Academia de Studii Economice din Bucureti

PLAN DE MANAGEMENT INTEGRAT

Aria protejat Muntioru -Ursoaia
Profesor coordonator: Studeni:
!oste" Ne#rei G$eor#$e Geor#iana-!ristina
Do%re A"ina
Dri"ea Ion-!orne"iu
Master EE& An I& Grupa '()*
-)+',-
Cuprins
1. Introducere
1.1. Elemente generale ale Planului de management
1.2. Bazele Legale
1.3. Procesul de elaborare al planului de management
2. Descrierea Ariei Protejate untioru!"rsoaia
2.1. Pozi#ie
2.2. Limitele AP"
2.3. In$entarierea resurselor abiotice
2.%. In$entarierea resurselor biotice
2.&. ediul socio!economic
3. Direc#ii prioritare de management al AP"
%. Planul de ac#iuni
&. onitorizarea implement'rii planului de management
2
Capitolul I INTRODUCERE
1.1. Elemente generale ale Planului de management
Scopu" p"anu"ui de -ana#e-ent
Scopul planului de management este acela de a promo$a un -ode" de #estiune care s'
permit' de./o"tarea dura%i" a comunit'#ilor umane (i conser/area specii"or 0i $a%itate"or de
interes co-unitar& a di$ersit'#ii biologice (i a celorlalte $alori ale mediului natural din aria protejata
untioru!"rsoaia. Planul de management urm're(te integrarea obiecti$elor de conser$are (i
protec#ie a speciilor (i )abitatelor de interes national si comunitar* educa#ia* in+ormarea (i implicarea
publicului ,n gestionarea patrimoniului sitului -atura 2....
1%iecti/e"e p"anu"ui de -ana#e-ent
Plecand de la argumentele care au stat la baza desemnarii acestui areal ca Sit de
Importanta Comunitara in cadrul Retelei Ecologice Natura 2000 au fost stabilite in baza
consultarii cu grupurile de interese un set de obiective generale si specifice.
Situri"e de i-portanta co-unitara sunt de+inite ca +iind situl/aria care* ,n regiunea sau ,n
regiunile biogeogra+ice ,n care e0ista* contribuie semni+icati$ la mentinerea ori restaurarea la o stare
de conser$are +a$orabila a )abitatelor naturale pre$azute ,n ane0a nr. 2 la 1"2 &3/2..3 sau a
speciilor de interes comunitar pre$azute ,n ane0a nr. 3 la 1"2 &3/2..3 si care contribuie
semni+icati$ la coerenta retelei 4-atura 2...4 si/sau contribuie semni+icati$ la mentinerea
di$ersitatii biologice ,n regiunea ori regiunile biogeogra+ice respecti$e.
In -are aceste o%iecti/e /i.ea.a asi#urarea statutu"ui de conser/are a specii"or si
$a%itate"or natura"e de interes conser/ati/ nationa" si2sau co-unitar& asi#urarea ro"u"ui de
.ona de #estionare dura%i" a resurse"or cu ro" de coridor eco"o#ic in cadru" Rete"ei Eco"o#ice
Loca"e pentru !onser/area !arni/ore"or Mari dar si conser/area peisaju"ui actua" prin
-entinerea si incurajarea acti/itati"or antropice traditiona"e3
Obiectivele planului de management sunt:
!Asigurarea statutului +a$orabil de conser$are al speciilor si )abitatelor naturale de importanta
nationala si comunitara din aria protejata untioru!"rsoaia5
!Protejarea cadrului natural si a peisajului din aria protejata untioru!"rsoaia5
! en#inerea unor e+ecti$e $iabile de carni$ore mari ,n partea de $est a jude#ului 6rancea* ,n cadrul
re#elei ecologice de protec#ie a acestora* (i conectate la )abitatele carni$orelor mari din 7om8nia5
! 9ncurajarea comunit'#ilor locale ,n $ederea dez$olt'rii unor acti$it'#i economice care* prin
utilizarea durabil' a resurselor* s' le aduc' bene+icii (i s' contribuie la reducerea presiunii asupra
resurselor din aria protejata* promo$8nd ,mpreun' cu comunit'#ile locale $alorile culturale si
tradi#ionale5
!Promo$area unui turism care s' nu a+ecteze negati$ aria protejata* s' duc' la cre(terea respectului
pentru $alorile naturale (i care s' ,ncorporeze $alorile culturale (i tradi#ionale ale zonei ,n circuitul
turistic al untilor 6rancei5
!Con(tientizarea (i educarea publicului (i a +actorilor interesa#i pentru ,n#elegerea importan#ei
conser$'rii naturii (i pentru ob#inerea sprijinului ,n $ederea realiz'rii obiecti$elor rezer$atiei
naturale si ale sitului -atura 2...5
!Promo$area toleran#ei sociale +a#' de cele trei specii de carni$ore mari prin combaterea e+ecti$' (i
responsabil' a surselor de con+lict (i competi#ie cu oamenii5
!anagementul e+icient (i adaptabil al ariei protejate prin asigurarea unui sistem integrat de
gospodarire5
3
1.2. Bazele Legale
Aria protejata a fost inclusa n Hotarrea Consiliului Judetean 12/1992 cu o
suprafata de 708,2 ha, nsa, fara nici o eplicatie nu a !ai fost !entionata in
"e#ea $/2000% &n 200' a fost ncheiata o con(enatie ntre )irectia *il(ica
+ocsani, ,CA* -ucuresti si A#entia pentru .rotectia /ediului 0rancea, prin care
aria protejata /untioru12rsoaia a fost resta3ilita pe o suprafata de 102,4 ha, din
cadrul terenului 5colului *il(ic )u!itresti, 2. ,,, unitatilede a!enajare 7-,8-C,
9,10-% Ordinul nr. 19! din decembrie "##$ pri(ind instituirea re#i!ului de
arie naturala protejata a siturilor de i!portanta co!unitara, ca parte inte#ranta
a retelei ecolo#ice europene 6atura 2000 in 7o!ania, dese!nea8a
RO%CI#1"$&'untioru& Ursoaia( cu o suprafata 1) *a, sit de i!portanta
co!unitara% Acelasi areal, inclus in cate#oriile de protectie !entionate anterior,
este parte co!ponent9 a 7e:elei ecolo#ice locale de protec:ie a carni(orelor
!ari din jude:ul 0rancea, structura constituit9 ;i apro3at9 in cadrul proiectului
",+<026A=/758$74 >Conser(area in situ a carni(orelor !ari din jude:ul
0rancea?%
+a,ele legale ale reali,-rii planului de management
Elaborarea Planului de anagement se +ace ,n baza 1rdonan#ei de "rgen#' a 2u$ernului &3
din 2. iunie 2..3* pri$ind regimul ariilor naturale protejate* conser$area )abitatelor naturale* a +lorei
(i +aunei s'lbatice cu modi+icarile si completarile ulterioare. Potri$it Art. 21* al acestei ordonan#e de
urgen#' planul de management al ariei protejate este elaborat de c'tre administratorii acestuia* se
a$izeaz' de Agen#ia -ational' pentru Arii -aturale Protejate (i se aprob' prin ordinal autorit'#ii
publice centrale pentru protec#ia mediului. La Art. 2.. :3;* se speci+ic' ca m'surile pre$'zute in
planul de management al ariei protejate trebuie s' +ie elaborate ast+el ,nc8t s' #in' cont de e0igen#ele
economice* sociale (i culturale* precum (i de particularit'#ile regionale (i locale ale zonei* prioritate
a$8nd ,ns' obiecti$ele care au dus la constituirea ariei naturale protejate. In urma declar'rii arealului
ca <it de Importan#' Comunitar'* prin 1 1=>%/2..3* cu acordul inisterului ediului* procesul de
elaborare a planului de management de$ine responsabilitatea Agentiei Prote#ie a ediului 6rancea
ca obiecti$ al proiectului LI?E.&-A@/71/...13.. Pre$ederile acestui Plan de anagement $or +i
respectate de c'tre administratorul ariei protejate* precum (i de c'tre toate persoanele +izice (i
juridice care au ,n proprietate (i/sau administreaz' terenuri (i/sau bunuri (i/sau care des+'(oar' orice
+el de acti$it'#i pe raza parcului* con+orm pre$ederilor 1.".2. nr. &3/2..3* pri$ind regimul ariilor
naturale protejate* conser$area )abitatelor naturale* a +lorei (i +aunei s'lbatice* cu completarile si
modi+icarile ulterioare.
