Professional Documents
Culture Documents
RECREATII
MATEMATICE
REVIST| DE MATEMATIC| PENTRU ELEVI {I PROFESORI
iS
= 1
RECREATII
M A T E M A T I C E
REVIST| DE MATEMATIC| PENTRU ELEVI {I PROFESORI
eiS = 1
Apare cu sprijinul
FILIALEI IAI a SOCIETII de TIINE MATEMATICE
IASI, 2002
reprezentat de 1
reprezentat de S
reprezentat de i
reprezentat de e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI , Temistocle BRSAN, Dan BRNZEI, Ctlin CALISTRU,
Constantin CHIRIL, Constantin COCEA, Eugenia COHAL, Adrian CORDUNEANU,
Paraschiva GALIA, Mihai GRTAN, Paul GEORGESCU,
Dumitru GHERMAN (Pacani), Gheorghe IUREA, Lucian Georges LDUNC,
Gabriel MRANU, Gabriel POPA, Dan POPESCU (Suceava),
Florin POPOVICI (Braov), Maria RACU, Petru RDUCANU, Alin SPUM
Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 6600, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: acord@math.tuiasi.ro
Alin Spum
Spum
Alin
Cu mult tristee i prere de ru anunm dispariia n luna decembrie, anul 2001,
a unuia dintre cei mai ataai i entuziati membri ai redaciei revistei noastre.
S-a nscut n Iai , la 22 noiembrie 1974. n acest ora drag lui, a parcurs n mod
strlucit toate treptele nvmntului, de la cel elementar i pn la cel superior: a absolvit
Liceul de informatic Gr. Moisil i a obinut licena n matematic la Universitatea Al.
I. Cuza. A ocupat prin concurs un post de preparator la Catedra de algebr, Facultatea de
matematic a universitii ieene.
Pasionat de matematic, s-a ndreptat spre domeniul Algebrei abstracte i
aplicaiilor acesteia: dup doi ani de masterat, s-a nscris la doctorat i a susinut examenele
i referatele programate. Lucra la teza de doctorat i urma s plece n Germania, beneficiind
de o burs de studii, n momentul dispariiei sale.
Timpul a pus capt irului de proiecte n care se avnta i pentru realizarea crora
era att de nzestrat.
A muncit cu mult pasiune i pricepere i a obinut de timpuriu frumoase rezultate.
Ca elev, a participat la fazele finale ale Olimpiadelor de matematic, Concursurilor
rezolvitorilor Gazetei Matematice i multor concursuri interjudeene i a fost rspltit cu
premii i meniuni. Ca student, a fost premiat la mai multe ediii ale Concursului studenesc
Traian Lalescu i la Sesiunile de comunicri tiinifice studeneti. Cadru didactic n
nvmntul superior fiind, a participat cu regularitate la Conferinele naionale de Algebr
din ultimii ani.
A dorit mult ca Iaul s aib o revist de matematic elementar i chiar a avut o
iniiativ personal n acest sens. ntors n ar, dup o perioad de studii la Universitatea
din Udine (Italia), s-a ataat imediat de revista Recreaii matematice, care n acel moment
pregtea apariia primului su numr.
Cu competen i fr a-i menaja energia i timpul, a contribuit la creterea
calitii revistei cu fiecare numr nou aprut. Priceperea sa n tehnoredactarea pe calculator
a fost o ans a revistei la primele sale apariii. A fost neobosit n promovarea i distribuirea
revistei, folosind orice prilej pe care-l avea: concursuri, tabere de matematic etc.
Era att de tnr i era o prezen att de vie printre noi, membrii redaciei i
colaboratorii revistei, nct vestea dispariiei lui a fost primit ca un fapt absurd i
incredibil.
Va rmne mereu n amintirea noastr ca un exemplu de pasiune i druire,
hrnicie i modestie, entuziasm i competen.
i nu avem alt mod mai potrivit de a cinsti memoria celui ce a fost Alin Spum,
dect asigurnd apariia revistei, la care a inut att de mult, fcnd-o ct mai interesant i
atractiv.
REDACIA REVISTEI
Invers, presupunem c orice numr mai mare ca 17 este suma a trei numere prime
diferite. Dac n este par, n ! 15 , avem n 2 par , n 2 ! 17 , n 2 2 p q , deci
n p q , p i q numere prime diferite. Pentru 6 n d 15 avem: 8=3+5, 10=3+7,
12=5+7, 14=3+11. Cu aceasta demonstraia este complet.
Teorema 2. Dac ipoteza lui Goldbach este adevrat, orice numr natural impar,
mai mare ca 7, este suma a trei numere prime impare.
Demonstraie. Dac 2n 1 ! 7 , 2n 1 3 2n 1 ! 4 i conform ipotezei lui
Goldbach 2n 1 3 p q , p, q prime, impare. Deci 2n 1 3 p q .
Observaie. I.M. Vinogradov a demonstrat, n 1937, c orice numr natural impar
16
Teorema 3. Dac ipoteza lui Goldbach este adevrat, atunci orice numr ntreg
impar n se poate reprezenta, ntr-o infinitate de moduri sub forma n p q r , unde
p, q, r sunt numere prime.
Demonstraie. Fie n un numr ntreg impar. Putem alege, ntr-o infinitate de
moduri, un numr prim impar r astfel nct n r ! 4 . Conform ipotezei lui Goldbach
exist dou numere prime impare p i q astfel nct n r p q .
Teorema 4. Orice numr natural mai mare ca 11 este suma a dou numere
compuse.
Demonstraie. Dac n este par, n 4 este par (deci compus) i n 4 n 4 .
Dac n este impar, n 9 este par (deci compus) i n 9 n 9 .
Observaie. G.H. Hardy i J.E. Littlewood au formulat ipoteza c orice numr
natural n, suficient de mare este suma unui numr prim i a unui ptrat : n p k 2 , p
prim, k N . Ipoteza nu a putut fi nc confirmat sau infirmat. O alt ipotez a lui
Hardy i Littlewood a devenit teorem prin demonstraia dat de I.V. Linnik n 1959 :
Teorema 5. Orice numr natural, suficient de mare, este suma ntre un numr
prim i dou ptrate: n p k 2 h 2 , p prim , k , h N .
Demonstraia acestei teoreme nu poate fi fcut cu mijloace elementare.
Bibliografie
1. D. A. Buhtab Teoria cisel, Moskva, 1960.
2. C. Creang, C. Cazacu, P. Minu, Gh. Opai, C. Reischer Introducere n teoria
numerelor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti , 1965.
3. P. Minu Teoria numerelor. Capitole introductive, Ed. Crengua Gldu, Iai, 1997.
4. W. Sierpinski Ce tim i ce nu tim despre numerele prime, Ed. tiinific, Bucureti,
1966.
Triunghiul A 2B 2C
D b Eb J
Dc E c J
Prin urmare, innd seama de (2) i (3), avem :
DB 2
Ob1 a1 Ob1a1 2
DC 2
Oc 1 a1 Oc 1a1 2
(4)
0 mparte un segment
EC 2
EA2
JA2
, obinem:
JB2
DB 2 EC 2 JA2
DC 2 EA2 JB 2
ceea ce probeaz coliniaritatea punctelor D , E , J , deci triunghiurile ABC i A2 B 2 C 2 sunt
omologice.
Observaie. Dac ABC este echilateral , I este centrul comun al triunghiurilor ABC i
A 1B1C 1 i se obine:
Teorema lui BARBILIAN. Dou triunghiuri echilaterale de acelai centru, ABC i
A2 B 2 C 2 , sunt n trei moduri omologice:
A B C
A B C
A B C
,
,
.
A
B
C
B
C
A
2 2 2
2 2 2
C 2 A2 B 2
Demonstraia decurge din teorema anterioar, deoarece dou triunghiuri echilaterale
sunt n trei moduri invers asemenea.
, BB 2 , CC 2 sunt concurente.
A2 B2 C 2
este I, iar
x dx , cu
S /2
S /2
sin n xdx , bn
S /2
cos n xdx , a n
tg n xdx , a n
ln
xdx .
Insistm mai nti asupra unei soluii eronate date n [2] pentru faptul c lim a n
n of
0 i, deci,
S /2
S
lim
0.
sin n xdx
/2
n of 0
sin n xdx
0.
0.
n cele ce urmeaz vom indica un mod de calcul al unor limite de acest tip.
n of a
x dx
^x >a, b @; f x 1` este
0.
Demonstraie. Presupunem c U f
a i , bi
Considerm I i
intervalului I i (daca x1
cu x i I i
a sau x k
* >ai , bi @
Fie D1
i 1
i D 2
>a, b@ \ * a i , bi .
i 1
rezult c
x dx d M n S / 2
D2
D1
1
2
x dx d b i
ai S / 2 . n consecin ,
i 1
x dx
d k H / k 1 M
S / 2 .
x dx
H , n t n 0 H , deci lim
n of a
x dx
0.
Corolar 1.
n of a
lim a n
lim bn
n of
n of
lim c n
n of
x dx
0.
{b } , respectiv U f
{a} .
0.
lim d n
nof
n of a
x dx
i U f sunt
0.
i f
* >ai , bi @ ,
D2
i 1
este continu pe D 2 ,
x dx
D1
sunt de asemenea
ai H / 2 .
i 1
i 1
este Jordan-negli-
a i , bi , D f * I k
Jordan-neglijabile,
x dx
d H / 2 , i cum
D2
b
aici c lim
n of a
x dx
0 , deci lim
lim
n of a
n of a
Riemann, iar
x dx
x dx
0.
1
sin , x 0, b@
f x
.
x
0
,
x
0
0.
10
Soluie.
Se observ c 1 d f d 1, x >0, b @ i D f
^0` .
Atunci f este
Aplicaia 3. Pentru a
g n D f xdx o g xdx .
0, x >0, S 2
, g n x
0 , b S 2 , g x
1, x S 2
S 2
lim a n
n of
0 . Analog deducem c
lim bn
n of
lim c n
nof
lim d n
n of
g x dx
x n , f x sin x ,
0 , obinem c
0.
g
x
,
f
x
sin
x
,
,
a) a 0 , b S 2 , g n x
1 sin 2 x
2
n
1 x x
1 / 3,
2
x
S
b) a
0 , b S 2 , g n x
1
1 x 2 x 2n
1 1 x 2 , x >0, S 2
, f x sin x , g x
.
1 3,
,x S 2
Bibliografie
1. D. M. Btineu et al. Primitive i integrale , Ed. Brchi, Timioara, 1998.
2. V. Schneider Culegere de probleme de analiz matematic, Ed. Hyperion, Craiova, 1993.
11
2S
lim 0 f ( x) sin nx dx 0
n of
2S
lim 0 f ( x) cos nx dx .
n of
T 0
n of 0
Amintim mai nti un rezultat la care vom face referire.
M 1(b )
D R*
Corolar.
Fie
1
b
M (b )
a f ( x)dx D M 1(a) f (M (t ))dt.
>
1
2
f ( x) g (nx) dx
12
1 T
T
f ( x) dx) 0 g ( x) dx) .
T 0
(1)
unde
T
, i ^0,1,! n`. Conform primei teoreme de medie, pentru orice i ^0,1,! n`
n
exist J ni inf f ( x ) x [ x n , i 1 , x ni ] , sup f ( x ) x [ x n , i 1 , x ni ] astfel nct
x ni
> ^
`@
x
xnni, i 1 f ( x)dx J ni x ni x n, i 1
T
J ni
n
(2)
Evident, avem
n
i 1
i 1
i 1
x
x
x
T
0 f ( x) g (nx) dx xnni, i 1 f ( x) g (nx)dx xnni, i 1 ( f ( x) J ni ) g (nx)dx J ni xnni, i 1 g (nx)dx. (3)
i 1
i 1
x
x
xnni, i 1 ( f ( x) J ni ) g (nx) d xnni, i 1 f ( x) J ni g (nx) dx d
n x
d M x ni
i 1 n, i 1
unde
f ( x) J ni dx d M S'n ( f ) s'n ( f ) .
De aici rezult c
lim
x
xnni, i 1 ( f ( x) J ni ) g (nx)dx 0.
(4)
n of i 1
T T
1 n
J ni 0 g (t )dt
Ti 1
n
(5)
n
1 T
1 T
T
0 g (t )dt 0 f ( x)dx .
0 g (t )dt J ni ( x n,i 1 x ni )
i 1
T
T
13
l KL m KM
l ML l R astfel nct
Problema 1. Fie ABC un triunghi, iar E, D puncte situate pe laturile AB, respectiv AC.
Considerm punctul M, intersecia dreptelor BD i CE; P i N sunt interseciile dintre AM
PN
PM
i BC, respectiv AM i DE. S se arate ca are loc egalitatea:
2
.
NA
MA
AE
AD
AM
AN
Soluie. S notm p=
.
Cum P BC , exist
,q
, m
, n
EB
DC
NP
MP
imediat
AE
x+y=1, i
p
AB ; la fel , AD
p 1
AP
x AB y AC . Din
AE
p EB rezult
q
AC ,
q 1
m
n
AP i AN
AP . Egalitatea de
m 1
n 1
mai sus poate fi scris n urmtoarele forme
echivalente :
q 1
m 1
AM x AB
y AD ,
m
q
AM
n 1
AN
n
m 1
AM
m
q 1
p 1
y AD,
x AE
q
p
p 1
x AE y AC . innd seama de unicitatea scrierii unui vector n bazele
p
14
2
m
1
, q.e.d.
n
Problema 2 (relaia lui Van Aubel). Cu notaiile din problema precedent, are loc
AE AD AM
.
egalitatea
EB DC MP
Soluie. Relaia (2) de mai sus se scrie: 1
AE AD
EB DC
1
m
pq
1
1 x 1 x , adic mx=p . Analog,
p
AM
, q.e.d.
m( x y ) m
MP
D
E
AB, AS
AC. Din relaia
D 1
E 1
E 1
D 1
x
AT y
AS . Conform Propoziiei 1
D
E
AP
x AB y AC rezult c
m 1
AM
m
l+m+n=1 i KP
m LM n LN m, n R astfel nct KP KL
15
m KM KL n KN KL
l KL m KM n KN , q.e.d.
n 1
n
m 1
m
m 1
m
x y
p 1
1
x yz
p
m
r 1
1
z
r
m
x m 1
;
p
m
z
3
. De aici
r
m
x
x y z
;
p q r
q 1
1
yz
q
m
x y z
p q r
y
;
q
1
, adic relaia din enun.
n
p q r
p q r m , deci am rezolvat i
m
AF AG AH
AM
Problema 5. Cu aceleai notaii din Problema 4 avem
.
FB GC HD
MP
n ncheiere propunem cititorului s rezolve problemele :
Problema 6. Pstrm notaiile din Problemele 4 i 5; n plus fie punctele S, T, U pe
AS
AT
AU
D,
E,
J . S se arate c:
AB, AC, respectiv AD astfel nct
SB
TC
UD
p q r
1.
M STU
16
a i a i MA i2 t a i a j Ai A 2j .
(1)
i 1 i 1
1d i j d n
n
ai MAi
0.
i 1
n
n
a i MA i a i MA i t 0 , de unde
i 1
i 1
Demonstraie. Avem:
n
i 1
1di jdn
i 1
2MA i MA j cos( A i MA j )
MA i2 MA j2 A i A 2j , urmeaz c
i 1
1d i j d n
Observaie. Exist i alte demonstraii ale inegalitii (1) pentru cazul n care
punctele sunt coplanare i a1, a2, , an>0.
Urmtorul caz particular este util n aplicaii :
Corolar. Fie nt3, A1 A2 An un poligon i M un punct dat. Atunci () a1, a2, ,
anR are loc inegalitatea (1).
Aplicaia 1. Dac ABC este un triunghi oarecare i D,E,JR, atunci
(D+E+J) 2R 2 t a2E J+b2J D+c2D E.
L. Panaitopol
Soluie. n (1) lum a1=D, a2=E, a3=J i M punctul O (centru cercului
circumscris). Ca un caz particular al acestei aplicaii se obine
Aplicaia 2. Dac
a2EJ+b2JD+c2DE0.
ABC
*
x z y z
2
yz
y x z x
2
zx
z y x y
2
1 1
1
1
.
16 xy yz zx
17
Soluie. n Aplicaia 1 se va lua D=x, E=y, J=z i a=y+z, b=z+x, c=x+y. Din
(x y )( y z )(z x )
abc
, obinem R
etc.
4S
4 xyz (x y z )
MA
Aplicaia 6 . Fie ABC un triunghi, P un punct n planul su, iar PA=x, PB=y,
PC=z. S se arate c ayz+bxz+cxytabc.
C.
Cocea
Soluie. Lum n Corolar n=3, M=P, a1 a / x , etc. Obinem:
a b c
a 2bc ab 2c abc 2 abc
ax by cz t
ax by cz
yz
xz
xy
xyz
x y z
ayz bxz cxy
abc
t
ayz bxz cxy t abc.
xyz
xyz
MA
i 1
2
i
A j2 .
1d i j d n
Soluie. Lum ai
1, i
1, n n Corolar.
Ai A2j .
1d i j d n
1, i
1, n i punctul M n O.
2 x k2 3 x k
k 1
k 1
x k x k 1 4 t 0
k 1
18
xk2 t xk xk 1 ,
(2)
avem:
A t x k2 2 x k x k 1 3 x k
9
4
x k 2 3 x k 9
xk t 0 ,
2
4
deci (2) are loc pentru n=3.
Pentru n t 4 inegalitatea (2) revine la
S
2S
2S
2
S
Cum 2 xk xk 1 t xk2 xk2 1 , k 1, n , prin multiplicare cu cos
(ce este t0 pentru
n
2S
2S
.
nt4) i apoi sumare dup k, obinem: 2 xk xk 1 cos
t 2 xk2 cos
n
n
2S
2S
2S
Ca urmare, avem: B t 2 xk2 1 cos
n sin
2 xk 1 cos
n
n
n
4 xk2 sin 2
S
n
4 xk sin 2
S
n
n sin 2
S
n
2 xk 12 sin 2 n t 0
q.e.d
2 x12 x22 x32 x42 2 x1 x2 x3 x4 4 2 , adic n (2) pentru n=4 are loc egalitate,
deci x1=x2=x3=x4=1/2 i M, N, P, Q, vor fi mijloacele laturilor ptratului ABCD. n
consecin MNPQ este ptrat.
Aplicaia 11. Fie A1 A2, An , nt4, un poligon regulat de latur 1 i P1( A1 A2),
2S
P2( A2 A3), , Pn( An A1). S se arate c P1P22 P2 P32 ... Pn P12 t n cos
.
n
R.M.T 1,2 / 1989 , Problema 6539
Soluie. Notnd cu P1A2 =x1 ,P2A3 =x2 ,, PnA1 =xn , teorema cosinusului aplicat
triunghiurilor P1A2P2 , P2A3P3 , ,PnA1P1 ne conduce la
(n 2)S
(n 2)S
,", Pn P12 xn2 (1 xn )2 2xn (1 xn ) cos
P1P22 x12 (1 x1 )2 2x1(1 x1 ) cos
n
n
n
n
n
2S
2
2
2
2
Prin sumare obinem: P1P2 P2 P3 ... Pn P1 2 xk 2 xk 2 xk (1 xk ) cos n
n
k 1
k 1
k 1
i xn 1
f ( xn ), n N *,
(1)
lim nx n n R .
nof
n ipoteza c
nof
x f ( x)
x o 0 xf ( x )
2 0 lim
0 i
l R . Au loc implicaiile:
1
;
l
lim nx n
n of
x f ( x)
! 0, x V1 D ,
xf ( x)
f ;
x f ( x)
0, x V2 D ,
xf ( x )
f .
1
Demonstraie. Se aplic criteriul Stolz-Cesro irului
nx n
1/ x 1/ x n
1/ x n
n o f nx n
x n f (x n )
x f (x )
lim
l R. .
nof xf (x )
nof x nf (x n )
lim
x1 ! 0 i xn 1
1
xn 2 x n , n N * , s se calculeze lim nx n .
nof
20
x n 1
xn2
, n N * . S se arate c irul este convergent i s i se calculeze
2xn ln(1 xn )
xn1
limita.
5 (G.M. 4/1995, 23241, V. Nicula). Fie p N * , x 1 (0, 1 / p )
xn 1 xn (1 xn )(1 2 xn )...(1 px n ), n N * . S se calculeze limita lim nx n .
n of
xn
xn 1
nxn n t1 i,
n caz de
nof
Condiia 10 din teorem se verific uor pentru fiecare dintre irurile precedente. n
privina condiiei 2 0 , pentru funcia aferent f : (0, f) o (0, f) indicm:
x ln(1 x )
x o0 x ln(1 x )
1. lim
x x 2 x
x o0 x 2 2 x
1
,
2
2. lim
x
x ln(1 arctg x )
x o0 x ln(1 arctg x )
3. lim
4. lim
1
,
2
ln 2 ,
x2
2 x ln(1 x )
1
,
2
x3
2 x ln(1 x )
x o0
1 1
4 2
1 1
x
4 2
x x
6. lim
x o0
5. lim
1.
1
, n N * . Avem y n 1
xn
21
f . Aplicm Teorema
y n (1 ky n ) , n N * , i
x (1 kx ) are lim
lim y n
n of
n
n o f xn
. Ca urmare, lim
lim ny n
x o0
x f ( x)
xf ( x )
1
.
k
x n 1
1
, n N * . S se calculeze
xn
n of
(G.M.
2
n
6,7/1990,
2 / x n2 , n N * , i deducem c
xn
M.
2n
nof
Dac
Mihail).
P.
lim
ny n
1.
a, b, x1 ! 0
/(a bx n ),
x o0
Soluie.
y
22115,
1 i
(enun parial).
2n
nof
n N * , s se calculeze lim
y n 1
xn
9
xn
lim
nof
f . Notm y n
k.
2
n
Se
introduce
2
1
n xn
irul
/(a b y n ) , n t 1, f (x )
( y n ) n t1
2
prin
x n2 , n t 1 .
yn
Urmeaz
xn xn 1, n N * .S se calculeze lim
Soluie. Cu
xn
nof n 2
yn
1 / x n , n t 1 , obinem y n 1
y n / 1 y n y n2 , n t 1 , i
xn
nof n2
1
.
4
11 (R.M.T. 2/1997, X127, V.Bivolaru). Fie irul ( xn ) n t1 definit prin x1 ! 0 ,
x1 x2 ... xn
x n 1 x n a x n , n N * , unde a>1. Dac y n
, n N * , s
ln n
calculeze lim y n .
se
nof
1
ln a
Soluie. Considerm y n
1 x n , n t 1 . Avem y n 1
( y n y n2 ) /(2 y n ), n t 1 ,
XM
X 'M
XN
X 'N
PB MB
PA
PM QA
PA QN
QA
RB MB
QA NA
RA
RM
RA
SA
SN
SA
SA NA
23
n
AC
n 1
i analoagele. (3)
p
m
1
p 1 m 1
q 1
1
1
1
p 1
q 1 n 1
1
r
m
s 1
r 1 m 1
ps rq rn ms mq pn
1
1
1
r 1
s 1 n 1
Soluia Problemei. Fie d1, d2, d3 dreptele ce unesc picioarele nlimilor, picioarele
bisectoarelor i, respectiv, punctele de contact ale cercului nscris (puncte pe dreptele AB i
p b
pc
a cos B
a cos C
a
a
,n
; p ,q ; r
AC). Atunci m
,s
i
b cos A
c cos A
b
c
pa
pa
condiia (2) se verific prin calcul direct.
Observaie. Fie A0 punctul de concuren a dreptelor din problem i B0, C0 punctele
analoage acestuia. Vom arta ntr-o not urmtoare c AA0, BB0, CC0 sunt concurente.
n particular, dac M coincide cu B i S coincide cu C (i.e. m=s=0), vom obine:
Propoziia 2. Fie ABC un triunghi oarecare. Dreapta PQ trece prin punctul de
intersecie a cevienelor BN i CR dac i numai dac numerele p,q,n,r definite ca n (1)
1 1 1
p q
(4)
satisfac condia
1 0 p r 0.
r n
n q 0
Observaie. Acest ultim rezultat este cunoscut ([3, Teorema 3], [2, Teorema 1 o
form diferit a condiiei] etc.). n locurile citate (ct i n alte locuri!) sunt indicate
condiiile n care dreapta PQ trece prin diferite puncte remarcabile ale triunghiului:
a
a
a cos B
a cos C
sin 2 A
sin 2 A
G ( r n 1), I ( r , n ), H (
,
), O (
,
),
sin 2C
b
c
b cos A c cos A
sin 2B
a2
a2
p a p a
p b
p c
,
), N (
,
) , unde K, , N sunt punctele
p a
p a
p b
p c
b
c
lui Lemoine, Gergonne i respectiv Nagel. Se obin rezultatele:
QC
PB QC
PB
1. G PQ
1 ,
2. H PQ tgB
tgC
tgA ,
PA QA
PA
QA
K(
,
3. I PQ b
), * (
PB
PA
5. K PQ b 2
c
PB
PA
QC
QA
c2
a,
QC
QA
4. O PQ sin 2B
a 2 ,
6. * PQ
PB
PA
sin 2C
QC
sin 2 A
QA
1 PB
1 QC
p b PA p c QA
1
p a
QC
( p c)
( p a ) etc.
PA
QA
Foarte adesea aceste condiii sunt date pentru cazul restrictiv cnd P(AB) i Q(AC), fapt
care justific renunarea la lucrul cu segmente orientate.
7. N PQ ( p b)
PB
Bibliografie
1. Colecia revistei Recreaii tiinifice (1883-1886).
2. C. Chiser Condiii necesare i suficiente ca o dreapt s treac prin puncte importante
dintr-un triunghi, G.M. 9/2000.
3. N. Oprea Un punct i o dreapt remarcabil din planul unui triunghi, G.M. 11/1996.
24
0.
x, y , z
corespunztoare lui
(*)
n particular, vom aeza ntr-un cadru firesc i vom extinde rezultatul obinut n [1].
Pornim de la urmtoarea
Teorem(Gergonne).
concurente n M. Atunci
triunghiul
MA c MB c MC c
A A c B B c CC c
ABC,
cevienele
1 (vezi [2]).
1
1
1
1 ; n mod
x 1 y 1 z 1
1
. Vom presupune
necesar, unul dintre termenii sumei din stnga trebuie s fie cel puin
3
1
1
c
t , de unde x d 2 . Cum x N*, rezult c x 1 sau x 2.
x 1 3
1
1
1
Dac x 1 , atunci
, i.e. ( y 1)(z 1) 4 i deoarece
y 1 z 1 2
25
BB ' 3
CA
2
A'M
B B c CA A cM
este mijlocul lui [AC]. Rezult c M se afl situat pe mediana [ BB ' ] astfel nct
MB '
BB '
1
, deci M este centrul de greutate al triunghiului ABC.
2
1
y
CB '
BA ' CB ' MA
BA ' 1 MA
1 i cum
,
1 , avem c
BC B ' A MA '
BC 2 MA '
B 'A
concluzie, y z 3 , deci M este de tipul M[1,3,3].
2 , i.e.
AB '
AC
1
. n
3
C1
B1
BT BM
2,
Thales n triunghiul BCB ' obinem
TC MB'
deci CT
1
BC
3
2
B 1C 1 , adic MB
3
2
B 1C 1 .
3
26
Ac
MB 1
C 1M
2
2 1
1
C 1B 1
BC
BC , deci
3
3 2
3
BT
BM
BT
2 . Din teorema lui Thales aplicat n 'BCB ' rezult c
2 , adic
TC
MB ' TC
y 2. Folosind acum relaia lui Gergonne, se deduce c z 5 .
MB 1
1)
BC
3
AB
AC
5
AB
2 2
AC
H [ MN ] i HN=2HM
HB
HA
1 i
HA '
HB '
2;
HA
BC
HA
1 i
3.
H este mijlocul lui [MN]
'
HA
2
'
HB
3
3
Aplicaia 4. Ortocentrul triunghiului ABC are proprietatea (*) dac i numai dac
2)
Bibliografie
1. Iulica Georgescu Asupra unei clase de triunghiuri, G.M. 2-3/1982.
2. Liviu Nicolescu, Vladimir Boskoff Probleme practice de geometrie, Ed. Tehnic,
Bucureti, 1990.
27
1
1
nx
i b
1
1 n
) este cresctor, x t 0 fixat.
nx
(a b )(a n a n 1b .... ab n 1 b n ) , n ipoteza
1
, gsim c
n 1 x
e n (x )[1
x
] e n1 ( x) ,
(n x)(n x 1)
Propoziia 2. irul a n (x ) (1
Folosind ln1 y y,
t 1
(t x 1)(t x)
y ! 0,
rezult ln(1
x
d 0 , adic
(t x 1)(t x)
1
t 1
1
)
t x (t x 1)(t x) t x
f ' t 0, t t 1
deci
este
1 n
) este descresctor, x t 1 fixat.
n x
1 n
1
1
Demonstraie. Observm c b n ( x ) (1
,
)
1
nx
e n (x 1)
n
(1
)
n x 1
n t 1 . irul e n ( x 1) este cresctor pentru x 1 t 0 x t 1 i are termeni pozitivi,
deci bn (x) este descresctor pentru orice x t 1 fixat.
Propoziia 3. irul b n ( x )
(1
Propoziia 4. irul c n (x ) (1
1 n 1
)
este cresctor, x (0,1] .
nx
Demonstraie. Observm c
28
1
1
, n t 1 .
1
a
(
n x 1)
(1
) n 1
n x 1
Conform cu Propoziia 2, irul an (x 1) este descresctor pentru x 1 (1,0]
x (0,1] i are termenii pozitivi, deci c n (x ) este cresctor pentru x (0,1] .
c n ( x)
(1
1 n 1
)
n x
1
Propoziia 5. irul E n p (1 ) n p este descresctor, p N*.
n
Demonstraie. Din identitatea
a n p b n p (a b)(a n p 1 a n p 2 b ... ab n p 2 b n p 1 ), a ! b ! 0,
1
1
rezult a n p b n p ! (a b )(n p )b n p 1 . Punnd aici a 1
i b 1
,
n
n 1
np
1
1 np
se obine (1 ) n p ! (1
)
(1
) pentru n t 1 i p fixat. innd
n
n 1
n (n 2)
seama
1
np
1
,
! 1
n ( n 2)
n 1
va
rezulta
1
1 n 1 p
(1 ) n p ! (1
)
n
n 1
Propoziia 6. irul E n (x ) (1
Propoziia 7. irul u n ( x ) (1
29
Propoziia 8. irul v n ( x ) (1
1 n x
)
n 1
g (t )
(1
1 t x
) , unde
t 1
1
t x
)
] i folosind inegalitatea
t 1 t (t 1)
1
t x
1
t x
x
ln(1 y ) y, 0 y 1, gsim ln(1
)
d0
t 1 t (t 1)
t 1 t (t 1) t (t 1)
pentru t (0, f). Deci g c(t ) 0 , t (0, f) , adic g este descresctoare pe (0, f) .
xd0
fixat. Avem
g c(t )
g (t )[ln(1
Propoziia 9. irul v n ( x ) (1
Bibliografie
1. Fr. Junker Hhere Analysis I, 1920.
2. G. Klambauer Problems and Propositions in Analysis, New York, 1979.
3. A. Vernescu iruri de numere reale, Bucureti, 2000.
30
x2 y2
media ponderat a numerelor x i y cu ponderile reale x, respectiv y. n
x y
y.
x2 y2
2
x y x2 y2
.
x y
2
m p ma , C
m g mh , D
(3)
ma m g ,
m mp :
A
C B D A.
2
Demonstraie. Pentru prima inegalitate, avem echivalent:
A
C m a m g 2m g 2m h m a 2m h 3m g .
2
a b 4ab
a b 4ab
ns m a 2m h
d2
2 2ab 3 ab 3m g . La fel,
2
2
ab
ab
C B m g mh m p ma
x y 2
2x y
x y 2 xy
x y
2
x2 y2
xy
2
x2 y2
x2 y2
x y 2 1 x 2 y 2 xy 1 ! 0
xy
xy
x y
2
2
2
2
31
(4)
x2 y2
1
x2 y2
1!
xy
x y !
xy A ! B .
x y
2
2
mp
(m p2 m g2 ) / 2 t (m p m g ) / 2 , cu egalitate pentru
xy x d y xy (echivalent cu m g d m a )
B D (relaie echivalent cu
Observaia 2. Se pot obine inegaliti mai interesante, n care s apar mai multe
dintre medii. Prezentm un exemplu: adunnd membru cu membru inegalitile A t B,
x y
1 x2 y2
2 xy
,
xy t
2
3
2
x y
AtC
At A
obinem
3A t A B C
32
NOTA ELEVULUI
Aplicaii ale monotoniei mediilor n raport cu ordinul lor
Codrin ANDREI i tefan RUSU 1
Fie date numerele x1, x2, ..., xn R*+ (n N*) i R. Se numete media de
ordin a numerelor x1, x2, ..., xn numrul M (x1,...,xn) (pe scurt, M) definit prin
MD
Observm c
x 1D x 2D " x nD
n x x " x
n
1
2
M0= n x1 x 2 ... x n = Gn
1/D
, D z0
(1)
x1 x 2 ... x n
n
=An -
n
1
1 =Hn - media armonic a numerelor date.
...
x1 x 2
xn
Mai general, se numete media ponderat de ordin a numerelor x1, x2, ..., xn cu
ponderile (pozitive) p1, p2, ..., pn numrul M(x, p) (pe scurt, M) definit prin
M D (x , p )
D
D
D 1 / D
p 1 x 1 p 2 x 2 ... p n x n
,
D z0
p 1 p 2 ... p n
p
p
p 1 /( p1 p 2 ... p n ) , D 0
x 1 1 x 2 2 ... x n n
>
(2)
p1 p 2 ... p n
t
t
t
p x p x ... p n x n
d 1 1 2 2
.
p1 p 2 ... p n
33
(3)
D t
p1 x1 p 2 x 2 ... p n x n
p1 p 2 ... p n
1
tD
tD
tD
tD
p1 x1 p 2 x 2 ... p n x n
p1 p 2 ... p n
deducem c M d Mt , adic M d M .
1
1
1. S se rezolve ecuaia x x
2 x y , x t 1 i y ! 0 .
x
x
obinem : x x 2 x y 2
x
x
x
y
1
x
x
2x y
III. y>1. Utilizm de aceast dat inegalitatea M1 d My pentru aceleai numere distincte i
obinem c membrul nti al ecuaiei este strict mai mare ca 2x . Deci nu avem soluii.
Rezumnd, ecuaia dat are ca soluii perechile (x,1), x t 1 .
Soluie. Prin calcul direct constatm c a2b + ab2 +a2c +ac2+ b2c+ bc2-2 (a+b+c)
=(a+b+c)(ab+bc+ca-2)-3abc i, deci,avem de artat c (a+b+c)(ab+bc+ca-2) t 3 (1) (am
utilizat condiia abc=1). Inegalitatea A t G pentru numerele a, b, c revine la a+b+c t 3 (2)
iar G t H conduce la 1 t 3 /(ab bc ca ) sau ab+bc+ca-2 t 1 (3) (s-a inut seama de relaia
34
1
d sin 2n D cos 2n D d 1, D R i n N*.
2 n 1
Soluie. Partea dreapt se dovedete astfel : sin 2nD cos2nD d (sin2 D cos2D )n 1 .
Pentru a dovedi inegalitatea din partea stng, utilizm M d M pentru numerele sin 2 D i
3. S se arate c
1 / 2 n 1
, q.e.d.
>(b
cD )/2
1/D
>
d (b 2 c 2 ) / 2
1/ 2
a/
2 b D c D d 2 1D / 2 a D
(iii) 3 2 E / 2 R E d MA E MB E MC E
3 6E /4 R E .
(ii ) MA J MB J MC J MD J t 4 6J / 4 r J
(iii) 4 (3 / 2) E / 2 r E d MA E MB E MC E MD E
Soluie.
4
Se
4
utilizeaz
MA MB MC MD
inegalitile cerute.
24r
egalitile:
4
4 6E /4 r E .
MA 2 MB 2 MC 2 MD 2
6r 2
Bibliografie
1.C. Cocea - 200 de probleme din geometria triunghiului echilateral, Ed. Gh. Asachi,
Iai, 1992 .
2.L. Pran, C.-G. Lazanu -Probleme de algebr i trigonometrie, Ed. Facla,
Timioara,1983.
3.V. tefnescu, N. Deval - Asupra unor inegaliti ntre medii generalizate i aplicaiile lor,
G.M. 1/1985, 8-11.
4.G. ieica Culegere de probleme de geometrie, Ed. Tehnic, Bucureti, 1956.
35
CHESTIUNI METODICE
Funcii care admit / nu admit primitive
Dumitru GLEAT 1 i Gabriel POPA 2
Ne propunem n ceea ce urmeaz o abordare ct mai intuitiv a unor probleme
considerate n general ca fiind dificile, grupate n urmtoarele clase:
I. Dat o funcie, s se stabileasc faptul c admite primitive;
II. Dat o funcie, s se arate c nu admite primitive;
III. Dat o funcie a crei expresie depinde de anumii parametri, s se determine
valorile acestora astfel nct funcia s admit primitive.
n redactarea acestui articol am pornit de la constatarea c soluiile date n diverse
cri unora dintre problemele din [2], pag. 13-14, sunt artificiale i greu de urmrit de ctre
elevi. Propunem n cele ce urmeaz o prezentare pe care o credem logic i adecvat
predrii la clas.
I. (i) Orice funcie continu admite primitive.
1
1 e x2
Problema 1. Funcia f : R o R , f(x)= 5
x 0
1
x2
Soluie. Substituia
x ! 0 , deci lim f ( x)
t conduce la
1
x5
,xz0
,x
5
2
t2
t 2
admite primitive.
dac x ! 0 i
1
x5
t
5
2
dac
x sin
,x z 0
i g : R o R ,
Problema 2. Funciile f : R o R , f(x)=
x
0
,x 0
lim
t of
xp0
x cos
g(x)=
x
0
,x z 0
,x
admit primitive.
1
x o0
0 d x
o 0 , deci lim f ( x ) = 0 = f(0),
xo 0
x
adic f este continu . Analog se procedeaz pentru g .
x sin
36
1
1
2 x sin cos
Problema 3. Funciile f : R o R , f(x)=
x
x
0
1
1
2 x cos sin
,x z 0
admit primitive.
g(x) =
x
x
0
,x 0
,x z 0
,x
i g : R o R ,
1
2
x sin
,x z 0
, care este derivabil pe R
x
0
,x 0
i Fc(x) = f(x), x R . S mai artm c F este derivabil n origine, iar Fc(0) = 0:
1
x 2 sin
F ( x) F (0)
x lim x sin 1 0
lim
F ' (0) lim
x o0
x o0
x o0
x0
x
x
(vezi Problema 2), deci F este primitiv a lui f . Analog se procedeaz pentru g .
1
1
n 1
nx sin x n 2 cos
,x z 0
Generalizare 1. Funciile fn : R o R , fn(x)=
i
x
x
0
,x 0
1
1
n 1
nx cos x n 2 sin
,x z 0
gn: R o R , gn(x)=
admit primitive, nt 2.
x
x
0
,x 0
Generalizare
2.
1
1
n
(n 1) x sin n n cos n
fn(x)=
x
x
Funciile
fn
,xz0
,x
1
1
(n 1) x n cos n n sin n
i gn : R o R , gn(x)=
x
x
,x z 0
,x
admit primitive, n t 1.
cos
=
x
0
,x z 0
,x
admit primitive.
x
primitiva DF .
D
37
,x 0
2
2 1
cos x
=
1
,xz0
admit primitive.
,x
Soluie. Avem f ( x)
2
1
2
2 (1 cos x ) , x z 0
1 1 cos
=
x
1
2 2 0
,x 0
,x z 0
,x
i analog
pentru g.
31
sin
Problema 6. Funciile f : R o R , f(x)=
x
0
31
cos
=
x
0
,x z 0
,x
,x z 0
,x
i g : R o R , g(x)=
admit primitive.
1
3
3 sin
,xz0
, x z 0 1 sin
,
x
x
4
4 0
0
,x 0
,x 0
fiecare dintre funciile din dreapta admind primitive cf. Problemei 4 i Observaiei 1.
2 n 1 1
sin
,x z 0
Generalizare. Funcia f : R o R , f(x)=
admite primitive
x
0
,x 0
(O.M.,etapa judeean, 1982).
Soluie. sin
3
x
3 sin
1
1
4 sin 3 , deci f ( x)
x
x
II. (i) Funciile care nu au P.D. nu admit primitive. n acest sens, innd seama
de proprietile unei funcii cu P.D., putem proceda n mai multe moduri:
x Dac Im f nu este interval, atunci f nu admite primitive;
x Dac f are discontinuiti de specia I , atunci f nu admite primitive.
Problema 7. Funcia f : R o R, f(x) = >x @ nu admite primitive.
Soluie. Im f = Z , care nu este interval.
Problema 8. Funcia f : R o R , f(x) = x >x @
Soluie.
Pentru
k Z,
avem
^x `
nu admite primitive.
lim f ( x ) 1, lim f ( x)
xn k
xp k
0, deci
are
discontinuiti de specia I.
f ( x ) , x ( a, b) Q
Problema 9. Funcia h : (a,b) o R , h(x)=
, cu f i g
g ( x ) , x ( a, b) / Q
38
0
,x 0
primitive (v. i Problema 3).
c
1
1 1
1
x sin c 1 , x z 0
lui f 1 are n mod necesar forma F(x) =
. Cum F trebuie s fie
x
c2
,x 0
continu, atunci c1 = lim F ( x) F (0) c2 , deci c1 = c2. Funcia F trebuie s fie
x o0
F ( x ) F ( 0)
derivabil, deci exist limita lim
x o0
x 0
posibil. Urmeaz c f 1 nu admite primitive.
x sin
lim
x o0
1
x
lim sin
x o0
1
, ceea ce nu este
x
,x z 0
nu admite primitive.
,x
1
sin
,x z 0
Soluie. Presupunem c f ar admite primitive. Cum funcia g(x) = x
0
,x 0
admite primitive (v. Problema 4), atunci diferena lor admite primitive, deci funcia h(x) =
0 , x z 0
1
f(x) g(x) = 1
admite primitive. ns Im h = ^0, ` nu este interval , deci h nu
,x 0
2
2
admite primitive. Presupunerea fcut este fals.
Observaia 1. Problema de mai sus furnizeaz un exemplu de funcie cu P.D. care
nu admite primitive.
Observaia 2. Putem da, folosind acest raionament, nenumrate exemple de
funcii cu ramuri care nu admit primitive. De altfel, n unele culegeri de teste gril n
vederea pregtirii a diverse examene, se ntlnesc probleme de forma:
39
1
sin
,xz0
Funcia f : R o R , f(x) =
admite primitive d.n.d. a =
x
a
,x 0
Elevii trebuie obinuii s simt valoarea potrivit a constantei nc nainte de a trece la
rezolvarea propriu-zis a problemei !
ae x c1
,x 0
F(x)=
c2
, x 0 i determinarea apoi a constantelor a i b
x
c3 , x ! 0
2 x 1 ln b
x (1 x 1) 2
40
41
D1
P
C1
d2
B1
d
A
Q R
C
B
C2
D2
D
Ac
B2
Fi g. 1
Fi g. 2
Fi g. 3
43
De Morgan a demonstrat c nu exist hart format din 5 regiuni astfel nct s fie
dou cte dou vecine, deci aceasta poate fi colorat cu patru culori.
A. B. Kempe, un avocat din Londra, membru al Societii Matematice din Londra
i deosebit de pasionat de matematic a publicat n 1879 un articol n care susinea c a
demonstrat teorema. Raionamentul lui era deosebit de ingenios; el redusese problema la
hri normale, adic hri n care nu exist ri nchise complet n alte ri i nici puncte
4
Fig.1
n care se ntlnesc mai mult de trei regiuni. Dei raionamentul s-a dovedit incomplet, el
coninea ideile de baz ce au condus la demonstraia corect un secol mai trziu. Astfel,
oricrei hri i se poate asocia un graf n care fiecare regiune este reprezentat printr-un
punct i dou puncte vor fi legate printr-o muchie dac i numai dac punctele corespund la
dou regiuni vecine (vezi fig.2).
A
A
B
C
B
C
E
E
E
D
Fig.2
44
Bibliografie
1. K. Appel, W. Haken Every Planar Map Is Four Colorable , Bulletin of the American
Mathematical Society, 82(1976), 711-712.
2. F. Cmpan Probleme celebre, Ed. Albatros, Bucureti, 1972.
3. Gh. Pun Din spectacolul matematicii, Ed. Albatros, Bucureti, 1983.
4. L.A. Steen Mathematicians Today, Twelve Informal Essays, SpringerVerlag, 1978.
5. E.R Swart The Philosophical Implications of the Four-Color Problem, The American
Mathematical Monthly, 87(1980), 697-707.
45
46
47
CONCURSURI SI EXAMENE
Concurs de admitere 2001 , Iai
Facultatea de Informatic , Universitatea Al. I. Cuza
Elemente de analiz matematic
I. a)
1. Privitor la numrul de asimptote, care dintre afirmaiile de mai jos pot fi adevrate
pentru o funcie f: RoR ?
i) f are dou asimptote orizontale, dou asimptote oblice i o asimptot vertical ;
ii) f are o asimptot orizontal, o asimptot oblic i o asimptot vertical ;
iii) f are o asimptot orizontal, o asimptot oblic i nici o asimptot vertical ;
iv) f are dou asimptote oblice, dou asimptote verticale i nici una orizontal.
Justificai rspunsul (rspunsurile) ales(e).
2. Care din propoziiile de mai jos exprim o proprietate adevrat privind continuitatea
i derivabilitatea?
i) Orice funcie continu ntr-un punct este derivabil n acel punct ;
ii) Orice funcie derivabil ntr-un punct este continu n acel punct ;
iii) Orice funcie continu pe intervalul [a,b] este derivabil pe intervalul (a,b) ;
iv) Orice punct n care o funcie oarecare este derivabil i continu este punct de
extrem al acelei funcii.
3. Pentru o funcie f : IoR, I interval deschis, f derivabil pe I, fie aI un punct de
minim local sau global. Atunci:
i) f s' (a ) z f d' (a ) ;
ii) f ' (a ) ! 0 ;
x , x 0
b) Fie funcia f : RoR, f (x )
.
1 x , x t 0
1. S se studieze continuitatea funciei n punctul x=0.
2. S se studieze derivabilitatea funciei n punctul x=0.
3. S se comenteze rezultatele de la puntele I.b)1. i I.b)2. prin prisma rspunsului
care l-ai dat la punctul I.a) 2 .
48
x n n t 0
a
1
x n 1
, n t 1, cu x 0
2
x n 1
( x a )2
2b 2
, a i b constante reale.
Algebra
III. a) Fie (G, x) un grup cu proprietatea c x y 2 x 2 y 2 pentru oricare x, y din G.
Demonstrai c G este grup abelian.
b) S se discute dup valorile parametrilor a Z 8 , b Z 8 i s se rezolve n Z8 ecuaia
a x b 0. Fiecare caz identificat va fi ilustrat printr-o ecuaie (a=?, b=?) i prin soluiile
respective.
IV. a) Definiia corpului comutativ.
b) Fie a, b, c numere reale. Definim pe R legile de compoziie:
x y ax by 2 , oricare ar fi x i y numere reale; x y xy 2 x 2 y c , oricare ar fi
x i y numere reale. Determinai a, b i c astfel nct (R, , ) s fie corp.
a 2 i ab a 2 i ab
(b)
,
;
2
2
a b
a 2 iab a 2 iab
(c) 2
;
, 2
2
2
a 2 b 2
2a 2 i ab 2a 2 i ab
(d)
, 2
2
2
a b2
a b
a b
a b
2a 2 iab 2a 2 iab
, 2
(e) 2
a b 2
a b2
4. Fie sistemul
cu a R. S se determine a, astfel nct sistemul s fie
x ay 1 a
compatibil determinat i soluia s satisfac condiia x ! 0, y ! 0.
3. Funcia f
(a)
(b)
(c)
49
(b) 1 a 2 1 ;
(c) 1 2 a 1
(a) 2 a 1 2 ;
(d) 2 a 2 1 ;
(e) 1 2 a 1 2 .
1
(1 xn 1 ) pentru n t 1 , n care x0 1
2
este un numr real fixat. S se studieze monotonia irului i s se afle lim xn .
nof
2;
nof
1;
2
f ( x)
1;
xm
x2 1
2;
3
.
2
real. S se afle valoarea lui m pentru care f are extrem n punctul x = 1 i s se precizeze
natura acestui extrem.
(b) m
(a) m 3 , x 1 punct de maxim;
3, x 1 punct de minim;
2
(d) m 1 , x 1 punct de maxim;
(c) m 1 , x 1 punct de maxim;
2
2
1
(e) m
, x 1 punct de minim.
e
7. Valoarea integralei
x dx
( x 1) ( x 2 1)
este:
3
; (b)
2
1
1
1 S ; (c) 1
(S ln 2) ; (e)
(S 2 ln 2) ; (d)
(S 3 ) .
4
4
2
8
8. Se consider dreptunghiul ABCD unde AB=3BC. Pe latura CD se ia punctul E astfel
c EC{BC , iar AE DB={O}. Se cere msura unghiului DOA.
(c) 45o; (d) arcsin 5 ;
(a) 30o;
(b) arccos 5 ;
(e) 60o.
3
3
9. S se determine soluiile ecuaiei sin10 x cos10 x 29 cos 4 2 x .
16
S
S
S (kZ) .
S
S
3
S
S
S
(a)
k ; (b) k ; (c)
kS ; (d) k ; (e) k
8
2
8
4
8
8
8
2
10. O mrgea se obine dintr-un corp sferic sfredelind o gaur de forma unui cilindru
circular drept. tiind c nlimea cilindrului este 6 se cere volumul mrgelei.
(b) 36S ;
(c) 48S ;
(d) 100S ;
(e) 50S .
(a) 24S ;
3
3
(a)
Not. Timp de lucru 3 ore. Fiecare problem are numai una din cele cinci variante corect.
50
51
a
b
4
i [a, b] =308, atunci
7
a+b=..
x 2
5. Pentru A= ^x N ; x 1 d 4`; B= ^x R; x 1 ! 3` i C= x Z;
d 0 , avem
x
3
c A B C .
6. Aria lateral a unui cilindru avnd ca seciune axial un ptrat este egal cu aria
lateral a unui con echilater. Raportul volumelor este
7. Un romb are un unghi de 120 0 i nlimea 4 3 cm.
a) Perimetrul rombului este.cm;
b) Latura unui hexagon regulat echivalent cu rombul estecm.
8. ntr-un cub ABCDAcB cC cD c distana de la vrful Ac la mijlocul E al laturii [BC]
este 15 cm.
a) Aria cubului estecm2;
b) Volumul cubului este..cm3.
4
3
53 3
dintr-un numr adugm
din alt numr obinem
;
din primul
9. Dac la
11
5
55 5
13
4
mai mare dect
din al doilea numr.
numr este cu
55
11
y
x
a)
..;
13 53
b) x + y =
a b
b c
B. 10. Se dau proporiile
i
, cu a, b, cZ .
2 3
4 5
a b c
a) S se determine k i p aa nct
;
8 k p
b) Pentru k =12 i p=15, s se determine a, b, c n fiecare din urmtoarele cazuri:
(i) a+b+c=70; (ii) a2+b2+c2=433.
11. Pe laturile [BC] i [AD] ale paralelogramului ABCD se construiesc n exterior
ptratele BCMN i ADPQ. S se demonstreze c:
a) [BP] { [ND];
b) PN, MQ, AC i BD sunt drepte concurente.
12. O piramid patrulater regulat SABCD are toate muchiile de lungimi egale. tiind
52
1. Dac
xyz
yz , atunci xyz
2. Pentru n Z, fracia
n2 n 6
Z dac n{.}.
n 1
3 2 2
este .
3 2 2
3 2 2
4. ntre bazele trapezului ABCD exist relaiile ma=10 i mg=5; lungimea
segmentului paralel cu bazele care trece prin punctul de intersecie a diagonalelor este
5. ntr-un paralelogram ABCD (BC>CD), mediatoarea diagonalei [BD] intersecteaz
dreptele AB i CD n E, respectiv F. Patrulaterul BFDE este
6. Lungimea i limea paralelipipedului dreptunghic ABCDAcB cC cD c sunt valorile
x a x a a ( 4a 3 x)
absolute ale soluiilor ecuaiei
, a R+ , iar nlimea reprezint
xa xa
x2 a2
jumtate din lungime. Dac M, N sunt mijloacele segmentelor >AD@ , respectiv >AcB c@ ,
atunci d(M, N)=.
3. Rezultatul calcului
3 2 2
6
Z , 6 d x d 4 i B= ^x Z 2 d 3x 4 d 13` .
8. Fie mulimile A= x Z
x 1
53
Testul 4
1. S se determine numerele naturale a i b tiind c (a, b)=15 i ab=3150.
A.
4
7
12. Apotema bazei unei prisme triunghiulare regulate este 3 , iar diagonala unei fee
laterale este 10 S se calculeze:
a) aria total a prismei;
b) nlimea unui tetraedru regulat ce are o fa echivalent cu o baz a prismei;
c) raportul dintre volumul tetraedrului astfel determinat i volumul prismei.
Testul 5
1. tiind c x i y sunt direct proporionale cu 2 i 3, atunci
3 x 2 xy 2 y 2
............
x 2 xy 3 y 2
2. Dac (a, b)=6, [a, b]=336 i a< 10, atunci a+b=..............
1 1
3. Dac x, y, z sunt invers proporionale cu , i 3, iar 2x-y+3z=9, atunci y+z
5 8
reprezint ............% din x.
A.
54
x 1 x 1 1 x 2
a) Aducei expresiile la forma cea mai simpl;
2
5 E1 ( x) E 2 ( y ) 4
b) Rezolvai sistemul
.
E ( x) 1 E ( y ) 1
2
1
2
11. Msurile unghiurilor A, B, C ale triunghiului ABC sunt direct proporionale cu
numerele 6,5; 5 i 0,5, iar mediatorea laturii [AC] taie latura [BC] n E. Aflai m BA E .
55
f (x )
x 2 , x (0, f) .
f ( x ), x (0, f) .
0, x n 1
6 xn .
a) S se studieze monotonia i mrginirea irului ( x 2n ) nt0 .
b) S se studieze monotonia i mrginirea irului ( x 2n 1 ) n t0 .
c) S se arate c irul ( x n ) n t0 este convergent i s se calculeze lim x n .
n of
1 0 .
a
b2
a) S se arate c dreapta y mx n este tangent elipsei dac i numai dac
r a 2m2 n 2 .
b) S se determine locul geometric al punctelor din plan din care se pot duce tangente
perpendiculare la elips.
1
1
1
1
a
b
c
x
II. 1. Se consider determinantul '
, unde a, b, c, x R.
a 2 b2 c 2 x 2
a 4 b4 c 4 x 4
a) Dezvoltai determinantul dup coloana a patra punnd rezultatul sub forma unui
polinom p(x).
b) Determinai coeficientul dominant i rdcinile polinomului p(x).
c) Scriei polinomul sub form de produs.
2. Fie funcia continu f : [a, b] o R. S se arate c pentru orice cuplu de numere
reale pozitive D , E se poate determina un numr c [a, b] , astfel nct
D f ( a ) E f (b) (D E ) f ( c ) .
n
56
III. Fie G
k2(x y)
k2 x y
f :G oR
kx
1
este un izomorfism ntre
ln
2k k x
, f ( x)
f ( x ) dx
n f ( x ) dx , a R i nN.
0
i a n
n2
k! f ( k ) (n 3) .
x 3x 2
k 0
a) S se determine determine derivata de ordin n a lui x.
b) S se calculeze lim a n
n of
f m ( x ) (m 1) x 2 m x 1, , MR\{-1}
a) S se arate c parabolele asociate acestor funcii trec prin dou puncte fixe.
b) S se determine locul geometric al punctelor descris de vrfurile parabolelor.
2. S se determine o primitiv a funciei f : [0, 1] o R , f (x )
4
1
0
1 .
ln x
ln( 1 x 1 x ) .
Fie funcia f : D o R , f ( x )
0
1
Testul 3
I.
1. S se rezolve inecuaia : 2 3 x 8 x 3 2 x 8 3 2 x d 0 .
2. Fie xR \ {1} i S ( x ) x x 2 ! x n .
a) S se calculeze S(x) i S c(x ) .
x 2 x 2 3x 3 ! nx n .
b) Folosind a) s se calculeze T ( x )
k 12
II. 1. Fie M mulimea matricilor de tipul (m, n) n care toate elementele sunt egale cu 1
sau (1) i astfel nct produsul numerelor din fiecare linie, respectiv coloan s fie egal
cu (1). S se calculeze numrul de elemente al mulimii M .
2. a) Enunai teorema lui Lagrange.
b) Aplicai teorema lui Lagrange funciei f : [e, S ] o R, f ( x ) ln x .
c) Demonstrai inegalitatea : eS ! S e .
III. 1. Fie G
^f
D : ( b, f ) o R
fD ( x )
b ( x b)D , D R*, b ! 0 .
0 x(1 x )
dx , nN*.
a) S se determine an.
n
b) S se calculeze bn
ak .
k 1
c) S se calculeze lim bn .
n of
Testul 4
I. 1. Fie x1 , x 2 ,!, x n ,! un ir de numere reale nenule. S se arate c acest ir este o
progresie aritmetic , dac i numai dac pentru orice n t 2 , avem relaia :
58
1
1
1
"
x1 x 2 x 2 x 3
x n 1 x n
n 1
.
x1 x n
y2
b
a 2b2
a 2 b2
II. 1. Determinai prile stabile finite ale lui Z n raport cu nmulirea. Este R\Q parte
stabil a lui R n raport cu adunarea , respectiv cu nmulirea ?
x 1 t
2. Fie funcia f : [0, x ] o R , f ( x ) ln
dt , x (0, 1) .
0 1 t
a) S se calculeze f c( x ) .
f ( x)
b) S se calculeze lim
.
xo0 arcsin x 2
III. Fie (G , ) i (G, c) dou grupuri, f : G o G c un morfism de grupuri i mulimea
Ker f
{x G f ( x )
1
1
3
x , x [0,1] \ {1, 2 , ! n }
nN*.
1
1
3x ,
x {1, ,! }
2
n
0 g ( x )dx .
p ln x
, nN*.
x
x
S se calculeze S(m) , aria suprafeei mrginit de graficul funciei f, axa Ox, i dreptele
x=1 , x=m (m >1). S se determine m, astfel nct S ( m ) p ln m 1 / 2 .
Testul 5
I.
1. Fie irul de numere complexe ( z n ) n t1 definit prin z1 i, z2 i, zn zn1 q (zn1 zn2)
pentru n t 2 , q fiind un numr complex dat diferit de 1.
a) Calculai z3 i z4.
b) Artai c z n z n 1
2 iq n 2 i deducei c z n z1
c) Artai c afirmaiile z n
echivalente.
2i
1 q n 1
.
1 q
i i q este rdcin de ordinul n-1 a unitii sunt
59
x 1 3 x 1 .
x2 y2
1 0 .
4
3
a) S se scrie ecuaiile tangentelor la elips, duse din punctul A(-16, 9).
b) Dac se noteaz cu T1, T2 punctele de contact ale celor dou tangente de la
punctul a) cu elipsa (E) , s se determine ecuaia dreptei T1T2.
c) Calculai distana de la punctul A la dreapta T1T2.
II.
1. a) Rezolvai n R inecuatia
1 1 x2
3
! .
x
4
2002
6 1
b) S se gseasc rangul celui mai mare termen din dezvoltarea
.
7 7
x Q
1,
2. a) Artai c funcia f : RoR, f ( x )
nu admite primitive pe R.
0
,
x
R\Q
x ln x x ,
0,
b nu are soluii.
x (0, f)
x 0
e, x
e2 .
2
2. Fie f : (0, f) o R, f ( x ) e x 1 x 2 x 4 .
a) S se arate c f c( x ) ! 0, x ! 0.
b) S se arate c f ( x ) ! 0, x ! 0.
c) S se demonstreze c :
1 x2
0 e
dx ! 1,43 .
60
PROBLEME SI SOLUTII
Soluiile problemelor propuse n nr. 1/2001
Clasele primare
P.7. Crizantema are cu 38 timbre mai puin dect colega ei, Maria. Cte timbre
trebuie s mai cumpere Crizantema pentru a avea cu cel mult 4 timbre n plus fa de
Maria?
Crizantema Mironeanu, elev, Iai
Soluie. Pentru a o egala pe Maria, Crizantema mai are nevoie de 38 timbre. Pentru a
o depi cu cel mult 4 timbre, ea trebuie s mai cumpere, pe lng cele 38, nc 1,2,3 sau 4
timbre. Deci Crizantema trebuie s mai cumpere 39,40,41 sau 42 timbre.
P.8. S se arate c din numerele 1,2,3,,10 nu se pot forma dou iruri de numere,
cu acelai numr de numere, astfel nct adunnd numerele din fiecare ir s obinem sume
egale.
Maria Mursa, elev, Iai
Soluie. Suma numerelor 1,2,3,,10 este 55. Dac ar exista cele dou iruri de
numere cu sume egale, atunci cele dou sume adunate ar trebui s dea 55. Acest lucru este
imposibil deoarece nu exist dou numere naturale egale care s dea suma 55.
P.9. Aflai vrsta n prezent a tatlui unui biat tiind c biatul are 7 ani, iar atunci
cnd biatul va avea vrsta tatlui, tatl va avea 55 ani.
nv. Elena Marchitan, Iai
Soluie. S figurm cele dou vrste innd cont de relaiile dintre ele. Notm cu t
vrsta tatlui i cu f vrsta fiului.
7
Se observ c vrsta de 55 de ani este format din
f
vrsta fiului i din dublul diferenei dintre vrsta tatlui
t
i a fiului n prezent.
55 ani
1. Care este dublul diferenei dintre cele dou vrste n prezent?
55 7 = 48
2. Care este diferena dintre cele dou vrste n prezent?
48 : 2 = 24
3. Care este vrsta tatlui n prezent?
24 + 7 = 31
R : 31
P. 10. George i-a propus s citeasc n cinci zile o carte ce are 42 file. Numrul
filelor citite n primele trei zile este reprezentat de numere pare consecutive. n a patra i a
cincea zi a citit 12 file. tiind c n ultima zi a citit de dou ori mai mult dect n ziua
precedent, s se afle cte file a citit George n fiecare zi.
nv. Geta Dragnea, Iai
Soluie. S figurm numrul de file citite de George n fiecare zi
I zi
2
a II-a zi
(42-12) file
2
a III-a zi
a IV-a zi
12 file
a V-a zi
1. Cte file a citit n primele trei zile?
42 12 = 30
61
balcon
restul spectatorilor
stal
loj
loj
80+160
80 + 160 = 240
240 . 2 = 480
480 + 160 = 640
R : 640 spectatori
P.12. Mo Crciun mparte daruri elevilor clasei a IV-a. Dac ar da fiecrui copil
cte 2 pachete, ar rmne n sac 2 pachete. Dac ar oferi fiecrui copil cte 3 pachete, ar
rmne 9 copii fr daruri. Cte pachete are Mo Crciun n sac?
nv. Fnic Dragnea, Iai
Soluie. Figurm cele dou situaii din problem folosind simbolurile E (elev) i P
(pachet) Primul rnd de simboluri sugereaz fiecare elev a primit cte 2 pachete 2 pachete
au rmas nerepartizate.
PP PP
PP PP
PP
Al doilea rnd de simboluri sugereaz
, PP
E E ...............E
E.........
E
c
primii
elevi au primit cte 3 pachete iar
9 elevi
ultimii 9 elevi nu au nici un pachet. Putem
PP PP
PP
PP
PPE .........
PPE
EPPE ......... EPP
E
considera c al treilea pachet a fost oferit
P P
P
9 elevi ,
..........
.....
.........
PP
ultimilor 9 elevi. Acum putem scrie:
EE
I1
I2
I3
C
EE E
1
1
1 1 1 1 1 1
62
de 9 ori segmentul I1
i nc 9 ani
1
I1+1
1
I2+1
1
40 ani
I3+1
1 1 1 1 1 1 1
C+1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
L+1
Unde I1, I2, I3, C, L reprezint vrstele celor cinci vieuitoare n anul 1875. Analiznd
figurarea corespunztoare anului 1876, putem scrie:
1. Care este numrul segmentelor ce reprezint vrsta I1?
3 . 1+ 2 . 6 = 15
2. Ci ani reprezint aceste segmente?
40 25 = 15
3. Ce vrst avea mezinul?
15 : 15 = 1
4. Ce vrst avea iedul mijlociu?
1+1=2
5. Ce vrst avea iedul cel mare?
2+1=3
6. Ce vrst avea capra?
(1+2+3) . 2 = 12
7. Ce vrst avea lupul?
(2+3+4) . 2 1 = 17
R : 1an, 2ani, 3ani, 12ani, 17ani.
Clasa a V-a
V.16. Un automobilist vede la un moment dat pe kilometrajul de la bord numrul
12921. Dup dou ore de mers cu vitez constant, pe kilometraj a aprut urmtorul
numr care se citete la fel n ambele sensuri. Aflai viteza de deplasare a automobilului.
Gabriel Mranu, Iai
Soluie. Urmtorul numr care se citete la fel n ambele sensuri este 13031. n dou
ore de mers automobilistul a parcurs cu vitez constant distana de 110 km = 13031 km
12921 km, deci viteza sa a fost de 55 km/h.
V.17. S se arate c fiecare termen al irului: 19204, 9012004, 900120004, ... este un
ptrat perfect.
Constantin Chiril, Iai
Soluia 1. Se observ c 9120 = 3022, 9012004 = 30022 etc. n general, se pare c
2
900
.....
.....
.....
01200
04 300
p 1
p 1
p 1
3 10 p 2 (3 10 p 2 2) 2(3 10 p 2 2)
(3 10 p 2 2) 2
2
30
.....
02 .
p 1
V.18. Artai c, dac suma a n numere naturale nenule este un numr prim, atunci
aceste numere sunt prime ntre ele.
Cristiana Artenie, elev, Iai
Soluie. Fie p = a1 +a2 +...+an, p numr prim i d = (a1, a2, ... , an). Atunci d |a1, d |
a 2,
, d | an i deci d | a1+a2 + ... + an, adic d | p. Ca urmare sau d = 1, sau d = p; artm c nu
putem avea d = p i de aici va rezulta concluzia. ntr-adevr, dac d = p, atunci numerele de
date se scriu: a1 pa1c ,..., a n pa cn i vom avea pa1c pa 2c ... pa nc p sau
a1c a 2c ... a cn 1 , ceea ce nu se poate!
63
V.19. Fie a, b, p, q N*. Aflai valorile pe care le poate lua numrul (1+A)B,
unde A a
b
a
b a
b
... i B b
a
b
a b
a
...
p termeni
q termeni
Clasa a VI-a
VI.16. Fie a i b dou numere ntregi. Artai echivalena afirmaiilor urmtoare: 1q
1000a+b # 43;
2q a+4b # 43; 3q 11b-8a # 43; 4q 7b-9a # 43.
Gheorghe Costovici, Iai
Soluie. Vom arta c 1q 2q 3q 4q 1q. Avem:
1q 1000a+b = 43k (2343+11)a+b = 43k 2343a+11a+b = 43k
64
a
p1
N*.
b) Avem: a+b < 35 = c k (p1+ p2) < 35 = kp3 35 = kp3 i p1+ p2 < p3 p3{5,
7} i p1+p2 < p3. Dac p3 = 3, atunci p1 = 2 i p2 = 3 (deoarece p1 < p2 < p3) i nu avem p1+p2
< p3. Rmne p3=7, caz n care inegalitatea p1+p2 < p3 este ndeplinit numai de numerele
prime p1 = 2, p2 = 3.
Clasa a VII-a
VII.16. S se cerceteze care dintre elementele mulimii A={(x,y)QuQ; 4x2+12x+9 +
2
|y -25|=0} aparin graficului funciei f(x) = -2x+2, xR.
65
25 = 0} = {(x,y)QuQ; x =
3
2
i y = r5 }= ( - , - 5), (- , 5) . Cum f(
) = 5, numai
se
determine
numerele
reale
pentru
expresia
x 2 y 2 = MO,
( x a ) 2 ( y a ) 2 = MA,
x 2 ( y c) 2 =MC,
66
3
1
BC) i C(A, BC). S se arate c
4
4
1
2D 2 1
0 < D3 < 1
0 < D < 1 (s-a utilizat faptul c D z 0, zero nefiind soluie a ecuaiei date).
Soluia 2. Dac x d 0, atunci 2x5+x31 d -1 < 0, deci x d 0 nu este soluie a ecuaiei
67
date. Dac x t 1, atunci 2x5 +x3 1 t 2 + 1 1 > 0, deci x t 1 nu este soluie a ecuaiei date.
Cum numrul D este soluie a acestei ecuaii, rezult c D (0,1).
VIII.18. Dac x,y [0,1], atunci avem:
x+ yd 1 1 x 2 1 1 y 2 1 1 x 2 1 1 y 2 .
x 2 x 1
N {1,2,..., n} este format dintr-un singur element.
x N /
n
Pentru
a 6
2
laturile
F cB O c
triunghiului
unde
= 1
10a 2
6a 2
a 6
= 2a2 +
-2 a 2
cosD, de
4
4
2
3
.
6
cosD
3
36
33
i deci tgD =
6
Ca
urmare,
sin
11 .
68
F cB =a 2 ,
a 10
(unde p este mijlocul
2
i O cF c = O ' P 2 F ' P 2
muchiei B cC c ) .
Aplicnd teorema cosinusului n ' F cB O c ,
obinem:
avem:
O cB =
Clasa a IX-a
IX.16. n ipoteza c ecuaia cu coeficieni reali x 3 ax 2 bx c 0 are rdcinile
x1 , x 2 , x 3 reale, s se demonstreze echivalena:
x i ! 0 , i 1, 2, 3 , a 0 , b ! 0 , c 0 , ab c .
Adrian Corduneanu, Iai
Soluie. Conform relaiilor lui Vite, avem:
x1 x 2 x 3 a , x1 x 2 x 2 x 3 x 3 x1
b , x1 x 2 x 3
c
(1)
5
4
3
forma: n n
n , n N * .
7
7
7
2
3 3 2 4 2 4 2 5 2 5 2
Deoarece: n n , n n , n n , n N * ,
7 7
7 7
7 7
3 4 5
urmeaz c tripleta x, y, z = n , n , n este o soluie a ecuaiei din enun n N * .
7 7 7
1
(1) f M x d x, x R f t d M t , t R f x d M 1 x d f x , x R f
1
x d M f x , x R
x d f x , x R
M 1 .
2
2
2 a 4 b 4 c 4 R 4 t 2 16 S 2 R 4 t 2
a 2b 2c 2
R 2 4 r 2 8r 2 a 2 b 2 c 2 .
R2
IX.20. Pe laturile AB i AC ale tringhiului ABC se consider punctele M, respectiv N,
astfel nct BM { CN = k (constant). Dac B i C sunt fixe i m A este constant, s se
QP
k cos
k cos
D , delimitat de dreptele CA i CA
1
2
2
corespunztoare poziiilor limit ale punctului A pe arcul capabil de unghi D (BAtk, CAtk).
Dac A descrie arcul simetric din semiplanul inferior, P parcurge un alt arc de cerc,
simetricul primului fa de BC.
Clasa a X-a
X.16. S se determine numrul funciilor f : ^1,2, ! n` o ^ 1,1` cu proprietatea c
n
f(i) = k, k, n N , n t 2, k < n.
i 1
70
Evident c X z , altfel
f i
n ! k . Notm x
card X . Atunci
i 1
f i f (i) f ( j)
i X
i 1
x n x 2 x
nk x
jX
nk
.
2
b x , x R \ Q
a,b N\{0,1}, a z b.
c) r Q astfel nct b
1
log a y R \ Q este soluie a ecuaiei.
r
Acum cerinele problemei sunt imediate. Pentru a=2, b=4, avem f I iar I=S
conform primei echivalene dovedite. Punctul 2) rezult din ultima echivalen, iar
reciproca sa este fals: de exemplu, f I pentru a=2 i b=6, ns ( 2,6 ) z 1.
contrar, x
71
X.18. Fie ABCD un patrulater convex, orientat pozitiv, ale crui vrfuri au afixele a,
b, c, d .S se arate c ABCD este ptrat dac i numai dac d a i (b a) i a+c=b+d.
Adrian Corduneanu, Iai
Soluie. Prin translaia z o z - a , obinem patrulaterul A cB cC cD c congruent cu
ABCD, unde Ac0 , B cb a , C cc a , D cd a . Avem: ABCD ptrat A cB cC cD c
ptrat A cB cC cD c paralelogram i OD c se obine din OB c printr-o rotaie de unghi
sens direct c a
(b a) (d a). i d a
i(b a) a+c=b+d i. d a
S n
2
i(b a) .
(i) u, w, z sunt afixele vrfurilor unui triunghi echilateral dac i numai dac u +
2
w + z uw uz wz = 0;
(ii) Are loc relaia (ce se poate verifica printr-un calcul de rutin):
D 2 E 2 J 2 DE DJ EJ x 2 y 2 z 2 xy xy yz a 2 b 2 c 2 ab bc ac .
cos A cos B 1
Clasa a XI-a
XI.16. Fie numerele a, b C i matricele A, B M n (C) astfel nct aAB bBA I n ,
In fiind matricea unitate de ordin n t 1 . S se demonstreze c det AB BA 0 sau exist
Z U n
{z C | z n
1} nct a bZ
0.
72
urmeaz c a n
i atunci a b
z 0 (deci b z 0)
x 2n 1
x D2 n 1 x 12nD , x 2 n 2
este cresctor i mrginit superior de x2 ,deci este convergent la l1, subirul x 2n n t1 este
descresctor i mrginit inferior de x1, deci este convergent la l2 i n plus l 1 d l 2 . Trecnd
la limit n relaiile de recuren, obinem c l 1 = l 1D l 21-D , deci l11D = l 21D , adic l1= l2,
aadar x n n t1 este un ir convergent.
99
arcsin k 100
k 1
1999 99
.
S7
Lucian-Georges Ldunc, Iai
99
deduce c
k 1
e arcsin k 100 ! 99
1
100
99
k 1
k
1
2 100 2
99
k
k 1
99 1999 99 1999
.
!
1200
S7
( a 1) 2 ( x 1) , x R,
(1)
cu
73
1
ht h t
a
i fcnd n o f , rezult c ht
1
1
h 2 t ! h n t , t R, t N*
a
a
1
lim h n t
a
nof
h lim n t
o
f
n
a
h0 0 , t R, deci
XI.20. ntr-un plan dat se consider punctele fixe A, A' i punctul mobil P. Se noteaz
cu P' proiecia punctului P pe mediatoarea segmentului A A' i cu P" simetricul lui P fa
de dreapta A A'. S se afle locul geometric al punctului P tiind c dreapta P'P" este
paralel cu dreapta lui Euler a triunghiului PAA'.
Paraschiva Brsan, Iai
Soluie. Fie ^G` = PO P'P", unde O este mijlocul lui AA'. Din ' OGP' ~ ' PGP",
OG OP c 1
obinem
, deci G este centrul de greutate al ' PAA'. Cum dreapta lui Euler
GP PP c c 2
conine punctul G, rezult din ipotez c aceasta esta chiar P'P". Deoarece centrul cercului
circumscris ' AA' P este intersecia dreptei lui Euler cu o mediatoare, urmeaz c P' este
punctul din plan egal deprtat de P, A, A'. Atunci P'P 2=P'A2=P'O 2+OA 2. Raportnd
planul la un reper ortogonal cu originea n O i avnd pe AA' drept ax a absciselor, fie
x, y coordonatele lui P. Relaia precedent conduce la x 2 y 2 a 2 , unde AA'=a. Deci
locul geometric al punctului P este hiperbola echilater de semiaxe a i avnd ca axe de
simetrie dreptele AA' i mediatoarea segmentului [AA'].
Clasa a XII-a
XII.16. Cercetai dac exist funcii continue f : R* R* pentru care
F (2x 1 / x ) 2F (x ) F (1 / x ), x R
,
unde F este o primitiv a funciei f.
Gabriel Popa, Iai
Soluie. Pentru nceput, s observm c relaia din enun are sens, ntruct
2x 1 / x z 0 x R * , adic putem defini F (2x 1 / x ) . Cum F este derivabil, derivnd
membru cu membru relaia dat, se obine: (2 1/ x 2 )f (2x 1/ x )
2f (x )F (1/ x ) (2 / x 2 )F (x ) f (1/ x ),x R*. Lund n aceast egalitatea x 1 R*, obinem
c f (3)
principal T, calculai I
f ( f ( x) kx)dx, k Z .
0
74
f ( f (T u ) k (T u ))du
XII.18. Calculai I
T
0
T
0
f ( f (u ) ku kT )du
f ( f (u ) ku )du
x 2000
2668
1
dx i J
I I
T
0
f ( f (u ) ku )du
0.
x 666
2668
dx , x (0, f) .
1
Lucian-Georges Ldunc, Iai
Soluie.
I J
x 2000 x 666
x
2668
1
x 666 1 / x 668
x 13341 / x
dx
dx
1334
2
x
arctg
1334
c
x 667 1 / x 667
667
c
1
x 667 1 / x 667
dx
667 x 667 1 / x 667 2 2
1 / x
2
667
C .
x 667 1 / x 667 2
1
2
dx
ln
C .
667 x 667 1 / x 667 2 2
2668 x 667 1 / x 667 2
Formnd un sistem din relaiile obinute, aflm valorile lui I i J.
I J
...
1 T
lim g (x )f (nx )dx
f (x )dx g (x )dx .
n of
T
0
0
0
XII.20.
n 1
(ai )n 2
i 1
( a i ) n
e (1). Aplicaia f : G o G , f ( x)
i 1
75
e (2). Din
Probleme propuse 1
Clasele primare
P.24. Aflai numerele a, b, c, d tiind c verific n acelai timp urmtoarele egaliti:
a + 3 = b, b + 3 = c, c + 3 = d, a + 3 = 10.
( Clasa I )
nv. Maria Racu, Iai
P.25. Un elev din clasa I, fixnd un numr din irul numerelor naturale, constat c
suma numerelor din faa lui nu este mai mic dect 55, iar suma aceasta adunat cu
numrul fixat nu depete pe 66. Despre ce numr este vorba?
( Clasa I )
Luminia Popa, elev, Iai
P.26. Pe trei borcane de compot, unul de ciree, altul de viine i al treilea cu amestec
de ciree i viine, toate etichetele au fost puse greit. Scond un singur fruct dintr-un
singur borcan, determinai coninutul fiecruia.
( Clasa a II-a )
***
P.27. S se scrie numrul 31 folosind cele patru operaii aritmetice i numai cifra 3
(se cer cel puin dou soluii).
( Clasa a II-a )
Andrea Balla, elev, Braov
P.28. Cte pagini are o carte dac pentru paginarea ei s-a folosit cifra 9 de 117 ori?
( Clasa a III-a )
Crizantema Mironeanu, elev, Iai
P.29. Ioana i Alina au cules mpreun 165 de nuci. Ioana a cules mai puine nuci
dect Alina; ea face un calcul i observ c triplul diferenei dintre numrul nucilor culese
de ele reprezint tocmai numrul nucilor culese de Alina. Cte nuci a cules fiecare fat?
( Clasa a III-a)
nv. Maria Racu, Iai
P.30. Artai c dintre oricare patru numere naturale diferite, mai mici dect 1000000,
se pot alege dou a cror diferen s se mpart exact la 3.
( Clasa a IV-a )
Roxana Bolocan, elev, Iai
P.31. O veveri descoper un alun ncrcat cu fructe i i face provizii pentru iarn
transportnd la scorbura sa alternativ: o dat dou alune, o dat trei alune. Dup ce
transport 47 de alune, face o pauz pentru a se odihni. S se calculeze ce distan a parcurs
veveria n total, dac de la alun la scorbura ei este o distan de x hm x dam x m, unde x are
ca valoare cel mai mic numr natural posibil.
( Clasa a IV-a )
nv. Mihai Agrici, Iai
P.32. Un printe i mparte averea astfel: la primul copil 10 milioane plus o cincime
din rest, la al doilea copil 20 de milioane plus o cincime din noul rest, la al treilea 30 de
milioane plus o cincime din noul rest i aa mai departe. S se afle suma mprit de
printe, precum i numrul copiilor, tiind c toi au moteniri egale.
( Clasa a IV-a )
Mihai Grtan, Iai
Clasa aV-a
a0b
c0d
V.26. S se determine cifrele distincte i
e*f
nenule a, b, c, d, e, f, g pentru care rezultatul
g**
nmulirii alturate este cel mai mare posibil:
g***f
Ioan Scleanu, Hrlu
V.27. Trei apicultori au tras mpreun 700 kg miere de albine. Cnd au mprit
mierea, primul apicultor a luat jumtate, al doilea jumtate din rest, al treilea jumtate din
1
76
noul rest, apoi operaiunea se repet pn se mparte toat mierea. S se afle ct miere a
luat fiecare.
Ctlin-Cristian Budeanu, Iai
2001
2001
2002
2002
i N 2 3
sunt numere divizibile cu 5.
V.28. Artai c N1 3
2
2
Dorina Carapanu, Iai
V.29. S se afle numerele abc pentru care abc ac b 2 .
Romana Ghi i Ioan Ghi, Blaj
V.30. Dac xi, i= 1,500 , sunt numere naturale nedivizibile cu 5, atunci numrul
N
2000
este divizibil cu 5.
4x 14 8x 28 12x 312 ... 2000x 500
Clasa aVI-a
VI.26. Fie A 4a 6b c, B 4a 3b c, C
(A, B)=23, artai c (A, B, C)=23.
x y d 1; 3x 1 1. .
Mihai Crciun, Pacani
Clasa a VII-a
VII.26. Determinai a Q tiind c
a 2
2 Q.
Gheorghe Iurea, Iai
a2
x 2,
4
s admit numai soluii ntregi.
x12 (a 1)x1
...
, x n21 (a 1)x n 1
a2
4
x n , x n2 (a 1)x n
a2
4
x1
77
Clasa aVIII-a
VIII.26. Demonstrai c ecuaia (t 2 1) x 2 4t 2 x 4t 2 t
n ZuZ.
4 73 ,
Clasa a IX-a
a
a
^ x` . Discuie.
x
^ x`
> @
D. M. Btineu-Giurgiu, Bucureti
IX.27. S se determine funciile f, g : > 0, f o > 0, f , unde g este surjectiv i
aditiv i g y g f x
> x@
f x g y , x , y > 0, f .
n ori
f 1R este monoton.
78
l a3 l b3 l c3 3R
d
p ( p 3 3abc) .
ha hb hc 2r
Viorel Cornea i Dan tefan Marinescu, Hunedoara
IX.30. n patrulaterul ABCD considerm punctele R i S pe diagonala BD, n
interioarele triunghiurilor ABC, respectiv ACD. Notm ^M ` CR AB , ^N ` AR BC ,
^P`
AM 2
AS CD i ^Q` CS AD . tiind c
arate c
AM n
MB n
BM n
MC n
CP n
PD n
DQ n
QA n
MB 2
BM 2
MC 2
CP 2
PD 2
DQ 2
QA 2
4 , s se
4 , n N .
Clasa a X-a
X.26. Fie ecuaia x 4 S1 x 3 Sx 2 mx m 1 0 , unde S este aria unui triunghi
neechilateral ABC , iar S1 este aria triunghiului A1 B1C1 determinat de punctele de
intersecie ale bisectoarelor interioare cu cercul circumscris triunghiului ABC . S se
determine m R tiind c ecuaia admite un numr impar de rdcini n 0,1 .
X.27. Fie r >1, f , D
^z C; z d r`
1) z (2
z 1
1) 1 0 , z C\R.
*
i 1
Ai
M i Card (
A
l , l d n fixat.
i 1
Clasa a XI-a
XI.26. Fie A M n R . Dac Tr (t A A (t A )* A * ) 2n det A , atunci t A A * .
Iuliana Georgescu i Paul Georgescu, Iai
XI.27. Fie a >0,1 i x n n t0 un ir de numere reale astfel nct
79
general a n
k 1
np
k k 1
1
1
n n
lim
1 ..... 1 1 .
n of ln ln n
2
n
Clasa a XII-a
1 a 2
2
a
a 2
a 2
a 2 ; a A , unde A = Z
a2
1 a 2
a 2
lim
n of
nt
k 1
XII.30. S se arate c
k t k 1t
x2
ln 1 x
e 1 x
0
2 2
f n t k a k 1b
t
a b
eS
S
.
dx ln 2,
16
8
80
!
" # + " #
" +
!
" # $%
' $
%
%! '
(
% % %!
(
% % %!
)
%
*
%
+
,
!
)
# $%
() -
!'
+
(1
(3
(. $
(0
+
+
+ +
+ +
= +
= /00/
$ #
[ ] + [ ] + + [ ] =
# $%
/
+# $%
# % #
%
+
+ $ # $%
$
1
,2
,2 ')
! ,
2
2 # $%
$
"
3
0 + / +
4 +
4
2
# # $%
( 5
,2 2
)
6 +
,2 7 *
!
2
" /-
# %
( 5
'1
,
%
'
%
'
$
)
/"
#
$
=
%
3
2 /!5 7
# $%
7
( 5
,2
8
-
%
) %
,2 9
{ } = %
,2
!
%
'
{ } =
8
# " %
(' 5
,2 2
%
" %
! ! ,
')
!
$
" "
" + " + " " =
, ,
, "9
# $%
.) $
,
'
2
2
')
%
')
!
2
%
$
, '
"
'
2
2+ # $%
()
"
< 5
+ +
#
=
= :;
=
=
"
+
"
+ +
"
+
+
4
" # # 2
%
< <
,2
7 4
{ } = {#} =
% #
>
$
>
# ?@
< 5
,2 % ? ( ) = { } ( ) =
()
!
,2
2
*
!
%
# $%
1
,
<() 5 @ $
3 { } ( ) = { } $
#
,
,
/
+# $%
<(( $
!'
" = " + A0
$ # # $%
<(. 5
'1+
: ;3B C
(
+ ( +
C -
!
" (
(
" + " + "
,
* +, *D "
C
2
%
5 7
*
# ?
/
+ + - . +
<(0 5 4[E] . = . + .
> %
!' %
<(1 -
$
+ ( )
>
. +
)
+
%
' ( ]
, "9
# $%
<(3 5 4 = % ( $ )
)
={ +$ }
)
+
+ * # 2 /
%
. +
. +
(.) =
!
,
%
'
,
$
$
%
%
# $%
< % % = { ( [ ] [ ] + F }
1
/
<( 5
/ ( ) [ % ] %
1
/$ [ + % / ( $ ) ] = $( + % $ )
5 7
D # %
!' % / ( [ ) [ )
'
/ $ [ % ] )
<( 5
/ ( ) = %
/
= /
/ (
/
/
( )
/
<( 5 ( )
(
[ )
+ 0) ( )
0 {
$
>
%
# 2
) + 0
'
%
}
+ 1
'
1 % ( + 1) ( ) +
#"
) = { + 1+ 1 2 }
,
=
%
,
)
*
$
# %
,
,
( )
888
3
=
888
3 =
% 3
<
!
</
# $%
<.) 5 4 > $
/ ( [ ] 4
' $
4 ( [ ] 4 4 ( ) = / ( )
/ (")
/
5"
"
* 2+ -# " %
<(' 5 3
( )
#" D?SQ9SJ M
#0 $?D?. 9
#/ $?D?. 9
#4 -MQ?U9 9
#A S?M$ D2
## $U$>U *
#8 *JI.*J$9U ?
@
Q '
H %
H 6
6 K LM
9 N ? %
6 Q R
LM
N ? %
6 Q R
LJ . ' N ? %
6 Q R
LJ . ' N ? %
6 Q R
L*
?
N ? %
6 U '
R2 L*2
2N ? %
6 U '
L ? 9 ! N ? %
6 Q R
L*
?
N ? %
6 Q R
LJ . ' N ? %
6 Q
LI ' T N ? %
6 *
K
J
, ? %
6 *
K
J
, ? %
6 K LR D
N ? %
6 K LR D
N ? %
6 K LR D
N ? %
6 9, > L9 >,
!!N ? %
6 K
? %
6 Q R
L ? 9 ! N ? %
6 ?
? %
6 Q R
L*
D
N ? %
6 Q R
L*
D
N ? %
#0
Pagina rezolvitorilor
BRAOV
coala general nr.5. Clasa a V-a. POSTEUC Raluca: P(12,21), V(21-23);
POSTEUC Bogdan: P(12,21), V(21-23).
Liceul Teoretic N. Titulescu. Clasa a IX-a. BORO Olivia-Dana: VII.16, VIII(17,
23,24), IX.17; BOSCORNEA Ionu Bogdan: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; BURSUCANU
Lucian: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; CENU Nicoleta Veronica: VII.16, VIII(17,23,24),
IX.17; EDU Vladimir: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; GHEORGHE Liana Elena: VII.16,
VIII(17,23,24), IX.17; HALIPPA Andra: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; LITR Anatolie:
VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; MOARCS Liviu George: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17;
ONCIOIU Cristina: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; PAN Andreea: VII.16, VIII(17,23,24),
IX.17; PASCAL Andreea: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; PLATON Alexandru: VII.16,
VIII(17,23,24), IX.17; RCHITEANU Lavinia: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; RUSEN
Adrian Nicolae: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17; OIMU Adelina: VII.16, VIII(17,23,24),
IX.17; TUDOR Ioana: VII.16, VIII(17,23,24), IX.17.Clasa a X-a. BRAOVEANU Adina:
VIII.24, IX.23, X(20,22-24); CHELMEA Andreea: VIII(17,24), IX.23,X(22,23); CHI
Cristina: VIII.24, IX.23, X(20,22-24); CURCAN Diana: VIII.24, IX.23, X(20,22-24);
DINU Cristina: VIII.24, IX.23, X(20,22-24); DIOR Mihaela: VIII(17,24), IX.23,
X(22,23); ELEKE Alexandra: VIII(17,24), IX.23, X(22,23); EPURE Alexandru: VIII.24,
IX.23, X(20,22-24); EZARU Lucian: VIII.24, IX.23, X(20,22-24); GAVRIL Ramona:
VIII(17,24), IX.23, X(22,23); HOOLEANU Cristina: VIII.24, IX.23, X(20,22-24);
JEGAN Alina: VIII(17,24), IX.23, X(22,23); LUNGU Cezar: VIII(17,24), IX.23, X(22,23);
NEAGOE Lcrmioara: VIII(17,24), IX.23, X(22,23); OANCEA Vlad: VIII.24, IX.24,
X(20,22,23); OSTAFI Andrei: VIII.24, IX.23, X(20,22-24); PAHONU Radu: VIII(17,24),
IX.23, X(22,23); PETRIORU Doris-Georgiana: VIII.24, IX.23, X(20,22-24); PUCAU
Andreea: VIII.24, IX.23, X(20,22-24); PUCOIU Lucian: VIII(17,24), IX.23, X(22,23);
SAVEI Ionela: VIII(17,24), IX(17,23), X(22,23); TODORU Anca: VIII.24, IX.23,
X(20,22-24); UIC Tatiana: VIII(17,24), IX.23, X(22,23); VRREANU Andrei:
VIII.24, IX.23, X(22-24). Clasa a XII-a. BCLEA Timea: X.24, XI(22,23,25), XII(20,24):
CPRARU Andrei: X(20,24), XI(22,25), XII.20; CERCELEA Rare: X.24, XI(22,25),
XII(20,24); DOBO Claudiu: X(22-24), XI(22,23,25), XII.24; DUMITRU Andrei:
X(20,24), XI(22,23,25), XII(20,24); FERSTOARU Valentin: X(20,23), XI(22,23,25),
XII(20,24); FORSEA Adrian: X(22-24), XI(22,23,25), XII(20,24); GHERGHE Mihai:
X(20,24), XI(22,25), XII.20; IORDACHE Florin: X(20,23,24), XI(22,23,25), XII(20,24);
MUOIU Rare: X(23,24), XI(22,23,25), XII(20,24); NSTAS Gabriel: X(22,23),
XI(22,25), XII.20; ROCA Silviu: X(20,24), XI(22,23,25), XII(20,24); ROTOPNESCU
Roxana: X(20,22-24), XI.25, XII.20; AGU Marian: X(23,24), XI(22,23,25), XII(20,24);
RU Ana-Maria: X(20,22-24), XI(22,25), XII.20.
CRAIOVA
Colegiul Na. Fraii Buzeti. Clasa a V-a. TUESCU Anca-tefania:V(2125),VI.22.
IAI
coala nr. 3 Alexandru Vlahu. Clasa a IV-a (nv. GALIA Gabriela). CHITIC
Andreea: P(14-18,20); CIOBANU Diana Luciana: P(14-18,20); SOFICU Corina-Maria:
P(14-17,19,20); VRABIE Corina-Roxana: P(14-16,19,20).
coala nr. 7 Nicolae Tonitza. Clasa a IV-a ( nv. MELINTE Rodica). ANDRONIC
85
Mihaela: P(14, 16-23); DUMITRIU Alexandru: P(14, 16-19).Clasa a IV-a (nv. TUDOSE
Elena). BOTEZ Alin: P(14-23); CHILCO Claudia: P(14-23); CHIRIAC Alexandra:P(1423); CIUBOTARIU Remus: P(14-18,21); IONESCU Mihai-Bogdan: P(14-21,23); ZORICI
Iulian: P(14-18,20-23). Clasa a IV-a (nv. PANAINTE Adriana). CURC Bogdan P(1418,21); ONU Adina: P(14,15,17,19-21); SRGHE Nicoleta: P(14,15,17, 19-21);
TRUFANDA Alexandru: P(14-17,20,21).
coala nr. 11 Otilia Cazimir. Clasa a III-a. (nv. PRIAL D-tru). TIBA Marius:
P(14-22).
coala nr.17 Ion Creang Clasa a VI-a BDI Vasilic Valentin: V(16, 19-21,
23),VI.17; CASIAN Manuela: P(9,12), V(16,18) VI.17; IFTODE Andreea P(9,12),
V(16,18,20,21); LUPU Andreea-Mdlina: P(9,12), V(20,21), VI.17; SOFRONEA
Gabriela: P.9, V(20,21), VI(16,17); TANANA Irina-Eliza: P(9,12), V(16,19,21) VI.17.
coala nr. 22 B.P. Hadeu Clasa a IV-a (nv. TRZIORU Iuliana). BARAN LigiaMaria P(14-23); BLUA Bogdan-Alexandru: P(14-23); CHIHAIA Mihai: P(14-18, 2023); MACOVEI Smaranda-Teona: P(14-23); PRODAN Andreea: P(14-23); RAI
Bogdan: P(14-23); SILION Ctlina: P(14-23); SPNU Drago: P(14-23).
coala nr. 23 Titu Maiorescu .Clasa a II-a (nv. CHIRIL Beatrice).
TUDORACHE Alexandru-Gabriel: P(7-11, 14-18, 20,21).
coala nr. 43 Dimitrie Sturdza. Clasa a IV-a (nv. OBREJA Rodica). OPRIC
Adelina: P(14,16,17,21,22)
Colegiul Naional C. Negruzzi. Clasa a IX-a. ARTENIE Cristiana: VII(16,22),
VIII(17, 18, 20-24), IX(16,18,22,24).
Liceul Teoretic Gr. Moisil Clasa a VII-a. COSTIN Ciprian : V(21-23, 25), VI(2123,25), VII(22,23,25), G(2,3). Clasa a XII-a. ALECSANDRESCU Ioana: XI(21-24),
XII.24.
Liceul Teoretic Garabet Ibrileanu Clasa a V-a . BABIUC Sanda: P(9,12,13,21),
V(16,20,21,23); BUDEANU tefana: P(9,13,22), V(16,20,21); FUIOREA Bogdan:
P(9,12,21-23), V.16; GAVRILESCU Ioana: P(10,19,20,22), V.16; TURCHIN Ariadna:
P(9,12,13,21-23), V(20,21); UNGUREANU Drago: P(9,10,13,21,22), V(20,21).
Clasa a VI-a. PETRUC Magda: P(9,12,13), V(19,21). Clasa a VII-a. CHIRVASE
Ariadna : V.23, VI(22,23,25), VII.22; JUVERDEANU George: V(21,23), VI(22,23,25),
VII.23; PRUTEANU Irina: : V.23, VI(22,25), VII(22,23); STANCIU Filip: V(16, 20, 21,
23), VI(18,19,22).
Liceul Teoretic M. Eminescu. Clasa a VII-a. AVRAM Mircea: V(21-23,25),
VI(23,25), VII.22; CIUCANU Radu: V(21-23,25), VI.25; DNIL MIHAI: V(21-23),
VI(22,23,25), VIII.23; EANU Ruxandra: V(16,21,23,25), VI.19, VIII.23; GRAMSCHI
Raluca: V(21,23,25), VI(19,25), VIII.23; TOFAN Andrei: V(21-23,25), VI(23,25);
TUDOSE tefan: V(16,20,21,23,25), VI.25; TURLIUC Clin Rare: V(22-25), VI(21,25);
Clasa a VIII-a. BUZDUGA Alexandru: VI(21,25), VIII(21,24,25).
CUPRINS
Alin Spum
.1
Aparitia revistei "Recreatii stiintifice" este strns legata de conditiile istorice din acea
epoca. Unirea Principatelor si Proclamarea Independentei Romniei, ct si reformele
1
structurale din timpul domniei lui Al. I. Cuza si apoi a regelui Carol I au creat cadrul
politic si legislativ al formarii statului romn modern si afirmarii acestuia. Invatamntul
romnesc, ntocmai ca si societatea romneasca n general, a trecut prin mari prefaceri si
framntari: nfiintarea celor doua universitati din Iasi si Bucuresti, reforma nvatamntului
din 1964, multele regulamente menite sa organizeze reteaua de scoli si sa stabileasca
programele acestora etc.
Pe de alta parte, licentiatii romni ai universitatilor apusene (din Franta, Germania
sau Italia) odata reveniti n tara realizau imediat faptul ca, n climatul existent, greu ar
fi putut ntreprinde cercetari originale proprii. Acestora le revenea obligatia cu mult mai
importanta pentru acel moment de a contribui la edificarea nvatamntului romnesc,
de a tine lectii si a elabora manuale si cursuri n limba romna, de a pregati generatia
viitoare ce urma sa faca pasul catre creatia stiintifica originala.
Fondatorii reviste sunt: N. Culianu, C. Climescu si I. Melik - profesori la Facultatea
de stiinte din Iasi, G. I. Lucescu si V. Paladi - profesori de matematica la Liceul National
din Iasi, G. I. Rosiu si I. D. Rallet - profesori de matematica la S coala Militara din Iasi,
G. Zarifopol - profesor de fizica si chimie la S coala Militara din Iasi, I. V. Praja - profesor
de matematica la S coala Normala "Vasile Lupu" din Iasi si I. M. Dospinescu - profesor de
matematica la Gimnaziul "
Stefan cel Mare" din Iasi.
Este prima revista din tara cu profil stiin
tific, materialele publicate acoperind diversele
ramuri ale stiintei: matematica, fizica, chimie, mineralogie, geografie, astronomie, cosmografie etc. Se adreseaza cu precadere elevilor din scolile secundare, studentilor si
profesorilor.
Majoritatea fondatorilor erau licentiati n matematica sau profesau aceasta disciplina;
se explica astfel faptul ca "Recrea
tiile stiin
tifice" au un con
tinut predominant matematic;
multe numere de revista au un continut exclusiv matematic.
Un numar are n medie 25 pagini; doar n anii II, V si VI numerele 7 si 8 (de vacanta)
au fost tiparite mpreuna, ca o singura revista de 40 pagini. Structura de baza a unui
numar este: articole, probleme rezolvate si probleme propuse. Date fiind conditiile n
care a aparut, materialele publicate n paginile revistei, articole si probleme, erau preluate sau erau prelucrari din tratatele si revistele de circulatie din acea vreme. Articolele
de matematica vizeaza diversele ei ramuri: aritmetica, algebra, geometrie (sintetica,
analitica, descriptiva si diferentiala), mecanica teoretica si astronomie, matematica actuariala, istoria matematicii, problemele nvatamntului matematic. Problemele propuse au
trezit un viu interes printre elevii din Iasi si din toata tara; plecati la studii n strainatate,
unii dintre fostii colaboratori ai revistei au continuat sa trimita solutii. Pentru stimularea
elevilor, redactia publica solutiile corecte primite si mentioneaza numele tuturor celor care
au dat-o. Sunt tiparite liste de rezolvitori n ordinea numarului de probleme rezolvate. n
"Catra cetitori" din nr. 1/1885, redactia revistei apreciaza ca rezultatele obtinute n primii
doi ani sunt pozitive: "[...] rezultatele la care am ajuns snt n destul de mul
tamitoare.
O miscare n aceasta direc
tie, ntre elevii eminen
ti din scoalele noastre, putem zice ca
s-a determinat. Un numar nsemnat de tineri ne trimet regulat solu
tii, dintre care unele
2
destul de ingenioase".
Nu ne propunem sa facem o analiza a continutului revistei (v. [6],[7],[10]), vom
selecta doar cteva aspecte ce consideram ca sunt semnificative si interesante.
C. Climescu, sufletul revistei "Recreatii stiintifice", a publicat multe articole si din
domenii diverse. n ciclul "Cteva curbe celebre si importante", nceput n vol.II si
ncheiat n vol.III, expune principalele curbe plane clasice: cisoida lui Diocles, concoide,
cicloide, spirale etc.
I. Melik publica n nr. 3/1883 articolul "Despre scrierea numerelor cu litere chirilice".
G. I. Rosiu traduce (dupa o editie italiana) prima carte a "Elementelor" lui Euclid si
publica n vol.II si III ale revistei. Precizam ca traducerea completa n limba romna a
"Elementelor" a fost facuta mult mai trziu de Victor Marian si publicata n Biblioteca
Gazetei Matematice n trei volume, 1939-1941.
I. D. Rallet contribuie cu articole variate: maxime si minime geometrice, proprietati
ale patrulaterului circumscriptibil, formulele fundamentale ale trigonometriei sferice, determinanti, echilibrul unui punct material etc.
G. I. Lucescu publica printre altele un studiu amplu si documentat despre masurarea
timpului si calendar, iar I. V. Praja abordeaza chestiuni de aritmetica (probleme de amestec
s. a.), geometrie (transversale, poli si polare s.a.), analiza etc.
Revista "Recreatii stiintifice" a reusit sa atraga colaborarea unor eminenti profesori
din acele timpuri: Miltiade Tzony - Facultatea de stiinte din Iasi, a publicat "Un curs de
probleme", ce este prima culegere de probleme de mecanica teoretica din tara (98 probleme); P. Tanco - profesor din Nasaud, cu chestiuni de filozofia matematicii si de calendar;
Constantin Gogu - Universitatea din Bucuresti, cu cteva scrisori despre calendar; Iacob
Solomon - inginer, cu chestiuni de istoria matematicii din antichitate; profesorii din Iasi
V. Bu
tureanu (mineralogie) si August Scriban (geografie) s.a.
Nu putini sunt aceia care, n drum catre o stralucita cariera, au fost n tineretea
lor activi rezolvitori ai "Recreatiilor stiintifice": Ermil Pangrati - profesor de geometrie
descriptiva si rector al Universitatii din Bucuresti, Anastasie Obreja - creatorul scolii de
chimie organica din Iasi, Vasile Cristescu - unul din cei patru "stlpi" ai Gazetei matematice, Dimitrie Pompeiu - ilustrul matematician romn, Petre Culianu, Gr. G. Stratilescu
si multi altii.
Rezolvitorii erau mai ales elevi ai liceelor si scolilor militare sau studenti si proveneau
din toate colturile tarii (de atunci!): Dorohoi, Bacau, Brlad, Focsani, Bucuresti, Craiova.
Apar si rezolvitori cu profesii mai departate de matematica: un preot din Bucuresti, un
profesor de limba franceza din Bacau, o persoana ce semneaza cu "Vrfu cu dor" etc.
Cu o munca sustinuta si mari sacrificii materiale, redactorii au scos la timp si au
asigurat revistei un nivel de calitate nalt. Ei sunt pe deplin constienti de rezultatele
obtinute si de faptul ca prin munca lor au apropiat momentul aparitiei lucrarilor originale.
Acest lucru rezulta fara echivoc din cuvntul redactiei "Catra cetitori" la nceputul anului
al VI-lea:
Greutatile materiale fac ca odata cu publicarea numarului din decembrie 1888, adica
exact dupa sase ani, revista sa nceteze sa apara. Se cuvine sa mentionam ca sustinatorul
principal al "Recreatiilor stiintifice" a fost C. Climescu. Pe coperta revistei din al VI-lea
an este scris: "Redac
tia si Administra
tia la Dl. C. Climescu, Profesor la Facultatea de
te, Strada Butu 22". Aceeasi adresa apare si n casetele ce urmeaza titlul n fiecare
Stiin
numar din ultimul an de aparitie (cum se poate vedea si n reproducerea de mai sus).
4
T
G
L
x
B
K D
HD2 = AD DB = x (2R x) ;
sau x3 + xy 2Ry 2 = 0.
(1)
(2)
(3)
fx0 = 3x2 + y 2 ,
f00 = 0,
f00 = 0,
ceea ce nsemneaza ca originea este un punct duplu; apoi daca formam ecvatia tangentelor n acest punct gasim y 2 = 0; adica tangentele n acest punct se confunda cu axa
de x. Asadar, originea este un punct duplu de napoiere si de nt
aia specie, caci curba
este de o parte si de alta a tangentei.
Cisoida admite o asimptota paralela cu axa de y, caci stim ca aceste asimptote se
capata egalnd cu zero coeficientii celei mai nalte puteri a lui y, ceea ce da 2R x = 0,
de unde x = 2R, adica tangenta la cercul T T 0 este asimptota Cisoidei.
Asimptote neparalele cu axele nu snt.
Cercul dat este numit cercul director al Cisoidei.
T
Newton a dat Cisoidei urmatoarea descriptie mecanica.
K
H
Fie un punct fix A si o dreapt
a fix
a T T 0;
N
din A se duce perpendiculara AD pe dreapta
fix
a; apoi se imagineaz
a un unghi drept care
I
se misc
a astfel c
a una din laturile lui trece prin
M
punctul A, iar extremitatea celeilalte laturi, - A
O
R
D
L
luat
a egal
a cu AD -, se razim
a pe dreapta
fix
a; dac
a G este vrful unghiului drept si H
G
extremitatea laturii a doua, punctul M din
mijlocul laturii GH descrie Cisoida.
T
Sa luam mijlocul O al dreptei AD si din punctul D ca centru cu DO ca raza sa descriem un cerc; sa unim AH, apoi OM , M fiind
mijlocul laturii GH.
Vom demonstra mai nti ca dreptele AH si OM snt paralele ntre ele. n adevar,
triunghiurile dreptunghe AGH si ADH snt egale caci AH = AH, apoi GH = AD
conform enunciului. De aici rezulta AG = DH si fiindca unghiurile ARG si HRD snt
egale ca opuse la vrf, apoi rezulta ca si triunghiurile dreptunghe AGR si HDR snt
egale ntre ele.
Din egalitatea acestor doua din urma triunghiuri rezulta GR = RD si fiindca OD =
= GM , apoi mai rezulta OR = RM si AO = HM si prin urmare dreptele AH si OM
snt paralele.
Fiindca punctul O este mijlocul dreptei AO, din paralelismul acestor drepte, urmeaza
ca OM taie pe HD ntr-un punct care-i la mijlocul dreptei HD.
Sa aratam acum ca triunghiurile HIM si DIM snt egale; n adevar, avem mai nti
HM = DO = DN ; apoi ungh.N ID = ungh.HIM ; pe urma succesiv ungh.DN I =
= ungh.M OR = ungh.HAD = ungh.AHG = ungh.HM I, asadar IM = IN si
fiindca OI = IK, apoi rezulta IM = IN si prin urmare OM = N K.
Asadar, n miscarea unghiului drept AGH, punctul M descrie o Cisoida al carei cerc
director este acel descris din D ca centru cu DO ca raza.
Cisoida a fost imaginata de Diocles (500 a. Ch.) pentru a rezolvi problema a dou
a
medii proportionale1 . Iata cum se rezolveste aceasta problema.
1
bz
= si
= , vom avea = = . Aceste trei raporturi ne dau doua
Sa punem
y
y
b
bz
bx
si
ecvatii, din care vom scoate pe si . Astfel cantitatile
vor fi cunoscute si
y
y
aceste vor fi cele doua medii proportionale ntre a si b.
Daca Cisoida este construita, pentru a gasi punctul de pe ea cu ajutorul caruia putem
rezolvi problema, trebuie sa construim dreapta (8), care este o dreapta ce trece prin
punctul B, pentru aceea luam o lungime BK = a, radicam perpendiculara KL = b,
dreapta BL este dreapta (8). Punctul M n care aceasta dreapta taie Cisoida este
punctul cautat, si avem
AP = x, M P = y, QP = z;
QP
AP
si b
prin urmare cele doua medii proportionale ntre a si b vor fi b
.
M
P
M
P
(Va urma)
C. CLIMESCU
9
2
doi,
3
trei,
4
patru
5
cinci,
6
sese,
7
septe,
8
opt,
9
noua.
Semnul al zecelea este 0 sau zero, prin care se arata lipsa de unitati de un ordin
oarecare.
S-a admis ca orice cifra pusa la stnga unei alte cifre reprezinta unitati de zece ori
mai mari dect aceasta din urma, adica unitati de ordinul imediat superior. Astfel nct,
dnd acestor semne, diferite locuri se poate exprima, ntr-un chip nu se poate mai usor,
orice numer, fie orict de mare numerul unitatilor din care el se compune.
Semnele acestea le-am mprumutat, pe la mijlocul secolului al X, de la arabi care si
dnsii pare ca le-au luat de la indieni, adevaratii ntemeietori ai stiintei ctimilor.
n vechime, era obeciul de a se reprezenta numerele cu litere.
Grecii nsemnau numerele cu literele din alfabetul lor; diferite ordine de unitati: unimi,
zeci, sute, . . . , se deosebeau unele de altele prin accente puse deasupra literelor.
Romanii, pentru scrierea numerelor, ntrebuintau septe semne principale:
I
unu,
V
cinci,
X
zece,
L
cincizeci,
C
o suta,
D
cinci sute,
M
o mie.
Cu ajutorul acestor litere, si prin chipul combinarei lor facuta dupa niste reguli bine
statornicite, se pot scrie numere din o mie si orice numer de sute, zeci si unimi.
n cartile romnesti vechi, n cronici precum si n cartile religioase, pe nscriptii,
hrisoave, se gasesc numere scrise cu litere chirilice.
n reprezentarea chirilica a numerelor, unimilor, zecile si sutele se nseamna, dupa cum
se vede n tabela de mai la vale, fiecare cu cte un semn deosebit, o litera a alfabetului
chirilic avnd deasupra lor un semn, poate spre a arata ca litera este luata drept numer.
Astfel, pentru a scrie un numer oarecare, mai mic dect o mie, n notatia chirilica,
trebuiesc 27 semne.
Aceleasi litere, avnd semnul
n stnga lor si putin mai jos, servesc a reprezenta
unitatile din clasa miilor, adica unimile de mii, zecile de mii si sutele de mii.
Alte rnduri de semne conventionale, puse alaturi cu aceleasi litere, ar fi putut servi
spre a reprezenta unitatile din celelalte clase mai nalte, clasa milioanelor, a miliardelor,
2
3
10
11
. . . ; totusi, numerele exprimnd milioanele precum si ordine mai nalte urmatoare se scriu
n cuvinte.
Caracteristic este modul cum se potriveste de bine scrierea numerelor n notatia chirilica cu numirea lor. Se stie ca, numerele cuprinse ntre zece si douazeci prezinta o exceptie,
n ceea ce priveste numirea lor, de la regula generala ntemeiata pe modul formarii lor.
Pe cnd la numerele de la douazeci nainte, compuse din zeci si unimi, se enunta mai
nti zecile si apoi unimile, daca snt , ca de exemplu n: patruzeci si patru, septezeci si
noua etc., la numerele cuprinse ntre zece si douazeci, se enunta mai nti unimile si apoi
zecile: treisprezece, optsprezece etc. n reprezentarea chirilica a numerelor, se urmeaza
ntocmai dupa cum se enunta: unitatile se scriu nainte sau dupa zeci, dupa cum este si
numirea numerului.
Este lesne de vazut ca numerele exprimate cu litere se pot supune calculului ca si
numerele scrise cu cifre arabe; singura deosebire sta ntr-aceea ca calculul va fi, n cazul
nti, cu atta mai lung si mai greu, cu ct numerul va fi mai mare.
I. M. MELIK
12
14
(1)
(2)
15
proprietatea c
a r2 1 (mod n) avem r (n r) 1 (mod n). Rezult
a c
a membrul
k
arul acelor r cu
nti al congruentei (5) este congruent cu (1) , unde 2k este num
proprietatea r2 1 (mod n) (r si n r au ambii aceasta proprietate). Lema este
demonstrata.
Revenim la demonstratia teoremei n cazul n > 2. Vom ar
ata prin reducere la
absurd, c
a exist
a o infiniate de numere prime p de forma p = nak 1, k N, unde
a este produsul numerelor naturale mai mici ca n si prime cu n luat cu semnul +
sau dupa cum produsul acestor numere este congruent cu +1 sau 1 modulo n.
Presupunem c
a exist
a un num
ar finit de numere p de forma p = nak1: p1 , p2 , . . . , ps .
Consider
am num
arul ajut
ator N = nap1 p2 . . . ps 1. N > 1 deoarece chiar n cazul
s = 0, N = na 1 > n 1 1. Exista p prim, p | N ; p este de forma p = nau + r,
(r, N a) = 1. Din p = N au + r nu + r (mod n) rezulta ca p si nu + r dau acelasi
rest la mp
artirea cu n. Rezult
a c
a r < n si nu putem avea 1 < r < n 1 deoarece ar
rezulta c
a r | n sau r | a, deci r | p si contrazicem faptul c
a p este prim. Prin urmare,
p este de forma p = nau 1. Daca toti divizorii lui N ar fi de forma p = nu + 1, N
ar fi si el de aceasta forma. Prin urmare, exista un divizor prim p al lui N de forma
p = nau 1. Rezult
a c
a p {p1 , p2 , . . . , ps }, p | nap1 p2 . . . ps si cum p | N am avea
p | 1, deci p = 1 si contrazicem definitia num
arului prim.
Teorema 2 se obtine din Teoremei 3 lund n = 4. Din Teorema 3 rezulta ca exista
o infinitate de numere prime p de forma p = 6k 1, k N sau p = 8k 1, k N
s.a.m.d.
Pentru a ar
ata c
a progresia (2) contine o infinitate de numere prime vom folosi
urmatoarea
2
Lem
a. Oricare ar fi numarul natural n, n > 1, numarul (n!) + 1 are divizori
primi si acestia sunt de forma p = 4k + 1.
16
Q
2h
2h
i sin
, h = 0, 1, . . . k 1. Consideram polinomul Fn (x) = (h,n)=1 x e k i ,
k
unde produsul se face dupa numerele h {0, 1, . . . , n 1} care sunt prime cu n.
Gradul lui Fn (x) este (n) ( (n) = numarul numerelor naturale mai mici ca n si
prime cu n, este
a sub numele de functia indicatoare a lui Euler ). Observ
am
Q cunoscut
c
a xk 1 = n | k Fn (x) (produsul se face dup
a divizorii pozitivi ai lui k). Fie
xk 1 = Fk (x) Gk (x), unde Gk (x) este cel mai mic multiplu comun al polinoamelor
xn 1, n | k, n < k, avnd coeficientul termenului de grad cel mai nalt egal cu
1. Deoarece Gk (x) este un polinom cu coeficienti ntregi, atunci si Fk (x) este un
polinom cu coeficienti ntregi. Observam ca pentru orice numar ntreg x, x 6= 1,
avem Fk (x) Gk (x) 6= 0.
Lema 1. Fie n un divizor
propriu al
lui k ( n 6= 1, n 6= k). Pentru orice numar
1
x
ntreg x, x 6= 1, avem: xn 1, n
| k.
x 1
n
Demonstratie. Notam k = nd, x 1 = y. Vom avea:
d
(y + 1) 1
xk 1
= y d1 + Cd1 y d2 + + d d (mod y) .
