Curs 3-Tehnologii Specifice

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR conf.dr.ing.
Carmen RACANEL
GENERALITI
Terasamentele:
totalitatea lucrrilor de pmnt executate n scopul realizrii
infrastructurii strazilor, inclusiv stratul de form.
Pmntul material predominant
proprietile sale fizico-mecanice determin forma i dimensiunile
profilului transversal, sistemul de scurgere i evacuare al apelor, procesul
tehnologic de execuie etc.
strada este o constructie ce se desfasoara pe zone ntinse n ceea ce
priveste lungimea sa caracteristici variate ale pamntului care este supus n
permanenta variatiilor de temperatura si umiditate
GENERALITI
Pmntul - acumulare de particule minerale solide
- este produs prin dezagregare fizic sau chimic a rocilor care pot
conine sau nu materii organice
- este un corp complex, alctuit din fragmente solide de natur
mineralogic, de forme i mrimi diferite, cuprinznd n golurile rmase ap i aer
sau doar ap
- este un sistem trifazic, comportarea pmntului fiind dat de
interaciunea dintre faze
Raporturile dintre faze (solid, lichid i gazoas) sunt influenate de aciunea
factorilor externi (solicitri, temperaturi etc.).
TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR conf.dr.ing. Carmen RACANEL
GENERALITI
Faza solida = scheletul mineral
Faza lichida = apa
Faza gazoasa = aer
Este posibil ca una din faze sa lipseasca:
- daca lipseste faza lichida, pamntul este uscat
- daca toate golurile dintre granule sunt umplute cu apa, pamntul este
saturat
n functie de proportia n care intra cele trei faze n compozitia pamntului, de
marimea granulelor, de modul de asociere a elementelor componente rezulta
diverse tipuri de pamnturi cu diverse caracteristici fizico-mecanice.
Caracteristici fizice
Densitatea pamntului:
unde m este masa pamntului umed
V volumul pamntului umed
Greutate volumica:
unde G este greutatea pamntului umed
V volumul pamntului umed
greutatea / masa volumic a pmntului n stare normal de umiditate, w:
[kN/m3]
[t/m3]
V
m
=
V
G
=
)
100
1 ( )
100
1 (
w n
V
G
S
w
w
+ = =
)
100
1 ( )
100
1 (
w n
V
M
S
w
w
+ = =
greutatea / masa volumic a pmntului n stare uscat:
[kN/m3]
[t/m3]
greutatea / masa volumic a pmntului complet saturat:
[kN/m3]
[t/m3]
S d
n
)
100
1 ( =
S d
n
)
100
1 ( =
w S sat
n n

100
)
100
1 ( + =
w S sat
n n

100
)
100
1 ( + =
Aer
w
Apa
Solid
Stare parial saturat (normal)
d
Aer
Solid
Stare uscat
Solid
Apa
sat
Stare saturata
Porozitatea (%) :
unde Vgol este volumul golurilor
Vtot volumul total al materialului
Indicele porilor:
unde Vgol este volumul golurilor
VS - volumul particulelor solide
100
tot
gol
V
V
n =
S
gol
V
V
e =
e
e
n
+
=
1 n
n
e
=
1
tot S
V n V ) 1 ( =
) 1 ( e V V
S tot
+ =
e
V
V
tot
S
+
=
1
Capacitatea de ndesare
proprietatea pamnturilor nisipoase de a-si micsora volumul porilor prin
rearanjarea particulelor solide:
unde emax este indicele porilor unui pamnt necoeziv n starea cea mai afnata
emin indicele porilor pamntului n starea cea mai ndesata
Clasificarea nisipurilor dupa capacitatea de indesare:
nisipuri cu capacitate de ndesare mica: Ci < 0.4
nisipuri cu capacitate de ndesare mijlocie: Ci = 0.4 0.6
nisipuri cu capacitate de ndesare mare: Ci > 0.6
min
min max
e
e e
C
i