!adru" "e#a" pentru ad-inistrarea ariei protejate Muntioru- Ursoaia
In prezent aria protejata untioru!"rsoaia nu are o structura proprie de administrare si nu
este incredintata unui custode o+icial. 7esponsabilitatea administrarii ca arie protejata de interes
comunitar re$ine in acest moment autoritatii centrale de mediu care raspunde de arii protejate. Din
punct de $edere al admnistrarii supra+etelor +orestiere acestea sunt administrate de catre 1colul
<il$ic Dumitresti A Directia <il$ica ?ocsani. Din punct de $edere administrati$* intraga supra+ata a
ariei protejate se suprapune teritoriului judetului Buzau* comuna Bisoca* dar limitele intre judetul
6rancea si Buzau nu sunt inca acceptate pe acest areal de ambele consilii judetene.
1.3. Procesul de elaborare al planului de management
%
Planul de management al ariei protejate untioru!"rsoaia este realizat con+orm pre$ederilor
legale din 1.".2. &3/2..3 pri$ind regimul ariilor naturale protejate* conser$area )abitatelor
naturale* a +lorei (i +aunei s'lbatice.
A$and in $edere +aptul ca aria protejata untioru!"rsoaia a +ost propus si ca <it de
Importanta Comunitara* +acand parte din 7eteaua -atura 2...* este necesar ca cerintelei Directi$ei
Babitate sa +ie integrate in planul de management realizat pentru categoria de management la care
este incadrata aria protejata pe plan national. In acest sens planul de management reglementeaza si
plani+ica si actiunile necesare pentru mentinerea actualei stari de conser$are a )abitatelor naturale si
speciilor de +lora si +auna salbatica de interes comunitar si national mentionate in ?ormularul
<tandard. In acest conte0t Planul de anagement al ariei protejate untioru!"rsoaia este elaborat
prin colaborarea administratorului +ondului +orestier :1colul <il$ic -aruja; si al Asociatiei 1bstilor
6rancene cu Agentia pentru Protectia ediului 6rancea care* in cadrul proiectului
LI?E.&-A@/71/...13.C DImbunatatirea sistemului de protectie a carni$orelor mari din judetul
6ranceaD* are ca obiecti$ realizarea planurilor de management pentru siturile propuse ca p<CI.
Planul de anagement este elaborat prin participarea unui grup de lucru operati$* constituit din
reprezentanti nominalizati ai institutiilor care au interese pe raza ariei protejate. Institutiile
participante la realizarea planului de management suntC
! Agen#ia pentru Protectia ediului 6rancea A "nitatea de Implementare a
proiectului LI?E.&-A@/71/...13.
! Directia <il$ica ?ocsani
! 1colul <il$ic Dumitresti
! "ni$ersitatea din Bucuresti A CCE<I
! Consiliul Eudetean 6rancea
! Directia <il$ica ?ocsani
Etape 4n e"a%orarea p"anu"ui de -ana#e-ent
F Identi+icarea (i implicarea principalilor proprietari ,n procesul de administrare a terenurilor
suprapuse ariei protejate untioru!"rsoaia
Identi+icarea principalilor +actori interesa#i implica#i ,n procesele de administrare. <c)emele
de Plani+icare @eritorial' au +ost consultate ,n scopul identi+ic'rii de#in'torilor de teren :pri$a#i sau
publici; +iind realizat' o list' a datelor de contact. 7ezultatele au +ost introduse ,ntr!o baza de date
2I< creata de "ni$ersitatea din Bucure(ti pentru a se reu(i s' se ajung' la o imagine clar' a utiliz'rii
terenurilor (i a proprietarilor. Proprietarii de terenuri/managerii au +ost consulta#i ,n scopul realiz'rii
unui grup care $a reprezenta interesele acestora ,n procesul de realizare al planului de management.
F Delimitarea problemelor actual (i poten#iale din aria protejata untioru!"rsoaia
<uprapunerea intereselor de conser$are (i a celor economice* determin' apari#ia unor
con+licte inerente ,ntre comunit'#ile locale* persoane +izice (i juridice (i administra#ia ariei protejate.
De asemenea* un#ii 6rancei se caracterizeaz' printr!un ansamblu de probleme speci+ice legate de
+actorii naturali :risc la alunec'ri de teren* toren#ialitate* dobor8turi de $8nt; (i antropici :interese
ridicate pentru e0ploatarea resurselor +orestiere (i cinegetice* iar ,n ultimii ani (i a celor turistice;. 9n
acest conte0t* rolul planului de management este de a limita e+ectele acestor probleme (i de a e$ita
conturarea altora noi prin promo$area celor mai adec$ate m'suri.
F <tabilirea direc#iilor prioritare ale planului de management
.lanul de !ana#e!ent se 3a8ea89 pe direc:ii prioritare, unde (or @
pro!o(ate ac:iuni concrete pentru ndeplinirea o3iecti(elor parcului% )e@nirea
direc:iilor prioritare s1a reali8at :innd cont de realit9:ile eistente ;i de
o3iecti(ele reali8a3ile% Au fost identi@cate ca do!enii prioritare conser(area
di(ersit9:ii 3iolo#ice ;i a ele!entelor de peisaj, de8(oltarea dura3il9 a
&
co!unit9:ilor u!ane, de8(oltarea turis!ului, pro!o(area acti(it9:ilor de
educa:ie ;i con;tienti8are a pu3licului, pro!o(area i!a#inii ariei protejate,
reconstruc:ia ecolo#ic9 a arealelor de#radate%
A ,denti@carea o3iecti(elor ;i ac:iunilor planului de !ana#e!ent pe do!enii
prioritare, plani@carea ;i identi@carea posi3ilelor surse de @nan:are
In aceasta etapa au +ost stabilite ac#iunile pentru toate domeniile prioritare* cu accent special
pe ac#iunile de conser$are a speciilor si )abitatelor de interes comunitar* au +ost plani+icate aceste
ac#iuni* au +ost stabilite resursele te)nice* +inanciare (i umane necesare pentru implementarea
acestora (i sursele posibile de +inan#are.
CAPI@1L"L 2. Descrierea Ariei Protejate untioru!"rsoaia
2.1. Pozi#ie
Aria protejata untioru "rsoaia este situata la $est de actuala limita apuseana a Eudetului
6rancea* pe teritoriul administrati$ al judetului Buzau.
<itul se a+la in sectorul sudic al untilor 6rancei* a$and ca puncte e0treme* in sistem de
proiectie <tereo 3.* urmatoarele repereC
6 ! G ! >2=%%1* 33H I ! %&3.3=*%>=
- ! G ! >3..12*321 I A %&3&23*H3H
E ! G A >31&1&*2H= IA %&33.%*3>1
< ! G A >3...3*.>2 I A %&&>2H*=>>.
Perimetrul ariei protejate cuprinde un sector al $ersantului drept al $aii paraului ?uru. Aria
protejata untiorul!"rsoaia este situata la cca 1*3 Jm. $est* pe drum +orestier* de localitatea
6intileasca si 3*H Km nord de localitatea Plesi.
Accesul catre aria protejata este posibil pe doua cai principaleC
1; DE 2.% B ?ocsani A6intileasca si drumul +orestier inscris pe $alea ?urului5
2; Drumul +orestier orientat catre nord pe $alea Paraului Purcelu* din localitatea Plesi. Acesta
racordeaza regiunea la localitatile din nord estul judetului Buzau.
Pozitia sitului pe o artera )idrogra+ica de insemnatate regionala si distanta redusa +ata de
localitati * precum si interesul mentinerii legaturii rutiere intre localitatile 6intileasca si Plesi*
caracterizeaza arealul.
