MISTERUL SUBCONSTIENTULUI

Subconstientul reprezinta aspectul receptiv sau feminin, iar constiinta

(mentalul) reprezinta aspectul activ sau masculin n raport cu subconstientul.
Subconstientul este un fel de constiinta latenta si potentiala care este inferioara,
dar coexista cu constiinta clara si o deserveste cu fidelitate. Subconstientul, n mod
normal, este foarte puternic si mult mai dezvoltat la femei. El este n mai mare
masura energizat si dinamizat prin intermediul fortelor subtile ale lunii. Pentru
subconstient se mai utilizeaza termenii de subconstiinta sau "zona marginala" a
constiintei. Totodata, subconstientul a fost caracterizat ca fiind un "inconstient
normal" sau ca o zona superficiala si apropiata de constienta inconstientului care,
spre deosebire de sferele "profunde" ale inconstientului, se afla n relatii de
compatibititate cu constiinta si este facil accesibil acesteia. Subconstientul a fost
calificat uneori ca "preconstient" iar n conflictul dintre constient si inconstient sa
constatat ca subconstientul se situeaza pe pozitiile constiintei particip!nd la
refularea. pulsiunilor inconstiente. "cestea sunt filtrate prin subconstient si numai
unele a#ung la constiinta. $e asemenea, numai unele din formatiunile constiintei
fiind filtrate prin subconstient, a#ung sa fie asimilate si transformate n sferele
inconstientului. Prin urmare, desi subconstientul se prezinta ca o rezerva si
subsistem potential al constiintei si, totodata, ca postconstiinta si preconstiinta iar,
pe de alta parte, se prezinta ca un inconstient nonconflictual si transparent, nu
putem integra acest subsistem n vreunul din cele doua sisteme polare (constiinta
%, inconstient ) ci trebuie sa realizam existenta relativ autonoma a
subconstientului ca sfera sau modalitate mediatorie si tranzitorie ntre constient si
inconstient. &nii, datorita ignorantei, confunda constientul cu inconstientul cu
toate ca inconstientul este nzestrat cu alte caracteristici. Pe seama subconstientului
sau pus elementele cristalizate ale constiintei stinse sau uitate, automatismele
psi'ice fixate prin repetitie si fragmentate, aspectele de deprindere si memorie
potentiala, monta#ele intelectuale reflectate, structuriie operationale nereflexive,
fenomenele perceptive neintegrate constient care, astfel, ndeplinesc functii
reglatorii. (n subconstient intra de asemenea complexe senzomotorii aconstiente,
deprinderile de orice fel (at!t bune c!t si rele), operatiile necontrolate constient
dupa imprimare si fixare, c!t si fenomenele de memorie potentiala cu toate
energiile latente existente n fiinta.
(n concluzie, putem spune ca subconstientul este un ansamblu de
servomecanisme si implicatii nemi#locite ale constientului, o rezerva de informatii
si operatii declansatonante prin rezonata, din care se construiesc starile de
constiinta fiind un sistem mediator care face parte din E& deosebinduse de E&)
constient ntruc!t persista ntro forma latenta sau implicita, dar totodata
deosebinduse radical de inconstient.
(n fiinta, subconstientul reprezinta S*"+T, (energia activa si ndeosebi
generatoare sau, altfel spus, energetica) n raport cu constiinta sau mentalul. "xul
principal de forta al subconstientului care permite dinamizarea acestuia e ,$"
-"$l, n legatura cu nara stnga (aspectul receptiv, lunar feminin .,- ).
/arele secret caracteristic geniilor si tuturor oamenilor din toate epocile,
este capacitatea lor uluitoare de a intra in contact, fie constient, fie n mod spontan,
cu puterile nelimitate ale subconstientului eliber!ndule. $aca vom putea face la
fel, vom deveni capabili de performante extraordinare. Subconstientul nostru
detine de#a, n profunzimile sale latente solutiile la toate problemele care ne
fram!nta si ne poate ndeplini direct proportional cu intensitatea ncrederii orice
dorinta. El este servitorul, constructorul si sustinatorul corpului. $aca nvatam
cum sa ne folosim de el, si n ce mod sal comandam, el ne poate ridica pe culmi
nebanuite, asigurindune mereu succesul. (n aceasta directie, o modalitate simpla
dar extrem de eficienta de a dinamiza subconstientul si se a amplifica puterea de
manifestare a acestuia, este sugestia.
Sugestia poate fi deci considerata ca fiind unul dintre procesele
fundamentale ale manifestarii. Sugestia, ca fenomen de rezonanta cu anumite
energii, mai mult sau mai putin subtile, a aparut odata cu -atura si este la fel de
puternica precum aceasta. 0iecare miscare de exemplu, o facem prin sugestie. /ai
nt!i g!ndim, aproape fulgerator si dupa aceea actionam. /ai nt!i facem planuri si
apoi le realizam. 1unostintele si experientele personale, sau altfel spus tot ce am
acumulat p!na n prezent se datoreaza puterii complexe a sugestiei. (nsusirea
acestor cunostinte sau notiuni se face permanent prin puterea sugestiei. 1'iar si
cunostintele sau inspiratiile geniale, care ni se par a fi spontane, ne snt date
totdeauna prin puterea sugestiei care emana permanent de la Energia $ivina,
infinita sau /entalul /acrocosmic al lui $umnezeu.

STIINTA ANGRENARII CREATOARE A SUBCONSTIENTULUI
Stiinta angrenarii creatoare a subconstientulului folosind puterea sugestiei
pozitive, ne va a#uta sa patrundem gradat si din ce n ce mai lucid n profunzimile
enimgatice ale subconstientului2 vom reusi sa cunoastem adevarata noastra natura
si atunci ni se va putea dezvalui realitatea infinita si eterna din afara noastra.
$inamizati prin g!nduri pozitive, prin sugestii benefice subconstientul, care va
ncepe sa lucreze fidel precum un servitor care prin munca sa asigura prosperitatea
stap!nului sau. $aca noi vom programa subconstientul pentru ca fiinta noastra sa
cunoasca starea de fericire, subconstientul va angrena propriile sale resurse
interioare, va declansa mecanisme psi'omentale subtile si va genera prin procese
de rezonanta subtila acorduri, cu energia subtila corespondenta starii de fericire.
PRINCIPII UTILE PENTRU DINAMIZAREA BENEFICA A
SUBCONSTIENTULUI
MOTTO:
"0ara ndoiala, ne este usor si ne costa putin sa comitem raul2 panta de cadere ne
este fara nici o dificultate accesibila, afl!nduse oric!nd la ndem!na. (n fata
perfectiunii admirabile, virtutii si a realizarilor extraordinar de nalte, zeii au
asezat, dimpotriva, efortul si sudoarea2 calea care duce aici este abrupta iar accesul
la ea este anevoios ori respingator pentru unii, plictisitor pentru ceilalti. (nsa, pe
masura ce ne elevam spiritual, calea se netezeste si se ndreapta sub pasii nostri,
conduc!ndune spre nemmurire. BUDDHA
"3mule nebunule, tu faci minuni fara sa stii si nu cunosti ca aproape deloc puterea
formidabila a g!ndirii tale. Sa stii ca tot ce nc'ipuiesti este realizabil si se face
direct proportional cu ncrederea ta ... ...de ce te feresti oare sa stai de vorba cu tine
nsuti si sa te nc'ipuiesti, descoperindute un perfect zeu4 TUDOR ARGHEZI
"3rice actiune a g!ndirii, a imaginatiei, a vorbirii sau a corpului poarta n sine
fructe bune sau rele. 3mul este, ntro masura nebanuita, creatia g!ndirii2 la ce
g!ndeste n ateasta viata, mai t!rziu, el va deveni. RAMAKRISHNA
"3mul seamana un g!nd si culege o actiune. El seamana o actiune si culege un
obicei. El seamana un obicei si culege un caracter. El seamana un caracter si
culege un destin. SWAMI SHIVANANDA
-u exista nt!mplare sau noroc. Exista numai o nlantuire de cauze si efecte,
cuv!ntul nt!mplare nu exprina dect ignoranta noastra asupra anumitor cauze.
Totul n -"T&5" se supune )E6,,2 orice aspect rezulta la fel de necesar ntocmai
precum revenirea ciclica a anotimpurilor. 1urba de atomul usor, pe care v!nturile
par sal poarte la ntmplare este reglata exact, ntrun mod tot at!t de precis ca si
orbitele planetare." LAPLACE
"-u asteptati niciodata ca altcineva sa vina si sa implore sa iesiti din mediocritatea
penibila n care va mentineti2 faceti voi nsiva cu cura# un pas nainte si lasati sa
transpara unica reflexie din aurul pe care l ascundeti n voi. Procednd astfel,
comoara ascunsa va da n sf!rsit roade."
"-u va ascundeti niciodata darurile nnascute, calitatile si nzestrarile specifice n
ascunzisul pivnitei propriei fiinte. Procedati totdeauna asa cum face un negustor
bun, expunetile c!t mai bine la vedere n vitrina."
"Punetiva n valoare cu mult tact, aratativa dar comportativa n mod firesc c'iar
si atunci c!nd dati dovada de spontaneitate."
ELMER WHEELER "1um sa reusim c!t mai bine n viata"
"3ptimismul, buna dispozitie debordanta, bucuria de a trai trebuie sa constituie.
starea noastra permanenta. Procend astfel vom fi mereu n contact cu energiile
minunate, benefice ale &niversului. Este indispensabil necesar n epoca n care
traim, sa atragem n noi nsine, c!t mai multe dintre energiile subtile ale
optimismului si cura#ului pentru a deveni c'iar si pentru ceilalti focare exemplare
." Dr. VICTOR PAUCHET "0iti 3ptimisti"
"$aca ntro situatie noi nu avem deloc ncredere n ceea ce urmeaza sa facem,
aproape ca nici nu mai este util sa ncercam, indiferent care ar fi dorinta pe care o
vom formula, aceasta va fi sterilizata de lipsa credintei." HENRI DURVILLE
",storia lumii este aceea a c!torva oameni extraordinari care au avut credinta
deplina n ei. "semenea credinta face sa apara $ivinul care este totdeauna n
spatele nostru. 3 fiinta umana care are o credinta mare poate orice acesteia totul i
este cu putinta. 3 asemenea fiinta va esua numai c!nd nui va mai da n mod
suficient osteneala sa manifeste puterea subtila infinita a &niversului. 1el ce va
ntelege aceasta va realiza c!t de important este sa credem, nainte de toate n
fortele noastre proprii." SWAMI VIVEKANANDA
"" crede cu fermitate n sine, n puterile noastre launtrice, n rezonanta care
survine atunci cu energiile corespondente din &nivers, ne a#uta imens sa faurim cu
anticipatie succesul."
"doptati cu anticipatie c'iar atitudinea nvingatorului. -u va temeti de a merge c!t
mai nainte2 si nu alunecati n temeritate prosteasca2 trebuie sa stim sa ndraznim.
Pe cei ndrazneti, plini de intentii bune, sansa i a#uta ntotdeauna. (n orice situatie
neam afla, atunci c!nd avem ndredere n fortele launtrice este necesar sa ne
bransam c!t mai repede mintea asupra curentului infinit de forta eman!nd de la
sursa divina. "ceasta este credinta necesara care face posibil orice miracol ."
GREGORIAN BIVOLARU 1urs de .36"
"1el care va avea credinta c!t un bob de mustar, va muta si munti din loc." IISUS
CRISTOS

