High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
1
CULEGERE DESPRE RUG
Ă
CIUNEA LUI IISUS
VOL.I
Lucrarea min
ţ
iiDESPRE RUG
Ă
CIUNEA LUI IISUS
Culegere din înv
ăţă
turile Sfin
ţ
ilor P
ă
rin
ţ
i
ş
i din îndrum
ă
rile oamenilor încerca
ţ
i, care au pusrug
ă
ciunea în lucrare.S
Ă
SE ÎNDREPTEZE RUG
Ă
CIUNEA MEA, CA T
Ă
MÂIA ÎNAINTEA TA!În momentele sfinte, când lumina blând
ă
a serii p
ă
trunde tainic prin vitralii în biserici, înv
ă
luindu-ne într-o atmosfer
ă
de tain
ă
ş
i har, sufletul ni se îndreapt
ă
c
ă
tre Dumnezeu, folosindu-se decuvintele Proorocului David: "S
ă
se îndrepteze rug
ă
ciunea mea, ca t
ă
mâia înaintea Ta..." (Ps. 140,2).Întrebarea este de ce cerem s
ă
se îndrepteze rug
ă
ciunea noastr
ă
c
ă
tre Dumnezeu,
ş
tiind c
ă
prindefini
ţ
ie rug
ă
ciunea este "plug
ă
ria sufletului"; este, dup
ă
însu
ş
irea ei, "înso
ţ
irea
ş
i unirea omului
ş
i alui Dumnezeu, iar dup
ă
lucrare sus
ţ
in
ă
toarea lumii"; s-ar putea atunci îndrepta ea
ş
i în alt
ă
parte?Da! Rug
ă
ciunea s-ar putea, de proast
ă
calitate fiind, s
ă
nu se îndrepteze înspre cer, ca t
ă
mâia binemirositoare, ci s
ă
r
ă
mân
ă
f
ă
r
ă
putere, neroditoare
ş
i moart
ă
; ba, în cel mai nefericit caz, s
ă
se prefac
ă
în p
ă
cat.De aceea avem nevoie de o c
ă
l
ă
uz
ă
, care s
ă
ne înve
ţ
e cum s
ă
ne rug
ă
m
ş
i în ce stare trebuie s
ă
fimcu sufletul
ş
i cu trupul pentru a face o rug
ă
ciune bun
ă
. "Când porne
ş
ti s
ă
te înf
ăţ
i
ş
ezi înainteaDomnului, spune Sfântul Ioan Sc
ă
rarul, s
ă
-
ţ
i fie haina sufletului
ţ
esut
ă
întreag
ă
din firelenepomenirii r
ă
ului"; sau în alt loc acela
ş
i sfânt p
ă
rinte zice: "to
ţ
i cei ce se duc la Împ
ă
ratul ca s
ă
primeasc
ă
iertarea datoriilor, au nevoie de o zdrobire a inimii negr
ă
it
ă
..."Îns
ăş
i rug
ă
ciunea trebuie s
ă
aib
ă
anumite calit
ăţ
i pentru a fi primit
ă
de Dumnezeu
ş
i nu cumva înlocul miresmei celei pl
ă
cute a credin
ţ
ei
ş
i dragostei, s
ă
r
ă
spândeasc
ă
în jur putoarea mândriei,r
ă
ut
ăţ
ii
ş
i iubirii de avu
ţ
ie. "Îndulcesc bucatele undelemnul
ş
i sarea; înaripeaz
ă
rug
ă
ciunea smerenia
ş
i lacrima".Este o realitate faptul c
ă
noi nu
ş
tim s
ă
ne rug
ă
m (Romani 8, 26), c
ă
de obicei rug
ă
ciunile noastresunt lume
ş
ti
ş
i necurate, c
ă
în ele sunt amestecate dorin
ţ
e trupe
ş
ti a c
ă
ror împlinire ne-ar aducev
ă
t
ă
mare. Rug
ă
ciunile noastre chiar în forma lor curat
ă
, în cea mai mare parte sunt slabe, lipsite devia
ţă
ş
i prin urmare
ş
i f
ă
r
ă
efect.
