Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Heidegger, M. - Introducere in metafizica

Heidegger, M. - Introducere in metafizica

Ratings: (0)|Views: 101|Likes:
Published by api-19980543

More info:

Published by: api-19980543 on Dec 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

PARADIGME
Traducerea acestei c\u0103r\u0163i este publicat\u0103 cu sprijinul INTER NATIONES, Bonn
Martin Heidegger
INTRODUCERE
\u00ceN METAFIZIC\u0102

Traducere din german\u0103 de
GABRIEL LIICEANU \u015fi
THOMAS KLEININGER

HUMANITAS
Supracoperta
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
j-

Descrierea CIP a Bibliotecii Na\u0163ionale HEIDEGGER, MARTIN
Introducere \u00een metafizic\u0103 / Martin Heidegger; trad.: Gabriel Liiceanu, Thomas Kleininger - Bucure\u015fti:
Humanitas, 1999 280 p.; 20 cm. - (Paradigme) Tit. orig. (ger): Einfiihrung in die Metaphysik. ISBN 973-28-
0294-4
I. Liiceanu, Gabriel (trad.)
II. Kleininger, Thomas (trad.)

MARTIN HEIDEGGER
Einfiihrung in die Metaphysik
\u00a9 der Einzelausgabe von Einfiihrung in die Metaphysik:

Max Niemeyer Verlag, Tiibingen 1953, 4. Auflage 1976
\u00a9 HUMANITAS, 1999, pentru prezenta versiune rom\u00e2neasc\u0103
ISBN 973-28-0294-4

NOT\u0102 ASUPRA EDI\u0162IEI

Aceast\u0103 versiune are la baz\u0103 volumul Einfiihrung in die Metaphysik din Martin Heidegger,Gesamt ausgabe,
B\u00e2nd 40, Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann, 1983. Cifrele marginale \u00een paranteze drepte indic\u0103 paginile
acestei edi\u0163ii.
Lucrarea a fost conceput\u0103 sub forma unei prelegeri pe care Heidegger a \u0163inut-o \u00een semestrul de var\u0103 al anului
1935 la Universitatea din Freiburg. Prima ei tip\u0103rire s-a f\u0103cut \u00een 1953, c\u00eend Heidegger a \u00eencredin\u0163at-o editurii
Max Niemeyer.
Actuala traducere rom\u00e2neasc\u0103 urmeaz\u0103 \u00een linii mari echivalen\u0163ele stabilite de aceea\u015fi echip\u0103 de traduc\u0103tori cu
ocazia public\u0103rii celorlalte dou\u0103 volume heideggeriene \u00een limba rom\u00e2n\u0103: Originea operei de art\u0103 (1982, reeditat
\u00een 1995) \u015fi Repere pe drumul g\u00eendirii (1987). Nu am socotit de aceea potrivit s\u0103 relu\u0103m indexul de concepte aflat
\u00een aceste volume. Semnal\u0103m dou\u0103 diferen\u0163e mai importante: das Vorhandene este tradus aici cu \u201eceea ce este
simpl\u0103 prezen\u0163\u0103", \u201efiin\u0163area simplu prezent\u0103" (\u00een loc de \u201erealitatea nemijlocit\u0103" din volumele anterioare), iardas

Da-sein este redat de ast\u0103 dat\u0103, cu un plus de explici-tare interpretativ\u0103, prin \u201efaptul-de-a-fi-loc-privilegiat-al-

des-chiderii" (\u015fi nu prin \u201efiin\u0163a-\u00een-deschis", ca p\u00een\u0103 acum).
Traduc\u0103torii doresc s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 doamnei M\u0103ria Alexe \u015fi domnului C\u0103t\u0103lin Cioab\u0103 pentru d\u0103ruirea cu care s-
au implicat \u00een opera\u0163ia final\u0103 de traversare a textului original \u00een paralel cu cel rom\u00e2nesc.