=
xn 1
y
xk 1
Daca = xn 1, n
, din | y rezulta | d si, cum d | k, rezulta | k.
x 1
Lema 2. Fie x Z, x 6= 1. Orice divizor prim, comun lui Fk (x) si Gk (x)
este un divizor al lui k.
Demonstratie. Fie p prim, p | Fk (x), p | Gk (x). Din p | Gk (x)
a c
a exist
a
Q rezult
n N , n | k, n < k, astfel nct p | Fn (x) (deoarece Gk (x) = n | k, k<x Fn (x) si
dac
a un num
ar prim divide un produs atunci el divide
tin unul
cel pu
dintre factori).
xk 1
xk 1
n
n1
si p | x
. Conform Lemei
, n
Din p | x 1 si p | Fk (x) rezulta p | n
x 1
x 1
1, p | k.
Teorema 5. Pentru orice numar natural k, k 1, exista o infinitate de numere
prime de forma p = nk + 1, n N.
Demonstratie. Pentru k = 1 enuntul teoremei este adev
arat (teorema lui Euclid). Pentru k > 1, ar
at
am mai nti c
a exist
a numere prime de forma p = nk + 1.
17
Recreatie matematic
a si nu numai
Horea BANEA1
Este cunoscuta urmatoarea problema - joc: Sa se descompuna poligonul din figura
alaturata prin doua linii drepte astfel nct din poligoanele obtinute prin realipire sa
se realizeze un patrat. Solutia este indicat
a n figur
a.
19
29, 2.
Patrulater inscriptibil:
Pentagon: 3,
19 4 3 29 2 29
, ,
,
.
5 5
5
5
4 3 29 4 2 29
,
, ,
.
5
5
5
5
Hexagon:
p
p
2x + 2
3, 4 x2 ,
, 2 x, x, 4 x2 ;
x
x 1, 84, x4 + x3 2, 75x2 4x 1 = 0.
Obs. Nu se consider
a si P5 .
Hexagon:
p
p
2x + 2
3, 4 x2 ,
, 2 x, 4 x2 , x;
x
x ca la P6 .
Obs. Aceeasi ca la P6 .
2
8
Trapez dreptunghic: 3, , 13, .
3
3
13, 1, 2.
x+2
Pentagon: 3, 2 1 x,
, 2 1 x, 2;
x
x 0, 89 , 4x3 + x2 3x 1 = 0.
Obs. Nu se considera si P5 .
5+ 5
5 5
51
, 3,
, 2; x =
.
2
2
2
20
5, 2, 2.
5 5
5+ 5
x=
, 3,
, 2.
2
2
Triunghi dreptunghic:
29, 5, 2.
Trapez isoscel:
5
5
10, , 10, .
3
3
2
8
10, , 10, .
3
3
Triunghi dreptunghic: 5, 2 5, 5.
Trapez: 4, 2 5, 1, 5.
21
Pentagon: 3,
1 1
, 2 5, , 5.
2
2
Pentagon:
4 3
9+2 3 3 3 6+2 3
,
,
, 2 3,
.
3
3
3
3
Pentagon:
3 3 6+2 3 6 3 4 3
3,
,
,
,
.
3
3
3
3
Pentagon: 3, 2 2, 1, 2, 2.
Obs. Cele dou
a triunghiuri si pot schimba
locurile. Sunt si variante echivalente.
5
5
Dreptunghi: , 2, , 2.
2
2
Paralelogram:
Trapez isoscel:
5 5
, 5, , 5.
2
2
7 3
, 5, , 5.
2
2
5 5
5 3 5
Patrulater inscriptibil: ,
,
, .
2
2
2 2
5
5 3 5 1
Pentagon: ,
, ,
, 2.
2
2
2 2
1, 2, 1, 3, 1, 2.
Hexagon cu centru de simetrie:
2, 2, 1, 2, 2, 1.
22
1, 2, 2, 1, 2, 2.
1, 2, 1, 2, 1, 3.
Pentagon: 3, 1,
5, 1, 2.
Pentagon: 3, 2 2, 2, 3 2, 2,.
Obs. Cele doua truinghiuri si pot schimba
locurile. Sunt si variante echivalente.
Pentagon cu axa de simetrie: 2,
Obs. Are variante echivalente.
2, 2, 2, 2.
2, 1, 2, 2, 1, 2.
3, 1, 2, 1, 2, 1.
Obs. Are variante echivalente.
Dreptunghi: 5, 1, 5, 1.
Obs. Are variante echivalente.
Dreptunghi: 5, 1, 5, 1.
Obs. Are variante echivalente.
*
* *
Aceast
a list
a lung
a de poligoane (adres
am cititorilor provocarea de a mai g
asi
altele remarcabile) permite utilizarea ei n diferite moduri adaptate la nivelul cunostintelor celor carora li se adreseaza si la scopurile urmarite de propunator. De exemplu, propunem urmatoarele:
1) S
a se g
aseasc
a doar situatiile care dau triunghiuri sau patrulatere (eventual
23
MATEDar aceast
a problem
a cu ndoire si t
aiere poate initia o alt
a RECREATIE
MATICA.
24
D. M. BATINE
TU-GIURGIU
25
adic
a am obtinut Problema C:2310 propus
a de Florin Rotaru n G.M.-9/2000,
p.360. Dac
a aici lu
am r = 0 si un = 1, n N deducem c
a sirul lui Fibonacci
verifica relatia
n
X
Fk = Fn+2 1, n N .
k=1
Propozitia 2. Daca (xn )n0 este un sir de numere reale strict pozitive care
satisface recurenta (2) iar sirul (un )n1 are proprietatea ca exista r R astfel
nct
n
X
uk xk = un xn+2 r (xn+3 x4 ) x2 u1 , n N ,
(11)
k=1
Presupunem c
a un = un1 + r, n 2 si s
a demonstr
am c
a un+1 = un + r.
ntr-adev
ar, pentru n + 1 relatia (11) se scrie:
n+1
X
k=1
n
X
k=1
n care dac
a tinem seama de relatia (11) obtinem:
un xn+2 r (xn+3 x4 ) x2 u1 + un+1 xn+1 = un+1 xn+3 r (xn+4 x4 ) x2 u1
un+1 (xn+3 xn+1 ) = un xn+2 + r (xn+4 xn+3 ) un+1 xn+2 = un xn+2 + rxn+2
de unde prin simplificare cu xn+2 > 0, n N deducem ca un+1 = un + r.
Conform principiului inductiei matematice rezult
a c
a un+1 = un + r, n N
ceea ce arat
a c
a (un )n1 este o progresie aritmetic
a de ratie r.
Propozitia 3. Daca (un )n1 este o progresie aritmetica de ratie r > 0, u1 > 0
iar (xn )n0 este un sir de numere reale astfel nct x0 0, x1 > 0, x2 = x1 + x0 si
daca
n
X
uk xk = un xn+2 r (xn+3 x4 ) x2 u1 , n N ,
(12)
k=1
(13)
Dac
a n (12) nlocuim n cu n 1 deducem c
a
n1
X
k=1
(14)
n1
X
k=1
uk xk = un xn+2 r (xn+3 x4 ) x2 u1
N
a 10
1
a 2
, deci M N =
, de unde N P = M N .
=
4
4
5
B
C
Constructia. Vom lua ca unitate un segment u de
P
lungime egala cu cea a segmentului [M N ].
u 5
u 5
5u
u
u
x=
1
u
5
u
1
Ca n figurile de mai sus, construim un segment de lungime u. Intersectam
5
1
cercul de diametru [M N ] cu cercul de centru N si raza u, obtinnd punctul P .
5
Construim triunghiul dreptunghic isoscel de ipotenuz
a [M P ] si afl
am astfel vrful B
al patratului. Apoi, A si C sunt simetricele lui B fata de M , respectiv P . Vrful D
se obtine ca intersectie a paralelelor duse prin A si C la BC, respectiv AB.
Demonstrarea faptului c
a ABCD astfel determinat este p
atrat cu propriet
atile
dorite, este imediat
a. Evident c
a problema are solutie, unic
a pn
a la o izometrie a
planului.
Vom da mai jos nc
a dou
a solutii ale acestei probleme. Prima are avantajul c
a nu
foloseste nici un punct auxiliar; este ns
a necesar
a o bun
a cunoastere a constructiilor
1
Elevi, S
coala nr.7 "Octav B
ancil
a", Botosani
28
deci a =
2 10
MN.
5
\
= AM 2 + AN 2 2AM AN cos(M
AN ) =
!2
a 2
3a 2
5a2
a 3a 2
2
+
=
=
,
2
2
4
2
4
2
8
2 10
u,
Rezulta urmatoarea constructie: determinam un segment de lungime a =
5
unde u = M N . Vrful A al patratului este la intersectia arcului capabil de 45
a
construit pe [M N ] drept coard
a, cu cercul de centru M si raz
a . Afl
am apoi B ca
2
fiind simetricul lui A fata de M etc.
D
Solutia 3. Presupunem problema rezolvata
A
si aplic
am teorema lui Menelaus n 4ABC cu
transversala M N P ; obtinem:
AM BP CN
M
=1
MB P C NA
BP
T
N
= 3 BC = 2P C.
PC
Aplicnd acum Menelaus n 4M N P cu transver- B
P
C
sala C N A, g
asim:
MN
P C BA M N
=1
= 1 M N = N P.
CB AM N P
NP
\.
\ CDP
Sa observam ca 4DAM 4DCP (C.C.), de unde M D = DP si ADM
Ultima relatie arat
a c
a
\
\
\ ) = m(M
\
\ ) = m(ADC)
\ = 90 ,
m(M
DP ) = m(M
DC) + m(CDP
DC) + m(ADM
asadar 4M DP este dreptunghic isoscel. Fie {T } = M P CD; teorema fundamentala
PT
PC
1
a semanarii aplicata n 4P BM cu CT kBM arata ca
=
= .
PM
PB
3
Constructia. Afl
am P ca simetric al lui M fata de N . Intersect
am cercul de
diametru [M P ] cu mediatoarea acestui segment, determinnd vrful D al p
atratului.
PT
1
Afl
am punctul T [M P ] care mparte segmentul n raportul
= , apoi fie C
PM
3
intersectia dreptei DT cu semicercul de diametru [DP ] aflat n semiplanul delimitat
de dreapta DP ce contine punctul N . Vrfurile A si B ale patratului se construiesc
acum cu usurinta.
Observatie. Problema se poate generaliza considernd c
a punctele M si N sunt
luate astfel nct AM = m M B si AN = n N C.
29
Rezultatul r
amne adev
arat dac
a cercurile Ci (toate sau o parte din ele) degenereaz
a n puncte sau dac
a cercul C devine dreapt
a.
Aplicatia 1. Fie ABC un triunghi nscris n cercul C si cercurile C1 , C2 , C3
tangente la C interior precum si laturilor (BC), (CA) si respectiv (AB) astfel nct
A si C1 , B si C2 , C si C3 sa fie de parti diferite fata de BC, CA, respectiv AB.
Notam cu l1 , l2 , l3 lungimile tangentelor din A, B, C la cercurile C1 , C2 , respectiv C3 .
Are loc echivalenta:
b+c
c+a
a+b
, l2 =
, l3 =
.
d12 = d23 = d31 l1 =
2
2
2
A
Solutie. Observam mai nti ca C1 , C2 , C3 sunt tangente
C
la laturi n mijlocul acestora. Aplicnd teorema lui Casey
pentru cercurile C si A, C2 , C1 , C3 ; C si B, C3 , C2 , C1 ; C si
C3
C, C1 , C3 , C2 , obtinem:
B
b
c
c
a
a
b
C2
d13 + d12 = l1 d23 , d12 + d23 = l2 d13 , d23 + d13 = l3 d12 .
2
2
2
2
2
2
Din acestea, rezult
a imediat implicatia "". Invers, dup
a
C1
C
b+c
nlocuirea lui l1 cu
etc., aceste relatii se scriu:
2
b (d13 d23 ) = c (d23 d12 ) , c (d12 d13 ) = a (d13 d23 ) , a (d23 d12 ) = b (d12 d13 ) ,
d12 d13
d23 d12
d13 d23
0
i.e.
=
=
=
a
b
c
a+b+c
(suma num
ar
atorilor fiind nul
a). Deducem c
a d12 d13 = 0, d23 d12 = 0, d13 d23 = 0,
deci d12 = d23 = d31 , q.e.d.
b = 60 . Fie
Aplicatia 2. Fie ABC un triunghi nscris n cercul C si cu m(A)
0
0
0
C (O , R ) cercul tangent la C interior si la laturile [AB] si [AC]. Sa se arate ca
4
A
R0 = r, unde r este raza cercului nscris n triunghiul dat.
3
C
Solutie. Fie {X} = AB C 0 , {Y } = AC C 0 si l = AX =
C
b = 60 ).
= AY = XY (4AXY este echilateral, caci m(A)
X
Relativ la C si cercurile A, C, C 0 , B aplic
am teorema lui
Y
Casey:
O'
B
C
b (c l) + c (b l) = al,
1
30
2bc
bc
bc
2bc
4
a parte,
=
= r=
r = r. Pe de alt
a+b+c
p
S
bc sin A
3
XY
l
4
R0 = O 0 X =
= . Ca urmare, R0 = r.
2 sin 60
3
3
Aplicatia 3. Cercurile Ci (Oi , ri ), i = {1, 2, 3, 4} sunt tangente (n ordinea numerotarii) la cercul C (O, r) si, pentru orice i {1, 2, 3, 4}, Ci este tangent la Ci1
si Ci+1 ( C1 fiind C4 , iar C5 fiind C1 ). Atunci, n conditia ca punctele O, O1 , O3
ct si O, O3 , O4 sunt coliniare, avem:
a) 4r1 r2 r3 r4 = (r r1 ) (r r2 ) (r r3 ) (r r4 ), daca Ci sunt tangente interior
la C;
b) 4r1 r2 r3 r4 = (r + r1 ) (r + r2 ) (r + r3 ) (r + r4 ), daca Ci sunt tangente exterior
la C.
Solutie. Se stabileste usor c
a dou
a cercuri de raze a
O1
si b tangente exterior au
lungimea
a
tangentei comune
O O2
O4
2 r1 r2 2 r3 r4 + 2 r2 r3 2 r1 r4 = d13 d24 .
de unde obtinem c
al=
Datorit
a coliniarit
atii punctelor O, O1 O3 , avem d213 =
O3
2
= (2r r1 r3 ) (r1 r3 )2 , adica d213 = 4 (r r1 ) (r r3 );
2
analog d24 = 4 (r r2 ) (r r4 ). nlocuind n relatia precedent
a obtinem formula de la punctul a). Punctul b) se dovedeste n mod asem
an
ator.
Aplicatia 4. Fie dat un cerc C si pe el punctele A si B. De o parte si de alta
a dreptei AB consideram cercurile C1 , C2 tangente interior la C si tangente coardei
[AB] n punctele X si respectiv Y . Sa se determine pozitia punctelor X si Y pe AB
1
pentru care d12 = AB.
2
Solutie. Cu teorema lui Casey aplicat
a lui C si cerA
curilor C1 , A, C2 , B, obtinem AX BY +AY BX = AB d12 .
d12
Conditia din enunt este echivalenta cu
X
1
AX BY + AY BX = AB AB
C1
2
Y
2AX BY + 2AY BX = (AX + BX) (AY + BY )
C2
C
AX BY + AY BX AX AY BX BY = 0
B
(AX BX) (BY AY ) = 0 AX = BX sau AY = BY,
adica unul dintre punctele X si Y trebuie sa fie mijlocul coardei [AB] (celalat putnd
fi oriunde pe [AB]) pentru a fi ndeplinit
a conditia problemei.
Bibliografie.
1. M. Dr
agusin - Despre utilitatea unui rezultat prea putin folosit: teorema lui Casey,
G.M. 12/1995, 716-720.
2. N. Roman - Asupra unor probleme date la O.I.M., G.M. 3/2000, 99-102.
31
recapitularea trebuie s
a aduc
a elemente noi, probleme care pot fi rezolvate prin
prelucrarea creatoare a cunostintelor anterioare;
se are n vedere stimularea lucrului individual al elevului, folosind bibliografia
indicata de profesor si / sau cautnd noi surse;
recapitularea trebuie s
a tin
a cont de structura si cerintele examenelor scolare.
n cele ce urmeaz
a, vom prezenta un proiect didactic pentru o posibil
a lectie de
recapitulare finala la clasa a XII-a. Nu ne propunem sa rezolvam toate problemele
sau sa demonstram toate teoremele ce vor aparea; majoritatea apartin fondului clasic
si poate fi consultat
a bibliografia.
I. Inelul ntregilor p
atratici. Fie d un num
ar ntreg liber de p
atrate; definim
o
h i n
Z d = x C | x = m + n d , m, n Z .
h i
h i
m n
2) Z d este izomorf cu inelul matricelor de forma
, m, n Z, n
dn m
raport cu operahtiile iuzualehcu matrice.
i
a si numai dac
a d = d 0 (se arat
3) Inelele Z d si Z d 0 sunt izomorfe dac
a
n primul rnd c
a un izomorfism f ntre celedou
a inele invariaz
a elementele lui Z si
atunci el este bine determinat de valoarea f
d ).
h i
4) Subinelele unitare ale lui Z d sunt de forma
o
n
An = a + bn d | a, b Z , n N.
h i
5) Definim aplicatia norma N : Z d Z, N m + n d = m2 d n2 . Dac
a
notam cu x
= m n d conjugatul ntregului patratic x = m + n d , se arata ca N
are propriet
an
atoare modulului: N (x) = x x
, N (xy) = N (x) N (y). De
atihasem
i
aici, x U Z d
N (x) U (Z) = {1}.
6) Grupul multiplicativ al elementelor inversabile din Z [i] este U (Z [i]) = {1, i}.
1
32
Q
d = z C | z = a + b d, a, b Q .
1) Q
d ; +, este subcorp al lui C (inversul elementului nenul a + b d
1
a
b
d
d , deoarece a2 db2 6= 0; altfel, se ajunge la
este 2
Q
2
a
db
a
d=
/ R\Q!).
b
a b
d este izomorf cu multimea matricelor de forma
, a, b Q, care
2) Q
db a
formeaz
a corp n raport
cu opera
uzuale.
tiile
3) Corpurile Q
a si numai dac
a d = d0 ; sind si Q
d0 sunt izomorfe dac
gurele automorfisme ale corpului Q
d sunt aplicatia identica si cea de conjugare,
ambele invariind elementele lui Q.
4) Daca un subcorp K C este astfel nct End K = {f, g} si f (x)= g(x)
x Q, atunci exist
a un ntreg liber de p
atrate d 6= 1 pentru care K = Q
d .
5) Dac
a f Q [x], atunci f (
z ) = f (z), z Q
d ; de aici urmeaz
a c
a
orice polinom cu coeficienti rationali, are eventualele radacini din Q
d n perechi
conjugate.
Problemele 1-3 pot fi gasite n [3], problema 4 a fost propusa la etapa finala a
Olimpiadei de Matematic
a din 1988 de c
atre Marcel Tena,
III Extinderi p
atratice.Corpuri pitagorice. Fie r Q+ astfel nct r
/ Q;
definim camai sus corpul Q ( r), care este subcorp al lui R din pozitivitatea
lui
r.
2) Putem gndi
pe Q ( r) ca un Q-spatiu vectorial, definind nmultirea "vectorilor"
din Q ( r) cu "scalari" din Q prin restrictionarea nmultirii obisnuite din
a fiind
Q ( r) (de fapt, din R). Dimensiunea acestui spatiu vectorial este 2, o baz
asi si alte baze!).
{1, r} (a se g
f = X 2 r Q [X] este ireductibil peste Q, dar
admite radacina
3) Polinomul
r n Q ( r); orice alt polinom g Q [X] care
admite
r
a
d
a
cina
r se divide prin f .
Spunem c
a f este polinomul minimal al lui r.
33
d se face utiliznd
4) Din puncte de vedere geometric, extinderea lui Q la Q
r2 , . . .
5) Considernd
r1 , r2 , Q+ , definim Qr1 = Q r1 , Qr2 = Qr1
rn , . . . ; spunem ca am adjunctionat la Q, pe rnd, elementele
, Qrn = Qrn1
a R+ este dat.
Solutia 1. Aplicnd inegalitatea mediilor, obtinem c
a
r
a3 a3
a3 a3
3
3
3
3
x
3
x
+
+
3
3
2
x +a
2 2 = 3 2a ,
2
2
E (x) =
=
x
x
x
2
3
a
a
egalitatea fiind atins
a atunci cnd x3 =
. Urmeaz
a c
a Emin =
, i.e. x =
3
2
2
3 3 2a2
=
.
2
Solutia 2. Se stie c
a, dac
a x, y R+ si suma x + y = const, atunci produsul
x
y
m n
3 3 2a2
a3
a
a
2
=
. Se obtine Emin = E
cnd x =
x=
.
3
3
2x
2
2
2
Solutia 3. Fie functia f : (0, ) R,
a
x 0
&
E
%
=
, care se anuleaza pentru x =
.
min
3
x2
2
Tabelul de variatie este prezentat al
aturat.
sin x 3
Problema 2. Aflati valorile extreme ale expresiei E (x) =
, x R.
cos x + 2
(Paul Georgescu, Gabriel Popa, Problema 24739, G.M. 9/2002)
x
a E =
Solutia 1. Pentru x 6= (2k + 1) , k Z, notnd t = tg , obtinem c
2
2
2
3t + 2t 3
3t + 2t 3
, t R. Pentru a afla multimea valorilor lui E, fie y =
,
=
t2 + 3
t2 + 3
t R, deci t2 (y + 3) 2t + (3y + 3) = 0, unde t R. Se impune conditia 0, ceea
1
35
"
#
2 3
2 3
ce conduce la y 2
, 2 +
. Pe de alt
a parte, E ((2k + 1) ) = 1
3
3
2 3
2 3
2 3
2 3
, 2 +
, iar Emax = 2 +
2
. Urmeaz
a c
a Emin = 2
3
3
3
3
(se dovedeste usor faptul ca aceste valori extreme sunt efectiv atinse).
Solutia 2. Definim punctele M (cos x, sin x), A (2, 3); atunci E (x) este tocmai
panta dreptei AM . Pentru x R, M parcurge cercul trigonometric si cum A este n
exteriorul acestui cerc, urmeaz
a c
a valorile extreme ale lui E (x) sunt atinse atunci
cnd AM este una dintre tangentele duse din A la cerc. Fie d : y 3 = m (x + 2)
ecuatia unei drepte prin A; aceasta este tangent
a la C (0, 1) cnd dist (O, d) = 1.
Folosind formula care d
a distanta de la un punct la o dreapt
a, obtinem
(
)
2 3
|2m + 3|
2
= 1 3m + 12m + 8 = 0 m 2
.
3
m2 + 1
2 3
2 3
n concluzie, Emin = 2
, iar Emax = 2 +
.
3
3
Solutia 3. Putem evident utiliza derivata nti n studiul functiei atasate expresiei E (x).
Problema 3. Dintr-o bara metalica de forma cilindrica se obtine prin strunjire o
bara paralelipipedica. Sa se determine dimensiunile dreptunghiului de sectiune astfel
nct pierderea de material sa fie minima.
Solutia 1. Notnd cu x si y dimensiunile dreptunghiului si cu R raza cilindrului,
problema revine la a g
asi maximul functiei f (x, y) = xy, n conditiile x, y > 0,
x2 + y 2 = 4R2 . nsa, cum x, y sunt pozitive, produsul xy este maxim odata cu
produsul x2 y 2 . Deoarece suma x2 + y 2 este constanta, x2 y 2 este maxim pentru
x2 =
autat sunt, prin urmare, x = y = R 2.
= y 2 = 2R2 . Dimensiunile dreptunghiului c
2
2
2
Solutia 2. Studiul func
tiei f (x, y) = xy pentru x, y > 0, x + y = 4R revine la
studiul functiei g(x) = x 4R2 x2 , x (0, 2R) si acesta se face apelnd la derivata g 0 .
Solutia 3. Cnd se cauta extremele unei functii f (x, y), ntre variabile existnd
o leg
atur
a de forma (x, y) = 0, se aplic
a n general metoda multiplicatorilor lui
Lagrange. Dac
a f, sunt de clas
a C 1 , consider
am functia auxiliar
a
F (x, y) = f (x, y) + (x, y) ,
R.
Punctul (x0 , y0 ) din domeniul lui f este punct de extrem al acestei functii daca si
numai dac
a (x0 , y0 ) este solutie a sistemului
Fx0 (x, y) = 0,
0x
Fy0 (x, y) = 0,
(x, y) = 0,
0y
(x0 , y0 ) = 0,
(x0 , y0 ) = 0 nu sunt satisfacute simultan.
iar egalitatile
x + 2y = 0,
x2 + y 2 4R2 = 0,
pozitia uzinei pentru care lungimea conductelor ce o leaga de cele doua orase sa fie
minima.
Solutia 1. Dac
a A00 este simetricul lui A fata de directia rului, iar M este pozitia
uzinei, evident ca [AM ] [A00 M ], deci AM + M B = A00 M + M B. Aceasta din urma
sum
a este minim
a cnd A00 , M, B sunt puncte coliniare; punctul M de amplasare
a uzinei astfel obtinut se caracterizeaz
a prin congruenta unghiurilor , f
acute de
M A, respectiv M B cu normala la directia rului (v. figura 1).
Notnd x = A0 M , din 4M AA0 4M BB 0 obtinem ca
AA0
10
A0 M
x
=
=
x = 8 (km).
0
0
BB
MB
15
20 x
B
TA
TB
Fig.1
Fig.2
TA si TB care actioneaz
a n fire sunt egale n modul, paralelogramul fortelor este romb,
deci punctul c
autat M este determinat din nou de congruenta unghiurilor si .
Solutia 3. Locul geometric al punctelor X pentru care XA + XB = const este
o elipsa de focare A si B. Considernd fasciculul de elipse omofocale (de focare A si
B), punctul c
autat M este dat de intersectia cu d a acelei elipse din fascicul ce este
tangent
a la d. Proprietatea optic
a a elipsei asigur
a din nou congruenta unghiurilor
si .
q
(19,9)=1
19 | (9a + 11b) .
19 | (5a + 4b) .
Comentariu metodic
Se poate pune, firesc, ntrebarea: prin care rationament s-a ajuns la concluzia ca
expresia 5a + 4b trebuie nmultita cu 11, iar 9a + 11b cu 5? Prezent
am n cele ce
urmeaz
a un punct de vedere n aceast
a privinta.
Determinam numerele naturale n, x, y, x 6= 0 astfel nct sa avem:
n (5a + 4b) = 19 (xa + yb) + z (9a + 11b) .
Comparnd coeficientii lui a si b obtinem:
19x + 9z = 5n
.
19y + 11z = 4n
nmultind prima relatie cu 4 si a doua cu 5 si sc
aznd membru cu membru, obtinem
76x 95y = 19z, de unde, prin np
artirea la 19, rezult
a:
4x 5y = z.
D
am lui x si y acele valori pentru care expresia x + y + z este minim
a si z 6= 0. (Minimalitatea expresiei precedente nu este necesara ci recomandata pentru simplificarea
calculelor!). Astfel, considernd x = 1, y = 0 obtinem z = 4. Rezult
a n = 11 si, deci,
egalitatea:
11 (5a + 4b) = 19a + 4 (9a + 11b) .
n mod analog, pentru demonstrarea implicatiei reciproce, determinam numerele
naturale n, x, y, z 6= 0 astfel nct s
a avem:
n (9a + 11b) = 19 (xa + yb) + z (5a + 4b) .
Profesor, S
coala Normal
a Vasile Lupu, Iasi
38
Mircea CR
SMAREANU
2
(ii21 ) =2 2k, = 2l + 1 xyz = 4k (2l + 1) 4k 4l 4l 1
4k + 4l + 4l + 1
2
2
(ii
)
=
2k
+
1,
=
2l
+
1
xyz
=
16
(2k
+
1)
(2l
+
1)
k
+
k
2k 2 + 2k + 2l2 + 2l + 1 .
n concluzie avem si divizibilitatea cu 4.
Observatie. Divizibilitatea cu 4 constituie Problema C:827, G.M.-10/1988, autor
Augustin Stan, iar divizibilitatea cu 5 Problema E:6303, G.M.-8/1978, f
ar
a autor.
n [2] la pagina 171 este citat P. Lenthric ca fiind autor al acestui rezultat, n jurul
anului 1830!
2. z si orice putere a sa este suma a doua patrate diferite.
Demonstratie. Pentru z avem concluzia datorit
a relatiei (1) cu (, ) = 1. Pen tefan Kleitsch
tru puterile lui z aplicam Problema E:5888 , G.M.-5/1977, autor S
(pentru rezolvare a se vedea G.M.-10/1977, p.405-406):
Dac
a un num
ar natural este suma a k p
atrate diferite atunci orice putere a sa
este suma a k p
atrate diferite.
3. Se cer lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic asa nct produsul lor sa
fie de p ori perimetrul, cu p un numar prim dat.
1
39
2
Demonstratie. x2 xy+y 2 = 2 2 2 2 2 +42 2 = 2 ( + ) +
+2 ( )2 .
7. Daca p si q sunt numere naturale nenule si prime ntre ele, sa se rezolve
ecuatia diofantica p2 x2 + q 2 y 2 = 2p2 q 2 z 2 .
Solutie. Considernd x = qu si y = pv obtinem u2 + v 2 = 2z 2 de unde rezulta
2
2
uv
u+v
u+v
uv
si deci
z2 =
+
= 2,
= 2 2 , z = 2 + 2 . n
2
2
2
2
concluzie:
x = q 2 + 2 2 , y = p 2 2 2 , z = 2 + 2
cu (, ) = 1.
Bibliografie
1. V. Claudian - Analiza diofantica, G.M.-1/1970, 1-9.
2. L. E. Dickson - History of the theory of numbers, vol. II - Diophantine Analysis,
Chelsea, N. Y., 1952.
3. P. Radovici-M
arculescu - Probleme de teoria elementara a numerelor, Ed. Tehnic
a,
Seria Culegeri de probleme de matematic
a si fizic
a, Bucuresti, 1986.
40
Ioana CRACIUN
si Gheorghe CRACIUN
2
(a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) a21 + a22 + + a2n b21 + b22 + + b2n ,
a2
an
a1
cu egalitate daca si numai daca
sau ai = bi = 0, i = 1, n.
=
= =
b1
b2
bn
n
n
P
P
a2k , S (ab) =
ak bk . Avem:
Demonstratie. Notam S a2 =
k=1
k=1
2a
i
i
i
i
a S 2 (ab) S (a) S (b),
acum dup
a i: 0 S a2 S b2 2S 2 (ab) + S a2 S b2 , adic
q.e.d.
Aplicatii
1. Fie patratul ABCD si M , N doua puncte pe cercul nscris n acest patrat. Sa
se arate ca
1
AABCD (AM AN + BM BN + CM CN + DM DN ) .
3
Fie P, R, S, T mijloacele laturilor AB, BC, CD,DA. Din teorema medianei avem:
M A2 + M B 2 AB 2
M B 2 + M C 2 BC 2
, M R2 =
,
MP2 =
2
4
2
4
M C 2 + M D2
M D2 + M A2 DA2
CD2
, MT 2 =
.
M S2 =
2
4
2
4
Adunnd obtinem
M P 2 + M R2 + M S 2 + M T 2 = M A2 + M B 2 + M C 2 + M D2 AB 2 .
Triunghiurile P M S si T M R sunt dreptunghice, deci
M P 2 + M S 2 = P S 2 = AB 2 si M T 2 + M R2 = T R2 = AB 2 .
Adunnd obtinem M P 2 +M S 2 +M T 2 +M R2 = 2AB 2 , deci
M A2 +M B 2 +M C 2 +M D2 = 3AB 2 (egalitate cunoscuta).
Analog, N A2 + N B 2 + N C 2 + N D2 = 3AB 2 . Folosind inegalitatea Cauchy-Buniakowski, avem:
M A2 + M B 2 + M C 2 + M D2 N A2 + N B 2 + N C 2 + N D2
2
(AM AN + BM BN + CM CN + DM DN ) sau
9AB 2 (AM AN + BM BN + CM CN + DM DN )2
3AABCD AM AN + BM BN + CM CN + DM DN.
2. Fie a1 , a2 , . . . an R. Sa se afle x1 , x2 , . . . xn stiind ca a1 x1 + a2 x2 + +
n
n
P
P
+an xn =
a2i si x21 + x22 + + x2n =
a2i .
i=1
i=1
41
Conform inegalit
atii C-B, avem:
n
P 2 2
P 2
P 2
c
a
ai
ai
ai , care are loc cu semnul de egalitate. Atunci si
i=1
i=1
i=1
relatia precedent
a este o egalitate si rezult
a c
a xi = kai , i = 1, n. nlocuind n prima
n
n
P
P
2
2
conditie din enunt, obtinem:
ai = k
a2i , deci k2 = 1 si xi = ai , i = 1, n.
i=1
i=1
1
A1 A2 2 + A2 A3 2 + + An A1 2 .
A1 M1 2 + A2 M2 2 + + An Mn 2
4
am teoFie i {1, 2, 3, . . . , n} fixat. n triunghiurile M Ai Mi si M Ai+1 Mi aplic
rema lui Pitagora: Mi M 2 = Ai M 2 Ai Mi 2 = Ai+1 M 2 Ai+1 Mi2 (consider
am
An+1 = A1 ). Scriind a doua egalitate pentru i = 1, n si sumnd, gasim:
n
n
X
X
Ai Mi 2 =
Ai+1 Mi 2 .
i=1
i=1
Dac
a not
am Ai Mi = xi , iar Ai Ai+1 = ai , aceast
a ultim
a relatie se scrie: x21 +
2
2
2
2
2
+x2 + + xn = (a1 x1 ) + (a2 x2 ) + + (an xn ) sau, efectund calculele,
x21 +x22 + +x2n = x21 +x22 + +x2n +a21 +a22 + +a2n 2 (a1 x1 + a2 x2 + + an xn )
1 2
a1 + a22 + + a2n . Aplicnd inegalitatea C-B,
2
2 2
1 2
2
2
a + a2 + + an
x1 + x22 + + x2n a21 + a22 + + a2n
2 1
1 2
a1 + a22 + + a2n x21 + x22 + + x2n ,
4
adic
a relatia dorit
a. Pentru a avea egalitate punem conditia ai = kxi , i = 1, n;
gasim k = 2. Deci M1 , . . . Mn sunt pe mediatoarele laturilor poligonului, care va fi
inscriptibil, iar M va fi centrul cercului circumscris lui.
(
)
a+b+c
4. Sa se determine suma elementelor multimii M = abc | p
N .
3 (a2 + b2 + c2 )
42
Clasa a VIII-a
1. Daca suma, produsul si ctul a doua numere irationale sunt, fiecare, numere
rationale, calculati suma cuburilor celor doua numere.
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi (Recreatii Matematice 2/2002)
2. S
a se rezolve n Z Z ecuatia x2 (y + 1) + y 2 (x + 1) + 1 = 0.
Gabriel Popa, Iasi
3. Fie ABCA0 B 0 C 0 un trunchi de piramida oarecare. Notam cu G, G0 centrele de
greutate ale bazelor, iar {D} = BC 0 CB 0 , {E} = AC 0 CA0 , {F } = AB 0 BA0 .S
a
se arate c
a dreptele BE, CF si GG0 sunt concurente.
Dan Brnzei, Iasi
Clasa a IX-a
1. S
a se rezolve n R ecuatia xn 3 [x] + 2 = 0, n N .
Cornel Noan
a, Focs
ani
3
2. S
a se arate c
a pentru orice (0, 2), exist
a n Z astfel nct sin n
.
2
Gheorghe Iurea, Iasi
3. Fie Db , Dc , Fa , Ea puncte de tangenta ale cercurilor exnscrise triunghiului ascutitunghic ABC cu dreptele suport ale laturilor, astfel nct B (Dc C), C (BDb ),
A
B
C
B (AFa ), C (AEa ). Sa se arate ca: Dc Fa kDb Ea sin2 = sin2 + sin2 .
2
2
2
Temistocle Brsan, Iasi
Clasa a X-a
1. Fie P R [X], P (X) = X n + an1 X n1 + + a1 X + a0 .
a) S
a se arate c
a dac
a toate r
ad
acinile polinomului sunt reale si mai mari dect
n
2, atunci (1) P (1) + an1 + 2n 1.
43
b) S
a se arate c
a dac
a toate r
ad
acinile polinomului sunt reale, pozitive, mai mici
2n + 2n2 an2 + 2n4 an4 + . . .
dect 2, atunci n1
< 1.
2
an1 + 2n3 an3 + 2n5 an5 + . . .
Carmen Nejneru si Vlad Martinusi, Iasi
astreaz
a aceeasi directie, ar
atati c
a M parcurge o dreapt
a.
. Dac
a vectorul A0 B 0 p
2
Reciproca este adevarata?
Gabriel Popa, Iasi
Clasa a XI-a
apolinoame, fiecare avnd
cte o r
ad
acin
a real
a. Dac
a
1. Fie P, Q R [X]
dou
1
1
4
4
P
atati c
a P = Q.
+ x + Q (x) = Q
+ x + P (x) , x R, ar
2002
2002
Lucian Tutescu, Craiova
2. Fie A Mn (R) astfel nct exist
a m N, m > n 3 si R, || 1,
pentru care Am+1 Am A + In = On . Sa se arate ca |det A| = 1.
Lucian-Georges L
adunc
a, Iasi (Recreatii Matematice 2/2002)
3. Determinati func
t
iile
continue
f
:
(0, 1) (0, ) pentru care f (x) f (y) =
xy
, x, y (0, 1).
=f
2xy x y + 1
Lucian Laz
ar, Bac
au
44
(1)n
2n+1
si bn = (1)
+ n+2 n, n N, s
a se studieze convergenta
ii) Dac
a an =
n+1
sirului a0 , b0 , a1 , b1 , . . . , an , bn , . . . .
Algebr
a
1. Fie (G, ) si (, ) dou
a grupuri. S
a se demonstreze c
a dac
a f : G este
izomorfism, atunci si f 1 : G este izomorfism.
2. Fie dat q Q . Sa se arate ca:
i) functia f : Z Q, f (k) = q k , este morfism de la grupul (Z, +) la grupul
(Q , );
ii) dac
a q
/ {1, 1}, atunci exist
a un subgrup al lui (Q , ) izomorf prin f cu
(Z, +). Sa se precizeze acest subgrup.
3. Fie f Z3 [X], f = b
1 X X 2 X n1 , n N . Aratati ca f se divide
2, dac
a si numai dac
a n este multiplu al lui 3.
prin X b
4. S
a se descompun
a n factori ireductibili peste Q, R si respectiv C, polinomul
g = X 4 + X 3 X 2 2X 2, stiind ca g se divide prin X , unde este o radacina
de ordinul trei a unitatii.
Algebr
a - colegiu
1. Fie A M2 (R), t (A) suma elementelor de pe diagonala principala a matricii
A si det (A) determinantul matricii A. Sa se arate ca:
i) A2 t (A)A+det (A)I2 = O2 , unde I2 si O2 sunt matricea unitate si respectiv
matricea nul
a din M2 (R);
ii) daca A2 =
O2 , atunci t (A)
= 0.
a11 a12 a13
2. i) Fie A = a21 a22 a23 M3 (R). S
a se scrie explicit toti termenii care
a31 a32 a33
apar n expresia determinantului matricii A si care sunt de forma (1)i+j+1 a1i a23 a3j .
ii) fiind un parametru real, sa se discute si sa se rezolve sistemul:
2x 3y z = 1
.
4x + 6y + 2z = 2
atati c
a H este parte stabil
a
3. Fie H = x + y 2 | x, y Q, x2 2y 2 = 1 . Ar
a lui R n raport cu nmultirea si c
a toate elementele lui H sunt simetrizabile n
raport cu operatia indus
a.
4. Sa se determine polinoamele f, g Z [X], de gradul 1, astfel nct
2
X + 2X + 2 f + X 2 + 3X + 3 g = 1.
45
Fac. de Electronic
a si Telecomunicatii, Univ. Tehnic
a "Gh. Asachi"
Matematic
a
sin2 x
cos2 x
6. Sa se afle solutiile ecuatiei
= 2.
cos x (1 + tg x) sin x (1 + ctg x)
a) x = k ; b) x = 2k ; c) x ; d) x = k ; e) x = k, k Z.
2
3
6
(1 + i)2002
7. Num
arul complex
n este real pentru n N de forma
(1 i)
a) n N; b) n = 4k; c) n = 4k + 1; d) n = 4k + 2; e) n = 4k + 3, k N.
2
8. Se consider
a polinoamele f, g R [X], f = X 2n X n + X 4 + 1, g = (X 1) .
Sa se determine restul r al mpartirii polinomului f la polinomul g.
a) r = (n + 4) X n 2; b) r = nX; c) r = (n + 2) X + n 1;
d) r = (n + 4) X + n 2; e) r =2nX.
x2
x+1
9. Se consider
a functia f care satisface relatia: 2f
+f
= x,
x+1
x2
pentru orice x R\ {1, 2}. Valoarea derivatei f (n) (2) este
n!
n!
n!
n!
n!
; d) (1)n n ; e) n .
a) (1)n n+1 ; b) n+1 ; c) (1)n
n
3
3
2
3
3
3
xn + 1
10. Functia f : D R, D R, f (x) = 3
, n N, are cel putin o asimptota
x +1
vertical
a si nu admite asimptote orizontale sau oblice pentru
a) n = 2k + 1, k N; b) n N; c) n < 4; d) n = 4; e) n = 2k, k 3.
Fac. de Automatic
a si Calculatoare, Univ. Tehnic
a "Gh. Asachi"
Matematic
a - ingineri
1.
real a pentru care r
ad
acinile x1 , x2 ale ecuatiei 8ax2
2 Valorile parametrului
2
2 a + 2a + 1 x + a + 1 = 0 satisfac x1 + x2 4x1 x2 sunt:
a) a > 0; b) a = 0; c) a = 1; d) a = 1; e) a 6= 2.
2
2. Fie polinoamele f = X 2n X n + X 4 + 1, n > 4 si g = (X 1) . S
a se
determine restul mp
artirii lui f la g.
46
a) (n + 4) X n 2; b) nX + n 2; c) (n + 2) X n 2;
d) (n + 4) X + n 2; e) (n 4) X + n
2.
1 1 1
3. Daca a este o radacina a ecuatiei x2 + x + 1 = 0 si A = 1 a a2 atunci:
1 a2 a
3 0 0
2 0 0
1 0 0
a) A2 = 0 0 3; b) A2 = 0 0 2; c) A2 = 0 0 1;
0 3 0
0 2 0
0 1 0
2 2 0
3 3 0
d) A2 = 0 2 2; e) A2 = 0 3 3.
2 0 2
3 0 3
1
4. Legea de compozitie x y = (x + y xy + 1) este o lege de grup comutativ
2
pe multimea:
a) R; b) R\ {0}; c) R\ {0, 1}; d) R\ {1}; e) R\ {1}.
1
1
1
.
5. Sa se afle lim
+
+ +
n 2n + 1
2n + 2
2n + n
3
1
3
a) ln 2; b) ln ; c) ; d) e; e) 1 + ln .
2
2
2
2
x + m x
6. Se d
a functia f : R\ {2} R, definit
a prin f (x) =
e , n care m
x+2
este parametru real. Sa se precizeze valorile lui m pentru care f are doua puncte de
extrem.
a) m [2, 6]; b) m (, 2/3]; c) m (2/3, 6); d) m (, 2) (6, );
e) m (, 2/3) (6, ).
Z 1 2
x +a
7. S
a se determine parametrul a, astfel nct s
a avem 1 <
dx < 2.
2
0 x + 3
!
2 3
2 3
3
a) 3 < a < 3 +
; b) 3
< a < 3; c) 3 < a < 3 1 +
;
.
d) 3 < a < ; e) 3 < a <
6
2
8. Se d
a un triunghi de arie S si de laturi a, b, c. Fie M, N, P proiectiile centrului
cercului nscris pe laturi. Se cere aria 4M
NP .
abc (a + b + c)
4S 3
S2 3
3S 2 3
a+b+c 2
; e)
S ; b)
; c)
; d)
.
a)
2
3abc
16S
3abc
abc (a + b + c)
(a + b + c)
9. S
a se rezolve ecuatia sin (2x + 1) = cos (2x 1).
2
5
3
3
; c)
; d) 2 arccos
; e) 2 arcsin
.
a) ; b)
2
3
8
3
3
Matematic
a - colegiu
1. Solutiile sistemului
xy + x + y = 11
sunt:
x2 y + xy 2 = 30
47
1
1+ 5
1+ 5
1
,b =
sau
a) a = 1, b = ; b) a = 0, b = 0 sau a = 1, b = ; c) a =
2
2
2
4
1 5
1 5
,b =
; d) a = 4, b = 2; e) nu exist
a solutie.
a=
2
4
r
n2 + 1 n + 1
ln
.
5. Sa se afle lim
n
n+2
n
1
a) ; b) 1; c) e; d) e; e) .
2
x2 + mx + 2
6. Se considera functia f (x) = 2
, unde m R este un parametru. Sa
x + 2x + m
se determine m, astfel nct domeniul ei de definitie s
a fie R si s
a admit
a exact dou
a
puncte de extrem.
a) m(1, 2)(2, ); b) m(2, ); c) m(3, ); d) m(1, 2); e) m(, 1).
R
xdx
, x (a, ) (a 6= 0).
7. Sa se calculeze
3/2
(x
+
a)
x 2a
1
a
+ C; b) 2
+ C; c)
a) 2
x+a
x+a
+ C;
x+a
x+a
x+a
x + 2a
2x+a+1
+ C; e) 2
+ C.
d)
3
x+a
x+a
8. ntr-un patrulater convex se cunosc diagonalele d1 , d2 si un unghi dintre ele.
Se cere aria patrulaterului ale carui vrfuri sunt mijloacele laturilor celui dat.
1
1 2
1
d1 + d22 d1 d2 sin ;
a) d1 d2 cos ; b) d1 d2 sin ; c)
4
4
4
1
1
d) d1 d2 (sin + cos ); e)
(d1 + d2 )2 sin .
4
16
9. Se dau numerele x = cos 3, y = tg 3, z = ctg 3. Atunci
a) x < y < z; b) y < x < z; c) z < y < x; d) x < z < y; e) z < x < y.
10. Locul geometric al centrelor sferelor ce trec prin dou
a puncte distincte date
este
a) o sfera; b) o dreapta; c) doua drepte perpendiculare; d) un plan;
e) doua plane perpendiculare.
48
+y 2 + 2 3 = 4 2 3 sunt .........................
2. Descompus
a n produs de doi factori expresia E (x) = x2 9y 2 8x + 16 este
egala cu .........................
98
97
96
95
94
93
92
91
99
+
+
+
+
+
+
+
+
,
3. Fie E =
98
97
96
95
94 93
92
91
90
unde [x] - partea ntreag
a a num
x R; atunci
E = .........................
p
parului
b) Dac
a A = 21999 , 22000
Z, atunci card A = .........................
|x + 2| + |y 3| = 7
5. Rezolvnd sistemul
, obtinem (x, y) .........................
|x + 2| + 3 = y 3
6. Fie ABCD - trapez de baze AB = 7 cm, CD = 2 cm si laturile neparalele
49
BC = 4 cm si AD = 3 cm. M
asura unghiului dintre AD si BC este egal
a cu
......................... grade.
7. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 - cub. Atunci m( (A0 C 0 , AD0 )) = .........................
8. Aria 4ABC este 268 cm2 . Aria triunghiului format de mijloacele laturilor
sale este .........................
9. Fie 4ABC cu m(A) = 60 , m(B) = 80 , (AA0 , (BB 0 , (CC 0 - bisectoarele
unghiurilor 4ABC (A0 , B 0 , C 0 apartin cercului circumscris 4ABC).
a) m(B 0 C 0 A0 ) = ......................... b) m(A0 B 0 C 0 ) = .........................
II. 1. Fie f : R R, f (x) = 3x + 1, g : R R, g (x) = x + 1.
a) Calcula
a de
graficele
ti aria suprafetei determinat
functiilor si Ox.
b) A = (x, y) | x, y R+ , f (x + y) f 2 xy . Reprezentati grafic elementele
lui A.
2. Fie numerele a =
2+1
3 2 . . . 100 + 99
101 100 si
21
3 + 2 . . . 100 99
101 + 100 .
b=
a) Ar
atati c
a a + b > 2. b) Comparati numerele (1 a) (1 + b) si b a.
3. Tetraedrul ABCD se sectioneaz
a cu un plan paralel cu muchiile [AB] si
[CD], AB = a, CD = b. Planul intersecteaz
a muchiile [BD] , [BC] , [AD] , [AC] n
N, M, P si respectiv Q.
a) Demonstrati c
a patrulaterul M N P Q este paralelogram.
BM
b) Daca
= x, x > 0, exprimati aria paralelogramului M N P Q n functie de
MC
a, b, x si masura unghiului dintre AB si CD.
c) Determinati pozitia punctului M [BC] pentru care aria paralelogramului
M N P Q este maxim
a.
si perimetrul 18 cm.
a) M
asura unghiului corespunz
ator sectorului de cerc obtinut prin desf
asurarea
conului este .........................
b) Volumul conului este .........................
II. 1. S
a se g
aseasc
a ultimele dou
a cifre ale num
arului
22n+1 + 22n+3
, n N .
4n + 4n+1
a se demonstreze inegalitatea:
2. Fie x1 , x2 , . . . , xn R+ cu x1 x2 . . . xn = 1. S
631
. Atunci a = .........................
1. Fie a = 21 22 23 2100 162
a
c
2. S
tiind c
a 6 3 + bb + 2 = 493, atunci abc = .........................
a
a13
a
3. Dac
a
=
, a, b N , atunci cea mai mare valoare pentru este ..........
b
b+7
b
ab + 36 / ab 36 N = .........................
4. Multimea A = ab N |
P.28. Cte pagini are o carte daca pentru paginarea ei s-a folosit cifra 9 de 117
ori?
( Clasa a III-a)
Crizantema Mironeanu, elev
a, Iasi
Solutie. De la pagina 1 la pagina 100 se foloseste cifra 9 de 20 ori. nseamn
a c
a
de la pagina 1 la pagina 600 se foloseste cifra 9 de 120 de ori. Pentru a folosi de 117
ori cifra 9 trebuie sa eliminam paginile: 600, 599, 598. Cartea are 597 pagini.
P.29. Ioana si Alina au cules mpreuna 165 de nuci. Ioana a cules mai putine
nuci dect Alina; ea face un calcul si observa ca triplul diferentei dintre numarul
nucilor culese de ele reprezinta tocmai numarul nucilor culese de Alina. Cte nuci a
52
P.30. Aratati ca dintre oricare patru numere naturale diferite, mai mici dect
1 000 000, se pot alege doua a caror diferenta sa se mparta exact la 3.
( Clasa a IV-a)
Roxana Bolocan, elev
a, Iasi
Solutie. La mp
artirea cu 3 resturile posibile sunt 0, 1, 2. nseamn
a c
a cel putin
doua numere din cele patru vor da acelasi rest la mpartirea cu 3. Fie a = 3c + r,
b = 3d + r, a > b. Avem a b = 3c 3d = 3 (c d).
Clasa a V-a
V.26.
Sa se determine cifrele distincte si nenule
a, b, c, d, e, f, g pentru care rezultatul nmultirii alaturate este
cel mai mare posibil:
Ioan Sac
aleanu, Hrl
au
Solutie. Avem ad = e < 10 si ac = g < 10. Deoarece
53
g
g
a
c
e
0
0
b
d
f
2 = b
2100a+10b+c
2
(10a + c) 10b = 10ab 100a + b c c 10b = 10 b 10 a + b 1 c
(1). Dac
a b 4, atunci b2 10 > 0, b2 1 > 0 si din (1) rezult
a c
a 10b 10 b2 10
(am minorat a cu 1 si c cu 0). Constat
am c
a aceast
a inegalitate nu-i verificat
a de
valorile b = 4, 5, . . . , 9.
Numarul abc = 135 este singura solutie.
V.30. Daca xi , i = 1, 500 , sunt numere naturale nedivizibile cu 5, atunci
54
2000
numarul N = 4x41 + 8x82 + 12x12
3 + + 2000x500 este divizibil cu 5.
Tamara Culac, Iasi
Solutia I (a autorului). Num
arul xi , i = 1, 500, este de una din formele:
M5 + 1, M5 + 2, M5 + 3, M5 + 4. Aratam ca x4i = M5 + 1. ntr-adevar avem:
(M5 + 1)4 = (M5 + 1) (M5 + 1) (M5 + 1) (M5 + 1) = M5 +1, (M5 + 2)4 = M5 +24 =
= M5 + 1, (M5 + 3)4 = M5 + 34 = M5 + 1, (M5 + 4) = M5 + 44 = M5 + 1.
2000
Evident, avem si faptul ca numerele x8i , x12
sunt de forma M5 + 1. Atunci,
i , . . . , xi
N = 4 (M5 + 1) + 8 (M5 + 1) + + 2000 (M5 + 1) = M5 + 4 (1 + 2 + + 500) =
501 500
= M5 + 2 500 501 = M5 .
= M5 + 4
2
Solutia II (dat
a de eleva Tutescu Anca S
tefania, Craiova). Avem
8
4
N = 4x1 4 + 4 + 8x2 8 + 8 + + 2000 x2000
500 2000 + 2000 sau
(1)
N = 4 x41 1 + 8 x82 1 + + 2000 x2000
500 1 + 4 (1 + 2 + + 500) .
501 500
Cum 4 (1 + 2 + + 500) = 4
= 2 501 500, rezult
a c
a acest termen
2
al num
arului N se divide cu 10. Pe de alt
a parte, pentru
ar x N ce
2 orice num
{1,
4,
6,
U x4
nu-i divizibil
cu
5,
avem:
U
(x)
{1,
2,
3,
4,
6,
7,
8,
9},
U
x
8
9},
4
2000
{1, 6}, U x {1, 6}
. , U x500 1
etc. Ca
urmare,U x1 1 , U x2 1 , . .
1
{0, 5}; iar U 4 x41 1 , U 8 x82 1 , . . . , U 2000 x2000
{0}.
500
n consecinta, toti termenii din scrierea (1) a lui N sunt divizibili cu 10 si, deci,
.
N .. 10.
Clasa a VI-a
VI.26. Fie A = 4a + 6b c, B = 4a 3b c, C = 3a 11b 28c, unde
a, b, c Z. Daca (A, B) = 23, aratati ca (A, B, C) = 23.
Cristiana Constanda, elev
a, Iasi
..
.
Solutie. Nu trebuie s
a ar
at
am, de fapt, dect c
a C . 23. Avem c
a A B .. 23,
.
.
.
deci 9b .. 23 si cum (9, 23) = 1, atunci b .. 23. Din A = 4a + 6b c .. 23, urmeaz
a acum
..
c
a 4a c . 23, deci c = 4a 23k, k Z. n aceste conditii, C = 3a 11b 28c =
= 3a 11b 28 (4a 23k) = 115a 11b + 28 23k, fiecare termen fiind multiplu
de 23.
VI.27. Sa se rezolve n Z sistemul: 3x + 2y 8;
x y 1; 3x y = 1.
Mihai Cr
aciun, Pascani
7
Solutie. Avem: y = 3x 1 8 2y 1 = 7 2y 3y 7 y ,
3
y = 3x 1 3 (1 + y) 1 = 2 + 3y 2y 2 y 1; deoarece y Z, rezult
a c
a
y+1
si singurele solutii convenabile sunt (0, 1) si (1, 2).
y {1, 0, 1, 2}. nsa x =
3
VI.28. Sa se rezolve n N ecuatia
1 2 + 2 3 + + n (n + 1) (n + 1) (n + 2) 2n = 2 + 4 + + 2n.
Dumitru - Dominic Bucescu, Iasi
55
1
[k (k + 1) (k + 2) (k 1) k (k + 1)]
3
n care d
am valori lui k de la 1 la n, obtinem prin sumare 12+23+ +n (n + 1) =
1
= n (n + 1) (n + 2). Scaznd n ambii membri ai ecuatiei date suma 1 + 2 + + n,
3
obtinem echivalent:
Solutie. Plecnd de la identitatea k (k + 1) =
n (n + 1)
n (n + 1) (2n + 1)
2n (2n + 1)
n (n + 1) (n + 2) 2n (2n + 1)
=
,
3
2
2
6
6
n+1
altfel spus
= 1, ceea ce antreneaza n = 5.
6
b
VI.29. n triunghiul ascutitunghic ABC, bisectoarea interioara a unghiului B
intersecteaza naltimea AD n E, D [BC]. Fie F (DC astfel nct AE = EF .
Aratati ca BEAF .
Tamara Culac, Iasi
Solutie. Fie E 0 [AB] astfel nct EE 0 AB. Cum
b este egal departat de laE se afla pe bisectoarea lui B,
turile unghiului: ED = EE 0 . Atunci 4AEE 0 4F ED
\ , de unde rezult
\0 DEF
a c
a E 0 , E, F
(C.I.), deci AEE
0
sunt coliniare, adica F E AB. Urmeaza ca E este ortocentrul 4ABF , asadar BEAF .
b =
\
\
90 m(AM
C) = m(AM
C) m(B)
b m(B)
b = m(M
b = m(M
\
\
\
AR).
= m(M
AC) m(B)
AR) + 90 m(C)
1
b = 45 . Atunci
\ ) = m(N
\
\
Analog se arata ca si m(CAN
AR), deci m(M
AN ) = m(A)
2
4P AM si 4QAN sunt triunghiuri isoscele, de unde M P = AP si N Q = AQ.
Urmeaza ca (M P ), (N Q), (P Q) se pot constitui n laturile unui triunghi, anume
4AP Q.
Clasa a VII-a
a + 2 2 Q.
Gheorghe Iurea, Iasi
p
56
9
2 2+1
1
a = avem ca a + 2 2 =
2 = Q.
4
2
2
VII.27. Determinati a R astfel nct sistemul
a2
a2
a2
x21 +(a + 1) x1 + = x2 , . . . , x2n1 +(a + 1) xn1 + = xn , x2n +(a + 1) xn + = x1
4
4
4
sa admita numai solutii ntregi.
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Adunnd membru cu membru ecuatiile, efectund reducerile si grupnd,
n
X
a
a 2
obtinem c
a
xi +
= 0, de unde n mod necesar x1 = x2 = = xn = .
2
2
i=1
AM BN
4
.
9
,
1. Dar + =
x
y
AB
AB
x+y
4
unde am tinut seama de inegalitatea ntre media armonica si
x+y
, adica
cea aritmetica. Rezulta ca x + y = 1 + z 1 +
4
3
xy
x + y . Pe de alt
a parte, x + y
= 1 implic
a
4
x+y
4 1
4
xy = (x + y) (x + y 1) = ; am folosit faptul evident ca x + y > 1.
3 3
9
Clasa a VIII-a
2 2
7
7
1
7
2
= 0, care admite
x x+
c
aa=
. Dac
aa=
, ecuatia devine x
16
16
2
4
1
singura solutie real
a (dubl
a) x = .
2
VIII.28. Fie a, b numere naturale prime ntre ele. Aflati valorile lui n pentru
care Sn = an + an1 b + an2 b2 + + abn1 + bn este divizibil cu a + b.
Mihaela Predescu, Pitesti
Solutie. Dac
a n impar, atunci Sn are un
num
a
r
par
de termeni si avem c
a Sn =
.
an3 an4b + + bn3 + = (a + b) A, deci Sn .. a + b. Dac
a n este par,
n1
n2
n1
n
+ b si cum n 1 impar, paranteza se
atunci Sn = a a
+a
b + + b
..
.
n.
divide cu a + b. Rezulta ca Sn . a + b b . a + b; vom arata ca aceasta divizibilitate
este imposibil
a n conditiile date. Avem c
a (b, a + b) = 1, deoarece dac
a d | b si
d | a + b, atunci d | a si d | b, adic
a d | (a, b), deci d | 1. Urmeaz
a c
a n descompunerile
58
a 31
. Din teorema cosinusului n 4V M N ,
lui Stewart n 4V BC, rezult
a CN =
4
a
obtinem M N = . Cunoastem prin urmare laturile 4CM N si cu formula lui Herron
2
10a2 15
. Calculnd acum volumul tetraedrului V M N C n
afl
am aria sa: SCMN =
128
a3 11
, iar cnd
doua moduri, cnd folosim drept baza 4V M N gasim ca VV MN C =
64
lu
am drept baz
a 4CM N ,volumul fiind cunoscut, obtinem c
a distanta de la V la
a 165
.
planul (M N C) este h =
25
VIII.30.
Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare astfel nct AB = 4 73,
1
1
O centrul acestuia. Avem ca OQ = AB = 73, OP = CD = 29. Daca
4
4
P Q = 194, aria 4OP Q se poate calcula cu formula lui Herron sau aflnd naltimea;
1
1
obtinem SOP Q = si deci SMON = . Cum (P O) este mediana n 4P N Q, avem
2
2
1
1
ca SP ON = SP OQ = si deci SOMQ = . n final, SM N P Q = 2.
2
2
Clasa a IX-a
a
a
. Discutie.
= {x} +
[x]
{x}
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
si x
Solutie. Pentru existen
t
a
numitorilor,
x
/
[0,
1)
/ Z. Ecuatia se scrie
a
echivalent ([x] {x}) 1
= 0, iar prima paranteza nu se poate anula.
[x] {x}
a
Ramne ca [x] {x} = a, deci {x} = , unde n = [x] este din N deoarece a > 0 si
n
IX.26. Daca a (0, ), sa se rezolve ecuatia [x] +
59
a
, n N , n > [a].
n
IX.27. Sa se determine functiile f, g : [0, ) [0, ), unde g este surjectiva si
aditiva si g (y) + g (f (x)) = f (x + g (y)), x, y [0, ).
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
a g (f (x)) =
Solutie. Fie y0 [0, ) pentru care g (y0 ) = 0; atunci obtinem c
f (x), x [0, ) (1). Prin urmare, g (y) + f (x) = f (x + g (y)), x, y [0, ),
relatie care pentru x = 0 arata ca f (g (y)) = f (0) + g (y), y [0, ) (2). Cum g
este surjectiv
a, pentru orice z [0, ), g
asim y [0, ) astfel nct g (y) = z. Din
(2) deducem f (z) = f (0) + z, z [0, ). nlocuind n (1) si folosind faptul c
ag
este aditiva, obtinem ca g (z) = z, z [0, ).
{x} 0. Atunci x = n +
ak= ,
f (x) = x + k, x R, deci (f f f ) (x) = x + nk = x + . Urmeaz
|
{z
}
n
n ori
adic
a f (x) = x + , x R.
n
IX.29. Sa se arate ca n orice triunghi ABC are loc inegalitatea
3R p
l3
l3
la3
+ b + c
p (p3 3abc)
ha hb
hc
2r
Viorel Cornea si Dan S
tefan Marinescu, Hunedoara
Solutie. Din egalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz, obtinem ca
X 3 2 X X
1
la
.
(1)
la6
ha
h2a
1
Se stie c
a OG2 = R2 a2 + b2 + c2 0, deci a2 +b2 +c2 9R2 si atunci major
am
9
2
2
2
2
X 1
a +b +c
9R
=
. Acum
al doilea factor:
h2a
4S 2
4S 2
r
2bc
A
p (p a) p
la =
cos bc
= p (p a), deci
b+c
2
bc
X
X
3
(p a) = p3 3p3 3p2 (a + b + c) + 3p a2 + b2 + c2 a3 + b3 + c3 .
la6 p3
Un calcul de rutin
a arat
a c
a a3 + b3 + c3 = 3p a2 + b2 + c2 + 3abc 4p3 , de unde
X
rezulta ca
la6 p3 p3 3abc . Revenind n (1), deducem concluzia.
IX.30. n patrulaterul ABCD consideram punctele R si S pe diagonala BD, n
interioarele triunghiurilor ABC, respectiv ACD. Notam {M } = CR AB, {N } =
60
AM 2 BN 2 CP 2
+
+
+
M B 2 N C 2 P D2
AM n
BN n
CP n
DQn
DQ2
=
4,
s
a
se
arate
c
a
+
+
+
= 4, n N.
QA2
M Bn
N Cn
P Dn
QAn
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Aplicnd teorema lui Ceva n 4ABC si 4ACD si combinnd relatiile
AM BN CP DQ
obtinute, rezult
a c
a
= 1. Putem scrie:
M B N C P D QA
s
BN 2
CP 2
DQ2
AM 2 BN 2 CP 2 DQ2
AM 2
+
+
+
=44
,
2
2
2
2
MB
NC
PD
QA
M B 2 N C 2 P D2 QA2
AM
BN
CP
DQ
deci este atins
a egalitatea n inegalitatea mediilor; atunci
=
=
=
.
MB
NC
PD
QA
Concluzia este acum imediat
a.
Clasa a X-a
X.26. Fie ecuatia x4 S1 x3 + Sx2 + mx m 1 = 0, unde S este aria unui
triunghi neechilateral ABC, iar S1 este aria triunghiului A1 B1 C1 determinat de
punctele de intersectie a bisectoarelor interioare cu cercul circumscris triunghiului
ABC. Sa se determine m R stiind ca ecuatia admite un numar impar de radacini
n (0, 1).
Dumitru Gherman, Pascani
Solutie. Dac
a not
am f (x) = x4 S1 x3 + Sx2 + mx m 1, atunci conditia ca
ecuatia data sa admita un numar impar de radacini n (0, 1) este echivalenta cu f (0)
f (1) < 0, adica (m 1) (S S1 ) < 0 (). Sa determinam acum semnul diferentei
A+B
A+C
B+C
SS1 . Avem S = 2R2 sin A sin B sin C si S1 = 2R2 sin
sin
sin
=
2
2
2
A
A
B
C
B
C
= 2R2 cos cos cos , de unde rezult
a c
a SS1 = 8 sin sin sin 1, cu egali2
2
2
2
2
2
tate daca si numai daca triunghiul ABC este echilateral. Deci, n conditiile problemei,
are loc S < S1 si atunci, avnd n vedere relatia (), obtinem m (, 1).
X.27. Fie r [1, ), D = {z C; |z| r} si P C [X], P (X) = aX 2 +
+bX + c. Sa se arate ca daca P (z) D, z D, atunci a, b, c D.
D.M. B
atinetu-Giurgiu,
Bucuresti
2
Solutie. Fie 1, si 2 r
ad
acinile ecuatiei x3 = 1. Deoarece
1,
,
D, rezult
a
2
2
=
a
+
b
D
s
i
P
+
c
D.
c
a P (1) = a + b + c D, P () = a2 + b +c
De aici, obtinem c
a 3c = P (1)
+ P () + P 2 , 3a = P (1) + P () + 2 P 2
= P (1) + P () + P
|P (1)| + |P ()| + P
3r si, analog, 3 |a| 3r si
3 |b| 3r. Deci, a, b, c D.
2
1
=
R
Solutie. Fie z = a + bi (a, b R, b 6= 0),
2
2
2
Cu aceste nota
a devine: a b + 2abi + (a +bi) + 1 = 0 sau
tia noastr
t2ii ecua
2
+
a
+
1 = 0, de unde obtinem a2 b2 + 1 = 0, adic
a
2ab
+
b
=
a
b
2 2
a +b
2
2
2
1 a + b = 1 ().
61
=
1
ecuatia () are o solutie unic
a si anume a2 + b2 = 1. De aici deducem
0
1
2 ...
n
X : Cn0 Cn1 Cn2
Cnn .
.
.
.
2n 2n 2n
2n
Motanul poate spera c
a va extrage un num
ar de pestisori egal cu speranta matematic
a
(sau media) variabilei X, adica
n
n
X
X
kCnk
n2n1
n
E (x) = m =
pk xk =
=
= .
n
n
2
2
2
k=1
k=1
Prin urmare, avem n/2 = 5, deci n = 10.
X.30. Fie M = {1, 2, . . . , n}. Sa se afle numarul de
kk-uple
! (A1 , A2 , . . . , Ak ) de
k
[
\
Ai = M si Card
Ai = l, l n fixat.
submultimi ale lui M astfel nct
i=1
i=1
Lucian-Georges L
adunc
a, Iasi
Solutie. Fie N = {(0, 0, . . . 0, 1), (0, 0, . . . , 1, 0), . . . , (1, 1, . . . , 1, 1)} Rk
multimea k-uplelor formate din 0 si 1, f
ar
a elementul (0, 0, . . . , 0, 0). Multimea N are
2k 1 elemente.
A partitiona M = {1, 2, . . . , n} n k submultimi (A1 , A2 , . . . , Ak ) astfel nct
k
[
Ai = M este totuna cu a defini o functie f : M N prin legea f (j) =
i=1
/ Ai (de
= (j1 , j2 , . . . , jk ) N, unde ji = 1 daca j Ai si ji = 0 daca j
exemplu, f (3) = (1, 1, 0, . . . , 0, 1) daca si numai dac
a
3
A
,
3
A
,
3
Ak si
1
2
n
arul acestor functii este 2k 1 , dar nu toate satisfac
3
/ A3 , A4 , . . . , Ak1 ). Num
ultima conditie din ipotez
a.
Observam ca j A1
Ak2 ! Ak daca si numai daca f (j) = (1, 1, . . . , 1)
\
N . Deci, conditia Card
Ai = l este echivalenta cu Card ({j M | f (j) =
i=1
nl
prin f n (1, 1, . . . , 1) este Cnl , rezult
a c
a r
aspunsul problemei este Cnl 2k 2
.
62
Clasa a XI-a
XI.26. Fie A Mn (R). Daca tr (tA A + (tA) A ) = 2n det A, atunci tA = A .
Iuliana Georgescu si Paul Georgescu, Iasi
Solutie. Se stie ca tr (X + Y ) = tr X + tr Y ( R), tr (XY ) = tr (Y X),
tr tA A + tA A = tr A A + tA tA
t
tr A A + A t (A ) = tr A A + tA t (A )
tr A tA A + A tA t (A ) = 0
tr A t (A ) tA A = 0,
a
de unde, notnd cu C = A t (A ), obtinem tr (C t C) = 0. Ultima relatie, mpreun
cu observatia C Mn (R), ne conduce la conditia C = On , adica tA = A .
XI.27. Fie a [0, 1) si (xn ) n0 un sir de numere reale astfel nct
1 2
xn + x2n1 , n N .
x2n a max x2n1 ,
2
Aratati ca sirul (xn ) n0 este convergent si determinati limita sa.
Aurel Muntean, Sibiu
1
x2 + x2n1
Solutie. Daca max x2n1 ,
= x2n1 , atunci x2n ax2n1 , sau
2 n
1 2
xn + x2n1
=
|xn | k1 |xn1 |, unde k1 = a [0, 1). Daca max x2n1 ,
2
a 2
a 2
a
1 2
xn x2n1 , adic
xn + x2n1 , avem x2n
xn + x2n1 sau 1
a x2n
=
2
2
2
2
r
a
a
k + k2 1
k=1
Constantin Chiril
a, Iasi
Solutie. Avem succesiv:
n
n
X
X
np
p 2
p
n
k
+
1
k =
=
an =
2
k + k2 1 k=1
k=1
n
np 2
np 2 X
=
k+1 k =
n+11 =
2
2
k=1
!
r
1
2 p+ 1
1
=
1+
.
n 2
2
n
n
1
Deci, sirul (an ) are limita finita nenula daca si numai daca p = .
2
63
!
1
1
1 + + + 1 = 1.
2
n
Marian Tetiva, Brlad
n (un 1) ln an
, unde
1
1
< n 1 + + + < n n, n 2 deducem c
a lim un = 1. Atunci, avem:
n
2
n
n
XI.29. Sa se arate ca lim
n ln ln n
r
n
n (un 1)
un 1
un 1
= lim
= lim
= 1.
(1)
n ln un
n ln [1 + (un 1)]
ln an
an
= 1. n consecinta,
Folosind criteriul lui Stolz-Cesro, g
asim c
a lim
n bn
ln (an /bn )
ln an
= lim
+ 1 = 1. De aici si din (1), obtinem c
a lim xn = 1.
lim
n ln bn
n
n
ln bn
XI.30. Fie f : R R o functie discontinua si care are proprietatea lui Darboux.
Daca exista o functie g : R R R astfel nct f (x + y) = g (f (x) , y), pentru orice
x, y R, atunci functia f nu are limita la .
S
tefan Alexe, Pitesti
Solutie. Dac
a f ar fi injectiv
a, cum f are proprietatea lui Darboux, ar nsemna
c
a f este continu
a, ceea ce contrazice ipoteza. Deci f nu este injectiv
a si atunci exist
a
a, b R, a < b astfel nct f (a) = f (b). Asadar, avem f (a + x) = g (f (a) , x) =
= g (f (b) , x) = f (b + x), x R, de unde rezult
a c
a f (x) = f (x + b a), x R,
adic
a f este periodic
a si T = b a este o perioad
a a ei. Cum f este discontinu
a
rezult
a c
a f nu este constant
a si deci exist
a , R, 6= astfel nct f () 6= f ().
Considernd sirurile xn = + nT si yn = + nT , n N, care tind la +, avem
f (xn ) = f ( + nT ) = f () f () si f (yn ) = f ( + nT ) = f () f (), ceea
ce demonstreaz
a c
a f nu are limit
a la +.
lim
Clasa a XII-a
a2
a2
1 a2
2
2
; a A ,
XII.26. Se considera multimea M = a
1
+
a
2
a
1
a 2 a 2
unde
A = Z sau A = Q sau A = R. Aratati ca (M, ) este grup; este acesta izomorf
cu A+ , ?
Gheorghe Costovici, Iasi
Solutie. Not
am cu M (a), a A, un element oarecare al multimii M . Deoarece
M (a) M (b) = M (a + b) (), a, b A, rezulta ca nmultirea este lege de compozitie intern
a pe M . Folosindu-ne de relatia () si avnd n vedere c
a adunarea este
asociativ
a si comutativ
a pe A rezult
a c
a nmultirea este asociativ
a si comutativ
a pe
M . Mai mult, se observ
a c
a M (0) este element neutru pentru nmultirea pe M si
orice M (a) M admite un simetric, si anume, M (a) M . Prin urmare, (M, )
a
n
, pentru n {2, 3, 4}.
tg xdx, x 0,
XII.28. Calculati
2
Daniel Jinga, Pitesti
Z
Z
n
n
Solutie. Notnd In =
tg xdx, Jn =
ctg xdx si efectund schimbarea
Z
Z
n
t
tn2
n
tg x = t, obtinem: In = n
dt,
J
=
n
dt.
n
1 + t2n
1 + t2n
Pentru n = 3,
Z
Z
Z
1
u
1
u+1
t3
t2 =u 3
du etc.
dt =
du =
I3 = 3
+
1 + t6
2
1 + u3
2
u + 1 u2 u + 1
Pentru n = 2, consider
am
0
1
1
Z
Z 2
Z t2 1 2
t
t 1
t
t
dt = 2
I2 J2 = 2
dt = 2
dt.
2
1
1 + t4
1
t2 t2 + 2
t
2
t
t
Prin urmare,
tg x + ctg x 2
1
tg x ctg x
+C
+C, I2 J2 = ln
I2 +J2 = 2 arctg
2
2 2 tg x + ctg x + 2
si se calculeaz
a usor valoarea lui I2 .
Pentru n = 4, procedam la fel:
I4 J4
Z 1 1
t2 dt =
= 4
1
t4 + 4
t
0
1
Z
Z
t
du
t
= 4
dt = 4
etc.
4
2
4
u 4u2 + 2
1
1
t
+2
4 t
t
t
Z
t4 t2
dt = 4
1 + t8
65
t
X
k t (k 1)t
b a+b
1
a
.
k (k 1)
lim
f n
n
nt
k=1
Mihail Bencze, Brasov
t t
0 1
nt
, , . . . , t o diviziune a intervalului [0, 1]. Atunci
Solutie. Fie n =
nt nt
n
k t (k 1)t
nt (n 1)t
=
max
0 pentru n . Lu
am drept
kn k =
nt
nt
k{0,1,...,n}
puncte intermediare media geometrica ponderata a punctelor de diviziune, adica
1
! a+b
t a
t b
t
k
(k 1)
b a+b
a
t
=
n
(k
1)
, k = 1, n.
k
k = t
n
nt
Atunci
n
t
t
X
k t (k 1)
b a+b
a
t
.
k
f
n
(1
k)
nt
k=1
Z 1
Cum f : [0, 1] R este continu
a, rezult
a c
a lim n (f, ) =
f (x) dx.
n
0
Z t
h
i
2 ln (1 + x)
e
XII.30. Sa se arate ca
ex
dx
ln
2,
ln
2
.
8
16
(1 + x2 )2
0
Cristian Moanta
, Craiova
2
ex
.
Solutie. Not
am cu I integrala din enunt si fie f : [0, 1] R, f (x) =
1 + x2
Deoarece ex 1 + x2 , x R, avem c
a f (x) 1; deoarece f este cresc
atoare pe [0, 1]
3 x2
2x
e
e
(c
aci f 0 (x) =
0, x [0, 1]), rezult
a c
a f (x) f (1) = . Ca urmare
2
(1 + x2 )2
Z 1
Z 1
e
ln (1 + x)
ln (1 + x)
dx I
dx
2
1
+
x
2
1 + x2
0
0
Z 1
ln (1 + x)
si r
dx = ln 2.
amne de ar
atat c
aJ=
2
1+x
8
0
ln (1 + tg t) dt =
ln 1 + tg
u du =
J =
4
0
/4
Z /4
Z /4
2
ln
ln 2du J,
du =
=
1 + tg u
o
0
de unde J = ln 2.
8
n (f, ) =
66
2 2
an = a2k a = a2k b2 + c2 = ak b + ak c , cu ak b, ak c N . Daca n = 2k, vom
demonstra
k = 1. ntr-adev
ar, a2 = b4 + c4 + 2b2 c2 =
2
2
mai nti2 afirmatia pentru
2 2
2
= b c
+ (2bc) , cu B = b c , C = 2bc N . Pentru k 2, avem c
a
2
k1 2 k1 2
n
2k2 2
2(k1)
2
k1
k1
B +C = a
a =a
a =a
B + a
C , cu a
B, a
CN .
G7. Aratati ca numarul aa . . . a (2001 cifre) nu poate fi patrat perfect, oricare
ar fi cifra a n baza 10.
***
Solutie. Afirmatia este adev
arat
a n cazul general al unui num
ar aa . . . a cu
n 2 cifre. Numerele 22 . . . 2, 33 . . . 3, 77 . . . 7 si 88 . . . 8 nu pot fi patrate perfecte
din cauza ultimei cifre. Cum orice p
atrat perfect este fie de forma 4k, fie de forma
4k + 1, k N, nu pot fi p
atrate perfecte numerele 11 . . . 1, 55 . . . 5, 66 . . . 6 si 99 . . . 9.
n sfrsit, dac
a 44 . . . 4 = 4 11 . . . 1 ar fi p
atrat perfect, atunci 11 . . . 1 ar fi p
atrat
perfect, absurd.
3n (18n + 13) 28
este fractie reductibila.
G8. Determinati n Z pentru care
3n + 1
Dumitru - Dominic Bucescu, Iasi
Solutie. Deoarece 3n (18n + 13) 28 = (3n + 1) (18n + 7) 35, fractia dat
a se
simplific
a prin d N\ {0, 1} dac
a d este un divizor al lui 35. Pentru d = 5, obtinem
ca 3n + 1 = 5l, l Z, ecuatie diofantica cu solutia particulara l = 1, n = 2 si cea
generala l = 1+3k, n = 2+5k, k Z. Pentru d = 7, gasim l = 3p+1, n = 7p+2,
p Z. n concluzie, valorile c
autate ale lui n sunt {5k 2 | k Z}{7p + 2 | p Z}.
G9. Se dau trei fisicuri de monede asezate vertical, asupra carora putem efectua
una dintre operatiile O1 : luam cele doua monede de deasupra unui fisic si le asezam
peste altul, sau O2 : luam cele doua monede de deasupra unui fisic si le asezam cte
una peste fiecare dintre celelalte doua fisicuri.
a) Gasiti o conditie necesara pentru ca, dupa un numar de operatii, toate fisicurile
sa contina la fel de multe monede;
b) Aratati ca aceasta conditie nu este suficienta daca este permisa o singura operatie, nsa este suficienta n cazul n care sunt permise amndoua.
Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Deoarece num
arul total de monede r
amne constant pe parcursul efectu
arii operatiilor, acest num
ar trebuie s
a fie n mod necesar un multiplu de 3 mai
mare sau egal cu 6.
Presupunnd ca distributia initiala a monedelor este (3, 2, 1), n conditiile n care
este permis
a o singur
a operatie, se arat
a c
a egalizarea celor trei fisicuri nu este posibil
a
considernd toate misc
arile ce pot fi efectuate. n cazul n care ambele operatii sunt
67
n+1
n+1
n+1
x1 +
x2 + . . .
xn + x1 + x2 + + xn = n + 1.
n
n
n
Mihai Totolici, Galati
r
n+1
Solutie. Cu notatiile ui =
xi , x = 1, n, un+1 = x1 + x2 + + xn
n
obtinem ca u1 + u2 + + un+1 = n + 1, iar u21 + u22 + + u2n+1 = n + 1. De aici,
1 +
2 + . . . n 1 + 2 + + n < n n < n2 nm .
Ramne de cercetat cazul m = 1; se observa ca n = 2 si n = 3 dau solutii ale ecuatiei,
iar pentru n 4 obtinem
h i h i
1 +
2 + . . . n 1 + 1 + 1 + 4 + + n > 3 + 2 (n 3) = 2n 3 > n,
adic
a nu mai g
asim solutii. n concluzie, (n, m) {(1, a) | a N } {(2, 1) , (3, 1)}.
(1)
n
deoarece 2
5 N. Pe de alt
a parte, 1 + 9 = 1 + (8 + 1) = M 4 + 2, deci
2kn 5k = M 4 + 2, de unde k n = 1; relatia (1) devine 2 5n+1 = 1 + 9n (2).
68
Numerele n = 0, 1, 2, 3 nu verific
a (2), iar pentru n 4 avem c
a
n
9
= (1, 8)n (1, 8)4 = (3, 24)2 > (3, 2)2 = 10, 24 > 10,
5
a pentru n 4. Contradictia
adic
a 9n > 10 5n = 2 5n+1 , deci (2) nu este verificat
obtinut
a ncheie demonstratia.
G14. Sa se arate ca nu exista nici un triunghi dreptunghic avnd catetele numere
rationale, iar ipotenuza egala cu 2001.
Constantin Cocea, Iasi
x2
z2
Solutie. Pentru a ar
ata c
a ecuatia 2 + 2 = 2001 nu are solutii n N , este
y
t
suficient s
a demonstr
am c
a ecuatia m2 + n2 = 2001p2 (1) nu are solutii n N .
Folosind rezultatul amintit n solutia problemei G11 si observnd c
a 3 | 2001, obtinem
ca n mod necesar
m
s
i
n
sunt
multipli
de
3;
m
=
3m
,
n
=
3n
,
m
tia
1
1
1 , n1 N . Ecua
(1) devine 3 m21 + n21 = 667p2 si cum (3, 667) = 1, urmeaza ca p = 3p1 , p1 N .
Dup
a nlocuire, m21 + n21 = 2001p21 (2).
Dac
a presupunem c
a ecuatia (1) admite solutii, fie o asemenea solutie cu p minim.
Din (2) se obtine nsa o noua solutie cu p1 < p, contradictie! Urmeaza ca (1) nu are
solutii n N , de unde concluzia.
Not
a. Metoda folosit
a se numeste metoda coborrii si a fost utilizat
a n demonstrarea Marii Teoreme a lui Fermat n cazurile n = 3 si n = 4.
2
pG15. Sa se arate ca E(x, y, z) 3, daca E(x, y, z) = x 2x sin z 4 cos z + 5+
+ y 2 2y sin z 6 cos z + 10, x, y, z R.
Cristiana Artenie, elev
a, Iasi
Solutie. Se observa ca
q
q
E (x, y, z) = (x sin z)2 + (2 cos z)2 + (y sin z)2 + (3 cos z)2 = M P +M Q,
unde M (cos z, sin z), P (2, x), Q (3, y), x, y, z R. Punctul M parcurge cercul unitate C, iar punctele P si Q parcurg dreptele verticale d1 : x = 2, respectiv d2 : x = 3.
Minimul lui E (x, y, z) se atinge pentru {M } = C[Ox, {P } = d1 Ox, {Q} = d2 Ox;
n acest caz E (x, y, z) = 3, de unde concluzia.
G16. Fie M un punct n interiorul triunghiului echilateral ABC astfel nct
\
M A2 = M B 2+M C 2 2M BM C ; calculati masura unghiului BM
C. Generalizare.
Corneliu Br
ad
ateanu, Pascani
Solutie. n general, vom arata ca daca M A2 =
\
= M B 2 + M C 2 2M B M C cos , atunci m(BM
C) =
a
= + 60 . n situatia problemei date, va rezulta c
\
m(BM
C) = 105 .
Fie D n semiplanul determinat de BC opus lui A ast\) =
fel nct 4M BD este echilateral. Atunci m(ABM
\ = 60 m(M
\
= m(CBD)
BC), de unde 4ABM
4CBD (LUL), deci AM = DC. Cum M D = M B,
relatia de mai sus se scrie CD2 = M D2 +M C 2 2M D
\
\
M C cos , ceea ce arat
a c
a m(DM
C) = , adic
a m(BM
C) = 60 + .
69
2
BD
SBB1 DD1
2
respectiv C pe BD. Sa se arate ca
si SABCD
=
cos2 (BD, AC) =
SCC1 AA1
AC
= SBB1 DD1 SCC1 AA1 .
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
Solutie. Avem c
a SABCD = SACD + SACB =
AC BB1
BB1 + DD1
AC DD1
+
=
AC. Pe
=
2
2
2
de alt
a parte, BB1 DD1 este trapez sau paralelogram (BB1 , DD1 B1 D1 ) cu naltimea [B1 D1 ],
BB1 + DD1
deci SBB1 DD1 =
Atunci
B1 D1 .
2
B1 D1
SBB1 DD1
=
.
SABCD
AC
B1 O
BO
B1 D1
BD
Observ
am c
a 4DOD1 4BOB1 si de aici
=
, adic
a
=
,
D
O
DO
D
O
DO
1
1
SBB1 DD1
D1 O
BD
\
a c
a
BD). Rezult
deci B1 D1 = BD
=
= BD cos(AC,
DO
S
AC
ABCD
SCC1 AA1
AC
\
\
BD). Analog se obtine ca
BD). mpartind,
cos(AC,
=
cos(AC,
SABCD
BD
apoi nmultind membru cu membru ultimele dou
a egalit
ati, g
asim relatiile din concluzie.
b 90 . Pe latura (BC) se considera
G18. Fie ABC un triunghi cu m(A)
punctele M si N astfel nct AM si AN sa fie simetrice fata de bisectoarea unghiului
A. Cercul circumscris triunghiului AM N intersecteaza laturile AB si AC n E,
BC
respectiv F . Daca {I} = BF CE si {P } = AI BC, demonstrati ca AP
.
2
Florin Nicolaescu, Bals
\
\ N
AF , deci n
Solutie. Din ipotez
a, EAM
cercul C avem c
a EM F N , de unde EF kM N .
Fie {D} = AP EF ; atunci 4AED 4ABP si
ED
AD
4AF D 4ACP si va rezulta c
a
=
=
BP
AP
DF
ED
BP
=
, i.e.
=
(1). Din asem
an
arile
PC
FD
CP
4EID 4CIP si 4DIF 4P IB obtinem, ca
CP
ED
=
(2). Din (1) si (2) urmeaza
mai sus,
FD
BP
ca (BP ) (CP ).
BC
Presupunem prin reducere la absurd ca AP <
, adica AP < BP si AP < P C.
2
b si m(P[
b deci m(\
b
\) > m(B)
Atunci m(BAP
AC) > m(C),
BAP ) + m(P[
AC) > m(B)+
b i.e. m(A)
b > 90 , ceea ce contrazice ipoteza;
b de unde m(A)
b > 180 m(A),
+m(C),
problema este astfel rezolvat
a.
G19. Fie A1 A2 A3 un triunghi echilateral nscris n cercul C(O, R) si cercurile
70
Ci (i = 1, 2, 3) de aceeasi raza r, tangente interior cercului C n vrfurile Ai corespunzatoare. Sa se arate ca pentru orice P C(O, R) are loc relatia t21 + t22 + t23 =
constant, unde ti (i = 1, 2, 3) este lungimea tangentei dusa din P la cercul Ci .
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Fie Oi centrul cercului Ci , i = 1, 3. Evident c
a 4O1 O2 O3 este echilateral, iar centrul s
au este
punctul O. Avem:
X
X
X
(1) X
(2)
P Oi2 r2 = 3r2 +
t2i =
P Pi2 =
P Oi2 =
X
2
= 3r2 + 3P O2 +
OOi2 = 3r2 +3R2 +3 (R r) =
B. Nivel liceal
L6. Fie x1 , x2 , . . . , xn , n N\{0, 1}, numere reale cu proprietatea
x1
x2
xn
+
+ +
= 1,
S x1
S x2
S xn
P
unde S = ni=1 xi . Aratati ca
x32
x3n
x31
S2
+
+ +
.
S x1
S x2
S xn
n
R
azvan B
arbulescu, elev, Craiova
71
S x1
S x2
S x2n
x21
x22
x2n
+ x2 +
+ + xn +
=S
x1 +
S x1
S x2
S xn
x21
x22
x2n
+
+ +
=0
S x1
S x2
S xn
x31
x32
x3n
+ x22 +
+ + x2n +
=0
x21 +
S x1
S x2
S xn
x32
x3n
x31
+
+ +
= x21 + x22 + + x2n .
S x1
S x2
S xn
r
=1
=1
=1 =
.
N B CD P A
CD BA
b cos C
c
b
cos B
a
cos C
a
b
Repetnd rationamentul n 4ACD, obtinem c
a
=
, deci
= , adic
a
c
cos B
c
a
2
2
2
2
2
2
a = bc. nsa a = b + c 2bc cos A, de unde b + c bc (1 + 2 cos A) = 0, prin
2
b
b
urmare
(1 + 2 cos A) + 1 = 0 si cum = 4 cos2 A + 4 cos A 3 < 0 pentru
c
c
b
1
, deducem ca
cos A 1,
/ R, absurd.
2
c
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Marius Pachitariu, elev, Iasi.
L8. Fie triunghiul ABC si M Int ABC, M A C (M BC) = {M, A1 },
M B C (M CA) = {M, B1 }, M C C (M AB) = {M, C1 }. Sa se arate ca
M A1 M B1 M C1
+
+
6.
MA
MB
MC
Neculai Roman, Mircesti, Iasi
\
\
\
B1 ), z = m(AM
C1 ); evident ca x+
Solutie. Fie x = m(BM
A1 ), y = m(CM
+y + z = 180 . Dac
a R1 este raza cercului prin M, B, C, avem: A1 B = 2R1 sin x,
A1 C = 2R1 sin z, BC = 2R1 sin (x + z) = 2R1 sin y. Aplicnd teorema lui Ptolemeu
72
=
+
.
MA
M A sin y
M A sin y
Scriind relatiile analoage si adunndu-le, concluzia urmeaza imediat din faptul ca
1
a + 2, (0, ).
a
n cazul particular M = O, obtinem inegalitatea remarcabil
a
OA1 + OB1 + OC1 6R,
uA + vB + wC
.
f (H) = 2R (u cos A + v cos B + w cos C) 2R (u + v + w) cos
u+v+w
1
Din inegalitatea lui Cebsev, uA + vB + wC (u + v + w) (A + B + C), deci
3
Analog se demonstreaz
a c
a orice num
ar de forma (x + kr) , k N, este termen al
progresiei.
73
OA OB OD + OC = 0 2 AB ON = 0 AB ON.
b) Se procedeaza analog.
c) Dac
a OM CD, se obtine relatia (1). Din ON AB deducem analog
OD OB + OC OB OD OA + OA OC = 0
(2)
n
Y
i=1
xi <
n
X
i=1
(1 xi ) 1
n
Y
i=1
xi < n
74
n
X
i=1
xi
n
X
i=1
xi
n
Y
i=1
xi < n 1,
X+1 1
1 ...
1
2 X 2 +2 2 . . .
2
.
L14. Pentru n N consideram polinomul Pn (X)=
... ... ...
. . .
...
n
n
n . . . X n +n
n (n + 1)
a) Aratati ca zero este radacina multipla de ordin
a acestui polinom;
2
b) Daca n este par, Pn nu are radacini reale nenule, iar daca n este impar, Pn are
o singura radacina reala nenula, care este simpla si situata n intervalul (2, 1].
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Considernd ultima linie ca o sum
a de dou
a linii, avem:
X + 1
1
...
1
1
2
X2 + 2 . . .
2
2
...
...
...
. . . .
Pn (X) = X Pn1 (X) + n . . .
n1
n 1
n 1 ... X
+ (n 1) n 1
1
1
...
1
1
Sc
aznd ultima linie nmultit
a respectiv cu 1, 2, . . . , n1 din celelalte, obtinem relatia
de recurenta
Pn (X) = X n Pn1 (X) + nX n(n1)/2 ,
(1)
din care se deduce, prin calcule de rutin
a, c
a
Pn (X) = X n(n1)/2 Qn (X)
(2)
(3)
cu Qn (X) = X n + X n1 + 2X n2 + + (n 1) X + n.
Afirmatia a) rezulta direct din (2) si (3). Afirmatia b) n cazul n par rezulta
scriind polinomul Qn sub forma
1
3
3
Qn (X) = X n + X n1 + X n2 + X n2 + X n3 + X n4 +
2
2
2
5 n4
5
n3 2
n
3
+ X
+ 5X n5 + X n6 + +
X 4 + (n 3) X 3 +
X +
2
2
2
2
n1 2
+
X + (n 1) X + n
2
si observnd ca parantezele patrate au discriminantul nul, iar cele rotunde strict
negativ.
Dac
a n este impar, verific
am mai nti c
a Q0m are valori pozitive pentru x < 0;
ntr-adev
ar, proced
am ca mai sus, observnd c
a
n1
n2
0
Qn (X) = nX
+ (n 1) X
+ 2 (n 2) X n3 + + (n 2) 2X + (n 1) =
1 (n 1) n3
+ X n3 +
= nX n1 + 1 (n 1) X n2 +
X
2
3 (n 3) n5
3 (n 3) n3
+ X n5 + +
+
+ 3 (n 3) X n4 +
X
X
2
2
(n 4) 4 2
(n 4) 4 4
+
X + (n 4) 4X 3 +
X + X 2+
2
2
(n 2) 2 2
+
X + (n 2) 2X + (n 1) .
2
75
x [0, ] are loc relatia f (x) = xf 0 (c), unde c (0, x); deci f (x) = x |f 0 (c)|
76
. . . a0 . . . b0 . . .
a c
a (, , ) = 1 H.
fel nct A2002 . Se constat
77
x1 + x2 + + xn
h (x1 ) + h (x2 ) + + h (xn )
h
, x1 , x2 , . . . , xn [0, 1] .
n
n
k
Pentru xk = , k = 1, n si trecnd la limita pentru n obtinem
n
Z 1
Z 1
1
h
h (t) dt, adic
a f
a
f (ax ) dx.
2
0
0
n ultima relatie efectuam schimbarea ax = t si obtinem inegalitatea ceruta.
92. LAM
Lidia-Carmen
93. MACSIMIUC Delia
94. FARCASANU Ana-Corina
95. BAICAN Tatiana
96. BUCATARU
Mihaela
97. BUCATARU
Ion
Ines
98. CRETU
99. ASIMINOAIEI Ana
100. NAZARIE Elena
101. PSLARU Margareta Adriana
Mihaela
102. BOTRCA
Lucian-Georges
103. LADUNC
A
104. GOSMAN Neculai
105. ONICIUC Carmen-Elena
106. LUPULEASA Iuliana
Ecaterina
107. S
TIURCA
Alice
108. ANITA
109. PREDA Anisoara
1
Lista va fi continuat
a n numerele urm
atoare.
78
Probleme propuse
Clasele primare
P.44. Un vecinul al unui vecin al numarului 81 este egal cu un vecin al unui vecin
al num
arului 77. Despre ce num
ar este vorba?
( Clasa I )
Mihaela Rusu, elev
a, Iasi
P.45. Adunnd trei numere naturale a, b, c obtinem suma 62. Primul numar este
mai mare dect al treilea si mpreun
a au suma 12. Care sunt cele trei numere?
( Clasa a II-a)
nv. Maria Racu, Iasi
P.46. Mihai, Dan si Petru practica fiecare un alt fel de sport si anume: tenis,
fotbal sau volei. Mihai si voleibalistul locuiesc n acelasi bloc. Cel care joaca volei si
cel care joac
a fotbal l-au urm
arit pe Petru la un meci. Ce sport practic
a fiecare?
( Clasa a II-a)
Adina Dohotaru, elev
a, Iasi
P.47. Diferenta a doua numere este 48. Aceasta diferenta este cu 22 mai mare
dect jum
atatea unuia dintre ele. Determinati numerele.
( Clasa a III-a)
nv. Rodica Rotaru, Brlad
P.48. Un agricultor mparte un teren n trei parcele. n fiecare an, fiecare parcela
este cultivat
a numai cu una din culturile: gru, porumb sau legume. ncepnd cu
anul 2003, agricultorul se hot
ar
aste ca pe fiecare parcel
a s
a fie alt
a cultur
a n trei ani
consecutivi.
a) Care este primul an dupa 2003 n care se repeta culturile pe cele trei parcele?
b) Se poate preciza care este ordinea culturilor pe cele trei parcele n anul 2019?
( Clasa a III-a)
Andreea Surugiu, elev
a, Iasi
P.49. La un moment dat, cernd unei persoane anul nasterii, aceasta raspunde:
"anul acesta mplinesc 25 ani, iar dac
a as scrie toate numerele ncepnd cu 1 si
terminnd cu anul nasterii si apoi toate numerele ncepnd cu 1 si terminnd cu anul
n care ne afl
am mi-ar trebui 13710 cifre. n ce an ne aflam cnd am pus ntrebarea?
( Clasa a III-a)
Prof. C
at
alin - Cristian Budeanu, Iasi
P.50. a) Cte numere trebuie ad
augate sirului 1, 2, 4, 5, 7, 8, . . . , 97, 98 pentru a
obtine toate numerele de la 1 la 98?
b) Efectuati 1 + 2 + 4 + 5 + 7 + 8 + + 97 + 98 2 (3 + 4 + 5 + + 34).
( Clasa a IV-a)
Georgiana Ciobanu, elev
a, Iasi
P.51. Produsul a dou
a numere naturale este 913 368. Unul din numere are cifra
unitatilor si cifra zecilor mai mare ca 2 si mai mica dect 8. Daca la acest numar
marim cifra zecilor cu 2 si micsoram cifra unitatilor cu 1, obtinem un produs egal cu
951 425. Aflati cele dou
a numere.
( Clasa a IV-a)
nv. Elena Z
arnescu, Iasi
P.52. n trei cutii sunt 212 bile. Din prima cutie se scoate un numar de bile, din a
doua de 2 ori mai mult si nc
a dou
a bile, din a treia se scoate ct triplul num
arului de
bile scos din a doua cutie. n fiecare cutie r
amne un num
ar de bile egal cu num
arul
total al bilelor scos din cele trei cutii la un loc. Cte bile au fost n fiecare cutie?
( Clasa a IV-a)
nv. Maria Racu, Iasi
P.53. Efectund o singur
a cnt
arire, s
a se ia 475g dintr-un kilogram de zah
ar
79
utiliznd dou
a greut
ati, una de 200g si cealalt
a de 150g.
( Clasa a IV-a)
Prof. Petru Asaftei, Iasi
Clasa a V-a
artite
V.36. Fie n un num
ar impar, iar a1 , a2 , . . . , an , n N numere care mp
la n dau cturi distincte si resturi distincte. Ar
atati c
a valoarea minim
a a sumei
S = a1 + a2 + + an este multiplu de 12.
Dragos Ungureanu, elev, Iasi
333331
222221
si b =
V.37. Comparati fractiile a =
.
333334
222223
Maria Cojocaru, Iasi
V.38. S
a se arate c
a 2a + 2b + 2c + 2d + 2e 6= 2003, a, b, c, d, e N.
Irina Ispas, student
a, Iasi
V.39. Sa se determine numerele prime p1 < p2 < p3 < p4 astfel nct numerele
p1 + p2 + p3 + p4 , p3 p2 , p4 p3 sa fie, de asemenea, prime.
Petru Minut, Iasi
V.40. Este posibila o partitionare a multimii {1, 2, . . . , 12n + 9} n 2n + 3 submultimi disjuncte, fiecare cu cte trei elemente, astfel nct n fiecare submultime un
element s
a fie suma celorlaltor dou
a?
Titu Zvonaru, Bucuresti
Clasa a VI-a
VI.36. Fie k N, k 3. Aratati ca printre valorile naturale ale lui n care fac
.
a cel putin trei p
atrate perfecte.
adev
arat
a propozitia n2 + k .. n + k, exist
Claudiu S
tefan Popa, Iasi
VI.37. Numerele 1160, 1604 si 2270 dau acelasi rest la mp
artirea prin n. Aflati
mpartitorul n.
Cristian Laz
ar, Iasi
VI.38. Demonstrati c
a nu exist
a numere naturale x, y, z direct proportionale cu
trei numere naturale consecutive, astfel nct x + y + z sa fie numar prim.
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
VI.39. Radu si Mihai joaca de mai multe ori un joc n urma caruia cstigatorul
primeste a puncte, iar cel care pierde primeste b puncte (a, b N , a > b). Dac
a
scorul final este 6149 n favoarea lui Radu, iar Mihai a cstigat 4 partide, aflati a si b.
Adrian Zanoschi, Iasi
b
VI.40. Fie 4ABC cu m(A) = 120 . Perpendiculara n C pe AC intersecteaz
a
mediatoarea lui [AB] n D; notam {E} = CD AB. Sa se arate ca AB = 2AC daca
\ = 90 si BE = 2AB.
si numai dac
a m(BDE)
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
Clasa a VII-a
VII.36. Sa se arate ca
1
+
n
2
+ +
n
2n 1
< 2n 1, n N, n 2.
n
C
at
alin Calistru, Iasi
VII.37. Ar
atati c
a n baza de numeratie 7 printre numerele ce se scriu cu cifrele
0, 1, 2 exist
a o infinitate care sunt p
atrate perfecte si o infinitate ce nu sunt p
atrate
80
VII.39. Dac
a x < y < z sunt lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic,
atunci xn + y n 6= z n , n N, n 3.
Dumitru Neagu, Iasi
b = 60 , iar M Int ABC
VII.40. Fie ABC un triunghi ascutitunghic cu m(A)
\
astfel nct m(BM
C) = 150 . Not
am cu P, Q, R proiectiile lui M pe BC, CA si
respectiv AB. Sa se arate ca 4P QR este dreptunghic.
Constantin Cocea, Iasi
Clasa a VIII-a
VIII.36. Determinati cardinalul minim al unei multimi B pentru care putem
defini functii f : R B astfel nct f (1) < 0 si f (xy) = f (x) f (y), x, y R.
Iulia Zanoschi, elev
a, Iasi
VIII.37. If a, b, c (0, ) prove
the following inequalities:
a) (a + b + c)3 a3 + b3 + c3 24 where abc = 1;
3
8 3
3
3
3
where ab + bc + ac = 1.
b) (a + b + c) a + b + c
3
Zdravko Starc, Vr
sac, Jugoslavia
VIII.38. Fie n N fixat. Ar
atati c
a exist
a o infinitate de numere x, y, z Z
astfel nct x2n + y 2n + z 2n = x2n+1 + y 2n+1 + z 2n+1 .
Lucian Tutescu, Craiova
VIII.39. Fie ABCD un patrulater strmb cu [AD] [BC]. Sa se construiasca
dreptele paralele d1 , d2 , d3 , d4 astfel nct A d1 , B d2 , C d3 , D d4 si
dist (d1 , d4 ) = dist (d2 , d3 ).
Horia Mihail Teodorescu, elev, Iasi
VIII.40. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub, iar O (BB 0 ). Dreptele A0 O si C 0 O
intersecteaz
a (ABC) n E, respectiv F , iar AO si CO intersecteaz
a (A0 B 0 C 0 ) n E 0 ,
0
respectiv F .
a) Aratati ca EF E 0 F 0 nu depinde de pozitia lui O;
b) Ar
atati c
a SBB 0 E0 E SABCD si determinati O pentru care se atinge egalitatea.
Monica Nedelcu, Iasi
Clasa a IX-a
y
IX.36. Determinati x < 0 < y astfel nct xy + = y 3 5y + 2.
x
Cezar Lupu, elev, Constanta
n+1
+ 1 (xn 1) 2nxn (x 1) .
x
81
Y E = mY M , ZF = mZM , m 6= 1.
2m
3
a) Dac
a m 6= , atunci AX, BY, CZ sunt concurente n S, cu SG =
SM .
2
3
3
b) Dac
a m = , atunci AX, BY, CZ sunt paralele cu GM .
2
Virgil Nicula, Bucuresti
IX.38. S
a se arate c
a
Clasa a X-a
X.36. S
a se rezolve inecuatia alogb x + xlogb x a + b, unde a, b (1, ).
Daniela Dodan, elev
a, Iasi
X.37. Fie a, b (0, 1) (1, ) si functia injectiva f : (0, ) R astfel nct
a. S
a se arate c
a ab = 1 si c
a
functia g : R R, g (x) = f (ax ) + f (bx ) este constant
exist
a functii f care satisfac ipotezele problemei.
Dan Popescu, Suceava
X.38. Fie a, b, c, d R cu a > b > c > d. S
a se arate c
a a, b, c, d sunt n progresie
3
ad
aritmetica daca si numai daca (a b) (b c) (c d) =
.
3
A. V. Mihai, Bucuresti
0 0 0 0
X.39. Fie ABCDA B C D un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile AB = a,
AD = b, AA0 = c. Dac
a M Int A0 B 0 C 0 D0 , not
am cu , , m
asurile unghiurilor
pe care AM le face cu AB, AD si respectiv AA0 . S
a se arate c
a
AM < a cos + b cos + c cos < AC 0 .
C
at
alin Calistru, Iasi
X.40. a) Pentru x, y, z 0, demonstrati inegalitatea
p
x + y + x + z + y + z xy + xz + yz 3 6xyz.
b) Cu notatiile uzuale, n orice triunghi are loc inegalitatea
2
2
2
a b + ( a c) +
b c
9
R
.
2
2
r
4
a+ b+ c
Marian Tetiva, Brlad
Clasa a XI-a
XI.36. Fie D, M doua matrice nesingulare de ordin n, D diagonala, iar M
a se arate c
a M este tot o matrice diagonal
a,
triunghiular
a. Dac
a D = t M DM , s
avnd 1 pe diagonala principal
a.
Adrian Corduneanu, Iasi
82
XI.37. Fie A M3 (C) astfel nct det (A + tA) = 0, unde R\{1, 0, 1}.
2 ( 1)2
det A.
Sa se arate ca det (A + tA) =
n1
Clasa a XII-a
1 are solutie
XII.36. Sa se determine n N, n 2 pentru care ecuatia x2 = x + b
unic
a n Zn ; rezolvati ecuatia n acest caz.
Andrei Nedelcu, Iasi
XII.37. Fie (G, +) un subgrup al grupului (R, +). S
a se determine morfismele
cresc
atoare de la (G, +) la (R, +).
Dan S
tefan Marinescu si Viorel Cornea, Hunedoara
XII.38. Determinati functiile derivabile f, g : R R astfel nct f 0 (x) = g (x)+x
si g 0 (x) = f (x) x, x R.
Gheorghe Iurea, Iasi
XII.39. Fie f, g : (0, ) R astfel nct lim f (x) = lim g (x) = , iar
x
Z 1x
f (x)
xg(n)
lim
= R. S
a se calculeze lim f (n)
dx, unde [1, ).
x g (x)
n
0 x+
Adrian Sandovici, Piatra Neamt
XII.40. Fie f : [0, 1] R o functie derivabil
a cu derivata continu
a astfel nct
f (x)
0
exist
a si este finit
a. S
a se arate c
a
xf (x) f (x), x [0, 1], iar lim
x0 x
x>0
Z 1
Z 1
f (x)
f (x) dx,
f (1) min 2
dx .
x
0
0
Marcel Chirita
, Bucuresti
83
x1 (n + 1) x2 + nx3 n 1
....................................
xn2 (n + 1) xn1 + nxn n 1
xn1 (n + 1) xn + nx1 n 1 n2
xn (n + 1) x1 + nx2 2n 1.
Dac
a x1 = 1, s
a se calculeze x2003 .
Romeo Cernat, Iasi
2
G40. Comparati numerele reale a si b, stiind c
a a 14a + b2 + 6b + 33 = 0.
Bogdan R
aducanu, elev, Iasi
G41. Daca 0 < x y z, sa se arate ca
x z
x y
x
x2 y 2
z2
y
z
z
3 + + + + + 1 + 2 + 2 + 2.
z
y x
y
z
x
z
x
y
z
x
Ovidiu Pop, Satu Mare
G42. Determinati a, b R dac
a [x] + [x + a] = [bx], x R.
Gheorghe Iurea, Iasi
d
G43. Fie xOy un unghi oarecare si P un punct n interiorul s
au. Se consider
a
punctele A, B [Ox cu A (OB) si C, D [Oy cu C (OD) astfal nct triunghiurile P AB si P CD sa fie echilaterale. Aratati ca dreptele OP , AD si BC sunt
concurente daca si numai daca P se afla pe bisectoarea unghiului dat.
Temistocle Brsan, Iasi
G44. Fie V ABC o piramida, iar G centrul de greutate al 4ABC. Un plan
ce trece prin G taie dreptele V A, V B, V C n A0 , B 0 si respectiv C 0 . Sa se arate ca
VA
VB
VC
+
+
= 3.
V A0
V B0
V C0
Constantin Cocea, Iasi
G45. Fie SABC un tetraedru n care 4ABC nu este echilateral, iar muchiile [SA] , [SB] , [SC] nu sunt toate congruente. Demonstrati ca exista sase puncte
A1 , B1 , C1 , A2 , B2 , C2 pe dreptele SA, SB, SC, BC, AC si respectiv AB astfel ca patrulaterele A1 B1 A2 B2 , B1 C1 B2 C2 si A1 C1 A2 C2 s
a fie trapeze izoscele (A1 B1 kA2 B2 ,
84
B. Nivel liceal
L36. Fie 4ABC si M triunghiul sau median. Daca P este un punct aflat n
interiorul sau pe laturile lui M, iar A0 , B 0 , C 0 sunt intersectiile dreptelor AP , BP ,
1
AP BP CP
8
CP cu laturile BC, CA si respectiv AB, atunci <
.
4
AA0 BB 0 CC 0
27
Marian Ionescu, Pitesti
L37. Fie cercurile C1 , C2 si C astfel nct C1 si C2 sunt tangente exterior n D, iar
cercurile C1 si C2 sunt tangente interior lui C n B, respectiv C. Tangenta comun
a
interioar
a cercurilor C1 si C2 taie cercul C n A si A1 , dreapta AB taie C1 n K, iar
1
2
1
=
AC taie C2 n L. Sa se arate ca
+
.
DA DA1
KL
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
L38. Fie 4ABC si punctele D, D0 BC conjugate armonic n raport cu vrfurile
a AB n M si AC n N . Ar
atati
B si C. Cercul circumscris 4ADD0 intersecteaz
b (interioar
c
a, dac
a M N BC, atunci [AD si [AD0 sunt bisectoarele unghiului A
a si
b
exterioar
a) sau m(A) = 90 .
Temistocle Brsan, Iasi
an (an + 2)
L39. Determinati toate numerele naturale nenule n pentru care
este
p (p + 1)
p
atrat perfect, unde a, p N .
Mihai Haivas, Iasi
2
2
a se arate
L40. Fie A, B Mn (Z) astfel nct det A B + AB este impar. S
c
a A + B este inversabil
a pentru orice Q.
Marian Urs
arescu, Roman
L41. Demonstrati c
a grupul simetric S32 nu are elemente de ordin 2002.
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
L42. Fie
(A,
+,
)
un
inel
finit
cu
cel
pu
tin 5 elemente si cu 1 + 1 A inversabil.
a se arate c
a card M = card I <
Fie M = x A | x2 = 1 , I = x A | x2 = x . S
< card A /2.
Ovidiu Munteanu, Brasov
L43. Determinati polinoamele P R [X] pentru care P (z) C\R, z C\R.
Gheorghe Iurea, Iasi
L44. Fie n 2 numar natural, iar f0 , f1 , f2 , . . . un sir de polinoame definit
prin: f0 = (X + 1)n , fp+1 = X fp0 , p 0. Definim nca hp = fp p1
fp1 +
1
X
p1 p1
n
+ + (1)
p1 f1 , p 1, unde k =
i1 i2 . . . ik , k {1, 2, . . . , n},
1i1 <<ik n
Pagina rezolvitorilor
BOTO
SANI
Scoala
nr. 7 "Octav Bancila". Clasa a VIII-a. NEGRESCU Alexandru: VI(26
28,30,32,34), VII(26,32), VIII(26,27,32,34), G(7,11,32).
BRA
SOV
Raluca: V(26,31,33), VI(34,
Scoala
generala nr. 5. Clasa a VI-a. POSTEUCA
C
at
alina: P(24,27,34-36); MIHAILESCU
Laura-Ioana: P(24,27,34-36); SCUTARU
Ioana:
Constantin: P(24,27,34-36). Clasa a II-a (nv. RACU Maria). BARABULA
P(24,27,34-36); BURLACU Claudiu: P(24,27,34-36); CALOIAN Andrei: P(24,27,34
36); CALIN
Georgiana: P(24,27,34-36); CRACIUN
M
ad
alina: P(24,27,34-36); LEA Crina-Alexandra: P(24,27,34-36); MOISA Bogdan: P(24,27,34-36); PINTILIE
GAN
Razvan: P(24,27,34-36); RUSU Flavia: P(24,27,34-36).
Scoala
"Al. Vlahuta". Clasa a IV-a (nv. MAXIM Gabriela). CIOCOIU Adrian
Florin: P(34-42); MUNTEANU Ioana-Alexandra: P(34-42); SOFICU Crina-Maria:
P(35-37,39,40); STURZU Tudor-Nicolae: P(33-42).
Scoala
"Alexandru cel Bun". Clasa a II-a (nv. SPNU Doinita). BURLACU
A
NIE Ioana: P(24,25,27,34-36); IVANOV Alla: P(24,25,27,33-36); MARINCU
T
A
Tofana-Maria: P(24,25,27,33-37); MOCANU
Mihai: P(24,25,27,33-36); MIHAIL
A
P(35-37,39,40); ONUT
Loredana: P(34,38-42); BONCU Andrei: P(34,38-41).
Elena). ANDRUSCA
Beatrice). TUDORACHE
Scoala
"T.Maiorescu". Clasa a III-a (nv. CHIRILA
Alexandru-Gabriel: P(34-41).
Dumitru). TIBA Marius:
Scoala
"O.Cazimir". Clasa a IV-a (nv. PRIALA
P(38-43).
PLOIE
STI
Colegiul National "I.L.Cargiale". Clasa a VI-a. JELEA Anca: P(23,31),
V(21,23,28) (solutiile au fost primite nainte de aparitia nr. 1/2002).
87
IMPORTANT
n scopul unei legaturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urmatoarele adrese e-mail: tbi@math.tuiasi.ro, popagabriel@go.com .
Pe aceast
a cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la
materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare
dintre solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un
an - va fi urmat
a de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise re rug
vistei s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
TUTESCU
Anca S
tefania (Colegiul National "Fratii Buzesti", Craiova, cl. a VI-a):
1/2002 (6pb), 2/2002 (8pb), 1/2003 (8pb);
UNGUREANU Bogdan (Lic. "G. Ibraileanu", cl. a VI-a): 1/2002 (7pb), 2/2002
(7pb), 1/2003 (6pb), autor al problemei V.36.