TEXTUL PROPRIUZIS

Motto: "1eea ce cauti n altii sau n afara ta se afla, pe masura ntelesului tau, n
tine, ratacitorule."
7. 1eea ce exista de#a n tine se afla pretutindeni, ceea ce nu exista n tine nu
se afla nicaieri. Toate comorile &niversului sunt nlauntrul tau. 1auta cu fervoare
n tine nsuti puterea sau raspunsul la care aspiri, pe care inima ta le doreste si,
direct proportional cu credinta ta, vei primi ceea ce vrei.

8. /arele secret caracteristic geniilor si tuturor oamenilor cu adevarat mari din
toate epocile este capacitatea lor uluitoare de a intra n contact, fie constient, fie n
mod spontan, cu puterile nefirsite ale subconstientului eliber!ndule. $aca poti
face la fel vel fi capabil de performante extraordinare.

9. Subconstientul tau detine de#a, n profunzimile sale latente, solutiile perfecte
la toate problemele care te fram!nta si ti poate ndeplini direct proportional cu
intensitatea ncrederii, orice dorinta. 1el mai bun mod de convingere este, de
exemplu, sai sugerezi ferm nainte de a adormi: ;reau sa ma scol la ora <
dimineata si vei constata ca te trezesti exact la aceasta ora.

=. Subconstientul tau este servitorul, constructorul si sustinatorul corpului2 daca
nveti cum sa te folosesti de el si n ce mod sai dai comenzi, el te poate ridica
aproape fara efort pe culmi nebanuite, asigur!nduti mereu succesul.

>. 3rice g!nd este o cauza care, mai devreme sau mai t!rziu, va produce efecte
(sau fructe) bune ori rele, dupa cum a fost continutul sau. 3rice traire proprie sau
stare interioara pe care o remarcam n mod pasiv sunt efectul sau, cu alte cuvinte,
roadele prezente ale anumitor g!nduri din trecutul nostru ndepartat sau apropiat.
Toate aceste fructe, dulci sauamare, pe care le meritam de drept si cu care
con#unctura inevitabila a momentului ne obliga sa ne 'ranim pentru a resimti astfel
consecintele actiunilor noastre, constituie ceea ce ignorantul numeste $EST,- sau
S3"5T", iar .og'inul, +"5/".

<. ;iata este o modalitate de cunoastere. Esti asemanator unui capitan aflat pe
mare care si conduce vasul. Trebuie sa dai ordine (g!nduri, imagini, trairi
orientate dinamic, aspiratii clare si ferme mentalului subconstient care controleaza,
intermediaza si conduce ma#oritatea experientelor vietii tale.

?. "t!t actiunile pe care leam comis c!t si g!ndurile pe care leam avut n
trecut ne urmeaza ca o umbra produc!nd rezultate bune sau rele, n functie de
natura lor. -ici n aer, nici n ad!ncul oceanului, nici n cea mai ascunsa pestera
sau pe v!rful muntelui, n oricare parte a acestei vaste lumi, nu exista loc n care
omul sa poata scapa de consecintele actiunilor si g!ndurilor sale n prezent sau n
viitor consecintele lor nu vor nceta sa se deruleze si astfel, faptuitorul va avea, la
r!ndul sau, partea care i se cuvine din fericirea sau suferinta pe care a produso.
(nteleg!nd aceasta, trebuie sa cautam sa nu facem rau nimanui, nici macar n g!nd.

@. -u ntrebuinta niciodata formulari interioare de forma: "nu am mi#loace" sau
"mi este imposibil" sau "niciodata nam pot" n care sa crezi, complac!ndute sati
accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmatii paralizante. Subconstientul te va
asculta si va crea prompt premizele pe care doar tu leai g!ndit aduc!ndule din
domeniul posibilitatii la o realizare efectiva. "stfel, la propria ta comanda c'iar
subcontientul va face ca ntradevar sati lipseasca posibilitatile sau mi#loacele de a
realiza sau obtine ceea ce urmaresti. 1auta sa te convingi ca totul este posibil prin
angrenarea puterii nelimitate a mentalului tau de a comanda subconstientului.
5ealizeaza nsa ca, desi totul ti este posibil, nu orice ti este permis (n sensul ca
nu trebuie sa ncalci niciodata legile naturale ale firii). "devarul acestor afirmatii,
fara urmarirea verificarii personale si directe a realitatii lor, nu este dect un sfert
de adevar.

A. /ultor oameni le este mai usor doar sasi regrete greselile complacnduse n
suferinta, convinsi fiind, n mod prostesc, ca acesta le este destinul, dec!t sasi dea
osteneala sa evite eroarea ce le permite sa modifice radical destinul, devenind
asfel, totodata, buni la ceva.

7B. Patrunz!nd gradat si c!t mai lucid n profunzimile enigmatice ale
subconstientului, vei reusi, n sf!rsit, sa cunosti adevarata natura din tine nsuti si
atunci ti se va dezvalui 5E"),T"TE" ,-0,-,T" S, ETE5-" din afara ta.

7B. Patrunz!nd gradat si c!t mai lucid n profunzimile enigmatice ale
subconstientului, vei reusi, n sf!rsit, sa cunosti adevarata natura din tine nsuti si
atunci ti se va dezvalui 5E"),T"TE" ,-0,-,T" S, ETE5-" din afara ta.

77. 1u oc'iul mintii atintit ferm asupra ideii de C,-E, forteazate sa o imiti si sa
o asimilezi. Succesul spiritual, care ti va ncorona orice virtute, este ntocmai ca o
opera de arta, iar ntelepciunea se aseamana unui sculptor genial. /ateria, care va
fi n mod sublim fasonata, este sufletul uman sau, cu alte cuvinte, subconstientul,
iar modelul pe care l imita este "bsolutul. 0ara elevarea sufletului nu putem
realiza nimic bun.

78. )egea fundamentala a vietii care ti permite nflorirea este )E6E"
(-15E$E5,, $EP),-E (- S,-E ncrederea numai ntrun a#utor exterior atrage,
mai devreme sau mai t!rziu, suferinta. Singura, ncrederea ferma n sine genereaza
forta si bucurie. (n plus, aceasta ncredere ti asigura, totodata, spri#inul exterior de
care ai nevoie. (ncrederea n propriile forte, care exista n stare latenta n
microcosmosul tau launtric, este o stare mentala de putere irezistibila, ntretinuta
cu perseverenta de constiinta ta care percepe ntro oarecare masura legatura cu
energiile atotputernice ale Sinelui tau Suprem ("T/"-). Pe c!t ti este posibil,
urmareste sa nu crezi niciodata ca ceva sau cineva ti poate face rau. 1aci tot ceea
ce g!ndesti intens si crezi ferm ca ti se va nt!mpla se va realiza numai datorita
ncrederii tale. -efericirea n care crezi, complac!ndute sa o consideri fatala, va
atrage noi nefericiri. -esansa n care crezi va atrage alte nesanse. $e ceea de ce ti
este frica nu vei scapa ci vei atrage, mai devreme sau mai t!rziu, tocmai ceea ce
crezi ca ti se va nt!mpla n rau, iar aceasta tragica desfasurare va fi realizata de
subconstientul tau care va executa n mod criptic ceea ce g!ndesti mereu si crezi
ferm. (nteleg!nd bine acest aspect, cauta sa reusesti sa elimini din tine orice frica,
fiindca o fiinta tematoare este o fiinta slaba, iar o fiinta slaba este un pericol nu
numai pentru ea nsasi, ci c'iar pentru ntreaga ambianta n care exista, caci o va
"polua" cu energiile sale psi'ice nspaim!ntatoare. Sa crezi cu o convingere
de nezdruncinat, n puterea gigantica a subconstientului tau, de a te inspira,
vindeca sau sustine, n orice directie, permit!nduti astfel sati armonizezi
existenta. -u uita ca vei fi asa cum vei crede cu fermitate. 1e vei g!ndi aceea ti se
va nt!mpla, mai devreme sau mai t!rziu. Sc'imbati fundamental modul de a
g!ndi si vei constata cu uimire ca ti poti modifica existenta.