\u25a0 \u25a0
\u25a0CUV\u00ceNT \u00ceNAINTE

Scrierea aceasta red\u0103 textul prelegerii redactate complet \u015fi care a fost \u0163inut\u0103, sub acela\u015fi titlu,
la Universitatea din Freiburg im Brisgau, \u00een semestrul de var\u0103 al anului 1935.
Ceea ce a fost rostit nu mai vorbe\u015fte de\u00eendat\u0103 ce a trecut \u00een tipar.
Pentru a \u00eenlesni lectura, frazele mai lungi au fost segmentate, paragrafele s-au \u00eenmul\u0163it,
repeti\u0163iile au fost suprimate, erorile au fost \u00eendreptate, ceea ce era imprecis a fost clarificat;
nimic \u00eens\u0103 din toate acestea nu a afectat \u00een vreun fel con\u0163inutul textului.
Cuvintele puse \u00een paranteze au fost scrise odat\u0103 cu redactarea textului. In schimb, remarcile
ad\u0103ugate \u00een anii urm\u0103tori au fost puse \u00eentre paranteze drepte.
Dac\u0103 vrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 motivul pentru care cuv\u00een-tul \u201emetafizic\u0103" se afl\u0103 \u00een titlul acestei
prelegeri \u015fi, deopotriv\u0103, sensul \u00een care este el folosit, cititorul va trebui s\u0103 parcurg\u0103 \u00een
prealabil calea pe care prelegerea \u00eens\u0103\u015fi o deschide.

CAPITOLUL \u00ceNT\u00ceI
\u00ceNTREBAREA FUNDAMENTAL\u0102 A METAFIZICII
\u00a7 1. \u00eentrebarea \u201eDe ce este de fapt fiin\u0163are \u015fi nu, mai cur\u00eend, nimic ? " reprezint\u0103, potrivit
rangului ei, prima dintre \u00eentreb\u0103ri, deoarece ea este cea mai vast\u0103, cea mai ad\u00eenc\u0103 \u015fi
\u00eentrebarea originar\u0103 prin excelen\u0163\u0103

De ce este de fapt fiin\u0163are \u015fi nu, mai cur\u00eend, nimic ? Iat\u0103 \u00eentrebarea. Pesemne c\u0103 nu este o
\u00eentrebare de r\u00eend. \u201eDe ce este de fapt fiin\u0163are \u015fi nu, mai cur\u00eend, nimic ?" \u2014 iat\u0103 \u00een mod v\u0103dit
prima dintre toate \u00eentreb\u0103rile. Prima, desigur, nu \u00een ordinea unei succesiuni temporale a
\u00eentreb\u0103rilor. De-a lungul mersului lor istoric prin timp, oamenii, fiecare \u00een parte \u015fi, deopotriv\u0103,
popoarele \u00ee\u015fi pun o mul\u0163ime de \u00eentreb\u0103ri. Ei c\u00eent\u0103resc \u015fi cerceteaz\u0103 \u015fi examineaz\u0103 tot felul de
lucruri p\u00een\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la \u00eentrebarea \u201eDe ce este de fapt fiin\u0163are \u015fi nu, mai cur\u00eend, nimic?".
Mul\u0163i nici nu ajung vreodat\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare, dac\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 nu doar s\u0103 auzi sau s\u0103
cite\u015fti ca atare interoga\u0163ia respectiv\u0103, ci: s\u0103 \u00eentrebi \u00eentrebarea, adic\u0103 s\u0103 o \u00eenf\u0103ptuie\u015fti, s\u0103 o pui,
s\u0103-\u0163i dai silin\u0163a de a te a\u015feza \u00een orizontul interog\u0103rii acesteia.
\u015ei totu\u015fi! Fiecare este atins o dat\u0103, ba poate chiar \u00een repetate r\u00eenduri, de puterea ascuns\u0103 a
acestei \u00eentreb\u0103ri, f\u0103r\u0103 s\u0103 priceap\u0103 prea bine ce anume i se \u00eent\u00eempl\u0103.

[3]
10
INTRODUCERE \u00ceN METAFIZIC\u0102

\u00eentr-un moment de mare dezn\u0103dejde, de pild\u0103, c\u00eend tinde s\u0103 dispar\u0103 din lucruri \u00eentreaga lor
greutate \u015fi c\u00eend fiecare sens se \u00eentunec\u0103 \u2014 \u00eentrebarea aceasta r\u0103sare. Poate c\u0103 ea nu se face
auzit\u0103 dec\u00eet o dat\u0103, asemenea unui dang\u0103t de clopot \u00een\u0103bu\u015fit, care vine s\u0103 r\u0103sune \u00een interiorul

