Facultatea de Electronica Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Bucuresti
Lan-uri Industriale
Studenti:
Rotaru Codrut-Gabriel 44! " #odbus
Florescu Iulian Cosmin 44! " $rofibus
Cu%rins
1
1. Introducere ..... pag 3
2. Modbus ... .. pag 4
2.1. Comunicatie client server .. pag 5
2.2. Descriere generala .. pag 5
2.3. Modelul de date MOD!".. pag #
2.4. Modelul de adresare MOD!" pag #
2.5. $ran%actii MOD!" pag #
2.&. $ripuri de 'unctii.. pag 1(
2.). $ipuri de MOD!". pag 11
2.).1. MOD!" *$! pag 11
2.).2. MOD!" +"CII. pag11
2.).3. MOD!" ,$C-... pag 12
3. -*O.I!" pag 12
3.1. Introducere... pag 12
3.2. -rotocolul de comunicatie. pag 12
3.3. Con'igurarea unei retele -*O.I!"pag 15
3.4. Con'igurarea masterului.pag 1&
3.5. *eali%area unui comunicatii bidirectionale intre un master si un
slave.. pag 1)
3.&. Conclu%iipag 1#
4. ibliogra'ie.......... pag 2(
&' Introducere
2
!n protocol de comunicatie este prin de'initie un set de reguli necesare pentru a
transmite in'ormatie printr/un canal de comunicatie. +ceste reguli se aplica pentru
repre%entarea datelor0 pentru transmisie0 autenti'icare si detectare de erori ce pot aparea in
timpul transmisiei.
!n protocol de comunicatie trebuie sa urmereasca urmatoarele principii1
1. sa fie usor de implementat. +cest lucru poate 'i reali%at prin impartirea
protocolului in nivele interconectate0 'iecare nivel reali%and un anumit numar de operatii.
"e incearca separarea clara a acestor nivele0 interactiunea dintre ele sa 'ie minima0 un
nivel interactionand numai cu nivelul de deasupra sau cu cel de dedesubt. -rin aceasta
separare pe nivele0 protocolul este mult mai usor de testat pentru ca se poate testa 'iecare
nivel separat si nu necesita ca%uri de test 'oarte complicate.
Cel mai utili%at model pe nivele este modelul OSI (Open Systems Interconnection Basic
Reference Model).
+cest model are ) nivele1
2 nivelul aplicatie
2 nivelul pre%entare
2 nivelul sesiune
2 nivelul transport
2 nivelul retea
2 nivelul legatura de date
2 nivelul 'i%ic
2. siguranta se re'era la detectarea erorilor si corectarea lor. Masura calitatii
protocolului este data prin numarul de biti eronati , numar de biti transmisi. De e3emplu
in tele'onie o rata de 1(/4 4* 5bir error rate6 este considerata de'ect de comunicatie. O
rata de 1(/5 4* este acceptabila dar sunt necesare lucrari de mentenanta pentru ca
aceste erori sunt sesi%abile la nivelul conversatiei. -entru transmiterea de date este
necesara o rata de eroare de ma3im 1(/124* . O rata mai mare de eroare ar a'ecta
datele0 care pot 'i date de importanta 'oarte mare0 precum cele transmise de banci. Daca
apare o rata de eroare mai mare0 atunci aceste erori trebuie detectate si corectate. In
general detectarea erorilor se 'ace prin tranmiterea a unor in'ormatiisuplimentare odata cu
datele e'ective. De e3emplu0 protocolul $C-5$ransmission Control -rotocol6 presupune
trimiterea sumei bitilor din pac7et in 7eaderul pac7etului. Dar aceasta suma nu acopera
erorile de anulare ale pac7etelor sau de ordine de transmitere. -entru a detecta cat mai
multe erori este necasar de cat mai multe in'ormatii suplimentare. Dar cu cat e3ista mai
multa in'ormatie suplimentara protocolul devine din ce in ce mai costisitor atat ca putere
de calcul0 dar si ca largime de banda.
3. flexibilitate se re'era la capacitatea protocolului de a descoperi problemele de
topologie ale retelei.
In continuare sunt pre%entate 2 dintre cele mai cunoscute protocoale de comunicatie
'olosite in mediul industrial.
' #odbus
3
-rotocolul MOD!" a 'ost de'init in 1#)# de producatorul de automate programabile
Modicon. 4l are o serie de avanta8e0 care l/au impus pe piata ec7ipamentelor de automati%are0 in
pre%ent circa 4(9 din totalul comunicatiilor industriale se ba%ea%a pe MOD!".
