Euro G Die 1 Eur* '6n@e (di ain oiro miune)
&oneda de ? Euro G Die I Eur* '6n@e (di vai oiro miune)
:ancnota G Die Ban&n*te (di banknote)
:ancnota de B Euro G Der Q Eur* 2c!ein (der unf oiro %ain)
:ancnota de 5> Euro G Der 1J Eur* 2c!ein (der en oiro %ain)
:ancnota de ?> Euro G Der IJ Eur* 2c!ein (der vanig oiro %ain)
:ancnota de B> Euro G Der QJ Eur* 2c!ein (der unfih oiro %ain)
:ancnota de 5>> Euro G Der 1JJ Eur* 2c!ein (der ain hundart oiro %ain)
:ancnota de ?>> Euro G Der IJJ Eur* 2c!ein (der vei hundart oiro %ain)
:ancnota de B>> Euro G Der QJJ Eur* 2c!ein (der unf hundart oiro %ain)
Jaca te a#i intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei f nevoit sa
sc*imbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adrese"i unui birou de sc*imb
valutar numit in germana':ec!selstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite
cuvinte de ba"a in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator/
JIA6OG 5/
- Guten 3agD 9ie &ann ic! "!nen !elfenD G :una "iuaI Cum va pot a'utaT
- "c! m,c!te Geld :ec!seln. G As dori sa sc*imb bani.
- 9elc!e 9!rung m,c!ten 2ieR G Ce valuta ati dori T
- "c! !abe D*llars. %,nnten 2ie mir den amtlic!en %urs 8*n !eute sagenR G Eu
am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul ofcial de asta"iT
- 2ic!er. D*rt an der 3afel ste!t gesc!rieben. aben 2ie 8ielR G :ineinteles. Este
scris pe panoul de acolo. Aveti multiT
- (ic!t s* 8iel. "c! m,c!te f6nf !undert AQJJB D*llars in Eur* umtausc!en. Gibt
es eine 4mtausc!geb6!rR G <u asa multi. As dori sa sc*imb in Euro B>> de Jolari.
Este vreun comision de sc*imbT
- (ein. ',c!ten 2ie gr*e *der &leine 2c!eineR G <u. Joriti bancnote mari sau
miciT
- %leines 2c!eine und '6n@en. G :ancnote mici si mone"i.
- ier ist "!r Geld. G Aici sunt bani dumneavoastra.
- Dan&e se!r. G &ultumesc mult.
Jaca doriti sa va stabiliti in Germania veti f nevoit sa desc*ideti un cont $ein %*nt*
er,Snen% pentru a putea benefcia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni
bancare. Invata toate aceastea din textul urmator/
JIA6OG ?/
- Guten 3agD 9as &ann ic! f6r 2ie tunR G :una "iuaI Ce pot face pentru JvsT
- "c! m,c!te ein Gir*G%*nt* er,Snen. G As dori sa-mi desc*id un cont curent.
- F6r :ie8iel @eitR G =entru cat timpT
- (ur f6r f6nf '*naten. G Joar pentru B luni.
B
- Das ist se!r einfac!. "c! gebe "!nen ein F*rmular und 2ie m6ssen es mit den
genauen -ers*naldaten ausf6llen. "c! brauc!e auc! "!ren -ass und i!ren
-ers*nalaus:eis. Danac! sage ic! "!nen :* sie untersc!reiben m6ssen. G Asta
este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele
personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate.
Jupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.
- Dan&e se!r. 2ie sind se!r nett. G &ultumesc mult. ;unteti foarte amabila.
3ocabular/
:ec!selnE AumBtausc!en (vecseln, um.tau0.n) G a sc*imba
die 9!rung (di verung) G valuta
amtlic! (amtlih) G ofcial
der %urs (der curs) G cursul
die '6n@e (di miun$e) G moneda
die 4mtausc!geb6!r (di umtau&ghebiur) G taxa de sc*imb, comision
der 2c!ein T Geldsc!ein (de ain ' gheld&ain) G bancnota
er,Snen (e&ofnen) G a desc*ide
einfac! (ainfah) G simplu
6ber:eisenE 6ber:iesen (iube(aiz!n ' iube(iz!n) G a vira, virat
das F*rmular (das formular) G formular
genau (ghenau) G exact
der -ass (der pas) G pasaport
untersc!reiben (unt!r&raib!n) G a semna
ausf6llen (ausul!n) G a completa
Lectia nr.Q - 6a cumparaturi. In supermarUet
In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii u"uale in germana folosite la cumparaturi.
Indiferent care este motivul pentru care te a#i intr-o tara vorbitoare de limba germana,
inevitabil vei f nevoit sa cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor f
cuvintele si expresiile in germana folosite in supermarUet invatate in aceasta lectie.
7*cabular la cum.araturi in germana :
In continuare va voi pre"enta cateva fra"e foarte utile pe care le puteti utili"a Jvs ca si
client sau le puteti au"i din partea van"atorului R a unui anga'at din supermarUet.
%,nnen 2ie mir !elfenR (chionen zi mir helfen) G =uteti sa ma a'utatiT
"c! suc!e ... ()h suhe &&&) G Eu caut ...
"c! m,c!te ... ()h miohte &&&) G Eu doresc ...
=uteti inlocui punctele cu ceea ce cautati R doriti, un preparat anume sau poate un raion
din cadrul maga"inului.
Darf ic!R (darf ih*) G =otT $Cu sensul de 9Imi este permis9%
9ie &ann ic! "!nen !elfenR (+i can ih inen helfen) G Cum pot sa va a'utT
%ann ic! et:as f6r 2ie tunR (,an ih etvas u zi tun) G =ot face ceva pentru dvsT
9ie 8iel &*stet esR (+i l costet es*) G Cat costaT
Das ist @u teuer. (-as ist $u toia) G Este prea scump
(e!men 2ie %redit&artenR (.emen zi credit&carten*) G Acceptati card de creditT
"c! sc!au nur ein bissc!en. ()h au nur ain bishen) G Joar ma uit un pic
die Ein&ufe (di aincoife) G cumparaturi
der 7er&ufer T die 7er&uferin (der fercoifer ' die fercoiferin) G van"ator R
van"atoare
der %unde T die %undin (der cunde ' di cundin) G clientul R clienta
das )bergesc!* (das obergheos) G eta'
die %asse (di case) G casa de marcat
das Angeb*t (das anghebot) G oferta
die Auslage (di auslaghe) G vitrina de maga"in
die Abteilung (di abtailung) G departament R raion
C
das 1egal (das regal) G raft
der -reis (der prais) G pret
der Ein&aufs:agen (der aincaufsvaghen) G caruciorul de cumparaturi
die 1ec!nung (di rehnung) G bonul fscal
die Ein&aufstasc!e (di aincaufs&tae) G sacosa de cumparaturi
die 36te (di tiute) G sacosa
teuer (toier) G scump
billig (bilig) G ieftin
be0uem (becvem) G comod, confortabil
@eigen ($aighen) G a arata ceva cuiva
ein.ac&en (ainpachen) G a impac*eta
be@a!len (be$alen) G a plati
ne!men (nemen) G a lua
gefallen (ghefallen) G a place
Lectia nr. N - Alimente si feluri de mancare
Alimente si feluri de mancare in germana
Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa
invatati denumiri de alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. =rimul
cuvant esential pe care il veti invata din aceasta lectie este die Lebensmittel (di
lebens&mitel) care este traducerea in germana pentru 'alimente', daca va este greu sa-l
retineti puteti sa va ganditi la el ca find construit din doua cuvinte, verbul 'leben' $a
traii% P substantivul ''ittel' $mi'loc, resursa% asadar alimentele sunt pentru oameni
mi'locul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare T
alimente' si cu a'utorul cuvintelor 'Essen T (a!rung T %*st T 2.eise' dar acestea au
sensuri usor diferite si se folosc doar in anumite situatii.
das Essen (das es!n) - este folosit intr-un mediu mai ofcial si poate exprima
atat 'mancare' cat si procesul de a manca
die (a!rung (di narung) - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si
pentru animale si plante
die %*st (di cost) - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si
cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de
mancare Ex/ %ran&en&*st (cranchen&cost) G mancare sanatoasa
die 2.eise (di paize) - defneste mai mult tipul de mancare Ex/ 7*rs.eise (forpaize)
G aperitiv
&ai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit de'a
lectia 9Animalele9atunci iti v-a f foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana
deoarece acestea sunt formate deseori din numele animalului P cu8antul in
germana .entru carne $8leisc*% sau sunca$;c*inUen%
die 2c!:eineUeisc! (di vain&/ai) G carne de porc
die 1indUeisc! (di rind&/ai) G carne de vita
die -utenUeisc! (di puten&/ai) G carne de curcan
die !nc!enUeisc! (di henhen&/ai) G carne de pui
der 2c!in&en (der inchen) G sunca
der -utensc!in&en (der puten&inchen) G sunca de curcan
der !nc!ensc!in&en (der henchen&inchen) G sunca de pui
D
Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt 'Lactatele',
poti face referire la un produs lactat in limba germana cu a'utorul a doua
cuvinte ''*l&erei' (molcherai) sau''ilc!.r*du&t' (milh&product)/
der %se (di cheze) G bran"a, cascaval
die 'ilc! (di milch) G lapte
das 'ilc!.ul8er (das milch&pulver) G lapte praf
die 2a!ne T 1a!m (di zane ' ram) G frisca R smantana dulce
die saure 2a!ne T 2auerra!m (di zaure zahne' zaur&ram) G smantana acra
das #*g!urt (das iogurt) G iaurt
die Butter (di but!r) G unt
Jenumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Jvs./
der 1eis (der rais) G ore"
die (udeln (di nudeln) G fdeaua
das EiT die Eier (das ai ' di aia) G ouR oua
die Leber (di leber) G fcat
die 9urst (di vurst) G carnat
das 96rstc!en (das viurst&chen) G crenvuste, carnat mic
das Br*t (das brot) G paine
das Br,tc!en (brot&hen) G c*i#a
die 'armelade T %*nVt6re (di marmelade ' conture) G gem
Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana *aideti sa invatam si
denumirile diverselor feluri de mancare in limba germana. Jupa cum am clarifcat la
inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba germana '2.eise' insa
puteti folosi si 'Geric!t' (gheriht) - Iatentie acest cuvant are sensul si de tribunalI
das 2and:ic! (das send&vici) G senvi0
die -i@@a (di pi$a) G pi""a
der %art*SelbreiT &art*Sel.6ree (der cartofel&brai ' cartofel&piuree) G piure de
cartof
der %art*Selsalat (der cartofel&salat) G salata de cartof
die -*mmes frites (di pomes frites) G cartof pra'iti
das 2c!int@el (das ni$el) G snitel
die 2u..e (di supe) G supa
der %art*Selgratin (cartofel&gratin) G cartof gratinati
Der %n,del T %l* (de cnodel ' clos) G galusca $insa nu este cea traditional
romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate f facuta din mai multe
ingrediente %
das 2tea& (das tec) G friptura
Lectia nr.O - 8amilia mea
Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mamaE frateE s*raE
.arintiE buniciR 4ai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor
tai despre familia ta.
die 'utter 0di mut!r1 G mama
der 7ater 0der fat!r1 G tata
der Bruder 0der brud!r1 G fratele
die 2c!:ester 0di vest!r1 G sora
die Eltern 0di eltern1 G parintii
die Gesc!:ister 0di ghevist!r1 G fratii
die Gr*mutter 0di gros&mut!r1 G bunica
der Gr*8ater 0der grosfat!r1 G bunicul
die Gr*eltern 0di gros&eltern1 G bunicii
der 2*!n 0der son1 G ful
E
die 3*c!ter 0di tohter1 G fica
der )n&el 0der onchel1 G unc*iul
die 3ante 0di tante1 G matusa
der 'ann 0der man1 G sotul
die Frau 0di frau1 G sotia
der 4rgr*8ater 0der urgros&fat!r1 G strabunicul
die 4rgr*mutter 0di urgros&mut!r1 G strabunica
das %ind 0das chind1 G copilul
der 2c!:ager 0der vagher1 G cumnatul
die 2c!:gerin 0di vagherin1 G cumnata
der 7etter 0der fet!r1 G verisor
die %usine 0di cuzine1 G verisoara
der (eSe 0der nefe1 G nepot
die (ic!te 0di nihte1 G nepoata
der En&el 0der enchel1 G stranepot
die En&elin 0di enchelin1 G stranepoata
der 7er:andte 0der fervandte1 G ruda
"ntrabari si ras.unsuri .*sibile des.re familia ta:
9er ist dasR GEr ist mein 7aterT 2ie ist meine 'utter ... 0ver ist das* 2 er ist main
fat!r ' zi ist maine mut!r 1 G Cine este acestaT G El este tatal meuR Ea este mama
mea ....
ast du eine 3ante und einen )n&elR G #aE sic!er.T (ein. 0hast du aine tante und
ainen onchel* 2 ia, sihia ' nain& 1 G Ai matusa si unc*iT - Ja, bineintelesR <u.
ast du Gesc!:isterR G #aE ic! !abe nur eine 2c!:esterT "c! !abe &eine
Gesc!:ister. 0hast du ghevist!r* 2 ia, ih habe nur aine vest!r ' ih habe
caine ghevist!r 1 G Ai fratiT - Ja, doar o sora.R <u am frati.
Bist du 8er!eiratetR G Nein, ich bin nicht. 0bist du ferhairatet* 2 nain, ih bin
niht& 1 3 Esti casatoritT - <u, nu sunt.
Lectia nr.W - Corpul omenesc. =artile corpului.
In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora,
astfel, atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa preci"e"i in ce "ona ai dureri.
