PSIHOLOGIA ARTEI

- teze lrgite -
Introducere: PSIHOLOGIE SI ESTETICA
Probleme cadru:
1. domeniul esteticii
2. apelul esteticii la psihologie
3. domeniul psihologiei artei
4. psihoestetica experimentala
Lucrari de referinta:
M. Ralea, Prelegeri de estetica
. Pir!u, "tudii de psihologia artei
. #roben, Psihologia literaturii
M. $elacroix, Psihologia artei
".L. %igots&i, Psihologia artei
". Marcus, Psihoestetica experimentala
1. Domeniul esteticii
'onceptul de estetic ( de la grecescul aisthesis )simtire*.
Estetic este diferit de arta si de frumos: spre exemplu, frumosul este artistic, dar si natural,
iar in plus exista forme urate, tratate in afara esteticului.
+stetic ( notiune generica, frumos ( categorie estetica.
$eci: esteticul cuprinde situatiile artistice, dar si pe cele extra-artistice )naturale si.sau
artificiale*.
+"/+/0'1: - disciplina filo2ofica sau stiinta3
- care este obiectul ei de studiu3
415M#1R/+ )1614 ( 1672* ( Aesthetica: 0 ( 1689, 00 ( 168:, cu intelesul ;stiinta a
simtirii<, ;modul de a percepe lumea<, ;studiu al reactiilor specific umane la informatii sen2oriale<.
'a studiu al simtirii, sen2atiei, sentimentului, estetica ar fi ;stiinta a !ietii sen2iti!e< si studia2a
;principiile conform carora se reali2ea2a cunoasterea simturilor )simtirii* si !aloarea informatiei
sen2oriale<. +stetica ar fi o stiinta a cunoasterii ;inferioare<, dar si a sentimentului.
Estetica stiinta normativa, a!and drept element de control perfectiunea. Re2ulta ca
estetica este stiinta a formelor )in contact direct cu obiectele* perfecte. =ri, lucrul perfect inseamna
apreciere maxima, cu !aloare superioara. 0ncheierea ar fi ca Estetica este stiinta a !alorilor
)subanteleasa de 4aumgarten*.
Knt: Estetica ( stiinta a cuoasterii sensibile )!e2i ;'ritica ratiunii pure<*.
Hegel: =biectul esteticii ( intinsa imparatie a frumosului, $omeniul ei ( arta si anume
artele frumoase )obs.: in aceasta !i2iune afost parasit termenul de Calistica, prin care +stetica se
referea numai la frumosul artistic*.
!rmsii lui "umgrten a!ansea2a doua !i2iuni:
+stetica face parte din sfera de preocupari filo2ofice,
+stetica este stiinta cunoasterii prin simturi aplicata la frumos.
Punct critic: simtirea )sen2orial-cogniti!a* este diferita de simtirea )trairea* afecti!a.
0n disputa pe tema: Estetica filozofie sau stiinta? Po2itiile extreme au trebuit sa se
apropie in timp, +stetica fiind realmente disciplina cu !ocatie generali2atoare )filo2ofica* si stiinta
cu posibilitati propri de in!estigare a realului.
I. Inosi ( Estetica ,
+stetica generala, abordare globala a principiilor !alabile pentru arta si alte sisteme de
forme capabile sa tre2easca trairi.
+stetici particulare )sau cum spune M. Ralea ( speciale*:
"tiinta generala a artei )estetica literara, etc.*
+stetica industriala
+stetica ambientului, starea !estimentatiei
/rei demersuri teoretico-metodologice in estetica:
a* de tip filo2ofic )intelegerea realitatii estetice*,
b* de tip stiintific )intelegerea realitatii estetice din perspecti!a si cu mi>loacele stiintelor
exacte*,
c* de tip scienti2at )teoriile artelor, psihologia artei, sociologia artei etc.*.
0n calitatea de stiinta, estetica studia2a totalitatea de fenomene a!and un aspect obiecti! (
formele, si un aspect subiecti! ( trairile, sentimentele in conditiile perceperii formelor )!e2i aceiasi
idee in ;Prelegeri de estetica< ( M. Ralea*.
+stetica apare ca ;o filo2ofie )stiinta generala, teorie globala* a artei si.sau a frumosului<
)0. 0anosi, +stetica, p.14*.
%ocatia ei este generali2area de ansamblu sau efortul sintetic. $e aceea, sensul conceptului
de stiinta filo2ofica este unul actual, modern )nu de suprasistem metodologic* de implinire a unei
stiinte a umanului printr-o corespun2atoare teorie si metodologie de sorginte si substanta filo2ofica.