-rintre avanta8e0 enumeram1
a. 4ste relativ simplu de implementat
b. :u necesita 7ar;are dedicat pe nivelul 'i%ic
c. Dispune de un mecanism sigur de detectie a erorilor
d. 4ste complet open source ast'el incat este 'oarte bine documentat
<a capitolul de%avanta8e0 enumeram1
a. +re o structura rigida M+"$4*/"<+=4 a retelei0 ast'el incat un "<+=4 nu poate
niciodata lua initiativa de a transmite un >eveniment? detectat
b. =ite%a de comunicatie e limitata la 1152(( baud
MOD!" este pre%entat in doua variante1 MOD!" +"CII si MOD!" *$!.
!lterior aparitiei MOD!"0 au 'ost de%voltate alte variante ale protocolului initial si anume1
a. MOD!" -<us
b. Modbus II
c. MOD!" $C-
+cestea nu mai sunt open source si sunt mult mai putin raspandite.

2. "tructura 'i%ica al MOD!"
<a nivelul la@er/ului 'i%ic0 MOD!" se ba%ea%a pe o structura de retea de tip *"4A.
3. Reguli de acces la bus
2 Intr/o retea MOD!" e3ista un singur M+"$4*.
2 $oate secventele de comunicatie sunt initioate de M+"$4*. In consecinta doua unitati "<+=4
nu pot comunica direct una cu alta.
2 !n singur "<+=4 poate raspunde la un pac7et emis de M+"$4*
2 $oate pac7etele corecte trebuie sa primeasca raspuns.. 43ista totusi o e3ceptie de la aceasta
regula0 si anume pac7etele de tip >broadcast?. +cestea sunt adresate tuturor unitatilor "<+=4.
4' Re%re(entarea datelor in #)*B+S

4
Datorita 'aptului ca MOD!" a 'ost initial de%voltat pentru comunicatia cu -<C/urile
Modicon0 repre%entarea datelor este asociata cu resursele tipice ale -<C/urilor si anume1 iesiri
digitale 5denumite >coils? relee60 intrari digitale 5discrete60 intrari analogice 5input registers6 si
iesiri analogice 57olding registers6.
<a nivelul MOD!"0 valorile binare asociate cu intrarile si iesirile digitale sunt trans'erate in
octeti0 iar valorile asociate cu marimile analogice sunt codi'icate binar in cuvinte de 1& biti si
sunt transmise in sistemul >big endian? cu octetul mai semni'icativ transmis primul. De
e3emplu0 daca se transmite valoarea %ecimala 4&&( 57e3 (312346 aceasta se va transmite sub
'orma a doi octeti (312 si (334 in aceasta ordine. Daca sunt
necesare numere mai mari decat &5535 5(3....6 atunci se vor 'olosi doua sau mai multe
7olding registers pentru a stoca aceste variabile.
'& Comunicatie Client " Ser,er
5
Figura 1: Comunicatia Client - Server MODBS
Comunicatia Client/"erver este o 'orma de comunicatie in care avem 2 tipuri de
entitati1 Client si "erver. +tat clientul cat si serverele conectate la retea sunt noduri ale acelei
retele.
In acest tip de comunicare clientul 'ace cereri catre server pentru anumite servicii.
"erverul trebuie sa indeplineasca aceste servicii dand clientului un raspuns corespun%ator.
Cel mai intalnit model client,server este acela in care avem un server 5daemon6 careeste
tot timpul activ si mai multi clienti. !n e3emplu elecvent este un server de B4 care primeste
cereri concurente de la mai multi clienti 5bro!ser6 de B4.
-utem intalni deasemenea si o relatie de master"slave 5stapan,sclav6. In aceasta
relatie un master este raspun%ator pentru mai multi slave. In momentul in care comunicatia sa
stabilit directia de control este intodeauna de la master catre slave.
' *escriere generala
MOD!" este un protocol de comunicare serial prin mesa8e la nivel de aplicatie. +cest
protocol se a'la la nivelul ) in modelul O"I si o'era comunicatie de tip client,server intre
dispo%itive conectate prin di'erite tipuri de retele sau magistrale.