-artile ca.ului ADie %*.fteileB
der %*.f 0der copf1 G capul
der 2c!del 0der ed.l1 G craniu
der 2tirn 0der tirn1 G fruntea
das aar 0das haar1 G parul
das Gesic!t 0das gheziht1 G fata, c*ipul
die 2c!lfen 0di lef!n1 G tamplele
die (ac&en 0di nachen1 G ceafa
der %innbac&en 0der chin&bachen1 G falca
der %iefer 0der chifer1 G maxilar
der %inn 0der chin1 G barbie
die Bart 0di bart1 G barba
der 2c!nurrbart $nur&bart1 G mustata
die Auge 0di auge1 G oc*iH das Augenlied 0das augen&lid1 G pleoapaH die
Augenbraue 0di augen&braue1 G spranceanaH die -u.ille 0di pupile1 G pupileleH die
9im.er 0di vimper1 G geanaH
die (ase 0di naze1 G nasulH der (aseU6gel 0der naze&/iughel1 G nariH das
(asenl*c! 0das nazen&loh1 G naraH
F
das )!r 0das or1 G urec*ea
die 9ange R die Bac&e 0di vanghe ' di bache1 G obra"
der 'und 0der mund1 G guraH der ?a!n 0der $an1 G dinteH der Bac&en@a!n 0der
bachen&$an1 G maseaH die Li..e 0di lipe1 G bu"eleH die ?unge 0di $unghe1 G limba
-artile c*r.ului A%,r.erteileB
der als 0der hals1 G gat
der 1um.f 0der rumpf1 G trunc*i
die 9irbelsule 0di virbel&soile1 G coloana vertebrala
das 'ar& 0das mark1 G maduva spinarii
die 2c!ulter 0di ulter1 G umarH die 2c!ulterblatt 0di ulter&blat1 G omoplat
der Arm 0der arm1 G brat
der )berarm 0der ober&arm1 G brat
der 4nterarm 0der unter&arm1 G antebrat
der Ellenb*gen T Ellb*gen 0der elen&boghen ' el&boghen1 G cot
die andUc!e 0di hand&/eche1 G palmaH !andgelen& 0hand&ghelenc1 G inc*eietura
mainiiH
der andr6c&en 0der hand&riuchen1 G dosul palmei
der Finger 0der ngher1 G deget
der Fingernagel 0der ngher&naghel1 G ung*ia de la mana
der Bauc! 0der bauh1 G burta
die 1i..e 0di ripe1 G coasta
die Brust 0di brust1 G pieptH die Brust:ar@e 0di brust&var$e1 G mamelon, sfarc
der 16c&en 0der riuchen1 G spate
die 6fte 0di hiufte1 G sold
das Bec&en 0das bechen1 G ba"in
der intern 0der hinten1 G fundul
die Beine 0di baine1 G picioarele
der 2c!en&elE der )bersc!en&el 0der enchel ' der ober&enchel1 G coapsa
die 9ade 0di vade1 G pulpa
der 2.ann 0der pan1 G musc*i, fbre
das %nie 0das cni1 G genunc*i
das 2c!ienbein 0das in&bain1 G tibie
die Ferse 0di ferse1 G calcai
die ?e!e 0di $ee1 G deget de la piciorH
der ?e!ennagel 0der $een&naghel1 G ung*ia de la picior
)rganele interne A"nnere )rganeB
der 'agen 0der maghen1 G stomac
die Leber 0di leber1 G fcat
die (iere 0di nire1 G rinic*i
die Lunge 0di lunghe1 G plaman
das er@ 0das her$1 G inima
die Bauc!s.eic!eldr6se 0di bauh&paihel&driuse1 G pancreas
die Gallenblase 0di galen&blase1 G ve"ica biliara
die Galle 0di gale1 G fere
das Ge!irn 0ghehirn1 G creier
der (er8 0der nerf1 G nerv
E<ercitiu A5bungB :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau f"ic. 8oloseste
cat mai multe ad'ective. Iata cateva sugestii /
die Augen A*c!iiB G blauT gr6nT braunT sc!:ar@T &leinT gr* $albastriR ver"iR maroR
negriR miciR mari%
die (ase AnasulB G stum.fT frec!T :ulstig $carnR obra"nicR borcanat%
die Li..en Abu@eleB G dic&T d6nnT Ueisc!ig $groaseR subtiriR carnoase%
die aare G langT gefarbtT &ur@T *nduliert $lungR vopsitR scurtR ondulat%
5>
Er ist $el este% - !*c!T &leinT sc!:ac!T dic&T mit 'us&eln $inaltR scundR slabR grasR cu
musc*i%
Lectia nr.L - Cuvinte si expresii u"uale despre timp
&ai 'os vei gasi cuvinte u"uale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp.
Astfel vei putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul
urmator.
Cuvinte si expresii u"uale despre timp/
$et@t $ie$%G acum
!eute $hoite% G a"i
m*rgen $morg!n% G maine
6berm*rgen $iub!morg!n% G poimaine
gestern $ghest!rn%G ieri
8*rgestern $forghest!rn% G alaltaieri
nc!stes Va*r $nehstes iar% G anul urmator
niemals $nimals% G niciodata
s.ter $pet!r% G mai tar"iu
s*f*rt $zofort% G imediat
tglic! $teglih% G "ilnic
$eden 3ag $4ed!n tac% G in fecare "i
9elc!er 3ag ist !euteRA+elhe tac ist hoite*% G Ce "i este a"iT
eute sind :ir im m*ntag $5oite sind vir im montac% G A"i suntem in "iua de luni.
Lectia nr.1J - Anotimpurile
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia
acestora.
An*tim. G die Va*res"eit 0iares&$ait1
An*tim.uri G die Va*res"eiten 0iares&$ait!n1
der F15L"(G $6riulinc% R das F15#A1 06riuiar1 G =rimavara R Inceputul anului
$ DDD folosit tot cu sensul de =rimavara %
der 2)''E1 $"om!r% G 3ara
der E1B23 $5erbst% G Woamna
der 9"(3E1 $+int!r% G Iarna
Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va
primi XderX in fata, exceptie facand doar das Fr6!$a!r.
Lectia nr.11 - 6unile Anului
6unile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci
iti va f foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.
Lunile anului G Va*res &onate 0iares monate1
der #anuar $)anuar% G Ianuarie
der Februar $6ebruar% G 8ebruarie
der 'r@ $7er$% G &artie
der A.ril $April% G Aprilie
der 'ai $7ai% G &ai
der #uni $)uni% G Iunie
der #uli $)uli% G Iulie
der August $August% G August
der 2e.tember $"eptemb!r% G ;eptembrie
55
der )&t*ber $8ktob!r% G Octombrie
der (*8ember $.ovemb!r% G <oiembrie
der De@ember $-e$emb!r% G Jecembrie
Jenumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna XderX in fata.
Lectia nr.1I - Qilele ;aptamanii
In aceasta lectie vei invata "ilele saptamanii in germana impreuna cu pronuntia acestora.
?ilele sa.tamanii G die Xoc*entage $+ohentaghe%
der '*ntag $7ontac% G 6uni
der Dienstag $-instac% G &arti
der 'itt:*c! $7itvoh% G &iercuri
der D*nnerstag $-on!rstac% G Voi
der Freitag $6raitac% G 3ineri
der 2amstag $"amstac% G ;ambata
der 2*nntag $"ontac% G Juminica
Jenumirea "ilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va
primi XderX in fata.
Alte cu8inte u@uale referit*are la @ilele sa.tamanii in germana:
asta"i G !eute (hoite)
maine G m*rgen (morg!n)
poimaine G 5berm*rgen (iubermorg!n)
ieri G gestern (chest!rn)
alaltaieri G 8*rgestern (vorchest!rn)
"i G tag (tag)
"i lucratoare G arbeitstag (arbait$&tag)
saptamana G :*c!e (vohe)
Lectia nr.1K - =artile din "i
In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din "i in germana impreuna cu
pronuntia acestora.
-artile din @i G 3ages@eit 0taghez&$ait1
8*rmittagY in der m*rgen $formitac9 in der morg!n% G dimineata
mittag $mitac% G pran"
nac!mittag $nahmitac% G dupa-amia"a
abend $ab!nd% G seara
nac!t $naht% G noapte
Wi-ar f util sa inveti de asemenea si ;aluturile formale folosite pentru fecare parte a "ilei.
Lectia nr.1P - Culorile
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante cul*ri in
germana impreuna cu pronuntia acestora.
5?
die Farben $di farb!n% G culorile
Farbe $farbe% G culoare
:ei 0vais1 Z alb
grau 0grau1 Z gri
sc!:ar@ 0var$1 Z negru
braun 0braun1 Z maro
gr6n 0griun1 Z verde
gelb 0ghelb1 Z galben
*range 0oran4e1 Z portocaliu
r*t 0rot1 Z rosu
r*sa 0roza1 Z ro"
blau 0blau1 Z albastru
<uantele de culori desc*ise in germana se formea"a prin adaugarea cuvantului '!ellG' in
fata culorii dorite-Y !ellgelb $hel&ghelb% G galben desc*is
<uantele de culori inc*ise in germana se formea"a prin adaugarea
cuvantului 'dun&elG' in fata culorii dorite Ydun&elr*t $dunchel&rot% G rosu inc*is
Lectia nr.1Q - Animalele
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat
domestice cat si salbatice impreuna cu pronuntia acestora.
3ier 0tiir1 G animal
%at@e 0ca$e1 G pisica
und 0hund1 G caine
Br 0ber1 G urs
7*gel 0foghel1 G pasare
Ente 0ente1 G rata
Fisc! 01 G peste
%u! 0cu1 G vaca
1ind 0rind1 G vita
2c!:ein 0vain1 G porc
2c!lange $langhe% G sarpe
-ferd 0ferd1 G cal
9*lf 0volf1 G lup
Elefant 0elefant1 G elefant
L,:e 0liove1 G leu
das Wier G animal
der Wierar"t $ tiir.ar2 % G medic veterinarZ
der Wierfreund $ tiirfroind % G prieten al animalelor
der WierUreis $ tiircrais % G "odiac
der Wiersc*ut" $ tiir0u2 % G protectia animalelor
die Wiergarten $ tiirgartn% G gradina "oological
die WierUunde $ tiircunde % G "oologie
das Wierreic* $tie.rai*% G univers animal, regn animal
ad'. tierliebend $ tiirlib.nd % G iubitor de animale
ad'. tierisc* $ tiiri0 % G animalic, RR $fg.% animalic, brutal, bestial, 'osnic
ex ?
die [at"e $ca2e% G pisica
der [at"en'ammer $ca2.n.iamm.r% G miorlait
der [ater $cat.r% G motan RRR ma*mureal.
der [at"ensprung $ca2.n.0prung% G saritura scurta
5@
die [at"enmusiU $ ca2.n.mu"iU% G mieunatul motanilor in perioada de rut
die [at"enL\sc*e $ca2.n.ve0.$e%% G spalat superfcial
das [\t"c*en $c*et.2ien% G pisicuta, pisoi
das [at"enauge $ca2.n.aug.% G oc*i de pisica$organ%,oc*i de pisica$piatra semipretioasa%
ad'. Uat"enartig G pisicos, lingusitor, fatarnic
Lectia nr.1N - 3remea. 8enomenele naturii
Jaca si pentru tine este important sa fi mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta
lectie vei invata cuvinte si expresii u"uale despre 8reme in germana pe care le-ai putea
au"i la meteo precum si toate fen*menele naturii in limba germana.
Es gibt &ein sc!lec!tes :etter nur falsc!e &leidung 0es ghibt kain lehtes vet!r nur
fale klaidung1 Z nu exista vreme urata doar *aine nepotrivite
8remea Z das 9etter 0das vet!r1
der regen 0der reg!n1 3 ploaia
der d*nner 0der doon!r1 3 tunetul
der blit@ 0der bli$1 3 fulger
der !agel 0der haghel1 3 grindina
der sc!nee 0der nee1 3 ninsoarea
der fr*st 0der frost1 3 ing*et
der taifun 0der taifun1 3 taifun
:indig 0vindic1 G furtuna
:ind 0vind1 G vant
s*nne 0sone1 G soare
s*nnig 0soonic1 G insorit
:*l&enR !immel 0volk!n' him!l 1 G nor
be:,l&t 0bevolkt1 G innorat, noros
regen 0reg!n1 G ploaie
regnet 0recnet1 G a ploua
&lte 0chelte1 G racoare
&alt 0kalt1 G rece
!it@e 0hit$e1 G caldura
!ei 0hais1 G ferbinte
!eiter 0hait!r1 G senin
"ntrebari si e<.resii u@uale referit*are la 8reme :
Das :etter in Deutsc!land und in anderen Lndern 0-as vet!r in -oiciland und in
ander!n :end!n1Z 3remea in Germania si in alte tari.
Es ist &*misc!es :etter 0;s ist comies vet!r1 G Este o vreme ciudata.
"st es s*nnig *der be:,l&tR 0ist es soonic od!r bevolkt1 G Este insorit sau noros T
*Sentlic! regnet es nic!t D 05ofentlih recnet es nicht 1 G ;per ca nu v-a ploua I
9ie ist das :etter bei euc! in 1*m R 0+i ist das vet!r pai oih in <om *1 G Cum este
vremea la voiR dvs in ]oma T
Bei uns ist es s*nnig D 0=ai uns ist es soonic >1 G 6a noi este insorit I
Es regnet in Berlin. 0;s recnet in ?erlin 1 G =loua in :erlin.
Es ist s*nnig in Bern. 0;s ist soonic in ?ern1 G Este insorit in :ern.
"n -aris und '6nc!en sc!neit es. 0)n =aris und 7nchen nait es1 G In =aris si
&Nnc*en ninge.
Es ist be:,l&t in Buc!arest. 0;s ist bevolt in ?ucharest1 G Este innorat in :ucuresti.
Das :etter in At!en ist sc!,n. 0-as vet!r in Atheen ist oon1 G 3remea in Atena este
frumoasa.
"n (6rnberg ist es !eiter& 0)n .iurnberc ist es hait!r1 G In <Nrnberg este senin.
9ic!tig Z im.*rtant
9etter:,rter 0vet!rviort!r1Z Cuvinte despre vreme
5A
Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"
Cand te referi la re"ultatul fenomenului meteo folosesti XesX GY ex: Es regnet G plouaY
Es sc!neit G ningeY Es ist &alt G este frigY Es ist be:,l&t Z este norosY Es ist
s*nnig Z este insoritY Es ist !ei Zeste caldH Es ist :indig Z este vant
Lectia nr.1O- Wimpul. Cum citesti ceasul.
Jeseori vei f nevoit sa intelegi cand ti se "ice *ra in germana si sa stii la randul tau sa
o indici. 8ie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut
necesar sa inveti toate formele prin care poti citi ceasul in germana.
Atunci cand 8rei sa aUi *raT ceasul in limba germana f*l*sesti *ricare din
urmat*arele d*ua intrebari:
9ie8iel 4!r ist esR 0+il ur ist es*% G Cat este ceasul T
9ie s.t ist esR $+i pet ist es*% G Cat de tar"iu este T
Citirea oreiR ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute
pentru cititorii acestui site/
JW:JJ Z[ Es ist ac!t u!r. G Este ora opt.