79. 0ii propria ta flacara si propriul tau refugiu. ,a adevarul drept flacara, ia
adevarul drept refugiu. -u cauta un refugiu nicaieri n alta parte dec!t n tine
nsuti, a#utorul de afara ti va veni nsutit.

7=. 1redinta atotputernica n fortele proprii este acea ,-15E$E5E
P530&-$", ,-TE-S 5ES,/T,T", n Supremul "bsolut, prezent n tine ca
Sc!nteie $ivina ("T/"-), si nu complezenta unui intelect superficial, gata sa
accepte totul n mod pasiv2 nici elasticitalea atitudinii de a crede, friz!nd
credulitatea, cei permite mintii sa regreseze #alnic p!na la incredibil sau absurd.

7>. 6!ndestete ntotdeauna numai la bine si binele te va urma, ca o umbra,
pretutindeni. " te lasa cuprins de frica sau a gandi raul nseamna al atrage prin
rezonanta, datorita punerii la unison cu acesta. Esti reflexia fidela a propriilor tale
g!nduri si convingeri. Esti ceea ce g!ndesti, aspiri si crezi cu fermitate.

7<. 1unoastete c!t mai profund pe tine nsuti si abia dupa aceea vei reusi sai
cunosti at!t pe ceilalti c!t si universul n care existi. /area ma#oritate a oamenilor,
#udeca lucrurile, fenomenele, pe ceilalti si c'iar pe ei nsisi dupa propriul lor nivel
superficial de g!ndire si simtire2 din aceasta cauza cel mai adesea ei si imagineaza
totul, mai mult sau mai putin eronat, dec!t nteleg.

7?. Subconstientul tau este un servitor credincios care ti este subordonat si nu
discuta cu tine n contradictoriu. El accepta, n mod neconditionat, tot ceea ce
mentalul tau constient g!ndeste si crede cu convingere sau imagineaza.

7@. $aca mentalul se poate concentra bine, vei avea puterea de a alege ti va fi
destul de usor sa alegi cunoasterea, armonia, fericirea.

7A. /entalul tau constient este, cu alte cuvinte, paznicul caii de acces spre
subconstient. (n mod normal, prima lui functie ar trebui sa fie aceea de a ocroti
subconstientul, astfel nc!t n el sa nu a#unga sa se imprime idei false, convingeri
perverse sau g!nduri negative. (nteleg!nd aceasta, g!ndestete mai mult la tot ceea
ce este perfect si urmareste ca inteligenta sati dezvaluie, n mod constant,
Puritatea. Sentimentul de admiratie resimtit c!t mai des te eleveaza si te umple de
sublim. Prin rezonanta, ntotdeauna, sufletul tinde sa se ridice la naltimea a ceea
ce admira.

8B. Sugestiile, parerile, convingerile sau remarcile altora nau nici un fel de
putere asupra ta, n sensul de a te putea influienta, at!ta timp c!t nu esti la unison,
pentru a rezona cu energiile pe care le evoca sau le manifesta. Singura putere
stap!na este g!ndul tau, care poate accepta, simpatiz!nd, sau respinge prompt
aceste sugestii. Poti alege sa nu sa iei n consideratie ceea ce nu ;5E,, refuz!nd sa
crezi ceea ce nu doresti sau consideri fals, continu!nd sati afirmi mai departe
binele si armonia.

87. Supraveg'eaza ntotdeauna atent ceea ce g!ndesti, ceea ce simti si ceea ce
faci n virtutea legii actiunii si reactiunii (+"5/E,, mai cur!nd sau mai t!rziu, vei
raspunde pentru tot ceea ce faci, at!t cu tine nsuti c!t si pentru modul n care te
comporti cu tot ceea ce te ncon#oara. "cela care comite un rau sau o nedreptate si
dauneaza tot at!t de mult lui nsusi, caci $E;,-E 5"&.

88. ,ntelectul tau nu este rau. -ici o forma sau energie a naturii nu este
fundamental rea. Totul depinde de intentia pe care o ai si de modul n care te
servesti de fortele naturii care sunt perfect neutre, ntocmai precum curentul
electric care poate sa foloseasca iluminatului sau poate fi folosit la construirea
unor arme ucigatoare.

89. 6!ndeste n mod inteligent si actionaza c!t mai bine cu putinta, aceasta va fi
cea mai mare eliberare de durere si o alinare generatoare de nc!ntare n viata. Sa
nu vrei sa apreciezi la #usta valoare con#uncturile, rat!nd sansa de a realiza ceva
extraordinar, aceasta tragica situatie sa ram!na mereu c!t mai departe de tine.
Sufletul care nu are un tel bine conturat se pierde, risipinduse n mod inutil.
(ncearca totusi sa te depasesti, este desigur rau sa esuezi, dar este si mai rau sa nu
fi ncercat niciodata sa reusesti. Pe cei ndrazneti con#uncturile favorabile i a#uta
sa atinga telul propus.

8=. 1auta c!t mai des sa g!ndesti de la naltimea punctului de vedere al
adevarurilor eterne, universal valabile, n lumina legilor fundamentale ale vietii, si
nu situ!ndute la nivelul gregar, mb!csit de pre#udecati, superstitii, frica si
ignoranta. -u permite nimanui sa g!ndeasca pentru tine supun!ndute prosteste
unor g!nduri aberarate ori nentelese nca, ce ti sunt furnizate de altcineva.
,ndolenta este o infirmitate, lenea o murdarie. Printrun efort viguros smulge
aceasta sageata otravita care este indolenta. Totodata cauta sa alegi cu gri#a
propriile tale g!nduri sau idei2 atunci c!nd vei lua o 'otar!re c'ibzuieste bine si nu
te grabi pentru a nu regreta dupa aceea.

8>. $aca vei reusi sa fii pe deplin stap!nul propriului tau mental subconstient,
vei deveni stap!nul propriului tau destin. $aca ti controlezi subconstientul, devii
spontan un model pentru ceilalti si i poti a#uta infinit. "mintesteti ca n orice
moment ai posibilitatea alegerii. "lege iubirea n locul urii. "lege sanatatea n
locul bolii. "lege fericirea n locul suferintei sau plictiselii. "lege existenta
spirituala pura n locul unei vieti banale si cenusii. Pastreazati o puritate si o
spontaneitate de copil. "tunci c!nd ai ncetat sa mai fii un copil esti de#a un suflet
mort. "devarul este descoperit mai usor daca l cautam cu o inima pura de copil.

8<. Tot ceea ce mentalul tau constient accepta ca adevarat si crede ferm,
subconstientul, la r!ndul sau, va accepta imediat sa realizeze, d!nd "viata" si
"expresie" ideii sau g!ndului imprimat n el. 6!ndul sau ideea este sam!nta,
subconstientul o va 'rani si va face sa apara, mai devreme sau mai t!rziu, fructul.
$e sam!nta depind roadele. 1ine seamana v!nt culege furturna. 6!ndestete la
S&P5E/&) "CS3)&TD 6!ndestete la ceea ce este sublim si purD 6!ndestete la
ceea ce este perfect, frumos si bunD 6!ndestete la actiuni drepte si la toate
bucuriile elevate ale vietiiD 1redinta, g!ndurile, ideile, reprezentarile tale pot
produce adevarate miracole prin intermediul nelimitatei puteri de expresie a
subconstientului tau. 5ealiz!nd aceasta vei putea ntelege ca daca ai credinta c!t
un bob de mustar, poti sa muti si muntii din loc. Cobul de mustar este credinta sau
convingerea ferma, care ti va permite sa dai la o parte munti de obstacole, este
puterea titanica a subconstientului tau animat de o idee forta.

8?. Subconstientul propriu controleaza toate functiile vitale ale corpului tau, el
cunoaste de#a raspunsurile si solutiile la toate problemele existente, dar nu te va
a#uta eficient dec!t daca va fi solicitat n acest sens. El este un servitor atotputernic
care nu poate avea initiative at!ta timp c!t mentalul nui da dispozitii sa actioneze
n acest sens.