.amilia de protocoale MOD!" a 'ost de%voltata initial in 1#)# de "c7neider
+utomation Inc. pentru seria lor de controlere programabile Modicon. In timp a devenit un
protocol standard in industrie pentru controlul de dispo%itive electronice. -rincipalele motive
pentru care acest protocol a 'ost adoptat de ma8oritatea producatorilor de dispositive electronice
din industrie sunt1
se poate implementa 'oarte usor
lucrea%a cu biti si cuvinte 'ara sa puna restrictii asupra producatorilor
nu e3ista o licenta comerciala0 speci'icatiile 'iind publice.
MOD!" o'era un mod de comunicatie intre mai multe sisteme di'erite conectate la
aceeasi retea. De e3emplu prin intermediul acestui protocol un sistem de masurare a temperaturii
si a umiditatii poate transimite unui calculator re%ultatele obtinute. +cest protocol este cel mai
des 'olosit pentru a conecta un calculator supervi%or cu un terminal la distanta 5*$! 1 remote
terminal unit6 sau in ac7i%itia de date 5"C+D+6.
Intr/o retea pot e3ista un master si ma3im 24) de slaves.
-rotocolul MOD!" de'ineste o unitate de date PD 5-rotocol Data !nit6 care este
ndependenta de modalitatea de comunicare intre dispo%itive. Deasemenea de'ineste si o alta
6
unitate de date +D!5+pplication Data !nit6 la nivel de apliatie. Maparea protocolului pe di'erite
magistrale sau retele poate aduce di'erite modi'icari pentru aceasta unitate.
-rotocolul de'ineste 'orma cererii 'ormulate de client si 'orma raspunsului o'erit de
server. O unitate +D! este construita de client atunci cand initia%a o tran%actie MOD!".
Figura #: Cadrul unui mesa$ MODBS
!odul de functie spune serverului ce 'el de actiune sa e3ecute. 4ste codat pe Abiti0
deci e3ista 25& de coduri de 'unctii. =alorile intre 12A si 255 sunt re%ervate pentru a coda
raspunsurile in ca% de eroare. Codul ( nu este valid. -entru a de'ini actiuni multiple se pot
adauga coduri de sub'unctii.
!ampul de date din +D! contine in'ormatie aditionala care va 'i 'olosita de server in
actiunea pe care trebuie sa o e3ecute. +cest camp poate contine in'ormatie legata de registrii0 de
cantitatea de date care trebuie procesata sau numarul de octeti cu in'ormatie reala din camp.
+cest camp poate 'i si gol0 in acest ca% serverul nu are nevoie de in'ormative suplimentara pentru
a e3ecuta actiunea indicata de codul de 'unctie. Daca totul decurge 'ara nici o problema0 serverul
e3ecutand actiunea dictata de codul de 'unctie0 campul de date din raspuns va contine in'ormatia
ceruta. In ca%ul unei erori de e3ecutie a 'unctiei ceruta de client campul va contine un cod de
eroare care va dicta modul in care eroarea va 'i interpretata.
Figura %: &ran'actie fara erori
+tunci cand un server trimite un raspuns clientului se 'oloseste de campul 'unctie pentru a indica
un raspuns normal5error/'ree6 sau aparitia unei erori 5e3ception response6. -entru un raspuns
normal serverul va pune in codul 'unctie acelasi cod primit pentru e3ecutie. In ca%ul unei erori
7
serverul va trimite un cod care este ec7ivalent cu codul primit pentru e3ecutie dar in care cel mai
semni'icativ bit este trecut pe 1.
Figura (: &ran'actie cu erori
Dimensiunea unui -D! este limitata de dimensiunea primei implementari a unei linii
seriale 5ma3. *"4A5 +D! C 25& b@tes6 -D! pentru o comunicare seriala C 25& +dresa server
51 b@te6 C*C 52@tes6 C253 b@tes.
+D! serial C 25& b@tes
+D! $C- C 253 D Eeader 5) b@tes6 C 2&( b@tes
-rotocolul MOD!" de'ineste 3 tipuri de -D!/uri1
2 -D! cerere0 mbFreGFpdu
2 -D! raspuns0 mbFrspFpdu
2 -D! raspuns eroare0 mbFe3cepFrspFpdu
-entru codarea datelor si a adreselor MOD!" 'oloseste o repre%entare >big/4ndian?.
In acesta repre%entare atunci cand un numar nu poate 'i repre%entat doar pe un b@te0 cel mai
semni'icativ octet este trimis primul.