'='L5?00 P1R/01L+
+stetica este disciplina spirituala aparte intre stiintele sociale.
=biectul ei este studierea frumosului din arta, natural si ;artificial<. 1rta ar putea fi
pri!ita ca ;nucleu< concentrat al frumosului )+stetica, p.14 si urm.*.
'a stiinta dispune de propensiuni care nu exclud acumularile filo2ofice, iar ca
filo2ofie nu abandonea2a logica si rationalitatea pe calea cercetarii.
0n aspectul sau obiecti! studisa2a formele, iar in cel subiecti! ( trairile,
sentimentele )ale creatorului, ale spectatorului*.
0n timp, estetica a tins sa-si insuseasca metodele psihologice si pe cale structurala,
semiotice, cibernetice, de teoria informatiei.
#. A$elul esteticii l $si%ologie
Punct de plecare: frumosul si celelalte fenomene estetice nu se de2!aluie decat in procesul
perceptiei sen2oriale a realitatii... determinand in om o reactie emotionala fata de obiectul a!and o
calitate estetica )+stetica p.36*.
;... spre deosebire de toate celelalte calitati ale lumii reale )mecanice, chimice, bilogice
s.a.m.d.*, proprietatile ei estetice nu pot fi intelese fara o cercetare a proceselor psihice ce au loc in
constiinta subiectului receptor. 'u alte cu!inte, nu putem intelege esenta fenomenului fara a
determina natura psihica a sentimentului estetic ca atare< )p.36*.
a* 0n consecinta, apelul la psihologie este >ustificat de natura fenomenului estetic
);natura specifica a creatiei artistice<* care poate fi studiata prin asimilarea de concepte, idei si
metode psihologice. $e fapt, cercetarea legilor generale ale artei impune abordarea psihologica,
intrucat anumite fenomene )!e2i: inspiratia, in!entia, creati!itatea, trairea afecti!a, transpunerea,
empatia etc.* estetice nu pot fi satisfacator explicate doar cu mi>loacele reflexiei psihologice. )@.
%ol&et, la inceputul secolului arata ca cea mai imperioasa sarcina a esteticii o constituie o
amanuntita sisubtila anali2a psihologica, "Astem de 1estheti&, 4d.1, Munchen, 1B98, p.29:*.
b* Problema cea mai ne!ralgica pentru +stetica este caracterul emotiei estetice, anga>area
afecti!itatii in experienta. +ste un moti! pantru care +stetica recurge la metoda experimentala
psihologica. Psihologia este singura stiinta care poate ofirii o explicatie plau2ibila a emotiei estetice
in lumina relatiilor emoti-imaginatie si emitie-atitudine.
c* atura operei de arta contine o alta >ustificare: cum inraureste opera, in ce fel este ea
stimul )sistem de stimul* formati! asupra constiintei )cunoasterii si sensibilitatii*3
d* atura ecoului interior in percipient ( care sunt procesele de gandire-intelegere,
imaginare si e!ocare mnemica, identificare afecti!a, anga>are moti!ational-atitudinala a
spectatorului in contact cu opera de arta3
e* =biecti!ele anali2ei psihologice in +stetica )p.36*
1specte generale, logice ale insusirii estetice a realitatii
Psihologia creatiei artistice
Personalitatea artistica
Psihologia operei
Psihologia receptarii si educarii estetice.
=/1: abordarea metodei psihologice se constituie in remediul impotri!a
;di2ol!arii estetice in filo2ofie< )p.36*. )!e2i si ;+lemente de metodologica in
+stetica lui M. Ralea ( de #h. eacsu, ;M. Ralea si psihologia artei< ( de ".
Marcus*.
&. Domeniul $si%ologiei rtei
Specificul experimental al abordarii psihologice a artei perioade
"farsit de secol C0C: Dechner intentiona o ;estetica psihologica< ba2ata pe
experiment. Metodele fechneriene: alegerea, constructia, obser!area obiectelor u2uale. 'ontributia
cea mai rele!anta: e!identierea rolului sectiunii de aur in perceptia estetica.
0nceputul sec. CC, o noua orientare numita ;psihologie obiecti!a< )!e2i: R. Muller-
Dreienfels, Psihologia artei, L. ". %igots&i, Psihologia artei, ". Rappaport, 1rta si emotie*. 1cest
mod de cercetare psihologica in arta nu-si propune sa conchida asupra autorului sau publicului, ci (
dorind sa ramana ;psihologie personala si impersonala a artei<, cerceta2a forma si materialul
operelor de arta.