C
artile au fost oferite de revista "Recreatii matematice" si
88
Ca urmare a evacu
arii Observatorului, prilejuit
a de cel de-al doilea r
azboi mondial,
o buna parte a aparaturii din dotarea acestuia s-a deteriorat sau a fost sustrasa.
n 1948 Victor Nadolschi ocupa prin concurs conferinta de astronomie si devine
directorul Observatorului din Iasi, functie detinuta pna n anul 1966. V. Nadolschi
este un eminent continuator al lui C. Popovici si al lui V. S
iadbei. Acesta reorganizeaz
a si relanseaz
a activitatea si pune bazele astronomiei fotografice la Iasi.
V. Nadolschi achizitioneaza un astrograf Zeiss (1956), un fotometru fotoelectric (1959),
un ecuatorial Zeiss cotit (1960), un aparat pentru masurat clisee (1963), un teodolit
zenital Meopta (1963) etc.
ncepnd cu anul 1966 activitatea didactic
a si de cercetare este coordonat
a de
Iulian Breahn
a, absolvent al Universitatii din Bucuresti, sectia de astronomie.
Din 1966 functioneaza n cadrul Observatorului din Iasi un atelier de mecanica
fina si un laborator electronic necesare ntretinerii si cercet
arii. A fost achizitionat
un orologiu cu cuart care, completat ulterior cu alte anexe, constituie si n prezent
un cronograf digital de precizie.
n anul 1980 a fost achizitionat un planetariu Zeiss destinat nvatamntului astronomiei, care a fost instalat n incinta Universit
atii din Iasi. Studentii au astfel
posibilitatea de a-si nsusi mai usor o multitudine de fenomene privind cinematica si
dinamica sistemului planetar al Soarelui. Planetariul a atras pna n prezent cteva
mii de vizitatori.
Cu prilejul eclipsei totale de Soare din 11 august 1999 s-a achizitionat un astrograf
CCD (dispozitiv cu cuplaj de sarcin
a) de performanta si o camera Astrovid pentru
nregistrari continue de imagini.
n perioada 1951-1999, pe lnga Observator si prin grija personalului acestuia a
functionat o statie seismica. Observatiile efectuate de aceasta au pus n evidenta
dou
a focare seismice: unul la circa 25 km dincolo de Prut si al doilea n zona BrladZorleni.
Activitatea de cercetare desfasurata pe lnga Observatorul din Iasi s-a concretizat
n peste 140 lucr
ari. C. Popovici a generalizat legea Newton-Coulomb prin considerarea unei forte neconservative, rezultat
a dintr-o combinatie a gravitatiei newtoniene
cu presiunea luminii. V. S
iadbei obtine rezultate noi privind traiectoriile meteorilor
si cometelor si face observatii asupra eclipselor de Luna si Soare, stabilind relatii mai
simple pentru calculul acestora. V. Nadolschi s-a preocupat de teoria statisticii
grupurilor de pete solare, continu
a traditia observ
arii eclipselor si are meritul de
a fi pus bazele astronomiei fotografice la Iasi. Abordarea unor teme din domeniul
radioastronomiei s-a dovedit deosebit de dificila, desi s-au depus eforturi sustinute
pentru crearea bazei materiale necesare unei astfel de cercet
ari.
Cu toate c
a de-a lungul timpului au fost de nl
aturat multe dificult
ati si obstacole, la Observatorul din Iasi s-a reusit sa se desfasoare o activitate care l-a facut
cunoscut n tara si n strainatate. Aceste afirmatii sunt dovedite si de acordarea titlului de membru al Uniunii Astronomice Internationale urm
atorilor astronomi ieseni:
Constantin Popovici, Vintila Siadbei,
Victor Nadolschi si Iulian Breahna.
Redactia revistei
4
Marea teorem
a a lui Fermat pentru polinoame
Temistocle BRSAN 1
1. Odata cu caderea Constantinopolului (1453), multi nvatati bizantini s-au
ndreptat spre Europa de Vest aducnd cu ei manuscrise pretioase - manuscrisele
care supravietuiser
a devast
arii Bibliotecii din Alexandria se adunaser
a de-a lungul
timpului n aceasta capitala a lumii.
Prin hazardul mprejurarilor, sase din cele 13 volume ale Aritmeticii lui Diofant
au ajuns n Franta. nv
atatul si amatorul de matematic
a francez Claude Gaspar
Bachet de Mziriac si d
a seama de importanta c
artii lui Diofant si public
a n 1621
o versiune n limba latina a Aritmeticii, care cuprinde peste o suta de probleme si
rezolvarile detaliate ale lui Diofant.
Pentru Pierre Fermat (1601-1665) Aritmetica lui Diofant a fost cartea care
l-a pus n contact cu bogatele cunostinte ale popoarelor antice n directia teoriei
numerelor si sursa de inspiratie pentru noi si subtile probleme pe care singur si le
formula. Fermat obisnuia sa noteze pe marginile cartii lui Diofant comentarii, calcule si schite de demonstratii. Nu s-a preocupat s
a-si publice rezultatele si demonstratiile, dar se amuza comunicndu-si rezultatele altor matematicieni ai timpului si
provocndu-i la rezolvarea acestora.
n Cartea a II-a a Aritmeticii, Fermat gaseste informatii bogate relativ la tripletele
pitagoreice, adic
a trei numere naturale ce verific
a ecuatia lui Pitagora
x2 + y 2 = z 2 .
(1)
S
tia c
a Euclid demonstrase c
a exist
a o infinitate de astfel de triplete. Ce se ntmpl
a,
ns
a, dac
a n loc de (1) se consider
a ecuatia
xn + y n = z n ,
(2)
unde n 3? R
aspunsul lui Fermat, notat ca observatie pe marginea c
artii lui Diofant,
este cu totul surprinz
ator: nu exista nici o solutie a ecuatiei (2) cu numere x, y, z
nenule, daca n = 3, 4, . . . . Urmeaza notat urmatorul comentariu:
Cuius rei demonstrationem mirabilem sane detex hanc marginis exiguitas non
caperet [4]. (Ma aflu n posesia unei demonstratii minunate a acestei afirmatii, dar
marginea paginii este prea strmta pentru a o cuprinde.)
Aceasta extraordinara descoperire, care astazi poarta numele de Marea teorem
a
a lui Fermat, ct si alte rezultate, ar fi putut sa ramna necunoscute lumii matematicienilor si s
a se piard
a, dac
a, dup
a moartea lui Fermat, fiul s
au cel mai mare n-ar
fi examinat nsemn
arile scrise de tat
al s
au pe margini si n-ar fi publicat Aritmetica
lui Diofant continnd si observatiile lui Pierre de Fermat (Toulouse, 1670).
Pe parcursul ctorva secole, cele mai sclipitoare minti de matematicieni au ncercat si si-au adus contributia la rezolvarea acestei enigme (si, totodat
a, provoc
ari)
l
asat
a de Fermat: Euler, Sophie Germain, Dirichlet, Legendre, Lam, Cauchy,
Kummer s. a. Drumul ce duce la demonstrarea Marii teoreme a lui Fermat este
1
pres
arat cu reusite partiale, ambitii, nfrngeri, deceptii, orgolii, intrigi, tentative de
sinucidere etc. [4].
n anul 1995, dupa opt ani de munca nentrerupta, n completa izolare fata de
colegii s
ai si p
astrnd o discretie total
a asupra cercet
arilor sale, englezul Andrew
Wiles pune cap
at enigmei de peste 350 de ani: Marea teorema a lui Fermat este
demonstrata! Demonstratia data de Wiles este, nsa, accesibila unui numar restrns
de specialisti; n fapt, Wiles pentru a atinge scopul a dovedit justetea Conjecturii
Taniyama - Shimura utiliznd o aparatur
a matematic
a modern
a si sofisticat
a: curbe
eliptice, forme modulare, reprezent
ari Galois s. a. [5].
2. Este cunoscut faptul c
a inelul Z al numerelor ntregi si inelul C [X] al polinoamelor cu coeficienti numere complexe au propriet
ati asem
an
atoare. De aceea
apare ca fireasca problema rezolvarii ecuatiilor (1) si (2) n C [X].
n privinta ecuatiei (1) constat
am usor, ca si n cazul numeric, c
a are o infinitate
de solutii: p, q C [X], lu
am
2
Surprinz
ator, spre deosebire de Marea teorem
a a lui Fermat, pentru acest rezultat
se cunoaste o demonstratie elementara si simpla, accesibila unui elev de liceu. Rezultatul este cunoscut din sec. al XIX-lea si a fost demonstrat utiliznd cunostinte de
geometrie algebric
a. Demonstratia elementar
a la care ne-am referit se sprijin
a pe
o teorem
a de dat
a recent
a datorat
a matematicienilor W. Stothers (1981) si, independent, R. C. Mason (1983), teorema foarte importanta si n sine. Sunt necesare
cteva (putine!) pregatiri.
Fie p C [X] un polinom neconstant avnd r
ad
acinile a1 , a2 , . . . , ak cu ordinele
de multiplicitate respective m1 , m2 , . . . , mk ; deci p se scrie sub forma
k
Y
(X ai )mi , C .
(3)
p (X) =
i=1
Not
am gradul polinomului p si num
arul r
ad
acinilor sale distincte cu deg p si respectiv
a
n0 (p), adic
deg p = m1 + m2 + + mk , n0 (p) = k.
Mention
am c
a, dac
a p, q C sunt neconstante, avem
deg (pq) = deg p + deg q, n0 (pq) n0 (p) + n0 (q) ,
cu egalitate dac
a si numai dac
a p si q sunt relativ prime.
Derivata formal
a a polinomului p dat de (3) este
p0 (X) = [m1 (X a1 )
+ mk (X a1 )
m1 1
m1
(X a2 )
m2
(X ak1 )
6
(X ak )
mk1
(X ak )
mk
+ +
mk 1
si, ca urmare, cel mai mare divizor comun al polinoamelor p si p0 are forma
(p, p0 ) = (X a1 )m1 1 (X a2 )m2 1 (X ak )mk 1 .
Atunci
deg (p, p0 ) = (m1 1) + (m2 1) + + (mk 1) = deg p n0 (p) ,
de unde obtinem relatia
deg p = deg (p, p0 ) + n0 (p) .
(4)
(5)
Demonstratie (dat
a de Noah Snyder [3], p.30). Vom ncepe cu dou
a observatii
utile. Mai nti, n prezenta conditiei p + q = r, polinoamele p, q, r sunt relativ prime
daca si numai daca sunt prime doua cte doua. Apoi, ntruct enuntul teoremei este
simetric n p, q, r (c
aci putem scrie egalitatea si sub forma p + q + r = 0), nu
restrngem generalitatea dac
a vom presupune c
a polinomul r are gradul cel mai
ridicat. Ca urmare, inegalitatea de demonstrat se scrie
deg r n0 (pqr) 1.
(50 )
Avem
p0 q pq 0 = p0 (p + q) p (p0 + q 0 ) = p0 r pr0 .
Constat
am c
a (p, p0 ) si (q, q 0 ) divid membrul stng, iar (r, r0 ) divide membrul drept,
deci si pe cel stng. Cum p, q, r sunt prime doua cte doua, urmeaza ca produsul
(p, p0 ) (q, q 0 ) (r, r0 ) divide p0 q pq 0 . n consecinta,
deg (p, p0 ) + deg (q, q 0 ) + deg (r, r0 ) deg (p0 q pq 0 ) deg p + deg q 1
Tinnd
seama c
a x (X), y (X) si z (X) sunt prime dou
a cte dou
a si de faptul c
a
n0 (p) deg p, p C [X], vom avea
n deg x (X) n0 (x (X)) + n0 (y (X)) + n0 (z (X)) 1
deg x (X) + deg y (X) + deg z (X) 1.
precum si inegalitatile analoage scrise pentru y (X) si z (X), care adunate dau
n (deg x (X) + deg y (X) + deg z (X)) 3 (deg x (X) + deg y (X) + deg z (X)) 3,
adic
a
Conjectura abc ([2], [3]). Dat > 0, exista o constanta C () astfel nct
pentru orice ntregi a, b, c nenuli si relativ primi cu a + b = c avem inegalitatea
1+
Aceast
a conjectur
a spune c
a, dac
a n descompunerea numerelor a, b, c exist
a
factori primi cu exponenti mari, acesti factori sunt compensati prin factori primi mai
multi, dar cu exponentul 1.
S
a enuntam acum asa - numita
Teorema lui Fermat asimptotic
a. Exista un ntreg pozitiv n1 cu proprietatea
ca, daca n n1 , atunci ecuatia (2) nu are solutii cu x, y, z ntregi si xyz 6= 0.
Cu aceleasi argumente ca n cazul polinoamelor se poate dovedi urmatoarea
Teorem
a ([2], [3]). Conjectura abc implica Teorema lui Fermat asimptotica.
Demonstratie. Fie date x, y, z pozitive si relativ prime astfel nct tripleta
(x, y, z) sa fie solutie a ecuatiei (2), adica xn + y n = z n .
Not
am a = xn , b = y n si c = z n si observ
am c
a
N0 (abc) = N0 (xn y n z n ) = N0 (xyz) xyz.
y n C () (xyz)1+ ,
8
z n C () (xyz)1+ .
de unde
si cum xyz > 2, obtinem
3+3
3 log C ()
+ 3 + 3.
log 2
Not
am
3 log C ()
+ 3 + 3 .
(6)
n1 =
log 2
Urmeaz
a c
a ecuatia (2) nu are solutii ce verific
a conditiile specificate dac
a n n1 ,
ceea ce trebuia demonstrat.
n<
Observatie. Aceast
a cale nu ofer
a o demonstratie a Marii teoreme a lui Fermat.
ntr-adevar, numarul n1 definit de (6) depinde de C () (putem considera = 1 si
C (1) pentru a fixa ideile). Determinarea efectiv
a a constantei C () nu este cunoscut
a. Dac
a, de exemplu, C (1) s-ar putea efectiv determina, atunci demonstratia
Marii Teoreme a lui Fermat s-ar reduce la un num
ar finit de cazuri, care ar putea fi
abordate prin calcul direct.
4. Interesul pentru Marea teorema a lui Fermat nu s-a stins nici dupa demonstrarea ei. Au ramas ntrebari fara raspuns, sunt formulate altele noi. Daca Fermat
nu a dat dect o demonstratie eronat
a, care ar putea fi natura greselii f
acute? Dac
a
aceast
a demonstratie ar fi corect
a, care este acel argument ingenios produs de geniul
lui Fermat ce a scapat attor matematicieni ilustri? Este posibila o demonstratie
elementara, accesibila si unor persoane cu cunostinte obisnuite de matematica?
n 1966, Andrew Beal instituie un premiu pentru demonstrarea sau infirmarea
asa - numitei Conjecturi Beal, care este o generalizare a problemei lui Fermat:
Ecuatia xp + y q = z r , p, q, r numere ntregi mai mari ca 2, nu are nici o solutie
cu x, y, z ntregi pozitivi si relativ primi ([6], [1]).
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
De la o problem
a cu matrice la transform
ari
elementare
Marian TETIVA1
1. Introducere. Problema la care ne referim n titlu este urmatoarea:
Sa se arate ca nu exista matrice patratice X, Y Mn (C) astfel nct XYY X = In ,
In fiind matricea unitate de ordinul n.
Este o problem
a cunoscut
a, care poate fi ntlnit
a n mai multe manuale sau
culegeri, care s-a dat la concursuri etc. si nu este tocmai simpl
a: un elev mediu este
ntotdeauna descurajat de enunturi de tipul "sa se arate ca exista /nu exista. . . ".
Mai mult, n aceasta situatie nu prea avem alta cale de abordare n afara celei care
utilizeaz
a notiunea de urm
a a unei matrice si propriet
atile sale. Istoria problemei
este cam asa: prin anii 70 ai secolului trecut ea era propus
a la olimpiad
a, prin anii
80 a patruns n manuale pentru ca n anii 90 sa ajunga a fi parte din diverse teste
de bacalaureat sau admitere la facultate; aceasta spune ceva despre felul n care au
evoluat programele nv
atamntului matematic elementar n Romnia. Noi credem
c
a elevul mediu din ziua de azi se afl
a n acelasi impas ca si cel de acum dou
azeci sau
treizeci de ani (sau poate chiar mai rau) atunci cnd este confruntat cu asemenea
probleme. De aceea aceasta nota i se adreseaza, dar numai daca este cu adevarat
interesat de matematic
a.
Amintim c
a urma matricei A = (aij )1i, jn Mn (C) este, prin definitie,
numarul Tr (A) = a11 + a22 + + ann (suma elementelor situate pe "diagonala
principal
a" a matricei). Sunt cunoscute urm
atoarele propriet
ati ale urmei:
1 Tr (A + B) = Tr (A) + Tr (B), A, B Mn (C),
2 Tr (A) = Tr (A), C, A Mn (C),
3 Tr (AB) = Tr (BA), A, B Mn (C).
Primele dou
a egalit
ati se mai pot scrie condensat n forma Tr (A + B) =
= Tr (A) + Tr (B), oricare ar fi , C si A, B Mn (C) si exprim
a liniaritatea urmei: Tr : Mn (C) C este aplicatie liniara (sau morfism de C - spatii
vectoriale). De aici deducem Tr (XY Y X) = Tr (XY ) Tr (Y X) = 0 pentru orice
X, Y Mn (C) si aceasta explic
a de ce egalitatea din enunt nu poate avea loc pentru
nici o pereche de matrice X, Y : matricea XY Y X are urma nul
a, deci nu poate fi
egala cu In , a carei urma este n.
Remarc
am c
a matricea In din enunt poate fi nlocuit
a cu orice matrice de ordinul
n avnd urma nenul
a, enuntul si rezolvarea r
amnnd valabile; problema poate fi
usor reformulat
a astfel:
Daca pentru o matrice A Mn (C) exista X, Y Mn (C) astfel nct A =
XY Y X, atunci Tr (A) = 0.
Atunci se naste n mod natural ntrebarea dac
a reciproca acestei afirmatii este
adev
arat
a, adic
a se pune problema valabilit
atii urm
atorului enunt:
10
n cele ce urmeaz
a ne propunem s
a rezolv
am aceast
a problem
a; mai precis, s
a
aratam ca raspunsul la ntrebare este afirmativ.
Ideea rezolvarii este sa cautam niste matrice Y, Z Mn (C) astfel nct A sa poata
fi scris
a n forma A = Z Y ZY 1 (Y fiind inversabil
a, desigur);
atunci
problema
va
fi rezolvat
a: e suficient s
a alegem X = ZY 1 si avem A = ZY 1 Y Y ZY 1 =
= XY Y X.
Aici cititorul poate avea o nemultumire: de unde si pna unde aceste matrice Y, Z
n locul lui Xsi Y
a remarc
am c
a din proprietatea 3 rezult
a c
a avem si
din enun
t? S
4 Tr(A) =Tr CAC 1 , C Mn (C), C inversabil
a (se dovedeste imediat, c
aci
1
1
A = AC
sunt asemenea, iar proprietetea
C). Matricele de forma A si CAC
4 spune ca acestea au aceeasi urma.
Desigur, problemele abia ncep. Sunt necesare cteva pregatiri.
2. Matrice asemenea si transform
ari elementare. Fie K un corp comutativ;
cititorul mai putin familiarizat cu aceast
a notiune abstract
a poate considera K o
notatie pentru unul dintre corpurile numerice uzuale Q, R sau C.
Dou
a matrice X, Y Mn (K) se numesc matrice asemenea ( sau similare) dac
a
exista U Mn (K) cu det U 6= 0 astfel nct Y = U XU 1 (vom nota X Y ).
Cititorul poate verifica usor faptul c
a relatia de asem
anare (similaritate) este o relatie
de echivalenta pe multimea Mn (K).
Transformarile elementare care se fac asupra unei matrice sunt, n principiu,
cele mai simple modificari care nu i afecteaza rangul, adica interschimbarea a doua
linii (sau coloane), adunarea unei linii (coloane) nmultite cu un numar (n general:
element al corpului K) la alt
a linie (respectiv coloan
a), sau chiar nmultirea unei
linii (coloane) cu un num
ar nenul. Una din cele mai simple aplicatii ale lor este
calculul rangului unei matrice; de asemenea, se pot folosi aceste transformari pentru
rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare.
S
a ncepem prezentarea transform
arilor elementare cu asa numitele matrice elementare; leg
atura va ap
area curnd. Vom nota cu Eij matricea p
atratic
a de ordin
n peste corpul K ale carei elemente sunt toate nule, cu exceptia elementului de pe
linia i si coloana j care este egal cu 1. Se verifica usor ca matricele Eij , 1 i n,
1 j n formeaz
a o baz
a a spatiului vectorial Mn (K) peste K, precum si relatiile
Eij Ekl = 0n , j 6= k si Eij Ejl = Eil .
Se numesc matrice elementare urmatoarele tipuri de matrice patratice de ordinul
n, cu elemente din K:
1) Matricele Tij (a) = In +aEij ; aici a K si i, j {1, 2, . . . n} sunt indici diferiti.
Matricea Tij (a) se obtine din matricea unitate f
acndu-i o singur
a modificare: elementul de pe linia i si coloana j devine a. Se constata imediat ca (vezi proprietatile
matricelor Eij )
Tij (0) = In , Tij (a) Tij (b) = Tij (a + b) ,
Tij (a) GLn (K) , Tij (a)
= Tij (a) , a, b K,
unde GLn (K) = {U Mn (K) | det U 6= 0} - grupul general liniar de ordin n peste
corpul K. Deci {Tij (a) | a K} formeaz
a, pentru i 6= j fixate, un grup izomorf cu
grupul (K, +). Sa vedem ce efect are nmultirea unei matrice oarecare cu o matrice
11
Tij (a). Fie A = (akl )1k,ln o matrice din Mn (K), care mai poate fi scris
a si
n
X
akl Ekl . Atunci
A=
k,l=1
X
n
akl Ekl +
k,l=1
akl Ekl
k,l=1
n
X
n
X
akl Ekl +
k,l=1
n
X
k,l=1
aajl Eil .
l=1
amn aceleasi ca
Ce nseamn
a asta? nseamn
a c
a elementele matricei Tij (a) A r
ale matricei A, cu exceptia celor de pe linia i: aici, n locul elementului ail apare
acum ail + aajl , adic
a matricea Tij (a) A se obtine din A prin adunarea la linia i
a liniei j nmultite cu a, cu alte cuvinte nmultirea la stnga cu o matrice Tij (a)
realizeaz
a o transformare elementar
a a matricei A. De asemenea, se poate verifica n
acelasi fel c
a matricea ATij (a) se obtine din A prin adunare la coloana j a coloanei
i nmultite cu a.
2) Matricele Qij = Tij (1) Tji (1) Tij (1) (i, j {1, 2, . . . , n} , i 6= j) intra si ele
n categoria matricelor elementare. Avem
Qij = Tij (1) Tji (1) Tij (1) = (In Eij ) (In + Eji ) (In Eij ) =
= (In + Eji Eij Eii ) (In Eij ) = In + Eji Eij Eii Eij Ejj + Eij =
= In Eii Ejj Eij + Eji ,
deci Qij este matricea care se obtine din matricea unitate prin schimbarea a patru
elemente: elementele de pe diagonala principala, de pe linia i, coloana i si de pe linia
j, coloana j se nlocuiesc cu zerouri; n locul elementului de pe linia i si coloana j
avem 1, iar n locul celui de pe linia j si coloana i se g
aseste 1. La fel ca mai sus,
s
a calcul
am
X
n
Qij A = (In Eii Ejj Eij + Eji )
akl Ekl =
=
n
X
k,l=1
akl Ekl
=
n
X
k,l=1
n
X
k,l=1
akl Ekl
n
X
l=1
n
X
k,l=1
ail Eil
n
X
l=1
ajl Ejl
k,l=1
n
X
k,l=1
n
X
ajl Eil +
l=1
n
X
k,l=1
n
X
ail Eil ;
l=1
asadar, matricea Qij A se obtine din A prin nlocuirea liniei i, respectiv j, cu linia j
nmultita cu 1, respectiv cu linia i. Asemanator, se poate observa ca schimbarile pe
care le produc asupra lui A nmultirea cu matricea Qij la dreapta sunt urm
atoarele:
coloana i se nlocuieste cu coloana j, iar coloana j se nlocuieste cu coloana i nmultit
a
cu 1. Sa mai spunem ca, fiind produs de matrice inversabile, Qij este, de asemenea,
matrice inversabila; avem
1
Q1
ij = Tij (1)
si, deci,
Q1
ij
Tji (1)
Tij (1)
= Qij .
12
E clar ca, datorita ipotezei suplimentare pe care am facut-o, oricare doua dintre
elementele a1 , a2 , . . . , an sunt distincte; vom folosi acest lucru mai departe.
Putem scrie pe A n forma A = B C, unde
a1
a2 a12 . . . a1,n1 a1n
0
...
0
0
a21
0
a2
...
0
0
a3 . . . a2,n1 a2n
...
...
...
. . . , C = . . . . . . . . .
...
...
B = ...
.
an1,1 an1,2 . . . an1 0
0
0
...
an an1,n
an2 . . . an,n1 an
0
0
...
0
a1
an1
Asa cum am ar
atat la nceput, pentru rezolvarea problemei ar fi suficient s
a
ar
at
am c
a matricele B si C sunt asemenea. n acest scop, vom ar
ata c
a B B0,
C C 0 , unde
a1
a2
0 ... 0
0 ... 0
0
0
a2 . . . 0
a3 . . . 0
0
B0 =
. . . . . . . . . . . . , C = . . . . . . . . . . . .
0
0 . . . an
0
0 . . . a1
si B 0 C 0 . Folosind faptul c
a asem
anarea matricelor este o relatie de echivalenta,
obtinem c
a B C.
Sa le luam pe rnd. Ne amintim ca nmultirea unei matrice cu matricea Pij la
stnga (respectiv la dreapta) schimba ntre ele liniile (respectiv coloanele) i si j ale
acelei matrice. De aceea, pentru M Mn (K), matricea Pij M Pij1 = Pij M Pij
13
1 0
0
1 0
0
0
=
=
,
a 1
1
a ( ) +
0
daca a este ales convenabil, adica daca a = / ( ); desigur, asta se poate face
numai n cazul n care 6= .
Un calcul asem
an
ator se poate face si pentru matrice de ordin n. Dac
a vom
considera Tij (a) BTij (a)1 = Tij (a) BTij (a), unde i > j, elementul aij din pozitia
(i, j) se nlocuieste cu a (aj ai ) + aij si a poate fi ales astfel nct acest element sa
devin
a nul (c
aci am presupus c
a ai 6= aj ). Mai sunt afectate si celelalte elemente ale
liniei i (la care se adun
a linia j nmultit
a cu a) si ale coloanei j (la care se adun
a
coloana i nmultita cu a). Remarcam ca aceste transformari oricum nu pot modifica
zerourile de deasupra diagonalei principale, care ramn intacte, si nici elementele de
pe diagonala principal
a.
1
Acum e clar ce avem de f
acut: mai nti calcul
am T21 (a) BT21 (a) care, pentru
un a bine ales reprezinta o matrice B1 asemenea cu B care are n pozitia (2, 1) pe
zero (asta daca nu era dinainte; de altfel se poate vedea usor ca, daca a21 = 0,
atunci a care ne trebuie este a = 0 deci T21 (a) = T21 (0) este, de fapt, matricea
identica). Apoi, pentru aceasta matrice calculam T31 (a) B1 T31 (a)1 , care pentru un
anumit a este o matrice asemenea cu B1 (deci si cu B) si are 0 n pozitia (3, 1); se
poate vedea c
a elementul 0 obtinut la pasul anterior nu va fi afectat. Continu
am
astfel, lucrnd cu matrice de forma Ti1 (a) pn
a cnd toate elementele de pe prima
coloana "de sub" a1 devin zerouri, apoi trecem si facem zerouri pe coloana a doua,
"sub" a2 , folosind transformari de tip T32 (a) , . . . , Tn2 (a) (adica nmultim cu acestea
la stnga si cu inversele lor la dreapta; la fiecare pas similaritatea matricelor se
p
astreaz
a), n ordine, alegnd, desigur, de fiecare dat
a valoare care trebuie pentru a.
Elementele nule obtinute pe prima coloana nu vor fi afectate, la fel cele de pe sau de
deasupra diagonalei principale, Tot asa vom proceda pna cnd, la urma, ajungem
la o matrice care are partea de deasupra diagonalei principale neschimbat
a, la fel
diagonala principal
a, iar sub diagonala principal
a are numai zerouri, adic
a ajungem
la B 0 si la concluzia dorita ca aceasta este asemenea cu B.
n concluzie, am aratat ca matricele B si C sunt asemenea, deci am ajuns acolo
unde ne-am propus: exist
a V GLn (K) astfel nct C = V BV 1 ; atunci A =
1
= B C = B V BV
si notnd X = BV 1 , Y = V avem A = XY Y X.
Demonstratia ar fi ncheiata, daca n-ar mai fi un mic amanunt de lamurit: ce
14
Recreaii matematice
1. S
a se ndep
arteze patru segmente din figura al
aturat
a
(alc
atuit
a din sase p
atrate) astfel nct noua figur
a s
a fie formata din trei patrate.
Not
a. Solutia problemei se poate g
asi la pagina 39.
15
i=1
perfect.
Solutie. Vom folosi trinomul pentru a crea solutii pentru anumite ecuatii diofantice, deci n mod constructiv.
m
Y
Ar fi bine s
a dispar
a
a2i . Deci, s
a scriem expresia sub forma
i=1
m
Y
i=1
a2i
n
X
a2i
i=1
m
Y
i=1
ai k
!2
(1)
16
m = 4 a2 1 b2 1 2.
a concluzion
am: putem alege b > a > 2002 diferite si
2S
2
putem lua m = 4 a 1 b 1 2 > 2002. Atunci ecuatia (2) va avea solutiile
(x, y, z) = (2a, 2b, 2ab). Rezult
a c
a ecuatia (1) are solutia (2a, 2b, 2ab, 1, 1, . . . , 1).
Dar putem scrie (1) si sub forma
12 1 2a 2b 2ab + (2a)2 + (2b)2 + (2ab)2 + m 3 = 0.
(3)
+ (2a 2b 2ab 1) + m 4 = 0.
Astfel, rezulta ca putem elimina pe rnd fiecare 1 din m-upla (2a, 2b, 2ab, 1, 1, . . . , 1).
Riguros, aceasta nseamna ca folosind succesiv relatiile lui Vite, obtinem cte o ma 2a = x1 < 2b = x2 < 2ab = x3 <
upl
a (x1 , x2 , . . . , xk , 1, 1, . . . , 1) n care este clar c
< < xk . La sfrsit (c
aci dup
a cel mult m pasi am eliminat toti de 1), obtinem o
solutie (a1 , a2 , . . . , am ) a ecuatiei (1), n care a1 < a2 < < am . Aceasta m-upla
va satisface conditiile enuntului.
2. Continuam cu o frumoasa problema propusa la ultima runda a olimpiadei
poloneze n anul 2003. Simplitatea solutiei care urmeaza nu are nsa nici o legatura
cu dificultatea problemei, c
aci multe metode de atacare a problemei nu duc la nici
un rezultat.
PROBLEMA 2. Determinati polinoamele cu coeficienti ntregi f cu proprietatea ca pentru orice n natural avem f (n) | 2n 1.
Solutie. Evident, problema ar fi banala daca s-ar demonstra ca exista o infinitate
de numere n pentru care 2n 1 este numar prim. Dar, dupa cum vom vedea, problema
accept
a si solutii mai "blnde".
Cum este clar c
a nu putem afla prea multe despre divizorii si factorii primi ai lui
2n 1, vom ncerca sa lucram cu divizori ai numerelor de forma f (n). Primul lucru
care ne vine n minte, tinnd seama ca f are coeficienti ntregi, este sa folosim
rezultatul urm
ator: m n | f (m) f (n). Deci, va trebui s
a c
aut
am m si n
astfel nct f (m) | f (n). Dup
a c
aut
ari mai mult sau mai putin lungi, g
asim c
a
f (n) = n + f (n) n | f (n + f (n)) f (n). Deci f (n) | f (n + f (n)).
n acest moment, jumatate din problema este rezolvata. ntr-adevar, schimbnd
f cu f , putem presupune c
a f are coeficientul dominant pozitiv. Atunci exist
aM
astfel nct pentru n > M s
a avem f (n) N. Fix
am un n > M . Avem f (n) | 2n 1 si
f (n) | f (n + f (n)) | 2n+f (n) 1 = (2n 1) 2f (n) + 2f (n) 1 (evident, n + f (n) N),
deci f (n) | 2f (n) 1. Daca am putea demonstra ca singurul numar natural n pentru
care n | 2n 1 este 1, atunci ar rezulta c
a pentru n > M avem f (n) = 1, adic
af
ar fi constanta 1. Dar faptul c
a n | 2n 1 implic
a n = 1 este binecunoscut si destul
de simplu. Sa presupunem ca n > 1 si sa luam p cel mai mic factor prim al lui n.
17
2
(1)
X + 1 f 2 (X) = g 2 (X) + 1.
Aici este ns
a punctul de oprire, c
aci orice ncercare ulterioar
a de rezolvare esueaz
a.
Ca de obicei, vom putea presupune ca f si g au coeficientii dominanti pozitivi (caci
putem schimba f cu f sau g cu g, f
ar
a a se modifica nimic). Deci exist
a M astfel
nct pentru orice n > M s
a avem f (n) , g (n) N.
Apel
am acum la teoria numerelor. Este binecunoscut faptul c
a toate solutiile n
numere naturale ale ecuatiei Pell x2 + 1 = 2y 2 sunt date de
2n1
2n1
2n1
2n1
+ 1 2
1 2
1+ 2
1+ 2
xn =
.
, yn =
2
2 2
2an 1k(2n1)
2xan
= lim
lim 1 + 2
k(2n1) =
n
n
1+ 2
k
xn
g (xn )
= 2 lim
(2n1) = finit.
n xk
n
1+ 2
Rezulta ca sirul de numere ntregi (2an 1 k (2n 1))n>M este convergent, deci
stationar.
Asadar, exist
a n0 > M astfel nct pentru n > n0 s
a avem
2an 1 k (2n 1) = u, pentru o constant
a ntreag
a u. Ca urmare, pentru n > n0
avem
2n1 !
k(2n1)+u
k(2n1)+u
2n1
+ 1 2
+ 1 2
1+ 2
1+ 2
=
.
g
2
2
18
Rezult
a c
a
u
u
1
1
k
x 1+ 2 +
1 2
x
x
x
g
(2)
=
2
2
n
o
2n1
| n > n0 . Aducnd la acelasi numitor
pentru orice x din multimea 1 + 2
n (2), obtinem o identitate polinomiala adevarata pentru o infinitate de valori ale
variabilei, deci (2) este adev
arat
a pentru orice x nenul. Dup
a ce aducem
la
u acelasi
1
1
k
x +
x
x
x
g
.
(3)
=
2
2
k
k
t + 1 + t2 + t t2 + 1
g(t) =
.
(4)
2
Lu
am n (1) x = i si obtinem c
a g 2 (i) = 1. Deci, folosind (4), obtinem i2k = 1,
adic
a k este impar. Din (4) si (1) rezult
a prin calcul c
a
"
k
k #2
X + X2 + 1 + X2 + 1 X
2
f (X) =
, k impar.
(5)
2 X2 + 1
Dac
a not
am x = t +
Cum f este polinom si are coeficientul dominant pozitiv, deducem din (5) ca
k
k
X + X2 + 1 + X2 + 1 X
f (X) =
.
(6)
2 X2 + 1
Dar, daca f verifica (1), atunci si f verifica aceeasi relatie. Mai mult, polinomul
din membrul drept al relatiei (6) are coeficienti ntregi. Rezulta ca exista doua tipuri
de polinoame care verific
a relatia (1)
k
k
X + X2 + 1 + X2 + 1 X
, k impar.
(7)
2 X2 + 1
n sfrsit, obtinem c
a polinoamele p cerute se obtin din polinoamele (7) nlocuind
X cu X + 3.
Ce-ar mai fi de ad
augat dup
a prezentarea acestor trei nestemate din siragul nesfrsit al problemelor elementare de matematic
a? S
lefuite cu r
abdarea bijutierului,
cele trei probleme adaug
a o palet
a de lumini ncepnd cu actul creator al conceperii
lor si terminnd cu solutiile propuse. Fiecare dintre noi are nevoie de asemenea perle,
iar aceast
a scurt
a prezentare se nscrie pe aceast
a linie.
19
n leg
atur
a cu o problem
a de concurs
Dan Stefan
MARINESCU 1
La etapa finala a Olimpiadei de matematica din anul 1989 prof. univ. dr. T. Precupanu a propus urmatoarea problema:
Z b
Daca f : [a, b] R este o functie integrabila, continua pe (a, b) si
f (x) dx 6= 0,
a
x1 , x2 , . . . , xn
(a, b) astfel
(1)
(enunt partial)
Enuntul si o solutie a problemei pot fi aflate n [3]. n cele ce urmeaz
a vom
prezenta o generalizare a acestei frumoase probleme.
Pentru ceea ce ne-am propus, avem nevoie de
Propozitia 1. Fie f, g : [0, 1] R doua functii cu urmatoarele proprietati:
i) f , g continue pe [0, 1],
ii) f , g derivabile pe (0, 1),
iii) f (1) 6= f (0) si g 0 (x) 6= 0, x (0, 1).
Atunci pentru orice n N si orice 1 , 2 , . . . , n > 0 cu 1 + 2 + + n = 1
exista x1 , x2 , . . . , xn (0, 1) cu x1 < x2 < < xn astfel nct
n
X
g 0 (xi )
g (1) g (0)
i 0
=
.
(2)
f (xi )
f (1) f (0)
i=1
f (x) f (0)
; evident h este continu
a
f (1) f (0)
pe [0, 1], derivabila pe (0, 1) si h (0) = 0, h (1) = 1.
Pentru orice k {1, 2, . . . , n 1} consideram functia continua hk : [0, 1] R,
k
P
hk (x) = h (x)
i . Cum h1 (0) = 1 < 0, h1 (1) = h (1) 1 = 1 1 > 0,
Demonstratie. Fie h : [0, 1] R, h (x) =
i=1
h (c2 ) = 1 + 2 ,
...
, h (cn1 ) = 1 + 2 + . . . + n1 .
(3)
a
Fie c0 = 0 si cn = 1, atunci pentru orice k {1, 2, . . . , n} functiile h si g verific
conditiile din teorema lui Cauchy pe intervalul [ck1 , ck ]; ca urmare, deducem c
a
exista x1 (c0 , c1 ), x2 (c1 , c2 ), . . . , xn (cn1 , cn ) astfel nct
h0 (x1 )
h (c1 ) h (c0 ) h0 (x2 )
h (c2 ) h (c1 )
h0 (xn )
h (cn ) h (cn1 )
=
,
=
,
.
.
.
,
=
,
g 0 (x1 )
g (c1 ) g (c0 ) g 0 (x2 )
g (c2 ) g (c1 )
g 0 (xn )
g (cn ) g (cn1 )
de unde, mpreun
a cu (3), avem:
1
20
h0 (x1 )
2
h0 (x2 )
n
h0 (xn )
1
= 0
,
= 0
, ...,
= 0
g (c1 ) g (c0 )
g (x1 ) g (c2 ) g (c1 )
g (x2 )
g (cn ) g (cn1 )
g (xn )
ceea ce, tinnd seama de faptul ca 1 , 2 , . . . , n > 0, conduce la relatiile
g 0 (x1 )
g 0 (x2 )
g 0 (xn )
1 0
= g (c1 )g (c0 ) , 2 0
= g (c2 )g (c1 ) , . . . , n 0
= g(cn )g(cn1 ) .
h (x1 )
h (x2 )
h (xn )
n
X
g 0 (xi )
De aici, prin adunare, obtinem
i 0
= g (cn ) g (c0 ) = g (1) g (0). Cum
h (xi )
i=1
f 0 (x)
h0 (x) =
, x (0, 1), conchidem c
a are loc relatia (2).
f (1) f (0)
Corolarul 1 [1]. Daca f : [0, 1] R este o functie continua pe [0, 1], derivabila
pe (0, 1), f (0) = 0, f (1) = 1, atunci pentru orice n N si orice k1 , k2 , . . . , kn > 0
n
n
X
X
ki
exista x1 , x2 , . . . , xn (0, 1) distincte doua cte doua astfel nct
ki
=
f 0 (xi )
i=1
i=1
(vezi si [2], [4]).
n
.X
Demonstratie. Consideram n Propozitia 1, i = ki
ki , pentru orice
i=1
i {1, 2, . . . , n} si g : [0, 1] R, g (x) = x.
Corolarul 2. Fie f, g : [a, b] R dou
a functii integrabile, continue pe (a, b),
Z b
f (x) dx 6= 0 si g (x) 6= 0, x (a, b). Atunci, pentru fiecare n N si 1 , 2 , . . . ,
a
.
= Rb
= R ab
f
(c
)
f
((1
c
)
a
+
c
b)
i
i
f (x) dx
f (x) dx
1 i
i=1
i=1
a
a
a x1 < x2 < < xn si obtinem
Lund xi = (1 ci ) a + ci b, i = 1, n, evident c
formula (4).
Observatie. Egalitatea (1) se obtine lund n (4) 1 = 2 = = n = 1/n si
g (x) = 1, x [a, b].
1.
2.
3.
4.
Bibliografie
G. G. Z. Giang - Problema 1125, Math. Mag.
P. Orno - Problema 1053, Math. Mag.
I. Tomescu (coordonator) - Probleme date la olimpiadele de matematica pentru
licee (19501990), Ed. stiintifica, Bucuresti, 1992.
***
- Problema C:1791, G. M. 3/1996.
21
Teorem
a. Fie ABC un triunghi, D mijlocul lui [AB] si punctele A , B pe
0
dreptele AC, respectiv BC astfel ca C (AA ) si C (BB 0 ). Fie P un punct
n planul triunghiului si L, M picioarele perpendicularelor din P pe BC, respectiv AC. Sa se demonstreze ca daca P Int (ACB) Int (A0 CB 0 ) astfel ca
P AC P BC sau daca P Int (BCA0 ) Int (ACB 0 ) astfel ca m (P AC) +
+m (P BC) = 180 atunci DM = DL.
Demonstratie. Fie punctele D0 si D00 mijloacele segmentelor [P A], respectiv
[P B] (fig. 1, 2 si 3).
D
M
D
B
CB
D
A
P
M
Fig. 1
L B L
Fig. 3
Fig. 2
PA
atoare ipotenuzei n
= DD00 , ([M D0 ] mediana corespunz
2
00
4AM P si [DD ] linie mijlocie n 4AP B).
Deci
[M D0 ] [DD00 ] .
(1)
Analog,
[LD00 ] [DD0 ] .
(2)
0
00
Din P D DD paralelogram, rezulta ca
P D0 D P D00 D
(3)
Avem M D0 =
Profesor, S
coala "V. Alecsandri", Mircesti, Iasi
22
(5)
00
Acum din relatiile (1), (2) si (5) rezulta ca 4M D D 4DD L, de unde obtinem
[DM ] [DL] si deci DM = DL.
Teorema reciproc
a. Fie ABC un triunghi, D mijlocul lui [AB] si punctele A0 ,
B pe dreptele AC respectiv BC astfel ca C (AA0 ) si C (BB 0 ). Fie punctele L,
M pe dreptele BC respectiv AC astfel ca DM = DL. Perpendicularele n M si L pe
AC respectiv BC se ntlnesc n P . Sa se demonstreze afirmatiile:
a) daca P Int (ACB) Int (A0 CB 0 ), atunci P AC P BC;
b) daca P Int (ACB 0 )Int (BCA0 ), atunci m (P AC)+m (P BC) = 180 .
Demonstratie. a) Fie punctele D0 si D00 mijloacele segmentelor [P A] respectiv
[P B].
Se arata usor ca 4M D0 D 4DD00 L, de unde rezulta ca
0
00
M D0 D DD00 L.
(6)
P D0 D P D00 D.
(7)
P D0 M P D00 L.
(8)
Bibliografie
1. I. Cuculescu - Olimpiadele internationale de matematica ale elevilor, Ed.
Tehnic
a, Bucuresti, 1984.
23
(1)
f (x + y) = f (x) + f (y) ,
(2)
R+
R.
ale c
arei solutii se numesc functii aditive, precum si urm
atoarele ecuatii clasice ce
sunt reductibile la ecuatia lui Cauchy:
f (x + y) = f (x) f (y) ,
(3)
f (xy) = f (x) + f (y) ,
(4)
f (xy) = f (x) f (y) .
(5)
Rezolvarea n detaliu a ecuatiilor (2) (5) se poate gasi n [1]. Tot n [1], p. 23, este
studiat
a si ecuatia functional
a obtinut
a considernd n (1) a 0, c = 1, d = 0.
Rezolvarea ecuatiei functionale (1) const
a n reducerea ei, potrivit cu parametrii
a, b, c si d, la una dintre ecuatiile (2) (5). Distingem cteva cazuri.
I a 6= 0, b 6= 0. nmultim ecuatia (1) cu b si apoi punem rezultatul obtinut sub
forma
(ax + 1) 1
(ax + 1) (ay + 1) 1
+ c = bf
+c
bf
a
a
(ay + 1) 1
bf
+ c + bd + c c2 . (6)
a
t1
2
Cu notatiile = bd + c c , u = ax + 1, v = ay + 1 si g(t) = bf
+ c, t R,
a
ecuatia (6) se scrie
g (uv) = g (u) g (v) + .
(7)
Dac
a bd = c2 c, adic
a = 0, atunci (7) este de tipul (5) si se reduce la ecuatia
lui Cauchy [1]. Solutiile se exprim
a cu functiile aditive sau sunt functii constante.
Daca bd 6= c2 c, deci 6= 0, luam u = v = 1 n (7) si obtinem
g (1) = [g (1)]2 + .
1
1
1
De aici, g (1) =
1 1 4 =
1 (1 2c)2 4bd , cu conditia ca
2
2
4
1
bd c2 c + . Pe de alt
a parte, ecuatia (7) cu v = 1 devine
4
g (u) = g (1)
g (u) = g (u) g (1) + g (u) =
1 g (1)
(evident, g (1) 6= 1). Ca urmare,ecuatia (1) are, n cazul considerat,
doua solutii
q
1
1
2
date de f (x) = [g (1) c] =
(1 2c) (1 2c) 4bd .
b
2b
1
Elev
a, cl. a XI-a, Colegiul National "Mihai Viteazul", Bucuresti
24
(8)
(9)
g (x + y) = g (x) g (y) + .
(10)
Dac
a bd = c c, atunci (10) este de tipul (3) etc.
2
Daca bd 6= c2c, n (8) luam x = y = 0 si ob
tinem f (0) = b [f (0)] +2cf (0)+d (),
q
1
deci f (0) =
(1 2c) (1 2c)2 4bd (n mod necesar, (1 2c)2 4bd 0
2b
1 4 0). Dar, daca n (8) luam y = 0 si apoi grupam convenabil, avem
()
q
1
f (x) = f (0) =
(1 2c) (1 2c)2 4bd .
2b
III a 6= 0, b = 0. n acest caz, (1) se scrie
(11)
Dac
a c = 1, punem (11) n forma
(ax + 1) (ay + 1) 1
(ax + 1) 1
(ay + 1) 1
f
+d = f
+d + f
+d
a
a
a
t 1
+ d, t R,
sau, notnd u = ax + 1, v = ay + 1 si g (t) = f
a
g (uv) = g (u) + g (v) ,
care este o ecuatie de tipul (4).
Dac
a c 6= 1, pentru x = y = 0 luat n (11) obtinem
(12)
(12)
1
[f (0) + f (0)] + d, deci d = 0. Lund acum
2
1
1
1
f (x) + f
, de unde rezulta
y = n (13) cu d = 0, vom avea f (0) =
a
2
a
ca f (x) = k (constant), x R. Se verifica usor ca aceasta functie este ntr-adevar
solutie pentru orice k R.
Pentru x = y = 0, obtinem f (0) =
Bibliografie
1. V. Pop - Ecuatii functionale. Ecuatii clasice si probleme, Ed. Mediamira, ClujNapoca, 2002.
Recreaii matematice
2. Un calator, care nu avea la el dect un lant cu sapte verigi de aur, poposeste
ntr-o zi la un han. El se ntelege cu hangiul sa-l plateasca pentru fiecare zi petrecuta
la han cte o verig
a de aur. Dac
a st
a sapte zile si plata trebuie f
acut
a n fiecare zi,
care este num
arul minim de t
aieturi care trebuie f
acute n lant pentru a putea pl
ati
pretul convenit? (Se accepta ca, atunci cnd este cazul, hangiul sa dea calatorului
ca rest un numar de verigi (posibil toate!) pe care le-a primit deja.)
3. Care este eroarea n "demonstratia" de mai jos a egalitatii 3 = 0?
x2 x + 1 = 0 | x
x3 (1) = 0
3
2
x x
x3 = 1
2+ x =
0
3
x = 1
x x x =0
2
Punnd x = 1 n x x + 1 = 0, obtinem 3 = 0.
Not
a. Solutiile problemelor 2 si 3 se pot g
asi la pagina 39.
26
a2 + b2 + c2 abc 3.
Cristinel Mortici, Romnia
Solutia autorului utilizeaza metoda reduceriila absurd. Presupunem ca are loc
inegalitatea contrar
a, adic
a a2 + b2 + c2 < abc 3. Aplicnd inegalitatea Cauchy
1
1
2
2
Schwarz, obtinem abc 3 > a2 +b2 +c2 (a + b + c) (abc) , de unde abc < 3 3.
3
3
Pe de
alt
a parte, aplicnd
inegalitatea mediilor, avem abc 3 > a2 + b2 + c2
3
2
2
2
3 a b c si, deci, abc > 3 3. Se obtine astfel o contradictie.
Alte solutii ale acestei probleme sunt prezentate n [1] si [2].
1. Problema de mai sus poate fi nt
arit
a astfel:
Problema 1. Sa se arate ca, daca a, b, c > 0 si a + b + c > abc, atunci
ab + bc + ca abc 3.
1
1
1
Solutia I. Ipoteza si concluzia se pot scrie n felul urm
ator:
+ +
1 si
ab bc ac
1 1 1
2
am binecunoscuta inegalitate (x + y + z) 3 (xy + yz + zx),
+ + 3. Utiliz
a b c
1 1 1
1
1
1
x, y, z R (1) pentru a obtine
3
+ +
+
+
, din care rezult
a
a b
c
ab bc ac
1 1 1
ca + + 3.
a b
c
Solu
t
ia
II. Inegalitatea ceruta rezulta direct din inegalitatea ab + bc + ca
p
3abc (a + b + c), a, b, c R+ (2) (aceasta se reduce la (1), daca notam x = ab,
y = bc si z = ca).
Problema 2. Se considera a, b, c >
0 astfel nct a + b + c abc. Sa se arate ca
bc
3
ca
ab
+ 2
+ 2
.
Cezar Lupu
2
a (b + c) b (c + a) c (a + b)
2
X
Solutie. Pentru prescurtarea scrierii folosim nsumarea ciclica
. Avem
2
2
X
1 X (bc)
1
(bc + ca + ab)
ab + bc + ca
3
bc
=
2
a (b + c)
abc
a (b + c)
abc 2 (bc + ca + ab)
2abc
2
X (bc)2
2
(s-a folosit (bc + ca + ab) 2 (bc + ca + ab)
, adev
arat
a conform inegaa (b + c)
litatii Cauchy-Schwarz).
2. Avnd ca punct de plecare inegalitatea conditionata data la OBM, se pot
obtine inegalit
ati geometrice ntr-un triunghi. S
a observ
am mai nti c
a avem:
Daca a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi oarecare nscris ntr-un cerc de
raza egala cu unitatea, atunci a + b + c abc.
n [2] sunt date patru demonstratii. Reproducem una dintre ele. Formulele
abc
4RS = abc si S = pr conduc la relatia
= 2Rr. Utiliznd inegalitatea
a+b+c
lui Euler si faptul c
a R = 1, obtinem inegalitatea dorit
a.
1
27
a
c
b
X 1
X
3
.
Demonstr
am acum partea a doua, adic
a
a bc 4S 3 sau
R
bc
Cu inegalitatea Cauchy-Schwarz sau utiliznd inegalitatea (2) de mai sus, obtinem
X 1
9
9
9
3
X p
. Este suficient ca p
R
bc
3 (ab + bc + ca)
3 (ab + bc + ca)
bc
a
1 1 1
b
c
cu 1 are loc inegalitatea
+
+
+ 32
+ +
.
Cezar Lupu
bc ca ab
a b
c
2
Solutie. Este binecunoscut
a inegalitatea a2 + b2 + c2 4S 3 + (a b) +
si Hadwiger, 1938). Este echivalenta cu 2 (ab + bc + ca)
+ (b c)2 +(c a)2 (Finsler
a2 + b2 + c2 4S 3 si tinnd seama c
a R = 1, conduce la inegalitatea cerut
a.
Problema 5. n orice triunghi nscris ntr-un cerc de raza 1 are loc urmatoarea
a
b
c
3
inegalitate:
+
+
.
Cezar Lupu
bc (b + c) ca (c + a) ab (a + b)
2 (a + b + c)
Solutie. Utiliznd rezultatul
din Problema
3 si inegalitatea
Cauchy-Schwarz,
X (a bc)2
(a bc + b ca + c ab)2
3a2 b2 c2
, de unde, prin
putem scrie:
2 (a + b + c)
2 (a + b + c)
b+c
a.
mp
artire cu a2 b2 c2 , obtinem inegalitatea dorit
3. Propunem spre rezolvare urmatoarele probleme:
1. Se consider
a a, b, c trei numere reale strict pozitive
astfel nct a + b + c abc.
b2
c2
3 3
a2
+
+
.
Cezar Lupu, G.M.
Aratati ca
bc (b + c) ca (c + a) ab (a + b)
2
2. Fie ABC un triunghi
oarecare nscris ntr-un cerc de raza egala cu 1. Aratati
3
AB BC CA, P Int (ABC).
Cezar Lupu
c
a PA + PB + PC
3
Bibliografie
1. M. B
alun
a si M. Becheanu (prezentare de) - A 18-a OBM, 3-9 mai 2001, Belgrad,
GM - 5-6/2001, 229-236.
2. Cezar Lupu - Asupra unei probleme de concurs, Rev. Mate(matic
a), 2003, 17-20.
28
O metod
a de demonstrare a concurentei unor drepte
Gabriel POPA, Paul GEORGESCU 1
Vom exemplifica n cele ce urmeaza aplicabilitatea unei metode de demonstrare a
concurentei unor drepte, prea putin utilizata n contextul introducerii noii programe
scolare de geometrie.
Date dou
a puncte A, B avnd vectorii de pozitie rA si respectiv rB , vectorul de
pozitie al unui punct al dreptei AB este de forma
rM = rA + (1 ) rB , R
x
SA
atunci
cx
x
x
cx
rS =
rB +
rA =
rB + rA .
c
cx
c
c
bx
x
Analog, rP =
rC + rA si atunci
b
b
1
x (b + c)
cx
bx
rA +
rB +
rC .
rA1 = (rS + rP ) =
2
2bc
2c
2b
Vectorul de pozitie al unui punct curent X al dreptei AA1 va fi
x (b + c)
(c x)
(b x)
rX = rA1 + (1 ) rA =
+ (1 ) rA +
rB +
rC ,
2bc
2c
2b
unde R. Cu totul analog, vectorul de pozitie al unui punct curent Y al dreptei
BB1 va fi
(c x)
x (a + c)
(a x)
rY =
rA +
+ (1 ) rB +
rC .
2c
2ac
2a
1
29
x (b + c)
(c x)
+ (1 ) =
2bc
2c
(c x)
x (a + c)
=
+ (1 )
2c
2ac
(b x) = (a x) .
2b
2a
Sistemul este compatibil determinat, cu solutia
2bc (a x)
;
= 2
x (a + b + c) 2x (ab + bc + ac) + 3abc
2ac (b x)
= 2
.
x (a + b + c) 2x (ab + bc + ac) + 3abc
Punctul comun al dreptelor AA1 si BB1 este T , unde
1
rT = 2
[a (b x) (c x) rA +
x (a + b + c) 2x (ab + bc + ac) + 3abc
+ b (a x) (c x) rB + c (a x) (b x) rC ] .
Observatii.
1) Calcule foarte asemanatoare rezolva problema L.25.a) din R. M. T. 2/1990,
autor Constantin Cocea. Legat de punctul b) al acestei probleme, comparnd
notele ap
arute n R. M. T. numerele 2/1991 si 1/1996, putem observa cum uneori
calculul vectorial ajut
a la simplificarea solutiilor (a se vedea si [4]).
2) n [6] se demonstreaza concurenta naltimilor si bisectoarelor unui triunghi
folosind aceasta metoda; aceste demonstratii au constituit punctul de plecare al articolului de fata.
3) Calculele pot fi simplificate atunci cnd, din considerente geometrice, intuim
anumite simetrii verificate de punctul de concurenta.
Problema 2. Fie H ortocentrul 4ABC, M , N si P mijloacele laturilor [BC],
[CA] respectiv [AB], iar A1 (AH), B1 (BH), C1 (CH) astfel nct
AA1
BB1
CC1
=
=
. Sa se arate ca dreptele A1 M , B1 N si C1 P sunt concurente.
A1 H
B1 H
C1 H
Gabriel Popa, Paul Georgescu
Solutie. Raportam planul la un reper cu originea n centrul cercului circumscris
A1 H
a
= k, atunci
triunghiului si fie rA , rB , rC vectorii de pozitie ai vrfurilor. Dac
AA1
1
rH = rA + rB + rC , rM = (rB + rC ) ,
2
1
k
1
1
rA1 =
rH +
rA = rA +
rB +
rC .
1+k
1+k
1+k
1+k
A1 Q
Cautam un punct Q (A1 M ) astfel nct
= l, iar rQ sa se exprime simetric
QM
30
functie de rA , rB si rC :
1
l
1
l
l
1
1
rA1 +
rM =
rA +
+
rB +
+
rC ;
rQ =
1+l
1+l
1+l
2 1+k
2 1+k
l
1+k
1
2k
pentru +
=1l=
, obtinem ca rQ =
(rA + rB + rC ). Analog,
2 1+k
1+k
1 + 3k
0
00
cautam Q (B1 N ) si Q (C1 P ) care sa se exprime simetric functie de rA , rB si
asi c
a Q0 = Q00 = Q, deci cele trei drepte sunt concurente.
rC ; vom g
Problema 3. Laturile (AB), (BC), (AC) ale triunghiului ABC sunt tangente
cercului nscris de centru I n punctele C1 , A1 respectiv B1 . Daca B2 este mijlocul
laturii (AC), demonstrati ca dreptele B1 I, A1 C1 si BB2 sunt concurente.
Olimpiad
a Rep. Moldova
Solutie. Functie de vectorii de pozitie ai vrfurilor 4ABC, vectorii de pozitie ai punctelor care
A
apar n problem
a sunt:
B1
a+bc
a+cb
rA1 =
rB +
rC ;
C1
B2
2a
2a
I
b+ac
b+ca
rB1 =
rA +
rC ;
2b
2b
c+ab
c+ba
rC1 =
rA +
rB ;
B
C
A1
2c
2c
1
a
b
c
rB2 = (rA + rC ) ; rI =
rA +
rB +
rC .
2
a+b+c
a+b+c
a+b+c
Fie X un punct pe IB1 ; atunci
(b + a c) (1 ) a
+
rA +
rX = rB1 + (1 ) rI =
2b
a+b+c
(1 ) b
(b + c a)
(1 ) c
+
rB +
+
rC , R.
a+b+c
2b
a+b+c
Cautam o valoare a lui pentru care rX sa aiba o exprimare simetrica n rA si rC ,
deci
(b + a c) (1 ) a
(b + c a)
(1 ) c
b
+
=
+
=
;
2b
a+b+c
2b
a+b+c
a+c
pentru aceasta valoare a lui ,
a+cb
b
a+cb
rX =
rA +
rB +
rC .
2 (a + c)
a+c
2 (a + c)
Fie acum Y punct pe A1 C1 ; atunci
c+ab
rY = rA1 + (1 ) rC1 = (1 )
rA +
2c
(a + c b)
(a + b c) (1 ) (c + b a)
+
+
rB +
rC .
2a
2c
2a
Cautnd o valoare pentru astfel nct rY sa aiba o exprimare simetrica n rA si rC ,
a
si, pentru aceast
obtinem =
a valoare,
a+c
a+cb
b
a+cb
rA +
rB +
rC ,
rY =
2 (a + c)
a+c
2 (a + c)
31
adic
a Y = X. S
a observ
am n final c
a, datorit
a simetriei n rA si rC , acest punct se
afla si pe mediana BB2 .
Probleme propuse
1. Fie GA , GB , GC , GD centrele de greutete ale fetelor tetraedrului ABCD, iar
M un punct interior tetraedrului. Daca A0 , B 0 , C 0 , D0 sunt situate respectiv pe
semidreptele (M GA , (M GB , (M GC , (M GD , n exteriorul tetraedrului, astfel nct
M GA
M GB
M GC
M GD
=
=
=
, s
a se arate c
a dreptele AA0 , BB 0 , CC 0 , DD0
0
0
0
GA A
GB B
GC C
GD D0
sunt concurente.
Gabriel Popa, Paul Georgescu
2. Fie ABC un triunghi nscris n cercul C, A1 , B1 , C1 punctele de pe C diametral
opuse vrfurilor, iar GA , GB , GC centrele de greutate ale triunghiurilor A1 BC, B1 CA,
respectiv C1 AB. Aratati ca dreptele AGA , BGB , CGC sunt concurente ntr-un punct
situat pe dreapta lui Euler a 4ABC.
Gabriel Popa, Paul Georgescu
\
3. Fie M n interiorul 4ABC. Bisectoarele interioare ale unghiurilor BM
C,
\
\
a se
CM
A, AM
B taie laturile [BC], [CA], respectiv [AB] n A1 , B1 , respectiv C1 . S
arate c
a AA1 , BB1 si CC1 sunt concurente.
Gheorghe Neagu
4. Fie D, E, F punctele de tangenta ale cercului nscris n 4ABC cu laturile
[BC], [CA], respectiv [AB]. Paralela prin E la AB taie F D n Q, iar paralela prin
D la AB taie EF n T . S
a se arate c
a dreptele CF , DE si T Q sunt concurente.
Marcel Chirita
32
[ m(EAF
[ ) = 90 m(ACB),
\
E
= 180 m(CAE)
A
\
adic
a m(AM C) = 90 , unde {M } = AF BC.
bj
figura de mai sus, la AF = ai, i.e. AF BC, AF = BC, plus o conditie privind
sensul. Prin urmare, putem afirma c
a, din punct de vedere logic, teorema ariciului
pentru triunghi este echivalent
a cu urm
atorul enunt (pb. 45, pg. 49 din [2]):
Problema 1. Se considera 4ABC pe ale carui laturi [AB] si [AC] se construiesc n exterior patratele ABGD si ACKE. Daca O este mijlocul lui DE, atunci
AO = BC/2 si AO BC.
Altfel spus, mediana din A n 4ADE este n
altime n 4ABC; atentie c
a si invers!
\ ACB
\
S
i nca un amanunt: nu trebuie ignorat cazul n care unul din unghiurile ABC,
este drept sau obtuz.
1
33
serv
am c
a v1 , v2 , . . . , vn se obtin din A1 A2 , A2 A3 , . . . , respectiv An A1 printr-o
c
a
Ar
atati c
a aceste egalit
ati sunt valabile si dac
a S1 , S2 , S3 , S4 sunt lungimile laturilor
unui patrulater (redefinind hk ).
3. Rezolvati Problema 2 sintetic (sau pe orice alt
a cale) si obtineti astfel echivalenta logic
a dintre Problema 2 si Propozitia 3.
Bibliografie
1. D. Brnzei, S. Anita, C. Cocea - Planul si spatiul euclidian, Ed. Academiei,
Bucuresti, 1986.
2. J. Hadamard - Lectii de geometrie elementara. Geometrie plana, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1960.
3. M. Miculita - Introducere n geometria tetraedrului, Ed. Mined, Iasi, 1994.
4. Probleme din revista KVANT (traduse si selectate de H. Banea), E. D. P., Bucuresti,
1983.
35
Num
arul polinoamelor ireductibile din Zp [X]
1 , Lucian-Georges LADUNC
2
Elena ROGOJINA
A
Problema 3 propus
a la Berkeley Preliminary Exams, Fall 1985, cere determinarea
numarului polinoamelor ireductibile de grad 3 si coeficientul dominant b
1 din Z5 [X]
([2], p. 230). Mai general, Problema 150 din G. M. (seria A), nr. 1/2003, cere determinarea numarului polinoamelor ireductibile de grad 3 din Zp [X], p prim (Gabriel
Popa, [3]).n nota de fata vom urm
ari rezolvarea acestor probleme si vom ar
ata cum
poate fi aflat numarul polinoamelor ireductibile de grad n din Zp [X], p prim.
n
P
S
a observ
am mai nti c
a polinomul
ak X k este ireductibil peste Zp dac
a si
k=0
n1
P
k
numai dac
a polinomul X k +
a1
a an 6= b
0
n ak X este ireductibil (unde evident c
k=0
este inversabil peste corpul Zp ); este deci suficient sa gasim numarul polinoamelor
normate (monice) ireductibile, prin nmultirea acestui num
ar cu p1 aflnd r
aspunsul
la problem
a.
Numarul polinoamelor de forma f = X 3 + aX 2 + bX + c, a, b, c Zp , este p3 .
Ca n [2], sa vedem nti cte dintre aceste polinoame sunt reductibile. Polinoamele
reductibile din Zp sunt
fie de forma
f = (X i) (X j) (X k), i, j, k Zp , fie de
forma f = (X i) X 2 + mX + n , i, m, n Zp si X 2 + mX + n ireductibil peste
Zp . Prima dificultate care trebuie depasita n trecerea de la p = 5 la cazul general
este num
ararea polinoamelor de primul tip: observ
am c
a num
arul lor este egal cu
num
arul tipurilor de cuvinte de lungime 3 formate cu elementele multimii Zp , care
este dat de num
arul combin
arilor cu repetitie
p (p + 1) (p + 2)
3
Cp3 = Cp+2
=
.
6
a. Dac
a
Afl
am acum cte polinoame normate ireductibile de grad 2 peste Zp exist
p = 2, n Z2 [X] exista patru polinoame de grad 2, dintre care singurul ireductibil este
X2 + X + b
1. Fie p 3 prim; n Zp [X] exista p2 polinoame de forma X 2 + mX + n,
4n este p
atratul unui element
dintre care sunt reductibile cele pentru care = m2 b
p+1
a Zp . Numarul acestor "patrate perfecte" este
. ntr-adevar (v., de exemplu,
2
0}Im f ,
[2], Problema 12, Spring 1977), Q (p) = {b
0}{x Zp | x = a2 , a Zp } = {b
2
1
unde f : Zp Zp , f (a) = a este morfism de grupuri. Deoarece p 3, ecuatia a2 = b
Z / Ker f ,
are exact doua solutii, b
1 si p[
1, deci Ker f = {b
1, p[
1} si cum Im f =
p
p1
p1
p+1
atunci Card (Im f ) =
, prin urmare Card Q (p) =
+1=
. Num
arul
2
2
2
p (p + 1)
perechilor (m, n) Z2p pentru care este "patrat perfect" este
(pentru
2
p+1
fiecare valoare dat
a lui m, n ia
valori, dat fiind faptul c
ab
4 este inversabil n
2
1
2
Student
a, Universitatea "Ovidius", Constanta
Profesor, Liceul de Informatic
a "Gr. C. Moisil", Iasi
36
1)
2 este p2
=
, relatie adev
arat
a si pentru p = 2.
2
2
n final, numarul polinoamelor normate ireductibile de grad 3 din Zp [X] este
p (p + 1) (p + 2)
p (p 1)
p (p 1) (p + 1)
p3
p
=
.
6
2
3
Evident, aceasta metoda de numarare este sortita esecului n cazul general al
polinoamelor ireductibile de grad n din Zp [X], dat fiind faptul ca exista nu numai
cele dou
a tipuri de polinoame reductibile din cazul n = 3. Modalitatea de rezolvare a
problemei poate fi urm
arit
a detaliat n [1], pp. 188-191 si foloseste rezultate profunde
de teoria corpurilor; vom prezenta mai jos numai desfasurarea ideilor.
Pentru un polinom normat ireductibil de gradul d din Zp [X], are loc echivalenta
n
f | X p X d | n.
n
Se arata ca polinomul X p X nu are radacini multiple, deci n descompunerea sa ca
produs de polinoame normate ireductibile nu exist
a factori care s
a se repete. Conform
echivalentei anuntate, aceast
a descompunere cuprinde ca factori toate P
polinoamele
normate ireductibile din Zp [X] al c
aror grad divide pe n, de unde pn =
d (d, p);
d|n
(d) F
f (n) =
F (d) =
,
d
d
d|n
d|n
P
f (d); relatia de mai sus poarta numele de formula
unde f : N C, F (n) =
d|n
(d) pn/d .
p =
n
d
n
d|n
n|d
p (p 1) (p + 1)
1
1 3
1X
(d) p3/d =
(1) p3 + (3) p =
p p =
,
(3, p) =
3
3
3
3
d|3
adic
a reg
asim rezultatul problemei [3].
Bibliografie
1. T. Albu, I. D. Ion - Itinerar elementar n algebra superioara, Ed. ALL, Bucuresti,
1997.
2. C. Costara, D. Popa - Berkeley Preliminary Exams, Ed. Ex Ponto, Constanta,
2000.
3. G. Popa - Problema 150, G. M. (seria A), nr. 1/2003.
37
n cele ce urmeaz
a, sunt adunate o serie de propriet
ati ale functiei Smarandache
si ale unor generalizari ale ei.
1. Daca p este prim, atunci S (p) = p. Reciproca este adevarata? (Anthony
Begay)
Solutie. Dac
a p este prim, atunci r! nu este divizibil cu p pentru r < p. Pe de
alt
a parte, p! se divide cu p si, cum este cel mai mic num
ar cu aceast
a proprietate,
rezult
a c
a S (p) = p. Reciproca nu este adev
arat
a: l
asnd la o parte cazul S (1) = 1,
cu 1 neprim, avem contraexemplul S (4) = 4. Pot fi gasite alte contraexemple?
2. Daca n este liber de patrate, iar p este cel mai mare factor prim din descompunerea sa, atunci S (n) = p. (Leonardo Motta)
Solutie. Fie n = a b . . . p descompunerea n factori primi a lui n, unde
a < b < < p. Atunci p! contine n scrierea sa toti divizorii primi ai lui n, deci
S (n) p. Pentru r < p, observam ca r! nu se divide cu p, deci S (n) p. Ramne
ca S (n) = p, ceea ce doream.
n
n
n particular, S (n) = p =
(2p)!! = 2 4 . . . (2a) . . . (2b) . . . (2p) se divide la n si, cum este cel mai mic
numar cu aceasta proprietate, urmeaza concluzia.
Recreaii matematice
Solutiile problemelor enuntate la paginile 15 si 26.
1. nl
aturnd segmentele marcate se obtine o figur
a format
a
din trei p
atrate.
2. Cu o t
aietur
a f
acut
a n veriga a treia obtinem trei buc
ati de lant formate din
o veriga, doua verigi si patru verigi. n prima zi calatorul plateste o veriga; a doua zi
da bucata formata din doua verigi si ia napoi o veriga; a treia zi da hangiului veriga
izolat
a; a patra zi d
a bucata din patru verigi si primeste ca rest celelalte trei verigi
de la hangiu; a cincea zi d
a iar
asi veriga izolat
a; a sasea zi d
a bucata din dou
a verigi
si ia veriga napoi; n sfrsit, n a saptea zi da hangiului si veriga ramasa.
Asadar, este suficient
a o singur
a n lant pentru a putea fi f
acut
a plata convenit
a
zilnic.
3. Iat
a interpretarea corect
a a calculului efectuat: dac
a exist
a o solutie n R a
ecuatiei x2 x + 1 = 0, aceasta poate fi 1. Egalitatea 3 = 0, obtinuta punnd
x = 1 n ecuatie, arata ca 1 nu este solutie si, deci, ecuatia nu are solutii n R.
39
n leg
atur
a cu o problem
a de aritmetic
a
propus
a la BAC99.
si Ioan GHIT
1
Roman
ta GHIT
A
A
n august 1999, la bacalaureat, profilul pedagogic, a fost propus
a problema:
ntr-un depozit erau 185 t carbuni, iar n altul 237 t. Din primul depozit se iau
cte 15 t carbuni pe zi, iar din al doilea cte 18 t pe zi. Dupa cte zile a ramas n
1
depozitul al doilea de 1 ori mai mult carbune dact n primul?
2
2
Solutie ([1]). Dac
a n cel de-al doilea depozit ar fi din 237 t (adic
a 158 t) si
3
2
a 12 t), dup
a num
arul de zile cerut cantit
atile
din el s-ar scoate zilnic din 18 t (adic
3
ar fi egale. Diferenta de 185 t 158 t = 27 t este anulata de diferenta de 3 t dintre
cantit
atile scoase zilnic n 9 zile.
2
Consider
am c
a aceast
a solutie necesit
a unele clarific
ari. nti,
reprezint
a in3
1
versul lui 1 . Apoi, diferenta de 3 t nu este cea dintre 18 si 15, ci dintre 15 si 12;
2
coincidenta ntre diferentele de tone scoase zilnic este una nefericita.
a n depozitul I se scade zilnic cte a, iar dintr-o
Practic, dintr-o cantitate x aflat
cantitate y aflat
a n depozitul II se scade zilnic b (x < y, a < b). Ne intereseaz
a
m
> 1 ori mai
num
arul p de zile dup
a care n depozitul II r
amne o cantitate de
n
n
n
mare dect cea ramasa n depozitul I (a > b, x > y).
m
m
n
n
Daca n depozitul II ar fi y si s-ar scoate zilnic b, dupa cele p zile ar ramne
m
m
n
n
n
cantitatea C = y p b =
(y pb), egal
a cu cea r
amas
a n primul depozit
m
m
m
m
n
(deoarece y pb =
(x pa) din ipoteza problemei). Diferenta y
este anulat
a
n
my
n
n
n
de diferenta a b n x y : a b zile.
m
m
m
Putem formula probleme asem
an
atoare, cu conditia de a alege datele n asa fel
nct s
a fim condusi la operatii cu numere naturale.
Probleme propuse.
1. ntr-o tab
ar
a scolar
a sunt 792 elevi, iar n alta 531. Din fiecare tab
ar
a pleac
a
din 5 n 5 minute grupuri de cte 36 si respectiv 23 elevi n drumetii. Dup
a cte
minute n prima tabara se vor afla de 9/7 ori mai multi elevi dect ntr-a doua?
2. n doua cosuri se gasesc 405 si respectiv 800 bomboane. n fiecare zi se vnd
cte 15, respectiv 32 bomboane. Dup
a cte zile n cosul al doilea vor fi cu 60% mai
multe bomboane dect n primul?
Bibliografie
1. Gh. Andrei si colab. - Admiterea 1999, Ed. GIL, Zal
au, 1999.
1
40
Clasa a VIII-a
1. Fie n N fixat. Aratati ca exista o infinitate de numere x, y, z Z astfel nct
x2n + y 2n + z 2n = x2n+1 + y 2n+1 + z 2n+1 .
Lucian Tutescu, Craiova (RecMat-1/2003)
2. Gasiti ntregii pozitivi n, x1 , x2 , . . . , xn astfel nct x1 + x2 + + xn = 2003
si produsul x1 x2 . . . xn sa fie maxim.
Agnes Constantinescu, Harghita
0 0 0 0
3. Fie ABCDA B C D un cub. Cubul este patat cu cafea pe mai putin de
jumatate din suprafata lui totala. Aratati ca exista doua puncte pe suprafata cubului
coliniare cu centrul cubului care nu sunt p
atate cu cafea.
Valerica Benta, Iasi si Mugur Rosca, Craiova
Clasa a IX-a
2
1
1
=
1. Rezolvati n R ecuatia q
+ q
, unde [x] este
[x] [x + 2]
3
3
3
2 [x]
3 [x + 1] [x]
partea ntreag
a a lui x.
Daniel Jinga, Pitesti (RecMat-1/2003)
2. Fie f : R R o functie care satisface
2
n + 3n + 3 f (n + 2) 2 n2 + n 1 f (n + 1) + n2 n + 1 f (n) = 0,
Clasa a X-a
1. Fie a, b (0, 1) (1, ) si functia injectiv
a f : (0, ) R astfel nct functia
g : R R, g (x) = f (ax ) + f (bx ) este constanta. Sa se arate ca ab = 1 si ca exista
41
S S1 + S2 + S3 < S 3.
Gheorghe Iurea, Iasi
Clasa a XI-a
1. Fie D, M dou
a matrice nesingulare de ordin n, D diagonal
a, iar M triunghiular
a. Dac
a D = t M DM , s
a se arate c
a M este tot o matrice diagonal
a, avnd 1
pe diagonala principala.
Adrian Corduneanu, Iasi (RecMat-1/2003)
2. Fie (xn )n1 , (yn )n1 dou
a siruri de numere naturale mai mari ca 1. S
a se
xn yn
pxn pyn
arate c
a lim
= 0 lim
= 0, unde pn este al n-lea num
ar prim.
n
n
yn
pyn
Gabriel Mrsanu, Iasi
3. n tetraedrul ABCD se consider
a notatia (ab) = m [ (ABC; ABD)], corespunz
atoare muchiei AB si analoagele, corespunz
atoare la celelalte muchii. Ar
atati c
a
1
cos (cd) cos (bd) cos (bc)
cos (cd)
1
cos (ad) cos (ac)
= 0.
cos (bd) cos (ad)
1
cos (ab)
2
xf x + x + 1 + f x + 3x 4x + 3 = x + 1,
x R.
2.
Se
dau
mul
t
imile:
A
=
x
+
x
|
x
Z
,
B
=
x
+
x
|
x
Z
, C =
4
3
2
= x + x + x + x | x Z , D = 2x | x Z . Determinati multimile A C,
B D.
Andrei Nedelcu, Iasi (RecMat-2/2002)
42
Public
am n continuare problemele propuse concurentilor si lista premiatilor:
1. Fie a1 , a2 , a3 , . . . , a2003 numerele 1, 2, 3, . . . , 2003 n alta ordine. Aratati
ca macar doua din numerele |a1 1|, |a2 2|, . . . , |a2003 2003| sunt egale. (20p)
2. De pe o tabla de sah 7 7 scot un patrat; aratati ca patratele ramase:
a) nu pot fi acoperite cu 24 de dominouri 1 2 daca patratul scos e A2;
b) pot fi acoperite cu 24 de dominouri dac
a p
atratul scos e D4 si indicati o
acoperire cu num
ar minim de dominouri orizontale (justificare).
(20p)
n
3. Dac
a n este natural, g
asiti restul mp
artirii lui 10 prin 999 si ar
atati c
a un
num
ar natural divizibil cu 999 are m
acar 3 cifre nenule. Cte numere cu cel mult 16
cifre fiecare au fix 3 cifre nenule si se divid cu 999?
(30p)
4. Cte p
atrate ale unei table de sah 340 121 sunt t
aiate n interior de una din
diagonalele tablei? Dar pentru o tabla 340 120?
(30p)
5. Ali Baba si cei 40 de hoti stau n cerc n jurul focului si vor s
a mpart
a n
mod egal 4100 de galbeni care initial se afla mpartiti la ntmplare la ctiva dintre
ei (posibil la unul singur). Ali Baba bate din palme si la comanda lui fiecare din cei
41 d
a un galben vecinului din stnga sa, dac
a acesta are mai putin dect el (dac
a
vecinul are egal sau mai mult nu primeste nimic!). Dac
a nu au realizat egalitatea,
Ali Baba bate din palme din nou etc. Justificati ca dupa un timp sumele se egaleaza
(toti 100 de galbeni).
(30p)
Premiatii sunt: premiul I - Chiril
a Cezar (C. N. "M. Eminescu", Botosani),
premiul II - Istrate Carmen Maria (C. N. "Unirea", Focsani), premiul III Pachitariu Marius (Colegiul National Iasi). Au fost acordate 21 mentiuni.
1 Selectiuni din materialul trimis redact iei de c
atre elevul Alexandru Negrescu si prof. Liliana
Tomita
, C. N. "A. T. Laurian", Botosani
43
relatia (A I3 ) A + A + I3 = 0.
2. Fie S3 o permutare din grupul simetric de grad 3, astfel nct 2 = e
(e noteaz
a permutarea identic
a). Demonstrati c
a exist
a k {1, 2, 3} astfel nct
(k) = k.
1
3. Demonstrati ca polinomul P = X 3 + X + 1 este ireductibil n Q [X].
2
II. 1. Fie G un grup cu n elemente, n N . Aratati ca n orice coloana a tablei
operatiei lui G apar n elemente distincte.
2. Fie (Z, +, ) inelul numerelor ntregi. Determinati toate morfismele de inele
f : Z Z.
3. Fie (C, +, ) corpul numerelor complexe. Sa se arate ca f : C C definita prin
f (z) = z este izomorfism de corpuri (z noteaza conjugatul numarului complex z).
Analiz
a matematic
a
1 1
1
I. 1. Fie Hn = 1 + + + + , n N . Demonstrati ca sirul (Hn )nN este
2 3
n
nemarginit.
2. Fie f : R R o functie continua si marginita. Demonstrati ca exista x0 R
astfel nct f (x0 ) = x0 .
1
3. Fie f : R \ {1} R, f (x) =
. Sa se calculeze f (n) (0), unde n N ,
x+1
a derivata de ordin n a functiei f .
iar f (n) noteaz
II. Pentru n N consider
am fn : R R, fn (x) = xn + xn1 + + x 1.
f3 (x) f2 (x)
a) Reprezentati grafic functia g : D R, g (x) =
, unde D este
f1 (x)
domeniul maxim de definitie al functiei g.
b) Aratati ca pentru orice n N , ecuatia fn (x) = 0 are o unica solutie reala,
un , n intervalul [0, 1].
c) Demonstrati c
a sirul (un )nN este convergent.
d) S
a se determine lim un .
n
Fac. de Electronic
a si Telecomunicatii, Univ. Tehnic
a "Gh. Asachi"
13
3
a
1. Rangul termenului din dezvoltarea
care l contine pe a4 este
+
3
3
a
a) 8
b) 6
c) 3
d) 4
e) 9
n
k
P
k
k
2. Suma
2 + 3 /6 este egala cu
k=1
1
1
1
1
a) 1 n n b) 2 n+1 n+1
2
3
2
3
3
1
1
e) n
2 2
2 3n
c)
44
3
1
1
+
+
2 2n 2 3n
d)
1
1
+
2n 3n
3. Se consider
a inecuatia (m + 1) e2x + 2 (m + 1) ex + m > 0, x R, unde
m R este un parametru. Valorile lui m pentru care inecuatia este verificata x R
sunt
a) (, 0] b) [0, +) c) [1, 0] d) (0, 1) e) (, 1)
4. Multimea tuturor valorilor m R astfel ca sistemul
mx + y z = 0
x + (m + 1) y + z = 2 + m m2
x 2y mz = 2 + 3m m2
sa fie compatibil este
a) {2} b) {2, 1, 2} c) R \ {2, 1} d) R \ {1} e) R \ {2, 1, 2}
10
5. Numarul complex z, care satisface |z| + z =
este
2i
3
3
1
3
a) 2 + i b) 2 + 5i c) 2i d) + 3i e) + 2i
2
2
2
2
x sin x
a fie finit si diferit de zero.
6. S
a se determine m astfel ca l = lim
m s
x0 (1 cos x)
Sa se precizeze si valoarea lui l.
3
2
2
2
2
3
3
c) m = , l =
b) m = 3, l =
d) m =
,l =
a) m = , l =
4
3
2
3
2
3
3
1
e) m = 2, l =
6
2 ln x 1
este
7. Multimea valorilor functiei f : (0, ) R, f (x) =
2 x2
2
b) (0, ) c) R d) (0, e) e) 1/e ,
a) , 1/e
8. Daca x1 , x2 , . . . , xn sunt radacinile ecuatiei xn + 1 = 0, atunci valoarea sumei
1
1
1
+
+ +
este
1 x1 1 x2
1 xn
a) n/2 b) n2 c) n d) n (n + 1) e) n
Z 2
x3
max x , arctg x dx.
9. Sa se calculeze I =
3
1
1
5
5
2 arctg 3
a) arctg 2 + ln 3 b) + 2 arctg 2 ln 5 c)
12
2
12
5
5
2 arctg 2 + ln 3 e) + arctg 2
d)
11
12
1
1
10. S
a se afle solutia ecuatiei arcsin
+ arcsin
= .
x
1
x
+
1
p
p
p
p
2 p
a) 3 + 5 b) 3 + 5 c) 2 + 5 d) 2 + 5 e) 1 + 5
Fac. de Automatic
a si Calculatoare, Univ. Tehnic
a "Gh. Asachi"
1. S
a se determine parametrul real m astfel nct ecuatia x2 + 2mx + (m + 4) = 0
s
a admit
ad
acinile reale
x si x2 verificnd
< x2 .
a r
! x1 < 1
! 1
1 17
1 + 17
5
3
a) m ,
,
b) m ,
c) m ,
2
2
3
5
1 17 3
d) m e) m
,
2
5
45
2. Aflati num
arul termenilor rationali din dezvoltarea binomial
a
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5
3. Fie sistemul
x+y+z =1
ax + ay + 2az = b
a, b R, b 6= 0.
2
a x + a2 y + 2a2 z = b2
23
3
7+ 53 .
a) x (1, 2) b) x 3 2, c) x
,
d)
x
(2,
3)
e)
x
0,
3
3
2
2
8. Se dau triunghiurile ABC si A0 B 0 C 0 ce au centrele de greutate G si G0 . Atunci
1
1
2
a) (AA0 + BB 0 + CC 0 ) b) (AA0 + BB 0 + CC 0 ) c) (AB + BC + CA + A0 B 0 +
3
4
3
1
1
B 0 C 0 + C 0 A0 ) d) (AB 0 + BA0 + AC 0 + CA0 + BC 0 + CB 0 ) e) (AB 0 + BC 0 + CA0 )
6
3
9. S
a se determine multimea punctelor din planul complex care sunt imaginile
numerelor z care verific
a ecuatia z 2 z |z| + |z|2 = 0.
a) doua drepte perpendiculare b) un cerc cu centrul n origine c) doua drepte
paralele d) dou
a semidrepte e) dou
a cercuri concentrice
1
1
1
10. Num
arul solutiilor ecuatiei arctg
+ arctg
arctg 2
= este
x1
x+1
x 1
4
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) o infinitate
46
anul n care ne aflam mi-ar trebui 13710 cifre. n ce an ne aflam cnd am pus
ntrebarea?
( Clasa a III-a)
Prof. C
at
alin - Cristian Budeanu, Iasi
Solutie. Pentru scrierea numerelor de la 1 999 sunt necesare 2889 cifre. Rezult
a
c
a anul nasterii nu poate fi format din trei cifre. ntr-adev
ar, 2 2889 + 25 n < 13710,
n 4. Anul nasterii este de forma abcd. Fie x numarul cifrelor pentru scrierea
numerelor de la 1 la abcd. Transpunnd n ecuatie ceea ce a spus persoana, obtinem:
x + (x + 4 25) = 13710, cu solutia x = 6805. Pentru scrierea numerelor de la 1000
la abcd sunt necesare 6805 2889 = 3916 cifre, ceea ce nseamn
a c
a de la 100 la abcd
sunt 3916 : 4 = 979 numere. nseamna ca anul abcd este 1978. ntrebarea a fost pusa
n anul 1978 + 25 = 2003.
P.50. a) Cte numere trebuie adaugate sirului 1, 2, 4, 5, 7, 8, . . . , 97, 98 pentru a
obtine toate numerele de la 1 la 98?
b) Efectuati 1 + 2 + 4 + 5 + 7 + 8 + + 97 + 98 2 (3 + 4 + 5 + + 34).
( Clasa a IV-a)
Georgiana Ciobanu, elev
a, Iasi
Solutie. a) Lipsesc numerele: 3, 6, 9, . . . 96 care pot fi scrise: 3 1, 3 2, 3 3, . . . ,
3 32. Se observa ca lipsesc 32 numere.
b) Expresia de calculat se poate scrie:
1 + 2 + (4 3) + (5 3) + (7 4) + (8 4) + + (97 34) + (98 34) =
= 1 + 2 + (1 + 2 + 3 + 4 + + 63 + 64) = 3 + 64 65 : 2 = 3 + 2080 = 2083.
P.51. Produsul a doua numere naturale este 913 368. Unul din numere are cifra
unitatilor si cifra zecilor mai mare ca 2 si mai mica dect 8. Daca la acest numar
marim cifra zecilor cu 2 si micsoram cifra unitatilor cu 1, obtinem un produs egal
cu 951 425. Aflati cele doua numere.
( Clasa a IV-a)
nv. Elena Z
arnescu, Iasi
Solutie. Fie a si b numerele c
autate. Obtinem
(a + 20 1) b = 951425 ab + 19b = 951425
913368 + 19b = 951425 b = 2003 a = 913368 : 2003 = 456.
P.52. n trei cutii sunt 212 bile. Din prima cutie se scoate un numar de bile, din
a doua de 2 ori mai mult si nca doua bile, din a treia se scoate ct triplul numarului
de bile scos din a doua cutie. n fiecare cutie ramne un numar de bile egal cu
numarul total al bilelor scos din cele trei cutii la un loc. Cte bile au fost n fiecare
cutie?
( Clasa a IV-a)
nv. Maria Racu, Iasi
Solutie. Not
am cu p num
arul bilelor scos din prima cutie. Rezult
a c
a n fiecare
cutie ramn 9p + 8 bile. Deducem ca n toate cutiile au fost 36p + 32 bile. Asadar,
36p + 32 = 212, de unde p = 5. n cele trei cutii au fost 58, 65, respectiv 89 bile.
P.53. Efectund o singura cntarire, sa se ia 475 g dintr-un kilogram de zahar
utiliznd doua greutati, una de 200 g si cealalta de 150 g.
( Clasa a IV-a)
Prof. Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Utiliz
am o balanta cu brate egale. Distribuim kilogramul de zah
ar
si cte una din cele dou
a greut
ati, pe cele dou
a talere, pn
a realiz
am pozitia de
echilibru. Pe fiecare taler vom avea 675 g. Masa cautata este pe talerul n care se
48
afl
a greutatea de 200 g: 675 g 200 g = 475 g zah
ar.
Clasa a V-a
V.36. Fie n un numar impar, iar a1 , a2 , . . . , an , n N numere care mpartite
la n dau cturi distincte si resturi distincte. Aratati ca valoarea minima a sumei
S = a1 + a2 + + an este multiplu de 12.
Dragos Ungureanu, elev, Iasi
Solutie. Conform ipotezei, avem: a1 = nc1 +r1 , a2 = nc2 +r2 , . . . , an = ncn +rn ,
unde {r1 , r2 , . . . , rn } = {0, 1, 2, . . . , n 1}. Astfel, suma
n (n 1)
S = a1 + a2 + + an = n (c1 + c2 + + cn ) +
2
este minim
a dac
a {c1 , c2 , . . . , cn } = {0, 1, 2, . . . , n 1}, deci
n (n 1) n (n 1)
n (n 1) (n + 1)
Smin = n
+
=
.
2
2
2
.
.
Cum n este impar, rezulta ca (n 1) (n + 1) .. 8, deci Smin .. 4. Pe de alta parte,
..
deoarece n, n 1, n + 1 sunt numere consecutive, rezulta ca S
. 3. Prin urmare,
min
222221
333331
si b =
.
333334
222223
c
a p3 = p2 + 2 si p4 = p2 + 4. Se observ
a c
a p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5 si p4 = 7 este
o solutie a problemei (2 + 3 + 5 + 7 = 17 este numar prim). Daca p2 > 3, atunci
p2 = 3k + 1 sau p2 = 3k + 2, k N . n cazul p2 = 3k + 1, avem p3 = 3k + 3 care
nu este prim, iar n cazul p2 = 3k + 2, avem p4 = 3k + 6, care nu este prim. Asadar,
p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5, p4 = 7 este singura solutie.
V.40. Este posibila o partitionare a multimii {1, 2, . . . , 12n + 9} n 4n + 3 submultimi disjuncte, fiecare cu cte trei elemente, astfel nct n fiecare submultime un
element sa fie suma celorlaltor doua?
Titu Zvonaru, Bucuresti
Solutia I. Fie {a, b, c} o multime astfel nct a = b + c. De aici, rezult
a c
a
elementele multimii {a, b, c} sunt ori toate pare, ori dou
a impare si unul par. Asadar,
pentru ca sa fie posibila o partitie ca n problema, trebuie ca multimea data sa contina
un num
ar par de numere impare. Deoarece multimea dat
a are 6n + 5 numere impare,
rezult
a c
a partitionarea nu este posibil
a.
Solutia II. S
a presupunem c
a ar fi posibil
a o partitie n conditiile impuse. Atunci,
fiecare din cele 4n + 3 submultimi de trei elemente are suma elementelor egala cu un
num
ar par, deci suma elementelor multimii {1, 2, . . . , 12n + 9} ar trebui s
a fie num
ar
(12n + 10) (12n + 9)
par. Cum, 1 + 2 + + 12n + 9 =
= (6n + 5) (12n + 5), care
2
este un numar impar, rezulta ca partitionarea ceruta nu este posibila.
Clasa a VI-a
VI.36. Fie k N, k 3. Aratati ca printre valorile naturale ale lui n care fac
.
adevarata propozitia n2 + k .. n + k, exista cel putin trei patrate perfecte.
Claudiu S
tefan Popa, Iasi
Solutie. Din n2 + k = n2 k 2 + k2 + k = (n k) (n + k) + k 2 + k, rezult
a c
a
.
.
n2 + k .. n + k dac
a si numai dac
a k 2 + k .. n + k. Cum A = k, k + 1, k2 + k Dk2 +k ,
putem lua n + k din multimea A si atunci obtinem n 0, 1, k 2 . Astfel, am g
asit
trei patrate perfecte care verifica cerinta problemei.
VI.37. Numerele 1160, 1604 si 2270 dau acelasi rest la mpartirea prin n. Aflati
mpartitorul n.
Cristian Laz
ar, Iasi
Solutie. Conform ipotezei, avem: 1160 = nc1 +r, 1604 = nc2 +r, 2270 = nc3 +r,
unde r < n si r, c1 , c2 , c3 N. Sc
aznd aceste egalit
ati dou
a cte dou
a, obtinem
444 = n (c2 c1 ), 666 = n (c3 c2 ) si 1110 = n (c3 c1 ), deci n este divizor comun
al numerelor 444, 666, 1110. Cum (444, 666, 1110) = 222 rezulta ca n {1, 2, 3, 6,
37, 74, 111, 222}, valori care verific
a ipoteza problemei.
VI.38. Demonstrati ca nu exista numere naturale x, y, z direct proportionale cu
trei numere naturale consecutive, astfel nct x + y + z sa fie numar prim.
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
Solutie. Dac
a presupunem contrariul, avem
x
y
z
x+y+z
(1)
=
=
=
, cu n N .
n
n+1
n+2
3n + 3
De aici, obtinem c
a 3y = x + y + z, deci 3 | x + y + z, care mpreun
a cu faptul c
a
x + y + z este prim ne conduce la concluzia ca x + y + z = 3 si deci y = 1. nlocuind
50
x
1
n
=
, adic
ax=
, care nu apartine lui N.
n
n+1
n+1
VI.39. Radu si Mihai joaca de mai multe ori un joc n urma caruia cstigatorul
primeste a puncte, iar cel care pierde primeste b puncte ( a, b N , a > b). Daca
scorul final este 61 49 n favoarea lui Radu, iar Mihai a cstigat 4 partide, aflati
a si b.
Adrian Zanoschi, Iasi
Solutie. Dac
a not
am cu x num
arul partidelor cstigate de Radu, avem: xa+4b =
= 61, 4a + xb = 49, de unde obtinem ca (x + 4) (a + b) = 110. De aici, avnd n
vedere ca x + 4 9 si a + b 3, rezulta ca x + 4 = 22 si a + b = 5 sau x + 4 = 11
si a + b = 10 sau x + 4 = 10 si a + b = 11. n primul caz, avem x = 18, dar atunci
xa + 4b este un num
ar par, diferit de 61, deci aceast
a situatie nu convine. Procednd
la fel, constatam ca nici al treilea caz nu convine. n al doilea caz, gasim x = 7, a = 7
si b = 3, care este solutia problemei.
b = 120 . Perpendiculara n C pe AC intersecteaza
VI.40. Fie 4ABC cu m(A)
mediatoarea lui [AB] n D; notam {E} = CD AB. Sa se arate ca AB = 2AC
\ = 90 si BE = 2AB.
daca si numai daca m(BDE)
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
Solutie. Fie M mijlocul lui AB.
Presupunem ca AB = 2AC. n acest caz
D
\ = ADM
\ =
rezult
a c
a AM = AC, deci CDA
\
= M
DB = . Cum suma unghiurilor patrulaterului DM AC este 360 , obtinem ca
C
\ = 90 . Triunghiul DAB
= 30 , deci BDE
\ de 60 , adica
este isoscel si are unghiul BDA
este echilateral si, prin urmare, DA = AB. n B
M
A
E
\ = 60 , deci AEC
[ = 30 . Atunci
plus DBA
4ACD 4ACE (C.U.), de unde AD = AE. n concluzie, BA = AD = AE, adica
BE = 2AB.
\ = 90 si A mijlocul lui BE. Cum AC k BD, rezult
Fie acum BDC
a c
a [AC] este
1
[ = 60 si CA k BD,
linie mijlocie n triunghiul BDE, deci AC = BD. Din CAE
2
\ = 60 , deci triunghiul DBA este echilateral, ceea ce conduce la
obtinem ca DBA
1
concluzia BD = AB. Asadar, avem AC = AB sau AB = 2AC.
2
n relatia (1), g
asim
Clasa a VII-a
2
+ +
n
2n 1
< 2n 1, n N, n 2.
n
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutia I (un grup de elevi de r
la Colegiul National din Iasi si Alexandru
1 + k/n
k+n
k
<
=
, k = 1, 2n 1. Ca
Negrescu, elev, Botosani). Avem
n
2
2n
urmare,
r
r
r
1
1
1
2
2n 1
+
+ +
<
2n 1 + (1 + + (2n 1)) =
n
n
n
2
n
VII.36. Sa se arate ca
1
+
n
51
1
1 (2n 1) 2n
2n 1 +
= 2n 1.
2
n
2
Solutia II. r
Membrul r
din stnga al inegalit
atii date se poate scrie grupnd ternk
n+k
menii de forma
,
, k {1, 2, . . . , n 1}. n acest fel, obtinem n 1
nr
n
n
paranteze si termenul
= 1. Deoarece
n
nk+n+k
r
!2
r
r
r
nk
n+k
nk n+k
n
=2+2
+
<2+2
= 4,
n
n
n
n
2
r
r
nk
n+k
+
< 2, de unde concluzia.
rezult
a c
a
n
n
VII.37. Aratati ca n baza de numeratie 7 printre numerele ce se scriu cu cifrele
0, 1, 2 exista o infinitate care sunt patrate perfecte si o infinitate ce nu sunt patrate
perfecte. Aceste afirmatii ramn valabile daca se folosesc cifrele 3, 5, 6?
Ruxandra Ioana Vlcu, elev
a, Iasi
2
n
2n
n
2
=
(7
+
1)
=
7
+27
+1
=
10
.
.
.
020
Solutie. Se observa ca 100
.
.
.
01
{z . . . 1} (7)
|
| {z } (7)
=
n+1 cifre
2n+1 cifre
este p
atrat perfect, n N , iar 10
a{z . . . 2} (7) = |10 . . . 020
{z . . . 1} (7) + 1 nu este p
| . . . 020
2n+1 cifre
2n+1 cifre
trat perfect pentru nici un n N , deoarece este cuprins ntre (7n + 1)2 si (7n + 2)2 .
Daca n N, atunci putem scrie n = 7k + r, unde k, r N, r < 7. Deoarece
n2 = 7k 0 + r0 , cu r0 {0, 1, 2, 4}, rezult
a c
a nici un p
atrat perfect scris n baza 7 nu
se termin
a cu 3, 5 sau 6. Prin urmare, r
aspunsul la ultima ntrebare este negativ.
abb . . . bc
ac
=
ca
cbb . . . ba
(termenii primei fractii continnd cte 2002 cifre b), atunci b = a + c.
Mihaela Buc
ataru, Iasi
Solutie. Daca notam n = |11 {z
. . . 1} , avem succesiv:
VII.38. Fie a, b, c cifre nenule, a 6= c. Sa se arate ca daca
2002 cifre
a 102003 + 10nb + c
10a + c
=
2003
c 10
+ 10nb + a
10c + a
2002
1 90bn = 0 (a + c) 10 9n 90bn = 0 a + c = b.
(a + c) 10 10
VII.39. Daca x < y < z sunt lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic,
atunci xn + y n 6= z n , n N, n 3.
Dumitru Neagu, Iasi
Solutie. Din relatia z > y > x, rezult
a c
a z n2 > y n2 si z n2 > xn2 , oricare
ar fi n 3. De aici, obtinem ca, pentru orice n 3, avem:
z n = z n2 z 2 = z n2 x2 + y 2 > xn2 x2 + y n2 y 2 = xn + y n .
b = 60 , iar M Int ABC
VII.40. Fie ABC un triunghi ascutitunghic cu m(A)
52
\
astfel nct m(BM
C) = 150 . Notam cu P , Q, R proiectiile lui M pe BC, CA si
respectiv AB. Sa se arate ca 4P QR este dreptunghic.
Constantin Cocea, Iasi
A
Solutie. Deoarece patrulaterele M P BR si M P CQ
\
\
\
sunt inscriptibile, avem: M P R = RBM = 90 RM B
60
\
\ = 90 QM
\
si M
P Q = QCM
C. Astfel, obtinem:
\
\
\
\
\
RP
Q=M
PR + M
P Q = 180 ( RM
B + QM
C)=
\
\
= 180 (360 RM
Q BM
C)=
Clasa a VIII-a
M
B
{1,
0,
1},
definit
a prin
1, x < 0
0, x = 0 , verific
f (x) =
a toate conditiile cerute.
1, x > 0
VIII.37. If a, b, c (0, ) prove
the following inequalities:
a) (a + b + c)3 a3 + b3 + c3 24 where abc = 1;
3
8 3
3
3
3
b) (a + b + c) a + b + c
where ab + bc + ac = 1.
3
Zdravko Starc, Vr
sac, Serbia and Montenegro
Solutie. a) Se stie ca, oricare ar fi numerele a, b, c, are loc egalitatea:
(1)
(a + b + c)3 a3 + b3 + c3 = 3 (a + b) (b + c) (c + a) .
3
(a + b + c) a3 + b3 + c3 = 3 (a + b) (b + c) (c + a)
3 2 ab 2 bc 2 ca = 24abc = 24.
b) Solutia I (Irina Mustata
, eleva, Iasi). Prin nmultirea ultimelor doua paran
teze din partea dreapt
a a rela
t
cont
c
a ab + bc + ca = 1, obtinem
a + b3 + c3 = 3 (b + c) a2 + 1 si (a + b + c)3 a3 + b3 + c3 = 3 (c + a) b2 + 1 .
Prin adunarea acestora avem
(a + b + c)3 a3 + b3 + c3 = (a + b) c2 + 1 + (b + c) a2 + 1 + (c + a) b2 + 1 =
= 2 (a + b + c) + ab (a + b) + bc (b + c) + ca (c + a) =
= 2 (a + b + c) + (a + b + c) (ab + bc + ca) 3abc, adica
53
3
(a + b + c) a3 + b3 + c3 = 3 (a + b + c) 3abc.
(2)
1
3
a abc . Revenind la (2) vom obtine
din 1 = ab + bc + ca 3 a2 b2 c2 deducem c
3
3
1
8
3
3
(a + b + c) a3 + b3 + c3 3 3 =
.
3
3
Solutia II (Marius Pachitariu, elev, Iasi). Cum ab + ac + bc = 1, avem:
a3 + b3 + c3 3abc = (a + b + c) a2 + b2 + c2 ab ac bc =
i
h
2
3
= (a + b + c) (a + b + c) 3 (ab + ac + bc) = (a + b + c) 3 (a + b + c) .
8 3
Astfel, inegalitatea de la punctul b) se va scrie 3 (a + b + c) 3abc
sau
3
8 3
a + b + c abc
.
(2)
9
Pentru a justifica inegalitatea (2), vom demonstra dubla inegalitate:
r
ab + bc + ca
a+b+c
3
(3)
abc, a, b, c > 0.
3
3
Pentru prima parte a relatiei (3), observam ca
2
a+b+c
ab + bc + ca
2
(a + b + c) 3 (ab + ac + bc)
3
3
(a b)2 + (b c)2 + (c a)2 0,
ab + bc + ca
3
3
3
ab bc ca =
abc = abc.
3
Revenind la inegalitatea (2), avem:
r
!3
r
8 3
ab + bc + ca
ab + bc + ca
=
.
a + b + c abc 3
3
3
9
Solutia III (data de autor). Din inegalitatea lui Carlson:
r
r
ab + bc + ca
3 (a + b) (b + c) (c + a)
, a, b, c > 0
8
3
si identitatea (1), rezult
a c
a:
3
(a + b + c) a3 + b3 + c3 = 3 (a + b) (b + c) (c + a)
r
!3
1
8 3
ab + bc + ca
=38 =
38
.
3
3
3 3
VIII.38. Fie n N fixat. Aratati ca exista o infinitate de numere x, y, z Z
astfel nct x2n + y 2n + z 2n = x2n+1 + y 2n+1 + z 2n+1 .
Lucian Tutescu, Craiova
54
Solutie. Dac
a lu
am z = y, atunci din relatia dat
a, obtinem:
2n
2n
2y = x (x 1) .
(1)
2n
O solutie a acestei din urm
a ecuatii putem g
asi alegnd x 1 = 2a , a Z .
2n
ntr-adev
ar, n acest caz egalitatea (1) devine 2y 2n = 2a2n + 1
2a2n , de unde
2n
g
asim y = a 2a + 1 . Deci,
a o infinitate
a:
exist
de numere cu proprietatea dat
x = 1 + 2a2n , y = a 2a2n + 1 , z = a 2a2n + 1 , a Z .
VIII.39. Fie ABCD un patrulater strmb cu [AD] [BC]. Sa se construiasca
dreptele paralele d1 , d2 , d3 , d4 astfel nct A d1 , B d2 , C d3 , D d4 si
dist (d1 , d4 ) = dist (d2 , d3 ).
Horia Mihail Teodorescu, elev, Iasi
Solutie. Fie d o dreapt
a care face unghiuri egale cu AD si BC (evident, putem
gasi o astfel de dreapta). Dreptele d1 , d2 , d3 si d4 , duse prin A, B, C, respectiv
D si paralele cu d, satisfac conditiile problemei. ntr-adevar, daca notam cu E si F
picioarele perpendicularelor din A si B pe d4 , respectiv d3 avem c
a 4AED 4BF C
(I. U.), deci AE = BF , adic
a dist (d1 , d4 ) = dist (d2 , d3 ).
VIII.40. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub, iar O (BB 0 ). Dreptele A0 O si C 0 O
intersecteaza (ABC) n E, respectiv F , iar AO si CO intersecteaza (A0 B 0 C 0 ) n
E 0 , respectiv F 0 .
a) Aratati ca EF E 0 F 0 nu depinde de pozitia lui O;
b) Aratati ca SBB 0 E 0 E SABCD si determinati O pentru care se atinge egalitatea.
Monica Nedelcu, Iasi
Solutie. a) Cum (A0 B 0 C 0 ) k
E
(ABC) si (EOF ) (A0 B 0 C 0 ) = A0 C 0 ,
C
B
(EOF ) (ABC) = EF , rezulta ca
F
EF k A0 C 0 , deci 4A0 OC 0 4EOF ,
E
D
A
de unde deducem c
a
EF
EO
BO
O
=
= 0 .
(1)
0
0
0
AC
OA
BO
Analog, putem demonstra ca 4AOC
C
B
F
4E 0 OF 0 , deci
0 0
0
0
EF
EO
BO
=
=
.
(2)
A
D
AC
OA
OB
0 0
EF E F
= 1, deci EF E 0 F 0 = AC 2 = const.
Din (1) si (2), obtinem
AC A0 C 0 0 0
BE
x
BE
ax
si
b) Fie B 0 O = x. Atunci, avem
=
=
. De aici rezulta ca
a ax
a
x
0
0 0
2
2
BB (B E + BE)
a
x
ax
a
SBB 0 E 0 E =
=
+
2 = a2 = SABCD .
2
2 ax
x
2
x
a
Egalitatea are loc dac
a si numai dac
a
= 1, adic
a x = , ceea ce nseamn
a c
a
ax
2
0
O este mijlocul segmentului [BB ].
Clasa a IX-a
y
IX.36. Determinati x < 0 < y astfel nct xy + = y 3 5y + 2.
x
Cezar Lupu, elev, Constanta
55
n+1
+ 1 (xn 1) 2nxn (x 1) .
x
Marius Pachitariu, elev, Iasi
Solutia I. Inegalitatea dat
a se transform
a succesiv astfel:
x2n+1 xn+1 + xn 1 2nxn+1 2nxn
(1)
Inegalitatea (1) este adevarata pentru x = 1, iar pentru x > 1 este echivalenta cu
1 + x + x2 + + x2n
x2n+1 1
a din inegali (2n + 1) xn sau
xn , care rezult
x1
2n + 1
tatea mediilor n felul urm
ator:
(2n+1)2n
1 + x + x2 + + x2n
2n+1
1 x x2 x2n = x 2(2n+1) = xn .
2n + 1
Solutia II (Irina Mustata
a, Iasi). Prin inductie complet
a.
, elev
n+1
n+1
n+1
y
z
x
+ n + n x + y + z, x, y, z > 0, n N.
IX.38. Sa se arate ca
yn
z
x
Gigel Buth, Satu Mare
Solutie. n GM - 4/2002, p. 146, L. Panaitopol enunta si demonstreaz
a rezultatul
urm
ator:
Daca p 1 si ai 0, bi > 0 pentru i 1, n, atunci
p
Xn
n
ai
X
api
i=1
p1 .
p1 Xn
b
i=1 i
b
i=1
y+1
y+2
Deoarece y = y 1
(2) si 3 y = 3 y 1 1
(3), rezult
a c
a
2
3
1
1
1
1
2
+
=
. Prin urmare, ecuatia
+
2y y 3 (y + 1) 3 y
y (y + 1) (y + 1) (y + 2)
y (y + 2)
(1) are solutie dac
a si numai dac
a (2) si (3) sunt simultan egalit
ati, adic
a y = 1. Deci
solutia ecuatiei date este x [1, 2).
IX.40. Fie M 6= G n planul 4ABC si D, E, F mijloacele laturilor [BC],
Y E = mY M , ZF = mZM , m 6= 1.
2m
3
SM .
a) Daca m 6= , atunci AX, BY, CZ sunt concurente n S, cu SG =
2
3
3
b) Daca m = , atunci AX, BY, CZ sunt paralele cu GM .
2
Virgil Nicula, Bucuresti
Solutie. a) Avem:
2m
2m
2m 3
SM SM + M G =
SM
SM = M G
SG =
3
3
3
3
1
MS =
MG MS =
MA + MB + MC .
3 2m
3 2m
1
M A + M B + M C . Se poate
Fie punctul S 0 definit prin egalitatea M S 0 =
3 2m
0
verifica, prin calcul, faptul c
a S apartine dreptelor AX, BY , CZ, deci acestea vor
2m
0
SM . S
a
arat
a si egalitatea SG =
fi concurente n S S si atunci este adev
3
0
demonstram, de exemplu, ca S AX. Pentru aceasta vom demonstra ca vectorii
XS 0 si S 0 A sunt coliniari:
0 0 M A + M B + M C
MB + MC
XS = M S M X =
=
3 2m
2 2m
(2 2m) M A M B M C
,
=
(3 2m) (2 2m)
0 0 M A + M B + M C
S A = MA MS = MA
= (2 2m) XS 0 .
3 2m
3
b) Pentru m = , avem:
2
3
3
XD = XM XM + M D = XM M X = 2M D = (M B + M C)
2
2
Clasa a X-a
alogb x + blogb x a + b.
57
(1)
Dac
a facem notatia log2b x = 0 si avem n vedere obsevatiile > 1 a + b >
> a + b, 1 a + b a + b, obtinem ca inecuatia (1) este echivalenta cu
log2b x 1, deci x b1 , b .
3
ad
aritmetica daca si numai daca (a b) (b c) (c d) =
.
3
A. V. Mihai, Bucuresti
Solutie. Dac
a a, b, c, d sunt n progresie aritmetic
a de ratie r, atunci egalitatea
3
3r
data este echivalenta cu r r r =
, care este, evident, adevarata.
3
p
Reciproc, dac
a are loc egalitateap
din enunt, atunci ad = 3 3 (a b) (b c) (c d),
sau (a b) + (b c) + (c d) = 3 3 (a b) (b c) (c d), adica media aritmetica a
numerelor a b, b c si c d este egala cu media lor geometrica. De aici rezulta ca
a b = b c = c d, deci a, b, c, d sunt n progresie aritmetic
a.
X.39. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile AB = a,
AD = b, AA0 = c. Daca M Int A0 B 0 C 0 D0 , notam cu , , masurile unghiurilor
pe care AM le face cu AB, AD si respectiv AA0 . Sa se arate ca
AM < a cos + b cos + c cos < AC 0 .
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Fie E, F si G proiectiile punctului M
D
C
pe laturile AB, AD si respectiv AA0 . Astfel avem
AE
AF
AG
si cos =
cos =
, cos =
, de A
B
AM
AM
AM
unde deducem ca AE cos + AF cos + AG cos =
M
AE 2 + AF 2 + AG2
AM 2
=
=
= AM . De aici, G
AM
AM
C
D
avnd n vedere ca AE < AB = a, AF < AD = b,
F
AG < AA0 = c si cos > 0, cos > 0, cos > 0,
rezult
a c
a AM < a cos + b cos + c cos . Pentru
A
E
B
a doua parte a inegalitatii vom folosi inegalitatea lui
Cauchy-Buniakovski-Schwarz si identitatea cos2 + cos2 + cos2 = 1:
p
p
a cos + b cos + c cos < a2 + b2 + c2 cos2 + cos2 + cos2 = AC 0 .
58
x + y + x + z + y + z xy + xz + yz 3 6xyz.
2
2
a
b
+
(
a
c)
+
b
c
R
9
.
2
r
4
a+ b+ c
x + y + x + z + y + z 3 6 (x + y) (x + z) (y + z) 3 6 8xyz = 3 2 6 xyz si
q p
p
xy + xz + yz 3 3 x2 y 2 z 2 = 3 6 x2 y 2 z 2
rezult
a c
a
p
x + y + x + z + y + z xy + xz + yz 3 6 xyz = 3 6xyz.
xy + xz + yz =
(p a) (p b) =
p2 (a + b) p + ab =
X
= 3p2 4p2 +
ab = p2 + p2 + r2 + 4Rr = r2 + 4Rr,
S2
= pr2 .
p
2
a+ b+ c
r + 4Rr 3 6pr2 sau
Astfel, inegalitatea de la a) devine
2 2
R
27 (a + b + c)
a+ b+ c
. De aici
r + 4Rr 54pr2 , deci 1 + 4
r
a+ b+ c
obtinem c
a
2
a+ b+ c
9
R
27 (a + b + c)
9 3 (a + b + c)
=
=
2
2 4
2
r
4
4
a+ b+ c
a+ b+ c
2
2
a
b
+
(
a
c)
+
b
c
9
.
=
2
4
a+ b+ c
xyz = (p a) (p b) (p c) =
Clasa a XI-a
1
m11 m12 . . . m1n
0 ... 0
0
0
2 . . . 0
m22 . . . m2n
Fie D =
. . . . . . . . . . . ., cu i 6= 0, i = 1, n, M = . . .
... ...
...
0
0 . . . n
0
0
. . . mnn
mii 6= 0, i = 1, n si Mij complementul algebric al lui mij n matricea M . Not
am cu
d = det M 6= 0. Relatia dat
a este echivalent
a cu DM 1 = t M D. Deoarece
0 ... 0
M11 M21 . . . Mn1
1
1 0
2 . . . 0
M22 . . . Mn2
0
=
DM 1 =
...