'- #odelul de date #)*B+S
-rotocolul MOD!" de'ineste 4 tipuri ma8ore de date1
"abela primara #r. de biti Drepturi Descriere
8
Discret 1 bit *ead onl@ +cest tip de date este 'olosit
de sistemele I,O
Coils 1 bit *ead ;rite +cest tip de date poate 'i
modi'icat de orice aplicatie
*egistrii de intrare Cuvant de 1& biti *ead onl@ .olosit in operatii I,O
*egistrii temporari Cuvant de 1& biti *ead ;rite +cest tip de date poate 'i
modi'icat de orice aplicatie
'4 #odelul de adresare #)*B+S
-rotocolul MOD!" de'ineste clar regulile dupa care se 'ace adresarea obiectelor1 orice
obiect are o adresa intre ( si &5535.
Deasemenea de'ineste clar un model de date compus din 4 blocuri. 4lementele din
blocurile de date sunt numerotate de la 1 la n.
Maparea intre modelul de date MOD!" si aplicatie este strict dependenta de
implementarea utili%atorului.
'. Tran(actii #)*B+S
*aspunsul unui server dat in urma unei cereri poate 'i de 2 tipuri1
2 raspuns po%itiv si va intoarce codul 'unctiei primit in cerere
2 raspuns eroare.
In acest ca% protocolul incearca sa o'ere cat mai multa in'ormatie despre eroarea
aparuta.
=a intoare codul 'unctiei din cererea primita de la client D (3A( 5bitul cel mai
semni'icativ trecut pe 16
in campul de date va 'i returnat un cod care indica eroarea aparuta
'/ Ti%uri de functii
-rotocolul MOD!" de'ineste 3 tipuri de 'unctii1
9
Figura ): &ipuri de functii
!oduri de functii publice$
2 sunt garantat unice
2 bine de'inite
2 validate de comunitatea MOD!"/ID+.org
2 au o documentatie publica
2 au 'ost testate de/a lungul timpului
2 pe langa codurile care de'inesc 'unctii 'olosite la momentul actual e3ista si coduri
care sunt re%ervate pentru utili%ari viitoare
!oduri de functii definite de utili%atori:
2 utili%atorul poate alege un cod si implementa o 'unctie care nu este de'inita prin
speci'icatiile o'iciale
2 Codurile sunt implementate de 'iecare utili%ator in parte0 acelasi cod putand 'i
implementat di'erit de utili%atori di'eriti
2 daca un utili%ator vrea sa mute o 'unctie din codurile utili%ator in codurile publice
trebuie sa initie%e un *.C prin care sa 'aca cunoscuta publicului noua 'unctie0 iar
daca 'unctia este considerata su'icient de importanta ii va 'i atribuit un cod din lista
de coduri publice ne'olosite
!oduri re%er&ate de functii
2 sunt coduri de 'unctii re%ervate pentru anumite companii
2 codurile nu sunt accesibile publicului larg
'0 Ti%uri de #)*B+S
10
43ista mai multe versiuni ale acestui protocol atat peste portul serial cat si peste
4t7ernet.
-entru cone3iunea seriala e3ista 2 variante ale protocolului care di'era putin in modul de
repre%entare a datelor.
MOD!" *$! este caracteri%at de o repre%entare binara compacta a datelor.
MOD!" +"CII este caracteri%at de o repre%entare a datelor care este usor de
inteles de catre un operator uman.
Cea mai recenta versiune de MOD!" peste $C-,I-54t7ernet6 este MOD!",$C-.
4ste mai usor de implementat decat MOD!",+"CII sau MOD!",*$! pentru ca nu
necesita calculul sumelor de control deoarece veri'icarea corectitudinii comunicatiei este de8a
implementata la nivel de $C-.
'0'& #)*B+S RT+
MOD!"/*$! se 'oloseste de o codare binara a datelor0 iar pentru detectarea
erorilor de transmisie utili%ea%a o veri'icare ciclica redundanta C*C 5C@clic redundanc@
c7ecH6 pe 1& biti. Mesa8ele sunt delimitate de un interval de liniste egal cu cel putin 3.5 3 durata
de transmitere a unui caracter0 atat inainte cat si dupa trasmiterea mesa8ului.
+tunci cand se 'oloseste protocolul MOD!" *$! este 'oarte important ca mesa8ele
sa 'ie trimise ca un 'lu3 continuu de caractere0 intre care sa nu e3iste pau%e. Daca e3ista o pau%a
mai mare decat 3.5 caractere atunci dispo%itivul slave va considera ca acesta este s'arsitul datelor
primite si va ignora bitii primiti dupa.