JW:JQ Z[ Es ist ac!t u!r und f6nf minuten.T Es ist f6nf minuten nac! ac!t.T Es
ist &ur@ nac! ac!t.G Este ora opt si B minute.R Este cinci minute dupa opt.R Este putin
peste opt.
JW:1Q Z[ Es ist ac!t u!r und f6nf@e!n minuten.T Es ist f6nf@e!n minuten nac!
ac!t.T Es ist 8iertel nac! ac!t.T Es ist 8iertel neun G Este ora opt si cincispre"ece
minute.R Este cincispre"ece minute dupa opt.R Este opt si un sfert.R $ D acest ultim fel de a
spune ora nu are corespondent in limba romana%
JW:KJ Z[ Es ist ac!t u!r und dreiig minuten.T Es ist !alb neun. G Este ora opt si
trei"eci de minute.R $ acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba
romana%
JW:PJ Z[ Es ist ac!t u!r und 8ier@ig minuten.T Es ist @:an@ig 8*r neun.T Es ist
!alb neun und @e!n minuten. G Este ora opt si patru"eci de minute.R Este noua fara
doua"eci de minute.R $ D acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba
romana%
JW:PQ Z[ Es ist ac!t u!r und f6nfund8ier@ig minuten.T Es ist f6nf@e!n minuten
8*r neun.T Es ist 8iertel 8*r neun.T Es ist drei8iertel neun. G Este ora opt si
patru"ecisicinci de minute.R Este noua fara cincispre"ece minute.R Este noua fara un
sfert.R $ D acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana%
JW:QQ Z[ Es ist ac!t u!r und f6nfundf6nf@ig minuten.T Es ist f6nf minuten 8*r
neun.T Es ist &ur@ 8*r neun. G Este ora opt si cinci"ecisicinci de minute.R Este noua
fara cinci minute.R Este putin pana la ora noua.
9ic!tig Z im.*rtant
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti XumX Z[ e<: um neun u*r G la ora
nouaH um ac*t u*r und vier"ig minuten G la ora >E/A>
Cand faci referire la o "i din saptamana folosesti XamX GY e<: Ic* ge*e in die
sc*ule am samstag G Eu ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti XimX GY ex/ &ein geburtstag ist im Vuni. G
Qiua mea de nastere este in iunie.
5B
"ntrebari .*sibile a carui ras.uns *bligat*riu c*ntine * *ra:
1.9ann ste!st du am 2*nntag aufR 0+an tehst du am "ontac auf*1 G 6a ce ora te
tre"esti duminicaT
1."c! ste!e um neun u!r am 2*nntag auf. 0)h tehe um noin ur am "ontac auf&1 G
&a tre"esc la ora noua duminica.
I.7*n :ann bis :ann arbeitest duR 06on van bis van arbaitest du*1 G Je cand pana
cand muncesti tuT
I."c! arbeite 8*n ac!t u!r und f6nf@e!n minutenT JW:1Q bis sec!s@e!n u!r
und dreiigminutenT 1N:KJ. 0)h arbaite fon @ABCD uhr bis CEBF@ uhr 1G Eu muncesc de
la ora >E/5B pana la ora5C/@>.
K.9ann mac!st du 'ittags.auseR 0+an mahst du mitacpause*1 G Cand faci pau"a de
pran"T
K."c! mac!e mittags.ause um @:,lf u!rT 1I:JJ. 0)h mahe mitacpause um CGB@@
uhr1 G Eu fac pau"a de pran" la ora 5?/>>
P.9ann ge!st du sc!lafenR 0+an ghest du laf!n*1 G Cand te duci la culcareT
P. "c! ge!e um @:eiund@:an@ig u!rT II:JJ sc!lafen. 0)h ghee um GGB@@
ur laf!n1 G &a duc la ora ??/>> la culcare.
E<.resii f*l*site cand faci referire la tim. in general:
3ut mir leid f6r die 8ers.tungE ic! ste!e im stau.0Hut mi laid ur di ferpetung, ih
tehe im stau1G Imi pare rau pentru intar"iere, eu stau in ambuteia'R trafc.
9ann &*mmst duR 0+an komst du*1 G Cand viiT
)!E es ist sc!*n dreiD "c! &*mme et:as s.ter. 08h, es ist oon drai> )h kome etvas
pet!r&1 G O*, este de'a ora trei I Eu vin ceva mai tar"iu.
"c! &*mme gegen drei 0)h kome gheghen drai&1 G Eu vin in 'ur de ora trei.
7*cabular: Xieviel G cat H &ittagspause G pau"a de pran"H sc*lafen G a dormiH Wut mir
leid G imi pare rauH entsc*uldigung G scu"eH etLas G cevaH versp\tung G intar"iereH
sp\ter G tar"iuH gegen G catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
Lectia nr.1W - Jirectii $stanga, dreapta, inainte etc%.
=unctele cardinale $nord, sud etc.%
In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana $stanga, dreapta, nord,
sud etc&%, cuvinte de ba"a cat fra"e care te vor a'uta enorm sa pui intrebari
precum '4nde este ... R' sau sa raspun"i la intrebari legate de directii.
6imba germana are doua cuvinte de ba"a pentru a intreba 'unde' si
anume ':*' si ':*!in'.
- ':*' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex/ Xo ist die WoiletteT $+o ist di tualete*%
- ':*!in' este folosit pentru a intreba 'inc*tr*'
ex/ Xo*in ge*en ;ieT $+ohin gheien zi*%
7*cabular .entru directii:
directii G ric!tungen $rihtunghen%
dreapta R la dreapta G rec!ts T nac! rec!ts $reht$ ' nah reht$%
stanga R la stanga G lin&s T nac! lin&s $lincs ' nah lincs%
in 'os, mai departe pe G entlang $entlang%
inapoi G @ur6c& $$uruc%
in directia a ... R catre ... G in 1ic!tung auf ... $in rihtunh auf &&&%
5C
tot inainte G geradeaus $gherade&aus%
pana la G bis @um A@urB $bis $um, $ua%
-unctele cardinale in germana:
im (*rden 8*n .... 0im norden fon1 G la (ord de ....
n,rdlic! 8*n .... 0nordlih fon1 G la (ord de ....
im 26den 8*n .... 0im siuden fon1 G la 2ud de ....
s6dlic! 8*n .... 0siudlich fon1 G la 2ud de ....
im 9esten 8*n .... 0im vesten fon1 G la 7est de ....
:estlic! 8*n .... 0vestlih fon1 G la 7est de ....
n*rd:estlic! 8*n .... 0nordvestlih fon1 G la (ord7est de ....
s6d:estlic! 8*n .... 0siudvestlih fon1 G la 2ud7est de ....
im )sten 8*n .... 0im osten fon1 G la Est de ....
,stlic! 8*n .... 0ostlih fon1 G la Est de ....
n*rd,stlic! 8*n .... 0nordostlih fon1 G la (ordEst de ....
s6d,stlic! 8*n .... 0siudostlih fon1 G la 2udEst de ....
"ntrebari .*sibile in germana des.re .*@itia unui *ras .e !arta :
9* liegt (6rnbergR 0+o ligt .iurnberg*1 G Unde se a#a <NrnbergT
(6rnberg liegt n,rdlic! 8*n '6nc!en 0.iurnberg ligt nordlih fon 7iunhen1 G
<Nrnberg se a#a la nord de &Nnc*en.
%ennst du T %ennen 2ie (6rnberg R 0,henst du ' ,henen zi .iurnberg *1 G Cunosti R
Cunoasteti <Nrnberg T
(6rnbergR 9* liegt denn dasR 0.iurnberg* +o ligt den das*1 G <Nrnberg T Unde se
a#a asta T
Das liegt n,rdlic! 8*n '6nc!enE n*rd,stlic! 8*n 2tuttgart . 0-as ligt nordlih von
7iunhen, nordostlih fon Itutgart1 G ;e a#a la nord de &Nnc*en, nordest de ;tuttgart.
Lectia nr.1L - Conversatie. =entru prima oara in cafenea.
Aceasta lectie iti va f foarte utila deoarece contine expresii u"uale in germana sub forma
de intrebari si raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara
cu o persoana. Un mic g*id de conversatie in germana care te va a'uta sa-ti faci prieteni
mai usor.
"ntrebari si ras.unsuri .*sibile cand intalnesti .entru .rima *ara * .ers*ana.
9ie !eien 2ie R 0+i haisen zi *1 G Cum va numitiT
9ie !eit duR 0+i haist du*1 G Cum te numestiT
9as ist "!re name R 0+as ist ire name*1 G Care este numele JvsT
5D
9as ist deine nameR 0+as ist taine name*1 G Care este numele tauT
"c! !eie Andra D 0)h haise Andra1 G &a numesc Andra I
"c! bin Andra D 0)h bin Andra >1 G Eu sunt Andra I
'ein name ist Andra D 07ain name ist Andra 1 G <umele meu este Andra I
9*!er &*mmen 2ieR 0+oher komen zi*1 G Jvs. de unde proveniti R suntetiT
9*!er &*mmst duR 0+oher komst du*1 G Wu de unde provii R esti T
"c! &*mme aus 1umnien D 0)h kome aus <umenien1 G Eu provin R sunt din ]omania.
9* :*!nen 2ieR 0+o vohnen zi*1 G Unde locuiti Jvs.T
9* :*!nst duR 0+o vohnst du*% G Unde locuiesti tuT
"c! :*!ne $et@t in BerlinD 0)h vohne ietzt in ?erlin1 G Eu locuiesc acum in :erlin.
2.rec!en 2ie deutsc!R 0Iprehen zi doici*1 G 3orbiti germanaT
2.ric!st du deutsc!R 0Iprihst du doici*1 G 3orbesti germanaT
#aE aber nic!t s* gutD 0)a, abe' niht so gut>1 G Ja, dar nu asa de bine I
9elc!e 2.rac!eAnB s.rec!en 2ieR T s.ric!st duR 0+elhe Iprahe0n1 prehen zi* '
prihst du* 1 G Ce limba$i% vorbitiT R vorbestiT
"c! s.rec!e et:as Englis! und ein bisc!en deutsc!. 0)h prehe etvas ;nglish und
ain bishen doici&1 G 3orbesc ceva engle"a si un pic de germana.
9elc!e 2.rac!en 2.ric!t man in Deutsc!landR 0+elhe Iprahen priht man in
-oiciland*1 GCe limbi se vorbesc in GermaniaT
Bei uns s.ric!t man nur deutsc!.0?ai uns priht man nur doici&1 G 6a noi se vorbeste
numai germana.
9as ist "!r T dein mutters.rac!eR 0+as ist )r ' dain muterprahe*1 G Care este limba
Jvs.R ta maternaT
'ein 'utters.rac!e ist rumnisc!. 07ain muterprahe ist rumeni&1 G 6imba mea
materna este romana.
9aren 2ie T 9arst du sc!*n mal in 'adridR 0+aren zi ' +arst du on mal in
7adrid*1 G Ati R Ai fost vreodata in &adridT
#aE ic! :ar in 'adrid D 0)a, ih var in 7adrid>1 G Ja, am fost in &adrid.
(einE ic! :ar nic!t in 'adridD 0.ain, ih var niht in 7adrid>1 G <u, n-am fost niciodata
in &adridI
9as ist dasR 0+as ist das*1 GCe este astaT
Das ist C*n8enti*n Center.0-as ist ,onven$ion ,enter&1 G Asta este Centrul de
Conventii.
9* ist denn dasR 0+o ist den das*1 G Unde este asta T
Das ist in 2inga.ur T Das C*n8enti*n Center ist in 2inga.ur. 0-as ist in "ingapur '
-as ,&,& ist in "ingapur&1 G Este in ;ingapore R C.C. este in ;ingapore.
"n :elc!em Land ist dasR 0)n velhem :and ist das*1 G In ce tara este astaT
Das ist in Asien. T 2inga.ur ist in Asien. 0-as ist in Azien&'"ingapur ist in Azien&1 G
Este in Asia. R ;ingapore este in Asia.
-entru .rima *ara in cafeneaE e<.resii u@uale:
Entsc!uldigungE ist !ier frei R 0;ntciuldigung, ist hir frai*1 G ;cu"ati-ma, este aici
liberT
aben 2ie ein tisc! frei f6r drei .ers*nenR 05aben zi ein ti frai ur drai
personen*1 G Aveti o masa libera pentru trei persoaneT
#a &larE bitteD T (einE sc!adeD T Es tut mir leid 0)a klar bite' .ain, ade' ;s tut mi
laid1 G Ja bineinteles, poftiti . R <u, din pacate.R Imi pare rau.
9as trin&en 2ieR T 9as m,c!ten 2ie trin&enR 0+as trinchen zi* ' vas miohten zi
trinchen*1 G Ce beti T R Ce ati dori sa betiT
?a!lenE bitteD 0$alen, bite1 G <ota va rogI
"c! m,c!te @a!lenE bitteD 0)h miohte $alen, bite1 G As dori sa platesc, va rog.
?usammen *der getrenntR 0$uzamen od! ghetrent*1 G Impreuna sau separatT
Das mac!t LEQ Eur*. 0-as maht J,D oiro1 G 8ace F,B euro.
BitteE .ast 1J Eur*. 0?ite, past C@ oiro1 G 3a rog , pastrati pana la 5> euro.
Lectia nr.IJ - Urari cu oca"ia "ilei de nastere
5E
Cum spui La 'ulti Ani in limba germanaT Jaca nu stii inca raspunsul la aceasta
intrebare ai a'uns pe pagina potrivita deoarece mai 'os vei gasi diverse urari $mesa'e%
pentru "i de nastere sau onomastica in germana impreuna cu pronuntia si traducerea
acestora.
4rari .entru @i de nastere G 96nsc!e @um Geburtstag (+iune $um gheburstag)
Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si
sarbatoritRa, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.