In interiorul ariei protejate accesul este posibil prin intermediul drumului +orestier de pe $alea
paraului "rsoaia :.*H Km; si a $ec)ilor drumuri locale de e0ploatare* a cailor de scoatere si
apropiere* sau a potecilor.
2.2. Limitele AP"
Descrierea limitelor* ca si aspectele legate de supra+ata operationala a planului de
management* trebuie insotita de cate$a precizari* determinate de suprapunerea mai mult sau mai
putin +idela a arealelor protejate pe de o parte pe arealul desemnat rezervatie naturala si pe de alta
parte de includerea in categoria sit de importanta comunitara (SCI)* ca parte a retelei ecologice
europene -atura 2... in 7omania si totodata* component' a 7e#elei ecologice locale de protec#ie a
carni$orelor mari din jude#ul 6rancea* structura constituit' (i aprobat' in cadrul proiectului
LI?E.2-A@/71H&3> Conser$area in situ a carni$orelor mari din jude#ul 6rancea. Di+erentele de
trasare a limitelor se datoreaza proiectiilor cartogra+ice realizate in sisteme di+erite pe de o parte si pe
de alta* sc)imbarilor produse in modul de marcare sil$ica a parcelelor :borne sil$ice;. Descrierea
>
+izica a limitelor coincide in cea mai mare parte pentru ambele categorii de regimuri de protectie a
arealului.
Limita nordica se suprapune unui sector al Culmii secundare Piscu ?ata Lunga* din punctul
de racordare al acesteia cu Culmea Carambului A Culmea Plesii* pana la obarsia paraului 6ulturariei.
Din acest punct limita se suprapune Paraului 6ulturariei* pana la con+luenta cu Paraul Purcelu pe
care o urmeaza in a$al pana la punctul de intersectie a drumurilor de pe $alea paraului "rsoaia cu cel
de pe $alea Paraului Purcelu.
Limita sudica se suprapune drumului de pe $alea paraului "rsoaia* de la capatul sudic al
acestuia* urmand in amonte paraul pana in Culmea Carambului A Culmea Plesii.
Limita de vestC urmareste Culmea Carambului A Culmea Plesii* care coincide cu inter+lu$iul
dintre bazinele )iodrogra+ice Purcelu si ?uru la est si 7amnicu <arat la $est.
Din punct de $edere al organizarii sil$ice* con+orm )artii amenajistice 1C 2. ...*
intocmita in luna iulie 2..3* aria protejata se suprapune parcelelor sil$ice u.a. 3B*3A H* = si 1. din
".P.II 6intileasca* 1colul <il$ic Dumitresti.
Limitele siturilui de importanta comunitara* la scara 1C1.. ... sunt cuprinse in anexa nr. 3 a
Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.964 !""# privind instituirea re$imului
de arie naturala prote%ata a siturilor de importanta comunitara& ca parte inte$ranta a retelei
ecolo$ice europene 'atura !""" in(omania.
.imitele ariei prote/ate RO%CI#1"$ 'untioru&Ursoaia
%upra0ata operationala a 1lanului de management
3
<upra+ata operationala a planului de management nu coincide strict cu cea a ariei protejate*
aceasta din urma +iind inclusa primei. Planul de management al unei arii protejate este realizat a$and
in $edere un areal bine determinat* insa pre$ede masuri care pot sa $izeze indirect si aria adiacenta.
In majoritaea cazurilor o serie de actiuni trebuie sa aiba in prim plan elemente relationate cu
obiecti$ul protejat dar situate in e0teriorul acestuia.
In concluzie* se poate a+irma ca )lanul de mana$ement $a a$ea aplicabilitate directa asupra
terenului desemnat ca arie protejata* dar o serie de masuri $or a$ea in $edere proprietarii de terenuri
si locuitorii din satele in$ecinate* in masura in care acestia des+asoara acti$itati potentiale cu impact
asupra ariei protejate. Deasemeni* arealului de+init in interiorul limitelor ariei protejate* i se adauga
supra+etele adiacente* pentru care planul de management pre$ede monitorizarea continua si masuri
pri$ind e$itarea unor e+ecte negati$e relationate sau propagate din e0terior asupra elementelor de
interes consr$ati$ din aria protejata. Pentru cursi$itatea si +unctionalitatea planului de management
este necesara corelarea continua a actiunilor si inter$entiilor antropice din zona adiacenta ariei
protejate* cu actiunile ce $izeaza strict aria protejata.
2.3. In$entarierea resurselor abiotice
5or-e -ajore de re"ief
Aria protejata ocupa sectoare ale bazinelor )idrogra+ice ale paraielor "rsoaia si 6ulturariei.
Arealul este reprezentat de umerii rasariteni ai culmii Carambului A Plesii* +ragmentati de cele doua
paraie. Culmile conturate la nord :?ata Lunga A 12&.m; si respecti$ la sud :Dealul ?ata cu 6arstei A
=H.m.; de arealul protejat si Culmea Carambului A Plesii pozitionata la $est* inc)id pe trei laturi*
aproape in totalitate bazinul "rsoaia.
Pantele au $alori mari in jumatatea central $estica a ariei protejate* sub Culmea Carambului A
Plesii* unde apar la zi stancarii cu pereti $erticali si scad catre est. Altimetric* arealul cuprinde
regiuni situate intre ma0imul de 1223m si $aloarea minima de >2&m.
Elemente de risc geomor0ologic
Pantele accentuate si arealele cu roca la zi din e0tremitatea $estica a ariei protejate*
constitutia litologica si petrogra+ia creaza ansamblul conditiilor de +a$orabilitate pentru aparitia si
mani+estarea proceselor de rostogolire* a prabusirilor si alunecarilor super+iciale.
1oten2ialul *idrogeologic 3i *idrologic
1% Ape su3terane
,n intrea#a re#iune !ontan9 alc9tuit9 din roci dure ;i se!idure Bn
siste!ul de clasi@care a rocilor dup9 #radul de forare ;i perforare, alc9tuit de
Co!itetul Ceolo#ic, aceste roci apar:in n !ajoritate #rupelor DtareD ;i Dfoarte
tareDE, sla3 per!ea3ile, in@ltra:ia este redus9, iar apele din precipita:ii se scur#
cu u;urin:9 pe (ersan:i, contri3uind la ali!entarea rurilor% )atorit9 su3stratului
dur ;i i!per!ea3il, apele p9trunse n depo8ite colu(iale, delu(iale ;i prolu(iale
ali!entea89 ;i ele or#anis!ele hidro#ra@ce, care n acest sector 3a8inal, se
caracteri8ea89 prin de3ite 3o#ate ;i relati( constante% ,n acela;i ti!p, roca, n
#radul ei de re8isten:9, repre8int9 un factor de Dcontrol al alu(iunilorD B"
F9(oianu, 199GE, care i!pune rela:iile dintre de3itele lichide ;i solide ale
rurilor% ,n anu!ite condi:ii, apele su3terane se !3o#9:esc cu s9ruri, c9p9tnd
calitatea de ape !inerale cu concentra:ie de 0,$ #/1%
2. Ape de supra+a#'
H
7eteaua )idrogra+ica de supra+ata a regiunii include paraiele "rsoaia* si 6ulturaria* si un
sector al $aii Purcelu. Paraul Purcelu este principalul colector al regiunii. Paraiele ?uru si onteoru
concentreaza apele paraielor de pe $ersantii am+iteatrului natural de+init de masi$ele Culmea Plesi A
Culmea Carambului A la $est5 Prelunca :131.m.;* Culmea Prelunci* 6+. Crucilor :12%1m.;* 6+.
onteoru :133.m.; A la nord si Culmea Pietrei la est. Apele paraului "rsoaia se aduna de pe
$ersantul rasaritean al Culmii Carambului APlesi si se indreapta catre nord est* de+inind cea mai mare
parte din limita estica a ariei protejate. 6ulturaria iz$oraste de pe latura estica a Culmii Carambului A
Plesii si se indreapta pe un prim sector pe directie sud $est A nord est* urmand in a doua parte a
cursului sa se reorienteze* catre sud est. Debitele paraielor au in mod obisnuit* $alori reduse* dar pot
creste brusc sub in+luenta cantitatilor de precipitatii* cazute in bazin* speci+ice perioadei. Pro+ilul
trans$ersal al $ailor rele$a +orme ascutite* cu $ersanti pe alocuri $erticali* ce de+inesc sectoare de
c)ei. @reptele identi+icabile in pac)etele masi$e de gresii e0plica etape de adancire puternica corelate
cu perioade climatice ce au determinat debite mari. <curgerea se produce de asemenea pe $ersanti
sau in cursuri temporare.