Mesa8ele *$! nu pre%inta stari0 este >state/less?. :u este necesara restabilirea
cone3iunii sau urmarea de proceduri speciale pentru detectarea si tratarea erorilor.
4rorile sunt semnalate de neprimirea unui raspuns din partea unui dispo%itiv slave. In ca%
de esuare a trasmiterii datelor dispo%itivul master retrimite mesa8ul. !n slave care detectea%a o
eroare in transimisie va ignora mesa8ul si nu va trimite un raspuns masterului.
'0' #)*B+S !SCII
-rotocolul MOD!" +"CII 'oloseste o codare 7e3a%ecimala a datelor si o suma
deveri'icare pe A biti 5longitudinal redundanc@ c7ecH6. Cadrele de mesa8e sunt marcate la inceput
prin caracterul special >1? iar la 'inal prin caracterul special >carriage return,line'eed?.
Mesa8ele +"CII sunt mai putin e'iciente si mai putin sigure decat mesa8ele *$!. !nadin
cele 'recvente aplicatii a protocolului MOD!" +"CII este in retelele de comunicatie unde
protocolul MOD!" *$! nu poate 'i 'olosit din cau%a caracterelelor care nu pot 'i transmise ca
un 'lu3 continuu de date catre dispo%itivul slave.
Ca si MOD!" *$!0 MOD!" +"CII este state/less. Deasemenea nu necesita
restabilirea cone3iunii sau urmarea unor proceduri speciale pentru detectarea si tratarea erorilor.
Deasemenea erorile sunt semnalate de neprimirea unui raspuns de la dispo%itivul slave.
'0'- #)*B+S1TC$
MOD!",$C- este varianta $C- a protocolului MOD!" ba%at pe MOD!" *$!.
+cesta versiune de protocol poate 'i 'olosita pentru u%ul >Intranet? sau >Internet?.
11
MOD!",$C- 'oloseste o codare binara a datelor0 plus mecanismul de detectare a
erorilor de transmisie o'erit de $C-,I-.
"pre deosebine de +"CII si *$!0 MOD!",$C- este un protocol orientat pe
cone3iune. -ermite mai multe cone3iuni concurente catre acelasi dispo%itiv slave sau mai multe
cone3iuni concurente catre mai multe dispo%itive slave.
In ca%ul unor erori de timeout sau de protocol dispo%itivul master va restabili
cone3iunea si va repeta mesa8ul.
<a momentul actual portul $C- 5(2 este 'olosit ca port standard MOD!",$C-.
-' $R)FIB+S

-'&' Introducere
"tandardul -*O.I!" a 'ost introdus In Jermania In anul 1#A# Ki a 'ost ulterior acceptat
ca standard internaLional. -*O.I!" este o reLea de mare vite%M pentru ec7ipamente distribuite.
+re trei versiuni compatibile1
-*O.I!" D- 5Decentrali%ed -erip7er@60 care este o reLea de mare vite%M0 de cost redus
Ki cu un nivel de comunicaLie simplu 5#(9 din reLele6N
-*O.I!" .M" 5.ield bus Message "peci'ication60 care constM In aplicaLii de nivel Inalt
de comunicaLie0 utili%ate In celule de control comple3N
-*O.I!" -+ 5-rocess +utomation60 de%voltatM pentru automati%area proceselor0 In
special In %one periculoase.
D- Ki .M" au acelaKi mediu de transmisie 5*"/4A560 In timp ce -+ utili%ea%M te7nologia
M+ 5Manc7ester coding and us -o;ered6.
=ite%ele de transmisie pentru D- Ki .M" sunt1 #0& Obps0 1#02 Obps0 #30)5 Obps 1A) Hbps0
5(( Obps0 105 Mbps0 3 Mbps0 & Mbps0 12 Mbps. -entru -+ vite%a este 31025 Obps.
O reLea este alcMtuitM din mai multe segmente0 care se reali%ea%M utili%Pnd repetoare. .iecare
segment trebuie sM aibM la capete conectatM o impedanLM egala cu impedanLa caracteristicM a
reLelei.
-' $rotocolul de comunicatie
-*O.I!" utili%ea%M un protocol ba%at pe cadre de octeLi. Cadrele sunt de lungime variabilM.
Cei mai mulLi utili%atori 'olosesc un c7ip special 5"-C360 care are Inglobat protocolul
-*O.I!". Comunicarea InseamnM transmitere Ki recepLionarea de mesa8e numite telegrame.
