CAP 1 Tranzactiile de comert exterior

Subiect de EXAMEN
Mecanismul de export, etape, caracteristici
Mecanismul operatiunii de E-I trebuie integrat in sistemul ciclului
de productie-desfacere, ciclu care are 2 dimensiuni :
a) ciclul comercial numit logistica internationala care se ocupa
de deplasarea fi!ica a marfii) si
b) ciclul financiar numt finantarea internationala se ocupa cu
deplasarea fondurilor banesti)
La randul ei logistica internationala are doua componente :
a"#) una materiala sistemul logistic)
a"2) una informationala documentele comerciale)
I) Ciclul comercial se subdiide in trei mari etape !
#) apro$i!ionarea inseamna procurarea, de catre producator,
de materii prime, din import, pt fabricarea produsului ptr
e%port separat poate fi o operatiune de import)
2) productia dupa reali!area produsului producatorul poate
derula tran!actia de comert e%terior prin e%port direct,
sau indirect sau prin intermediari"
&) 'omerciali!area E%portatorul li$rea!a marfa , e%portul
repre!inta in acest ca! finali!area ciclului productie-
desfacere"
In c!ul operatiunilor de E-I li$rarea internationala a marfii
presupune:
pregatirea marfii in $ederea e%portului si facturarea
e%peditia si transportul international
asigurarea marfurilor
$amuirea
In acest proces pe langa ( si ' sunt implicate:
-2)cap # -
si : e%peditionarii, armatori, case de e%peditie, organe $amale, etc
*a derularea tran!actiei internationale concura mai multe tipuri
de firme prestatoare de ser$icii :
e%peditionarul
carausul
asiguratorul
II) Ciclul financiar se imparte in trei etape!
#) finantarea importului se procura fonduri pt import si plata
facturilor furni!orilor)
2) finantarea acti$itatii de productie
&) finantarea e%portului
+ran!actiile comerciale internationale se deosebesc de
comertul interior si sub aspectul platii pretului"" Astfel moneda
de plata este o moneda de circulatie internationala : euro,
dolarul" Aici se folosesc modalitati de plat care da siguranta
tran!actiei accrediti$ul documentar)" In ultimul rand
incidenta riscului asupra platii este mai ridicata decat in ca!ul
comertului interior"
1"#" Circuitul documentar
, particularitate a mecanismului tran!actional al operatiunilor
de E-I o constituie rolul principal al documentelor prin
intermediul carora se reali!ea!a :
transferul drepturilor asupra marfii
si plata contra$alorii acesteia
a) Astfel, in fa!a de logistica se reali!ea!a $an!area
si deplasarea fi!ica a marfii de la ( la ' printr-o serie de
operatiuni, fiecare operatiune ducand la eliberarea unui anumit
document comercial :
- factura - atesta $an!area marfii
- lista de colisa$ numita pac.ing list - atesta continutul
incarcaturii, cuprinde nr de colete in ordinea marcarii
lor
-&)cap # -
- documentul de transport - atesta faptul ca mf a fost
incarcata pe un mi/loc de transport
b) in fa!a financiara, cand se reali!ea!a plata marfii
a$em urmatoarele documente :
- acrediti$ul documentar
- cambia, etc
0olul documentelor este acela de a face legatura dintre cele
doua fa!e logistica si financiara ale operatiunii de e%port-
import, li$rarea marfii este atestata prin documente, plata
marfii se face contra documente"
CAP % & L'(I)TICA I*T+,*ATI'*ALA
2"#" 1regatirea mf pt li$rare Ambalarea, marcarea ,
depo!itarea)
2"2" 2ocumentele de li$rare
2"&" E%peditia international3" 0olul e%peditionarului
-efinitie! Logistica internationala
- este o acti$itate suport pt buna derulare a tran!actiilor
comerciale internationale
- ea include atat acti$itati de tr si asigurare a mf pe parcurs
international dar si operatiuni de plata, de garantare, de
finantare"
-erularea operatiunilor
'I4 Ne5 6or., , modalitate de plata :acrediti$ documentar

1 '(I 12
Eportator contract de vanzare internationala Importator
11 2
3b CDA, cerere de
8 9 deschidere a
acreditivului
3a documentar
Banca exportatoare Banca importatoare
1!
"ocietate de
Asi#urari
$
%irma de
expeditii
internationale

&
'ransportator( Biroul vamal Biroul vamal )ocul de
Caraus de export de import destinatie
* *a * b *c
- 2)curs 2 -
7) obligatia inc8eierii politei de asigurare, a primei de asigurare
- asigurarea transporturilor
- e%portatorul contactea!a o casa de e%peditii
internationale in $ederea inc8eierii contractului de
transport"
9) e%peditionarul adica e%peditorul international) cercterea!a
piata, alege armatorul care ofera cele mai bune conditii si inc8eie
contractul de transport
:) inc8eierea politei de asigurari in conditiile de asigurare
preci!ata in contract
;) remiterea mf carausului in $ederea reali!arii transportului
;a, ;b, ;c), - deplasarea fi!ica a marfurilor
<) depunerea documentelor de banca
=) $erificarea documentelor si efectuarea platii
#>) banca e%portatoare trimite documentele bancii importatoare,
aceasta le $erifica si acreditea!a contul bancii firmei creditoare
##) debitarea contului firmei importatoare si remiterea
documentelor
#2) importatorul ridica marfurile la destinatie in ba!a setului de
documente"
Caracteristici ale operatiunilor de export&import
? caracter international: participantii pro$in din tari diferite
? numarul mare de participanti e%peditor international)in carte
este numit e%peditionar, transportator, banci comerciale,
societati asiguratoare)
? $aloarea tran!actiilor este mare
? ba!a /uridica, contractul de $an!are internationala- incidenta
unor sisteme de drept
? importanta documentelorplata se face contra documentelor
documente de e%peditie, de transport, de li$rare)
? alti participanti: 2epartamentul de 'omert E%terior"
- &)curs 2 -
Actiitati incluse in sfera logisticii internationale
? conditionarea marfurilor
? marcarea marfurilor
? paleti!area marfurilor
? depo!itarea marfurilor
? alegerea modului de transport
? asigurarea marfurilor in traficul international
? reali!area formalitatilor dupa $amuire
? obtinerea documentelor de transport si de asigurare)
)./I+CT -+ +0AM+* )'L.TIA L'(I)TICA
%"1 )'L.TIA L'(I)TICA
Se refera, in principal la optiunile , pe care fie E sau I, trebuie sa
aleaga pt reali!area unei e%peditii de mf cu costuri si riscuri
minime "
Solutia logistica pri$este 2 componente de ba!a:
%"1"1) optiuni priind transportul mod de transport, te8nica
de reali!are
%"1"%")consecintele solutiei de transport costuri, riscuri,
responsabilitati)
%"1"1) optiuni priind transportul
a) - modalitatile de transport
- la alegerea modalitatii de tr se tine cont in primul rand de locul
de destinatie al mf @ daca el este continental se $a alege fie tr
pe calea ferata sau rutiera), daca destinatia finala este
intercontinentala, se alege transportul martim sau aerian, sau cel
multimodal adica combinarea mai multor moduri de transport,
utili!area containerului)
- 7)curs 2 -
b) - te1nica de realizare a transp"
P+*T,. +0AM+* T+2*ICA -+ ,+ALI3A,+ A
T,A*)P',T.,IL',
In ce pri$este te1nica de realizare a tr se poate opta pentru
una dintre urmatoarele trei solutii:
tr pe cont propriu reali!at cu mi/loace apartinand E"
expeditie directa sau exclusia - contractul este
inc8eiat 2I0E'+ intre cel care incarca marfa E sau I) si
firma de transport)caraus
transportul efectuat printr&un expeditionar
44 grupa$ul - este o te8nica de tr prin care
colectorul se interpune intre incarcator si firma de tr, colectand
colete mai mici pana la obtinerea unei cantitati mai mari , formand
unitati de tr complet $agoane, containere) pe care apoi le
transporta la destinatie
44 nalosirea 5 inc8irierea,)anga/area, a unui mi/loc
de tr, ce se deplasea!a pe apa, pentru o calatorie sau pe o
perioada determinata
%"1"%) consecintele solutiei de transport adoptate,
asupra partenerilor contractuali si anume:
Costurile operatiunilor de logistica
- repre!inta 9-2>A din costul total al operatiunii de e%port , ele
se pot diminua apeland la un e%pert, la un e%peditionar
international
- 9)curs 2 -
)./I+CT -+ +0AM+* C')T.L T'TAL AL
T,A*)P',T.L.I
- In costul total al operatiunilor de logistica se includ:
costul ambala/ului,
costul transportului pretransport, transport,
posttransport),
costul manipularii,
costul depo!itarii,
costul primei de asigurare,
c8eltuieli cu $amuirea marfurilor
)./I+CT -+ +0AM+*
-urata operatiunilor de logistica 6tranzit&time) sau
durata transportului
- adica cat durea!a ca o marfa sa a/unga de la E la I
- acesta include:
durata pretransportului
durata transportului propriu-!is
durata postransportului:
durata de asteptare la incarcare, transbordare,
descarcare, etc
durata reali!arii operatiunilor de incarcare,
manipulare
durata formalitatilor $amale
)ecuritatea lirarilor
- ea trebuie pri$ita sub doua aspecte:
respectarea termenelor de li$rare
la siguranta marfurilor in timpul transporturilor
- :)curs 2 -
)./I+CT -+ +0AM+*! P,+(ATI,+A LI7,A,II
MA,8.,IL',

%"% Pregatirea marfurilor pt lirare 6Ambalarea,
paletizarea, marcarea , depozitarea)
%"%"1) AM/ALA,+A
Se face o distincBie Cntre ambalarea care are Cn principal o
functie de $an!are sau comercial3, numit3 Di condiBionare fr"
conditionnement) Di ambalarea care are Cn principal o functie
logistica- ambalare propriu-!is3"
'onditionarea are rolul de a pre!enta o imagine atr3g3toare
a produsului pentru clienBii potenBiali"
Ambalarea are Cn $edere asigurarea protectiei mf Cn timpul
tr, reali!area Cn bune condiBii a op de manipulare, deplasare Di
depo!itare a mf
8 unctiile ambala$ului - pt ca mf sa fie transportate
Asigura protectia mf impotri$a socurilor, conser$area lor pe
parcursul transportului@
Asigura iniolabilitatea produsului si protecBia impotri$a
furtului@
4acilitea!a op pe care le implic3 transportul, respecti$
inc3rcarea) descarcarea mf, transbordarea si alte manipulari,
precum Di op de $erificare a parti!ii de marf3@
Prin aspectul promotional facilitea!3 desfacerea produselor
A/utor in distributia produselor
1t ca ambala/ul sa-si indeplineasca aceste functii, el trebuie sa
raspunda unor cerinte:
sa aiba masa si $olum propriu reduse
- ;)curs 2 -
sa nu fie to%ic nici pt produs nici pt mediul e%tern
sa fie compatibil cu produsul caruia ii este destinat
sa nu pre!inte gust si miros propriu
sa posede o ridicata re!istenta mecanica
sa fie etans fata de ga!e, praf, grasimi
sa pre!inte sau nu permeabilitate fata de radiatiile luminoase
sa aiba forma, culoare, grafica adec$ata
44 IM1,0+AN+
Cf I*C'T+,M), ambala$ul este in sarcina si raspunderea
anzatorului, acesta trebuind sa procure ambala/ul u ! u a l
pt marfa respecti$a, dar el trebuie sa asigure un ambala/
suficient pt un tr e%ecutat in conditii normale pt ca utili!area
unui ambala/ defectuos are consecinte negati$e pt e%portator pt
ca daca mf a/unge la destinatie deteriorata datorita unui ambala/
defectuos cumparatorul poate sa refu!e marfa, sa ceara
rambursarea platii, sa ceara inlocuirea marfii"

Criterii in alegerea ambala$ului
Ambala/ul se alege in functie de+
riscurile la care este e%pusa mf, Di riscuri care tin de natura
mf, de mediu etc" climat, starea infrastructurilor de tr, soluBia
aleas3 pentru tr)@
costul ambala/ului, nu se poate a$ea un ambala/ mai scump
decat produsul in sine@
greutatea ambala/ului: ambala/ul greu Di $oluminos mareDte
costul tr" Di manipularii@ dar ambala/ul uDor Di de $olum redus are o
capacitate de protecBie mai sc3!ut3@
aspecte comerciale: influentea!a negati$ asupra relatiilor cu
clientul in ca! de a$arie, furt sau pierdere
aspecte de ordin /uridic si financiar: in ca! de a$arie
raspunderea re$ine e%portatorului
- <)curs 2 -
Tipuri de ambala$e
unele marfuri nu sunt ambalate ca: cereale, etc
cu marfuri transportate in saci
cu marfuri transportate in baloti
cu marfuri transportate in cutii carton, lemn)
%"%"%) Marcarea
repre!int3 o obligaBie a E Di pri$eDte atat mf cat Di ambala/ele
a$em doua tipuri de marcare:
- marca/e pentru a indi$iduali!a o e%pediBie
- marca/e cerut3 de reglement3rile B3rii
importatoare"
Marcarea trebuie sa fie li!ibila,de nesters, in litere Di cifre,
cuprin!and: data, cantitatea, locul de e%peditie, unde este facut
made inEE), destinatarul Di locul de destinaBie"
in plus, pt marfurile periculoase, e%plo!ibile, inflamabile,
to%ice, radioacti$e, coro!i$e apar cerinte speciale pri$ind
marcarea, e%ista &>> de astfel de produse reparti!ate in = clase
de marfa IM,
%"%"#) Paletizarea
permite reunirea Cntr-o singur3 unitate de Cnc3rcare *oad
Fnit) a mai multor m3rfuri ambalate depuse pe palet3" 1aleta este
compus3 din una sau dou3 platouri suprapuse, de regul3, din lemn,
care permit prinderea cu furcile unui ele$ator Cn procesul
manipul3rii"
paletele au dimensiuni standarrdi!ate , cele mai frec$ente sunt
de <>> % #2>> cm sau #>>> % #2>> cm
- =)curs 2 -
%"%"9) -epozitarea
respecti$ depunerea mf in antrepo!ite, docuri, silo!uri etc" @
aceast3 operatiune poate a$ea loc fie la e%peditia mf fie la
destinatie, putand fi depo!itele proprii ale E sau inc8iriate"
1t mf depuse in antrepo!it, se eliberea!a deponentului o
recipis3 5arant, document compus din dou3 p3rBi: recipisa de
depo!it prin care antrepo!itul recunoaDte c3 a primit m3rfurile)
Di 5arantul buletinul de ga/)"
)./I+CT -+ +0AM+* -'C.M+*T+ -+ LI7,A,+
%"#" -ocumentele de lirare
- in legatura cu documentele de li$rarea se pun doua probleme
- cine le emite emitentul)
- la ce ser$esc deci care este utilitatea lor)
a) 8actura comerciala 6commercial inoice sau factura externa,
repre!inta doc cel mai imp in op de comert e%terior
- este intocmita, obligatoriu, de + , in < copii originale, prin care
se arata conditiile in care are loc (, si ea cuprinde conditiile de
ba!a stipulate prin contract: partenerii, bunurile pretul,
cantitatea de mf, $aloarea ei, astfel ca din continutul ei sa re!ulte
in mod clar drepturile si obligatiile partilor
-functiile facturii comerciale:
- arata ca mf a fost $anduta, locul si momentul $an!arii)
- mi/loceste transferul de proprietate de la ( la '
- ser$este pt asigurare
- ser$este la incasarea c)$ marfii
- pe ba!a lui I ridica mf
- ser$este la efectuarea formalitatilor $amale de import

- #>)curs 2 -
b) factura proforma 6 pro&forma) este un doc" emis de E
inainte de $an!area sau li$rarea mf, cerut e%pres, in a$ans de
I, prin care I-rul afla date despre, pret, cantitatea mf ce
urmea!a a fi comerciali!ata" Ea are functia unei oferte
comerciale, si are scopul de a-I ser$i I-ului la reali!area unor
formalitati prealabile importului: obtinerea licentei de import,
desc8iderea acrediti$ului"
c) factura consulara este completata de E pe formulare
speciale care se procura de la consulatul tarii I, este redactata
in limba tarii I, si este legali!ata de consulat, este scumpa"
4actura consulara este un doc solicitat de organele $amale din
unele tari importatoare pt a ser$i la stabilirea ta%elor $amale
la mf de import, atestand ca mf sunt originare din tara de
e%port si ca preturile de tran!actie sunt reale"
d) factura amala este un document cerut la import, in
anumite tari, pt a determina structura preturilor si preturile nete
dupa deducerea ta%elor) pe piata tarii de origine" Ea ser$este ca
element de referinta pt calculul ta%elor $amale,
e)Licenta de export si de import 6licenta de export import)
- este o autori!atie eliberea!a de catre autoritatea competenta
minister)departament din statul E-rului, si ser$este la e%portul
mf in afara teritoriului $amal cu e%ceptia cond EXG cand aceasta
este in sarcina e%portatorului
- in FE ser$este importurilor de mf pro$enite din terte tari
- in 0omania se solicita licenta de E ptr metale,pietre pretioase,
titei, produse petroliere, metale neferoase, produse lemnoase,
f) Certificatul de origine
Se obtine de la 'amera de 'omert din tara E
ser$este I la stabilirea ta%elor $amale de import
1e ba!a lor se pot obtine ta%e $amale mai reduse
Sunt mai multe tipuri, : un tip ar fi cel din FE tip A
iar alt tip ar fi Hcertificatul de circulatieI
- ##)curs 2 -
g)Certificatul de calitate 6 de conformitate)
- producatorul emite doc, dar trebuie sa fie atestat de o
institutie certificata
1)Certificatul de sanatate 61ealt1 certificate)
este solicitat in ca!ul e%porturilor de produse agro-alimentare
atesta ca marfa este in conformitate cu cerintele legale din
tara e%portatoruluii
i)Certificatul fito&sanitar
utili!at pt productiile agricole
atesta faptul ca marfa poseda calitatile de a putea fi
e%ploatate lemn-bacterii, plante-ceai
$)Certificatul de inspectie
:) Certificatul de aloare
l) Lista de colisa$ 6sau pac:ing list) inentar
2ocumentul este emis de E, ser$este la $amuirea mf pt un
control fi!ic mai rapid
documentul centrali!ea!a continutul parti!ilor de marfa
loturi), ambalare si marcare in nomenclator lista cu marfa
m) -ocumentul de transport: conosamnet, scrisoare de
trasura, 'IM, 'M0, frac8t aerian)
-este do$ada cantitatii de mf li$rata si preluata pe un mi/loc de
transport
- J)* bill of loading), elberat de capitanul $asului, arata ca marfa
a fost preluata la incarcarea pe na$a
-K'M0I ptr transportul rutier
- 'IM frac8t sau scrisoarea de trasura pentru calea ferata
- #2) curs 2 -
%"9" +xpeditia internationala" ,olul expeditorului
+xpeditorul international& expeditionarul , asa este numit
in manual engl" for5arder, fr" transitaire, germ" spediteur) este
un intermediar, fie o persoana fi!ica sau /uridica, care pe ba!a
unui contract de mandat)de e%peditie, inc8eiat cu firma
e%portatoare sau importatore, se obliga, in sc8imbul unei
remuneratii, sa preia mf incredintate de acesta si sa efectue!e
ansamblul operatiunilor necesare pt ca mf sa a/unga la destinatie"
El asigura transportul, pregateste li$rarea, se poate ocupa de
ambalare, manipulare, asigurare, $3muire, precum Di s3 procure
documentele de li$rare"
'a regula generala, in comertul internaBional transportatorul
nu este e%peditionar, iar e%peditionarul nu este transportator
Spre deosebire de e%peditionar, transportatorul
reali!ea!a deplasarea efecti$a a mf in spatiu, cel mai frec$ent la
ordinul Di pe c8eltuiala E sau I, cf conditiei de li$rare din
contactul de (-'
- 4irmele care reali!ea!a acti$itati de e%peditie sunt denumite
'ASE 2E EX1E2I+IE"
)./I+CT -+ +0AM+* TIP.,I -+ +0P+-ITI'*A,I
%"9"1)Tipuri de expeditori in practica internationala
E%ista 2 tipuri mari de e%peditionari internationali:
a) comisionarul amal se ocupa de $amuirea
marfurilor, alcatuieste dosarul de $amuire
b) colectorul: gaseste clienti, obtine tarife bune ,in
special la transport, are ca scop reali!area unor
unitati complete de transport
- #&)curs 2 -
a) Comisionarul in ama 'ustoms bro.ers, fr" commissionaire en
douane) este un mandatar care se substituie integral
e%portatorilor Di importatorilor pentru formalit3Bile $amale
legate de intrarea Di ieDirea m3rfurilor din Bar3"
'omisionarul in $ama este autori!at de Administratia (amilor
dup3 criteriul !onei geografice, cu cate$a conditii: sa dispuna
de un birou implantat in circumscriptia unde este autori!at, de
cel putin un declarant in $ama calificat, de capacitate
financiara pt reali!area acti$itatii e%" depunerea de cautiuni)
si sa faca do$ada unei acti$itati reale"
b) In categoria a doua , colectori pot intra mai multe categorii de
e%peditionari si anume:
+xpeditionarul de grupa$ are drept sarcina adunarea de
colete indi$iduale, de la di$ersi clienti si constituirea, apoi, de
camioane complete, de $agoane complete, de containere complete "
+xpeditionarul;'rganizatorul de transporturi multimodale "
organi!ea!a deplasarea mf de la locul de predare la cel
de destinatie prin intermediul mai multor moduri de transport"
+xpeditionarul portuar sau aeroportuar actionea!3 la
punctul de contact intre dou3 mi/loace de tr, acolo unde mf
este supusa unei transbordari " El supra$eg8ea!a in numele E
sau I buna desfasurare a trecerii mf de pe un mi/loc de tr pe
altul in porturi sau aeroporturi.
+xpeditionarul sau agentul de expeditie aeriana
intermedia!a inc8irierea spatiului de tr pt companiile aeriene,
pe ba!a procurii acestora pentru intocmirea si semnarea
scrisorilor de transport aerian" Agentul trebuie sa obtina in
prealabil acordul asociatiilor mondiale care reglementea!a
operatiunile de transport aerian IA+A, A+A4)"