2Cum pot deveni rug
ă
ciunile noastre puternice
ş
i pline de via
ţă
? Cum se poate reaprinde focul înc
ă
delni
ţ
a sufletului nostru
ş
i cum suflarea de sus a harului dumnezeiesc men
ţ
ine aprins acest foc?Toate aceste lucruri încearc
ă
s
ă
ni le deslu
ş
easc
ă
lucrarea de fa
ţă
, pe care o edit
ă
m în dou
ă
volume,
ş
i o numim Sbornic.Culegere bogat
ă
de texte, alc
ă
tuit
ă
prin anii 1936 de egumenul Hariton, ne aduce în fa
ţă
mul
ţ
ime de p
ă
rin
ţ
i tr
ă
itori ai rug
ă
ciunii din mediul slav, dar nu lipsesc nici nevoitori celebri din spa
ţ
iulromânesc, cum ar fi Sfântul Paisie de la Neam
ţ
sau Cuviosul Vasile de la Poiana M
ă
rului.În centrul preocup
ă
rilor fiind mai ales rug
ă
ciunea atât de cunoscut
ă
: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiullui Dumnezeu, miluie
ş
te-m
ă
pe mine p
ă
c
ă
tosul", precum
ş
i diferite tehnici ale practic
ă
rii ei, le d
ă
mo
ş
ans
ă
ş
i celor ce sunt ispiti
ţ
i s
ă
p
ăş
easc
ă
pe lâng
ă
adev
ă
r, apelând la diferite sisteme necre
ş
tineorientale, în mod special la yoga. N
ă
d
ă
jduim ca al
ă
turi de Pateric
ş
i Limonar, Sbornicul s
ă
fie o desf
ă
tare sufleteasc
ă
pentru to
ţ
i ceicare doresc s
ă
se ridice mai presus de nimicnicia clipei de fa
ţă
.† ANDREIArhiepiscopul Alba IulieiCÂTEVA CUVINTE ALE ALC
Ă
TUITORULUI ACESTEI CULEGERI"Ce este rug
ă
ciunea? În ce anume st
ă
fiin
ţ
a ei cea adev
ă
rat
ă
? Cum o putem înv
ăţ
a? De ce fel desim
ţ
ire e încercat duhul cre
ş
tinului care se roag
ă
cu smerenie?Întreb
ă
ri de felul acestora ar trebui s
ă
fie îndeletnicirea neîntrerupt
ă
pentru mintea
ş
i inima omuluicredincios, fiindc
ă
în vremea rug
ă
ciunii omul st
ă
de vorb
ă
cu Dumnezeu, intr
ă
într-o leg
ă
tur
ă
haric
ă
cu El,
ş
i tr
ă
ie
ş
te întru Domnul. Atât Sfin
ţ
ii P
ă
rin
ţ
i, cât
ş
i dasc
ă
lii Bisericii, ne r
ă
spund la toateaceste întreb
ă
ri prin cuvinte întemeiate pe o luminare a harului; pe aceasta ei au dobândit-o ca pe unrod al rug
ă
ciunii, la care pot ajunge, deopotriv
ă
, atât omul simplu, cât
ş
i cel în
ţ
elept" (Ep. Nicom.)."Cre
ş
tinul nu trebuie s
ă
uite vreodat
ă
, c
ă
îi este de trebuin
ţă
s
ă
se uneasc
ă
în întreaga lui fiin
ţă
, cuDomnul
ş
i Mântuitorul Hristos. Noi trebuie, într-adev
ă
r, s
ă
-I facem loc, pentru ca El s
ă
ses
ă
l
ăş
luiasc
ă
în mintea
ş
i inima noastr
ă
, iar pentru o astfel de unire cu Domnul, cel mai bun
ş
i mai plin de n
ă
dejde mijloc, dup