=
Umiditatea (%) :
unde mw este masa apei continuta n porii unei cantitati de pamnt
mS masa particulelor solide
Permeabilitatea
proprietatea unor pamnturi de a permite circulatia apei libere printre
golurile particulelor solide sub actiunea cmpului gravitational
unde k este coeficientul de permeabilitate (cm/s)
v viteza de infiltrare a apei in pamnt (cm/s)
I gradientul hidraulic (%)
100
S
w
m
m
w =
I
v
k =
Identificarea pmnturilor se face baza caracteristicilor sale, n funcie de dou
mari categorii de elemente semnificative:
- granulozitate
- plasticitate
Aceast caracterizare este una subiectiv deoarece nu ia n considerare i starea
pmntului.
n concluzie, pentru aprecierea pmnturilor trebuie precizate: natura pmntului
i starea sa fizic (umiditate, ndesare etc.).
Granulozitatea
repartiia, n procente din greutatea total, a materialului uscat, a
diferitelor fraciuni granulare
Fraciunea granular este grupa de fragmente solide cuprins ntre dou limite.
Pmnturile se denumesc n funcie de dimensiunea (fraciunea) principal, dar se
amintesc i celelalte caracteristici (de exemplu PNA = praf nisipos argilos).
Clasificarea pmnturilor, dup mrimea particulelor constituente:
blocuri.................. peste 200 mm
bolovni ............. 70 200 mm
pietri ................... 2 70 mm
mare ..................... 20 70 mm
mic ...................... 2 20 mm
nisip ..................... 0.05 2 mm
mare ..................... 0.5 2 mm
mijlociu ............... 0.25 0.5 mm
fin ........................ 0.05 0.25 mm
praf ...................... 0.005 0.05 mm
argil .................... sub 0.005 mm
Pentru determinarea granulozitii pmntului, n laborator se face analiza
granulometric, prin cernere pe ciururi i site cu ochiuri ptrate sau prin
sedimentare.
Astfel rezult curba granulometric (reprezentare grafic a compoziiei
granulometrice).
Reprezentarea grafic a compoziiei granumoletrice a pmnturilor se face i prin
diagrama ternar. Aceast reprezentare este avantajoas pentru compararea
pmnturilor.
100
0 100
0
100 0
Praf
A
r
g
i
l
a
N
i
s
i
p
25
45
25
Diagrama ternar: Nisip:25%,
Praf: 25%, Argil: 45%
Categorii de pamanturi dupa cum predomina fractiunea argila sau fractiunea nisip
argila grasa:
minim 60% fractiune argila, restul praf si foarte putin nisip
argila:
30% ... 60% fractiune argila, restul praf si foarte putin nisip
argila nisipoasa:
30% ... 50% fractiune argila, restul nisip si foarte putin praf
lut:
nisip argilos:
nisip fin:
sub 10% fractiune argila
Pe baza curbei granulometrice se poate aprecia ct de uniform sau neuniform
este un pmnt, cu ajutorul coeficientului sau gradului de neuniformitate, Un:
treceri, %
d60 d10
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
d, mm
2 1 0.5 0.2 0.1 0.02 0.005 0.001
10
60
d
d
U
n
=
d60 este diametrul particulelor de
pmnt corespunztor procentului de 60 %;
d10 - diametrul particulelor de pmnt
corecpunztor procentului de 10 %.
Clasificarea pmnturilor, din punct de vedere al gradului de neuniformitate:
- pmnturi foarte uniforme .......... Un < 5
- uniforme .......................................... 5 < Un < 15
- neuniforme ...................................... Un > 15
Cu ct un pmnt este mai uniform cu att curba sa granulometric este mai
apropiat de vertical.
Un pmnt bun pentru lucrrile de terasamente trebuie s aib Un 7.
Plasticitatea
proprietatea pmntului de a se comporta, ntr-un anumit
domeniu de umiditi, ca un corp plastic
Pentru umiditi reduse pmnturile au proprietile unui corp tare.
Pe msur ce umiditatea crete, ele devin plastice, adic sufer deformaii
permanente sub sarcini constante fr modificarea volumului, apoi curgtoare,
adic se deformeaz sub propria lor greutate, tinznd s capete o suprafa
superioar apropiat de un plan orizontal.
Umiditile care definesc domeniul n care pmntul se comport ca un corp
plastic se numesc limite de plasticitate.
Limita inferioar de plasticitate sau limita de frmntare, wP, este umiditatea care
corespunde trecerii pmntului din stare solid n stare plastic.
Limita superioar de plasticitate sau limita de curgere, wL, este umiditatea care
corespunde trecerii pmntului din stare plastic n stare curgtoare.
Caracterizarea unui pmnt din punct de vedere al plasticitii se face prin
indicele de plasticitate, IP, care reprezint intervalul de umiditate n care pmntul
se afl n stare plastic:
P L P
w w I =
w
P
w
L
I
P
w, %
Pmnturile se clasific din punct de vedere al plasticitii, dup cum urmeaz:
neplastice, IP = 0 %;
cu plasticitate redus, IP 10 %;
cu plasticitate mijlocie, IP = 11 % ... 20 %;
cu plasticitate mare, IP = 21 % ... 35 %;
cu plasticitate foarte mare, IP > 35 %.
Pentru lucrrile de terasamente se recomand pmnturi cu IP 15% i wL 60%.
Clasificarea
pamanturilor
coezive
Mai mult
dect praf
Mai puin
dect nisip
0..15 0..10 Nisip prfos 11
Mai mult
dect praf
Mai puin
dect nisip
15..30 5..20 Nisip argilos 10
> 30
Mai mult
dect nisip
0..15 0..10 Praf nisipos 9
< 30
Mai mult
dect argil
0..15 5..15 Praf 8
> 30
Mai mult
dect nisip
15..30 5..20 Praf nisipos argilos 7
< 30
Mai mult
dect nisip
15..30 10..25 Praf argilos 6
> 30
Mai mult
dect argil
30..35 15..25
Argil prfoas
nisipoas
5
> 30
Mai puin
dect argil
30..60 15..35 Argil nisipoas 4
Mai puin
dect praf
Mai mult
dect argil
30..50 15..35 Argil prfoas 3
< 30
Mai puin
dect argil
35..60 25..60 Argil 2
Variabil > 60 >35 Argil gras 1
Coninut procentual
Nisip
(0.05 ... 2
mm)
Praf
(0.005 ... 0.05
mm)
Argil
(< 0.005
mm)
Fraciunea granular
Indice de
plasticitate
I
p
Pmnturi coezive
Nr
.
crt
.
Starea de consisten a pmnturilor
Starea fizic a pmnturilor coezive depinde de
coninutul lor n ap = stare de consisten
indicele de consisten, Ic [%] :
unde: wL este limita de curgere, %;
w umiditatea natural, %;
Ip indicele de plasticitate, %.
P
L
c
I
w w
I