- #7)curs 2 -

+xpeditionarul rutier este un comisionar care pune in contact

transportatorii rutieri cu mf care trebuie transportate,
contra unui comision de afretare"
*alositorul agentii de transport maritim si fluial
desfasoara o serie de acti$itati legate de na$losirea
mi/loacelor de tr" Ei pot fi si Hagenti de linieI sau Hagenti
generaliI, curtieri maritimi, curtieri de na$losire flu$iala,
responsabili cu manipularea mf etc"
%"9"%" 8unctiile expeditionarului sau sericiile oferite
de ei clientilor
E%peditionarul prestea!a in fa$oarea clientilor sai o serie de
sericii, care pot fi grupate in mai multe categorii!
a) )ericiile legate direct de transport
- e%peditionarul alege modalitatea de transport
maritim, flu$ial, aerian, rutier) si pre!inta companiei, rutele cele
mai eficiente pentru tr mf Di organi!ea!a transportul mf pana la
destinaBie@
se poate apela, astfel, la mai multe modalitati de transport:
- multimodal - adica la combinarea mai multor
modalitati de transport
- transport I door to door I adica din Kpoarta in
poartaI, adica transportul containeri!at
- pregatirea calculelor pentru tarifele pri$ind c8elt" de
tr" si cele accesorii legate de derularea operaBiunii de E)I@
reali!area traficului de grupa/@
inc8eieie contractului de transport cu carausul@
procura documentelor de transport@
supra$eg8erea deplasarea mf pe parcurs Di a$i!area prompt3
a clienBilor interesaBi@
- #9)curs 2 -
se ocupa cu plata c8elt de tr"
b) )ericiile logistice conexe
- depo!itarea Di distribuirea mf din depo!ite: sau
sortarea, preambalarea, etic8etarea, marcarea celor aflate in
depo!it@
- Cntocmirea documentelor Di perfectarea
formalit3Bilor pri$ind asigurarea mf pe parcursul transportului@
- Cntocmirea documentelor Di formalit3Bilor necesare
operaBiunilor $amale Di de tran!it"
c) )ericii de consultanta pentru exportatori
acordarea de consultaBii economice, te8nice, /uridice, la
Cnc8eierea contractelor comerciale@
acordarea de consultaBii Di asistenB3 pri$ind preg3tirea mf
pt li$rare Di pre!entarea acestora la transport@
organi!area e%pedierilor Di tr mf la targuri, e%po!itii, sau la
licitaBii, putLnd asigura manipularea Di aDe!area e%ponatelor@
efectuarea de studii pri$ind de!$ Cn perspecti$3 a tr,
utili!area unor mi/loace Di te8nologii mai eficiente etc"
d) , alta prestatie a e%peditionarului se refera la emiterea unor
documente proprii, documente de expeditie, respecti$ documente
eliberate de 4IA+A care sunt documente standard"
)./I+CT -+ +0AM+* documente de expeditie
-ocumentele de expeditie
Ee%portatorul , prin compartimentele sale speciali!ate, , $a
intocmi:
1) -T7 dispozitia de transport si $amuire pentru
export, care ser$este la organi!area tr mf pana la frontiera
$amala a tarii e%portatoare si la efectuarea formalitatilor $amale
de e%port" Acest document este transmis firmei de e%peditie
internationala ) casei de e%peditie"
- #:) curs 2 -
%) cerere de tona$- Este utili!ata numai in ca!ul tr
maritim, in conditiile de li$rare '40 si 'I4, este completata de E
dupa care este transmisa na$lositorului) casei de e%peditii pt a
inc8iria sau retine spatiu maritim necesar" Ea cuprinde date
pri$ind denumirea mf, cantitate, ambala/, porturile de
incarcare)descarcare, E, I, conditia de li$rare, etc" Se depune la
e%peditionar intr-un timp suficient pt ca acesta sa poata
prospecta piata na$lurilor si sa aleaga cea mai a$anta/oasa ruta de
tr"
#) aizul de nalosire Na$lositorul)e%peditionarul,
dupa ce a ales cea mai a$anta/oasa ruta de tr, remite E a$i!ul de
na$losire, care contine dat referitoare la :
- armator, numele na$ei, anul constructiei, pa$ilionul , na$lul
si modalitatea de plata"
2aca a$i!ul de na$losire nu corespunde conditiilor solicitate de
firma E, aceasta are dreptul sa faca protest in termen de 7< de
ore, pe care il trimite e%peditionarului"
9) nota comanda conosament in $ederea intocmirii J)*-ului,
cf contractului, se completea!a si se transmite e%peditionarului)
na$lositorului acest formular" 'lau!ele din J)* trebuie sa fie
identice cu cele din contract si din acrediti$ul documentar"
In ba!a acestui formular na$lositorul organi!ea!a incarcarea mf
pe na$a si obtine semnatura capitanului $asului pe J)* , predand
acestuia un set de documente care se inmanea!a, la destinatie,
primitorului marfii,
<) Cererea de asigurare, sau aizul de asigurare) in ca!ul
li$rarii 'I4, E remite e%peditionarului cererea de asigurare a mf
care ser$este la inc8eierea contractului de asigurare a mf cu o
firma speciali!ata in asigurari internationale" In aceasta cerere
de asigurare se includ date pri$ind numele asiguratorului, $aloarea
marfii si riscurile care se asigura"
CAP" # T,A*)P',T.L I*T+,*ATI'*AL
*a reali!area operatiunilor de transport participa 7 grupe:
a) Incarcatorul;exportatorul de marfa s8ipper in fr
c8argeur)
b) +xpeditorul freig8t for5arder fr transitaire)/oaca rolul
de intermediar in operatiunile de transport, oferind
clientului sau e%portatorul)importatorul) consultanta in
domeniul logisticii si putand presta o serie de ser$icii legate
de transport, inclusi$ $amuirea marfurilor
c) Carausul sau transportatorul carrier fr transportateur)-
cel care au ca obiect de acti$itate transportul de marfuri
d) -estinatarul consignee)
*a acestia se mai adauga:
a) *alositorul care este o firma care indeplineste functiile
e%peditorului pt transporturile maritime si flu$iale
b) Comisionarul amal cel care se ocupa de intocmirea
declaratiei $amale pt ca marfurile sa poata fi $amuite
+ransportul international modalitati de transport:
- transport maritim
- transport flu$ial
- transport aerian
- transport fero$iar
- transport rutier


- 2)curs & -
#,1" T,A*)P',T.,IL+ MA,ITIM+
A$anta/ele acestui tip de transport:
n) cea mai ieftina modalitate de transport
o) capacitate mare de tr, cel mai potri$it mi/loc de tr pt mf
$oluminoase si grele
p) acces pe tot globul, acopera rute numeroase
M) dispune de o legislatie foarte bine conturata
r) detine ponderea cea mai mare in cadrul transporturilor
2e!a$anta/e:
s) durata mare de transport
t) costul mai ridicat al asigurarii, al ambala/ului
u) unele !one portuare porturi) f aglomerate, transbordari
)./I+CT -+ +0AM+* CA-,.L L+(AL & C'*7+*TIIL+
I* T,A*)P',T.L MA,ITIM

I) Cadrul legal in transportului maritim
'on$entii internationale in transportul maritim
,egulile de la 2aga : 'on$entia internationala pt unificarea
anumitor reguli pri$ind J)*-ul, /ruxelles,%< august, 1=%9
cunoscut3 si drept 'on$entia de la Jru%elles)" Semnata de
cca <> de tari, se aplic3 mf transp pe mare, pe ba!a unui
conosament J)*) emis intr-una din tarile contractante"
'on$entia a fost criticata pt ca stabileste ni$ele prea
reduse ale raspunderii pt armatori si pt ca permite o
multitudine de e%ceptii si e%onerari de raspundere"
,egulile 2aga&7isb> : 1rotocol pt amendarea 'on$entiei
internationale pt unificarea anumitor norme legale pri$ind
conosamentul Jru%elles, #=27 ), facuta la Jru%elles, #=:<"
- &)curs & -

A fost ratificat de &2 de tari semnatare ale 'on$entiei de la

Jru%elles" 1rincipala caracteristica este ca a ridicat ni$elul
raspunderii pentru armatori"
,egulile de la 2amburg : redactate sub egida ,NF pri$ind
tr bunurilor pe mare, Namburg, 1=?=, a a$ut drept scop sa
remedie!e unele din nea/unsurile con$entiilor precedente"
+otusi, Conen@ia de la 2amburg nu a a$ut un mare ecou Cn
practic3 Di deDi a intrat Cn $igoare Cn #==2, multe B3ri
importante Cn comerBul internaBional nu au semnat-o"
Aceste reguli, din aceste Conentii, stabilesc!
A) reglementari pri$ind conditiile de transport, pretul,
J) raspunderile partilor contractante e%portator, e%peditor,
transportator, importator)
') continutul contractului de transport care este documentul
de transport)
1otri$it 'on$enBiei de la Namburg, p3rBile principale
implicate Cn transporturile maritime au denumirea Di inBelesul de
mai /os"
Caraus 6 carrier) Cnseamn3 orice persoan3 prin intermediul
c3reia sau Cn numele c3reia este Cnc8eiat un contract de transport
al m3rfurilor pe mare cu un e%peditor"
Incarcator 6 s1ipper ) Cnseamn3 orice persoan3 prin
intermediul c3reia ori Cn numele c3reia sau pe seama c3reia se
Cnc8eie un contract de tr de mf pe mare cu un c3r3uD, "
-estinatar 6 consignee) Cnseamn3 persoana Cndrept3Bit3 s3
ridice mf li$rate"
- 7)curs & -
)./I+CT -+ +0AM+*
II) 8ormele de realizare a transportului maritim
+ransporturile maritime se reali!ea!a in doua forme!
a) cu nae de linie 6lines) , adica acele na$e care au curse
regulate, pt un itinerar si cu un program prestabilit,cu
tarife stabilite tr cu aceste na$e se aseamana cu un tr de
grupa/ deoarece se inc8iria!a doar o parte din capacitatea
na$ei)
b) cu nae tramp, adica curse neregulate, nae agabond, cel
care inc8iria!a na$a stabilind si ruta de tr, nu e%ista un
traseu prestabilit) acestea sunt, de obicei, folosite pt tr de
mf in cantitati mari, pt mf de masa ca: petrol, carbune,
minereuri si mai ales cereale"" Itinerarul este stabilit in
cadrul fiecarui contract"
)./I+CT -+ +0AM+* Te1nici de realizare a transportului
maritim
III) )e refera la modul de contractare in
transmportul maritim
'ontractarea in tr maritim se face diferit, dupa cum este $orba
de tr cu na$e de linie sau de tr cu na$e tramp cele care
efectuea!a curse neregulate)"
Astfel,
- in cazul naelor de linie, se inc8eie, intre incarcatorul mf
si caraus, un contract de tr maritim, redactat in scris, numit
c o n o s a m e n t J)*)
- in cazul naelor tramp $agaboande) intre cel care
anga/a!a na$lul pe $as na$lositorul) si proprietarul na$ei
armator) se inc8eie un contract de na$losire, numit c1arter
part>, iar in ba!a lui se eliberea!a un conosament J)*)"
- 9)curs & -
Asadar, contractul de transport maritim este diferit de
contractul de na$losire
prin aceea ca primul, contractul de transport maritim
se refera la deplasarea unor mf pe mare , cu na$e de
linie, J)*-ul fiind practic singurul document care
contine conditiile esentiale ale contractului de tr
maritim ,
in timp ce contractul de nalosire 6c1arter part> ) se
refera la na$a ca atare", na$e neregulate, aici J)*-ul
este insotit intotdeauna de un contract de na$losire,
c8arter partO, J)*-ul nemaifiind prima do$ada a
conditiilor contractului de transport"
)./I+CT -+ +0AM+*
7I) Contractul de nalosire 6 C1arter Part> )
1arti implicate:
- armatorul compania de s8ipping
- nalositorul e%portatorl sau importatorul)
prin el se urmareste inc8irierea unei na$e sau a unui spatiu
pe na$a in $ederea efectuarii tr international de mf
Contractul de nalosire 6engl"C1arter Part>), se inc1eie
intre armator s8ipo5ner) sau cel care operea!3 $asul s8ip
operator) si nalositor c8arterer) sau incarcator s8ipper)
pentru inc8irierea de spatiu pe na$a, in $ederea efectuarii unui
transport international de mf"
'8arter 1artO este contractul utili!at in tr tramp@ iar
operatorul $asului poate emite si un J)* pt contractul de
na$losire"
Na$losire - operatiunea de prospectare a pietei na$lurilor, de
contractare a armatorilor potentiali si de negociere a
ofertelor de tona/ ale acestora in scopul inc8eierii contractului
de na$losire
- :)curs & -
Na$losirea se poate face:
direct de pietele interesate armator si na$lositor)
indirect, prin repre!entanti bro.eri na$lositori)
)./I+CT -+ +0AM+* TIP.,I -+ C'*T,ACT+ -+
*A7L')I,+
Principalele forme ale contractului de nalosire sunt!
Contractul pe calatorie engl"(oOage '8arter 1artO) este
con$entia inc8eiata intre armator si na$lositor, prin care
armatorul se obliga sa transporte na$lositorului, cu o na$a
ec8ipata si armata de el, o cantitate determinata de mf, de la
portul de incarcare si pana la portul de descarcare, in sc8imbul
unui pret con$enit numit na$lu"
Contractul pe timp engl" +ime '8arter) este un contract de
tr maritim care are ca obiect inc8irierea na$ei si a ser$iciilor
ec8ipa/ului pe o perioada determinata de timp de regula, pe
termen mediu si lung, de la un an la 9 ani) " in sc8imbul unei sume
determinate numita c8irie 8ire)"
Armatorul pune la dispo!itia na$lositorului atat na$a cat si
ec8ipa/ul "
Contractul pe naa goala engl" Jareboat '8arter sau
'8arter bO 2emise) este un tip special al contractului de
na$losire" 1rin intermediul acestuia, na$lositorul obtine din partea
armatorului, pe o perioada determinata de timp, posesia Di
controlul complet al na$ei inc8iriate, in sc8imbul platii unei
anumite sume de bani, numita c8irie" In perioada de $alabilitate a
contractului na$lositorul de$ine PHarmator-c8iriasPI asumandu-si
intreaga responsabilitate pt na$igatia in bune conditii a na$ei,
e%ploatarea si conducerea acesteia"
- ;)curs & -
Pretul tr 6 numit nalu) se formea!a pe piata mondiala a
na$lurilor" Na$lu difera de la contractele pe calatorie la cele pe
timp" 1rimele sunt preturi pe termen scurt, celelalte pe termen
lung" Na$lul de ba!a se calculea!a in functie de
natura)specificitatea mf si de conditiile speciale de tr tr de
marfuri congelate, cereale, etc)
C+ C'*TI*+ .* C'*T,ACT -+ *A7L')I,+
Clauzele unui contract de nalosire sau rubricile dintr&un
contract de nalosire c1arter part>
partile contractante
datele pri$ind na$a :denumire, , an de fabricatie, pa$ilion,
tona/)
po!itia na$ei : element necesar pt calculul sosirii na$ei in portul
de incarcare)descarcare pt incarcarea sau preluarea
marfurilor
porturile de incarcare-descarcare
clau!ele de incarcare-descarcarecu preci!area cine $a suporta
aceste c8eltuieli armatorul sau na$lositorul)
c8eiul si dana unde $a trage na$a si se $or efectua operatiunile
de incarcare)descarcare
normele de incarcare)descarcare timp, cantitati)
staliile laOtime), contrastaliile demeurage) si primele de
incarcare
ta%e de pilota/, ta%e portuare, ta%e de canal, etc
ni$elul na$lului freig8t)
- <)curs & -
Principalele obligatii ale partilor participante la contractul de
nalosire sunt!
a) ale armatorului
sa pre!inte na$a in stare buna de na$igabilitate
sa pre!inte na$a anga/ata, cea preci!ata in contract
sa reali!e!e acti$itatile pregatitoare op de incarcare a na$ei
sa pregateasca capacitatea na$ei in functie de tipul de na$a)
in $ederea reali!arii tr si anume:
- fardarea na$ei pregatirea corespun!atoare a
maga!iilor)
- ru/area na$ei - eliminarea spatiilor aparute
intre cereale grane astfel incat sa se utili!e!e
capacitatea de transport si sa se elimine
de!ec8ilibrul in timpul na$igatiei)
- arimare)sti$uire aran/area corespun!atoare a
marfurilor pe $as, sa se e$ite de!ec8ilibrele
- staliile: perioada de stalii, perioada alocata
operatiunilor de incarcare)descarcare a
marfurilor si de pe $as@ depasirea perioadei de
stalii se platesc contrastaliile-penalitatile
platite pt depasirea perioadei de stalii"
sa preia marfurile la transport
sa elibere!e conosamentul incarcatorului
sa transporte marfurile in conditii de securitate
b) ale incarcatorului &nalositorului
sa aduca marfa in port la data anuntata de catre armator
sa reali!e!e incarcarea in perioada de stalii
c) obligatiile destinatarului marfii"
sa se pre!inte in portul de destinatie la data la care a fost
a$i!at
sa asigure operatiunile de descarcare in perioada de stalii
sa $erifice cantitatea si calitatea marfurilor
- =)curs & -
preluarea marfurilor si ac8itarea sumelor ce cad in sarcina lui
)./I+CT -+ +0AM+*
C'*')AM+*T.L -'C.M+*T -+ T,A*)P',T,
-+8I*ITI+, CI*+ IL +MIT+, I* CAT+ +0+MPLA,+
',I(I*AL+, M+*TI.*I C. P,I7I,+ LA MA,8A
II) *aa de linie & Conosamentul
-efinitie - Conosamentul engl" Jill of *ading, J)*) pentru
transportul cu na$e de linie curse regulate intre anumite porturi,
putand transporta mf $ariate) este un document scris prin care o
persoana armatorul, carrier) sau un imputernicit al acestuia de
regula, comandantul $asului, s8ipQs master), certifica sub
semnatura preluarea mf de la E s8ipper) in $ederea tr si a
pred3rii acesteia catre destinatar consignee), la locul si in
conditiile stabilite prin contractul de tr si preci!ea!a starea
aparenta a marfii in momentul incarcarii la bord"
Conosamentul este deci, documentul care atesta efectuarea tr
international pe cale maritima, o do$ada a inc8eierii
contractului de tr
4 Conosamnetul este diferit de contractul de transport
4 Conosamentul este un document de transport negociabil
'ondiBiile contractului de tr apar total sau partial Cn J)*"
Astfel ca, in ca!ul tr cu na$e de linie, J)* este singurul document
care contine conditiile esentiale ale contractului de tr maritim@ in
ca!ul tr parti!ilor mari de mf, cu na$e de curse neregulate
tramp), J)* este insotit intotdeauna de un c8arter partO si numai
constituie prima do$ad3 a conditiilor contractului de transport"

