• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Cate ceva despre fericire
 
“In gena omului a fost pusa o picatura de soare”
 
- Interviu cu dr. prof. HINDERK EMRICH, directorul Clinicii de psihiatrie dinHanovra (Germania) - 
 
“Viata nu este o lunga zi de duminica” 
- In fiecare an, vara ne umple de optimism si de euforie. Ce ne face asa defericiti? De ce ne simtim ca niste proaspat indragostiti?
 
- Soarele si caldura stimuleaza metabolismul. Cerul albastru si padurileverzi, decupate parca din carti cu povesti, ii pot transpune pe unii dintre noi intr-ostare de euforie asemanatoare cu cea produsa atunci cand ne indragostim. Dinpunct de vedere stiintific, secretul il reprezinta endorfinele, niste hormoni carecreeaza buna dispozitie.
 
- Si totusi, exista si oameni care vad totul in negru, in ciuda soarelui de pecer. Studii recente sustin ca “vinovate” ar fi genele.
 
- Intr-adevar, un studiu american efectuat de curand, asupra unor gemenicrescuti in medii diferite, a demonstrat un fapt uluitor: cei doi frati erau multumitiin masura egala de viata lor, desi unul traise intr-o familie instarita, iar celalalt - laun internat. Fiecare om isi are gradul sau individual de fericire, determinatgenetic. Acesta “decide” daca ne bucuram sau ne intristam sau daca paharul cuapa ni se pare pe jumatate plin sau pe jumatate gol.
 
- Daca totul este asa de automat, mai avem vreo sansa sa ne influentamstarea de fericire?
 
- Un fapt decisiv pentru echilibrul nostru interior este capacitatea de aobserva cu mai multa atentie ceea ce se petrece in jurul nostru si in noi. “Trezia”- cuvantul-cheie care joaca un rol important in religiile rasaritene, printre care siortodoxia - reprezinta o solutie eficienta. Trebuie sa fim mai atenti la ceea cefacem, sa participam mai intens la ceea ce vedem si simtim, sa ne bucuram delucrurile marunte ale vietii. Aceasta este o componenta fundamentala a fericirii.
 
- Opusul fericirii este nefericirea, un cuplu imposibil de despartit. Se poateface ceva impotriva inclinatiei spre pesimism?
 
- Da. Trebuie sa descoperi partile lui bune si sa-l transformi in ceva pozitiv.Viata nu poate fi ca o lunga zi de duminica. Dintr-o profunda suferintasufleteasca, Vincent Van Gogh - de pilda - a devenit unul dintre marii pictori ailumii. A vrut sa se faca preot si a esuat, si din aceasta disperare s-a nascuturiasul sau talent. Important nu este daca ai ghinon, ci cum sa te “descurci” cu el.- In ultima vreme, specialistii ne recomanda in loc de medicamente, lozinci:“Daca vrei, poti!”, “Traieste, nu-ti face griji!”. Ce parere aveti despre potopul desfatuitori care prescriu o gandire strict pozitiva?
 
- Aceasta filosofie de viata incepe sa devina o moda periculoasa. Psiho-sfatuitorii predica gandirea pozitiva, dau lectii superficiale de psihologie si leprescriu tuturor o buna dispozitie permanenta. Dar e extrem de periculos sa
 
elimini total ceea ce este negativ, pentru ca in felul acesta pierzi completcontactul cu realitatea. Si, la un moment dat, problemele se vor acumula in asamasura incat oamenii nu le vor mai putea controla si se vor imbolnavi. Trebuie safim in stare sa acceptam si micile sau marile nefericiri.
 
- Dar pentru a ajunge din nou pe creasta valului este nevoie sa stii cum sadepasesti momentele de criza...
 
- Sigur ca da. In cazul unei depresii, cel mai rau lucru pe care-l poti faceeste sa ramai incremenit in suferinta. Criza se accentueaza. In primul rand,trebuie sa constientizezi problema, pentru a putea actiona. Un jurnal cu grijilezilnice este, adeseori, de mare ajutor. In al doilea rand, nu trebuie sa te prefacica esti fericit, cand de fapt nu esti, ba dimpotriva. Este un stres inutil pentru trupsi pentru suflet. Cel mai bine ar fi sa vorbesti deschis cu prietenii. Si in al treilearand, trebuie sa-ti stabilesti niste obiective. Fiecare pas - cat de mic - spre unanume obiectiv reprezinta un succes. Un progres care te poate face fericit.
 
- Se spune ca rasul este cel mai bun medicament...
 
- Atunci cand este rezultatul unei bucurii interioare, rasul intareste nervii,regularizeaza sistemul hormonal si activeaza celulele imunitare, care stopeaza -la randul lor - virusurile si bacteriile. Viata ar trebui organizata in asa fel incat saexiste motive de bucurie. Daca insa te fortezi sa razi, desi nu esti fericit, secreeaza o stare de stres, care provoaca exact efectul contrar: slabirea sistemuluiimunitar.
 
- Dar si plansul vindeca...
 