=
Conform STAS 1243, clasificarea pmnturilor dup indicele de consisten:
curgtoare, Ic = 0 %;
plastic curgtoare, Ic = 0.1 % ... 0.25 %;
plastic moale, Ic = 0.26 % ... 0.50 %;
plastic consistent, Ic = 0.51 % ... 0.75 %;
plastic vrtoas, Ic = 0.76 ... 0.99 %;
tare, Ic = 1 % (aceasta se ntmpl pentru w = wL).
Pentru lucrrile de terasamente se recomand pmnturi cu Ic > 0.50 %.
Caracteristici mecanice
Compresibilitatea pmnturilor
proprietatea pmnturilor de a se deforma sub aciunea unor
solicitri de compresiune, devenind mai ndesate
Un pmnt, chiar dac este saturat, nu este caracterizat numai prin umiditate. La o
umiditate dat, exist o infinitate de stri posibile n funcie de volumul de aer
coninut n pmnt, fiecare stare fiind definit de densitatea n stare uscat (d).
Se consider c un pmnt nesaturat poate fi compactat dac se poate elimina
aerul (umiditatea rmne constant, dar crete d).
Dac exist posibilitatea de a se elimina i apa, procesul se numete consolidare
(crete d i se micoreaz umiditatea).
Consolidarea:
proces de desfurare n timp, sub ncrcare constant, a deformaiilor
pmntului
proces caracteristic argilelor care au o permeabilitate foarte sczut
La nisipuri nu se pune problema consolidrii deoarece, datorit permeabilitii lor
mari, apa este expulzat din pori, practic odat cu aplicarea ncrcrii, dnd
posibilitatea particulelor s ocupe poziia corespunztoare noii stri de ndesare.
n problemele de construcii intereseaz n general deformarea pe vertical,
numit tasare.
se studiaz n laborator cu ajutorul edometrului prin urmrirea tasrilor i
evoluia acestora n timp sub efectul unor ncrcri axiale aplicate n trepte, n
condiiile deformrilor laterale mpiedicate
microcomparator
dispozitiv de
incarcare
placa rigida
proba de pamant
cilindrica
pietre poroase
Se pot realiza dou tipuri de ncercri:
ncercarea de compresiune tasare:
se stabilite relaia tensiune tasare i se determin modulul de
deformaie edometric (modul de compresibilitate), M, pentru intervalul de presiuni
2 ... 3 daN/cm2:
[daN/cm2]
sau se exprim prin curba de compresiune porozitate, stabilindu-se coeficientul
de compresibilitate, av (raport ntre variaia indicelui porilor i variaia
corespunztoare a tensiunii de compresiune) pentru acelai interval al presiunilor
2 ... 3 daN/cm2:
[cm2/daN]
2 3
100
= =