- #>)curs & -
8unc @iile conosamentului
In primul rand, el arata faptul ca a fost inc1eiat
contractul de transport" J)*-ul nu este in sine un contract de tr@
contractul de tr se inc8eie inainte de eliberarea J)*-ului , insa
constituie o do$ada deplina a termenilor si conditiilor contractului
de transport, in el regasindu-se clau!ele ctr de tr
In al doilea rand, el este o adeerinta semnata de armator
sau in numele acestuia, de un imputernicit al sau- capitanul
$asului ) Di eliberata E pt a face do$ada c3 mf pe care acesta
le descrie au fost inc3rcate pe un anumit $as, intr-un anumit
timp, cu o anumita destinatie, sau au fost incredintate
armatorului in $ederea transportului"
In al treilea rand, este un titlu de proprietate asupra mf
care permite I sa preia mf la destinatie sau sa gire!e J)*-ul
unui tert, " impreuna si cu riscurile pri$itoare la bunul respecti$
" J)*-ul poate fi pre!entat ca ga/ garantie pt plata)"
Continutul conosamentului
El cuprinde o serie de mentiuni obligatorii si unele facultati$e"
2intre cele obligatorii enumeram :
numele e%portatorului
numele na$ei de transport
descrierea completa a incarcaturii, inclusi$ ambala/ul,
continutul , $olumul si greutatea bruta)neta
marca/ul si codurile de identificare a bunurilor
portul de e%peditie
portul de destinatie
detali pri$ind na$lul, inclusi$ modul de plata
conditiile contractlui de transport
data la care marfa a fost primita spre e%pediere
numele si adresa destinatarului
numarul de conosament dat la primirea marfii pe $as
- ##)curs & -
semnatura capitanului $asului prin care acesta atesta ca marfa
preluata de el este in stare buna si poate face obiectul
transportului respecti$"
2e regula, conosamentul se elibereaza in # exemplare originale,
care sunt negociabile, unul pt destinatar, unul ptr caraus, si unul
ptr incarcator)e%portator"El are si & copii, dar copiile nu sunt
negociabile"
In $ederea efectuarii platii E ,de catre banca, J)*-ul are un
rol esential deoarece acesta atesta faptul ca mf a fost predata
de E la data si in locul con$enit si in conditiile con$enite in
contract"
+l este semnat de armator, capitanul asului sau de agentii
acestora" Janca nu accepta nici o modificare de J)*-ul dupa
emiterea acestuia, decat contra semnatura si parafa
corespun!atoare"
)./I+CT -+ +0AM+*
- TIP.,I -+ C'*')AM+*T,
- C'*')AM+*T LA ',-I* 7+),.)
C'*')AM+*T *'MI*ATI7
Tipuri de conosamente
#) 2up3 modul de transmitere al dreptului de proprietate, se
disting:
Conosamentul nominati straig8t bill of lading) cel mai
putin utili!at se emite in fa$oarea unei anumite persoane nominate
e%pres in acest document, ca fiind singura indreptatita sa solicite
armatorului sa-i predea marfurile inscrise in el, iar comandantul
na$ei urmand sa-i li$re!e mf, in portul de destinatie" Acest tip de
J)* are a$anta/ul ca in ca! de
- #2)curs & -
pierdere, ratacire, sau sustragere a originalului persoana
care il detine nu-l poate folosi pt a intra in posesia marfii
Conosament A la purtBtor I bearer bill of lading) - consta
in faptul ca il J)* nu este mentionat numele proprietarului
conferind dreptul oricarui posesor al acestuia de a dispune
de marfa" 'a urmare, detinatatorul J)*-ului este si
proprietarul mf inscrise in J)*" "'omandantul eliberea!a
marfa celui care pre!inta J)* original, in portul de
descarcare"
Conosamentul C la ordin D order bill of lading) Este cel mai
utili!at tip de conosament" 'omandantul eliberea!a marfa la
destinatie destinatarului mentionat sau la ordinul acestuia
persoanei desemnate prin a n d o s a r e a J)*-ului unei alte
persoane" 1rin aceasta andosare persoana respecti$a de$ine
proprietarul de drept al marfii" Modul de transmitere al
J)*-ului K la ordinI este asemanator cu cel al transmiterii
cambiei"
%) -upa modul de incarcare , modul de primire a marfii!
'onosament cu mentiunea K Primit spre imbarcare K recei$ed
for sc8ipment) se intampla destul de des sa fie folosit acest
tip de conosament, datorita aglomerarii din porturi, marfa este
predata carausului inainte de a fi efecti$ incarcata pe $as, deci
inca de la depo!itarea ei de pe c8ei, capitanul preluand-o de
pe c8ei" 'arausul eliberea!a un J)* de acest gen, pt marfa care
nu este incarcata pe $as, dar care este preluata pe
raspunderea sa"
'onosament cu mentiunea K Incarcat la bord I s8ipped bill of
lading) inseamna ca marfa a fost incarcata la bordul $asului,
capitanul preluand mf cand aceasta se afla de/a incarcata pe
$as, este cea mai utili!ata forma datorita faptului ca pre!inta
siguranta pentru I, ca marfa inscrisa in J)* a fost incarcata si
$a fi e%pediata la destinatie
- 13/curs 3 -
#)-upa mentiuni
Conosament A Curat D 6clean /;L)- presupune ca mf au fost
predate, la incarcare, in stare aparent buna" Aceasta mentiune
este e%trem de importanta in ca!ul platilor prin acrediti$
deoarece ea permite E incasarea banilor de la I cf contractului
inc8eiat cu acesta"
Conosament A Cu rezere D sau A Cu mentiuniD 6unclean
/;L)
'apitanul are anumite mentiuni in ceea ce pri$este calitatea si
starea aparenta a bunurilor si atunci le mentionea!a in J)*"
9) -upa modul de plata
Conosament cu mentiunea nalu E Platit la incarcareD se
utili!ea!a in ca!ul in care E este obligat , cf conditiilor
IN',+E0MS, sa plateasca na$lul grupele ' si 2- '40, 'I1,
2ES, 2ER)
Conosament cu mentiunea nalu A Platit la descarcare D;
destinatie se foloseste la $an!arile 4,J, 4AS
unde E nu este obligat sa plateasca na$lul, acesta fiind platit la
destinatie de catre I"
<) -upa modul in care conosamentul acopera diferite tipuri de
transport+
conosament maritim ocean J)*)
conosament direct sau combinat, utili!at atunci cand se
folosesc mai multi transportatori, acoperind durata
transportului
conosament multimodal acopera intregul traseu atat pe mare
cat si pe uscat, acopera di$erse tipuri de transport, se
eliberea!a un singur document care acopera tot transportul
- #7)curs & -
-eosebirea dintre c1arter part> Fi conosament
'8arter partO este un contract de transport na$losire) Di se
deosebeste de conosament care este totodat3 o do$ad3 a primirii
marfurilor receipt) si intr-o anumita masura un titlu de
proprietate"
C1arter part> nu poate fi andosat Fi negociat aDa cum
este ca!ul cu conosamentul , /;L poate fi andosat si negociat"
C.M )+ 8',M+A3A *A7L.L I* T,A*)P',T.L -+ LI*I+
)I I* T,A*)P',T.L T,AMP
#"1"9" Pretul transportului si modul de calculul al nalului
a) I n cazul naelor tramp pretul tr na$lul) este datorat
armatorului de catre na$lositor pentru ser$iciul prestat:
adica deplasarea mf la destinatie, prin inc8irierea na$ei")
Na$lul se formea!a pe piata mondiala a na$lurilor, in conditii
de concurenta, prin confruntarea cererii de tona/ cu oferta" 1iata
caracteristica pentru inc8irierea de tona/ maritim este *ondra"
2eci na$lul in ca!ul na$elor tramp se ia de pe piata, de la bursa"
b) In cazul naelor de linie nalul este e%primat ca o $aloare
pe unitatea de plata , e%: #2> Eur )F"1"
Unitatea de plata se stabileste prin comparatie intre
GREUTATEA BRUTTA a marfii , exprimata in TOE, ! nu in
"G# !$eci %reutatea neta plus %reutatea am&ala'ului# si
(O)U*U) *AR+,, exprimat in metrii cu&i !m
3
# , ale%an$u-se
-arianta . in a-anta'ul na-ei/, adica se $a retine ca ba!a de
tarifare cea mai mare din cele doua cifre repre!entand masa in
tone si $olumul in metri cubi
- #9)curs & -
E% intre o marfa de $olum #2,< mc si un tona/ de 2,2:9 to, calculul
na$lului se $a face cu cifra #2,<
In cazul naelor de linie pretul transportului maritim
tarifele de linie) se determina tinand seama de trei elemente:
na$lul de ba!a, a/ustarile de pret, conditiile de linie
G) *alul de baza este pretul propriu-!is al tr , care se
stabileste in functie de doua elemente:
natura marfii, dup3 clasa tarifara de care aceasta
apartine, pt un traseu determinat, aceast3 clasa
determinand na$lul pe unitate de plata, aplicabil la
e%peditie@
masa sau $olumul marfii care determina unitatea de
plata"
*alul de baza afisat de compania maritim3 include Fi
conditiile de linie 6liner terms), adica modul in care compania
maritima preia mf in portul de e%peditie si conditiile de predare
in portul de destinatie" Ele se refera un anumit nr de op de
manipulare in port , acestea fiind H in sarcina na$e iI , in timp ce op
necuprinse in liner- terms, sunt H in sarcina marfii I, fiind
facturate E separat"
?) A$ustarile de pret
, serie de factori con/uncturali pot impune a/ustarea pretului, ca
de e%emplu:
a$ustarea in functie de pretul combustibilului
sau /A8 Jun.er Ad/ustement 4actor), care permite integrarea
$ariatiilor pretului combustibililor in perioada dintre doua editii
ale tarifului@ JA4 este un procent de ma/orare sau reducere
aplicat la na$lul de ba!3, care se inscrie pe J)*@
- #:)curs & -
a$ustarea in functie de cursul alutar, sau
CA8 'urrencO Ad/ustement 4actor), care permite integrarea
$ariatiilor cursului de sc8imb al $alutei na$lului@ 'A4 este un
procent de ma/orare ) reducere aplicat la na$lul a/ustat JA4@
adica 'A4 se calculea!a la na$lu de ba!a S plus JA4)
ma$orarea datorita aglomeratiei portuare:
suprataxa na$lul de ba!a este ma/orat pt anumite destinatii unde
este pre$i!ibila o imobili!are anormala a na$ei Cn port", este o
$aloare per unitatea de plata
ex 0 U12/U.3.
-+CI C'*CL.3I+!
I* T,A*)P',T.L -+ LI*I+ P,+T.L *A7L.L.I 5
5 *A7L.L -+ /A3A H AI.)TA,I
I* T,A*)P',T.L *+,+(.LAT, C. *A7+ T,AMP, P,+T.L
*A7L.L.I )+ IA -+ P+ PIATA, -+ LA /.,)A"
- #;)curs & -
)./I+CT -+ +0AM+* C.M )I CA*- )+ PLAT+)T+
*A7L.L
Plata nalului& cum si cand se plateste nalulJ
4ormula nalu platibil la destina@ie 6numita si freig1t collect
inseamn3 ca na$lul trebuie sa fie platit de catre destinatarul
marfii consignee)" Ea se foloseste la $an!arile 4,J, 4AS si in
mod similar la EXG Di 4'A) unde $an!3torul nu este obligat sa
plateasca transportul principal si, deci, acesta este platit la
destinatie de catre cumparator
4ormula freig1t prepaid sau freig1t paid este folosita la
transporturi pri$ind li$rari in conditiile de li$rare '40, 'I4, 221,
2ES Di 2ER si in mod similar la 2A4, 'I1, 22F) unde E este
obligat sa plateasc3 tr principal" 'a do$ad3 ca E s8ipper) si-a
indeplinit obligatia contractuala pe J)* apare mentiunea na$lu
platit Kfreig8t prepaidI
2espagubirea la care are dreptul cel care deBine marfa
'on$enBia de la Jru%elles: limitele de r3spundere au fost
stabilite la: <&9 2S+ )colet Di 2,9 2S+).g pentru membrii
4MI)"
1rotocoalele de la (isbO #=:<, #=;=): limite de r3spundere
:::,:;9 2S+) colet sau 2 2S+).g cea mai mare sum3) "
Determinare navlului
Exemplul 1#
Expe$itia are urm4toarele caracteristici5
6
Treutatea <9> .g
6
(olumul 2,9 m
&
Na$lu de ba!3 : #2> FS2 ) F"1"
JA4 2 A coeficienti: coef JA4 tine cont de e$olutia
pretului la combustibil)
'A4 9A coef 'A4 - tine cont de e$olutia $alutei in care este
e%primat na$lul de ba!a)
- #<)curs & -
,egula de ec1ialen@B in transportul
? maritim ! 1 t 5 1 m
#
4 rutier ! 1 t 5 # m
#
4 aerian ! 1 t 5 G m
#
F"1 - ma% U T, (V - ma% U>,<9> t , 2 m
&
V
F"1" - 2
Na$lul de ba!3 - 2 % #2> - 27> FS2
Ma/orare JA4 - 2 A % 27> - 7,< FS2
Ma/orare 'A4 - 9A % 27> S 7,<) - #2,27 FS2
Na$lul total - 27> S 7,< S #2,27 - 29;,>7 FS2
E%emplul 2)
NJ - #2> W)F"1" nablul de ba!a)
JA4 - 2A din NJ)
'A4 - &A din NJ S JA4)
Treutatea brutta - 2>>> .g atentie trebuie transformata in t)
( - & mc
Aflati na$lul total

$) aflam F"1", prin compararea cifrelor de la $olum & mc si de la
greutatea brutta in tone adica 2, deci F"1" - &
5) NJ - #2> W % & - &:> W
%) JA4 - &:> W % 2A - ;,2 W
O) 'A4 - &:> W S ;,2 W) % &A - ##,>#: W
!) Na$lul total - &:> W S ;,2W S ##,>#: W - &;<,2#: W
- #=)curs & -
E%emplul &)
Treutatea neta a marfii este de #<=> .g
Treutatea ambala/uluiI #9 .g fiecare colet
Nr total de colete: 29 la!i cu bunuri
2imensiunea unei la!i: >,< % >,< % >,< cm
Na$lul de ba!a NJ - #2> Eur)F"1"
JA4 - #> E)F"1"
'A4 - #2A
Suprata%a -9 E)F"1"
Asigurarea marfii - #7>> E
Aflati costul total al na$lului"
aa) se porneste de la compararea $olumului mf in mc si al
greutatii marfii in tone pentru aflarea F"1" adica a unitatii
de plata
bb) calculam $olumul >,< % >,< % >,< cm - #2,< mc
cc) aflam greutatea bruta a marfii
dd) TJ - #<=> S 29 la!i % #9 .g)lada) - 22:9 .g- le
transformam in tone pt a le putea compara cu (-
ee) 2,2:9 t
ff) deci F"1" - #2,< mc
gg) aflam NJ, na$lul de ba!a - #2> E % #2,< mc - #9&: E
88) aflam JA4-ul - #> E % #2,< - #2< E
ii) aflam 'A4-ul - #9&: E S #2< E) % #2A - #==,:< E
//) aflam suprata%a portuara - 9 E % #2,< - :7 E
..) deci na$lul total $a fi - #9&: S #2< S #==,:< S :7 -
#=2;,:< E
- 2>)curs & -
TIP.,I -+ T,A*)P',T MA,ITIM
In functie de natura marfurilor si al te8nicilor de transport se
pot distinge:
transportul marfurilor in rac marfa este incarcata pe na$e
tip cargo cu a/utorul macaralelor, si apoi este a r i m a t a si
sti$uita pe $as e% cereale, minereuri)
transport containerizat reducerea la minim a riscului de
depreciere in timpul incarcarii, se elimina transbordarile de pe
un mi/loc de transport pe altul, deci rducerea costurilor si a
timpilor
transport de tip ro&ro roll on roll off) se pot incarca direct
camioane pe na$a, e$itandu-se transbordarile
transport cu nae mixte- care sunt ec8ipate atat pt ro-ro, cat
si pt marfurile in $rac
transport cu nae specializate transporta un singur tip de
marfa
In transportul maritim se folosesc, u!ual, urmatorii termeni:
stalii - perioada alocata acti$itatilor de incarcare a marfurilor
pe)de pe $as
contrastaliile - penalitati pe care incarcatorul le plateste pt
depasirea perioadei de stalii e%" marfa nu a a/uns la timp sa se
incarce pe $as)
ru$area naei - eliminarea golurilor aparute in procesul de
incarcare a cerealelor pe $as pt e$itarea de!ec8ilibrelor si
utili!area intregii capacitati de transport
fardarea naei - asigurarea comp a maga!iilor in functie de
tipul marfurilor transportate
armatorul - carausul
nalositorul - cel care inc8iria!a spatiul na$ei
- 2#)curs & -
#"#" Transportul terestru cuprinde !
transportul rutier, fero$iar, precum Di pe cel pe cale flu$ial3
#"%"1" Transportul rutier
A$anta/e
- permite reali!area op de tr X din poarta in poarta Y
- permite efectuarea de tr complementare altor mi/loace de tr
principal adica tr intern de la locul incarcatrii pana la portul de
e%peditie sau in$ers )
-este indicat pt tr coletelor mici, a grupa/ului de mf si este
eficient pt distante relati$ scurte, ma%im #>>> .m
- este util mai ales acolo unde nu e%ista infrastructura pt tr
fero$iar
- tr rutier repre!inta cca 9>-<>A din $olumul tr terestru
2e!a$anta/e
- in unele !one poate fi afectat din cau!a conditiilor climaterice
- in unele !one se pune problema securitatii incarcaturii

)./I+CT -+ +0AM+* CA-,.L L+(AL & C'*7+*TIIL+
I* T,A*)P',T.L ,.TI+,
I) Cadrul legal
+ransportul international rutier este reglementat de
#) Conentia de la (enea din 1=<G intrata in $igoare in
#=:#), numita si conentia CM, scrisoarea de transport tip
CM, 'on$ention relati$e au contrat de transport international
des marc8andises par route)" Ea este aplicata in toate tarile
europene, cu e%ceptia Irlandei si ea cuprinde dispo!itii pri$ind
formarea contractului si pre$ede mentiunile pe care trebuie sa le
cuprinda scrisoarea de trasura
- 22)curs & -
2) Conentia TI,, semnata la Tene$a in #=9= si
re$i!uita in #=;9, instituie transportul in de tran!it prin mai
multe tari fara $erificare $amala in In conditiile +I0, remorca
mi/locului de tr este sigilata la $ama din tara de plecare, aceasta
eliberand un carnet +I0, ce permite tran!itul fara $amuire, dupa
$erificarea sigiliilor si a carnetului +I0" Aceasta con$entie a fost
de mai multe ori re$i!uita, ultima data in 2>>2, pana in pre!ent a
fost semnata de 99 de state"
Importanta ei &-aca se foloseste carnetul TI,!
- a$anta/e de ordin $amal tran!it fara a fi supus controlului
$amal
- nu trebuie s3 depuna acea garantie $amala in $aluta
)./I+CT -+ +0AM+*& C'*T,ACT.L -+ T,A*)P',T
,.TI+,
II) Contractul de transport auto international
este acel contract prin care un caraus auto profesionist se
obliga sa tr, unei persoane E sau I) o cantitate determinata de
mf de la locul de e%pediere pana la locul de destinatie in sc8imbul
unei sume de bani ta%a de transport)"
- 'M0, la care participa si 0omania, stabileste ogligati$itatea
elaborarii , in forma scrisa, a contractului e tr prin documentul
numit I scrisoare de transport tip CM, I consignment note sau
lettre de $oiture)"
- 'ontractul de tr tip 'M0 se cosidera inc1eiat atunci cand
mf a fost incarcata in autocamion, iar conducatorul auto a semnat
scrisoarea de tr3sura de preluare a marfii"
In transportul rutier, raspunderea carausului este anga/ata in
momentul preluarii mf, moment consemnat prin semnatura pe
documentul de tr 'M0"
- 2&)curs & -

'M0-ul nu se pronunta in legatura cu incarcarea, stiuirea si

descarcarea marfii" 'f dreptului pri$at international
incarcarea este gu$ernata de le% loci contractus sau le%
e%ecutions, iar descarcarea de legea tarii de destinatie"
'on$entia 'M0 limitea!a raspunderea transportatorului la o
indemni!atie)despagubire de <,&& 2S+ pe .g greutate bruta"
inclusi$ ambala/ul) de marfa lipsa sau a$ariata"
Caracteristicile scrisorii de trasura CM, ; functiile scrisorii
de trasura CM, sunt urmatoarele!
#) constituie o do$ada a inc8eierii contractului de
tr si a instructiunilor date carausului@
2) este intocmita , de catre E, in trei e%emplare, originale :
un e%emplar original pt E,do$edind inc8eierea contractului de
tr, predarea mf in custodia carausului si conditiile transportului
un alt e%emplar original insoteste marfa si este predat I odata
cu mf
un alt e%emplar original, este retinut de caraus"
Scrisoarea de trasura 'M0 este semnata de E si de catre caraus,
&) Scrisoarea de trasura 'M0 atesta luarea, de catre
caraus, a mf in stare aparenta buna, in ca! ca nu poarta mentiuni
contrare"
7) E%portatorul este responsabil de mentiunile facute pe
scrisoare si definesc raspunderea carausului in ca! de litigiu"
9) nu este negociabila@
:) nu este obligatorie Fi deci, nu este solicitata la
destinatie"
- 27)curs & -
)./I+CT -+ +0AM+* C'*TI*.T.L )C,I)',II -+
T,A).,A P+*T,. T,A*)P',T.L ,.TI+,
III) ' scrisoare de trasura tip CM, trebuie sa contina
urmatoarele elemente!
#" numele si adresa e%peditorului
2" locul si data intocmirii scrisorii de trasura
&" numele si adresa transportatorului
7" locul si data primirii marfii pentru transport
9" locul pre$a!ut pentru eliberarea marfii
:" numele si adresa destinatarului
;" denumirea marfii, felul ambala/ului, denumirea general
cunoscuta pentru marfurile periculoase
<" numarul coletelor, marca/ele
=" greutatea bruta sau cantitatea astfel e%primata a marfii
#>" instructiuni necesare pentru formalitatile de $ama
##" c8eltuieli aferente transportului
#2" mentiunea c3 tr este supus regulilor stabilite prin 'M0
si nici unei alte reglementari contrare"
#&" termenul de efectuare
#7" $aloarea declarata a marfii
#9" instructiunile e%peditorului cu pri$ire la conser$are Di
manipulare
#:" documentele pri$itoare la raspunderea
transportatorului cu pri$ire la ratacirea mf
#;" mentiunea e%presa de inter!icere a transbord3rii
marfii"
- 29)curs & -
In cadrul Fniunii Europene foaia de parcurs tip .+, inlocuieste
scrisoarea de transport CIM, cand transportul este supus
tarifarii obligatorii , 4oaia de transport este un document
intocmit, de data asta de transportator, in 9 e%emplare si foaia
este semnata de e%portator si caraus"
E%ecutarea contractului se face prin parcurgerea a trei fa!e:
preluarea marfii de catre caraus
transportul propriu-!is
li$rarea
TI,
,egimul TI, se practica pt toate transporturile rutiere fara
transbordari, cu tra$ersarea uneia sau mai multor frontiere
Aplicarea regimului TI, presupune indeplinirea a patru conditii
#) (e8iculele sau containerele destinate tr sub acest regim
trebuie s3 fie astfel construite incat s3 se dea posibilitatea
accesului in interiorul compartimentelor de mf , dupa ce aceste
compartimente au fost sigilate de c3tre organele $amale@
2) (e8iculele +I0 trebuie s3 fie Cn prealabil certificate de o
comisie special3@ certificatul respecti$ este $alabil pentru doi ani@
&) +ransportul trebuie s3 se reali!e!e pe ba!a unui document
numit carnet +I0 , $alabil pentru ansamblul c3l3toriei Di eliberat
de o asociaBie acreditat3 a c3r3uDilor@
7) (e8iculele trebuie s3 fie sigilate, cu e%cepBia ca!urilor cLnd
transport3 m3rfuri foarte grele sau $oluminoase"
CA,*+T.L TI,
0egimul +I0 se ba!ea!a pe utili!area unui carnet, numit carnetul
TI,, pe care se trece, la biroul $amal de e%peditie, declaratia de
tran!it" 'arnetul +I0 cuprinde 2 parti,
foile cu nr impar, care sunt utili!ate la preluarea mf
foile cu nr par, utili!ate la descarcare
- 2:)curs & -
4iecare foaie cuprinde date pri$ind descrierea mf felul mf,
greutate, nr" colete), loc de incarcare)descarcare, destinatie, nr
factura" 'arnetul este $i!at la fiecare birou $amal de tran!it,
unde se opreste, de catre organele $amale, cate o fila din acest
carnet care sa ateste tran!itul prin acel punct $amal ,peratiunea
se termina la biroul $amal de destinatie, care da un atestat final"
1enultimul $olet ramane la ultimul punct de $amuire, iar ultima fila
din carnet completata) ramane la sofer si se $a preda companiei
de transport careia ii apartine"
,peratiunea se termina la biroul $amal de destinatie, care da un
atestat final"
)./I+CT -+ +0AM+* C.M )+ -+T+,MI*A P,+T.L I*
T,A*)P',T.L ,.TI+,
I7) Pretul in transportul rutier international
8ormarea preturilor
- formarea preturilor nu este reglementata de con$entiile pri$ind
traficul rutier international, ele se stabilesc direct intre
e%portator si caraus
1retul transportului are la ba!a elementele de cost : costul
lubrifiantilor@ costurile de intretinere a auto$e8iculului@ costul
an$elopelor@ costul amorti!3rii@ salariul conduc3torului auto Di
c8eltuielile de deplasare ale acestuia@ cota-parte a c8eltuielilor
generale ale Cntreprinderii@ alte c8eltuieli"
'a si in tr aerian, in stabilirea pretului se are in $edere Di
taxarea olumetrica: atunci cand marfa depaseste un anumit
$olum, carausul calculea!a greutatea teoretica 6olumetrica),

- 2;)curs & -
prin impartirea greutatii reale, in tone, la cifra # fata de
cifra G, in transporturile aeriene)" Atata timp cat marfa nu are
un $olum mai mare decat de & ori greutatea sa, se aplica tarifulK
dincolo de acest ni$el, se aplica tariful $olumetric: astfel, de
e%emplu, o inc3rcatura de # ton3 si : m"c" $a fi platita ca 2 tone"
+xemplu
Treutatea neta a marfii este de #<=> .g
Treutatea ambala/ului: #9 .g fiecare colet
Nr total de colete: 29 la!i cu bunuri
2imensiunea unei la!i: >,< % >,< % >,< cm
Aflati costul total al transportului rutier al acestor colete"
Se stie ca in transportul rutier 1 tona 5 # mc
Se stie ca m Z === .g == E)#>> .g
# t Z 2,== t => E)#>> .g
& t Z &,== t :7 E)#>> .g
7 t Z 7,== t 9<,2 E)#>> .g
ll) calculam $olumul >,< % >,< % >,< cm - #2,< mc
mm) aflam greutatea bruta a marfii
nn) TJ - #<=> S 29 la!i % #9 .g)lada) - 22:9 .g
#2,< m
&

m
t
- ------------ - 7,2:; t - 72:; .g
&
72:; .g
transport rutier - ------------- % 9<,2 E - 27<&,&=
#>> .g
- 2<)curs & -
#"%"%" Transportul feroiar international
A$anta/e :
- securitate mai mare, durata redusa de tr, bine adaptat
pt tr pe distante lungi, circula cu regularitate, este optim pt mf
grele
2e!a$anta/e :
- tin de limitele infrastructurii retelei fero$iare, acolo unde ele
nu sunt nu se poate folosi acest tip de transport