:umai dispo%itivul master poate iniLia o comunicaLie0 In timp ce dispo%itivele slave rMspund la
solicitMrile masterului propriu.
12
"D Ki "D1 / delimitator de startN < Ki <1 . lungimea mesa8uluiN D+. +dresa de
destinaLieN "+. +dresa surseiN .C. Codul 'uncLiei 5tipul Ki prioritatea mesa8ului6N D"+-. -ortul de
comunicaLie al destinataruluiN "D+-. -ortul de comunicaLie al e3peditoruluiN -D!. !nitatea de
date 5dacM e3istM6N CC. locul de control al eroriiN 4D. Delimitator de s'PrKit de mesa8 51&E6.
43istM Ki un tip de mesa8 scurt din un singur octet 45E0 care InseamnM acceptarea 'MrM
con'irmare.
-*O.I!" a 'olosit Ki 'oloseKte standarde nationale Ki internationale de8a e3istente.
-rotocolul se ba%ea%M pe modelul de re'erinLM O"I 5Open "@stems Interconnection60 In concordanLM cu
standardul intern I"O 5International "tandard Organi%ation6.
Modelul I"O,O"I pentru standardele de comunicaLii consta In ) nivele Ki este organi%at In douM
clase. O clasM cuprinde nivelele de la 5 la )0 de tip Quser/orientedQ 5orientat spre utiIi%ator60 iar cealaltM
nivelele de la 1 la 40 de tip Qnet;orH/orientedQ 5orientat spre reLea6 :lvelele 1/4 descriu transportul
datelor de la o locatie la alta0 pe cPnd nivelele 5/) permit utlli%atorulul un acces adecvat la sistemul de
reLele.
Nivelul7 Aplicaie
Orientat spre utiIizator Nivelul6 Prezentare
Nivelul5 Sesiune
Nivelul4 Transport
Orientat spre reea
Nivelul3 Reea
Nivelul2 Coneiuni !ate
Nivelul" #izic
Figura & Modelul ISO'OSI pentru standardele de comunicafii
!rhitectura si ,ersiunile %rotocolului
"c7ema din 'igura 2.2 ilustrea%a care dintre nivelele modelului I"O,O"I sunt
implementate In protocolul -*O.I!"0 Ki anume0 nivelele 1 Ki 20 iar dacM este necesar Ki nivelul
). -rotocoalele de linie Ki transmisie ale nivelelor 1 Ki 2 concorda cu standardul american 4I+
54lectronic Industries +ssociation6 *" 4A5 RAS0 cu standardul international I4C A)(/5/1 R3S
5$elecontrol 4Guipment and "@stems6 Ki cu cel european 4: &( A)(/5/1. +r7itectura si
versiunile protocolului
13
-rocedura de accesare a magistralei precum Ki managementul Ki transmisia datelor sunt
ba%ate pe standardele DI: 1#241 R5S0 partile 102 Ki 30 respectiv I4C #55 R&S 5-rocess Data
Eig7;a@, $@pe C6. .unctiile de management 5.M+)6 utili%ea%M conceptual l"O )4#A/4
5Management .rame;orH6.
Pro$ile PNO
pentru aparate %P
Pro$ile PNO
pentru aparate #&S
Pro$ile PNO
pentru aparate PA
#uncii !e 'aza
#unctii etinse
#uncii !e 'aza
#uncii etinse
Inter$ata %P(utilizator
%irect %ata )in*
&apper +%%)&,
Inter$aa nivelului !e
aplicaie +A)l,
Inter$ata %P(utilizator
%irect %ata )in*
&apper +%%)&,
Nivelul 7
+Aplicaie,
Nivelul !e aplicaie
#iel!'us &essa-e
Speci$ication +#&S,
Nivelele 3 ( 6 n u sunt implementate
Nivelul2
+Coneiune,
Nivelul !e coneiuni !ate
#iel!'us %ata )in* +#%),
Nivelul !e coneiuni !ate
#iel!'us %ata )in* +#%),
Inter$ata I.C
Nivelul"
+#izic,
Nivelul $izic
+RS 4/50)1),
Nivelul $izic
+RS 4/50)1),
I.C ""5/(2
Figura ' !rhitectura %rotocolului $R)FIB+S
$R)FIB+S-*$
-*O.I!"/D- 'oloseKte nivelele 1 Ki 2 alMturi de inter'aLa pentru utili%ator.