8@. 3 modalitate simpla de edificare: nainte de a adormi, propune spre
rezolvare, n imagini clare si ferme, o anumita problema subconstientului, si
ulterior, odata cu raspunsul, vei avea proba formidabilei sale puteri.

8A. Tot ceea ce imprimi n subconstient prin g!nduri, idei, imagini, aspiratii,
sperante se va realiza ulterior, mai devreme sau mai t!rziu, pe ecranul existentei,
ca experiente, stari, conditii, trairi, nt!mplari sau evenimente pe care le vei suferi
n mod pasiv ca pe niste reflexii. $in momentul n care ai nteles aceasta legatura,
trebuie c!t mai des sa supraveg'ezi cu mare gri#a, orientarea ideilor, g!ndurilor,
convingerile si conceptiile pe care le ntretin preponderent n constiinta. (n trecut
tiai determinat, prin modul de a g!ndi, prezentul. "cum, clipa de clipa, ti
programezi si ti pregatesti viitorul. /ulte eveninvente vor fi reflexia a ceea ce
g!ndesti acum. Esti rodul manifestarii supreme2 "CS3)&T&) (S,-E)E ETE5-)
este de#a n interiorul tau, ca un martor tacut pe care l porti pretutindeni. Pentru ce
sal p!ngaresti prin g!nduri negative, prin actiuni #osnice si impure ori prin dorinte
infame4

9B. )egea actiunii si reactiunii, sau legea +"5/E,, este expresia armoniei
universale. (n virtutea acestei legi, g!ndurile sau ideile tale ntretinute predominant
si cu o ferma convingere n mentalul constient sunt o "1T,&-E la care, mai
devreme sau mai t!rziu, va urma o anumita 5E"1T,E care va fi de fapt raspunsul
sau EEP5ES,"F5E0)EE," 0,$E)" a subconstientului (tau la acele g!nduri sau
idei. Supraveg'eazati ideile si evita sa ntretii, n mentalul constient, anumite
g!nduri caci, reactiile care vor urma vor fi expresia lor precisa n subconstientul
tau.

97. 3rice 05&ST5"5E (stare de privare pe care o resimte subiectul ca urmare
a nerealizarii unei dorinte, a obstructionari satisfacerii unei trebuinte, a privarii de
ceva care i apartinea anterior n plan proiectiv si afectiv) survine atunci c!nd
S&C,E1T&) SE (-SE")" (- SPE5"-TE)E S")E2 are o cauza mentala
(dorinte refulate sau nesatisfacute). $aca permiti g!ndirii (sa se fixeze n sensul
unei fatale neputinte, sugestion!ndute ca obstacolele sunt de nedepasit, ca
am!narile nu vor avea sf!rsit, ca greutatile sunt de nesuportat si crezi cu tarie toate
acestea, subconstientul tau ti va raspunde n consecinta furniz!nduti n
conformitate cu g!ndurile tele, dovezi conform ideilor tale pe care tu, n
continuare, le vei crede cu si mai multa fermitate, bloc!nduti astfel pe o durata
nelimitata propriul tau bine. "stfel, poate rezulta un cerc vicios cu consecinte
nefaste pe care tu lai pus n miscare si l vei ntretine prin propriile tale idei din ce
n ce mai pesimiste. (n aceasta situatie, ncapat!narea, susceptibilitatea
bolnavicioasa, neputinta de a te razbuna, disperarea, setea de a face rau devin
otravuri cumplite si, pentru fiinta epuizata, toate acestea sunt, fara ndoiala,
reactiile cele mai periculoase. (n orice situatie teai afla, amintesteti ca expresia
sanatatii sufletului este optimismul. Priveste aceasta lume ca pe un mira# si
considero un #oc, un vis efemer. Proced!nd astfel vei distruge ancorarea n
personalitarea egotica si depasind moartea vei atinge nemurirea.

98. 0orta subtila a vitalitatii va circula din abundenta, manifest!nduse armonios
si ritmic n fiinta ta, daca, vei g!ndi cu forta, av!nd n acelasi timp fermitatea
necesara: "1red cu tarie n puterea gigantica a subconstentului meu pe care l
dinamizez prin aceste g!nduri2 sunt foarte sigur ca el mi le va mplini impulsionat
de concentrarea ideilor mele n acest sens. "bsolutul este cu mine si de aceea
vointa mea este irezistibila". "ceasta afirmatie, g!ndita intens ca atare, anuleaza
conflictele si nlatura, dificultatile de tot felul care pot apare.

99. "tunci c!nd ntradevar vrei sa reusesti ceea ce tiai propus sa realizezi,
imagineazati c!t mai clar cu putinta, nca de c!nd teai 'otar!t ce vrei,
deznodam!ntul fericit sau, cu alte cuvinte, sf!rsitul ncoronat de succes al
problemei tale. ,magineazati n viitor si cauta sa resimti cu anticipatie bucuria
mplinirii a ceea ce vrei sa faci, reprezentat c!t mai precis n faza finala. Este
esential sa se mentalizeze, cu o ferma credinta, sf!rsitul problemei caci ceea ce
g!ndesti ferm cu anticipatie, subconstientul va realiza intercal!nd si corel!nd astfel
etapele si desfasurarea evenimentelor n timp, pentru a se permite ndeplinirea
principalului scop expresia finala a ceea ce am g!ndit.

9=. -u cauta sa ntelegi pentru a crede ci crede pentru a ntelege. 1"1, $"1"
-& ;E, 15E$E -& ;E, S,/T, -,1, -& ;E, 5E&S, S" (-TE)E6,. Printro
credinta ferma, se realizeaza fulgerator punerea la unison care va determina, de la
sine, rezonanta cu manifestarea, aspectul sau planul de forta invocat prin credinta.
$atorita ncrederii mari, apare deci starea de sintonanta cu aspectul sau cu forta n
care crezi. Tu devii astfel oglinda ce va reflecta (mai mult sau mai putin, direct
proportional cu convingerea), -&/", datorita credintei pe care o ai, acea
manifestare invocata n acelasi timp, n cel ce crede se produce, starea de
rezonanta care l va transforma ridic!ndui sau cobor!ndui frecventa de vibratie n
conformitate cu energiile specifice ale manifestarii pe cere o reflecta prin
E;31"5E. 1onstient sau nu, gratie credintei, devii canalul de comunicare sau
mesagerul unei anumite lumi paralele sau al aspectului pe care lai evocat.
"nalizeaza cu atentie, nainte sa a#ungi la o ferma credinta n nu conteaza ce
intelectul tau poate cu usurinta sati distruga realitatea caci n ma#oritatea cazurilor
minciuna are de o suta de ori mai multa priza asupra lui dec!t adevarul.

9<. $aca credinta ta este considerabil ferma, direct proportional cu intensitatea
acesteia, mai devreme sau mai t!rziu, subconstientul tau va face ca aceasta sa se
ndeplineasca (realizeze) efectiv n anumite circumstante ale existentei, apar!nd ca
un dat sesizabil, c'iar daca ea P"5E, din punctul de vedere al mentalitatii comune,
total absurda si 'imerica.

9?. $in potentialul cerebral gigantic cu care a fost nzestrat, omul nu foloseste,
n general, dect =G. 5estul ram!ne neutilizat, n stare latenta. Prin g!ndire ferma
dinamica poti face sa creasca extraordinar de mult acest procenta#. $E;,,
03"5TE P&TE5-,1 "T&-1, 1H-$ ", 3 ,$EE 0,E" I&ST". "mintesteti c!t
mai des de aceasta putere uriasa cere exista n propria ta fiinta si convingete ca
poate fi mobilizata prin intermediul mintii. -u precupeti nici un efort pentru a o
trezi c!t mai bine, 5E&S,T" n orice domeniu depinde si de aceasta.

9@. 0ii constient n tot ceea ce urmaresti cu fermitate ca n mod analogic,
credinta se aseamana cu o sam!nta plantata n straturile subconstientului care
creste n conformitate cu legile caracteristice ale speciei sale (momente astrale
favorabile n care fructificarea devine cu usurinta posibila). Planteaza ideea cu
putere n subconstient prin intermediul focalizarii mentale repetate, stropesteo si
fecundeazo cu asteptarea ta perseverent activa2 dupa un interval de timp ea va
ncolti d!nd putere minunatei flori a reusitei scontate. "stfel, succesul este
ntotdeauna asigurat. &n subconstient puternic, debord!nd de energie, si o
concentrare mentala excelenta accelereaza considerabil atingerea scopului urmarit.

9A. ;indecarile aparent miraculoase, despre care auzi vorbinduse, sunt n marea
ma#oritate a cazurilor datorate unei credinte ferme, transmise telepatic de
vindecator sau auto de cel n cauza P5,- $,-"/,J"5E" "$E1;"T" "
S&C13-ST,E-T&)&,. (n orice sitatie, S"/"-T" /E-T")" a credintei
ationeaza ca un declic magic n straturile subconstientului unde va determina un
proces inefabil de rezonanta cu anumite focare de energie din /acrocosmos.