)./I+CT -+ +0AM+* CA-,.L L+(AL & C'*7+*TIIL+
I) Cadrul legal al transportului feroiar
+ransporturile fero$iare internaBionale sunt reglementate
de urmatoarele con$entii:
1) Conentia de la /erna, din 1L=M, re$i!uita
periodic@ ea se mai numeDte Conentia CIM 'on$ention
internationaledes marc8andises)"
2) Ea a fost inlocuita cu Conentia C'TI8 'on$ention
relati$e au% transports internationau% fero$iaires) re!ultata in
urma ultimei re$i!uirii 'IM din #=<> si intrata in $igoare in #=<9
care include, de atunci, CIM)"
*oul C'TI8 a intrat in igoare in iulie %MMG in urma
1rotocolului inc8eiat la (ilnius in #===)
&) *a acestea trebuie adaugata Conen@ia )M() ,
folosita in trecut intre tarile din Klag3rul socialistI"asta!i ea se
foloseste in tarile fostei Fniuni So$ietice, inclusi$ in 0ep Moldo$a"
- 2=)curs & -
C'TI8 )I )M() contin reglementari cu priire la!
obligatia cailor ferate de a transporta
contractul de transport fero$iar
tr in $ag complete, coletarie in regim de mare si mica $ite!a
probleme pri$ind ambalarea si marcarea marfii
cuprinde mai ales, termene de e%ecutare a contractului de tr
raspunderi
reclamatii
)./I+CT -+ +0AM+*& C'*T,ACT.L -+ T,A*)P',T
8+,'7IA,
II) C'*T,ACT.L -+ T,A*)P',T in traficul feroiar
+ransportul mf in trafic fero$iar se efectuea!a pe ba!a unui
contract numit Iscrisoarea de trasura internationala tip
CIM D sau )M()
+otusi, lipsa ei ca document, ine%actitatea si pierderea
scrisorii de trasura nu afectea!a e%istenta si nici $alabilitatea
contractului de tr care ramane supus 0egulilor uniforme"
se inc8eie intre predator si statia de predare a '4 din tara de
e%peditie, care actionea!a ca repre!entant unic a tuturor
cailor ferate participante la tr in cau!a"
contractul se considera inc8eiat in momentul in care '4 a
preluat mf la tr, si a aplicat stampilei pe scrisoarea de trasura
internationala tip 'IM"
Scrisoarea de trasura se intocmeDte pe fiecare $agon in parte
sau pe fiecare e%peditie de coletarie ma% 9>>>.g $olum mai
mic decat al unui $ag) in situaBia Cn care este $orba de o
marfa omogena Di de un singur predator Fi un singur
destinatar se poate elibera o singur3 scrisoare de trasura"
- &>)curs & -
Se tipareste in doua sau trei limbi una trebuie s3 fie aleasa
din limbile de lucru ale organi!aBiei"
Caracteristicile scrisorii de trasura interna@ionala CIM sunt!
constituie o do$ada a contractului de tr si a instructiunilor
date carausului@
e%peditorul este responsabil de menBiunile pe care le face
pe fra8t"
nu este negociabila@
)./I+CT -+ +0AM+* C'*TI*.T.L )C,I)',II -+
T,A).,A CIM
III) ' scrisoare de trasura tip CIM trebuie sa contina!
#" numele si adresa predatorului@
2" denumirea statiei de predare@
&" denumirea marfii@
7" numele si adresa destinatarului@
9" greutatea marfii@
:" nr coletelor,descrierea ambala/ului pt e%pediBiile de
coletarie@
;" nr $agonului, tara de inmatriculare pentru cele particulare@
<" enumerarea documentelor cerute de organele $amale si de
alte autoritati ane%ate sau tinute la dispo!itia '4
)etul A)crisoarii de trasuraD C'TI8;CIM cuprinde!
#" originalul care insoteste tr pe tot parcursul si se eliberea!a
destinatarului odata cu marfa"
2" foaia de expeditie este oprita in statia de destinatie si
este folosita la decontarea c8eltuielilor de tr intre caile
ferate participante este eliberata intr-un nr egal cu nr '4
participante la transport"
- &#)curs & -
&" aizul si adeerin@a de primire care insotesc mf pan3 la
destinatar pentru confirmarea primirii marfii"
7" duplicatul ramane la predator face do$ada e%pedierii mf
ser$este la incasarea c)$ mf"
9" matca scrisorii de trasura ramane in statia de frontiera"
:" certificatul scrisorii de trasura insoteste tr pana la
frontiera"
;" copia scrisorii de trasura care ramane la statia de
e%pediere"
)./I+CT -+ +0AM+* C.M )+ -+T+,MI*A P,+T.L I*
T,A*)P',T.L 8+,'7IA,
I7) Costul pretul transportului feroiar
'f 'on$entiei 'IM, ta%ele de transport pe calea ferata cat si
ta%ele accesorii adica mane$re in statii, manipulari,ta%e
stationare $ag pline cu mf, etc) se calculea!a cf tarifelor in
$igoare, publicate in fiecare stat, $alabile in momentul
inc8eierii contractului de tr" 1rin insumarea fiecarui tarif, de
pe teritoriul pe unde trece tr se obtine costul total al tr ,
adica un tarif international, de la statia de predare la cea de
destinatie
Principiile constructiei tarifare in transporturile feroiare:
1retul de transport creste in functie de distanta" pretul
creste cu cat distanta este mai mare)
1retul de transport scade cu cat se incarca mai multa marfa
in $agon" pretul $aria!a in functie de incarc3tura $ag)
1retul de transport difera in functie de $aloarea marfii
transportate : pretul de tr $a fi cu atat mai mare, cu cat
$aloarea m3rfii transportate este mai mare"

- &2)curs & -
+ariful $aria!a in functie de tipul de $agon folosit, atat
d"p"d"$" nr de osii 2 sau 7 osii) si al dotarilor te8nice, cat Di al
proprietarului acestuia"
+ariful $aria!a in functie de modul si felul e%peditiei"
Plata taxelor de transport
? 'IM stabileste ca ta%ele de tr si cele accesorii se platesc fie
de E, fie de I,, cf mentiunilor inscrise in scrisoarea de trasura"
In ca!ul in care E plateste ta%ele el $a face in scrisoarea de
trasura, una din urmatoarele mentiuni!
#" A8ranco taxe de transportD dac3 ia in sarcina sa numai
ta%ele de transport"
2" A8ranco taxe de transport, inclusi"""D dac3 ia in sarcina
sa Di alte ta%eta%ele $amale)"
&" A8ranco taxe de transport pana la 0D" A8ranco taxe de
transport, inclusi"""" pNnB la 0D"
7" A8ranco orice taxaD ta%e de transport, ta%e accesorii,
ta%e $amale"
9" A8ranco pentru""""D ia Cn sarcina sa o sum3 determinat3
e%primat3 Cn moneda B3rii de predare, dac3 dispo!iBiile
tarifare nu pre$3d altfel"
decontarea cu predatorul se face in cel mult #M de zile
de la expirarea termenului de executare al contractului"
8f important :
in tr fero$iare, caile ferate implicate intr-un anumit tr raspund
in mod colecti$ pt totalitatea parcursului"
In principiu, calea ferata este propriul ei asigurator
'on$entia pre$ede o indemni!atie, pt pierderea totala sau
partiala, limitata la #; 2S+ pe .ilogram de masa bruta de
marfa lipsa"
- &&)curs & -
#"%"#" Transportul aerian
Aanta$e
#) rapiditatea! orice destinatie este accesibila Cntr-un
inter$al de timp care poate fi de ordinul orelor, dar nu dep3DeDte
#-2 !ile@ ca atare, pentru unele m3rfuri , cum sunt produsele
perisabile, este calea prioritar3 sau unic3
2) securitate , atLt prin faptul c3 durata mai redus3 a
tr limitea!3 riscurile furt, a$arii) , cLt Di prin m3surile de
siguranB3 Di control specifice Cmbarc3rii pe na$a aerian3
&) este neoie de mai putine c1eltuieli cu ambala$ul,
iar costurile cu asigurarea sunt mai reduse
7) transportul aerian este regulat Fi fiabil, iar !onele
geografice deser$ite sunt foarte numeroase"
-ezaanta$e
nielul ridicat al costului de tr, care trebuie s3 se refere
nu numai la tariful afiDat , ci Di la costul combustibilului , primele
de securitate, costul manipul3rii si depo!it3rii, ta%ele de aeroport
"
capacitatea de transport mai limitatB
faptul c3 anumite produse nu pot fi transportate "
'ostul ridicat face acest mod de transport adec$at pentru
li$r3rile urgente sau pentru m3rfurile de $aloare ridicat3"
)./I+CT -+ +0AM+* C'*7+*TIIL+ C+ ,+(L+M+*T+A3A
T,A*)P',T.L A+,IA*
I) Cadrul legal al transportului auto sau cadrul $uridic
0eglementarea transportului aerian este reali!at3 prin:
Conentia de la 7arsoia din 1=%= Di Protocolul de la 2aga,
din 1=<<K acestea stabilesc conditiile de e%ploatare a
companiilor aeriene si definesc responsabilitatile carausului
- &7)curs & -
aerian pentru cau!ele suferite de calatori, baga/e si marfuri in
timpul transportului"
Conentia de la 7arsoia a pus ba!ele contractului de
transport aerian, materiali!at prin scrisoarea de trasura
aeriana"
Acordurile IATA International Air +ransport Association),
semnate de ma/oritatea marilor companii de tr, au ca menire -
la fel ca Cn ca!ul conferinBelor maritime - asigurarea
respect3rii normelor de operare a na$elor aeriene Di adaptarea
acestor norme Cn funcBie de e$oluBia condiBiilor de operare"
- 'irca <>-=>A din tr aeriene sunt efectuate de membri
IA+A" E%ist3, totodat3, companii independente outsiders)
care, acBionea!3 Cn !one neacoperite de marile companii Di
uneori ofer3 facilit3Bi clienBilor lor"
)./I+CT -+ +0AM+*& C'*T,ACT.L -+ T,A*)P',T
A+,IA*
II) Contractul de transport aerian
+ransportul mf in trafic aerian se efectuea!a pe ba!a unui
contract numit Iscrisoarea de transport aerianD 6AirOa> /ill
AP/) sau Afra1tul aerianD 6 Lufftfrac1t)
Scrisoarea de transport AGJ repre!inta 2,(A2A:
a) Inc8eierii contractului de transport,
b) a primirii mf la tr de catre compania de tr
aerian pt a fi transportata
c) acceptarii conditiilor transportatorului de catre
partile contractante
d) este un titlu care da dreptul detinatorului ei de
a dispune de mf art" #2 din 'on$entia de la
(arso$ia)@ dar AGJ-ul , spre deosebire de J)*-ul
maritim, nu se negocia!a" 'a atare, mf nu poate fi
- &9)curs & -
ridicata decat de destinatarul al carui nume este
inscris pe AGJ"
e) o factura cuprin!and pretul tr, precum Di
costurile suplimentare cone%e Di accesorii)@
'ontractul de transport aerian se inc8eie intre incarcator si
caraus" 'ompania aeriana preia mf de la un anumit punct
geografic cu obligatia de a o pune la dispo!itie in alt loc"
)./I+CT -+ +0AM+* C'*TI*.T.L -'C.M+*T.L.I -+
T,A*)P',T A+,IA* AP/ &rubricile AP/
In AP7 trebuie sa se mentione!e unele date , din care in
mod obligatoriu,
a) punctul de plecare si punctul de destinatie@
b) mentiunea ca tr este supus pre$ederilor 'on$entiei de la
(arso$ia
c) greutatea, $olumul, nr,dimensiunea coletelor@ felul
ambala/ului@ marca/ul@ starea mf predata la transport@
d) numele si adresa destinatarului si daca este ca!ul numele si
adresa agentului destinatarului care $a prelua marfa pe
aeroportul de destinatie@
e) numele Di adresa e%peditonarului@
f) mentiuni in legatura cu modul de plat3 al ta%elor de
transport si a ta%elor accesorii@
g) documentele ane%ate la scrisoarea de transport aerian
necesare indeplinirii formalit3Bilor $amale, fiscale,
fitosanitare sau de alta natura@
Setul scrisoarii de transport aerian AGJ), se intocmeDte,
de catre predator)e%portator, in # exemplare originale si mai
multe copii"
- &:)curs & -
AGJ-ul se remite companiei de transport aerian odata cu
mf@
primul e%emplar original poarta mentiunea CPentru
transportatorI for issuing carrier) si este semnat de e%peditor
si ramane la transportator@
al doilea e%emplar original poart3 menBiunea CPentru destinatarI
for consignee) este semnat de e%peditionar si de transportator ,
insoteste mf pana la destinatie si se preda destinatarului"
al treilea e%emplar poarta mentiunea CPentru exportatorI for
s8ipper) este semnat de transportator dup3 ce acesta a primit
marfa si ramane la e%portator)incarcator pentru a fi negociat"
)./I+CT -+ +0AM+* C.M )+ -+T+,MI*A P,+T.L I*
T,A*)P',T.L A+,IA*
III) Pretul in transportul aerian international
+arifele care se aplica transporturilor aeriene, nu se stabilesc,
in general, in mod liber, ci ele sunt tarife generale, fi%e, fiind
stabilite de K 'onferintele de +raficI ale IA+A, publicate,
e%primate deobicei in moneda locala, Ele definesc un preB pe
.ilogram indiferent de natura m3rfii, pentru o relaBie
geografic3 dat3" Se stabileDte un tarif minimal pentru
e%pediBiile mici"
*a transportul marfurilor in trafic aerian, nielul tarifului
aerian se calculeaza in functie de mai multe criterii si
anume:
1) in functie de greutatea efectia 6bruta) a mf sau
ec1ialentul in unitati de olum 6greutatea teoretica),
respecti$ cea mai mare cifra din cele dou3 marimi"
+ariful este cotat pe .ilogram greutate bruta sau
ec8i$alent $olum)
2) in functie de distanta si relatiile de transport
- &;)curs & -
Marimea fra8tului ) pretului se determin3 in functie de
doua elemente:
1) numarul de :ilograme taxabile, care depinde de
raportul greutate)$olum regula de ec8i$alenta:
# tona- : metri cubi)@
%) caracterul degresi al tarifului"
#) 1t a se afla nr de .g ta%abile se determina .nitatea de
marfa de plata F"1) care este cifra cea mai mare dintre
greutatea teoretica a marfii si greutatea reala tarif Hin
a$anta/ul a$ionuluiI)"
Treutatea teoretica a marfii este cea care re!ulta din
impartirea $olumului marfii la cifra :"
2e e%emplu,
Treutatea bruta, reala, a marfii este de 22> .g, $olumul fiind de
doi metri cubi
(reutatea teoretica in tone se afla prin raportul dintre
$ o l u m u l marfii , in mc , si cifra : la transportul rutier era
cifra &) , adica
2 mc
Tr teoretica in tone) - ---------- - >,&& tone
:
Treutatea reala in tone) - 22> .g @ #>>> .g - >,22 tone
Se compara greutatea teoretica adica >,&& t cu greutatea reala
adica >,22 t , si se retine ptr ta%are greutatea cea mai mare, deci
la noi greutatea teoretica
- &<)curs & -
A+EN+IE[[
- Marfurile cu $olum mare dar greutate mica $or fi ta%ate tinand
cont de greutatea teoretica raportul dintre $olum si cifra :)
- Marfurile cu greutate mare si $olum redus $or fi ta%ate in
functie de greutatea reala
2) caracterul degresi al tarifului"
1e de alta parte, la stabilirea tarifului companiile aeriene aplica
regula Kplata pentruI, care inseamna calculul tarifului pe ba!a
masei minime din transa imediat superioara, la pretul pe
.ilogram corespun!3tor" Aceasta duce la plata unei greutati
superioare celei reale, dar la un tarif mai redus" 1ractic,
calculul frac8tului se face pe ba!a ni$elului de tarif imediat
superior pretului pe .ilogram corespun!ator, daca acest pret
este in a$anta/ul incarcatorului"
2e e%emplu
Treutate in .g pret in euro pe .g
1ana la 9>.g <>
9> #>> .g :9
#>> 2>> .g 9>
2>> 9>> .g 7>
peste 9>> .g 29
1retul transp aerian ptr greutatea ta%abila retinuta este de
&&>.g >,&& to, cea mai mare) se calculea!a deci astfel
&&>.g % 7> eur).g - #&"2>> euro
0egula K plata ptI arata ca pretul transportului pleaca deci de la
tariful din transa superioara de greutate si deci $om a$ea
9>> .g % 29 - #2"9>> euro" 'f principiului Ka$anta/ul
incarcatoruluiI se $a alege suma cea mai mica deci #2"9>> euro
care repre!inta tariful ptr transportul aero al marfii noastre"
- &=)curs & -
I7) ,eclamatiile in transportul aerian
- ele nu se fac mai tar!iu de ; !ile pentru baga/e si #7 !ile pentru
marfa
7) Participantii la operatiunea de transport aero sunt!
- exportatorul s8ipper)
- expeditionarul international freig8t for5arder)-au
rolul de a organi!a transporturile aeriene
- carausul;transportatorul carrier) adica compania
aeriana, nu-si asuma decat transportul
- companiile de 1andling - se ocupa de manipularea si
depo!itarea marfurilor in !onele aeroportuare, putand
oferi si ser$icii legate de securitatea incarcaturii"
- companiile integratorii sunt firmele care se ocupa
de infrastructura
- destinatarul
Afretarea sau na$losirea - adic3 Cnc8irierea de spaBiu pe na$a
aerian3 se practic3 pentru destinaBii care sunt mai puBin
acoperite de transportul aerian de linie" \n ba!a contractului de
afretare , compania aerian3 se anga/ea!3 s3 pun3 la dispo!iBia
unui terB , integral sau parBial, spaBiul de transport de marf3 al
na$ei, pentru una sau mai multe destinaBii, contra pl3Bii unui
preB con$enit" +erBul co-contractant poate fi o persoan3 fi!ic3
sau /uridic3, un client, un agent de grupa/ sau c8iar o alt3
companie aerian3"
CAP 9" 7AM.I,+A MA,8.,IL',
Marfa care face obiectul contractelor de $an!are
internationala si care in consecinta tran!itea!a mai multe teritorii
$amale este supusa operatiunii de $amuire"
.n teritoriu amal repre!inta o arie geografica in care este
$alabila aceiasi politica $amala ta%e $amale, bariere comerciale,
tarifare si netarifare)"
In operatiunea de $amuire, marfa primeste un statut amal
care se refera la originea marfii, aloarea in ama si incadrarea
in tariful amal"
1e aceasta ba!a se reali!ea!a procedura amala care
cuprinde formalitatile necesare $amuirii marfurilor:
pregatirea marfii pt lirare pre!entarea mf la
ser$iciul $amal competent, pt ca marfa sa fie
supusa $erificarii)
stabilirea regimului amal al marfii in ba!a caruia
se stabilesc ta%ele ce urmea!a a fi platite si
controalele ce $or fi efctuate)
intocmirea unui declaratii detaliate a marfii
efectuarea controlului, daca e ca!ul si plata
efecti$a a ta%elor
in asa fel incat marfa sa fie declarata libera de $ama"

I) ,+(IM.L 7AMAL
Indica!
%%) -aca 6 si in ce conditii) marfa a fi supusa controlului
amal@
%%) -aca si unde or fi platite taxele amale
- 2)curs 7 -
+I1F0I*E 2E 0ETIM (AMA* sunt doua tipuri de regim $amal
1) ,egimurile amale comune sau definitie
- se aplica in mod automat, ca regula in operatiunea de $amuire,
si pri$esc toate marfurile de import si e%port
#"# 0egimul $amal la e%port
#"2" 0egimul $amal la import
%) ,egimurile amale suspensie sau temporare
- se acorda numai la solicitarea e%presa, in scris, din partea
titularului operatiunii comerciale" pt o perioada determinata de
timp , si care au ca doua a$anta/e principale:
un prim a$anta/ este de ordin financiar constant in
e%onerarea de la plata ta%elor $amale atata timp
cat marfurile se afla in tran!it"
Alt a$aanta/ este de ordin economic si comercial
prin numeroasele $ariante ale regimurilor
suspensi$e care permit firmei o adaptare in timp
real la constrangerile ce apar la ni$elul productiei,
logisticii , comerciali!arii"
In lit de specialitate regimurile suspensi$e se clasifica in doua
mari categorii:
2"# 0egimurile $amale de tran!it ce permit transportul
marfurilor fara transbordari, fara $amuirea acestora la
frontiera) ele cuprin!and:
a) regimul de tran!it comunitar cu trei $ariante
intern, e%tern, simplificat)
b) regimul de tran!it comun
c) regimul de tran!it international rutier +I0)
- &)curs 7 -
2"2" 0egimurile economice- sau de admitere temporara ele sunt
insotite de o serie de conditii, marfurile nu se dau in consum
pe teritoriul tarii importatoare"), permit $alorificarea unor
oportunitati de afaceri si cuprind:
a) regimurile $amale economice legate de
stocarea temporara a marfurilor
b) regimul de depo!it la import
c) regimul de depo!it la e%port
d) regimurile $amale economice legate de
utili!area temporara a marfurilor: regimul de
admitere temporara, regimul de e%port
temporar, regimul A+A
e) regimurile economice de transformare sub
control $amal
1) ,egimurile amale comune sau definitie
1"1" ,egimul amal de export
0egimul $amal de e%port este cel mai simplu regim $amal
solicitat de c3tre o firm3 e%portatoare Cn momentul Cn care
aceast3 e%port3 definiti$ m3rfuri Cn afara teritoriului $amal"
2eclaraBia $amal3 la e%port, completat3 de c3tre declarantul
$amal e%portatorul sau un comisionar $amal presupune
stabilirea de c3tre acesta a $alorii Cn $am3 la e%port" *a e%port,
$aloarea Cn $am3 are de obicei importanB3 statistic3"
(aloarea in $ama la e%port
1retul facturat importatorului ser$eDte ca ba!3 pentru
determinarea $alorii in $ama@ reducerile acordate importatorului
nu sunt incluse Cn calculul $alorii Cn $am3 la e%port"
\n funcBie de condiBia de li$rare Incoterms 2>>>), c8eltuielile
de transport trebuie ad3ugate sau deduse pentru a a$ea o
$aloare franco frontiera B3rii firmei e%portatore@
- 7)curs 7 -