... ...
...
d ... ... ... ...
0
0 . . . n
0
0
. . . Mnn
si
=
...
...
...
...
d
0
0
. . . n Mnn
0
...
0
0 ... 0
1
m11
m12 m22 . . .
2 . . . 0
0
t
0
=
MD =
...
... ...
...
. . . . . . . . . . . .
m1n m2n . . . mnn
0
0 . . . n
0
...
0
1 m11
1 m12 2 m22 . . .
0
=
...
...
...
...
1 m1n 2 m2n . . . n mnn
i Mii
= i mii , i = 1, n. Din mij = 0,
d
Mii
1
pentru i < j, deducem ca M este matrice diagonala si atunci
, i = 1, n,
=
d
mii
a mii = 1, i = 1, n. Cazul n care M este inferior
deci avem m2ii = 1, i = 1, n, adic
triunghiulara se trateaza n mod analog.
rezulta ca mij = 0, oricare ar fi i < j si
XI.37. Fie A M3 (C) astfel nct det (A + tA) = 0, unde R\{1, 0, 1}.
2 ( 1)2
det A.
Sa se arate ca det (A + tA) =
1
1
t
3
t
P (x) = det x
= x det
A+ A
A+ A =
x
x
1t
1
= x3 det
A + A = x3 P
, x C ,
x
x
rezult
a c
a P este polinom reciproc, deci P (x) =
(detA) x3 + ax2 + ax + det A.
1
Cum, prin ipotez
a, P () = 0, nseamn
a c
a si P
= 0. De aici, avnd n
1
vedere c
a P (1) = 0, obtinem c
a P (x) = (det A) (x ) x
(x + 1). Asadar,
60
1
2 ( 1)2
det (A + A) = P (1) = (det A) (1 ) 1
2=
det A.
si x 0, avem c
a fk (x) + 2fk1 (x) = 3fk2 (x), k = 2, n, de unde prin sumare
deducem c
a fn (x) + 3fn1 (x) = f1 (x) + 3x, n 3, x 0. De aici, obtinem:
f3 (x) + 3f2 (x) = f1 (x) + 3x,
f4 (x) + 3f3 (x) = f1 (x) + 3x,
f5 (x) + 3f4 (x) = f1 (x) + 3x,
....................................
fn (x) + 3fn1 (x) = f1 (x) + 3x, n 3, x 0.
0
1
1
1
, a doua cu
, a treia cu
Mai departe, nmultind prima ecuatie cu
3
3
2
1
n3
2
n3 !
1
1
1
1
n3
n2 !
3
1
1
fn (x) + 9x 6f (x) = (f1 (x) + 3x) 1
, n 3, x 0.
3
4
3
(1)
n
3x
3
Din ipoteza rezulta ca f (x)
x, n N ,
, x 0, si atunci fn (x)
2
2
x
fn (x)
n , n N , x 0, adic
a
x 0. De aici, obtinem c
a0
3n
2
fn (x)
= 0, x 0.
(2)
lim
n 3n
3
Din (1) si (2), rezulta ca 9x6f (x) = (f (x) + 3x), x 0, deci f (x) = x, x 0.
4
Observatie. Nu este nevoie de continuitatea functiei f .
n
P
yi
este convergent. Daca
XI.39. Fie sirul (yn )n1 astfel nct sirul
i=1
n1
(x )
R+ are proprietatea ca xn xn+1 (1 + xn yn+1 ), n 1, aratati ca sirul
n n1
1
este convergent.
xn n1
Gheorghe Molea, Curtea de Arges
Solutie. Deoarece xn > 0, n 1, rezulta ca inegalitatea din enunt este echiva61
lent
a cu
1
xn+1
1
yn+1 , n 1, de unde deducem c
a
xn
n
X
1
1
y2 + y3 + + yn =
yi y1 ,
xn x1
i=1
n 1.
Cum n
partea
a a ultimei relatii este un sir convergent, deci m
arginit, rezult
a
dreapt
1
este si el m
arginit.
c
a sirul
xn n1
n
n1
P
P
1
1
yn =
yi
yi este echivalent
a cu
Pe de alt
a parte, relatia
xn
xn1
i=1
i=1
n
n1
n
P
P
P
1
1
1
yi
yi , n 2, sau, cu notatia zn =
yi , zn zn1 ,
xn i=1
xn1
xn i=1
i=1
n 2. De aici, avnd n vedere ca sirul (zn )n1 este marginit, fiind diferenta a
dou
a siruri m
arginite, rezult
a c
a sirul (zn )n1 este convergent. Prin urmare, sirul cu
n
P
1
= zn +
yi este convergent.
termenul general
xn
i=1
3
XI.40. Fie x0 [1, 1];
aratati ca pentru orice n N, ecuatia 3x4x = xn are
1 1
o singura solutie xn+1 , . Demonstrati ca sirurile (xn )n0 si (3n xn )n0
2 2
sunt convergente si calculati limitele lor.
Marian Tetiva, Brlad
Solutie. S
a ar
at
am, pentru nceput,
c
a
dac
a
a
[1,
1],
atunci ecuatia 3x4x3 = a
1 1
are o singur
a solutie n intervalul , . Pentru aceasta, consider
am functia
2 2
1
1
f : R R , definit
a prin f (x) = 3x 4x3 a. Deoarece f
f
=
2
2
= (1 a) (1 a) 0 si f este continua, rezulta ca f se anuleaz
a cel putin o
1 1
1 1
0
2
data n intervalul , . Cum f (x) = 3 1 4x 0, x , , nseamna
2 2
2 2
1 1
ca f este strict crescatoare pe , , deci ecuatia f (x) = 0 are o singura solutie
2 2
1 1
n intervalul , .
2 2
h i
1 1
si ,
implic
a sin , . Deci sin este tocmai solutia din in3
2 2
3
2 2
1 1
tervalul ,
a ecuatiei 3x 4x3 = a. Astfel, am demonstrat ca, pentru orice
2 2
1 1
3
si anume
a [1, 1], ecuatia 3x 4x = a are o singura solutie n intervalul ,
2 2
arcsin a
sin = sin
.
3
3
Revenind la problema noastr
a, rezult
a, din cele ar
atate mai sus, c
a, pentru
arcsin xn
. De aici, obtinem c
a
orice n N, xn+1 este bine definit si xn+1 = sin
3
62
arcsin xn
arcsin x0
, n N. Astfel avem
, n N, deci arcsin xn =
3
3n
lim xn = lim sin (arcsin xn ) = 0 si
arcsin xn+1 =
n
xn
= arcsin x0 .
arcsin xn
Clasa a XII-a
f (x0 )
,
x0
observam ca a 0. Folosind definitia morfismului de grupuri se poate demonstra
prin inductie ca f (nx) = nf (x), n Z, x G. De aici, deducem ca f (nx0 ) =
= nf (x0 ) = nax0 , n Z.
Fie un element oarecare y G. Dac
a x0 > 0, avem succesiv:
n (y + x0 )
n (y + x0 )
n (y + x0 )
<
+ 1, n N
x0
x0
x0
n (y + x0 )
n (y + x0 )
f
x0 f (n (y + x0 )) f
+ 1 x0 , n N
x0
x0
n (y + x0 )
n (y + x0 )
ax0 n (f (y) + ax0 )
+ 1 ax0 , n N
x0
x0
1 n (y + x0 )
1 n (y + x0 )
1
ax0 f (y) + ax0
+
ax0 , n N ,
n
x0
n
x0
n
Daca G 6= {0}, atunci exista x0 G \ {0} si atunci daca notam a =
x R,
C x
sau (ex f (x))0 = Ce2x + xex ,x R, deci f (x) =
e + k1 ex + x 1, x R.
2
C x
Analog, obtinem g (x) =
a usor c
a aceste
e k2 ex x + 1, x R. Se verific
2
functii satisfac sistemul de ecuatii dat.
XII.39. Fie f, g : (0, ) R astfel nct lim f (x) = lim g (x) = , iar
x
Z 1x
f (x)
xg(n)
lim
= R. Sa se calculeze lim f (n)
dx, unde [1, ).
x g (x)
n
0 x+
Adrian Sandovici, Piatra Neamt
Solutie. Din ipoteza rezulta ca exista n0 astfel nct f (n) > 0 si g (n) > 0,
n n0 . Pentru n n0 , avem:
Z 1 g(n)
Z
x
dx
f (n) 1 g(n) 0 x
In = f (n)
x
=
dx =
x+
g (n) 0
x+
0
#
"
1
Z 1
f (n) xg(n)+1
xg(n)
=
2 dx .
g (n)
x + 0
0 (x + )
Deoarece
xg(n) dx
1
xg(n) dx =
g (n) + 1
(x + )2
0
Z 1 g(n)
x
dx
si lim g (n) = , rezulta ca lim
= 0. Asadar, avem lim In =
.
2
n
n 0 (x + )
n
1+
XII.40. Fie f : [0, 1] R o functie derivabila cu derivata continua astfel nct
f (x)
0
exista si este finita. Sa se arate ca
xf (x) f (x), x [0, 1], iar lim
x0 x
x>0
Z 1
Z 1
f (x)
f (x) dx,
f (1) min 2
dx .
x
0
0
Marcel
Chirita
,ZBucuresti
Z
0
f (x) dx,
f (x)
exista si este finita, rezulta ca lim f (x) = 0. Astfel, avem
Deoarece lim
x&0 x
x&0
Z 1
Z 1
Z 1
f (x)
f (x)
f 0 (x) dx = lim (f (1) f ()) = f (1) ,
dx = lim
dx lim
&0
&0
&0
x
x
0
64
si din ipoteza, obtinem ca x | 10m 1 (10nq 1) = 10nq+r 10nq = 10nq (10r 1).
Deoarece din x | 10n 1 rezult
a c
a (x, 10) = 1, deci (x, 10nq ) = 1, din relatia
r
precedent
a deducem c
a x | 10 1, ceea ce contrazice ipoteza. Prin urmare, dac
a
.
.
10m 1 .. x, atunci m .. n.
G37. 2n muzicieni (n > 2) participa la un festival. La fiecare concert, o parte
dintre ei cnta iar ceilalti asculta. Sa se determine numarul minim de concerte astfel
nct fiecare muzician sa-i asculte pe toti ceilalti.
Titu Zvonaru, Bucuresti
Solutie. Fie a1 , a2 , . . ., a2n cei 2n muzicieni. Dac
a la un concert, unul dintre
ei asculta pe un coleg care cnta, spunem ca are loc o "auditie". pAstfel, la un
concert la care cnta p muzicieni, exista p (2n p) auditii. Deoarece p (2n p)
p + 2n p
a c
a num
arul maxim de auditii are
= n, adic
a p (2n p) n2 , rezult
2
loc atunci cnd n muzicieni cnt
a si n ascult
a.
Sa presupunem ca la primul concert cnta muzicienii a1 , a2 , . . ., an . Pentru a
putea fi ascultat de a2 , a3 , . . ., an , muzicianul a1 trebuie sa mai cnte la un concert
n care s
a nu cnte a2 , a3 , . . ., an , apoi a2 trebuie s
a cnte ntr-un concert n care
nu cnt
a a1 , a3 , . . ., an si asa mai departe. Deci, num
arul minim de concerte este
cel putin n + 1. Sa aratam ca acest numar este n + 1 indicnd o aranjare a celor
n + 1 concerte astfel nct sa fie ndeplinita cerinta problemei. Pentru aceasta, facem
notatiile:
Ak = {an+1 , an+2 , . . . , a2n } {an+k } ,
Bk = {a1 , a2 , . . . an } {ak } ,
k = 1, n
si repartiz
am muzicienii astfel:
Muzicieni care cnta Muzicieni care asculta
1)
a1 , a2 , . . ., an
an+1 , an+2 , . . ., a2n
2)
a1 , A1
B1 , an+1
3)
a2 , A2
B2 , an+2
...
................
....................
n)
an1 , An1
Bn1 , a2n1
n + 1) an , An
Bn , a2n
G38. Multimea A Z are cinci elemente. Adunnd n toate modurile posibile
65
cte trei elemente din multime, obtinem urmatoarele 10 sume: 3, 6, 8, 10, 11, 13,
15, 16, 18, 20. Determinati multimea A. (n legatura cu o problema de concurs din
Iugoslavia.)
Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Fie A = {a, b, c, d, e} cu a < b < c < d < e si fie S = a + b + c + d + e.
Adunnd cele 10 sume din enunt obtinem 120. Deoarece n aceasta suma fiecare
element al multimii A apare exact de 6 ori, rezult
a c
a 6S = 120, deci S = 20.
Prin urmare, adunnd n toate modurile posibile cte dou
a elemente din multime,
obtinem urmatoarele 10 rezultate: 17 (= 20 3), 14 (= 20 6), 12, 10, 9, 7, 5, 4,
2, 0. Acum, din a + b = 0 si a + c = 2, gasim b = a si c = 2 a. Apoi, din
e + d = 17 si e + c = 14, deducem c
a d = e + 17 si c = e + 14, deci e = a + 12.
Asadar, putem scrie A = {a, a, a + 2, a + 5, a + 12}. A treia sum
a (n ordine
crescatoare) este a + d sau b + c si este egala cu 4. Cum a + d = a a + 5 = 5, ramne
doar b + c = a a + 2 = 2a + 2 = 4, de unde rezulta ca a = 1. n concluzie,
avem A = {1, 1, 3, 6, 11}.
G39. Fie xi R, i = 1, n, unde n 2003, astfel nct
x1 (n + 1) x2 + nx3 n 1
................................................
xn2 (n + 1) xn1 + nxn n 1
xn1 (n + 1) xn + nx1 n 1 n2
xn (n + 1) x1 + nx2 2n 1.
Daca x1 = 1, sa se calculeze x2003 .
de unde rezulta ca una din paranteze este zero si atunci conform cu (2), avem y1 =
= y2 = = yn . Prin urmare, 1 = x1 = x2 1 = x3 2 = = xn n + 1, deci
x2003 = 2003.
G40. Comparati numerele reale a si b, stiind ca a2 14a + b2 + 6b + 33 = 0.
Bogdan R
aducanu, elev, Iasi
Solutia I (un grup de elevi de la Colegiul National din Iasi si Alexandru
Negrescu, elev, Botosani). Relatia din enunt se scrie (a 7)2 + (b + 3)2 = 25.
Deducem c
a |a 7| 5 si |b + 3| 5, de unde a [2, 12] si b [8, 2]. Deci
b 2 a si cum a 6= b (prin verificare direct
a), rezult
a c
a a > b.
Solutia II. Dac
a facem notatia a = b + t problema revine la compararea lui t cu
zero. nlocuind pe a n egalitatea dat
a, obtinem 2b2 + 2b (t 4) + t2 14t + 33 = 0,
ecuatie care are solutie daca si numai daca = t2 8t + 16 2t2 + 28t 66 =
66
2
+
1
+
, q.e.d.
y2
z2
x2
z
x
G42. Determinati a, b R, daca [x] + [x + a] = [bx], x R.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Lund x = 0 n egalitatea data gasim [a] = 0, deci a [0, 1). Din relatiile
x 1 + x + a 1 < [x] + [x + a] = [bx] bx, x R, rezult
a c
a a 2 x (b 2),
x R, deci b = 2. Asadar,
avem
[x]
+
[x
+
a]
=
[2x],
x
R,
de unde, avnd
1
1
n vedere c
a [x] + x +
= [2x], deducem c
a [x + a] = x + , x R (1). De
2
1
1
1 3
1
aici, lund x = , obtinem a +
[1, 2), adic
a a
,
[0, 1) =
,1 .
2
2
2
2 2
1
1
1
si avem 0 < x0 + <
Dac
aa
, 1 , atunci putem alege un x0 1 a,
2
2
2
1
a x0 +
< 1 < x0 + a. n acest caz ns
= 0, iar [x0 + a] 1, deci relatia (1) nu
2
1
este valabil
a. Prin urmare, avem a = , b = 2, valori care verific
a egalitatea dat
a.
2
d un unghi oarecare si P un punct n interiorul sau. Se considera
G43. Fie xOy
punctele A, B [Ox cu A (OB) si C, D [Oy cu C (OD) astfel nct triunghiurile P AB si P CD sa fie echilaterale. Aratati ca dreptele OP , AD si BC sunt
concurente daca si numai daca P se afla pe bisectoarea unghiului dat.
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Fie OP BD = {M }, P R CD,
D
P Q AB (R CD, Q AB) si P Q = d1 , P R = d2 ,
R
OP = d. Avem:
C d2
q
MB
OB d1
OB sin 1
=
, OQ = d2 d21 ,
=
M
MD
OD sin 2
OD d2
P
q
2
d
OA = OQ AQ = d2 d21 d1 / 3,
d1
q
1
2
2
OB = OQ + QB = d d1 + d1 / 3,
O
A Q B
67
q
q
q
M B CD AO
OB d1 2d2 / 3
OA
= 1 OA OB = OC OD
=1
M D CO AB
OD d2
OC
2d1 / 3
q
q
q
2
2
2
2
2
2
2
2
d d1 d1 / 3
d d1 + d1 / 3 = d d2 d2 / 3
d d2 + d2 / 3
d2 d21 d21 /3 = d2 d22 d22 /3 d1 = d2 1 = 2 .
= 1, de unde rezult
a c
a
B0V C 0C N B
G
CC 0 AM
NB
CC 0
A0 A B 0 B
+
=
sau
+
=
N
B
0
0
0
0
VA
VB
V C MC
NC
VC
0
0
0
VA VA VB VB
VC VC
+
=
sau
A
V A0
V B0
V C0
B
VA
VB
VC
AM
BN
+
+
=
3.
(Am
folosit
c
a
G
M
N
implic
a
+
= 1.)
0
0
0
VA
VB
VC
MC
NC
G45. Fie SABC un tetraedru n care 4ABC nu este echilateral, iar muchiile [SA] , [SB] , [SC] nu sunt toate congruente. Demonstrati ca exista sase puncte
A1 , B1 , C1 , A2 , B2 , C2 pe dreptele SA, SB, SC, BC, AC si respectiv AB astfel ca patrulaterele A1 B1 A2 B2 , B1 C1 B2 C2 si A1 C1 A2 C2 sa fie trapeze isoscele (A1 B1 kA2 B2 ,
A1 C1 kA2 C2 , B1 C1 kB2 C2 ) daca si numai daca
n mod analog, g
asim echivalenta:
B1 C22 = C1 B22 2k SB 2 SC 2 = c2 b2 .
2
2
SA c b + SB 2 a2 c2 + SC 2 b2 a2 = 0.
(3)
(4)
a2 b2
c2 b2
not
= k.
=
2
2
2 (SB SA )
2 (SB 2 SC 2 )
(5)
B. Nivel liceal
L36. Fie 4ABC si M triunghiul sau median. Daca P este un punct aflat n
interiorul sau pe laturile lui M, iar A0 , B 0 , C 0 sunt intersectiile dreptelor AP , BP ,
1
8
AP BP CP
CP cu laturile BC, CA si respectiv AB, atunci <
.
4
AA0 BB 0 CC 0
27
Marian Ionescu, Pitesti
Solutie. Not
am S1 = (P BC), S2 = (P CA), S3 = (P AB) si S = (ABC).
S2 + S3
AP
si analoagele si se deduce relatia lui
=
Se stabilesc cu usurinta relatia
AA0
S
AP
BP
CP
Gergonne
+
+
= 2.
Cu inegalitatea mediilor obtinem
BB 0
CC 0
r AA0
AP BP CP
2 33
=
=
AA0 BB 0 CC 0
S3
t3 + t2 (x + y + z)
2t3
1
(t + x) (t + y) (t + z)
>
=
= .
=
8t3
8t3
8t3
4
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Marius Pachitariu, elev, Iasi.
Not
a. Aceasta problema apare n articolul "About elementary inequalities in triangle" (M. Dinc
a, M. Bencze) din revista Octogon Math. Magazine, 9 (2001),
no. 1B, p. 472. Aici nu se cere ca punctul P s
a fie n interiorul sau pe laturile triunghiului M, dar solutia prezentat
a este incorect
a.
b
(interioara si exterioara) sau m(A) = 90 .
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Avem M N DD0 M D2 + N D02 = M D02 + N D2 (1). Daca notam
DB
D0 B
a
= 0 = , atunci BD =
, CD =
M
DC
DC
1+
a
a
a
0
0
, BD =
, CD =
(2). Ex=
A
1+
1
1
primnd puterea punctelor B si C fata de cercul
(ADD0 ), vom obtine relatiile: c BM = BD BD0
D
si b CN = CD CD0 sau
B
D
C
2 2
2
a
a
N
si CN =
BM =
. (3)
c (2 1)
b (2 1)
Utiliznd teorema cosinusului n 4BM D, 4CN D0 , 4BM D0 si 4CN D, (1) se scrie
43 a3
4a3
si, tinnd seama de (2) si (3), g
cos B
cos C = 0.
asim 4 2 1 a2 +
c
b
Din nou utiliznd teorema cosinusului, obtinem
2 1 2b2 c2 + 2 b2 a2 + c2 b2 c2 a2 + b2 c2 = 0 sau
b2 a2 b2 c2 2 c2 a2 b2 c2 = 0,
c
a concluzia.
ultima echivalent
a cu = sau a2 = b2 + c2 , de unde rezult
b
70
an (an + 2)
este
p (p + 1)
Solutie. Fie
= y , y N . Avem (an + 1) p (p + 1) y 2 = 1, de
p (p + 1)
unde, cu x = an + 1, obtinem ecuatia lui Pell: x2 p (p + 1) y 2 = 1, care are solutia
fundamentala (x0 , y0 ) = (2p + 1, 2) si solutia generala
k
k
p
p
1
xk =
=
x0 + y0 p (p + 1) + x0 y0 p (p + 1)
2
k
k
p
p
1
=
=
2p + 1 + 2 p (p + 1) + 2p + 1 2 p (p + 1)
2
1 p
2k p
2k
=
p+1+ p
+
p+1 p
,
2
k
k
p
p
1
x0 + y0 p (p + 1) x0 y0 p (p + 1)
yk = p
=
2 p (p + 1)
p
1
2k p
2k
p+1+ p
p+1 p
.
= p
2 p (p + 1)
Prin urmare, avem:
1 p
2k p
2k
nk =
p+1+ p
+
p+1 p
2
2a
h
i
2k
2k
care este solutie dac
a 2a |
p+1+ p
+
p+1 p
2 .
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Marius Pachitariu, elev, Iasi.
+
a
p
q
+
(det
B)
p
=
0,
sau
(det
A)
q
+
(det
B)
p
+
(det A) q n + a1 pq
n1
si cu
1 + 1 A inversabil. Fie M = x A | x2 = 1 , I = x A | x2 = x . Sa se
arate ca card M = card I < card A /2.
Ovidiu Munteanu, Brasov
Solutie. Dac
a a A, atunci 21 (1 + a) A si avem: 21 (1 + a) I
2
1
2 (1 + a) = 21 (1 + a) 22 1 + 2a + a2 = 21 (1 + a) 1 + 2a + a2 =
= 2 (1 + a) a2 = 1 a M , de unde rezult
a egalitatea card M = card I.
Sa demonstram acum partea a doua a relatiei date. Daca avem card I = 2, atunci
card A 5 > 2 card I. n continuare ne ocupam de cazul n care card I > 2. n
aceast
a situatie, fie a I \ {0, 1} si atunci 1 a I \ {0, 1, a}. ntr-adev
ar, dac
a
1a = a, rezult
a c
a a = 21 , adic
a a este inversabil si din a2 = a obtinem a = 1, ceea
ce este fals. Avem deci card I > 3. Fie J = {x A | x I} si atunci I J = {0},
pentru ca x I J nseamna x = x = x2 , deci 2x = 0, adica x = 0. Pe de alta
parte, avem I M = {1} si J M = {1}. Cum I, J, M au acelasi num
ar de
elemente, rezult
a c
a are loc card A 3 card I 3 > 2 card I.
L43. Determinati polinoamele P R [X] pentru care P (z) C\R, z C\R.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Polinoamele de gradul 1, P (X) = aX + b (a, b R, a 6= 0) verific
a
ipoteza, deci sunt solutii ale problemei. Aratam ca acestea sunt singurele solutii.
Fie P R [X] cu grad P = n 2 si f : R R, f (x) = P (x) = a0 xn + a1 xn1 +
+ + an (a0 6= 0) functia polinomial
a asociat
a acestuia. Fie a0 > 0 (la fel se va
proceda dac
a a0 < 0). Observ
am c
a m R ecuatia f (x) = m are numai solutii
reale (n solutii), n caz contrar ar exista z C\R si f (z) = m R.
Daca n este par, atunci lim f (x) = . De aici si din continuitatea lui f , rezulta
x
c
a Im f = [m, ), unde m = inf {f (x) ; x R}. Pentru k < m ecuatia f (x) = k nu
are solutii reale, fals.
Dac
a n este impar, avem f 0 (x) = na0 xn1 + , deci lim f 0 (x) = + si
x
f 0 (x) > 0 pentru |x| suficient de mare. Deci f este strict cresc
atoare pe intervalele
(, ) si (, ) (, R convenabil alesi). De aici, din continuitatea functiei
f (deci marginirea ei pe orice interval [, ]) si din faptul ca lim f (x) = +,
x+
72
p
p1
p
X
X
X
k p1
p1
=
(1)k p1
+
p
=
(1)
f
+
(1)k p p1
f
p+1k
p+1k
k
k1
k
k1 fp+1k =
k=0
p1
X
= X
k=0
k=0
0
(1) p1
fpk
p
k
p
X
k=1
k1
(1)
k=1
0
p1
k1 fp+1k = Xhp php (am considerat
= n (n 1) (n p + 1) (n p) X p+1 (X + 1)
n
np+1
n1
lim F (x) si este finita. Prin urmare, lim (F (x) F (x)) = lim
f (t) dt = 0,
de unde rezult
a c
a exist
a n0Z N astfel nct
Z nn n0 are loc:
n
f (t) dt =
f (t) dt < .
(3)
n
nZ n
f (t) dt + < (M + 1), n n0 ,
Din relatiile (1), (2), si (3) obtinem |In | <
0
ceea ce nseamn
a c
a lim In = 0.
n
73
Probleme propuse
Clasele primare
P.64. ntr-o pies
a de teatru sunt 12 personaje, copii si adulti. Cti copii joac
a n
pies
a, dac
a la fiecare doi adulti corespunde un copil?
( Clasa I )
Alexandra Radu, elev
a, Iasi
P.65.
Se dau jetoanele AT
II
CRE
TII
ATII
RECR
EA
RE
"RECREATII"?
( Clasa I )
Oxana Pascal, elev
a, Rep. Moldova
P.66. ntr-o livad
a sunt tot attia peri ct si meri. Sunt 6 rnduri cu peri si 4
rnduri cu meri. Numarul merilor de pe un rnd ntrece cu 5 numarul perilor de pe
un rnd. Cti pomi sunt n acea livad
a?
( Clasa II-a)
nv. Maria Racu, Iasi
P.67. Dintr-o multime de 5 copii, orice grupare de trei contine cel putin o fat
a.
Cti b
aieti pot fi n multime?
( Clasa II-a)
Andreea Surugiu, elev
a, Iasi
P.68. Dac
a Ina ar mp
arti num
arul nucilor culese de ea la num
arul nucilor culese
de sora sa, ar obtine 7 rest 6. S
tiind c
a Ina a cules cu 78 nuci mai mult dect sora
sa, aflati cte nuci a cules fiecare.
( Clasa III-a)
nv. Doinita Spnu, Iasi
P.69. ntr-o mpartire cu rest, n care mpartitorul este mai mare ca noua, marind
mpartitorul cu o unitate si efectund din nou mpartirea obtinem ctul 9 si restul
0. Aflati ctul si restul mp
artirii initiale.
( Clasa III-a)
nv. Mariana Toma, Muncelu de Sus (Iasi)
P.70. ntr-o tab
ar
a international
a de matematic
a sunt elevi din patru tari: Bulgaria, Grecia, Republica Moldova si Romnia. Dac
a 21 elevi nu sunt din Bulgaria,
23 nu sunt din Grecia, 22 elevi nu sunt din Republica Moldova si 21 elevi nu sunt
din Romnia, cti elevi sunt din fiecare tara?
( Clasa III-a)
Georgiana Ciobanu, elev
a, Iasi
P.71. Fiecare patrat din figura alaturata se coloreaza cu o alta culoare. n
cte moduri putem face acest lucru avnd la dispozitie patru culori?
( Clasa IV-a)
nv. C
at
alina Rata
, Coarnele Caprei (Iasi)
P.72. Arunc
am dou
a zaruri si adun
am punctele de pe cele dou
a fete de deasupra.
a) Cte sume diferite putem obtine? b) Cte sume se pot forma n trei moduri
diferite?
( Clasa IV-a)
nv. Gheorghe Toma, Muncelu de Sus (Iasi)
P.73. n figura alaturata este pus n evidenta un
B
drum format din sase segmente care pleaca din A si
ajunge n B. Cte drumuri de felul acesta se pot A
construi?
( Clasa IV-a)
nv. Constantin Rata
, Coarnele Caprei (Iasi)
74
Clasa a V-a
V.46. Aflati n N pentru care 11n + 9n si 11n 9n sunt simultan patrate
perfecte.
Andrei - Sorin Cozma, elev, Iasi
V.47. Sa se arate ca numarul 51a51a nu poate fi scris ca produsul a patru numere
prime.
C
at
alin Budeanu, Iasi
9
10
11
V.48. Se consider
a fractiile x1 =
, x2 =
, x3 =
, . . . . Scrieti fractia
14
21
28
ator primele 1000 de fractii.
x1000 si apoi ordonati cresc
Dumitru Gherman, Pascani
V.49. Determinati numarul tripletelor (a, b, c) N3 daca 3a + 2b + c = 598 si
a + 2b + 3c = 602. Dac
a n plus a < b < c, determinati a, b si c.
Gheorghe Iurea, Iasi
V.50. Cte numere de 7 cifre se pot scrie folosind cifrele 1, 2 si 3, astfel nct 1
sa apara de 2 ori, 2 sa apara de 3 ori si 3 sa apara de 2 ori? Dar daca n locul cifrelor
1, 2 si 3 consider
am cifrele 0, 1 si respectiv 2?
Petru Asaftei, Iasi
Clasa a VI-a
VI.46. Suma dintre opusul unui numar natural si inversul altui numar natural
este 119, 992. S
a se determine numerele.
Ciprian Baghiu, Iasi
VI.47. Aflati restul mpartirii numarului N = 28442844 + 41074107 + 63986398
prin 79.
Tamara Culac, Iasi
VI.48. a) ntr-o proportie cu termeni nenuli, un extrem este suma celorlalti
trei termeni daca si numai daca celalalt extrem are inversul egal cu suma inversilor
celorlalti trei termeni.
b) Dac
a din patru numere rationale nenule distincte unul este suma celorlalti trei,
iar altul are inversul egal cu suma inverselor celorlaltor trei, atunci numerele sunt
termeni ai unei proportii.
Claudiu - S
tefan Popa, Iasi
VI.49. Sa se arate ca orice numar natural relativ prim cu 10 admite un multiplu
care se scrie folosind numai cifra 3.
Lucian - Georges L
adunc
a, Iasi
VI. 50. Fie 4ABC cu [AC] [BC], D mijlocul lui [AB], P un punct pe dreapta
AB, iar M si L picioarele perpendicularelor din P pe AC, respectiv BC. Sa se arate
c
a [DM ] [DL].
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Clasa a VII-a
VII.46. Sa se rezolve n R inecuatiile:
a) x100 + x77 + x50 + x21 + x10 + x5 + 1 > 0;
b) x100 x77 + x50 x21 + x10 x5 + 2 < 0.
Vasile Solcanu, Bogd
anesti (Suceava)
75
VII.47. S
a se rezolve n Z2 ecuatia u2 v + uv 2 = 2u2 + 2v 2 40.
Mihai Cr
aciun, Pascani
VII.48. Dac
a ai = i + i, i = 1, 2004, precizati dac
a num
arul
N = a1 a2 a3 + a4 + a5 a6 a7 + a8 + + a2001 a2002 a2003 + a2004
este negativ, pozitiv sau nul.
Viorel Cornea si Dan S
tefan Marinescu, Hunedoara
VII.49. Fie 4ABC echilateral si D (BC). Not
am cu M1 , M2 mijloacele
segmentelor [BD], respectiv [CD]. Paralela prin M1 la AC intersecteaza AB n F ,
iar paralela prin M2 la AB intersecteaza AC n E. Sa se arate ca dreptele AD, M1 E
si M2 F sunt concurente.
Nicolae Gross si Lucian Tutescu, Craiova
VII. 50. Fie ABCD un trapez cu bazele [AB] si [CD]. O paralela la baze
intersecteaz
a AD, AC, BD si BC n punctele E, F , G si respectiv H. S
a se arate
c
a EH = 3F G dac
a si numai dac
a DF , CG si AB sunt drepte concurente.
Adrian Zanoschi, Iasi
Clasa a VIII-a
m
n
VIII.46. Sa se demonstreze ca nu exista m, n N pentru care
+
= 2003.
n
m
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
5 3 2 3 2 4 3
x +x +x +1 x +x +2 + x +x +x+1 x3 +x+2 + x3 +x2 +x+1 x2 +x+2
6.
x6 + x5 + x4 + 2x3 + x2 + x + 1
Mircea Cosbuc, elev, Iasi
VIII.48. Gasiti numerele prime p si q pentru care p2 + q = 37q 2 + p.
Liviu Smarandache, Craiova
VIII.49. Fie 4ABC dreptunghic n A cu AB = AC = a. Consideram M A
\
(ABC), M A = a 2 si N AM astfel nct m(CN,
BM ) = 60 . S
a se afle
lungimea segmentului [AN ].
Romanta Ghita
si Ioan Ghita
, Blaj
b = m(C)
b = 90 ,
VIII.50. Fie patrulaterul convex ABCD cu AB = BC, m(A)
b 90 si fie O mijlocul lui [BD]. Pe perpendiculara n O pe planul (ABC) se
m(B)
ia un punct V astfel nct OV = OB. S
a se arate c
a d (D, (V AB)) = 2 d (D, (V AC))
\ = 60 .
dac
a si numai dac
a m(ABC)
Monica Nedelcu, Iasi
Clasa a IX-a
IX.46. S
a se rezolve ecuatia
x 1 + 3 x 2n x 2 = 2, unde n N .
Dan Popescu, Suceava
IX.47. Sa se determine sirul (an )n1 de numere strict pozitive pentru care
a21 a22 + a23 + (1)
n1
a2n = (1)
n1
(a1 + a2 + + an ) , n 1.
Marian Urs
arescu, Roman
76
IX.48. Fie a, b, c (0, ) cu a + b + c + abc = 4. S
a se arate c
a
2
2
2
b
3
a
c
+
+
.
2
b
+
ca
a + bc
c + ab
Cezar Lupu, elev, Constanta
IX.49. Sa se arate ca 4ABC este isoscel n fiecare din ipotezele:
a) 2ma + b = 2mb + a; b) 2ma + a = 2mb + b.
Marius Pachitariu, elev, Iasi
IX.50. Fie I centrul cercului nscris n triunghiul ascutitunghic ABC. Daca A, B,
Clasa a X-a
2
X.46. S
a se determine a R astfel nct ecuatia 2x1 + 2x
y 2 + ay + a2
s
a
y 2 + a2
aib
a solutii n Z Z.
Petru R
aducanu, Iasi
X.47. Fie z1 , z2 , z3 C distincte, cu z2 +z3 = 2 si astfel nct |z1 1| = |z2 1| =
= |z3 1|. S
a se arate c
a (z1 z2 ) (
z1 z3 ) este num
ar complex pur imaginar.
Lidia Nicola, Craiova
X.48. Se considera planele paralele si aflate la distanta h unul de celalalt si
4ABC echilateral inclus n planul .
a) S
a se afle locul geometric al punctelor M pentru care M A2 + h2 =
2
= M B + M C2.
b) Sa se determine M astfel nct suma M A2 + M B 2 + M C 2 sa fie minima.
Viorel Cornea si Dan S
tefan Marinescu, Hunedoara
3
3
3
X.49. S
a se arate c
a sin x + sin y + sin z 3 sin x sin y sin z
3
[sin x (1 cos (y z)) + sin y (1 cos (z x)) + sin z (1 cos (x y))] ,
4
x, y, z [0, /3].
Marian Tetiva, Brlad
X.50. Fie ak , bk , ck N, k 1, n; notam cu f (p) numarul tripletelor (A, B, C)
de submultimi (nu neap
arat nevide)
a
Pcu reuniunea
P M = {1,
P 2, . . . , n}, oricare dou
disjuncte si astfel nct num
arul
ai +
bi +
ci p s
a fie multiplu
iM\A
iM\B
iM\C
P
de 3 (convenim ca
xi = 0). Ar
atati c
a dac
a f (0) = f (1) = f (2), atunci exist
ai
i
..
pentru care ai + bi + ci . 3.
Gabriel Dospinescu, student, Bucuresti
Clasa a XI-a
XI.46. Determinati A, B Mn (Z) pentru care det (A + B) = 2 si det (A + 3B) = 5.
Cezar Lupu, elev, Constanta
a
a, dac
ai=j
XI.47. Fie A Mn (R) matrice cu aij =
, unde b 6= 0 si
/ Z.
b, daca i 6= j
b
Ar
atati c
a A este inversabil
a si determinati A1 .
Gheorghe Iurea, Iasi
77
P
XI.49. Fie (xn )n0 , (an )n0 siruri de numere reale astfel nct
an < ,
n=1
a se arate c
a (xn )n0
|xn+1 2xn + xn1 | + |xn+1 3xn + 2xn1 | an , n 1. S
este convergent.
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
nx + y
XI.50. Fie n 2 N, iar f : R R o functie cu proprietatea c
af
n+1
Clasa a XII-a
XII.46. Sa se determine functia f : R R daca (R, ) este grup abelian
cu proprietatea c
a simetricul oric
arui element x [1, 1] se afl
a n [1, 1], unde
x y = f (x) + f (y), x, y R.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
XII.47. Fie G = (a,b), a,b R, iar "" nmultirea numerelor reale. Sa se
determine a, b astfel nct R+ ,
= (G, ) printr-un izomorfism de forma f : R+ G,
x +
f (x) =
, x R+ , cu , , , R.
x +
Alexandru Blaga si Ovidiu Pop, Satu Mare
XII.48. Fie (G, ) grup de element neutru e si x, y G penrtru care avem:
a) k N \ {1} a. . xk = e;
b) p N \ {1} a. i. xy = y p x.
S
a se arate c
a:
1) xy n xk1 = y np , n N ;
2) xy = yx y n(p1) = e, n N .
Mihai Haivas, Iasi
XII.49. Se considera numerele reale b > a 0, c 1 si functiile continue
Z nb
f, g : R+ R+ astfel nct lim
g (x) dx = d R. S
a se arate c
a sirul (un )n1 ,
n na
Z b
1
un =
dx este convergent si sa se afle limita sa.
c
+
f
(x)
+ g (nx)
a
D. M. B
atinetu - Giurgiu, Bucuresti
s (n!)
,
XII.50. Fie s (n) suma cifrelor num
arului natural n. S
a se calculeze lim k
n ln ln n
unde k N este fixat.
Gabriel Dospinescu, student, Bucuresti
78
A. Nivel liceal
L56. Fie ABCD patrulater convex si {P } = AB CD, {Q} = AD BC.
Consideram J (AQ), L (BQ), K (DP ), N (AP ) astfel nct QJ = AD,
QL = CB, P K = DC si P N = AB. S
a se arate c
a JL k N K.
Carmen Nejneru, Iasi
L57. Fie 4ABC nscris n cercul C si punctele D (CB, D0 (BC astfel nct
\ Se mai considera cercul C1 tangent la AD, BD si la
\ ABC,
\ BAD
\0 ACB.
CAD
C, cercul C2 tangent la AD0 , CD0 si la C, iar {E} = C1 [BD], {F } = C2 [D0 C]. S
a
se arate c
a cercul circumscris 4AEF si cercul nscris n 4ABC sunt concentrice.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
L58. Pe muchiile (Ox, (Oy si (Oz ale unui triedru oarecare se consider
a punctele
A, L (Ox, B, M (Oy si C, N (Oz astfel nct OA = OB = OC = a si OL =
\
\
\
= OM = ON = b (a < b). Not
am = m(Oy,
Oz), = m(Oz,
Ox), = m(Ox,
Oy)
si {P } = (AM N ) (BN L) (CLM ), {Q} = (LBC) (M CA) (N AB). Sa se
calculeze distanta P Q n functie de a, b, , , .
Temistocle Brsan, Iasi
L59. Care este probabilitatea ca latura si diagonalele unui romb, luate la ntmplare, s
a fie laturile unui triunghi?
Petru Minut, Iasi
L60. Fie A1 A2 . . . An si B1 B2 . . . Bn (n > 2) dou
a poligoane nscrise n acelasi
cerc de centru O si avnd centrele de greutate tot n O. S
a se arate c
a putem renumerota vrfurile poligonului A1 A2 . . . An pentru a obtine un nou poligon Ai1 Ai2 . . . Ain
n care Aij 6= Bj pentru j {1, 2, . . . , n}.
Gabriel Dospinescu, student, Bucuresti
L61. Fie n 3. Sa se determine maximul expresiei E = x31 x22 + x32 x23 + +
2(n1) 3 3
3 2
x1 x2 x3n , cnd numerele nenegative x1 , x2 , . . . , xn au suma 1.
+xn x1 +(n1)
Gabriel Dospinescu, student, Bucuresti
2
L62. Rezolvati ecuatia 2x = y (y + 1); x, y N.
Mircea Brsan, Iasi
L63. Fie G Mn (R) un grup netrivial n raport cu produsul uzual al matricelor.
Presupunem ca exista X G astfel nct pe fiecare linie, respectiv coloana a sa sa
existe cel mult un element nenul si acesta egal cu 1. Sa se demonstreze ca exista
k {1, 2, . . . n} astfel nct G este izomorf cu un subgrup al lui GLk (R) (s-a notat
GLn (R) = {A Mn (R) | det A 6= 0}).
Ovidiu Munteanu, Brasov
[xn+1 , xn ]
L64. Fie sirul (xn )n1 definit prin: x1 , x2 N , xn+2 =
, n 1. Daca
xn+1
a sirul nu este convergent.
x2003 = 2004, demonstrati c
Iuliana Georgescu si Paul Georgescu, Iasi
L65. Fie n N si functiile f, g : R R, unde f (x) = x2n cos (1/x), x < 0,
f (0) = 0, f (x) = x2n sin (1/x), x > 0, iar g (x) = x2n+1 sin (1/x), x < 0, g (0) = 0
si g (x) = x2n+1 cos (1/x), x > 0. Sa se afle cel mai nalt ordin de derivabiliate al
acestor functii si s
a se studieze problema continuit
atii acestor derivate n origine.
Gheorghe Costovici, Iasi
80
Pagina rezolvitorilor
BOTO
SANI
Colegiul National "A. T. Laurian". Clasa a IX-a. NEGRESCU Alexandru:
VII(39,40,42,44), VIII(36,40,42), IX(36,37,39), X(39,40), G(42,54).
BRA
SOV
Bogdan: V.37, VI (37,38,40),
Scoala
gen. nr. 5. Clasa a VII-a. POSTEUCA
CONSTANTA
Colegiul National "Mircea cel Batrn". Clasa a X-a. LUPU Cezar: VIII.37,
IX(38,39,40), X(38,40), XI(37,38).
CRAIOVA
Angela). STANCIU
Scoala
nr. 22 "M. Eliade". Clasa a IV-a (nv. VANTU
Ioan: P(54-63).
(Iasi)
HRLAU
Liceul "Stefan
cel Mare". Clasa a VI-a. CIOFU Alexandra: P(50,52), V.37,
V(36,38,39,41-43); GAFITANU
Oana: V(36,39,41-43); GEORGESCU Anca: P(61,
TEANU
V.37; COHAL C
alin: P(48,58,60,63), V(38,39,42), VI.38. Clasa a VI-a. CIMPOI
Mihaela: V(42-44), VI(37,42); CIURARU Ionela Alexandra: V(42-44), VI(37,42);
IPATE Cristina Alexandra: V(42-44), VI(37,42).
Liceul "G. Ibraileanu". Clasa a VII-a. UNGUREANU Dragos: V(39,42,45),
VI(39,42).
Scoala
nr. 7 "N. Tonitza". Clasa a II-a (nv. TUDOSE Elena). CRNU Alina:
Marta:
BURLACU Ionut: P(54-57,61); DAMIAN Daniel: P(54-57,61); FURTUNA
P(54-57,61); IFTENIE Ioana - C
at
alina: P(54-57,61); RUSU Alexandru: P(5457,61); URSU Gina - Ioana: P(54-57,61).
A
Scoala
nr. 22 "B. P. Hasdeu". Clasa a II-a (nv. TRZIORU Iuliana). ADASC
LITEI
Victor: P(54-57,60); APOSTOL Ana - Maria: P(54-57,60,61); BALAN An C
drei: P(54-57,60); BURUIANA
at
alina: P(54-57,60,61); CUBERSCHI Paula: P(5457,60,61); ESANU Geogiana: P(54-57,60); GREIEROSU Claudia: P(54-57,60,61);
ATIC
Scoala
nr. 26 "G. Cosbuc". Clasa a III-a (nv. RACU Maria). BARABULA
Oana - C
dra - M
ad
alina: P(54-57,61); CIOABA
at
alina: P(54-57,61); GHERCA
Marius - Catalin: P(54-57,61); HOMEA Liviu: P(54-57,61); HUIDES Gina: P(54
57,61); MANOLIU Madalina: P(54-57,61); MIHAILESCU
Laura: P(54-57,61); PISI Alexandru: P(54-57,61); POPA Florin: P(54-57,61); SCUTARIU Constantin:
CA
P(54-57,61).
CALIN Georgiana (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb), 2/2003 (5pb),
1/2004 (5pb);
Oana - C
CIOABA
at
alina (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb),
2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb);
CRACIUN
M
ad
alina (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb), 2/2003
(5pb), 1/2004 (5pb);
DAMIAN Daniel (Sc. nr. 13 "Alexandru cel Bun", cl. a III-a): 1/2003 (6pb), 2/2003
(5pb), 1/2004 (5pb);
Marta (Sc. nr. 13 "Alexandru cel Bun", cl. a III-a): 1/2003 (5pb),
FURTUNA
2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb);
IFTENIE Ioana - C
at
alina (Sc. nr. 13 "Alexandru cel Bun", cl. a III-a): 1/2003
(6pb), 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb);
LEAGAN Crina - Alexandra (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb),
2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb);
MIHAILESCU
Laura - Ioana (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb),
2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb);
MOISA Bogdan (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb), 2/2003 (5pb),
1/2004 (5pb);
NEGRESCU Alexandru (C. N. "A. T. Laurian", Botosani, cl. IX-a): 1/2003 (15pb),
2/2003 (17pb), 1/2004 (14pb);
Alin (Sc. nr. 7 "N. Tonitza", cl. a IV-a): 1/2003 (5pb), 2/2003 (6pb),
A
ONUT
1/2004 (6pb).
PINTILIE R
azvan - Florin (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb),
2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb);
83
Bogdan (Sc. nr. 5, Brasov, cl. a VII-a): 1/2002 (5pb), 1/2003 (6pb),
POSTEUCA
1/2004 (5pb).
POSTEUCA Raluca (Sc. nr. 5, Brasov, cl. a VII-a): 1/2002 (5pb), 1/2003 (6pb),
1/2004 (5pb).
RUSU Alexandru (Sc. nr. 13 "Alexandru cel Bun", cl. a III-a): 1/2003 (8pb), 2/2003
(5pb), 1/2004 (5pb);
RUSU Flavia (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb), 2/2003 (5pb),
1/2004 (5pb);
SCUTARU Constantin (Sc. nr. 26 "G. Cosbuc", cl. a III-a): 1/2003 (5pb), 2/2003
(5pb), 1/2004 (5pb);
URSU Gina - Ioana (Sc. nr. 13 "Alexandru cel Bun", cl. a III-a): 1/2003 (7pb),
2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb).
MIHAILA Marcela
S
coala "D.D.Patrascanu", Tomesti (Iasi)
BOBOC Romela
S
coala "D.D.P
atr
ascanu", Tomesti (Iasi)
TEMNEANU Mitica
Univ. Tehnica "Gh. Asachi", Iasi
MIRON Mirel
Liceul "C. Negruzzi", Iasi
ROTUNDU Raluca
S
coala gen. Gropnita, jud. Iasi
APETREI Laura
NAVROTESCU Mariana
Gr. sc. "Al. I. Cuza", Iasi
CHIORESCU Daniela Marinela Gr. sc. "D. Mangeron", Iasi
AVADANI
Adela
S
coala gen. nr.37, Iasi
Monica
STRACHINA
S
coala gen. nr.37, Iasi
BRGHISAN Mariana
Gr. sc. "Tehnoton", Iasi
SPIRIDON Ana - M
arioara
S
c. nr. 3 "Iordache Cantacuzino", Pascani
TUDORACHE Nelu
Liceul "V. Alecsandri", Iasi
DASCALU
Cristina
Liceul "M. Eminescu", Iasi
CORDUNEANU Adrian
Univ. Tehnic
a "Gh. Asachi", Iasi
ROSU M
arioara
Liceul de art
a, Iasi
IMPORTANT
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele adrese
e-mail: tbi@math.tuiasi.ro, popagabriel@go.com . Pe aceasta cale colaboratorii
pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea
numerelor revistei etc.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici elementare
(indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre solutiile acestor
probleme - ce sunt publicate n revista dupa un an - va fi urmata de numele tuturor
celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise revistei s
a nu
rug
fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
84
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat
de
de
de
de
i
e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI , Temistocle BRSAN, Dan BRNZEI, Ctlin - Cristian BUDEANU,
Constantin CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian CORDUNEANU, Mihai CRCIUN
(Pacani), Gabriel DOSPINESCU (student, Paris), Marius FARCA, Paraschiva GALIA,
Paul GEORGESCU, Dumitru GHERMAN (Pacani), Gheorghe IUREA, Lucian Georges
LDUNC, Mircea LUPAN, Dan tefan MARINESCU (Hunedoara), Gabriel
MRANU, Andrei NEDELCU, Gabriel POPA, Dan POPESCU (Suceava), Florin
POPOVICI (Braov), Maria RACU, Ioan SCLEANU (Hrlu), Ioan ERDEAN
(Ortie), Dan TIBA (Bucureti), Lucian TUESCU (Craiova), Adrian ZANOSCHI.
Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 700506, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: acord@math.tuiasi.ro
EDITURA CRENGUA GLDU
Toate drepturile rezervate
ISSN 1582 - 1765
Bd. N. Iorga, Bl. K2, ap. 4, IAI
Tel. / Fax: 032 230598
TIPRIT LA SL&F IMPEX IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0788 498933
E-mail: simonaslf@yahoo.com
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Revist cu apariie semestrial
publicat de
IAI - 2005
Fractali
(II)
Stefan
FRUNZ
A1 , Irina FRUNZ
A2
Fractal este un obiect fractionat la infinit (cuvntul deriv
a din latinul fractus,
derivat, la rndul s
au, din verbul frangere - a rupe, a sparge). Termenul a fost
introdus de americanul de origine polonez
a Benoit Mandelbrot n 1975. O definitie
n acelasi timp precis
a si general
a a unui obiect fractal este dificil
a. Pentru a da o idee
vag
a, fractalii sunt, dup
a Mandelbrot, multimi care prezint
a neregularit
ati la toate
sc
arile. O structur
a fractal
a e aceeasi n mic ca si n mare, aproape sau departe.
n natur
a se pot ntlni structuri prefractale (termenul i apartine de asemenea
lui Mandelbrot). Ca exemple ar putea servi frunzele de spini, cele de ferig
a, fulgii
de z
apad
a, norii etc. Structurile fractale sunt abstractiuni matematice obtinute, de
regul
a, din structuri prefractale prin trecere la limit
a. S
irul de multimi prefractale
care ne d
a la limit
a o structur
a fractal
a este, de regul
a, un sir recurent. El se
obtine dintr-o structur
a prefractal
a initial
a (initiator) aplicndu-i succesiv aceeasi
transformare (generator ). Exemple n acest sens se g
asesc n [1]-[6]: curba lui Koch si
curba fulgului de zapada, praful lui Cantor, sita lui Sierpinski, carpeta lui Sierpinski,
buretele lui Menger etc.
n [1], pe care o continu
am n nota de fata, au fost stabilite sau indicate dimensiunile n sens Richardson ale ctorva fractali: curba lui Koch are dimensiunea fractal
a
log 4
log 2
log 3
D=
, praful lui Cantor
, sita lui Sierpinski
, sita tridimensional
a
log 3
log 3
log 2
log 4
log 20
a lui Sierpinski
, buretele lui Menger
etc.
log 2
log 3
O alt
a caracteristic
a a unei structuri fractale, pe care ne propunem s
a o prezent
am
n continuare, este autosimilaritatea.
Majoritatea structurilor fractale sunt autosimilare ntr-un sens care va fi explicat
n continuare. S
a ncepem prin a considera covorul lui Sierpinski. El se poate obtine
pornind de la triunghiul echilateral initial ABC si aplicnd succesiv trei omotetii:
omotetia de centru A si raport 1/2 si analoagele cu centrele B si C (s
a le not
am
respectiv cu f1 , f2 , f3 ).
A
f1
T0
f2
f1 (T0 )
T0
f3
f 2 (T0 )
Astfel, dup
a primul pas iterativ, putem scrie:
S1 = f1 (T0 ) f2 (T0 ) f3 (T0 ) ,
1
2
T0
f3 (T0 )
T01
f2
f3
T01
T01
Urm
arind analog transform
arile lui f2 (T0 ) = T02 si f3 (T0 ) = T03 constat
am c
a
S2 = f1 (S1 ) f2 (S1 ) f3 (S1 ) .
Se poate demonstra prin inductie c
a
Sn+1 = f1 (Sn ) f2 (Sn ) f3 (Sn ) ,
n 1,
(1)
unde Sn este aproximanta de ordin n a covorului lui Sierpinski S [1]. Multimile din
membrul drept al relatiei (1) nu pot avea n comun dou
a cte dou
a dect cel mult
un punct.
Din relatia (1) se poate deduce (elementar) c
a
S = f1 (S) f2 (S) f3 (S) .
(2)
Un segment de dreapt
a poate fi mp
artit n orict de multe segmente adiacente similare fiecare cu segmentul initial.
Rezultatul precedent are o strns
a leg
atur
a cu notiunile de m
asur
a si dimensiune.
S
a amintim rezultatul din plan c
a raportul ariilor a dou
a figuri asemenea este egal
cu p
atratul raportului de asem
anare. Un rezultat similar are loc n spatiu: raportul
volumelor a dou
a corpuri asemenea este egal cu puterea a treia a raportului de
asem
anare.
n [1] s-a ar
atat c
a si obiectele fractale pot fi "m
asurate" si c
a m
asura lor are
leg
atur
a cu dimensiunea fractal
a. Dac
a rezultatul de geometrie clasic
a amintit mai
sus s-ar extinde corespunz
ator la obiecte fractale, atunci din relatia (2) am obtine
m (S) = m (f1 (S)) + m (f2 (S)) + m (f3 (S)) =
D
D
D
1
1
1
=
m (S) +
m (S) +
m (S) ,
2
2
2
(3)
0 < m (S) < (ceea ce e destul de rezonabil), obtinem din (3) relatia
D
1
1=3
(4)
2
log 3
. Reg
asim astfel
care permite determinarea direct
a a lui D: 2D = 3, D =
log 2
dimensiunea determinat
a prin metoda lui Richardson.
O proprietate analoag
a de "autosimilaritate" o prezint
a si multimea lui Cantor,
ale c
arei aproximante succesive sunt:
2
1
C0 = [0, 1] ,
,1 ,
C1 = 0,
3
3
2 3
6 7
8 9
1
C2 = 0, 2 2 , 3 2 , 2 2 , 2 , . . .
3
3 3
3 3
3 3
1
x
x+2
2
Se observ
a c
a 0,
= f1 (C0 ), unde f1 (x) = si , 1 = f2 (C0 ), unde f (x) =
.
3
3
3
3
Se poate demonstra c
a
Cn+1 = f1 (Cn ) f2 (Cn ) , n 1,
de unde se deduce (elementar) c
a
C = f1 (C) f2 (C) .
1
ntruct f1 si f2 sunt similarit
ati de raport , pentru determinarea dimensiunii
2
D
log 2
2
n concordanta cu valoarea
, de unde D =
fractale se obtine ecuatia 1 = 2
3
log 3
determinat
a prin metoda lui Richardson.
Sistemele de functii {f1 , f2 , f3 } (implicat n covorul lui Sierpinski) si {f1 , f2 } (implicat n multimea lui Cantor) se numesc sisteme iterate de functii. Curba lui Koch se
poate obtine printr-un sistem iterat de 4 similarit
ati (implicnd omotetii si rotatii),
1
toate de raport
[2]. Pentru determinarea dimensiunii fractale a curbei lui Koch
3
D
log 4
1
n concordanta iar
asi cu valoarea
, de unde D =
se obtine ecuatia 1 = 4
3
log 3
determinat
a prin metoda lui Richardson.
Bibliografie
S
t. Frunz
a - Fractali, RecMat - 2/2002, 1-5.
S
t. Frunz
a - Fractali, curs optional, anul IV, Fac. Matematic
a - Informatic
a, 2004.
J. - F. Gornyet - Physique et structures fractales, Masson, Paris, 1992.
B. B. Mandelbrot - Les objects fractales: forme, hasard et dimension, Flammarion,
Paris 1975.
5. A. Le Mhaut - Les gomtries fractales, Herms, Paris, 1990.
6. H. Takayasu - Fractales in the physical sciences, Manchester University Press,
Manchester and New York, 1990.
1.
2.
3.
4.
ceea ce se verific
a usor cu teorema lui Cesro - Stolz (cazul 00 ). Pentru a vedea monoa compar
am
tonia sirului (xn )n1 cu termenul general xn = n n!(e En ) trebuie s
xn cu xn+1 . Avem
n+1
1
2
xn ? xn+1 n(e En ) ? (n + 1) e En
? e En .
(n + 1)!
n!(n2 + n + 1)
n+1
1
Este bine cunoscut
a si inegalitatea e En <
(v. [3]); cum
<
n n!
n!(n2 + n + 1)
1
<
, de aici nu putem obtine nimic. Atunci vom proceda astfel:
n n!
p
X
1
1
lim
>
e En =
n! p
(n + 1)(n + 2) (n + k)
k=1
1
1
1
1
1
+
+
+
.
>
n! n+1 (n+1)(n+2) (n+1)(n+2)(n+3) (n+1)(n+2)(n+3)(n+4)
Propozitia 1. Sirul
S
i nc
a o observatie: avem acum inegalit
atile
n+1
1
< e En <
, n N ,
n!(n2 + n + 1)
n n!
care implic
a, si ele, faptul c
a lim n n!(e En ) = 1 (cum?).
n
Urm
atorul de care ne ocup
am este sirul lui Euler, care defineste num
arul e; asadar
consider
am
n
1
, n 1.
en = 1 +
n
Iar facem apel la o relatie cunoscut
a (a se vedea [4], sau [6]), anume
e
lim n (e en ) = ;
n
2
deci ne intereseaz
a acum (din punct de vedere al monotoniei) sirul (xn )n1 cu termenul general xn = n(e en ), n 1. Dar, nainte, s
a demonstr
am
x
1
Lema 1. Functia definita prin f (x) = x 1 +
, pentru orice x > 0 este strict
x
convexa pe (0, ).
Demonstratie. Vom folosi prima dintre inegalit
atile
1
1
2
< ln 1 +
<p
2x + 1
x
x(x + 1)
(pentru care se poate vedea tot [6]; de altfel, sunt niste inegalit
ati destul de vehiculate, care arat
a c
a, pentru functia logaritm natural, punctul intermediar din teorema
lui Lagrange este cuprins ntre mediile aritmetic
a si geometric
a ale extremit
atilor
intervalului pe care se aplic
a, aici intervalul [x, x + 1]), desigur, dup
a ce vom calcula
derivata a doua.
Cititorul
este
a verifice
a
invitat
x
s
c
1
1
1
x ln 1 +
+
, x > 0 si
f 0 (x) = 1 +
x
x
x+1
1
1
2
1
x+3
2
00
x ln 1 +
, x > 0.
+
ln 1 +
f (x) = 1 +
x
x
x+1
x
(x + 1)2
Atunci, procednd cum am anuntat, vom putea scrie
4
2
x+3
1
2
00
f (x) > 1 +
x
sau
+
x
(2x + 1)2 x + 1 2x + 1 (x + 1)2
x
3x + 1
1
, x > 0,
f 00 (x) > 1 +
x
(x + 1)2 (2x + 1)2
7
n
1
xn = n e 1 +
= n(e en ), n N ,
n
este strict crescator.
Demonstratie. Inegalitatea de demonstrat este n(e en ) < (n + 1)(e en+1 ) si
este echivalent
a cu (n + 1)en+1 nen < e, n N . Cum
lim [(n + 1)en+1 nen ] = lim [(n + 1)(en+1 e) n(en e) + e] = e,
nseamn
a c
a ar fi suficient s
a ar
at
am c
a sirul ((n + 1)en+1 nen )n1 este strict
cresc
ator. Dar monotonia acestui sir decurge din inegalitatea
(n + 1)en+1 nen < (n + 2)en+2 (n + 1)en+1 f (n + 2) + f (n) > 2f (n + 1);
aceast
a ultim
a form
a nu este nimic altceva dect inegalitatea lui Jensen aplicat
a
functiei convexe f si numerelor n si n + 2. Demonstratia este ncheiat
a.
Exercitiul 2. Studiati monotonia sirului (xn )n1 definit prin
"
#
n+1
1
e , n N .
xn = n 1 +
n
Mai departe consider
am sirul cu termenul general
1
1
n () = 1 + + + , n N ,
2
n
unde > 1 este un num
ar fixat. Se vede imediat c
a acest sir este strict cresc
ator
si (ceva mai greu) m
arginit superior, deci are o limit
a finit
a, pe care o not
am cu
(). n parantez
a fie spus, functia care asociaz
a fiec
arui num
ar real > 1 pe ()
se numeste functia zeta a lui Riemann si are mare importanta n multe domenii ale
matematicii. Se mai stie c
a ordinul de convergenta al sirului ( n ())n1 este dat de
egalitatea
1
lim n1 (() n ()) =
n
1
(vezi, de exemplu, [8]). Asadar, ne intereseaz
a monotonia sirului (xn )n1 dat prin
xn = n1 (() n ()) ,
n leg
atur
a cu aceasta avem
n N ;
Propozitia 3. Sirul
observ
am c
a este suficient s
a demonstr
am c
a sirul (un )n1 este strict cresc
ator, ca
s
a rezulte inegalitatea pe care o avem de demonstrat (deoarece lim un = (), ceea
n
<
+
(n+1)[(n+1)1 n1 ] (n+2)[(n+2)1 (n+1)1 ] (n+1)
1
1
1
<
(n + 1) n1 (n + 1) (n + 1)
(n + 2) (n + 1)1 (n + 2)
n1 (n + 1)(n + 2) n1 (n + 1) < (n + 1)2
n1 [(n + 2) (n + 1) ] < (n2 + 2n + 1) (n2 + 2n) .
,
(n + 2) (n + 1) = c1
n
(n + 2n + 1) (n + 2n) =
d1
,
n
cn [n + 1, n + 2] si
a n1 c1
< d1
, care
Cum ncn < n(n + 2) = n2 + 2n < dn si > 1, rezult
n
n
este tocmai inegalitatea de demonstrat.
n fine, ne vom ocupa de sirul care d
a ordinul de convergenta al sirului ce defineste
constanta lui Euler. S
tim c
a aceasta este
1
1
c = lim 1 + + + ln n
n
2
n
si c
a
1
1
1
lim n 1 + + + ln n c =
n
2
n
2
(a se vedea [5]). Avem si aici nevoie, mai nti, de un mic rezultat ajut
ator.
Lema 2. Functia f : (0, ) R data de
1
, x > 0,
x+1
este strict descrescatoare si strict pozitiva pe intervalul (0, ).
Demonstratie. Functia f este strict descresc
atoare pe intervalul (0, ), c
aci
1
1
f 0 (x) = ln 1
+
< 0, x > 0,
(x + 1)2
(x + 1)2
f (x) = x ln x + (x + 2) ln(x + 2) 2(x + 1) ln(x + 1)
conform inegalit
atii ln(1 + t) < t, t > 1, t 6= 0. Cum lim f (x) = 0 (calcul de
x
rutin
a!) rezult
a c
a f (x) > 0, x (0, ).
1
1
xn = n 1 + + + ln n c
2
n
este strict crescator.
9
1 n
a) xn = (n + 1) e 1 +
;
n
1 n+1
b) xn = (n + 1) 1 +
e ;
n
1
1
1
1
c) xn = n 1+ + + 2 nl , unde l = lim 1+ + + 2 n .
n
n
n
2
2
Bibliografie
1. D. Andrica, V. Berinde, L. Toth, A. Vernescu -Ordinul de convergenta al unor
siruri, G. M. A, 7-8/1998.
2. V. Berinde - Despre ordinul de convergenta al sirurilor de numere reale, G. M.
4/1998.
3. Gh. Gussi, O. St
an
asil
a, Gh. Stoica - Analiza matematica, manual pentru clasa
a XI-a, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, 1983.
n
1
4. E. P
alt
anea - Asupra vitezei de convergenta a sirului 1 +
, G. M. A, 3/2001.
n
5. A. Vernescu - Ordinul de convergenta al sirului de definitie a constantei lui Euler,
G. M. 10-11/1983.
6. A. Vernescu - O demonstratie simpla a unei inegalitati relative la numarul e, G.
M. 5-6/1988.
7. A. Vernescu - Asupra convergentei unui sir cu limita ln 2, G. M. 10-11/1997.
8. A. Vernescu - Asupra seriei armonice generalizate, G. M. A, 3/1997.
10
O teorem
a uitat
a - inegalitatea lui Surnyi
Gabriel DOSPINESCU 1
Cu mult timp n urm
a, pe lista problemelor propuse pentru prestigiosul Concurs
"Miklos Schweitzer" a ap
arut si urm
atoarea inegalitate datorat
a lui Surnyi:
Teorem
a. Pentru orice numere reale nenegative a1 , a2 , . . . , an are loc inegalitatea
(n 1) (an1 + an2 + + ann ) + na1 a2 an
+ an1
+ + an1
. (1)
(a1 + a2 + + an ) an1
n
1
2
Departe de a fi o simpl
a aplicatie a unor inegalit
ati cunoscute cel putin, nu din
cte cunoastem pn
a n prezent aceast
a teorem
a dificil
a reprezint
a o inegalitate
foarte tare, ce permite rafin
ari ale multor inegalit
ati clasice. Fiind mai putin cunoscut
a, vom prezenta pentru nceput demonstratia ei, deloc facil
a, urmnd ca ulterior
s
a subliniem cteva consecinte interesante. Asadar,
Demonstratia teoremei. Vom folosi inductia matematic
a. Pentru n = 2,
inegalitatea este trivial
a. S
a presupunem c
a am reusit s
a o demonstr
am pentru n
variabile si s
a consider
am a1 , a2 , . . . , an , an+1 0. Datorit
a simetriei si omogenit
atii
acestei inegalit
ati, putem presupune c
a a1 a2 . . . an+1 si a1 +a2 + +an = 1.
S
a observ
am ns
a c
a inegalitatea pe care trebuie s
a o demonstr
am se rescrie
!
n
n
n
n
X
Y
Y
X
n+1
n+1
n
n
ai +nan+1 +nan+1
ai +an+1
ai (1+an+1 )
ai + an+1 0. (2)
n
i=1
i=1
i=1
i=1
i=1
Ca urmare, mai r
amne de demonstrat inegalitatea
n
!
n
!
n
n
X
X
X
X
n+1
n1
n
n
n
+
ai
ai an+1 n
ai
ai
i=1
i=1
i=1
+ an+1
i=1
n
Y
i=1
ai + (n 1)ann+1 an1
n+1
Desigur, va fi suficient s
a demonstr
am inegalit
atile
n
!
n
!
n
n
X
X
X
X
n
0,
an+1
ani an+1 n
ani
an1
i
i
i=1
an+1
i=1
n
Y
i=1
(3)
i=1
i=1
ai + (n
1)ann+1
0. (4)
(5)
i=1
an1
n+1
(6)
pentru a finaliza demonstratia pasului inductiv. Din fericire, (5) si (6) nu sunt dificile.
ntr-adev
ar, (5) rezult
a combinnd trei observatii simple. Prima este inegalitatea
1
11
n
P
i=1
ani
n
P
i=1
an1
0, ce rezult
a imediat din inegalitatea lui Cebsev, a doua este
i
1
si, n sfrsit, a treia observatie este inegalitatea
n
!
n
n
n
n
X
X
X
X
1
n+1
n1
n
n
,
n
ai
ai
ai
ai
n
n
i=1
i=1
i=1
i=1
relatia evident
a an+1
1 n1
a
2ani ,
n i
i = 1, n. (6) este si mai usor de demonstrat; rezult
a din urm
atorul sir de inegalit
ati
si identit
ati evidente:
n
n
Y
Y
ai + (n 1)ann+1 an1
(ai an+1 + an+1 ) + (n 1)ann+1 an1
n+1 =
n+1
ce se poate obtine adunnd toate inegalit
atile de forma nan+1
+
i
i=1
i=1
ann+1 + an1
n+1
n
X
i=1
Astfel, am reusit s
a dovedim (2) si demonstratia se ncheie.
Odat
a demonstrat
a (1), s
a vedem ce obtinem pentru valori mici ale num
arului de
variabile.
Pentru n = 3 obtinem
a31 + a32 + a33 + 3a1 a2 a3 a21 (a2 + a3 ) + a22 (a3 + a1 ) + a23 (a1 + a2 ) ,
adic
a binecunoscuta inegalitate a lui Schur.
Pentru n = 4, dup
a calcule de rutin
a, rezult
a inegalitatea
4
!
4
X
X
Y
2
a4i + 2
ai
ai aj a2i + a2j ,
i=1
i=1
1i<j4
a4i + 2
4
Y
i=1
ai
a2i a2j .
1i<j4
Continu
am cu simple observatii ce decurg din (1). Astfel, lund s = a1 + a2 +
+ + an , rezult
a c
a
n
X
n a1 a2 an
an1
(s (n 1)ai ) .
(7)
i
i=1
s
S
a observ
am c
a n ipoteza ai <
, i = 1, n, obtinem o nt
arire a clasicei inegalit
ati
n1
a lui D. S. Mitrinovic si D. D. Adamovic [2]:
a1 a2 an (s (n1)a1 )(s (n1)a2 ) (s (n1)an ),
s = a1 +a2 + +an ,
(8)
, i = 1, n. (Pentru a vedea c
a (7) este mai tare dect (8), nu avem
s
n1
dect s
a aplic
am inegalitatea mediilor n (7).)
dac
a ai <
12
n
an1 + an2 + + ann
n
a1 + a2 + + an
a1 a2 an .
a1 a2 an
n
n1
n
(9)
ntr-adev
ar, s
a remarc
am c
a inegalitatea lui Jensen implic
a imediat inegalitatea
n
n1
a1 + a2 + + an
n1
n1
2
(a1 + a2 + + an ) a1 + a2 + + an
. (10)
n
n
Din (1) si (10), dupa cteva calcule simple, obtinem (9). Din p
acate, prin aceast
a
n
din membrul drept al
metod
a nu obtinem cea mai bun
a constant
a n locul lui
n
1
n1
n
, dar demoninegalit
atii (9). Am reusit s
a demonstr
am c
a aceasta este
n1
stratia dep
aseste cadrul acestei scurte note.
O aplicatie surprinz
atoare a inegalit
atii lui Surnyi o constituie si urm
atoarea
Propozitie (Vasile Crtoaje). Pentru orice numere a1 , a2 , . . . , an > 0 are loc
inegalitatea
an1 + an2 + + ann + n(n 1)a1 a2 an
a1 a2 an (a1 + a2 + + an )
1
1
1
+
+ +
a1 a2
an
. (11)
X
X
X 1
, j = 1, n.
an1
+ (n 1)(n 2)a1 a2 an a1 a2 an
ai
aj
i
ai
i6=j
i6=j
i6=j
(12)
ai
an1
ani + n(n 1)(n 2)a1 a2 an
i
i=1
i=1
Fie acum A =
n
P
i=1
i=1
X
X 1
.
a1 a2 an
ai
a
i
j=1
n
X
ai , B =
i6=j
(13)
i6=j
n 1
P
. Este evident lantul de egalit
ati urm
ator:
i=1 ai
n
X
X
X 1
1
=
ai
(Aaj ) B
= nAB AB AB +n = (n2)AB +n,
ai
aj
j=1
j=1
n
X
i6=j
i6=j
13
care, mpreun
a cu (13), implic
a
! n
n ! n
X
X
X
ai
an1
ani +n(n1)(n2)a1 a2 an a1 a2 an (n+(n2)AB) .
i
i=1
i=1
i=1
(14)
n
X
i=1
ani
n
X
! n
!
X 1
,
ai
a
i=1
i=1 i
a1 a2 an
1
1
1
+
+ +
n2 ,
(a1 + a2 + + an )
n
a1 a2
an
ne ntreb
am dac
a nu cumva este mai slab
a dect (9). R
aspunsul este negativ, c
aci
inegalitatea
n
n2
a1 + a2 + + an
a1 a2 an
n1
n
1
1
1
2
a1 a2 an (a1 + a2 + + an )
n
+
+ +
a1 a2
an
a imediat lund
nu este adevarat
a pentru orice a1 , a2 , ..., an > 0 . Aceasta se observ
a1 0 si a2 = a3 = ... = an = 1 . ns
a nici (11) nu este mai tare dect (9), ceea ce
rezult
a iar
asi usor.
n ncheiere, mention
am c
a, folosind aceeasi tehnic
a precum cea utilizat
a pentru
a demonstra (11), se poate ar
ata c
a inegalitatea
(a1 + a2 + + an )n
n
a1 a2 an
1
1
1
n1
2
(a1 + a2 + + an )
n
(14)
+
+ +
(n 1)
a1 a2
an
este adev
arat
a pentru a1 , a2 , ..., an > 0 si c
a este mai tare dect (11). Dar despre
aceasta si multe altele, ntr-o alt
a poveste. . .
Bibliografie
1. Colectia revistei Kvant.
2. D. S. Mitrinovic, J. E. Pe
caric, A. M. Fink - Classical and New Inequalities in
Analysis, Kluwer Academic Publishers, 1993.
3. T. Andreescu, V. Crtoaje, G. Dospinescu, M. Lascu - Old and New Inequalities, Gil Publishing House, 2004.
14
A2
n triunghiul ABC consideram ceviana AD, cu D (BC). Daca o secanta intersecteaza laturile AB, AC si ceviana AD n punctele M, N , respectiv P , atunci
sunt adevarate urmatoarele doua relatii:
AM AN
BC
AP
AM BD AC P N
MB N C
= 1 (R1 ) ,
=
(R2 ) .
AN
AM
AB DC AN P M
PD
+ DC
BD
MB
NC
0
0
0
0
Demonstratie. (1) Fie M , N , B , C
A
proiectiile punctelor M, N , B, respectiv C pe
dreapta AD. Folosind triunghiuri dreptunghice
N
asemenea, avem:
N
AM
MM0
BB 0
BD
P
=
=
;
;
0
0
AB
BB
DC
CC
M B
M
AC
CC 0
NN0
PN
=
=
;
,
AN
NN0
PM
MM 0
de unde, prin nmultire, obtinem relatia (R1 ).
D
B
C
AM
AN
(2) Not
am
= x,
= y. Dac
a
C
MB
NC
AM
AN
AP
=
=
si relatia (R2 ) este adev
arat
a.
M N k BC, atunci
PD
MB
NC
Dac
a x 6= y, fie {S} = MN BC; presupunem
A
c
a punctul B este situat ntre S si C. Cu teorema lui Menelaus aplicat
a la 4ABC si transverN
SB N C M A
= 1, de
sala SMN obtinem
SC N A MB
P
y
ay
SB
M
= , adic
a SB =
.
unde rezult
a
SB + a
x
xy
Aplicnd acum teorema lui Menelaus n 4ABD cu
SB P D M A
= 1, adic
a S
transversala SMP avem
D
C
B
SD P A MB
PA
SB
PA
BC xy
=
x si obtinem
=
, care este tocmai (R2 ).
PD
SB + BD
PD
BD x + DC y
Prezent
am n continuare cteva aplicatii ale relatiilor (R1 ) si (R2 ).
Problema 1. Laturile (AB), (BC), (AC) ale triunghiului ABC sunt tangente
cercului nscris de centru I n punctele D, E, respectiv F . Bisectoarea interioara a
[ intersecteaza latura BC n punctul M. Notam {P } = F E AM.
unghiului BIC
\
Sa se demonstreze ca (DP este bisectoarea unghiului F
DE. (Propus
a de Spania la
Olimpiada Mediteraneana de Matematica n 1998.)
1
2
Profesor, Com
anesti (Bac
au)
Profesor, Bucuresti
15
A
Solutie. Cu notatiile obisnuite ntr-un triunghi,
avem AE = AF = p a, BD = BF = p b,
B
E
CD = CE = p c, DF = 2 (p b) sin , DE =
2
P
C
F
2 (p c) sin . Cu teorema bisectoarei si teorema
I
2
C
sin
BM
BI
2.
sinusurilor, n 4BIC obtinem
=
=
B
MC
CI
sin
C
B
D
M
2
AF MB AC P E
= 1, de unde rezult
a c
a
Aplicnd relatia (R1 ), avem
AB M C AE P F
B
B
B
C
sin
c sin
c sin
sin2
PE
c
pa
2
2
2
2 =
=
C
C
B
PF
pa
b
2 C
sin
b sin
b sin
sin
2
2
2
2
C
C
c sin
(p c) sin
ab
(p a) (p c)
2
2 = DE
=
B
B
ac
(p a) (p b)
DF
b sin
(p b) sin
2
2
si, conform reciprocei teoremei bisectoarei, (DP este bisectoarea unghiului F DE.
Problema 2. Fie ABC un triunghi si M, N (BC), P, Q (AC), R, S (AB)
puncte astfel nct BM = CN = CP = AQ = AR = BS = x, unde 0 < 2x <
min {AB, BC, CA}. Fie A1 , B1 , C1 puncte apartinnd segmentelor (SP ), (RN ),
(MQ) astfel nct AA1 , BB1 , CC1 sunt ceviene de rang k n triunghiurile ASP ,
BRN , respectiv CQM. Demonstrati ca dreptele AA1 , BB1 , CC1 sunt concurente.
(Generalizarea unei probleme propuse de Constantin Cocea n RMT - 1/1996, care
se obtine pentru k = 0.)
A
Solutie. Not
am cu A0 intersectia dreptelor
AA1 si BC. Avem AS = c x, AP = b x,
k
A1 S
cx
=
si cu relatia (R1 ) obtinem
A1 P
bx
S
0
A1
AS A B AC A1 P
P
0
= 1, de unde rezult
a c
a
AB A C AP A1 S
k+1
c bx
A0 B
.
=
B
C
A0 C
b cx
A
a utiliznd
Consideratii analoage relativ la punctele B 0 si C 0 . Concluzia rezult
reciproca teoremei lui Ceva.
Problema 3. Laturile (AB), (BC), (AC) ale triunghiului ABC sunt tangente
cercului nscris de centru I n punctele C1 , A1 , respectiv B1 . Daca B2 este mijlocul laturii (AC), demonstrati ca dreptele B1 I, A1 C1 si BB2 sunt concurente.
(Olimpiada, Republica Moldova)
am cu M punctul de
Solutie. Fie B 0 proiectia vrfului B pe latura AC. Not
intersectie al medianei BB2 cu B1 I. Deoarece B1 I AC, rezult
a c
a M B1 k BB 0 si
16
obtinem
BM
B 0 B1
=
. Dar
M B2
B1 B2
B 0 B1 = p a c cos A, B1 B2 =
A
b
(p a), deci
2
B
C1
B1
B2
b2 + c2 a2
I
pac
BM
2bc
=
=
M
b
M B2
(p a)
2
A1
C
B
b2 + c2 a2
b+ca
2
2
a
a
b
+
c
b
(a
c)
b
=
=
.
=
b (b + c a)
b (a c)
b
Dac
a A1 C1 BB2 = {M 0 } cu relatia (R2 ) avem
pb pb
b
0
BM
pb
2 (p a) (p c)
ab+c
pc pa
=
=
=
b pb b pb
M 0 B2
(p a) (p c)
pa+pc
b
+
2 pc 2 pa
si rezult
a c
a M M 0 ; dreptele A1 C1 , B1 I, BB2 sunt concurente.
Bibliografie
1. G. Popa, P. Georgescu - O metoda de demonstrare a concurentei unor drepte,
RecMat - 1/2004, 2932.
17
(1)
unde a, b, c Z si d Z, sunt
p c q ap + 2ac
2
Z;
p,
q
Z,
pq
=
ac
,
+
b
d
.
(x, y)
b
b2
(2)
Ca urmare, solutiile ntregi ale ecuatiei (1) sunt solutiile ntregi ale sistemelor
bx + c = p, abx + b2 y ac = q; p, q Z,
2
unde pq = ac + b2 d . Rezolvarea acestor sisteme conduce la solutiile
pc
q ap + 2ac
x=
,
, y=
b
b2
deci solutiile ntregi ale ecuatiei (1) sunt date de (2).
a, b, c Z , sunt
ax2 + bx ay 2 + c = 0,
(3)
p + q 2b q p
(4)
,
Z Z; p, q Z, pq = b2 4ac .
4a
4a
Demonstratie. nmultind (3) cu 4a si adunnd apoi b2 la ambii membri, obtinem
2 2
4a x + 4abx + b2 4a2 y 2 = b2 4ac (2ax + b 2ay) (2ax + b + 2ay) = b2 4ac.
(x, y)
Revine la a g
asi solutiile sistemelor liniare
2
2ax + b 2ay = p,
2ax + b + 2ay = q;
p, q Z,
cu pq = b 4ac. Solutiile ntregi ale acestora, deci si ale ecuatiei (3), sunt date de
(4).
1
Profesor, S
coala "Basarab I", Curtea de Arges
18
x2 + ay 2 = a + b2 z 2 ,
a, b Z ,
(5)
sunt date de
n (x bz) = m (z + y) ;
m, n Z.
x = t n2 2mn m2 , y = t n2 + 2mn m2 , z = t m2 + n2 , t, m, n Z.
Exercitiu. Rezolvati n Z Z ecuatia x2 y 2 = 3z 2 .
Teorema 4. Solutiile ecuatiei
ax2 + bxy + c2 y 2 = z 2 ,
n multimea Z3 sunt date de
a, b, c Z,
(7)
z = t bmncn2 acm2 ,
t, m, n Z. (8)
m, n Z,
19
Solutie. Ecua
tia din enunt se obtine din (7) pentru y = 1. Tinnd
seama de (8),
urmeaz
a c
a t n2 am2 = 1 si, deci,
m2 2mn
Q,
mn m2 n2
y=
n2 m2
Q;
mn m2 n2
m, n Z.
Truelul
Un truel este asem
an
ator cu un duel, dar exist
a trei participanti n loc de doi.
Domnii X, Y si Z se hot
ar
asc s
a rezolve un conflict truelndu-se cu pistoalele
pn
a cnd va r
amne n viata doar unul dintre ei. X este cel mai prost tr
ag
ator,
nimereste n medie tinta doar o dat
a din trei. Y este un tr
ag
ator mai bun, nimereste
tinta de dou
a ori din trei. Z este cel mai bun tr
ag
ator, nimereste tinta de fiecare
dat
a. Pentru a face truelul mai echitabil, X trage primul, urmat de Y (dac
a mai
este n viata), urmat de Z (dac
a mai este n viata) s. a. m. d., lund ostilit
atile de la
nceput, pn
a cnd r
amne n viata numai unul singur dintre ei.
ntrebarea este urm
atoarea: asupra cui ar trebui s
a trag
a X primul s
au foc?
Not
a. R
aspunsul se g
aseste la p. 70.
20
1
1
1
f (y) f (x)
f (z) f (y)
y
z 0
x
yx
zy
f (x) f (y) f (z)
si, conform Corolarului 3 al Propozitiei 1.4.3 din [3], functia f este convex
a.
Corolar. Fie I R un interval deschis. O functie f : I R este convexa daca
si numai daca f este derivabila la stnga si la dreapta pe I si are loc (1) pentru orice
x, y I cu x < y.
Bibliografie
1. C. P. Niculescu - Convex Function, Basic Theory and Applications, Universitaria
Press, Craiova, 2003.
2. F. Popovici - O generalizare a teoremelor de baza ale calculului diferential, RecMat 2/2004, 104-105.
3. Gh. Siretchi - Calcul diferential si integral, vol. I, Ed. S
t. si Encicl., Buc., 1985.
1
21
Demonstratie. Dac
a s(n) este par, atunci lu
am direct a = 0, deci ne r
amne
s(n) impar. n acest caz, n trebuie s
a aib
a o cifr
a, n afar
a de prima, diferit
a de
9 deoarece altfel ar avea una dintre formele interzise. Fie c valoarea acestei cifre
si p pozitia ei (de la dreapta la stnga). Evident, putem alege aceast
a cifr
a astfel
nct naintea ei s
a nu fie cifra zero. Atunci lu
am a = 10p1 (c + 1). La adunarea
a + (n a) = n se face un singur transport, deci
s(n a) + s(a) = s(n) + 9 0(mod 2) s(a) s(n a)(mod 2).
Lema 2. Daca exista a n astfel nct s(a) s(n a)(mod 2), atunci exista
A n astfel nct s(A) = s(n A).
Demonstratie. Fie k num
arul de cifre ale lui n. Not
am
a = a1 a2 . . . ak ,
n a = b1 b2 . . . bk ,
22
deci num
arul elementelor multimii I = {i {1, 2, . . . , k}; 2 nu divide ai + bi } este
par. Atunci exist
a I = I1 I2 o partitie a lui I n dou
a clase cu acelasi num
ar de
elemente. Fie
i
/I
(ai + bi ) /2,
(ai + bi + 1) /2, i I1
Ai =
(ai + bi 1) /2, i I2
si Bi = ai + bi Ai , i = 1, k. Este clar c
a Ai , Bi {0, 1, . . . , 9}. Avem
A1 A2 . . . Ak +B1 B2 . . . Bk =
k
X
(Ai + Bi ) 10ki =
i=1
Avem c
a
k
X
Ai =
i=1
dar
k
X
Ai +
i=1
k
X
i=1
i=1
k
X
ai + bi
i=1
k
X
Bi =
k
X
i=1
|I1 | |I2 | X ai + bi
=
,
2
2
2
i=1
(ai + bi )
k
X
i=1
Ai =
k
X
Bi ,
i=1
a.
deci s(A) = s(n A), unde A = A1 A2 . . . Ak si prima parte este rezolvat
S
a presupunem acum c
a n are una dintre formele interzise si s
a demonstr
am c
a
este nedecompozabil. S
a presupunem prin absurd c
a exist
a a, b n cu a + b = n
astfel nct s(a) = s(b). Observatia esential
a este c
a la adunarea a + b = n nu se fac
transporturi. S
a presupunem prin absurd c
a totusi am avea transporturi. S
a lu
am
cifra cea mai nesemnificativ
a (cea mai din dreapta) la care se face transport. Din
faptul c
a este cea mai nesemnificativ
a cifr
a cu aceast
a proprietate rezult
a c
a la cifra
din dreapta sa nu s-a facut transport. Atunci aceast
a cifr
a este obtinuta doar prin
adunarea unei cifre m a lui a cu o cifr
a n a lui b, dar m + n 18, iar restul mp
artirii
lui m + n la 10 trebuie s
a fie 9, deci m + n = 9. Rezult
a c
a la acea cifr
a nu s-a f
acut
transport, contradictie. Atunci s(n) = s(a) + s(b) = 2s(a), deci s(n) este par, ns
a
nici unul dintre numerele care intr
a n discutie nu are suma cifrelor par
a si am ajuns
la o contradictie, deci n este nedecompozabil.
1. n "egalitatea"
XXIII
= II
V II
mutati un betisor astfel nct s
a obtineti o egalitate aproximativ
a ct mai bun
a.
Roxana C
ap
atn
a, elev
a, Iasi
2. Ad
augati o cifr
a par
a la dreapta unui num
ar, astfel nct s
a obtineti un num
ar
impar.
Gabriel Popa, Iasi
Not
a. R
aspunsurile se g
asesc la p. 26.
23
Matematic
a si algoritmi
Irina MUSTAT
A1
Majoritatea problemelor de informatic
a se rezolv
a cu ajutorul unei serii de algoritmi, care se adapteaz
a de la caz la caz. Din problemele de mai jos, se va vedea c
a
uneori anumite observatii matematice fie usureaz
a abordarea acestor probleme, fie
nt
aresc rezultatul.
1. La Concursul Info-Oltenia din 2004 s-a dat urm
atoarea problem
a:
Sa se afiseze numarul de descompuneri ale unui numar dat n suma de numere
naturale nenule. O descompunere si o permutare a ei nu se vor numara de doua ori.
(Enunt adaptat).
Un programator "constiincios" va aplica probabil backtracking (algoritm care
genereaz
a toate solutiile de descompunere) si apoi le va contoriza. Desi o astfel
de abordare este corect
a, se stie c
a backtracking-ul are o complexitate (num
ar de
operatii efectuate) exponential
a, determinnd un timp de executie mai ndelungat.
S
a privim problema altfel: vom ncerca s
a g
asim o functie recursiv
a care returneaz
a num
arul c
autat. Pentru a evita num
ararea simultan
a a unei solutii si a permut
arii ei, vom lua numerele care apar n descompunerea lui n n ordine cresc
atoare.
Presupunem c
a putem construi o functie recursiv
a f (n) (cu un singur parametru)
care returneaz
a num
arul cerut. Atunci f (n) = f (n 1) + f (n 2) + + f (1).
(Adic
a din n sc
adem k iar num
arul de descompuneri posibile va fi f (n k), apoi
facem suma dup
a k). Numai c
a, n acest caz apare o problem
a major
a: dac
a scriem
n = 2+n2 si calcul
am f (n 2), la un moment dat primul termen al descompunerii
ar fi 1, deci am obtine n = 2 + 1 + . . . , ceea ce contrazice ordonarea aleas
a pentru
numerele din descompunerea lui n.
Se impune, asadar, necesitatea construirii unei functii cu doi parametri f (n, k),
cu urm
atoarea semnificatie: f (n, k) reprezint
a num
arul de descompuneri distincte
ale lui n n sum
a de termeni k. Este clar c
a enuntul problemei cere f (n, 1). De
asemenea se observ
a c
a f (n, n) = 1 si f (n, k) = 0 pentru k > n.
Acum putem scrie definitia functiei f (n, k), c
areia i putem da ulterior parametrii
n, 1:
1,
n = k,
0,
n < k,
f (n, k) =
n1
f (n l, l) , n > k.
l=k
Se observ
a c
a att codul, ct si resursele consumate sunt mult mai restrnse dect
n cazul backtracking-ului.
2. O alt
a problem
a de acelasi gen ar fi:
Afisati toate solutiile ecuatiei 3x + y + 4xz = 100 cu x, y, z N.
1
Elev
a, cl. a XII-a, Colegiul National, Iasi
24
S
i n acest caz este de asteptat o aplicare de backtracking, dar putem reformula
ecuatia: x (4z + 3) = 100 y. Acum ration
am n
felul urm
ator. Alegem z de la 0 la
100
24 si, pentru z astfel luat, alegem x de la 1 la
. Apoi l obtinem pe y din
4z + 3
100 x (4z + 3) si tip
arim tripletul (x, y, z). n final tip
arim si solutiile (0, 100, z) cu
z N. Prin metoda de mai sus, obtinem ntr-adev
ar toate solutiile (z poate lua orice
valoare de la 0 la 24, deoarece pentru z 25 si x nenul
a
avem
4z + 3 > 100; totodat
100
100
si, cum x N, x
).
100 y 100, deci x
4z + 3
4z + 3
Observatie. Num
arul 100 poate fi nlocuit cu orice n N .
3. Un alt exercitiu interesant este urm
atorul:
Se dau m numere ntregi nenule b1 , . . . , bm si n numere ntregi nenule a1 , a2 , . . . ,
an . Sa se determine o submultime a multimi B = {b1 , . . . , bm } care sa maximizeze
valoarea expresiei
E = a1 x1 + a2 x2 + + an xn ,
stiind ca m n si xi {b1 , . . . , bm }, i = 1, n.
Sort
am cresc
ator ambele siruri (ai ) si (bi ). Evident, la ambele siruri vom avea
numerele negative n partea stng
a si cele pozitive n partea dreapt
a.
Vom enunta inegalitatea rearanjarilor, pe care o vom aplica la aceast
a problem
a:
Fie a1 a2 an , b1 b2 bn siruri de numere reale si
n
P
S () =
ai b(i) , unde este o permutare a multimii {1, 2, . . . , n}. Atunci S ()
i=1
S
irul (ai ) este alc
atuit din k numere strict negative si n k numere ntregi strict
pozitive. Pentru a maximiza suma este necesar s
a nmultim numerele pozitive din
(ai ) cu cele mai mari numere din (bi ) si numerele negative cu cele mai mici numere
din (bi ) (deoarece cele mai mici numere strict negative din (bi ) au modulul mai mare,
deci ai bi > 0 va putea fi maximizat, iar cele mai mici numere pozitive nmultite cu
numere negative vor da cele mai mici n modul numere negative, deci cei mai mari
termeni). Asadar vom nmulti k numere negative ale sirului (ai ) cu cele mai mici k
numere ale sirului (bi ), iar cele n k numere pozitive ale sirului (ai ) le vom nmulti
a submultimi nu se vor
cu cele mai mari n k numere ale sirului (bi ). Aceste dou
suprapune, ntruct m n, iar num
ar
atoarea ncepe din capetele opuse ale sirului
arilor obtinem c
a permutarea lui {b1 , . . . , bk }
(bi ) sortat. Din inegalitatea rearanj
k
P
pentru care
ai bi este maxim
a e permutarea identic
a si analog pentru multimile
i=1
{ak+1 , . . . , an } si {bmn+k+1 , . . . , bm }.
S
a remarc
am c
a programul propriu-zis va fi astfel redus la niste pasi extrem de
arului k de elemente
simpli: sortarea cresc
atoare a sirurilor (ai ) si (bi ), aflarea num
negative ale lui (ai ) si, n final, tip
arirea solutiei: primele k numere din stnga sirului
(bi ) si ultimele n k numere din dreapta din (bi ).
25
4. Un colier este format din margele rosii si albastre. La un moment dat taiem
colierul ntr-un punct si l ntindem n linie dreapta. Apoi scoatem de pe fir margelele
din capatul stng pna cnd ntlnim una din cealalta culoare. Analog procedam
pentru capatul drept. Dndu-se datele despre colier sub forma unui sir rarra. . . (care
indica culoarea margelelor succesive), sa se calculeze numarul maxim de margele pe
care l putem scoate, precum si locul unde trebuie taiat colierul. (Enunt adaptat).
(Olimpiada International
a de Informatic
a, 1993)
Consider
am un vector cu n componente (adic
a un sir a1 , . . . , an ). Initializ
am cu
0 toate elementele vectorului, ne plas
am pe primul element al vectorului si citim sirul
colierului caracter cu caracter, ct
a vreme caracterul citit este acelasi cu cel anterior;
m
arim cu 1 valoarea retinut
a de primul element al vectorului. Cnd caracterul se
schimb
a ne pozition
am pe urm
atoarea component
a a vectorului si continu
am pn
a
la sfrsitul sirului cu acelasi procedeu. De fapt, vectorul retine lungimile tuturor
secventelor succesive de m
argele colorate la fel.
Cnd t
aiem colierul, o putem face n dou
a feluri: fie n interiorul unei secvente
colorate la fel, fie desp
artind dou
a secvente colorate diferit. n primul caz, dup
a
ce ntindem colierul, num
arul maxim de m
argele ce pot fi scoase este num
arul de
m
argele al acelei secvente, n timp ce n al doilea caz, num
arul maxim obtinut este
suma numerelor de m
argele din dou
a secvente consecutive. Este evident c
a pentru
noi e mai convenabil s
a t
aiem colierul ntre dou
a secvente.
Maximul care poate fi obtinut este maximul dintre sumele numerelor de m
argele
a dou
a secvente succesive. Acesta se poate g
asi uitndu-ne la vectorul completat
anterior. Fie k num
arul de elemente nenule al acestui vector. Dac
a k este par,
compar
am sumele v [1]+v [2], v [2]+v [3], . . . , v [k 1]+v [k]. Dac
a k este impar, cum
oricare dou
a secvente consecutive au culori diferite, rezult
a c
a secventele num
arate
de v [1] si v [k] au aceeasi culoare, deci la "nchiderea" colierului se vor uni ntr-o
singur
a secventa de lungime v [1] + v [k]. n acest caz, trebuie aflat maximul dintre
v [k] + v [1] + v [2], v [1] + v [k] + v [k 1], v [i] + v [i + 1], i = 2, k 2.
Locul unde trebuie t
aiat colierul se obtine usor. Presupunem c
a facem t
aietura
i
P
ntre v [i] si v [i + 1]. Atunci pozitia unde vom t
aia este
v [j].
j=1
1
1
1
+
+
2 3.
sin A sin B sin C
Precizati cnd are loc egalitatea.
V
a prezent
am n continuare cinci solutii pentru aceast
a inegalitate, l
asndu-v
a pe
dumneavostr
a s
a decideti care este cea mai frumoas
a.
Solutia I (prezentat
a n baremul de corectare). Deoarece sin A, sin B, sin C
sunt strict pozitive, avem
X
X 1
X 1
9
sin A
9 sau
P
.
sin A
sin A
sin A
Conform inegalitatii Cauchy - Buniakowski - Schwarz, avem
X
2
X
X 1 cos 2A
9 3X
=
cos 2A.
sin2 A = 3
sin A 3
2
2 2
Cum
X
cos 2A = 2 cos2 C 1 2 cos (A B) cos C =
i
1h
3
=
(2 cos C cos (A B))2 + sin2 (A B) 3 ,
2
2
rezult
a c
a
X
2 9 9
X
27
3 3
sau
sin A
.
sin A + =
2 4
4
2
P 1
2
9 = 2 3, adic
a inegaliCombinnd rezultatele precedente obtinem
sin A
3 3
tatea dorit
a. Se constat
a usor c
a egalitatea are loc dac
a si numai dac
a triunghiul
este echilateral.
Solutia a II-a (Alexandru Negrescu). Conform teoremei sinusurilor, avem:
a
sin A =
etc. Inegalitatea de demonstrat devine
2R
2R 2R 2R
1 1 1
3
+
+
2 3R
+ +
3 1 1 1 3R.
a
b
c
a b
c
a + b + c
1 1 1
a+b+c
2p
2p
Cum 3/
+ +
=
, r
amne s
a ar
at
am c
a
3R sau
c
3
3
3
a b
3 3
p
R, ceea ce este o cunoscut
a inegalitate a lui Mitrinovic.
2
1
27
3 3
([1], pag. 123-124), cu egalitate pentru triunghiul
S
tim c
a sin A sin B sin C
8
echilateral. nlocuind mai sus, obtinem
s
. 3 33
. 3
1
1
1
+
+
3
=3
= 2 3.
sin A sin B sin C
8
2
Solutia a IV-a (Alexandru Turcanu
si S
erban Vatavu, elevi, C.N. "M. Eminescu", Botosani). Conform inegalit
atii mediilor, avem
1
1
1
9
+
+
.
sin A sin B sin C
sin A + sin B + sin C
Dar, conform inegalitatii lui Jensen pentru functii concave are loc
A+B+C
sin A + sin B + sin C
3 3
sin
= 4.
P 2 =
2 + 2 cos A
2 + 2 18
sin2 A
sin A
Q
3 3
Pe de alt
a parte, cu inegalitatea mediilor si tinnd seama c
a sin A
, avem
8
si
v
u !2
p
Q
P
.
3
u
23
sin A
3 3
sin A
6
3
Q
2Q
6 t
= 8.
= qQ
8
sin A
sin A
3
2
( sin A)
Prin adunare, obtinem inegalitatea (), care este echivalent
a cu cea de demonstrat.
Bibliografie
1. T. Cohal - Probleme de trigonometrie, Editura Moldova, Iasi, 1994.
2. M. Ganga - Manual pentru clasa a IX-a, profil M1, M2, Editura Mathpress, Ploiesti,
2003.
3. M. Ganga - Manual pentru clasa a X-a, profil M1, Editura Mathpress, Ploiesti,
2003.
28
b
b
b
b
m(A)
m(B)
m(C)
m(D)
Printr-un calcul simplu, din faptul c
a
=
=
=
, deducem
8
12
5
11
b = 120 , m(C)
b = 50 , m(D)
b = 110 .
b = 80 , m(B)
c
a m(A)
Problema am propus-o pentru clasa a VII-a, asa c
a o rezolvare trigonometric
a nu
era de asteptat din partea elevilor. Profesorii nominalizati mai sus, au dat o elegant
a
solutie trigonometric
a, care dep
aseste nivelul de preg
atire al elevilor, dar au dat si o
solutie geometric
a, la nivelul programei scolare, care le-a permis si o "generalizare",
n sensul elabor
arii unor probleme rezolvabile pe aceeasi idee.
n rndurile care urmeaz
a mi propun s
a exprim solutiile cu care am trimis problema comisiei de concurs, care se ncadreaz
a cerintelor programei de concurs si care
este aceeasi cu a Olimpiadei Nationale pentru clasa a VII-a.
Solutia I. Prelungind latura (AB), obtinem
C
\ are m
c
a suplementul unghiului ABC
asura de 60
b care are
D
si cum (BD este bisectoarea unghiului B,
a (BC este bisectoarea
m
asura de 120 , deducem c
b din triunghiul ABD.
exterioar
a a unghiului B
n triunghiul ABD, prin calcul, deducem c
a
\
\
m(ADB) = 40 si, deci, m(BDC) = 70 . Suple\ care se obtine prelungind
mentul unghiului ADC,
B
latura (AD), are 70 . Asadar, (DC este bisec- A
b
toarea exterioar
a a unghiului D n triunghiul ABD.
Astfel, pentru triunghiul ABD, (BC si (DC sunt bisectoarele exterioare ale
b respectiv D;
b acestea sunt concurente n C. Deducem c
unghiurilor B,
a (AC este
b
bisectoarea interioar
a a unghiului A.
29
\ =
Avem, n patrulaterul convex DBEC, m(EDC)
\
= m(EBC) = 60 , deci acest patrulater este
\ =
inscriptibil, de unde deducem c
a m(CED)
\
= m(CBD) = 60 .
\ = 60 , de\ = 60 si m(EDC)
Din m(CED)
ducem c
a triunghiul CDE este isoscel cu vrful C si
deci, CD = CE. Rezult
a 4ADC 4AEC (LLL);
b
asadar, (AC este bisectoarea unghiului A.
C
D
b = 60 , m(D)
b = 135 . Sa se arate ca daca (BD este o trisectoare a unghiului
m(C)
b
b sau (CA este bisectoarea unghiului C.
b
D, atunci (AC este bisectoarea unghiului A
Solutie. Vom deosebi dou
a cazuri:
b
m(
D)
135
\ =
I. cnd m(CDB)
=
= 45 ;
3
3
b
\ = m(D) = 135 = 45 .
II. cnd m(ADB)
Y
C
3
3
60D
n cazul I, prelungind latura (AB), obtinem
D
45
\ = 180 105 = 75 , deci (BC este biD 45D
m(CBX)
90D
\ (1). Prelungind latura
sectoarea unghiului DBX
\ ) = 180 135 = 45 , deci
(AD), obtinem m(CDY
75D 75D
60D
30D
\ (2).
(DC este bisectoarea unghiului BDY
X
B
Din (1) si (2), deducem c
a (AC este bisectoarea A
b
unghiului A.
n cazul II, prelungind latura (CB), obtinem
C
D D 60D
[ = 180 105 = 75 , deci (BA este bim(ABZ)
T
90
45D D
\ (3).
sectoarea unghiului DBZ
45
Prelungind latura (CD), obtinem
[ ) = 180 135 = 45 ,
m(ADT
\ (4).
deci (DA este bisectoarea unghiului BDT
Din (3) si (4), deducem c
a (CA este bisectoarea
b
unghiului C.
Bibliografie
30D
60D
75D
75D
B
Z
Dou
a functii cu aceeasi derivat
a pe un interval
nu difer
a neap
arat printr-o constant
a
Paul GEORGESCU 1 , Gabriel POPA2
Printre "cunostintele" dobndite de unii elevi n urma studierii Analizei Matematice de liceu se num
ar
a, din p
acate, si urm
atoarea "teorem
a", mentionat
a n manualul
[1], pag. 282:
Daca f, g : (a, b) R au aceeasi derivata pe (a, b), atunci ele difera printr-o
constanta.
"Demonstratia" urmeaz
a linia de mai jos:
Dac
a f 0 (x) = g 0 (x), x (a, b), atunci (f g)0 (x) = f 0 (x) g 0 (x) = 0,
x (a, b), deci f g este constant
a pe (a, b).
Desigur, nu avem neap
arat c
a (f g)0 (x) = f 0 (x) g 0 (x), x (a, b), egalitate
ce nici m
acar nu are sens pentru f 0 (x) = g 0 (x) = si deci demonstratia de mai
sus este invalid
a.
Observ
am c
a "f are derivat
a pe (a, b)" nu este acelasr
i lucru cu "f este derivabil
a pe
a+b
3
, care are derivat
a
(a, b)"; un exemplu este dat de f : (a, b) R, f (x) = x
2
a+b
a+b
= fd0
= +.
pe (a, b) f
ar
a a fi derivabil
a pe (a, b), deoarece fs0
2
2
Dac
a, n plus, f si g sunt presupuse a fi derivabile pe (a, b), atunci rationamentul
de mai sus este corect, conducnd la urm
atorul binecunoscut rezultat:
Daca f, g : (a, b) R derivabile au aceeasi derivata pe (a, b), atunci ele difera
printr-o constanta.
Prezent
am n continuare un exemplu, datorat matematicianului polonez Stanislaw Ruziewicz, de un num
ar infinit de functii cu aceeasi derivat
a pe un interval,
diferenta oric
aror dou
a nefiind constant
a, [3]. Vezi, de asemenea, [2] pag. 60.
Fie s 1. mp
artim segmentul [0, s] n trei p
arti n asa fel nct segmentul mij1
lociu are lungimea , iar centrul s
au este centrul segmentului [0, s]. Acoperim apoi
3
1
segmentul mijlociu cu semicercul superior de diametru determinat de acesta si apoi
3
stergem acest segment (exclusiv capetele). mp
artim apoi fiecare dintre cele dou
a
segmente r
amase n cte trei segmente n asa fel nct segmentele mijlocii s
a aib
a
1
artite s
a coincid
a cu centrele seglungimea 2 , iar centrele segmentelor care sunt mp
3
mentelor mijlocii. De asemenea, acoperim segmentele mijlocii cu semicercurile de di1
ametru 2 determinate de acestea si apoi stergem aceste segmente, exclusiv capetele.
3
Repetnd aceast
a procedur
a, la pasul n vom avea de construit 2n1 semicercuri de
1
atoare, exclusiv capetele, s. a. m. d.
diametru n si de sters diametrele corespunz
3
Obtinem deci o infinitate num
arabil
a de semicercuri si fie Ms reuniunea segmentelor
r
amase neacoperite si a semicercurilor.
1
2
31
1
22
+
+ . . . = , iar Fs (0) = 0.
Fs (s) =
8 32 34
56
h i
atoare si surjectiv
a, ea este inversabil
a si fie s : 0,
Cum Fs este strict cresc
56
a si strict cresc
atoare, s
[0, s] inversa sa. Observ
am c
a, deoarece Fs este continu
0
este hde asemenea
continu
a
s
i
strict
cresc
a
toare.
Determin
a
m
acum
(u)
pentru
s
i
.
u 0,
56
1
1
=
.
Dac
a u = Fs (ts ), 0 ts s, cu fs (ts ) 6= 0, atunci 0s (u) = 0
Fs (ts )
fs (ts )
0
Dac
a u = Fs (ts ), 0 ts s, cu fs (ts ) = 0, atunci Fs (ts ) = 0 si nu putem aplica
formula de derivare a functiei inverse. Totusi, utiliznd definitia derivatei si faptul
c
a Fs este strict cresc
atoare, obtinem c
a 0s (u) = +.
a a integralei
Fie acum 1 s1 < s2 < . Utiliznd semnificatia geometric
Riemann, remarc
am c
a are loc urm
atoarea proprietate:
Daca 0 t1 s1 si 0 t2 s2 , iar Fs1 (t1 ) = Fs2 (t2 ), atunci fs1 (t1 ) = fs2 (t2 )
s2
a printr-o constant
a. De aici, multimea
= s2 , deci s1 si s2 nu difer
56
h i
F = {s ; s 1} este o multime de functii cu aceeasi derivat
, diferenta
a pe 0,
56
32
oric
aror dou
a nefiind constant
a, ceea ce ncheie constructia exemplului.
*
*
*
Prezent
am n cele ce urmeaz
a, pe scurt, definitia derivatelor Dini ale unei functii
reale [2].
Fie f : (a, b) R si x0 (a, b). Numim derivata Dini superioara (respectiv
f (x) f (x0 )
arul D+ f (x0 ) = lim sup
inferioara ) la dreapta a lui f n x0 num
x&x0
x x0
f (x) f (x0 )
(respectiv D+ f (x0 ) = lim inf
). Analog se pot defini derivata Dini
x&x0
x x0
superioara, respectiv inferioara, la stnga a lui f n x0 , notate D f (x0 ), respectiv
D f (x0 ).
Privitor la relatia dintre derivatele Dini si derivatele clasice ale unei functii ntr-un
a dac
a D+ f (x0 ) = D+ f (x0 ), atunci f are derivat
a la
punct x0 , se poate observa c
0
an
adreapta n x0 n sens clasic si f+ (x0 ) = D+ f (x0 ) = D+ f (x0 ), un rezultat asem
tor avnd loc si pentru derivata la stnga, iar dac
a toate cele patru derivate Dini au
o valoare comun
a n x0 , atunci f are derivat
a n x0 . Este ns
a de remarcat c
a oric
arei
functii f i se pot asocia cele patru derivate Dini n x0 , spre deosebire de derivatele
laterale clasice.
Indic
am acum extinderile unor rezultate clasice folosind derivate Dini.
Teorema 1. Fie f : (a, b) R continua pe (a, b). Daca Df = 0 pe (a, b)
cu exceptia unei multimi cel mult numarabile, unde D poate fi orice derivata Dini,
atunci f este constanta pe (a, b).
Teorema 2. Fie f : (a, b) R continua pe (a, b). Daca Df 0 pe (a, b)
cu exceptia unei multimi cel mult numarabile, unde D poate fi orice derivata Dini,
atunci f este crescatoare pe (a, b).
Teorema 3. Fie f : (a, b) R continua pe (a, b) si x0 (a, b). Daca una dintre
derivatele Dini este continua n x0 , la fel sunt si celelalte trei. n acest caz, toate
cele patru derivate Dini n x0 sunt egale, iar f este derivabila n x0 .
ncheiem cu o extindere a rezultatului privitor la functiile derivabile cu aceeasi
derivat
a pe un interval .
Teoema 4. Fie f, g : (a, b) R continue pe (a, b). Daca Df si Dg au valori
egale si finite pe (a, b) cu exceptia unei multimi cel mult numarabile, unde D poate
fi orice derivata Dini, atunci f si g difera printr-o constanta pe (a, b).
Bibliografie
1. M. Ganga - Manual de matematica: clasa a XI-a, Mathpress, Ploiesti, 2001.
2. R. Kannan, C. K. Krueger - Advanced Analysis on the Real Line, Springer Verlag,
New York, 1996.
3. S. Ruziewicz - Sur les fonctions qui ont la mme drive et dont la dirence nest
pas constante, Fundamenta Mathematicae 1(1920), 148151 (accesibil si n format
electronic la adresa http://matwbn.icm.edu.pl/wyszukiwarka.php).
33
Enunturi
hni
hni hni
+
+ +
, n N , unde [x]
1. Se consider
a sirul (an )nN , an =
1
2
n
este partea ntreag
a a num
arului x. S
a se arate c
a
an = 2 + an1 ,
(1)
dac
a si numai dac
a n este un num
ar prim. (O. R. M. 1997 )
2. S
a se demonstreze
c
a
,
pentru
orice numere
naturale m, n 2, cel mai mic
aseste num
arul 3 3. (O. R. M. 1996 )
dintre numerele n m si m n nu dep
3. Polinomul P (X) de grad n 5, cu coeficienti ntregi, are n r
ad
acini ntregi
a se g
aseasc
a toate r
ad
acinile ntregi ale
distincte 1 , 2 , . . . , n , unde 1 = 0. S
polinomului P (P (X)). (O. R. M. 1997 )
4. Fie triunghiul ABC cu n
altimea CD. Se stie c
a AB = 1999, BC = 1998
si AC = 2000. Cercurile nscrise n triunghiurile ACD si BCD sunt tangente la
segmentul CD n punctele M si N respectiv. S
a se afle M N . (O. R. M. 1999 )
5. Fie ABCD un p
atrat de latur
a 1. Pe laturile AB si CD se iau punctele
interioare X si Y . Fie M punctul de intersectie a dreptelor XD si Y A si N punctul
de intersectie a dreptelor XC si Y B. Pentru ce pozitie a punctelor X si Y aria
patrulaterului XN Y M este maxim
a? (O. R. M. 1997 )
6. Doi frati au vndut n pui cu cte n lei fiecare. Banii i-au mp
artit astfel:
fratele mai mare a luat 10 lei, apoi cel mai mic 10 lei, apoi din nou cel mai mare,
s. a. m. d. Fratelui mai mic i-a revenit la sfrsit o sum
a mai mic
a dect 10 lei. El a
luat acest rest si nc
a briceagul fratelui mai mare, ambii acceptnd c
a au obtinut n
final acelasi cstig. Ct cost
a briceagul? (O. R. M. 1996 )
7. Fie n un num
ar natural astfel nct num
arul 2n2 are 28 de divizori (pozitivi)
distincti, iar num
arul 3n2 are 24 de divizori distincti. Cti divizori distincti are
num
arul 6n2 ? (O. R. M. 1999 )
8. Din cubulete de latur
a 1 se construieste un cub de latur
a 45. n cubul obtinut
1998 de cubulete sunt populate de bacterii. n fiecare secund
a bacteriile se extind
n orice alt cubulet, care are cel putin trei fete comune cu cubuletele deja populate.
Este posibil ca bacteriile s
a ocupe toate cubuletele? (O. R. M. 1998 )
9. ntr-o scoal
a primar
a rural
a nvata 20 de copii. Fiecare doi copii au cel putin
un bunic comun. S
a se demonstreze c
a unul dintre bunici are n aceast
a scoal
a cel
putin 14 nepoti. (O. R. M. 1996 )
10. n timpul unei b
at
alii comune fiecare dintre cei 2001 de cocosi a rupt cte o
pan
a de la un alt cocos si fiecare cocos a r
amas f
ar
a o pan
a. Se stie c
a printre oricare
34
3 cocosi se g
aseste unul care nu a rupt nici o pan
a de la ceilalti doi. S
a se determine
cel mai mic num
ar k cu proprietatea: t
aind cel mult k cocosi putem aseza ceilalti
cocosi n dou
a cotete astfel nct nici un posesor de pan
a str
ain
a s
a nu nimereasc
a
n acelasi cotet cu st
apnul penei. (O. R. M. 2001 )
Solutiile problemelor
1. Scriem egalitatea (1) sub forma
hni
hni hni
n1
n1
n1
+
+ +
=2+
+
+ +
.
1
2
n
1
2
n1
Dup
a reducerea termenilor obtinem
hni hni
n
n1
n1
n1
+
+ +
=
+
+ +
.