Metoda obiecti! analitica porneste de la opera ca sistem de stimuli )%Egots&i*. F1Gadar,
direcHia generalI a metodei psihologice adec!ate unei cercetIri estetice moderne, obiecti!e poate fi
formulatI astfel: de de la forma operei de artI, prin anali2a funcHionalI a elementelor Gi structurii ei,
la reconstituirea reacHiei estetice Gi stabilirea legilor el generaleF )%Egots&i, p. 32*.

Marile intrebari ale psihologiei artei

1cti!itatea artisticI )creaHia* se conturea2I la confluenHa a trei instanHe: a*personalitatea
artistului )inclusi! procesul de creaHie*, b*opera da artI, c*spectatorul )percipientul, contemplatorul*.
1. 'are sEnt EnsuGirile psihice ale creatorului3
aptitudinile artistice - psihogene2I, structurI, e!oluHie
En2estrarea artisticI - ni!eluri ierarhice
etapele creaHiei artistice Gi interacHiunea proceselor psihice En creaHie
2. Po2iHia operei Entre creaHie Gi receptare este aparentI sau realI3
conHinut Gi formI )structura psihologicI a conHinutului - sentimente Gi idei, formI Gi
expresie*,
expresia formalI a componentelor, expresia artisticI.
dinamica opereii, Encheiere a procesului premergItor Gi deschidere finalistI En
receptare: opera si autor, opera si proces, opera si criteriu !aloric.
funcHia de comunicare a operei.
3. Receptarea ca instanHI finalistI a creatorului si a epocii
pregItirea generalI Gi specificI,
procese psihice implicate En receptare,
etapele receptIrii,
ni!elurile receptIrii - creatorul ca prim spectator, contemplatorul comun, acti!itatea
criticului de artI,
percipientul nu instituie legi creatorului - cerinHele sociale,
educaHia artisticI
P"0J=L=#01 1R/+0 - disciplina care studia2I structura artistului Gi procesul
de creaHie En artI, !alenHele operei de artI )creatul* Gi con templarea artisticI Entr-o
!i2iune teoretico metodologicI interdisci plinarI Gi experimentalI.
'. Psi%oestetic e($erimentl )omeniul )e cercetre inter)isci$linr
La confluenHa preocupIrilor dintre esteticI, sociologie, psihologie, pedagogie.
Psihoestetica - noHiune mai cuprin2Itoare decit psihologia artei )anali2a psihologicI a
unor elemente ce acoperI atribute esteti ce dincolo de cele artistice*.
+xperimentalI - pentru cI !i2ea2I cercetIri psihologice. obiecti!e, cu metodologie
adec!atI surprinderii caracteristicilor estetice Gi ale artei.
Psihoestetica experimentalI - de!ine partener acti! al celorlalte GtiinHe aflate En
proximitate deoarece:
a* urmIreGte explicarea mecanismelor conGtiente Gi inconGtiente ale proceselor de creaHie Gi
receptare.
b* urmIreGte mIsurarea obiecti!I, predicHii cu caracter logic Gi control experimental asupra
comportamentului estetic.
$eci - psihoestetica experimentalI !i2ea2I un plan conceptual Gi unul metodologic - utile
explicIrii comportamentului estetic al oamenilor.
Specificul domeniului
ecesitatea delimitIrii cEmpului de anali2I GtiinHifica
$upI @.P. Kebers,
estetica - GtiinHa normati!I, a!ind ca obiect de studiu >udecata de !aloare.
filo2ofia artei - reflecHii filo2ofice asupra artei
GtiinHa artei - enunHI regulile care pre2idea2I elaborarea opere lor de artI, reguli ce
!aria2I En funcHie de ci!ili2aHie Gi epocI.
critica de artI - aplicI la examinarea operelor principii obiecti!e sau subiecti!e din
esteticI.
psihologia artei - studiul stIrilor de conGtiinHI Gi al fenomenelor inconGtiente,
carelati!e creaHiei Gi contemplaHiei operei de artI.
F+ste placI turnantI cItre care con!erg totalitatea liniilor de forHI ce tra!ersea2I domeniul
1rtelor DrumoaseF.
0n prelungire - psihoestetica experimentalI - urmIreGte alIturi de fap tele de artI Gi
Felementele care pot sI acopere un atribut de frumuse He Gi sI suscite reacHii, pEnI la un punct analog
acelora produse de o pera da artI )culori, sunete i2olate* - Robert Drances.
$upI Robert Pages - psihologia artei este parte constituti!I a psihologiei estetice
deoarece indi!i2ii exprimI preferinHe estetice si in afara limitelor artei )cadru ambiental de muncI Gi
relaxare a omului modern, !estimentaHie etc.*.