ă
împ
ă
rt
ăş
irea cea cu Trupul
ş
i cu Sângele Lui, este Rug
ă
ciunea lui Iisusf
ă
cut
ă
cu mintea.Dar oare Rug
ă
ciunea lui Iisus este poruncit
ă
ş
i mirenilor? F
ă
r
ă
îndoial
ă
; este de nelipsit, pentru c
ă
,dup
ă
cum s-a spus mai sus, tot cre
ş
tinul trebuie s
ă
se uneasc
ă
în inima lui cu Domnul, iar c
ă
treaceast
ă
unire, Rug
ă
ciunea lui Iisus este mijlocul cel mai des
ă
vâr
ş
it" (Ep. Iustin).Iar c
ă
lug
ă
rul, din chiar clipa, în care este tuns în monahism, odat
ă
cu înmânarea metaniilor, - care senumesc
ş
i sabie duhovniceasc
ă
-, prime
ş
te, ca pe o mo
ş
tenire, Rug
ă
ciunea lui Iisus, pe care e dator s
ă
o s
ă
vâr
ş
easc
ă
necurmat, ziua
ş
i noaptea.
3Din clipa în care am p
ăş
it în m
ă
n
ă
stire, am fost prins de o râvn
ă
pentru aceast
ă
mo
ş
tenirec
ă
lug
ă
reasc
ă
,
ş
i am avut pova
ţă
în lucrarea ei de la stare
ţ
ul meu A., care-mi dezlega toatenedeslu
ş
irile întâlnite în s
ă
vâr
ş
irea rug
ă
ciunii. Dar, dup
ă
moartea stare
ţ
ului, pentru a-mi l
ă
muriaceste nedumeriri, m-am aflat nevoit s
ă
cercetez scrierile P
ă
rin
ţ
ilor celor prea plini de dumnezeiasc
ă
în
ţ
elepciune. Din acestea culegând eu cele mai de miez înv
ăţă
turi în leg
ă
tur
ă
cu Rug
ă
ciunea luiIisus, le-am trecut în scris pe toate într-un caiet
ş
i, în acest chip cu timpul, mi-am aflat alc
ă
tuit
ă
cutimpul o culegere despre rug
ă
ciune.Cuprinsul culegerii a crescut an de an,
ş
i de aceia nu este a
ş
ezat într-o orânduire prea riguroas
ă
, nici potrivit desf
ăş
ur
ă
rii subiectelor; culegerea nu mi-a slujit pân
ă
acum doar mie, ca un îndreptar.Acum îns
ă
mi-a venit gândul s
ă
-mi tip
ă
resc culegerea sau dreptarul rug
ă
ciunii, în n
ă
dejdea c
ă
, va fi poate, de ajutor vreunuia dintre aceia care î
ş
i caut
ă
pov
ăţ
uitor pentru des
ă
vâr
ş
irea vie
ţ
ii celeidinl
ă
untru, duhovnice
ş
ti; de asemeni, c
ă
sfaturile în
ţ
elepte, ale Sfin
ţ
ilor P
ă
rin
ţ
i ca
ş
i ale nevoitorilor din vremea noastr
ă
, pe care le-am strâns în aceast
ă
culegere, îi vor înlesni în bunele lor n
ă
zuin
ţ
e.În aceast
ă
culegere se întâlnesc lucruri care se repet
ă
; aceasta s-a întâmplat din dorin
ţ
a mea adânc
ă
de a întip
ă
ri cât mai puternic în minte ceea ce este scris. Tot ce mi s-a predat dintr-o încredin
ţ
are pornit
ă
din inim
ă
, trebuie s
ă
afle la noi cea mai vie luare aminte. De asemenea lucrare cu atât maimult avem nevoie, cu cât pretutindeni ni se descoper