- Da. Este complet gresit sa-ti impui sa nu plangi, caci plansul este unimportant reflex vegetativ al omului. Drept semnal al unei suferinte profunde,creierul activeaza glandele lacrimale. Cu cat cedam mai repede acestui reflex,eliminand, odata cu lacrimile, si supararea acumulata in noi, cu-atat mai rapidpoate interveni creierul, punand in functiune o contraregularizare; organismulproduce - exact la fel ca si in cazul durerilor - niste “opium”-uri proprii care alinasenzatia de suferinta. Inabusind frecvent plansul, suferinta se acumuleaza si incele din urma organismul se imbolnaveste.
 
“Sa constientizam importanta luminii!” 
- De ce se produc iarna crizele de depresie, iar primavara si vara dispar, casi cand n-ar fi existat?
 
- O persoana matura din zece sufera, in prezent, de aceasta depresiespecifica anotimpului. Femeile, de patru ori mai frecvent decat barbatii.Simptome precum oboseala, lipsa de energie si indispozitia apar doar inanotimpurile “sarace” in lumina, iar vara dispar. Vorbind poetic, in gena omului afost pusa o picatura de soare. In ciuda marii lor saracii, negrii africani sunt multmai putin depresivi, in comparatie cu popoarele nordice, victime psihice alelungilor nopti polare, ale intunericului si frigului. Mediteraneenii sunt si ei maitonici si mai optimisti decat germanii, de exemplu. Vitalitatea sudului e si eagenerata de soare. Concluzia? Sa constientizam importanta luminii solare si sane incarcam pe cat putem bateriile in asteptarea anotimpului friguros.
 
 
- Lumina artificiala poate sa reprezinte un substitut?
 
- Da, ea este aplicata pentru combaterea depresiilor de toamna si iarna. Sefolosesc lampi speciale, cu o lumina spectrala alba si cu o putere de 2.500-10.000 de lucsi. (Un bec de 75W are doar 500 de lucsi.) Cam doua treimi dinpacienti reactioneaza pozitiv la aceasta terapie, care regleaza de fapt cantitateade melatonina, hormonul ce “decide” daca suntem vioi sau obositi.
 
- Se pare ca si lampile color au un efect benefic asupra metabolismului si astarii sufletesti...
 
- Culorile, ca si lumina colorata, fac adevarate minuni psihologice, dupacum constata cercetatorul elvetian Max LŸscher. El presupune ca anumitor starisufletesti le corespund anumite culori. Fiecare suflet isi are - in mod evident -propria sa “gramatica” a culorilor, astfel ca acestea pot fi folosite si ca terapie.
 
- Care sunt culorile cu influenta benefica asupra dispozitiei sufletesti?
 
- Conform teoriei lui LŸscher, bleumarinul este culoarea care aduce linistesi siguranta: respiratia si pulsul devin mai lente, tensiunea arteriala scade. Inschimb, rosul-portocaliu ne energizeaza, ne invioreaza si stimuleaza fluxul deenergie. Galbenul inseamna schimbare, ne inveseleste si ne despovareaza.Verdele albastrui ne ajuta sa ne concentram. Aceasta nu inseamna insa catrebuie sa vopsim un perete intreg intr-o culoare sau alta. O simpla floareportocalie pe birou sau un bec colorat ne fac sa ne simtim mai bine.
 
- Aromele au, se pare, si ele ceva de spus...
 
- Efectul aromo-terapiei a fost demonstrat in nenumarate studii. S-aconstatat, de pilda, ca oamenii lipsiti de simtul mirosului sufera surprinzator defrecvent de depresii. Aromele pot stabili si felul sau continutul viselor: mirosulneplacut le-a produs subiectilor cosmaruri, in schimb, cei care au inhalatparfumul uleiului de portocala au visat frumos. Ceea ce inseamna ca sistemullimbic din creierul mare - centrala care ne dirijeaza senzatiile - reactioneaza inmod direct la mirosuri.
 
- Care sunt aromele producatoare de fericire?
 
- Aroma uleiurilor de citrice activeaza creierul, urmarea fiind o productiesporita de hormoni, care ne fac mai veseli si mai activi. Si uleiurile de trandafir auefect revigorant si semnaleaza organismului o stare de bine.
 
- De ce sunt mai vesele persoanele care fac miscare decat cele sedentare?- Pentru ca activitatea si miscarea ii semnaleaza sufletului ca ne simtimbine. De indata ce organismul devine activ, sufletul primeste semnalul de start alstarii de bine. Cei care fac miscare in mod regulat, isi intensifica sistemul limbicdin creier si organismul produce endorfine in cantitati sporite. Deci: o persoanacare alearga zilnic produce suficiente endorfine pentru a putea trece - cuzambetul pe buze - peste micile depresii de peste zi.
 
- Sa nu uitam plantele. Se spune ca unele dintre ele pot sa faca minuni.Despre sunatoare se spune, de pilda, ca este “lentila roz” a sufletului omenesc.Este adevarat?
 
- Sunatoarea este antidepresivul cel mai recomandat in momentul de fata sipoate fi folosita, fara nici un efect nedorit, in cazul depresiilor usoare si alinsomniilor. Si mai eficienta e combinatia ei cu florile parfumate de levantica siarmurariu.
 
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...