Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Blatty, William Peter - Exorcistul

Blatty, William Peter - Exorcistul

Ratings: (0)|Views: 398|Likes:
Published by fashiongirls

More info:

Published by: fashiongirls on Dec 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/29/2010

pdf

text

original

 
William Peter Blatty
Exorcistul
(The Exorcist, 1971)
Şi ieşind el [Iisus] la uscat, l-a întâmpinat un om din cetate, careavea de mulţi ani demoni... Că de multe ori 7
 
apucase; şi deşi... se legacu lanţuri şi cu câtuşi, el sfărâma legăturile... Şi l-a întrebat Isus, zicând: Cum te cheamă? Zis-a el: Legion...
LUCA 8: 27-30 JAMES RORELLO:
 Jackson era atârnat de cârligul ăla de carne. Eraatât de greu că l-a îndoit. Trei zile a stat în chestia aia până s-omierlească.
FRANK BUCCIERI (chicotind):
Lackie, trebuia să-l fi văzut pe tip. Arăta ca un elefant, şi când Jimmy i-a aplicat şocul ăla electric...
 TORELLO (surescitat):
Se tot zvârcolea în cârligul ăla lackie. Amturnat apă pe el pentru ca sarcina şocului să fie mai mare, iar el ţipa...
FRAGMENT DINTR-O CONVORBIRE TELEFONICĂ A COSEI NOSTRAINTERCEPTATA DE FBI, REFERITOARE LA OMORÂREA LUI WILLIAM JACKSON...
Nu există altă explicaţie pentru unele din faptele săvârşite decomunişti. Cum ar fi preotul care avea opt cuie bătute în craniu... Şi ceişapte băieţi cu învăţătorul lor. Tocmai spuneau Tatăl Nostru când niştesoldaţi au dat peste ei. Un soldat şi-a scos brusc baioneta şi i-a tăiat învăţătorului limba. Altul a luat beţişoare de mâncat orezul şi le-aîndesat în urechile celor şapte băieţi. Cum să tratezi cazuri ca acesta?
DR. TOM DOOLEY
Dachau Auschwitz Buchenwald
PROLOGIrakul de Nord
Vâlvătaia soarelui storcea broboane de sudoare de pe frunteabătrânului, însă el îşi ţinea palmele căuş în jurul paharului cu ceaifierbinte şi dulce, ca pentru a şi le încălzi. Nu reuşea să se dezbare depresimţire. I se lipise de spate asemeni unor frunze reci şi ude.Săpăturile erau gata. Materia telurică fusese cernută strat dupăstrat, măruntaiele ei fuseseră examinate, etichetate şi expediate:
 
mărgele şi pandantive; gliptice
1
; falusuri
2
; bucăţi de tencuială făcutădin piatră pisată, pătate cu ocru; vase smălţuite. Nimic excepţional. Ocasetă asiriană din fildeş, pentru obiecte de toaletă. Şi un om. Oaseleunui om. Fragilele rămăşiţe de chin cosmic, care pe vremuri îl făceau săse întrebe dacă materia nu este Lucifer întorcându-se pe bâjbâite sus,la Dumnezeul său. Însă acum ştia prea mult ca să-şi mai închipuie aşaceva. Mireasma tufelor de glicină şi de cătină îi atrase privirea spredealurile cu maci; spre câmpiile cu trestii; spre fâşia de drum colţuros,acoperit cu pietre, care îşi năpustea nechibzuit capătul către aceaspaimă. La nord-vest era Mosul; la est, Erbil; la sud erau Baghdad şiKirkuk şi încinsele furnale ale lui Nabucodonosor. Îşi schimbă un piciorpeste celălalt, sub masa din faţa singuraticei ceainării de la margineadrumului şi se uită lung la urmele de iarbă de pe bocanci şi de pepantalonii kaki. Sorbi din ceai. Săpăturile erau gata. Ce-avea să înceapă? Şterse de praf acest gând, ca pe un lucru abia găsit în ţărână,dar nu putu să-l eticheteze.Cineva gâfâia dinspre ceainărie: proprietarul veştejit târându-şi pi-cioarele într-acolo, ridicând praf cu pantofii ruseşti pe care ii purta ca pepapuci, cu ştaifurile gemând presate sub călcâie. Conturul întunecat alumbrei sale alunecă deasupra mesei.
Kaman chay, chawaga
3
?
Bărbatul în kaki clătină din cap, privind fix în jos la pantofii fărăşireturi, scorţoşi, îngroşaţi cu resturile întărite ale suferinţei de a trăi.Mate-rialul din care este făcut cosmosul, reflectă el cu blândeţe:materia; însă într-un anumit fel, până la urmă tot spirit. Spiritul şipantofii nu erau pentru el decât aspecte ale unui material fundamental,un material primar care era cu totul altfel.Umbra îşi schimbă poziţia. Kurdul stătea în picioare, aşteptând caun rob din antichitate. Bătrânul în kaki privi în sus în ochii albiţi şi apoşi,de parcă membrana unei coji de ou ar fi fost lipită peste irişi. Glaucom.Pe vremuri nu ar fi fost în stare să-l iubească pe acest om.Îşi scoase portofelul şi scotoci după o monedă printre lucrurilezdrenţuite şi mototolite conţinute în el: câţiva dinari; un carnet de con-ducere irakian; un calendar decolorat de plastic din urmă cudoisprezece ani. Pe spate avea înscris: CEEA CE DĂM SĂRACILOR ESTECEEA CE LUĂM CU NOI DUPĂ MOARTE. Calendarul fusese tipărit deMisiunile Iezuite. Plăti pentru ceai şi lăsă cincizeci de filşi bacşiş pe omasă de culoarea tristeţii, despicată în aşchii.Merse către jeep-ul său. Clic-ul delicat şi tremurat al cheii pătrun-zând în contact învioră liniştea. Aşteptă o clipă, luând seama la încremenirea din jur. Strânse ciorchine pe culmea unei coline ce domina împrejurimile, acoperişurile fracturate ale Erbilului planau în depărtare,plutind prin nori ca o simbolică binecuvântare năruită, stropită cu noroi.Frunzele i se prinseră şi mai strâns cu ghearele de carnea de pe spate.Ceva stătea în aşteptare.
 Allah ma 'ak, chawaga
4
.
Dinţi stricaţi. Kurdul rânjea, făcând cu mâna în semn de drum bun.Bărbatul în kaki căută pe dibuite în adâncul fiinţei sale vreun gestcălduros şi scoase la iveală un semn cu mâna şi un zâmbet forţat.Acesta din urmă se estompă de cum îşi întoarse privirea. Porni motorul, întoarse maşina într-un U strâns, descentrat şi se îndreptă spre Mosul,
1
Pietre preţioase sau semipreţioase gravate cu figuri sau motivedecorative (n.t.).
2
Modele ale organului sexual masculin, folosite în ritualurile fertilităţii în Grecia, Asia Mică, India şi în multe alte ţări (n.t.).
3
Mai doriţi ceai, domnule? (n.t.).
4
Allah fie cu dumneavoastră, domnule (n.t).
 