Elemente de risc *idrologic 3i *idrogeologic
?luctua#iile resurselor de ap' ale r8urilor se des+'(oar' ,ntre dou' momente e0treme*
reprezentate prin $iituri (i secete. Considerate riscuri naturale sau )azarde* ,n +unc#ie de e+ectul lor*
aceste +enomene pot denumi dezastre sau catastro+e :I. L'$oianu* M. Dragomirescu* 1==%; care
pro$oac' dezec)ilibre mai mari sau mai mici ,n +un#ionalitatea sistemelor geogra+ice. Desi secetele
nu caracterizeaza regiunea* ambele +enomene se pot identi+ica in zona. 2eneza $iiturilor este legat'
,n primul r8nd de precipita#ii. 7egiunii ii sunt caracteristice $iiturile se produc ca urmare a unor ploi
toren#iale sau a topirii bru(te a z'pezii :$iituri plu$io!ni$ale;. De multe ori* cauza mani+est'rii unor
asemenea +enomene este suprapunerea precipita#iilor peste stratul de z'pad' a+lat ,n topire :$iituri
plu$io!ni$ale;. Producerea $iiturilor mai este pro$ocat' (i de al#i +actori precumC permeabilitatea (i
gradul de saturatie si umiditate a solului* gradul de acoperire cu $egeta#ie* pantele albiilor (i ale
$ersantilor%
1otentialul climatic
Caracterizarea climatica trebuie abordata pe doua paliereC intai ! e necesara o precizare a
trasaturilor generale* si in planul urmator ! o punctare a caracterelor micro! si topo!climatice care
imprima arealului denumit Caldarile Labalei* particularitate. 1rientarea di+erita a princiaplelor
sectoare de $ale si a $ersantilor determina conditii locale de di+erentiere din punct de $edere climatic
Din punct de $edere climatic* teritoriul administrati$ al Eude#ului 6rancea* prin pozitia sa la ni$elul
tarii si implicit la distan#' egal' ,ntre ecuator (i pol* bene+iciaz' de un climat temperat!continental*
cu in+luen#e pregnante estice si nordice care accentueaza caracterele e0treme. Ast+el* la ni$elul
continentului european* c8mpul baric mediu este +ormat din patru centri de ac#iuneC
!*nticiclonul subtropical *zoric* care asigura tot timpul anului transportul aerului umed
oceanic dinspre $est (i nord!$est c'tre centrul (i estul continentului* (i care este r'spunz'tor de cele
mai +rec$ente precipita#ii atmos+erice :%& N din cantit'#ile anuale ;5
!*nticiclonul +st,+uropean* mai rar cel <iberian* caracterizat la ni$elul 7om8niei prin in$azii
de aer rece arctic* continental* dinspre nord!est (i est* pe direc#ie ultrapolar' 5
!-epresiunea Islandez.* situat' ,n nordul oceanului Atlantic* mai atenuat' ,n timpul $erii (i
mai ad8nc' iarna* care determin' $reme ,nc)is' (i sc'derea temperaturii iarna* dar (i a$ersele de
ploaie $ara5
!-epresiunea /editeranean.* instalat' ,n perioada rece a anului deasupra bazinului central al
'rii editeraneene.
=
Altitudinea determina prezenta caracterelor speci+ice climatului montan bine e$iden#iat* cu
dou' subtipuriC cel al culmilor 0i masivelor muntoase 1nalte ale un#ilor 6rancei* respecti$ climatul
culmilor 0i masivelor muntoase %oase. Acesta se remarc' prin temperaturi mai sc'zute* umezeal'
ridicat' (i cantit'#i mai bogate de precipita#ii* +rec$en#a mare a +enomenelor meteorologice
periculoase* ,ng)e#uri (i brume timpurii de toamn' (i t8rzii de prim'$ar'* precum (i in$ersiuni de
temperatur'* depuneri de g)ea#' pe conductorii aerieni* ninsori $iscolite etc.5
1 trasatura deosebita a regiunii este data de prezena fenomenului de foe!n* generat de
,nc'lzirea adiabatic' a maselor de aer care coboar' +or#at* ,n timpul ad$ec#iilor maselor de aer $estice
pe $ersan#ii estici ai culmilor joase 9n timpul mani+est'rilor +oe)ale temperatura aerului cre(te rapid*
umiditatea aerului scade* a$8nd ca e+ect reducerea +rec$en#ei precipita#iilor si reducerea amplitudinii
$aria#iei coordonatelor termice.
@opoclimatul acestui areal are caracter temperat ! continental* cu mari di+erente de
temperatura de la $ara la iarna* media +iind de O 3. * ! H. C iar ni$elul precipitatiilor de cca. 1...
ml/an* inter$alul cel mai ploios +iind prima$ara* iar cel mai secetos iarna. 68nturile dominante sunt
cele de $est* bogate in precipitatii* in general* $alea Labalei este adapostita +ata de actiunea $8ntului
si nu se mani+esta e+ecte negati$e ca* de e0emplu* rupturi si dobor8turi.
4actorii radiativi
-euni+ormitatea relie+ului* re+lectat' cu deosebire ,n alternan#a ariilor depresionare cu dealuri
(i culmi muntoase dispuse pe direc#ia nord!sud* creeaz' condi#ii +a$orabile pentru producerea
in$ersiunilor de temperatur'. Insola#ia* ca energie cosmic'* in+luen#eaz' direct temperatura aerului*
precipita#iile (i $8ntul determin8nd indirect umiditatea aerului* a solului* procesele de dezagregare (i
dez$oltarea asocia#iilor $egetale. Durata anual' de str'lucire a soarelui este* ,n medie* de 2.H1 ore*
mai mare ,n lunile mai ! septembrie* c8nd media lunar' dep'(e(te 2.. ore (i mai redus' ,n lunile
noiembrie A ianuarie* c8nd durata scade sub 1.. ore .
Regimul temperaturilor
"emperaturile medii anuale ,nscriu $alori cuprinse ,n general* intre . si 1PC ,n zonele
muntoase ,nalte :sta#ia meteorologic' L'c'u#i* la 133>m altitudine 1*1PC;. Izoterma de HPC
delimiteaz' spre est ,n'l#imile de peste H..!=..m* iar cele de >* respecti$ %PC pe cele de 1...!
12..m :un#ii ?uru* Lboina ?rumos';. De la aceste ,n'l#imi temperatura medie scade altitudinal
p8n' la $alori de 1PC.
"emperaturile medii ale e#tremelor lunare din cursul anului. Aceea(i $aria#ie altitudinal'
este remarcat' (i ,n ceea ce pri$e(te temperatura medie a aerului ,n cursul anului. <e remarca +aptul
c'* temperatura aerului urmeaz' o curb' ascendent' din ianuarie p8n' ,n iulie* c8nd se atinge
ma0imul termic mediu anual* (i o curb' descendent' din iulie p8n' ,n decembrie* uneori ianuarie*
c8nd se remarc' cele mai mici medii termice din cursul anului. 9n luna cea mai rece din cursul
anului* temperatura aerului se ,nscrie ,n general* ,ntre !H si !1. PC. 9n luna iulie* cea mai cald' din an*
temperatura medie a reginii este de 12!1% PC.