,norariile si comisioanele platite agentilor, comisionarilor $amali

si e%peditorilor sunt luate in calculul $alorii declarate daca
acestea sunt incluse in pretul facturat al bunurilor e%portate "
1"%" ,egimul amal la import
In ca!ul importurilor, regimul $amal la import,urmareste
prote/area pietei interne din punct de $edere ec spri/inirea
producatorilor nationali in competitia cu concurentii e%terni) si
socio-cultural prote/area sanatatii publice, a normelor culturale
si morale din societatea respecti$a)"
In acest sens, se utili!ea!a o gama di$ersificata de instrumente
de politica comerciala, care pot fi grupate in dou3 categorii:
tarifare adica ba!ate pe tariful $amal) Di netarifare
interdictii de import, licente, contingente)""
Marfurile de import parcurg mai multe etape inainte de
a fi declarateI libere de $amaI si anume:
incadrarea in contingente de import pt tara
e%portatore si pre!entarea in acest sens a licentei
de import si a documentului de origine a marfii
declararea $alorii $amale, incadrarea tarifara,
calculul ta%elor $amale si plata acestora
plata altor ta%e la care sunt supuse marfurile care
intra in circuitul comercial e% +(A-ul)
controlul $amal, efecti$, al marfii de catre
autoritatile $amale
Mf care cad sub incidenta regimului $amal definiti$ $or fi
supuse procedurii $amale, urmand sa primeasc3 H liber de $ama I
si sa fie trecute in regimul de mf aflate in circuitul comercial
intern din tara importatoare"
- 9)curs 7 -
.+
\n ca!ul sistemului $amal din Fniunea European3 se CntLlnesc
dou3 situaBii Cn ceea ce pri$eDte regimul $amal la importul de
m3rfuri: punerea mBrfurilor Qn liberB practicB Di punerea Qn
consum
a) Punerea marfurilor in libera practica
se reali!ea!3 ca urmare a pl3Bii ta%elor $amale, conform
tarifului $amal comun +2' +arfi 2ouanier 'ommun)" Acest
regim $amal permite libera circulaBie a m3rfurilor Cn interiorul
Fniunii Europene, dar nu permite libera dispo!iBie pe teritoriul
naBional al unei B3ri membre" "
0egimul $amal de punere Cn liber3 practic3 presupune aplicarea
m3surilor tarifare comunitare perceperea ta%elor $amale) Di a
celor de politic3 comercial3 de e%emplu, contingente, acorduri
de autolimitare)"
b) Punerea marfurilor in consum
Cnseamn3 c3 marfa importat3 nu poate fi oferit3 spre consum
sau comerciali!at3 decLt dup3 plata di$erselor ta%e interne
caracteristice fiec3rui stat membru, ta%e indirecte Di ta%e
parafiscale"
+a%ele interne Di ta%ele indirecte sunt percepute de c3tre
autoritatea $amal3 de e%emplu, Cn ca!ul produselor petroliere
Di a b3uturilor alcoolice sau de c3tre alte administraBii ta%e
aplicate producerii Di consumului de b3uturi alcoolice
contribuBii indirecte) @ ta%e de garanBie Cn ca!ul metalelor
preBioase"
+a%ele parafiscale au un ni$el relati$ sc3!ut, fiind, Cn
general, ta%e ad $alorem percepute Cn beneficiul unor organisme
profesionale"
- :)curs 7 -
%) ,egimurile amale suspensie sau temporare
%"1" ,egimul de tranzit
const3 Cn tr mf str3ine ne$3muite de la un birou $amal la altul,
f3r3 ca acestea, in acest timp, s3 fie supuse pl3Bii ta%elor
$amale Di a m3surilor de politic3 comercial3, cu obligati$itatea
ca astfel de transporturi s3 se efectue!e sub supra$eg8ere
$amal3"
,peraBiunea de tran!it implica depunerea unei declaraBii sumare
implic3 Di constituirea unei garanBii financiare cauBiune)@
autorit3Bile $amale pot e%ercita, totodat3, controale materiale
sigilarea mi/loacelor de transport, controlul m3rfurilor )"
0egimul $amal de tran!it se considera inc8eiat
atunci cand marfurile si documentele insotitoare
sunt depuse la biroul $amal de destinatie cu
obligatia ca sa pre!inte, in termenul de timp
acordat, marfurile in stare intacta, marcate si cu
sigiliu intact"
? Aceste regimuri $amale de tran!it se /ustifica in ca!ul in care
dorim accelerarea tran!itului international
2"1"1 Tranzitul comunitar
+ran!itul comunitar se refer3 la circulaBia mf Cntre dou3 B3ri
membre ale FE@ e%ist3 dou3 situaBii diferite, dup3 cum e $orba
de mf a$Lnd originea e%tracomunitar3 Di care se afl3 Cn tran!it
Cntre dou3 B3ri FE trafic comunitar e%tern), sau de mf
comunitare care circul3 Cntre dou3 B3ri FE trafic comunitar
intern)"

- ;)curs 7 -

%"1"%" ,egimul TI, 6 Transit International par ,oute )
0egimul +I0 permite circulaBia m3rfurilor de origine comunitar3
sau non-comunitar3 pe teritoriul B3rilor semnatare ale
'on$enBiei de la Tene$a 'on$enBia +I0), cu condiBia ca
transportul s3 se fac3 f3r3 transbord3ri, iar cel puBin o parte a
itinerarului s3 se reali!e!e pe cale rutier3"
+I0 Jeneficii strategice
-urate si costuri reduse pentru tran!itul international al
marfurilor transportate integral sau partial pe cale rutiera, se
elimina timpul de asteptare la frontiere
Incura$area comertului regional si international
/eneficii economice pentru tarile implicate
Multilateral 5 tara semnatara a 'o$entiei +I0 -] acces in 9:
de tari membre +I0
Marfurile se deplasea!a peste frontierele internationale cu un
minim de interferenta, insotite de canete +I0 " In 0omania un
carnet +I0 - << euro cu 7 $oleti, == euro ptr : $oleti si #>>
euro pt #7 $oleti"
In FE pt orice operatiune +I0 suma garantata a drepturilor de
import este de :>">>> euro)carnet +I0"
2aca marfurile circula in FE dar pe cale fero$iara con$entia se
numeste ',+I4"
%"%) ,egimurile economice
0egimul de depo!it $amal
0egimul de admitere temporar3
0egimurile de prelucrare Cn lo8n)
0egimul $amal de transformarea sub control $amal
- <)curs 7 -
%"%"1) ,egimul de depozit amal
2epo!itul $amal se poate utili!a atunci cLnd e%ist3 un decala/ Cn
timp Cntre circulaBia m3rfurilor Di comerciali!area acestora@
acest regim se aplic3 atLt la import, cLt Di la e%port"
" Antrepo!itul $amal este un spatiu special amena/at, agreat de
autoritatea $amal3, aflat sub controlul acesteia, Cn care
m3rfurile pot fi depo!itate Cn anumite condiBii" \n antrepo!itul
$amal, se pot depo!ita m3rfurile Cnainte ca ele s3 fie supuse
obligaBiei de plat3 a datoriei $amale sau a unor m3suri de
politic3 comercial3 la import sau pLn3 la ree%pedierea lor Cn
str3in3tate la e%port"
*a e%port, marfa aflat3 Cn depo!it $amal este considerat3 din
punct de $edere /uridic ca fiind Cn afara teritoriului $amal
adic3 e%portat3), c8iar dac3, din punct de $edere fi!ic, aceasta
n-a p3r3sit Bara de e%port"
A$anta/ul acestei formule este faptul c3 marfa beneficia!3 de
toate efectele fiscale ale regimului de e%port de e%emplu,
recuperarea +(A)"
2epo!itul $amal la e%port est utili!at, de regul3, de c3tre
e%portatorii care practic3 distribuBia direct3, cei care
constituie stocuri pentru $Ln!area Cn str3in3tate, pentru
li$r3rile eDalonate la e%port etc"
*a import, depo!itul $amal este un regim suspensi$: $ama
suspend3 aplicarea formalit3Bilor de $3muire pentru o perioad3
determinat3, la terminarea c3reia marfa, ieDind din depo!it, $a
primi un alt statut"
3one libere - arii geografice e%onerate de la piata
ta%ei $amale@ ele se utili!ea!a pt de!$oltarea
economica a anumitor areale considerate deficitare
- =)curs 7 -
%"%"%) ,egimul de admitere temporara
Admiterea temporar3 este un regim suspensi$, care se aplic3
m3rfurilor importate admitere temporar3 propriu-!is3), celor
de e%port regimul de retur), precum Di celor aflate Cn circuit
internaBional regimul A+A)" \n plus, e%ist3 dou3 ca!uri speciale
de admitere temporar3 la import: mostrele Di ambala/ele"
a) Admiterea temporara la import se aplic3 m3rfurilor
importate pentru o durat3 limitat3 Cn $ederea utili!3rii pentru
acti$it3Bi comerciale determinate participare la tLrguri Di
e%po!iBii, Cncerc3ri, demonstraBii etc"), apoi a$Lnd loc un
ree%port" Ele beneficia!3 de suspendarea total3 sau parBial3 a
ta%elor care ar fi impuse Cn cadrul unui regim definiti$"
'ondiBia de ba!3 pentru utili!area acestui regim este ca
m3rfurile s3 nu sufere nici un fel de prelucrare sau
transformare Di s3 fie ree%portate Cn aceeaDi stare , Cn cadrul
unui anumit termen de e%emplu, ma%imum doi ani, Cn FE)"
b) ,egimul de retur se aplic3 m3rfurilor care au fost
e%portate temporar Di sunt reimportate@ la import acestea sunt
scutite de ta%ele $amale Di celelalte ta%e specifice regimului
comun" 1rocedura este mai simpl3 Cn acest ca!, $ama trebuind
totuDi s3 $erifice dac3 m3rfurile reimportate n-au f3cut
obiectul unei prelucr3ri Cn str3in3tate"
\n FE regimul de retur se aplic3 m3rfurilor care au fost
e%portate temporar Di sunt reimportate, fiind reintroduse Cn
spaBiul comunitar Cntr-un anumit termen, f3r3 a suferi $reo
modificare, cu e%cepBia u!urii lor normale" E%pprtul temporar se
refera la produsele trimise la e%po!itiile si targurile
internationale sau trimise in afara FE pt di$erse probe si
incercari" *a import , ele sunt scutite de plata ta%elor $amale si
a altor ta%e $amale fiscale" *a intoarcerea marfurilor,
- #>)curs 7 -

autoritatea $amala a FE, $erifica daca aceasta nu au facut

obiectul unei prelucrari in strainatate"
c) ,egimul ATA - admission temporaire fr") @ temporarO
admission engl") este re!ultatul con$enBiei $amale din :
decembrie #=:#- la care au aderat si tarile FE" El presupune
acceptarea importurile temporare, cu scutire de ta%e, precum Di
e%porturile temporare, libere de ta%e la reimport"
Acest regim $amal permite m3rfurilor utili!ate temporar Cn
str3in3tate, cu oca!ia tLrgurilor Di a e%po!iBiilor, a misiunilor de
prospectare, s3 fie reimportate f3r3 plata ta%elor $amale
1rodusele la care se aplic3 acest regim $amal sunt mostrele,
materialele pentru demonstraBii materialele profesionale sau
cu caracter DtiinBific, filmele artistice pentru pre!entare la
festi$aluri etc)"
? Carnetul ATA este un document $amal international ce permite
e%portul temporar de marfuri dintr-o tara aderenta la 'on$entia
de la Jru%elles din #=:# si folosirea acestor marfuri intr-o alta
tara aderenta, fara plata ta%elor $amale, ele fiind utili!ate in
operatiunile de prospectare"
d) Ambala$ele urmea!3, Cn principiu, regimul m3rfii
conBinute Di sunt impuse cu aceeaDi ta%3"
1entru ambala/ele destinate unor utili!3ri repetate, care
circul3 Cn mod regulat Cn trafic internaBional, se practic3 Cns3,
conform unei con$enBii $amale din #=:>, admiterea temporar3"
Acest regim se aplic3 ambala/elor importate cu marfa Di
care urmea!3 s3 fie ree%portate , precum Di acelora importate
f3r3 marf3, dar destinate unui ree%port" 0ee%portul trebuie s3
aib3 loc Cntr-o perioad3 determinat3 Cn FE, Dase luni pentru
ambala/ele HplineI Di trei luni pentru ambala/ele HgoaleI)"
- ##)curs 7 -
%"%"#") ,egimurile de prelucrare 6in lo1n)
0egimurile de prelucrare r3spund unei necesit3Bi economice:
facilitarea operaBiunilor de prelucrare pe teritoriul naBional a
unor produse pro$enind din import aDa-numita HperfecBionare
acti$3I sau lo8n-ul acti$) sau, simetric, delocali!area Cn
str3in3tate, prin subcontractare, a prelucr3rii unor produse
naBionale HperfecBionarea pasi$3I sau lo8n-ul pasi$I)"
4f important
In ca!ul operatiunilor de prelucrare in lo8n, comerciali!area
produselor finite pe piata e%terna este reali!ata de catre
ordonator cel care da comanda) sub marca sa"
In ceea ce prieste lo1n&ul acti , importatorul prelucreaza
materialele puse la dispozitie de catre exportator"
In productia de lo8n, e%ecutantul)exportatorul exporta
manopera, inde manopera"
Iin FE, se cunosc doua tipuri de regim $amal: regimul cu
suspendare si regimul de rambursare
e) ,egimul cu suspendare pleac3 de la ideea c3 materiile
prime, materialele etc" importate pentru a fi
Cncorporate Cntr-un produs finit nu fac decLt s3
tran!ite!e teritoriul naBional, nefiind eligibile pentru
aplicarea regimului $amal comun@ ele beneficia!3, Cn
consecinB3, de suspendarea pl3Bii ta%elor legate de
$3muire"
f) ,egimul de rambursare presupune faptul c3 operatorul
importator face plata ta%elor $amale conform
regimului comun, dar, dup3 prelucrare, poate solicita Di
$a primi rambursarea pl3Bii Cn proporBia pe care o au
materiile importate Cn $aloarea produsului finit
e%portat"
- #2)curs 7 -
In ceea ce prieste regimul de perfectionare pasia Lo1n&
ul pasi
pri$eate pe agentii economici care e%porta materiale si $ederea
prelucrarii lor in strain3tate, urmand sa reimporte produsul
finit" *a import, aceste produse nu sunt impuse la $aloarea lor
integrala, intrucat aceasta include si $aloarea materiilor prime
e%portate anterior, ci numai la diferenta de $aloare
corespun!3toare prelucrarii in strainatate ta%are diferentiala)"
1ractic, ta%area diferentiala consta in deducerea din ta%ele
calculate pentru produsele finite a marimii ta%elor care s-ar fi
ac8itat asupra materiilor e%portate pentru prelucrare, dac3
acestea din urm3 ar fi fost importate din tara unde se
reali!ea!3 operatiunile de prelucrare"
%"%"9) ,egimul amal de transformare sub control amal
+ransformarea sub control $amal permite prelucrarea sau
utili!area mf de origine terta pe teritoriul $amal al unui stat
fara plata ta%elor $amale de import si far3 aplicarea masurilor
de politica comerciala, pt a fi supuse unor operatiuni care le
transforma felul sau starea initial3" 1rodusele re!ultate, numite
produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu
plata ta%elor $amale de import"
- #&)curs 7 -
II) )TAT.T.L 7AMAL AL MA,8II
Statutul $amal al marfii este dat, de trei elemente:
A )(A*,A0EA IN (AMA
J) 1,^I+IA +A0I4A0A
') ,0ITINEA MA04F0I*,0
Aceste elemente formea!a si continutul decleratiei $amale,
documentul de ba!a in functie de care se reali!ea!a
formalitatile $amale"
A)7AL'A,+A I* 7AMA
In 0omania se determina prin aplicarea articolului III al TA++"
LA +0P',T
(aloarea $amala , la e%port, se determina la punctul de iesire a
marfii de pe teritoriul national, inclu!and, daca este ca!ul,
c8eltuieli de transport pana la frontiera"
((E - (I S '+
((E- $aloarea in $ama la e%port
(I - $aloarea marfurilor , la intern, care parasesc teritoriul $amal
'+ -c8eltuieli de transport pe parcurs intern"
Marimea $alorii $amale se calculea!a, in functie de modalitatea de
transport, respecti$ la frontiera unde iese din tara) astfel:
7 cale maritim3: 4,J port de e%pediBie@
7 cale aerian3: franco aeroport de plecare@
7 cale terestr3: franco frontiera B3rii e%portatoare"
LA IMP',T :
6 (aloarea in $ama se determina la locul de intrare in tara de
import" Ea are la baza pretul de import ,format din pretul
e%tern in $aluta, cf facturii e%terne
*a pretul de import de mai sus) se mai adauga:
'8eltuieli pe parcurs e%tern pentru mf importate@
- #7)curs 7 -
'8eltuieli de inc3rcare, descarcare si de manipulare
cone%e transportului m3rfurilor importate, ac8itate
pe parcurs e%tern"
'ostul asigurarii, precum si orice alte c8eltuieli pe
parcurs e%tern"
In acest fel, pretul e%tern de$ine un pret franco frontiera
romana sau 'I4)"
- in sc8imb nu fac parte din $aloarea in
- $ama c8eltuielile de transport dupa import, adica cele de pe
teritoriul $amal al tarii importatoare"
- 1t determinarea $alorii $amale sumele facturate in $aluta se
transforma in moneda nationala la cursul $alutar din !iua
respecti$a"
6 Alte metode:
(aloarea de tran!acBie a m3rfurilor identice
(aloarea de tran!acBie a m3rfurilor similare
Metoda deducti$3
(aloarea calculat3
/) P'3ITIA TA,I8A,A
6 Este locul atribuit fiec3rei m3rfii Cn tariful $amal, Cn funcBie
de caracteristicile acesteia sub forma unui nomenclator
6 aceasta po!itie condiBionea!3
m3rimea cotei de impunere $amal3procentul ta%ei
$amale,
aplicarea m3surilor de politic3 netarifar3 contingente,
licenBe etc"), a normelor, regulilor sanitare Di fito-sanitare
- e%ista #9"9>> de po!itii cuprinse in Nomenclatorul de $amuire al
produselor"
- #9)curs 7 -
C) ',I(I*+A MA,8.,IL',
- este un element important ea permitand tratarea diferentiata a
marfurilor care patrund pe teritoriul $amal al unui stat
Importanta originii marfurilor consta in:
6 2eterminarea ni$elului ta%elor $amale aplicabile la import@
6 in elaborarea statisticilor pri$ind e$oluBia comerBului
e%terior pe !one geografice@
6 aplicarea re%lement4rilor specifice 8i punerea 9n practic4 a
masurilor $e politica comerciala !preferinte -amale#
,riginea unui produs nu este altce$a decat H nationalitatea lui
economicaI"
Mentiunea pri$ind originea marfurilor trebuie sa figure!e pe orice
declaratie $amala"
Mod de determinare a tarii de origine in F"E :
#) mf obtinute integral intr-o tar3 sunt originare din acea
tara sunt produse primare, cu grad sca!ut de
prelucrare ca minerale, $egetale, animale)
2) in ca!ul produselor la reali!area carora concura
producatori din mai multe tari, se adopt3 principiul
transformarii prelucr3rii) substantiale" +ransformarea
trebuie sa se concreti!e!e intr-o sc8imbare de po!itie
tarifara" 'umulati$ sau alternati$ se poate cere ca
transformarea sa repre!inte un anumit procent din
$aloarea produsului 7>-:>A)
&) in cadrul unor acorduri ale FE cu anumite B3ri sau
grupuri de tari, se adopt3 criteriul cumulului de origine
in loc sa se ia in considerare tara unde are loc
ultima transformare substantiala, se tine seama
de transformarile reali!ate in tarile partenere
la acord, in diferite etape de fabricare"
- #:)curs 7 -
-oada originii marfurilor
Se face prin documente diferite, in functie de acordurile
comerciale inc8eiate in FE, cu di$erse tari
2ocumentele ce atesta originea marfurilor sunt:
#) 'ertificatul de origine, model A Cn cadrul sistemului
generali!at de preferinBe@
2) 'ertificatul EF0 # Cn ca!ul acordurilor comerciale
Cnc8eiate cu AE*S@
&) 'ertificatul EF0 # sau EF0 2 pentru toate regimurile
preferenBiale@
7) 'ertificatul A+0 # pentru produsele pro$enind din
+urcia
9) 2ocumentul +2* produsele de origine comunitar3
9"#) P,'C+-.,A -+ 7AM.I,+
1rocedura $amal3 repre!int3 ansamblul formalitatilor necesare
pt $amuirea mf, aceasta putandu-se face pentru e%port sau
pentru import regim $amal definiti$)"
Procedura de amuire cuprinde % etape5
Indrumarea marfurilor in $ama Di pre!entarea documentelor@
$amuirea propriu-!isa, respecti$ $erificarea )controlul si plata
ta%elor $amale"
9"#"1) Indrumarea marfurilor in ama si prezentarea
documentelor
#) *a import: la sosirea marfurilor in tara de destinatie,
transportatorul $a trebui sa remita agentului $amal o
list3 complet3 a mf, numita declaratie sumara"
- #;)curs 7 -
2) *a e%port: dupa indeplinirea formalitatilor $amale, mf
destinate e%portului trebuie imediat inc3rcate la bordul
na$ei sau aerona$ei transport maritim Di arian) sau
trebuie transportate c3tre destinaBia final3 transport
terestru)"
1re!entarea marfurilor in $ama repre!inta inregistrarea
declaratiei sumare la biroul $amal"

10,'E2F0A (AMA*A
IN+,'MI0EA 2,SA0F* 2E (AMFI0E:
10,'E2F0A (AMA*A
1e langa declaratia $amala, cel care solicita $amuirea la +0P',T
trebuie sa depuna la organele $amale si o serie de documente:
6 2ocumentele de ba!3 ane%ate la declaratia $amalacare stau
la ba!a ei si care formea!a impreuna dosarul $amal) )sunt :
6 factura comerciala, care repre!inta punctul de plecare al
calcularii $alorii in $ama a mf@
- licenta de de e%port import
6 lista de colisa/, sau pa.ing list , ser$este la controlul fi!ic al
mf de catre autoritatile $amale compararea nr de colete
declarate cu cele pre!entate in $ama)@
6 documentele de transport !J)*, AGJ, 'IM, 'M0, 'arnet
+I0) sau de tran!it, dac3 e ca!ul,
6 certificatul de origine, care ser$eDte la aplicarea, dac3 e
ca!ul, a unor tarife preferenBiale, dar Di la aplicarea unor
masuri de politica comerciala@
6 certificatele sanitare, fito-sanitare, $eterinare etc" Cn
conformitate cu natura mf si reglementarile din tara de
import"
- #<)curs 7 -
-
- o serie de documente ale agentului economic certificat de
inmatriculare, cod fiscal, etc)
- In cazul unei op de import, la 2eclaratia $amala se adauga si
2eclaratia pri$ind $aloarea in $ama"
Termenul de amuire , in principiu, mf de e%port trebuiesc
declarate imediat ce au a/uns la $ama, in timp ce la import, ele
trebuie declarate in cate$a !ile #-& !ile lucr3toare)"
.
Comisionarul in ama
- este un mandatar, speciali!at, care intocmeste declaratia $amala
si care se ocupa de acti$itatea de $amuire"
- el are rolul de a:
?? indeplini, in numele si pe contul E) I declararea in
detaliu a mf prin depunerea la autorit3Bile $amale a declaratiei
scrise pentru importul, e%portul, tran!itul, depo!itarea si alte
operatiuni de $amuire,
?? pre!entarea mf declarate la controlul $amal
?? ac8itarea la $ama a drepturilor cu$enite"
1entru a-si putea e%ercita acti$itatea, comisionarul $amal
trebuie sa obtina o autori!atie din partea autoritatii $amale
2E'*A0A+IA (AMA*A
- documentul scris, intocmit de detinatorul mf sau un
repre!entant al acestuia, prin care se pre!inta elementele
necesare $amuirii mf la E sau la I"
4uncBii prin acest document
- declarantul solicita un regim $amal pt mf pre!entata e%port,
import, ree%port etc")@
- declarantul se anga/ea!a sa-si indeplineasc3 obligatiile ce-i
re$in cft regimului $amal de e%, sa plateasc3 ta%ele $amale
aferente mf)@
- #=)curs 7 -