2
3
n1
2
3
n1
hni n 1
Pentru orice 2 k n 1 avem
. Deci,
k
k
hni hni
n
n1
n1
n1
+
+ +
+
+ +
.
2
3
n1
2
3
n1
(2)
(3)
Presupunem adev
arat
a egalitatea (1), deci si (2). Dac
a n este un num
ar compus si
hni
n1
=b>
= b 1. Ca urmare, inegalitatea (3)
n = ab, 2 a < n, atunci
a
a
este strict
a, ceea ce contrazice (2).
Reciproc, fie n un num
ar prim. Atunci pentru orice
2 k n1 avem n = kt+r
hni
n1
=t=
. Prin urmare, egalitatea
cu t, r N si 1 r < k. n acest caz
k
k
(2), deci si (1), este adev
arat
a.
n
m <n n < m n. Pentru m > n avem m n < n n <
2. Dac
a m < n, atunci
3
3.
3. Num
arul k este o r
ad
acin
a a polinomului P (P (X)), dac
a el este o solutie a
a ar
at
am c
a P (k) 6= i , oricare
uneia din ecuatiile P (x) = i , unde i = 1, 2, . . . , n. S
ar fi k Z si i 2.
Presupunem c
a exist
a k Z astfel nct P (k) = 2 . Atunci k 6= 0. Din enunt
rezult
a c
a polinomul P (X) are forma P (X) = aX(X 2 )(X 3 ) (X n ) cu
a
a Z . Prin urmare, ak(k 2 )(k 3 ) (k n ) = 2 . Relatia k | 2 implic
2 = kt, t Z . Dar ak(1 t)(k 3 ) (k n ) = t implic
a (1 t) | t.
Rezult
a c
a t = 2, pentru care avem ak(k 3 )(k 4 )(k 5 ) (k n ) = 2.
Observ
am c
a numerele k, k 3 , k 4 si k 5 sunt distincte. Dar num
arul 2
nu poate fi scris ca produs de cteva numere ntregi, dintre care cel putin patru s
a
35
5. Observ
am c
a 4BN X 4Y N C. Presupunem c
a BX CY . Atunci
XN N C (mention
am c
a XN = N C, dac
a si numai dac
a BX = CY ). Consider
am pe [XN ] punctul P astfel nct N P = N C. Atunci: SBN P = SBCN ,
SY P N = SY N C , SBP X SY XP (egalitatea are loc doar n cazul cnd BX = CY ).
Din trapezul XBCY avem SXNY = SBCN . Prin urmare,
SBN X + SY NC = SBP X + SBNP + SY N C
SY XP + SBCN + SY P N = SXNY + SBCN = 2 SXNY .
1
1
a c
a SXY M SAXY D . Ca
Rezult
a c
a SXN Y SXBCY . Prin analogie, se arat
4
4
urmare,
1
1
SXNY M = SXNY + SXY M (SXBCY + SAXY D ) = SABCD .
4
4
1
1
Dac
a BX = CY , atunci aria este maxim
a: SXNY M = SABCD = .
4
4
6. Din enunt rezult
a c
a suma ncasat
a este de n2 lei. Fie n = 10a + b, unde
a, b N, 0 b < 10. Atunci n2 = 100a2 + 20ab + b2 = 20a(5a + b) + b2 . Fratii au
luat n total un num
ar impar de cte 10 lei. Rezult
a c
a num
arul zecilor num
arului
n2 este impar, ceea ce implic
a b2 = 16 sau b2 = 36. n ambele cazuri restul este egal
cu 6. Deci, ultima dat
a fratelui mai mic i-a revenit 6 lei, cu 4 lei mai putin dect
fratelui mai mare. Deoarece mp
artirea a fost corect
a, rezult
a c
a pretul briceagului
este de 2 lei.
7. Se stie c
a pentru orice num
ar natural m cu descompunerea canonic
a
k
1
p
,
num
a
rul
divizorilor
(pozitivi)
distinc
t
i
ai
num
a
rului
m
este
egal
m = p
1
k
cu d(m) = (1 + 1) (k + 1) (se demonstreaz
a prin inductie n raport cu num
arul
k de factori primi).
Analog, avem
d(3n2 ) = (2 + 1)(2 + 2)(2 1 + 1) (2 k + 1),
Not
am c = (2 1 + 1) (2 k + 1). Din conditiile problemei avem
(2 + 2) (2 + 1) c = 28
.
(2 + 1) (2 + 2) c = 24
(4)
Num
arul c este un divizor comun al numerelor 28 si 30. n plus, c este impar. Deci,
c = 1. Sistemul (4) pentru c = 1 are solutia n numere naturale = 1, = 3.
Rezult
a c
a d(6n2 ) = (2 + 2)(2 + 2)c = 32.
8. Dup
a ocuparea de c
atre bacterii a unui cubulet nou num
arul fetelor cubuletelor
de pe frontier
a ale volumului ocupat de bacterii nu creste. Num
arul maxim al fetelor
de acest fel este egal cu 1998 6 = 11988, iar num
arul fetelor cubuletelor de frontier
a
ale cubului construit este egal cu 45 45 6 = 12150. Deci, bacteriile nu pot ocupa
toate cubuletele.
9. Not
am cu A si B cei doi bunici ai unui elev oarecare. Fie X multimea elevilor
care au A si B ca bunici. n conditiile problemei, restul elevilor vor avea ca unul
dintre bunici sau pe A sau pe B. Fie Y si Z multimile acelora pentru care A si
respectiv B este bunic. Not
am cu C al treilea bunic al unui elev din multimea Y
(primul bunic fiind A). Ca urmare, toti elevii din Z vor avea ca bunici B si C. n
acelasi mod, deducem c
a si toti elevii din Y au pe C ca bunic. Asadar, exist
a doar
trei bunici: A, B, C. Dac
a a, b, c noteaz
a num
arul de nepoti pe care i are n acea
clas
a A, B si respectiv C, rezult
a c
a a + b + c = 40. Observ
am c
a a 13, b 13,
c 13 implic
a a + b + c 39 < 40. Deci, m
acar unul dintre a, b, c este 14, adic
a
m
acar un bunic are 14 nepoti.
10. Vom spune c
a n (n > 1) cocosi formeaz
a un n-ciclu, dac
a ei pot fi aranjati
astfel nct primul cocos a rupt o pan
a de la al doilea, al doilea a rupt o pan
a de la al
treilea etc., iar ultimul cocos a rupt o pan
a de la primul. Astfel, multimea cocosilor
poate fi partitionat
a n cicluri.
Toti cocosii din orice n-ciclu par (n este num
ar par) se asaz
a n cotete astfel:
cocosii cu un num
ar de ordine par ntr-un cotet, iar cei cu num
ar de ordin impar n
cel
alalt.
Pentru orice n-ciclu impar (n este un num
ar impar) este necesar si suficient s
a
t
aiem un cocos, de exemplu, ultimul. n acest caz ceilalti cocosi se asaz
a n dou
a
cotete dup
a metoda precedent
a. Mention
am c
a din ipotez
a rezult
a c
a nu exist
a nici
un 3-ciclu de cocosi.
Deoarece 2001 = 5 400 + 1, rezult
a c
a nu exist
a mai mult de 400 cicluri impare.
Dar deoarece un cocos nu poate forma un ciclu, rezult
a c
a exist
a cel mult 399 de
cicluri impare (de exemplu, 399 de 5-cicluri si un 6-ciclu).
Prin urmare, se pot t
aia oricnd cel mult k = 399 de cocosi (cte unul n ciclurile
impare), pentru a aseza ceilalti cocosi conform cerintelor din enunt.
37
+ 7 102 + 3 10 x2 + (7 10 + 3) x1 =
Dar 3107 + 7 = 73 410956 si, deci, 7x + 3y este divizibil cu 73. Deoarece coeficientii
lui x si y nu se divid cu 73, rezult
a c
a x si y pot fi doar simultan divizibile cu 73.
x y + z + 2 = 11j,
x y + 2z + 5 = 7k
(1)
1 (0 + 6 + 5 + 0 + 0) + 10 (0 + 4 + 5 + 4 + 0) 8 (4 + 0 + 0 + 7 + 1) = 45,
adic
a acest num
ar nu se divide cu 27 si trebuie exclus.
n final, singura solutie valabil
a este num
arul 800 670 055 046 400.
4. Un numar x format din cinci cifre diferite si nenule este divizibil cu 9. Aratati
ca suma tuturor numerelor de cinci cifre distincte ce se pot forma cu aceste cinci
cifre (inclusiv x) este divizibila cu 2399976.
Solutie. Fie x = x1 x2 x3 x4 x5 . Cifra x1 este exact de 4! = 24 ori pe prima pozitie.
Adunarea tuturor acestor prime pozitii egale cu x1 d
a num
arul 24 10000x1 . S
i pe
pozitia a doua, a treia etc. apare cifra x1 tot de 24 ori. Cifra x1 va contribui la suma
total
a S cu
24 10000 + 24 1000 + 24 100 + 24 10 + 24 1 = 24 11111 = 266 664.
p
q
1
228
45
91
2
114
108
3
76
67
4
57
6
38
22
14
12
19
17
5
19
12
9
1
38
6
108
5
57
4
167
5
76
3
114
2
45
68
14
22
228
1
683
5
n concluzie, avem perechile de solutii (45, 91), (9, 22), (4, 14), (9, 1), (45, 14)
si (68, 22), mpreun
a cu variantele negative (45, 91), (9, 22), (4, 14), (9, 1),
(45, 14) si (68, 22).
6. Gasiti toate perechile de numere ntregi x si y care sunt solutii ale ecuatiei
diofantice 2x2 + 3y 2 = 77.
Solutie. Dac
a perechea (x, y) este solutie, atunci si perechile (x, y), (x, y)
si (x, y) sunt solutii. E suficient s
a consider
am solutiile nenegative. Deoarece
x2 0 avem 0 3y 2 77 sau 0 y 5. y nu poate fi par, deoarece 2x2 este par
si 77 este impar. E destul s
a d
am lui y valorile 1, 3 si 5. Ultimele dou
a furnizeaz
a
valori ntregi pentru x. Obtinem (x, y) = (1, 5), (5, 3) si (x, y) = (1, 5), (1, 5),
(1, 5), (5, 3), (5, 3), (5, 3).
7. Consideram numarul natural n, 1000 n < 5000. Formam numarul (de 12
sau 13 cifre) obtinut scriind n ordine cifrele lui 3n, 2n si respectiv n. Aratati ca
acest numar este divizibil cu 28 + 1.
Solutie. Num
arul 2n are patru cifre deoarece n < 5000. Deci num
arul m, obtinut
ca n enunt, are 12 sau 13 cifre. Atunci avem
m = 300 000 000n + 20 000n + n = 300 020 001n = 3 41 257 9491 n.
numere prime 7 < p1 < p2 < p3 < p4 < p5 < p6 formeaza un "sextet de
numere prime", daca p2 , p3 si p4 , p5 sunt numere prime gemene (adica p3 p2 =
= p5 p4 = 2), iar p2 p1 = p4 p3 = p6 p5 = 4. Demonstrati ca suma lor este
divizibila cu 630.
Solutie. Fie M num
arul care satisface
p1 = M 8, p2 = M 4, p3 = M 2, p4 = M + 2, p5 = M + 4, p6 = M + 8.
Deoarece pi sunt numere prime mai mari ca 7, nu pot fi divizibile prin 2, 3, 5 sau 7.
Ca urmare, M este impar si divizibil cu 3, 5 si 7. M se poate reprezenta, deci, astfel:
M = 210k + 105. Atunci, avem
p1 = 210k + 97, p2 = 210k + 101, p3 = 210k + 103,
p4 = 210k + 107, p5 = 210k + 109, p6 = 210k + 113
si, n concluzie, p1 + p2 + p3 + p4 + p5 + p6 = 1260k + 630 = 630 (2k + 1).
9. Este posibil ca suma a sapte patrate perfecte succesive sa fie un patrat perfect?
Solutie. Suma a sapte p
atrate perfecte consecutive se poate scrie astfel:
2
2
(n 3) + (n 2) + (n 1)2 + n2 + (n + 1)2 + (n + 2)2 + (n + 3)2 = 7 n2 + 4 .
a fie divizibil
Pentru ca rezultatul s
a fie p
atrat perfect este necesar ca n2 + 4 s
cu 7.
2
Dar n d
a doar resturile 0, 1 sau 3 la mp
artirea cu 7. Ca urmare, 7 n2 + 4 este
divizibil cu 7, dar nu cu 49 si nu poate s
a fie p
atrat perfect.
40
b
b
3. Fie 4ABC cu m(B) = 60 , m(C) = 50 si punctele M (BC), B (AN )
\ = m(BCN
\ ) = 5 . Dac
a I este centrul cercului nscris n
astfel nct m(BAM)
4ABC, s
a se arate c
a punctele M, N , I sunt coliniare.
Gheorghe Iurea, Iasi
4. Fie ABCD un dreptunghi de centru O. Consider
am N (AO), M mijlocul
lui [AD], {P } = MN CD, {E} = OP BC. S
a se arate c
a N E BC.
Andrei Nedelcu, Iasi (RecMat - 2/2004)
Clasa a VIII-a
1. Consider
am multimile A =
se demonstreze c
a A = B.
1
x [x]
, x 1 , B = 0,
. S
a
y | y R, y =
x
2
Clasa a IX-a
1. Fie n N fixat. Determinati x, y R pentru care xn +yn = xn+1 +y n+1 = 1.
Gheorghe Iurea, Iasi
2. Fie 0 < ni < 144, i = 1, 2, . . . , 12, dou
asprezece numere naturale distincte. S
a
se demonstreze c
a multimea S = {n1 , n2 , . . . , n12 } contine dou
a submultimi disjuncte
ale c
aror elemente au aceeasi sum
a.
C
at
alin Budeanu, Iasi
3. Fie 4ABC de laturi a, b, c; not
am cu la , lb lungimile bisectoarelor interioare
b respectiv B.
b Dac
ale unghiurilor A,
a la = a si lb = b, s
a se calculeze m
asurile
unghiurilor 4ABC.
Vasile Nechita, Iasi
4. Exist
a functii f : R R pentru care
41
x, y, z, t R ?
Clasa a X-a
2
1. S
a se determine a R astfel nct ecuatia 2x1 + 2x
y 2 + ay + a2
s
a
y 2 + a2
aib
a solutii n Z Z.
Petru R
aducanu, Iasi (RecMat-1/2004)
2. Ar
atati c
a exist
a o infinitate de numere naturale n pentru care n2 + n + 1
divide n!.
Lucian Tutescu, Craiova
3. Fie S1 (O1 , r1 ), S2 (O2 , r2 ) dou
a sfere, iar Ai S1 , Bi S2 , i = 1, 4 puncte
astfel nct Ai Bi , i = 1, 4 s
a fie tangente comune la cele dou
a sfere. Fie Mi mijlocul
a se determine un punct P O1 O2 pentru care suma
segmentului [Ai Bi ], i = 1, 4. S
P M1 + P M2 + P M3 + P M4 s
a fie minim
a.
Gabriel Popa, Paul Georgescu, Iasi
4. Exist
a triunghiuri pentru care IH = 2004 si GH = 2003? (notatii clasice)
Lucian L
adunc
a, Andrei Nedelcu, Iasi
Clasa a XI-a
1. a) Fie f : R R functie derivabil
a pe R si a R \ Im f 0 . S
a se arate c
a
pentru orice functii g, h : R R, ecuatiile
g (x) = h (x) ,
n+k
n
n1
a se arate c
a ecuatia x
x x
x 1 = 0 are o
4. Fie k N ; s
singur
a solutie pozitiv
a (pe care o not
am cu xn ). S
a se arate c
a sirul (xn )n1 este
convergent si s
a se afle limita sa.
Dumitru Mihalache, Marian Tetiva, Brlad (RecMat - 2/2004)
"POIANA" (dir.
FUNDA
TIA CULTURALA
Dan Tiba)
a oferit dou
a premii n valoare de cte 1 000 000 lei, pentru cele mai bune teze de
la gimnaziu si liceu, urm
atorilor elevi:
1. Hurmuz Daniel, cl. a VIII-a, Scoala
nr. 7, Botosani,
2. S
avescu Cristian, cl. a IX-a, Colegiul National "Unirea", Focsani.
42
5. a) Se dau n 2004 sertare asezate n linie. n primele 2003 din stnga avem
cte o bil
a. La un pas se alege o bil
a oarecare ce are sertar gol n dreapta si se mut
a
n acesta, astfel c
a bilele "migreaz
a" una cte una spre dreapta. Ar
atati c
a dup
a fix
2003 (n 2003) pasi nici o bil
a nu mai poate fi mutat
a.
b) Se dau n 2004 numere reale distincte astfel nct suma oric
aror 2003 din ele
s
a fie tot unul din cele n numere. Ar
atati c
a n = 2004, c
a jum
atate din numere sunt
pozitive si celelalte sunt opusele lor.
Rezultatele obtinute au fost urm
atoarele:
Premiul I Pachitariu Marius (Colegiul National Iasi).
Premiul II Chiril
a Cezar (Colegiul National Tudor Vianu, Bucuresti).
Premiul III Turcanu
Alexandru, Vatavu S
erban (Colegiul National Mihai
Eminescu, Botosani).
Mentiuni Rosu Eugenia (Iasi), Istrate Carmen (Focsani), Berea Bogdan
(P. Neamt), Milatinovici Bianca (Iasi), Hurmuz Daniel (Botosani), Mandici
Ciprian (Suceava), Galea Lucian (Botosani), Cepoi Alexandru (Suceava), Dasc
alu Sorin (P. Neamt), Georgescu Flavian (P. Neamt), Cosbuc Mircea (Iasi),
Mihalcea Marcel (Vaslui), Pl
amad
a Andrei (Botosani).
43
ATII
RECR EA RE REC .
Care este numarul cel mai mare de jetoane cu care se poate forma cuvntul "RECREATII"?
( Clasa I )
Oxana Pascal, elev
a, Rep. Moldova
Solutie. Cuvntul "RECREATII"
EA
CRE
ATII
,
TII
. Num
arul cel mai mare de jetoane
P.66. ntr-o livada sunt tot attia peri ct si meri. Sunt 6 rnduri cu peri si 4
rnduri cu meri. Numarul merilor de pe un rnd ntrece cu 5 numarul perilor de pe
un rnd. Cti pomi sunt n acea livada?
( Clasa a II-a)
nv. Maria Racu, Iasi
Solutie. Utiliz
am metoda figurativ
a.
Num
arul perilor din cele 6 rnduri:
5 5
5 5
Num
arul merilor din cele 4 rnduri:
Din figurarea m
arimilor se deduce c
a un rnd de peri are 5+5 = 10 pomi. Num
arul
perilor este 6 10 = 60. Num
arul tuturor pomilor din livad
a este 60 + 60 = 120.
P.67. Dintr-o multime de 5 copii, orice grupare de trei contine cel putin o fata.
Cti baieti pot fi n multime?
( Clasa a II-a)
Andreea Surugiu, elev
a, Iasi
Solutie. n multime nu putem avea mai mult de 2 b
aieti, altfel am g
asi o grupare
de trei n care nu avem cel putin o fat
a. n concluzie, putem avea 2 b
aieti, 1 b
aiat
sau nici unul.
P.68. Daca Ina ar mparti numarul nucilor culese de ea la numarul nucilor culese
de sora sa, ar obtine 7 rest 6. Stiind
P.69. ntr-o mpartire cu rest, n care mpartitorul este mai mare ca noua,
marind mpartitorul cu o unitate si efectund din nou mpartirea obtinem ctul 9
44
P.72. Aruncam doua zaruri si adunam punctele de pe cele doua fete de deasupra.
a) Cte sume diferite putem obtine? b) Cte sume se pot forma n trei moduri
diferite?
( Clasa a IV-a)
nv. Gheorghe Toma, Muncelu de Sus (Iasi)
Solutie. a) Suma minim
a care se poate forma este 1 + 1 = 2, iar cea maxim
a
este 6 + 6 = 12. Toate numerele de la 2 la 12 sunt sume posibile. b) Singurele
sume care se pot forma n trei moduri diferite sunt: 6 = 1 + 5 = 2 + 4 = 3 + 3,
7 = 1 + 6 = 2 + 5 = 3 + 4 si 8 = 2 + 6 = 3 + 5 = 4 + 4. n trei moduri diferite se pot
forma trei sume.
ticale prin care trec drumurile cu sase segmente. Aceste perechi sunt: (1, 10), (1, 9),
(1, 8), (1, 7), (1, 6), (2, 9), (2, 8), (2, 7), (2, 6), (3, 8), (3, 7), (3, 6), (4, 7), (4, 6), (5, 6).
n total se pot construi 15 drumuri formate din sase segmente.
Clasa a V-a
V.46. Aflati n N pentru care 11n + 9n si 11n 9n sunt simultan patrate
perfecte.
Andrei - Sorin Cozma, elev, Iasi
Solutie. Dac
a n este par, U (11n + 9n ) = 1 + 1 = 2, deci 11n + 9n nu poate fi
p
atrat perfect. Dac
a n este impar, U (11n 9n ) = U . . . 1 . . . 9 = 2, deci 11n 9n
nu poate fi p
atrat perfect. Rezult
a c
a nu exist
a n N cu propriet
atile dorite.
V.50. Cte numere de 7 cifre se pot scrie folosind cifrele 1, 2 si 3, astfel nct
1 sa apara de 2 ori, 2 sa apara de 3 ori si 3 sa apara de 2 ori? Dar daca n locul
cifrelor 1, 2 si 3 consideram cifrele 0, 1 si respectiv 2?
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Dac
a prima cifr
a 1 se g
aseste pe primul loc, a doua cifr
a 1 poate ocupa
locurile 2, 3, . . . , 7, deci 6 pozitii. Dac
a prima cifr
a 1 se g
aseste pe locul al doilea, a
doua cifr
a 1 poate ocupa locurile 3, 4, . . . , 7, deci 5 pozitii etc. n total, cele 2 cifre
1 pot fi asezate n 6 + 5 + + 1 = 21 moduri. Pentru fiecare pozitionare a cifrelor
1, r
amn 5 locuri libere care pot fi ocupate n 4 + 3 + 2 + 1 = 10 moduri de cifra 3,
46
r
amnnd astfel exact trei locuri libere pentru cifrele 2. Folosind regula produsului,
obtinem 21 10 1 = 210 numere de 7 cifre.
n al doilea caz, cifrele 0 pot fi asezate n 5 + 4 + 3 + 2 + 1 = 15 moduri, cifrele 2
n 4 + 3 + 2 + 1 = 10 moduri, r
amnnd libere exact trei pozitii pentru 1; obtinem
15 10 1 = 150 numere.
Clasa a VI-a
VI.46. Suma dintre opusul unui numar natural si inversul altui numar natural
este 119, 992. Sa se determine numerele.
Ciprian Baghiu, Iasi
1
a numere, adic
a n + = 119, 992.
Solutie. Fie n N si k N cele dou
k
1
1
1
N. ns
a
Atunci k 6= 1 si 0, 008 = n 120, de unde
k
k 125
1 1 + 1 1 + 1 < 1,
k 125 k 125
2 125
1
1
=
, adic
a n = 120, k = 125.
k
125
VI.47. Aflati restul mpartirii numarului N = 28442844 + 41074107 + 63986398
prin 79.
Tamara Culac, Iasi
Solutie. Se stie c
a (a + b)n = Ma + bn ; atunci 28442844 = M79, 41074107 =
= (4108 1)4107 = M79 1, iar 63986398 = (6399 1)6398 = M79 + 1. Prin
urmare, N = M79, deci restul cerut este 0.
deci
exist
a printre acestea m
acar dou
a care dau acelasi rest la mp
artirea prin n, conform
principiului cutiei. Evident c
a n dividediferen
t
a
acestor
numere,
iar aceast
a diferenta
VI.50. Fie 4ABC cu [AC] [BC], D mijlocul lui [AB], P un punct pe dreapta
AB, iar M si L picioarele perpendicularelor din P pe AC, respectiv BC. Sa se
arate ca [DM] [DL].
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Solutie. Deosebim trei cazuri, dup
a cum P [AB],
P [BA \ [AB] sau P [AB \ [AB]. Vom trata
A
numai prima situatie, celelalte rezolvndu-se asem
an
aD
tor.
Ne situ
am cu P [DA], ca n figur
a si
M
P
fie D0 , D00 mijloacele segmentelor [P A], respectiv
D
[P B]; demonstr
am c
a 4DD0 M 4LD00 D. Avem
1
1
D
c
a DD0 =
(AB P A) =
P B = D00 L, iar
2
2
1
1
(AB P B) = P A = D0 M . n plus,
DD00 =
2
2
0 M) = 2 m(BAC)
00 D)
\
\ = 2 m(ABC)
\ = m(LD
\
B
m(DD
C
L
si atunci congruenta de triunghiuri anuntat
a urmeaz
a conform LUL. Rezult
a c
a
[DM] [DL].
Clasa a VII-a
(1,
0),
avem
x
>
0
s
i
x
+
1
>
0, deci
a x = 1, atunci
E (x) = x100 + x50 x27 + 1 + x10 x11 + 1 + x5 + 1 > 0. Dac
E (1) = 1 >
n sfr
a x (, 1),
x2k+1 + 1 < 0, x2k+1 < 0, deci
sit,21dac
0.
29
5 atunci
77
23
5
E (x) = x x + 1 + x x + 1 + x x + 1 + 1 > 0. n concluzie, E (x) > 0,
x R.
b) Dac
a F (x) = x100 x77 +x50 x21 +x10 x5 +2, atunci F (x) = E (x)+1 > 0,
x R, deci inecuatia dat
a nu are solutie n R.
VII.47. Sa se rezolve n Z2 ecuatia u2 v + uv 2 = 2u2 + 2v 2 40.
Mihai Cr
aciun, Pascani
2
Solutie. Ecuahtia se scrie echivalent
uv
(u
+
v)
=
2
(u
+
v)
4uv 40
i
uv (u + v + 4) = 2 (u + v)2 16 8 (u + v + 4) (uv 2u 2v + 8) = 8, iar
uv 2u 2v + 8 = (u 2) (v 2) + 4. Considernd toate cazurile posibile, g
asim n
final solutiile (u, v) {(2, 8) , (8, 2)}.
Evident c
a N1 = 0 si cum vom ar
ata c
a fiecare parantez
a din
scrierealui N2 este
nega
tiv
a, va rezulta c
a N < 0. Pentru a demonstra c
a p + p + 3 < p + 1 + p + 2,
p 1, este suficient s
a ridic
am la p
atrat n ambii membri, obtinnd dup
a reduceri
p2 + 3p < p2 + 3p + 2, fapt adev
arat.
VII.49. Fie 4ABC echilateral si D (BC). Notam cu M1 , M2 mijloacele
segmentelor [BD], respectiv [CD]. Paralela prin M1 la AC intersecteaza AB n F ,
iar paralela prin M2 la AB intersecteaza AC n E. Sa se arate ca dreptele AD,
M1 E si M2 F sunt concurente.
Nicolae Gross si Lucian Tutescu, Craiova
Solutie. Deoarece 4BF M1 si 4CEM2 sunt echilaA
terale, avem BM1 = BF = F M1 , CE = CM2 = EM2 ,
AF = CM1 si AE = BM2 . Fie {S} = AD EM1 ,
{T } = AD F M2 . Aplicnd teorema lui Menelaus n
4ABC cu transversala M1 S E si n 4ABD cu
transversala F T M2 , obtinem
M2 D BF AT
M1 D CE AS
=1=
,
M1 C EA SD
M2 B F A T D
AT
AS
=
, adic
a S = T.
de unde
SD
TD
T=S
B
M1
M2
VII. 50. Fie ABCD un trapez cu bazele [AB] si [CD]. O paralela la baze
intersecteaza AD, AC, BD si BC n punctele E, F , G si respectiv H. Sa se arate
ca EH = 3F G daca si numai daca DF , CG si AB sunt drepte concurente.
Adrian Zanoschi, Iasi
Solutie. Aplic
am teorema fundamental
a a
D
C
asem
an
arii n 4ADC si n 4BDC, obtinem c
a
EF
AE
GH
BH
=
si
=
de unde, avnd n
DC
AD
DC
BC
BH
AE
=
, rezult
a c
a EF = GH = u.
vedere c
a
H
AD
BC
E
Not
am nc
a v = F G si s
a presupunem c
a
F
G
EH = 3F G; atunci 2u + v = 3v, adic
a u = v. Astfel, n 4DEG avem DF median
a si AB k EG, deci
DF intersecteaz
a AB n mijlocul M al segmentului A
M=P
B
[AB]. Analog rezult
a c
a CG intersecteaz
a AB n
M , de unde urmeaz
a c
a DF , CG si AB sunt concurente. Reciproc, dac
a cele trei
a v
a
u
drepte sunt concurente n P , not
am AP = a, P B = b si obtinem c
a = si = ,
v
b
u
b
de unde u = v, adic
a EH = 2u + v = 3v = 3F G.
Clasa a VIII-a
m n
+
= 2003.
VIII.46. Sa se demonstreze ca nu exista m, n N pentru care
n m
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
m
2
Q. n aceste
Solutie. Relatia dat
a se scrie t 2003t + 1 = 0, unde t =
n
conditii, discriminantul ecuatiei n t trebuie s
a fie p
atratul unui num
ar rational, chiar
atrat perfect.
p
atrat perfect. ns
a = 20032 4 = 2001 2005 nu este p
49
n
n
m
m
+
N implic
+
= 2.
a
n
m
n
m
VIII.47. Pentru x (0, ), sa se demonstreze inegalitatea
5 3 2 3 2 4 3
x +x +x +1 x +x +2 + x +x +x+1 x3 +x+2 + x3 +x2 +x+1 x2 +x+2
6.
x6 + x5 + x4 + 2x3 + x2 + x + 1
Mircea Cosbuc, elev, Iasi
Solutie. Cu notatiile a = x + 1, b = x2 + 1, c = x3 + 1, inegalitatea se scrie
succesiv
a b a c b c
ac (a + c) + bc (b + c) + ab (a + b)
6 + + + + + 6.
abc
b a c a c b
a b
Ultima inegalitate rezult
a din cunoscutele + 2 si analoagele.
b a
VIII.48. Gasiti numerele prime p si q pentru care p2 + q = 37q 2 + p.
Liviu Smarandache, Craiova
Solutie. Evident p 6= q si scriem ipoteza sub forma p (p 1) = q (37q 1), unde
(p, q) = 1. Urmeaz
a c
a 37q 1 = tp, t N , deci p (p 1)= qtp, adic
a p = qt + 1 si
nlocuind n ipotez
a g
asim c
a qt2 + t = 37q 1. De aici, q 37 t2 = t + 1 2, deci
a ncerc
ari, singurul caz favorabil
37 t2 0, prin urmare t {1, 2, 3, 4, 5, 6}. Dup
r
amne t = 6, cnd q = 7, p = 43.
Not
a. Se poate ar
ata c
a relatia
\
M A = a 2 si N AM astfel nct m(CN,
BM ) = 60 . Sa se afle lungimea segmentului [AN ].
Romanta Ghita
si Ioan Ghita
, Blaj
Solutie. Fie N de aceeasi parte a planului (ABC) ca
N
si M; not
am AN = x. Construim d k M B, cu N d;
evident c
a N P (AMB) si fie {P } = AB d.
Din
M
x 2
x 6
4ABM 4AP N , obtinem AP =
, NP =
.
2
2
Cu teorema
lui Pitagora n 4AP C si 4N AC, g
asim
C
r
x2
2
2
2
\
P C = a + , N C = a + x . Deoarece m(P N C) = A
2
\
4N P C duce
= m(CN,
BM ) = 60 , teorema cosinusului n
a 15
la o ecuatie n x, cu solutia admisibil
ax=
. Analog
B
5
se trateaz
a cazul cnd N se afl
a de cealalt
a parte a planului
P
(ABC), obtinnd acelasi rezultat.
b = m(C)
b = 90 ,
VIII.50. Fie patrulaterul convex ABCD cu AB = BC, m(A)
b 90 si fie O mijlocul lui [BD]. Pe perpendiculara n O pe planul (ABC) se
m(B)
ia un punct V astfel nct OV = OB. Sa se arate ca d (D, (V AB)) = 2 d (D, (V AC))
\ = 60 .
daca si numai daca m(ABC)
Monica Nedelcu, Iasi
Solutie. Observ
am c
a ABCD este patrulater nscris n cercul de diametru [BD]
si fie r = OA = OB = OC = OD = OV . Not
am {P } = AC BD si x = OP ;
evident c
a AP = P C si AP BD. Calculnd n dou
a moduri volumul tetraedrului
50
SABD
2r 5
.
VABD, obtinem c
a h1 = d (D, (VAB)) = V O
=
SVAB
5
2
2
Deoarece V P AC, V P = r + x si AC =
2
2
2 r x , calculnd n dou
a moduri volumul lui
V DAC, g
asim
V O SDAC
2r (r x)
=
.
SVAC
r2 + x2
Atunci h1 = 2h 5 (r x) = r2 + x2
3r
r
2x2 5rx+2r2 = 0 si x [0, r] x = BP =
2
2
si
r 3
\= 3
AP =
tg ABD
2
3
\
\
m(ABD) = 30 m(ABC) = 60 .
h2 = d (D, (VAC)) =
O
P
A
B
Clasa a IX-a
x 1 + 3 x 2n x 2 = 2, unde n N .
Dan Popescu, Suceava
Solu
t
ie.
Din
condi
t
iile
de
existen
t
a
a
radicalilor
ob
t
inem
2n + 1 +
1].
Ecua
t
ia
se
scrie
atunci
t
1 t2n = 2 + t. ns
a
t= 2nx 2 [0,
2n
2n
a + b 2 a + b, deci 2 + t 2 t + 1 + 1 t = 2, adic
a t = 0. n
consecinta, singura solutie a ecuatiei este x = 2.
IX.46. Sa se rezolve ecuatia
IX.47. Sa se determine sirul (an )n1 de numere strict pozitive pentru care
a21 a22 + a23 + (1)n1 a2n = (1)n1 (a1 + a2 + + an ) , n 1.
Marian Urs
arescu, Roman
a a1 = 1. Pentru n = 2, obtinem
Solutie. Pentru n = 1, obtinem a21 = a1 , adic
a21 a22 = a1 a2 , deci a22 a2 2 = 0 si, cum a2 > 0, g
asim a2 = 2. Intuim c
a
a prin inductie matematic
a. Presupunem
an = n, n 1, fapt care se demonstreaz
c
a a1 = 1, a2 = 2, . . . , ak = k, avem c
a
12 22 + 32 + (1)k1 k2 + (1)k a2k+1 = (1)k (1 + 2 + + k) + (1)k ak+1 ,
de unde, dup
a calcule, folosind faptul c
a
k
P
i=1
k
P
(1)i1 i2 = (1)k1
k (k + 1)
, iar
2
k (k + 1)
, obtinem c
a a2k+1 ak+1 k (k + 1) = 0. Unica solutie pozitiv
i=
aa
2
i=1
acestei ecuatii de grad II este ak+1 = k + 1, ceea ce ncheie demonstratia.
4
Solutie. Conform inegalit
atii mediilor, 4 = a + b + c + abc 4 abc abc,
de unde abc 1, prin urmare a + b + c 3. Folosind acum inegalitatea Cauchy Schwartz si cunoscuta (a + b + c)2 3 (ab + bc + ac), avem:
h
i
c2
b2
a2
+
+
(a + bc) + (b + ca) + (c + ab)
(a + b + c)2
a+ bc b+ ca c+ ab
X a2
3
(a + b + c)2
(a + b + c)2
P
.
P
2
(a
+
b
+
c)
2
a + bc
bc
a+
4 m2a m2b = 2 b2 + c2 a2 2 a2 + c2 b2 = 3 b2 a2 .
b
c
a
sin x
Consider
am functia f : 0,
R, f (x) =
; vom demonstra c
a f este strict
x
2
descresc
atoare. Fie x, y 0,
, x < y; avem:
2
sin y sin x
x (sin y sin x) (y x) sin x
f (y) f (x) =
=
=
y
x
xy
yx
x+y
2x sin
cos
(y x) sin x
2
2
<
=
xy
yx
2x
cos x (y x) sin x
(y x) (x tg x) cos x
2
=
< 0.
<
xy
xy
x+y
(Am folosit faptul c
a 0 < sin x < x < tg x, x 0,
, apoi c
a
> x
2
2
x+y
< cos x, deoarece functia cosinus este descresc
atoare pe 0,
.) Urmeaz
a
cos
2
2
c
a f este injectiv
a si atunci faptul c
a f (A) = f (B) = f (C) conduce la A = B = C,
deci 4ABC este echilateral.
52
Clasa a X-a
2
y 2 + ay + a2
y 2 + a2
sa aiba solutii n Z Z.
Petru R
aducanu, Iasi
Solutie. Observ
am c
a pentru orice a R ecuatia dat
a are solutii n Z Z (de
exemplu, perechea (0, 0) pentru a 6= 0 si perechile (0, y), y Z , pentru a = 0).
X.47. Fie z1 , z2 , z3 C distincte, cu z2 +z3 = 2 si astfel nct |z1 1| = |z2 1| =
z1 z3 ) este numar complex pur imaginar.
= |z3 1|. Sa se arate ca (z1 z2 ) (
Lidia Nicola, Craiova
Solutia I. S
a observ
am nti c
a (z1 z2 ) (
z1 z3 ) 6= 0, dat fiind faptul c
a z1 , z2 ,
z3 sunt distincte. Atunci faptul c
a (z1 z2 ) (
z1 z3 ) este pur imaginar este succesiv
echivalent cu:
z1 z3 ) + (
z1 z2 ) (z1 z3 ) = 0
(z1 z2 ) (
z1 z2 ) + (
z2 z3 )] + [(
z1 z3 ) + (
z3 z2 )] (z1 z3 ) = 0
(z1 z2 ) [(
z1 z2 ) + (
z1 z3 ) (z1 z3 ) = z2 z2 z2 z3 z2 z3 + z3 z3
(z1 z2 ) (
|z1 z2 |2 + |z1 z3 |2 = |z2 z3 |2 .
(1)
implic
a (z2 1) + (z3 1) = 0 CA2 + CA3 = 0 , rezult
a c
a [A2 A3 ] este diametru
a
si, deci 4A1 A2 A3 este dreptunghic n A1 . Atunci A1 A2 2 + A1 A3 2 = A2 A3 2 , adic
tocmai relatia de demonstrat scris
a sub forma (1).
Solutia a II-a (prof. Dumitru G
aleat
a, Iasi; Diana Timofte, elev
a, Iasi). Din
conditia z2 +z3 = 2 rezult
a c
a z3 = 2z2 si, deci, |z3 1| = = |2 z2 1| = |z2 1|;
asadar, egalitatea a 2-a din conditie este superflu
a. Notnd zk = ak + ibk , k = 1, 3,
din z2 + z3 = 2 deducem c
a a2 + a3 = 2 si b2 + b3 = 0, iar din |z1 1| = |z2 1|
4M 0 P 2 = 2 M 0 A2 + M 0 D2 AD2 = 2 M 0 B 2 + M 0 C 2 BC 2 ,
de unde, dup
a calcule, M 0 D2 = a2 . Atunci locul punctului M 0 este inclus n cercul
53
de centru D si raz
a a. Se arat
a usor c
a orice punct de pe acest cerc apartine locului
lui M 0 . Rezult
a c
a locul lui M este proiectia locului lui M 0 pe planul .
b) Dac
a T este punctul lui Torricelli al 4ABC, avem:
MA2 + M B 2 + MC 2 = h2 + M 0 A2 + h2 + M 0 B 2 + h2 + M 0 C 2
(M 0 A + M 0 B + M 0 C)2
(T A + T B + T C)2
3h2 +
,
3
3
a parte, M 0 = T .
cu egalitate dac
a M 0 = O - centrul cercului circumscris si, pe de alt
ns
a 4ABC este echilateral, deci O = T si atunci suma este minim
a dac
a M = Pr O.
3h2 +
Dup
a rearanjarea termenilor n membrul drept si mp
artirea prin 4, obtinem inegalitatea dorit
a. Egalitate se obtine pentru x = y = z.
iB
iA
+ bi +ci + ci +ai =
iC
,
i=1
ABC=M
AB=BC=CA=
ns
a
i=1
Dac
a f (0) = f (1) = f (2),produsul din stnga este zero, deci exist
a i M pentru
a si numai dac
a numerele
care ai +bi + bi +ci + ci +ai = 0. Aceasta este posibil dac
54
Clasa a XI-a
a, daca i = j
, unde b 6= 0 si
XI.47. Fie A Mn (R) matrice cu aij =
b, daca i 6= j
a
1+ 5
1+ 5
. Se arat
a prin inductie c
a xn 0,
,
Presupunem c
a x0 1,
2
2
n 1. n plus, xn poate lua valorile x2n1 , 0 sau x2n1 1, dup
a cum xn1 [0, 1),
1+ 5
xn1 = 1, respectiv xn1 1,
; n fiecare caz, xn xn1 0, deci sirul
2
este descresc
ator. Rezult
a c
a sirul este convergent si fie l limita sa. Vom demonstra
55
nn0
c
a exist
a n0 N astfel nct [xn0 ] = 0; atunci xn = x2n0
, n n0 (prin inductie),
1+ 5
de unde concluzia. S
a presupunem deci prin absurd c
a xn 1,
, n N.
2
2
a n aceast
a relatie, obtinem
n acest caz, xn = xn1 1, n N si, trecnd la limit
1+ 5
c
a l =
. Aceasta contrazice ns
a faptul c
a sirul este descresc
ator, ceea ce
2
ncheie demonstratia.
P
an < ,
XI.49. Fie (xn )n0 , (an )n0 siruri de numere reale astfel nct
n=1
P
an < , astfel nct |zn+1 zn | an , n 0, atunci (zn )n0 este
reale cu
n=1
n1
n1
P
P
convergent. ntr-adev
ar, deoarece |zn | |z0 |+
|zk+1 zk | |z0 |+
ak , obtinem
k=0
k=0
c
a (zn )n0 este m
arginit. Apoi, fiindc
a an zn+1 zn an , n 0, atunci
P
P
P
ak zn +
ak , deci sirul yn = zn +
ak este monoton descresc
ator
zn+1 +
k=n+1
k=n
k=n
P
si m
arginit, adic
a (yn )n0 este convergent. ns
a sirul
ak
este convergent
k=n
n0
nx + y
x + x + + x + y
nx + y
=
n+1 xn y, x, y > 0,
n+1
n+1
nx + y
ncerc
am s
a g
asim x, y astfel nct a =
, b = n+1 xn y. Prin substitutie,
n+1
x trebuie s
a fie solutie a ecuatiei nxn+1 (n + 1) axn + bn+1 = 0. Cu notatia
a g este functie continu
a de x, g (a) =
g (x) = nxn+1 (n + 1) axn + bn+1 , avem c
= bn+1 an+1 < 0 si lim g (x) = , deci ecuatia g (x) = 0 admite o unic
a solutie
n
ator g
asim pe y0 . n aceste conditii,
x0 > a > 0; corespunz
p
nx0 + y
f (a) = f
f n+1 xn0 y0 = f (b) ,
n+1
adic
a f este cresc
atoare pe [0, ).
56
Dac
a a, b (, 0] cu a > b proced
am asem
an
ator, cu observatia c
a n acest caz
nx + y
a n este par.
n+1 xn y, iar radicalul are sens dat fiind faptul c
n+1
Clasa a XII-a
XII.46. Sa se determine functia f : R R daca (R, ) este grup abelian
cu proprietatea ca simetricul oricarui element x [1, 1] se afla n [1, 1], unde
x y = f (x) + f (y), x, y R.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
Solutie. Not
am cu e elementul neutru al grupului si cu x0 simetricul lui x. Din
x = x e, x R, rezult
a c
a f (x) = x f (e), x R. Pentru x = e, obtinem
e
e
a f (x)+f (x0 ) = e,
f (e) = , deci f (x) = x , x R. Deoarece xx0 = e, avem c
2
2
a
prin urmare x0 = 2e x. Pentru x = 1, x0 = 2e 1 [1, 1], de unde e [0, 1]. Dac
amne c
a e = 0, deci f (x) = x,
x = 1, x0 = 2e + 1 [1, 1], de unde e [1, 0]. R
functie care verific
a toate conditiile din problem
a.
XII.47. Fie G = (a,
deter b), a, b R, iar "" nmultirea numerelor reale. Sa se
mine a, b astfel nct R+ ,
= (G, ) printr-un izomorfism de forma f : R+ G,
x +
, x R+ , cu , , , R.
f (x) =
x +
Alexandru Blaga si Ovidiu Pop, Satu Mare
Solutie. Deoarece (G, ) este grup si 1 este unitatea fata de nmultire, rezult
a c
a
a < 1 < b si f (1) = 1 + = + .
Dac
a b R, fie x, y G, 1 < x < b, 1 < y < b. Cum (G, ) este grup, urmeaz
a
c
a xy < b2 b, de unde b2 b sau b (0, 1), ceea ce este n contradictie cu 1 < b.
Rezult
a c
ab
/ R, deci b = +.
Deoarece f 0 (x) =
, functia f este strict monoton
a pe (0, ) .
(x + )2
Cazul I. f strict cresc
atoare pe (0, ) > 0. Este necesar ca lim f (x) = a
x0+
x + a
f (x) =
= (1 a) x + a, x R+
Solutie. 1) Demonstr
am afirmatia prin inductie dup
a n. Pentru n = 1, xyxk1 =
= y p xxk1 = y p xk = y p . Presupunem concluzia adev
arat
a pentru n si s
a o justific
am
pentru n + 1; avem:
2) Dac
a xy = yx, atunci y p x = yx, deci y p = y si prin urmare y p1 = e; evident
a y n(p1) = e, n N , n
avem si y n(p1) = en = e, n N . Reciproc, dac
particular y p1 = e, deci xy = y p x = yp1 yx = e yx = yx, ceea ce ncheie
rezolvarea.
XII.49. Se considera numerele reale b > a 0, c 1 si functiile continue
Z nb
g (x) dx = d R. Sa se arate ca sirul (un )n1 ,
f, g : R+ R+ astfel nct lim
n na
Z b
1
un =
dx este convergent si sa se afle limita sa.
a c + f (x) + g (nx)
D. M. B
atinetu - Giurgiu, Bucuresti
Solutie. Din ipotezele problemei, avem c
a
1
g (nx)
1
=
g (nx)
0
c + f (x) c + f (x) + g (nx)
[c + f (x)] [c + f (x) + g (nx)]
a
pentru x [a, b] si n N . Prin integrare, deducem c
Z b
Z b
1
0
un
g (nx) dx.
a c + f (x)
a
Z
Z b
ns
a
1 bn
1
g (nx) dx = lim
g (t) dt = d lim = 0,
0 lim
n a
n n an
n n
Z b
1
prin urmare exist
a limita sirului (un )n1 , egal
a cu
dx.
a c + f (x)
s (n!)
XII.50. Fie s (n) suma cifrelor numarului natural n. Sa se calculeze lim k
,
n ln ln n
unde k N este fixat.
Gabriel Dospinescu, student, Bucuresti
Solutie. Vom ar
ata nti c
a orice multiplu nenul al lui A = |11 {z
. . . 1} are suma
m
|n|
|n|
=
.
2
2
|n|
;
2
1 1
1 1
n
pq p q
1 1
+
(n + r) = n + =
=
Dac
a (p, q) = 1, atunci
p q
p q
n+r
pq
n
. Deoarece (pq p q, pq) = 1, avem r = k (pq p q), n + r = pqk n =
n+r
a (p, q) = d > 1, atunci
k (p + q), cu k N , k nefiind multipli de p sau q. Dac
p1 q1 d2 p1 d q1 d
p1 q1 d p1 q1
pq p q
=
, cu (p1 , q1 ) = 1. Deoarece
=
pq
p1 q1 d2
p1 q1 d
(p1 q1 d p1 q1 , p1 q1 d) = 1, atunci r = k (p1 q1 d p1 q1 ), n + r = p1 q1 dk
n = k (p1 + q1 ), cu k N , k nefiind multiplu de p sau q. Conditia p + q 6= 4 exclude
cazul p = q = 2, care ar conduce la n + r = n r = 0.
G58. Sa se rezolve n N2 ecuatia 2x + 1 = 5y .
Irina Mustata
a, si Valentina Blendea, Iasi
, elev
Solutie. Dac
a x, y sunt ambele pare, x = 2p si y = 2q, p, q N, atunci
2x + 1 = 4p + 1 = (3 + 1)p + 1 = M3 + 2, iar 5y = 25q = (M3 + 1)q = M3 + 1, deci
a x, y sunt ambele impare x = 2p + 1, y = 2q + 1, p, q N, atunci
2x + 1 6= 5y . Dac
2x + 1 = 2 6= 5y pentru p = 0 si 2x + 1 = 2 4p + 1 = M8 + 1, 5y = 5 25q = M8 + 5,
a x = 2p + 1, y = 2q, p, q N, atunci
deci 2x + 1 6= 5y si pentru p 1. Dac
2x +1 = 24p +1 = 2 (M3 + 1)+1 = M3 iar 5y = M3+1, deci 2x +1 6= 5y . n sfrsit,
pentru x = 2p, y = 2q + 1, p, q N, avem n cazul p 2 c
a 2x + 1 = 4p + 1 = M8 + 1,
y
x
y
iar 5 = M8 + 5, adic
a 2 + 1 6= 5 . Dac
a p 1, prin verific
ari obtinem unica solutie
a ecuatiei (2, 1).
G59. Fie A = {n N | s (2000n) + s (2002n) = 2s (2001n)}, unde prin s (x) am
notat suma cifrelor lui x. Demonstrati ca orice numar natural nenul are un multiplu
ce apartine lui A.
Gabriel Dospinescu, student, Bucuresti
Solutie. Not
am N (k, p) = 11
.
.
.
. . . 0} ; atunci pentru orice p > 3 si orice
| {z 1}00
| {z
p
p3
k+3
. . . 0}, deci
2001 N (k, p) = 22233
. . . 3}11100
| {z
| {z
p3
s (2000 N (k, p))+s (2002 N (k, p)) = 2p+6+4 (p 3)+6 = 6p = 2s (2001 N (k, p)) ,
adic
a N (k, p) A. Fie acum m N oarecare; considernd numerele 1, 11, 111, . . . ,
conform principiului cutiei rezult
a c
a putem g
asi i < j astfel nct m s
a divid
a
diferenta 11
.
.
.
1
11
.
.
.
1
,
deci
m
|
N
(j
i,
i)
ceea
ce
ncheie
solu
t
ia.
| {z } | {z }
j
(a + b)
bc
2
(b + c)
ca
2
(c + a)
4abc
1
+
.
4 (a + b) (b + c) (c + a)
Solutie. S
a observ
am c
a
4abc
2 [(a+b) (b+c) (c+a) ab (a+b) bc (b+c) ca (c+a)]
=
=
(a + b) (b + c) (c + a)
(a + b) (b + c) (c + a)
2
a + bc (b + c) + b + ac (a + c) + c + ab (a + b)
=
=2
(a + b) (b + c) (c + a)
c
a
a
b
b
b
a
c
c
c
b
a
+
+
+
+
+
=
=2
a+b b+c a+b a+c b+c a+b b+c a+c c+a b+c c+a a+b
"
#
bc
ac
b
c
c
a
ab
a
b
= 2
.
+
+
+
+
a
b
c
b
c
a
+
+
si
+
+
,
a+b b+c c+a a+b b+c c+a
a c
aror sum
a este 3; obtinem c
a
b
c
c
a
9
a
b
+
+
+
+
.
a+b b+c c+a
a+b b+c c+a
4
[ab (a+b) + bc (b+c) + ca (c+a)]3 54 2 a2 b2 c2 (a2 +b2 ) (b2 +c2 ) (c2 +a2 )
p
3
2 2
54 2 a2 b2 c2 (a2 +b2 ) (b2 +c2 ) (c2 +a2 ).
a b +c + b a2 +c2 + c a2 +b2
Pentru a demonstra
aceast
vom intercala ntre cele dou
a cantit
ati pe
a inegalitate,
27abc a2 + b2 b2 + c2 c2 + a2 . Faptul c
a
2
27abc a2 + b2 b2 + c2 c2 + a2
a b + c2 + b a2 + c2 + c a2 + b2
rezult
a din inegalitatea mediilor aplicat
a numerelor a b2 +c2 , b a2 +c2 si c a2 +b2 .
Apoi, avem
p
2
a + b2 b2 + c2 c2 + a2 8a2 b2 c2 ,
latura p
atratului M N P Q; prin urmare, AQ + AM 2 AO. Scriind celelalte
trei inegalit
ati analoage si adunndu-le, urmeaz
a concluzia. Egalitatea are loc dac
a
cele patru patrulatere n care s-a aplicat Ptolomeu sunt inscriptibile, fapt care se
ntmpl
a dac
a ABCD este dreptunghi. ns
a n ABCD trebuie s
a se poat
a nscrie
p
atratul MNP Q, deci ABCD este el nsusi p
atrat.
Q
A
Justificare: ABCD - dreptunghi, M N P Q - p
atrat
D
ABCD - p
atrat.
)
\
\
m(M
N B) + m(CN
P ) = 90
M
\
\
BM
N CN
P
\
\ = 90
m(MN
B) + m(NMB)
)
P
\ ) + m(AMQ)
\ = 90
m(BMN
\
\
BM
N
AQM
\
\ ) = 90
m(AM
Q) + m(AQM
Consider
am 4N CP , 4MBN si 4QAM
b = m(B)
b = m(C)
b = 90 )
(m(A)
[N P ] [M N ] [MQ]
IU
4N CP 4M BN 4QAM
\
\
\
CN
P BM
N AQM
[BN ] [AM]
\
\
\
N ).
N (AC) astfel ca m(MCB) = 40 si m(N BC) = 75 . Sa se afle m(AM
Octavian Bondoc, Pitesti
\
Solutie. Fie P (AC) astfel ncat m(P
BC) = 40 . Obtinem atunci 4BP C isoscel, deci [BP ] [BC], apoi 4MBC isoscel cu [BM ] [BC], de unde [BP ] [BM].
\ ) = 60 .
\
ns
a m(M
BP ) = 60 , deci 4MBP este echilateral si [M P ] [MB], iar m(BMP
Pe de alt
a parte, tot din congruente de unghiuri, 4N P B este isoscel cu [N P ] [P B],
\ ) = 65 . n final,
\
asim m(NMP
prin urmare [N P ] [P M ] si cum m(N
P M) = 50 , g
\
m(AM
N ) = 180 65 60 = 55 .
G64. Prin punctul P al laturii (AC) a 4ABC
A
se duc paralele la medianele AA0 si CC 0 , care intersecteaza laturile (BC) si (AB) n E, respectiv F .
F
Fie {M} = EF AA0 , {N } = EF CC 0 , iar L si Q
L
mijloacele segmentelor [F P ], respectiv [P E]. Sa se C
0 0
M
arate ca dreptele ML, N Q si A C sunt concurente.
P
G N
Andrei Nedelcu, Iasi
Q
S
Solutie. Fie G centrul de greutate al 4ABC
T
si {T } = P E CC 0 . Deoarece T N k P F , avem
C
E
B
A
EN
ET
ET
GA0
1
=
. ns
a
=
= , de unde 2EN =
NF
TP
TP
GA
2
= N F . Analog se arat
a c
a 2MF = ME, prin urmare F M = MN = N E. Fie acum
62
PC
PE
FS
C 0F
=
=
=
, deci F S = P E, adic
a
0
0
AA
CA
AC
AA0
2
F P ES este paralelogram. n 4F SP , M se afl
a pe mediana din F la de vrf, deci
3
M este centrul de greutate al 4F SP si atunci SM este median
a si va trece prin L.
Analog, Q SN , de unde concluzia.
F S k AA0 , S A0 C 0 ; atunci
ca M (SB) si
N (SA), sa se arate ca N P SA M B = SM AN P B.
Daniel S
tefan Ninu, elev, Iasi
Solutie. Fie {O} = AC BD si a = OA = OB = OC = OD. Avem
c
a N O = MO = a, ce mediane corespunz
atoare ipotenuzelor n triunghiuri dreptunghice. Prin urmare, punctele A, B, M , N apartin sferei de centru O si raz
a a.
ns
a cele patru puncte sunt coplanare, iar un plan taie o sfer
a dup
a un cerc, deci patrulaterul ABMN este inscriptibil. Atunci 4N P A 4MP B si 4N P M 4AP B,
NP
NA
PM
MN
NP P M
NM NA
de unde
=
, respectiv
=
, prin urmare
=
,
MP
MB
PB
AB
MP P B
MB AB
MB NP
MN
SM
MN
=
. Pe de alt
a parte, 4SM N 4SAB, deci
=
.
adic
a
AB
PB NA
AB
SA
Comparnd ultimele dou
a relatii, rezult
a concluzia.
B. Nivel liceal
L56. Fie ABCD patrulater convex si {P } = AB CD, {Q} = AD BC.
Consideram J (AQ), L (BQ), K (DP ), N (AP ) astfel nct QJ = AD,
QL = CB, P K = DC si P N = AB. Sa se arate ca JL k N K.
Carmen Nejneru, Iasi
Solutie. Fie M Int ABCD, avem:
Q
AD d (M, AD) BC d (M, BC)
+
=
2
2
QJ d (M, QJ) QL d (M, QL)
=
+
=
J
2
2
D
= SMJQ + SMQL = SQJL + SM JL
SMAD + SM BC =
L
d
Not
a. Solutie corect
a au dat urm
atorii elevi: Andrei-Codrut Onofrei, Lucian
Rotaru, Cosmin-Alexandru Spnu.
L57. Fie 4ABC nscris n cercul C si punctele D (CB, D0 (BC astfel nct
\ Se mai considera cercul C1 tangent la AD, BD si la
\ ABC,
\ BAD
\0 ACB.
CAD
63
AC M N + AN M C = AM CE
AC MN + AN AC = AM CE
AC (M N + AN ) = AM CE AC = CE.
E D
Rezult
a c
a 4ACE este isoscel, deci mediatoarea lui [AE]
\ Analog se arat
M
este bisectoarea unghiului ACB.
a c
a
\
mediatoarea lui [AF ] este bisectoarea lui ABC, de unde concluzia.
D F C
C
L58. Pe muchiile (Ox, (Oy si (Oz ale unui triedru oarecare se considera punctele
A, L (Ox, B, M (Oy si C, N (Oz astfel nct OA = OB = OC = a si OL =
\
\
\
= OM = ON = b (a < b). Notam = m(Oy,
Oz), = m(Oz,
Ox), = m(Ox,
Oy)
si {P } = (AMN ) (BN L) (CLM), {Q} = (LBC) (M CA) (N AB). Sa se
calculeze distanta P Q n functie de a, b, , , .
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie.
Existenta punctului P (ca si
a lui Q) se arat
a usor;
ntr-adev
ar,
z
(AMN ) (BN L) = N X, unde {X} = AM BL,
N
iar N X (CLM) = {P }.
Not
am OA = rA etc. n planul (AM N ) putem
C
scrie
P
AP = AM + AN
B
M
O
y
rP rA = (rM rA ) + (rN rA )
A
X
rP = (1 ) rA + rM + rN . (1)
L
rP = 1 0 0 rB + 0 rN + 0 rL , rP = 1 00 00 rC + 00 rL + 00 rM . (2)
Notnd cu u1 , u2 , u3 versorii pe (Ox, (Oy si (Oz, relatiile (1) si (2) se pot scrie
b = (1 ) a = b,
64
b = b = (1 ) a
a
. Ca urmare, relatiile (3) devine
2a + b
ab
rP = OP =
(u1 + u2 + u3 ) .
2a + b
(4)
rQ = OQ =
ab
(u1 + u2 + u3 ) .
a + 2b
(5)
ab
ab
(u1 + u2 + u3 ) ,
PQ =
a + 2b 2a + b
2
ab
ab
2
PQ = PQ PQ =
(u1 + u2 + u3 ) (u1 + u2 + u3 ) =
a + 2b 2a + b
=
deci
a2 b2 (a b)2
(3 + 2 cos + 2 cos + 2 cos ) ,
(a + 2b) (2a + b)
p
ab (a b)
PQ = p
3 + 2 (cos + cos + cos ).
(a + 2b) (2a + b)
L59. Care este probabilitatea ca latura si diagonalele unui romb, luat la ntmplare, sa fie laturile unui triunghi?
Petru Minut, Iasi
Solutie. Proprietatea de a putea construi un triunghi cu laturile congruente
cu latura si diagonalele unui romb este adev
arat
a sau nu pentru toate romburile
din plan dintr-o clas
a de romburi asemenea. Este suficient s
a rezolv
am problema
pentru romburile a c
aror laturi au lungimea egal
a cu 1. Un asemenea romb este
determinat de unghiul pe care l formeaz
a diagonala cea mai lung
a cu una dintre
laturile rombului;
not
a
m
m
a
sura
acestui
unghi
cu
x.
Mul
t
imea
cazurilor
posibile
i
este D = 0, .
D
C
4
Din triunghiul BCD, conform teoremei cosinusu2x
lui, avem
d21 = BD2 = BC 2 + DC 2 2 BC CD cos 2x =
= 2 2 cos 2x = 4 sin2 x d1 = 2 sin x.
180D 2 x
x
Analog, din 4ABC, se obtine c
a d2 = AC = 2 cos x.
A
B
rezult
a c
a d1 = 2 sin x 2 si
Din 0 < x
4
72
4t
1 t2
2
1+
,
.
>
3t + 4t 1 > 0 x 2 arctg
1 + t2
1 + t2
3
4
65
72
Domeniul valorilor posibile este D0 = 2 arctg
,
. Proprietatea cerut
a este
3
4
72
72
8 arctg
2 arctg
mes D0
4
3
3
=1
=
.
p=
mes D
4
L60. Fie A1 A2 . . . An si B1 B2 . . . Bn ( n > 2) doua poligoane nscrise n acelasi
cerc de centru O si avnd centrele de greutate tot n O. Sa se arate ca putem renumerota vrfurile poligonului A1 A2 . . . An pentru a obtine un nou poligon Ai1 Ai2 . . . Ain
n care Aij 6= Bj pentru j {1, 2, . . . , n}.
Gabriel Dospinescu, student, Bucuresti
Solutie. Trebuie s
a ar
at
am c
a exist
a o permutare Sn astfel nct A(1) 6= Bi
pentru i M = {1, 2, . . . , n}. S
a definim matricea T = (tij )i,jM , tij = Ai Bj2 .
Vom ar
ata c
a sumele elementelor de pe orice linie si coloan
a n T sunt egale. Putem
presupune c
a poligoanele sunt nscrise n cercul unitate (O fiind originea planului
complex) si fie ai , bi afixele punctelor Ai , Bi . Suma elementelor de pe linia i n
matricea T este
n
n
n
n
X
X
X
X
|ai | + |bj |2 aibj a
|ai bj |2 =
i bj = 2n ai
bj a
i
bj = 2n
j=1
j=1
j=1
j=1
108
. Fie x1 , x2 , . . . , xn 0 cu suma 1, fixate. Permutnd ciclic
lui E este cel mult
3125
atii mediilor, avem
variabilele, putem presupune c
a x1 = max xk . Conform inegalit
s
2
3
5 x (x2 + + xn )
x1 x1 x1 x2 + + xn x2 + + xn
1
+
+
+
+
5
,
1=
3
3
3
2
2
33 22
deci este suficient s
a demonstr
am c
a
ns
a
x31 (x2 + + xn )2 x31 x22 + + x3n x21 + (n 1)2(n1) x31 x32 x3n .
(1)
x31 x2 x3 + + x31 xn1 xn + x32 x23 + + x3n1 x2n + x31 x22 + x31 x2n
1
si rezult
a din x2 x3
4
(2)
x2 + x3
2
1
, iar
4
1
(n 1)2(n1)
x2 + x3 + + xn
n1
2(n1)
1
(n 1)2(n1)
(1)
y = 2n2 .
x = mn,
(2)
Observ
am c
a (3, 2) este cea mai mic
a solutie nebanal
a a ecuatiei (1) si, dup
a cum
este cunoscut, solutiile ecuatiei (1) n N sunt perechile (mk , nk )kN cu
k
k
k
k
1
1
3+2 2 32 2
mk =
3+2 2 + 32 2
, nk =
.
2
2 2
(3)
67
n conformitate cu (2), solutiile ecuatiei date, n cazul y par, sunt perechile (xk , yk )kN ;
unde
2k
2k
2k
2k
1
1
xk =
3+2 2 32 2
, yk =
3+2 2 + 32 2 2 .
4
4 2
(4)
Cazul y = 2l 1, l N . Urm
am calea din cazul precedent. Ecuatia din enunt se
2,
scrie x2 = l (2l 1). Deoarece (l, 2l 1) = 1, aceste numere sunt de forma l = m
2
2l1 = n
. Rezult
a c
am
si n
verific
a urm
atoarea ecuatie Pell conjugat
a ecuatiei (1)
2m
2 n
2 = 1,
(5)
y = 2m
2 1.
x=m
n
,
(6)
n
k = mk + 2nk ,
unde (mk , nk )kN sunt solutiile ecuatiei (1) date de relatiile (3) (T. Andreescu,
D. Andrica - Asupra rezolvarii n numere naturale a ecuatiei ax2 by 2 = 1, GM 4/1980, p. 146-148). Tinnd
yk = 2 (mk + nk )2 1,
(7)
y = 8l2 ,
si x > l, y > k.
(1)
y = (4u + 2v + 1)2
si x > u, y > v.
(2)
Rezult
a c
a oricare ar fi o solutie (x, y) a ecuatiei date diferit
a de (0, 0) si (1, 1),
dup
a un num
ar finit de pasi n care se g
asesc, recursiv, solutii mai mici determinate
prin relatii de tipul (1) sau (2), vom obtine solutia (1, 1) . Cu alte cuvinte, multimea
S
S a solutiilor este dat
a de S = {(0, 0)}
Sn , unde S0 = {(1, 1)} si Sn+1 =
n=0
n
afl
a dou
a elemente egale cu 1, deci s = j. Totodat
a, pe coloana j nu se afl
a dou
a
elemente egale cu 1, deci s = i. Rezult
a i = j, adic
a eventualele elemente nenule ale
lui E sunt pe diagonala principal
a. Evident E 6= On deoarece G este netrivial. Vom
presupune acum c
a elementele nenule ale lui E sunt ei1 j1 = 1, . . . , eir jr = 1. (1)
Fie A G oarecare; A = (aij )i,j=1,n . Din A = AE = EA rezult
a c
a
P
P
aij =
aik ekj =
eik akj . Folosind (1) va rezulta c
a singurele elemente nenule
k=1,n
k=1,n
a matricei
ale lui A pot fi din multimea {Ais jt }s,t=1,r . Fie aplicatia care asociaz
e Mr (R), A
e = (ais jt )
e = Ir si : G Mr (R)
A matricea A
.
Evident,
E
s,t=1,r
este morfism injectiv si unitar de monoizi. ntruct (G, ) este grup si este unitar,
rezult
a c
a (G) GLr (R). Prin urmare, G este izomorf cu (G), care este subgrup
al lui GLr (R).
[xn+1 , xn ]
L64. Fie sirul (xn )n1 definit prin: x1 , x2 N , xn+2 =
, n 1.
xn+1
Daca x2003 = 2004, demonstrati ca sirul nu este convergent.
Iuliana Georgescu si Paul Georgescu, Iasi
xn+1 xn
Solutie. Se observ
a c
a xn N , n 1. n plus, xn+2
= xn , deci
xn+1
(x2n )n1 si (x2n1 )n1 sunt monoton descresc
atoare si, cum sunt siruri de numere
naturale, sunt constante de la un loc ncolo, egale cu a, respectiv cu b. Astfel, pentru
[a, b]
, deci (a, b) = 1. S
a presupunem prin absurd c
a
n suficient de mare, b =
a
(xn )n1 este convergent; atunci a = b = 1. Fie i0 indicele primului termen din sir
care este egal cu 1; avem c
a i0 > 1 deoarece x1 x2003 > 1 si fie xi0 1 = a > 1.
[1, a]
[a, 1]
Avem c
a xi0 +1 =
= a, xi0 +2 =
= 1 si, prin inductie, xi0 +2k+1 = a,
1
a
a n contradictie cu convergenta sirului, fapt ce
xi0 +2k = 1, k 0. Acest fapt intr
ncheie rezolvarea.
L65. Fie n N si functiile f, g : R R, unde f (x) = x2n cos (1/x), x < 0,
f (0) = 0, f (x) = x2n sin (1/x), x > 0, iar g (x) = x2n+1 sin (1/x), x < 0,
69
g (0) = 0 si g (x) = x2n+1 cos (1/x), x > 0. Sa se afle cel mai nalt ordin de
derivabiliate al acestor functii si sa se studieze problema continuitatii acestor derivate
n origine.
Gheorghe Costovici, Iasi
Solutie. Se arat
a c
a f si g sunt derivabile de ordin n, f (n) este discontinu
a
a n origine. Aceste afirmatii decurg din urm
atorul
n origine si g (n) este continu
rezultat cunoscut (American Mathematical Monthly; 54(1947), p. 224 si 55(1948),
1
p. 97): functia h : R R data de h (0) = 0 si h (x) = xk sin , x 6= 0, este
x
derivabila de m ori daca k = 2m sau k = 2m + 1 si h(m) este discontinua sau
continua n x = 0 dupa cum k = 2m sau k = 2m + 1. Pentru demonstratia acestuia
se stabileste prin inductie complet
a c
a
1
1
h(r) (x) = Pr (x) sin + Qr (x) cos , x 6= 0, 0 r m,
x
x
atile:
unde Pr , Qr sunt functii polinomiale cu propriet
1) sunt de grad k 2r,
2) f (r) (0) = 0, 0 r m,
3) dac
a k = 2m, atunci sau Pm sau Qm are termen liber nenul,
4) dac
a k = 2m + 1, atunci Pm si Qm au termenii liberi nuli.
Truelul (r
aspuns la ntrebarea pus
a la p. 20)
S
a examin
am posibilit
atile lui X. Prima ar fi ca X s
a trag
a asupra lui Y . Dac
a
Y este ucis, atunci urm
atoarea lovitur
a revine lui Z. Dar Z nu mai are dect un
singur adversar si, cum Z este tr
ag
ator prefect, X va fi un om mort.
O optiune mai bun
a este s
a tinteasc
a asupra lui Z. Dac
a l doboar
a, atunci
urm
atoarea lovitur
a va reveni lui Y . Cum Y nimereste tinta de dou
a ori din trei,
exist
a o sans
a ca X s
a trag
a la rndul lui asupra lui Y si eventual s
a cstige truelul.
Exista ns
a o a treia optiune pe care o poate adopta X, mai bun
a dect precedentele: X poate s
a trag
a n aer. Va urma Y , care va tinti asupra lui Z, c
aci acesta
este adversarul cel mai periculos. Dac
a Z supravietueste, el va trage n Y , fiindc
a
acesta este adversarul mai periculos. Ca urmare, tr
agnd n aer, X i permite lui Y
s
a-l elimine pe Z si invers.
Aceasta este cea mai bun
a strategie a lui X: n cele din urm
a Y sau Z va muri si
X va trage asupra supravietuitorului, oricare ar fi el. X a manevrat astfel nct, n
loc de prima lovitur
a ntr-un truel, s
a aib
a prima lovitur
a ntr-un duel.
70
Probleme propuse1
Clasele primare
P.84. Aflati num
arul m stiind c
a 47 este mai mare dect m 14 cu 28.
(Clasa I )
nv. Maria Racu, Iasi
P.85. ntr-un cos sunt 6 mere, iar n altul sunt 5 pere. Cum pot primi 5 copii
mere si pere astfel nct nici un cos s
a nu r
amn
a gol?
(Clasa I )
Veronica Corbu, elev
a, Iasi
P.86. n urm
a cu 4 ani, cnd tat
al avea 29 de ani, s-a n
ascut fiul. Sora acestuia
avea atunci 2 ani, iar acum este de trei ori mai mare. Mama este de patru ori mai
mare dect aceasta. Cti ani are acum fiul?
(Clasa a II-a)
nv. Oana-Maria Lupu, Iasi
P.87. Un acrobat cade pe o plas
a elastic
a de la o anumit
a n
altime si se ridic
a
dup
a ce atinge plasa la jum
atatea distantei dintre plas
a si locul de unde a c
azut
anterior. S
tiind c
a atinge de 3 ori plasa si c
a ultima oar
a s-a ridicat la n
altimea de
2 m, iar plasa este montat
a la 2 m deasupra solului, s
a se afle distanta de la locul de
unde a c
azut prima dat
a pn
a la sol.
(Clasa a II-a)
Andrei Stativ
a, elev, Iasi
P.88. Tr
aiau odat
a o bab
a si un mosneag; mosul avea 100 ani, iar baba 90,
amndoi erau albi ca iarna si tristi ca vremea cea rea pentru c
a erau singuri. Se
spune c
a ar fi avut un copil pe cnd vrsta babei era jum
atate din jum
atatea de
acum a vrstei mosneagului si c
a acesta ar fi plecat n lume cnd vrsta mosneagului
era de dou
a ori ct vrsta aceea a babei. Fiul nu s-a mai ntors. Ce vrst
a avea fiul
cnd a plecat n lume?
(Clasa a III-a)
nv. Ileana Roscan, Iasi
P.89. La un concurs de biciclete, triciclete si masinute (cu patru roti), tat
al lui
Bogdan num
ar
a rotile vehiculelor si observ
a c
a sunt 34. Cte vehicule au fost de
fiecare fel? G
asiti toate posibilit
atile, stiind c
a num
arul vehiculelor de fiecare fel nu
dep
aseste 5.
(Clasa a III-a)
nv. Doinita Spnu, Iasi
P.90. Lungimea laturii unui p
atrat este de 17 m. O persoan
a pleac
a dintr-un
vrf al p
atratului si, mergnd n acelasi sens pe laturile acestuia, parcurge o distanta
de 637 m. Din punctul n care a ajuns se ntoarce si parcurge 773 m. Aflati la ce
distanta se va situa n final persoana fata de punctul de plecare.
(Clasa a III-a)
Oxana Pascal, elev
a, Iasi
P.91. Se mpart dou
a numere naturale. Dac
a mp
artitorul, ctul si restul sunt
trei numere consecutive cu suma 30, s
a se afle demp
artitul.
(Clasa a IV-a)
Vasile Solcanu, Bogd
anesti, Suceava
P.92. Observ
a regula si completeaz
a, apoi verific
a rezultatele g
asite: 2+4 = 3+3;
2 + 4 + 6 = 4 + 4 + 4; 2 + 4 + 6 + 8 = 5 + 5 + 5 + 5; 2 + 4 + 6 + + 12 = ;
2 + 4 + 6 + + 14 = ; . . . ; 2 + 4 + 6 + + (a + a) = .
(Clasa a IV-a)
Valeria Gheorghita
a, Iasi
, elev
1
Se primesc solutii pn
a la data de 31 decembrie 2005.
71
Clasa a V-a
V.56. Se consider
a num
arul A = 5 + 52 + 53 + + 52005 .
a) S
a se arate c
a A nu este p
atrat perfect.
b) S
a se g
aseasc
a 5 divizori mai mici dect 100 ai lui A.
Andrei Tofan, elev, Iasi
. . . 9} .
V.57. Aflati restul mp
artirii prin 47 a num
arului N = 1268 99
| {z
2005 cifre
Cristian - C
at
alin Budeanu, Iasi
2
a se arate c
a
V.59. Dac
a a1 a2 . . . an b1 b2 . . . bn = c1 c2 . . . cn 2 , s
2
a1 a2 . . . an a1 a2 . . . an 2 b1 b2 . . . bn b1 b2 . . . bn = c1 c2 . . . cn c1 c2 . . . cn 2 .
99
V.60. S
a se determine ultimele dou
a cifre ale num
arului 7 .
Artur B
al
auc
a, Botosani
Clasa a VI-a
VI.56. Determinati, n functie de num
arul ntreg x, cel mai mare divizor comun
al numerelor 2005x + 2 si 2006x + 3.
Tamara Culac, Iasi
VI.57. Un vnz
ator de autoturisme scade procentul beneficiului s
au de la 25% la
20% din valoarea vnz
arilor. Datorit
a sc
aderii preturilor, creste valoarea vnz
arilor.
Aflati procentul cu care a crescut valoarea vnz
arilor, stiind c
a beneficiul a crescut
cu 10%.
Marius Farcas, Iasi
VI.58. Se aseaz
a cifrele 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9 ntr-o ordine oarecare obtinnd un
num
ar A. Se aseaz
a apoi aceleasi cifre n alt
a ordine, obtinnd num
arul B 6= A. S
a
se arate c
a A nu se divide cu B.
Cristian - C
at
alin Budeanu, Iasi
b = 120 . Dac
VI.59. Fie 4ABC cu m(B)
a mediana [BM] este perpendicular
a
pe BC, ar
atati c
a AB = 2BC.
Bogdan Posa, elev, Motru (Gorj)
VI.60. Fie 4ABC si punctele E (AB), F (AC) si M (BC) astfel nct
AE = EB, iar ntre 4AEF si 4EF M s
a existe o congruenta. S
a se arate c
a:
a) F este mijlocul lui [AC];
b) [AM] este median
a sau n
altime.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
72
Clasa a VII-a
VII.56. Fie x, y R cu x2 2y = y 2 + xy = 4. S
a se arate c
a x2 2x = y 2 .
Gigel Buth, Satu Mare
VII.57. Fie x (0, 1), iar n N \ {0, 1}. Ar
atati c
a nx2 + 2n > n + (1 + x)n .
Ion Visan, Craiova
VII.58. Fie a, b R+ astfel nct mediile aritmetic
a, geometric
a si armonic
a ale
lor s
a fie laturi ale unui triunghi dreptunghic. Aflati sinusul celui mai mic dintre
unghiurile triunghiului.
Romanta Ghita
si Ioan Ghita
, Blaj
VII.59. Fie 4ABC si A0 mijlocul lui [BC]. Dac
a D (AC), BD AA0 = {F }
1
1
1
1
si paralela prin F la BC taie AC n E, s
a se arate c
a
=
+
+
.
DE
AD CE
AC
Claudiu - S
tefan Popa, Iasi
VII.60. n cercul C se consider
a coardele [AM] si [AN ]astfel nct AM < AN .
1) S
a se determine multimea punctelor X C ce ndeplinesc conditia AM
AX AN .
2) n ce caz multimea g
asit
a este un arc de cerc?
Temistocle Brsan, Iasi
Clasa a VIII-a
VIII.56. S
a se determine x, y, z R pentru care x3 y 3 + z 3 = 8, x y + z = 2.
Andrei - Sorin Cozma, elev, Iasi
VIII.57. Fie a, b, c > 0 astfel nct a + b + c = 1. S
a se arate c
a
1
1
9
1
p
+p
+p
.
2
(1 a) (1 b)
(1 b) (1 c)
(1 c) (1 a)
Cristian S
avescu, elev, Focsani
4 3
0 0 0
VIII.60. Se consider
a prisma triunghiular
a regulat
a ABCA B C cu AB =
3
0
si AA = 3 3. S
a se arate c
a pentru fiecare num
ar a 0, 3 3 , exist
a exact dou
a
puncte Ma0 , Ma00 pe dreapta CC 0 astfel nct d (B 0 , (Ma0 AB)) = d (B 0 , (Ma00 AB)) = a.
Mirela Marin, Iasi
Clasa a IX-a
IX.56. Determinati numerele reale pozitive x, y, z, t pentru care x+y+z+t = 20,
iar xy + xz + xt + yz + yt + zt + 475 = xyzt.
Lucian Tutescu si Liviu Smarandache, Craiova
IX.57. S
a se determine toate functiile f : R R cu proprietatea
73
f (f (f (x) + y) f (x f (y))) = x2 y 2 ,
x, y R.
x R.
D. M. B
atinetu - Giurgiu, Bucuresti
IX.60. Fie ABC un triunghi ascutitunghic cu a < b < c. Cercul C (I, r) nscris
triunghiului este tangent dreptelor BC, CA si AB n punctele D, E si respectiv F .
a AB n E 0 si BC
Dreapta ID intersecteaz
a CA n D0 si AB n D00 , IE intersecteaz
00
0
00
0 00
a BC n F si CA n F . Ar
atati c
a E E = D0 D00 + F 0 F 00 .
n E , iar IF intersecteaz
Temistocle Brsan, Iasi
Clasa a X-a
X.56. Fie tetraedrul ABCD si M un punct n spatiu. Dac
a G, GA , GB , GC ,
GD sunt centrele de greutate ale tetraedrelor ABCD, M BCD, M ACD, MABD,
respectiv MABC, s
a se arate c
a AGA + BGB + CGC + DGD = 0 dac
a si numai
dac
a M G.
Marius Olteanu, Rmnicu Vlcea
X.57. Dac
a x, y, a (1, ), s
a se arate c
a
x+y
(x + y + loga x) xy + loga x
+ (x + y + loga y) xy + loga y x+y
(x + xy + y) loga xy.
n 2
X
k2 + n2
n
2n 2
ln
<
.
k
n1
n2
k=1
Clasa a XI-a
XI.56. Let n be a positive integer. For each positive integer k, let Fk be the kth
74
Fibonacci number (F1 = F2 = 1, Fk+2 = Fk+1 + Fk for all k 1). Prove that
2
2
Fn2
Fn+1
2Fn Fn+1 Fn+2
2
2
= 0.
Fn+2
2Fn+1 Fn+2 Fn2
Fn+1
2
2
2
XI.57. Fie p
atratul ABCD circumscris cercului C. n p
atrat se nscrie octogonul EF GHIJKL, circumscris cercului C, astfel nct E, F (AB), E (AF ),
G, H (BC), G (BH), I, J (CD), I (CJ), K, L (DA), K (DL). Fie
{M} = EL AC, {N } = F G BD, {P } = HI AC, {Q} = JK BD. S
a se arate
c
a suma
AE BF BG CH CI DJ DK AL AM BN CP DQ
S=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
EB F A GC HC ID JC KA LD MC N D P A QB
1
inegalitatea (1 ax ) x+1 < 1 ax+1 x .
Angela Tig
aeru, Suceava
Clasa a XII-a
1
1
1
f ( (1)) + f ( (2)) + + f ( (n)) .
lim
n n
2
n
(O generalizare a problemei 24131, G. M. 5-6/1999.)
Marius Olteanu, Rmnicu Vlcea
1 1
XII.57. Consider
am matricea A =
si multimea
1 1
1
G = Xa | Xa = I2 + aA, a ,
.
2
Ar
atati c
a (G, ) este grup izomorf cu (R, +). Calculati X 12 X 32 X 2n1 , n N .
2
Gheorghe Iurea, Iasi
XII.58. Let f : R [1, 1] be a continuous function. Prove that
75
Z
3
Z
q
1 (f (x))2 dx +
f (x) dx 4.
IMPORTANT
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele adrese e-mail: tbi@math.tuiasi.ro, vpgeo@lycos.co.uk,
profgpopa@yahoo.co.uk . Pe aceast
a cale colaboratorii pot purta cu
redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea
numerelor revistei etc.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare
dintre solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un
an - va fi urmat
a de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Lucr
arile originale ale elevilor vor fi publicate ntr-o rubric
a special
a
dedicat
a acestora: NOTA ELEVULUI . Anual, se vor acorda elevilor
- autori dou
a premii n bani, pentru cele mai bune note publicate n
revist
a.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise re rug
vistei s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
76
2
x y = u2
y2 z = v2 .
G76. Rezolvati n multimea numerelor naturale sistemul
2
z x = t2
Adrian Zanoschi, Iasi
2
2
a
b
G77. i) Fie a, b, c R cu a > b > c; atunci
+
> a + 2b + c.
ab bc
a2 b2 c2 b2 a2 c2
+
+
3a4b+c.
ii) Fie a, b, c R cu a b c > 0; atunci
c
a
b
Ioan S
erdean, Or
astie
G78. Dac
a a, b, c, d (0, ), s
a se demonstreze inegalitatea
b (a + c) c (b + d) d (a + c) a (b + d)
+
+
+
4.
c (a + b) d (b + c) a (d + c) b (a + d)
Artur B
al
auc
a, Botosani
G79. Dac
a x, y, z (0, ) sunt astfel nct x + y + z = xyz, atunci
p
p
p
xy + yz + zx 3 + x2 + 1 + y 2 + 1 + z 2 + 1.
= 1.
M N DP RC AB
Andrei-Sorin Cozma, elev, Iasi
G84. Fie ABCD un trapez cu ABkCD, AB < CD. Se consider
a punctele
CF
AE
=
. Dreapta EF intersectez
a BD si AC
E (AD) si F (BC) astfel nct
ED
FB
DC AB
MN
=
.
n M, respectiv N . S
a se arate c
a
EF
DC + AB
Andrei Nedelcu, Iasi
1
Se primesc solutii pn
a la data de 31 decembrie 2005.
77
B. Nivel liceal
L76. Fie cercurile C1 si C2 tangente interior unui cerc C n punctele distincte M ,
respectiv N . Cercurile C1 si C2 sunt secante sau tangente exterior iar axa radical
aa
cercurilor C1 si C2 taie cercul C n A si B. Dreptele AM si AN taie din nou cercurile
C1 si C2 n K, respectiv L. Ar
atati c
a AB 2KL. n ce caz avem egalitate?
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
L77. Fie punctele P1 , P2 , . . . , P13 n plan astfel nct oricare trei sunt necoliniare
si toate au coordonate ntregi. S
a se arate c
a exist
a cel putin un triunghi Pi Pj Pk
astfel nct centrul s
au de greutate s
a aib
a coordonate ntregi.
Vasile Prav
at si Titu Zvonaru, Com
anesti (Bac
au)
L78. Consider
am sirul de puncte (Pn )nN pe cercul trigonometric astfel nct
5
m(Pn\
pentru orice n N, Pn\
OPn+1 ) = arctg
OPn+1 fiind considerat ca unghi
12
orientat. S
a se arate c
aj N
a pentruorice punct P pe cercul trigonometric exist
1
astfel nct Pj Int C P,
.
2005
Lucian - Georges L
adunc
a si Andrei Nedelcu, Iasi
L79. Fie a1 , a2 , . . . , an R n asa fel nct a1 + a2 + + an = 0 si
1 hni hn + 1i
a a21 +a22 + +a2n
max {|ai aj | ; 1 i < j n} 1. Demonstrati c
n 2
2
si precizati n ce caz are loc egalitate.
Marius Pachitariu, elev, Iasi
L80. Fie un alfabet cu 4 litere a, b, c, d. n acest alfabet se pot forma cuvinte
dup
a urm
atoarele reguli: dup
a a nu poate urma b, dup
a b nu poate urma c, dup
ac
nu poate urma d si dup
a d nu poate urma a. Cte cuvinte palindromice de lungime
n, n 2, se pot forma conform acestor reguli? (Prin cuvnt palindromic ntelegem
un cuvnt n care litera de pe pozitia k coincide cu litera de pe pozitia n k + 1,
pentru orice k {1, 2, . . . , n}.)
Irina Mustata
a, Iasi
, elev
L81. Fie n 1 un num
ar natural fixat. O tabl
a infinit
a de sah este colorat
a
n alb si negru n maniera obisnuit
a. O multime C de c
asute ale tablei se numeste
conexa dac
a putem ajunge din fiecare c
asuta a lui C n fiecare alt
a c
asuta a lui C
printr-o succesiune de deplas
ari n C dintr-o c
asuta ntr-o c
asuta vecin
a (cu o latur
a
comun
a). Fie S o multime conex
a cu 4n c
asute. Numim raportul cromatic al multimii
S raportul dintre num
arul de c
asute albe si num
arul de c
asute negre din S. S
a se
afle cea mai mic
a si cea mai mare valoare posibil
a a raportului cromatic.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
L82. Determinati P, Q R [X] pentru care f : R R, f (x) = {p (x) + sin q (x)}
este periodic
a, unde p, q : R R sunt functiile polinomiale asociate lui P , respec78
tiv Q.
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
L83. S
a se calculeze
"
#
1
2
n
1 2
1 3
1 n+1
lim
1+
+ 1+
+ + 1 +
n .
n
n
n
n
Marius Olteanu, Rmnicu Vlcea
L84. Fie n N, n 3 si
n
n
A = x > 0; x = a0 + a1 n n + + an1 nn1 ;
Determinati inf A.
o
a0 , a1 , . . . , an Z; n 1 | a0 + a1 + + an .
x2 y = u2
y2 z = v 2 in the set of natural numbers.
G76. Solve the system
2
z x = t2
Adrian Zanoschi, Iasi
2
2
a
b
G77. i) Prove that
+
> a + 2b + c for any a, b, c R, a > b > c.
ab bc
a2 b2
c2 b2
a2 c2
ii) Prove that
+
+
3a 4b + c for any a, b, c R,
c
a
b
a b c > 0.
Ioan S
erdean, Or
astie
G78. Prove that
b (a + c) c (b + d) d (a + c) a (b + d)
+
+
+
4
c (a + b) d (b + c) a (d + c) b (a + d)
for any a, b, c, d (0, ).
Artur B
al
auc
a, Botosani
G79. Prove that
p
p
p
xy + yz + zx 3 + x2 + 1 + y2 + 1 + z 2 + 1
for any x, y, z (0, ) such that x + y + z = xyz.
Florina Crlan and Marian Tetiva, Brlad
79
= 1.
MN DP RC AB
Andrei-Sorin Cozma, junior high school student, Iasi
G84. Let ABCD be a trapezoid with ABkCD, AB < CD. Consider E (AD)
AE
CF
and F (BC) such that
=
. The line EF meets BD and AC in M ,
ED
FB
DC AB
MN
=
.
respectively in N . Prove that
EF
DC + AB
Andrei Nedelcu, Iasi
G85. Let ABC be a given triangle and let A0 , B 0 , C 0 be the legs of its bisectors.
Let D, E be points on the side (BC) such that D (BE) and the cevians AD and
AE are isogonal. Prove that DB 0 and EC 0 intersect each other in a point situated
on AA0 . (Regarding Proposition 1, p. 99, RecMat - 2/2004.)
Titu Zvonaru, Com
anesti
80
Pj Int C P,
1
.
2005
Lucian L
adunc
a and Andrei Nedelcu, Iasi
L79. Let a1 , a2 , . . . , an R be such that a1 + a2 + + an = 0 and
1 hni hn + 1i
max {|ai aj | ; 1 i < j n} 1. Prove that a21 + a22 + + a2n
n 2
2
and characterize the case of equality.
Marius Pachitariu, high school student, Iasi
L80. Consider an alphabet with four letters a, b, c, d. Using this alphabet, one
can construct words according to the following rules: b cannot succeed a, c cannot
succeed b, d cannot succeed c and a cannot succeed d. How many palyndromes of
length n, n 2, can one construct in this manner? (By palyndrome we mean a word
in which the k-th letter coincides with the n k + 1-th letter for all k {1, 2, . . . , n}.)
Irina Mustata
, high school student, Iasi
L81. Let n 1 be a fixed natural number. An infinite chessboard is colored in
black and white in the usual manner. A set C of squares is then called connected
set if one can reach any square in C starting from any given square in C through
a succession of moves in C from a square to a neighboring square (with a common
edge).
Let S be a connected set with 4n squares. One calls the chromatic index of S
the quotient between the number of white squares and the number of black squares.
Find the maximal and the minimal value of the chromatic index.
Adrian Zahariuc, high school student, Bac
au
L82. Find P, Q R [X] such that f : R R, f (x) = {p (x) + sin q (x)} is
periodic where p, q : R R are the polynomial functions associated to P , respectively
to Q.
Paul Georgescu and Gabriel Popa, Iasi
L83. Find
"
#
1
2
n
1 2
1 3
1 n+1
1+
+ 1+
+ + 1 +
n .
lim
n
n
n
n
Marius Olteanu, Rmnicu Vlcea
L84. Let n N, n 3 and
n
n
A = x > 0; x = a0 + a1 n n + + an1 nn1 ;
o
a0 , a1 , . . . , an Z; n 1 | a0 + a1 + + an .
Find inf A.
Pagina rezolvitorilor
BRA
SOV
Dan: VIII(52-54), IX(52,53);
Liceul "M. Titulescu". Clasa a IX-a. BARDA
BOISTEANU Claudia: VIII(52-54), IX(53,54); BUTNARIU Anda: VIII(52-54),
IX(52-55); CHIRA Roxana: VIII(52-54), IX(52-55); COSTA Larisa: VIII(52-54),
SOAE Emanuela: VIII(52-54), IX(53,54); GIRIGAN Andreea: VIII
IX(52,53); ENA
AU
Cristi(52-54), IX(53,54); MZGACIU Alexandra: VIII(52-54), IX(53,54); NAN
HRLAU
Scoala
"P. Rares". Clasa a II-a (nv. BUDACEA Maria). NEICU Mara: P(6467,72,74-79).
Liceul "Stefan
nr. 7 "N. Tonitza". Clasa a III-a (nv. TUDOSE Elena). ANTON Iuliana: P(74-79); LEONTE Anca: P(74-79); NECHITA Paula: P(74-79); POS Simona-Alexandra: P(74-79); SAVIN R
TICA
azvan: P(74-79). Clasa a III-a
Victor: P(74-79,82,83); APOSTOL Ana-Maria: P(74-78); ESANU Georgiana: P(74-78); GREIEROSU Claudiu:
ATIC
BUHU Vlad: P(74-76,78,79); CEOBANU Andrei-Nicolae: P(74-76,78,80); CHICHI Alexandra-Elena: P(74-76,78,79); COSTACHESCU
RAU
Ivona: P(74-76,78,79); DIACONESCU Matei: P(74-76,78,79); GHERAN Ana-Maria: P(74-76,78,79); GELIP
Ioana: P(74-76,78,79); HATESCU Iustina: P(74-76,78,79,83); HORBOVANU BiancaAlexandra: P(74-76,78,79).
Scoala
P(74-79); BURLACU S
tefan-Claudiu: P(74-79); CALIN
Andreea-Georgiana: P(74
A
azvan: P(71,72,
Ivona:
82,83), V(46,49); CHELARU Adrian: P(71, 72,80-82); V(46,47); CURCA
P(71,72,81), V(46,47); MOCANU Dan: P(71-73,80-83), V(46,47,49,51); NEDELCU
Adina-Ioana: P(71-73,80-83), V(46,47,49,50); OROIAN Bianca: P(71,73,80), V(46,
47,49). Clasa a VI-a. CADAR Alexandra: V(46-48,51-53), VI(51,55). Clasa a
X-a. TIMOFTE Diana: VIII(46,47), IX(46,47,49,50), X(46,47).
83
"RECREATII
COSTACHESCU
Ivona (cl. a III-a): 1/2004 (5pb), 2/2004 (6pb), 1/2005 (5pb);
GNDU Alexandra-Livia (cl. a III-a): 1/2004 (6pb), 2/2004 (6pb), 1/2005
(5pb);
GHERAN Ana-Maria (cl. a III-a): 1/2004 (5pb), 2/2004 (5pb), 1/2005 (5pb);
HORBOVANU Bianca-Alexandra (cl. a III-a): 1/2004 (5pb), 2/2004 (6pb),
1/2005 (5pb);
TURCU Andrei-Daniel (cl. a III-a): 1/2004 (6pb), 2/2004 (5pb), 1/2005 (6pb);
UNGUREANU Teofana (cl. a III-a): 1/2004 (6pb), 2/2004 (5pb), 1/2005 (5pb).
Scoala
84
CUPRINS
200 de ani de la naterea lui DIRICHLET............................................................ 1
ARTICOLE I NOTE
t. FRUNZ, I. FRUNZ Fractali (II)..................................................................... 3
D. MIHALACHE, M. TETIVA Asupra monotoniei unor iruri .............................. 6
G. DOSPINESCU O teorem uitat - inegalitatea lui Surnyi.............................. 11
T. ZVONARU, B. IONI Rapoarte determinate de o cevian
i o secant ntr-un triunghi................................................. 15
Gh. MOLEA Asupra unor ecuaii diofantice ptratice.......................................... 18
Fl. POPOVICI O caracterizare a funciilor convexe cu ajutorul
derivatelor pariale .................................................................. 21
NOTA ELEVULUI
A. ZAHARIUC Asupra problemei G67.................................................................. 22
I. MUSTA Matematic i algoritmi ................................................................... 24
A. NEGRESCU Asupra unei probleme de concurs .............................................. 27
CHESTIUNI METODICE
C. APOSTOL Din nou asupra unei probleme de concurs .................................... 29
P. GEORGESCU, G. POPA Dou funcii cu aceeai derivat
pe un interval nu difer neaprat printr-o constant......... 31
CORESPONDENE
V. GUU Probleme selectate de la Olimpiadele de Matematic
ale Republicii Moldova......................................................... 34
H. STEPHAN Probleme pentru clasa a VIII-a ...................................................... 38
CONCURSURI I EXAMENE
Concursul Recreaii Matematice ed. a IV-a, Muncel - Iai, 2004........................ 41
Concursul Octav Onicescu, ed. a VIII-a, Botoani, 2004 .................................... 43
PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 1/2004............................................................... 44
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 1/2004 ...................... 59
Probleme propuse.......................................................................................................... 71
Probleme pentru pregtirea concursurilor ................................................................... 77
Training problems for mathematical contests ............................................................ 79
Pagina rezolvitorilor ................................................................................................... 82
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat
de
de
de
de
i
e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI, Dumitru BTINEU-GIURGIU (Bucureti), Temistocle BRSAN, Dan
BRNZEI, Ctlin - Cristian BUDEANU, Constantin CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian
CORDUNEANU, Mihai CRCIUN (Pacani), Gabriel DOSPINESCU (student, Paris),
Marius FARCA, Paraschiva GALIA, Paul GEORGESCU, Mihai HAIVAS, Gheorghe
IUREA, Lucian Georges LDUNC, Mircea LUPAN, Dan tefan MARINESCU
(Hunedoara), Gabriel MRANU, Andrei NEDELCU, Gabriel POPA, Dan POPESCU
(Suceava), Florin POPOVICI (Braov), Maria RACU, Ioan SCLEANU (Hrlu), Ioan
ERDEAN (Ortie), Dan TIBA (Bucureti), Adrian ZAHARIUC (Bacu), Adrian
ZANOSCHI.
Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 700506, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: recreatii.matematice@gmail.com
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
COPYRIGHT 2006, ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
Toate drepturile aparin Asociaiei Recraii Matematice. Reproducerea integral sau
parial a textului sau a ilustraiilor din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil
scris al acesteia.
TIPRIT LA SL&F IMPEX IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0788 498933
E-mail: simonaslf@yahoo.com
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Revist cu apariie semestrial
publicat de
IAI - 2006
A. Davidoglu,
Tr. Lalescu. Primul i-a fost mentor nu numai n matematic
a, ci si n anumite reguli
de viata. ntr-un articol ("Viata studenteasc
a", nr. 11, 1967) m
arturiseste: "For2
marea generatiei matematice din care fac parte coincide cu nceputurile matematicii
abstracte romnesti. Generatia mea a pasit cu dreptul. Ea a profitat de faptul de a
fi avut ca profesori oameni de stiinta si ai caror profesori si ei oameni de stiinta".
Ca student a participat si la cursuri de istorie (N. Iorga), filozofie, sociologie (Mihail Dragomirescu), istoria artelor. A urmat n paralel si sectia de constructii de la
Institutul Politehnic Bucuresti la care a renuntat (n anul al IV-lea) cnd a obtinut
doctoratul si a plecat n str
ain
atate.
A luat doctoratul la 4 iunie 1929 n fata unei comisii prezidat
a de Gh. Ti
teica si din
care f
aceau parte Dimitrie Pompeiu si Anton Davidoglu. n teza de doctorat ntitulat
a
Mecanica analitica a sistemelor continue a studiat analitic mecanica sistemelor cu
un num
ar infinit de grade de libertate folosind metoda functional
a (notiunea de
functional
a fusese introdus
a cu putin timp n urm
a de Vito Volterra). n 1930 pleac
a,
cu o burs
a a ministerului la Paris, unde ia contact cu Jaques Hadamard, Paul Levy,
Henri Villat, Paul Montel si Elie Cartan, care apreciaz
a elogios contributiile originale
din teza de doctorat.
La 1 iulie 1931 si trece docenta n specialitatea analiz
a matematic
a, la Universitatea din Bucuresti. Se ntoarce la Paris unde urmeaz
a cursul lui Vito Volterra.
n toamna anului 1932 se stabileste la Iasi fiind numit conferentiar la Universitatea
"Al. I. Cuza". Matematicianul Ion Creanga, fost profesor si rector al Universit
atii si
aminteste: n acel timp eram student n anul al III-lea al sectiei de matematica de
la Universitatea din Iasi; n curnd am aflat ca la sectia noastra a nceput un curs
de factura moderna predat de un tnar matematician, deja cu renume format si care
revolutioneaza conceptia noastra despre algebra. Am fost atras de acest curs, am nceput sa-l audiez si n curnd am fost furat de noutatile att de atractive cuprinse n
lectiile cursului. Prelegerile lui Moisil ne-au deschis portile spre fermecatoarea lume
a structurilor algebrice, a laticelor, a mpletirii strnse dintre procesele de logica si
abstractizarea teoriei multimilor. Perioada de 10 ani petrecuti n Iasi a fost de mare
importanta pentru creatia sa stiintific
a si pentru des
avrsirea personalit
atii sale. n
vrst
a de 26 de ani, a g
asit la Iasi o atmosfer
a de nalt
a cultur
a. Peste ani si amintea:
La Iasi era o extraordinara densitate de oameni destepti pe metrul patrat. Aici a g
asit
matematicieni de mare valoare stiintific
a si spiritual
a si a r
amas toat
a viata prieten cu
cei care l primiser
a cu simpatie la sosirea n Iasi: Alexandru si Vera Myller, Simion
Sanielovici, Octav Mayer, Mendel Haimovici, Ilie Popa, Adolf Haimovici si asistentul
s
au din acea perioad
a Ion Creanga. n Biblioteca Seminarului Matematic din Iasi a
g
asit c
artile care aveau s
a fac
a din el un matematician modern. Proasp
at titularizat
ca profesor n 1935, n introducerea primului curs de algebr
a abstract
a modern
a tinut
n Romnia, afirm
a: La Iasi am citit multe carti de algebra, dar cartea directoare
a fost cea a lui B. L. Van der Warden "Moderne Algebra". Era acolo un nou mod
de a concepe matematica si anume algebra, dar nu numai algebra; matematica era
conceputa nu ca o stiinta a cantitatii, ci ca o stiinta a structurii. Peste ctva ani au
aparut alte doua carti care evidentiau acelasi mod de a privi matematica: "Topologia" lui Kuratowski si cartea lui St. Banach asupra spatiilor care i poarta numele. Se
putea, cu aceste volume si punnd n fruntea lor "Teoria numerelor transfinite" a lui
W. Sierpinski, organiza un curs de matematici n ntelesul de studiu al structurilor.
ntelegeam ncet, ncet ca matematica se schimbase. Se schimba. Se va schimba.
3
si M. Gavrilov si americanul Shannon este fondatorul acestei teorii, care are la baz
a utilizarea algebrelor
Boole n studiul automatelor. n aceast
a directie public
a dou
a tratate: Teoria algebrica a mecanismelor ordonate si Teoria algebrica a schemelor cu contacte si relee.
ncepnd din 1955 c
al
atoreste foarte mult, fiind invitat la congrese, sesiuni de
comunic
ari, cursuri sau conferinte. Devine membru al Academiei din Bologna si al
Institutului International de Filozofie din Paris.
Grigore C. Moisil are lucr
ari importante n analiza functional
a, mecanica teoretic
a, geometrie diferential
a si algebr
a. Partea cea mai original
a din creatia sa o
constituie preocup
arile de logic
a matematic
a (ncepute n perioada de la Iasi, unde a
tinut si primele cursuri de logic
a matematic
a din Romnia), care l-au condus la consideratii filozofice asupra matematicii si la teoria algebric
a a mecanismelor automate.
Aceste preocup
ari i-au asigurat un loc cu totul aparte n matematica romneasc
a.
S-a stins din viata la 21 mai 1973, la Ottawa, n Canada, n timpul unei vizite n
care a pus jaloanele colabor
arii ntre informaticienii candieni si cei romni. La un an
de la disparitia sa, fostul s
au elev, Mircea Malita l caracteriza: Moisil a fost mai mult
dect un savant, a fost mai multi savanti ntruniti n sesiune permanenta sau lundusi locul unul altuia n cicluri succesive mari, reprezentate de temele fundamentale pe
care le-a abordat. A fost pna n ultimele zile deschizator de drumuri, inovator. n
aceasta aventura spirituala nu a admis dilentatismul superficial.
ch
d2n+1
1
x
2n
Sa se arate ca:
x sh
= 2n+2 .
dx2n+1
x
x
La pag. 283 din Gazeta Matematic
a, v. IX (1903-1904), este publicat
a solutia
dat
a de Traian Lalescu acestei probleme, urmat
a de o not
a:
"Se stie c
a:
sh x =
x
x3
x2n+1
+
+ +
+
1!
3!
(2n + 1)!
si
ch x = 1 +
x2
x2n
+ +
+ .
2!
(2n)!
1
1
1
1
+ ...
+
= +
x
x 3!x3
(2n + 1)!x2n+1
2n+1
d
d2n+1
1
(2p + 1) (2p + 2) (2p + 2n + 1)
(P
(x))
=
0,
=
dx2n+1
dx2n+1 x2p+1
x2n+2p+2
si c
a, prin urmare
d2n+1
1
1
1
2n+2 ,
=
2n+1
2p+1
2p
dx
(2p + 2n + 1)!x
(2p)!x
x
obtinem
1
ch
d2n+1
1
1
1
1
2n
x
+ +
+ = 2n+2 .
x sh
= 2n+2 1 +
dx2n+1
x
x
2!x2
(2p)!x2p
x
(T.L.)
Not
a. Aceast
a problem
a a fost rezolvat
a de D-nii: N. Abramescu, Gr. Or
asanu,
G. Constantinescu, M. Radu, C. Gheorghiu si I. G. Niculescu.
n acelasi mod se pot demonstra si formulele:
1
cos
1/x
d2n+1
1
dn n1 1/x
n+1
n e
2n
x;
sin
e
etc. "
x
x
=
(1)
=
(1)
dx2n+1
x
x2n+2
dxn
xn+1
sh
1
x
k=0
1
1
ch , deci pentru n = 0 formula (1) se verific
a.
2
x
x
De asemenea avem:
1
1
1
f1 (x) = x2 sh , deci f10 (x) = 2x sh ch ;
x
x
x
1
1
2
1
1
f100 (x) = 2 sh ch + 2 ch ;
x x
x x
x
2
1
1
1
1
1
2
2
1
1
f1000 (x) = 2 ch + 2 ch + 3 sh 4 ch = 4 ch ,
x
x x
x x
x x
x
x
x
deci si pentru n = 1 formula (1) se verific
a.
a are loc relatia
Presupunem c
a formula (1) este adev
arat
a pentru n N adic
6
1
ch ,
x
si demonstr
am c
a ea este adev
arat
a si pentru n + 1, adic
a avem
1
1
(2n+3)
fn+1 (x) = 2n+4 ch .
x
x
S
a observ
am c
a
fn+1 (x) = x2 fn (x) , n N,
si atunci, cu ajutorul formulei (2), avem:
fn(2n+1) (x) =
(2n+3)
fn+1
x2n+2
(3)
(4)
(5)
(2n+3) 2n+3
(k)
k
(x) = x2 fn+1 (x)
=
C2n+3
fn(2n+3k) (x) x2
=
k=0
0
1
2
fn(2n+3) (x) x2 + C2n+3
fn(2n+2) (x) 2x + C2n+3
f (2n+1) (x) 2 =
= C2n+3
= x2 fn(2n+3) (x) + 2(2n + 3) xfn(2n+2) (x) + (2n + 3)(2n + 2) fn(2n+1) (x), n N, (6)
0
1
1
2n
+
2
1
1
1
fn(2n+2) (x) = fn(2n+1) (x) = 2n+2 ch
= 2n+3 ch + 2n+4 sh , n N,
x
x
x
x x
x
(7)
si atunci
0
2n + 2
1
1
1
ch
sh
=
fn(2n+3) (x) = fn(2n+2) (x) =
+
x2n+3
x x2n+4
x
1 2n + 2
1 2n + 4
1
1
(2n + 2) (2n + 3)
1
ch 2n+5 sh 2n+5 sh 2n+6 ch =
=
x2n+4
x
x
x
x
x x
x
1 4n + 6
1
(2n + 2) (2n + 3) x2 + 1
ch 2n+5 sh .
(8)
=
2n+6
x
x
x
x
Dac
a tinem seama de relatiile (3), (7) si (8), relatia (6) devine
(2n+2)(2n+3) x2 + 1 1
4n+6 1 2(2n+2)(2n+3) 1
(2n+3)
ch 2n+5 sh +
ch +
fn+1 (x) =
x2n+4
x x
x
x2n+2
x
1 (2n + 2) (2n + 3)
1
2 (2n + 3)
sh
ch =
+
x2n+3
x
x2n+2
x
1
1
1
= 2n+5 (2n+2)(2n+3) x2 + 1 ch + 2x2 (2n+2) (2n+3) ch
x
x
x
1
1
1
2
(2n + 2) (2n + 3) x ch
= 2n+4 ch ,
x
x
x
ceea ce demonstreaz
a c
a relatia (4) este adev
arat
a.
Conform principiului inductiei matematice, rezult
a c
a
1
1
fn(2n+1) (x) = 2n+2 ch , n N.
x
x
Bibliografie
1. G. S
t. Andonie - Istoria matematicii n Romnia, v. 1, Ed. S
t., Buc., 1965.
2. M. D. B
atinetu-Giurgiu, M. B
atinetu-Giurgiu, I. Brchi-Damian, A. Semenescu - Analiza matematica. Probleme pentru clasa a XI-a, Ed. Matrix Rom, Buc.,
2003.
3. Colectia "Gazeta Matematica", 1895-2005.
7
Cteva propriet
ati ale subgrupurilor finite
din GLn (Z)
Gabriel DOSPINESCU 1
Cu ocazia aniversarii a 110 ani de aparitie
nentrerupta a Gazetei Matematice
1. Introducere: lema lui Serre. Ceea ce veti citi n continuare este o ncercare timid
a de a expune o colectie de rezultate referitoare la subgrupurile finite din
GLn (Z). Se prea poate ca demonstratiile care urmeaz
a s
a fie cunoscute; autorul le-a
g
asit "aproape" singur si crede c
a merit
a s
a fie prezentate. Articole (mai serioase)
despre propriet
atile acestor subgrupuri s-au scris multe si, cu siguranta, se vor mai
scrie, c
aci problemele referitoare la ele sunt dificile si multe dintre ele si asteapt
a de
ani buni rezolv
arile. l invit
am pe cititorul interesat de rezultate mai profunde s
a
citeasc
a articolele din bibliografie, mult mai tehnice si mai specializate. Se pare c
a n
[3] ar fi o descriere superb
a a acelorasi (sau chiar a mai multor) rezultate, ns
a, din
p
acate, nu am avut acces la acest articol, asa c
a nu putem dect s
a-l recomand
am
"orbeste" cititorilor interesati de asemenea aspecte.
Iat
a, mai nti, ce rezultate vom demonstra (sau doar aminti). Vom deduce forma
simpl
a a teoremei Jordan-Zassenhaus (cu ajutorul lemei lui Serre, de care am luat
cunostinta din [7]) relativ la finitudinea claselor de izomorfism ale subgrupurilor finite
ale lui GLn (Z), apoi vom demonstra c
a orice subgrup finit din GLn (Z) are cel mult
(2n)! elemente si c
a exist
a 9 clase de izomorfism pentru subgrupurile lui GL2 (Z).
Vom ncepe cu lema lui Serre, un rezultat de o frumusete deosebit
a, care permite
o prim
a majorare a ordinului subgrupurilor finite din GLn (Z); utilitatea acesteia ne
permite s
a o numim "teorem
a". Toate grupurile despre care va fi vorba n continuare
au cel putin dou
a elemente.
Teorema 1 (Lema lui Serre). Fie G GLn (Z) un grup finit si p > 2 un numar
prim. Consideram aplicatia : GLn (Z) GLn (Zp ) care asociaza fiecarei matrici
A matricea claselor de resturi modulo p ale elementelor din A. Atunci restrictia
acestei aplicatii la G este injectiva.
Demonstratie. Desigur, este bine definit
a si este un morfism ntre grupurile
GLn (Z) si GLn (Zp ) (asa cum se verific
a imediat). S
a presupunem c
a restrictia aplicatiei la G nu este injectiv
a, deci exist
a A G, A 6= In astfel nct (A) = (In ).
Asta nseamn
a c
a putem scrie A = In + pB, unde B Mn (Z). Fie 1 , 2 , . . . , n valorile proprii ale matricii B; se stie atunci c
a A are valorile proprii 1 + pi , 1 i n.
Acum s
a privim cu atentie sumele Sk = k1 + k2 + + kn (pentru k num
ar natural):
toate vor fi numere ntregi (cel mai simplu argument este teorema fundamental
aa
polinoamelor simetrice, c
aci toate aceste sume sunt polinoame cu coeficienti ntregi
n sumele simetrice fundamentale ale numerelor 1 , 2 , . . . , n , iar aceste sume simetrice sunt - modulo un semn plus sau minus - coeficientii polinomului caracteristic al
matricii B Mn (Z), deci ntregi). ns
a, G fiind finit, putem scrie A|G| = In , deci
n
trebuie s
a avem (1 + pi ) = 1, pentru fiecare 1 i n, iar de aici obtinem imediat
c
a |i | < 1, 1 i n. Or, aceasta nseamn
a c
a sirul de numere ntregi (Sk )k1 tinde
1
1 XX
gh = M,
M2 =
|G|2
gG hG
gG
a11 B . . . a1n B
..
..
A B = ...
Mnp (K).
.
.
an1 B . . . ann B
O proprietate fundamental
a a produsului tensorial (usor de verificat) este c
a
(A B) (C D) = (AC) (BD),
A, C Mn (K),
B, D Mp (K);
aceast
a egalitate ne permite s
a definim un subgrup G0 GLn2 (Z) prin G0 = {g g |
g G} (relatia de mai sus, precum si faptul c
a det(A B) = (det A)p (det B)n ,
pentru A, B ca mai sus, folosesc ca s
a ar
at
am c
a G0 este subgrup al lui GLn2 (Z)).
Acest subgrup are, evident, tot |G| elemente, deci i putem aplica rezultatul deja
demonstrat pentru a deduce c
a
X
X
tr(g g) =
(tr(g))2
|G||
gG
gG
(dac
a mai folosim si formula foarte simpl
a tr(A B) = tr(A) tr(B)). Cititorul a
nteles acum modul n care va demonstra afirmatia pentru orice k N (vom mai
spune doar c
a pentru k = 3 trebuie considerat G00 = {(g g) g | g G}).
k 1.
k N .
m | a1 (x1 x2 ) (x1 xq ).
Demonstratie. S
a consider
am seria formal
a
a1
a2
aq
f (z) =
+
+ +
1 x1 z 1 x2 z
1 xq z
si s
a observ
am c
a
11
f (z) =
q
X
i=1
ai +
q
X
ai xi
i=1
z+
q
X
ai x2i
i=1
z2 + ,
deci, folosind
rezult
a existenta unor numere ntregi b0 , b1 , b2 , . . . astfel nct
Pipoteza,
f (z) = m
bj z j . Pe de alt
a parte, putem scrie si
j0
P
a1 (1 x2 z) (1 xq z)
f (z) =
.
(1 x1 z)(1 x2 z) (1 xq z)
Asta ne arat
a c
a seria formal
a (de fapt, polinomul) de la num
ar
ator poate fi scris n
formaX
X
a1 (1 x2 z) (1 xq z) = m(1 x1 z)(1 x2 z) (1 xq z)
bj z j ,
deci are toti coeficientii divizibili cu m, de unde obtinem c
am|
q
P
j0
(i)
ai St ,
i=1
x1 , . . . , xi1 , xi+1 , . . . , xq ,
(i)
unde St
x
a
S
+
+
(1)
ai Sq1
m|xq1
i
i
1
1
1
i=1
sau
m|
q
X
i=1
i=1
i=1
(i)
(i)
ai (xq1
xq2
S1 + + (1)q1 Sq1 ).