Dasein-ului pentru a se stinge apoi treptat, \u00eentr-o jubilare a inimii, \u00eentrebarea aceasta este

prezent\u0103, deoarece acum toate lucrurile se preschimb\u0103 \u015fi ne stau parc\u0103 pentru \u00eent\u00eeia dat\u0103 \u00een
preajm\u0103 exact, ca \u015fi c\u00eend am putea mai cur\u00eend s\u0103 pricepem c\u0103 ele nu s\u00eent, dec\u00eet c\u0103 s\u00eent \u015fi c\u0103
s\u00eent \u00een felul \u00een care s\u00eent. \u00eentr-o stare de plictiseal\u0103, \u00eentrebarea aceasta este iar\u0103\u015fi prezent\u0103; c\u00eend
ne afl\u0103m la fel de departe de dezn\u0103dejde \u015fi de jubila\u0163ia [4] inimii, \u00eens\u0103 cotropi\u0163i fiind de
pustiul pe care \u00eel aduce cu sine preaobi\u015fnuitul st\u0103ruitor al fiin\u0163\u0103rii \u015fi care face s\u0103 ne apar\u0103
indiferent faptul c\u0103 fiin\u0163area este sau nu \u2014 se face auzit\u0103 din nou \u00eentr-un chip specific
\u00eentrebarea : de ce este de fapt fiin\u0163are \u015fi nu, mai cur\u00eend, nimic ?
Numai c\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare fie c\u0103 e pus\u0103 anume, fie c\u0103 nu e recunoscut\u0103 ca \u00eentrebare, trec\u00eend
prinD as ein-ul nostru asemenea unei adieri; fie c\u0103 ne \u00eencol\u0163e\u015fte, fie c\u0103, dimpotriv\u0103, poate fi,

sub un pretext sau altul, \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u015fi \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 \u2014 fapt hot\u0103r\u00eet r\u0103m\u00eene c\u0103 ea nu este niciodat\u0103
\u00eentrebarea pe care, \u00een ordine temporal\u0103, o punem prima.
\u00eens\u0103 ea este prima \u00eentrebare \u00eentr-un alt sens \u2014 \u015fi anume potrivit rangului ei. Acest lucru poate
fi l\u0103murit \u00een trei chipuri distincte. \u00eentrebarea \u201eDe ce este de fapt fiin\u0163are \u015fi nu, mai cur\u00eend,
nimic?" reprezint\u0103 pentru noi, potrivit rangului ei, prima dintre \u00eentreb\u0103ri \u00een sensul c\u0103 ea este
cea mai vast\u0103, apoi cea mai ad\u00eenc\u0103, \u00een sf\u00eer-\u015fit c\u0103 ea este \u00eentrebarea originar\u0103 prin excelen\u0163\u0103.

\u00ceNTREBAREA FUNDAMENTAL\u0102 A METAFIZICII

11
\u00eentrebarea aceasta are deci cuprinderea cea mai vast\u0103. Ea nu se opre\u015fte \u00een preajma nici unei
fiin\u0163\u0103ri anume. Ea cuprinde \u00eentreaga fiin\u0163are \u015fi aceasta \u00eenseamn\u0103 nu numai ceea ce, \u00een clipa de
fa\u0163\u0103, este prezent \u00een sensul cel mai larg, ci de asemenea tot ceea ce a fost c\u00eendva precum \u015fi
ceea ce va fi de acum \u00eenainte. Domeniul \u00eentreb\u0103rii acesteia \u00ee\u015fi are hotarul acolo unde \u00eencepe
fiin\u0163area care nu este defel \u015fi nicic\u00eend, deci acolo unde \u00eencepe nimicul. Tot ceea ce nu este
nimic cade sub aceast\u0103 \u00eentrebare, \u00een cele din urm\u0103 chiar \u015fi nimicul \u00eensu\u015fi; dar nu pentru c\u0103 el
ar fi ceva, o fiin\u0163are \u2014 de vreme ce vorbim despre el \u2014, ci pentru c\u0103 el \u201eeste" nimicul.
Cuprinderea \u00eentreb\u0103rii noastre esteat\u00eet de vast\u0103, \u00eenc\u00eet noi nu s\u00eentem niciodat\u0103 \u00een stare s\u0103
trecem dincolo de aceast\u0103 cuprindere. \u00eentrebarea aceasta nu vizeaz\u0103 cutare sau cutare fiin\u0163are
\u015fi nici, trec\u00eendu-le \u00een revist\u0103 pe r\u00eend, toate fiin\u0163\u0103rile, ci din capul locului \u00eentreaga fiin\u0163are sau,
cum vom spune pornind de la motive pe care le vom l\u0103muri mai t\u00eerziu, fiin\u0163area \u00een \u00eentregul ei
ca atare.
Fiind \u00een acest chip cea mai vast\u0103, \u00eentrebarea aceasta este, apoi, cea mai ad\u00eenc\u0103: De ce este de
fapt fiin\u0163are... ? \u201eDe ce", vrea s\u0103 spun\u0103: care este temeiul ? din care temei provine fiin\u0163area ?
pe ce temei st\u0103 fiin\u0163area ? spre ce temei coboar\u0103 fiin\u0163area ? \u00eentrebarea nu are \u00een vedere unul
sau altul dintre aspectele fiin\u0163\u0103rii, ce anume, \u00eentr-o \u00eemprejurare sau alta, aici \u015fi acolo, este \u015fi
cum este alc\u0103tuit, prin ce poate fi modificat, la ce poate fi folosit \u015fi altele asemenea.
Interogarea caut\u0103 temeiul pentru fiin\u0163are, \u00een m\u0103sura \u00een care ea este fiin\u0163\u0103toare. A c\u0103uta temeiul