$elimitarea cimpului de in!estigaHie psihoestetica faHa de alte GtiinHe nu se
reali2ea2I printr-o Engustare a artei de preocupIri )se regIseGte Entreaga problematica
psihopedagogicI sau psihosocialI, chiar Gi psihofi2iologicI - En cercetarea psihoestetica: procese
psihice, procese reglatorii, En!IHare Gi educaHie , culturI, chiar Gi anali2a comportamentului
neuro!egetati!*, ci prin speciali2are.
+xemplu: delimitarea emoHiei estetice de emoHia obiGnuitI. $upI %Egots&i -
specificul emoHiei estetice constI En faptul cI supor tul de distensionare sa aflI En plan
intelecti! - imaginati! Gi nu pre ponderent En plan expresi! )atunci cEnd e !orba de
receptor*. 1tunci cEnd e !orba de creator sau interpret relaHia dintre planul intelecti!
imaginati! Gi cel expresi! capItI o caracteristicI aptitudinalI filtrata Gi nu EngroGatI
ca En !iaHa de toate 2ilele*.
$e asemenea, delimitarea menHionatI nu se reali2ea2I prin aprecieri formale sau transferuri
forHate din alte stiinte )gIsirea unor corespondente forHate a tuturor capitolelor din psihologia
generalI En psihoesteticI*, ci prin speciali2are.
+xemplu: fenomenul empatiei
$upI Lucian 4laga existI o dublI laturI a empatiei estetice, una cogniti!I Gi alta esteticI.
$iferenHa constI En faptul cI pe plan strict cogniti! contemplatorul sesi2e2a situaHii, stIri posibile
din realitate )durerea ce o simHi prin transpunere, stapEnindu-l pe trecItorul necunoscut* Gi aceasta
rImEne preocuparea psihologiei generale sau personologiei, iar En plan estetic contemplatorul
trIieGte stIri reali2ate En mod con!enHional )faHI de >ocul actorului pe scena, sau faHI de persona>ul
literar*.
La fel En cea ce pri!eGte anali2a procesului imaginati! care capI tI !alenHe specifice in
dependentI de diferite arte )specificul imaginaHiei plestice, mu2icale, actoriceGti, scriitoriceGti*.
Etape in formarea domeniului psihoesteticii experimentale
a* 0nceputurile psihoesteticii experimentale
#. Dechner - instituie o esteticI obiecti!I ba2atI pe introducerea experimentului Gi studiul
receptIrii )1:67* )%orachule der 1estheti&* -0ntroducere En esteticI.
$ouI direcHii En opera lui Dechner:
una teoreticI - principiile psihologice care stau la ba2a explicarii GtiinHifice a
moti!aHiei estetice: pragul plIcerii, pragul contrastului, pragul compensaHiei, pragul armoniei. "e
referI la !alenHele operei Gi la modalitIHile receptorului de apropiere de artI pentru a dobEndi
plIcerea esteticI. 0dei reluate En scrierile lui: +.$. Puffer, R. Muller Dreienfels, J. $elacroix, /h.
Lipps.
una metodologicI - descrie trei metode da ba2I En studiul fenomenului estetic:
1. metoda alegerii - subiectul trebuie sI selecte2e dintr-un grup de obiecte date pe
acelea care ii produce cea mai mare plIcere.
2. metoda producerii - subiectul ecHionea2I asupra unui obiect En aGa fel incit sL-1 aducI
la o formI con!enabilI gusturilor sale.
3. metoda aplicaHiei - subiectul trebuie sI se pronunHe fa!orabil, nefa!orabil asupra unor
obiecte de utilitate practicI.
b* +tapa premoderna - preocupIri asupra funcHiei de comunicare Gi persuasi!a a artei
asupra receptorului, urmIrind caracteristici de conHinut sau formI a operei de artI.
- conHinut: Gcoala psihoanaliticI - rolul conHinutului exprimat de operI ca o condiHie a
stimulIrii trIirilor subconGtiente.
- forma: ghestaltismul - cu referiri la modelul FbunF al operei a!End atribute de
regularitate, simetrie, simplitate. #.$. 4ir&hoff
a>unge la o formulI matematicI: satisfacHia esteticI creGte direct proporHional cu ordinea Gi
in!ers proporHional cu complexitatea.
c* +tapa modernI - anali2a complexa a conHinutului Gi formei operei.
teoria informaHiei se referI la relaHia dintre componenta stimulati!I )cu caracteristici
si de formI Gi de conHinut* Gi reacHia esteticI. 1braham Moles )1B83*-ni!elul de acceptare sau de
respingere a operei de artI se reali2ea2I En raport cu informaHia pre2entatI ca Gi cu forHa ei
e!ocatoare.