1
1
a
Cum, pentru i > 1, avem (x1 x1 ) (x1 xi1 )(x1 xi+1 ) (x1 xq ) = 0, adic
(i)
(i)
xq2
S1 + + (1)q1 Sq1 = 0,
xq1
1
1
ne r
amne doar c
a
(1)
(1)
q1
m | a1 (x1 xq2
S1 + + (1)q1 Sq1 ) = a1 (x1 x2 ) (x1 xq ),
1
ceea ce trebuia demonstrat.
Iar asta ncheie si demonstratia teoremei 2: din teoremele 3 si 4 si faptul c
a a1 = 1,
rezult
a c
a |G| divide (x1 x2 ) (x1 xq ), care este produsul a q 1 numere naturale
diferite si cel mult egale cu 2n (deoarece urma oric
arei matrici din G este un num
ar
ntreg cuprins ntre n si n), deci divide si pe (2n)!.
Bibliografie
1. G. P. Dresden - There are only nine finite groups of fractional linear transforms
with integer coeicients, Mathematics Magazine, June 2004, 211-218.
2. R. A. Horn, Ch. R. Johnson - Analiza matriciala, Fundatia Theta, Bucuresti,
2001.
3. J. Kuzmanovich, A. Pavlichenkov - Finite groups of matrices whose entries are
integers, American Mathematical Monthly, February 2002.
4. T. J. Laey - Lectures in integer matrices.
5. D. N. Rockmore, Ki-Seng Tan - A note on the order of finite subgroups of
GLn (Z), Commutative Algebra, 2/1999.
6. Ken-Ichi Tahara - On the finite subgroups of GL3 (Z), Nagoya Math. Journal.
7. Nicolas Tossel - Reseaux et thormes de finitude, Revue des mathmatiques speciales, 1-2/2005.
12
C
C
1
3
1
=
2
= 6
=
B
X
Y
G
C
B
1
X
A
Y
A
13
Se observ
a c
a 4ABC si 4X X X sunt invers orientate, pe cnd 4ABC si
4Y Y Y sunt la fel orientate.
r B
r C) .
(3)
(
r A+
rX =
+ 1
r A0 =
rB
r C,
X
1
1
1
rC
r A.
r B0 =
1
1
14
Tinnd
(AA0 )
r = (1 u)
rA+
(4)
rB
r C,
1
1
v
v
rC
r A.
r = (1 v)
rB+
(5)
(BB 0 )
1
1
Vectorul
r X asociat punctului X de intersectie se obtine din (4) sau (5) pentru u
sau v luat dintr-o solutie (u, v) a sistemului liniar de ecuatii
v
u
u
v
1u=
,
= 1 v,
=
.
(6)
1
1
1
1
G
asim, cu usurinta, ca solutie a sistemului (6) perechea (u, v) cu
1
u=
, v=
.
(7)
+ 1
+ 1
Dup
a nlocuirea lui u sau v din (7) n (4) sau (5), obtinem pentru
r X reprezentarea
(3), q.e.d.
Propozitia 2. Triunghiurile ABC, X X X si Y Y Y au acelasi centru de
greutate.
Demonstratie. Vom ar
ata c
a 4X X X si 4ABC au acelasi centru de greutate
(la fel se procedeaz
a cu perechea format
a din 4Y Y Y si 4ABC). Este suficient s
a
stabilim c
a
r X +
r X +
r X =
r A+
rB +
r C.
(8)
ntr-adev
ar, utiliznd Lema relativ la 4ABC si cevienele AA si BB , obtinem
1
r X =
r B
r C) ;
(9)
(
r A+
+ 1
similar obtinem si relatiile:
1
r X =
r B +
r C)
(4CAB si CC , AA ),
(10)
(
r A
+ 1
1
r X =
r B +
r C)
(4BCA si BB , CC ). (11)
(
r A +
+ 1
Tinnd
r X +
r X +
r X =
( + 1 )
rA
+ 1
+ (1 + )
r B + ( + + 1)
rC
=
r A+
r B +
r C.
adic
a are loc (8), q.e.d.
3. S
a presupunem c
a triunghiul ABC este echilateral. Se constat
a usor, pe cale
elementar
a si ca o consecinta a relatiilor (1), c
a triunghiurile X X X si Y Y Y
sunt, la rndul lor, echilaterale. Conform Propozitiei 2, aceste triunghiuri au acelasi
centru ca si triunghiul ABC. Este evident
a, n acest caz particular, nrudirea cu un
rezultat remarcabil, teorema lui Barbilian: doua triunghiuri echilaterale cu acelasi
centru sunt triomologice.
15
2 + 3 0, 01 < < 2 + 3,
(1)
360
180
0 OB 0 ) =
\ = m(A\
Deoarece m(AOB)
si l = 2 sin
,
n
n
180
1
L = 2 tg
, relatia (2) se scrie
n
180
180
B
L A
n sin
< < n tg
.
(3)
n
n
Lund n (3) n = 60, obtinem
(4)
60 sin 3 < < 60 tg 3 .
Tinnd
seama c
a 3 = 18 15 , vom avea
tg 18 tg 15
sin 3 = sin 18 cos 15 sin 15 cos 18 si tg 3 =
.
(5)
1 + tg 18 tg 15
1
Profesor, S
coala general
a nr. 6, Botosani
16
r
q
1
1
2
sin 18 =
5 1 , cos 18 =
10 + 2 5, tg 18 = 1
5,
4
4
5
6+ 2
1
6 2 , cos 15 =
sin 15 =
, tg 15 = 2 3,
4
4
q
inegalit
atile (4) se scriu:
1 25 5 2 3
60
q
51
6 + 2 10 + 2 5 6 2 < < 60
.
16
1+ 1 2 5 2 3
Cum
(6)
Printr-un calcul de rutin
a
anevoios
s
i
nepl
a
cut
se
verific
a
faptul
c
a
membrul
stng
din (6) este mai mare ca 2 + 3 0, 01, pe cnd cel drept este mai mic ca 2 + 3.
n concluzie, inegalit
atile (1) sunt adev
arate.
Observatie. Constructia cu rigla si compasul a unui segment de lungime 2+ 3
(n prezenta unui segment unitate) este elementar
a. Ca urmare, Propozitia ofer
ao
modalitate de a construi aproximativ num
arul cu rigla si compasul.
n aplicatiile urm
atoare ale Propozitiei se face cuadratura/rectificarea unui cerc cu
rigla si compasul n mod aproximativ, adic
a se construieste cu aceste instrumente
un p
atrat/segment avnd aria/lungimea aproximativ aria/lungimea cercului dat.
2
S
AD BC
.
r= =
=
I
p
AB + BC + AC
2+ 3
Tinnd
cont de faptul c
a ' 2 + 3,
pentru cercul C (I, r) obtinem:
C
B
D
2
= 2 2, adic
2+ 3
a L ' BC;
L = 2r ' 2
2+ 3
!2
2
2
2
, adic
2+ 3
=
a A ' ABIC
A = r '
2+ 3
2+ 3
2
1
1
2
=
).
(ntr-adev
ar, ABIC = BC ID = 2 2
2
2
2+ 3
2+ 3
S
a dovedim c
a, n formulele g
asite, L si A suntaproximate
cu o eroare mai mic
a
2
+
3
<
0,
01
(adev
a
rat
a
dect 0, 01. ntr-adev
ar, nmultind inegalitatea
2 + 3 L < 0, 01 2r sau
conform Propozitiei!) cu 2r, obtinem 2
2+ 3
2 2
< 1, urmeaz
BC L < 0, 01 2r. Cum 2r =
a c
a BC L < 0, 01. La fel,
2+ 3
2
dar nmultind aceeasi inegalitate cu r , obtinem ABIC A < 0, 01.
17
D
C
Aratati ca lungimea semicercului AB (aria semicercului) este aproximativ egala cu lungimea segmentului
1
[AD] (respectiv aria triunghiului ABD), eroarea fiind
A
B
mai mica dect 0, 01.
O 1
Solu
t
ie.
Deoarece
AB
=
2
s
i
BC
=
1,
rezult
a
c
a
AC = 3; la fel, din
BC = 1 si BD = AC = 3,
deducem c
a CD = 2. Atunci, AD = AC + CD =
1
1
1
2 + 3 ' si AABD = AD BC =
2+ 3 ' =
12 etc.
2
2
2
2
Aplicatia 3. Dat un patrat de latura 1, construiti numai cu compasul un cerc
de lungime aproximativ egala cu perimetrul patratului.
Solutie. Mai nti, s
a observ
am c
a un cerc de lungime egal
a cu perimetrul p
atra
2
2
2
=2 3 2 .
tului dat are raza . Dar, tinnd cont de Propozitie, '
2
+ 3
Asadar, urmeaz
a s
a construim cu compasul un cerc de raz
a 2 3 2 .
Etapele unei posibile constructii sunt:
D
C
1. Construim simetricul E al punctului B fata de A:
{E} = C (A, 1) C (D, DB).
2. Construim punctul F astfel nct 4BEF s
a fie
1
E
A
B
echilateral, iar F si D s
a fie de o parte si de alta a
dreptei BE: {F } = C (B, BE)
C
(E,
EB);
evident,
A,
D, F sunt coliniare si AF = 3 (n
altime n 4BEF de
latur
a 2).
3. Construim punctul G de partea dreptei BE n care
G
se afl
a F prin {G}
=
C
(A,
AC)
C
(B,
AF
).
Deoarece
F
AB = 1, AG = 2 si BG = 3, rezult
a c
a 4AGB este
H
dreptunghic n A si, ca urmare,
punctele
A, F , G sunt
coliniare, iar F G = AF AG = 3 2.
4. Construm simetricul H al lui G fata de F (constructia,
P
numai cu compasul, a simetricului M 0 al punctului M fata
de un punct
arit
a pe figura al
aturat
a); evident
fi urm
O poate
M O
M
GH = 2 3 2 .
5. Construim
C(H, HG),
care
va
fi
cercul
c
a
utat:
lun
h
i
4
3 2 4=4
3 2
3+ 2 <4
3 2 0, 01,
1
conform cu (1). Cum 3 2 < , vom avea
2
1
3 2 4 < 4 0, 01 = 0, 02 ,
4
2
adic
a eroarea cu care lungimea cercului construit este aproximat
a de perimetrul p
atratului este mai mic
a dect 0, 02.
18
Inegalit
ati generatoare de noi inegalit
ati
I. V. MAFTEI 1
Pornind de la anumite inegalit
ati cunoscute ne propunem s
a obtinem noi inegalit
ati.
Propozitia 1. Sa se demonstreze ca
+ xn1
+ + xn1
+ xn+k1
+ + xn+k1
,
xn+k1
x1 x2 xk xn1
1
2
1
2
k
k
x1 , x2 , . . . , xk
R+ ,
n, k N,
(1)
n, k 2.
Dac
a not
am n+k1 ai = xi , i = 1, k, obtinem
+ xn+k1
+ + xn+k1
,
xn1 x2 xk + x1 xn2 xk + + x1 x2 xnk xn+k1
1
2
k
x2h+1
+ x2h+1
x1 x2 x2h1
+ x2h1
.
1
2
1
2
(3)
(bc)k1
k1
(ac)k1
+
+
.
ab (a + b) + 1 bc (b + c) + 1 ac (a + c) + 1
k1
(4)
x1 , x2 R+ ,
k N.
(5)
Tinnd
k1
k1
(ab)
19
[ab (a + b) + 1]
(6)
sau
k1
1
.
ab (a + b) + 1
+
+ (ab)
Sumnd aceast
a inegalitate cu analoagele ei, obtinem (4).
Observatie. Dac
a n (4) lu
am k = 2 si consider
am abc = 1, suntem condusi la
inegalitatea
bc
ca
ab
+
+
1,
(7)
a5 + b5 + ab b5 + c5 + bc c5 + a5 + ca
care a fost discutat
a la O. I. M. din anul 1996, India.
(ab)
a2k+1
b2k+1
k1
c2n+2
a2n+2
b2n+2
+
b
+
c
abn+2 + bcn+2 + can+2 .
cn
an
bn
(9)
Propozitia 5. S
a se arate c
a n N avem:
q
n (n + 1) n
(n!)2k ,
(10)
a) 12k+1 + 22k+1 + + n2k+1
2
n (n + 1)
b) 12n+1 + 22n+1 + + n2n+1
(11)
(n!)2 .
2
Demonstratie. Pentru n = 1 avem egalitate. Consider
am n 2 si nlocuim n
inegalitatea (6) succesiv a = 1 si b = n, a = 2 si b = n 1, . . . , a = n si b = 1.
Sumnd inegalit
atile rezultate, vom obtine
i
h
2k+1
2 1
+ 22k+1 + + n2k+1 (n + 1) 1k nk + 2k (n 1)k + + nk 1k .
q
q
2
n
n
Cum paranteza p
atrat
a este n (1k 2k nk ) = n (n!)2k , avem
q
n
2k
2 12k+1 + 22k+1 + + n2k+1 n (n + 1) (n!) ,
adic
a (10). Lund n (10) k = n, obtinem inegalitatea (11).
20
POPA1
Cele ce urmeaz
a au ca punct de plecare o problem
a dat
a la ONM, Bistrita, 2005
[1] apartinnd autorului acestei note si pe care o vom nota n continuare cu (P ):
(P ) Fie ABCD un trapez cu bazele AB si CD, avnd diagonalele perpendiculare
n O. Pe semidreptele (OA si (OB se considera punctele M si respectiv N astfel
\
\
nct unghiurile AN
C si BM
D sa fie drepte. Notam cu E mijlocul segmentului
M N . Sa se arate ca:
a) triunghiurile OM N si OBA sunt asemenea;
b) dreapta OE este perpendiculara pe dreapta AB.
Rezolvarea acestei probleme poate fi g
asit
a de asemenea n [1].
Consider
am configuratia geometric
a pus
a n valoare de (P ) ndeajuns de generoas
a
pentru a prezenta alte cteva rezultate legate de ea. D
am nti o caracterizare a
trapezului ortodiagonal, interesant
a si n sine.
Propozitia 1. Fie ABCD un patrulater convex si AB k CD. Daca punctul O
este intersectia diagonalelor sale, patrulaterul este ortodiagonal daca si numai daca
AB CD = AO CO + BO DO.
Demonstratie. AB k CD 4AOB 4COD
AO
BO DO
AB CD
AO CO + BO DO
BO
AB
AO CO
=
=
=
.
=
=
=
2
2
2
CO
DO
CD
CO
DO
CD
CO2 + DO2
Acum AO CO + BO DO = AB CD CD2 = CO2 + DO2 AC BD, q.e.d.
Ad
aug
am la ipoteza problemei (P ): punctele K, L sunt mijloacele bazelor [AB],
respectiv [CD] iar punctul D0 este simetricul punctului D fata de punctul O. n
aceste conditii, pentru cele ce urmeaz
a presupunem cunoscute urm
atoarele: punctele
K, O si L sunt coliniare, AAOD = ABOC , A2AOD = AAOB ACOD ([2], p. 243).
Propozitia
2. n ipoteza problemei (P ), au loc urmatoarele:
i) M N = AB CD si M N < KL;
ii) M N KL;
iii) AOM N = AAOB ACOD ;
iv) AN k M D0 ;
Demonstratie. i) 4AN C si 4BM D sunt dreptunghice n N , respectiv M si
N O AC, M O BD. Aplicnd teorema n
altimii obtinem N O2 = AO CO si
2
\
M O = BO DO. Cum m(M ON ) = 90 , avem M O2 + N O2 = M N 2 si obtinem
AB
CD
AB + CD
M N = AB CD. Deoarece KL = KO + LO =
+
=
si
2
2
2
AB + CD
AB CD <
(ABCD trapez, deci AB 6= CD), rezult
a c
a M N < KL.
2
ii) Fie R (OL astfel nct L (OR) si (OL) (RL). Cum (DL) (CL),
urmeaz
a c
a OCRD este paralelogram. Dar CO DO, deci OCRD este dreptunghi si
1
Profesor, S
coala "Alecu Russo", Iasi
21
\ CRO.
\ Din (P ), punctul a) avem CDO
\N
\
\N
\
avem CDO
M O; deci CRO
M O.
Aceasta si M O CR conduc la N M RO N M KL.
ON OM
iii)
C
D
AMON =
=
2
AO CO BO DO
=
=
O
2
AO CO BO DO
N
.
=
D
2
P
Cum 4AOB 4COD, avem AO DO =
E
AO DO
A
BO CO, deci AMON =
= AAOD .
B
K
2
2
M
Dar
A
=
A
A
,
deci
A
=
AOB
COD
OMN
AOD
= AAOB ACOD .
ON
OD
ON
OD0
iv) La fel ca la iii), OM ON = OA OD. Deci
=
sau
=
,
OA
OM
OA
OM
0
adic
a AN k M D , q.e.d.
Observa
tie. Dac
a M Np LK = {P }, propunem cititorului s
a demonstreze c
a
ERATA
Mai multti colaboratori aduc la cunostinta Redactiei revistei urm
atoarea greseal
a
n scrierea numelui marelui matematician Leonhard Euler : n loc de Leonhard s-a
scris Leonard att n titlul materialului din nr. 2/2004, p. 129, ct si n cel din nr.
2/2005, p. 119 (prin preluarea primului pe calculator).
COMENTARIU
D-l D. Plaesu din Iasi semnaleaz
a Redactiei faptul c
a Problema L.62, autor M.
Brsan, publicat
a n nr. 1/2004 este cunoscut
a apare n cartea lui W. Sierpinski
intitulat
a Ce stim si ce nu stim despre numerele prime (n l. rom. la Editura S
tiintific
a, Bucuresti, 1966) la p. 104. Cele dou
a solutii date acestei probleme n nr.
1/2005, pp. 67-68, difer
a de solutia prezentat
a n cartea mentionat
a.
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
22
A
X
B
M
Mention
am c
a la faza judetean
a a O. M. din Vaslui, 2005, cl. a VI-a, s-a cerut
\.
s
a se arate c
a locul geometric este doar bisectoarea interioar
a a unghiului XOY
Nerespectarea Propozitiei conduce la erori ca aceasta (prezent
a si n barem) sau cea
din problema T12, [2, pag. 10].
Problema 1 ne sugereaz
a
\ OBM
\,
Problema 2. Gasiti locul geometric al punctelor M pentru care OAM
unde notatiile sunt aceleasi ca n Problema 1.
Rezolvare. Judecnd analog ca la Problema 1, obtinem locul c
autat format din
\ si segmentul [AB] (f
bisectoarea interioar
a a unghiului XOY
ar
a capete).
Ca o extindere a Problemei 1, d
am urm
atoarea
Problema 3. Fie ABCD un trapez isoscel si fie O mijlocul bazei mici [CD].
Gasiti locul geometric al punctelor M situate n interiorul liniei frnte formate din
\
\
semidreptele (DA, (CB si segmentul [CD], astfel nct OM
A OM
B.
1
23
Rezolvare. Aceast
a problem
a se reduce la Problema 1,
deoarece [OA] [OB] (4OBC 4OAD (LUL)). Astfel,
locul geometric cerut este format din punctele mediatoarei
segmentului CD si ale arcului cercului circumscris 4OAB,
aflate n interiorul liniei frnte date.
Problema 3 ne sugereaz
a urm
atoarele dou
a probleme, pe
care le propunem cititorului spre rezolvare:
Problema 4. Se modifica Problema 3 lund punctul O
la intersectia laturilor neparalele ale trapezului.
Problema 5. Modificam Problema 3, lund conditia
\
\
AM
D BM
C.
B
M
Bibliografie
1. D. Mihet - Criteriul de congruenta LLU, RMT an II (seria a 4-a), nr. 2, 1997,
pag. 3-7.
2. I. P
atrascu - Probleme de geometrie plana, Editura Cardinal, Craiova, 1996.
IMPORTANT
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele
adrese e-mail: tbirsan@math.tuiasi.ro, profgpopa@yahoo.co.uk . Pe
aceast
a cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc. Suger
am colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare s
a le numeroteze si
s
a-si retin
a o copie xerox a lor pentru a putea purta cu usurinta o discutie
prin e-mail asupra accept
arii/neaccept
arii acestora de c
atre redactia revistei.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre
solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un an - va fi
urmat
a de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise revistei
rug
s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
Rug
am ca materialele tehnoredactate s
a fie trimise pe adresa redactiei nsotite de fisierele lor (de preferinta n LATEX).
24
O generalizare a identit
atii Botez - Catalan
Ioana OLAN 1
n 1872, N. S
t. Botez public
a o lucrare
original
a n care apare identitatea
1
1
1
1
1
1
1
+
++
=1
+
+ +
, n N ,
n+1 n+2
2n + 1
2 13 25
n (2n + 1)
care, dac
a tinem seama de formula de descompunere
1
1
1
=
, k N ,
2k (2k + 1)
2k 2k + 1
se aduce la forma
1
1
1
1 1 1
1
1
+
+ +
= 1 + + +
, n N , (1)
n+1 n+2
2n
2 3 4
2n 1 2n
numit
a identitatea Botez - Catalan. Ne propunem s
a-i d
am o generalizare.
Amintim o demonstratie a formulei (1), generalizarea obtinndu-se n acelasi fel:
1
1
1
1 1
1
1
1 1 1
= 1
+
++
=
1 + ++
2 3 4
2 3 4
2n
2n
1 2n
1 2n
1
1
1 1
1
1
1
1
= 1+ 2
+
+ 2
+ +
+
2
=
2
2
3 4
4
2n 1 2n
2n
1 1 1
1
1
1 1
1
= 1 + + + + +
+
2
+ + +
=
2 3 4
2n 1 2n
2 4
2n
1 1
1
1
1
1
1
1
1
= 1 + + + +
+
1 + + +
=
+
+ +
.
2 3
2n1 2n
2
n
n+1 n+2
2n
Propozitie. Pentru n N si m N, are loc egalitatea
2m 1
1
2m 1
1
2m 1
1
1
1
+ m
+ +
m
m =
m + +
m . (2)
m
m
2
3
4
(2n 1)
(2n)
(n + 1)
(2n)
(Pentru m = 1 se obtine identitatea (1).)
Demonstratie. ntr-adev
ar, avem:
2m 1
1
2m 1
1
2m1
1
+ m
+ +
m
m =
m
m
3
4
(2n
(2n)
1)
1
1
1
1
1
1
1
1
m
= 1+ m 2m m + m + m 2m m + +
+
2
=
2
2
3
4
4
(2n 1)m (2n)m
(2n)m
1
1
1
1
1
1
1
1
m
= 1 + m + m + m + +
+
2
+
+
+
=
2
3
4
2m 4m
(2n 1)m (2n)m
(2n)m
1
1
1
1
1
1
= 1 + m + m + +
=
+
1
+
+
+
m
m
2
3
2m
nm
(2n 1)
(2n)
1
1
1
, q.e.d.
=
m +
m + +
(n + 1)
(n + 2)
(2n)m
Cazuri particulare. Pentru m = 2 si m = n, formula (2) devine:
3
1
3
1
3
1
1
1
+
+ +
=
+
+ +
,
22 32 42
(2n1)2 (2n)2
(n+1)2 (n+2)2
(2n)2
2n 1 1 2n 1
1
2n 1
1
1
1
1 n + n n + +
n
n =
n+
n + +
n.
2
3
4
(2n1)
(2n)
(n+1)
(n+2)
(2n)
1
Elev
a, cl. a VIII-a, Colegiul National "C. Negruzzi", Iasi
25
Exist
a numeroase probleme de concurs care implic
a acoperiri ale unor figuri laticiale, de exemplu dreptunghiuri, cu un num
ar de copii ale unei alte figuri date (dominouri, trominouri) sau cu alte copii scalate ale nsusi dreptunghiului.
Observnd metodele si tehnicile acestor tipuri de probleme, putem analiza si
acoperiri ale ntregului plan cu diferite figuri. Vom lucra n continuare doar n planul
laticial. Pentru aceasta, s
a definim planul laticial si s
a d
am coordonate p
atr
atelelor
care l alc
atuiesc. Introducem n continuare o serie de notiuni.
Consider
am dreptele de ecuatie x = r, r Z, y = q, q Z. P
atratele de latur
a1
determinate de punctele lor de intersectie vor constitui elementele planului laticial.
Vom atribui coordonate acestor p
atrate n urm
atorul mod: dac
a un p
atrat se afl
a la
intersectia benzilor determinate de x = r, x = r + 1 si respectiv, y = q, y = q + 1,
atunci vom spune c
a p
atratul are coordonate r, q sau mai simplu vom numi p
atratul
[r, q]. Vom numi vector ntre dou
a p
atrate vectorul ai + bj, cu i, j versorii axelor si
a, b num
arul de p
atr
atele orizontale, respectiv verticale care separ
a cele dou
a p
atrate
considerate, cu semnul asociat corespunz
ator.
Numim plantatie orice colectie de p
atrate ale planului laticial, conex
a n sensul
c
a din orice p
atrat putem ajunge n oricare altul printr-o succesiune finit
a de deplas
ari unitare (translatii dup
a una din cele 4 directii), astfel nct dup
a fiecare pas
(translatie) ne afl
am nc
a n unul dintre p
atratele colectiei. Numim figura multimea
maximal
a de plantatii cu proprietatea c
a fiecare plantatie poate fi obtinut
a din oricare alta a figurii prin translatii, rotatii si simetrii fata de drepte paralele cu axele.
Cu alte cuvinte, figura reprezint
a o clas
a de echivalenta.
Fie un set X de figuri. Numim acoperire a planului orice set Y de plantatii cu
elemente apartinnd figurilor din X, astfel nct fiecare punct al planului apartine
la cel putin o plantatie din Y . Numim masura unei acoperiri sup n[i, j], unde n[i, j]
este num
arul de plantatii c
arora i apartine patratul [i, j]. Numim n-acoperire o
acoperire n care fiecare p
atrat al planului apartine aceluiasi num
ar de plantatii
modulo n. Pentru 2-acoperiri vom considera acoperire impar
a cea n care fiecare
p
atrat e acoperit de un num
ar impar de ori. 2-acoperirile pare nu ne intereseaz
a,
ntruct considernd acceasi plantatie de dou
a ori si considernd oricte astfel de
perechi, vom obtine ntotdeauna o 2-acoperire par
a.
Observatia 1. Reuniunea a dou
a acoperiri este o acoperire si m
asura reuniunii
a dou
a acoperiri este cel mult suma m
asurilor celor 2 acoperiri.
Putem acum s
a ne punem o serie de ntreb
ari:
ntrebarea 1. Care sunt seturile X de cardinal 1 pentru care exist
a acoperiri cu
m
asura 1?
Un exemplu netrivial de figuri n spatiu cu aceast
a proprietate l ofer
a urm
atoarea
Problem
a. Lipim cte un cub unitate pe fiecare fata a unui cub unitate. Ar
atati
c
a putem umple spatiul folosind copii ale solidului rezultat. (Austrian-Polish 2000)
1
26
1
0
0
1
0
1
0
0
1
0
0
0
0
1
1
0
1
1
0
1
1
1
0
1
0
1
1
0
0
0
0
0
0
1
1
0
0
1
1
0
0
0
0
0
1 1
1 1
S
a not
am bi,j , i = 1, 2k1 , j = 1, 2k1 valorile asociate acoperirii rezultate din
suma celor 4 acoperiri (f
ar
a a le reduce modulo 2; adun
am ai,j -urile corespunz
atoare
pentru a proba dac
a [i, j] este sau nu n F (2)). Acum este usor s
a observ
am c
a
bi,j = ai,j + ai,2k +1j + a2k +1i,j + a2k +1i,2k +1j . Dar aceasta nseamn
a c
a:
X
X
X
bi,j =
ai,j
ai,j + ai,2k +1j + a2k +1i,j + a2k +1i,2k +1j =
i2k1
j2k1
i2k1
j2k1
i2k
j2k
STOP
Exemplul 6.
1 1
1 0
0 0
1 1
1 1
1 1
STOP
Exemplul 7.
1 1
0 0
1 1
0 0
1 1
1 1
STOP
Exemplul 8.
1 0
1 0
1 1
1 1
STOP
1 0
1 1
1 1
STOP
0 0
0 0
1 1
Nu este greu de observat c
a f
ar
a a suprima nici o simetrizare avem exact 4k
plantatii peste fiecare p
atr
atel. Acest num
ar reprezint
a toate p
atr
atelele p
atratului
2k 2k , deci ne furnizeaz
a o m
asur
a mai mare dect cea furnizat
a de demonstratia
1 pentru figuri de cardinal impar. Pentru cardinal par n schimb, putem considera
aceast
a m
asur
a ca un bun majorant pentru valoarea minim
a posibil
a a m
asurii. Chiar
mai mult, tinnd cont c
a am suprimat cel putin o etap
a, nseamn
a c
a nu am mai
dublat n momentul acela m
asura, deci obtinem cel mult 2 4k1 care pentru figuri de
ajuns de compacte si de bine ncadrate n p
atratul de latur
a 2k corespunz
ator poate
fi chiar mai mic dect cardinalul plantatiei.
Exemplul 9.
Problem
a. Color
am planul n alb si negru ca tabla de sah. Fie o plantatie
pentru care num
arul de p
atr
atele albe pe care le contine, A, este impar si num
arul
de p
atr
atele negre pe care le contine, B, este tot impar. S
a se gaseasc
a o acoperire a
planului cu figura reprezentat
a de aceast
a plantatie cu m
asura egal
a cu max(A, B).
Conjenctur
a. Putem acoperi modulo 2 planul cu translatii ale unei aceleeasi
plantatii, oricare ar fi aceasta. Mai mult, m
asura obtinut
a poate fi mai mic
a dect
cea dat
a de demonstratia 2 si chiar dect cardinalul plantatiei.
Un nceput de demonstratie pentru conjenctur
a este sugerat de problema anterioar
a.
29
Metoda norm
arii
Marian TETIVA1
Introducere. n aceast
a not
a vrem s
a d
am cteva exemple de utilizare a metodei
normarii, pe care am preluat-o, cu tot cu acest nume, din excelenta carte [3]; am
pornit de la faptul c
a acolo nu exist
a prea multe aplicatii si, la nceput mai mult
n glum
a, am demonstrat pe aceast
a cale cteva inegalit
ati (nu tocmai usoare). Cu
timpul s-au adunat din ce n ce mai multe asemenea inegalit
ati (si din ce n ce mai
grele). Metoda s-a dovedit extrem de eficient
a pentru demonstrarea inegalit
atilor
omogene dar si pentru obtinerea unor identit
ati altfel greu de g
asit, iat
a de ce vrem s
a
o prezent
am aici; totusi, trebuie s-o spunem, metoda norm
arii nu este recomandat
a
celor care au "alergie" la calcule: este pentru cei r
abd
atori si st
apni pe tehnica
matematic
a (ne referim la calculul elementar). De asemenea, se aplic
a inegalit
atilor
n care variabilele implicate sunt numere reale pozitive (sau nenegative).
S
a ncepem cu o inegalitate foarte cunoscut
a (a se vedea si [3], capitolul 6):
a2 + b2 + c2 ab + ac + bc;
se stie c
a aceasta e valabil
a pentru orice numere reale a, b, c, dar noi o vom demonstra
(complicat, veti spune, dar e numai pentru a da un exemplu) doar pentru a, b, c 0
(iat
a un dezavantaj; nu unul mare, pentru c
a majoritatea inegalit
atilor care vor
urma prezint
a interes pentru cazul variabilelor nenegative si, uneori, se pot extinde,
plecnd de la acesta, la orice valori reale ale variabilelor). Datorit
a simetriei, putem
presupune f
ar
a a particulariza, c
a c = min {a, b, c}. Pentru c = 0 inegalitatea este
evident
a:
2
a2 + b2 ab (a b) + a2 + b2 0.
a
b
Fie c > 0 si s
a not
am = 1 + x, = 1 + y. Conform presupunerilor f
acute, avem
c
c
x 0 si y 0, iar inegalitatea de demonstrat devine (dup
a mp
artirea cu c2 si cu
noile notatii)
(1 + x)2 + (1 + y)2 + 1 (1 + x) (1 + y) + 1 + x + 1 + y x2 + y 2 xy,
evident
a (ca mai sus) chiar pentru orice x, y R, nu doar pentru x, y 0. Se vede
usor c
a egalitatea are loc doar pentru x = y = 0, deci numai dac
a a = b = c. S
i mai
mult, plecnd de la
(1 + x)2 + 1 + y 2 + 1 (1 + x) (1 + y) 1 x 1 y = x2 + y 2 xy
ac
bc
,y=
) g
asim identitatea
c
c
2
2
a2 + b2 + c2 ab ac bc = (a c) + (b c) (a c) (b c) ,
si revenind la a, b, c (cu x =
1
2
2
a2 + b2 + c2 ab ac bc
(a c) + (b c) , a, b, c R !
2
1
30
Desigur, toate acestea se puteau face si altfel si sunt cunoscute, dar . . . nu e tocmai
demonstratia obisnuit
a a acestei inegalit
ati, nu-i asa?
Mai departe s
a consider
am inegalitatea
a4 + b4 + c4 a3 b + b3 c + c3 a,
a, b, c 0,
c
areia i aplic
am acelasi tratament. Simetria (de data asta, doar circular
a) ne permite
s
a presupunem, f
ar
a a restrnge generalitatea, c
a c = min {a, b, c}; c = 0 ne las
a
inegalitatea n forma a4 + b4 a3 b, pentru orice a, b 0 (exercitiul 1: demonstrati
acest caz particular!). Mai departe fie c > 0 si s
a facem aceleasi notatii ca mai sus.
mp
artim cu c4 si inegalitatea devine
(1 + x)4 + (1 + y)4 + 1 (1 + x)3 (1 + y) + (1 + y)3 + 1 + x,
de demonstrat pentru x, y 0. Calcule simple (exercitiul 2: verificati-le!) o transform
a n
3 x2 + y 2 xy + 3 x3 + y 3 x2 y + x4 + y 4 x3 y 0;
aceasta este adev
arat
a, ba chiar se poate nt
ari, tinnd cont de
1 2
x + y2 ,
x2 + y 2 xy
2
de
2
x3 + y 3 x2 y xy 2 ( (x y) (x + y) 0)
si de
x4 + y 4 x3 y xy 3 ( (x y)2 x2 + xy + y 2 0).
Astfel am obtinut de fapt
(1 + x)4 + (1 + y)4 + 1 (1 + x)3 (1 + y) (1 + y)3 1 x
3 2
x + y 2 + 2xy 2 + xy 3 , x, y 0;
2
atati
aici s
a revenim la variabilele initiale a, b, c si s
a nmultim cu c4 . Exercitiul 3: ar
c
a ajungem la inegalitatea
a4 + b4 + c4 a3 b + b3 c + c3 a
3
2
2
2
3
c2 (a c) + (b c) + 3c (a c) (b c) + (a c) (b c) ,
2
pentru orice numere nenegative a, b, c, c fiind cel mai mic dintre ele (este important
acest lucru?). Iar exercitiul 4 v
a cere s
a demonstrati identitatea
3
2
2
2
a4 + b4 + c4 a3 b + b3 c + c3 a =
(a b) + (a c) + (b c) +
2
2
2
+3c (a b) (a + b 2c) + 3c (a c) (b c) +
2
2
2
3
+ (a b) (a c) + (b c) + (a c) (b c) + (a c) (b c)
(mai conteaz
a cum sunt numerele a, b, c?) si s
a obtineti si alte nt
ariri ale inegalit
atii
considerate.
Acum, c
a ati cam nteles n ce const
a metoda norm
arii si, n plus, ati c
ap
atat
antrenament la calcule de acest tip, puteti exersa chiar singuri si ceva mai serios:
31
Exercitiul 5. Ar
atati c
a, pentru orice numere reale nenegative a, b, c, d, cu
d = min {a, b, c, d} are loc inegalitatea
a4 + b4 + c4 + d4 + 2abcd a2 b2 a2 c2 a2 d2 b2 c2 b2 d2 c2 d2
2
d2 (a d) + d2 (b d) + d2 (c d) + 2d (a d) (b d) (c d) .
Deduceti inegalitatea lui Turkevici
a4 + b4 + c4 + d4 + 2abcd a2 b2 + a2 c2 + a2 d2 + b2 c2 + b2 d2 + c2 d2
(pentru orice a, b, c, d 0), identitate a c
arei consecinta este si, eventual, alte rafin
ari
ale ei.
Metoda norm
arii si o demonstratie a inegalit
atii mediilor. Dup
a cum
s-a v
azut, metoda descris
a n aceast
a not
a se aplic
a n cazul inegalit
atilor simetrice
si omogene n n + 1 variabile, s
a le spunem a1 , a2 , . . . , an+1 . Simetria ne permite
s
a consider
am, nerestrictiv, c
a, de exemplu, an+1 este cel mai mic dintre toate
numerele a1 , a2 , . . . , an+1 (chiar si simetria circular
a ne permite o asemenea presupunere). Dup
a ce verific
am inegalitatea pentru an+1 = 0 (dac
a e cazul) folosim
substitutiile
a2
an
a1
= 1 + xi ,
= 1 + x2 , . . . ,
= 1 + xn ,
an+1
an+1
an+1
a n noua form
aa
unde, desigur, x1 , x2 , . . . , xn sunt nenegative (ceea ce, de obicei, ajut
inegalit
atii). Se poate alege si an+1 = max {a1 , a2 , . . . , an+1 }, dar e doar o chestiune
de gust, nu schimb
a esential calculele. Apoi, folosind transform
arile inverse
a1 an+1
a2 an+1
an an+1
, x2 =
, . . . , xn =
,
x1 =
an+1
an+1
an+1
ne putem ntoarce la inegalitatea noastr
a pentru a obtine chiar nt
ariri ale ei (c
aci,
de obicei, r
amn n diferenta dintre cei doi membri ai inegalit
atii transformate multi
termeni nenegativi care pot fi utilizati n acest scop), sau identit
ati interesante (care
o implic
a). Cine a citit cu atentie descrierea metodei n [3] a observat deja c
a noi am
considerat o form
a particular
a a acesteia. Asta pentru c
a asa am lucrat noi si am
obtinut destule rezultate interesante (chiar mai multe dect cele expuse aici). Dar,
cititi [3] si veti afla si mai multe (chiar dac
a n capitolul dedicat norm
arii sunt putine
exemple)!
n aceast
a sectiune am ales pentru exemplificare demonstratia inegalit
atii
n
n
n
a1 + a2 + + an na1 a2 an , a1 , a2 , . . . , an 0,
adic
a a inegalitatii mediilor, o demonstratie care s-ar putea s
a par
a complicat
a (si
chiar este!) fata de multe alte demonstratii cunoscute (c
aci, nu-i asa? se cunosc
foarte multe demonstratii ale inegalit
atii mediilor); totusi s
a o facem.
Cum verificarea n cazurile n {1, 2} (sau chiar n = 3) nu mai constituie o problem
a trecem direct la pasul de inductie; pe care o facem dup
a schema: presupunem
c
a am demonstrat c
a, pentru fiecare k n inegalitatea
ak1 + ak2 + + akk ka1 a2 ak
are loc (pentru orice a1 , a2 , . . . , ak 0) si o dovedim pentru k = n+1. n inegalitatea
de demonstrat
an+1
+ an+1
+ + an+1
+ an+1
a1 , a2 , . . . an , an+1 0,
n
1
2
n+1 (n + 1) a1 a2 an an+1 ,
32
putem presupune, cum am spus, an+1 = min {a1 , a2 , . . . , an+1 }. Cum an+1 = 0 duce
la o inegalitate absolut banal
a, putem considera an+1 > 0, s
a mp
artim cu an+1
si
n+1
s
a facem substitutiile de mai sus; vom avea de demonstrat c
a
(1 + x1 )n+1 +(1 + x2 )n+1 + +(1 + xn )n+1 +1 (n + 1) (1 + x1 ) (1 + x2 ) (1 + xn ) ,
pentru orice x1 , x2 , . . . , xn 0.
Exercitiul 6. Ar
atati c
a, dup
a cteva calcule, ne r
amne inegalitatea
n
n
n
X
X
X
X
k
Cn+1
xkj (n + 1)
x1 x2 xk +
xn+1
0.
j
j=1
k=2
j=1
Cnk
Prin
x1 x2 xk ntelegem suma tuturor celor
produse de cte k factori (cu indici distincti) alesi dintre x1 , x2 , . . . , xn (pentru k = n suma contine doar un termen,
produsul x1 x2 xn ).
Pentru a demonstra aceast
a inegalitate, s
a observ
am nti c
a, dac
a folosim ipoteza
de inductie, avem (pentru 2 k n)
xk1 + xk2 + + xkk kx1 x2 xk
k
k
k
x1 + x2 + + xk k
x1 x2 xk .
k1
Cum n membrul stng fiecare xj , 1 j n, apare de Cn1
ori, de fapt am obtinut
k1
Cn1
n
X
j=1
xkj k
x1 x2 xk
n
X
n + 1 k1 X k
xj (n + 1)
x1 x2 xk ,
Cn1
n
j=1
n
n
n
X
X
X
X
k
Cn+1
xkj (n + 1)
x1 x2 xk +
xn+1
j
j=1
k=2
j=1
X
n
n
n
X
X
n
+
1
k1
k
Cn+1
xkj +
xn+1
.
Cn1
j
k
j=1
j=1
k=2
Cn+1
=
Cn1 =
Cn Cn1
Cn1 =
Cn+1 ,
n
n
k
n
deci, de fapt, ne-a mai r
amas
n
n
n
X k1
X
X
k
xkj +
xn+1
0,
Cn+1
j
n
j=1
j=1
k=2
n1
n1
X
X
X
X
k
n
k
= ank
(a
a
)
n
(a
a
)
(a
a
)
(a
a
)
+ (aj an )
C
j
n
1
n
2
n
k
n
n
n
k=1
j=1
j=1
pentru orice numere (chiar numere complexe) a1 , a2 , . . . , an . (Cea de-a doua sum
a
k
din paranteza mare cuprinde toate cele Cn1
produse de k factori alesi dintre a1 an ,
a2 an , . . . , an1 an .) De exemplu,
2
2
2
a4 +b4 + c4 + d4 4abcd = 2d2 3 (a d) + 3 (b d) + 3 (c d)
3
2 (a d) (b d) 2 (a d) (c d) 2 (b d) (c d) + 4d (a d) +
Exercitiul 8. Ar
atati c
a pentru orice numere reale nenegative a, b, c, d, d fiind
cel mai mic dintre ele, are loc inegalitatea
2
2
2
a4 + b4 + c4 + d4 4abcd 2d2 (a b) + (a c) + (a d) +
(a1 + a2 + + an ) an1
+ an1
+ + an1
n
1
2
si obtineti nt
ariri ale ei.
S
i, n sfrsit, pentru ultimul exercitiu aveti nevoie si de ceva inspiratie pentru a
demonstra inegalitatea la care se ajunge dup
a normare (nu ntotdeauna ea va rezulta
f
ar
a probleme!).
Exercitiul 11. Demonstrati c
a inegalitatea
2
a (a b) (a 2b) + b2 (b c) (b 2c) + c2 (c a) (c 2a) 0
are loc pentru orice numere reale a, b, c. Aceast
a inegalitate a fost publicat
a de
Vasile Crtoaje n Gazeta Matematica, n urm
a cu mai multi ani [1].
Bibliografie
1. V. Crtoaje - Problema 22694, Gazeta Matematic
a, seria B, 7-8/1992.
2. G. Dospinescu - O teorema uitata - inegalitatea lui Surnyi, RecMat - 1/2005.
3. M. Onucu Drimbe - Inegalitati - idei si metode, Editura Gil, Zal
au, 2003.
34
3 1
b) Aratati ca pentru x0 ,
sirul (xn )nN converge si calculati lim xn .
n
2 2
c) Determinati expresia lui xn n functie de x0 si n.
ntruct n rezolvarea acestei probleme dat
a n [1] sunt unele sc
ap
ari, ne propunem
s
a ne ocup
am mai am
anuntit cu acest sir interesant.
n privinta punctului a), fie M R cu proprietatea cerut
a; fie x0 = M t M ,
t 0 si trebuie s
a avem x1 M . Dar x1 = 2t2 2t (1 + 2M ) + 2M 2 + 2M 1 si cum
lim x1 = , deducem c
a pentru t suficient de mare avem x1 > M . Prin urmare, nu
t
exist
a M cu proprietatea cerut
a.
2
1
1
S
a observ
am c
a recurenta dat
a este echivalent
a cu xn+1 + = 2 xn +
1,
2
2
1
1
n N . Notnd yn = xn + , obtinem yn+1 = 2yn2 1, y0 = x0 + . Evident,
2
2
studiul sirului (xn )nN se reduce la studiul sirului (yn )nN .
Faptul c
a cerinta de la punctul b) este gresit
a rezult
a din urm
atoarea
Propozitie. Fie (yn )nN un sir de numere reale, definit prin
y0 R, yn+1 = 2yn2 1, n N.
a) Pentru y0 (, 1) (1, ), (yn )nN este divergent si lim yn = .
n
b) Pentru y0 [1, 1], (yn )nN este convergent daca si numai daca exista n0 N
astfel nct sirul (yn )nn0 este constant.
n
n
e2 t0 + e2 t0
n
=
cos
(2
t
),
t
=
arccos
y
pentru
y
[1,
1]
s
i
y
=
,
c) y
n
0 0
0
0
n
p
2
2
t0 = ln |y0 | + y0 1 , pentru y0 (, 1) (1, ).
2
2k
n0
n00
3 + 2k
; k = 0, 1, . . . , 2 1 ,
A = cos n0 ; k = 0, 1, . . . , 2 1 , B = cos
0
2
2n0
cu n0 , n00 numere naturale fixate.
e) Sirul
(y )
este convergent daca si numai daca y0 A0 B 0 , unde
v n nN
v
s
s
r
r
u
u
u
u
1
1
1
1
1 1 1
1
1
1
1
1
t
t
0
0
,B =
,
+
A=
2 2 2
2 2 2
2 2 2
2 2 4
|
|
{z
}
{z
}
n00 radicali
n0 radicali
35
1
2
b) Fie (yn ) convergent. Dac
a lim yn = l, rezult
a l = 2l 1, deci l 1, .
n
2
Dac
a l = 1, din relatia de recurenta rezult
a yn+1 1 = 2 (yn 1) (yn + 1),
deci |yn+1 1| = 2 |yn 1| |yn + 1|. Presupunnd c
a yn 6= 1 pentru orice n N,
|yn+1 1|
a
avem c
a lim
= lim 2 |yn + 1| = 4 si din criteriul raportului rezult
n |yn 1|
n
lim |yn 1| = , absurd. Asadar, exist
a n0 N cu yn0 = 1 si atunci yn = 1, n n0 .
n
1
n cazul l = scriem relatia de recurenta sub forma 2yn+1 +1 = (2yn +1)(2yn 1)
2
si continu
am ca mai sus.
Presupunem acum c
a exist
a n0 N astfel nct (yn )nn0 este constant. Din
1
a yn = 1, n n0 ,
relatia de recurenta deducem yn0 1, . Cum yn0 = 1 implic
2
1
a cu 1. La fel, dac
a yn0 =
rezult
a c
a (yn )nN este convergent cu limita egal
2
1
1
deducem yn = , n n0 si lim yn = .
n
2
2
c) Se demonstreaz
a prin inductie matematic
a.
a existenta
d) 1. Cum 1 M , rezult
a c
a M 6= . Folosind a) si b), y0 M implic
1
unui n0 astfel nct (yn )nn0 este constant (egal cu 1 sau ). Dac
a yn = 1, n n0 ,
2
2
2
2
din sistemul yn0 = 2yn0 1 1, yn0 1 = 2yn0 2 1, . . . , y1 = 2y0 1, din aproape
n aproape, g
asim un num
ar finit de valori pentru y0 . La fel se analizeaz
a cazul
1
yn = , n n0 .
2
1
2. y0 M implic
a faptul c
a yn = 1, n n0 sau yn = , n n00 (n0 , n00 numere
2
naturale arbitrare, dar fixate).
i y0 M [1, 1], deducem cos (2n arccos y0 ) = 1, de unde y0
Folosind c) s
2k
cos n0 ; k Z . Folosind periodicitatea functiei cosinus rezult
a c
a y0 A. La fel,
2
1
a y0 B. n concluzie, M = A B.
din yn = , n n00 , deducem c
r
2
x
1 1
e) Folosind formula cos =
+ cos x, x R, deducem c
a A A0 si cum
2
2 2
multimile au fiecare cte 2n0 elemente, rezult
a c
a A = A0 . La fel, B = B 0 .
Bibliografie
1. Gh. Eckstein et al. - Olimpiadele si concursurile de matematica IX XII, Editura Brchi, 2005.
36
Olimpiada International
a de Matematic
a
"B. O. Zhautykov"
Editia I, Alma-Ata, 2005
Enunturi si Solutii juniori
Prima zi 13 ianuarie 2005
1. Pe o tabl
a 9 9 sunt marcate 40 celule. O linie orizontal
a sau vertical
a
format
a din 9 celule se spune c
a este buna, dac
a ea are mai multe celule marcate
dect nemarcate. Care este cel mai mare num
ar de linii bune (orizontale si verticale)
pe care-l poate avea tabla?
2. Ar
atati c
a num
arul 22n+2 + 2m+2 + 1, unde m, n Z si 0 m 2n, este
p
atrat perfect dac
a si numai dac
a m = n.
3. Fie A o multime format
a din 2n puncte dintr-un plan astfel nct oricare
trei dintre acestea nu sunt coliniare. Ar
atati c
a pentru orice dou
a puncte distincte
a, b A exist
a o dreapt
a ce mparte A n dou
a submultimi continnd n puncte fiecare
si astfel nct a si b se afl
a de p
arti diferite n raport cu aceast
a dreapt
a.
A doua zi 14 ianuarie 2005
4. Pentru orice numere a, b, c reale si pozitive, ar
atati inegalitatea
c
a
b
+
+
1.
a + 2b b + 2c c + 2a
5. Cercul nscris triunghiului ABC este tangent laturii AB n punctul D, iar
M este mijlocul acestei laturi. Ar
atati c
a M , centrul cercului nscris si mijlocul
segmentului [CD] sunt coliniare.
6. Determinati numerele prime p, q mai mici ca 2005 si astfel nct p2 + 4 se
divide cu q, iar q 2 + 4 se divide cu p.
* *
*
1. Deoarece sunt marcate 40 celule si o linie are cel
putin 5 celule marcate, rezult
a c
a putem avea cel mult 8
linii orizontale bune si cel mult 8 linii verticale bune. n
total, putem avea cel mult 16 linii bune. Al
aturat este dat
un exemplu de tabl
a cu 16 linii bune. Deci 16 este num
arul
maxim de linii bune.
2
2. Dac
a m = n, atunci 22n+2 + 2m+2 + 1 = 2n+1 + 1 .
2
Dac
a m < n, atunci avem 2n+1 < 22n+2 + 2m+2 + 1 <
n+1
2
2
+ 1 si, deci, num
arul examinat nu poate fi un p
atrat perfect.
Fie acum n < m 2n. S
a presupunem c
a ar exista x natural astfel nct x2 =
22n+2 + 2m+2 + 1. Observ
am c
a x este impar si x > 1. Scriem relatia precedent
a n
forma
(x 1) (x + 1) = 2m+2 22nm + 1 .
()
37
Deoarece (x 1, x + 1) = 2, num
arul 2m+1 divide una dintre parantezele din membrul stng, iar cealalt
a nu va fi mai mic
a dect 2m+1 2. Cum m 2n m + 2 si
22nm+1 2, urmeaz
a c
a
n consecinta, (x 1) (x + 1) 2m+1 2m+1 2 > 2m+2 22nm + 1 , ceea ce contrazice (). Asadar, nici n acest caz num
arul dat nu-i p
atrat perfect.
4 y
z
x
1 z
x y
2
+ +
+
+ +
3 1.
9 x y
z
9 x y
z
9
5. Dac
a M coincide cu D, atunci se arat
a usor c
a BC = AC, adic
a triunghiul
este isoscel. n acest caz [CD este bisectoarea unghiului C si coliniaritatea celor trei
puncte este evident
a.
Dac
a M 6= D, fie E punctul diametral opus lui D pe cercul nscris si {F } =
CE AB. Se stie c
a F este punctul de tangenta cu latura AB a cercului exnscris corespunz
ator acestei laturi si c
a M este mijlocul segmentului [F D] (eventual,
demonstrati!). Atunci M I este linie mijlocie n 4DEF (I noteaz
a centrul cercului
nscris). Rezult
a c
a M I k CF si, n final, M I trece prin mijlocul segmentului [CD].
6. Dac
a p = q, atunci aceste numere divid 4 si, deci, p = q = 2. n acest caz,
obtinem solutia (p, q) = (2, 2).
S
a determin
am solutiile (p, q) cu p 6= q. Vom spune c
a perechea (x, y) de numere
naturale este admisa, dac
a ndeplineste conditiile: (A) x, y sunt relativ prime si
x y; (B) x2 + 4 se divide cu y si y 2 + 4 se divide cu x. Observ
am c
a o pereche
admis
a este format
a din numere impare.
38
Ar
at
am mai nti c
a, dac
a (x, y) este o pereche admis
a, atunci perechea y, y 2 +4 /x
S
a consider
am sirul (ai )i0 definit de a0 = a1 = 1 si ai+2 = a2i+1 + 4 /ai , i 0.
Din ceea ce s-a stabilit mai sus, rezult
a c
a perechile (ai , ai+1 ), i N, sunt admise.
S
a ar
at
am acum c
a orice pereche admis
a este de forma (ai , ai+1 ) pentru un anumit
i 0. S
a presupunem c
a exist
a perechi admise ce nu-s de aceast
a form
a si fie (x, y)
perechea de acest fel cu suma x+y minim
a. Cum x2 +4 = ay si y 2 +b= bxsi a, x sunt
x2 x2 + 8 + 4 a2 + 4
relativ prime (se arat
a ca mai sus!), obtinem y 2 + 4 =
=
a2
bx si a2 + 4 se divide cu x. Dac
a a x, atunci (a, x) este pereche admis
a si,
datorit
a minimalit
atii, avem (a, x) = (ai , ai+1 ). Rezult
a c
a (x, y) = (ai+1 , ai+2 ), n
contradictie cu presupunerea f
acut
a. Dac
a a > x, atunci a x + 2 si cum din y > x
2
avem si y x + 2, putem scrie x2 + 4 = ay (x + 2) = x2 + 4x + 4, din nou o
contradictie.
n sfrsit, s
a scriem termenii sirului (ai )i0 ce nu dep
asesc 2005; acestia sunt:
a0 = a1 = 1, a2 = 5, a3 = 29, a4 = 169 si a5 = 985. Sunt numere prime numai 5 si
29. Solutiile problemei sunt perechile (p, q) {(2, 2) , (5, 29) , (29, 5)}.
Enunturi si Solutii seniori
Prima zi 13 ianuarie 2005
1. Ar
atati c
a ecuatia x5 + 31 = y 2 nu are solutii ntregi.
2. Fie r un num
ar real astfel nct pentru orice sir (an )n1 de numere reale
pozitive are loc inegalitatea
a1 + a2 + + am+1 ram ,
oricare ar fi m N . Ar
atati c
a r 4.
Partea stng
a se divide cu x + 2 si x + 2 3 (mod 4) va avea un divizor prim de
tipul 4l + 3. Dar, conform lemei de mai jos, num
arul impar y 2 + 1 are divizori primi
numai de tipul 4m + 1. n concluzie, n ipoteza c
a ecuatia dat
a ar avea solutii ntregi,
ajungem la o contradictie.
Lem
a. Daca y 2 +1 admite un divizor prim impar p, atunci p este de tipul 4m+1.
ntr-adev
ar, avem y 2 1 (mod p). n conformitate cu mica teorem
a a lui
Fermat, avem si y p1 1 (mod p). Atunci
(p1)/2
(1)(p1)/2 1 (mod p) .
y p1 y 2
Ultima congruenta spune c
a (p 1) /2 este par, adic
a p 1 (mod 4).
2. Not
am bm = a1 + a2 + + am . Atunci, sirul (bn )n1 este strict cresc
ator si
),
m
N
.
Pentru
c
=
b
/
(b
r)
aceast
a
verific
a relatia bm+1 r (bm b
m1
m
m
m1
relatie devine cm+1 cm + 1 cm r.Deci, pentru orice m N avem
1
cm+1 +
r.
cm
1
Utiliznd inegalitatea c + 2 (c > 0), obtinem
c
1
1
1
+ cn +
+ + c2 +
n r cn+1 +
cn
cn1
c1
1
2 (n 1) , n N .
cn+1 + 2 (n 1) +
c1
2
n1
n1
, n N , si rezult
a c
a r 4 (num
arul
Deci r 4
poate fi orict de
n
n
aproape dorim de 1).
3
3
3
3
3
40
2
2
1
aci
eB + eC eA . Vectorul f este unitar, c
3
3
3
1 2
|f |2 = (f, f ) =
4eB + 4e2C + e2A + 8 (eB , eC ) 4 (eA , eB ) 4 (eA , eC ) =
9
1
= (9 + 8 cos 4 cos 4 cos ) = 1,
9
a cu faptul c
a
unde = ]ASB. Atunci, conditia |(eD , f )| = 1 este echivalent
vectorii eD si f sunt coliniari.
Fie SH n
altimea piramidei si F simetricul punctului A n raport cu H. Calcu
lalele urm
atoare arat
a c
a vectorii SF si f sunt coliniari:
1
AB = SB SA, AC = SC SA, AH =
AB + AC ;
3
2
2
AB + AC =
SB + SC 2 SA ;
AF = 2 AH =
3
3
1
SF = SA + AF =
2 SB + 2 SC SA .
3
Ca urmare, locul geometric c
autat este dreapta dSF din care se exclude punctul S.
Not
am f =
4. Not
am
c
d
a
b
+
+
+
,
a + 2b b + 2c c + 2d d + 2a
b + 2c c + 2d d + 2a a + 2b
B=
+
+
+
,
a + 2b b + 2c
c + 2d d + 2a
a+c
b+d
a+c
b+d
C=
+
+
+
.
a + 2b b + 2c c + 2d d + 2a
Constat
am usor c
a 2B + C = 5A + 4. Conform inegalit
atii mediilor, avem B 4.
1
4
1
(u, v > 0), obtinem
Tinnd
seama de inegalitatea +
u v
u+v
4
8
4
+ (b + d)
C (a + c)
a + 2b + c + 2d
b + 2c + d + 2a
3
x
y
2
(ultima inegalitate se obtine lund x = a + c si y = b + d n
+
,
x + 2y
y + 2x
3
iar aceast
a inegalitate se stabileste astfel:
3xy
3xy
x
y
2x2 + 2xy + 2y 2
2
=1 2
1
+
= 2
= ).
x + 2y y + 2x
2x + 5xy + 2y 2
2x + 5xy + 2y 2
9xy
3
8
4
Asadar, 5A + 4 8 + , deci A , q.e.d.
3
3
5. S
a numim zona de observatie a laturii XY a patrulaterului convex semibanda,
arginit
a de segmentul [XY ], perpendicularele pe aceasta
notat
a ZXY , care este m
duse n extremit
ati si care este situat
a n acelasi semiplan cu patrulaterul. Evident,
un punct interior patrulaterului este observabil din latura XY dac
a si numai dac
a
apartine ZXY .
S
a examin
am diferitele cazuri ce apar:
a) Dac
a patrulaterul nu are unghiuri obtuze, atunci el este dreptunghi si are
numai 4-puncte.
A=
41
b
b) Presupunem c
a patrulaterul ABCD are un singur unghi obtuz, anume A.
Atunci zonele de observare ale laturilor BC si CD acoper
a patrulaterul si, deci,
1-puncte nu exist
a.
b si C.
b n acest
c) Fie ABCD cu exact dou
a unghiuri obtuze si vecine, anume B
caz patrulaterul este situat n ntregime n ZAD , dar si n ZAB ZBC ZCD . Ca
urmare, nu exist
a 1-puncte.
b si D.
b Atunci
d) Fie ABCD cu exact dou
a unghiuri obtuze si opuse, anume B
patrulaterul este situat att n ZAB ZBC ct si n ZAD ZCD si nu va avea 1-puncte.
b unghiul s
e) Fie ABCD cu trei unghiuri obtuze si fie A
au ascutit. Atunci intersectia ZBC ZCD este situat
a n patrulater si formeaz
a paralelogramul LM N C (ca si
n ABCD, vrfurile sunt notate n sensul acelor de ceasornic). Fie {E} = BM AD
si {F } = DM AB. Se constat
a usor c
a 4ABE ZAB si 4AF D ZAD . Atunci,
M este 4-punct, punctele segmentului deschis (M F ) sunt 3-puncte, iar cele interioare
patrulaterului AF M E sunt 2-puncte.
6. Proced
am ca si n cazul problemei J6 (problema 6 de la juniori, prezentat
a
mai sus).
Dac
a p = q, atunci numerele p si q divid 8 si, deci, p = q = 2, adic
a (2, 2) este
solutie a problemei.
S
a determin
am solutiile (p, q) cu p 6= q. O pereche (x, y) de numere naturale se
numeste admisa dac
a: (A) x, y sunt relativ prime si x y; (B) x2 + 8 se divide cu
2
y, iar y + 8 se divide cu x. Mai nti, observ
am c
a o pereche admis
a este format
a
din numere impare. Apoi, ca si n problema
J
se
demonstreaz
a
c
a
,
dac
a
(x,
y)
este
6
pereche admis
a, atunci si perechea y, y 2 + 8 /x este admis
a. Acest rezultat are
urm
atoarele consecinte:
1) Dac
a (ai )i0 este sirul dat de a0 = a1 = 1 si ai+2 = a2i+1 + 8 /ai (i 0),
atunci orice pereche (ai , ai+1 ) este admis
a;
2) Dac
a (bi )i0 este sirul dat de b0 = 1, b1 = 3 si bi+2 = b2i+1 + 8 /bi (i 0),
atunci orice pereche (bi , bi+1 ) este admis
a.
S
a ar
at
am acum c
a orice pereche admis
a are forma (ai , ai+1 ) sau (bi , bi+1 ) pentru
un anumit indice i 0. Presupunem c
a ar fi adev
arat
a situatia contrar
a si fie (x, y)
perechea minimal
a (n raport cu suma x + y) care nu-i de nici una dintre formele
2
precedente. Cum
y2 + 8 = bx si a, x sunt relativ prime, obtinem
ay,
2 x + 8 =
2
2
+
16
+
8
a
+
8
x
x
y2 + 8 =
= bx si a2 + 8 se divide cu x. Dac
a a x,
a2
atunci (a, x) este pereche admis
a si, datorit
a minimalit
atii, avem (a, x) = (ai , ai+1 )
sau (a, x) = (bi , bi+1 ); rezult
a c
a (x, y) = (ai+1 , ai+2 ) sau (x, y) = (bi+1 , bi+2 ), n
contradictie cu presupunerea f
acut
a. Dac
a a > x, atunci x2 + 8 = ay (x + 2)2 =
2
a + 4x + 4, de unde x = 1, a = y = 3, din nou contradictie.
S
a scriem acum termenii sirurilor (ai )i0 si (bi )i0 ce nu dep
asesc 2005: a0 =
a1 = 1, a2 = 9, a3 = 89, a4 = 881; b0 = 1, b1 = 3, b2 = 17, b3 = 99, b4 = 577. Dintre
aceste numere sunt prime numai 3, 17, 89, 881 si 577. Ca urmare, solutiile problemei
sunt perechile (p, q) {(2, 2) , (3, 17) , (17, 3) , (89, 881) , (881, 89)}.
42
triciclete, nseamn
a c
a num
arul rotilor bicicletelor si masinutelor este 34 2 3 =
34 6 = 28. n acest caz avem 4 biciclete si 5 masinute. Dac
a avem 4 triciclete,
atunci num
arul rotilor bicicletelor si masinutilor este 34 4 3 = 34 12 = 22. n
acest caz putem avea: o biciclet
a si 5 masinute sau 3 biciclete si 4 masinute sau 5
biciclete si 3 masinute.
P.90. Lungimea laturii unui patrat este de 17 m. O persoana pleaca dintr-un
vrf al patratului si, mergnd n acelasi sens pe laturile acestuia, parcurge o distanta
de 637 m. Din punctul n care a ajuns se ntoarce si parcurge 773 m. Aflati la ce
distanta se va situa n final persoana fata de punctul de plecare.
(Clasa a III-a)
Oxana Pascal, elev
a, Iasi
Solutie. Perimetrul p
atratului este 4 17m = 68m.
A
17 m
D
Consider
am primul sens de parcurs de la A c
atre B. Avem
10 68m = 680m = 637m + 43m. nseamn
a c
a persoana
a parcurs conturul n ntregime de 9 ori, iar din al zecelea contur a parcurs 68m 43m = 25m, oprindu-se n
punctul M . n punctul M se ntoarce si parcurge 773m.
Avem 773m = 680m + 68m + 25m, ceea ce nseamn
a c
a
a parcurs conturul n ntregime de 11 ori, iar din al doisprezecelea contur a parcurs 25m, adic
a M B + BA. n
8m
final c
al
atorul ajunge din nou n punctul de unde a plecat
B
M
C
initial. Distanta ceruta este de 0m.
P.91. Se mpart doua numere naturale. Daca mpartitorul, ctul si restul sunt
trei numere consecutive cu suma 30, sa se afle dempartitul.
(Clasa a IV-a)
Vasile Solcanu, Bogd
anesti, Suceava
Solutie. Cele trei numere consecutive sunt 9, 10 si 11. Formula mp
artirii cu
rest este D = I C + R, R < I. Se observ
a c
a 11 nu poate fi mp
artitor. Avem
D = 10 11 + 9 = 119 sau D = 9 11 + 10 = 109.
P.92. Observa regula si completeaza, apoi verifica rezultatele gasite: 2+4 = 3+3;
2 + 4 + 6 = 4 + 4 + 4; 2 + 4 + 6 + 8 = 5 + 5 + 5 + 5; 2 + 4 + 6 + + 12 = ;
2 + 4 + 6 + + 14 = ; . . . ; 2 + 4 + 6 + + (a + a) = .
(Clasa a IV-a)
Valeria Gheorghita
a, Iasi
, elev
Solutie. 2 + 6 = 3 + 3; 2 + 4 + 6 = (2 + 6) + 4 = 8 + 4 = 4 + 4 + 4; 2 + 4 +
6 + 8 = (2 + 8) + (4 + 6) = 10 + 10 = 5 + 5 + 5 + 5. Se observ
a c
a termenul care
se repet
a n membrul drept este jum
atatea sumei dintre primul termen si ultimul
termen din membrul stng. Acest termen se repet
a de un num
ar de ori egal cu
num
arul termenilor din membrul stng. n suma 2 + 4 + 6 + + 12 avem 6 termeni,
iar 2+12 = 7+7. Obtinem: 2+4+6+ +12 = |7 + 7 +
{z + 7}; 2+4+6+ +14 =
6 ori
8 + 8 + + 8; 2 + 4 + 6 + + (a + a) = (a + 1) + (a + 1) + + (a + 1).
|
{z
}
{z
}
|
7 ori
a ori
P.93. O foaie de hrtie dreptunghiulara se ndoaie de-a lungul de 6 ori, formnduse 7 benzi egale si suprapuse. Dreptunghiul obtinut se ndoaie de-a latul de 9 ori,
rezultnd n final un patrat cu perimetrul de 12 cm. Sa se afle perimetrul dreptun44
ghiului initial.
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Dup
a prima serie de ndoiri se obtine un dreptunghi care are lungimea
egal
a cu lungimea dreptunghiului initial, iar l
atimea este egal
a cu latura p
atratului
obtinut n final, a c
arui latur
a are lungimea 12m : 4 = 3m. Deoarece dreptunghiul
initial a fost ndoit de-a lungul de 6 ori, nseamn
a c
a l
atimea lui este 7 3m = 21m.
Ultimele 9 ndoiri sunt echivalente cu ndoirile de-a latul ale dreptunghiului initial,
de unde rezult
a c
a lungimea dreptunghiului initial este 10 3m = 30m. Perimetrul
dreptunghiului initial este 2 (30m + 21m) = 2 51m = 102m.
Clasa a V-a
V.56. Se considera numarul A = 5 + 52 + 53 + + 52005 .
a) Sa se arate ca A nu este patrat perfect.
b) Sa se gaseasca 5 divizori mai mici dect 100 ai lui A.
Andrei Tofan, elev, Iasi
..
.. 2
Solutie. a) Evident c
a A . 5, ns
a A /. 5 , prin urmare A nu poate fi p
atrat perfect.
b) Suma A are 2005 termeni, pe care i vom grupa cte 5:
Cristian - C
at
alin Budeanu, Iasi
Solutie. Deoarece 924810 = 100100001000002 , egalitatea din enunt revine, datorit
a unicit
atii scrierii unui num
ar n baza 2, la faptul c
a (4x + 1, 3y + 1, 2z + 1)
{(13, 10, 5) , (13, 5, 10) , (10, 13, 5) , (10, 5, 13) , (5, 10, 13) , (5, 13, 10)}. Cercetnd fiecare caz n parte, obtinem solutii numai n prima si penultima situatie, anume (x, y, z)
{(1, 3, 6) , (3, 3, 2)}.
2
a1 a2 . . . an a1 a2 . . . an 2 b1 b2 . . . bn b1 b2 . . . bn = c1 c2 . . . cn c1 c2 . . . cn 2 .
a1 a2 . . . an a1 a2 . . . an 2 = (A 10n + A) = A2 (10n + 1)
si nc
a dou
a relatii similare. Astfel, egalitatea de demonstrat revine la
A2 (10n + 1)2 B 2 (10n + 1)2 = C 2 (10n + 1)2 ,
45
= 07.
Clasa a VI-a
VI.56. Determinati, n functie de numarul ntreg x, cel mai mare divizor comun
al numerelor 2005x + 2 si 2006x + 3.
Tamara Culac, Iasi
Solutie. Not
am d = (2005x + 2, 2006x + 3). Vom aplica algoritmul lui Euclid:
dac
a a = bq + r, a, b, q Z, r < b, atunci (a, b) = (b, r). Observ
am c
a
2006x + 3 = (2005x + 2) 1 + (x + 1) ;
2005x + 2 = (x + 1) 2005 + (2003) ,
x=
x p = 37, 5 .
100
100
100 100
Prin urmare, vnz
arile au crescut cu 37, 5% .
VI.58. Se aseaza cifrele 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9 ntr-o ordine oarecare obtinnd un
numar A. Se aseaza apoi aceleasi cifre n alta ordine, obtinnd numarul B 6= A. Sa
se arate ca A nu se divide cu B.
Cristian - C
at
alin Budeanu, Iasi
Solutie. S
tim c
a un num
ar natural si num
arul dat de suma cifrelor sale dau
acelasi rest la mp
artirea prin 9. Cum suma cifrelor lui A, respectiv B, este 2 + 3 +
4 + 5 + 6 + 8 + 9 = 37, atunci A = 9a + 1, B = 9b + 1, cu a, b N.
.
Presupunem prin absurd c
a A .. B, atunci A > B si A = B c 9a + 1 = (9b + 1) c,
M
T
Clasa a VII-a
VII.56. Fie x, y R cu x2 2y = y 2 + xy = 4. Sa se arate ca x2 2x = y 2 .
Gigel Buth, Satu Mare
Solutie. Prin sc
aderea relatiilor din enunt obtinem c
a x2 y 2 = y (x + 2) si,
1 2
asim c
a
nlocuind y =
x 4 , g
2
1 3
2
2
(1)
x y =
x + 2x2 4x 8 .
2
Pe de alt
a parte, eliminnd direct pe y ntre relatiile date, obtinem
x3 + 2x2 4x 8 = 4x.
47
(2)
1
4x, adic
a x2 2x = y 2 .
2
VII.57. Fie x (0, 1), iar n N \ {0, 1}. Aratati ca nx2 + 2n > n + (1 + x)n .
Ion Visan, Craiova
Solutie. Avem succesiv:
h
i
n
n2
n1
2n (1 + x) = (2 1 x) 2n1 + 2n2 (1 + x) + + 2 (1 + x)
+ (1 + x)
>
h
i
> (1 x) (1 + x)n1 + (1 + x)n2 (1 + x) + + (1 + x)(1 + x)n2 + (1 + x)n1 =
= (1 x) n (1 + x)n1 (1 x) n (1 + x) = n 1 x2 ,
2
2
2
2
a+b
2ab
(a + b)
4a2 b2
=
ab +
(a b)2
4a2 b2
2
2
2
2
b
=
4ab
4ab
b
=
0
a
=
b
2
5 .
=
2
4
(a + b)
4b2 2 + 5
4ab
mh
51
=
=
sin =
.
2 =
2
ma
2
(a + b)
b2 3 + 5
AD CE
ED
AD CE
ED
1
1
DE
1
1
1
1
1
=
+
+
=
+
+
.
ED
CE
AD CE
AD
DE
CE
AC
AD
48
AF
= k, k (0, 1). Din teorema lui Menelaus
AC
BA0 CD AF
= 1, de unde
N
M
O
A
M
\
Dac
a O, centrul cercului C, este exterior unghiului M
AN , atunci multimea c
au0 0
\
tat
a este M N M N . Dac
a O este interior unghiului M
AN , atunci aceast
a multime
Clasa a VIII-a
VIII.56. Sa se determine x, y, z R pentru care x3 y 3 + z 3 = 8, x y + z = 2.
Andrei - Sorin Cozma, elev, Iasi
Solutie. Este cunoscut
a identitatea
3
(a + b + c) = a3 + b3 + c3 + 3 (a + b) (b + c) (c + a) ,
a, b, c R.
Cristian S
avescu, elev, Focsani
Solutie. Evident c
a a, b, c sunt subunitare, deci au sens radicalii. Aplicnd
inegalitatea mediilor M G M A, obtinem
1
1
2
1
p
=
=
1
a
+
1
b
2
(1
c)
1
+
c
(1 a) (1 b)
2
2
si nc
a dou
a relatii analoage. Folosind acum inegalitatea mediilor M H M A sub
n 1
n
P
P
forma
n2
xi , deducem c
a
i=1 xi
i=1
X
1
1
1
9
9
1
p
2
+
+
2
= .
1+c 1+a 1+b
3 + (a + b + c)
2
(1 a) (1 b)
Not
a. Mai general, dac
a a1 , a2 , . . . , an > 0, a.. a1 + a2 + + an = k, atunci
1
1
n2
p
+ + p
.
(n 1) k
(k a1 ) (k a2 )
(k an ) (k a1 )
n
n
xn + (n 1) = xn + |1 + 1 +
(1)
{z + 1} n x 1 1 . . . 1 = nx,
n1
de unde rezult
a concluzia.
4
VIII.59. Determinati x, y, z R, stiind ca x+y+z = 1, iar xy+(x + y)(z + 1) = .
3
Gheorghe Molea, Curtea de Arges
Solutia 1. Avem:
2
(x + y + z) = 1 x2 + y 2 + z 2 + 2 (xy + xz + yz) = 1
4
5
2
2
2
x +y +z +2
x y = 1 x2 + y 2 + z 2 2x 2y =
3
3
1
2
2
()
(x 1) + (y 1) + z 2 = .
3
1
Pe de alt
a parte, din binecunoscuta inegaliate 2 + 2 + 2 ( + + )2 (care
3
se reduce, dup
a calcule, la ( )2 + ( )2 + ( )2 0), pentru = x 1,
50
= y 1, = z, obtinem
(x 1)2 + (y 1)2 + z 2
1
1
1
[(x 1) + (y 1) + z]2 = (1)2 = ,
3
3
3
4 3
0 0 0
VIII.60. Se considera prisma triunghiulara regulata ABCA B C cu AB =
3
si AA0 = 3 3. Sa se arate ca pentru fiecare numar a 0, 3 3 , exista exact doua
puncte Ma0 , Ma00 pe dreapta CC 0 astfel nct d (B 0 , (Ma0 AB)) = d (B 0 , (Ma00 AB)) = a.
Mirela Marin, Iasi
Solutie. Fie M CC 0 si vom nota cu x lungimea
C
segmentului CM , considernd x 0 dac
a M [CC 0 si A
N
0
0
0 0
x < 0 dac
a M CC \[CC . Deoarece A B k AB si AB
B
(M AB), atunci A0 B 0 k (M AB), deci d (B 0 , (M AB)) =
M
0
0
0 0
d (N , (M AB)), unde N este mijlocul lui [A B ]. Fie N
0
mijlocul lui [AB], iar P proiectia lui N pe M N . Cum
(N CC 0 ) (ABN ), atunci vom avea c
a N 0 P (ABM ),
0
0
P
adic
a d (B , (M AB)) = N P .
C
A
0
Din asem
anarea imediat
a 4N N P 4N M C,
N
NC NN0
NN0
N 0P
=
N 0P =
=
obtinem c
a
B
NC
MN
MN
23 3
N C 2 + M C 2 = 4 + |x|2 = 4 + x2 .)
6 3
= a are exact
Pentru fiecare valoare a 0, 3 3 , ecuatia N 0 P = a
4 + x2
2 27 a2
dou
a solutii, anume x =
, de unde concluzia problemei.
a
Clasa a IX-a
IX.56. Determinati numerele reale pozitive x, y, z, t pentru care x+y+z+t = 20,
iar xy + xz + xt + yz + yt + zt + 475 = xyzt.
Lucian Tutescu si Liviu Smarandache, Craiova
51
4
x+y+z+t
xyzt xyzt 625.
4
(1)
= 6 xyzt + 475.
a devine
Cu notatia a = xyzt, inegalitatea precedent
a2 6a + 475 (a 25) (a + 19) 0 a (, 19] [25, +).
ns
a evident c
a a > 0, prin urmare a [25, +), i.e. xyzt 625. Rezult
a c
a se
atinge egalitatea n (1), fapt care are loc atunci cnd x = y = z = t = 5.
IX.57. Sa se determine toate functiile f : R R cu proprietatea
f (f (f (x) + y) f (x f (y))) = x2 y 2 ,
x, y R.
adic
a f (f (a) f (a)) = 0, prin urmare f (0) = 0.
Lu
am acum y oarecare si x = f (y) si obtinem f 2 (y) y 2 = 0, deci f (x) = x,
x R. Consider
am multimile A = {x R | f (x) = x} si B = {x R | f (x) = x}.
Dac
a A, B 6= R , exist
a x A si y B cu x 6= y si, ntorcndu-ne n ecuatia initial
a,
x2 y 2 = f (f (f (x) + y) f (x f (y))) = (x + y)2 x y = (x + y) ,
ceea ce contrazice x 6= y.
a f (x) = x, x R sau f (x) = x, x R.
Rezult
a c
a A = R sau B = R , adic
Aceste dou
a functii verific
a ecuatia, deci sunt solutii.
IX.58. Fie n N, n 2. Determinati a1 , a2 , . . . , an1 , c R pentru care
[x] + [x + a1 ] + + [x + an1 ] = [cx] ,
x R.
x R.
(n leg
atur
a cu G.42 din RecMat 1/2003.)
Iuliana Georgescu si Paul Georgescu, Iasi
Solutie. Not
am ki = [ai ], bi = {ai }, i = 0, n 1. Cum bi [0, 1) pentru orice i,
lund x = 0 n relatia din ipotez
a obtinem k1 + k2 + + kn1 = 0, de unde
(1)
S
a presupunem, pentru fixarea ideilor, c
a b1 b2 bn1 ; n orice alt caz se
rationeaz
a analog. Lund, pe rnd, x = 1, apoi x = 1 n (1), obtinem c
a [c] = n,
respectiv [c] = n, prin urmare c = n.
1
Pentru x = b1 n (1), obtinem c
a 1 = [nb1 ], deci b1 . Apoi, pentru
n
2
i
a 2 = [nb2 ], deci b2
si, n continuare, bi ,
x = b2 n (1), obtinem c
n
n
i = 1, n 1.
52
1
n1
1
n (1) si g
asim c
a
+ bn1 = 1, deci bn1
; n
n
n
n
n1
2
n1
. Lund succesiv x = , . . . , x =
n (1), obtinem c
a
concluzie, bn1 =
n
n
n
i
bi = , i = 1, n 1.
n
1
2
n concluzie, {a1 , a2 , . . . , an1 } este o multime de forma k1 + , k2 + , . . . ,
n
n
n1
kn1 +
, cu k1 + k2 + + kn1 = 0, k1 , k2 , . . . , kn1 Z, iar c = n.
n
IX.59. Fie C (I, r) cercul nscris n 4ABC. Sa se arate ca
IA IB + IB IC + IC IA 12r2 .
D. M. B
atinetu - Giurgiu, Bucuresti
Solutia 1. Evident c
a IA + r AIA ha , unde IA = PrBC I, deci:
IA
b+c
IA+r ha a IA+ar aha = 2S = ar+br+cr a IA (b + c) r
r
a
si nc
a dou
a inegalit
ati similare. Prin urmare,
IA IB
b+c c+a
4c ab
4c
=
r2
a
b
ab
ab
si analoagele. Prin urmare, obtinem
s
X a
abc
IA IB
IB IC
IC IA
4 3 3 = 12
+
+
4
r2
r2
r2
bc
ab bc ca
Lu
am acum x =
IA IB + IB IC + IC IA 12r2 ,
cu egalitate n cazul triunghiului echilateral.
r
Solutia 2 (Mihai Haivas). Cum IA =
si analoagele, trebuie s
a demonsin A2
P
1
12. Conform inegalit
atii mediilor si binecunoscutei
str
am c
a
A
sin 2 sin B2
A
B
C
8 sin sin sin 1, avem:
s
2
2
2
X
1
1
3
2
33
2 A
2 B
2 C 3 8 = 12.
A
B
sin 2 sin 2
sin 2 sin 2 sin 2
IX.60. Fie ABC un triunghi ascutitunghic cu a < b < c. Cercul C (I, r) nscris
triunghiului este tangent dreptelor BC, CA si AB n punctele D, E si respectiv
F . Dreapta ID intersecteaza CA n D0 si AB n D00 , IE intersecteaza AB n E 0
si BC n E 00 , iar IF intersecteaza BC n F 0 si CA n F 00 . Aratati ca E 0 E 00 =
D0 D00 + F 0 F 00 .
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Not
am cu Ha , Hb , Hc picioarele n
altimilor din vrfurile A, B si respectiv C. Conditia a < b < c impune ordinile urm
atoare: B DHa C, C Hb E A
si A F Hc B. De aici si din faptul c
a ID k AHa , deducem c
a punctele D0 si
00
D au pozitiile indicate pe figur
a; la fel se procedeaz
a pentru precizarea pozitiilor
punctelor E 0 , E 00 si F 0 , F 00 .
Vom utiliza urm
atoarele relatii cunoscute: AE = AF = p a, BD = BF = p b,
53
Clasa a X-a
X.56. Fie tetraedrul ABCD si M un punct n spatiu. Daca G, GA , GB , GC ,
GD sunt centrele de greutate ale tetraedrelor ABCD, M BCD, M ACD, M ABD,
AG + GGA = 0
AGA = 0
AG +
GGA = 0
X
1 X
GM + GB + GC + GD = 0
GGA = 0
4
3 X
GM +
GA = 0 GM = 0 G M.
4
X.57. Daca x, y, a (1, ), sa se arate ca
1
x z
z
1 1
x y
y
(x + y + z)
+ +
=3+ + +
+
+
+
x y z
y
x
z
y
x z
r
r 2
r
r
x
y
x
y
x y
.
+2
= 1+
+
3+ + +2
y
x
y
x
y
x
Considernd, pe rnd, z = loga x, apoi z = loga y, obtinem:
2
(x + y + loga x) xy + loga xx+y (x + xy + y) loga x;
2
(x + y + loga y) xy + loga y x+y (x + xy + y) loga y.
Adun
am membru cu membru cele dou
a inegalit
ati si rezult
a concluzia.
X.58. Let n N, n 1. Prove that
n 2
X
k2 + n2
2n 2
n
ln
<
.
n1
k
n2
k=1
Jos Luis Daz - Barrero, Barcelona, Spain
54
2
n
n 2
n 2
n
2
2
X n
X
X
k n
k + n2 X n k2
2n 2
n1
ln
<
=
=
=
.
n1
k
k
k1
n2
n2
n k
k=1
k=1
k=1
k=1
1
,
4n
1
1
conform inegalit
atilor 0 xi (1 xi ) , i = 1, n. Rezult
a x1 x2 xn n .
4
2
X.60. Fie k N fixat. Alegem n {1, 2, . . . , k} si a1 , a2 , . . . , an numere prime
mai mari dect 3. Daca probabilitatea ca a21 + a22 + + a2n sa se divida cu 24 este
1
cel putin egala cu
, sa se arate ca 24 divide k.
24
Cristian S
avescu, elev, Focsani
2
Solu
Cum ai sunt prime, atunci ai 1 (mod 3), deci a2i 1 (mod 3),
Ptie.
2
adic
a
ai n (mod 3). Analog,
8); n ambele
P 2ai 1 (mod 8) sau ai 3P(mod
cazuri, a2i 1 (mod 8), deci
ai Pn (mod 8). Rezult
a c
a
a2i n (mod 24)
si atunci probabilitatea
c
a 24
a2i este aceeasi cu probabilitatea ca n s
a se
divide
k 1
k 1
1
divid
a cu 24, care este
=
. Cum se atinge egalitatea conform
24 k
24
24 k
k
k
ipotezei, obtinem c
a
=
, adic
a 24 divide k.
24
24
Clasa a XI-a
XI.56. Let n be a positive integer. For each positive integer k, let Fk be the kth
Fibonacci number ( F1 = F2 = 1, Fk+2 = Fk+1 + Fk for all k 1). Prove that
2
2
Fn2
Fn+1
2Fn Fn+1 Fn+2
2
2
Fn+2
2Fn+1 Fn+2 Fn2
Fn+1
= 0.
2
2
2
2Fn Fn+2 Fn+1
Fn+2
Fn
Fn2
2
n =
Fn+2
2F F
2
n n+2 Fn+1
2
Fn+1
2
(Fn+1 + Fn )2 Fn+2
2
(Fn+2 Fn )2 Fn+1
1 sin t
1 cos t
; K
,1 ;
dreptei KJ : x cos t + y sin t = 1; obtinem c
a J 1,
sin t
cos t
1
1
DJ
sin t + cos t 1 DQ
sin t + cos t 1
Q
,
. Atunci
=
;
=
;
sin t + cos t sin t + cos t
JC
sin t cos t + 1 QB
sin t + cos t + 1
DK
sin t + cos t 1
=
si, dup
a calcule de rutin
a n care nu intervine dect formula
KA
cos t sin t + 1
2
2
a c
a (1) este adev
arat
a.
fundamental
a sin t + cos t = 1, rezult
Not
a. Dl C
at
alin Calistru, autorul problemei, face cunoscut redactiei revistei
urm
atoarea posibil
a generalizare a relatiei (1):
a tangent
a cercului nscris poligonuFie A1 A2 . . . An un poligon regulat, d o dreapt
lui si P1 , P2 , . . . , Pn1 punctele determinate prin {Pi } = d A1 Ai+1 , i = 1, n 1.
Ar
atati c
a
A1 P
A1 P2
A1 Pn1
+
+ +
= 1.
P1 A2 P2 A3
Pn1 An
XI.58. Daca n este un numar natural iar p un numar prim, atunci sirul
(xn+1 (p) xn (p))n0 este divergent, unde xn (p) reprezinta exponentul cu care apare
numarul p n descompunerea lui n!.
Sorin Puspan
a, Craiova
Solutia 1.
Not
a
m
y
=
x
(p)
x
(p),
n
N.
Conform
teoremei
lui
Legendre
n
n n+1
n
pn 1
n
n
xn (p) =
a xpn (p) = xpn +1 (p) =
+ 2 + 3 + . . . . Obtinem c
, deci
p
p
p
p1
56
pn 1
pn 1
; xpn +p =
+ 1, deci ypn +p1 = 1. Astfel,
p1
p1
sunt subsiruri cu limite diferite ale sirului (yn ), prin urmare
xn (p)
este convergent si ultimele dou
a siruri au aceeasi limit
a.
Stolz, sirul
n
n1
1
1
xn (p)
Cum lim
=
, obtinem lim (xn+1 (p) xn (p)) =
, contradictie:
n
n
n
p1
p1
1
pentru p 3,
x&x0
Cum f (x) = lim (an x [an x]) = x lim [an x], obtinem:
n
1. pentru x
/ Z, f (x) = x [x] = {x};
2. pentru x Z, f (x) = x x = 0 = {x}, x > 0 (deoarece an x x si an x > x),
f (0) = 0, iar f (x) = x x + 1 = 1, x < 0 (deoarece an x x si an x < x).
1, x Z, x < 0
Prin urmare, f (x) =
. Astfel, f este continu
a pe R \ Z.
{x} , n rest
2
XI.60. Fie a (0, 1); sa se demonstreze ca pentru orice x >
este valabila
ln a
1
1
inegalitatea (1 ax ) x+1 < 1 ax+1 x .
Angela Tig
aeru, Suceava
x+1
x x
Solutie. Inegalitatea dat
a este echivalent
a cu (1 a ) < 1 ax+1
, x>
2
x
2
a (0, 1), atunci t 0, 1/e . Prin urmare,
a demonstr
am c
a g (t) =
trebuie s
(1 t) ln (1 t) t ln t > 0 pentru t 0, 1/e2 . Avem g 0 (t) = ln (1 t) ln t 2.
1
a c
a ln ((1 t) t) < 2 sau nc
a
Cum, pentru t 0, 1/e2 , (1 t) t < 2 , rezult
e
57
0
2
ln t ln (1 t) 2 >
0,
deci
g
(t)
>
0
pentru
t
0,
1/e
, adic
a g 2este
strict
2
cresc
atoare pe 0, 1/e . Cum lim g (t) = 0, deducem g (t) > 0, t 0, 1/e , ceea ce
t&0
trebuia demonstrat.
Clasa a XII-a
XII.56. Fie Sn multimea permutarilor de ordin n, iar Sn . Se considera
functia marginita f : R
R. Sa se calculeze:
1
1
1
lim
f ( (1)) + f ( (2)) + + f ( (n)) .
n n
2
n
(O generalizare a problemei 24131, G. M. 5-6/1999.)
Marius Olteanu, Rmnicu
Vlcea
1
1
1
Solutie. Fie an =
f ( (1)) + f ( (2)) + + f ( (n)) . Deoarece f
n
2
n
este m
arginit
a exist
a m, M R astfel nct m f (x) M , x R. Prin urmare,
m
M
1
1
1
1
1 + + +
an
1 + + +
n
2
n
n
2
n
1
1
1
1 + + +
= 0, deducem lim an = 0.
si cum lim
n n
n
2
n
1 1
XII.57. Consideram matricea A =
si multimea
1 1
1
.
G = Xa | Xa = I2 + aA, a ,
2
Aratati ca (G, ) este grup izomorf cu (R, +). Calculati X 12 X 32 X 2n1 , n N .
2
Gheorghe Iurea, Iasi
usor c
a Xa Xb = Xa+b+2ab si cum a + b +
Solu
Deoarece
A2 = 2A,
tie.
deducem
1
2ab 2 , pentru a, b 12 , , nmultirea matricelor este lege de compozitie
pe G. (G, ) este grup cu elementul neutru I2 , iar inversul fiec
arui element Xa G
a
este X 1+2a
G. Functia f : G R, f (Xa ) = ln (2a + 1) realizeaz
a izomorfismul
cerut. Fie Xt = X 12 X 32 . . . X 2n1 , atunci:
2
ln (1 + 2t) = ln 2 + ln 4 + + ln 2n.
2n n! 1
Deducem c
a 1 + 2t = 2 4 . . . 2n = 2n n!, deci t =
.
2
XII.58. Let f : R [1, 1] be a continuous function. Prove that
Z 1
Z 1q
3
1 (f (x))2 dx +
f (x) dx 4.
1
Zdravko Starc,
p Vrac, Serbia and Montenegro
Solutie. Pentru orice a [1, 1] avem: 3 (1 a2 ) + a 2, cu egalitate pentru
p
1
a relatie
a = . Prin urmare 3 (1 f 2 (x)) + f (x) 2, x R; integrnd aceast
2
ntre 1 si 1 obtinem inegalitatea cerut
a. Egalitate avem pentru f : R [1, 1],
1
f (x) = .
2
58
X
p!
f (x) =
()
f ak11 ak22 aknn x
k1 !k2 ! kn !
k1 ,...,kn 0
k1 +k2 ++kn =p
X
p!
f (x) =
f ak11 +1 aknn x + +
k1 ! kn !
k1 ,...,kn 0
k1 +k2 ++kn =p
k1 ,...,kn 0
k1 +k2 ++kn =p
k1 ,...,kn 0
k1 +k2 ++kn =p
p!
f ak11 aknn +1 x =
k1 ! kn !
p! (k1 + 1)
f ak11 +1 aknn x + +
(k1 + 1)! kn !
59
p! (kn + 1)
f ak11 aknn +1 x .
k1 ! kn1 ! (kn + 1)!
k1 ,...,kn 0
k1 +k2 ++kn =p
= k10 , . . . , kn +
Notnd k1 + 1
1 = kn0 , obtinem:
0
p!k10
k1
kn
a
x
+ +
f
a
n
1
k10 ! kn !
f (x) =
0 =p+1
k1 ++kn
0
p!kn0
kn
k1
a
x
.
f
a
n
1
k1 ! kn0 !
X
(k1 + k2 + + kn ) p! k1 k2
f a1 a2 aknn x =
f (x) =
k1 !k2 ! kn !
k1 ,...,kn 0
k1 +k2 ++kn =p+1
k1 ,...,kn 0
k1 +k2 ++kn =p+1
(p + 1)!
f ak11 ak22 aknn x ,
k1 !k2 ! kn !
x0
f (x)
= 1, exist
a
x
f (x)
< 1 + . Deoarece
x
k1 k2
kn
k1 + k2 + + kn = p, atunci a1 a2 an < (max (a1 , a2 , . . . , an ))p ; dar cum
p
max (a1 , a2 , . . . , an ) < 1, avem lim (max (a1 , a2 , . . . , an )) = 0, deci exist
a p0 astfel
.
a
Deci pentru orice x (0, a) si orice k1 , . . . , kn cu suma p0 , avem
f ak11 aknn x
< 1 + .
1<
ak11 aknn x
Atunci
X
X
p0 !
p0 !
(1 )
xak11 aknn <
f ak11 aknn x <
k1 ! kn !
k1 ! kn !
p0
<
k1 ++kn =p0
k1 ++kn =p0
< (1 + )
k1 ++kn =p0
p0 !
xak1 aknn .
k1 ! kn ! 1
p0 !
ak11 aknn = (a1 + + an )p0 = 1 si atunci (1 ) x <
k
!
k
!
1
n
k1 ++kn =p0
f (x) < (1 + ) x pentru orice x (0, a) si orice > 0, ceea ce atrage f (x) = x
pentru x (0, a).
Cum a a fost ales arbitrar rezult
a f (x) = x pentru x 0. S
a observ
am c
a
acelasi rationament functioneaz
a si pe (, 0), cu mentiunea c
a n acest caz toate
inegalit
atile si schimb
a sensul, prin urmare f (x) = x pentru x < 0. Prin urmare
f (x) = x pentru x R.
ns
a
60
2
x y = u2
y2 z = v2 .
G76. Rezolvati n multimea numerelor naturale sistemul
2
z x = t2
Adrian Zanoschi, Iasi
Solutia 1. Dac
a x = 0, atunci y = u2 si apoi y = 0, u = 0, z = 0, v = 0,
t = 0. Obtinem astfel solutia (x, y, z, u, v, t) = (0, 0, 0, 0, 0, 0). Dac
a x 6= 0 atunci
y 6= 0 si z 6= 0. Cum x2 y este p
atrat perfect mai mic dect x2 , rezult
a c
a
x2 y (x 1)2 y 2x 1. La fel z 2y 1 si x 2z 1. Adunnd ultimele
trei relatii, g
asim x + y + z 3 si cum x, y, z N , rezult
a x = y = z = 1. G
asim
solutia (x, y, z, u, v, t) = (1, 1, 1, 0, 0, 0).
Solutia 2. Fie x 6= 0 (deci y 6= 0 si z 6= 0); atunci
2
x u2 y 2 v 2 z 2 t2 = xyz,
()
deci
(x u) (y v) (z t) (x + u) (y + v) (z + t) = xyz.
Prin urmare (x u) (y v) (z t) este num
ar natural nenul, deci (x u) (y v)
(z t) 1 si cum (x + u) (y + v) (z + t) xyz, egalitate n () obtinem pentru
u = v = t = 0 si x u = y v = z t = 1, deci x = y = z = 1. Avem solutiile
(x, y, z, u, v, t) {(0, 0, 0, 0, 0, 0) , (1, 1, 1, 0, 0, 0)}.
b2
a2
+
> a + 2b + c.
ab bc
2
2
a b
c2 b2
a2 c2
ii) Fie a, b, c R cu a b c > 0; atunci
+
+
c
a
b
3a 4b + c.
Ioan S
erdean, Or
astie
a2 b2
b2
b2 c2
a2
= a + b, iar
= b+c
Solutie. i) Avem evident c
a
ab
ab
bc
bc
(egalitate avem dac
a b = 0, respectiv c = 0), de unde, prin adunare, obtinem c
a
b2
a2
+
> a+2b+c. Inegalitatea este strict
a deoarece nu putem avea b = c = 0.
ab bc
ii) Major
am pe rnd cei trei termeni ai membrului stng:
G77. i) Fie a, b, c R cu a > b > c; atunci
(a b) (a + b)
c+c
a2 b2
=
(a b) = 2 (a b) ;
c
c
c
c2 b2
(c b) (c + b)
a+a
=
(c b) = 2 (c b) ;
a
a
a
(am folosit faptul c
a c b 0, schimbnd sensul inegalit
atii!)
2
2
a c
(a c) (a + c)
a c
=
=
+
(a c) (1 + 0) (a c) = a c.
b
b
b
b
Adunnd membru cu membru relatiile (1), (2) si (3), obtinem concluzia.
61
(1)
(2)
(3)
1
1
1
1
+
+ (y + t)
+
4
(x + z)
x+y z+t
y+z
t+x
(x + z) (x + y + z + t) (y + t) (x + y + z + t)
+
4.
()
(x + y) (z + t)
(y + z) (t + x)
ns
a, conform inegalit
atii mediilor,
2
1
4
(x + y + z + t)
4
(x + y) (z + t)
(x + y + z + t)2
(x + z) (x + y + z + t)
4 (x + z)
4 (x + z) (x + y + z + t)
=
.
2
(x + y) (z + t)
x+y+z+t
(x + y + z + t)
(x + y) (z + t)
Scriind nc
a o inegalitate similar
a si adunndu-le, obtinem ().
1
1
1
1
Solutia 2. Cu substitutiile x = ; y = ; z = ; d =
inegalitatea este
a
b
c
t
echivalent
a cu:
y+t
z+x t+y
x+z
+
+
+
4, x, y, z, t (0, ) .
x+y y+z
z+t
t+x
Dar
a2
(a1 + a2 + + an )2
a21 a22
+
+ + n
, ai , bi (0, )
b1
b2
bn
b1 + b2 + + bn
si atunci
x+z
y+t
z+x t+y
+
+
+
=
x+y y+z
z+t
t+x
2
(x + z)
(y + t)
(z + x)
(t + y)
+
+
+
(x + y) (x + z) (y + t) (y + z) (z + t) (z + x) (t + y) (t + x)
(z + x + y + t + z + x + t + y)2
= 4.
(x + y) (x + z) + (y + t) (y + z) + (z + t) (z + x) + (t + y) (t + x)
G79. Daca x, y, z (0, ) sunt astfel nct x + y + z = xyz, atunci
p
p
p
xy + yz + zx 3 + x2 + 1 + y 2 + 1 + z 2 + 1.
+
+
= 1 x2 y 2 + x2 z 2 + y 2 z 2 x2 y 2 z 2
x2 y 2 z 2
xy xz yz
2
si
2
3 (x + y + z) 6 (xy + xz + yz) + 9 = 3 x2 + y 2 + z 2 + 9
xyz = x + y + z 2 xy + z z ( xy) 2 xy z 0.
1 + 1 + z2
2
, obtinem de aici c
a
R
ad
acina pozitiv
a a trinomului zt 2t z fiind
z
p
1 + 1 + z2
xy
z xy 1 + 1 + z 2 .
z
Scriind nc
a dou
a inegalit
ati analoage, prin sumare g
asim:
p
p
p
xy + xz + yz x yz + y xz + z xy 3 + x2 + 1 + y 2 + 1 + z 2 + 1.
x+y
> 0, deci
z
(xy 1) (yz 1) = xy 2 z xy yz + 1 = y (x + y + z) xy xz + 1 = y 2 + 1 ()
si nc
a dou
a relatii analoage.
n inegalitateaa2 + b2 + c2
arat
a pentru orice a, b, c numere
ab + ac + bc,adev
reale, punem a = xy 1, b = yz 1, c = zx 1 si folosind relatiile () obtinem
inegalitatea cerut
a.
Egalitate pentru a = b =
a x = y = z; folosind
c, deci xy = yz = zx sau nc
ipoteza, g
asim x = y = z = 3.
Solutia 4 (Paul Georgescu, Iasi). Deoarece x, y, z (0, ) exist
a a, b, c
(0, /2) astfel nct x = tg a, y = tg b, z = tg c. Folosind relatia din ipotez
a g
asim
tg (a + b + c) = 0 si apoi a + b + c = .
Inegalitatea de demonstrat este echivalent
a cu:
1
1
1
tg a tg b + tg b tg c + tg c tg a 3 +
+
+
.
()
cos a cos b cos c
63
cos (a + b)
cos c
=
, () este echivalent
a cu
coa cos b
cos a cos b
cos b
cos a
1
1
1
cos c
+
+
+
+
cos a cos b cos a cos c cos b cos c
cos a cos b cos c
Cum tg a tg b 1 =
sau nc
a:
cos2 a + cos2 b + cos2 c cos a cos b + cos b cos c + cos a cos c,
adev
arat
a pe baza inegalit
atii x2 + y 2 + z 2 xy + yz + zx, x, y, z R.
Egalitate dac
a cos a = cos b = cos c, deci a = b = c = si apoi x = y = z = 3.
3
2
G80. Fie A multimea tuturor sumelor de tipul 12 32 52 (2n + 1) ,
n N, unde semnele pot fi alese n orice combinatie posibila. Sa se arate ca
A = Z. (n leg
atur
a cu teorema Erds-Surnyi.)
Petru Asaftei, Iasi
2
2
2
2
Solutie. S
a observ
am c
a (2k + 1) (2k + 3) (2k + 5) + (2k + 7) = 16,
2
k N. Prin urmare, dac
a un num
ar ntreg n se scrie sub forma n = 1 32
2
(2k 1) pentru o anumit
a alegere a semnelor +, , num
arul n + 16 admite si
el o sciere de aceeasi form
a:
2
De asemeni, dac
a n are o exprimare de forma dat
a, atunci si n au o exprimare
de aceeasi form
a (obtinut
a din exprimarea pe care o are n, prin schimbarea tuturor
semnelor).
Not
am cu P (n), n N, afirmatia: "n are o exprimare de forma n = 12
32 (2k 1)2 , k N ". Cum P (n) P (n + 16), conform unei variante de
inductie matematic
a este suficient s
a verific
am P (0), P (1), . . . , P (15):
k{4,8,...,20}
5 = 1 + 3 + 5 + 7 + 92
h
i
2
2
2
2
(2k + 1) (2k + 3) (2k + 5) + (2k + 7) ,
h
i
(2k + 1)2 (2k + 3)2 (2k + 5)2 + (2k + 7)2 ,
k{5,9,...,41}
6 = 1 3 + 5 7 92 + 112 ,
i
X h
2
2
2
2
7 = 12 + 32 + 52 + + 132
(2k + 1) (2k + 3) (2k + 5) + (2k + 7) ,
k{8,12,...,116}
8 = 1 3 + 5 7 9 + 112 ,
9 = 7 + 16 = 12 32 132 +
h
i
X
(2k + 1)2 (2k + 3)2 (2k + 5)2 + (2k + 7)2 +
+
k{8,12,...,116}
64
X h
k=120
La fel proced
am si cu numerele 10, 11, . . . , 15.
Prin urmare, orice num
ar natural are o exprimare de forma cerut
a si atunci orice
num
ar ntreg are o exprimare de forma cerut
a. Rezult
a A = Z.
G81. Fie n N si k {0, 1, . . . , 2n 1}. Sa se arate ca exista o multime A R
cu n elemente care are exact k submultimi cu suma elementelor strict pozitiva.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
Solutie. Fie k = an an1 . . . a1 , ai {0, 1}, i = 1, n, scrierea n baza 2 a lui
k (admitem ca primele cifre s
a poat
a fi 0, astfel nct scrierea s
a se fac
a folosind n
cifre). Pentru fiecare i {0, 1, . . . , n
1},
fie
=
1
dac
a
a
=
0
s
i
i = 1 dac
a
i
i+1
a ea
ai+1 = 1; construim multimea A = i 2i | 0 i n 1 si vom demonstra c
verific
a proprietatea dorit
a.
Pentru fiecare submultime B A, numim indicele dominant al lui B, cel mai mare
i {0, 1, . . . , n 1} pentru care i 2i B. Dac
a i = 1, atunci suma elementelor lui
B este cel putin 2i 2i1 20 = 1 > 0. Dac
a i = 1, atunci suma elementelor
lui B este cel mult 2i + 2i1 + + 20 = 1 < 0. n concluzie, semnul sumei
elementelor lui B depinde numai de indicele dominat. Cum exist
a 2i submultimi cu
indicele dominant i, num
arul submultimilor cu suma elementelor strict pozitive este
20 a1 + 21 a2 + + 2n1 an = k si astfel problema este rezolvat
a.
G82. Un cal se afla pe tabla de sah n cmpul A1 si dorim sa-l ducem pe pozitia
H8 ntr-un numar minim de sarituri. Aflati care este acest numar minim, precum
si cte trasee de lungime minima exista.
Gheorghe Cr
aciun, Plopeni si Gabriel Popa, Iasi
Solutie (Gheorghe Iurea, Iasi). Pentru a ajunge din A1 n H8, calul trebuie
s
a cstige 7 coloane si 7 linii, n total 14 pozitii. La fiecare s
aritur
a, el cstig
a maxim
3 pozitii (dou
a linii si o coloan
a sau o linie si dou
a coloane); rezult
a c
a sunt necesare
cel putin 5 s
arituri. ns
a calul nu poate ajunge n cinci s
arituri din A1 n H8: cmpul
de pe care pleac
a si cel pe care soseste au culori diferite, ceea ce implic
a necesitatea
efectu
arii unui num
ar par de s
arituri (la o s
aritur
a, calul merge de pe alb pe negru
sau de pe negru pe alb).
Exist
a trasee de 6 s
arituri (de exemplu, A1 B3 C5 E6 G5 F 7 H8),
prin urmare num
arul minim de s
arituri necesare este 6.
8
7
6
5
4
3
2
1
94
1086
8
44
23
13 9 4 545
7
43 144 33
545 44
6
3
5 12 33 12 2 184 33 9 4
2
12 43 2 23 144 13 94
4
2
3
3 12 11
43 1 4
23
11 12 33
2
12
12
1
A B C D E F G H
A B C D E F G H
65
= 1.
M N DP RC AB
Andrei-Sorin Cozma, elev, Iasi
Solutie. Se demonstreaz
a cu usurinta urm
atoarele dou
a propriet
ati:
BD
BD
SABC
SABD
si
.
1. Fiind dat triunghiul ABC si D (BC), atunci
=
=
DC
SACD
BC
SABC
SADE
2. Fiind dat triunghiul ABC si D (AB), E (AC), avem c
a
=
SABC
AD AE
O
.
AB AC
Folosind aceste rezultate avem
BM N A P R CD
C
=
P R
M N DP RC AB
D
BM N A P R CD
=
=
M N AB RC DP
SOMB SOAN SOP R SOCD
=
=
SON M SOAB SORC SODP
B
A
M
N
=
OM OB OA ON OP OR OC OD
SOMB SOAN SOP R SOCD
= 1.
SORC SODP SON M SOAB
OR OC OD OP ON OM OA OB
= 1.
EB C 0 A XD
Dar
AD AE sin 2
ED
SDEA
AD sin 2
=
=
=
EB
SBEA
AB AE sin (2 + )
AB sin (2 + )
BC 0
BC
si 0 =
(din teorema bisectoarei).
CA
AC
Prin urmare:
AX
AB AC sin (2 + )
=
.
(1)
XD
AD BC sin 2
La fel
AB AC sin (2 + )
AY
=
.
(2)
YE
AE BC sin 2
Din teorema bisectoarei n triunghiul ADE,
AD
DA0
=
.
(3)
A0 E
AE
AX DA0 Y E
B. Nivel liceal
L76. Fie cercurile C1 si C2 tangente interior unui cerc C n punctele distincte M ,
respectiv N . Cercurile C1 si C2 sunt secante sau tangente exterior iar axa radicala a
67
K
O
K
P
L
O2
O1
Q
O
O1
B
Fig. 1
O2
B
Fig. 2
Din AB ax
a radical
a a cercurilor C1 si C2 rezult
a c
a AK AM = AL AN , deci
\ AN
\
\ = m(AN
\
4AKL 4AN M , de unde obtinem AKL
M , adic
a m(AKL)
M) =
1
m(AM ).
2
Pe de alt
a parte, din
1
1
\
\
\
m(O\
1 KM ) = m(O1 M K) = m(OM A) = 90 m(M OA) = 90 m(AM )
2
2
\
obtinem m(O
a la C1 . Din O1 K k OA k O2 L
1 KL) = 90 , deci KL este tangent
rezult
a KL O2 L, de unde KL este o tangent
a comun
a exterioar
a cercurilor C1
si C2 . Aplic
am teorema lui Casey pentru cercurile A, C1 , B, C2 (A, B degenerate)
tangente interior cercului C si obtinem:
dAO1 dBO2 + dAO2 dBO1 = dAB dO1 O2
AP + BP AQ + BQ
AB KL = 2 AP BP AQ BQ AB KL 2
2
2
AB 2
AB 2KL.
AB KL
2
Dac
a cercurile C1 si C2 sunt tangente exterior (fig. 2), atunci avem:
2
AP + BP
AB 2
ABKL
ABKL = 2AP BP ABKL 2
AB 2KL
2
2
(egalitate dac
a AP = BP ).
Egaliate avem dac
a cercurile C1 si C2 sunt tangente exterior n mijlocul segmentului [AB].
L77. Fie punctele P1 , P2 , . . . , P13 n plan astfel nct oricare trei sunt necoliniare
68
12
13
5
p
Presupunem prin reducere la absurd c
a arcsin
= , (p, q) = 1, p, q N , q 2.
13
q
5
p
q
Fie = arcsin . Atunci sin q = 0 si cos q = (1) . Cum (cos + i sin ) =
13
p
(1) , obtinem c
a
sinq Cq2 sinq2 cos2 + Cq4 sinq4 cos4 = 0.
Dac
a q este par, obtinem c
a polinomul cu coeficienti ntregi xq Cq2 xq2 1 x2 +
q
[ q ]
5
2[ q ]
ad
acina rational
a sin =
, ceea ce este absurd,
. . . (1)[ 2 ] Cq 2 1 x2 2 are r
13
q
deoarece coeficientul termenului dominant este 2q1 , iar termenul liber este (1)[ 2 ] ,
1
deci polinomul respectiv poate avea numai r
ad
acini de forma n , n N . Cazul q
2
impar se trateaz
a analog.
arccos a
Nota. Vlad Emanuel demonstreaz
a c
a, dac
a a [1, 1] Q si
Q,
1
atunci a 0, 1, .
2
L79. Fie a1 , a2 , . . . , an R n asa fel nct a1 + a2 + + an = 0 si
1 hni hn + 1i
max {|ai aj | ; 1 i < j n} 1. Demonstrati ca a21 +a22 + +a2n
n 2
2
si precizati n ce caz are loc egalitate.
Marius Pachitariu, elev, Iasi
Solutie. Deoarece inegalitatea este simetric
a n a1 , a2 , . . . , an , putem presupune
69
c
a a1 a2 an . Conform identit
atii lui Lagrange, obtinem tinnd seama de
ipotezele problemei c
a
n
X
1 X
1 X
2
a2i =
(aj ai )
(aj ai ) ,
n
n
i=1
1i<jn
1i<jn
amne deci s
a
deoarece aj ai este pozitiv subunitar pentru toti 1 i < j n. R
hni hn + 1i
P
demonstr
am c
a
(aj ai )
.
2
2
1i<jn
Dac
a n este par, n = 2k, k N , atunci
X
(aj ai ) = (2k 1) (a2k a1 ) + (2k 3) (a2k1 a2 ) + + (ak+1 ak )
1i<jn
k (k + 1) (a2k+1 a1 ) .
hni hn + 1i
.
2
2
1i<jn
Dac
a n este par, n = 2k, k N , egalitatea din enunt are loc pentru a1 = a2 =
= ak = < 0, ak+1 = ak+2 = = a2k = > 0 si = 1, + = 0, deci
1
1
= ,= .
2
2
Dac
a n este impar, n = 2k + 1, k N , egalitatea din enunt are loc pentru
a1 = a2 = = ak+1 = < 0, ak+2 = ak+3 = = a2k+1 = > 0 sau
a1 = a2 = = ak = < 0, ak+1 = ak+2 = = a2k+1 = > 0 si = 1,
(k + 1) + k = 0, respectiv k + (k + 1) = 0. Rezult
a c
a a1 = a2 = = ak+1 =
k+1
k+1
k
, ak+2 = = a2k+1 =
, respectiv a1 = a2 = = ak =
,
2k + 1
2k + 1
2k + 1
k
ak+1 = ak+2 = = a2k+1 =
.
2k + 1
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L80. Fie un alfabet cu 4 litere a, b, c, d. n acest alfabet se pot forma cuvinte
dupa urmatoarele reguli: dupa a nu poate urma b, dupa b nu poate urma c, dupa c
nu poate urma d si dupa d nu poate urma a. Cte cuvinte palindromice de lungime
n, n 2, se pot forma conform acestor reguli? (Prin cuvnt palindromic ntelegem
un cuvnt n care litera de pe pozitia k coincide cu litera de pe pozitia n k + 1,
pentru orice k {1, 2, . . . , n}.)
Irina Mustata
a, Iasi
, elev
Solutie. S
a observ
am c
a pentru a construi un cuvnt palindromic
(palindrom)
hni
de lungime n este suficient s
a construim un cuvnt C de lungime
, pe care l
2
invers
am si l ad
aug
am la sfrsitul lui C, ntre acestea insernd nc
a o liter
a dac
an
este impar.
n concluzie,
(aj ai ) k (k + 1) =
70
Tinem
seama c
a ntr-un palindrom, odat
a cu gruparea de dou
a litere consecutive
apare si inversa sa. Atunci grup
arile interzise n C sunt ab, bc, cd, da, ad, dc, cb, ba.
Not
am cu an , bn , cn , dn num
arul cuvintelor corecte de lungime n care se termin
a
n a, respectiv n b, c, d. Deoarece orice cuvnt corect de lungime n care se termin
a
n a este format dintr-un cuvnt corect de lungime n 1 care se termin
a n c sau a, la
care se adaug
a un a final, deducem c
a an = an1 + cn1 si analog bn = bn1 + dn1 ,
cn = cn1 + an1 , dn = dn1 + bn1 . Notnd cu Sn num
arul cuvintelor corecte
de lungime n, avem din cele de mai sus c
a Sn = 2Sn1 , iar cum S1 = 4 rezult
a c
a
Sn = 2n+1 . Not
am acum cu Pn num
arul palindroamelor de lungime n. Pentru n din
enunt, distingem dou
a cazuri.
n
1. n este par. Atunci Pn = S[ n ] = 2[ 2 ]+1 .
2
hni
2. n este impar. ntre cuvntul de lungime
si inversul s
au se mai insereaz
ao
2
n
+2
[
]
liter
a, care poate fi aleas
a n dou
a moduri. Atunci Pn = 2S[ n ] = 2 2 .