=
=
p p
p
M

1 2
1 2
p p
e e
p
e
a
v
=
presiunea, p p
2
p
1
p2
p1
2 3
tasarea ,%
ncrcare
descrcare
Curba de compresiune - tasare
presiunea, p
p
2
p
1
e
2
e
1
porozitatea, e
ncrcare
descrcare
Curba compresiune tasare se execut pentru construciile la care este necesar
stabilirea tasrilor probabile.
Deformabilitatea pmntului se mai poate exprima i prin modulul de tasare (
p
[cm/m]), care este valoarea deformaiei specifice corespunztoare unui spor de
compresiune dat.
Pentru o ncrcare de 2daN/cm2 pmnturile se mpart din punct de vedere al
compresibilitii:
pmnturi foarte compresibile,
p
> 10cm/m
pmnturi compresibile,
p
= 10 ... 1 cm/m
pmnturi puin compresibile,
p
= 1 ... 0,1 cm/m
pmnturi necompresibile,
p
< 0,1 cm/m
ncercarea de compresiune consolidare:
const n stabilirea relaiei tensiune tasare timp i se execut pe
pmnturi argiloase saturate, pentru acele construcii la care intereseaz
precizarea duratei de stabilizare a tasrilor
Pentru studiul consolidrii cu ajutorul edometrului se procedeaz astfel: pentru
aceeai treapt de ncrcare se nregistreaz deformaiile la diferite intervale de
timp [(H)t1; [(H)t2; ...; [(H)tfinal].
Gradul de consolidare corespunztor timpul t se determin astfel:
Se deseneaz curba de consolidare ca variaie n timp a gradului de consolidare.
100
) (
) (
final
t
H
H
U
=
timp, ore 48 24
1.0
0.6
grad de consolidare, U
argil
praf
(pmnt)
nisip
Argil prafoasa
Curba de consolidare a pmnturilor prin tasare
-la nisipuri timpul de consolidare
este foarte mic, deoarece evacuarea
apei din pori este rapida
- in prafuri si argile, din cauza
permeabilitatii lor reduse, timpul de
consolidare este mult mai mare,
tasarile producndu-se n timp
ndelungat.
Parametri de calcul
n practic, relaia dintre ncrcri i deformaiile corespunztoare ale pmntului
se aprecieaz pe baza unor parametrii care stau la baza dimensionrii elementelor
de construcie (de exemplu, suprastructura strazilor).
a) Indicele de capacitate portant, ICP sau CBR (Californian Bearing Ratio)
reprezint rezistena pe care o opune un pmnt la ptrunderea unui dorn
standardizat
se calculeaz ca raport ntre presiunea, p necesar ptrunderii unui dorn
cu diametrul de 50 mm pe o anumit adncime n materialul care se studiaz i
presiunea, p0 necesar ptrunderii dornului n aceleai condiii, ntr-un material
etalon (piatr spart, p0 = 70 daN/cm2):
%
0
100
p
p
ICP CBR = =
Parametri de calcul
presiunea, p p
0
p
h
adncimea h, mm
material standard
material analizat
Curba C.B.R.
Parametri de calcul
Valori C.B.R. determinate n laborator pe diverse materiale sunt dup cum
urmeaz:
- macadam ................................. 90 150%
- piatr spart nesorat .............. 80 120 %
- pietri ....................................... 40 80 %
- nisip argilos .............................. 25 40 %
- argil nisipoas ........................ 5 15 %
-argil plastic ........................... 1 5 %
Pentru a fi bun de utilizat n lucrri de terasamente, un pmnt trebuie s aib
C.B.R.min = 20 ... 40 %.
Parametri de calcul
b) Modulul de reacie sau coeficientul patului, K
este raportul ntre presiunea p exercitat pe suprafaa pmntului prin
intermediul unei plci rigide cu diametrul D = 75 cm i tasarea corespunztoare
t:
[daN/cm3]
t
p
K =
Schema de determinare a modulului de reactie
Parametri de calcul
Se determin fie direct pe teren (cu placa de ncrcare), fie indirect, prin
relaii de legtur cu ali parametri ce caracterizeaz deformabilitatea
pmnturilor.
pentru placa cu D = 75 cm: p = 0.7 daN/cm2. Se mentine aceasta presiune pna
cnd deformatia nceteaza sa mai creasca sau creste cu mai putin de 5/100
mm/min:
(daN/cm3)
pentru placa cu D = 75 cm: se aplica presiunea p uniform distribuita pna cnd
se atinge tasarea admisibila sub placa de 1.27 cm:
(daN/cm3)
) (
) / ( 7 . 0
2
cm t
cm daN
k =
27 . 1
p
k =
Parametri de calcul
Valoarea lui K depinde de:
- calitile elastice ale pmntului
- de dimensiunile i de forma suprafeei de ncrcare
- de structura i starea de compactare a pmntului.
3
5
+ =
CBR
k
Parametri de calcul
c) Modulul de deformaie, Ed
este raportul ntre presiunea p transmis pe teren de placa de ncrcare i
tasarea relativ l a suprafeei ncrcate, multiplicat cu un coeficient care
variaz n funcie de forma n plan, rigiditatea plcii de ncrcare i natura
pmntului cercetat:
[daN/cm2]
unde: D este diametrul plcii de ncrcare, [cm]
l tasarea real, [cm]
D
l
p p
E
d