Alles Gute @um GeburtstagD (Ales gute $um gheburstag) G 6a &ulti Ani
varianta cea mai comuna de a spune XLa 'ulti AniX in tarile vorbitoare de limba
germana insa traducerea reala ar f/ Woate cele bune pentru "iua ta de nastereI
er@lic!en Gl6c&:unsc! @um GeburtstagD (5er$lihen #liuc&viun $um #heburstag)
G 8elicitari pentru "iua ta de nastereI
"c! :6nsc!e dir alles GuteD ()h viune dia ales gute) G Iti R 3a doresc toate cele buneI
Alles Liebe und Gute f6r dic!D (Ales libe und gute u dih) G Woate cele bune pentru
tineI R Woata iubirea si binele pentru tineI
Alle guten 96nsc!e @um GeburtstagD (Ale gut!n viune $um #heburstag) G Woate
urarile de bine pentru "iua taI
9ir gratulieren dir gan@ !er@lic!D (Kiie gratulir!n dia gan$ her$lih) G We felicitam din
inima R sincer R foarte multI
?um Geburtstag :6nsc!e ic! dir alles GuteD (Lum gheburstag viune ih dia ales
gute) G =entru "iua de nastere va ure" toate cele buneI
',gen alle deine 96nsc!e in Erf6llung ge!enD (7iog!n ale taine viune in eulung
ghe&en) G 8ie ca toate dorintele tale sa devina realitateI
8ormulari mai lungi pentru urarile de ^6a &ulti Ani^ /
Aceste urari sunt mai potrivite sa fe folosite in scris sau intr-un mediu mai ofcial.
"c! sende "!nen @u "!rem Geburtstag meine !er@lic!en Gl6c&:6nsc!e. ()h zende
inen $u irem gheburstag maine her$lihen gliucviune) G 3a trimit de "iua dumneavoastra
felicitarile mele calduroaseI
?u "!rem Geburtstag gratulieren :ir "!nen !er@lic!D (Lu irem gheburstag
gratulir!n (iie inen her$lih) G Je "iua dumneavoastra va felicitam din inima R sincerI
"c! sende "!nen aus der Ferne meine besten 96nsc!eI ()h zende inen aus de fane
maine best!n viune) G 3a trimit de departe toate urarile mele de bineI
"c! :6nsc!e "!nen @u "!rem Geburtstag alles GuteD ()h viune inen $u irem
gheburstag ales gute) G 3a doresc de "iua dumneavoastra toate cele buneI
',ge dir das neue Lebens$a!r Gl6c&E Gesund!eit s*:ie 8iele sc!,ne '*mente
bringenD(7ioghe dia das noe lebens&iar gliuc, ghesund&hait so&vi le one momente
bringhen) G 8ie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente
frumoaseI
Jupa formularea de ba"a X"c! :6nsc!e dir T "!nenX poti sa adaugi/
Gl6c& (gliuc) G noroc
Fr*!sinn (fro&zin) G fericit, bucuros
Freundsc!aft (friond&aft) G prietenie
Freunde an Deiner 2eite (frionde an daine sainte) G prieteni de partea ta R alaturi de
tine
Liebe (libe) G dragoste, iubire
Erf*lg (erfolg) G succes
'ut und %raft (mut und craft) G cura' si putere
Gesund!eit (ghesund&hait) G sanatate
2.annende Erlebnisse (Ipanende erlebnise) G experiente interesante
Lectia nr.I1 - Cum sa redacte"i un Curriculum 3itae $C3%
corect in limba germana
5F
C7 in Germana \ '*del de C7 in germana
Cu a'utorul acestui articol vei invata cum sa redacte"i corect un C.7. in germana
ACurriculum 7itaeB in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor a'uta sa-ti
gasesti mai usor un loc de munca. Contea"a foarte mult atunci cand faci un C7 in
germana pentru ce tip de 'ob vrei sa aplici, daca este vorba despre un loc de munca ca
simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii etc. atunci nu este nevoie decat sa scrii un
curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii esentiale insa daca aplicati pentru un
loc de munca care necesita studii superioare sau o califcare anume atunci trebuie sa-i
acordati mai multa atentie cv-ului dvs.
Cum sa redacte@i un C7 in germana Areguli generaleB:
- nu trebuie sa fe mai lung de doua pagini
- trebuie sa contina o po"a profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus
a cv-ului
- titlul poate f centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga
&ai 'os va voi pre"enta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in
care acestea ar trebui sa fe scrise. In parante"ele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor
in germana.
LEBE(2LA4F(lebens&lauf) G Curriculum 3itae
- acesta este titlul cv-ului
A(GABE ?41 -E12)( (angabe zu perzon) G Informatii despre persoana
- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact
(ac!name (nah&name) G <ume
7*rname (fo&name) G =renume
Adresse (adrese) G Adresa
2trae (trase) G ;trada
ausnummer (haus&numa) G <umarul locuintei
-*stleit@a!l (post&lait&$al) scris prescurtat - =6Q G Codul postal
)rt (ort) G Oras, loc
2taat (tat) G Wara
- este indicat ca indreptul 9Adresse9 sa scrieti direct adresa dvs. Ex/ [alstraMe ,
4ausnummer 5>?, F5BC, :erlin, Jeutsc*land
3elef*nnummer T 1ufnummer (telefon&numa ' ruf&numa) G <umar de telefon
'*bilnummer T and>nummer (mobil&numa ' hendi&numa) G <umar de mobil
EG'ail Adresse (email adrese) G Adresa de e-mail
-ers,nlic!e 9ebsite (perzonlihe uebsaite) G Xebsite personal, blog
- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul
?>
Gesc!lec!t (gheleht) G ;exul _ Geburtsdatum (gheburt$&datum) G Jata nasterii
_ (ati*nalitt(.a$ionalitet) G <ationalitate
9eiblic! (vaiblih) G 8eminin
'nnlic! (menlih) G &asculin
- este recomandat ca aceste trei categorii sa fe scrise intr-un singur rand
Ex/ Gesc!lec!t/ Leiblic* _ Geburtsdatum/ >5.>A.5FD@ _ (ati*nalitt/ rum\nisc*
A(GE231EB3E 23ELLE (anghetrebte tele) G 6ocul de munca pentru care aplicati
$=unctul dorit%
BE14F2E1FA14(G (berufs&erfarung) G Experienta profesionala
- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe
care le-ai avut pana in pre"ent $incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de
munca%
- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc $anul si luna%
- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca
- date ale aga'atorului
- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si sc*imburile de
experienta, voluntariatele
2C4LG 4(D BE14F2B"LD4(G (ul und berufs&bildung) G ;coala si 8ormare
profesionala
- incepi cu ultima scoala absolvita
- scrie perioada in care ai urmat fecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in
ce anume te-ai califcat
-E12+(L"CE F"G%E"3E( (perzonlihe feih&gait!n) G Aptitudini
'utters.rac!eAnB (mut!r&prahe0n1) G 6imba materna R 6imbi materne
Andere 2.rac!eAnB (andere prahe0!n1) G Alte limba$i%
Fremds.rac!en (fremd&prah!n) G 6imbi straine
7erste!en (feteen) G Intelegere _ 2.rec!en (preh!n) G 3orbire
_ 2c!reiben (raib!n) G ;criere
- acest tabel trebuie completat conform 9Gemeinsamer Europ\isc*er ]eferen"ra*men fNr
;prac*en9 G Cadrul european de referinta pentru limbi straine
%*mmuni&ati8e F!ig&eiten (comunicative feihgait!n) G Abilitati de comunicare
)rganisati*nsG und F6!rungstalent (organiza$ions und urungs&talent) G
Competente organi"ationale si manageriale
BeruUic!e F!ig&eiten (beru/ihe feihgait!n) G Competente profesionale
C*m.uter&enntnisse (compiut!r chentnise) G Cunostinte de utili"are a calculatorului
2*nstige F!ig&eiten (zonstige feihgait!n) G Alte abilitati
?5
F6!rersc!ein (uraain) G =ermis de conducere
?423?L"CE "(F)1'A3")(E( ($uze$lihe informa$ionen) G Informatii suplimentare
-ubli&ati*nen (publica$ion!n) G =ublicatii
-rsentati*nen (prezenta$ion!n) G =re"entari
-r*$e&te (proiecte) G =roiecte
%*nferen@en (conferen$!n) G Conferinte
Aus@eic!nungen und -reise (aus&$aihnung!n und praiz!) G =remii si distinctii
'itgliedsc!aften (mit&glid&aft!n) G 6ocurile in care esti membru
1eferen@en (referen$!n) G ]eferinte $de la fostii anga'atori R profesori%
- la aceasta categorie puteti scrie 9]eferen"en auf Anfrage9 (referen$!n auf anfrage) G
]eferintele pot f date la cerere
- toate categoriile din cadrul 9Informatii suplimentare9 le treceti in cv doar daca sunt
relevante locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti
A(LAGE( (anlag!n) G Anexe
- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati
cv-ului copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie
- mentionea"a ce anume o sa gaseasca anga'atorul in anexa cv-ului
;per ca acest articol o sa va fe de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra C3
in limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si
a locului de munca pentru care aplicati. =entru mai multe informatii referitoare la
redactarea unui C3 european in germana puteti vi"ita site-ul Europass care contine
formatul european aprobat de toate statele europene inclusiv Germania si Austria.
Jaca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana vi"itea"a si articolul 9Jenumiri
de meserii in limba germana9
Lectia nr.II - Cum se numeste meseria ta
Denumiri de meserii in Germana A.r*fesiiB
In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei
stii sa scrii in C3-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in pre"ent. Este
important de stiut ca in limba germana toate meseriile au atat o forma de
masculin 9der9 cat si de feminin 9die9 $A#ati mai multe despre Genul substantivului%. Je
cele mai multe ori forma de feminin are terminatia 9-in9 si uneori vocalele aE *E u se
transforma in umlaute , 6 $diacritice%. Acest articol poate f considerat ca o continuare
pentru Cum sa redacte"i un C3 .
profesii, ocupatii G Berufe (berufe)
functionar G der AngestellteE die Angestellte (de, di anghetelte)
-r*fesii care necesita sc*li de meserii:
asistent$.% medical$.% G der %ran&en.UegerE die %ran&ensc!:ester (de
cranc!n&/ega, di cranc!n&vestaM
a'utor in productie $fabric.% G der -r*du&ti*ns!elfer (de produc$ions&helfa)
??
brutar$i2a% G der Bc&erE die Bc&erin (de beca, di becherin)
buc.tar$eas.% G der %*c!E die %,c!in (de coh, di cohin)
casier G der %assierer (de casiera)
c*elner$i2.% G der %ellnerE die %ellnerin (de chelna, di chelnerin)
coafe". G die Friseurin (di frizurin)
croitor$eas.% G der 2c!neiderE die 2c!neiderin (de naida, di naidarin)
electrician G der Ele&tr*installateurE Ele&tri&er (de electro&instalator, electrica)
femeie de servici G die -ut@frau (di pu$&frau)
fri"er G der errenfriseur (de heren&frizor)
gr.dinar G der GrtnerE die Grtnerin (de ghertna, di ghertnerin)
instalator G der %lem.nerE "nstallateur (de clempna, instalator)
m.celar$.% G der 'et@gerE die 'et@gerin (de me$ga, di me$garin)
mecanic auto G der Aut*mec!ani&er (de auto&mecanica)
muncitor in construc2ii G der Bauarbeiter (de bau&arbaita)
pompier G der Feuer:e!rmann (de foia&ver&man)
sofer$i2.% G der Fa!rerE die Fa!rerin (de fara, di fararin)
sofer de camion G der L%9GFa!rer (de el&ca&ve2fara)
sofer de autobu" G der Busfa!rer (de bus&fara)
sofer de taxi G der 3a<ifa!rer (de taNi&fara)
tamplar G der 2c!reiner (de raina)
van".tor$oare% G der 7er&uferE die 7er&uferin (de fercoifa, di fercoiferin)
"idar G der 'aurer (de maura)
"ugrav G der 'alerE 'alermeister (de mala, mala&maista)
'eserii care necesita studii su.eri*are:
anga'at$.% la banc. G derE die Ban&angestellte (de, di banc&anghetelte)
avocat G der 1ec!tsan:alt (de reh$&anvalt)
ar*itect$.% G der Arc!ite&tE die Arc!ite&tin (de arhitect, di arhitectin)
bibliotecar$.% G der Bibli*t!e&arEdie Bibli*t!e&arin (de biblioteca, di bibliotecarin)
contabil$.% G derE die Buc!!alter (de, di buh&halta)
dentist$.% G der ?a!nar@tE die ?a!nr@tin (de $an&ar$t, di $an&er$tin)
doctor$i2.% G der Ar@tE die r@tin (de ar$t, di er$tin)
inginer G der "ngenieurE die "ngenieurin (de ingenior, di ingeniurin)
'udecator G der 1ic!ter (de rihta)
?@
'urnalist$.% G der #*urnalistE die #*urnalistin (de 4urnalist, di 4urnalistin)
poli2ist$.% G der -*li@ist (de poli$ist)
profesor, profesoar. G der Le!rerE die Le!rerin (de lera, di ler!rin)
programator de calculator G der -r*grammiererE die -r*grammiererin (de
programira, di programirin)
secretar. G die 2e&retrin (di zecreterin)
traducator G der 5berset@erE die 5berset@erin (de uba&ze$a, di uba&ze$erin)
veterinar G der 3ierar@t (de tir&ar$t)
'eserii mai s.eciale:
actor G der 2c!aus.ieler (de au&pila)
antrenor G der 3rainer (de treina)
artist G der %6nstlerE die %6nstlerin (de cunstla, di cunstlarin)
fotograf$.% G der F*t*grafE die F*t*graVn (de fotograf, di fotogran)
scriitor G der 2c!riftsteller (de rift&tela)
'eserii .entru tineri :B
elev$.% G der 2c!6lerE die 2c!6lerin (de ula, di ularin)
student$.% G der 2tudentE die 2tudentin (de tudent, di tudent!n)
*ttp/RRinvata-rapid.blogspot.roR?>5?R>?Rgermana-substantivul.*tml
G1A'A3"CA
Lectia 1 G2ubstanti8ul in Germana G Descriere generala
2ubstanti8ul in germana este partea de vorbire #exibila prin care denumim
finte 0oameni sau animale1, lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic
substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna
de artic*lul !*tarat AderE dieE das/ der +ater 3 tatal, die 7utter 3 mama, das
7dchen 3 fata1 sau ne!*tarat AeinE eineE ein/ ein +ater 3 un tata, eine 7utter 3 o
mama, ein 7dchen 3 o fata1&
)bs DDD Cu a'utorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin
sau neutru.
)bs DDD Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilitH regulile de
determinare find foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna
impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului ' Z masculinY
F Z femininY ( Z neutru.