In zona montana* un rol aparte ,l joac' in$ersiunile termice. Acestea apar +rec$ent ,n
anotimpul rece* Pe +undul $'ii. +erite de $8nt* aerul este mai rece* ,n timp ce ,n p'r#ile superioare
aerul este mai cald. A(a se e0plic' dez$oltarea unora dintre elementele mediteraneene ale $egeta#iei
pe $ersan#i (i niciodat' pe +undul depresiunilor sau al $'ilor* ,n multe zone* in$ersiunile termice sunt
secondate de in$ersiuni ale $egeta#iei* ,n sensul c' specii +orestiere termo+ile :2a$us s3lvatica; sunt
cantonate la partea superioar' a $ersan#ilor* iar specii ombro+,le* mai pu#in iubitoare de c'ldur'
precum coni+erele* sunt ,nt8lnite la partea in+erioar' a $ersan#ilor.
$urata perioadei de %ng!e oscileaz' ,n +unc#ie de altitudine* dar este in+luen#at' (i de
in$ersiunile termice care se creeaz' tot timpul anului (i mai ales ,n anotimpul rece. In general*
,ng)e#ul se declan(eaz' ca urmare a ad$ec#iilor maselor reci de aer* sau ,n urma r'cirilor radiati$e
1.
din cursul nop#ilor senine* care au ca rezultat sc'derea temperaturii aerului sub minima de . PC. La
L'c'u#i sta#ie meteorologic' speci+ic' spa#iului montan ,nalt al jude#ului se inregistreaza 23> zile.
-atele medii de producere a primului 1n$4e5 se plaseaz' ,n a doua decad' a lunii septembrie ,n
regiunile de munte la peste 1%..!1>.. m* ?a#' de datele medii* ,ng)e#ul ,nregistreaz' mari $aria#ii
neperiodice* dependente de ad$ec#iile inegale ale maselor de aer rece. Aceste $aria#ii e$iden#iaz'
situa#iile e0treme posibile la care s!a putut produce +enomenul de ,ng)e#* cu decalajul dictat de
condi#iile +izico!geogra+ice ale teritoriului analizat. Ast+el* cele mai timpurii 1n$4e5uri de toamn. s!
au semnalat ,n jurul datelor de 3 august la L'c'u#i si 22 septembrie la @ulnici. 6ltimul 1n$4e5* de
prim.var.* ,nt8rzie ca dat. medie de producere pana la 1. iunie la L'c'u#i Cele mai t7rzii ultime
1n$4e5uri se produc in jurul datei de 2% iunie
Regimul eolian
6iteza medie anual' prezint' $alori ridicate la altitudinile mari* de >!H m/s iar calmul
atmos+eric prezint' $alori de 1.!1&N.
Ero,iunea solului
Intensitatea eroziunii solului este determinat' de o serie de +actori* ,ntre care se impunC
decli$itatea relie+ului* gradul de acoperire cu $egeta#ie* litologia* te0tura solului* durata (i
intensitatea ploilor toren#iale* acti$itatea antropic'. Din analiza )'r#ii eroziunii solului se poate
obser$a c' terenurile a+ectate de eroziune de#in supra+e#e destul de reduse datorit'* ,n principal*
prezen#ei masi$e a $egeta#iei +orestiere care +i0eaz' solurile. <e remarc' totu(i unele areale unde
procesele de eroziune sunt mai accentuateC culmi cu soiuri slab erozi$e* micile bazinele
depresionare* precum (i ,n sectoarele unde s!au e+ectuat desp'duriri. Eroziunea se declan(eaz' ,n
special pe solurile (i terenurile descoperite* +iind erodat ,n primul r8nd stratul cel mai +ertil al solului*
orizontul de )umus (i treptat (i celelalte* p8n' la rocamam' (i mai departe. C8nd apele reu(esc*
datorit' +ormei terenului* s' se concentreze pe anumite 4+ire4 sau tal$eguri* procesul de eroziune este
mult mai rapid. In arealul ariei protejate* procesele de eroziune a solului se mani+esta in special in
e0tremitatea sud estica a regiunii* suprapusa pasunii impadurite* +ara insa ca indicatorii actuali ai
intensitatii procesului sa anticipeze o degradare accentuata. Acest lucru este insa conditionat de
mentinerea conditiilor actuale* in special in ceea ce pri$este gradul de acoperire cu $egetatie* tipul si
consistenta acesteia. Eroziunea ,n supra+a#' este un indicator ecologic* +oarte semni+icati$ (i pentru
reparti#ia ,n$eli(ului $egetal* a+ect8nd orizontul biologic acti$ al pro+ilului de sol* ast+el ,nc8t* se
reduc posibilit'#ile de ,nr'd'cinare (i )r'nire a plantelor :. P'troescu* 1==>;. Dintre +actorii
climatici se remarc' ploile toren#iale* $8nturile* $aria#iile climatice (i microclimatice sezoniere sau
anuale. Aceste modi+ic'ri ap'rute ,n perioadele secetoase* au +a$orizat ,n anii urm'tori :anii medii;
declan(area unor intense procese de eroziune* precum (i migrarea substan#elor coloidale necesare
nutri#iei plantelor.
2.%. In$entarierea resurselor biotice
4lora 3i vegeta2ia
6egetatia +orestiera este +ormata din amestecuri +oioase si coni+ere alcatuind mozaicuri din
urmatoarele tipuri de padureC
! Amestecuri de brad* molid si +ag de bonitate in+erioara* pe stancarii cu eroziune e0cesi$a* pe
$ersanti superiori +ramantati si abrupti5
! Bradeto!+agete de bonitate mijlocie si superioara* pe soluri brune cu $olum eda+ic mijlociu!mare*
pe $ersanti mijlocii* ondulati* cu pante medii5
11
! olideto!bradete de bonitate medie si superioara* pe soluri brune cu $olum eda+ic mare* pe
$ersanti mijlocii* ondulati* cu pante medii si mici5
4auna
?auna ariei protejate untioru!"rsoaia este caracteristica lumii animale care populeaza
padurile de amestec din Carpatii 1rientali. <upra+ata relati$ redusa a acestei arii protejate nu permite
conturarea unor teritorii indi$iduale ale unor specii +aunistice de talie mare* dar gradul mare de
naturalitate si lipsa acti$itatilor antropice atribuie acestei supra+ete un rol +oarte important ca zona de
re+ugiu* )ranire* +atare* crestere a puilor si c)iar de coridor ecologic pentru numeroase specii. De
remarcat este densitatea mare a locurilor +a$orabile pentru +atarea si cresterea puilor pentru speciile
de carni$ore mari. Lonele stancoase* a+late in apropierea unor cursuri de apa cu curgere permanenta
constituie zone +a$orabile pentru +atarea si cresterea puilor.
2.&. ediul socio!economic
Aria protejata se suprapune unui sector al ramei $estice a ulucului depresionar Lopatari A
Bisoca A 6intileasca* zona de locuire stra$ec)e* legata de caile de comunicatii din bazinul superior al
7amnicului <arat. In mod traditional* arealele din apropierea depresiunilor intramontane* resimt
in+luentele antropice* prin +aptul ca reprezinta zone de e0ploatare a resurselor pentru localitatile din
apropiere.
7esursele e0ploatate in regiune sunt agregatele minerale din albia raurilor sau din zonele de
i$ire la zi a stratelor de gresii cu proprietati de cli$aj :piatra pentru constructii; si lemnul. Caracterele
retelei )idrogra+ice si cele petrogra+ice ale arealului protejat nu oo+era posibilitatea e0ploatarii
agregatelor minearale.
Lemnul padurilor a +ost insa e0ploatat mai mult sau mai putin intens in timp. In reconstituirea unei
etape a istoriei e0ploatarii acestei resurse este posibila prin analiza amenajamentelor sil$ice.
Interpretarea acestora poate rele$a prin precizarea $arstei si compozitiei arborilor din areal etapa cea
mai recenta a e$olutiei $egetatiei +orestiere.
5specte demogra6ce
Prezenta umana in bazinul )idrogra+ic Purcelu si implicit in arealul a+lat sub incidenta
protectiei* era direct legata de e0ploatarile +orestiere din regiune. <trict in cuprinsul ariei protejate nu
e0ista arii de looocuire permanenta. Impactul prezentei umane asupra ariei protejate* era considerabil
in special prin acti$itatea implicita des+asurata temporar in areal. In ultimul deceniu prezenta umana
in regiune s!a diminuat semni+icati$* reducandu!se doar la prezenta ocazionala a lucratorilor sil$ici.