ă
s
ă
r
ă
cia ce mai cumplit
ă
în sârguin
ţ
ele de pet
ă
râmul vie
ţ
ii duhovnice
ş
ti.Astfel, scopul tip
ă
ririi culegerii noastre este s
ă
l
ă
murim, prin felurite mijloace
ş
i prin numeroaserepet
ă
ri, tocmai metoda de prop
ăş
ire în Rug
ă
ciunea lui Iisus, s
ă
ar
ă
t
ă
m cât de mare trebuin
ţă
este deaceast
ă
rug
ă
ciune în lucrarea duhovniceasc
ă
, de slujire a lui Dumnezeu. Într-un cuvânt s
ă
amintimatât monahilor, cât
ş
i tuturor celorlal
ţ
i râvnitori despre însemn
ă
tatea mântuirii sufletului, despreînv
ăţă
tura cea veche a P
ă
rin
ţ
ilor în lucrarea min
ţ
ii,
ş
i despre lupta cu patimile,
ş
i aceasta cu atât maimult cu cât ast
ă
zi, dup
ă
cuvintele Ep. Ignatie, "oamenii au de cele mai multe ori, o p
ă
rere foartenel
ă
murit
ă
ş
i neîntemeiat
ă
despre Rug
ă
ciunea lui Iisus.
ş
i unii, ce se cred cu darul în
ţ
elegeriiduhovnice
ş
ti, fiind socoti
ţ
i astfel
ş
i de mul
ţ
i dintre prietenii lor, se tem totu
ş
i de aceast
ă
rug
ă
ciuneca de o boal
ă
molipsitoare, vorbind de "în
ş
elarea" cea care ar c
ă
l
ă
tori ca o nedesp
ă
r
ţ
it
ă
tovar
ăş
e cuto
ţ
i cei ce se îndeletnicesc cu Rug
ă
ciunea lui Iisus. În chipul acesta, ei în
ş
i
ş
i se abat de la ea, ba îimai înva
ţă
ş
i pe al
ţ
ii s
ă
fug
ă
de aceast
ă
lucrare mântuitoare". Mai departe Ep. Ignatie adaog
ă
:"N
ă
scocitorul unei astfel de înv
ăţă
turi, dup
ă
p
ă
rerea mea nu este decât diavolul, care ur
ăş
te numeleDomnului nostru Iisus Hristos, ca Unul, care sf
ă
râm
ă
puterea lui întreag
ă
; el se cutremur
ă
într-adev
ă
r de acest Nume atotputernic,
ş
i de aceea îl clevete
ş
te fa
ţă
de cre
ş
tinii cei mul
ţ
i, pentru ca ei s
ă
lepede urma de foc, însp
ă
imânt
ă
toare pentru cel vr
ă
jma
ş
,
ş
i mântuitoare pentru cei ce cred înAdev
ă
r.De acest lucru a fost îndemnat cel ce a alc
ă
tuit cartea de fa
ţă
, s
ă
adune toate înv
ăţă
turile detrebuin
ţă
, pentru l
ă
murirea acestei lucr
ă
ri duhovnice
ş
ti, precum
ş
i a tuturor acelor nedumeriri, care-iîntâmpin
ă
pe cei ce c
ă
l
ă
toresc pe calea aceasta. Cât despre cuget
ă
tor, care nici m
ă
car s
ă
cugete nucuteaz
ă
, c
ă
el s-ar putea numi pe sine un om "care s
ă
vâr
ş
e
ş
te rug
ă
ciunea min
ţ
ii",
ş
i-a luat totu
ş
iîndr
ă
zneala s
ă
scoat
ă
din comorile Sfin
ţ
ilor P
ă
rin
ţ
i sfaturile lor pline de în
ţ
elepciune dumnezeiasc
ă
Add a Comment
This document has made it onto the Rising list!
gflorentinaleft a comment