)bs DDD ;pre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu
cu ma'uscula. 0 daca la inceput o sa va e greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor
cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala ma4ora dar de ce sa scriem
gresit cand stim cum sa scriem corect 1
?A
;ubstantivele pot f c*ncrete $care denumesc finte, lucruri, fenomene ale
naturii%, abstracte $care denumesc stari, actiuni%, .r*.rii $care individuali"ea"a finte,
lucruri%, c*mune $care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fecare
exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective%
2ubstanti8e c*ncrete: der &ensc* G omulH die 8rau G femeiaH das [ind G copilulH die
:lume G #oareaH das 8enster G fereastraH das Auto G masinaH
2ubstanti8e abstracte/ die ;eele G su#etul, das 6eben G viata, die Angst G frica, die
Jumm*eit G prostia, die <\*e G apropierea, die &usiU G mu"icaH
2ubstanti8e c*mune/ das 4aus G casa, der 6e*rer G profesorul, das &useum G
mu"eulH
2ubstanti8e .r*.rii/ =eter, &oniUa, XildH
Jin punct de vedere m*rf*l*gic substantivele din limba germana se pot imparti in d*ua
categ*rii:
Jupa numar substantivele pot f/
substantive care au forma de plural si singularH
substantive care au numai forma de singularH
substantive care au numai forma de pluralH
Jupa gen substantivele pot f/
substantive feminineH
substantive masculineH
substantive neutreH
Asa cum am preci"at mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana
articolul sta in fata substantivului. Articolu poate f de doua feluri/
articolul *otarat sau defnit 0der bestimmte oder denite Artikel19
articolul ne*otarat sau nedefnit 0der unbestimmte oder indenite Artikel19
Lectia I G Ca@urile substanti8el*r in Germana.
Caracteristici.
;ubstantivul este parte de vorbire #exibila la fel ca ad'ectivul, pronumele si numeralul.
Asta inseamna ca isi sc*imba forma in functie de ca", numar si gen. In limba germana
substantivul are patru ca"uri/(*minati8E Geniti8E Acu@ati8 si Dati8.
Ca@ul ()'"(A3"7 G caracteristici
6a ca"ul <ominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma
il vei gasi in dictionar.
;ubstantivul in ca"ul <ominativ raspunde la intrebarea/ 9E1R G CineT
E<.: Andrei ist "u 4ause. G Andrei este acasa. 0,ine este acasa* 3O Andrei1
;ein :ruder ist 6e*rer. G 8ratele lui este profesor. 0 ,ine este profesor* 3* fratele
lui 1
Ca@ul AC4?A3"7 G caracteristici
;ubstantivul in ca"ul Acu"ativ raspunde la intrebarile / 9A2R 0,e*1 9E(R 0=e cine*1 III
Atentie nu face confu"ie cu intrebarea 9ennR 0,and*1 III
?B
E<.: Jie &utter trinUt der Cola. G &ama bea cola. 0,e bea mama* 3O ,ola1
Er unterric*tet die ;tudentinnen. G El invata R le preda elevilor R studentilor. 0 =e cine
invata el* 3O pe elevi1
Ca@ul DA3"7 G caracteristici
;ubstantivul in ca"ul Jativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la
intrebarea9E'R $CuiT%
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu ca"ul Jativ/ E<.: Andra begegnet
seiner 8reundin.G Andra s-a intalnit cu prietena sa.
=oate aparea si dupa verbe care accepta si ca"ul Acu"ativ. E<.: Ic* gebe der
&utter das 4eft.G Ii dau mamei caietul. 0mamei este complement indirect -ativ P das
5eft 2 complement direct Acuzativ 1
Ca@ul GE("3"7 G caracteristici
;ubstantivul in ca"ul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea 9E22E(R 0a, al, ai,
ale cui * 1 si are functia de atribut.
E<.: Jas 4eft meines :ruders ist alt.G Caietul fratelui meu este vec*i.
;ubstantivul in ca"ul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in/ 2ss, 2 , 2N, 2z, 2sch, 2tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in / 2e, 2ler, 2ner, 2le, 2en,
2tel, 2el, 2er, 2ein, 2ling
;ubstantivul in ca"ul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o ocala sau
in -h
;ubstantivul in ca"ul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.
E<.: Eines Wages sag er mir die Xa*r*eit. G Intr-o "i mi-a spus adevarul.
;ie Uam des Xeges und sa* i*n. G Ea venea pe drum si l-a va"ut.
Lectia K GDeclinarea 2ubstanti8ului in Germana
;ubstantivul german are patru declinarii fecare cu propriile caracteristici, aceste
declinari se invata in timp prin multa practica. 3a voi clasifca fecare declinarile
substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu.
Declinarea " $substantive feminine%
In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au
nici o terminatie. =use la plural acestea fe raman fara terminatie fe li se atribuie una din
urmatoarele terminatii/ -n, -en, -s, -e
2ingular -lural
<. die 8rau G femeii <. die 8rauen G femeile
G. der 8rau G a, al, ai, ale
femeii
G. der 8rauen G a, al, ai, ale
femeilor
J. der 8rau G femeii <. den 8rauen G femeilor
AUU. die 8rau G femeia AUU. die 8rauen G femeile
Declinarea "" T Declinarea slaba $ substantive masculine%
;ubstantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate ca"urile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt/
substantive masculine de genul/ der 7ensch 3 omul, der 5err 3 domnul, der
.achbar 3 vecinul
masculinele care se termina in Ge, nume de persoane sau de animale/ der #rieche
3 grec, der 5asse 3 iepure9
substantive abstracte care se termina in Ge, der 6riede 3 libertate, der .ame 3
nume
?C
cuvinte care provin din greaca sau latina/ der -iamant 3 diamant, der "tudent 3
student
un singur substantiv neutru are aceasi declinare/ das 5erz 3 inima
Obs III Werminatia pe care o primesc substantivele la <ominativ plural o sa o primeasca
si la G, J, AUU singular.
2ingular -lural
<. der &ensc* G omul <. die &ensc*en G oamenii
G. des &ensc*en G a, al, ai, ale
omului
G. der &ensc*en G a, al, ai, ale
oamenilor
J. dem &ensc*en G omului <. den &ensc*en G oamenilor
AUU. den &ensc*en G omul AUU. die &ensc*en G oamenii

Declinarea """ T Declinare tare $substantive masculine si neutre%
Werminatia de Genitiv singular este intodeauna Ges sau Gs. 6a <ominativ plural
substantivul va primi terminatia GerE Ge sau Gs. 6a Jativ plural este terminatia Gn.
2ingular -lural
<. das [ind G copil <. die [inder G copii
G. des [indes G a, al, ai, ale
copilului
G. der [inder G a, al, ai, ale
copiilor
J. dem [ind G copilului <. den [indern G copiilor
AUU. das [ind G copilul AUU. die [inder G copii
Declinarea "7 T Declinare 'i<ta $substantive masculine si neutre%
6a ca"ul Genitiv singular substantivul primeste terminatia Gs sau Ges iar la plural la toate
ca"urile primeste terminatia Gen
2ingular -lural
<. das ;taat G statul <. die ;taaten G statele
G. des ;taates G a, al, ai, ale
statului
G. der ;taaten G a, al, ai, ale
statelor
J. dem ;taat G statulului <. den ;taaten G statelor
AUU. den ;taat G statul AUU. die ;taaten G statele
Lectia P G (umarul substanti8el*r in Germana. Cand f*l*sim singular si cand
.lural.
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si
la plural.
Categ*riile de substanti8e care a.ar la singular/
<umele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la
plural denumesc membrii unei familii GY Die %ellers sind !eute @u ause G [elerii
sunt a"i acasa $^Qeller^ find un nume de familie %
Anumite lucruri sau finte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o
ma'oritate GY 9aldE -*li@ei G padure, politieH Aceste substantive apar la plural atunci
cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.
;ubstantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente
$ 'ilc! G lapte,9asser G apa, Fleisc! G carne %, metale $ 2ilber G argint, G*ld G
aur %, materiale $ *l@ G lemn,9*lle G lana %.
;ubstantivele abstracte apar tot la singular GY Frei!eit G libertate, it@e G
caldura, 1u!e G liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand
denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.
?D
;ubstantivele care denumesc culori sau care provin din ad'ective GY das Blau G
albastrul, das 1*t G rosul, das Gute G bineleH
;ubstantivele care provin din infnitivul verbului apar tot la singular si denumesc un
proces GY das 2c!reiben G scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar
sensul este diferit / die 2c!reiben G scrierile, operele unui scriitor.
;unt folosite la singular si substantive ca Glas G pa*ar, 3asse G ceasca, Liter G
litru, %il*meter G Uilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de
masura GY eine 3asse %aSee G o ceasca de cafea, Q Liter 'ilc! G B litri de lapte.
Categ*riile de substanti8e care a.ar la .lural/
Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural GY Ferien G
vacanta, ElternG parinti, Finan@en G fnante, Gesc!:ister G frati, Leute G oameni.
Jenumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular
GY 9ei!nac!ten G Craciunul, )stern G =astiH
Anumite denumiri geografce, denumiri de insule, munti, tari apar la plural GY die
4.2.A., die Al.enG Alpii, die %ar.aten G CarpatiiH
Jenumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural GY 1e.tilien G reptileH
Ca.it*lul ""
Declinarea artic*lului .e langa substanti8 in Germana \
"ntrebuintare sau caderea artic*lului.
Declinarea artic*lului A!*tarat si ne!*taratB .e langa substanti8:
(*minati8: der T ein $masculin% die T eine $feminin% das T ein $neutru% die T
G 0plural19
Geniti8: des T eines $masculin% der T einer $feminin% des T eines $neutru% der T
G $plural%H
Dati8: dem T einem $masculin% der T einer $feminin% dem T einem $neutru% den T
G $plural%H
Acu@ati8: den T einen $masculin% die T eine $feminin% das T ein $neutru% die T
G $plural%H
)bs.DDD Articolul ne*otarat nu are forme de pluralH
2ituatiile in care li.seste artic*lul din enunt:
In anunturi, titlurile de pe prima pagina a "iarelor pentru a sublinia ideea pe care o
transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. e<: [on"ert versc*oben G concert
amanat
Cand substantivul este folosit cu sensul lui general 0deseori e vorba de
substantive abstracte1/ e<: Xir *aben Qeit G Avem timp.
Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preci"a
cantitatea. e<: Ic* trinUe &ilc*. G :eau lapte. 0de obicei, nu acum, nu se precizeaza
cantitatea1
<umele de persoane, locuri si tari. e<: :uUarest ist die 4auptstadt ]um\niens. G
:ucuresti este capitala ]omaniei.
In expresii fxe, perec*i de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. e<: 8euer
mac*en G a face focul.
Ca.it*lul """
-r*numele .ers*nal in Germana
?E
=ronumele personal in germana identifca o anumita persoana, finta sau obiect si are
cate trei forme atat la singular cat si de plural. ;unt cuvinte scurte usor de memorat care
fac referire la persoana sau oamenii care vorbesc $ic!E :ir%, la persoana sau oamenii cu
care se vorbeste $duE i!r% sau la persoana, oamenii si obiectele despre care se vorbeste
$erE sieE es%.
;ingular/
persoana I / ic! 0ih1 G eu
persoana II/ du 0du1 G tu
persoana III/ er Tsie Tes 0er 'zi 'es1 G el ReaR ]cea deGa treia f*rma nu are
c*res.*ndent in limba r*manaY se f*l*sesti in general .entru lucruri si .entru
t*ate cu8intele de genul neutru
e<: Jas ist ein 4eft $das ist ain *eft% G Acesta este un caiet GY Es ist blau $es ist blau% G
El $caietul% este albastru.
)bsDDD <oi folosim pronumele personal RelR atat pentru cuvintele de genul masculin cat
si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fecarui gen ii revine un
pronume personal.
-lural:
persoana I/ :ir 0vir1 G noi
persoana II/ i!r 0ir1 G voi
persoana III/ sie T 2ie 0zi1 ` G ei R Jvs.
]se f*l*seste cu litera mare atunci cand e * discutie f*rmala
e<: Xo*er Uommen ;ieT $3o*er comen "iT% G Je unde proveniti $Jvs.%T
Cand si cum f*l*sesti .r*numele .ers*nale 'du' 'i!r' '2ie' :
=ronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana.
Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti
este sufcient de apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni,
membri ai familiei sau copii.
=ronumele personal 'i!r' este forma plurala si informala de a spune '8*i' in germana,
trebuie sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane sufcient
de apropiate incat sa poti vorbi informal.
=ronumele personal '2ie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune 'tu'
T 'd8s' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand
vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in
varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta. <u
uita, pronumele '2ie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu
ma'uscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea T ei'
Obs III 8orma de pronume personal pre"entata in acest articol $ich, du, er'sie'es 2 (ir, ihr,
sie'"ie% este la ca"ul <ominativ.
Ca.it*lul "7
7erbul in Germana \ C*n$ugarea la .re@ent
3erbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece repre"inta nucleul unei
propo"itii. 3erbul este #exibil si este singura parte de vorbire care se con'uga.
3erbele pot f re!ulate, verbe care nu-si sc*imba radacina in timpul con'ugarii
si nere!ulate, verbe care isi modifca radacina in timpul con'ugarii.
Jupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot f slabe si tari. 3erbele slabe sunt cele
care nu pre"inta modifcari vocalice pe parcursul con'ugarii. 3erbele tari sunt cele care
pre"inta modifcari vocalice pe parcursul con'ugarii.
?F
In limba germana, ca si in limba romana, verbele Xa a8eaX A!abenB si Xa VX AseinB sunt
foarte des intalnite. ;a invatam, pentru inceput, sa le con'ugam la indicativ pre"ent. 3eti
repeta totodata si pronumele personal.
"ndicati8ul .re@ent al 8erbel*r XABE(X si X2E"(X
ABE( Z a a8ea
ic! !abe 0ih habe1 G eu am
du !ast 0du hast1 G tu ai
er T sie T es !at 0er'zi'es hat1 G elR eaR ` are
:ir !aben 0(ir haben1 G noi avem
i!r !abt 0ir habt1 G voi aveti
sie T 2ie !aben 0zi haben1 G ei au R Jvs. aveti
2E"( Z a V
ic! bin $i* bin% G eu sunt
du bist $du bist% G tu esti
er T sie T es ist $erR"iRes ist% G elReaR ` este
:ir sind 0vir sind1 G noi suntem
i!r seid 0ihr said1 G voi sunteti
sie T 2ie sind 0zi sind1 G ei suntR Jvs. sunteti
`nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifce in functie de persoana si numar difera
la con'ugarea verbelor XABE(X si X2E"(X, deoarece aceste doua verbe sunt neregulate.
Asta inseamna ca-si sc*imba radacina pe parcursul con'ugarii.