=B. /a#oritatea bolilor ncep n minte $"T35,T" E535,)35 $E;E-,TE,
3C,S-&,TE 1"5E S&-T SE/"-"TE /E5E& (- S0E5" P"S,;" $E
035T" " S&C13-ST,E-T&)&,. -imic nu se manifesta n fiinta fara sa aiba
anterior imprimat un ar'etip mental sau o E-E"65"/" corespunzatoare.
Efectul sau manifestarea resimtita este rodul pe carel culegem de pe urma
sam!ntei mentale semanate mai demult n subconstient. 1ele mai sugestive dovezi
n aceasta directie pot fi descoperite n medicina psi'osomatica.

=7. Simptomele caracteristice ale ma#oritatii bolilor pot fi provocate rapid prin
inducerea anumitor stari de sugesti 'ipnotica (letargie, catalepsie, somnambulism,
transa). "ceasta gama de fenomene determinate prin 'ipnoza verificate mereu n
decursul timpului, dovedeste puterea uriasa a g!ndirii asupra subconstientului. (n
cazul 'ipnozei, g!ndul sau ideea este transmisa telepatic de 'ipnotizator, iar
manifestarea, sau, cu alte cuvinte realizarea acesteia se produce prin intermediul
subconstientului sub efectul 'ipnotizat, la care se suspenda sau se diminueaza
propria responsabilitate sau posibilitatea controlului mental asupra
subconstientului propriu. E $3;"$" P&TE5,, 6"-$&)&)&, "S&P5"
S&C13-ST,E-T&)&, ESTE 1)"5" ",1,. (n cazul "&T3*,P-3JE, ti
induci singur g!ndul s!u ,$EE", n mod ferm, iar realizarea acesteia, datorita
fortei de inductie, se produce foarte repede prin intermediul P53P5,&)&,
S&C13-ST,E-T. "t!t *,P-3J" c!t "&T3*,P-3J" sunt probe certe ale
corelatiei dinamice existente ntre /E-T") si S&C1B-ST,E-T. &n /E-T")
P&TE5-,1 E-E56,J"T si ,-TE-S 031"),J"T P5,- 13-1E-T5"5E
poate provoca cu usurinta, prin rezonanta, influente sau manifestari n
S&C13-ST,E-T&) altei fiinte umane2 aceasta este *,P-3J". /isterul
*,P-3JE, S, "&T3*,P-3JE, poate fi nteles cu usurinta n lumina acestor
revelatii2 c'eia este concentrarea mentala sau, cu alte cuvinte, puterea g!ndului de
a fecunda straturile subconstientului, at!t propriu c!t si al celui pe care vrei sal
a#uti prin S&6EST,E, c'iar telepatic la distanta.

=8. &n aport extraordinar de mare, n cazul vindecarii ma#oritatii bolilor si n
redob!ndirea starii de sanatate, o are credinta ferma n finalizarea cu succes a
procesului curativ. 3 imagine mentala adecvata, reluata /E5E& si /E5E& cu
ncredere si entuziasm, accelereaza /,-&-E" 65"C-,1E, (-S"-"T3S,5,.
"mplificarea puterii curative sau regenerative este str!ns legata de ceea ce stim
despre aceasta, c!t si de modul n care actionam. (n caz de boala, cauta sa realizezi
starea de rezonanta cu energiile binefacatoare ale -aturii si actioneaza n deplina
armonie cu ele2 astfel, -atura te va integra matern ca pe una dintre creaturile sale
si ti se va supune, spri#inindute din plin. .

=9. $aca doresti sa trezesti n tine si sati amplifici puterea de a vindeca, cei
reusi cu usurinta daca vei a#unge sati maresti si sati rafinezi magnetismul vital
prin accelerarea activitatii centrilor corespondenti de forta (1*"+5"S). "tunci
c!nd vrei sa produci asupra cuiva o influenta curativa, imagineazate ferm drept
5E)E& prin care se manifesta, datorita sintonantei, energia binefacatoare, pe care,
T& 3 T5"-J,TEJ, $3"5, focaliz!ndo prin emisie asupra fiintei pe care
urmarestisa o a#uti. "ceasta energie este receptionata de tine, direct proportional cu
gradul de dinamizare al planului corespondent n propria ta fiinta si provine din
sfera infinita a /"15313S/3S&)&) cu care, n acel moment, este necesar sa
te mentii la unison prin concentrare mentala continua. Efectele sunt rapide atunci
c!nd ncrederea ta n eficacitatea rezonantei este mare, gratie integrarii actiunii tale
n armonia )egiior 0undamentale ale existentei. "plicarea legilor mentalului este,
deasemenea, necesara pentru a genera reactia corespondenta n subconstient. Prin
credinta ferma survine cunoasterea directa, si, gratie acestui proces, ST,,-T" TE
T5"-S035/" PE5/,TH-$&T, S" "T,-6, P&TE5E".

==. Pentru ati multiplica succesele, orice ndeplinire c!t de mica a unei aspiratii
formulate mental, la care subonstientul sia adus n mod evident aportul, trebuie
sati serveasca drept imbold pentru revelarea din ce n ce mai ampla a
posibilitatilor sale nebanuite, amplific!nduti nsutit entuziasmul si ncrederea n
puterea sa manifestatoare, dinamizata prin intermediul mentalului ferm concentrat.
6!ndestete ntotdeauna calm si intens, proiect!nd o imagine c!t mai clara a ceea
ce vrei, paralel cu mentalizarea anticipata a reusitei, cauta sa simti c'iar din acel
moment cum se declanseaza ducerea la ndeplinire, prin intermediul
subconstientului energizat, a dorintei tale.

=>. /odalitatea cea mai usoara si, n acelasi timp, cea mai eficienta de a genera
un c!mp sau o idee este sa o vizualizezi mental c!t mai clar cu putinta, ca si cum
ar fi n fata ta aievea, cu toate ca o percepi numai cu oc'ii mintii. 5eferitor la
aceasta, un proverb c'inez spune: 3 ,/"6,-E P5E1,S" ;")35E"J" 1HT 3
S&T" $E 1&;,-TE ,"5 3 ,/"6,-E /E-T,-&T" )" P53P5," T"
;3,-T", -ES1*,/C"T" T,/P $E 3 35", ;")35E"J" 1HT &-
$,"/"-T S)E0&,T $E /"5,/E" &-E, P35T31")E.

=<. 1el mai bun mi#loc de a intra n legatura cu sfera de forta a subconstientului
este sati induci o stare modificata de unitate deplina a fiintei, determinata de
intensa sugestie mentala, n care modul de a g!ndi si de a actiona este n ntregime
independent de contextul situational dar se afla sub totala influenta a mentalului.
&n element care ne permite verificarea legaturii directe cu subconstientul este sa
ne simtim ntrun fel de somnolenta euforica supervigilenta n care
constientizam ca trupul si mintea sunt intim fuzionate datorita unei relaxari
profunde. 5ealizata suficient de bine, aceasta comunicare da nastere unei stari de
forta interioara, pe un fundal de ncredere nemarginita, n ceva misterios si esential
care ne patrunde si ne depaseste eman!nd dintrun centru focar care se afla
simultan pretutindeni n fiinta noastra, mult dilatata "1&/, n afara conturului
corporal (fizic), n aceasta stare trebuie transmisa clar si mentinuta c!t mai mult cu
putinta, nsa -ES1*,/C"T", ideea implant!nduse ferm n sfera dinamizata a
subconstientului.

=?. $orinta ta este solicitarea sau rugamintea adresata de tine subconstientului.
,magineazati anticipat c!t mai bine, ndeplinirea acestei dorinte. Sesizeazai din
plin realitatea si, dupa un oarecare interval de timp, vei putea resimti bucuria
rugamintii ndeplinite.

=@. Evita orice tensiune penibila, orice sfotare artificiala, orice crispare sau
constr!ngere mentala, atunci c!nd soliciti ceva subconstientului. Eventual, nainte
de culcare, genereaza din nou solicitarea mentata adresata subconstientului si,
induc!nduti starea de somnolenta euforica supervigilenta, cauta sa adormi
c'iar cu sentimentul certidinii ca rugamintea ta este ndeplinita. "ctioneaza astfel
mai mereu, p!na la succesul final.

=A. $atorita activitatii mentale sau, cu alte cuvinte, a g!ndirii permanent fiinta ta
vibreaza la unison intr!nd n rezonnta cu anumite straturi ale /anifestarii
/acrocosmice (1osmosul ,nfinit) si astfel capteaza diferite forme de energii care
determina efecte sincrone n sfera subconstientului tau. $aca vei a#unge sati
supraveg'ezi g!ndurile, d!ndule o orientare benefica, pozitiva, creatoare, vei fi
ntotdeauna aproape de bogatiile &niversului iar reusita va fi de partea ta.

>B. 1onvingerile tale cele mai profunde sunt acelea care emana parca din
strafundurile fiintei, nc!t aproape ca nu le poti argumenta si discuta rationat.
"ceasta se datoreaza faptului ca ele nu provin din mentalul constient, ci din sfera
subconstientului tau.

>7. 3rice idee sau g!nd, odata acceptat, se transforma n focar de autosugestie,
oper!nd n straturile corespondente ale subconstientului tau si apoi este trimis n
centrul subtil de expansiune al plexului solar (/"-,P&5" 1*"+5" (creierul
tau abdominal) de unde se va manifesta n afara, determin!nd efecte sincrone n
domeniul &niversal al posibilitatilor.