:ivelele 3 pPnM la ) nu sunt implementate. +ceasta ar7itectura asigurM o vite%M 'oarte
mare pentru transmisia datelor "erviciul DD<M 5Direct Data <inH Mapper6 permite accesul la
nivelul 2.
.uncLiile disponibile ale aplicaLiilor0 precum Ki caracteristicile aparatelor Ki sistemelor
di'eritelor tipuri de aparate -*O.I!"/D- sunt speci'icate In inter'aLa pentru utili%ator.
Optimi%at pentru trans'erul 'oarte rapid de date0 acest protocol -*O.I!"0 este special
conceput pentru comunicaLia dintre automatul programabil Ki aparata8ul distribuit de tip I,O0
amplasat la nivelul cPmpului.
$R)FIB+S-F#S
14
In protocolul -*O.I!"/.M" sunt impiementate nivelele 10 2 Ki ). :ivelul de aplicaLie
se compune din .M" 5.ield bus Message "peci'ication6 Ki <<I *+o!er <a@er Inter'ace6. .M"
conLine protocolul aplicaLiei Ki asigurM serviciile de comunicaLie <<i stabileKte diversele
raporturi de comunicaLie Ki asigurM 0 pentru .M"0 accesul independent al aparatelor la nivelul 2.
.M" controlea%a comunicaLia datelor la nivellocal 5-<C Ki -C6. "erviciile puternice de
tip .M" pot 'i 'olosite intr/o gama larga de aplicaLii Ki o' era o mare 'le3ibilitate In
re%olvarea sarcinilor comple3e de comunicaLii.
-*O.I!"/D- Ki -*O.I!"/.M" 'olosesc aceeaKi te7nologie de transmisie Ki acelaKi
protocol de acces la magistralM. Din acest motiv pot 'uncLiona simultan pe acelaKi cablu
$R)FIB+S-$!
-*O.I!"/-+ 'oloseKte0 pentru transmisia datelor0 protocolul e3tins -*O.I!".
"uplimentar acesta implementea%a pro'ilul -+ care speci'ica caracteristicile
aparata8ului de cPmp $e7nica de transmisie0 con'orm a cu standardull4C 115A/2 R)S0
asigurM siguranLa intrinseca0 precum Ki alimentarea aparatelor conectate In reLea +paratele
-*O.I!"/-+ pot 'i integrate uKor In reLele -*O.I!"/D- prin intermediul unor dispo%itive
de cuplare a segmentelor de reLea.
-rotocolul -*O.I!"/-+ este special creat pentru comunicaLiile de mare vite%a Ki
'iabili/ tate0 solicitate de automati%area proceselor industriale. -rin intermediul -*O.I!"/
-+ pot 'i conectate traductoare Ki elemente de e3ecuLie0 la o linie com una de magistralM0 c7iar Ki
In %onele cu potenLial pericol de e3plo%ie.
-'-' Configurarea unei retele $R)FIB+S
D- suportM implementarea a douM tipuri de reLele1 mono/master Ki multi/master.
Componenta principalM a unei reLele mono/master este un +-. Dispo%itivele slave sunt cuplate
prin intermediul mediului de transmisie.
:odurile active din inelul logic au o ordine datM0 care nu depinde de po%iLie. Dreptul de
acces la reLea este legat de deLinerea 8etonului. Tetonul este pasat0 dupM un timp unui alt nod activ0
In ordinea logicM. :odurile pasive nu pot recepLiona 8etonul.
-entru con'igurarea unei reLele -*O.I!" este necesar0 In a'ara reali%Mrii 'i%ice0 de un
dispo%itiv de con'igurare0 care poate 'i un calculator dedicat cu 'acilitMLi de comunicare pe reLea.
+lternativa la utili%area acestor dispo%itive este utili%area unui -C0 cMruia i se ataKea%M o inter'aLM
specialM de comunicaLie pe -*O.I!" sau M-I. -e aceste calculatoare rulea%M programe
speciale1 COM -*O.I!"0 "tep ) Manager etc.
-rogramele dispun de o bibliotecM specialM de descriptoare de dispo%itive 5J"D6. +ceasta
bibliotecM este livratM de constructorul de dispo%itiv dar poate 'i completatM Ki de utili%atori
atunci cPnd apar noi dispo%itive.
15
-'4' Configurarea masterului
"e va reali%a o reLea -*O.I!" care va 'i con'iguratM din programul "tep ) Manager.
Untr/o reLea mono/master con'igurarea masterului este de 'apt con'igurarea reLelei.