- furni!ea!a informatiile necesare pt stabilirea obligatiilor

fiscale, asigurarea urm3ririi curente a op de comert e%terior,
precum Di pentru scopuri statistice"
2eclaratia $amala de e%port sau de import se intocmeste pe
formulare tip si cuprinde o descriere detaliata a operatiunii ca!
- 1arteneri@ -Marfa@ - (aloare factura@ -'onditia de li$rare@
- +ermenul de li$rare@ - 'onditii de plata etc"
Intocmirea Di depunerea ei se poate face de catre agentul
economic E sau I) sau de o persoan3 /uridic speciali!ata -
comisionarul in ama comisionarul in ama"
In tarile FE, incepand de la # ianuarie #=<<, s-a introdus
un singur document pentru import)e%port)tran!it numit
2,'FMEN+ A2MINIS+0A+I( FNI' 2AF)
a$and urmatoarele caracteristici :
este un formular comunitar armoni!at, utili!at Cn comerBul
e%terior al FE@
este un document HmultiregimI, Cn sensul c3 se aplic3 pentru
toate regimurile $amale c3rora le poate fi supus3 marfa@
cuprinde pe acelasi formular declaratia pentru e%port, import Di
tran!it"
2ocumentele ane%ate lui sunt:
- factura comerciala emisa de $an!ator)
- lista de colisa/ emisa de transportator)
- scrisoarea 'M0 emisa de transportator)
- scrisoarea de origine emisa de Jursa de 'omert)
- alte documente: certificate fito-sanitare, de fumigare a marfii,
in functie de natura marfii
9"#"%" 7amuirea propriu&zisa a marfurilor
In $ama , dosarul astfel alcatuit, poate fi pre!entat de catre :
e%portator
- 2>)curs 7 -

importator
sau de un comisionar in $ama
Procesul amuirii propriu&zise, operatiune efectuata de ama,
se desfasoara in mai multe etape" Aceste etape incep imediat
dupa depunerea declaratiei $amale si a celorlalte documente,
ser$iciul $amal procedea!a la alidarea declaratiei amale alidarea declaratiei amale"
In acest sens, au loc urmatoarele acti$itati:
controlul documentelor controlul documentelor, adica confruntarea datelor
din declaratie cu cele din documentele ane%ate
mi/locul de transport, $aloarea in $ama, incadrarea
tarifara etc")@
controlul fizic al marfurilor controlul fizic al marfurilor, $erificandu-se natura
mf, cantitatea pre!entata fata de cea declarata@
erificarea calculului erificarea calculului drepturilor si impo!itelor"
2upa control si $erificari are loc ac8itarea drepturilor si
ta%elor $amale, iar ser$iciul $amal aplica semnatura si stampila pe
declaratia $amala, act ce confirma $alidarea acesteia"
2in acel moment titularul poate sa dispuna de mf ce au facut
obiectul declaratiei $amale, respecti$, mf sunt libere de $ama"
a) 7erificarea declaratiei amale se face de ser$iciul $amal
unde acest document a fost depus"
Se $erifica daca declaratia a fost depusa in termenul legal@
daca documentele solicitate impreuna cu declaratia au fost
depuse in integralitatea lor"
b) Inregistrarea declaratiei amale
inre%istrarea $eclaratiei -amale se face $upa ce se constata ca
$osarul $e -amuire este corect intocmit.

- 2>)curs 7 -

2eclaratia inregistrata creea!3 raporturi /uridice intre

declarant si $ama@
din momentul inregistrarii declaratiei $amale curge termenul
pentru plata ta%elor fata de $ama"
c) controlul efectuat de biroul amal
controlul ce se efectuea!a de biroul $amal poate fi control:
6 'A*I+A+I( asupra documentelor
6 4I^I' asupra marfii
Controlul documentar!
'orectitudinea completarii declaratiei $amale in detaliu
E%istenta documentulelor ane%ate la declaratia $amala in
detaliu potri$it regimului $amal solicitat
'oncordanta dintre informatiile inscrise in declaratia
$amala in detaliu si cele din documentele ane%ate
referitoare la marfa, greutate, colete, marci, po!itie
tarifara, originea marfii, $aloarea in $ama)
(erificarea formala a documentelor ane%ate
Controlul amal fizic al marfurilor
? dupa $erificarea documentelor inspectorul $amal poate sa
solicite $erificarea partiala sau totala a marfii" 2aca se
constata o cantitate mai mare decat cea declarata se ta%e!a si
acesta cantitate de marfa si se da amenda"
d) ealuarea si plata datoriei amale
6 2atoria $amala repre!inta totalul sumelor percepute de catre
autoritatea $amala, la importul mf, si in mod e%cepBional la
e%portul mf"
6 In FE, datoria $amala se calculea!a in urmatoarele ca!uri:
punerea m3rfurilor in liber3 practica, pe teritoriul Fniunii
Europene@ plasarea mf in regim $amal de admitere temporara,
cu e%onerarea partiala de la plata ta%elor $amale"
- 2#)curs 7 -

1*A+A +AXE*,0 lic8idarea $amala)

6 In principiu, se face imediat
6 E%ceptii: creditul $amal si creditul de ridicare a mf
e) ridicarea marfii
0I2I'A0EA MA04II - K liber de $ama I
1rocedura de $amuire presupune depunerea declaratiei $amale
detaliate care in unele ca!uri este dificil de depus" 2e aceea a
fost creata si o procedura simplificata de $amuire"
Procedurile simplificate de amuire
,peratorii pot dispune de marf3 f3r3 s3 Cndeplineasc3 Cn
totalitate formalit3Bile $amale" Astfel, aceDtia au posibilitatea de
a furni!a informaBii autorit3Bii $amale, Cnainte de sosirea m3rfii la
biroul $amal, ceea ce permite pre$i!ionarea controalelor ce
urmea!3 a fi efectuate"
1rocedurile simplificate pot fi aplicate separat sau simultan, cu
aprobarea prealabil3 a autorit3Bii $amale"
Procedurile simplificate de amuire pot fi!
a) procedura de declarare simplificat3 12S)
b) procedura de declarare incomplet3 12I)
c) procedura de $3muire la domiciliu 1(2)
1rocedurile simplificate de $3muire pot fi utili!ate pentru
plasarea m3rfurilor sub oricare dintre regimurile $amale cu
e%cepBia tran!itului"

a) Procedura de declarare simplificatB 6P-))
1rocedura de declarare simplificat3 12S) permite plasarea
m3rfurilor sub un regim $amal solicitat pe ba!a depunerii unei
- 22)curs 7 -
declaratii simplificate, cu conditia depunerii ulterioare a unei
declaratii suplimentare cu caracter recapitulati$"
Autori!atia pt utili!area procedurii de declarare
simplificata poate fi acordata agentilor economici, persoane
/uridice romane, care indeplinesc cumulati$ urm3toarele conditii:
nu inregistrea!a debite fata de autoritatea $amala@
au or%ani:ate e-i$ente astfel incat acestea sa permita
-erificarea $e catre &iroul -amal a operatiunilor;
2eclaratia simplificata poate a$ea una din
urmatoarele forme:
a) declaratie incompleta
b) document administrati$ unic
c) document comercial
Etapele procedurii de declarare simplificata
constituirea unui depo!it b3nesc anticipat Cn contul biroului
$amal, care s3 asigure plata drepturilor $amale datorate@
pre!entarea Di declararea m3rfurilor la biroul $amal@
plata $repturilor -amale;
? depunerea declaraBiei suplimentare recapitulati$e Di
regulari!area pl3Bii drepturilor $amale"
6 2up3 parcurgerea etapelor de $3muire, potri$it legii, se
acord3 liber de $am3 pro$i!oriu" In acest ca! titularul are
dreptul de a dispune de m3rfuri Cnainte de depunerea
declaraBiei suplimentare recapitulati$e Di regulari!area
pl3Bii drepturilor $amale"
- 2&)curs 7 -
b)Procedura de declarare incompletB 6P-I)
1rocedura de declarare incomplet3 12I) permite autorit3Bii
$amale s3 accepte o declaraBie $amal3 Cn care nu sunt Cnscrise
toate datele Di informaBiile sau la care nu sunt ane%ate toate
documentele pre$3!ute de reglement3rile Cn $igoare pentru
acordarea regimului $amal solicitat@ titularul declaraBiei
incomplete este obligat s3 depun3 ulterior o declaraBie complet3"
Intr-un termen care nu poate dep3Di &> de !ile de la acceptarea
declaraBiei incomplete titularul este obligat s3 depun3 la biroul
$amal o declaraBie complet3, care $a purta acelaDi num3r Di dat3,
Cmpreun3 cu documentele care au lipsit in momentul depunerii
declaratiei incomplete"
c) Procedura de amuire la domiciliu 6P7-)
permite plasarea m3rfurilor sub regimul $amal solicitat la
locurile de Cnc3rcare sau de desc3rcare a m3rfurilor, dup3 ca!,
desemnate de titularul operaBiunii comerciale, sau Cn alte locuri
aprobate de autoritatea $amal3"
1rocedura de $3muire la domiciliu nu poate fi utili!at3 Cn ca!ul
antrepo!itelor $amale de tip J Di 4"
Aceast3 procedur3 presupune efectuarea operaBiunilor
de $3muire la sediul operatorului" ,peratorii care doresc s3
utili!e!e procedura de $3muire la domiciliu trebuie s3 pre!inte
garanBii financiare importante sau s3 derule!e operaBiuni
comerciale al c3ror $olum sau frec$enB3 o /ustific3"
1rocedura de $3muire la domiciliu se reali!ea!3 pe
ba!a unei autori!aBii eliberate de biroul $amal Cn a c3rui ra!3
de competenB3 teritorial3 solicitantul CDi are sediul sau punctul
de lucru"
- 27)curs 7 -
1rocedura de $amuire la domiciliu presupune urmatoarele etape :
? constituirea unui depo!it b3nesc anticipat in contul biroului
$amal, care s3 asigure plata drepturilor $amale datorate@
? constituirea garanBiei necesare acoperirii drepturilor de
import, in ca!ul in care, pana la stabilirea regimului $amal, bunurile
intra in depo!it necesar cu caracter temporar" Indeplinirea
acestei conditii este obligatorie numai in ca!ul Cn care garanBia nu
este acoperit3 prin depo!itul banesc ramas neutili!at@
obtinerea declaratiilor $amale preautentificate@
e$idenBa declaraBiilor $amale preautentificate@
$iri'area m4rfurilor la se$iul titularului sau, $up4 ca:,
c4tre alte locuri sta&ilite sau apro&ate $e autoritatea
-amal4;
? a$i!area biroului $amal pri$ind sosirea m3rfurilor@
? desc3rcarea Di receptionarea m3rfurilor@
? Cnregistrarea m3rfurilor receptionate Cn e$idenBele titularului@
? completarea declaraBiilor $amale preautentificate@
? depunerea declaraBiilor $amale la biroul $amal, regulari!area
diferenBelor, precum Di /ustificarea utili!3rii declaraBiilor
$amale preautentificate"
CAP"< PLATIL+ I*T+,*ATI'*AL+
Plata - este obligatia debitorului , intr-un contract de $an!are
-cumparare international , si se concreti!ea!a in transferul unei
sume de bani de la cumparator la $an!ator"
)olutia de plata este stabilita de parti in contract unde se
pre$ad instrumentele si modalitatile de plata, precum si termenele
in care trebuie facuta plata"
T+2*ICI -+ PLATA T+,M+*+ -+ PLATA
,rice modalitate de plata $a fi folosita, nu se poate reali!a decat
prin intermediul unei serii de te8nici de plata
Te1nicile de plata sunt modalitatile prin care banii lic8i!i sau in
cont) sunt transferati de @a debitorul platii la creditorul acesteia"
In practica e%ista mai multe posibilitati de transfer si anume:
1) Plata in aans engl" cas8 in ad$ance) este te8nica de plata in
care importatorul trebuie s3 efectue!e plata c3tre e%portator
Cnainte ca acesta s3 li$re!e marfa pre-paOment)"Este cea mai
sigur3 te8nic3 de plat3 pt e%portator , dar cea mai riscant3 pt
importator, acesta din urm3 trebuind s3 se ba!e!e pe faptul c3
furni!orul Ci $a li$ra bunurile la timp Di conform condiBiilor
cantitati$e Di calitati$e din contract" Se reali!ea!a cand nu e%ista
o relatie de afaceri de lunga durata intre e%portator si
importator
? , modalitate Cnrudit3 este plata unui aans do5n paOment) ,
cLnd importatorul pl3teDte o parte din pret, recomandat ar fi
ma%im 9>A, fie la semnarea contractului sau imediat dup3
aceasta data"
2) Plata la predarea marfii sau la lirarea marfii engl" 'as8
,n 2eli$erO - ',2) se utili!ea!3 pentru tran!acBii de $aloare
mica, fiind o metoda usor de utili!at" E%portatorul il
mandatea!a)il instructea!3 pe c3r3uD sa predea marfa doar
contra platii marfii fie in numerar sau prin fila cec"
- 2)curs 9 -
&) Plata contra factura engl" open account, paOment on s8ipment
of goods) : te8nica utili!ata pt operatiunile de $aloare mica
deoarece pre!inta un risc mare de neplata" Marfa odata facturata
intra in posesia importatorului )cumparatorului, E%portatorul
facturea!a si li$rea!a marfa, urmand ca apoi sa trimita factura
importatorului, care $a pl3ti marfa la data stabilit3 prin
contract "
Metode utilizate pentru plata :
_ 1latile in marfa barter, compensatii, buO bac., cumparari in
a$ans,- f f important in ca!ul operatiunilor de barter stabilirea
raportului de sc8imb intre marfurile fungibile care fac obiectul
flu%urilor reciproce se determina plecand de la cotatiile
produselor respecti$e la bursa)
_ Plati in numerar
_ Instrumente de plata
_ Modalitati de plata
I) Principalele instrumente de plata sunt:
%) 'ecul
#) Jiletul la ordin
9) 'ambia
<) 'ardul electonic
Instrumentele de plata ,numite si mi/loacele de plata, sunt
inscrisurimateriale sau electronice) care inlocuiesc circulatia
banilor lic8i!i si mi/locesc plata in moneda scripturala"
1e langa functia aceasta principala K de instrument de plataI ,
unele dintre acestea indeplinesc si functia de K mi/loc de
c r e d i t a r e pe termen scurt , este $orba de E4E'+E*E 2E
',ME0+ cambia, biletul la ordin, cardul de credit)
- &)curs 9 -
1) /iletul la ordin engl" promissorO note) este un inscris prin
care o persoana emitentul) se obliga sa plateasc3 altei persoane
beneficiarul), sau la ordinul acestuia, o anumita suma de bani la
scadenta"
1e acest document sunt mentionate :
- clau!a Ila ordin I - promisiunea de plata
- scadenta - locul platii
- numele beneficiarului
- data si locul emiterii
- semnatura emitentului
La biletul la ordin La cambie
- ai de platit ce$a - ai de primit bani
-ma oblig pe mine sa platesc - il oblig pe altul sa-mi plateasca
La biletul la ordin
+ragator +ras Jeneficiar
- debitor - debitor - creditor
- importator - importator - e%portator
La cambie
+ragator +ras Jeneficiar
- creditorul - debitorul - cel care primeste bani
are de primit bani) are de dat bani)
- e%portator - importator - e%portatorul
sau firma la care
e%poratorul are datorii
La biletul de ordin a$em o functie cumulata adica
tragatorul 5 trasul
La cambie a$em o functie cumulata adica
beneficiarul 5 tragatorul
- 7)curs 9 -
9) Cambia, numita si trata, engl" bill of e%c8ange sau draft, fr"
lettre de c8ange) este un ordin scris Di neconditionat, dat de o
persoana tragator, dra5er) unei alte persoane tras, dra5ee) de
a plati o suma de bani, la $edere sau la o anumita scadenta, unui
beneficiar" Jeneficiarul paOee) poate fi creditorul insuDi
tragatorul), adica tragatorul poate fi una si aceiasi persoana cu
beneficiarul"
+ragatorul emite cambia deoarece este creantier fata de un
debitor trans)
8unctiile cambiei
'ambia este un KMi/loc de plataI
'ambia poate ser$i pentru plata datoriei pe care tragatorul
o are la beneficiar, inlocuind circulatia banilor in numerar: in
loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa ac8ite
datoria sa fata de beneficiar, tragatorul da ordin trasului sa
plateasc3 direct beneficiarului"
Mi/loc de creditare pt platile la termen)
Intre momentul nasterii obligatiei de plata a debitorului
importatorul) si momentul incas3rii contra$alorii creantei sale
de catre creditor e%portatorul) se scurge un anumit inter$al
de timp, deci se creea!a o relatie de creditare"
Mi/loc de garantare
1rin cambie ) trata creditorul este garantat impotri$a riscului
de neplata", deoarece, trasul este obligat s3 accepte cambia la
pre!entare in ca! contrar se recurge la protestul de
neacceptare), iar din momentul accept3rii trasul de$ine
debitorul principal al obligaBiei de plata" In al doilea rLnd,
cambia poate fi a$ali!at3 engl"endorsed, fr"a$alise), un terB
a$alistul) asumLndu-Di obligaBia de a pl3ti Cn locul debitorului,

- 9)curs 9 -

dac3 acesta nu efectuea!3 plata" \n sfLrDit, Cn ca!ul neonor3rii

cambiei se poate recurge la protestul de neplat3
Mi/loc de obtinere de fonduri banesti
2eBin3torul unei cambii beneficiarul) are mai multe
posibilit3Bi: s3 o p3stre!e pLn3 la scadenB3 Di s3 o Cncase!e@ s3 o
foloseasc3 Cn calitate de mi/loc de plat3, andosLnd-o Cn fa$oarea
unui creditor al s3u@ Cn sfLrDit, s3 o foloseasc3 pentru a obBine
imediat fonduri b3neDti, prin procedeul scont3rii
Principalele modalitati de plata sunt!
a) 1lata prin $irament
b) ,rdinul de plata
c) 1lata prin incasso documentar
d) 1lata prin acrediti$ documentar
b) Plata prin incasso documentar
4 f importanta definitia
Incasso&ul documentar engl" documentarO collection, fr"
remise documentaire) este o te8nic3 de plata prin care
exportatorul transmite bancii sale mandatul de a incasa c;
marfii de la importator"Di de a o $ira, apoi, Cn contul s3u
0egulile pri$ind aceasta te8nica de plata au fost intocmite
de 'amera de 'omert Internationala de la 1aris si se numesc
1ublicatia &22"
Cn acest sens, el $a depune la banc3 documentele care
atest3 e%ecutarea obligaBiei sale de li$rare de aici, caracterul
documentar)"
Janca pre!entatoare are unicul scop de a transmite documentele ,
pe care le-a primit de la emitentul ordinului, fara a fi obligata
sa le controle!e" Ea nu isi asuma nicio responsabilitate legata
de e%actitatea documentelor sau starea marfii" 'umparatorul
$a fi
- :)curs 9 -
anuntat de banca pre!entatoare in momentul in care i-au par$enit
documentele"
1articipanti: E%portatorul)tragatorul
Janca e%portatorului Janca importatorului
Importatorul)tras-ul
Incasso documentar are doua forme:
? Incasso&ul documente contra plata 6engl" documents
against-paOment), banca eliberea!3 documentele de li$rare
importatorului numai dupa ce acesta plateste"
4 Incasso&ul documente contra acceptare 6engl"
documents-against-acceptance), banca pre!entatoare $a elibera
documentele importatorului numai dupa ce acesta accepta o
cambie, document care pre$ede o anumita scadenta"
In acest ca!, e%portatorul acorda importatorului un credit pe
termen scurt, fiind supus riscului specific operatiunilor de
creditare"
Aanta$ele incasso&ului -ezaanta$ele incassoului
documentar documentar
- utili!are rapida - nu e%ista nici o garantie de
- plata mai rapida decat contra plata nu sunt acoperite
facturii riscurile de plata, politic, de
- principii clare aplicate la transfer
scara internationala 1ublicatia - incertitudine in ceea ce pri
922 a 'I' $este respectarea termenului
- remiterea documentelor si, de plata
in anumite ca!uri , a marfii catre -risc de pierdere daca importa
cumparator, dupa un acord torul refu!a sa accepte
prealabil, contra platii sumei documentele sau sa plateasca
datorate sau acceptarii unui efectul de comert la efect de
comert scadenta
- ;)curs 9 -

AC,+-ITI7.L -'C.M+*TA,
A) -efinitie
Acreditiul documentar *etter of 'redit sau *)' sau
2ocumentarO 'redit) repre!inta anga/amentul ferm asumat de
catre o banca de regula banca I) la ordinul si in contul clientului
sau cumparatorul) de a plati o anumita suma de bani E, contra
documentelor care atesta li$rarea mf"
/) Partile
- In derularea unui acrediti$, cf 1ublicatiilor 9>> si :>>, sunt
implicate cel putin 9 parti si anume:
#) importatorul 6ordonatorul) importeur sau
baOer
este cel care solicita bancii sale dec8iderea unu acrditi$
documentar in fa$oarea beneficiarului
2) exportatorul 6beneficiarul)
este partea pt care a fost desc8is un acrediti$ de catre banca
emitenta si care pre!inta setul de documente la banca in $ederea
incasarii c)$ mf li$rate"
&) banca emitenta banca importatorului &
este cea care la solicitarea I isi asuma anga/amentul de plata" 2e
regula , banca este situata in tara ordonatorului"
7) banca exportatorului banca
notificatoare;confirmatoare), cea care il deser$este pe
beneficiarul acrediti$ului" Ea il a$i!ea!a pe E ca s-a desc8is in
fa$oarea sa un acrediti$ documentar si il informea!a despre
conditiile cuprinse in el"Acrediti$ul este reglementat de
publicatiile 9>> si :>> ale camerei de 'omert si Industrie de la
1aris"
- <)curs 9 -
C) Caracteristicile acreditiului
d) adaptibilitatea , adica in functie de tran!actie se pot
folosi mai multe tipuri de acrediti$ ca e%port direct,
indirect, $an!are cu plata imediat sau pe credit, etc)
e) caracterul documentar , adica E nu poate pretinde
plata decat pe ba!a documentelor care atesta
indeplinirea conditiilor impuse de acrediti$" In
1ublicatia 9>> se arata ca in derularea acrediti$ului
partile interesate trebuie sa ia in considerare
documentele si nu mf"
f) independenta acrediti$ului fata de contractul de
$an!are internationala ce sta la ba!a acestuia"
g) relatiile de creditare
8) caracterul de siguranta este sigur pt ambele parti
-) +lementele specifice ale acreditiului
#) 2omicilierea acerditi$ului documentar
- indica locul unde urmea!a sa aiba loc plata acrediti$ului la
banca E, la banca I, la o banca terta)
2) (aloarea acrediti$ului
- poate fi: - o suma fi%a
- - un plafon $aloric
- - o suma cu apo%imatie
&) (alabilitatea acrediti$ului
- repre!inta termenul limita pana la care E trebuie sa pre!inte
docum" la g8iseele bancii unde este domiciliat acrediti$ul"
daca nu este specificat termenul $a fi de 2# de !ile de la data
emiterii documentului de transport)"
Natura anga/amentului bancar
- acrediti$ re$ocabil
- acrediti$ ire$ocabil
- =)curs 9 -
7) Modul de plata
- K plata la $edereI adica E incasea!a imediat c)$ mf la
pre!entarea doc" care trebuie sa fie cf cu conditiile din
acrediti$
- K plata prin acceptareI , se foloseste un instrument de credit,
banca platitoare acceptand cambia pre!entata de E odata cu
documentele
- K plata diferataI permite amanarea platii la un anumit termen
de la pre!entarea documentelor
- K plata prin negociereI E pre!inta bancii documentele insotite
de cambii cu scadenta la $edere sau la termen trase asupra I
sau banci emitente sau alte persoane indicate in acrediti$"
9) 'ostul acrediti$ului
+) Tipuri de acreditie documentare
a) 2"p"d"$" al domicilierii
in tara e%portatorului la banca notificatoare)
in tara importatorului la banca emitenta)
intr-o tara terta la o terta banca)
b) 2"p"d"$" al fermitatii anga/amentului bancar
re$ocabile neacceptate de 1ublicatia :>>)- poate
fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice
moment si fara a$i!area prealabila a beneficiarului""
Este mai putin utili!ata si incepand cu >#">;"2>>;,
odata cu introducerea 1ublicatiei :>>, acest tip nu
se $a mai utili!a, fiind eliminat din te%tul
publicatiei"
Ire$ocabile repre!inta anga/amentul ferm al
bancii emitente fata de beneficiar de a efectua
sau de a face sa se efectue!e plata, cu conditia ca