Impactul actual al acti$itatii umane mani+estat in cea mai insemnata parte prin prezenta mijloacelor
de transport a masei lemnoase e0ploatate in amonte sau a$al de acest sector* .este concentrat pe
drumul tangent la latura estica a ariei protejate* care insoteste $alea Purcelului* realizand legatura
intre localitatile 6intileasca si Plesi.
'odul de utili,are al terenurilor
<upra+ata ariei protejate cuprinde areale de teren incluse in moduri di+erite de $alori+icare.
Ponderea cea mai mare o au supra+etele incluse in prezent in categoria +ondului +orestier* acoperite
cu padure. In cadrul acestora se includ supra+etele ocupate de subcategoriile drumuri te)nologice*
drumuri auto si supra+etele ocupate de constructii. <ituatii mai speciale sunt cele determinate de
12
$ec)ile cai de apropiere si de scoatere :@A?;* ocupate in present de arbori de $arste si de esente
di+erite +ata de cele ale parcelelor pe care le strabat.
%ilvicultura
<il$icultura este una dintre cele mai $ec)i acti$it'#i antropice de pe raza ariei protejate.
2estionarea ra#ional' a +ondului +orestier este o condi#ie absolut necesar' pentru dez$oltarea
ec)ilibrat' a a(ez'rilor umane (i pentru men#inerea ec)ilibrului ecologic ,n mediul natural.
@erenurile suprapuse ariei protejate sunt in prezent supuse managementului +orestier aplicat in
limitele pre$ederilor legale pentru statutul de sit de importanta comunitara* pe care il are arealul.
Acti$it'#ile din sil$icultur' se re+er' la gestionarea +ondului +orestier* la e0ploatarea lemnului*
colectarea de produse +orestiere :+ructe* ciuperci etc.;* ac#iuni de re,mp'durire. Acti$itatile de
sil$icultura care se $or des+asura in acest areal dupa aprobarea planului de management $or a$ea ca
obiecti$ mentinerea statutului de conser$are a )abitatelor de importanta comunitara listate in
?ormularul <tandard.
Acti$itatile de e0ploatare a masei lemnoase se $or des+asura con+orm amenajamentelor
sil$ice care* in termen de sase luni de la aprobarea planului de management $or +i re$izuite. 6or +i
permise acti$itatile de e0ploatare a masei lemnoase care nu a+ecteaza statutul de conser$are a
)abitatelor de importanta comunitara listate in ?ormularul <tandard* +iind incurajata gospodarirea
durabila a padurilor prin realizarea unor lucrari de sil$icultura care au ca scop mentinerea structuri*
compozitiei arboretelor +orestiere.
5gricultura
Pe raza ariei protejate untioru!"rsoaia nu sunt practicate acti$itati agricole permanente.
<poradic* muncitorii +orestiere cazati in cabanele din $ecinatatea ariei protejate se ocupa cu cresterea
animalelor de tractiune si a bo$inelor* dar acti$itatea se des+asoara doar pe durata sezonului acti$ in
e0ploatarea padurii.
Turismul 3i 0acilit-2ile de turism
Arealul suprapus sitului de importanta comunitara nu este racordat la nici unul dintre traseele
turistice marcate de la Curbura Carpatilor. Potentialul turistic al comunei 6intileasca este unul din
+actorii care contribuie la atragerea in areal a numerosi turisti. In $iintorul apropiat este posibil ca
aria protejata sa de$ina unul dintre punctele de atractie pentru turistii din zona. 6izitarea ariei
protejate se $a +ace doar in prezenta unui g)id autorizat de admnistratorul ariei protejate si numai pe
trasee marcate si intretinute in acest sens. @raseele $or +i omologate si realizate numai dupa
realizarea unei e$aluari a potentialului impact asupra speciilor si )abitatelor de interes comunitar* si
$or e$ita zonele importante pentru conser$are.
78n-toarea 3i pescuitul
Intreaga supra+ata a ariei protejate este inclusa in +ondul de $anatoare 3= Breazau gestionat
de AE6P< Buzau. Desi zona nu este accesibila* acti$itatile de $anatoare se des+asoara con+orm
legislatiei in $igoare. <tatutul de arie de importanta comunitara impune re+acerea contractelor de
gestionare a +ondurilor de management cinegetic* ast+el incat sa poata +i impuse un set de masuri
minime necesare mentinerii statutului de conser$area al speciilor listate in ?ormularului <tandard.
Aria protejata untioru!"rsoaia $a de$enii zona de liniste a $anatului pentru +ondurile de
management cinegetic care se suprapun acestui areal* $anatoarea speciilor de interes comunitar +iind
interzisa.
Conservarea naturii
Declarata arie protejata din anul 2..3* zona untioru!"rsoaia a de$enit tinta unor acti$itati
de conser$are a naturii. Programe mai ample de conser$are au debutat in anul 2..2 prin
implementarea de catre AP 6rancea a proiectului LI?E -A@"7AC Conser$area in situ a
13
carni$orelor mari din judetul 6rancea. E$identiata prin analiza 2AP* ca zona importanta pentru
carni$orele mari* acesta zona a de$enit in +inal parte componenta a retelei ecologice de protectie a
carni$orelor mari* +iind incadrata ca zona de tip steping stonnes cu rolul de coridor ecologic. Aria
protejata este inclusa in cadrul etapelor de monitorizarea a speciilor de +auna salbatica si este inclusa
pe lista propunerilor de situri de interes comunitar. In anul 2..3* aria protejata capata un nou statut
de conser$are +iind inclusa in reteaua europeana de arii protejate -atura 2....
CAPI@1L"L 3. Direc#ii prioritare de management al AP"
.lanul de !ana#e!ent ur!9re;te !3un9t9:irea #estiunii patri!oniului
natural al A./2 prin pro!o(area de acti(it9:i !ultiple ;i di(ersi@cate cu i!pact
redus asupra !ediului ;i asi#urarea unui !ana#e!ent e@cient al ecosiste!elor
naturale ;i antropice% .entru e@cienti8area acti(it9:ii de !ana#e!ent al A./2
este necesar9 corelarea cu planurile locale Ba!enaja!ente sil(ice, planurile de
ur3anis! ale co!unei 6istore;ti, alte planuri sectorialeE, dar !ai ales
deli!itarea unor direc:ii prioritare de !ana#e!ent%
Conservarea diversit-2ii biologice 3i a elementelor de
peisa/
<pa#iile naturale reprezint' +urnizoare nelimitate de resurse regenerabile* ,n condi#iile ,n care
acestea sunt men#inute ,ntr!o stare +unc#ional' corespunz'toare. AP" se constituie ,ntr!un teritoriu
+oarte important pentru men#inerea ec)ilibrului ecologic ,n bazinul )idrogra+ic al paraului Labala. 9n
special ser$iciile de mediu generate de acest spa#iu :controlul scurgerii apei (i al sedimentelor*
stabilizarea $ersan#ilor* etc.; sunt +oarte importante pentru ,mbun't'#irea calit'#ii locuirii la ni$el
local. Din aceast' cauz'* pentru conser$area di$ersit'#ii biologice (i a elementelor cadrului natural
din AP" este +oarte important' men#inerea te)nicilor de e0ploatare durabil' a resurselor mediului
natural (i restric#ionarea promo$'rii unor acti$it'#i care se constituie ,n noi +orme de presiune uman'
asupra mediului. Cerin#a +undamental' pentru conser$area di$ersit'#ii biologice este conser$area Qin
situQ a ecosistemelor (i )abitatelor naturale (i men#inerea (i re+acerea popula#iilor $iabile de specii ,n
mediul lor natural. "tilizarea durabil' a resurselor mediului natural ,n AP" este necesar' ,ntruc8t
pentru re+acerea sistemelor naturale degradate sunt necesare in$esti#ii substan#iale pe care
majoritatea comunit'#ilor umane nu le pot suporta. Planul de management stabile(te un cadru de
ac#iune ,n scopul conser$'rii di$ersit'#ii biologice (i ,n special a )abitatelor (i speciilor de interes
comunitar. -u trebuie neglijate elementele mediului abiotic (i componenta peisagistic'* care
reprezint' #inta principal' de conser$are ,n cadrul AP".