&omentan incercati sa retineti formele verbale la pre"ent ale
lui XABE(X si X2E"(X impreuna cu formele pronumelui personal.
In lectiile urmatoare va voi pre"enta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce
sunt verbele neregulate.
Lectia 1 GCele mai im.*rtante QJ de 8erbe din limba
germana
In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu
pronuntia acestora.
5. anrufen 0an&ruf!n1 G a telefona
?. arbeiten 0arbait!n1 G a munci
@. bac&en 0bachen1 G a coace
A. benut@en 0benu$en1 G a folosi
B. bleiben 0blaib!n1 G a ramane
C. brauc!en $brau*.n% G a avea nevoie
D. bringen 0bringhen1 G a aduce
E. den&en 0denchen1 G a gandi
F. essen 0esen1 G a manca
5>. fa!ren 0far!n1 G a conduce
55. Vnden 0nd!n1 G a gasi, a considera
5?. Uiegen 0/igh!n1 G a "bura
5@. fragen 0frag!n1 G a intreba
5A. geben 0gheb!n1 G a da
5B. ge!en 0gheen1 G a se duce
5C. !aben 0hab!n1 G a avea
@>
5D. !eien 0haisen1 G a se numi
5E. !elfen 0helf!n1 G a a'uta
5F. !,ren 0hoor!n1 G a au"i
?>. &aufen 0cauf!n1 G a cumpara
?5. &ennen 0chenen1 G a cunoaste
??. &*mmen 0com!n1 G a veni
?@. &,nnen 0chion!n1 G a putea
?A. laufen 0lauf!n1 G a merge, a alerga, a functiona
?B. leben 0leb!n1 G a trai
?C. lei!en 0laihen1 G a imprumuta
?D. lernen 0lernen1 G a invata
?E. lesen 0lezen1 G a citi
?F. lieben 0lib!n% G a iubi
@>. mac!en 0mah!n1 G a face
@5. m,c!ten 0mioht!n1 Z a dori
@?. ne!men 0nem!n1 3 a lua
@@. sc!reiben 0raib!n1 G a scrie
@A. sc!lagen $laghen1 3 a lovi
@B. sc!neiden $naiden1 3 a taia
@C. sc!lafen 0laf!n1 3 a dormi
@D. sit@en 0si$en1 3 a sta, a lua loc
@E. se!en 0zeen1 3 a vedea
@F. sein 0zain1 3 a f
A>. s.rec!en T reden 0preheen ' red!n1 3 a vorbi
A5. s.ielen 0pilen1 3 a te 'uca
A?. trin&en 0trinchen1 3 a bea
A@. 8ergessen 0ferghes!n1 3 a uita
AA. 8ers.rec!en 0ferprehen1 3 a promite
AB. 8erste!en 0ferteen1 3 a intelege
AC. :asc!en 0va!n1 3 a spala
AD. :erden 0verd!n1 3 a deveni
AE. :issen 0viz!n1 3 a sti
AF. :*llen 0volen1 3 a vrea
B>. :*!nen 0vonen1 3 a locui
Lectia IG "ndicati8ul in germana \ F*rmarea
.re@entului la 8erbele regulate
Jaca iti amintesti in 6ectia nr.? de Gramatica la con'ugarea verbelor R5A?;.R si R";).R ti-
am subliniat terminatiile verbale pentru fecare persoana in parte. Acum este timpul sa
inveti mai pe larg cum se formea"a timpul pre"ent.
Wimpul pre"ent al verbului se formea"a de la forma de infnitiv a verbului 0forma sub care
gasesti verbul in dictionar1 prin inlaturarea terminatiei Gen sau Gn, la care se adauga
urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana/ Ge, Gst, Gt, Gen, Gt, Gen.
&a'oritatea verbelor in limba germana se termina la infnitiv in Gen: Lo*nen, lesen,
sprec*en, *aben. Unele verbe se termina in Gn, cum este verbul ^sein^.
E;: mac!en - verb slab] 0inlaturam terminatia de innitiv "-en" si o inlocuim cu
terminatiile specice prezentate mai sus1B
@5
ic* mac*Pe G eu fac
du mac*Pst G tu faci
er R sie R es mac*Pt G el R ea R fac
Lir mac*Pen G noi facem
i*r mac*Pt G voi faceti
sie R ;ie mac*Pen G ei fac R Jvs. faceti
Indicat este ca verbul sa fe invatat cu cele trei forme ale sale /
"nVniti8 : mac!en 0mah!n1 G a faceH
"m.erfect : mac!te 0mahte1 G faceamH
-artici.iu "" : gemac!t 0ghemaht1 G am facutH
Alte 8erbe care se c*n$uga la fel : brauc!en G a avea nevoie, bringen G a
aduce, fragen G a intreba, ge!en G a merge, !eien G a se numi, &aufen G a
cumpara, &*mmen G a veni, leben G a trai, :*!nen G a locuiH
,on4uga aceste verbe la prezent > -aca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu >
)bs.DDD 3erbele ale caror radacini se termina in GtGE GdGE GgnG, primesc un GeG de legatura
inaintea terminatiilor de persoana si numar/ GstE Gt.
E;: arbeiten G a munci $arbeit-t-en% - verb slab]H
ic* arbeitPe G eu muncescH
du arbeitPePst G tu muncestiH
er R sie R es arbeitPePt G el R ea muncesteH
Lir arbeitPen G noi muncimH
i*r arbeitPePt G voi muncitiH
sie R ;ie arbeitPen G ei muncescR Jvs.muncitiH
Alte 8erbe care se c*n$uga la fel : reden G a vorbi, regnen G a ploua, !eiraten G a
se casatori,sc!neiden G a taia, melden G a anunta, Vnden G a gasiH
,on4uga aceste verbe la prezent > -aca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu >
" In 6ectia nr.? am preci"at ca dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot
f slabe si tari.
7erbe care .re@inta m*diVcari 8*calice.
3erbele tari isi sc*imba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular/
a Z[
au Z[ u
e Z[ ieE i
* Z[ ,
6 Z[ a
E;: geben G a da $geb-en% - verb tareH
ic* gebe G eu dau
du gibst G tu dai
er R sie R es gibt G el R ea da
Lir geben G noi dam
i*r gebt G voi dati
sie R ;ie geben G ei dau R Jvs. dati
Alte 8erbe care .re@inta m*diVcari 8*calice si se c*n$uga la fel :
bac&en G a coace Aa Z[ B
bergen G a salva Ae Z[ iB
blasen G a su#a Aa Z[ B
braten G a pra'i Aa Z[ B
brec!en G a rupe Ae Z[ iB
@?
dresc!en G a strica, distruge Ae Z[ iB
d6rfen G a f permis A6 Z[ aB
em.fe!len G a recomanda Ae Z[ ieB
Lectia K G7erbele neregulate in germana
5. In limba germana un singur verb ar putea f considerat cu adevarat neregulat. Acesta
este "#$%N".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume / haben,
&erden si &issen.
2E"( 0zain1 Z a V
ic! bin $i* bin% G eu sunt
du bist $du bist% G tu esti
er T sie T es ist $erR"iRes ist% G elReaR ` este
:ir sind 0vir sind1 G noi suntem
i!r seid 0ihr said1 G voi sunteti
sie T 2ie sind 0zi sind1 G ei suntR Jvs. sunteti
!aben 0hab!n1 Z a a8ea
ic! !abe 0ih habe1 G eu am
du !ast 0du hast1 G tu ai
er T sie T es !at 0er'zi'es hat1 G elR eaR ` are
:ir !aben 0vir haben1 G noi avem
i!r !abt 0ir habt1 G voi aveti
sie T 2ie !aben 0zi haben1 G ei au R Jvs. aveti
:erden $verden% G a de8eni
ic! :erde 0ih verde1 G eu devin
du :irst 0du virst1 G tu devii
er T sie T es :ird 0er'zi'es1 vird G el, ea devine
:ir :erden 0vir verden1 G noi devenim
i!r :erdet 0ir verdet1 G voi deveniti
sie T 2ie :erden 0zi verden1 G ei devin R Jvs. deveniti
:issen 0vizen1 Z a sti
ic! :ei 0ih vais1 G eu stiu
du :eit 0du vaist1 G tu stii
er T sie T es :ei 0er'zi'es vais1 G el, ea stie
:ir :issen 0vir (issen1 G noi stim
i!r :it 0ihr vist1 G voi stiti
sie T 2ie :issen 0zi vizen1 G ei stiu R Jvs. stiti
?. 7erbele mi<te
3erbele mixte pre"inta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe
slabe pre"inta anumite sc*imbari vocalice/
nennen GY nannte $imperfect% GY gennant $participiu% G a numiH
brennen GY brannte GY gebrannt G a ardeH
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe III
Alte 8erbe asemanat*are sunt :
bringen GY brac*te GY gebrac*t G a aduceH
denUen GY dac*te GY gedac*t G a gandiH
4nele 8erbe tari .re@inta si sc!imbari c*ns*n antice :
ge*en GY ging GY gegangen G a merge, a te duceH
ste*en GY stand GY gestanden G a staH
@@
3erbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din
dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. Je obicei, in fecare dictionar se
indica ce fel de verb este :
E<1: machen, 2te, 2t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si sc*imba
forma / machen 3O machte 3O gemacht H
E<I: sein, (ar, ge(esen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi
sc*imba formaH
Lectia P -C*n$ugarea 8erbel*r cu .articula se.arabila
in Germana
3erbele cu particula separabila in germana $trennbare 3erben% sunt formate dintr-un
prefx (an) P un verb (ru'en) GY anrufen G a suna pe cineva . ;ub aceasta forma apar
la infnitiv unite intr-un singur cuvant.
In limba romana verbele cu particula separabila 0trennbare +erben1 nu exista, ele find o
caracteristica a limbii germane.
C*n$ugarea 8erbel*r cu .articula se.arabila la .re@ent:
6a con'ugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefxul de verbH
anru'en GY E<: Ic* rufe dic* morgen an.
=refxul se pune intodeauna la sfarsitul propo"itiei indiferent de lungimea acesteiaH
ab&aschen GY E<: Ic* &asche *eute den gan"en Wag alle Gabeln, &esser, Weller
"usammen mit meiner GroMmutter und meinen Gesc*Listern ab.G Eu spal a"i toata "iua
toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propo"itie cu un verb de'a con'ugat nu se mai
desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propo"itieiH
Ex/ Ic* muss immer ab:asc!en. G Eu trebuie mereu sa spal.
)bs.DDD =ropo"itiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai
invatat in 6ectia nr.?> cu simpla adaugare a prefxului la sfarsitul propo"itiei.
E<: anru'en GY 1ufst du mic* *eute anT G &a suni asta"iT
ab :asc!en 0ab&va!n1 Z a s.ala
ic! :asc!e ab 0ih vae ab1 G eu spal
du :sc!st ab 0du vest ab1 G tu speli
er T sie T es :sc!t ab 0er'zi'es vet ab1 G elRea spala
:ir :asc!en ab $Lir va!n ab1 G noi spalam
i!r :asc!t ab 0ihr vat ab1 G voi spalati
sie T 2ie :asc!en ab 0zi va!n ab1 G ei spala R Jvs. spalati
C*n$ugarea 8erbel*r cu .articula se.arabila la .artici.iu AtrecutB:
ab:asc!en 0nominativ1 G a spala GY abge:asc!en 0participiu1 G spalat
E<: &eine &utter *at abge:asc!en G &ama mea a spalat.
Lectia Q - 7erbele m*dale in germana
7erbele m*dale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu
apar singure, ci insotite de un verb la infnitiv care exprima ideea principala a propo"itiei.
8ormele verbelor modale de singular pre"inta aspecte neregulate.
;unt sase verbe modale in limba germana/ &,nnenE m6ssenE s*llenE d6rfenE
m,c!tenE :*llen. P:issen 0care nu este verb modal dar se con4uga ca unul1
3erbul modal &,nnen $a putea% poate exprima/
fa.tul de a V ca.abilY () Er Uann Jeutsc* sprec*en. G El poate R este capabil
sa vorbeasca germana.
@A
.rile$E *ca@ieY () Er Uann im ;ommer nac* Xien fa*ren. G El poate $are prile'ul%
sa plece la 3iena in vara.
.resu.unereY GY Er Uann "u 4ause sein. G Este posibil sa fe acasa.
3erbul modal m6ssen $trebuie, cu sensul de a f obligat% poate exprima/
necesitateaY Z[ Xir mNssen um"ie*en G Wrebuie sa ne mutam.
3erbul modal s*llen $trebuie% se traduce la fel ca verbul mNssen , numai ca sensul este
diferit si exprima/
* *bligatie m*ralaE * .r*.unereH Z[ Xas soll ic* *eute Uoc*enT G Ce trebuie
$fara sa fu obligata% sa gatesc asta"i T
3erbul modal d6rfen $a avea voie, a f permis% poate exprima/
.ermisiuneaY Z[ Ic* darf *ereinUommen. G Am voie R imi este permis sa intru.
interdictieY Z[ Im Qimmer darf man nic*t rauc*en G In camera nu se fumea"a.
intrebare .*litic*asaY Z[ Jarf ic* ;ie etLas fragenT G =ot sa va intreb cevaT
f*l*sirea c*res.un@at*are a unui lucruY Z[ Jieser ;toa darf nic*t "u *eiM
geLasc*en Lerden. G Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata R cu apa
ferbinte.
3erbul modal m,c!ten $a place ceva, a dori% poate exprima/
d*rintaY Z[ Ic* mbc*te das :uc* lesen. G As dori sa citesc aceasta carte.
rugaminte .*litic*asa: Z[ &bc*ten ;ie am &ontag 8rau [eller anrufenT G Ati
dori sa o sunati luni pe J-na [ellerT
3erbul modal :*llen $a vrea% poate exprima/
d*rintaY Z[ Er Lill ein Cola trinUen. G El vrea sa bea o cola.
cerintaY Z[ 4err 8rit" Lill nic*t, dass *ier ein 4aus gebaut Lird. G Jomnul 8rit"
nu vrea sa se construiasca aici o casa.
adresare .*litic*asaY Z[ Xollen ;ie nur ein moment LartenT G 3reti sa
asteptati doar un momentT
Lectia N G"m.erfectul in germana
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formea"a prin intercalarea XGteX intre
radacina verbului si desinentele de numar si persoana.
Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in
povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si inc*eiata, el nu poate aparea acolo
unde mai exista o legatura cu pre"entul.
mac!en $infnitiv% mac!te $imperfect% gemac!t $participiu II%
C*n$ugarea la im.erfect a 8erbului mac!en:
ic! mac!te G eu faceam
du mac!test G tu faceai
er T sie T es mac!te G el, ea facea
:ir mac!ten G noi faceam
i!r mac!tet G voi faceati
sie T 2ie mac!ten G ei faceau R Jvs. faceati
)bs. DDD 6a persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular.
Werminatia de persoana si numar XGtX nu se mai adauga. C*rect / er, sie, es
mac*teH "nc*rect: er, sie, es mac*tet
Alte 8erbe care se c*n$uga la fel sunt:
bauen $infnitiv% baute $imperfect% G a construiH
@B
brauc!en $infnitiv% brauc!te $imperfect% G a avea nevoieH
dec&en $infnitiv% dec&te $imperfect% G a acoperiH
fragen $infnitiv% fragte $imperfect% G a intrebaH
lernen $infnitiv% lernte $imperfect% G a invataH
lac!en $infnitiv% lac!te $imperfect% G a radeH
s.ielen $infnitiv% s.ielte $imperfect% G a se 'ucaH
Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele pre"inta la imperfect anumite sc*imbari
vocalice care nu sunt totdeauna previ"ibile. Werminatiile de numar si persoana sunt
aceleasi.
brec!en $infnitiv% brac! $imperfect% gebr*c!en $participiu II% G a rupe
C*n$ugarea la im.erfect a 8erbului tare brec!en :
ic! brac! G eu rupeam
du brac!st G tu rupeai
er T sie T es brac! G el R ea rupea
:ir brac!en G noi rupeam
i!r brac!t G voi rupeati
sie T 2ie brac!en G ei rupeau R Jvs. rupeati
Alte 8erbe tari care se c*n$uga la fel :
fangen $infnitiv% Vng $imperfect% G a prindeH
geben $infnitiv% gab $imperfect% G a daH
fa!ren $infnitiv% fu!r $imperfect% G a merge $cu masina%H
ge!en $infnitiv% ging $imperfect% G a merge $pe 'os%H
liegen $infnitiv% lag $imperfect% G a sta intinsH
sc!lafen $infnitiv% sc!lief $imperfect% G a dormiH
laufen $infnitiv% lief $imperfect% G a alergaH
7erbele cu .articula se.arabila:
fernse!en $infnitiv% sa! fern $imperfect% ferngese!en $participiu II% G a se uita la
televi"or
C*n$ugarea la im.erfect a 8erbului cu .articula se.arabila fernse!en :
ic! sa! fern G eu ma uitam la televi"or
du sa!st fern G tu te uitai la televi"or
er T sie T es sa! fern G el R ea se uita la televi"or
:ir sa!en fern G noi ne uitam la televi"or
i!r sa!t fern G voi va uitati la televi"or
sie T 2ie sa!en fern G ei se uitau R Jvs. va uitati la televi"or
Lectia OG-artici.iul 1 in germana
-artici.iul 1 se formea"a de la forma de infnitiv a verbului la care se adauga
terminatia XGdX 0 kommend 3 care vine9 (einend 3 care plange 1 E<.: 9einende
%inder G copii care plang
0innitivul verbului1 fragen M 0terminatia1 Gd G fragend
-artici.iul 1, denumit si participiul pre"ent, exprima o actiune in desfasurare, care este
simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativH el nu exprima deci o actiune
pre"enta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ/
E<.: Ic* *bre die singenden vbgel. G Aud pasarile care canta R cantatoare.$acum, in
momentul de fata le aud%
Ic* *brte die singenden vbgel. G Am au"it pasarile care cantau. $in trecut %
@C
Ic* Lerde die singenden vbgel *bren. G 3oi au"i pasarile care vor canta. $in viitor%
-artici.iul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un ad'ectiv/
E<.: Ic* *abe ein sc*nell fa*rend Auto gese*en. G Am va"ut o masina rapida.
sc!nell fa!rend G conducere rapida
E<.: Ein Leinend [ind nervt mic*. G Un copil care plange $plangacios% ma enervea"a.
Lectia W - -artici.iul "" in germana
6a formarea =articipiului ? in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare
cat si de prefxul sau terminatia acestuia.
a% =articipiul II verbe tari G $prefxul% geG P radacina 8erbului P Aune*ri a.ar
m*diVcari 8*calice in radacinaB P Gen $terminatia R sufxul%
E<: sc!reiben $infnitiv% GY geG P sc!reib P Gen G gesc!rieben $participiul II%
b% =articipiul II verbe slabe G geG $prefxul% P radacina 8erbului P GAeBt $terminatia,
sufxul%H
E<: suc!en $infnitiv% GY geG P suc! P Gt G gesuc!t $participiu II%
;ufxul $-et% il primesc verbele care formea"a imperfectul in -ete.
E<.: arbeiten $infnitiv% GY geG P arbeit P Get G gearbeitet $participiul II%
c% Jaca verbul - fe tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ierenX , formea"a
participiul II fara prefxul geG dar cu terminatia Gt H
E< : telef*nieren $infnitiv% GY telef*nier P Gt G telef*niert $participiu II%
d% Woate verbele cu prefxul be- , formea"a participiul II fara prefxul geG/
E<.: be&*mmen $infnitiv% GY be&*mm P en G be&*mmen $participiul
II% H besuc!en $infnitiv% GYbesuc! P t G besuc!t $participiul II%
Lectia L G-erfectul c*m.us in germana
-erfectul c*m.us in germana se formea"a cu a'utorul
auxiliarelor RhabenR si RseinR con'ugate la timpul pre"ent la care se adauga participiul II
al verbului de con'ugat la perfect compus. 3erbul auxiliar si participiul II incadrea"a
propo"itia, aceasta structura find una specifca limbii germane.
Caracteristica tim.ului .erfect c*m.us este inc!eierea unei actiuni.
- =erfectul compus ne indica inc*eierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari
in pre"ent. GY Ic* *abe das Gedic*t vergessen. Ic* Leiss es nic*t me*r. G Am uitat
poe"ia. <u o mai stiu.
- =erfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. GY 4ast
du die Wablette genommenT G Wi-ai luat pastilaT
Cu 8erbul X!abenX se f*l*sesc urmat*arele categ*rii de 8erbe:
G 8erbele reUe<i8e: sich (undern G a f surprinsH sich (aschen G a te spalaH sich
anziehen G a te imbracaH
G 8erbele tran@iti8e 0care cer un complement direct1 / schreiben G a scrieH lesen G a
citiH sehen G a vedeaH
G * .arte a 8erbel*r intran@iti8e 0care cer un complement indirect1 care indica
inceperea sau inc*eierea unui proces sau a unei actiuni / (ohnen G a locuiH schlafen G a
dormiH leben G a traiH
G 8erbele m*daleY
Cu 8erbul XseinX se f*l*sesc urmat*arele categ*rii de 8erbe:
@D
G 8erbele intran@iti8e care ne arata * miscare intrG* anumita directie / gehen,
fahren, kommen, /iegen9
G 8erbele intran@iti8e care ne arata re@ultatul unui .r*ces sau al unei
stari : einschlafen G a adormiH auf(achen G a se tre"iH sterben G a muriH
G 8erbele au<iliare: sein G a f H (erden G a deveniH
G 8erbul bleiben G a ramaneH
In continuare va voi con'uga un verb cu XseinX , unul cu X!abenX si un verb cu particula
separabila.
C*n$ugarea 8erbului Xfa!ren Z a .lecaX la .erfect c*m.us:
ic* bin gefa*ren G eu am plecatH
du bist gefa*ren G tu ai plecatH
er R sie R es ist gefa*ren G el R ea a plecatH
Lir sind gefa*ren G noi am plecatH
i*r seid gefa*ren G voi ati plecatH
sie R ;ie sind gefa*ren G ei au R Jvs. ati plecatH
C*n$ugarea 8erbului reUe<i8 Xsic! :asc!en Z a te s.alaX la .erfect c*m.us:
ic* habe mich geLasc*en G eu m-am spalatH
du hast dich geLasc*en G tu te-ai spalatH
er R sie R es hat sich geLasc*en G el R ea s-a spalatH
Lir haben uns geLasc*en G noi ne-am spalatH
i*r habt euch geLasc*en G voi v-ati spalatH
sie R ;ie haben sich geLasc*en G ei s-au spalat R Jvs. v-ati spalatH
C*n$ugarea 8erbului cu .articula se.arabila X!erein&*mmen Z a intra X
ic* bin *ereingeUommen G eu am intratH
du hast *ereingeUommen G tu ai intratH
er R sie R es ist *ereingeUommen G el R ea a intratH
Lir sind *ereingeUommen G noi am intratH
i*r seid *ereingeUommen G voi ati intratH
sie R ;ie sind *ereingeUommen G ei au intrat R Jvs. ati intrat.
)bs.DDD Jaca la pre"ent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se
intampla si la perfect compus.
)bs. DDD 3erbele de miscare se pot con'uga la perfect compus si cu
auxiliarul RhabenR insa in acest ca" indica durata unei actiuni si nu directia. GY
Er hat drei ;tunden gesc*Lommen G El a inotat trei ore.
GY Er ist bis ans andere Ufer gesc*Lommen G El a inotat pana la celalalt mal.
)bs.DDD =erfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Hrebuie sa tii
minte ca perfectul compus are legatura cu prezentul si eNprima o actiune incheiata si se
foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in
scrieri literare.
Lectia 1J G'ai mult ca .erfectul in Germana
&ai mult ca perfectul se formea"a cu a'utorul verbelor auxiliare RhabenR si RseinR la
timpul imperfect la care se adauga participiul II al verbului de con'ugat. 3erbele care se
construiesc cu RhabenR si RseinRti le-am pre"entat la formarea perfectului compus
din 6ectia nr.5B de Gramatica. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul.
7ai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute
si se foloseste in general in scrieri literare. GY Er Uam "urNcU, Leil er seinen &antel
vergessen *atte. G ;-a intors, deoarece isi uitase paltonul.
@E
C*n$ugarea 8erbului Xarbeiten Z a munciX la mai mult ca .erfect:
ic* hatte gearbeitet G eu muncisemH
du hattest gearbeitet G tu munciseiH
er R sie R es hatte gearbeitet G el R ea munciseH
Lir hatten gearbeitet G noi munciseramH
i*r hattet gearbeitet G voi munciseratiH
sie R ;ie hatten gearbeitet G ei muncisera R Jvs. munciseratiH
C*mentariu
In limba germana mai mult ca perfectul este un timp folosit mai rar, de obicei in
literatura sau in povestiri I
Ic* *atte ge*abt G eu avusemH
Ic* Lar geLesen G eu fusesemH
Ic* bin in 6ondon geLesen, nac*dem ic* in &ailand geLesen Lar G Am fost in 6ondra
dupa ce fusesem in &ilano $=erfect P mai mult ca perfect - acesta este un exemplu mai
corect, mai folosit a mai mult ca perfectului%
<ici una din aceste exprimari nu o sa o au"i prea des in viata de "i cu "i ci mai degraba
forma de perfect compus sau pr\teritum/
Ic* *abe eine 8rage ge*abt G am avut o intrebare $perfect%H
Ic* *atte eine 8rage G am avut o intrebare $pr\teritum G trecut%
Ic* bin *eute se*r besc*\ftigt geLesen G Am fost foarte ocupat a"i $perfect%
Ic* Lar ein Va*r in =aris G am fost un an in =aris $pr\teritum - aceasta forma o folosesti
de obicei cand ai fost f"ic undeva - este forma cea mai folosita pt ^am fost^ %
Lectia 11 -7iit*rul in germana \ 7iit*rul .re@ent si
anteri*r in germana
7iit*rul .re@ent se formea"a in limba germana cu a'utorul
auxiliarului R(erdenR con'ugat la timpul pre"ent si infnitivul verbului de con'ugat care nu
se sc*imba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de infnitiv a verbului
este plasata la sfarsitul propo"itiei.
7iit*rul .re@ent G auxiliarul X:erdenX con'ugat la pre"ent M inVniti8ul 8erbului de
c*n$ugat care nu se sc*imba
C*n$ugarea 8erbului Xmac!en Z a faceX la 8iit*rul .re@ent :
ic* (erde mac*en G eu voi faceH
du (irst mac*en G tu vei faceH
er R sie R es (ird mac*en G el R ea va faceH
Lir (erden mac*en G noi vom faceH
i*r (erdet mac*en G voi veti faceH
sie R ;ie (erden mac*en G ei vor face R Jvs veti face.
E<.: Ic* Lerde das :uc* lesen G ;u voi citi cartea&
3iitorul pre"ent mai poate f exprimat si cu a'utorul pre"entului, in acest ca" se cere
folosirea adverbelor de timp ca / m*rgen G maine, 6berm*rgen G
poimaine, nc!ste G urmatorul etc.
E<.: &orgen lese ic* das :uc*. G &aine citesc 0cu sensul de voi citi1 cartea.
7iit*rul anteri*r se formea"a cu a'utorul auxiliarului R(erdenR con'ugat la pre"ent,
participiul II al verbului de con'ugat si auxiliarul RhabenR si RseinR. Acest timp se foloseste
foarte rar insa nu strica sa-l stiti.
@F
7iit*rul anteri*r G auxiliarul X:erdenX con'ugat la pre"ent M -artici.iul "" al
8erbului de c*n$ugatM auxiliarul X!abenX T XseinX
C*n$ugarea 8erbului Xmac!enX la 8iit*rul anteri*r:
ic* (erde gemac*t *aben G eu voi f facutH
du (irst gemac*t *aben G tu vei f facutH
er R sie R es (ird gemac*t *aben G el R ea va f facutH
Lir (erden gemac*t *aben G noi vom f facutH
i*r (erdet gemac*t *aben G voi veti f facutH
sie (erden gemac*t *aben G ei vor f facut R Jvs. veti f facutH
E<.: &eine 8reundin Lird gestern ins Gebirge gefa*ren sein. G =rietena mea va f plecat
ieri la munte.
Lectia 1I GC*n$uncti8ul 1 A.re@entB si C*n$uncti8ul I
Aim.erfectB in Germana
C*n$uncti8ul 1 sau con'unctivul pre"ent se formea"a de la forma de infnitiv prin
inlaturarea terminatiei ^-en^ la care se adauga terminatia ^-e^, respectiv terminatiile de
persoana si numar. Atat persoana 5 singular si plural cat si persoana a a-@-a plural, sunt
identice cu cele de indicativ pre"ent.