- #>)curs 9 -
$an!atorul sa pre!inte documentele de li$rare, in
conformitate cu instructiunile date de importator"
c) 2"p"d"$" al confirmarii acrediti$elor ire$ocabile
Acrediti$ul ire$ocabil si confirmat- este forma cea
mai sigura , deoarece el comporta un dublu
anga/ament bancar, cel al bancii emitente si cel al
bancii confirmatoare in general, banca
notificatoare)
Acrediti$ul ire$ocabil neconfirmat
d) 2"p"d"$" al momentului platit
cu plata la $edere
cu plata la termen
de acceptare
de negociere
e) 2"p"d"$" al clau!elor pe care le contine
acrediti$ul transferabil este acela in ba!a caruia
beneficiarul poate cere bancii platitoare sa permita
utili!area acrediti$ului in totalitate sau partial de
catre unul sau mai multi terti beneficiari
secundari) 1ublicatia 9>> preci!ea!a ca un acrediti$
este transferabil numai daca acest lucru este
stipulat in mod e%pres de banca emitenta" Acest
btip se foloseste in ca!ul e%portului prin
intermediari"
acrediti$ul cu clau!a rosie red clause) clau!a este
scrisa cu cerneala rosie prin care se autori!ea!a
banca platitoare sa efectue!e un a$ans de fonduri
catre beneficiar inainte de e%pedierea marfurilor
acrediti$ul cu clau!a $erde gren clause)
beneficiarul trebuie sa pre!inte un document ce
atesta e%istenta si depo!itarea marfurilor
- ##)curs 9 -
impreuna cu c8itanta pt plata si declaratia ca $a
returna suma in ca!ul in care documentele nu $or fi
pre!entate in perioada de $alabilitate a acrediti$ului"
acrediti$ reinnoibil re$ol$ing) este desc8is pt o
anumita $aloare transa) urmand ca banca sa-l
reintregeasa automat pt o noua transa, si in asa fel
sa se a/unga la $aloarea globala a acrediti$ului, se
foloseste la li$rari partiale de marfa)
subsidiar sau K spate in spateI bac. to bac.)
este desc8is de unul dintre parteneri , in calitate
de importator , pe ba!a unui alt acrediti$, desc8is
in fa$oarea sa in calitate de e%portator" Acest tip
de acrediti$ poate fi folosit in operatiunile de
intermediere pe piata locala sau in operatiunile de
ree%port"
4 f important,
& deci in operatiunile de reexport se pot
utiliza acreditie subsidiare
8) Pentru un exportator cel mai aanta$os este acreditiul
documentar
ireocabil in acest mod el este sigur ca
acrediti$ul nu $a fi retras sau modificat de
ordonator)
confirmat adica el beneficia!a de garantia unei
banci terte ca plata $a fi efectuata)
domiciliat in tara + in asa fel plata se face fara
intar!iere, economisandu-se timpul necesar pt
transmiterea documentelor intre bancile dintre
cele doua tari
- #2)curs 9 -
cu plata la edere E $a incasa c)$ marfii de indata
ce se depun documentele la banca platitoare
() -ocumentele ce pot fi solicitate exportatorului in cazul
utilizarii acreditiului documentar sunt!
documente comerciale de identificare cantitati$a,
calitati$a si $alorica a marfurilor li$rate factura
comerciala e%terna si factura proforma)
documente de transport conosamentul maritim
fie cel la ordin sau cel nominati$ sau la purtator)
duplicatul scrisorii de trasura internationala 'IM
ptr transportul fero$iar, duplicatul scrisorii de
trasura internationala 'M0 ptr traficul rutier,
AGJ ptr transportul aerian
documente de asigurare in ca!ul in care conditia
din contract pre$ede obligatia E de a asigura mf pe
parcurs international ) si acestea sunt: polita sau
certificatul de asigurare sau certificate de
asigurare pro$i!orie, tipul politei de asigurare,
conditiile de asigurare, $aloarea asigurata ##>A
documente care atesta calitatea, cantitatea si
originea marfurilor proces-$erbal de receptie
calitati$a si cantitati$a a mf, buletinul de anali!a,
certificatul fito-sanitar, certificatul sanitar-
$eterinar, certificatul de garantie, certificatul de
origine"
4 f important
2eci, in ca!ul unei lirari pe cale maritima, principalele
documente necesare pt utilizarea unui acrediti sunt!
4actura e%terna, conosamnetul, polita de asigurare
- #&)curs 9 -
2) Mecanismului acreditiului& sc1ema derularii unui acrediti
Se inc8eie, mai intai, contractul de (-' interant
prima faza importatorul da ordin, bancii sale, sa se
desc1ida acreditiul documentar, el fiind
initiatorul platii pe ba!a facturii proforme, a
contractului de (-'
8aza a doua beneficiarul acrediti$ului
e%portatorul) este aizat de desc1iderea
acrediti$ului
8aza a treia notificarea E despre $aloare, tipul
acrediti$ului, documentele solicitate, perioada de
$alabilitate)
8aza a patra confirmarea acreditiului si
lirarea marfurilor
8aza a cincea E depune, in perioada de
$alabilitate, la banca sa, setul de documente cerut:
factura comerciala, documente de tr, polita de
asigurare"
8aza a sasea transmiterea documentelor bancii
importatorului
8aza a saptea $erificarea documentelor de catre
banca importatorului si efectuarea platii", ridicarea
marfurilor de catre importator
8aza a opta creditarea contului e%portatorului"
Axa timpului intr&un acrediti
? contract de $an!are-cumparare
desc8idere acrediti$
confirmare acrediti$
li$rare marfa
pre!entarea documentelor
incasarea banilor
data de $alabilitate
- #7)curs 9 -
I) Aanta$ele acreditiului documentar
un risc redus de neplata a marfurilor li$rate
implicarea bancilor in $erificarea documentelor de
li$rare, riscul pierderii documentelor este minim
derularea platilor este supusa unor reguli
recunoscute pe plan international- 1ublicatia 9>>
`) -ezaanta$ele acreditiului
grad comple% al te8nicilor, 1ublicatia 9>> are 7= de
articole, cuprinse in ; capitole, a$and 7> de pagini
costul relati$ ridicat, mai ales pt tran!actii sub
#>">>> FS2 datorita cpmisioanelor bancilor
durata de operare mare
acrediti$ul documentar este mai putin agreeat
deoarece el indica o anumita neincredere in
capacitatea de plata a importatorului"
CAP"G 8I*A*TA,+A T,A*3ACTIIL', I*T+,*ATI'*AL+
8inantarea repre!inta totalitatea mecanismelor, te8nicilor si a
instrumentelor prin care sunt procurate mi/loacele banesti
necesare pentru reali!area unei afaceri" 'and in acest proces este
implicat elementul de e%traneitate)strainatate, $orbim de
finantare internationala"
In general, finantarea afacerilor unei firme se poate reali!a din
doua mari categorii de surse:
- cele proprii, interne)
- si cele atrase, respecti$ imprumuturile contractate pt afacere
in acest ca!, finantarea este intemeiata pe o relatie de
creditare"
4inantarea tran!actiilor internationale implica utilizarea a doua
sau mai multe monede nationale" Fn factor critic in deci!ia de
finantare internationala este cursul de sc8imb, respecti$ ni$elul si
$ariatiile pretului monedei nationale in alte monede" 2e aici,
re!ulta necesitatea luarii in considerare a riscului $alutar si,
implicit, a utili!arii diferitelor clau!e si metode de acoperire a
cursului"
+e8nicile de finantare internationala sunt adaptate diferitelor
forme de reali!are a tran!actiilor internationale" In acest sens
putem $orbi de finantarea e%portului, a importului, a proiectelor
de cooperare internationala, a in$estitiilor internationale, a
filialelor in strainatate"
Clasificarea finantarii tranzactiilor internationale
a) 2in punct de $edere al duratei finantarii,
e%ista finantare pe termen scurt #2-#< luni),
pe termen mediu 9-; ani) si
pe termen lung peste ; ani)"
In ca!ul operatiunilor de e%port si import se folosesc te8nicile de
finantare pe termen scurt-mediu, in timp ce pentru in$estitiile
internationale si actiunile de cooperare industriala sunt
recomandate finantarile pe termen mediu-lung"
- 2)curs : -
b) 2"p"d"$" al fa!elor operatiunii de e%port-import
finantare in perioada de preli$rare sau prefinantare
finantare in perioada de postli$rare sau
postfinantare
G"1"8inantare pe termen scurt
4inantarea pe termen scurt are drept scop asigurarea unor
mi/loace de plata pentru producatorul la e%port sau e%portatorul
care a $andut mf in strainatate, pe credit, urmand sa recupere!e
de la I c)$ e%portului intr-o perioada de pana la un an)un an si
/umatate"
+e8nicile de finantare pe termen scurt, pot fi impartite la
randul lor, in:
a) te8nici consacrate de creditare
te8nici de prefinantare a e%portului
te8nici de postfinantare a e%portului
b) te8nici speciale de creditare
scontarea
factoringul

G"1"# )contarea
1) Creditul de scont constituie una dintre cele mai utili!ate
te8nici in finantarea pe termen scurt a e%porturilor" 2e regula,
$an!area pe credit este insotita de emiterea unui titlu de credit-
cambie, bilet la ordin- prin care I este obligat sa plateasca, la
scadenta, c)$ mf" )contarea repre!inta o forma de mobili!are a
creditelor pe termen scurt si consta in $an!area unui titlu de
credit unei banci inainte de scadenta"
Scopul scontarii este ca beneficiarul unei cambii sau al unui bilet
la ordin sa transforme creanta pe care o are asupra unui tert
intr-o suma lic8ida, fara sa mai astepte scadenta"
- &)curs : -
'reditul de scont este utili!at de E, care $inde pe credit pe
termen scurt si se finantea!a prin scontare"Acest credit
are o $aloare calculata plecand de la $aloarea cambiei din care se
scade ta%a scontului@ adunandu-se si un comision pt acoperirea
riscurilor bancii in astfel de operatiuni"
In acest mod, o $an!are pe credit este transformata intr-o
$an!are cu plata la li$rare" E includ in pretul de ofertare o mar/a
suplimentara care sa le acopere costul scontarii" *a scadenta
banca incasea!a c)$ cambiei de la I" 0elatia de scontare poate sa
apara si intre I si banca E" 1rin scontarea cambiei direct de I,
acesta asigura E plata mf integral pana la li$rare, el ramanand
debitor fata de banca E pana la scadenta cambiei si, bineinteles,
suporta costul scontarii"
2e regula, creditul de scont acordat in fa$oarea I presupune,
initial, acceptarea de principiu a operatiunii de catre banca E"
Jancile comerciale se refinantea!a prin rescontarea cambiilor,
respecti$ transmiterea acestora catre banca centrala care, in
sc8imbul unei ta%e de rescont ta%a oficiala a scontului), plateste
cambiile respecti$e"
%) Creditul de accept constituie o alta modalitate frec$ent
utili!ata in finantarea e%porturilor pe termen scurt,
asemanatoare in principiu cu te8nica creditelor de scont" Acest
tip de credit poate fi acordat in fa$oarea Ei sau a Ii"
'reditul de accept in fa$oarea E" In ca!ul in care
partenerul de contract, din diferite considerente, nu accepta
utili!area titlurilor de credit, E are posibilitatea sa traga o
cambie asupra bancii sale denumita si cambie bleu, dupa culoarea
ce le distinge de celelalte cambii)" Janca comerciala accepta
cambia accept bancar) pentru o scadenta ce nu depaseste, de
regula, #<> de !ile" In functie de legislatia din diferite tari,
creditul de accept poate fi obtinut, in principiu, in doua moduri:
- 7)curs : -
- fie ca insasi banca acceptanta rescontea!a titlul la banca
centrala sau la institutia de finantare a E, si pe aceasta ba!a,
acorda E creditul@
- fie ca E, pe ba!a acceptului bancar primit, scontea!a cambia la o
alta banca" In acest ca!, banca E, desi nu finantea!a operatiunea,
inlesneste, prin semnatura data pe cambie ca E, folosindu-se de
standing-ul ei, sa reali!e!e finantarea la o alta banca"
Acordarea acceptului de catre banci se face pe ba!a $erificarii
documentelor comerciale si financiare care atesta ca E, intr-un
inter$al de timp dat ma%im #<> de !ile ), urmea!a sa incase!e c)$
e%porturilor" In ca!ul in care plata mf are loc mai de$reme, banca
bloc8ea!a sumele intr-unI cont de acoperire I pana la scadenta
cambiei"'ostul creditului de accept include ta%a scontului si un
comision de acceptare"
'reditul de accept acordat I apare in situatia in care banca
acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in con$entia de
credit, accepta cambii trase asupra sa in fa$oarea I si destinate
sa ac8ite E care este clientul ei" In acest ca!, E este platit la
$adere, iar I ramane debitor fata de banca, suportand costul
creditului de accept"
G"1"9" 8actoringul
8actoringul engl" factoring) este operatiunea desfasurata pe
ba!a contractului inc8eiat intre factor si aderent
e%portatorul),prin care primul, in sc8imbul unui comision, preia in
proprietatea sa creantele aderentului prin plata facturilor
acestuia ce poarta semnatura cumparatorului) repre!entand
do$ada efectuarii tran!actiei care are ca obiect bunuri sau
ser$icii li$rate pe credit"
Institutia speciali!ata de factoring asigura, in principal, preluarea
in proprietate a creantelor aderentului prin plata contra$alorii
facturilor@
- 9)curs : -
In functie de momentul in care se face aceasta plata, se distinge:
- factoringul clasic engl" old line factoring), cand factorul
plateste facturile in momentul preluarii acestora @ practic,
factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei
creditului furni!or acordat de e%portator importatorului, fapt
pentru care retine o dobanda ta%a de scont)@
- factoringul la scadenta eng" maturitO factoring ), cand factorul
plateste creantele adererntului in momentul e%igibilitatii
acestora, retinandu-si comisionul pentru intermedierea
operatiunilor de decontare"
2e o mare importanta in finantarea e%porturilor sunt ser$iciile de
e$aluare a riscurilor de insol$abilitate si a riscului $alutar"
Asigurarea impotri$a riscului de insol$abilitate se reali!ea!a,
implicit, prin subrogarea factorului in po!itia aderentului, astfel
incat importatorul se $s elibera $alabil prin efectuarea platii
catre factor" 1entru riscul $alutar se adauga, de regula, o mar/a la
costul operatiunii"
'ostul acestor ser$icii este de >,9-&A din $aloarea facturii
pentru administrarea registrului contabil si spri/in in gestiune, iar
plata in a$ans a facturilor $a presupune o dobanda care $a fi cu
#,9-&A deasupra celei bancare"
Ftili!area factorului pre!inta o serie de a$anta/e: da posibilitatea
utili!arii cambiei sau a acrediti$ului pentru efectuarea platii@
inlatura neintelegerile ce pot inter$eni din cau!a utili!arii unei
limbi straine si pe cele generate de necunoasterea legilor si a
u!antelor tarii importatorului"
4actoringul clasic asigura aderentului disponibilitatile financiare
in a$ans fata de scadenta creditelor acordate I, dandu-i
posibilitatea de a da curs unor noi comen!i, si il pune la adapost de
riscul insol$abilitatii debitorilor sai" In plus, ofera posibilitatea
- :)curs : -
acordarii unor facilitati de plata, deci este pentru E un mi/loc de
promo$are a e%porturilor"
G"% 8inantarea pe termen mediu
G"%"1"8orfetarea
ff importanta definitia
8orfetarea e%portului engl" forfaiting ) pe credit consta in
transmiterea creantelor pro$enite din operatiunile de comert
e%terior efectuate pe credit unei institutii financiare speciali!ate
care le plateste imediat, urmand sa se recupere!e contra$aloarea
acestora, la scadenta, de la debitor importatorul) " Spre
deosebire de scontare, aceasta te8nica nu da institutiei drept de
regres asupra $an!atorului creantei in ca!ul defectiunii de plata a
debitorului"
Specific forfetarii este si faptul ca se aplica nu numai creantelor
pe termen scurt, de pana la un an, ci si celor pro$enite din
e%porturile pe credit cu scadenta mi/locie, de la # an la ; ani"
Ftili!area acestei te8nici permite reali!area unor operatiuni de
finantare pe termen mediu, stimuland e%portul de instalatii,
masini, utila/e si alte produse de $aloare ridicata"
'ostul forfetarii este mai ridicat decat cel al scontarii si
consta intr-o rata fi%a de dobanda, la care se adauga comisionul
institutiei de finantare, stabilit diferentiat in functie de
bonitatea debitorului, de masura in care cambia creanta ) este
sau nu a$ali!ata, de riscul estimat al operatiunii, de modalitatea
de plata"
4orfetarea, ca si scontarea, permite recuperarea sumelor inainte
de scadenta sau transformarea unei $an!ari pe credit intr-o
$an!are pentru E"
- ;)curs : -
1t a initia o operatiune de forfetare, E trebuie sa cunoasca
elementele specifice fiecarei case de forfetare, cum sunt
titlurile de creanta acceptate ca documente pentru
forfetare cambii, bilete la ordin, acrediti$e, alte
documente comerciale )@
instrumente de garantare solicitate de institutia
de forfetare a$ali!area titlurilor de credit,
scrisoarea de garantie bancara, acrediti$e
ire$ocabile netransferabile )@
alte documente suplimentare declaratia
e%portatorului pri$ind cesiunea, sau dupa ca!,
transferul drepturilor de incasare a creantelor )"
2esi cele mai utili!ate documente pentru forfetare sunt cambia si
biletul la ordin, in ultimii ani s-a impus tot mai mult si acrediti$ul,
in special acrediti$ul cu plata diferita in operatiunile de forfetare
pe termen scurt #<>-&:> de !ile" 'asele de forfetare accepta
astfel de acrediti$e in urmatoarele conditii: sa nu poarte clau!aI
transferabilI@ sa nu e%iste o cambie trasa asupra bancii emitente@
banca emitenta sa fie de prim rang@ acrediti$ul sa poarte
mentiunea ca este supus 1ublicatiei nr"9>>"
G"%"% Leasingul
Leasingul s-a afirmat in ultimile decenii indeosebi in S"F"A" si
tarile Europei ,ccidentale ca metoda de finantare pe termen
mediu si lung si prin aceasta ca factor de promo$are a $an!arilor,
in particular a e%porturilor"
In esenta, leasingul este o forma de inc8iriere reali!ata de
societati financiare speciali!ate societati de leasing) a unor
bunuri de ec8ipament catre firme beneficiari) care nu dispun de
fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc sa recurga la credite
bancare pentru cumpararea acestora de la producatori"
- <)curs : -
*easingul presupune, in principiu, doua contracte:
unul de $an!are-cumparare, inc8eiat intre
producator, ca $an!ator, si societatea de leasing,
care creditea!a operatiunea de leasing in calitate
de cumparator si
un contract de locatie inc8eiat intre societatea de
leasing si un tert beneficiar"
,peratiunea este initiata de firma care doreste inc8irierea
produsului si care se adresea!a in acest sens societatii de leasing
cu o cerere de oferta" Societatea de leasing, in urma acceptarii
cererii, procedea!a la stabilirea contractului cu producatorul
bunului solicitat, in $ederea ac8i!itionarii acestuia@ in acest proces
este implicat direct si $iitorul beneficiar" Frmea!a inc8eierea
contractului de leasing si cumpararea bunului de catre societatea
de leasing in $ederea punerii lui la dispo!itia beneficiarului"
1entru utili!area bunului, beneficiarul $a plati societatii de leasing
costul, sub forma de rate esalonate pe perioada de $alabilitate a
contractului" 2e regula, la sfarsitul perioadei de inc8iriere,
beneficiarul are o tripla optiune: sa prelungeasca contractul@ sa-l
abandone!e@ sa cumpere bunul la $aloarea re!iduala"
In tran!actiile internationale se cunosc mai multe forme ale
leasing-ului: clasificare
a) d"p"d"$" al po!itiei furni!orului in contractul de leasing, se
disting urmatoarele forme:
- leasing direct, reali!at prin inc8eierea contractului intre
producatorul e%portator si utili!atorul bunului care face obiectul
operatiunii, finantarea fiind facuta de catre furni!or@
- leasing indirect, ce presupune e%istenta societatilor
speciali!ate de leasing, care preiau functia de creditare, pe cea
- =)curs : -
de prestare de ser$icii, precum si asumarea riscurilor ce decurg
din aceste operatiuni"
b) In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de
e%port, in practica s-au indi$iduali!at operatiunile de leasing
financiar engl" financial leasing) si cele de leasing functional engl"
operating leasing)"
Leasingul financiar presupune ca in perioada de inc8iriere
de ba!a prima inc8iriere) sa se reali!e!e intregul pret de $in!are
al obiectului contractat, inclusi$ costurile au%iliare, precum si un
beneficiu" 'orespun!ator unor practici utili!ate pe plan
international, contractul de leasing financiar se inc8eie pentru
perioada de ba!a, care, de regula, este mai scurta decat durata
de folosinta a obiectului de inc8iriat si nu poate fi re!iliat de nici
una din parti"
Leasingul functional operational presupune ca, in perioada
de ba!a, sa se reali!e!e doar o parte din pretul de $an!are al
obiectului contractului" In acest tip de leasing, accentul cade pe
ser$iciile furni!ate de societatea de leasing, nee%istand, de
regula, o relatie directa intre pretul la care a fost ac8i!itionat
ec8ipamentul de catre societatea de leasing si c8iria perceputa"
Societatea de leasing isi asuma, de obicei, riscurile u!urii morale
si raspunde de furni!area pieselor de sc8imb, de efectuarea
reparatiilor, de asigurarea ec8ipamentelor si de plata di$erselor
ta%e si impo!ite"
c) In functie de continutul ratelor de leasing, se pot distinge:
& leasing brut, care cuprinde in ratele sale, pe langa
pretul de $an!are al marfii in totalitate sau in partial), si
c8eltuielile de intretinere, ser$ice si reparatii"
& leasing net, in care ratele contin numai pretul de
$an!are al obiectului de inc8iriat"
- #>)curs : -
d) E%ista unele forme speciale de leasing, caracteri!ate prin
particularitati ale te8nicii de reali!are" In aceasta categorie intra
operatiunile: lease-bac., time-s8aring, leasing e%perimental,
operatiuni 8ire, renting"
1rin lease&bac: se intelege operatiunea prin care proprietarul,
aflat in urgenta ne$oie de fonduri banesti, isi $inde produsul unei
societati de leasing si apoi il inc8iria!a printr-un contract obisnui
Time&s1ering s-a adoptat in practica din considerente de
rentabilitate economica, cum ar fi, de e%emplu, costul ridicat al
unor utila/e ec8ipamente electronice de calcul, a$ioane moderne
de transport) si u!ura morala e%trem de rapida a acestora"
Leasingul experimental se foloseste in scopul promo$arii
$an!arilor"
,peratiunile 8ire si renting sunt operatiuni de leasing pe termen
scurt si foarte scurt si cuprind inc8irierile, cu !iua sau cu ora, in
special a mi/loacelor de transport sau a unor utila/e de onstructii:
macarale, esca$atoare, et 2e!$oltarea pe plan international a
leasingului a fost impulsionata de a$anta/ele pe care acesta le
ofera partilor implicate in operatiune"
Astfel, pentru furni!or, leasingul este o metoda de promo$are a
$an!arilor, de largire a cercului de clienti si a ariei de defacere"
(an!atorul are, practic, la dispo!itie o modalitate de
transformare a unei li$rari cas8 intr-una pe credit in mod direct
sau prin ser$iciile societatii de leasing" Asa se e%plica faptul ca
leasingul se practica in mod deosebit in domeniul e%porturilor de
bunuri de ec8ipament, in general de bunuri durabile si de $aloare
ridicata"
Este de remarcat faptul ca leasingul indirect permite si
transferul obligatiilor si al riscurilor legate de e%port de la
e%portator la noul proprietar, societatea de leasing"
- ##)curs : -
1entru finantarea operatiunii asigurata de societatea de leasing
leasingul este o alternati$a la finantarea prin credit bancar, care
pre!inta un grad ridicat de siguranta: garantia oferita de dreptul
de proprietate al societatii respecti$e asupra bunului dat in
folosinta beneficiarului"
G"1"% Te1nici de postfinantare a exportului
Aansul in aluta este , in egala masura, o te8nica de finantare pe
termen scurt si o metoda de protectie impotri$a riscului $alutar"
In esenta, este $orba de acordarea de catre o banca a unui
imprumut in $aluta firmei e%portatoare in ba!a creantei acesteia
fata de clientul sau din strainatate, creanta ne$alorificata in
moneda nationala"
In 4ranta, unde este larg practicata, operatiunea de finantare se
desfasoara in trei fa!e" Mai intai, e%portatorul imprumuta de la
banca sa o suma in $aluta corespun!and creantei pe care o are
asupra partenerului"+ermenul imprumutului corespunde cu
scadenta creantei" Suma este acordata de banca pe ba!a
pre!entarii de catre e%portator a documentelor /ustificati$e
pri$ind e%peditia si $amuirea marfii"
Apoi, odata finantarea aprobata, banca poate credita contul
$alutar al e%portatorului sau poate $indeI la $edere I$aluta,
oferind clientului sau suma in moneda nationala, ceea ce ii permite
acestuia sa-si asigure necesarul de lic8iditati" 0ambursarea
imprumutului se face la un pret care cuprinde doua elemente:rata
doban!ii pe piata de refinantare piata euro$alutelor ) si mar/a
bancii creditoare"
CAP ? ,iscurile in afacerile internationale