>8. (n general, motivele nereusitei sau esecului sunt: slaba enegie, lipsa
ncrederii, absenta continuitatii n dinamizarea subconstientulul, imaginea mentala
(gndul) imprecisa sau din contra, efortul ncr!ncenat
(steril).

>9. 1ele trei faze ale realizarii unei dorinte prin dinamizarea puterii
subconstientului sunt:

,. 1onsiderarea lucida si materializarea atenta a problemei din punctele ma#ore
de vedere2

,,. "cceptarea plina de ncredere a g!ndului, ca, n mod cert, exista o solutie pe
care subconstientul tio va revela, permit!nduti totodata ndeplinirea ei ntro
forma adecvata n sfera realitatii concrete2

,,,. $estinderea sau detenta euforica, prin trairea anticipata a bucuriei succesului
ce se bazeaza pe convingerea de nezdruncinat a unei reusite depline.

>=. "TE-T,ED "tunci c!nd exista un conflict sau o opozitie ntre imaginatie si
vointa, (-T3T$E"&-" ,/"6,-"T," ESTE 1E" 1"5E 1"ST,6"
;,1T35,", ,/P&-H-$&SE T5,&/0"T3"5E (fie n bine, fie n rau).
"T&-1, 1H-$ ;3,-T" T" ESTE S&0,1,E-T $E P&TE5-,1",
,/"6,-"T," ;" 0, /E5E& 13-T53)"T" S, -& ;" P&TE" 5EJ&)T"
13-0),1T&).

>>. 1el mai propice moment natural, pentru a impregna si dinamiza
subconstientul prin intermediul unei idei sau a unei imagini clare, este starea de
somnolenta euforica ce se instaleaza n faza trecerii de la starea de veg'e la
starea de somn. /otivul consta n faptul ca, n acele clipe, legatura cu sfera
subconstientului se poate realiza spontan, n mod optim, permitinduse, datorita
fuziunii resimtite, fecundarea si saturarea sa cu a#utorul mentalului.

><. "tunci c!nd mentalul tau constient este suficient de linistit si se poate
focaliza cu usurinta, poti fi pe deplin convins ca poti realiza n scurt timp, prin
intermediul subconstientului, ceea ce g!ndesti ferm si clar.

>?. -u poate sa existe reusita n bine, prin intermediul dinamizarii
subconstientului, fara o anumita pace a mintii.

>@. $aca ti imaginezi, c!t mai clar cu putinta, un tel sau un ideal, direct
proportional cu eforturile depuse, mai devreme sau mai t!rziu, vei primi de la
ambianta 1osmica infinita, care actioneaza prin intermediul subconstientului tau,
tot ceea ce ti este necesar pentru realizarea acestuia. ,n multe cazuri, aceasta se
nt!mpla prin uimitoare 13,-1,$E-TE SE/-,0,1"T,;E, care sunt pentru
tine $B;EJ, J6&$&,T3"5E.

>A. 6!ndirea, puternic si c!t mai precis focalizata, unita cu starea de ncredere
profunda n realizarea cu succes a $35,-TE, (solicitari) tale de vin, printro
inefabila osmoza, credinta atotputernica, cea care va da nastere 035TE, $E
EEP5ES,E sau (/P),-,5E), neaparat necesara oricarei reusite. "ction!nd astfel,
prin acumularea unei forte considerabile, vei constata ca ceea ce doresti ferm si
tenace se va desfasura destul de repede, dupa propria ta vointa.

<B. Puterea colosala a imaginatiei, sustinuta cu perseverenta de o g!ndire
controlata pe deplin, capabila sa domine fantezia 'aotica pentru a o transforma n
E-E56,E 15E"T3"5E, bine definita, va atrage, n mod naturat trezirea
extraordinarelor puteri ale subconstientului.

<7. Pentru a te mobiliza c!t mai bine, raporteazate constant la anumite modele
care te entuziasmeaza foarte mult. Prin consonanta telepatica cu exmplul ales, ti
poti accelera propria reusita. "mintesteti ca n ma#oritatea cazurilor,
subconstientul a avut o contributie ma#ora n inspirarea celor mai minunate
descoperiri ale marilor genii.

<8. "tunci c!nd o anumita, problema te preocupa mult si reusesti sa fii suficient
de atent asupra ei, focaliz!ndo lucid o durata adecvata de timp, urmarind cu
tenacitate solutionarea ei, subconstientul tau va atrage magnetic catre tine, inclusiv
prin telepatie, toate informatiile si datele necesare, referitoare la problema ridicata
de tine. $aca mentalul tau este puternic dinamizat si suficient de rafinat,
subconstientul poate sa ti ofere informatii utile rezolvarii aspectelor ce te
preocupa prin comunicari telepatice cu inteligente extraterestre mult evoluate, ce
exista n lumile paralele cu care poti interfera, n final se va cristaliza n
subconstient sinteza, de unde va apare intuitia sau c'iar solutia clar definita.

<9. ,deea ferm anticipativa a succesului n ceea ce urmarim sa realizam contine
de#a, ntro forma dinamicordonatoare, energiile generatoare ale succesului
ulterior. Persoanele care se considera norocoase aplica inconstient acest mecanism
care le usureaza mult reusita. "bordeazati problemele din punctul de vedere al
succesului anticipat n tot ceea ce urmaresti sa faci, si n acest fel subconstientul
tau va fi orientat inteligent sati /"TE5,"),JEJE triumful, nca de la nceputul
actiunii tale.

<=. (n functie de nivelul de forta al subconstientului tau, c!t si de puterea ta
mentala de mobilizate, reusita sau raspunsul scontat nu se produce neaparat la
c!teva ore dupa formulare sau de pe o zi pe alta. 1ontinua cu perseverenta sa
impregnezi subconstientul prin intermediul ideiiforta si nu abandona aceasta
sistematica solicitare dec!t dupa ce succesul final sa concretizat n realitate.

<>. Subconstientul nu are retineri, in'ibitii, temeri ci numai reactii, raspunsuri
sau oglindiri fidele care sunt expresia exacta a g!ndurilor si ideilor pe care c!ndva
leam lasat sa patrunda n el si sa ncolteasca. $aca fructele sunt dulci, g!ndurile
au fost bune, daca fructele s!nt amare, g!ndurile au fost eronate sau negative.
0ructele mixte sunt rodul unor ganduri mixte. 0ructele dureroase pot fi nimicite
prompt daca ;3/ 0"1E E035T&) de a semana n subconstient 3P&S&)
acestora. Exemplu: tristete C&1&5,E, slabiciune 035T", indiferenta
S,/P"T,E, agitatie 1")/. 5oadele acestor seminte -3, apar imediat numai
atunci c!nd energia este gigantica, permit!ndule accelerarea cresterii, n celelalte
cazuri fructificarea lor va fi ulterioara. 1u c!t energia este mai mare, cu at!t mai
repede vor putea fi culese noile fructe /,-&-"TE.

<<. 3rice mentalizare precisa sau, cu alte cuvinte, orice imagine mentala clara,
sustinuta prin credinta si dinamizata cu perseverenta, va avea tendinta de a se
realiza efectiv, sub forma unui E0E1T n virutea miraculoasei legi a EEP5ESE,
sau "/"TE5,"),J"5,," prin intermediul subconstientului. Este suficient sa ai o
nemarginita ncredere n puterea subconstientului si succesele vor apare, mai
devreme sau mai t!rziu, ntrun interval de timp direct proportional cu energia
investita. (n cazul eforturilor gigantice, rezultatele survin practic ,/E$,"T daca
energia este suficient de mare n sfera subconstientului.

<?. Subconstientul este sfera de apel a memoriei si n aceasta sunt nregistrate
toate, experientele avute de o fiinta, at!t n existentele sale anterioare c!t si n
existenta prezenta, sub forma unor impregnari subtile (S"/S+"5"S) care, c'iar
daca nu sunt clar constientizate din punctul de vedere al cauzelor pe care le
reprezinta, ne conditioneaza ntreaga existenta prin feluritele efecte pe care le
genereaza n universul nostru launtric. 1eea ce facem n prezent este foarte
important at!t pentru viitor c!t si pentru neutralizarea sau c'iar ani'ilarea "1&/
a eventualelor E0E1TE -E6"T,;E ce apar n prezent drept consecinta a unora
actiuni anterioare rele. $"5 "1E"ST" 1& 13-$,T," 1" "1T,&-,)E
"1T&")E S" 0,E 0&-$"/E-T") P3J,T,;E: (C,-E0"1"T3"5E).


<@. (n fazele profunde ale somnului, subconstientul, n functie de natura ideilor
forta care predomina n fiinta, fuzioneaza cu anumite aspecte ale naturii noastre
superioare, particip!nd, ca o picatura reintegrata ntrun ocean, la ntelepciunea si
omniprezenta suprema (divina).

<A. Pentru a reusi n tot ceea ce ti propui, trebuie sa ai o ncredere deplina n
disponibilitatile uriase ale subconstientului tau. 0i convins ca subconstientul
impregnat cu ideiforta benefice si elevate va manifesta constant tendinte de
mplinire armonioasa a existentel tale. (n unele situatii subconstientul se poate
manifesta mai usor n vis sau c'iar prin viziuni ce survin n stari de reverie, toate
acestea fiind raspunsuri la solicitarile tale, formulate constient sau subconstient.