kurdul rămase privind, nedumerit de sentimentul dezarmant depierdere, în timp ce jeep-ul căpăta viteză. Ce era oare ceea cedispăruse? Ce era oare ceea ce simţise în prezenţa străinului? Ceva îngenul siguranţei, îşi aducea el aminte; un sentiment de protecţie şi deprofundă bunăstare. Acum acesta scădea în depărtare, odată cu jeep-ulcare se deplasa rapid. Se simţea ciudat de singur.La zece şi zece munca de inventariere era terminată. Custodeleantichităţilor din Mosul, un arab cu obrajii scofâlciţi, trecea cu grijă înregistrul de pe biroul său, un ultim articol. Se întrerupse pentru o clipăşi ridică ochii spre prietenul său, în timp ce îşi înmuia tocul într-ocălimară. Bărbatul în kaki părea pierdut în gânduri. Stătea în picioare înapropierea unei mese, cu mâinile în buzunare, privind ţintă în jos la unadin şoaptele uscate, etichetate ale trecutului. Custodele observă cucuriozitate, nemişcat, apoi se întoarse la înregistrare, scriind cu o grafiefermă, foarte mică şi elegantă. Într-un târziu oftă, punând tocul jos întimp ce se uita la ceas. Trenul spre Baghdad urma să plece la opt. Tamponă pagina cu sugativă şi îi oferi celuilalt un ceai.Bărbatul în kaki clătină din cap cu ochii fixaţi pe ceva de pe masă.Arabul îl privea cu o vagă tulburare. Ce era în aer? în aer era ceva. Seridică în picioare şi se duse mai aproape. Simţi o furnicătură nelămurităla baza gâtului atunci când în sfârşit prietenul său se mişcă, luând oamuletă de pe masă şi legănând-o gânditor în palmă. Era o piatră verdereprezentând capul demonului Pazuzu, personificare a vântului desud-vest. El stăpânea peste boli şi rele. Capul era găurit. Posesorulamuletei o purtase ca pavăză.— Rău contra rău, îi suflă custodele, făcându-şi toropit vânt cu unperiodic franţuzesc de ştiinţă, pe a cărui copertă era mânjită cu ulei demăsline amprenta de la degetul mare.Prietenul său nu se mişcă. Nu făcu nici un comentariu.— S-a întâmplat ceva?Nici un răspuns.— Părinte?Bărbatul în kaki părea mai departe că nu aude, absorbit deamuletă, ultima dintre descoperirile sale. După un moment o lăsă jos,apoi ridică o privire întrebătoare spre arab. Spusese ceva?— Nimic.Îşi murmurară unul altuia rămas bun.La uşă, custodele apucă mâna bărbatului cu ceva mai multăfermitate.— Inima mea are o dorinţă, Părinte: să nu plecaţi.Prietenul său răspunse cu moliciune în glas ceva referitor la ceai, laoră, la un lucru de făcut.— Nu, nu, nu, am vrut să zic acasă.Bărbatul în kaki îşi aţinti ochii asupra unei fărâme de mazăre fiartăcuibărită într-un colţ al gurii arabului; totuşi privirea îi era detaşată.— Acasă, repetă el. Cuvântul avea sonoritatea unei încheieri.— În State, adăugă custodele, mirându-se imediat pentru ce ofăcuse.Bărbatul în kaki privi în întunecimea îngrijorării celuilalt. Niciodatănu-i fusese greu să-l iubească pe acest om.— La revedere, şopti el; apoi se întoarse iute şi păşi în posomorealaacaparatoare a străzilor, într-o călătorie spre casă a cărei lungime păreaoarecum nedefinită.— Vă aştept peste un an! strigă după el custodele din pragul uşii.Dar bărbatul în kaki nu se mai uită înapoi. Arabul privi silueta acestuiamicşorându-se, în timp ce traversa de-a curmezişul o stradă, aproapeciocnindu-se de o droşcă ce se mişca rapid. În cabina ei stătea o

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Cornel Cirti liked this
Cornel Cirti liked this
Anna Moldovanu liked this
RedBullZ liked this
Irina Alexii liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->