Je obicei con'unctivul 5 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este
singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.
E<.: Er *at mir gesagt, daM er morgen fa!re. G El mi-a spus ca pleaca maine
In continuare va voi con'uga doua verbe 0verb slab si tare1 la con'unctivul 5/
sc!lafen 0 a dormi 1 - 8erb tare
ic* sc*lafe
du sc*lafest
er R sie R es sc*lafe
Lir sc*lafen
i*r sc*lafet
sie R ;ie sc*lafen
!*Sen 0a spera1 G 8erb slab
ic* *oae
du *oaest
er R sie R es *oae
Lir *oaen
i*r *oaet
sie R ;ie *oaen
)bs.DDD 3erbele la con'unctivul 5 nu primesc umlaut sau nu pre"inta sc*imbari vocalice
asa cum se intampla la pre"ent.
C*n$uncti8ul I imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau reali"a in
realitate. El se formea"a de la forma de imperfect a verbului la care se adauga
terminatiile de persoana si numar. 8ormele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice
cu cele de con'unctiv.
In continuare va voi con'uga doua verbe 0verb slab si tare1 la con'unctivul ?/
!*Sen 0a spera1 G 8erb slab
ic* *oate G eu as spera
du *oatest G tu ai spera
er R sie R es *oate G el R ea ar spera
Lir *oaten G noi am spera
i*r *oatet G voi ati spera
sie R ;ie *oaten G ei ar spera R Jvs. ati spera
A>
sc!lafen 0 a dormi 1 - 8erb tare
ic* sc*liefe G eu as dormi
du sc*liefest G tu ai dormi
er R sie R es sc*liefe G el R ea ar dormi
Lir sc*liefen G noi am dormi
i*r sc*liefet G voi ati dormi
sie R ;ie sc*liefen G ei ar dormi R Jvs. ati dormi
)bs.DDD 3erbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la con'unctivul ?
umlaut /
E<.: 0imperfect1 er sang G el a cantatH GY 0con4unctivul G1 er snge G el ar cantaH
)bs.DDD C*n$uncti8ul I a unui verb se mai poate inlocui cu verbul R(erdenR la
con'unctivul ? insotit de forma de infnitiv a verbului /
sc!lafen Z a d*rmi
ic* (rde sc*lafen G eu as dormiH
du (rdest sc*lafen G tu ai dormiH
er R sie R es (rde sc*lafen G el R ea ar dormiH
Lir (rden sc*lafen G noi am dormiH
i*r (rdet sc*lafen G voi ati dormiH
sie R ;ie (rden sc*lafen G ei ar dormi R Jvs. ati dormiH
Ca.it*lul 7
Ad8erbul in Germana. ClasiVcare.
Ad8erbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in
care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt ne#exibile, numai cateva pot avea
grade de comparatie.
Du.a structura ad8erbele .*t V :
simple
derivate
compuse
Du.a sensE ad8erbele .*t V :
de loc
de timp
de mod

Ad8erbele de l*c pot arata po"itia in spatiu si raspund la intrebarea XoT $UndeT%H
sau ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea/ 9*!inT $IncotroT% sau 9*!erT
$Je undeT%.
Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt/ !ier$aici%, da $acolo%, d*rt $acolo%,
*ben $sus%, unten $'os%, 8*rn $in fata%, !inten $in spate%, rec!ts $la dreapta%,
lin&s $la stanga%, drinnen $inauntru%, drauen $afara% etc.
Adverbele care ne indica directia/ !in $incolo%, !ier!in $incoace%, !inunter $in 'os%,
!eraus $in afara%,dr6ber $deasupra%, 8*r:rts $inainte% etc.
Ad8erbele de tim. pot exprima cand are loc o actiune/
7omentul B 9annR $CandT%, $et@t $acum%, gerade $tocmai%, !eute $a"i%, gestern $ieri%,
damals$atunci%, dann $atunci%, danac! $dupa aceea%, 8*r!er $mai inainte%,
in@:isc!en $intre timp%.
-urata unei actiuni B 9ie langeR $Cat timpT%/ lange $de mult timp%, seitdem $de
atunci%, bis!er $pana acum%, :eiter!in $mai departe%H
6recventa cu care are loc o actiuneB 9ie *ftR $Cat de desT%/ einmal $o
data%, @:eimal $de doua ori%, manc!mal $uneori%, *ft $deseori%, meistens $de cele mai
multe ori, deseori%, immer $intodeauna%, nie $niciodata%, :ieder $iarasi%H
Ad8erbele de m*d:
A5
defnesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea/ 9ieR $CumT%/
gern $cu placere%, sc!nell $repede%, langsam $incet%, s* $asa, astfel%,
irgend:ie$cumva%, !interr6c&s $pe la spate, miseleste%, blindlings $orbeste%.
Ad8erbele deri8ate:
=e langa adverbele simple so, !ern, o't exista adverbe formate prin derivare.
- cu a'utorul sufxului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata
ordinea/ erstens, m*rgensE s*nntags.
- sufxul "-&rts" formea"a adverbe de directie/ *st:rts $spre
est%, r6c&:rts $inapoi%H
Ad8erbele c*m.use:
Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, &o si o prepo"itie $6ectia nr.E
de Gramatica%. =repo"itiile care incep cu o vocala primesc un XrX de legatura.
E<.: daranE dabeiE daraufE damitE danac!E !ieraufE !ierf6rE :*r6berE :*mitY
Ca.it*lul 7"
ClasiVcarea .re.*@itiil*r in Germana
ClasiVcarea .re.*@itiil*r in germana du.a sens:
2ens l*cal:
anH eNB an der #renze 3 la granita&
aufY eNB auf dem Hisch 3 pe masa&
ausH eNB aus 6rankreich 3 din 6ranta&
inY eNB in dem Simmer 3 in camera&
nebenY eNB neben dem 5aus 3 langa casa&
6berY eNB ber den Kolken 3 deasupra norilor&
8*rY eNB vor dem 5aus 3 in fata casei&
!interY eNB hinter dem 5aus 3 in spatele casei&
gegen6berY eNB gegenber dem 5aus 3 vizavi de casa&
entlang $Genitiv%Y eNB entlang der 6lues 3 de2a lungul raului&
unterY eNB unter dem Hisch 3 sub masa&
2ens tem.*ral:
anY eNB an diesem Hag 3 in aceasta zi&
inY eNB in den nchsten Hagen 3 in urmatoarele zile&
seitY eNB seit z(ei Tahren 3 de doi ani&
umY eNB um CG Uhr 3 la ora CG&
:!rend 0#enitiv1H eNB (hrend des Qrieges 3 in timpul razboiului&
@:isc!enH eNB z(ischen CJAJ und CJJE& 3 intre CJAJ si CJJE&
f6rY eNB fr einige 7onaten 3 pentru cateva luni&
@uY eNB zum Abendessen 3 la cina&
nac!Y eNB nach dem ;ssen 3 dupa masa&
8*rY eNB vor einer Koche 3 de o saptamana&
bisY eNB bis 7orgen 3 pana maine&
abY eNB ab 7orgen 3 de maine&
)bs.DDD Jupa cum ati observat ma'oritatea prepo"itiilor cer ca"ul Jativ cu exceptia
unora care cer ca"ul Genitiv.
2ens cau@al:
:egen $Genitiv%H eNB (egen ?auarbeiten 3 din cauza lucrarilor de constructie&
dan& $Jativ%H eNB dank seiner 5ilfe 3 multumita a4utorului sau&
aus $Jativ%H eNB aus 7itleid 3 din mila&
durc! $Acu"ativ%H eNB durch die 6euer(ehr 3 de catre pompieri&
@u $Jativ%H eNB zu )hrer )nformation 3 spre informarea dvs&
2ens m*dal:
*!ne $Acu"ativ%H eNB ohne mein Kissen 3 fara stirea mea&
mit $Jativ%9 eNB mit )hrer Sustimmung 3 cu acordul dvs&
A?
gem $Jativ%H eNB gem den +orschriften 3 conform prevederilor&
gegen $Acu"ativ%H eNB gegen meinen <at 3 impotriva sfatului meu&
)bs. DDD In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului *otarat la
<ominativ $care arata genul substantivului % 3O 0e16reundin 3 die 6reundin9 0r1?aum 3
der ?aum9 0s1Qind 3 das QindH pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre ca"uri
va recomand sa aveti desc*isa in paralel si6ectia nr.?5 - Jeclinarea articolului pe langa
substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.
-re.*@itiile care cer 1JJ^ ca@ul AC4?A3"7:
durc! G prin, deH e</ ;ie f\*rt 'eden Wag mit dem Auto durc! die $e%;tadt. G Ea merge
"ilnic cu masina prin oras.
f6r G pentru9 e</ Er Uauft f6r seinen $r%3ater ein :uc*. GY sein P den 3 seinen
gegen 3 impotriva, catre, e<1/ &ein ;o*n ist gegen den R einen $r%:aum gelaufen.G
8iul meu a alergat catre copac.R catre un copac. e<I: Ic* Uomme gegen ac*t u*r. G 3in
in 'ur de ora opt.
*!ne G fara9 e<: )!ne meine $e%&utter ge*e ic* nic*t. G 8ara mama mea nu ma duc.
um G in 4urul, in, la9 e<: 4m die $e%EcUe Lo*nt meine Oma. G Jupa colt locuieste
bunica mea.
bis G pana9 e<1: Ic* arbeite von ac*t bis elf. G 6ucre" de la E pana la 55. ex?/ Jer Qug
f\*rt bis:uUarest. G Wrenul merge pana la :ucuresti.
-re.*@itii care cer 1JJ^ ca@ul DA3"7:
aus G de la, din9 e<: CamZ Uommt aus dem $r%Garten. G CamZ vine din gradina.
bei G la9 e<: Andrei ist bei dem $s%Uind.G Andrei este la copil.
mit G cu9 e<: Er spric*t mit seiner $e%8reundin. G El vorbeste cu prietena lui.
nac! G spre,dupa9 e<: (ac! der $e%;c*ule ge*e ic* nac* 4ause. G Jupa scoala ma duc
spre casa.
8*n G din, de la9 e<: Jas :uc* ist 8*n meinem $r%;o*n. G Cartea este de la ful meu.
@u G la9 e<: Ic* Uomme @u unserem $r%3ater. G 3in la tatal nostru.
gegen6ber G vizavi9 e<: Er Lo*nt gegen6ber der $e%=ost. G El locuieste vi"avi de
posta.
seit G de9 e<: 2eit einem $s%Va*r lebe ic* *ier. G Eu locuiesc aici de un an.
Gru.ele de 8erbe care cer Ve ca@ul AC4?A3"7 Ve ca@ul DA3"7:
!ngen G a agata $Acu"ativ% arata directiaH e<: Ic* *\nge das :ild an die Xand. G Agat
imaginea pe perete.
!ngen G a sta agatat $Jativul% arata locul. e<: Jas :ild *\ngt an der Xand. G
Imaginea atarnata pe perete.
set@en G a aseza $Acu"ativ% arata directiaH e<: Ic* set"e das [ind auf den ;tu*l. G Ase"
copilul pe scaun.
sit@en G a sta asezat $Jativ% arata loculH e<: Jas [ind sit"t auf dem ;tu*l. G Copilul sta
pe scaun.
legen G a pune $Acu"ativ% arata directiaH e<: Ic* lege den Weppic* auf den 8uMboden. G
=un covorul pe podea.
liegen G a sta intins $Jativ% arata loculH e<: Jer Weppic* liegt auf dem 8uMboden. G
Covorul este intinsr pe podea.
stellen G a pune, a aseza $vertical% $Acu"ativ% arata directiaH e<: Ic* stelle das ]egal an
die Xand. G =un raftul pe perete.
ste!en G a sta $vertical% $Jativ% arata loculH e<: Jas ]egal ste*t an der Xand. G ]aftul
sta pe perete.
)bs.DDD =repo"itii sunt ne#exibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant 0substantiv,
pronume, ad4ectiv sau adverb1&
)bs.DDD Cele mai multe .re.*@itii cer in limba germana un anumit ca@ 0acuzativul,
genitivul sau dativul1 iar altele cer fe acu"ativul, fe dativul.
)bs.DDD =repo"itiile care ne indica locul cer ca"ul Jativ iar cele care arata directia cer
A@
ca"ul Acu"ativ.
)bs.DDD =repo"itiile pot avea sensuri diferite/ tem.*ralE l*calE m*dalE cau@al.
-re.*@itia se .*ate c*nt*.i cu artic*lul !*tarat care ins*teste substanti8ul:
inMdem Z imH inMdas Z insY
anMdas Z ansY anMdem Z amY
@uMder Z @urY @uMdem Z @umY
durc!Mdas Z durc!sH
Ca.it*lul 7""
)rdinea cu8intel*r in .r*.*@itie in Germana \ 1eguli generale
9Gintrebari:
9ie heien ;ieT G Cum va numitiT
9o (ohnen ;ieT G Unde locuitiT
"ntrebari la care se astea.ta ras.unsuri aVrmati8e sau negati8e:
5eien ;ie &onicaT G 3a numiti &onicaT GY Va, ic* heie &onica.G Ja, ma numesc
&onica.R <ein, ic* heie &aria.
Kohnen ;ie in &ailandT G 6ocuiti in &ilanoT GY <ein, ic* (ohne in =aris. G <u, eu
locuiesc in =aris.
)bs.DDD Intr-o propo"itie afrmativa verbul se a#a intodeauna pe po"itia nr.?. Atentie III
=o"itia nr.? nu inseamna cuvantul nr.? din propo"itie.
Enunturi aVrmati8e:
Ic* heie &onica. G &a numesc &onica.
Ic* (ohne in =aris. G Eu locuiesc in =aris.
)bs.DDD Jaca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastrea"a po"itia
nr.?, subiectul trece dupa verb.
&orgen koche ic* eine ;uppe. G &aine gatesc o supa.
<ac* dem Essen lerne ic*. G Jupa cina invat.
-r*.*@itia im.erati8a:
Qomm mitI G 3ino cu mineI
<uf mic* anI G ;una-maI
)bs.DDD Este foarte important locul formelor verbale in propo"itie. Infnitivul verbului sau
verbul la trecut care insoteste un verb con'ugat, se a#a intodeauna la sfarsitul
propo"itiei.
&orgen (ill ic* in dem Garten essen G &aine vreau sa mananc in gradina.
Ic* habe dic* nic*t gefragt. G <u te-am intrebat pe tine.
AA