Con'igurarea masterului InseamnM1
con'igurarea adreselor dispo%itivelor slaveN
stabilirea tipului dispo%itivelor slaveN
stabilirea altor parametrii pe care Ii cere dispo%itivul slave.
DupM Inscrierea con'iguraLiei In master0 acesta reali%ea%M urmMtoarele acLiuni1
stabileKte reLeaua Ki iniLiali%ea%M D- slaveN
scrie parametrii Ki con'iguraLia in D- slaveN
citeKte in'ormaLia de diagnostic de la D- slave pentru a veri'ica dacM aceKtia au acceptat
parametrii Ki con'iguraLiaN
Incepe sc7imbul de date cu D- slave.

16
*eLeaua care urmea%M sM 'ie con'iguratM conLine1
un master C-! 314C/2 D- 5cu inter'aLa -*O.I!" InglobatM6N
un slave din clasa ")/2(( 5C-! 215 cu procesor de comunicaLie Inglobat6.
-'.' Reali(area unei comunicatii bidirectionale intre un master si un sla,e
E2em%lu de %rogram %entru re3eaua configurat4:
!nul din scopurile organi%Mrii reLelelor de automate este acela de a reali%a coordonarea
acLiunilor mai multor automate care conduc o automati%are comple3M.
Cea mai simplM cale de a reali%a acest lucru este utili%area unui vector de stare care este
actuali%at pe reLea de cMtre 'iecare dispo%itiv Ki care este 'olosit In programe pentru coordonarea
acLiunilor.
+utomatul master reali%ea%M0 sub controlul unui program Inscris In memoria sa0 o serie de
operaLii asupra unor obiecte de pe o bandM de monta8. <a terminarea operaLiilor asupra unui
obiect se porneKte banda care transportM obiectul la postul urmMtor0 unde operaLiile sunt e3ecutate
sub controlul unui program de pe automatul slave. OperaLiile e'ectuate de cele douM automate nu
sunt egale1 pe D- master durea%M 1( s0 iar pe D- slave durea%M 15 s. Deplasarea ben%ii intre cele
douM posture durea%M 2 s.
Graful programelor
17
Transferul datelor %rin retea
18
-'/' Conclu(ii
DacM am compara intreprindere automati%atM al cMrei sistem de comunicaLii este ba%at pe
o magistralM de cPmp0 serialM0 cu una instalatM Intr/un mod conventional am observa
avanta8ele de la prima vedere. .olosind te7nologia magistralei de cPmp0 industrialM0 pot
'i reali%ate economii considerabile In special la instalarea mecanica0 Ki anume la
cupla8ele Ki cone3iunile ec7ipamentelor intreprinderii0 datorita reducerii cabla8elor
pentru intrarile0 respectiv ieKirile distribuite ale acestora.
!n al doilea 'actor convingMtor Il constituie varietatea largM de aparate disponibile
pentru aceastM te7nologie. $otuKi0 pentru a pro'ita la ma3im de aceste avanta8e0
magistrala de cPmp trebuie sM aibM o conceptie standardi%ata Ki o ar7itectura desc7isa. In
1#A)0 industria germana a initiat -roiectul Cooperativ -*O.I!". *egulile Ki normele
19
adoptate de acest organism au 'ost incluse In standardele DI: 4 1#245 -*O.I!". In
1##&0 standardul national -*O.I!" a devenit standardul international 4: 5(1)(.
4' Bibliografie
(. T. Beigmann0 J. Oilian1 Decentrali'ation !it, -.OF/BS D-"D-011
). *a%van Ioac7im0 :icolae Miscoci1 Descentrali'are cu -.OF/BS 2 D-: 3r,itectur4
configuratii si utili'area -.OF/BS-D- cu S/M3&/C S54 3rtprint #6661
3. M. .elser1 -.OF/BS Manual4 3 collection of information explaning -.OF/BS
net!or7s assembled b8 -rof. Max Felser1
*. htt%:11marconi'unitb,'ro1aut1am%1Retele56$R)FIB+S'%df
+. htt%:11777'scrigrou%'com1calculatoare1$rotocol-#)*B+S-8/'%h%
,. htt%:11irtf7eb'ifa'ha7aii'edu19smo:e;1soft7are1about1si2net1modbus1modbus<
%rotocol'%df
-. htt%:11agrigora'7eb'cern'ch1agrigora1!lina<Grigoras<RCIII'%df
.. htt%:11en'7i:i%edia'org17i:i1#)*B+S
20