In literatura economica riscul este definit ca fiind
A cunoasterea probabilitatii de aparitie a aenimentelor
nefaorabile"
In asigurari riscul reprezinta un eeniment incert, posibil, si
iitor, la care sunt e%puse bunurile, patrimoniul, $iata, sanatatea
sau integritatea fi!ica a unei persoane"
,iscurile legate de afacerile internationale pot fi clasificate ,
in raport cu natura lor in cate$a grupe:
a) riscuri politice
- tin de deci!iile gu$ernelor din tara E si a I fiind $orba de
masuri protectioniste, bariere in calea afacerilor)" +ot in
aceasta categ de riscuri politice intra si :
riscuri legate de e$enimente locale gre$e, re$olte)
sisteme de drept diferite
riscuri naturale catastrofele)
b) riscuri economice
-se referla la de!ec8ilibrele care apar la ni$el
macroeconomiccresteri anormale de pret, mari deficite
comerciale) si care crea!a dificultati ia inc8eierea si derularea
tran!actiilor internationale
c) riscuri contractuale
- se refera la e%ecutarea obligatiilor partilor cf contractului
inc8eiat neli$rarea la termen a mf)
d) riscuri comerciale
- fac parte din riscurile economice si se refera strict la
e%ecutarea contractelor comerciale internationale" Ele sunt
riscuri con/ucturale, determinate de miscarea pe piata a :
preturilor produselor finite, a cursului de sc8imb $alutar si a tatei
doban!ii"
- 2)curs ; -
e) riscuri financiare
- re refera la flu%uri monetare internationale, sunt riscuri
con/ucturale determinate de miscarea cursului de sc8imb, a
riscului neplatii, a riscului de credit,
f) riscuri te8nologice
- tin de de!$ ba!ei materiale din tara partenera cu impact asupra
costurilor si re!ultatelor acti$itatilor economice" Ele se mai
numesc si riscuri de productie"
-aca ne referim la riscurile legate de operatiunile de export&
import, aem urmatoarele tipuri de risc, clasificate in functie
de fazele de derulare a tranzactiei
fa!a de prospectare -a$em riscul actiitatii
de prospectare, unde firmele in$estesc fara a
a$ea siguranta recuperarii acestor sume mari
fa!a intre momentul acordului de $ointa si
momentul e%ecutarii obligatiei de li$rare a$em
riscul de pret este un risc tipic con/uctural si
se refera in special la produsele primare
utili!ate in procesul de productie: materii
prime, combustibil"
fa!a dintre momentul primirii comen!ii si
li$rarea marfurilor pot apare: risc economic,
legat de cresterea costurilor cu productie,
adica cresteri de costuri cu materiile prime,
apoi un risc politic, un risc comercial, risc de
neexecutare a contractului de anzare,
fa!a dupa li$rarea marfurilor firma E poate fi
supusa riscului de neplata
de asmenea mai e%ista si riscul alutar apare datorita modificarii
cursului de sc8imb al $alutei de pe piata in raport cu monedele
- &)curs ; -
partenerilor"acest risc se situea!a in fa!a dintre momentul
inc8eierii contractului si cel al platii si este cu atat mai important
cu cat perioada dintre cele doua momente este mai mare" Acest
risc afectea!a in egala masura pe E cat si pe I
+e8nici de combatere a riscului
#) te8nici pre$enti$e
2) te8nici de asigurare
&) garantii bancare
7) te8nici de acoperire 8edging)
?",%") Asigurarea riscurilor in tranzactiile internationale
2aca riscurile contractuale pot fi acoperite prin clau!e adec$ate
sau garantii , ricurile legate de logisticamanipulare, depo!itare)
cat si riscurile cau!ate de unele pericole pe parcursul tr gre$e,
intemperii ale naturii sunt acoperite prin asigurarea marfii"
1e de alta parte riscul de neplata, riscul de credit, poate fi
acoperit si el printr-o polita de asigurare"
In traficul international marfa circula pe riscul E sau I, cf
regulilor Incoterms" Asigurarea mf are ca scop obtinerea de
despagubiri, in ca!ul pagubelor produse de risc, din partea unui
tert asiguratorul)

?"%"1) Caracteristici generale
A) *otiuni importante in practica asigurarii
A7A,IA T'TALA sau pierderea totala 6total loss)
presupune pierderea sau
distrugerea totala a marfii si este de 2 feluri:
reala reala mf distruse iremediabil sau disparute complet si definiti$@
pre!umti$a pre!umti$a mf abandonate, deoarece pierderea lor totala este
ine$itabila"
- 7)curs ; -

A7A,IA PA,TIC.LA,A sau PA,TIALA sau pierderea partiala
6particular loss) pri$este toate modalitatile de transport" Este
$orba de deteriorari sau pierderi de marfa, care se datorea!3
unor e$enimente ma/ore, care sur$in in timpul transportului
naufragiu, accident rutier, deraiere etc"), fie unor situatii care
pri$esc e%clusi$ marfa respecti$a cadere, pierdere etc")"
(aloarea pagubei este sub $aloarea comerciala sau de asigurare a
bunului asigurat"
A7A,IA C'M.*A sau (+*+,ALA 6general aerage
loss) este o notiune specifica transportului maritim si
flu$ial si desemnea!a pierderea re!ultata in urma unei deci!ii
constiente a capitanului de a sacrifica o parte din marfa pt a sal$a
na$a dintr-o situatie dificila e%" inundarea $asului, naufragiu) sau
de a face c8eltuieli e%ceptionale pentru a sal$a inc3rc3tura"
'8eltuielile Di sacrificiile astfel anga/ate sunt reparti!ate Cntre
armator Di proprietarul Cnc3rc3turii"
/) Principiile asigurarii
.n principiu de baza este compensarea, ceea ce inseamna
ca dupa primirea despagubirii, asiguratul trebuie sa se afle
intr-o situatie patrimoniala ec1ialenta cu cea a$uta inainte
de producerea pagubei"
7aloarea asigurata $a trebui sa acopere in egala masura
pierderea suferita damnum emergens), cat Di castigul
nereali!at lucrum cessans)"
In practica, $aloarea asigurata repre!inta $aloarea marfii la
destinatie, ma/orata cu #> 2>A"
2up3 plata despagubirii, asiguratorul se subroga in toate
drepturile proprietarului incarcaturii si se poate intoarce cu
actiune impotri$a carausului sau a unor terti pentru recuperarea
unor sume Cn m3sura Cn care r3spunderea pagubei este Cn sarcina
transportatorului..
- 9)curs ; -
Principiul maximei bune&credinte 6.tmost (ood 8ait1)
'onsta in datoria asiguratului de a-l informa pe asigurator, fara ca
acesta sa intrebe in legatura cu toate circumstanaele materiale
pri$ind risc
Principiul subrogarii permite parta/area responsabilitatii si
a platii intre toti cei care au concurat la reali!area transportului
incarcator, e%peditor, caraus, asigurator)"
In ceea ce pri$este raspunderea carausului, principiul general
acceptat este ca transportatorul este tinut raspun!3tor de
pierderea coletelor, de a$arii si intar!ieri"
?"%"%) Asigurarea marfurilor in traficul international
Asigurarea se ba!ea!a pe o relatie contractuala intre posesorul
bunului, in calitate de ASITF0A+, si o companie de asigurari, in
calitate de ASITF0a+,0, prin care asiguratul transfera anumite
riscuri asiguratorului, platindu-i acestuia o suma de bani denumita
10IMA 2E ASITF0A0E, urmand ca, in ca!ul producerii daunelor,
asigur3torul sa il despagubeasca pe asigurat cf conditiilor
stabilite in contract
"
A) Conditiile de asigurare traditionale
Conditia A"," 6 A, All ,is:s) AToate ,iscurileD
Acoper3 toate riscurile de pierdere sau deteriorare a bunurilor
asigurate, respecti$ a$aria comuna, ca Di toate a$ariile
particulare, inclusi$ disparitia totala sau parBial3 a m3rfii prin
furt, ca Di pierderea total3 neli$rarea) sau parBial3 lips3 la
li$rare)" 1ierderile, deterior3rile sau c8eltuielile cau!ate de $iciile
marfii"
Conditia P"A 6 PA Pit1 particular aerage) A Cu
raspundere pentru aaria particulara D
- Acopera daunele re!ultate din pierderea totala sau pierderea
ori deteriorarea partial3 a bunurilor asigurate cau!ate nemi/locit
- :)curs ; -
de Kriscurile mariiI, specificate in polita de asigurare, ca de e%"
incendii, furtuna, e%plo!ie, $arte/, esuare, rasturnare, coli!iune,
naufragiu"
-
0iscul marii I desemnea!a ansamblul e$enimentelor care pot
sur$eni pe parcursul transportului accidente, calamitati etc")"
Conditia 8"P"A" 6 8PA 8ree from particular aerage)
K 4ara raspundere pentru a$aria particularaI
- Acopera daunele re!ultate din a$aria comuna, neacoperind
pierderea partiala sau deteriorarile" 2aca este indicat K41A, cu
e%ceptiaEI, atunci ca!urile de a$arie particulara sunt acoperite"
-
+oate conditiile de mai sus e%clud riscurile de ra!boi sau gre$a,
care trebuie s3 fie acoperite separat"
/) Conditiile de asigurare A, / Fi C
6conditii noi de asigurare)
- In pre!ent mf transportate pe mare, pot fi asigurate in una
dintre urmatoarele trei conditii speciale: A, J, '" 1rincipalele
deosebiri fata de conditiile de asigurare folosite in trecu ,
constau in delimitarea mai clara Di mai precisa a sferelor lor de
acoperire"
- Conditia de asigurare A este cea mai cuprin!atoare" 1rin ea
se acopera toate riscurile de pierdere si a$arie a bunurilor
asigurate, cu e%ceptia unor unor riscuri" Aceste e%ceptii ,
e%cluderi sunt comune tututor celor trei conditii A,J,') si sunt
formate din trei grupe de riscuri distincte:
+xcluderi comune tuturor celor # clauze
a" Pierderea , aaria si c1eltuiala rezultand din sau proocate
de!
comportarea necorespun!atoare $oita a asiguratului@
scurgerea ordinara, pierderea u!uala in greutate sau
$olum ori u!ura normala a bunului asigurat@
- ;)curs ; -
ambalarea si pregatirea insuficienta sau
necorespun!atoare a bunului asigurat@
$iciul propriu sau natura $oia/ului sau a calatoriei@
intar!ierea@
pierderea $oia/ului sau a calatoriei@
insol$abilitatea sau neandeplinirea obligatiilor
financiare catre obligatiilor financiare catre
proprietarii, administratorii, na$lositorii sau
operatorii na$ei@
folosirea de obiecte radioacti$e@
b" ,iscuri de razboi 6conflicte militare)K
c" ,iscuri de gree 6conflicte sociale)"
- Conditia de asigurare / prin aceasta asigurare sunt
acoperite pierderea si a$aria in ca! de incendiu, esuarea,
scufundarea sau rasturnarea na$ei, cutremur de pamant,
eruptie $ulcanica, tra!net, etc
- Conditia de asigurare C are o sfera de acoperire mai ingusta
decat conditia J,

- 2esi se deosebesc ca sfera de cuprindere au si conditii comune
Condi@iile comune continute de cele & conditii sunt:
c8eltuielile si contributiile la a$aria comuna si)sau
c8eltuieli de sal$are, platite de asigurat, stabilite potri$it
pre$ederilor contractului de na$losire si)sau legii aplicabile, daca
acestea au fost facute pt sau in legatura cu inlaturarea unei
pierderi cau!ate de orice e$enimente@
suma ce repre!inta proportia raspunderii stabilite
conform clau!ei Kculpa comuna in ca! de coli!iuneI, daca aceasta
clau!a este pre$a!uta in contractul de na$losire"

- <)curs ; -
Contractul de asigurare
'ontractul de asigurare polita de asigurare) este documentul
care atesta acordul de $ointa dintre asigurat, care se obliga sa
plateasca o anumita suma de bani prima de asigurare prima de asigurare, si
asigurator, care, in sc8imbul primei, se obliga sa-l despagubeasca
pe asigurat pentru daunele pe care le-ar suferi datorita
producerii riscurilor asigurate"
1olita de asigurare poate fi nominatia sau la ordin ca! in care
este transmisibila catre terti prin andosare)"
Politele de asigurare pot fi!
- maritime sau flu$iale, terestre Di aeriene@
- casco pentru mi/locul de transport)@
- cargo pentru marfa)@
- de na$lu pentru pretul transportului maritim) etc"
Polita de asigurare a marfurilor
6poli@a cargo) poate fi:
polita pe calatorie, prin care se asigura un tr determinat
de mf si trebuie sa fie subscrisa la fiecare e%peditie@
polita cu alimentare, prin care se stabileste un plafon
$aloric, in limita caruia se pot face mai multe transporturi pana la
epui!area sumei pre$a!ute in polita@ la fiecare e%pediere se
intocmeste un Ka$i! de alimentareI prin care e%peditorul il
informea!a pe asigurator in legatura cu e%pedierea respecti$a@
polita de ealuare, cand e$aluarea mf transportate se face
ulterior, dup3 a$ariere, pe ba!a facturilor@
polita de abonament sau flotanta, cea mai frec$ent
utili!ata, prin care se asigura mf intr-un anumit inter$al de timp,
de obicei, un an cu reannoire prin acordul partilor), indiferent de
modul de transport, destinatie sau natura mf" 1olita acopera la
prima unica in general) stabilita prin contract totalitatea
e%peditiilor efectuate in anul de referinta" Nu este necesar un
- =)curs ; -
a$i! de alimentare pentru fiecare e%pediBie" 1lata primelor se
face prin regulari!are, pe ba!a declaraBiei pri$ind li$r3rile,
trimestrial, semestrial sau, mai frec$ent, anual"
Cererea de asigurare
- In $ederea inc8eierii contractului de asigurare a mf in traficul
international, e E remite e%peditorului cererea de asigurare"
- Cererea de asigurare cuprinde:
_numele celui care dispune emiterea politei de asigurare@
_nr contractului, acrediti$ului, facturii e%terne@
_conditia de li$rare, ruta asigurata@
_modalitatile si mi/loacele de transport, pa$ilionul si numele na$ei@
_numarul de conosament@
_date referitoare la marfa@
_$aloarea na$lului@
_conditia de asigurare@
_$aloarea asigurata
Polita de asigurare
- In ba!a cererii de asigurare, e%peditorul inc8eie cu casa de
asigurari si il a$i!ea!a pe e%portator printr-un aiz de asigurare"
- Poli@a de asigurare cuprinde urmatoarele elemente:
numele Di semnatura asiguratorului@
numele asiguratului@
andosarea asiguratului, in ca!ul in care polita este
transmisibila prin gir@
enumerarea si descrierea riscurilor acoperite@
$aloarea asigurata@
locul unde se $a plati desp3gubirea in ca!ul
producerii riscului"
- #>)curs ; -
'bliga@iile asiguratului
- plata primei, care se face la locul subscrierii asigurarii@
- furnizarea de informatii, care sa permita asiguratorului sa
aprecie!e riscul legat de e%pediere $aloarea marfii si natura
acesteia, na$a, ruta etc")@
- plata unor taxe sau comisioane pentru comisionarii de
a$arie)"
- 'bligatia esentiala a asiguratorului este de a despagubi pe
asigurat pentru pierderile suferite in ca!ul producerii
riscurilor acoperite prin polita de asigurare"
- In anumite situatii de e%" transportul de lic8ide in butoaie sau
sticle, anumite mf ambalate in saci, bunuri perisabile)
asiguratorul isi re!er$a dreptul de a nu lua Cn considerare
pierderile sub un anumit procent din $aloarea mf@ aceast3 cota
se numeste franciza
-espagubirea asiguratului
- asiguratul trebuie sa ia masuri pt a alorifica dreptul de
recurs impotri$a carausului si pt a conser$a bunurile si a e$ita
agra$area pagubei@ poate sa solicite si e%perti!area mf de catre
un comisionar de a$arie@
- asiguratul $a Citocmi dosarul de despBgubire, care poate
include: poliBa de asigurare, documentul de transport, factura
comercial3, procesul $erbal de constatare a a$ariei sau raportul
de e%perti!3, care atest3 faptul c3 marfa n-a fost predat3 la
destinatar@
- asigur3torul analizeazB condi@iile Qn care s&a produs paguba,
erificB piesele dosarului Fi plBteFte despBgubire Cn funcBie
de clau!ele contractului de asigurare Di de documentele
probatoare furni!ate de c3tre asigurat" \n ca!ul Cn care se
reBine r3spunderea c3r3uDului sau e%peditorului, acBionea!3 Cn
regres
-##)curs ; -
- asupra acestora pentru a recupera o parte din indemni!aBia
$i!at3 cea repre!entLnd responsabilitatea do$edit3 a terBilor)"

?"%"#, Asigurarea creditelor internationale
Scopul asigurarilor de credite este de a prote/a impotri$a
pierderilor financiare re!ultate din neplata cumparatorilor ce au
ac8i!itionat bunuri pe credit" In ca!ul creditului de e%port,
specificul asigurarii consta in faptul ca I, partenerul comercial al
asiguratului, isi desfasoara acti$itatea intr-o tara terta, ceea ce
implica luarea in calcul a unor riscuri specifice, ca riscul de tara"
0iscurile asigurabile sunt de 2 feluri:
riscuri comerciale
riscul politic
Aceste riscuri nu sunt acoperite integral de asigurare, furni!orul
preluand astfel o parte din risc, numita franci!a, Institutia care
asigura creditul primeste o prima de asigurare din partea celui
care a cerut asigurarea"
Ni$elul primei de asigurare $aria!a in functie de $aloarea ,
perioada asigurarii" +ipul cumparatorului pri$at sau public) , risc
de tara, modalitate de plata, etc"
1rima de asigurare se plateste in momentul inc8eierii politei de
asifurare, integral sau in rate periodice"
Asigurarea poate fi inc8eiata pe di$erse perioade de timp din
derularea contractului de $an!are internationala
in perioada de preli$rare se acopera insol$abilitatea
importatorului sau aparitia unor pierderi din cau!e
politice intre momentul acceptarii ofertei si
li$rarea marfurilor
in perioada postli$rare se acopera inter$alul dintre
li$rarea mf si efectuarea platii
- #2 curs ; -
in perioada de depo!itare a mf in depo!ite din alte
tari asiguratul este despagubit in ca!ul cand mf
sunt confiscate, pierdute sau deteriorate, inainte
de eliberarea lor din depo!it
in perioada de tran!itare, se acopera riscul de
confiscare sau pierdere a mf din moti$e politice"