= =
Parametri de calcul
p
(presiunea)
(tasarea relativ)
p
2
p
1
1
Parametri de calcul
Modulul de deformaie se determin pe teren sau n laborator.
ncercarea pe teren consta n aplicarea unor ncarcari verticale n trepte, pe o
placa rigida (din metal sau beton armat) asezata pe suprafata de ncercat i
masurarea tasarilor dupa fiecare treapta. Fiecare treapta se mentine pna la
stabilizarea tasarii (s < 0.05 mm n 5 minute).
ncercarea se opreste dupa obtinerea unei deformatii relative efective s > s relativ
de calcul:
unde s este tasarea medie
d diametrul placii de ncarcare
d
s
s = '
Parametri de calcul
Se construieste diagrama presiune deformatie relativa efectiva:
' s
p
E
d
=
' s
p
E
d

=

n mediu semiinfinit, omogen si izotrop
n mediu stratificat sau complex rutier
= 1.20 pentru un mediu alcatuit din doua straturi
= 1.57 pentru un mediu alcatuit din mai multe straturi
Parametri de calcul
s sunt valorile deformatiei relative de calcul:
0.001 S.R.Rigide
0.030 S.R.Nerigide cu mbracaminti provizorii
0.020
S.R.Nerigide cu mbracaminti semipermanente sau grosimea totala
mai mica dect diametrul cercului echivalent de contact al suprafetei
pneurilor autovehiculului de calcul
0.010 S.R.Nerigide cu mbracaminti permanente
Deformatia relativa de calcul Tipul de sistem rutier
Parametri de calcul
0.060 Impietruiri din balast sau pietris
0.050 Macadam simplu
0.050
Macadam protejat cu tratamente
superficiale precum si pavaje de bitum sau
din piatra bruta
Provizorii
0.045
Covoare bituminoase executate din mixturi
bituminoase
0.040
Covoare bituminoase executate la rece,
mortare asfaltice, macadamuri asfaltice
Semipermanente
0.038
Straturi de uzura asfaltice pe binder,
executate la cald cu nisipuri bituminoase,
cu bitumuri de petrol cu penetratia peste
120 (1/10 mm) sau cu bitumuri taiate,
precum si pavaje cu pavele normale,
abnorme sau din calupuri
0.035
mbracaminti bituminoase n doua straturi
Straturi de uzura asfaltice pe binder,
executate la cald cu bitumuri de petrol cu
penetratie de 80..120 (1/10 mm) si mai
scazute
Permanente
Deformatia relativa de calcul Tipul mbracamintii
Parametri de calcul
ncercarea n laborator este asemanatoare celei pe teren cu deosebirea ca
ncarcarea n trepte se aplica prin intermediul unei stampe de anumite dimensiuni,
pe probe netulburate sau tulburate.
1a forma metalica
2 stampa de ncarcare
3 comparatoare
4 placute metalice si prghii
5 presa prghie
Parametri de calcul
ncercarea n laborator
- Se compacteaza la acelasi grad de compactare (98%), trei probe cilindrice din
pamnt pregatit conform STAS 2914/4-89
- Se aplica stampa pe suprafata libera, nivelata, a probei din forma cilindrica a
aparatului
- Se fixeaza microcomparatoarele pentru masurarea deplasarilor pe verticala a
stampei
- Se ncarca stampa cu presa-prghie prin adaugarea treptata de greutati pe
platanul prghiei tinnd seama ca raportul dintre acestea si ncarcarea transmisa
este de 1/10
- Se mentine fiecare treapta de ncarcare pna cnd deplasarea verticala a stampei
practic nceteaza (comparatoarele nregistreaza maximum 0.03 mm n 5 minute)
- Se nregistreaza deplasarile pe verticala, s1, s2 ntr-un tabel:
Parametri de calcul
Parametri de calcul
- Dupa stabilizarea deformatiei sub ncarcarea anterioara se incarca platanul
prghiei cu treapta urmatoare astfel nct sa se asigure sporul de presiune de:
- 25 ... 50 kPa pentru pamnturi argiloase n stare de consistenta tare,
plastic vrtoasa sau plastic consistenta si nisipuri ndesate sau cu ndesare
mijlocie
- 5 ... 10 kPa pentru pamnturi argiloase n stare de consistenta plastic
moale sau plastic curgatoare si nisipuri afnate
La ncercarea pamnturilor necoezive pe suprafata probei se pun greutati inelare
care sa asigure o presiune suplimentara n jurul stampei de 5 kPa.
Parametri de calcul
- Sporurile de presiune se aleg astfel nct sa se atinga deformatia relativa s de
0.03 dupa 3 4 trepte de ncarcare.
- La atingerea deformatiei relative s = 0.03 ncarcarea se opreste. ncercarea
continua pe suprafata interioara a probei.