?B. Subconstientul poate fi asimilat, n mod analogic, cu un magnetofon a carui
banda va avea mereu menirea de a 5E0)E1T", /"TE5,"),J" , S"&
EEP5,/", c!t mai fidel cu putinta, exact ceea ce am imprimat n ei n trecut.
"stfel ceea ce mai demult am 6"-$,T $3"5, acum SE 0"1E S,/T,T, fie n
bine, fie n rau, dupa cum sam!nta (g!ndul) fost buna sau rea )" 35,6,-E.
6!ndind eronat, mai t!rziu vom fi obligati sa ne 'ranim cu, fructele dureroase ale
propriilor noastre adevaruri anterioare pe care acum le vom trai n propria noastra
fiinta.

?7. 0i ntotdeauna binevoitor, plin de compasiune daca e cazul, dar refuza n
mod ferm sa cedezi n fata raului, caci altfel acceptarea ta ti va marca, prin
persuasiune insidioasa, subconstientul care va fi corupt ncetul cu ncetul,
reflect!nd precis 13/P53/,S&5,)E pe care leai facut c!ndva. Spiritul de
mpacare exagerat nu serveste la nimic caci atrage dupa sine slabiciune n sfera
subconstientului.

?8. (n microcosmosul fiintei tale, mentalul, mpreuna cu principiile superioare,
reprezinta nucleul sau, cu alte cuvinte, focarul g!nditor. $aca puterea mentalului
tau este mult mai mare, vei fi prin urmare pe deplin responsabil de felul n care
g!ndesti despre ceilalti. (ntrun asemenea caz, daca fantezia ti masc'eaza
realitatea obiectiva si atribui cuiva n mod fals defecte sau vicii pe care de fapt nu
le are vei risca dublu:

a) 6!ndurle tale vor produce n subconstientul tau o ,/"6,-E 0")S" care va
avea tendinta sa se reflecte materializanduse n conformitate cu g!ndurile tale si
ti vor controla ulterior modul de percepere a respectivului $&P" P53P5," T"
,/"6,-E 0")S", fac!ndute si mai mult sa crezi ca el este asa cum ai ,-T&,T
tu. 5EJ&)T"T&): auto'alucinarea ce rezulta poate lua proportii uriase fiind
alimentata de propria ta fantezie dezlantuita care te izoleaza complet de
5E"),T"TE. 1eea ce ESTE, $,SP"5E, iar ceea ceti ,/"6,-EJ, devine pentru
tine singura 5E"),T"TE2

b) $aca cel despre care ti imaginezi, n mod eronat, ca are unele defecte sau
vicii este o fiinta slaba, el va fi ,-0)&E-T"T TE)EP"T,1 $E 1EE" 1E T&
6"-$EST, 1& P&TE5E si va avea tendinta $E " SE )"S" /3$E)"T, (-
S0E5" S&C13-ST,E-T&)&, S"&, $E ,$E,)E T")E,
T5"-S035/H-$&SE (- 13-035/,T"TE 1& 6H-$&5,)E T")E.
5EJ&)T"T&): c'iar daca respectivul nu prezinta nclinatii pentru viciul sau
defectul pe care tu tii imaginezi, "1&/ T& 6E-E5EJ, $E 0"PT TE-$,-T"
(- "1E" $,5E1T,E S, 13-T5,C&, $,- P),- S" $E;,-" "S" 1&/
-&/", T& (T, ,/"6,-EJ,.

Prin urmare, fii atent caci g!ndurile tale SE 5EP53$&1 ,$E-T,1 n
S0E5" S&C13-ST,E-T&)&,, /"TE5,"),JH-$&SE &)TE5,35 (-
13-035/,T"TE 1& 13-T,-&T&) )35, "THT (- T,-E 1HT S, (-
S&C13-ST,E-T&) 1E)35 PE 1"5E S,/&)T"- (, "0E1TE"J", (-
/"S&5" (- 1"5E SE 5E0E5" )" E,, $"T35,T" 5EJ3-"-TE,.

?9. /entalul poate fi distrugatorul realitatii sau oglinda fidela a adevarului
ultim. 6!ndirea ta, puternic dinamizata, va fi (c'iar si atunci c!nd tu nu esti pe
deplin constient) un formidabil agent creator atunci c!nd actioneaza n deplin
unison cu armonia inefabila a /acrocosmosului "rmonia si Ceatitudinea generate
prin tine se vor repercuta ulterior n mod inevitabil si asupra ta, asigur!nduti
conditii si stari minunate, prin care cresterea ta spirituala va fi mult accelerata. Prin
urmare, at!t ceea ce g!ndesti despre ceilalti c!t si felul n care actionezi permanent
n privinta celor ce te ncon#oara se va reproduce ulterior, mai devreme sau mai
t!rziu, n propria ta existenta. "C," "T&-1, ;E, S,/T, 1E ", 5E"),J"T /",
$E/&)T (- P5,;,-T" )35, C&1&5H-$&TE 1" ", "1T,3-"T C,-E
S"& S&0E5,-$ $"1" ", 65ES,T 1&/;" $"T35,T" 6H-$&5,)35 S"&
"1T,&-,)35 T")E. ,ata deci semnificatia psi'ologica profunda a regulii de aur:
6H-$ESTE $ESP5E ")T,, -&/", 1EE" 1E ", $35, 1" E, S"
6H-$E"S1" $ESP5E T,-E S, 1EE" 1E T,E -& T,"5 P)"1E -&, 0"1E
1E)&,)")T.

?=. 1auta sa atingi si sati mentii un c!t mai profund ec'ilibru emotionat
"ccepta cu toleranta, ca pe ceva firesc, faptul ca altii pot sa nu g!ndeasca sau sa
perceapa ca tine. 5epectai si cauta sai a#uti prelu!ndui de la nivelul la care se
afla. "sa cum tu ai dreptul sa fii n dezacord cu ei, si ei, datorita ignorantei sau
reavointei au acelasi drept, de a fi n dezacord cu tine.

?>. Trairile tale interioare (pe care unii le realizeaza prin intermediul
dialogurilor imaginare cu cineva cunoscut), ce implica predominant g!ndurile,
stariile si sentimentele tale, sunt ntro foarte mare masura cauza reactiilor
celorlalti fata de tine $"T35,T" 5E"1T,,)35 1"5E (- /3$ SP3-T"-,
P5,- 5EJ3-"-T", SE P53$&1 (- S&C13-ST,E-T&) )35 1E
,-TE50E5E"J" 1& ") T"&, TE)EP"T,1. 1*E," S,/P"T,,)35 S"&
"-T,P"T,,)35 0&)6E5"T3"5E T,-E $E "0,-,T"TE" S"&
$,J"5/3-,,)E 1E "P"5 (-T5E $3&" S"& /", /&)TE
S&C13-ST,E-T&5,.

?<. $oreste altuia numai ceea ce ti doresti si tie si vei constata o considerabila
sc'imbare n bine, at!t n propria ta existenta c!t si n acelui pe care astfel iai
a#utat.

??. *ranesteti zi de zi inima cu o bun!vointa fara limite pentru tot ceea ce
traieste si vei constata cum se dezvolta n tine o bucurie imensa pe care o vei
revasa sub forma de iubire fata de tot ceea ce te ncon#oara.

?@. ,dentici cu mine n Sinele Suprem ("T/"-) sunt acesti oameni, identici cu
el n Sinele Suprem ("T/"-) sunt eu. ,dentific!nduse astfel cu fiecare,
nteleptul se regaseste pe sine, nsusi pretundeni si mbratiseaza ntreaga lume ntr
o stare beatifica de iubire nesf!rsita, profunda si fara limite.

?A. $ovada invulnerabilitatii tale: $E 0,E1"5E ,"T" 1H-$ -& 5ES,/T,
S&0E5,-T" )" &- 5"& 1"5E T, SE 0"1E, T3T "THT" 5"& /3"5E (-
)&/E (C&$$*").

@B. "tunci c!nd, fericit n inimia ta si profund mpacat, gasesti n tine nsuti
beatitudinea, a#ungi sa nu mai dispretuiesti nici o actiune si proced!nd astfel cu
ntelepciune, mentii mereu detasat, sustin!nd totodata ordinea lumii.

@7. &n cocosat, un orb si n general un infirm inspira mila. "i mila si de orbii
mentali sau de infirmii spirituali. )a nivel superior, a ntelege totul nseamna a
ierta totul. ,artai deci si tu, pentru ca acum nu stiu ce fac dar mai t!rziu vor fi
obligati sasi dea seama, datorita consecintelor. 1&-3"STE5E" ESTE
P&TE5E. " sti nseamna a prevedea, iar a prevedea nseamna a putea.

@8. -umai tu singur te poti eleva, numai tu nsuti te poti pedepsi. Precum rotile
din fata si rotile din spate ale unui car, ,6-35"-T" /E56E P5,/" ,"5
S&0E5,-T" ;,-E PE &5/". $umnezeu, ;iata nu pedepsesc de fapt. 3mul
ignorant este acela care se pedepseste singur, prin falsele sale idei despre ceilalti
oameni, despre ;iata, $ivinitate, &nivers. $"T35,T", E535,)35 E) $E;,-E
S1)";&) P53P5l,)35 S")E "$E;"5&5, ,"5 3C,S-&,-T" ()
(/P,ET5ESTE (- "1E" ST"5E. 6!ndurile predominante sunt inevitabil
creatoare si datorita ideilor sale, acesta si poate provoca mizeria sau se poate
eleva pe culmi spirituale sublime.