De,voltarea durabil- a comunit-2ilor umane care utili,e,a
resursele naturale din aria prote/ata
Comunit'#ile umane reprezint' o component' +oarte important' pentru AP". Dez$oltarea
durabil' a comunit'#ilor umane trebuie canalizat' pe toate aceste $alen#e care trebuie puse ,n raport
cu capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. Ast+el* este necesar' o+erirea de resurse
comunit'#ilor umane locale ,n limita capacit'#ii de suport a ecosistemelor naturale (i respect8nd
direc#iile prioritare stabilite pentru conser$area di$ersit'#ii biologice. Acti$it'#ile umane ,n aria
protejata si in $ecinatatea ei sunt sil$icultura :incluz8nd e0ploatarea lemnului;* p'storitul (i* ,n
ultimii ani* acti$it'#ile turistice. Ele se constituie ,n principalele acti$it'#i care $alori+ic' (i genereaz'
peisaje* dar (i care contribuie la dezec)ilibrarea mediilor naturale. Ele reprezint' #inta direc#iei
prioritare de dez$oltare durabil' a comunit'#ilor umaneC
1%
1. promo$area e0ploat'rii ra#ionale a +ondului +orestier
P'durile* prin +unc#iile de protec#ie (i socio!economice pe care le ,ndeplinesc* constituie*
indi+erent de +orma de proprietate* o a$u#ie de interes na#ional de care trebuie s' bene+icieze ,ntreaga
societate. 9n acest scop este necesar' asigurarea gestion'rii durabile a p'durilor* prin stabilirea de
m'suri e+iciente de administrare* ,ngrijire* e0ploatare ra#ional' (i regenerare. Planul de management
al AP" are drept scop* conser$area (i protec#ia resurselor +orestiere (i promo$area de practici
ecologice de e0ploatare a acestora* ,n con+ormitate cu pre$ederile Codului <il$ic (i a legisla#iei din
domeniul protec#iei (i conser$'rii mediului. Principala problem' legat' de administrarea +ondului
+orestier este legat' de +aptul c' cea mai mare parte a spa#iilor +orestiere se a+l' ,n proprietatea
ob(tilor (i a proprietarilor pri$a#i* interesa#i de a le rentabiliza din punct de $edere economic. Acest
lucru este generat de +aptul c' ace(tia sunt obliga#i s' ,(i suporte c)eltuielile de administrare (i s'
pl'teasc' impozite pentru terenurile pe care le au ,n proprietate. 9n acela(i timp* regimul de arie
protejat'* care a impus restric#ii semni+icati$e ,n e0ploatarea resurselor +orestiere* a +a$orizat
acutizarea con+lictelor ,ntre proprietarii de terenuri* interesa#i de e0ploatare* (i administratorii ariei
protejate* interesa#i de conser$are.
Din acest moti$ sunt importante urm'toarele aspecte legate de administrarea resurselor
+orestiereC
! stabilirea te)nicilor de e0ploatare a resurselor +ondului +orestiere permise ,n AP"5
! delimitarea de spa#ii cu di+erite grade de inter$en#ie permise asupra resurselor +ondului
+orestier5
! distribu#ia ec)itabil' a dreptului de e0ploatare a produselor +orestiere principale (i
secundare la ni$elul proprietarilor de terenuri* #in8nd cont de necesit'#ile de conser$are5
! ,ncurajarea sistemului e0ploatare!re,mp'durire!,ntre#inere pentru zonele e0ploatate sil$ic5
! asigurarea unui ni$el de e0ploatare de subzisten#' a produselor +orestiere principale (i
secundare* +'r' deteriorarea ec)ilibrelor locale (i regionale5
! g'sirea +ormelor de compensare a persoanelor ce de#in propriet'#i ,n spa#ii cu di+erite grade
de protec#ie.
2. gestiunea durabil' a transporturilor
@ransporturile reprezint' o +orm' de presiune uman'* absolut necesar' pentru dez$oltarea
socio!economic' a unui spa#iu. odul ,n care sunt amenajate drumurile +orestiere* materialele din
care sunt construite* modul ,n care sunt ,ntre#inute (i e0ploatate in+luen#eaz' proiec#ia ,n mediu a
acestor acti$it'#i.
9n cazul modi+ic'rii parametrilor c'ilor de comunica#ie* e0istente ,n acest spa#iu sau al
introducerii unora noi este absolut necesar' analizarea aspectelor de +a$orabilitate* de impact asupra
comunit'#ilor locale (i asupra )abitatelor (i speciilor.
De,voltarea turismului
Aria protejata untioru!"rsoaia se constituie ,ntr!un spa#iu cu un real poten#ial turistic dat de
e0isten#a unor $alori naturale (i culturale de interes na#ional (i regional.
Direc#iile prioritare de management pentru aceast' ramur' de acti$itate se re+er' laC
! ,ncurajarea ac#iunilor de reabilitare a in+rastructurilor din AP" :c'i de acces* trasee
turistice* spatii de cazare* re+ugii* obser$atoare turistice* etc.;5
! prioritizarea ac#iunilor de realizare de in+rastructuri turistice cu impact redus asupra
mediului5
! dez$oltarea mecanismelor de control al acti$it'#ilor turistice ,n AP"5
! corelarea acti$it'#ilor turistice cu celelalte acti$it'#i sociale (i economice.
@urismul poate reprezenta acti$itatea alternati$' care poate asigura dez$oltarea durabil' a zonei* dar
(i accentuarea problemelor de mediu.
1&
Reconstruc2ia ecologic- a arealelor degradate
-umeroase dezec)ilibre pro$in azi din pri$ilegiul acordat pe termen scurt colecti$it'#ilor
umane ori agen#ilor economici. <e impune ast+el* realizarea (i aplicarea unui set de politici (i
strategii care s' urm'reasc' protec#ia (i conser$area mediilor naturale. Acordarea unor pri$ilegii
nejusti+icate acti$it'#ilor umane (i e0ploatarea abuzi$' a mediilor naturale au condus la degradarea
unor supra+e#e e0tinse* unele dintre acestea intr8nd ,n categoria zonelor neproducti$e. 7eintegrarea
acestora ,n circuitul economic solicit' costuri semni+icati$e pe care colecti$it'#ile umane la ni$el
local nu le pot suporta. 9n AP" se urm're(te men#inerea $alorilor naturale (i culturale e0istente
prin aplicarea planurilor de amenajare locale* a amenajamentelor sil$ice* a sc)emelor de gospod'rire
a apelor (i a planului de management al AP".
9n scopul e$it'rii e0tinderii zonelor degradate (i a reabilit'rii ecosistemelor (i peisajelor se
urm're(teC
R aplicarea de te)nici durabile de e0ploatare a mediilor naturale (i antropizate5
R ,ntre#inerea periodic' a ecosistemelor utilizate antropic5
R inter$en#ia controlat' asupra spa#iilor +ragilizate ecologic prin riscuri naturale5
R restructurarea (i reabilitarea ecosistemelor (i peisajelor degradate5
R con(tientizarea proprietarilor de terenuri asupra necesit'#ii reducerii supra+e#ei ocupate de
ecosistemele (i peisajele degradate.
Ac#iunile de restabilire a condi#iilor ini#iale sunt legate de dimensiunile pe care le au +actorii
perturbatori din aceste spa#ii. 9n +unc#ie de aceasta se pot delimita ac#iuni deC restructurare* pentru
restabilirea structurilor a+ectate de di+eri#i +actori perturbatori (i de reabilitare* care au drept scop
restabilirea +unc#iilor acestor spa#ii pentru a le m'ri importan#a social' (i economic'. Pentru
mic(orarea riscului de apari#ie a zonelor degradate este necesar' promo$area principiului precau#iei
,n luarea deciziei de c'tre toate structurile administrati$e din AP".