- Dupa efectuarea ncercarilor se determina umiditatea reala a pamntului ncercat
lund cte o proba de pamnt din dreptul stampei, de la adncimea de 4 cm fata
de ultima suprafata ncercata.
- Se calculeaza deformatiile efective s corespunzatoare fiecarei trepte de
ncarcare.
- Cu datele obtinute se construieste diagrama presiune-deformatii relative efective
si se calculeaza modulele de deformatie liniara corespunzatoare umiditatii cerute
si gradului de compactare de 98%.
Parametri de calcul
Parametri de calcul
Modulul de deformaie Ed prin ncercri directe pe teren se determin pentru:
- stabilirea sau precizarea valorilor de calcul ale Ed pe terenul de fundaie
- verificarea prin ncercri directe n timpul execuiei, a Ed pentru terenul
de fundaie
- verificarea capacitii portante a unei structuri rutiere
- verificarea n timpul execuiei a lui Ed echivalent la nivelul unui strat
rutier sau pentru ntregul complex rutier
Parametri de calcul
Modulul de deformaie prin ncercri de laborator se determin pentru:
- precizarea valorilor de calcul ale Ed cnd se cunosc valorile de calcul
ale umiditii i gradul de compactare
- compararea deformabilitii diferitelor tipuri de pmnturi i materiale
stabilirea variaiei Ed n funcie de grad de compactare, umiditate, temperatur,
vitez de ncrcare
CBR E
d
14
Parametri de calcul
d) Modulul de elasticitate, E
este limita raportului dintre variaia presiunii aplicate pe placa de diametru D i
deformaia elastic corespunztoare, l:
[daN/cm2]
Deformaia elastic se determin pe baza curbei de revenire a diagramei
compresiune-tasare, la cicluri de ncrcare-descrcare.
D
l
p
E
= lim
Parametri de calcul
d) Modulul de elasticitate, E
l
s, cm
(tasarea)
p
1
s
1
p, daN/cm
2
(presiunea)
Tasarea remananent
l
1
p
Parametri de calcul
e) Coeficientul de compresibilitate ME
rezulta din incercarea cu placa LUKAS (VSS) in doua cicluri de incarcare
stabileste caracteristica de portanta:
la nivelul partii superioare a terasamentului
la nivelul inferior al stratului de forma (cand
terasamentele sunt prevazute cu strat de forma)
este indicat pentru determinarea gradului de compactare al terasamentelor
din pamanturi necoezive, materiale stancoase sau din deseuri industriale
pentru care nu pot fi determinate in laborator caracteristicile de compactare
Parametri de calcul
principiul incercarii:
se masoara tasarea terasamentului sub o placa circulara rigida supusa unei
presiuni verticale ce creste treptat
placa LUKAS circulara: diametrul = 30 cm
grosimea = 25 mm
Se incarca in doua cicluri:
- ciclul I:
> se aplica o presiune de 0.2 bari si se fac citirile la microcomparatoare;
media citirilor reprezinta zero relativ al tasarii verticale a placii
> se ridica presiunea la 0.5 bari si se fac citirile pentru tasari
> se continua cu trepte de incarcare de 0.5 bari pana la presiunea maxima de
4.5 bari
- se descarca placa pana la presiunea de 0 bari si se fac citiri ale tasarilor
dupa stabilizare punctul de plecare pentru al doilea ciclu de
incarcare
Parametri de calcul
- ciclul II:
> se deruleaza la fel ca primul
- incercarea e considerata terminata dupa cea de-a doua
descarcare pana la 0.02 bari si citirea se face dupa stabilizarea
microcomparatoarelor
Pe baza rezultatelor masuratorilor se traseaza diagrama de
incarcare (primul ciclu) descarcare si incarcare (al doilea ciclu):
Se calculeaza coeficientul de compresibilitate:
Unde: 30 este diametrul placii de incarcare
p diferenta de presiune intre doua trepte de incarcare:
1 bar (intre 0.5 bari si 1.5 bari)
s diferenta intre tasarile corespunzatoare treptelor
respective de incarcare, pentru primul ciclu de incarcare (s1) si
al doilea ciclu de incarcare (s2)
s
p
M
E
= 30
Parametri de calcul
Se calculeaza raportul m dintre coeficientii de compresibilitate
corespunzatori celui de-al doilea ciclu de incarcare (ME2) si
primului ciclu de incarcare (ME1):
1
2
E
E
M
M
m =
Parametri de calcul
Interpretarea rezultatelor:
ME1 caracterizeaza portanta atinsa prin compactare