2
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L81. Fie n 1 un numar natural fixat. O tabla infinita de sah este colorata
n alb si negru n maniera obisnuita. O multime C de casute ale tablei se numeste
conex
a daca putem ajunge din fiecare casuta a lui C n fiecare alta casuta a lui
C printr-o succesiune de deplasari n C dintr-o casuta ntr-o casuta vecina (cu o
latura comuna). Fie S o multime conexa cu 4n casute. Numim raportul cromatic
al multimii S raportul dintre numarul de casute albe si numarul de casute negre din
S. Sa se afle cea mai mica si cea mai mare valoare posibila a raportului cromatic.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
Solutie. Fie w num
arul de c
asute albe, b num
arul de c
asute negre, iar N num
arul
de perechi (ordonate) de c
asute din S. Cum fiecare c
asuta alb
a are cel mult 4 vecini
negri n S, rezult
a c
a fiecare c
asuta alb
a apare n cel mult 4 perechi, deci N 4w.
Analog, N 4b.
Demonstr
am acum c
a N 4n 1. n acest scop, multimii S i se asociaz
a un graf
n felul urm
ator: fiec
arei c
asute i corespunde un nod, iar nodurile acestui graf sunt
unite prin muchii dac
a acele c
asute care le corespund sunt adiacente. Graful astfel
obtinut este si el conex, N reprezint
a num
arul s
au de muchii, iar 4n num
arul s
au de
vrfuri.
Observ
am c
a un graf conex cu v vrfuri are cel putin v 1 muchii, lucru care
se poate demonstra astfel: elimin
am muchiile care apartin unor cicluri pn
a cnd
obtinem un arbore, despre care stim c
a are exact v 1 muchii. Atunci conform celor
de mai sus, N 4n 1.
De aici, 4w 4n 1, deci w n si analog b n. Cum b + w = 4n, obtinem c
a
1
w
b 3n si w 3n. De aici,
3. R
amne acum s
a construim exemple n care
3
b
raportul cromatic atinge valorile extreme.
Numim o figur
a format
a dintr-o c
asuta si vecinii s
ai de sus, stnga si dreapta
un T -dreptunghi; acesta se va numi T -dreptunghi alb sau negru dup
a cum c
asuta
1
a
din centru este alb
a sau neagr
a. Pentru a atinge valoarea , construim o figur
3
format
a din n T -dreptunghiuri negre suprapuse, n timp ce pentru a atinge valoarea
71
3 construim o figur
a format
a din n T -dreptunghiuri albe suprapuse.
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L82. Determinati P, Q R [X] pentru care f : R R, f (x) = {p (x) + sin q (x)}
este periodica, unde p, q : R R sunt functiile polinomiale asociate lui P , respectiv Q.
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Fie T R+ o perioad
a a lui f . Atunci {p (x + T ) + sin q (x + T )} =
{p (x) + sin q (x)}, x R, deci p (x + T ) + sin q (x + T ) p (x) sin q (x) Z,
x R. Deoarece g : R R, g (x) = p (x + T ) + sin q (x + T ) p (x) sin q (x) este
continu
a, r
amne c
a ea este identic constant
a, deci exist
a k Z astfel ca p (x + T ) +
sin q (x + T ) p (x) sin q (x) = k, x R.
De aici, p (x + T ) p (x) k = sin q (x) sin q (x + T ), x R, de unde deducem
c
a p (x + nT ) p (x) nk = sin q (x) sin q (x + nT ), x R si n N , ceea ce
pentru x = 0 conduce la |p (nT ) p (0) nk| 2, n N . De aici rezult
a c
aP
este un polinom de grad maxim 1, deci P = aX + b, iar k = aT .
n concluzie, a (x + T ) + b + sin q (x + T ) ax b sin q (x) = aT , x R, deci
sin q (x + T ) sin q (x) = 0, x R. Aceasta implic
a faptul c
a
2 sin
q (x + T ) q (x)
q (x + T ) + q (x)
cos
= 0,
2
2
x R.
q (x + T ) q (x) q (x + T ) + q (x)
si
nu sunt identic constante, atunci membrul
Dac
a
2
2
stng poate avea cel mult o multime num
arabil
a de zerouri, contradictie. Rezult
a de
aici c
a q (x + T ) q (x) = 2k1 , x R, cu k1 Z, sau q (x + T ) + q (x) = 2k2 ,
x R, cu k2 Z.
n primul caz obtinem c
a Q este un polinom de grad cel mult 1, Q = a1 X + b1 ,
a1 , b1 R, cu a1 T = 2k1 . n al doilea caz rezult
a imediat c
a Q c, caz oricum
inclus n primul.
n concluzie, P = aX + b, Q = a1 X + b1 , unde a si a1 au proprietatea c
a exist
a
a1 T
T R+ astfel ca aT,
Z. Se observ
a imediat c
a n acest caz functia este
2
periodic
a.
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L83. Sa se calculeze
"
#
1
2
n
1 2
1 3
1 n+1
1+
lim
+ 1+
+ + 1 +
n .
n
n
n
n
Marius Olteanu, Rmnicu Vlcea
Solutie. Mai nti, se observ
a c
a
k
n
n
X
1 n+1
1 k+1
nn 1+
n.
(1)
1+
n
n
k=1
De asemenea,
72
1
1
k
1+
1+
1 k+1
n
n
=
1+
,
1
1
1
n
1 k+1
1
+
1+
k+1 n
n
conform inegalit
atii lui Bernoulli. Rezult
a de aici c
a
k
k+1
X
n
n
n
X
X
1
(n + 1) (k + 1)
k
n
1+
1 =
=
n
n (k + 1) + 1
n (k + 1) + 1
k=1
k=1
k=1
n
n
k+1+
X
1 X
1
n
=
1+
.
n (k + 1) + 1
n
n (k + 1) + 1
k=1
n concluzie,
k=1
n
n
X
1 1X 1
1 k+1
1 1+
1+
.
n
n n
k+1
k
k=1
Avem n plus c
a
(2)
k=1
11
n
1 + n1 1+ n 1
1 n+1
lim n 1 +
n = lim
= 1,
1
n
n
n
n
n
A = x > 0; x = a0 + a1 n n + + an1 nn1 ;
o
a0 , a1 , . . . , an Z; n 1 | a0 + a1 + + an .
Determinati inf A.
k
Solutie. Fie (xk )k1 definit de xk = ( n n 1) ; evident, x1 A.
n
Fie k 1. Presupunem c
a xk = Ak0 + Ak1 n n + + Akn1 nn1 A si demonstr
am c
a xk+1 A. Avem c
a
n
xk+1 = n n1 xk = nAkn1 Ak0 + Ak0 Ak1 n n + + Akn2 Akn1 nn1 =
n
n
n1
+ Ak+1
n + + Ak+1
= Ak+1
0
1
n1 n
..
k
si Ak+1
+ Ak+1
+ + Ak+1
0
1
n1 = (n 1) An1 . n 1 pentru k 1. Cum xk 0
pentru k obtinem c
a inf A = 0.
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Daniel V
acaru.
L85. Fie f : R R o functie pentru care multimea punctelor n care f are limita
finita la stnga este densa n R. Sa se arate ca multimea punctelor n care f este
73
T
1
exist
aa
In ( I). Atunci |f (a) f (x)| < i , x Ii , i N, de unde rezult
a
2
n=0
c
a f este continu
a n a I, ceea ce trebuia demonstrat.
Ex. 1
Ex. 2
Ex. 3
Premiu special
"POIANA"
acordat de FUNDA
TIA CULTURALA
Fundatia Cultural
a "Poiana" (director d-l Dan Tiba) acord
a elevului VLAD
EMANUEL, cl. a XI-a, Colegiul National "Gh. Lazar", Sibiu, un premiu n valoare
de 100 lei (1 000 000 lei vechi).
Premiul este oferit la recomandarea Redactiei revistei pentru abilitatea si ingeniozitatea dovedite n rezolvarea unui num
ar mare de probleme din rubrica "Probleme
pentru preg
atirea concursurilor": L(67-69,77-83).
74
Probleme propuse1
Clasele primare
P.104. Suma dintre predecesorul unui num
ar si succesorul num
arului urm
ator
lui este 29. Care este acest num
ar?
(Clasa I )
Irina Luca, elev
a, Iasi
+2
-3
+13
-13
32
+1
P.105. Al
aturat se afl
a robotelul "MATE".
a) Completati casetele goale;
b) Aflati suma numerelor pe care le tine n mini;
c) Aflati diferenta numerelor scrise n t
alpile picioarelor.
(Clasa I )
Andrei Stativ
a, elev, Iasi
67
P.106. Pentru desemnarea campioanei, echipele de hochei pe
gheata A si B disput
a un num
ar de partide pn
a ce una dintre ele cstig
a de 4
ori. Care este num
arul maxim de partide care se pot juca, stiind c
a nu au avut loc
rezultate de egalitate?
(Clasa a II-a)
nv. Constanta Cristea si Inst. Iulian Cristea, Iasi
P107. Un grup de turisti a consumat 17 pr
ajituri si 31 nghetate. S
tiind c
a7
turisti au consumat cte o nghetat
a si cte o pr
ajitur
a, 5 turisti au consumat numai
cte dou
a nghetate, iar 4 turisti nu au consumat nimic, s
a se afle cti turisti sunt n
grup.
(Clasa a II-a)
Aliona Loghin, elev
a, Iasi
P108. Prin mp
artirea a dou
a numere naturale rezult
a ctul 3 si restul 6. S
tiind
c
a mp
artitorul este un num
ar mai mic dect 10, aflati cele dou
a numere.
(Clasa a III-a)
nv. Rica Buc
atariu, Iasi
F
P.109. Figura al
aturat
a este format
a din betisoare.
G
E
a) ndep
arteaz
a un singur betisor pentru a obtine tot attea triH
unghiuri ca si p
atrate;
D
I
b) Mut
a dou
a betisoare pentru a obtine de dou
a ori mai multe
C
J
dreptunghiuri dect p
atrate.
(Clasa a III-a)
Adina Voinescu, elev
a, Iasi
A B
P.110. Ce or
a indic
a primul ceas, stiind c
a acesta respect
a regula indicat
a de
celelalte trei?
12
12
3
9
6
12
3
9
6
12
3
9
6
9
6
(Clasa a III-a)
Veronica Corbu, elev
a, Iasi
P.111. Fie num
arul N = abc + acb + bac + bca + cab + cba.
a) Care este cea mai mic
a si cea mai mare valoare a lui N ?
b) Cte valori diferite poate avea num
arul N ?
(Clasa a IV-a)
Oxana Pascal, elev
a, Iasi
P.112. n urma desf
asur
arii unui joc didactic matematic, nv
atatorul a oferit
ca recompens
a 44 baloane. Cte 4 baloane au primit un num
ar de participanti ce
1
Se primesc solutii pn
a la data de 31 decembrie 2006.
75
reprezint
a a sasea parte din totalul lor, cte dou
a au primit a treia parte, iar restul
participantilor au primit cte un balon. Aflati num
arul participantilor la joc (solutie
aritmetic
a!).
(Clasa a IV-a)
Alexandra Nistor, elev
a, Iasi
P.113. Dan si-a pus timbrele n clasor, cte 10 pe unele pagini, cte 30 pe alte
pagini si au r
amas de 4 ori mai multe pagini goale dect folosite. Dac
a ar pune cte 5
timbre pe fiecare pagin
a, toate paginile ar fi folosite. Cte pagini poate avea clasorul,
stiind c
a nu dep
aseste 60 (solutie aritmetic
a!)?
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
Clasa a V-a
V.66. S
a se arate c
a, oricare ar fi cifra nenul
a a, num
arul x = 2131a +32a13 +43a31
se divide cu 10.
Otilia Nemes, Ocna Mures (Alba)
V.67. a) S
a se arate c
a, sc
aznd din suma a 2006 numere pare consecutive suma
numerelor situate ntre acestea, nu se poate obtine rezultatul 20062 .
b) S
a se afle 2006 numere pare consecutive astfel nct, sc
aznd din suma lor suma
numerelor situate ntre ele, s
a se obtin
a 20052 .
Marian Pantiruc, Iasi
a fie p
atrat perfect.
V.68. Ar
atati c
a nu exist
a n N pentru care An = 5n + 89 s
Iulia Plesca, elev
a, Iasi
V.69. S
a se rezolve n N2 ecuatia 8n + 15m = 6 + 62 + + 62006 .
Alexandru Gabriel Tudorache, elev, Iasi
V.70. Determinati a N pentru care numerele a, a + 2, a + 6, a + 12, a + 18,
a + 20, a + 26, a + 30, a + 32, a + 36, a + 60 sunt simultan prime.
Lucian Tutescu, Craiova
Clasa a VI-a
VI.66. Al
aturat este desenat
a o gr
adin
a avnd forma
unui poligon cu 7 laturi. n fiecare vrf se afl
a cte o
poart
a mobil
a astfel nct, n oricare dou
a vrfuri vecine,
portile s
a nchid
a perfect latura pe care acestea o determin
a. S
a se afle lungimile portilor.
Roxana C
ap
atn
a, elev
a, Iasi
9m
G
11 m
12 m
B
6m
C
7m
D
6m
F 10 m E
VI.67. n patrulaterul ABCD construim AP BD, CQ BD, P, Q BD
si fie M mijlocul lui (AC). Dac
a punctele M , P , Q sunt distincte dou
a cte dou
a,
demonstrati c
a 4M P Q este isoscel.
Marius Farcas, Iasi
\
VI.68. Fie punctele A, C, M cu m(AM C) 6= 90 si AC = 2 AM . S
a se arate c
a
\ ) = m(M
\
M este mijlocul lui [AC] dac
a si numai dac
a 2m(ACM
AC).
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
VI.69. S
a se arate c
a pentru orice alegere a semnelor n expresia 12 22
2
2006 , rezultatul nu se divide cu 2006.
Mihail Bencze, Brasov
76
3m + 1
n+2
+
Z.
2m + 1 3n + 5
Gheorghe Iurea, Iasi
Clasa a VII-a
VII.66. S
a se rezolve n R4 ecuatia
p
p
.
VII.67. Aflati a, b N dac
a a + b = 18 si 10a+1 9b + 71 .. 81.
Andrei-Sorin Cozma, elev, Iasi
VII.68. Fie 4ABC dreptunghic, cu ipotenuza de lungime
a, catetele b si c, iar
2 x2 + y 2
a2
=
dac
a si numai dac
a b si
aria S. Dac
a x, y (0, ), s
a se arate c
a
S
xy
c sunt direct sau invers proportionale cu x si y.
Veronica Pl
aesu si Dan Pl
aesu, Iasi
\
a punctele S, T, M (N S),
VII.69. Fie 4M N P cu m(N
M P ) = 90 ; se consider
M (P T ), astfel nct N S = 3 M S, P T = 3 M T . Dac
a {Q} = P S N T , atunci:
a) QM = N P ;
b) QN 2 + QP 2 = 5 N P 2 .
Dorel Luchian, Iasi
VII.70. Triunghiul al
aturat este considerat fix. n cte moduri putem aseza numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6 n cerculete, astfel nct
suma numerelor de pe fiecare latur
a a triunghiului s
a fie aceeasi?
Petru Asaftei, Iasi
Clasa a VIII-a
VIII.66. S
a se demonstreze c
a
1
1
n1
1
+
+ + 4
<
.
24 + 22 + 1 34 + 32 + 1
n + n2 + 1
3n
Carmen Daniela Tamas, Brlad
VIII.67. Fie 0 < a < b < c < d < e si propozitiile:
2ac
b+d
2ce
; p2 : c =
; p3 : c = ae; p4 : d =
.
p1 : b =
a+c
2
c+e
S
a se arate c
a dac
a oricare trei dintre propozitii sunt adev
arate, atunci este adev
arat
a
si cea de-a patra.
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
VIII.68. Fie An = 2006n + 2005n 1992n 1991n , n N. S
a se determine n
..
pentru care An . 28.
Ionel Nechifor, Iasi
VIII.69. Fie x1 , x2 , x3 R astfel nct x21 + x22 + x23 = 1. Determinati cea mai
mic
a si cea mai mare valoare a expresiei
E (x1 , x2 , x3 ) = x1 + x2 + x3 + x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 .
Ion Visan si Lucian Tutescu, Craiova
77
VIII.70. Se consider
a cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 si fie M , N mijloacele muchiilor
[AB], respectiv [BC], iar {S} = AN CD, {T } = DM BC. S
a se afle m
asura
unghiului format de D0 N si ST .
Gabriel Popa, Iasi
Clasa a IX-a
IX.66. Pentru x, y R, fie a = y + xy x, b = x2 + x xy.
a) Dac
a a, b (, 0), s
a se compare numerele x si y.
b) Ar
atati c
a exist
a o infinitate de numere rationale x, y pentru care a, b (, 0).
Ionut Onofrei, elev, Hrl
au
IX.67. Fie n 2 si a1 , a2 , . . . , an 0 astfel nct
2
Clasa a X-a
X.66. Not
am cu D multimea punctelor P (x, y) din planul xOy situate n interiorul sau pe laturile 4ABC. Fie a, b R, a2 + b2 6= 0; definim functia f : D R,
f (P ) = ax + by + c. S
a se arate c
a pentru orice P D, avem
min {f (A) , f (B) , f (C)} f (P ) max {f (A) , f (B) , f (C)} .
a se determine functiile cresc
atoare
X.67. Fie Q 2 = a + b 2 | a, b Q . S
f : Q 2 (0, ) pentru care f (x + y) = f (x) f (y), x, y Q 2 .
Dan-
Stefan Marinescu si Viorel Cornea, Hunedoara
X.68. Pe cercul trigonometric se consider
a punctele A, B, C de afixe 1, , 2 ,
2
2
unde = cos
+ i sin . Fie M (z) un punct al cercului situat pe arcul BC ce nu
3
3
z2 + z + 1
contine A. S
a se arate c
a z 2 + z + 1 =
.
z
Marian Tetiva, Brlad
X.69. Dac
a a, b, c > 1, s
a se demonstreze inegalitatea
2
(a + b + c)
3 log b+ 3 log c
3
3
3
3
a
a
+ b logb a+ logb c + c logc a+ logc b
.
a
3
Titu Zvonaru, Com
anesti
78
X.70. Fie p
atratul ABCD. S
a se determine multimea
C
at
alin Calistru, Iasi
Clasa a XI-a
XI.66. Fie xn , n N , cel mai mic num
ar natural cu proprietatea c
a exist
aM =
Clasa a XII-a
XII.66. Fie a, b R cu 0 a < b si fie f : [a, b] R o functie de dou
a ori
derivabil
a pe [a, b], cu f 00 continu
a. Dac
a
Z b
a2
b2
f (x) dx = f 0 (a) f 0 (b) + bf (b) af (a) ,
2
2
a
s
a se arate c
a exist
a (a, b) astfel nct f 00 () = 0.
2
n
n
2n
1i<jn
Dan-
Stefan Marinescu, Hunedoara
P (x)
79
b) S
a se studieze buna definire a sirurilor (an )n1 si (bn )n1 , unde f (an ) =
1 Rn
an
1 Rn
f (x) dx, g (bn ) =
g (x) dx si apoi s
a se calculeze lim
.
0
0
n bn
n
n
Marius Apetrii, Iasi
ad
acinile
XII.69. Fie f R [X] polinom reciproc de grad 4n + 2, n N , avnd r
distincte, complexe si nereale. S
a se arate c
a f are cel putin o r
ad
acin
a de modul 1.
C
at
alin Tig
aeru, Suceava
XII.70. Fie G un grup de ordin n 4 cu proprietatea c
a exist
a m N, 1 <
m1
m < n, astfel nct G contine exact Cn1
subgrupuri de ordin m. Ar
atati c
a G este
abelian.
Marius T
arn
auceanu, Iasi
n > 2, s
a fie p
atrat perfect.
m n+1
G98. S
a se determine m, n N astfel nct
N .
+
n
m2
Gabriel Dospinescu, student, Paris
!
1
1
1
16
4
1+
,
2 +
2 +
2
(1
+
bc)
(1
+
ca) (1 + ab)
a (1 + bc)
b (1 + ca)
c (1 + ab)
a, b, c (0, ) n conditia abc = 1. Cnd are loc egalitatea?
Gabriel Mrsanu si Andrei Nedelcu, Iasi
G102. S
a se determine valoarea maxim
a a parametrului m R+ astfel nct
p
b2 + c2 c2 + a2
a2 + b2
+
+
m 3 (a2 + b2 + c2 ), a, b, c R+ .
a
b
c
Dorel B
aitan si I. V. Maftei, Bucuresti
80
B. Nivel liceal
L96. Fie cercurile C1 , C2 , C astfel nct C1 si C2 sunt tangente exterior n D
si fiecare dintre ele este tangent interior lui C n B, respectiv C. Tangenta comun
a
interioar
a cercurilor C1 si C2 taie cercul C n A si A1 . Dreapta AB taie cercul C1 n K,
iar dreapta AC taie cercul C2 n L. Din punctul M de pe cercul C se duc tangentele
M T1 si M T2 la cercurile C1 , respectiv C2 (T1 C1 , T2 C2 ). Dac
a M A < M A1 ,
A1 M
AM
ar
atati c
a M T1 + M T2 =
KL si |M T1 M T2 | =
KL.
A1 D
AD
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
L97. S
a se demonstreze c
a n orice triunghi are loc inegalitatea
1
1
1
1
+
2.
+ 2
2
2
2
2
ma (mb + mc ma ) mb (mc + ma mb )
S
mc (ma + mb mc )
I. V. Maftei si Dorel B
aitan, Bucuresti
L98. Se consider
a un triunghi oarecare ABC. Demonstrati c
a
27 r 3
;
1) sin4 A + sin4 B + sin4 C
2 R
4
3 r
ra
rb
rc
2) cos4 A + cos4 B + cos4 C
5
5
5
,
8 R
r
r
r
unde R este raza cercului circumscris, r este raza cercului nscris, iar ra , rb , rc sunt
razele cercurilor exnscrise.
Oleg Faynshteyn, Leipzig, Germania
L99. a) Care este num
arul minim de puncte din plan de coordonate ntregi astfel
nct, oricum ar fi alese, s
a existe trei puncte cu centrul de greutate de coordonate
ntregi.
b) S
a se arate c
a ntr-un spatiu n-dimensional exist
a 2n+1 puncte de coordonate
ntregi astfel nct oricare trei dintre acestea au centrul de greutate cu cel putin o
coodonat
a care nu este un ntreg.
Irina Mustata
a, Bremen, Germania
, student
1 2
an ak
Z.
k=0 n k
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
n1
Q
i
i
Cp+i1
2p 2 mod p2 , S2 =
Cp+i1
2 2p mod p2 .
S1 =
i=1
i=k+1
2
L103. Fie a, b, c, d reale astfel nct 1 + a
1 + b2 1 + c2 1 + d2 = 16.
Ar
atati c
a
3 ab + bc + cd + da + ac + bd abcd 5.
Mai mult, avem egalitate n cel putin una din inegalit
atile de mai sus dac
a si numai
dac
a a + b + c + d = abc + bcd + cda + dab.
Gabriel Dospinescu, student, Paris
n
L104. Fie x0 > 0 si xn = x[ n ] + x[ n ] + , pentru orice n > 0.
2
3
6
x
n
este convergent la 1.
a) S
a se arate c
a sirul
n n1
5
xn n
b) S
a se arate c
a dac
a > log3 , atunci lim
= 0.
n
2
n
Gabriel Dospinescu, student, Paris
L105. S
a se determine toate functiile continue f : (0, ) R, care verific
a
ecuatia functional
a
nxn1 f (xn ) = (x + 1) f (x) ,
unde n N , n fixat.
x (0, ) ,
G100. In how many ways could one colour a square 3 3 such that in any little
square 2 2 to be four dierent colours?
Gabriel Popa, Iasi
G101. Prove the following inequality
!
1
1
1
16
4
1+
,
2 +
2 +
2
(1
+
bc)
(1
+
ca) (1 + ab)
a (1 + bc)
b (1 + ca)
c (1 + ab)
a, b, c (0, ) under the condition abc = 1. When does the equality holds?
Gabriel Mrsanu and Andrei Nedelcu, Iasi
G102. Find the maximal value of the parameter m R+ such that
p
b2 + c2 c2 + a2
a2 + b2
+
+
m 3 (a2 + b2 + c2 ), a, b, c R+ .
a
b
c
Dorel B
aitan and I. V. Maftei, Bucuresti
G103. For a, b, c (0, 1) and a + b + c = 2, show that
abc 8 (1 a) (1 b) (1 c) .
B. Highschool level
L96. Let C1 , C2 , C such that C1 and C2 touch each other externally in D and
each of them is interior tangent to C in B and C, respectively. The common interior
tangent to the circles C1 and C2 cuts the circle C in A and A1 . The line AB cuts the
circle C1 in K and the line AC cuts the circle C2 in L. From the point M laying on
the circle C we construct the tangent lines M T1 and M T2 to the circles C1 and C2 ,
A1 M
respectively (T1 C1 , T2 C2 ). If M A < M A1 prove that M T1 + M T2 =
KL
A1 D
AM
and |M T1 M T2 | =
KL.
AD
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
L97. Prove that, in any triangle, the following inequality holds
1
1
1
1
+
2.
+
m2a (mb + mc ma ) m2b (mc + ma mb )2 m2c (ma + mb mc )2
S
27 r 3
;
2 R
4
3 r
ra
rb
rc
5
5
5
,
2) cos4 A + cos4 B + cos4 C
8 R
r
r
r
where R is the radius of the circumcircle circle, r is the radius of the inscribed circle
and ra , rb , rc are the radius of the exinscribed circles.
Oleg Faynshteyn, Leipzig, Germany
L99. a) Which is the minimal number of points of integer coordinates contained
in a plane, such that no mater how they are chosen, there exist three of them with
their centre of gravity expressed by integer coordinates.
b) Prove that, in an n-dimensional space exist 2n+1 points of integer coordinates
such that any 3 of them have the center of gravity with at least one coordinate not
an integer.
Irina Mustata
, student, Bremen, Germany
1 2
L100. Let x (0, 1); prove that there exist n N such that {nx}
,
.
3 3
(By {} we denoted the fractional part.)
Ciprian Baghiu and Gheorghe Iurea, Iasi
n1
Q an ak
L101. Let a, n 2 two integers. Prove that
Z.
k=0 n k
Adrian Zahariuc, highschool student, Bac
au
L102. Let p = 2k + 1 be a prime number. Then
1) sin4 A + sin4 B + sin4 C
S1 =
2k
X
i=k+1
i
Cp+i1
2p 2 mod p2 ,
S2 =
k
X
i=1
i
Cp+i1
2 2p mod p2 .
1 + a2 1 + b2 1 + c2 1 + d2 = 16.
Prove that
3 ab + bc + cd + da + ac + bd abcd 5.
Moreover, at least one from the above inequalities becomes an equality if and only if
a + b + c + d = abc + bcd + cda + dab.
Gabriel Dospinescu, student, Paris
n
L104. Let x0 > 0 and xn = x[ n ] + x[ n ] + , for any n > 0.
3
6
x 2
n
a) Prove that the sequence
is convergent to 1.
n n1
5
xn n
= 0.
b) Prove that if > log3 , then lim
n
2
n
Gabriel Dospinescu, student, Paris
L105. Find all continuous functions f : (0, ) R, which verify the functional
equation
nxn1 f (xn ) = (x + 1) f (x) , x (0, ) ,
where n N , n is fixed.
Marian Tetiva and Dumitru Mihalache, Brlad
84
Pagina rezolvitorilor
BRA
SOV
Liceul "N. Titulescu". Clasa a X-a. CHIRA Roxana: VIII(56,58,61-63), IX(56,
61); COSTA Larisa: VIII(57,58,61-63), IX(56,61); LUCACI Adina: VIII(61-63),
IX(61,63); MOCANU Vlad: VIII(61-63), IX(61,63,65); NEGOESCU Anamaria: VIII
Iulian: VIII (61-63), IX(61,63,65); NUTU
(56,57,61,62), IX(56,61,63,65); NILA
Cosmin: VIII(61-63), IX(61,63,65); OBANCEA Dragos: VIII(61-63), IX(61,63,65);
S
CHIOPU Iulian: VIII(56,61-63), IX(56,61); ZBARCEA Adrian: VIII(56,57,61-63),
HRLAU
Scoala
Ana-Maria: V(56-58),
VI(59,60); ATRGOVITOAE
nr. 3 "Al. Vlahuta". Clasa a III-a (inst. MAXIM Gabriela). CELMARE Raluca-Iuliana: P(94-96,98,99); NEAGU Ramona-Mihaela: P(94-96,98,99);
POPOVICI Ionut: P(94-96,98,99); RUSU Ioana-Andreea: P(94-96,98,99); RUSU
M
ad
alina: P(94-96,98,99); SAVA Vlad: P(94-96,98,99). Clasa a III-a (nv. MARI Valentina). CULEA Alina: P(94-96,98,99); POPA Iulian: P(94-96,98,99);
UT
A
PROCA Ancuta-Ioana: P(94-96,98,99). Clasa a VII-a. DODU Corina: V(6163), VI.61, VII.63; IRIMIA Andreea: V(61-63), VI.61, VII.63; RUSU Laura-Elena:
V(61-63), VI.61, VII.63; UNGURU Claudiu: V(61-63), VI.61, VII.63.
85
Scoala
nr. 13 "Alexandru cel Bun". Clasa II-a (inst. COJOCARIU Ana). AGA Andra: P(94-97,99); CALIN
FITEI
HAIL
Vlad: P(94-100,102,103); CHICHIRAU Alexandra-Elena: P(94-100). Clasa a IVa (nv. TRZIORU Iuliana). APOSTOL Ana-Maria: P(94-97,99,100); BALAN
Andrei: P(94-99); GNDU Alexandra: P(94-100); GRIEROSU Claudiu: P(94-100);
ATIC
LAM
Ioana: P(94-102); REBEGEA Andrada Elena: P(94-100); UNGUREANU Teofana: P(94-100).
Scoala
Georgiana: P(94-98).
ZALINC
A
Albert: V(56-60); BARON BogColegiul National. Clasa a VI-a. BACUSCA
R
dan: V(56-60); BOTU
Alexandru: P.101, V(61-63), VI.61; CEUCA
azvan: V(5660); MOCANU Dan Mihai: P.103, V(61,63,65), VI.61; PRISTOPAN Codrin: V(5660); TIBA Bianca M
ad
alina: V(59-63,65), VI.63; Clasa a VII-a. CADAR Alexandra: V(61-65), VI(61,62); HUMELNICU Roxana: V(61-64), VI(61-65).
Colegiul National "Emil Racovita". Clasa a VI-a. TUDORACHE AlexandruGabriel: P(101-103), V(61-65), VI(61,63,64).
Colegiul National "C. Negruzzi". Clasa a VII-a. TIBA Marius: VII(62,64,65),
VIII(61,62), G(89,95); Clasa a VIII-a. OLAN Ioana: VI(61,64), VII(63,65), G(89,
95).
SIBIU
Colegiul National "Gh. Lazar". Clasa a XI-a. VLAD Emanuel: L(77-83).
SUCEAVA
Scoala
86
"RECREATII
LAMATIC
Ioana (cl. a IV-a): 1/2005(8pb); 2/2005(10pb); 1/2006(9pb);
REBEGEA Andrada Elena (cl. a IV-a): 1/2005(6pb); 2/2005(7pb); 1/2006(7pb);
Scoala
ASOCIA
TIA RECREA
TII MATEMATICE
La data de 14.02.2005 a luat fiinta ASOCIATIA
RECREATII
MATEMATICE, cu sediul n Iasi (str. Aurora, nr. 3, sc. D, ap. 6), avnd ca scop sprijinirea activitatilor de matematica specifice nvatamntului preuniversitar, organizarea si desfasurarea de activitati care sa contribuie la dezvoltarea gustului pentru
matematica n rndurile elevilor, profesorilor si iubitorilor de matematica si stimularea preocuparilor si cercetatorilor originale.
Obiectivele majore pentru atingerea scopului propus sunt:
1. editarea unei reviste destinat
a elevilor si profesorilor revista "Recreatii
Matematice";
2. fondarea unei biblioteci de matematic
a elementar
a biblioteca "Recreatii
Matematice";
3. alc
atuirea unei colectii de c
arti de matematic
a elementar
a, c
arti de referinta
si aflate la prima aparitie Colectia "Recreatii Matematice".
Poate deveni membru al Asociatiei, printr-o simpla completare a unei cerei tip,
orice perosana care adera la obiectivele acesteia si sprijina realizarea lor.
Constantin Corduneanu
Radu Miron
Numele si prenumele
Dumitru Neagu
Tudorache Rodica
Tiba I. Dan
Popovici Mihaela
Popovici Florin
Negrescu Alexandru
S
erdean Ioan
Marinescu Dan-Stefan
Popa Vasile
Marin Mirela
Maxim Gabriela
Bejan Cornelia - Livia
Brnzei Dan
Teodoru Georgeta
Roman Neculai
Bors Dan Mircea
Haivas Mihai
Popa Claudiu - S
tefan
Minut Petru
Locul de munca
Data nscrierii
Lic. "G. Ibr
aileanu", Iasi
10.03.2005
Univ. Tehn. "Gh. Asachi", Iasi
14.03.2005
Inst. de Mat. al Acad. Rom., Bucuresti 20.03.2005
S. C. Selgros Cash&Carry, Brasov
20.03.2005
Lic. "N. Titulescu", Brasov
20.03.2005
C. N. "A.T. Laurian", Botosani (elev) 25.03.2005
C. N. "Aurel Vlaicu", Or
astie
28.03.2005
C. N. "Iancu de Hunedoara", Huned. 28.03.2005
C. N. "V. Alecsandri", Galati
29.03.2005
S
c. "Al. Vlahuta", Iasi
12.04.2005
S
c. "Al. Vlahuta", Iasi
14.04.2005
Univ. Tehn. "Gh. Asachi", Iasi
25.04.2005
Univ. "Al. I. Cuza", Iasi
29.04.2005
Univ. Tehn. "Gh. Asachi", Iasi
09.05.2005
S
c. "V. Alecsandri", Mircesti (Iasi)
11.05.2005
Univ. Tehn. "Gh. Asachi", Iasi
13.05.2005
Inst. Cerc. Ec. "Gh. Zane", Iasi
18.05.2005
S
c. "Alecu Russo", Iasi
27.05.2005
Univ. "D. Cantemir", Tg. Mures
30.06.2005
88
CUPRINS
Elogiu adus revistei Gazeta Matematic la 110 ani de apariie nentrerupt .................. 1
100 de ani de la naterea matematicianului Grigore C. Moisil ............................................. 2
ARTICOLE I NOTE
D. M. BTINEU-GIURGIU Asupra problemei 809 din Gazeta Matematic,
volumul VIII (19021903)................................................................. 5
G. DOSPINESCU Cteva proprieti ale subgrupurilor finite din GLn ( \ ) ................... 8
T. BRSAN Ceviene i triunghiuri triomologice............................................................... 13
A. MOSCALIUC Construcii aproximative cu rigla i compasul ale numrului ...... 16
I. V. MAFTEI Inegaliti generatoare de noi inegaliti .................................................. 19
C.-t. POPA Asupra unei probleme dat la ONM, Bistria, 2005................................. 21
NOTA ELEVULUI
M. TIBA Asupra criteriului de congruen LLU.............................................................. 23
I. OLAN O generalizare a identitii Botez - Catalan ...................................................... 25
M. PACHIARIU Acoperiri ale planului laticial cu figuri............................................. 26
CHESTIUNI METODICE
M. TETIVA Metoda normrii ............................................................................................. 30
Gh. IUREA Asupra unei recurene de ordin doi ............................................................. 35
CORESPONDENE
Olimpiada Internaional de Matematic B. O. Zhautykov ............................................... 37
PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 1/2005.......................................................................... 43
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 1/2005 ................................. 61
Probleme propuse..................................................................................................................... 75
Probleme pentru pregtirea concursurilor .............................................................................. 80
Training problems for mathematical contests ....................................................................... 82
Pagina rezolvitorilor .............................................................................................................. 85
ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE ...................................................................... 88
5 lei
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat
de
de
de
de
i
e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI, Dumitru BTINEU-GIURGIU (Bucureti), Temistocle BRSAN, Dan
BRNZEI, Ctlin - Cristian BUDEANU, Constantin CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian
CORDUNEANU, Mihai CRCIUN (Pacani), Gabriel DOSPINESCU (student, Paris),
Paraschiva GALIA, Paul GEORGESCU, Mihai HAIVAS, Gheorghe IUREA, Lucian Georges LDUNC, Mircea LUPAN, Gabriel MRANU, Andrei NEDELCU, Gabriel
POPA, Dan POPESCU (Suceava), Florin POPOVICI (Braov), Maria RACU, Neculai
ROMAN (Mirceti), Ioan SCLEANU (Hrlu), Ioan ERDEAN (Ortie), Dan TIBA
(Bucureti), Marian TETIVA (Brlad), Lucian TUESCU (Craiova), Adrian ZAHARIUC
(Bacu), Adrian ZANOSCHI, Titu ZVONARU (Comneti).
Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 700506, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: recreatii.matematice@gmail.com
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
COPYRIGHT 2007, ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
Toate drepturile aparin Asociaiei Recraii Matematice. Reproducerea integral sau
parial a textului sau a ilustraiilor din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil
scris al acesteia.
TIPRIT LA SL&F IMPEX IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0788 498933
E-mail: simonaslf@yahoo.com
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Revist cu apariie semestrial
publicat de
IAI - 2007
300 de ani
de la nasterea lui
Leonhard Euler (1707 1783)
Cititi pe Euler! Cititi pe Euler, el
este Maestrul nostru, al tuturor.
P. S. Laplace
El este geniul care a pus n valoare
geniile succesorilor sai.
J. Bertrand
Matematician, astronom, fizician si inginer,
Leonhard Euler a fost fara ndoiala cel mai
prolific si unul dintre cei mai mari matematicieni ai tuturor timpurilor, dominnd cu autoritate matematica secolului XVIII (apropiindu-se
ca valoare de Lagrange).
Euler, ca savant, a reunit o intuitie
formidabil
a cu o imaginatie creatoare exceptional
a, o memorie inegalabil
a, abilit
ati de calcul extraordinare si o putere de munca fantastica.
A debutat n activitatea de cercetare la
vrsta de 16 ani cu o expunere privind filozofia
lui Newton si Descartes. n pofida faptului c
a
la 28 de ani pierde vederea la ochiul drept si
la 54 de ani ramne complet orb, a continuat cu
asiduitate aceast
a munc
a pn
a la vrsta de 77 de
ani, cnd, asa cum afirm
a Condorcet "nceteaz
a
de odata cu a calcula si de a trai". A redactat anual, n medie, n jur de 800 pagini
text stiintific publicnd peste 900 de articole si 90 de volume (din care 62 de matematic
a, mecanic
a si astronomie). Dup
a ce a orbit complet, a dictat secretarilor s
ai 320
de memorii (dintre care multe sunt volume ntregi).
Leonhard Euler s-a nascut la 15 aprilie 1707 la Basel, n Elvetia, n familia
unui preot sarac. Tatal sau, Paul Euler, era pasionat de matematica si studiase n
tinerete cu Jean si Iacob Bernoulli. Paul si initiaz
a fiul n matematic
a si dorind
ca acesta s
a-i continue cariera de preot l trimite s
a studieze filozofia si teologia la
Universitatea din Basel. Aici are ca profesor pe Jean Bernoulli care remarca talentul
sau matematic de exceptie. Leonhard Euler devine prieten si colaborator cu fiii
profesorului, matematicienii Nicolas (16871759) si Daniel Bernoulli (17001782).
La propunerea acestora n 1727 devine membru al Academiei de Stiin
te din Sankt
Petersburg, nfiintata de tarina Ecaterina I-a a Rusiei. n 1730 obtine catedra de
matematica la aceasta academie. n acelasi an se casatoreste cu fiica unui pictor rus
cu care a avut 13 copii, dintre care numai 5 i-au supravietuit. n 1740 regele Frederic
al II-lea (cel mare) al Prusiei reorganizeaz
a Academia din Berlin, unde Euler este
numit director al sectiei de matematica. Postul de presedinte al acestei academii a
1
de mecanic
a. ncepnd cu acest an, a predat cursuri de matematic
a si de mecanic
a
teoretic
a la facult
atile de mecanic
a si de electrotehnic
a. Preocup
arile sale stiintifice au fost strns legate si de cerintele unui nvatamnt tehnic superior de nalta
tinuta, publicnd aum, pe lnga lucrarile din teoria ecuatiilor cu derivate partiale,
si numeroase lucr
ari de mecanica analitica, teoria mecanismelor, teoria optimizarii,
teoria acceleratiilor reduse si a acceleratiilor de ordin superior. A publicat si lucrari de istoria matematicii. A fost membru activ la mai multe societati stiintifice
de matematica, mecanica teoretica si aplicata, astronomie, om de stiinta emerit al
Romniei, redactor responsabil la Buletinul Institutului Politehnic din Iasi, membru n consiliul de conducere al revistelor Revue Roumaine des Sciences Tchniques
(Srie de Mcanique Applique) si Studii si Cercetari de Mecanica Aplicata, conducator de doctorate n mecanica tehnica (30 de ingineri au obtinut titlul de doctor sub
ndrumarea sa).
Studiul ecuatiilor cu derivate partiale a devenit principalul s
au domeniu de cercetare n care, singur sau cu unii dintre elevii si colaboratorii sai, a publicat sute de
lucrari n diverse reviste de specialitate din tara noastra sau din tari cu mare prestigiu
stiintific, ceea ce face ca acum n matematic
a s
a se vorbeasc
a despre ecuatii polivalente
Mangeron, operatori interpolanti Mangeron, teoreme Mangeron, ecuatiile Mangeron.
Profesorul D. I. Mangeron a fost un om plin de entuziasm, energie, spirit de
4
initiativ
a, colegialitate des
avrsit
a, un om care ncuraja tineretul studios si care era
capabil de prietenia cea mai sincera. Dovada stau scrisorile pline de atentie si delicatete catre bunul sau prieten de o viata, Al. C. Climescu, trimise de la Universitatea
din Edmonton (Canada), unde n mai multe rnduri a fost visiting profesor, dup
a
iesirea sa la pensie. Cu alt
a ocazie, despre Al. C. Climescu a scris: A fost tocmai
atunci (la nceputul razboiului) mobilizat n arma antiaeriana si astfel au trecut ani
de zile, pna n 1945. ntre timp, am reusit sa se formeze comisia de concurs pentru
ncadrarea sa ca profesor. Comunicndu-i ca el se va ntoarce pe noua sa pozitie de
profesor titular, am primit cu emotie telegrama n care El afirma ca nu va uita niciodata acest rezultat al eforturilor facute n lipsa lui. Al. C. Climescu a avut ocazia sa
se revanseze atunci cnd, asa cum scrie Profesorul, n acele vremuri s-a facut tabula
rasa din tot ce am lucrat si realizat eu. n 1954, Al. C. Climescu descoper
a n revista Memorial des Sciences Mathmatiques un articol intitulat Calcul Symbolique,
n care exista fraza: On leur doit Mauro Picone et D. Mangeron deux progrs
principaux. Aceasta recunoastere internationala a facut ca, n cele din urma, sicanele
la care era supus Profesorul s
a nceteze, s
a i se recunoasc
a meritele de cercet
ator de
valoare si, partea oarecum comic
a, s
a i se acorde o nou
a diplom
a de doctor n stiinte
fizico-matematice pentru ca, chipurile, cea din Italia nu ar fi fost buna. n legatura
cu aceasta, Profesorul a spus: Am trait astfel, n cadrul greutatilor pe care le-am avut
ani de zile, o reusita faptica si morala, gratie atentiei si preocuparilor de pasionat
cercetator al iubitului nostru Prieten disparut.
Un aspect foarte important al activitatii Profesorului D. I. Mangeron este legat
de nfiintarea revistei Buletinul Institutului Politehnic din Iasi (1946), pentru care
a trebuit s
a nving
a greut
atile ivite dup
a terminarea r
azboiului si obtuzitatea noilor
factori de decizie. A contribuit din plin la afirmarea pe plan international si nu
numai national a acestei reviste, mpreuna cu alti profesori ai Politehnicii si oameni
de stiinta din alte tari, printre care si ctiva laureati ai premiului Nobel.
Profesorul D. I. Mangeron a r
amas activ si optimist pn
a la inevitabilul sfrsit,
desi a locuit ntr-un apartament modest, lipsit de confort. Cnd, n cele din urm
a, dl.
rector al Politehnicii, devenita acum Universitatea Tehnica "Gh. Asachi", a reusit sa
obtin
a pentru Profesor o repartitie ntr-o nou
a locuinta, acesta a spus: "Dragul meu,
este prea trziu". Prea trziu, a sosit si stirea alegerii sale ca membru corespondent
al Academiei Romne. Se afla n spital, unde a decedat la 26 februarie 1991.
Ne-am despartit de stimatul nostru Profesor n ziua de 1 martie 1991, dupa slujba
la care au asistat multi dintre colaboratorii si elevii s
ai, colegi, fosti doctoranzi,
ingineri si profesori, tinut
a la biserica Sfntul Nicolae din dealul Copoului. Pe drumul
c
atre cimitirul Podgoria, o ninsoare linistit
a a adus mp
acarea n sufletele noastre si
ne-am gndit ca, cel care a iubit att de mult scoala, oamenii si natura a plecat dintre
noi la fel de frumos cum a tr
ait, l
asnd o amintire si o oper
a pe m
asur
a, demn
a de
spiritele cu adev
arat alese.
Ast
azi, la mormntul Profesorului D. I. Mangeron se afl
a un monument, ridicat
de fostii sai admiratori, iar Bulevardul pe care se afla facultatile si celelalte cladiri
ale Universit
atii Tehnice poart
a numele "Bulevardul D. Mangeron".
C
at
alin TIG
AERU
Reamintim c
a similitudinile sunt bijectii, anume (SM0 (k, )) = SM0 (1/k, ).
Dac
a z0 este afixul lui M0 si z afixul lui M , atunci expresia analitic
a a similitudinii
este descrisa de functia
(1)
sz0 (k, ) (z) = z0 + (z z0 ) kei .
z
)
.
(2)
x = z1 + (z2 z1 )
1
2
1
1 k1 ei1 k2 ei2
1 k1 k2 ei(1 +2 )
Demonstratia acestui rezultat clasic se g
aseste n [4]. S
a not
am c
a relatia
a cu relatiile k1 k2 = 1 si 1 + 2 = 0 (mod 2).
k1 k2 ei(1 +2 ) = 1 este echivalent
1
n cele ce urmeaz
a, fix
am cadrul n care se va desf
asura analiza noastr
a; anume,
se considera triunghiul ABC, cu afixele respectiv a, b, c si fie M , N doua puncte din
plan, fixate, diferite de A, B si C, de afixe m si n. Luam n considerare similitudinile
de centre C si B, care transfer
a pe M n A, respectiv pe A n N si vom determina
c
n
b
si de (2), dac
a punem k1 ei1 =
, k2 ei2 =
, atunci punctul P satisface
mc
ab
au, notat cu p, fiind descris de
SB (k2 , 2 )SC (k1 , 1 ) = SP (k1 k2 , 1 + 2 ), afixul s
p = c + (b c)
na
ba
ac
nb
mc ab
(3)
(#)
mp
mc ab
si reciproc, daca afixul p verifica (#), atunci verifica si (3).
Demonstratie. Din ipoteza rezulta ca SP (k1 k2 , 1 + 2 ) (M ) = N , de unde,
conform formulei (10 ), rezult
a (#). S
a presupunem c
a afixul punctului P verific
a (#).
ac nb
i(1 +2 )
=
Daca notam cu w = k1 k2 e
na
bn ac + ab + cn
= (b c)
, de unde (3).
ab
ba
(#0 )
pn
ca pb
pm
ba pc
=
.
(#00 )
nm
na bc
nb ma
pb
mn
1w
Din (3) se obtine
= ab mc si din (#) deducem
=
. Mai
cb
1w
pn
w
nb ma mc ab
ma
pb mn
=
, de unde rezult
a
departe avem
cb pn
ab mc ca nb
ca
0
00
(# ). Analog se demonstreaza si (# ). Pentru punctul (b), trebuie demonstrat ca,
dac
a p satisface (3), atunci a, b, si c satisfac relatiile a = n + (m n)
cp
mp
pn cm
bn pm
1
ca
pn cm
si celelalte, ceea ce este echivalent cu a demonstra relatiile
si
=
ba
bn pm
0
00
celelalte, care nu sunt altceva dect rescrieri ale relatiilor (#), (# ) si (# ). Q. e. d.
2. Punctele Torricelli asociate compunerii a dou
a similitudini. n
continuare, proced
am dup
a cum urmeaz
a: consider
am punctele A0 , B 0 si C 0 , de
afixe a0 , b0 si respectiv c0 , definite de A0 = SC (k1 , 1 ) (P ), B 0 = SA (k5 , 5 ) (M ),
C 0 = SB (k3 , 3 ) (N ).
Din Teorema 1 deducem si ca A0 = SB (1/k2 , 2 ) (P ), B 0 = SC (1/k6 , 6 ) (M ),
0
C = SA (1/k4 , 4 ) (P ). Trecnd la nivelul afixelor, relatiile de mai sus se traduc
n formulele
ac
ab
a0 = c + (p c)
= b + (p b)
,
mc
nb
ba
bc
b0 = a + (m a)
= c + (m c)
,
(4)
n
a
p
c
cb
ca
c0 = b + (n b)
= a + (n a)
.
pb
ma
Dac
a invers
am rolurile tripletelor {A, B, C} si {P, M, N } (Teorema 1 ne permite
acest lucru), putem considera analogele punctelor A0 , B 0 si C 0 , anume P 0 , M 0 si
N 0 , de afixe p0 , m0 si respectiv n0 , unde P 0 = SN (q3 , 3 ) (A), N 0 = SM (q1 , 1 ) (C),
M 0 = SP (q5 , 5 ) (B), analogele formulelor (4) fiind
pn
pm
= m + (a m)
,
p0 = n + (a n)
n
cm
p
m
n
= n + (b n)
,
m0 = p + (b p)
(5)
cp
an
m
n
n0 = m + (c m)
= p + (c p)
.
am
bp
Propozitia 2. P P 0 AA0 , M M 0 BB 0 , N N 0 CC 0 sunt paralelograme, eventual degenerate.
Demonstratie. Demonstram relatiile importante:
9
a a0 = (p p0 ) ,
b b0 = (m m0 ) ,
c c0 = (n n0 ) .
(6)
0
b b0
ba
b b0
a b0
c c0
=
=
R, deci
=
, ceea ce nseamn
a c
a dreptele
0
0
0
cc
ca
ac
bb
c c0
a BB 0 CC 0 , atunci {B 0 } =
BB 0 si CC 0 sau sunt paralele sau confundate. Dac
AC CC 0 = {C}, ceea ce, n virtutea lui (4), ar conduce la M C sau B C, ceea
ce este fals. Deci BB 0 k CC 0 , la fel demonstrdu-se si celalalt paralelism.
c
a
B
A
M
N
T
T
C
B
P
A
Figura 1
ba ma
Demonstr
am punctul (b); dac
a
C\R, rezult
a c
a dreptele AA0 , BB 0
na ca
si CC 0 se intersecteaz
a cel putin dou
a cte dou
a. Fie {T } = BB 0 CC 0 si fie t afixul
s
au. Va rezulta c
a exist
a , R astfel nct b b0 = (b0 t), c c0 = (c t) si,
0
b0 a b0 t
b a
b b0
tinnd cont si de
= 0
, dedusa din (40 ), ajungem la
:
=
ca
c c
ca ct
a c
a patrulaterul B 0 CT A este inscriptibil.
R; cum {C 0 , A, B} nu sunt coliniare, rezult
a0 c
ca
Analog dovedim ca BC 0 AT este inscriptibil. Din (7) rezulta ca 0
= 0
;
a b
b a
b0 a c t
a c
a
deoarece B 0 CT A este inscriptibil si deoarece T BB 0 , rezult
R si
c a b0 t
0
0
a c tc
b t
R, deci 0
:
R, adica si BA0 CT este inscriptibil. Demonstram ca
tb
a b tb
t c ba0
T AA0 ; conditiile de inscriptibilitate ale patrulaterelor se pot scrie si
ta0 b c
11
t c b0 a
b0 c
bc
=
0
R si tinnd cont de
, dedus
a din (7), rezult
a c
a
t a b c
ba0
b0 a
0
0
ta
ta b c b a t c
R, adica
t c ba0 b0 c t a
ta0
concurente. Inversnd rolurile tripletelor {AA0 , BB 0 , CC 0 } si {M M 0 , N N 0 , P P 0 },
obtinem si concurenta dreptelor P P 0 , M M 0 si CC 0 . Demonstratia este ncheiat
a.
R,
R, care se refer
a numai la
na ca
\
\ ) {0, }, adic
pozitia punctelor din ipotez
a, se traduce prin m(N
AB) + m(CAM
a
\
\
unghiurile N AB si CAM sunt sau opuse ca orientare si egale n valoare absoluta sau
suplementare.
Observatia 2. Geometric, conditia
R, de
a b c0 t
0
ap c b
unde, dup
a nlocuire, se obtine
R. Tinnd
cont de relatia a treia
a b c0 n
12
P
C
N
A
M
T
B
M
Figura 2
c0 b
cb
ap cb
din (4), putem scrie 0
=
, care conduce la
R, deci patruc n
cp
ab cp
laterul ABP C este inscriptibil. Analog se demonstreaza si ca M , N apartin cercului
circumscris triunghiului ABC. Reciproc, s
a presupunem c
a punctele A, B, C, M ,
a punctul P apartine cercului cirN , sunt conciclice si demonstr
am c
a T T 0 si c
ab
b0 b
=
; dup
a nlocuirea
cumscris triunghiului ABC. Din (4) deducem c
a
nm
na
ab mn
cu
R, asigurat
a de patrulaterul inscriptibil AN BM , rezult
a c
a
na mb
0
0
b b
b b mn
R, deci
R, adica M BB 0 ; folosind celalalt patrulater innm mb
mb
a
scriptibil, se arat
a si c
a N CC 0 ; de aici BB 0 M M 0 , CC 0 N N 0 , de unde rezult
a0 a
a0 a p m
0
0
a c
a
c
a T T . Deoarece P AA , rezult
R, adic
a
R, ceea
pa
pm pa
a0 a
ca
ca pm
ce, coroborat cu
=
, dedus
a din (4), conduce la
R,
pm
cm
cm pa
deci patrulaterul AM CP este inscriptibil. Q. e. d.
De interes credem c
a este o interpretare fizic
a a teoremelor 2 si 3 (v. [3], pag. 142).
Bibliografie
1. C.Ionescu-Bujor - Elemente de transformari geometrice, vol. I-IV Bibl. Soc. S
t.
Matematice a R.S.R., Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958.
2. N. Mih
aileanu - Utilizarea numerelor complexe n geometrie, Bibl. Soc. S
t. Matematice a R.S.R., Ed. Tehnic
a, Bucuresti, 1968.
3. L. Nicolaescu, V. Boskoff - Probleme practice de geometrie, Seria "Culegeri de
matematic
a si fizic
a", Ed. Tehnic
a, Bucuresti, 1990.
4. D. Smaranda, N. Soare - Transformari geometrice, Bibl. profesorului de matematica, Ed. Acad. R.S.R., 1988.
aeru - Asupra unei clase de transformari geometrice, Matematica n scoala
5. C. Tig
suceveana, nr. 8/1990, 1-7.
13
1
lui P vor fi j =
1 , j = 0, m 1 si acestea sunt numere distincte; rezulta
p j
c
a N este diagonalizabil
a. n plus, cum p 3, avem c
a |j | < 1, prin urmare
a k suficient de mare
lim N k = On . Matricea N fiind cu elemente ntregi, exist
Cercet
ator, Centrul de Calcul E.N.S.T., Paris
14
cos sin
R () =
, {2r | r Q} .
sin cos
p
Daca = , cu p, q Z, q 1, evident ca
q
cos 2p sin 2p
q
= I2 ,
[R ()] =
sin 2p cos 2p
deci G este grup de torsiune. Pe de alta parte, G este de ordin infinit, izomorf cu
grupul (Q/Z, +); izomorfismul asociaz
a matricei R (), cu = 2r, clasa din Q/Z a
p
artii fractionare a lui r (verific
arile se fac usor).
Puncte coliniare
Ora de matematic
a la o clas
a cu profil sportiv. Un elev de cl. a IX-a are de
rezolvat la tabla o problema simpla de coliniaritate, dar . . .
Ce sunt punctele coliniare? intervine profesorul, decis sa-l ajute.
!?!??
Bine! S-o lu
am altfel . . . Tu esti fotbalist. Ce nseamn
a coechiper?
Din aceeasi echipa, de ce rdeti de mine d-le profesor?
Atunci, ce-ar putea sa nsemne coliniar?
Din echipa advers
a!. . .
Vreti s
a v
a ghicesc num
arul ales?
Alegeti un numar de doua cifre pe care-l doriti. nmultiti prima cifra cu 5, adunati
3, dublati rezultatul, adaugati a doua cifra si spuneti-mi rezultatul. Va voi indica pe
loc num
arul ales.
(Explicatii gasiti la pagina 28.)
15
C
B
F
GO
H O9
5 AO k A0 A00 si AO = A0 A00 ;
1/2
1/2
Fig. 1
R
.
2
C
B
si una dintre B 0 B 00 , C 0 C 00 se intersecteaz
a n P 0 .
P
16
C
A
Fig. 2
A
A
P Q
H P O
B
Fig. 3
altimii
Demonstratie. Punctul A1 definit prin {A1 } = AP BC este piciorul n
duse din A. Ca urmare, A1 E si 4A1 A0 A00 dreptunghic n A1 este nscris n E; deci,
A0 A00 este un diametru n E. n consecinta, mijlocul lui A0 A00 , care este este P 0 , va fi
centrul cercului E. Din faptul c
a B 0 , C 0 E, rezult
a c
a punctele diametral opuse lor
00
vor fi pe acest cerc, adic
a B , C 00 E. Se poate aplica Propozitia 4, conform c
areia
P este punctul H.
Propozitia 6. Daca punctul P verifica conditia AP BC si punctele A00 , B 00 ,
C , A0 (fig.2) sunt conciclice, atunci P este ortocentrul H.
Demonstratie. Simetricele punctelor A00 , B 00 , C 00 si A0 fata de P 0 sunt de
asemenea conciclice; asadar, A0 , B 0 , C 0 si A00 sunt conciclice. Ipotezele Propozitiei 5
fiind ndeplinite, rezulta ca P coincide cu H.
00
2) Remarc
am c
a n enuntul Propozitiei 4 este absent
a conditia AP BC. Faptul
este doar aparent, caci n ipotezele acesteia, rezulta ca mentionata conditie are loc
(conform Propozitiei 3).
Revenind din nou la Propozitia 1, s
a examin
am rezultatul acesteia din alt punct
de vedere. Notam cu transformarea geometrica (a planului 4ABC) care pune
punctul P n corespondenta cu P 0 , punct construit ca n Propozitia 1 (a se vedea si
1 G G, H O9 ;
1
O9 O.
4
AK L
V
H O9 U O
B
Fig. 4
1/4
Propozitia 8. Are loc egalitatea = hG , adica este omotetia de centru G si
1
raport .
4
Demonstratie. Faptul c
a imaginea P 0 a punctului P se obtine construind mai
nti mijlocul A00 al segmentului [AP ] si apoi P 0 ca mijlocal segmentului
[A0 A00 ] se
1/2
1/2
1/2
1/2
1/2
1/2
1/2
scrie: = hA0 hA (ntr-adevar, hA0 hA (P ) = hA0 hA (P ) = hA0 (A00 ) =
a omotetii, va fi tot o omotetie, cu centrul coliniar cu
P 0 ). Ca produs de dou
1 1
centrele omotetiilor factor si de raport ([1, p.81], [4, p.85]). Sa notam cu T
2 2
centrul omotetiei , T AA0 . Pozitia punctului T pe AA0 poate fi aflata cu ajutorul
unor formule prezente n locurile citate mai nainte; prefer
am s
a o determin
am direct.
Avem:
1/2
1/2
1/2
1/2
(T ) = T hA0 hA (T ) = T hA0 (S) = T , unde S = hA (T )
0
1
1
AT =
A0 S si AS = AT AT = 2AS = 2(AA0 + A0 S) =
2
2
18
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
19
a2 + b2 + c2 8R2 + 4r2
is well-known to be the sharpest from all the inequalities of the form (see [2])
a2 + b2 + c2 kR2 + hr2 ;
also its a known fact (and it is easy to obtain) that it can be stated in the equivalent
form
(1 cos A)(1 cos B)(1 cos C) cos A cos B cos C.
Many beautiful proofs for this remarkable inequality are available ([1], [2]). Our
intention is to present in the sequel a new proof of this trigonometric form of the
inequality ("new" as far as we know it) and also to derive some related inequalities.
Of course, the case of the right-angled or of the obtuse-angled triangle is immediately obtained, as long as the left-hand side is always positive and the right-hand
side is less than (or equal to) zero in those cases. Therefore we may assume, without mistaking, the triangle to be acute-angled, hence the cosines of its angles to be
positive; then we can also put the inequality as
1
1
1
1
1
1 1.
cos A
cos B
cos C
Let us denote x = cos A, y = cos B, z = cos C and the above parentheses with u, v, w:
1
1
1
1
1
1
, y=
, z=
.
u = 1, v = 1, w = 1 x =
x
y
z
u+1
v+1
w+1
Now observe that
cos A = cos(B + C) = cos B cos C + sin B sin C
p
x + yz = (1 y 2 )(1 z 2 ),
x2 + y 2 + z 2 + 2xyz = 1,
or, with the u, v, w - notations
1
1
2
1
+
+
+
= 1.
(u + 1)2
(v + 1)2
(w + 1)2 (u + 1)(v + 1)(w + 1)
Thus we are left with the algebraic inequality uvw 1, for positive u, v, w satisfying
the previous condition, or
Y
Y
X
(u + 1)2
(u + 1)2 (v + 1)2 + 2 (u + 1) =
(the sum and the products are cyclic). Further we introduce the notations
S = u + v + w,
Q = uv + uw + vw,
P = uvw;
20
()
But Q S 2 /3 is a classic inequality which, together with the previous one, implies
S < 3 and this is not possible, because using () and the inequalities P S 3 /27 and
Q S 2 /3, we infer
t6 + 6t5 + 12t4 + 6t3 9t2 12t 4 0,
and it shows that t 1 S 3. Thus the inequality S < 3 obtained from our
supposition that P < 1 is contradictory, hence P 1 and the proof is done.
How to
obtain new inequalities?
For example, with the AM-GM inequality we
3
have S 3 3 P and Q 3 P 2 ; by P 1 these yield S 3 and Q 3, therefore
S 2 + 4S + 4 = P 2 + 2P Q + 4P S + 6P P 2 + 6P + 12P + 6P = P 2 + 24P.
X 1
Y
1
5
1 + 1,
cos A
cos A
which we think that is not an easy to get inequality.
X 1
S P +2
1
1 + 2;
cos A
cos A
a short computation transforms this into another (known, we believe) inequality
involving the cosines of an acute-angled triangle:
X
Y
cos A 1 + 4
cos A.
We suggest to the reader to proceed for improving this last inequality: one can
get S 2P + 1 and S 3P , inequalities that can also be put in the form
X
X
Y
2
cos A 2 +
cos A cos B + 2
cos A,
respectively
cos A 3 + 2
cos A cos B.
Or, and we are very sure of it, the reader may find his/hers own way to get other
(beautiful and hard enough, we think) inequalities with this method.
Bibliografie
1. D. Grinberg, M. Lascu, M. Pachitariu, M. Tetiva - Din nou despre inegalitati
geometrice, G. M. 6/2006.
2. L. Panaitopol - O inegalitate geometrica, G. M. 4/1982.
21
Asupra calcul
arii unor limite de siruri
1
D. M. BATINE
TU-GIURGIU
Oricarui sir (an )n1 de numere reale strict pozitive i vom asocia sirurile (an !)n1
xn+1 n n + 1
1
xn+1
= lim
= x = 1.
Demonstratie. ntr-adevar, lim
n xn
n n + 1 xn
n
x
n
xn ! n1 B R+ .
P3 . Oricare ar fi (xn )n1 B R+ , atunci
Demonstratie. Conform criteriului Cauchy-d Alembert, avem:
!
r
n
xn !
nn
xn+1 !
n xn !
= lim
lim
= lim
=
n+1 x !
n
n
n
n
nn
n
(n + 1)
n
xn+1
x
n
= R+ .
= lim
n n + 1
n+1
e
P4 . Oricare ar fi (xn )n1 B R+ , atunci n xn ! n1 D R+ .
n
xn ! x
Demonstratie. n P3 am aratat ca, daca (xn )n1 B R+ , atunci lim
= ;
n n
e
ca urmare,
p
!
p
n+1
n+1
xn+1 !
xn+1 !
n+1
n
x e
lim un = lim
= lim
= 1 = 1,
n
n
n
n
n
n+1
n
e x
xn !
xn !
22
lim
n
!n
p
n+1
xn+1 !
n
xn !
un 1
= 1,
ln un
xn+1
= lim
n
n+1
n+1
p
n+1
xn+1 !
=x
e
= e.
x
Rezult
a atunci c
a
p
n
p
xn ! un 1
x
n
n
n
n+1
xn+1 ! xn ! = lim
ln (un )
= ,
lim xn ! = lim
n
n
n
n
ln un
e
q.e.d.
D R+ si
cu P4 , rezulta ca n n!
n1
1
n
lim n+1 (n + 1)! n! = lim Ln = ,
n
n
e
unde (Ln )ns>1 este sirul lui Lalescu (Problema 579, G.M., vol VI (1900-1901), p.148).
xn
2. Dac
a xn = 2n1, n N , atunci (xn )n1 B R+ cu lim
= 2. Rezult
a
n
n
D R+ si
ca n (2n 1)!!
n1
2
p
p
lim n+1 (2n + 1)!! n (2n 1)!! = ;
n
e
am obtinut limita Problemei C:904, G.M. - 5/1989, p.187.
Propozitia 1. Fie (xn )n1 B R+ ; atunci (xn )n1 D R+ daca si numai
n
xn+1
= a R+ .
daca exista lim
n
xn
xn
xn+1
Demonstratie. Conform ipotezei lim
= 1.
= x R+ si deci (din P2 ) lim
n n
n xn
Avem relatia urm
atoare:
n "
xn # xn xn
xn xn n
xn+1
=
1+
, n N .
xn
xn
n
xn+1
R+ , atunci trecnd la limit
a n aceast
a relatie pentru
Dac
a a = lim
n
xn
1/x lim xn
n , obtinem a = e n
, de unde lim xn = x ln a.
n
Reciproc, dac
a b = lim xn R+ , trecnd la limit
a n aceeasi relatie rezult
a
n
n
xn+1
c
a lim
= eb/x , adic
a a = eb/x .
n
xn
Propozitia 2. Daca sirurile (xn )n1 , (yn )n1 , (zn )n1 D R+ , atunci: a)
xn yn
xy
(un )n1 D R+ , unde un =
, n N , si b) lim un =
.
n
zn
z
23
=
zn+1
zn
zn+1
zn+1
zn+1
zn
xn
yn+1
xn +
(yn+1 zn yn zn+1 ) =
=
zn+1
zn zn+1
xn
yn+1
xn +
(yn+1 zn yn zn + yn zn yn zn+1 ) =
=
zn+1
zn zn+1
xn
xn yn
yn+1
xn +
yn
zn ,
=
zn+1
zn+1
zn zn+1
y
xy
x
xy
si
trecnd la limit
a cu n rezult
a c
a lim un = x + y 2 z =
n
z
z
z
z
demonstratia se ncheie.
Aplicatii (ale propozitiei 2).
!
n2
(n + 1)2
n
p
1. Daca xn = yn = n, zn = n!, n N , atunci lim n+1
=e
n
n
(n + 1)!
n!
(Problema C:890, G.M. - 4/1988).
p
2. Dac
a xn = n n!, yn = n (2n 1)!!, zn = n, atunci
p
!
p
n+1
n
(n + 1)! (2n + 1)!!
n! (2n 1)!!
2
lim
= 2,
n
n+1
n
e
iar dac
a xn = yn = n n!, zn = n, n N , atunci
p
2 p
2
n+1
n
(2n
+
1)!!
(2n
1)!!
4
p
lim
= ,
n
n+1
n
e
n
(n + 1)!
etc.
3. Tot ca aplicatie a Propozitiei 2 se obtin limitele problemelor urm
atoare:
C:2869, C:2878, C:2987, C:3010 din G.M., L.192 din Revista matematica din Constanta si PP.2312, PP.2759, PP.3680, PP.5219, PP.5220, PP.5224, PP.5227 din
Octogon Mathematical Magazine.
Bibliografie
1. D. M. B
atinetu - Siruri,
Editura Albatros, Bucuresti, 1979.
2. D. M. B
atinetu-Giurgiu - O abordare a unor limite, G.M. - 5/2006, 227-229.
3. M. Tena
- O alta solutie a problemei 579 (G.M.), Revista "Lic
ariri" a Liceului
"Nicolae Balcescu", Craiova, 1978, 13-14.
24
MC
AC sin CAM
\
(se stabileste aplicnd teorema sinusurilor n 4ABM si B
M
C
4ACM pentru a exprima M B si M C).
Acest rezultat cunoscut a fost utilizat ca instrument de lucru n [1], [3] s.a.
La rndul ei, relatia (1) poate fi generalizata la cazul n care ceviana AM este
nlocuit
a cu o transversal
a B1 C1 M ce nu-i paralel
a cu AB, AC (cteva pozitii ale
acesteia sunt prezente n figurile de mai jos):
A
C1
B1
A
B1
B1
C1
C1
c1
BC1 sin C
MB
;
(2)
=
c1
MC
CB1 sin B
evident, pentru A B1 C1 relatia (2) devine (1).
Pentru a dovedi aceast
a relatie, proced
am ca si n cazul relatiei (1): cu teorema
BC1
sinusurilor aplicat
a n 4C1 BM si 4B1 CM obtinem M B =
sin C1 si M C =
c
sin M
CB1
sin B1 , care, prin mpartire, dau (2).
c
sin M
n unele aplicatii este utila o consecinta directa a rezultatului dat de (2), consecinta prin care sunt eliminate n fapt unghiurile.
C1
Fie trei drepte a, b, c concurente dou
a cte dou
a si
0
transversalele t si t . Adopt
am notatiile prezente pe figura
A
alaturata si convenim ca (a; b) sa nsemne masura unuia
dintre unghiurile determinate de dreptele a si b.
B1
C
a
c
b
M C BC1
M C B C1
Demonstratie. ntr-adevar, conform cu (2), aplicata triunghiurilor 4ABC si
4AB 0 C 0 si transversalei B1 C1 , avem:
B 0 C1 sin (a; c)
BC1 sin (a; c)
M 0B0
MB
=
,
.
MC
CB1 sin (b; c)
M 0C 0
C 0 B1 sin (b; c)
1
25
De aici, rezult
a c
a
M B CB1
M 0 B 0 C 0 B1
sin (a; c)
= 0 0 0
=
, q.e.d.
M C BC1
M C B C1
sin (b; c)
= 0 0
0
M
C
AB
M
C
AB
Mentionam ca (30 ) poate fi stabilita usor cu ajutorul relatiei (1).
Teorema 1. (generalizarea teoremei Van Aubel ). Fie 4ABC si punctele B 0
(AC), C 0 (AB) cu BB 0 CC 0 = {O}. Daca prin O trece o dreapta care taie (BC)
n A1 , (BA n C1 si (CA n B1 , atunci are loc relatia
B 0 A OA1
C 0 A OA1
+
= 1.
(4)
C 0 B OB1 B 0 C OC1
C1
Demonstratie. Aplic
am (3) mai nti la dreptele CA,
CB, CC 0 si transversalele AB si A1 B1 si apoi la dreptele
A
B1
BA, BC, BB 0 si transversalele AC si A1 C1 :
B
C
B 0 A BC
C 0 A CB
OB1 CA1
OC1 BA1
=
O
C 0 B CA
OA1 CB1
B 0 C BA
OA1 BC1
D A1
C
De aici obtinem
B
0
0
B A OA1
CA CA1
BA BA1
C A OA1
+
=
+
.
(5)
C 0 B OB1 B 0 C OC1
CB CB1 BC BC1
CD
BD
CA1
BA1
si
Construim AD k B1 A1 si observam ca
=
=
. Atunci, pentru
CB1
CA
BC1
BA
membrul drept al relatiei (5) revine la
CA CD BA BD
=1
CB CA
BC BA
si, n consecinta, (4) este dovedita.
Observatii. 1. Dac
a A B1 C1 , se obtine relatia Van Aubel.
2. Particulariznd O G (centrul de greutate al triunghiului), relatia (4) se scrie
1
1
1
+
=
(S. Boga, [1, p.43]).
GB1 GC1
GA1
3. Particulariznd O I (centrul cercului nscris triunghiului), obtinem
AB
BC
AC
+
=
.
IB1 IC1
IA1
Bibliografie
1. S. Boga - O proprietate remarcabila de fascicul. Matematica n scoala suceveana,
6/1989, 3-8.
2. D. Brnzei, S. Anita, M. Chirchiu - Geometrie. Clasa a IX-a (Colectia "Mate
2000"), ed. a III-a, Editura Paralela 45, Pitesti, 1998.
3. C. Artenie, C. Constanda - Generalizarea problemei bisectoarei glisate. Recreatii
Matematice, 1/2001, 32-33.
26
O propozitie echivalent
a cu conjectura lui Goldbach
Bogdan CIACOI 1
Punctul de plecare al acestei Note este celebra si aparent simpla conjectur
a a
lui Goldbach. Aceasta problema, care a impulsionat considerabil dezvoltarea teoriei
numerelor, se afla pe lista problemelor de matematica nerezolvate nca. Ea si are
originea n corespondenta dintre Christian Goldbach si Leonhard Euler anul 1742
si se formuleaz
a astfel:
(CG) Orice numar natural par, mai mare ca 2, este suma a doua numere prime.
O form
a mai tare a acesteia este:
0
(CG ) Orice numar natural par, mai mare ca 6, este suma a doua numere prime
diferite.
Dupa cum se poate vedea n [2], (CG0 ) este echivalenta cu afirmatia urmatoare:
Orice numar natural mai mare ca 17 este suma a trei numere prime diferite.
Sa notam cu P[n] multimea tuturor perechilor de numere prime egal departate de
0
n si cu P[n]
multimea tuturor perechilor de numere prime diferite si egal departate
de n. Exemple:
0
P[2]
= ,
P[2] = {(2, 2)},
0
P[3] = {(3, 3)},
P[3] = ,
0
P[4] = {(3, 5)},
P[4]
= {(3, 5)},
0
P[5] = {(3, 7)},
P[5]
= {(3, 7)},
0
P[6] = {(5, 7)},
P[6] = {(5, 7)},
0
P[7] = {(3, 11), (7, 7)},
P[7]
= {(3, 11)},
0
P[8] = {(3, 13), (5, 11)},
P[8]
= {(3, 13), (5, 11)},
0
P[9] = {(5, 13), (7, 11)},
P[9] = {(5, 13), (7, 11)},
0
P[10] = {(3, 17), (7, 13)},
P[9]
= {(5, 13), (7, 11)},
0
P[11] = {(3, 19), (5, 17), (11, 11)} etc.
P[11]
= {(3, 19), (5, 17)} etc.
0
0
Evident, au loc: P[n]
P[n] , n 2 si P[n]
= P[n] daca n nu este numar prim.
27
4. Dac
a fix
am n + k ca si num
ar prim ntre n si 2n, se poate ar
ata usor prin
calcul ca n k este de forma 6m 1, forma necesara a unui numar prim; binenteles
aceasta nu garanteaza ca n k este prim.
Formul
am urm
atoarele dou
a conjecturi:
(CCE) Pentru orice numar natural n 2 exista cel putin o pereche de numere
prime egal departate de el.
(CCE 0 ) Pentru orice numar natural n 4 exista cel putin o pereche de numere
prime diferite si egal departate de el.
Aceste pregatiri permit sa enuntam urmatoarea
Propozitie. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) (CCE) este echivalenta cu (CG);
b) (CCE 0 ) este echivalenta cu (CG0 ).
Demonstratie. ntruct a) si b) se dovedesc n mod similar, vom demonstra
numai punctul b).
n
n
(CCE 0 ) (CG0 ) Fie n par si mai mare ca 6. Atunci N,
4 si, conform
2
2
n
n
ipotezei, k {1, 2, . . . , n 3} astfel nct
k si
+ k sunt prime. Atunci,
2
2
n n
n
n
n = + = ( k) + ( + k), adic
a n este suma a dou
a numere prime distincte.
2 0 2
2 0
2
(CG ) (CCE ) Fie n N, n 4. Atunci 2n este mai mare ca 6, si (CG0 )
fiind presupus
a adevarat
a, exist
a dou
a numere prime distincte p si q astfel nct
2n = p + q. Dac
a p < q (analog proced
am n cazul q < p), din egalitatea precedent
a
rezulta ca n p = q n N ; notam k = n p = q n si constatam ca avem
k {1, 2, . . . , n 3}. Cum (p, q) (n k, n + k) este o pereche de numere prime
echidistante de n, implicatia este dovedit
a.
Este posibil ca aceast
a form
a echivalent
a cu conjectura lui Goldbach s
a prezinte
un anumit interes si n privinta distributiei numerelor prime.
Bibliografie
1. I. Creang
a, C. Cazacu, P. Minut, Gh. Opait, C. Reicher - Introducere n
teoria numerelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965.
2. P. Minut - Asupra ipotezei lui Goldbach, Recreatii Matematice, 4(2002), nr.1, 5-6.
3. W. Sierpi
nski - Ce stim si ce nu stim despre numerele prime, Editura S
tiintific
a,
Bucuresti, 1966.
Solutie (procedeul g
asirii num
arului ales - v. pag. 15). Scad 6 din num
arul ce
mi l-ati comunicat si obtin tocmai num
arul ales. Justificarea este dat
a de egalitatea
(a 5 + 3) 2 + b = ab + 6.
Observatie. Dar daca numarul ales ar avea trei cifre? Am proceda similar, pe
baza egalitatii
(a 5 + 3) 20 + (b 5 + 3) 2 + c = abc + 66.
28
Prezentam n cele ce urmeaza modul n care s-a obtinut inegalitatea (1) de mai
jos, pe care o consideram a fi interesanta si susceptibila de generalizari. Totodata,
socotim c
a maniera de lucru urmat
a poate fi pentru elevi un model n obtinerea de
rezultate proprii sugerate de probleme ce apar n paginile diverselor reviste.
Daca x, y sunt numere reale cu acelasi semn, atunci
n
x2n + y 2n xn y n x2 + y 2 xy , n N.
(1)
\
b) m(ACB) 60 .
a) AB = AC + BC AC BC ;
\ Folosind teorema cosinusului, teorema mediSolutie. a) Not
am = m(ACB).
anei si relatii uzuale privind aria triunghiului, obtinem:
AG2 + BG2 AB 2
a2 + b2 5c2
ctg 2 =
2 AG BG
9 4SABG
2 cos2 1
a2 + b2 5c2
a2 + b2 5c2
1
=
= 2 cos
2 sin cos
12SABC
3ab
cos
a2 + b2 + c2
a2 + b2 c2
2ab
ab
a2 + b2 5c2
= 2
= 2
2
2
3ab
ab
a +b c
3ab
a + b2 c2
2
2
a + b2 c4 = 3a2 b2 c4 = a4 + b4 a2 b2 .
cos 2 =
1
b) Este suficient sa aratam ca cos , adica c2 = a2 +b2 2ab cos a2 +b2 ab,
2
2
astfel spus c4 a2 + b2 ab . Apare deci firesc s
a dovedim inegalitatea
2
a4 + b4 a2 b2 a2 + b2 ab ,
(2)
2
(2) a4 + b4 a2 b2 a2 + b2 + a2 b2 2ab a2 + b2
2
2ab a2 + b2 4a2 b2 2ab (a b) 0,
cu egalitate pentru a = b.
Un prim pas n trecerea de la (2) la (1) este dat de:
Dac
a x, y sunt numere reale nenule de acelasi semn, atunci
2k
k+1
k+1
k
k
x2
+ y2
x2 y 2 x2 + y 2 xy
, k N.
Profesor, Colegiul National "Fratii Buzesti", Craiova
29
(3)
Justificarea acestui rezultat se obtine cu usurinta din (2), prin inductie matematica. Tot inductia ne ajuta sa facem trecerea la cazul general (1); prezentam n
continuare calculele complete.
Verificarea lui (1) pentru n = 0, 1, 2 este imediat
a. Presupunem c
a (1) este
adev
arat
a pentru n = k si vom demonstra c
a este adev
arat
a pentru n = k + 1. Este
suficient sa aratam ca
xy xk y k + x2 y k xk y k xk y 2 xk y k 0
xy xk y k xk y k + xy k1 yxk1 0
xy xk y k (x y) xk1 + y k1 0
S
a not
am c
a (1) nu este, n general, adev
arat
a atunci cnd x si y au semne
contrare. De exemplu, pentru n = 4, x = 1, y = 1 obtinem contradictia 1 34 .
Dou
a generaliz
ari naturale ale lui (1) ar putea fi inegalit
atile:
4
n
4n
3n n
2n 2n
n 3n
4n
3
2 2
x x y + x y x y + y x x y + x y xy 3 + y 4 ;
n
x2n + y 2n + z 2n xn y n y n z n z n xn x2 + y 2 + y 2 xy xz yz ,
(4)
(5)
2
x8 x6 y 2 + x4 y 4 x2 y 6 + y 8 x4 x3 y + x2 y 2 xy 3 + y 4
x8 x6 y 2 + x4 y 4 x2 y 6 + y 8 x8 + x6 y 2 + x4 y 4 + x2 y 6 + y 8 2x7 y + 2x6 y 2
2x5 y 3 + 2x4 y 4 2x5 y 3 + 2x4 y 4 2x3 y 5 2x3 y 5 + 2x2 y 6 2xy 7
4x2 y 6 4x6 y 2 4x4 y 4 + 2x7 y + 4x5 y 3 + 4x3 y 5 + 2xy 7 0
h
i
2xy x3 y 3 + 2xy 2 x3 y 3 2x2 y x3 y 3 0
2xy x3 y 3 (x y) x2 + xy + y 2 2xy 0
2
2
2xy (x y) x2 xy + y 2 0,
30
+1
+2
-3
+13
-13
ca mpartitorul este un numar mai mic dect 10, aflati cele doua numere.
(Clasa a III-a)
nv. Rica Buc
atariu, Iasi
Solutie. Punnd conditia r < , putem avea: 7 3 + 6 = 27, 8 3 + 6 = 30;
9 3 + 6 = 33.
P.109. Figura alaturata este formata din betisoare.
a) ndeparteaza un singur betisor pentru a obtine tot attea triunghiuri ca si patrate;
31
F
b) Muta doua betisoare pentru a obtine de doua ori mai multe drepG
E
tunghiuri dect patrate.
(Clasa a III-a)
Adina Voinescu, elev
a, Iasi H
D
I
Solutie. a) ndep
artnd unul din betisoarele DE sau EG sau GI
C
J
obtinem dou
a triunghiuri si dou
a p
atrate.
b) Mutam betisoarele ID si JC astfel nct sa formam un drepA B
tunghi de latime AB si lungime BF . n acest caz vom avea un patrat si doua
dreptunghiuri.
P.110. Ce ora indica primul ceas, stiind ca acesta respecta regula indicata de
celelalte trei?
12
12
3
9
6
12
3
12
9
6
(Clasa a III-a)
Veronica Corbu, elev
a, Iasi
Solutie. De la al doilea ceas la al treilea ceas avem o crestere de 1h 200 , iar de
la al treilea ceas la al patrulea ceas avem o crestere de 2h 400 . Regula const
a n
dublarea cresterii. Cum 1h 200 este dublul lui 400 , primul ceas arata 6h 200 .
P.111. Fie numarul N = abc + acb + bac + bca + cab + cba.
a) Care este cea mai mica si cea mai mare valoare a lui N ?
b) Cte valori diferite poate avea numarul N ?
(Clasa a IV-a)
Oxana Pascal, elev
a, Iasi
Solutie. Avem N = 222 (a + b + c).
a) Cea mai mic
a valoare a ui N este 222 3 = 666.
Cea mai mare valoare a lui N este 222 27 = 5994.
b) Valorile sumei a + b + c sunt de la 3 la 27. Numarul N poate lua 27 3 + 1 = 25
valori diferite.
P.112. n urma desfasurarii unui joc didactic matematic, nvatatorul a oferit
ca recompensa 44 baloane. Cte 4 baloane au primit un numar de participanti ce
reprezinta a sasea parte din totalul lor, cte doua au primit a treia parte, iar restul
participantilor au primit cte un balon. Aflati numarul participantilor la joc (solutie
aritmetica!).
(Clasa a IV-a)
Alexandra Nistor, elev
a, Iasi
Solu
t
ie.
Presupunem
c
a
mai
ad
a
ug
a
m
niste
4
elevi,
n
mod
convenabil,
astfel
nct
fiecare
elev s
a
6
4
1
44 primeasca cte un singur balon din cele 44. Astfel,
6
6
3
4 1
4
6
se transform
a n , se transform
a n , iar restul
6 3
6
3
1
se transforma n Sa figuram noua situatie.
2
6
O sesime din numarul elevilor participanti la concurs primeste 44 : 11 = 4 baloane.
Numarul elevilor participanti la concurs este 4 6 = 24.
P.113. Dan si-a pus timbrele n clasor, cte 10 pe unele pagini, cte 30 pe alte
pagini si au ramas de 4 ori mai multe pagini goale dect folosite. Daca ar pune
cte 5 timbre pe fiecare pagina, toate paginile ar fi folosite. Cte pagini poate avea
32
b
Constatam ca b = 3a.
Distingem cazurile:
a = 1 b = 3 5 (1 + 3) = 5 4 = 20 (pagini);
a = 2 b = 3 2 b = 6 5 (2 + 6) = 5 8 = 40 (pagini);
a = 3 b = 3 3 b = 9 5 (3 + 9) = 60 (pagini).
Clasa a V-a
V.67. a) Sa se arate ca, scaznd din suma a 2006 numere pare consecutive suma
numerelor situate ntre acestea, nu se poate obtine rezultatul 20062 .
b) Sa se afle 2006 numere pare consecutive astfel nct, scaznd din suma lor
suma numerelor situate ntre ele, sa se obtina 20052 .
Marian Pantiruc, Iasi
Solutie. a) ntre 2006 numere pare consecutive se afl
a 2005 numere impare, cu
suma num
ar impar; deducem c
a si diferenta este tot impar
a.
b) Fie a num
arul cel mai mic; atunci
[a + (a + 2) + + (a + 4010)] [(a + 1) + (a + 3) + + (a + 4009)] = 20052
Solutie. Cum numerele 0, 2, 6, 12, 18, 20, 26, 30, 32, 36, 60 genereaz
a toate
resturile posibile la mpartirea prin 11, acelasi lucru se ntmpla si pentru cele 11
numere date. Deducem ca cel putin unul din ele se divide cu 11 si, cum numerele
sunt prime, m
acar unul este egal cu 11. Avem de studiat trei cazuri:
i) Dac
a a = 11, numere sunt 11, 13, 17, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 71, toate prime.
ii) Daca a + 2 = 11, atunci a = 9 nu este prim.
iii) Daca a + 6 = 11, atunci a = 5, nsa a + 20 = 25 nu este prim.
Valoarea c
autat
a a lui a este 11.
Clasa a VI-a
A 12 m B
VI.66. Alaturat este desenata o gradina avnd forma 9 m
6m
unui poligon cu 7 laturi. n fiecare vrf se afla cte o
C
poarta mobila astfel nct, n oricare doua vrfuri vecine, G
7m
portile sa nchida perfect latura pe care acestea o deter11
m
mina. Sa se afle lungimile portilor.
D
6m
Roxana C
ap
atn
a, elev
a, Iasi
F 10 m E
Solutie. Fie x lungimea portii din A. Atunci portile
din B, C, D, E, F , G au respectiv lungimele:12x; 6(12 x) = x6; 7(x 6) =
13 x; 6 (13 x) = x 7, 10 (x 7) = 17 x; 11 (17 x) = x 6. Punem
conditia de nchidere a portilor pe latura [AG] : x+(x 6) = 9 x = 7, 5. Lungimile
celor 7 porti vor fi 7, 5m; 4, 5m; 1, 5m; 5, 5m; 0, 5m; 9, 5m, respectiv 1, 5m.
VI.67. n patrulaterul ABCD construim AP BD, CQ BD, P, Q BD
si fie M mijlocullui (AC). Daca punctele M , P , Q sunt distincte doua cte doua,
demonstrati ca 4M P Q este isoscel.
Marius Farcas, Iasi
Solutia 1 (a autorului). Fie {R} = P M CQ.
C
\
\ (alterne interne), AM
\
Avem c
a P
AM RCM
P D
\
CM
R (opuse la vrf) si AM = M C, prin urmare
P M
R
4AM P 4CM R (U.L.U). Deducem c
a P M = M R si
O
Q
atunci QM este median
a n 4P QR dreptunghic n Q,
S
1
A
de unde rezulta ca QM = P R = P M , adica 4M P Q
2
B
este isoscel.
Solutia 2 (Gabriel Popa). Fie S mijlocul lui [AQ], iar {O} = M SBD. Atunci
M S este linie mijlocie n 4ACQ, prin urmare M S k CQ. Rezult
a c
a OS k AP si,
cum S este mijlocul lui [AQ], avem ca OS este linie mijlocie n 4OAP . Astfel, O
este mijlocul lui [P Q] si M O P Q, deci 4M P Q este isoscel.
Solutia 3 (Alexandra Cadar, eleva, Iasi). Aplicam teorema medianei si teorema lui Pitagora:
2 P A2 + P C 2 AC 2
2 P A2 + P Q2 + QC 2 AC 2
2
PM =
=
=
4
4
2 AQ2 + QC 2 AC 2
= M Q2 .
=
4
\
VI.68. Fie punctele A, C, M cu m(AM
C) 6= 90 si AC = 2 AM . Sa se arate
34
\ ) = m(M
\
ca M este mijlocul lui [AC] daca si numai daca 2m(ACM
AC).
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
Solutie. Daca M este mijlocul lui [AC], atunci
M
\ ) = m(M
\
\) =
m(ACM
AC) = 0 , de unde 2m(ACM
T
\
\) =
m(M
AC). Reciproc, s
a presupunem c
a 2m(ACM
\
m(M
AC). Dac
a A, M , C nu ar fi coliniare, fie N mijlocul
\
C
N
lui [AC] si [AT bisectoarea lui M
AC, T M C. Atunci A
4T AC este isoscel si T N este mediana, prin urmare T N AC. Pe de alta parte,
\
\
4M AT 4N AT (L.U.L.), deci m(AM
C) = m(AN
T ) = 90 , ceea ce contravine
ipotezei. Ramne ca punctele A, M , C sunt coliniare. n plus, nu putem avea punc\
\ ).
tul M pe prelungirile segmentului [AC], altfel m(M
AC) = 180 6= 0 = 2m(ACM
Deducem c
a M este mijlocul lui [AC], ceea ce ncheie rezolvarea.
VI.69. Sa se arate ca pentru orice alegere a semnelor n expresia 12 22
20062 , rezultatul nu se divide cu 2006.
Mihail Bencze, Brasov
Solutie. Dac
a ar exista o alegere a semnelor pentru care rezultatul s
a se divid
a
cu 2006, n mod necesar ar trebui ca 1 2 2006 si 2006 sa aiba aceeasi
paritate (o putere are aceeasi paritate cu baza sa). Cum suma si diferenta au aceeasi
paritate, ar rezulta c
a 1 + 2 + + 2006 este num
ar par, deci 1003 2007 este par,
absurd. Astfel, r
amne adev
arat
a concluzia.
3m + 1
n+2
VI.70. Determinati m, n Z pentru care a =
+
Z.
2m + 1 3n + 5
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Cele doua fractii din expresia lui a sunt ireductibile. ntr-adevar:
d | 3m + 1, d | 2m + 1 d | 3 (2m + 1) 2 (3m + 1) d | 1
Clasa a VII-a
35
+
+
+
= 2006.
2
2
2
2
Cum se atinge egalitatea, n mod necesar vom avea c
a x y + 901, y z + 626 = 625,
z t + 401 = 400 si t x + 78 = 81. Sistemul obtinut este nedeterminat, cu solutiile
{(, + 1, + 2, + 3) | R}.
Solutia 2. Egalitatea din ipotez
a se poate scrie sub forma
2
2
p
p
30 x y + 901 + 25 y z + 626 +
2
2
+ 20 z t + 401 + 9 t x + 78 = 0.
.
VII.67. Aflati a, b N daca a + b = 18 si 10a+1 9b + 71 .. 81.
Andrei-Sorin Cozma, elev, Iasi
Solutie. Avem:
10a+1 9b + 71 = 10a+1 1 9 (b + 1) + 81 = 99
. . . 9} 9 (b + 1) + 81 =
| {z
a+1 cifre
= 9 11
.
.
.
1
1
+
81
=
9
11
.
.
.
10
b
+ 81,
| {z }
| {z }
a+1 cifre
a de 1
.
.
. . 10} b .. 9. Restul mpartirii lui 11
. . 10} prin 9 este
deci 10a+1 9b + 71 .. 81 11
| .{z
| .{z
a de 1
a de 1
.
.
. . 10}b .. 9 ab .. 9.
acelasi cu restul mp
artirii lui |1 + 1 + {z
+ 1 + 0} prin 9, deci 11
| .{z
a de 1
a de 1
Cum a + b = 18, obtinem solutiile (a, b) {(0, 18) ; (9, 9) ; (18, 0)}.
2 x2 + y 2
2 b2 + c2
2 x2 + y 2
a2
=
=
xy b2 + c2 = bc x2 + y 2
S
xy
bc
xy
bx (by cx) cy (by cx) = 0 (by cx) (bx cy) = 0
c
c
b
b
by cx = 0 sau bx cy = 0 = sau 1 = 1 .
x
y
x
y
36
\
VII.69. Fie 4M N P cu m(N
M P ) = 90 ; se considera punctele S, T, M
(N S), M (P T ), astfel nct N S = 3 M S, P T = 3 M T . Daca {Q} = P S N T ,
atunci:
a) QM = N P ;
b) QN 2 + QP 2 = 5 N P 2 .
Dorel Luchian, Iasi
MS
MT
Solutie. a) Fie {R} = QM N P . Cum
=
= Q
MN
MP
1
, din reciproca teoremei lui Thales rezult
a c
a T S k NP .
2
TS
1
Atunci 4M T S 4M P N , de unde
= , iar 4QT S
NP
2
QS
QT
TS
1
T
S
4QN P , prin urmare
=
=
= . Astfel, N S
QP
QN
NP
2
M
si P T sunt mediane n 4QN P , deci M va fi centrul de greutate al 4QN P . Rezult
a c
a R este mijlocul lui [N P ], iar
QM = 2M R. Pe de alta parte, M R este mediana n 4M N P
dreptunghic, deci N P = 2M R. Deducem c
a QM = N P .
N
R
P
b) Aplic
am n mod repetat teorema lui Pitagora:
2
2
QN 2 + QP 2 = (2T N ) + (2SP ) = 4 M T 2 + M N 2 + 4 M S 2 + M P 2 =
= 4 M N 2 + M P 2 + 4 M T 2 + M S 2 = 4N P 2 + 4T S 2 = 5N P 2 .
VII.70. Triunghiul alaturat este considerat fix. n cte moduri putem aseza numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6 n cerculete, astfel nct
suma numerelor de pe fiecare latura a triunghiului sa fie aceeasi?
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Fie i, j, k cele trei numere din vrfuri; cum fiecare
vrf apartine la cte dou
a laturi, suma numerelor de pe fiecare latur
a va fi:
1
i+j+k
S = [(1 + 2 + + 6) + (i + j + k)] = 7 +
.
3
3
..
Acest numar trebuie sa fie natural, deci i + j + k . 3. Valoarea minima pentru i + j + k
este 1 + 2 + 3 = 6, iar cea maxim
a este 4 + 5 + 6 = 15, prin urmare i + j + k
{6, 9, 12, 15}. Deducem c
a
{i, j, k} {{1, 2, 3} ; {1, 2, 6} ; {1, 3, 5} ; {2, 3, 4} ; {1, 5, 6} ; {2, 4, 6} ; {3, 4, 5} ; {4, 5, 6}} .
Odat
a fixat
a multimea {i, j, k}, cele trei numere pot fi permutate pe cele trei cerculete
din vrfuri n 6 moduri, iar apoi numerele din mijloacele laturilor, dac
a exist
a, sunt
bine determinate. Spre exemplu, daca {i, j, k} = {1, 2, 3}, avem ca S = 9 si obtinem
completarile:
1
6
2
1
5
5
3
2
6
6
2
2
4
4
3
5
1
3
4
4
2
Clasa a VIII-a
VIII.66. Sa se demonstreze ca
37
1
1
n1
1
+ 4
+ + 4
<
.
2
2
2
+2 +1 3 +3 +1
n +n +1
3n
Carmen Daniela Tamas, Brlad
1
1
, k N , deoarece aceasta
Solutie. Are loc inegalitatea 4
2+1
2
k
+
k
3k
2
2
revine la k 1 0. Egalitatea se atinge numai pentru k = 1. Atunci
1
1
1
+
+ + 4
<
24 + 22 + 1 34 + 32 + 1
n + n2 + 1
1
1
1
1
1
1
1
+
+ +
<
+
+ +
=
<
3 22 3 32
3 n2
3 12 23
(n 1) n
1
1
1 1
1
1
1
1
n1
=
1
+
+ +
=
1
=
.
3
2
2 3
n1 n
3
n
3n
Not
a. Elevul Florian P
alita
a inegalitatea prin inductie
, Petrosani, demonstreaz
matematica.
VIII.67. Fie 0 < a < b < c < d < e si propozitiile:
2ac
b+d
2ce
p1 : b =
; p2 : c =
; p3 : c = ae; p4 : d =
.
a+c
2
c+e
Sa se arate ca daca oricare trei dintre propozitii sunt adevarate, atunci este adevarata
si cea de-a patra.
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
Solutie. Consideram nti ca p1 , p4 sunt adevarate si sa aratam ca p2 p3 .
Avem:
b+d
2ac
2ce
a
e
c=
2c =
+
1=
+
2
a+c c+e
a+c c+e
a (c + e) + e (a + c) = (a + c) (c + e) c2 = ae c = ae.
a
c
a
c
Demonstr
am acum c
a p1 p2 p3 p4 . Din p3 obtinem c
a = , deci
=
.
c
e
a+c
c+e
Atunci, folosind p2 si apoi p1 , avem:
2ac
a
2c2
2ae
2ce
d = 2c b = 2c
= 2c 1
=
=
=
,
a+c
a+c
a+c
a+c
c+e
deci p4 este adevarata. La fel se arata ca p2 p3 p4 p1 .
VIII.68. Fie An = 2006n + 2005n 1992n 1991n , n N. Sa se determine n
.
pentru care An .. 28.
Ionel Nechifor, Iasi
.
.
Solutie. Folosind faptul c
a an bn .. a b, n N, deducem c
a 2006n 1992n .. 7,
.
.
.
.
.
2005n 1991n .. 7, deci An .. 7. Sa vedem cnd An .. 4. Avem ca A0 = 0 .. 4, A1 = 28 .. 4.
.
Daca n 2, atunci 2006n = (M 4 + 2)n = M 4 + 2n .. 4 si este evident ca 1992n =
.
.
.
.
(M 4)n .. 4. Astfel, An .. 4 2005n 1991n .. 4 (M 4 + 1)n (M 4 1)n .. 4
.
n .
n
M 4 + 1 (1) .. 1 (1) = 0 n par. n concluzie, A .. 28 pentru n
24
E (x1 , x2 , x3 ) = x1 + x2 + x3 + x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 .
Ion Visan si Lucian Tutescu, Craiova
(x1 + x2 + x3 + 1)2 2
Solutie. Expresia se scrie sub forma E =
. Atunci
2
x
=
x
=
0,
x3 = 1.
Emin = 1, iar aceasta valoare se atinge, de exemplu, pentru
1
2
r
2
2
2
x1 + x2 + x3
x1 + x2 + x3
1
Din inegalitatea M A M P , avem c
a
= , cu
3
3
3
3 1/ 3 + 1 2
1
= 1 + 3,
egalitate cnd x1 = x2 = x3 = . Astfel, Emax =
2
3
1
iar aceasta valoare se atinge pentru x1 = x2 = x3 = .
3
VIII.70. Se considera cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 si fie M , N mijloacele muchiilor
[AB], respectiv [BC], iar {S} = AN CD, {T } = DM BC. Sa se afle masura
unghiului format de D0 N si ST .
Gabriel Popa, Iasi
Solutie.
Fie {P } = AN DM .
Din
D
C
\P
\
4AM D 4BN A (C.C) rezulta ca ADP
AM . A
B
\
\) = 90 ,deci m(ADP
\) +
nsa m(P
AM ) + m(DAP
\) = 90 si atunci m(AP
\
m(DAP
a
D) = 90 , adic
S
D
C
AN DM . Deducem c
a SP si T C sunt n
altimi
P
n 4DST , prin urmare N va fi ortocentrul acesN
B
tui triunghi, iar DN este tot n
altime: DN T S. A M
T
Din DD0 (ABC) urmeaz
a c
a DD0 T S, deci
0
0
T S (DD N ), de unde D N ST .
Clasa a IX-a
IX.66. Pentru x, y R, fie a = y + xy x, b = x2 + x xy.
a) Daca a, b (, 0), sa se compare numerele x si y.
b) Aratati ca exista o infinitate de numere rationale x, y pentru care a, b (, 0).
Ionut Onofrei, elev, Hrl
au
Solutie. a) Din a + b < 0, obtinem c
a x2 + y < 0, deci y < x2 < 0. S
a
presupunem prin absurd c
a x 0; din b = x(x + 1 y) < 0 rezult
a c
a x + 1 y < 0,
deci x < 1 + y. Dar 1 + y < 0 si am ajuns la o contradictie. Cum x, y < 0,
deducem ca xy > 0, prin urmare y x = a xy < 0. n concluzie, y < x.
1
n+1
b) De exemplu, putem considera x = , y =
, cu n N ; atunci
n
n
2
n2 + n + 1
si b = sunt ambele negative.
a=
n2
n
IX.67. Fie n 2 si a1 , a2 , . . . , an 0 astfel nct
2
39
j6=i
2
n
n Q
Q
Q P
, i = 1, n, deci
aj
aj = 1. Din inegalitatea mediai +
i=1 j6=i
j6=i
j6=i
s i=1
n
n
Q
P
Q
Q
aj
aj , de unde concluzia problemei.
ai +
ai +
ilor avem c
a nn
aj
i=1
j6=i
i=1
j6=i
=
B
C
XC
CA
XC
2b cos C
X
0
BA
(caci n 4A0 BA1 dreptunghic avem cos C =
=
BA1
A1
YC
b
a
). Analog caracterizam Y (CA) si Z (AB) prin
=
,
2BA1
YA
2c cos A
ZA
c
=
. Concurenta dreptelor AA1 , BB1 , CC1 conduce la
ZB
2a cos B
a
b
c
1
Clasa a X-a
X.66. Notam cu D multimea punctelor P (x, y) din planul xOy situate n interiorul sau pe laturile 4ABC. Fie a, b R, a2 + b2 6= 0; definim functia f : D R,
f (P ) = ax + by + c. Sa se arate ca pentru orice P D, avem
min {f (A) , f (B) , f (C)} f (P ) max {f (A) , f (B) , f (C)} .
h i
2 g n 2 +1
n 2 n 2 < n 2 + 1 g n 2 ng
h i
h i
n2 +1
kh i
k n 2 n g 2 n 2 +1 k
n 2 g 2
k,
n
n
deci g 2 k 2 , > 0. Astfel, rezulta ca g 2 = k 2, de unde
g m + n 2 = g (m) + g n 2 = km + kn 2 = k m + n 2 ,
adica g (x) = kx, x Q 2 , unde k (0, +). Notnd a = 10k 1, obtinem ca
x
f (x) = 10g(x) = 10k = ax , cu a 1. Pentru orice a [1, +), functia f (x) = ax
verifica ipoteza problemei, deci functiile cautate sunt cele exponentiale cu baza 1.
X.68. Pe cercul trigonometric se considera punctele A, B, C de afixe 1, , 2 ,
2
2
unde = cos
+ i sin . Fie M (z) un punct al cercului situat pe arcul BC ce nu
3
3
z2 + z + 1
contine A. Sa se arate ca z 2 + z + 1 =
.
z
Marian Tetiva, Brlad
41
2
z + z + 12 = (cos 2 + cos + 1)2 + (sin 2 + sin )2 =
2
= 3 + 2 cos + 2 2 cos2 1 + 2 cos = 4 cos2 + 4 cos + 1 = (2 cos + 1) .
(a + b + c)2
3
3
3
3
3
3
.
a loga b+ loga c + b logb a+ logb c + c logc a+ logc b
3
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Deoarece a, b, c > 1, atunci loga b > 0, loga c > 0 etc. Folosind inegalitatea mediilor, obtinem:
p
p
p
p
3
loga b + 3 loga c = 3 1 1 loga b + 3 1 1 loga c
1
1
1
3
(1 + 1 + loga b) + (1 + 1 + loga c) =
loga a2 b + loga a2 c = loga a abc.
3
3
3
Cum a > 1, b > 1, c > 1, avem:
3
3
3
3
3
3
a loga b+ loga c + b logb a+ logb c + c logc a+ logc b
logb b
3
abc
logc c
3
abc
aloga a abc + b
+c
=
(a + b + c)2
3
3
3
3
= a abc + b abc + c abc = (a + b + c) abc
.
3
Egalitatea se obtine pentru a = b = c.
X.70. Fie patratul ABCD. Sa se determine multimea
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Not
am P A = x, P B = y, P C = z,
P D = t; atunci
A
x
P
D
x
x
y
z
Aplicnd teorema medianei n 4P AC si 4P BD,
t
cum AC = BD, obtinem c
a x2 +z 2 = y 2 +t2 . Astfel, x2 +z 2 > 2yt y 2 + t2 > 2yt (y t)2 > 0 C
C
D=B
y 6= t P
/ AC. Celelalte dou
a inegalit
ati care intervin n definitia lui sunt
satisf
acute de c
atre orice punct P Int ABCD, prin urmare = Int ABCD \ [AC].
S
a demonstr
am c
a x2 + 2yt > x2 , P Int ABCD, pentru prima inegalitate
42
conserv
a astfel
x, y, z, t,deci 4AP P este dreptunghic isoscel
lungimile segmentelor
0
0
cu P P = x 2. Din 4P P B, obtinem:
Clasa a XI-a
XI.66. Fie xn , n N , cel mai mic numar natural cu proprietatea ca exista M =
an an1 . . . a1 a0 (10) cu toate cifrele nenule, astfel nct M = (n+1) n+1 an an1 a0 +
xn
.
9xn . Sa se calculeze lim
n 10n
Valeriu Brasoveanu, Brlad
1
1
i
1
kh
xn =
kk
.
.
.
k
k
+
k
+
+
k
11
.
.
.
1
(n
+
1)
.
=
{z
}
9 | {z } |
9
n+1 cifre
n+1 termeni
10n+1 9n10
Din aceeasi conditie de minimalitate deducem k = 1, deci xn =
.
81
xn
10
=
Atunci lim
.
n 10n
81
XI.67. Fie sirul (xn )n1 definit prin x1 , 0 , xn+1 = 2xn tg xn , n 1.
4
Sa se studieze existenta limitelor lim xn si lim n xn .
n
n
Dan Popescu, Suceava
Solutie. Daca presupunem ca xn , 0 , atunci xn+1 = f (xn ), unde f :
4
h i
, 0 R, f (t) = 2t tg t este functie strict cresc
atoare. Obtinem c
af
=
4
4
deduce c
a lim n xn = e0 = 1.
n
ex e(1)x e(1)a (1 ) ea .
Trecem x ln x, a ln a si obtinem
x x1 a1 (1 ) a x > (1 ) a + xa1 ,
a b c
det B > 0, deducem c
a det (DX + I3 ) 0, X M3 (R). Dac
a D = ,
u v w
x 0 0
ax + 1 0 0
1 0, cu x R oarecare.
pentru X = 0 0 0 obtinem c
a DX +I3 = x
0 0 0
ux
0 1
Atunci
det
(DX
+
I
)
=
ax
+
1
0,
x
R,
de
unde
a
= 0. Considernd acum
3
0 0 0
X = x 0 0, x R, gasim ca bx + 1 0, x R, deci b = 0 etc. Rezulta ca
0 0 0
D = O3 , adica B 1 A = O3 , de unde A = O3 . Luand C = O3 , are loc concluzia.
Daca detB = 0, sa presupunem prin absurd ca exista X0 cu det(AX0 +B) > 0.
Cum det (AX + (AX0 + B)) = det (A (X + X0 ) + B) 0, X M3 (R), folosind
cele demonstrate anterior rezult
a c
a A = O3 si atunci det B > 0, fals. R
amne c
a
a
P
,
Q
det (AX + B) = 0, X M3 (R). Pe de alta parte, din det B = 0 rezult
1 0 0
inversabile astfel nct B = P SQ, unde S este una dintre matricele 0 1 0,
0 0 0
1 0 0
0 0 0
0 0 0 sau 0 0 0. Obtinem
0 0 0
0 0 0
det (AX + P SQ) = 0, X M3 (R)
det P P 1 AX + S Q = 0, X M3 (R)
1 0 0
0
n cazul n care S = 0 1 0, lund X = 0
0 0 0
0
44
unde A1 = P 1 A.
0 1
0 0 0
0 0, apoi X = 0 0 1
0 0
0 0 0
a b c
a b c
gasim ca A1 = x y z = SM , unde M = x y z . Atunci A = P A1 =
0 0 0
0 0 0
1
1
P
SM
=
P
SQQ
M
=
BC,
cu
C
=
Q
M
.
La
fel se procedeaza cnd S =
1 0 0
0 0 0
0 0 0 sau S = 0 0 0.
0 0 0
0 0 0
XI.70. Fie a, b, c laturile unui triunghi ale carui unghiuri au masurile n radiani
A, B, C si care are raza cercului nscris r. Sa se arate ca distanta
de la punctul
3
.
M (A, B, C) la planul P : ax + by + cz + r = 0 este mai mare dect
3
Sorin Puspan
a, Craiova
Solutie. S
a ar
at
am nti c
a n 4ABC are loc inegalitatea
A
B
C
A
2
2
S > (p a) + (p b) + .
()
2
2
2
Pentru demonstratie, observ
am c
a exist
a trei cercuri tangente
C
doua cte doua, cu centrele n vrfurile triunghiului; razele lor
B
sunt p a, p b, respectiv p c. Evalund aria zonei hasurate,
obtinem imediat ().
Cum A + B + C = si S = rp, relatia () se scrie echivalent
p2 2 (aA + bB + cC + r) p + a2 A + b2 B + c2 C < 0.
Daca 0, expresia de gradul II n p din stnga pastreaza semn constant, iar acesta
este +. Rezult
a c
a > 0, deci
p
aA + bB + cC + r > (a2 A + b2 B + c2 C)
s
2
2
2
aA + bB + cC + r
> a A + b B + c C 3,
a2 + b2 + c2
3
a2 + b2 + c2
la ultima inegalitate folosind inegalitatea lui Cebsev.
Clasa a XII-a
f (x) dx = xf (x)
xf 0 (x) dx =
a
a
a
"
#
b Z b x2
x2 0
00
= bf (b) af (a)
f (x)
f (x) dx =
2
a
a 2
Z
a2
b2
1 b 2 00
= bf (b) af (a) + f 0 (a) f 0 (b) +
x f (x) dx.
2
2
2 a
45
Rb
Din ipotez
a rezult
a c
a a x2 f 00 (x) dx = 0. Conform teoremei de medie, exist
a
R b 2 00
2 00
00
(a, b) astfel ncat a x f (x) dx = f () (b a) si cum 6= 0, atunci f () = 0.
XII.67. Fie f : [0, 1] R o functie cu proprietatea ca exista L 0 astfel nct
|f (x) f (y)| L |x y|, x, y [0, 1]. Sa se arate ca pentru orice primitiva F a
lui f si pentru orice x1 , x2 , . . . xn [0, 1], n N, n 2, are loc
2
n
n
2n
1i<jn
Dan-
Stefan Marinescu, Hunedoara
Solutie. Cum f este lipschitzian
a, ea este continu
a si n consecinta admite primitive. Fie x, y [0, 1], x > y; atunci L (x y) f (x) f (y) L (x y), deci
functia g : [0, 1] R, g (x) = f (x)Lx este descresc
atoare, iar functia h : [0, 1] R,
h (x) = f (x) + Lx este cresc
atoare. Deducem c
a functia G : [0, 1] R, G (x) =
L
L
F (x) x2 este concav
a, iar H : [0, 1] R, H (x) = F (x) + x2 este convex
a.
2
2
Aplicnd inegalitatea lui Jensen, obtinem:
2
F (x1 ) + + F (xn ) L x21 + + x2n
x1 + + xn
L x1 + + xn
;
n
2
n
n
2
n
2
F (x1 ) + + F (xn ) L x21 + + x2n
x1 + + xn
L x1 + + xn
F
+
+
.
n
2
n
n
2
n
Folosind aceste relatii si identitatea evident
a
2
2
2
X
1
x1 + + xn
x1 + + xn
= 2
(xi xj )2 ,
n
n
n
1i<jn
obtinem concluzia.
XII.68. Fie f, g : R R, f (x) = eP (x) , g (x) = eQ(x) , unde P , Q sunt polinoame
de grad m 1, avnd coeficien
ti
a,respectiv
R n b, a, b
(0, ).
tiiRdominan
n
a) Sa se calculeze lim f (n) 0 g (x) dx
g (n) 0 f (x) dx .
n
b) Sa se studieze buna definire a sirurilor (an )n1 si (bn )n1 , unde f (an ) =
1 Rn
an
1 Rn
f (x) dx, g (bn ) =
g (x) dx si apoi sa se calculeze lim
.
0
0
n bn
n
n
Marius Apetrii, Iasi
Solutie. a) Evident ca f si g sunt strict crescatoare. n ipoteza nerestrictiva
R
Rx
x
f (x) 0 g (t) dt
eP (x)Q(x) 0 eQ(t) dt
Rx
Rx
= lim
=
lim
x g (x)
f (t) dt x
eP (t) dt
0
0
Rx
Rx
[P 0 (x) Q0 (x)] 0 eQ(t) dt
P 0 (x) Q0 (x) xm1 0 eQ(t) dt
= 1 + lim
=
= 1 + lim
x
x
xm1
eQ(x)
eQ(x)
eQ(x)
=
= 1 + m (a b) lim
x (1 m) xm eQ(x) + x1m Q0 (x) eQ(x)
1
a
= 1 + m (a b)
= .
mb
b
46
R
R
1 x
1 Rx
1 x
1
1
g
(t)
dt,
deci
(x)
=
f
f
(t)
dt
,
(x)
=
g
g
(t)
dt
. Din
x 0
x 0
x 0
teorema de derivare a inversei, functiile si sunt derivabile, iar lim (x) =
x
1 Rx
f (x)
2 0 f (t) dt
(x)
0 (x)
g 0 ( (x))
x
lim
=
= lim 0
= lim 0
x
x (x)
x (x)
x f ( (x))
1 Rx
g (x)
2 0 g (t) dt
x
x
1 Rx
1
f
(t)
dt
1
= lim 0
m1
m1
f (x) 0 g (t) dt
(x)
ba
(x)
b
R
,
=
lim
lim
=
x
a x (x)
a b x (x)
g (x) 0 f (t) dt
(x)
= 1. Am folosit pe parcurs faptul c
a
x (x)
1 Rx
Rx
f (t) dt
f (t) dt
0
f (x)
1
x
lim
= lim 0
= lim
= lim
= 0.
x
x xf (x)
x f (x)+xP 0 (x) f (x)
x 1+xP 0 (x)
f (x)
de unde lim
multiplu de 4. Dac
a n = 3, atunci
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
A = a444 32 , 38 , 42 , 48 , 52 , 58 , 62 , 68 , 72 , 78 , 82 , 88 , 92 , 98 .
Dup
a calcule, retinem A = 382 = 1444. n sfrsit, pentru n = 2, avem
m n+1
N .