Linia este extinsI la $.4. 4erlAne )anii M69* pri!ind curio2itatea Gi preferinHa esteticI Gi
dependentI de particularitIHile colati!e ale stimulului )noutate-banalitate, complexitate-simplitate,
ambiguitate-claritate*. 5rmIreGte Gi EnregistrIri de tip fi2iologic ca miGcIrile oculare etc.
'ercetItori moderni ai problematicii psihoesteticii: +.J. #ombrich, R. Drancea, R.
1rnheim, '.N. %alentine, soHii Oreither.
Tematica prioritara
a* Psihologia receptIrii:
0nteresul pentru opera de artI modernI Gi contemporanI
0mplicaHiile de2!oltIrii interesului pentru artI )ni!eluri de educaHie esteticI*.
/ipologia publicului de artI )a!i2at, nea!i2at, snob*.
1specte personologioe En receptare )relaHie, fire, temperament-receptare*.
+mpatia Gi receptarea artei Gi literaturii.
b* Psihologia creaHiei:
$epistarea talentului artistic )diagno2I-progno2I*
#ene2a Gi mecanismul creaHiei
+mpatia Gi creaHia artisticI Gi literarI
0nspiraHia artistica
c* /ematica prioritarI En psihologia romLneascI:
Monografii Gi studii pri!ind: creaHia scenicI, picturalI Gi lite rarI, receptarea artei
plastice modene Gi contemporane, ca si a literaturii.
Obiectivele cercetarii psihoestetice experimentale
1. 1nali2a procesului de creaHie En care se implicI condiHionarea socia lI Gi cea indi!idualI.
Punct de referinHI: /udor %ianu: etapele creaHiei: pregItirea, inspiraHia, in!enHia si execuHia.
2. 1nali2a !alenHelor psihoestetice ala stimulului )conHinutul mesa>ului artistic Gi structura
formei*.
3. 1nali2a comportamentului estetic al receptorului.
Punct de referinHI: /udor %ianu Gi M. Ralea: Embinarea dintre factori extraestetici )asocieri,
sentimente* Gi factori estetici )emoHia estetica, empatie, intuiHie, moti!aHia estetica etc*.
Scopurile cercetarii psihoesteticii experimentale
*+, $escrierea fenomenelor psihice implicate En creaHia sau receptare estetica - surprinde
prin obser!aHie, anali2I de ca2, con!orbire - infor maHie corectI asupra proceselor mintale Gi
comportamentale in cIutarea posibilitIHii ralaHionIrii lor. )+xemplu: $escrierea funcHiilor capa citIHii
de transpunere Gi expresi!itate scenicI En procesul interpretI rii dramatice*.
*+, Predictia - pornind de la descriere e!oluea2I in direcHia corelIrii Entre !ariabilele
constatate prin descriere )+xemplu: 0pote2a relaHiei dintre transpunere Gi expresi!itate scanicI ca o
condiHie a EntruchipIrii sce nice*.
*+, 'ontrolul - necesar in !erificarea ipote2ei Gi a e!idenHierii ralaHiei cau2I-efect. "e
reali2ea2I prin experimente propriu-2ise. )+xemplu:
/eoria pri!ind aptitudinile scenice*.
*+, +xplicare - cele patru scopuri nu sEnt doar succesi!e, ci Gi interacti!e )+xemplu:
explicaHia - teoria de!ine nu numai punct terminus ci Gi premisI a unor noi predicHii ce trebuisc
do!edite: cercetarea asupra aptitudini lor scenice !i2ea2I probleme de diagno2I Gi selecHie a
talentelor dra matice*.
Metodologia psihoesteticii experimentale
'ritica esteticienilor - 'hiar daca acceptI estetica obiecti!I, considerI cI metodele
utili2ate denaturea2I >udecata de !aloare, experienHa Gi reacHia spontanI, artificiali2ea2I situaHia.
RIspunsul psihoesteticienilor: experienHa de laborator permite legilor o manifestare
obiecti!I cu condiHia ca ipote2a enunHatI asupra lor sI fie fondatI, ne fereGte de descrieri subiecti!e,
modelarea experimenta la permite reproducerea comportamentului estetic, folosirea unui complex
de metode permite o inter!alidare a re2ultatelor, de la metode psihofi2iologice )acti!are corticalI* la
metode psihosomatice )comportament de explorare*, reacHii !erbale )Dechner*, scale de apreciere,
teste specifice, metode statistice.
#. 1llport - imaginea2I un dialog Entre un om de litere Gi un psiholog pri!ind relaHia dintre
artistic Gi GtiinHific En e!aluarea unui fenomen.