ME1 trebuie sa fie mai mare sau egal cu criteriul impus; altfel se determina :
cand ME2 > ME1 pamantul nu a atins inca gradul de compactare maxim:
compactarea trebuie continuata
cand ME2 ME1 pamantul a atins gradul de compactare maxim, o compactare
suplimentare nu va mai aduce nimic; rezulta ca avem:
pamant de proasta calitate
pamant pus in opera in conditii nefavorabile
portanta straturilor de dedesubt (in special cea a terenului de fundare)
insuficienta.
Coeficientul de compresibilitate ME n cazul terasamentelor rutiere la nivelul
patului drumului trebuie s fie minimum 15 N/mm2 (150 daN/cm2).
Rezistena la tiere
condiioneaz stabilitatea pmnturilor sub aciunea diferitelor tipuri de
solicitri. Cnd aceasta se depete, se produce ruperea, formndu-se o
suprafa de rupere
este necesar pentru studiul stabilitii taluzurilor, a mpingerii
pmntului asupra lucrrilor de sprijinire etc.
Rezistena la tiere a pmntului se exprim prin relaia:
(dreapta caracteristic sau intrinsec) LEGEA lui COULOMB
unde: t este rezistena pmntului la tiere [daN/cm2]
presiunea normal pe planul de tiere [daN/cm2]
unghiul de frecare intern
c coeziunea tiere [daN/cm2]
c tg + =
Rezistena la tiere
c
= tg + c
Dreapta intrinsec
Rezistena la tiere
- pentru pmnturile argiloase = 0 ... 15
o
- pentru pmnturile nisipoase = 30 ... 40
o
n cazul pamnturilor necoezive, rezistenta la taiere depinde de frecarea dintre
particulele solide, iar unghiul de frecare interioara depinde de caracteristicile
particulelor.
n cazul pamnturilor coezive, rezistenta la taiere depinde de caracteristicile
particulelor, de coeziune si de umiditate.
Identificarea pmnturilor
Blocuri buci mari de stnc, cu diametre peste 20 cm. ngrmdite prin
aciunea torenilor sau ghearilor.
Bolovniuri sau pietriuri fragmente necimentate, cu dimensiuni peste 2 mm;
uneori golurile pot fi umplute cu nisip sau argil (aceasta influeneaz
rezistena stratului).
Nisipuri granule coluroase sau rotunjite cu diametrul cuprins ntre 0.05 mm i 2
mm; porozitate redus, fr coeziune, frecare intern mare;
- la solicitri statice au deformaii mici;
- la solicitri dinamice au deformaii mari i brute;
nisipurile mari i mijlocii sunt foarte bune pentru fundare (nu sunt influenate de
poziia fa de pnza de ap);
nisipurile fine pot fi antrenate de ap i se transform n nisipuri curgtoare.
Prafuri cu diametrul cuprins ntre 0.005 i 0.05 mm, prezint oarecare plasticitate
i coeziune (se comport ca i chitul);
amestecate cu ap se depun n aproximativ 30 minute;
au rezistene sczute;
trebuie utilizate cu precauii.
Argila pmnt cu un bogat coninut de minerale secundare;
unsuroas la pipit, ader de corpurile umede;
se frmnt ca ceara iar uscat formeaz bulgri care se sfrm greu;
are porozitate mare i frecare intern mic;
calittile mecanice sunt mult influenate de ap.
Loessul majoritatea particulelor sunt din fraciunea praf;
prezint pori foarte mari (vizibili cu ochiul liber = macropori);
comportare foarte mult influenat de ap. Cnd este uscat este foarte bun dar
cnd se umezete devine foarte ru, prezentnd deformaii mari.
Marna pmnt argilos, cu calcar uniform rspndit n masa de argil;
reprezint o trecere de la argil la calcar;
denumirea este n funcie de procentul de CaCO3 (argil marnoas, marn
calcaroas).
Mluri argile prfoase provenite din depuneri neconsolidate ale apelor
curgtoare sau lacurilor;
uneori conin nisip sau pietri;
uscate, sunt tari i cu crpturi;
au plasticitate mare.
Nmoluri mluri cu un coninut de substane organice mai mare de 10%;
au o structur spongioas datorit gazelor care se degaj din descompunerea
materiilor organice;
se desfac uor n ap;
prin uscare crap n buci poligonale.
Dupa rezistenta opusa la sapare (de care trebuie sa tina seama la executarea
lucrarilor de tersamente) pamnturile pot fi:
pamnturi slabe:
pot fi sapate cu orice utilaj terasier iar manual se sapa cu lopata si
cazmaua
sunt argilele nisipoase, prafoase, nisipul argilos, zgura afnata, loessul
(praf argilos, nisipos), pamntul vegetal pna la adncimea de 30 cm, turba,
terenurile saraturoase si cele cu saratura de consistenta moale