Integrarea 9n planurile 3i programele sectoriale
2estionarea teritoriului reprezint' o acti$itate obligatorie care se des+'(oar' ,n scopul
dez$olt'rii spa#iale ec)ilibrate* pentru protec#ia patrimoniului natural (i construit (i pentru
,mbun't'#irea condi#iilor de $ia#'* ,n concordan#' cu $alorile (i aspira#iile societ'#ii (i cu cerin#ele
integr'rii ,n spa#iul european. 2estionarea teritoriului se realizeaz' (i prin amenajarea teritoriului (i
urbanism. <copul amenaj'rii teritoriului (i urbanismului este de a armoniza politicile economice*
sociale* ecologice (i culturale* stabilite la ni$el local (i na#ional pentru asigurarea ec)ilibrului ,n
dez$oltarea di+eritelor zone. 1biecti$ele trebuiesc integrate ,n regulamentele de urbanism locale*
care stau la baza elabor'rii planurilor de amenajare a teritoriului* pentru a promo$a o ac#iune comun'
cu autorit'#ile locale.
Integrarea obiecti$elor planului de management ,n regulamentele de urbanism
este necesar' nu numai pentru impunerea unei strategii coerente de dez$oltare a acestui spa#iu* ci (i
pentru a asigura reu(ita aplic'rii planului de management care se constituie ,ntr!o alternati$' de
dez$oltare social' (i economic' a zonei (i ,ntr!un mijloc de realizare a protec#iei (i conser$'rii
resurselor naturale (i culturale ale acestui teritoriu. Ast+el* trebuiesc a$ute ,n $edere g'sirea unor
alternati$e de dez$oltare a comunit'#ilor umane +'r' a se realiza o presiune semni+icati$' (i
insuportabil' asupra mediului.
CAPI@1L"L %. Planul de ac#iuni
Prezentul plan de management $a +i implementat de administratorul ariei protejate in
urmatorii cinci ani de la data aprobarii acestuia in con+ormitate cu pre$ederile legale in $igoare.
Implementarea planului se $a realiza pe baza planului de actiuni care indica responsabilitatile si
1>
institutiile care pot +i implicate. Deasemenea pentru +iecare actiune sunt indicate costurile estimati$e
si sursele de +inantare care pot +i accesate pentru realizarea acesteia. "rmarirea implementarii
actiunilor se $a +ace periodic prin monitorizarea atingerii* in perioada de timp stabilita* a
indicatorilor de succes si a rezultatelor asteptate. 7espectarea planului de actiuni* ca parte
componenta a planului de management este obligatorie* in con+ormitate cu pre$ederile legale in
$igoare.
1. CON%ER75RE5 DI7ER%IT:;II +IO.O<ICE =I 5
E.E'ENTE.OR DE
1EI%5>
Actiunea 1.1
Actualizarea bazei de date pri$ind speciile de +lora (i +auna salbatica din AP"
(i structurarea acesteia in con+ormitate cu standardele impuse la ni$el national
Actiunea 1.2
Actualizarea in+orma#iilor pri$ind )abitatele de interes comunitar
Actiunea 1.3
Actualizarea bazei cartogra+ice pri$ind )abitatele (i distribu#ia speciilor de
interes national si comunitar
Actiunea 1.%
Identi+icarea de specii #int' pentru conser$are (i canalizarea acti$it'#ilor de
conser$are spre men#inerea starii de conser$are a popula#iilor acestor specii
Actiunea 1.&
Interzicerea oric'ror acti$it'#i de colectare a speciilor de interes comunitar sau
na#ional de interes prioritar pentru conser$are e0istente pe raza AP"5
Actiunea 1.>
Controlul acti$it'#ilor de recoltare/colectare/comercializare a speciilor de +lora
si +auna salbatica :altele decat cele protejate* sau care +ac obiectul unor masuri de
management; e0istente ,n AP"5
Actiunea 1.3
Delimitarea de zone prioritare pentru conser$area speciilor tinta (i concentrarea
ac#iunilor de conser$are pe aceste spa#ii
Actiunea 1.H
Conser$area elementelor de peisaj din spa#iul AP"* cu pri$ire special' asupra
acelora care prezint' interes turistic (i (tiin#i+ic.
13
Actiunea 1.=
E$aluarea anuala a marimii* structurii si dinamicii populatiilor speciilor de
+auna salbatica protejata
Actiunea 1.1.
E$aluarea periodica a starii de conser$are a speciilor de +lora si +auna si
)abitatelor naturale de interes comunitar
Actiunea 1.11
onitorizarea (i managementul bolilor in+ec#ioase ce pot a+ecta carni$orele
mari si speciile prada
Actiunea 1.12
onitorizarea )abitatelor ac$atice* reglementarea accesului (i limitarea unor
acti$it'#i ,n $ederea reducerii impactului uman asupra apelor curg'toare
". DE?7O.T5RE5 DUR5+I.: 5 CO'UNIT:;I.OR U'5NE DIN
5RI5 1ROTE>5T5 'UNTIORU&UR%O5I5
Actiunea 2%1
)e8(oltarea !ecanis!ului pentAruct aiucnoreda a2r%e1a
co!pensa:iilor proprietarilor care au terenuri situate n 8onele de
protec:ie strict9 ;i inte#ral9 din A./2
Actiunea 2%2
,nter(en:ia adec(at9 asupra fondului forestier n situa:ii de risc
natural sau antropic
Actiunea 2%G
7e(i8uirea pre(ederilor contractelor de ad!inistrare a
fondurilor de (n9toare n (ederea includerii pre(ederilor planului de
!ana#e!ent
Actiunea 2%'
,ncurajarea ac:iunilor de rea3ilitare a infrastructucturii turistice
din A./2
Actiunea 2%$
)e8(oltarea !ecanis!elor de control al acti(it9:ilor turistice n
A./2
Actiunea 2%4
1H
Corelarea acti(it9:ilor turistice cu celelalte acti(it9:i sociale ;i
econo!ice
@. 1RO'O75RE5 5CTI7IT:;I.OR DE EDUC5;IE(
CON=TIENTI?5RE
=I IN4OR'5RE
Actiunea G%1
Asi#urarea educa:iei ecolo#ice la toate cate#oriile de (rst9, !ai
ales la ni(elul utili8atorilor de resurse din !ediile naturale
Actiunea G%2
7eali8area unui calendar anual de acti(it9:i de infor!are ;i
educa:ie n A./2
Actiunea G%G
.ro!o(area acti(it9:ilor de (oluntariat
!. 5D'INI%TR5RE5 5RIEI 1ROTE>5TE 'UNTIORU&UR%O5I5
5r#ani8area anual9 a cel pu:in doua intalniri ale
ad!inistratorului cu institutiile i!plicate in #estionarea resurselor
naturale de pe ra8a ariei protejate si repre8entantii proprietarilor de
terenuri
). 1RO'O75RE5 CERCET:RII =TIIN;I4ICE
Actiunea $%1
Corelarea acti(it9:ilor de cercetare ;tiin:i@c9 cu ac:iunile planului
de /ana#e!ent
Actiunea $%2
)e8(oltarea plani@cat9 ;i controlat9 a acti(it9:ilor de cercetare
;tiin:i@c9 pe teritoriului A./2
Actiunea $%G
)e8(oltarea de sta:ii de !onitori8are a diferitelor co!ponente
din !ediul natural
Actiunea $%'
1=
7eali8area unui cadru de sus:inere a cercet9rilor ;tiin:i@ce ;i
asi#urarea pro!o(9rii re8ultatelor ;tiin:i@ce referitoare la A./2
Actiunea $%$
*ti!ularea o3:inerii de fonduri pentru de8(oltarea acti(it9:ilor de
cercetare ;tiin:i@c9
Capitolul $% /onitori8area i!ple!ent9rii planului
de !ana#e!ent
Planul de monitoring
.lanul de !onitorin# a fost ela3orat cu scopul de a se ur!9ri !odul n
care se respect9 pre(ederile .lanului de !ana#e!ent al ariei protejate
/untioru12rsoaia ;i !odul de desf9;urare a acti(it9:ilor% .lanul de !onitorin#
con:ine re8ultatele si indicatorii de succes ai ac:iunilor pre(98ute n planul de
!ana#e!ent%
2.