(den Grund suchen) \u00eenseamn\u0103: a p\u0103trunde p\u00een\u0103 la temei ob\u0163in\u00eendu-l (ergriinden). Orice lucru
despre care \u00eentreb\u0103m este raportat, prin \u00eentrebare, la temeiul s\u0103u. Numai c\u0103, prin faptul c\u0103 se
\u00eentreab\u0103, r\u0103m\u00eene o problem\u0103
[5]
12
INTRODUCERE \u00ceN METAFIZIC\u0102
deschis\u0103 dac\u0103 temeiul este unul care \u00eentemeiaz\u0103 cu adev\u0103rat, unul care ob\u0163ine \u00eentemeierea
(Griindung), deci un temei originar (Ur-grund), sau dac\u0103, dimpotriv\u0103, temeiul refuz\u0103 o
\u00eentemeiere, dac\u0103 este un f\u0103r\u0103-de-temei(Ab-gr und). Sau dac\u0103 temeiul nu este nici una, nici alta,
ci nu face dec\u00eet s\u0103 dea o aparen\u0163\u0103 poate necesar\u0103 a \u00eentemeierii, fiind astfel un ne-temei(Un-
grund). Oricum ar fi, \u00eentrebarea caut\u0103 decizia la nivelul temeiului care \u00eentemeiaz\u0103 faptul c\u0103

fiin\u0163area este fiin\u0163\u0103toareca o atare fiin\u0163are care este ea. Aceast\u0103 \u00eentrebare care pune \u00een joc \u201ede
ce"-ul (diese Warum-frage) nu caut\u0103 cauze ale fiin\u0163\u0103rii care s\u0103 fie de acela\u015fi tip cu ea \u015fi care
s\u0103 se situeze pe acela\u015fi plan cu ea. Aceast\u0103 \u00eentrebare care pune \u00een joc \u201ede ce"-ul nu se mi\u015fc\u0103
pe cine \u015ftie ce plan sau suprafa\u0163\u0103, ci p\u0103trunde p\u00een\u0103 \u00een domeniile aflate \u201ela temelie" \u015fi anume
p\u00een\u0103 \u00een str\u0103fundul ultim, p\u00een\u0103 la limita ultim\u0103; ea st\u0103 departe de orice suprafa\u0163\u0103 \u015fi de orice
ne\u00eensemnat\u0103 ad\u00eencime, tinz\u00eend c\u0103tre ad\u00eencimea \u00eens\u0103\u015fi; fiind cea mai vast\u0103, ea este, deopotriv\u0103,
dintre toate \u00eentreb\u0103rile ad\u00eenci, cea mai ad\u00eenc\u0103.
Fiind cea mai vast\u0103 \u015fi cea mai ad\u00eenc\u0103 \u00eentrebare, ea este, \u00een sf\u00eer\u015fit, \u00eentrebarea originar\u0103 prin
excelen\u0163\u0103. Ce vrem s\u0103 spunem cu asta ? Dac\u0103 g\u00eendim \u00eentrebarea noastr\u0103 \u00een \u00eentreaga cuprindere
a ceea ce ea vizeaz\u0103 prin \u00eentrebare, \u015fi anume fiin\u0163area ca atare \u00een \u00eentregul ei, atunci lesne
survine urm\u0103torul lucru: \u00een cazul acestei \u00eentreb\u0103ri ne ferim \u00een mod st\u0103ruitor de orice aparte \u015fi
singular\u0103 fiin\u0163are \u00een calitatea ei de cutare sau cutare fiin\u0163are. Avem \u00een vedere, \u00eentr-adev\u0103r,
fiin\u0163area \u00een \u00eentregul ei, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 nici o preferin\u0163\u0103 anume. Numai os ingur \u0103 fiin\u0163are se impune
ne\u00eencetat \u015fi st\u0103ruie \u00een chip straniu \u00een \u00eentrebarea aceasta: oamenii, cei care pun \u00eentrebarea. \u015ei

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->