pamnturi mijlocii:
pot fi sapate cu orice utilaj terasier iar manual se sapa cu cazmaua si
partial cu tarnacopul
sunt argile marnoase, pietris, argila grasa amestecata cu piatra sparta
sau pietris, balast marunt, pamnt vegetal cu radacini
pamnturi tari:
se pot sapa cu excavatorul, grederul elevator, draglina iar manual cu
trnacopul si cu cazmaua
fac parte argila grasa compacta, argila grasa amestecat cu piatra sparta
sau pietris, argila marnoasa compacta, pietris cu bolovanis, zgura de furnal
nesfarmata, pamnt amestecat cu bolovani
pamnturi foarte tari:
se pot sapa cu excavatorul si grederul elevator iar manual cu ranga,
trnacopul, piul, barosul (fara explozivi)
fac parte argila grea compacta umeda, argila grasa sau argila nisipoasa
grea si cu amestec de piatra sfarmata, pietris, moloz ndesat, bolovani, pietris,
balast compact, argila tare, pamnturi nghetate
Calitatea pmntului pentru terasamente
d < 0.005
mm
d < 0.05
mm
d < 0.25
mm
Pamanturi necoezive grosiere
(fractiunea mai mare de 2 mm
reprezinta mai mult de 50%)
cu foarte putine parti fine,
neuniforme (granulozitate
continua);
insensibile la inghet-dezghet
si la
variatiile de umiditate
1a > 5 foarte buna
Blocuri, bolovanis, pietris
idem 1a, insa uniforme
(granulozitate discontinua)
1b 5 foarte buna
Pamanturi necoezive medii si fine
(fractiunea mai mica de 2 mm
reprezinta mai mult de 50%)
cu parti fine; neuniforme
(granulozitate continua);
sensibilitate mijlocie la
inghet-dezghet insensibile
la variatiile de umiditate
2a > 5 foarte buna
Nisip cu pietris, nisip mare,
mijlociu sau fin
idem 2a, insa uniforme
(granulozitate discontinua)
2b 5 buna
Pamanturi necoezive medii si fine
(fractiunea mai mica de 2 mm
reprezinta mai mult de 50%) cu
liant constituit din pamanturi
coezive
cu multre parti fine; foarte
sensibile
la inghet-dezghet; fractiunea
fina
prezinta umflare libera
(respectiv
contractie) redusa
3a 40 mediocra
Nisip cu pietris, nisip mare,
mijlociu
sau fin cu liant prafos sau argilos
idem 3a insa fractiunea fina
prezinta umflare libera medie
sau mare
3b > 40 mediocra
1
2
3
Simbol
Nr.
crt.
Denumirea si caracterizarea
principalelor tipuri de pamanturi
Umflarea
libera,
U
L
%
-
-
Calitate ca
material
pentru
terasamente
Granulozitate
Coeficient
de
neunifor-
mitate, U
n
-
Indice de
plasticitate
Ip pentru
fractiunea
sub
0.5mm
0
10
> 10
< 20
< 40
40
Continutul in parti fine in %
din masa totala pentru:
< 1
< 6
6
< 10
< 20
20
anorganice cu
compresibilitate si umflare
libera reduse, sensibilitate
mijlocie la inghet-dezghet
4a < 10 < 40 mediocra
anorganice cu
compresibilitate mijlocie,
umflare libera redusa sau
medie, sensibilitate mijlocie
la inghet-dezghet
4b < 35 < 70 mediocra
organice (MO*>5%) cu
libera reduse, sensibilitate
4c 10 < 40 mediocra
anorganice cu
libera mare, sensibilitate
4d > 35 > 70 rea
compresibilitate mijlocie,
umflare libera redusa sau
medie, foarte sensibile la
inghet-dezghet
4e < 35 < 75 rea
compresibilitate mare,
umflare libera medie sau
mare, foarte sensibile la
inghet-dezghet
4f - > 40 foarte rea
Granulozitate
Conform nomogramei Casagrande
figura I.17
Nr.
crt.
Denumirea si caracterizarea
principalelor tipuri de pamanturi
Simbol
Indice de
plasticitate
Ip pentru
fractiunea
sub
0.5mm
Umflarea
libera,
U
L
%
Calitate ca
material
pentru
terasamente
Pamanturi coezive: nisip prafos,
praf nisipos, nisip argilos, praf,
praf argilos nisipos, praf argilos,
argila prafoasa nisipoasa, argila
nisipoasa, argila prafoasa, argila,
argila grasa
4
0
10
20
30
40
50
60
70
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
limita de curgere, Wc, %
I
n
d
i
c
e

d
e

p
l
a
s
t
i
c
i
t
a
t
e

I
p
Wc = 30%
Wc = 50%
Ip = 0.73(Wc-20)
4a
4b
4c
4d
4e
4f
Figura I.17 Nomograma Casagrande

Curs 3-Tehnologii Specifice

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs 3-Tehnologii Specifice

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

TEHNOLOGII SPECIFICE DE REALIZARE SI REABILITARE A STRAZILOR conf.dr.ing.

You might also like