@9. 1!nd vei a#unge sa doresti ntelepciunea tot at!t de intens precum un om
care, fiind pe cale sa se nece, doreste aer sau ceva de care sa se agate, atunci o vei
primi. (n Sineie tau Suprem ("T/"-) tu esti de#a, "$E;"5&).

@=. )egea esentiala a ntelepciunii practice consta n trezirea, dezvoltarea si
punerea n valoare a principiului absolut al SP,5,T&)&) ("T/"-) rennoind,
prin intermediul lui, oamenii apti. Toate acestea sunt usor realizabile daca ne fixam
definitiv telul n perfectiune sau binele suveran.

@>. "ctiunile tale sunt binele tau n masura n care sunt bune. "ctiunile tale sunt
mostenirea ta. "ctiunile tale te confirma, te fixeaza n planul caruia i apartii sau n
care vrei sa te nalti si dupa aceea sa te mentii. "ctiunile tale sunt refugiul tau.

@<. $e ndata ce devii constient de un sentiment maret si profund sau de o idee
generoasa care te umple, pentru mult timp, de un entuziasm fara limite atunci
filosofezi (0,)3S30," K ,&C,5E" (-TE)EP1,&-,,).

@?. /entalul tau constient este aparatul fotografic prin intermediul caruia
fotografiezi, fix!nd pe fina pelicula a sferei subconstientului idei, imagini,
aspiratii, sugestii, dorinte care vor da ulterior corespunzatoarele roade, ntocmai
cum se materializeaza dupa revelare si fixare imaginile pe '!rtia fotografica.
03T365"0,,)E 05&/3"SE TE &/P)& $E (-1"-T"5E, $E;E-,-$,
S&P35T&) &-35 "/,-T,5, /,-&-"TE, P5,- E-E56,,)E PE 1"5E )E
5E"1T,;E"J" S, "1&/&)E"J" (- S&C13-ST,E-T $"T35,T"
5EJ3-"-TE, 1& P)"-&5,)E S, 031"5E)E 135ESP3-$E-TE ")E
/"15313S/&)&,.

@@. Pentru a forma un obicei bun, nou, nainte de toate trebuie sa fii convins,
foarte convins, ca el este dorit. 1!nd dorinta de a abandona un obicei rau va fi mai
mare dec!t aceea de al continua, vei fi vindecat n proportie de >>G.

@A. Tot ceea ce g!ndesc eronat sau cu rea vointa ceilalti, fie ca a#ung sau nu sa
spuna, nu poate sati faca nici un rau, dec!t daca n propria fiinta tu ntretii,
predominant g!nduri asemanatoare cu ale lor, caci -&/", "T&-1, "1EST,"
;35 $ETE/,-" (- T,-E P"5T,1,P"5E" )" 1EE" 1E T, SE
S&6E5E"J", fie prin vorbire, fie prin inductie telepatica neconstientizata.

AB. Pentru a face sa se micsoreze si sati dispara frica de orice, imagineazati cu
putere, c!t mai clar, de mai multe ori pe zi, ca faci 0"5" TE"/" c'iar actiunea
de care ti este frica. "ctul mental va ncarca si pregati n mod adecvat
subconstientul, usur!nd dupa aceea foarte mult actul fizic corespunzator de care,
nainte ti era teama si, astfel, frica nu va mai exista, datorita cura#ului ce se
trezeste n tine, gratie acestui nou mod de a g!ndi asupra unei actiuni care nainte,
T3T n ,/"6,-"T,E, TE &/P)E" $E SP",/". 5eusita este rodul
programarii nverse a subconstientului prin 6"-$,5E" 0E5/" " 3P&S&)&,
(1&5"I), ce va anula direct proportional cu efortul, 05,1" existenta, alimentata
de un mod fantasmagoric, nfricosator de a g!ndi asupra actiunii respective.

A7. 0rica este de doua feluri2 normala si anormala. 0rica normala este un fel de
sistem de alarma ale carui radacini se afla n instinctul de conservare si ne este
data de -atura pentru a ne ocroti. 0rica anormala, sau dob!ndita, ia nastere atunci
c!nd i permiti imaginatiei sa galopeze dupa bunul sau plac 'aotic. 5emediul
suveran consta n ati induce si mentine n sfera imaginatiei, mentalizari si
anticipari benefice controlate n ntregime de tine. "T"T T,/P 1HT
ST"PH-EST, ,/"6,-"T,", 13-$&1,2 c!nd imaginatia a#unge sa te
stap!neasca EST, 0"T") 13-$&S si te simti neputincios ca un sclav supus.

A8. ,ata o formula foarte eficienta pentru a ani'iia frica: ""m cautat cu fervoare
ETE5-&) S, E) mia raspuns eliber!nduma de toata frica mea (PS")/,, )&,
$";,$: 9=, =), atunci cand este mentalizata cu putere si este resimtita cu ntreaga
fiinta din ce n ce mai profund.

A9. Te nasti doar cu doua frici: aceea de a nu cadea si aceea fata de zgomotele
bruste. Toate celelalte sunt dob!ndite.


A=. (nvata sa faci c!t mai des 'az de fricile si in'ibitiile tale. Este cel mai bun
medicament si aceasta atitudine te va a#uta sa te nfr!ngi si sa le faci sa dispara cu
mai multa usurinta. 1auta sa r!zi acum de ceea ce mai demult te nfricosa dar care
astazi nu te mai sperie si, P53,E1TH-$&TE (- T,/P 1& "I&T35&)
,/"6,-"T,E,, 0" *"J 6"-$,-$&TE 1" )" 0E) ;35 $,SP"5E
13/P)ET (- ;,,T35, 05,1,)E PE 1"5E )E /", S,/T, T3T&S, "ST"J,.

A>. Subconstientul tau este mereu acelasi si nu mbatr!neste niciodata. E) este
n afara timpului si de aceea este considerat etern. E) face parte din 0iinta
&niversala a /acrocosmului si, deoarece nu sa nascut niciodata, nici nu va muri
vreodata.

A<. Catr!netea nu este at!t de mult legata de trecerea anilor c!t mai ales de aura
ntelepciunii sau, cu alte cuvinte, de trezirea si explorarea constienta a imenselor
resurse latente ale subconstientului, urmarinduse transmutarea si focalizarea
acestor puteri pentru a trai o viata plenara si fericita.

A?. ;,"T" este un nume pe care l dam unei miraculoase puteri invizibile pe
care n ma#oritatea cazurilor nu o ntelegem din punctul de vedere al complexitatii
ei infinite.

A@. 5abdarea, stapanirea de sine, bunatatea, bl!ndetea, iertarea dragostea,
abnegatia, bunavointa, credinta de nezdruncinat, bucuria, ntelepciunea, fericirea,
nc!ntarea, ntelegerea, toate aceste calitati sublime nu mbatranesc niciodata.
1ultivale, exprimale, amplificale, rafineazale si vei putea ram!ne t!nar at!t cu
spiritul c!t si cu trupul, radiind cu ntrega fiinta o fermecatoare perfectiune.

AA. (mbatr!nesti mult mai repede si te ofilesti n mod penibil atunci c!nd te
nc'istezi n pre#udecati aberante si ncetezi sa mai visezi av!ntat. (mbatr!nesti ca
prin farmec atunci c!nd esti irascibil, suspicios, egoist, rautacios, certaret, gelos,
deznada#duit. &mpleti ntreaga fiinta de adevarul cunoasterii ultime, iradiaza
misterioasa lumina a iubirii si atunci ;E, 0, T,-E5ETE" care se va manifesta
nestavilita prin tine.

7BB. 5ealizeaza cat mai des ca esti o fiinta cu misterioase posibilitati nelimitate.
1onvingete ca esti un 1opil al Eternitatii. 6!ndestete ca esti minunat.

&- S0"T 03"5TE ,/P35T"-T DDD

-u te abandona niciodata somnului nainte de a fi examinat, de cel putin 9 ori,
actiunile tale din cursul zilei ce a trecute. intreabate atunci sincer: 1e greseli am
facut4 1e am realizat astazi bun n final4 )a ce activitate minunata sau importanta
am lipsit sau mam manifestat mediocru4 ;izualizeaza primele tale actiuni din
timpul zilei si trecele n revista pe toate celelalte n acest fel. 5eproseazati aspru
ceea ce ai facut rau si cauta sati propui si sa vizualizezi &56E-TE modalitati
practice de ndreptare2 bucurate, n sc'imb, din tot sufletul, retraind, dacati este
cu putinta de mai multe ori ceea ce ai facut bun. "ceasta exersare, aparent simpla,
la ndem!na oricui, ti va fi de un imens folos n evolutia ta spirituala. Succesele
nu or nt!rzie sa apara n multiple directii. -u uita ca si n aceasta directie &-
65"/ $E P5"1T,1" ;")35E"J" 1" T3-E $E TE35,E .

Sfirsit