+
n
m2
Gabriel Dospinescu, student, Paris
Solutie. Dac
a m, n verific
a enuntul, atunci exist
a p N astfel nct
m3 + n2 + n = pm2 n.
(1)
Este evident c
a n dividem , adic
a exist
a k N astfel nct m = kn. Din (1)
3
deducem ca n +1+k = p k 2 n2 (k + n + 1)3 = p3 n2 k 2 . Este evident ca (n, k) = 1
si deoarece n k este cub perfect rezult
a c
a n si k sunt cuburi. Fie u, v N cu
3
3
3
u = k, v = n. Atunci m = uv si u + u3 + 1 = pu2 v 2 . Dac
a u = v, atunci
u = v = 1, deci m = n = 1. Fie acum u > v. Este evident ca (u, v) = 1 si
48
v2
. Pe de alta parte avem u2
2
v4
. De aici rezulta ca v 4. Dar v 3 + 1
4
se divide cu u2 , deci nu este liber de p
atrate. Rezult
a c
a v = 2 si u = 3. Datorit
a
simetriei rezulta si solutia v = 3, u = 2. Corespunzator acestor doua solutii obtinem
(m, n) {(1; 1) , (6; 8) , (6; 27)}.
divide v 3 + 1 si atunci v 3 + 1 u2
G99. Fie m, n doua numere naturale nenule astfel nct m divide n 1. Toate
numerele naturale ntre 1 si n se aseaza la ntmplare pe un cerc. Se calculeaza suma
oricarui grup de m numere vecine. Sa se demonstreze ca printre aceste sume exista
doua pentru care diferenta dintre ele este strict mai mare dect m 1.
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Deoarece n 1 se divide cu m rezult
a c
a n = km + 1. Dac
a elimn
P
(n 1) (n + 2)
in
am num
arul 1, suma numerelor r
amase este
i=
. Considernd
2
i=2
sumele din cele k grupuri de cte m numere vecine, rezulta ca media acestora este
(n + 2) m
(n + 2) km
si deci cel putin una din sumele calculate, s
=
a zicem c
a
2k
2
(n + 2) m
aceasta este a, este mai mare sau egala ca media lor, adica
a. Eliminnd
2
n1
P
(n 1) n
i=
. Rationnd ca
acum numarul n obtinem suma numerelor ramase
2
i=1
nm
mai sus rezulta existenta unei sume, sa zicem b, astfel nct
b. Avem ca
2
(n 2) m nm
ab
= m, deci exist
a dou
a sume (de exemplu a si b) pentru care
2
2
diferenta lor este strict mai mare dect m 1.
G100. n cte moduri putem colora cu 5 culori un patrat 3 3, astfel nct n
fiecare patrat 2 2 sa existe patru culori diferite?
Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Patratul 2 2 din stnga poate fi colorat n 5 4 3 2
moduri; fie A, B, C, D culorile folosite ntr-un anumit caz, ca n figur
a. A B
Dac
a n p
atr
atelul (1, 3) (adic
a linia 1, coloana 3, i.e. p
atr
atelul din C D
dreapta sus) folosim culoarea C, n patratelul (2, 3) poate fi folosita una
dintre culorile A sau E. Daca n patratelul (3, 1) folosim culoarea din (2, 3), atunci
att (3, 2) ct si (3, 3) pot fi colorate n cte dou
a moduri; dac
a nu, n (3, 1) putem
folosi 2 culori, n (3, 2) culoarea este fixat
a, iar n (3, 3) putem folosi 2 culori. Obtinem
1 2 (1 2 2 + 2 1 2) = 24 modalitati de colorare ale conturului exterior.
Daca n (1, 3) nu folosim culoarea C, putem folosi una dintre culorile A sau E
(neavnd importanta, s
a zicem c
a aceasta este A).
dac
a n (2, 3) folosim C, n (3, 1) putem utiliza A, B sau E, pentru (3, 2) r
amn
2 culori si la fel pentru (3, 3).
daca n (2, 3) nu folosim C, atunci acest patratel va fi colorat cu E. Daca n
(3, 1) utiliz
am E, avem cte dou
a modalit
ati de colorare pentru (3, 2) si (3, 3). Dac
a
n (3, 1) folosim A sau B, culoarea din (3, 2) este fixat
a, iar pentru (3, 3) avem dou
a
posibilitati.
49
!
1
1
1
16
4
1+
,
2 +
2 +
2
(1 + bc) (1 + ca) (1 + ab)
a (1 + bc)
b (1 + ca)
c (1 + ab)
a, b, c (0, ) astfel nct abc = 1.
2 =
2 =
1
a (1 + bc)
(1 + a)2
a 1+ a
nea,
1
1
1
=
=
1
1
1
(1 + bc) (1 + ca) (1 + ab)
(1 + a) (1 + b) (1 + c)
1+ a 1+ b 1+ c
si atunci inegalitatea enuntului devine
!
b
c
16
a
1+
4
.
(1)
2 +
2 +
2
(1 + a) (1 + b) (1 + c)
(1 + a)
(1 + b)
(1 + c)
!
1
1
1
Adunnd n ambii termeni ai relatiei (1) pe 4
2 +
2 +
2
(1 + a)
(1 + b)
(1 + c)
obtinem inegalitatea echivalenta
!
1
1
1
1
1
16
1
4
+
+
1+
+4
2 +
2 +
2 .
1+a 1+b 1+c
(1+a) (1+b) (1+c)
(1+a)
(1+b)
(1+c)
(2)
2
2
2
Dac
a vom considera x =
,y=
,z=
inegalitatea (2) devine:
1+a
1+b
1+c
(3)
2 (x + y + z) 1 + 2xyz + x2 + y 2 + z 2 .
Conditia abc = 1 devine:
2
2
2
1
1
1 = 1 8+2 (xy + yz + zx)4 (x + y + z) = 2xyz. (4)
x
y
z
Conform cu (4), inegalitatea (3) devine:
2 (x + y + z) 1 + 8 + 2 (xy + yz + zx) 4 (x + y + z) + x2 + y 2 + z 2
1
(x + y + z)2 6 (x + y + z) + 9 0 (x + y + z 3)2 0,
ceea ce este evident.
G102. Sa se determine valoarea maxima a parametrului m R+ astfel nct
p
a2 + b2
b2 + c2 c2 + a2
+
+
m 3 (a2 + b2 + c2 ), a, b, c R+ .
a
b
c
Dorel B
aitan si I. V. Maftei, Bucuresti
pP
P b2 + c2
Solutie. Vom demonstra c
a
a2 , egalitatea fiind atins
a
2 3
a
2
2
Pb +c
P bc
2 P 2 2
a vom
pentru a = b = c. Este evident c
a
2
=
b c . Dac
a
a
abc
50
demonstra c
a
1 P 2 2 pP 2
a , atunci problema este rezolvat
a. Avem:
b c 3
abc
qX
X
2
X
X
b2 c2 3abc
a2
a2
b2 c2 3a2 b2 c2
X
X
X
X
X
b4 c4 + 2a2 b2 c2
a2 3a2 b2 c2
a2
a2 . (1)
b4 c4 a2 b2 c2
P
P 2
xy, x, y, z R nlocuim x = b2 c2 , y = c2 a2 ,
Dac
a n inegalitatea
x
2 2
z = a b , obtinem inegalitatea (1). R
aspunsul la cerinta problemei este deci m = 2.
G103. Pentru a, b, c (0, 1) cu a + b + c = 2, sa se arate ca
abc 8 (1 a) (1 b) (1 c) .
1 1 1
1
1 1
+ + 9 (x + y + z)
+ +
9,
x y z
x y z
inegalitate binecunoscuta.
\ = 120 . Fie O (BC) astfel nct [AO
G104. Triunghiul ABC are m(BAC)
\ Pe [AO se ia punctul D astfel nct [BC este
este bisectoarea unghiului BAC.
\ Sa se arate ca AD + BD = AB + AC si
bisectoarea interioara a unghiului ABD.
AB + AC 4 AO.
Petru R
aducanu, Iasi
Solutie. Fie E AD astfel nct BE este paralel
a cu
B
[ AEB
\ si m(EAC)
[ m(EAB)
\ =
AC. Deoarece EAC
60 rezulta ca triunghiul ABE este echilateral, adica AB = A
O
BE = AE.
Prelungim [AE] cu EF = AC. Deoarece (BE) (AB),
D
\) = m(BAC)
\ = 120 rezult
(EF ) (AC) si m(BEF
a c
a
E
C
tringhiurile BEF si BAC sunt congruente de unde obtinem
F
\ BF
\
\ ABC,
\ deci CBD
\ F
\
ca BCA
E si EBF
BE si
51
\ CBE.
\ Prin
BF = BC. Din paralelismul dreptelor AC si BE rezult
a ACB
\
\
\
\
\
\ =
constructie CBD ABC si atunci CBD EBF , deci m(CBD) + m(DBE)
\
\ = m(BCA)
\ = m(BF
\
m(EF
B) + m(DBE)
E). Prin urmare triunghiul BDF este
isoscel cu BD = DF . Rezulta ca AD + BD = AD + DF = AF = AE + EF =
AB + AC.
\) = 60 si din BF = BC rezult
Observ
am c
a m(CBF
a c
a triunghiul BCF este
\
a
echilateral si deci m(BCF ) = 60 . Triunghiurile AOB si ACF fiind asemenea rezult
AO
AB
AB AC
ca
=
, deci AO =
, de unde
AC
AF
AB + AC
AB + AC
2AB AC
,
(1)
2 AO =
AB + AC
2
adica 4AO AB + AC. n (1) avem egalitate ntre media aritmetica si media
armonic
a dac
a si numai dac
a AB = AC.
G105. Se considera trapezul ABCD cu bazele AB, CD ( AB > CD) si fie O
intersectia diagonalelor trapezului. Se duce linia mijlocie M N a trapezului si paralela
P Q prin O la bazele trapezului ( M, P (AB), N, Q (BC) ). Sa se demonstreze
ca trapezele ABM N si P QCD au diagonalele respectiv paralele.
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
Solutia 1 (a autorului). Fie E interD
C
sectia dreptelor DQ si AB. Din asem
an
ari
CD
CQ CQ
Q
imediate obtinem c
a
=
,
=
P
BE
QB QB
O
M
N
CD
CD
CD
DO OD
,
=
. Rezulta ca
=
,
OB OB
AB
BE
AB
de unde deducem c
a BE = AB.
Deoarece M este mijlocul segmentului
B
E
[AD] iar B este mijlocul segmentului [AE], A
rezult
a c
a [M B] este linie mijlocie n triunghiul ADE, atunci M B este paralel
a cu
DQ. Analog demonstr
am c
a AN este paralel
a cu P C.
2xy
,
Solutia 2 (Marius Tiba, elev, Iasi). Fie x = AB, y = CD; atunci P Q =
x+y
x+y
DP
2DP
2DP
2DO
2y
MN =
, iar
=
=
=
=
. Obtinem
2
MA
AD DP + P
DO + OB
x+y
A
DC
CQ
PQ
2y
DP
si, cum congruenta unghiurilor este
=
=
=
=
ca
MA
MN
NB
AB
x+y
\
imediata, patrulaterele DCQP si M N BA vor fi asemenea. Urmeaza ca P
DQ
\
\
\
AM B si P CQ AN B, deci DQ k M B si P C k AN .
B. Nivel liceal
L96. Fie cercurile C1 , C2 , C astfel nct C1 si C2 sunt tangente exterior n D si
fiecare dintre ele este tangent interior lui C n B, respectiv C. Tangenta comuna
interioara cercurilor C1 si C2 taie cercul C n A si A1 . Dreapta AB taie cercul C1
n K, iar dreapta AC taie cercul C2 n L. Din punctul M de pe cercul C se duc
tangentele M T1 si M T2 la cercurile C1 , respectiv C2 ( T1 C1 , T2 C2 ). Daca
52
A1 M
AM
KL si |M T1 M T2 | =
KL.
A1 D
AD
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Solutie. Domnul Titu Zvonaru, Com
anesti, remarc
a faptul c
a aceast
a problem
a este ndeaproape nrudit
a cu problema L76, publicat
a de acelasi autor n RecMat 1/2005. Consideram totusi utila elevilor includerea unei solutii detaliate.
n rezolvarea acestei probleme vom folosi teorema lui Casey, pe care o prezent
am
n continuare (fara demonstratie).
Teorema lui Casey. Daca cercurile C1 , C2 , C3 , C4 sunt tangente (toate interior sau toate exterior) la cercul C, ordinea punctelor de tangenta fiind data de
numerotarea acestor cercuri, atunci are loc relatia
M BAC, aratati ca M T1 + M T2 =
A1 M
KL.
A1 D
Pentru a demonstra a doua relatie, aplic
a teorema lui Casey cercurilor M , A, C2 (O2 )
si C1 (O1 ):
M T1 A1 D + M T2 A1 D = A1 M KL M T1 + M T2 =
de unde concluzia.
L97. Sa se demonstreze ca n orice triunghi are loc inegalitatea
1
1
1
1
+
2.
+
m2a (mb + mc ma ) m2b (mc + ma mb )2 m2c (ma + mb mc )2
S
I. V. Maftei si Dorel B
aitan, Bucuresti
Not
a. Concomitent cu publicarea n revista noastra, problema a aparut cu
numarul 25449 n G.M. nr. 12/2005. Solutia sa poate fi gasita n G.M. 6/2006.
P
S2
9
n fapt, inegalitatea se reduce la
2 4.
2
a (p a)
53
a
b
z
abc
S
si relatiile
=
=
= 2R, R =
, r = si p 3 3r, deducem ca
sin A
sin B
sin C
4S
p
sin4 A + sin4 B + sin4 C (sin A sin B)2 + (sin B sin C)2 + (sin C sin A)2
abc a + b + c
=
sin A sin B sin C (sin A + sin B + sin C) =
8R3
2R
p
r
27 r 3
rp2
S
.
3 3r =
=
=
2
3
3
2R R
2R
2R
2 R
2) Utiliznd iarasi inegalitatea x2 + y 2 + z 2 xy + yz + zx, obtinem
cos4 A + cos4 B + cos4 C cos A cos B cos C (cos A + cos B + cos C) .
(1)
S
S
(p b) (p c)
aS
1
2
=
p (p a) (p b) (p c) =
2R p a
p
bc
2Rp (p a)
abc
S S 2 = S S).
4R
Tinnd
seama de acestea si de inegalitatea R 2r, rezult
a c
a:
R + r 2R + r ra 2R + r rb 2R + r rc
R
2R
2R
2R
3r 5r ra 5r rb 5r rc
ra
3 r 4
rb
rc
=
5
5
,
R
2R
2R
2R
8 R
r
r
r
adic
a tocmai ceea ce trebuia demonstrat.
cos4 A + cos4 B + cos4 C
Not
a. Am primit de la Neculai Roman, Mircesti (Iasi), o interesanta rafinare
54
a inegalit
atii de la b), anume
cos4 A + cos4 B + cos4 C
3
ra
3 r 4
rb
rc
5
5
5
.
16
8 R
r
r
r
9
Pentru demonstratia primei parti, folosim cunoscuta sin2 A + sin2 B + sin2 C
4
si inegalitatea CBS; obtinem
2
1 2
cos4 A + cos4 B + cos4 C
cos A + cos2 B + cos2 C =
3
2
2 1
2
3
9
1
2
2
=
3 sin A + sin B + sin C
3
.
=
3
3
4
16
Pentru partea a doua, folosim ra + rb + rc = 4R + r; ra rb + ra rc + rb rc = p2 ;
ra rb rc = p2 r; a2 + b2 + c2 = 2p2 2r2 8Rr. Avem ca a2 + b2 + c2 9R2 , de unde
2p2 2r2 + 8Rr + 9R2 , apoi
ra
3 r 4
rb
rc 3 r 4 3 ra + rb + rc 2
5
[5
5
5
=
5 +
8 R
r
r
r
8 R
r
ra rb rc
3 r 4
R
ra rb + ra rc + rb rc
p2
]
=
100
100
+
+
4
r2
r3
8 R
r
r2
r 4 63 r 3 27 r 2
3 r 4
R
2
+
.
100 100 + 2 2r2 + 8Rr + 9R2 = 39
8 R
r
r
R
2 R
4 R
63
27
r
1
Daca x =
0, , functia f (x) = 39x4 x3 + x2 are un maxim egal cu
R
2
2
4
3
1
, adica pentru x = , de unde concluzia anuntata.
16
2
L99. a) Care este numarul minim de puncte din plan de coordonate ntregi astfel
nct, oricum ar fi alese, sa existe trei puncte cu centrul de greutate de coordonate
ntregi.
b) Sa se arate ca ntr-un spatiu n-dimensional exista 2n+1 puncte de coordonate
ntregi astfel nct oricare trei dintre acestea au centrul de greutate cu cel putin o
coodonata care nu este un ntreg.
Irina Mustata
a, Bremen, Germania
, student
Solutie (Eugenia Rosu, eleva, si Adrian Zanoschi, profesor, Iasi). a) Centrul
de
greutate al triunghiului cuvrfurile n (x1 , y1 ), (x2 , y2 ), (x3 , y3 ) are coordonatele
x1 + x2 + x3 y1 + y2 + y3
,
; aceste coordonate sunt ntregi daca si numai daca
3
3
x1 + x2 + x3 si y1 + y2 + y3 sunt multipli de 3. Pentru a simplifica rezolvarea, consideram, mai departe, n locul coordonatelor punctelor, resturile acestora modulo 3.
Pentru 8 numere, rezultatul nu este valabil. ntr-adevar daca alegem sistemul
x
y
1
0
1
0
1
1
1
1
0
0
0
0
0
1
0
1
observam ca suma x1 + x2 + x3 este multiplu de 3 daca si numai daca cele trei abscise
sunt egale. Dar, n acest caz, cea de-a doua sum
a y1 + y2 + y3 este 1 sau 2, ceea
ce nseamn
a c
a, pentru orice trei dintre aceste puncte, centrul de greutate nu are
ambele coordonate ntregi.
55
S
a analiz
am, n continuare, cazul a 9 numere. Reamintim c
a dou
a coordonate
congruente modulo 3 sunt considerate egale.
Daca exista 5 punte care au una dintre coordonate identica, atunci pentru cea
de-a doua coordonat
a avem unul din urm
atoarele cazuri: apar toate cele trei resturi
posibile la mp
artirea cu 3 sau, conform principiului cutiei, unul dintre resturi apare
de trei ori. n ambele situatii putem gasi trei coordonate cu suma multiplu de 3, deci
exista trei puncte cu centrul de greutate de coordonate ntregi.
Presupumen acum c
a nu este ndeplinit
a conditia precedent
a. Atunci, nseamn
a
c
a fiecare din numerele 0, 1, 2 apare cel putin o dat
a si cel mult de patru ori att
printre abscise ct si printre ordonate. Daca doua dintre aceste numere ar aparea de
cel mult doua ori, atunci cel putin cinci coordonate ar fi egale cu al treilea numar,
ceea ce contrazice presupunerea f
acut
a. Deci, dou
a dintre numerele 0, 1, 2 apar de
cel putin 3 ori la o coordonat
a. Not
am aceste numere cu m si n.
Consideram, pentru fiecare dintre cele doua grupuri cu prima coordonata m,
respectiv n, ca cea de-a doua coordonata ia cel putin doua valori distincte (astfel
exist
a trei puncte identice si centrul lor de greutate are coordonatele ntregi). Dac
a
avem toate cele trei valori (0, 1, 2) la ordonate, atunci suma lor este 3 si centrul de
greutate respectiv are coordonatele ntregi. Cazul cel mai nefavorabil ar fi, asadar,
cel n care n ambele grupuri, ordonatele iau dou
a valori a si b pentru primul grup si
c si d pentru cel
alalt grup (a 6= b, c 6= d).
ntruct a, b, c, d {0, 1, 2}, conform principiului cutiei, rezult
a c
a exist
a dou
a
numere egale. Cum a 6= b si c 6= d, nseamna ca unul dintre numerele a, b este egal
cu c sau d. Putem presupune, f
ar
a a restrnge generalitatea, c
a a = c.
S
a ar
at
am c
a sumele a + c, a + d, b + c, b + d iau cele trei valori posibile 0, 1, 2.
Avem relatiile a 6= b a + c 6= b + c, c 6= d b + c 6= b + d, b 6= a b + d 6= a + d.
Astfel, daca cele patru sume ar lua doar doua valori din cele trei, atunci a + c = b + d
si b + c = a + d, ceea ce implic
a c = d. Contradictia la care am ajuns dovedeste c
a
fiecare dintre numerele 0, 1, 2 se afl
a printre cele patru sume.
Acum, s
a revenim la cel de-al treilea grup - al punctelor care au ca prim
a coordonata un numar diferit de m si n (exista cel putin un punct de acest fel). Ordonata
unui astfel de punct adunat
a cu una din sumele a + c, a + d, b + c, b + d va da un
multiplu de 3, pentru c
a printre aceste sume se afl
a toate numerele 0, 1, 2.
Evident, punctele din primele dou
a grupuri cu ordonatele din suma g
asit
a mai
sus si cu punctul ales din grupa a treia formeaza un triplet a carui centru de greutate
are coordonate ntregi. Cu aceasta, demonstratia este ncheiat
a.
b) Vom demonstra propozitia prin inductie dup
a n. n cazul n = 2, am g
asit la
punctul a) un exemplu de 23 puncte care satisfac conditia din enunt.
Presupunem propozitia adevarata pentru un numar natural n 2. Sa aratam
c
a propozitia este adev
arat
a pentru n + 1. Conform ipotezei de inductie, exist
a
2n+1 puncte n spatiul n - dimensional astfel nct centrul de greutate al oric
aror
trei dintre ele sa nu aiba toate coordonatele ntregi. Celor 2n+1 puncte de mai
sus le mai adaugam la sfrsit nca o coordonata egala cu 0 si apoi, din nou tuturor
punctelor, nc
a o coordonat
a egal
a cu 1. Astfel obtinem 2n+2 puncte din spatiul n+1
dimensional (jum
atate dintre ele se termin
a cu 0, iar cealalt
a jum
atate se termin
a
cu 1). Se observa usor ca, oricum am alege trei dintre aceste 2n+2 puncte, centrul
56
1 2
L100. Fie x (0, 1); aratati ca exista n N astfel nct {nx}
,
.
3 3
Ciprian
=
> 1, exista
3x
3x 3x
3
1 2
1 2
1 2
n N cu n
,
, deci nx
,
, adica {nx}
,
. Pentru
3x
3x
3
3
3 3
1 2
2
x
,
putem alege n = 1, iar pentru x = lu
am n = 2.
3 3
3
2
2
2 3
3 4
R
amne de analizat situatia x
, 1 . Cum
,1 =
,
,
3
3
3 4
4 5
k
k+1
k
k+1
,
. . . , exist
a k 2 astfel nct x
,
. Cnd k = 3p,
k+1 k+2
k + 1 k + 2
3p
3p + 1
2p
2p + 1
ax
p N , obtinem c
,
, deci (p + 1) x p +
,p +
,
3p + 1 3p
+2
3p + 1
3p + 2
2p
2p + 1
1 2
adic
a {(p + 1) x}
,
,
. Cnd k = 3p + 1, p N , vom avea
3p
+
1
3p
+
2
3
3
2p + 1
2
2p + 1 2
1 2
ca (p + 1) x p +
, p+
, deci {(p + 1) x}
,
,
. n
3p + 2
3
3p + 2 3
3 3
2p + 1
2p + 2
sfrsit, daca k = 3p + 2, p N, atunci (p + 2) x p + 1 +
,p + 1 +
,
3p + 3
3p + 4
2p + 1 2p + 2
1 2
deci {(p + 2) x}
,
,
.
3p + 3 3p + 4
3 3
Solutia 2 (Vlad Emanuel, elev, Sibiu). Daca x R \Q, multimea {{nx} | n N}
este densa n [0, 1] (Lema lui Kronecker) si atunci concluzia este imediata. Daca
p
x Q , fie x = , cu p, q N , (p, q) = 1; observam ca ip, i = 1, q, parcurge toate
q
ip
ri
ip
= , deci expresia
,
resturile modulo q. Not
am ri = ip (mod q); atunci
q
q
q
1 2
qq
i = 1, q, va lua toate valorile din multimea 0, , , . . . ,
. Pentru a rezolva
q q
q
m
2
1
< ,
problema, ar fi suficient s
a g
asim m {1, 2, . . . , q 1} astfel nct
3
q
3
q
2q
adic
a m<
. Cum x (0, 1), atunci q 2. Pentru q {2, 3}, lu
am m = 1.
3
3
q
q
2q
2q
> 1 si astfel exist
a cel putin un ntreg n
,
. Acel ntreg
Pentru q 4,
3
3
3 3
2q
2q
; dac
a q {4, 5}, atunci
/ N, iar dac
a q 6, exist
a cel putin doi
nu este chiar
3
3
ntregi n intervalul respectiv.
n1
Q an ak
Z.
L101. Fie a, n 2 doua numere ntregi. Sa se arate ca
k=0 n k
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
57
Solutie. S
a facem mai nti cteva notatii. Fie A =
n
Q
k=1
n1
Q
k=0
an ak si E =
al num
arului m N , atunci not
am cu expp m exponentul lui p din descompunerea
n factori primi a lui m.
n1
Q an ak
A
Pentru a demonstra ca
=
Z este suficient sa aratam ca, pentru
n! k=0 n k
orice num
ar prim p, p n, are loc inegalitatea
expp n! expp A.
(1)
X
n
, oricare ar fi num
arul prim p.
expp n! =
pk
(2)
Se verific
a usor c
a
k=1
Fie p un num
ar prim mai mic sau egal ca n.
n(n1)
I. Daca p | a, atunci p2 | a2 , p3 | a3 , pn | an si p 2 | a a2 . . . an1 E = A.
Notnd cu l cel mai mare num
ar natural cu proprietatea p2 n, avem
l
X
n
n (n 1)
1
n
expp n!
=
1 l
expp A,
l
p
p1
p
2
k=1
k
II. Presupunem, n continuare, ca (a, p) = 1. Deoarece a(p ) 1 mod pk
k
k1
1, deci pk |
(teorema lui Euler) si pk = pk pk1 , rezulta ca pk | ap p
m(pk pk1 )
a
1, oricare ar fi m N .
S
a demonstr
am c
a are loc inegalitatea
X
expp E
k=1
n
.
pk pk1
(3)
am multimile Ak = m pk pk1 | m N
Pentru fiecare k N , consider
si Bk = Ak {1, 2, . . . , n}. Se observ
a c
a B1 B2 Bk si |Bk | =
k
k1
n
. Dup
a cum am v
azut, pk | am(p p ) 1, deci fiecare element al lui
pk pk1
Bk contribuie cu cel putin k la expp E. Fie Ck = Bk Bk+1 ntruct multimile Ck
sunt disjuncte doua cte doua, putem scrie:
X
X
X
X
k |Ck | =
k (|Bk | |Bk+1 |) =
|Bk | =
expp E
pk pk1 ,
k=1
k=1
k=1
k=1
ceea ce nseamn
a c
a inegalitatea (3) este adev
arat
a.
n sfrsit, din relatiile (2) si (3), rezult
a c
a
X
X
n
n
expp E expp A,
expp n! =
pk
pk pk1
k=1
k=1
58
Not
a. Aceeasi solutie a dat Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L102. Fie p = 2k + 1 un numar prim. Atunci
2k
k
X
X
i
i
Cp+i1
2p 2 mod p2 , S2 =
Cp+i1
2 2p mod p2 .
S1 =
i=1
i=k+1
p (i 1)!
Mp2 + (1)
p (p 1) . . . (p i + 1)
=
=
i!
i!
Mp2
p
p
+ (1)i1 (1)i1
mod p2 ,
i!
i
i
p
i
unde i {1, 2, . . . , p 1}. Analog, obtinem relatia Cp+i1
mod p2 , pentru
i
orice i {1, 2, . . . , 2k}. Avem
p1
X
1 1
1
Cpi p 1 +
2 3
p1
i=1
1
2 2
2
1 1
p 1 + + + +
2 3
p1 2 4
p1
2k
X
1
1
1
i
Cp+i1
mod p2 .
+
+ +
p
k+1 k+2
2k
Cpi =
i=k+1
Deoarece
p1
P
i=1
Cpi = 2p 2, rezulta ca
2k
P
i=k+1
i
Cp+i1
2p 2 mod p2 .
1 1
1
Pentru a demonstra a doua cerinta, observam ca 1+ + + +
0 (mod p),
2 3
p1
ntruct termenii sumei dau resturi distincte la mpartirea cu p si suma acestor resturi
p (p 1)
0 (mod p). Prin urmare
este 1 + 2 + + (p 1) =
2
p1
X
1 1
1
2 2
2
Cpi = 2p 2 p 1 + + + +
2 3
p1 2 4
p1
i=1
k
X
1
1
i
Cp+i1
mod p2 ,
p 1
=
2
k
i=1
p
2
ceea ce nseamn
a c
a S2 2 2 mod p .
Not
a. Solutie asemanatoare a dat Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
Mai mult, avem egalitate n cel putin una din inegalitatile de mai sus daca si numai
daca a + b + c + d = abc + bcd + cda + dab.
Gabriel Dospinescu, student, Paris
Solutie. Egalitatea din ipotez
a este echivalent
a cu
Y
Y
(i + a)
(i a) = 16
X
X
X
X
X
X
1i
a
ab + i
abc + abcd 1 + i
a
ab i
abc + abcd = 16.
Deoarece ultima egalitate se poate scrie n forma
2 X
2
X
X
1
ab + abcd +
a
abc = 16,
()
P
rezult
a c
a |1 ab + abcd| 4, de unde obtinem 3 ab + bc + cd + da + ac +
bd + abcd 5. Se
Pobserva ca, n relatia precedenta, putem avea o egalitate daca si
numai
dac
a
|1
P
P
cu
a = abc.
Not
a. Vlad Emanuel, elev, Sibiu, remarc
a faptul c
a problema apare si n Old
and New Inequalities (citat
a la solutia problemei L97), semnat
a de acelasi autor.
n
L104. Fie x0 > 0 si xn = x[ n ] + x[ n ] + , pentru orice n > 0.
3
6
x 2
n
este convergent la 1.
a) Sa se arate ca sirul
n n1
5
xn n
= 0.
b) Sa se arate ca daca > log3 , atunci lim
n
2
n
Gabriel Dospinescu, student, Paris
n
x2 o
Solutie. a) Fie M = max 1, x1 ,
. Vom demonstra prin inductie ca xn < nM ,
2
n n n
n
xn
M+
M+
+ +
M = nM . Drept urmare, avem xn < nM ,
2
3
6
2
3
6
x
n
a c
a sirul
este m
arginit. Egalitatea
oricare ar fi n N , ceea ce nseamn
n n1
din enunt poate fi scris
a n forma
n
n
x[ n ]
x[ n ]
1
x
2
3
2
= n
+ n 3 + .
n
n
n
6
2
3
n
n
1
1
2
xn
xn
lim
lim
xn
1
n n
n n
lim
+
+ ,
n n
2
3
6
xn
1. Analog, demonstram ca lim xn 1. Din relatiile
de unde obtinem lim
n n
n
xn
xn
xn
xn
si lim
lim
lim
1 lim
rezulta ca cele doua limite extreme
n n
n n
n n
n n
60
xn
= 1.
n
k
n
x2 o
5
si ak = 1 + (M 1)
, k 0.
b) Consideram, din nou, M = max 1, x1 ,
2
6
S
a demonstr
am, prin inductie dup
a k, inegalitatea xn nak , oricare ar fi n 2 3k .
Pentru k = 0, am dovedit c
a propozitia este adev
arat
a la punctul
a). Presupunem
c
a
hni
hni
k+1
k
k
relatia este adev
arat
a pentru k. Fie n > 2 3 . Atunci,
2 3 si
23 .
2
3
Conform ipotezei de inductie, rezult
a c
a
hni
hni
n
5ak + 1
xn
ak +
ak + n
= nak+1 ,
2
3
6
6
ceea ce ncheie induc
htia. n i
Fie n > 1 si k = log3
. Cum
2
log3 n2 1
k
5
5
xn
1 + (M 1)
=
1 + (M 1)
n
6
6
log3 n
6 (M 1) 5
6 (M 1) n log3 56
2
=1+
,
=1+
5
6
5
2
nseamn
a c
a exist
a o constant
a a 0 astfel nct
5
xn
(1)
1 + anlog3 6 , oricare ar fi n > 1.
n
k+1
5
si dk = 2k+1 2. Vom ar
Consider
am sirurile ck = 1
ata, prin inductie,
6
n
c
a xn > nck dk , oricare ar fi n 2 3k . Pentru k = 0, inegalitatea devine xn > ,
6
n 2, care este adev
arat
a. Presupunem propozitia adev
arat
a pentru k. Alegem un
num
ar n 2 3k+1 si atunci, conform ipotezei de inductie, avem
hni
hni
n
n
5n
ck dk +
ck dk + >
2 ck 2dk + =
xn >
2
3
6
6
6
5ck + 1
n 2ck 2dk > ck+1 n 2 2dk = ck+1 n dk+1 .
=
6
Cu aceasta, demonstratia prin
tie s-a terminat.
h induc
ni
Acum, luam din nou k = log3
. Deoarece
2
k+1
log3 n2
n
dk
2 2k
2 2log3 2
5
2
5
xn
> ck
=1
+ >1
,
n
n
6
n
n
6
n
rezulta ca
log3 56
log3 56
x
6
12
1
2 n log3 2 log3 6
1
n
5 =
n
21log3 2 nlog3 15 .
1 nlog3 5 >
n
2
n 2
2
x
6
n
arginit,
De aici, avnd n vedere si relatia (1), deducem c
a sirul
1 nlog3 5 este m
n
xn n
xn n
este m
arginit. Prin urmare, lim
= 0.
deci sirul
5
log
n
3
nx
2
n
n1
61
unde n N , n fixat.
x (0, ) ,
n
n2
x + 1
x + 1 n
2
n
n
f (x) =
x , f x =
x ,...,
n1 f
n1 f
nx n
nx n2
nk
x + 1 n
n1
k
f n
x =
x .
n1 f
nx nk
De aici, deducem c
a
2
k
( n x + 1) n x + 1 n x + 1 n
k
n
f
x , k N .
f (x ) =
n1
n1
n1
nk x n + n2 ++ nk
n1
n1
n1
1
1
1
n1
+ +
=
Deoarece
+
1 k : 1
= 1 k,
2
k
n
n
n
n
n
n
n
rezulta ca
2
k
( n x + 1) n x + 1 n x + 1 n
k
f
x , k N .
(1)
f (x) =
1
1
nk x nk
1
k
k
Avem lim x1 nk = x si lim n x = f lim x1/n = f (1). Sa calculam acum
k
k
k
n
2
k
n
( x + 1)
x + 1 n x + 1
.
L = lim
k
nk
2
k
a) Daca n = 2, atunci putem restrnge produsul P = ( x +1) 2 x +1 2 x +1 :
k
2
k
k
x + 1 2 x+ 1 2 x + 1 2 x 1 =
P 2 x1 =
2
k1
k1
=
x + 1 2 x+ 1 2
x+1 2
x 1 = =
=
x+1
x 1 = x 1,
x1
, pentru x 6= 1. Drept urmare,
deci P = 2
k
x1
2
k
( x + 1) 2 x + 1 . . . 2 x + 1
x1
x1
L = lim
= lim 1/2k
=
, x 6= 1.
1
k
k x
2k
ln x
k
1/2
x1
x1
c = c, nseamna ca
x ln x
( x1
c, x 6= 1
f : (0, ) R, f (x) =
, unde c R .
x ln x
c,
u=
6 1
b) S
a vedem ce se ntmpl
a dac
a n > 2. Exist
a l N , astfel nct n > 2l , deci
1
1
< li , i = 1, k. Daca x > 1, atunci
ni
2
2
k
l
2l
lk
n
x + 1 n x + 1 n x + 1 < 2 x + 1 2 x + 1 2 x + 1 <
2
3
lk
< 2 x + 1 2 x + 1 2 x + 1 2 x + 1 .
Astfel, avem
2
k
( n x + 1) n x + 1 n x + 1
0
<
nk
2
2
3
lk
x + 1 2 x+ 1 2 x + 1
( x + 1)
<
=
nk
1
x1
x1
k = 1/2kl k .
= 2kl
x
1 n
x1 n
kl
l
1/2
n k
x1/2 1
= ln x si lim
= , deducem egalitatea
kl
k
k 2l
1/2
L = 0, unde x > 1, deci f (x) = 0, x > 1.
1
Dac
a x (0, 1), not
am pe cu y si atunci y > 1. Se observ
a c
a
x
1
1
1
2
k
n
x+ 1 n x+ 1 n x + 1 =
+
1
+
1
+
1
=
n y
n2 y
nk y
n y + 1
n2 y + 1 nk y + 1
n y + 1
n2 y + 1 nk y + 1
=
=
=
1
1
1
1 11/nk
y n y n2 y nk
y n 11/n
n y + 1
n2 y + 1 nk y + 1
=
.
11/nk
y n1
Asadar, avem
n y + 1
n2 y + 1 nk y + 1
1
= 0 1 = 0,
L = lim
11/nk
k
n1
y
nk y n1
kl
63
Probleme propuse1
Clasele primare
P.124. Schimba locul unui singur betisor pentru a obtine o egalitate.
(Clasa I )
Mariana Nastasia, elev
a, Iasi
P.125. ntr-o clasa cu 24 elevi sunt 3 perechi de gemeni. La sedinta cu parintii
este prezent cte un singur p
arinte din fiecare familie. Cti p
arinti particip
a la
sedinta?
(Clasa I )
Mihaela Glc
a, elev
a, Iasi
P.126. Pentru a fierbe un ou sunt necesare 4 minute. Mama vrea s
a fiarb
a 20
oua n trei transe. Cte minute sunt necesare?
(Clasa a II-a)
Ionela B
ar
agan, elev
a Iasi
P.127. Mircea are cu 35 timbre mai mult dect fratele sau, Marius. Ct devine
diferenta, dac
a Mircea ar mai primi 10 timbre, iar Marius ar da unui prieten 5 timbre?
(Clasa a II-a)
Inst. Maria Racu, Iasi
P.128. Cte numere de forma RM AT ndeplinesc conditia RAM = M AT ?
(Clasa a III-a)
Dragos Covrig, elev, Iasi
MARI +
ARI
RI
.
I
7676
(Clasa a III-a)
P.130. Dac
a a, b, c sunt cifre, cte egalit
ati de tipul a c = b : c se pot scrie?
Justificati raspunsul.
(Clasa a III-a)
Adina Voinescu, elev
a, Iasi
P.131. Verificati daca afirmatia "A se mparte exact la 5, unde A = 2000 +
2 (1 + 2 + 3 + + 1999) + 1999 + 1997" este adev
arat
a sau fals
a.
(Clasa a IV-a)
Prof. Nicolae Iv
aschescu, Craiova
P.132. Mama Oanei a mplinit 17532 zile pe data de 1 ianuarie 2007. n ce an,
lun
a si zi a avut o vrst
a de 3 ori mai mic
a?
(Clasa a IV-a)
nv. Geta Cretu, Vaslui
P.133. Doi elevi spun pe rnd cte un numar natural, cel putin egal cu 1 si cel
mult egal cu 7. Fiecare nou numar spus se aduna la celelalte. Sa se arate ca primul
elev poate s
a indice n asa fel numerele nct s
a ajung
a primul la suma 99.
(Clasa a IV-a)
Prof. Petru Asaftei, Iasi
Clasa a V-a
V.76. Dac
a a, b, x sunt cifre n baza 10, s
a se rezolve ecuatia cu necunoscuta x:
bxa + baa + xb + ab = abb + aab.
Marius Farcas, Iasi
1
Se primesc solutii pn
a la data de 31 decembrie 2007.
64
V.79. Ar
atati c
a num
arul 131000 91000 se divide cu 1000.
Damian Marinescu, Trgoviste
V.80. Dac
a restul mp
artirii unui num
ar natural la 10 este mai mare dect 5,
spunem ca acel numar este favorabil. Aflati numerele favorabile ab cu proprietatea
ca nici ab, nici ba nu pot fi scrise ca suma de doua numere favorabile.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
Clasa a VI-a
VI.76. Determinati a, b, c Z dac
a
a
b
3c + 5
= =
.
3
4
2c + 1
VI.77. S
a se arate c
a ntre oricare dou
a puteri naturale consecutive ale lui 3 se
afl
a cel putin o putere a lui 2. Exist
a dou
a puteri consecutive ale lui 3 ntre care s
a
putem gasi trei puteri ale lui 2?
Marius Damian, Br
aila
VI. 78. Fie a, b Z astfel nct multimile {a + b, a + 2b, . . . , a + 2007b} si
{1, 2, . . . , 2007} coincid. S
a se arate c
a exist
a k N pentru care a + kb = k.
Dan Nedeianu, Drobeta-Tr. Severin
VI.79. Se consider
a 4ABC ascutitunghic, iar M un punct n planul s
au. Paralela prin M la AB taie AC si BC n P , respectiv N . Demonstrati ca daca doua
dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, atunci este adevarata si a treia:
\ (ii) M C M B; (iii) [N P ] linie mijlocie n
(i) BM bisectoare pentru ABC;
4ABC.
Carmen-Daniela Tamas, Brlad
VI.80. Sa se demonstreze ca portiunea hasurata din figura
al
aturat
a poate fi scris
a ca reuniune de segmente nchise, dou
a
cte dou
a disjuncte.
Marius Tiba, elev, Iasi
Clasa a VII-a
VII.76. Aflati numerele naturale a, b, c pentru care 11 (a b 9) > c (c 20),
11 (b c 9) > a (a 20) si 11 (c a 9) > b (b 20).
Veronica Pl
aesu si Dan Pl
aesu, Iasi
VII.77. Fie x, y numere reale pozitive, ambele subunitare sau ambele suprau1
1
1
+ 2 x + + y + . Dac
a unul dintre numere este
nitare; s
a se arate c
a xy +
xy
x
y
mai mic, iar cel
alalt mai mare ca 1, inegalitatea si schimb
a sensul.
Marian Tetiva, Brlad
VII.78. S
a se rezolve n numere naturale ecuatia 6a 5b = 1.
Tudor P
adurariu, elev, Onesti
65
Clasa a VIII-a
VIII.76. Fie ABCD un trapez cu AB k CD, M (AD) si N (BC) cu
M N k AB, iar E (AB), F (CD) oarecare. Fie {O} = EF M N , [OP ] si
[N T ] perpendiculare de aceeasi parte pe planul trapezului, G centrul de greutate al
4P EF , {Q} = M G (T BC). S
a se arate c
a M N este linie mijlocie n trapez dac
a
si numai dac
a Q TN.
Bogdan Raita
, elev, Iasi
x6 + y 6 x2 y 2 x2 + y 2 x3 + y 3 xy (x + y) .
Lucian Tutescu, Craiova si Gheorghe Nedelea, Pitesti
VIII.78. Pentru a, b, c R, s
a se demonstreze inegalitatea
p
p
p
a2 + b2 ab + b2 + c2 bc + c2 + a2 ca a + b + c.
Claudiu-
Stfean Popa, Iasi
VIII.79. S
a se rezolve n numere naturale ecuatia x (x + 1) = y 2007 .
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
VIII.80. S
tiind ca 1 ianuarie 2007 este ntr-o zi de luni, sa se arate ca pna n
anul 2100 exist
a trei ani bisecti n care luna februarie are trei duminici care cad n
zile impare.
Petru Asaftei, Iasi
Clasa a IX-a
3
2
n
n
n
IX.76. Fie d1 , d2 , . . . , dk divizorii
num
3narului 5 7 , iar Sn = d1 + d2 + + dk ,
4n
5 +1 7 +1
a se arate c
a S2n =
Sn , n N . Generalizare.
n N . S
(5n + 1) (7n + 1)
Petru Asaftei, Iasi
p
3
3
2
2
IX.77. Sa se arate ca a + b ab 2 (a + b ), a, b 0.
Ovidiu Pop, Satu Mare
IX.78. Fie a, b, c laturile 4ABC, iar G centrul s
au de greutate. Not
am cu D,
E, F punctele de contact ale cercului nscris cu laturile BC, CA, respectiv AB. S
a
se arate ca aGD + bGE + cGF = 0 daca si numai daca 4ABC este echilateral.
Marian Urs
arescu, Roman
IX.79. Fie 4ABC echilateral si P un punct n interiorul sau. Consideram
A1 AB, B1 BC, C1 CA astfel nct P A = P A1 , P B = P B1 si P C = P C1 .
S
a se arate c
a P este centrul de greutate al 4A1 B1 C1 .
Iulia Plesca, elev
a, Iasi
66
Clasa a X-a
X.76. Fie C = {z C | |z| = 1}. S
a se rezolve n C 2 ecuatia z1 z2 = z1 + z2 + 3.
Gabriel Popa si Paul Georgescu, Iasi
X.77. Fie a, b C si z1 , z2 solutiile ecuatiei z 2 az + b = 0. S
a se arate c
a
urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
Clasa a XI-a
XI.76. Dac
a A M4 (R), s
a se arate c
a det (A + t A i) = det (A t A i).
Generalizare.
Dan Popescu, Suceava
XI.77. Fie f : [a, b] R o functie de dou
a ori derivabil
a pe [a, b], cu ambele derivate strict pozitive. Pentru [a, b], consideram punctele A (a, f (a)),
B (b, f (b)), C (, yC ) Gf si D (, yD ) AB. Demonstrati ca exista si este unic
0 a+b
2 , b astfel nct f (b) yD = yC f (a).
aeru, Suceava
C
at
alin Tig
XI.78. Pentru x R+ , sa se demonstreze inegalitatile:
1
1
a) ln x + a (1 + ln a), unde a > 0;
x
a
k
b) ax > (1 + x) , unde a > ek , k N , iar {1}.
Gheorghe Costovici, Iasi
n
xn
n
= a R+ dac
a si numai dac
a exist
a lim (1 + xn L (xn )) =
c
a exist
a lim
n L (xn )
n
b R+ . Ce legatura este ntre a si b?
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
XI.80. Fie f : [0, 1] R o functie continua pe [0, 1], derivabila pe
cu
(0, 1), x
< M xe ,
f (0) = 0. Presupunem c
a exist
a M > 0 astfel nct f 0 (x) 1x
f
(x)
x
x (0, 1). S
a se arate c
a f este derivabil
a n origine.
Mihai Cr
aciun, Pascani
67
Clasa a XII-a
XII.76. Fie functia f : [a, b] R si n N . Aratati ca exista c (a, b) astfel
Z b
nct
f (c) + f (a) + f (b) (b a)n
(f (x) + f (a) + f (b)) dx =
.
n1
n
(c a)
a
Dumitru Mihalache, Brlad
R 1/nk
R 1/nk
an
n 1 si bn = 1/(n+1)k arctg nk x dx, n 1. S
a se calculeze lim
.
n bn
Liviu Smarandache si Lucian Tutescu, Craiova
XII.78. Daca f : R R este o functie continua si fara puncte fixe, sa se arate
ca nici functiile f f f , n N , nu au puncte fixe.
|
{z
}
n ori
Dorin M
arghidanu, Corabia
XII.79. Fie V spatiu vectorial de dimensiune n peste corpul K, iar u un endormorfism nilpotent al lui V (i.e., exist
a p N astfel nct up = u
| u {z u} = 0).
n ori
S
a se arate c
a un = 0.
4
4
XII.80. Fie A un inel n care x y = (x y) (x + y) x2 + y 2 , x, y A.
a) Dac
a inelul are unitate, s
a se arate c
a A este comutativ.
b) Ramne valabil rezultatul de la a) daca inelul A nu este unitar?
Gabriel Dospinescu, Paris si Marian Tetiva, Brlad
0
n
G119.
Fie
n
2
+
2
|
,
.
.
.
,
{1}
, iar
s
i
A
=
0
n
0
1
n
n+1
B = m | m 2 Z + 1, |m| 2
1 . Sa se arate ca A = B.
Dorel Mihet, Timisoara
2005
2007
G120. Rezolvati n N ecuatia x! (y!)
= (z!)
.
Anca S
tefania Tutescu, elev
a, Craiova
68
G121. Dac
a a, b (0, 3/2), s
a se demonstreze inegalitatea
r
1
1
1
1
1 1
+ .
+ +
+
a b a+b+3
a
a+ b
b
Andrei Laurentiu Ciupan, elev, Bucuresti
G122. Fie G centrul de greutate al 4ABC si G0 proiec
a
tia sa pe dreapta BC. S
se arate c
a G0
/ [BC] dac
a si numai dac
a 3a2 < b2 c2 .
Temistocle Brsan, Iasi
G123. Fie ABC un triunghi echilateral. Sa se arate ca orice punct M din plan
cu proprietatea ca M B = M A + M C poate fi determinat folosind doar echerul. (Un
echer poate fi folosit pentru a trasa drepte si unghiuri drepte.)
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
G124. Fie 4ABC, A0 mijlocul lui [BC], iar P si Q proiectiile lui A0 pe AB,
respectiv AC. Sa se arate ca 4P Q AB + BC + CA.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
G125. Fie ABCD un patrat, M (AB), {O} = AC BD, {S} = CM DA,
iar {E} = SO M D. Consider
am AA0 (ABC), AA0 = AB, I mijlocul lui [A0 D],
0
iar {H} = M I A E. S
a se arate c
a:
2
0
V
AB
A ADH
0
a) M D (A AE);
b)
=
.
VMADH
AM
Petru R
aducanu, Iasi
B. Nivel liceal
L116. Cercul nscris n 4ABC este tangent laturii BC n punctul D1 , iar cercul
A-exnscris este tangent aceleeasi laturi n punctul D2 . Dreapta AD2 intersecteaza
cercul nscris n punctele S si T . S
a se arate c
a 4ST D1 este dreptunghic.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L117. Fie 4ABC, D (BC), iar C1 , C2 cercurile exnscrise triunghiurilor ADB,
si ADC, tangente la BC. Aratati ca o tangenta comuna interioara cercurilor C1 si
C2 trece prin punctul de contact cu BC al cercului A-exnscris.
Neculai Roman, Mircesti, Iasi
L118. Fie M un punct al elipsei E, de focare F si F 0 . Dreptele M F si M F 0
intersecteaz
a elipsa n A, respectiv A0 . S
a se arate c
a, atunci cnd M parcurege E,
dreapta AA0 este mereu tangenta unei curbe fixe, care se cere a fi determinata.
Adrian Reisner, Paris
L119. Fie n N si a.b, c R+ cu ab + bc + ca = 3. Sa se arate ca an+3 + bn+3 +
c
+ 2abc (an + bn + cn ) 9.
Titu Zvonaru, Com
anesti si Bogdan Ionita
, Bucuresti
n+3
.
a2
a3
a1
a21 a22 a2n
69
1
L121. Fie n N dat. Sa se arate ca exista ctiva termeni ai sirului
m3 mn+1
1
a c
aror sum
a este mai mare dect
.
(n + 1) (2n + 1)
Dumitru Mihalache si Marian Tetiva, Brlad
L122. La un campionat de fotbal particip
a 2n echipe, astfel nct dintre oricare dou
a se poate dinainte indica echipa mai bun
a. n prima etap
a, echipele se
mpart aleator n perechi si disputa cte un meci, echipa mai buna trecnd n etapa
urmatoare. Procedeul se repeta pna la finala.
a) Care este probabilitatea ca a doua echip
a ca valoare s
a ias
a vicecampioan
a?
b) Dac
a se disput
a si o final
a mic
a, ce probabilitate este ca, n plus, cea de-a treia
echipa ca valoare sa se claseze pe locul 3?
Irina Mustata
a, Bremen
, student
L123. Pe o tabl
a 8 9 se aseaz
a dreptunghiuri 3 1 si "figuri"
de forma unui dreptunghi 1 3 c
aruia i lipseste p
atratul median (ca
n desenul alaturat). "Figurile" si dreptunghiurile nu se pot roti si nu
au puncte interioare comune. Sa se arate ca exista o multime S de 18
p
atrate 1 1 astfel nct, dac
a pe tabl
a r
amn 2 p
atrate neacoperite de
dreptunghiuri sau "figuri", atunci cele dou
a p
atrate sunt obligatoriu din S.
Gabriel Dospinescu, student, Paris
1
4
cm2 .
2
AB
VA0 ADH
0
a) M D (A AE );
b)
=
.
VMADH
AM
Petru R
aducanu, Iasi
B. Highschool level
L116. The circle inscribed in ABC is tangent to the side BC at the point D1 ,
and the A exinscribed circle is tangent to the same side at point D2 . The straight
line AD2 intersects the inscribed circle at the points S and T . Show that ST D1 is
a right-angled triangle.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L117. Let us consider ABC, D (BC), and C1 , C2 the exinscribed circles to
the triangles ADB and ADC that are tangent to BC. Show that a common tangent
that passes between the circles C1 and C2 also passes through the contact point with
BC of the A exinscribed circle to ABC.
Neculai Roman, Mircesti, Iasi
L118. Let M be a point of the ellipse E whose foci are F , F 0 . The straight lines
M F and M F 0 intersect the ellipse at points A, respectively A0 . Show that, when
the point M runs over E, the line AA0 is ceaselessly tangent to a fixed curve that is
required to be determined.
Adrian Reisner, Paris
71
.
a2
a3
a1
a21 a22 a2n
Marian Tetiva, Brlad
1
1
exist whose sum is greater than
.
3
m mn1
(n + 1)(2 n + 1)
Dumitru Mihalache and Marian Tetiva, Brlad
L122. A football championship is attended by 2n teams such that the best team
among each pair of teams can be predicted. In the first stage, the teams are randomly
grouped in pairs and play by one match each pair so that the better team passes to
the next stage. The procedure is repeated until the final match has to be played.
a) Which is the probability for the second team as to its value to be classified as
vice-champion?
b) If a small final match is also disputed, which is the probability for the third
team as to its value to get classified on the third position?
Irina Mustata
, student, Bremen
L123. On a table of size 8 9, rectangles of size 3 1 are placed
together with "figures" with the shape of a 1 3 rectangle with the
middle square missing (as in the drawing aside). The "figures" and the
rectagles cannot be rotated and they have no common interior points.
Show that there exists a set S of 18 squares 1 1 such that, if only two
squares remain on the table that are not covered by rectangles or "figures", then the
two squares are necessarily in S.
Gabriel Dospinescu, student, Paris
L124. Let n N be fixed. Determine the matrices A Mn (C) such that t (A)
A = In , and A2007 + A + In = On ( denotes the conjugate of the element under the
bar).
Vlad Emanuel, high-school student, Sibiu
L125. Let f : R R be a periodical and lipschitzian function (i.e., there exists
L > 0 such that |f (x) f (y)| L |x y|, x, y R), and let (xn )n1 be a strictly
increasing sequence with lim xn = and lim (xn+1 xn ) = 0. Show that the set
n
72
Pagina rezolvitorilor
BRA
SOV
Colegiul National de Informatica "Gr. Moisil". Clasa a IX-a. ALDEA Adrian:
VII(71,73), VIII(71-74); ANGHEL C
at
alin: VII(71,73), VIII(71-74); ARMEANU
Sebastian: VII(71,72), VIII(72-74), IX.73; BAUM Bianca: VII(71-73), VIII(71-74);
BERCEA Laura: VII(71-73), VIII(71-74); BONTAS Marcel: VII(71-73), VIII(7274); COROESCU Alexandra: VII(71,73), VIII(72-74); DIEA Ionut: VII(71-73), VIII
(71-74); DINU Cristian: VII(71-73), VIII(73,74); DRAGOMIR Dragos: VII(71,73),
VIII(72-74); DRAGU Bianca: VII(71,73), VIII(72-74), IX.73; FARSCH Cristina:
TENEA
Codruta: VII(71,73), VIII(71-74); TICA
Doris: VII(71-73), VIII(72-75),
IX.73; VASII
Cristian: VII(71,73), VIII(72-74); VLADU Ioana: VII(71,73), VIII(7274); ZSILINSZKY Laura: VII(71-73), VIII(72-75).
CRAIOVA
Colegiul National "Fratii Buzesti". Clasa a VII-a. DAN Ana-Veronica: V(71
75). Clasa a IX-a. TUTESCU
Anca: IX(72,73), IX(71-73).
Colegiul National "Carol I". Clasa a VII-a. STANCIU Ioan: VI(71-75), VII(71,
73,75), G(106-108,112).
HRLAU
ALEANU
Scoala
"Petru Rares". Clasa a III-a (nv. NICULESCU Carmen). SAC
Olga). NEICU
Emilian: P(104-106,108-110). Clasa a IV-a (nv. PRIALA
Maria). PINTILII
Mara: P(111,112,118,119,123). Clasa a IV-a (nv. CRETU
Alina: P(104-106,108,110,112,113).
Andreea: P(104-106,
Liceul Teoretic "Stefan
cel Mare". Clasa a V-a. BUZILA
Valentina). BRA
Scoala
nr. 3 "Al. Vlahuta". Clasa a IV-a (nv. MARIU
T
73
LADEANU
Andrei: P(114,118,119,121,123); CULEA Alina: P(114,118,119,121,123);
Theodor: P(104,114,118,119,121,123); HADARAG Ana-Maria: P(114,
DIACONITA
118,119,121,123); NASTASE
Cosmin: P(114,118,119,121,123); POPA Iulian: P(114,
118,119,121,123); PROCA Ancuta-Ioana: P(114,118,119,121,123); TNCU Alexandra-Ioana: P(114,118,119,121,123). Clasa a IV-a (inst. MAXIM Gabriela). BACIU
Ionela-Lavinia: P(104,105,108,114,118,121); CELMARE Raluca-Iuliana: P(104,105,
108,114,118,121); GHEMU Laura: P(104,105,108,114,118,121); HURCHE Robert:
P(104,105,108,114,118,121); NEAGU Ramona-Mihaela: P(104,105,108,114,118,121);
POPOVICI Ionut: P(104,105,108,114,118,121); RUSU Ioana-Andreea: P(104,105,
108,114,118,121); RUSU Madalina-Andreea: P(104,105,108,114,118,121); SAVA Vlad:
P(104,105,108,114,118,121); VECHIU Madalina: P(104,105,108,114,118,121); ZANCHI Georgiana-Alexandra: P(104,105,108,114,118,121). Clasa a VI-a. MARDARI
ALI
TA
Georgiana: V(71,73,74), VI(71,
Magdalena: V(71,73,74), VI(71,74); DASC
74); TEODORESCU Oana: V(71,73,74), VI(71,74).
Scoala
nr. 13 "Alexandru cel Bun". Clasa a III-a (inst. COJOCARIU Ana).
Andra: P(114-117,119);
AGAFITEI
Elena-Roxana: P(114-117,119); CARAMALAU
Dragos-Claudiu: P(104,114-117); MAXIM Alexandra-Camelia: P(104,114-117); TU Cosmin: P(104,114-117); VASILE Bogdan-Andrei: P(104,114-117).
CA
Scoala
Normala "V. Lupu". Clasa a VI-a. NASTASIA Mariana: P(112,121),
V(66-75).
Lieul Teoretic "M. Eminescu". Clasa a V-a. BRNOSCHI Letitia: P(121
123), V.71, VI.71; ETCU
Magda: P.123, V(71,73,74), VI.71; FILIMON Lucian-Jan:
P(121-123), V(71-73).
Colegiul National "Emil Racovita", locatia "Gh. Asachi". Clasa a III-a (inst. CA
LINESCU Rodica). BAJENARU
Br
adita: P(114-120); CHIVULESCU Alexandru:
P(114,116-120); PETREA Madalina: P(114-120); UNGUREANU George: P(114120). Clasa a VII-a. TUDORACHE Alexandru Gabriel: VI(71-75), VII(73-74),
G(106,108,110).
ALOI
Scoala
"Ghita Mocanu". Clasa a VII-a. PADURARIU
Tudor: VII (67-70),
S
tefan: P(104,105,107-109). Clasa a III-a (inst. NECHITA Daniela). FECHET
Mircea: P(104-106,108-110).
ASOCIA
TIA "RECREATII
MATEMATICE" n colaborare cu redactia
MATEMATICE acorda cte o diplom
revistei RECREATII
a si un premiu n
c
arti, pentru trei aparitii la rubrica Pagina rezolvitorilor, elevilor urmatori:
Scoala
"Petru Rares", Hrl
au
A
Narcisa-Lorena (cl. a III-a): 1/2006(5pb), 2/2006(5pb), 1/2007(5pb).
MIHAIL
Colegiul National "C. Negruzzi", Iasi
TIBA Marius (cl. a VIII-a): 1/2006(7pb), 2/2006(8pb), 1/2007(5pb).
Colegiul National, Iasi
MOCANU Dan Mihai (cl. a VII-a): 1/2005(11pb), 1/2006(5pb), 1/2007(6pb).
75
IMPORTANT
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele
adrese e-mail: tbirsan@math.tuiasi.ro sau t_birsan@yahoo.com si
profgpopa@yahoo.co.uk . Pe aceasta cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor
revistei etc. Suger
am colaboratorilor care trimit probleme originale pentru
publicare sa le numeroteze si sa-si retina o copie xerox a lor pentru a putea
purta cu usurinta o discutie prin e-mail asupra acceptarii/neacceptarii acestora de c
atre redactia revistei.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre
solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revista dupa un an - va fi
urmat
a de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise revistei
rug
s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
Rug
am ca materialele tehnoredactate s
a fie trimise pe adresa redactiei nsotite de fisierele lor (de preferinta n LATEX).
ASOCIA
TIA RECREA
TII MATEMATICE
Constantin Corduneanu
Radu Miron
CUPRINS
300 de ani de la naterea lui Leonhard Euler (1707 1783)......................................... 1
Profesorul Dumitru Ion Mangeron (1906 1991) In Memoriam ............................... 4
Grigore Moisil fotografie-document inedit .................................................................... 6
ARTICOLE I NOTE
C. IGERU Similitudini n plan i puncte Torricelli asociate...................................... 7
A. REISNER Ordinul elementelor grupului GLn ( Z ) ...................................................... 14
T. BRSAN Variaiuni pe tema dreptei lui Euler i cercului celor nou puncte......... 16
M. TETIVA New Proof for an Old Inequality ................................................................ 20
D. M. BTINEU-GIURGIU Asupra calculrii unor limite de iruri............................ 22
S. BOGA O generalizare a teoremei lui Van Aubel....................................................... 25
NOTA ELEVULUI
B. CIACOI O propoziie echivalent cu conjectura lui Goldbach ................................. 27
CHESTIUNI METODICE
L. TUESCU Cum se poate obine o inegalitate ............................................................ 29
PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 1/2006.......................................................................... 31
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 1/2006 ................................. 48
Probleme propuse..................................................................................................................... 64
Probleme pentru pregtirea concursurilor .............................................................................. 68
Training problems for mathematical contests ....................................................................... 70
Pagina rezolvitorilor .............................................................................................................. 73
5 lei
Anul X, Nr. 1
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Asociaia Recreaii Matematice
IAI - 2008
reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat
de
de
de
de
i
e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI, Dumitru BTINEU-GIURGIU (Bucureti), Temistocle BRSAN, Dan
BRNZEI, Ctlin - Cristian BUDEANU, Constantin CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian
CORDUNEANU, Mihai CRCIUN (Pacani), Paraschiva GALIA, Paul GEORGESCU,
Mihai HAIVAS, Gheorghe IUREA, Lucian -Georges LDUNC, Mircea LUPAN, Gabriel
MRANU, Andrei NEDELCU, Alexandru NEGRESCU (student, Iai), Gabriel POPA,
Dan POPESCU (Suceava), Florin POPOVICI (Braov), Maria RACU, Neculai ROMAN
(Mirceti), Ioan SCLEANU (Hrlu), Ioan ERDEAN (Ortie), Dan TIBA (Bucureti),
Marian TETIVA (Brlad), Lucian TUESCU (Craiova), Adrian ZANOSCHI, Titu
ZVONARU (Comneti).
Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 700506, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: recreatii.matematice@gmail.com
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
COPYRIGHT 2008, ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
Toate drepturile aparin Asociaiei Recreaii Matematice. Reproducerea integral sau
parial a textului sau a ilustraiilor din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil
scris al acesteia.
TIPRIT LA SL&F IMPEX IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0788 498933
E-mail: simonaslf@yahoo.com
ISSN 1582 - 1765
Anul X, Nr. 1
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Revist cu apariie semestrial
IAI - 2008
Recreatii S
tiintifice 125 de ani de la aparitie
La 15 ianuarie 1883, la Iasi (n tipo-litografia "Buciumului Romn"), aparea
primul numar al revistei Recreatii Stiin
tifice, publicatie stiintifica adresata unei largi
audiente, o premier
a n peisajul cultural romnesc de la acea dat
a. Colectivul de entuziasti care au pus piatra de temelie a acestei ntreprinderi cu profunde reverberatii
n viata academica romna era format din N. Culianu, C. Climescu, I. Melik (de
la Facultatea de S
tiinte din Iasi), G.I. Lucescu, V. Paladi, G.I. Rosiu, I.D. Rallet,
G. Zarifopol, I.V. Praja si I.M. Dospinescu (profesori la diferite licee si scoli din
Iasi). Colaboratori regulati au fost si M. Tzony, V.C. Butureanu, A. Scriban de la
Universitatea din Iasi.
Noua publicatie a avut ca model reviste de prestigiu ce apareau n tarile cu traditie
ndelungat
a din Europa, din care s-au preluat, n timp, articole si probleme: Analele
lui Gergonne (Franta), Mathesis (Gand, Belgia - a nu se confunda cu societatea
italiana cu acelasi nume fondata la Torino n 1895), Journal de mathmatiques lmentaires (Paris), Revue Scientifique etc.
Revista a ap
arut lunar, f
ar
a ntrerupere, timp de sase ani. Initial, fiecare num
ar
avea 32 de pagini, cuprinznd articole cu subiecte variate: aritmetica, algebra, geometrie, geometrie analitica, trigonometrie, calcul diferential si integral, istoria matematicii, mecanica, topografie, cosmografie, astronomie, chimie, geografie sau diverse.
Ulterior, s-au publicat si numere de 24 de pagini sau numere comasate (7 si 8, numere de vacanta) de 48 sau 40 de pagini.
Revista a cunoscut o buna raspndire n Regatul Romniei (n ntinderea sa de
atunci), primind colaborari sub forma de note, scrisori, etc. din Iasi, Bucuresti,
Bac
au, Botosani, dar si din N
as
aud, Paris si a constituit un model pentru ntreprinderi similare ulterioare, cum ar fi cunoscuta Gazeta Matematic
a.
Ca "profesie de credinta" a inimosului colectiv de editori, apare scrisa o scurta
adresare Catra Cetitori n prima pagina a nr.1 din 1883, n care se afirma dorinta ca
noua publicatie s
a remedieze din lacunele existente n nv
atamntul nostru, s
a ofere
ospitalitate profesorilor sau institutorilor care "trateaza o chestiune de stiinte dupa o
metoada proprie lui", sa ncurajeze tinerimea studioasa. Cu modestie si obiectivitate
se adauga:
"Nu pretindem ca vom produce lucrari originale. n starea n care se afla tara
noastra, lucrari originale, pe terenul stiintific, snt foarte greu de intreprins. Nimine
nu este vinovat pentru aceasta; trebue sa ne facem stagiul cuvenit."
ntr-adevar, cteva date sunt edificatoare n privinta situatiei existente atunci n
tara noastr
a. Imediat dup
a Unirea Principatelor s-a nl
aturat, oficial, scrierea cu al
fabetul chirilic (n anul 1860 n Tara
Romneasc
a si 1863 n Moldova), iar n scrierea
cu caractere latine s-a adoptat sistemul etimologic cu utilizarea semnelor diacritice.
n perioada de pna la 1880, limba romna literara (moderna) si-a ncheiat procesul
de unificare si de stabilizare n forma pe care o are ast
azi. nv
atamntul trecea prin
mari prefaceri si fr
amnt
ari: nfiintarea universit
atilor din Iasi si Bucuresti, legea
nvatamntului din 1864, numeroasele regulamente menite sa organizeze reteaua de
1
care a publicat si cteva Note; ulterior, a fost membru fondator al renumitei Gazeta
Matematica - nfiintata n anul 1895, cu aparitie nentrerupta pna astazi - si unul din
cei patru "stlpi" ai acesteia. n ultimul an de aparitie a Recreatiilor S
tiintifice,1888,
printre rezolvitori este de remarcat prezenta lui Dimitrie Pompeiu (1873-1954),
marele matematician de mai trziu, pe atunci n vrsta de 15 ani, elev n cl. a III-a
la gimnaziul din Dorohoi. Sunt numerosi rezovitorii care au devenit apoi nume de
prestigiu: Ermil Pangrati (profesor de geometrie descriptiv
a la universit
atile din Iasi
si Bucuresti, rector al celei din urm
a, organizatorul S
colii de arhitectur
a, deputat,
ministru, senator), Anastasie Obregia (profesor de chimie organica, Universitatea din
Iasi), Grigore G. Stratilescu, Petru N. Culianu, Vasile Teodoreanu s. a.
Unele materiale publicate sunt menite s
a suplineasc
a lipsa de c
arti si cursuri la
ndemna studentilor si profesorilor. Constantin Climescu expune, ntr-un ciclu de
2
noua articole intitulat Cteva curbe celebre si importante (opt aparute n vol.II-1884
si unul n nr.1 din 1885), principalele curbe plane clasice: cisoida lui Diocles, concoide, cicloide, spirale etc. ncepnd cu nr.4 din 1885 si continund num
ar de num
ar
(cu putine exceptii) pna la disparitia revistei, Miltiade Tzony publica Un curs de
probleme, ce cuprinde 98 de probleme de mecanic
a rational
a (anume, static
a), care
sunt complet rezolvate si nsotite de figuri (v. [8], pp. 138-140, pentru un studiu am
anuntit). O expunere a determinantilor si utiliz
arii lor a fost f
acut
a de Ion D. Rallet
n nr.11 si 12 din 1883 si nr.1 din 1884; o alta prezentare a acestora (dupa O. Hesse),
ce apare n vol.V (pp. 150 si 190), este semnat
a cu pseudonimul Candide. n [1],
notele de subsol de la pp. 239 si 256, se aduc argumente pentru identificarea acestui
pseudonim cu Victor Costin, pe atunci student, mai trziu profesor la universitatea
din Iasi. Un membru fondator si constant colaborator, publicnd chestiuni variate
de matematic
a elementar
a, este I.V. Praja.
Din bogatul continut al Recreatiilor S
tiintifice, punem n evidenta alte cteva
directii dezvoltate n paginile sale. G.I. Lucescu public
a un studiu amplu si documentat despre calendar. Vasile C. Butureanu semneaza doua lungi cicluri de articole
n domeniul mineralogiei. August Scriban public
a o serie de articole de geografia
Asiei centrale. Iacob Solomon trateaz
a, ntr-o serie de sase note din vol.VI, chestiuni
de istoria matematicii n antichitate utiliznd surse la zi (de exemplu, Geschichte der
Mathematik (Istoria matematicii) a lui Moritz Cantor, 1880).
Revista Recreatii Stiin
azduit si traduceri (partiale) ale unor c
arti de
tifice a g
referinta. G.I. Rosiu traduce n romneste (dup
a o editie italian
a a lui E. Betti si
F. Brioschi, Florenta,1868) si public
a n vol. II si III ale revistei prima carte din
Elementele lui Euclid. (Precizam ca traducerea completa a Elementelor a fost facuta
mult mai trziu de Victor Marian si publicat
a n Biblioteca Gazetei Matematice n
trei volume, 1939-1941.) Sub acelasi pseudonim Candide sunt prezentate n vol. IV
(nr.4-6 si 8-11) si vol. V (nr. 2 si 3) traduceri din Geometrie der Lage (Geometria de
pozitie) a lui Staudt.
Rubrica Diverse, cu scop de informare, are un continut bogat si variat acoperind
toate domeniile stiintei. n nr.1 din 15 ianuarie 1883, la p.21, se preia articolul "Fotografia Miscarii" (ce anticipeaza cinematografia) dupa Revue Scientifique din 23
dec. 1882 - o adevarata dovada de promptitudine si de capacitate de selectie. n nr.2
din 1883, la p.47, apare o scurt
a notita despre nfiintarea la Stockholm, n 1882, a
faimoasei Acta Mathematica, sub auspiciile regelui Suedo-Norvegiei si sub conducerea
lui G. Mittag-Lefler; printre colaboratori se numarau si Appell, Goursat, Poincar
(din Franta) care, mai trziu (n 1905), vor alcatui comisia care a examinat celebra
tez
a de doctorat a lui Dimitrie Pompeiu, la Sorbona [5], [6]. In nr.9 din 1884, un
articol ntreg este dedicat eruptiei vulcanului Krakatoa, catastrof
a care a afectat tot
globul (relatare oculara). n vol.III (1885), nr.5 si 6, doua articole sunt dedicate
marelui matematician belgian Eugne-Charles Catalan (1814 -1894), mentionnduse inclusiv celebra sa conjectur
a din 1844 (numerele 8 si 9 sunt singurele numere
naturale consecutive care sunt puteri exacte) rezolvat
a mult mai trziu, n anul 2002,
3
de matematicianul romn Preda Mihailescu [12]. Vol. IV din 1885, p.208 si urmatoarele, prezint
a fenomenul natural numit mascaret sau pororoca, iar la pp.235-237
cititorul este informat asupra unor date tehnice privind proiectul turnului Eiel ct
si asupra unor controverse contemporane generate de aceasta constructie.
Sunt cultivate dezbateri n jurul unor probleme din actualitatea stiintifica sau
din realitatea nv
atamntului romnesc. Astfel, articolul "Sf. Gheorghe si Pastile"
din nr. 5, anul VI, semnat de Paul Tanco (din N
as
aud), primul romn doctor n
matematici, este comentat de Constantin Gogu, ilustru profesor de la Universitatea
din Bucuresti, care mai public
a, apoi, cinci scrisori asupra regulelor ntrebuintate
pentru g
asirea zilei Pastilor. Mention
am polemicile sustinute cu publicisti de la
Contemporanul pe teme de chimie sau astronomie (p. 139, p. 142, p. 180 n nr. 5 si
nr. 6 din 1883 etc.). Cu deosebita putere de patrundere, G. Zarifopol scrie: "teorii,
adeseori ipoteze gratuite, emise de un nvatat strain sunt luate de redactia ziarului
Contemporanul ca ultimele adevaruri ale stiintei". Este interesant
a analiza atent
a
si riguroas
a f
acut
a de G. Lucescu n vol.VI unui manual manuscris de Aritmetic
a
destinata cl. I si a II-a primara si urmata de avizul negativ dat acestuia. Semnificativa
pentru corectitudinea redactiei este faptul c
a sunt publicate al
aturat att critica
adus
a de un referent lucr
arii lui I.V. Praja "Curs de aritmetic
a rationat
a", Iasi,
1885, 359 pagini, ct si replica acestui autor (vol.VI, pp.238-247).
Sa remarcam si faptul ca, dintre membrii fondatori, numai N. Culianu si V. Paladi
nu apar n paginile revistei cu nici un fel de contributie, iar I.M. Zamfirescu public
a
doar un rezumat al unui articol din Revue Scientifique asupra filoxerei.
Alte tr
as
aturi foarte interesante sunt rigurozitatea deosebit
a a activit
atii publicistice, bazata pe standarde care sunt valabile si astazi ct si conectarea excelenta la
viata stiintific
a mondial
a. Se manifest
a o bun
a ntelegere a fenomenului cercet
arii
stiintifice si a evenimentelor care fr
amntau lumea n penultimul deceniu al secolului
al XIX-lea.
Redactia acorda maxima importanta relatiilor directe cu cititorii, dovada fiind
publicarea de scrisori, note, a unor solutii diferite pentru aceeasi problem
a si a unor
statistici am
anuntite referitoare la rezolvitori.
Pentru toate articolele si notele publicate se indic
a sursele folosite. Cu totul extraordinar este aparatul bibliografic folosit de catre autori, la toate disciplinele ce fac
obiectul publicatiei. Se citeaz
a c
arti si reviste de specialitate str
aine contemporane
(an de aparitie chiar si 1888), dar si "Aritmetica" lui Amfilohie Hotiniul din 1795,
Iasi, sau Memoriile Academiei din Paris, ncepnd cu 1699.
Semnalam cititorilor si prezenta unor erori specifice epocii de pionerat (de paginatie, de numerotare a problemelor, de tip
arire etc.), corectate n parte n diverse
erate de c
atre redactia revistei si care nu afecteaz
a n mod esential lectura.
Fara nici o ndoiala, revista Recreatii Stiin
tifice a fost dedicata n primul rnd
chestiunilor de matematica. O statistica care ia n considerare numarul de pagini
arat
a c
a n aproximativ 90% din spatiul revistei sunt tratate subiecte de matematic
a, mecanic
a si astronomie. Num
arul total al problemelor propuse, publicate
4
n cei sase ani de aparitie, este de 298 (cu 284 fiind numerotate doua probleme). n
dictionarele de periodice romnesti revista este mentionat
a ca o publicatie cu o contributie important
a la educatia matematic
a a tineretului [3, 7].
n istoria matematicii romnesti, perioada 1860-1898 este marcata de eforturile
f
acute n scopul organiz
arii si moderniz
arii nv
atamntului si punerii bazelor cercet
arii
stiintifice originale. Contributia Recreatiilor Stiin
tifice la realizarea acestui program
a fost recunoscut
a si apreciat
a de generatiile care i-au urmat. n Introducerea din nr.1,
an I (1895), redactorii Gazetei Matematice spun: "Mai multi dintre noi datoresc acest
gust [pentru matematic
a - n. n.] revistei "Recreatii Stiin
tifice" ce a aparut n timp
de 6 ani la Iasi si pe care noi ncercam a o continua" [17]. Mai trziu, n 1935, cnd
aceast
a revist
a s
arb
atorea 40 ani de existenta, I. Ionescu, Gh. Ti
teica si multi altii
aminteau rolul avut de Recreatiile Stiin
teica spunea: "Cea dinti
tifice [9, 16]. Gh. Ti
ncercare de a iesi din acest impas, de a rupe cu inertia, de a determina un curent de
preocupare stiintifica si de a crea astfel un nceput de atmosfera prielnica dezvoltarii
stiintei matematice, a fost facuta la Iasi prin publicarea "Recreatiilor Stiin
tifice"
" [16, p. 69]. Alte aprecieri ale unor distinsi matematicieni romni pot fi gasite
n [18]. I. Popa face n 1955 [14], un studiu aprofundat asupra continutului si
aportului Recreatiilor S
tiintifice - numind-o precursoare a Gazetei Matematice - cu
prilejul s
arb
atoririi a 60 de ani de aparitie a Gazetei Matematice; studiul este reluat
si n volumul omagial dedicat centenarului Universitatii din Iasi [15]. Monografiile
[1], [11], dar si articolele [2], [4], [13] dau cititorului noi surse de informare.
Constantin Climescu a fost, prin bog
atia si varietatea subiectelor publicate si
sacrificiile materiale f
acute, sustin
atorul principal si sufletul Recreatiilor Stiin
tifice.
Pe coperta interioara a revistei din al VI-lea an de aparitie este scris: "Redactia si
Administratia la Dl. C. Climescu, Profesor la Facultatea de Stiin
te, Strada Butu 22."
Aceeasi adres
a apare si n casetele ce urmeaz
a titlul n fiecare num
ar din acest ultim
an.
Aparitia revistei Recreatii Stiin
tifice, nvingnd dificultati de tot felul, reprezinta
un act de curaj, d
aruire, ntelepciune si clarviziune. Revista a reusit ca, n cei sase
ani de existenta, s
a contribuie la ridicarea nivelului nv
atamntului din tara noastr
a,
n special al celui matematic.
Bibliografie
1. G. S
t. Andonie - Istoria matematicii n Romnia, vol. I, Ed. stiintifica, Bucuresti,
1965 (pp. 236-240).
2. Gh. Bantas - O pagina din istoria matematicii romnesti: centenarul revistei
"Recreatii Stiin
tifice", Probleme de istoria si filozofia stiintei, vol. X, 1984, Filiala
Iasi a Academiei Romne, 15-30.
3. S
t. Brs
anescu, F. Brs
anescu - Educatia, nvatamntul, gndirea pedagogica din
Romnia. Dictionar cronologic, Ed. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1978.
5
Proiect de reeditare
n anul 1999, la Iasi, a aparut revista Recreatii Matematice, iar ulterior, n 2005,
a fost nfiintata o asociatie cu acelasi nume, Asociatia "Recreatii Matematice", cu
membri n toat
a tara. Continuarea traditiei revistei Recreatii Stiin
tifice prima
revist
a stiintific
a (predominant matematic
a) adresat
a tineretului este un obiectiv
important al noii asociatii: nca mai sunt valabile unele din observatiile continute n
cuvntul "Catra Cetitori" din ianuarie 1883.
Dar peisajul publicatiilor matematice romnesti adresate tineretului studios este
mult mai bogat acum ca n epoca de nceput: Gazeta Matematica apare n dou
a
serii, A si B, apar Revista Matematica din Timisoara, Arhimede (Bucuresti), Octogon
(Brasov), Foaie Matematica (Chisinau) si multe alte publicatii locale. Se sustin numeroase concursuri de matematic
a, la nivel local, regional, national si international.
Chiar si ast
azi, n aceste conditii de exigenta sporit
a, vechea revist
a Recreatii
Stiin
tifice prezinta interes, prospetime si utilitate.
Asociatia "Recreatii Matematice" a considerat o datorie de onoare reeditarea integral
a a colectiei revistei Recreatii Stiin
a, nemodificat
a, prin
tifice n forma originar
utilizarea tehnicilor moderne de reproducere a textelor si si-a fixat ca termen limit
a
de realizare a acestui proiect data de 15 ianuarie 2008.
La ora actual
a, exist
a doar putine exemplare complete ale colectiei revistei Recreatii Stiin
a ntr-o stare destul de precar
a. La Seminarul Matematic
tifice si care se afl
"Al. Myller" din Iasi exist
a dou
a colectii complete ale Recreatiilor Stiin
tifice: una
donata acestei biblioteci de C. Climescu, fondator si principalul animator al revistei
si o a doua donat
a de V. I. Praja, redactor fondator si colaborator al ei. Biblioteca
Academiei Romne are, de asemenea, colectia complet
a a Recreatiilor S
tiintifice.
Redarea n circuitul public a acestui monument de nceput al culturii stiintifice
romnesti, este de un real folos tinerimii studioase si unor cercuri largi de cititori.
Realizarea acestui proiect n-ar fi fost posibil
a f
ar
a sprijinul entuziast si neconditionat al doamnei Marinela Ghigea si al firmelor Kepler Systmes dInformation si
Dazoot din Bucuresti. Exprimam pe aceasta cale multumirile noastre cele mai sincere
pentru ntelegerea si efortul depus pe parcursul a aproape doi ani de munca.
Reeditarea cuprinde cele sase volume originale ale revistei si o brosur
a care include
o introducere, o not
a asupra editiei, erat
a, index de autori, de rezolvitori, de subiecte
si de surse (partial) si o galerie de portrete. n varianta electronica, aceste instrumente
sunt interactive.
Republicarea actual
a, inclusiv n format electronic, are ca scop prentmpinarea
riscului disparitiei acestei opere si, pe de alt
a parte, s
a o fac
a accesibil
a gratuit ca
CD (sau on-line la adresa http://www.recreatiistiintifice.ro , de unde se va
putea prelua gratuit). Speram ca aceasta actiune, dedicat
a anivers
arii a 125 de
ani de la aparitia revistei, va stimula specialistii s
a reanalizeze fenomenul stiintific
n fascinantul secol XIX, veac de ctitorie n stiinta romneasc
a modern
a.
Asociatia "Recreatii Matematice"
7
(1)
n j 1 n2j1
,
(2)
x
j
j=0
nj1
j
. Se convine ca
unde [x] este partea ntreag
a a lui x, iar
Cnj1
j
F0 = 0.
Observatie. Polinoamele Fibonacci pot fi definite prin relatia de recurenta
Fn (x) =
cu F0 (x) = 0 si F1 (x) = 1.
(10 )
r
ad
acinilor polinomului ciclotomic de ordinul p. Analiznd coeficientii primelor polinoame Fibonacci se observa legatura dintre triunghiul lui Pascal si aceste polinoame:
F1 (x) = 1x0
F2 (x) = 1x1
F3 (x) = 1x2 + 1x0
F4 (x) = 1x3 + 2x
F5 (x) = 1x4 + 3x2 + 1x0
F6 (x) = 1x5 + 4x3 + 3x1
F7 (x) = 1x6 + 5x4 + 6x2 + 1x0
F8 (x) = 1x7 + 6x5 + 10x3 + 4x1
F9 (x) = 1x8 + 7x6 + 15x4 + 10x2 + 1x0
F10 (x) = 1x9 + 8x7 + 21x5 + 20x2 + 5x1 .
A. N. Philippou si asociatii sai [4] au studiat polinoamele Fibonacci de ordinul
k, k 2, pe care le-au definite astfel:
(k)
(k)
F0 (x) = 0, F1 (x) = 1
n
P
(k)
(k)
Fn (x) =
xkj Fnj (x) ,
(k)
Fn
(x) =
j=1
k
P
j=1
kj
(k)
Fnj
(x) ,
n = 2, 3, . . . , k;
(3)
n = k + 1, k + 2, . . .
Teorema 2. Multimea Un este un grup ciclic fata de nmultirea numerelor complexe, numit grupul radacinilor de ordinul n ale unitatii.
2k
Propozitie. Fie Un = xk = cos 2k
n + i sin n ; k = 1, 2, . . . , n 1. . Atunci
hxk i = Un (k, n) = 1.
(5)
Grupul ciclic Un are (n) generatori, unde (n) este numarul numerelor naturale
mai mici ca n, relativ prime cu n (indicatorul lui Euler ). Cele (n) radacini de
ordinul n ale unit
atii care genereaz
a grupul Un , adic
a numerele complexe de forma
2k
2k
xk = cos
+ i sin
, k = 1, 2, . . . , n 1, (k, n) = 1.
(6)
n
n
se numesc radacinile primitive de ordinul n ale unitatii. Not
am cu Pn multimea
r
ad
acinilor primitive de ordinul n ale unit
atii si cu o r
ad
acin
a primitiv
a (oarecare)
de ordinul n a unitatii.
9
Teorema 3.
n
o
Pn = k | 0 k n 1, (k, n) = 1 .
(7)
Observatie. Dac
a n = p = num
ar prim, atunci Pp = Up \ {1}.
S
Pd = Un ,
Teorema 4. 1)
d|n
T
2) Pd1 Pd2 = , d1 , d2 divizori naturali ai lui n, d1 6= d2 .
d (X)
(9)
d|n
Y
Y
Y Y
Y
Xn 1 =
(X ) =
(X ) =
(X ) =
d (X) .
Un
Pd
d|n
Pd
d|n
d|n
(10)
10
a n = 1,
1, dac
k
(n) =
(1) , dac
a n = p1 p2 pk (p1 ,p2 ,. . . ,pk prime distincte),
3. Leg
atura dintre polinoamele Fibonacci si polinoamele ciclotomice.
Aceast
a leg
atur
a a fost expus
a de K. Kuwano n The Design of Mathematic Workshop (n japoneza), Scientist, 2004 si apoi preluata de K. Motose n [3].
Considernd doua variabile x si y si notnd cu X = x + y si Y = xy, vom defini
polinoamele simetrice Fn (X, Y ) prin
xn y n
,
(12)
xy
numite polinoame Fibonacci de doua variabile.
Exemple. F0 = 0, F1 = 1, F2 = x + y = X, F3 = x2 + y 2 + xy = X 2 Y etc.
Fn (X, Y ) =
(13)
Observatie. Dac
a consider
am n formula (13) X = 1 si Y = 1, obtinem
sirul lui Fibonacci, fapt pentru care polinoamele Fn (X, Y ) au fost numite polinoame
Fibonacci. O alt
a form
a a polinoamelor Fibonacci de dou
a variabile este:
[(n1)/2]
X
n j 1 n2j1 j
Fn (x, y) =
y , n 1.
(14)
x
j
j=0
n mod inductiv, vom defini polinoamele ciclotomice de doua variabile
Y
1 (x, y) = x y, xn y n =
d (x, y) .
d|n
Lema 3. i) n (x, y) =
( nd )
Q d
.
x yd
d|n
11
(15)
Demonstratie. i) rezult
a din formula de inversiune aP
lui Mbius,
iar ii) din i) si
definitia lui n (x). iii) decurge din punctul i) si formula
nd = 0 pentru n 2.
d|n
Deoarece polinoamele n (x, y) sunt simetrice pentru n 2, putem defini polinoamele Pn (X, Y ) unde X = x + y, Y = xy astfel nct n (x, y) = Pn (X, Y ). De
exemplu, P6 = x2 + y 2 xy = X 2 3Y .
Teorema 8. Vom conveni ca P1 = 1. Atunci, avem:
1) Pn este
Qireductibil n Z [X, Y ];
2) Fn =
Pd ;
d|n
3) Pn =
d|n
( n
d)
Fd
d|n
3) Rezult
a din formula de inversiune a lui Mbius.
4) Dac
a mai nti consider
am Pd = Pd0 atunci avem:
d (x) = d (x, 1) = Pd (x + 1, x) = Pd0 (x + 1, x) = d0 (x)
si astfel d = d0 . Din Lema 2, ii), stim ca F(m,n) este divizor comun al lui Fm si Fn .
Daca Pd este divizor comun al lui Fm si Fn , atunci d este divizor comun al lui m
si n si deci d este divizor al lui (m, n). Astfel Pd este divizor al lui F(m,n) . Deci, dac
a
D este divizor comun al lui Fm si Fn , atunci D este divizor al lui F(m,n) , deoarece D
este un produs al polinoamelor ireductibile distincte Pd , ceea ce implica afirmatia.
Bibliografie
1. T. M. Apostol - Resultants of Cyclotomic Polynomials. Proc. Amer. Math. Soc.
24(1970), 457-462.
2. T. Koshy - Fibonacci and Lucas Numbers with Applications. New York: Wiley,
2001.
3. K. Motose - On values of cyclotomic polynomials. VII, Math J. Okayama Univ.,
2004.
4. A. N. Philippou, C. Georghiou, G. N. Philippou - Fibonacci polynomials of
order k, multinomial expansions and probability, Internat. J. Math. Math. Sci.,
6(1983), 545-550.
5. M. Tena
- Radacinile unitatii, Soc. S
t. Mat., Bucuresti, 2005.
6. W. A. Webb, E. A. Parberry - Divizibility Properties of Fibonacci Polynomials,
Fibonacci Quarterly 7.5 (1969), 457-463.
7. http://mathworld.wolfram.com
12
k=1
k=1
k=1
p
Propozitia 2. Daca F are proprietatea P, atunci A GLn (R) si (+n) n1
Zn .
Demonstratie. Sa dovedim ca A este inversabila, i.e. A GLn (R). Avem:
1
+
1
...
1
...
+ ...
+ ...
=
= ( + n)
det (I + J) =
...
...
. . .
...
...
...
. . .
...
. . . +
. . . +
= ( + n) n1 .
Cercet
ator, Centrul de calcul E.N.S.T., Paris
13
(1)
1
2 t AA = I + J = I + t A1 t A J = I + t A1 (t AJ) =
(1)
= I + t A1 J t A = t A1 (I + J) t A = t A1 t AA t A = A t A.
1 1 1 0 0 0 0
1 0 0 1 1 0 0
1 0 0 0 0 1 1
A=
0 1 0 1 0 1 0
0 1 0 0 1 0 1
0 0 1 1 0 0 1
0 0 1 0 1 1 0
verific
a t AA = A t A = 2I + J. Avem = 2 si det A = 24.
familie verific
a proprietatea R dac
a pentru orice pereche (i, j) X 2 exist
a si este
unica o multime Xk din familie astfel nct {i, j} Xk .
Asociem matricea binara B = (bij ) Mn,m (R) lund bij = 1 daca i Xj si
d1
1 ... 1
1
d2 . . . 1
B tB =
. . . . . . . . . . . . .
1
1 . . . dn
Fie Xk o submultime ce contine elementul i. Deoarece Xk 6= X, exist
a j 6= i cu
j
/ Xk . Ca urmare, exist
a cel putin o submultime Xl diferit
a de Xk continnd pe i.
Rezulta ca di > 1, adica di = 1 + ai , iar ai > 0.
Propozitia 6. Daca familia {X1 , X2 , . . . , Xm } are proprietatea R, atunci matricea B t B Mn (R) este inversabila, i.e. B t B GLn (R).
Demonstratie. Consider
am
x + a1
x
...
x
x
x + a2 . . .
x
f (x) =
, x R.
...
...
. . .
...
x
x
. . . x + an
Observ
am c
a f este o functie polinomial
a si f (1) = det (B t B).
o sum
a de n determinanti avnd o coloan
a (coloana derivat
a!) cu
egale cu 1:
x + a1
1
x
...
x
x
1
x
+
a
x + a2
.
.
.
x
2
0
+ +
f (x) =
...
...
. . .
...
...
. . .
x
1
x
. . . x + an
x
Derivata f 0 este
toate elementele
...
...
...
...
1
1
.
. . .
1
Derivata f 00 va fi o sum
a de determinanti avnd dou
a coloane cu elementele egale cu
1; deci f 00 (x) = 0, x R.
Ca urmare, f (x) = ax + b si, din f (0) = b si f 0 (0) = a, gasim
n
Y
Y
Y
ai , a =
ai + +
ai .
b=
i=1
i6=1
i6=n
n sfrsit,
n
Y
Y
Y
ai +
ai + +
ai 6= 0,
det B t B = f (1) = a + b =
i=1
i6=1
i6=n
2. Generaliz
ari. Teorema 1 admite urm
atoarea generalizarea (cu pierderea
cazului limitei infinite):
Teorema 4. Daca (an )n1 si (bn )n1 sunt doua siruri de numere reale ast
n1
P
1
|bi+1 bi |
este marginit, iii)
fel nct: i) lim |bn | = , ii) sirul |bn |
n
i=1
n1
an+1 an
an
= l R, atunci lim
= l.
lim
n bn+1 bn
n bn
Demonstratie. Daca > 0 si M este un majorant pentru sirul de la ii), atunci
exist
a m N astfel nct n m s
a avem
an+1 an
Obtinem astfel
Dar
n1
X
|bi+1 bi | |bn | ,
2M i=m
2
|bn |
an am
<
l
2 |bn bm | ,
bn bm
n m.
n > m.
am lbm
an
an am
bn bm
<
+
l
bn l =
bn
bn bm
bn
|bn bm |
|am lbm | an am
|am lbm |
<
l
+
<
+ < + = ,
|bn |
bn bm
|bn |
|bn |
2
2 2
1
Profesor, Craiova
16
n m.
Corolarul 1. Daca (an )n1 si (bn )n1 sunt doua siruri de numere reale astfel
|bn+1 bn |
nct: i) sirul (|bn |)n1 este strict crescator si nemarginit, ii) sirul
|bn+1 ||bn | n1
an+1 an
an
este marginit, iii) lim
= l R, atunci lim
= l.
n bn+1 bn
n bn
ntr-adevar, ipotezele i) si ii) implica primele doua ipoteze ale Teoremei 4.
P
1 n1
|bi+1 bi |
este marginit,
nct: i) lim an = lim bn = 0, ii) sirul
n
n
|bn | i=1
n1
an+1 an
an
= l R, atunci lim
= l.
iii) lim
n bn+1 bn
n bn
Demonstratie. Daca > 0 si M este un majorant pentru sirul de la ii), atunci
exist
a m N astfel nct
n m s
a avem
an+1 an
n+p1
X
|bi+1 bi | < |bn+p | ,
M i=1
n m, p 1.
ns
a, pentru orice n N, exist
a un sir cresc
ator de numere naturale (p (k))k1 astfel
a |bn+p | |bn |, n m,
nct bn+p(k) |bn |, k 1, deci putem presupune c
p 1. Obtinem astfel |an+p an l (bn+p bn )| < |bn |, n m, p 1. Trecnd
an
P
|bn+1 + bn |
1 n1
si din
|bi+1 + bi |
respectiv
din marginirea sirului
|bn | i=1
|bn+1 | |bn | n1
n1
an+1 + an
an
= l R avem lim
= l.
lim
n bn+1 + bn
n bn
i) ca sirul
|bn+1 | + |bn |
sa fie marginit. ntr-adevar pentru > 0 avem
l <
|bn+1 bn | n1
bn+1 bn
|bn+1 | + |bn |
, n m.
|bn+1 bn |
17
iii) Din demonstratiile date, si din enunturile teoremelor si corolarelor, este evident ca ele ramn valabile si n ipoteza ca (an )n1 si (bn )n1 sunt siruri de numere
complexe. De fapt rezultatele pot fi extinse si n cadru mult mai larg al algebrelor
normate cu unitate; enunturile rezultatelor de mai sus se adapteaz
a cu usurinta, iar
demonstratiile se fac cu aceleasi argumente.
3. Aplicatii.
Problema 1. Fie (xn )n1 si (un )n1 doua siruri de numere reale astfel nct
lim un = u (1, ). Atunci sirul (xn )n1 are limita daca si numai daca sirul
n
1
(un xn+1 xn )n1 are limita, caz n care avem lim xn =
lim (un xn+1 xn ).
n
u 1 n
Indicatie. Se aplic
a Teoremele 1 si 3 sirurilor an = u1 u2 un1 xn si bn =
u1 u2 un1 .
Folosind Corolarul 1 putem extinde acest rezultat si pentru valori negative ale lui
u, pierznd nsa cazul limitelor infinite, ca mai jos:
Problema 2. Fie (xn )n1 si (un )n1 doua siruri de numere reale astfel nct
lim un = u, |u| > 1. Atunci sirul (xn )n1 este convergnt daca si numai daca sirul
n
1
(un xn+1 xn )n1 este convergent, caz n care avem lim xn =
lim (un xn+1 xn ).
n
u1 n
Observatie. Rezultatul ramne valabil dac
a sirurile ce intervin n enunt sunt
siruri de numere complexe. Urm
atoarea problem
a ne prezint
a n ce conditii rezultatul
anterior ramne valabil n cazul |u| < 1.
Problema 3. Fie (xn )n1 si (un )n1 doua siruri de numere reale astfel nct
(xn )n1 sa fie marginit iar lim un = u, |u| < 1. Atunci sirul (xn )n1 este convern
gent daca si numai daca sirul (un xn+1 xn )n1 este convergent, caz n care avem
1
lim xn =
lim (un xn+1 xn ).
n
u 1 n
Indicatie. Se aplic
a Corolarul 2 sirurilor an = u1 u2 un1 xn si bn = u1 u2 un1 .
Din nou facem observatia ca rezultatul ramne valabil si pentru siruri de numere
complexe. Este evident c
a tinnd seama de observatia i) rezultatele anterioare r
amn
valabile dac
a nlocuim un xn+1 xn cu un xn+1 + xn si u 1 cu u + 1.
Toate acestea pot fi restrnse n
Problema 4. Fie (xn )n1 un sir marginit de numere complexe, iar (un )n1
si (vn )n1 doua siruri convergente de numere complexe astfel nct lim un 6=
n
Atunci sirul (xn )n1 este convergent daca si numai daca sirul
lim vn .
n
lim xn =
lim un + lim vn
(0)
(1)
(k)
este convergent, caz n care avem
an xn + an xn1 + + an xnk
nk+1
(0)
(1)
(k)
lim an xn + an xn1 + + an xnk
.
lim xn = n
n
a(0) + a(1) + + a(k)
(0)
(1)
(k)
Demonstratie. Dac
a yn = an xn + an xn1 + + an xnk si zn = a(0) xn +
(k)
a xn1 + +a xnk atunci, cum (xn )n1 este m
arginit, rezult
a c
a lim (yn zn ) = 0.
(1)
Cum nsa (yn )n1 este convergent rezulta ca (zn )n1 este convergent si conform problemei precedente (care este valabil
a si pentru siruri de numere complexe) si observatiei f
acute, rezult
a c
a sirul (xn )n1 este convergent iar relatia final
a este evident
a.
P
Problema 7. (Jensen) Fie sirurile (xn )n1 si (yn )n1 astfel nct: seria
yn
n1
|y1 | + + |yn |
xn
este convergenta, sirul
este marginit si lim
= l. Atunci
n yn
|y1 + + yn | n1
x1 + + xn
lim
= l.
n y1 + + yn
Bibliografie
3. D.M. B
atinetu, I.V. Maftei, I.M. Stancu-Minasian - Exercitii si probleme de
analiza matematica, Ed. Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1981.
4. O. Mayer - Teoria functiilor de o variabila complexa, Ed. Academiei, 1981.
5. D. Mihet - Despre calculul unor limite de siruri, R.M.T. nr. 2/1990.
6. D.-
St. Marinescu , V. Cornea - In legatura cu o problema din G.M.A., G.M.-A
nr. 3/2005.
7. D. Mihet, M. Piticari - O problema de convergenta, G.M.-A nr. 1/1990.
19
O problem
a de combinatoric
a destul de grea
Marian TETIVA1
n aceast
a not
a ne ocup
am de urm
atoarea
Problem
a. Din oricare 2n + 1 numere ntregi (distincte) ale caror module nu
depasesc pe 2n 1, se pot alege trei (tot distincte) care au suma zero.
Este o problema de olimpiada (cu regret, nu stiu unde am ntlnit-o) mai grea
dect pare la prima vedere. Pentru rezolvare, ns
a, nu avem nevoie dect de asanumitul "principiu al cutiei" ("principiul lui Dirichlet", mai este numit n literatura
matematica romneasca; "the pigeonhole principle", n cea engleza si americana):
daca vrem sa repartizam n + 1 obiecte n n cutii, atunci trebuie ca ntr-o cutie sa fie
mai mult de un obiect. De asemenea, nu e nevoie, n esenta, de alt tip de rationament
dect cel din problema lui Erds [1] (una din rarele probleme "foarte simple" propuse
de Erds). Aceasta problema cere
sa se arate ca pentru k > [(n + 1)/2] si a1 , . . . , ak numere ntregi astfel nct
1 a1 < < ak n exista doua printre ele a caror suma este tot unul din aceste
numere.
Solutia [2] este destul de simpl
a: s
a observ
am c
a a1 , . . . , ak pe de o parte, si a2 a1 ,
. . . , ak a1 pe de alta, sunt 2k 1 numere din multimea {1, . . . , n}. Cum 2k 1 > n
doua dintre acestea sunt egale (conform principiului cutiei!) si, pentru ca numerele
din prima grup
a sunt diferite dou
a cte dou
a (ceea ce e valabil si pentru numerele
din a doua grup
a), ajungem la o egalitate de forma ai = aj a1 ai + a1 = aj care
rezolva problema. Mai mult, pentru k = [(n + 1)/2], se pot gasi k numere printre
primele n numere ntregi pozitive astfel nct suma oricaror doua nu este egala cu un
al treilea dintre ele; de exemplu, numerele [n/2] + 1, [n/2] + 2, . . . , n (tot din solutia
citat
a).
n cele ce urmeaz
a vom ar
ata cum se rezolv
a problema de la care am pornit folosind aceeasi idee (de mai multe ori vom utiliza acest tip de rationament),
considernd-o folositoare pentru cei care se preg
atesc pentru olimpiade, sau, n general, pentru o activitate matematic
a sustinut
a.
Solutia problemei. Avem de considerat cteva cazuri.
Primul (si cel mai simplu) dintre ele este acela n care 0 este unul dintre numerele
a1 , . . . , a2n+1 . ntr-adevar, 2n numere din cele 2n + 1 sunt nenule, deci modulele lor
apartin multimii {1, 2, . . . , 2n 1}; atunci (conform principiului cutiei) dou
a dintre
module trebuie s
a fie egale, iar o asemenea egalitate furnizeaz
a dou
a numere care au
suma 0. Aceste doua numere si 0 sunt, desigur, cele trei numere cautate (care au
suma 0).
Consider
am acum c
a 0 nu este printre cele 2n + 1 numere, pe care le not
am cu
(2n 1) a1 < < ai < 0 < ai+1 < < a2n+1 2n 1.
Se poate usor observa ca exista cel putin doua numere negative si cel putin doua
numere pozitive.
1
20
si
astfel ca demonstratia din al doilea caz se poate utiliza si acum. Similar se rezolva
cazul a2n+1 < 2n 1, deci putem presupune n continuare ca a1 = (2n 1) si
a2n+1 = 2n 1. S
i iar consider
am dou
a posibilit
ati: i n sau i n + 1.
Dac
a i n avem numerele ai+1 , . . . , a2n si 2n 1 ai+1 , . . . , 2n 1 a2n , care
sunt toate din multimea {1, . . . , 2n 1} si sunt n numar de 2(2n i) 2n; rezulta
ca exista j, k {i + 1, . . . , 2n} asa nct aj = 2n 1 ak . Avem j 6= k deoarece
2n 1 este impar si egalitatea se mai scrie a1 + aj + ak = 0.
n cazul i n + 1 proced
am la fel cu numerele a2 , . . . , ai si 2n 1 + a2 , . . . ,
2n 1 + ai , ceea ce ncheie demonstratia.
Observatii. 1) Cititorul atent trebuie s
a fi observat deja c
a 0, 1, . . . , 2n 1
sunt 2n numere din intervalul [(2n 1), 2n 1] printre care nu exist
a trei cu
suma 0; sau, analog, se pot alege 0, 1, . . . , (2n 1) cu aceeasi proprietate, deci
2n + 1 este cel mai mic numar k astfel nct oricum am alege k numere din multimea
{(2n 1), . . . , 2n 1} exist
a printre ele trei cu suma 0.
2) O ntrebare se pune n mod natural n leg
atur
a cu aceast
a problem
a si cu
observatia anterioara: care sunt toate posibilitatile de a alege 2n numere din multimea
{(2n 1), . . . , 2n 1} astfel nct printre ele s
a nu existe trei a c
aror sum
a s
a fie
0? L
as
am n seama cititorului rezolvarea acestei probleme.
Bibliografie
1. P. Erds - Problema E736, The American Mathematical Monthly, 53(1946), 462.
2. L. Moser - Solutia problemei E736, The American Mathematical Monthly, 54(1947),
229-230.
21
3 3
R,
geometrice valabile n orice triunghi (de exemplu, R 2r, 3 3r p
2
3
a2 + b2 + c2 4 3S, 1 < cos A + cos B + cos C etc.), vom obtine, cu oarecare
2
sansa, noi inegalitati interesante. Ne propunem sa ilustram mai jos acest procedeu.
Cteva triunghiuri derivate ale lui T sunt date de urm
atoarea
Lem
a. Daca a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, atunci
1) pentru orice x 0, numerele l1 = ax + b, l2 = bx + c, l3 = cx + a sunt, de
asemenea, lungimile laturilor unui triunghi;
2) pentru orice [0, 1], numerele L1 = a , L2 = b , L3 = c sunt lungimile
laturilor unui triunghi;
c) pentru orice x 0 si [0, 1], (ax + b) , (bx + c) si (cx + a) sunt lungimile
laturilor unui trinughi.
Demonstratie. 1) S
a ar
at
am, de exemplu, c
a l1 + l2 > l3 . Avem (ax + b) +
(bx + c) > (cx + a) (a + b c) x + (b + c a) > 0, ceea ce are loc x 0.
2) Considernd c = max {a, b, c}, avem de aratat ca L1 + L2 > L3 , adica a +
a b
+
este descresc
atoare; deci
b > c . Functia f : [0, 1] R, f () =
c
a+b c
f () f (1), [0, 1]. Dar f (1) =
> 1. Deci f () > 1, [0, 1], adica
c
+
+
cx + a
ax + b
bx + c
2
ax + b + bx + c + cx + a ,
(2)
(3)
22
Inegalitatea (1) se obtine aplicnd triunghiului T1 inegalitatea p 3 3r. ntr1
1
adevar, p1 = (l1 + l2 + l3 ) = (a + b + c) (x + 1), iar, cu formula lui Heron pentru
2
2
arie,
S2
(a + b + c) (x + 1)
r12 = 21 =
2
2
p1
4 (a + b + c) (x + 1)
[(b + c a) x + c + a b] [(c + a b) x + a + b c] [(a + b c) x + b + c a] =
1
w = cx + a, x 0 (Lema, punctul 3) cu = ). Atunci
2
v 2 + w2 u2
(b + c a) x + c + a b
p
,
cos A2 =
=
2vw
2 (bx + c) (cx + a)
(c + a b) x + a + b c
(a + b c) x + b + c a
p
p
cos B2 =
, cos C2 =
.
2 (cx + a) (ax + b)
2 (ax + b) (bx + c)
Cum cos A2 + cos B2 + cos C2 3, obtinem imediat (2).
3) Pentru medianele mu , mv , mw ale triunghiului T2 avem:
2 v 2 + w2 u2
(2b + 2c a) x + 2c + 2a b
m2u =
=
,
4
4
(2c + 2a b) x + 2a + 2b c
(2a + 2b c) x + 2b + 2c a
, m2w =
.
m2v =
4
4
2
P ma
3
(a + b + c) n
Tinnd
seama de acestea si utiliznd cunoscuta inegaliate
a
4
triunghiul T2 , obtinem (3).
Observatie. Avem egalitate n (1), (2), (3) doar pentru triunghiul echilateral.
Cazuri particulare. Daca luam x = 0 sau x = 1 n (1), (2), (3), obtinem
inegalit
atile (mereu n ipoteza c
a a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi):
(a + b + c) 27 (a b + c) (b c + a) (c a + b) ,
3
(10 )
(11 )
(a + b + c) 27abc,
a (b + c a) + b (c + a b) + c (a + b c) 3 abc,
(20 )
p
3
(a + b) (b + c) (c + a),
(21 )
a b+c+b c+a+c a+b
2
b+c c+a a+b
+ + 2
a+ b+ c ,
(30 )
a
c
b
c
b
1
a
+
a+b+ b+c+ c+a .
(31 )
+
2
c+a
b+c
a+b
Observatie. Se pot obtine cu acest procedeu si alte inegalit
ati interesante.
Suge
bx + cx + a , cx + ax + b , x 0 si [0, 1].
23
Angela TIG
AERU
(problema citat
a, cu rezolvarea autorilor, poate fi consultat
a n [1]).
Pentru nceput, vom prezenta cteva definitii si rezultate de baza. Fie f : [a, )
R o functie integrabila Riemann pe orice interval compact inclus n [a, ).
Definitie. Spunem ca functia f este integrabila pe intervalul [a, ) daca exista
Rx
si este finita limita lim f (t) dt. Daca f este integrabla pe [a, ), vom nota
x a
f (t) dt = lim
f (t) dt.
(1)
f (t) dt
f (t) dt < .
(2)
Exist
a o literatur
a vast
a care are ca subiect determinarea unor criterii eficiente
de convergenta a integralelor de tipul (1) sau de calcul efectiv, cititorul interesat de
mai multe detalii putnd consulta [3].
Rezultatul notei de fata este
Propozitia 1. Se considera functia f : [a, ) R, a > 0, integrabila pe orice
compact inclus n [a, ). Daca exista M > 0 astfel nct
atunci
R f (x)
a
|xf (x)| M,
x [a, ) ,
dx este convergenta.
24
(3)
1
f (t)
|tf (t)| 2 dt M
dt
t
t
M
. Daca
x+y
M y
1
dt =
.
2
t
x x+y
x
x
x
M
M y
y
< 1 si deoarece x > A () =
, rezult
a c
a
< , deci
Cum
x
+
y
x x+y
x+y
R f (t)
R f (t)
dt < , adic
a, urmare a criteriului Cauchy, integrala
dt este con
x
t
t
a
vergenta.
Z ax
Zax
1
a f (u) 1
a
x 1
1
u
1
f
(u)
2
x
x
|uf (u)|
du M
2 du =
u
u du
du
u
u
u2
u
1
1
1
x 1x
1 + ax 1 ;
=M
a
1x
x
x
aR f (u)
a
R f (u)
1
u x du
du = 0,
trecnd la limit
a si tinnd cont de a > 1, deducem lim
x 1
u
u
1
deci lim
a
Rx
x 1
a
Rx f (u)
R f (t)
f (u) 1
x
u du = lim
du =
dt, q.e.d.
x 1
u
u
t
1
Urmatorul exemplu poate forma o imagine asupra ariei de aplicabilitate a rezultatelor de mai sus.
Ra {xn }
dx = 1c, unde {x} reprezinta partea
Exemplul 1. Sa se arate ca lim n
n 1 xn
fractionar
a a lui x, a > 1 si c este constanta lui Euler.
{x}
Rezolvare. Consider
am functia f : [1, ) R, f (x) =
, care satisface
x
n
x
a
a
R {x }
R {t }
R {x}
dx
=
lim
x
dt
=
dx.
conditiile din propozitia 2, deci lim n
2
n 1 xn
x 1 tx
1 x
Pentru calculul ultimei integrale proced
am astfel:
n
k+1
k+1
Z
Z
n1
n1
X Z {x}
X Z xk
{x}
{x}
dx = lim
dx = lim
dx = lim
dx =
n
n
n
x2
x2
x2
x2
1
k=1 k
25
k=1 k
n1
X
n1
k+1
X 1
1
k k+1
= lim
+ ln x
= lim
k
+ (ln (k + 1) ln k) =
n
n
x k
k+1 k
k
k=1
k=1
n1
X
1
1
1
= lim
+ (ln (k + 1) ln k) = lim 1 1 + + ln n = 1c,
n
n
k+1
2
n
k=1
n
Ra {x }
dx = 1 c.
deci lim n
n 1 xn
Propozitia 1 st
a si la baza urm
atorului rezultat
Propozitia 3. Se considera functia f : [a, ) R, a > 0, continua pe [a, ),
R F (x)
care satisface conditia (3). Atunci
dx este convergenta, unde F : [a, ) R
x
a
este o primitiva a functiei f si, mai mult, este adevarata relatia
Z
Z
F (a)
F (x)
f (x)
dt =
+
dx.
(5)
x2
a
x
a
2
t
t
t
t
x
a
t2
a
a
a
a
a
Tot din conditia (3), se obtine ca lim f (x) = 0, de unde, conform Lemei 1 din
x
F (x)
[2], se deduce c
a lim
= 0, demonstratia nefiind imediat
a, deoarece conditia
x
x
(3) nu asigura aplicarea directa a lemei lui lHospital. Trecnd la limita n relatia
(), se obtine (5) si demonstratia se ncheie.
|sin x|
Exemplul 2. Se considera f : [0, ) R, f (x) =
, prelungita prin
x
R F (x)
dx este
continuitate n x = 0. Dac
a F este o primitiv
a a lui f , atunci
x2
a
R F (x)
F (a) R |sin x|
dt =
dx.
convergenta pentru orice a > 0 si
+
2
x
a
x2
a
a
ncheiem, propunndu-i cititorului exercitiul urmator:
Sa se arate ca
Za
32 52 (2n 1)2
1
d (xn )
lim n
dx = lim ln
0,
,
n
n
xn
42n n! (n 1)!
4
1
O clas
a de inegalit
ati
1
Mihai DICU, Lucian TUTESCU
x
+ y 2m+2k + z 2m+2k xk y k z k (x2mk1 yz + y 2mk1 xz + z 2mk1 xy).
2m+2k
(x2m y 2m )(x2k y 2k ) 0,
(y 2m z 2m )(y 2k z 2k ) 0,
si apoi
2m+2k
2m+2k
+z
2m+2k
2m+2k
+x
2k 2m
y z
2k 2m
x z
+y
(1a)
(1)
2m 2k
(2)
2m 2k
(3)
+x
2(x2m+2k+y 2m+2k+z 2m+2k ) (x2my 2k+x2mz 2k )+(x2ky 2m+y 2mz 2k )+(x2kz 2m+y 2kz 2m )
(1b)
Dup
a adunare, grup
am sub forma
Dup
a aplicarea inegalit
atii mediilor, pentru fiecare parantez
a, se g
aseste inegalitatea 1b).
1c) Pentru x, y, z 0 se folosesc inegalitatile:
(x2m1 y 2m1 )(x2k+1 y 2k+1 ) 0, (y 2m1 z 2m1 )(y 2k+1 z 2k+1 ) 0,
(1c)
(z 2m1 x2m1 )(z 2k+1 x2k+1 ) 0
27
Cazuri particulare
1a1 ) Daca luam k N si notam 2mk = n N, atunci cu k +n par si x, y, z R
avem
x3k+n + y 3k+n + z 3k+n xk y k z k (xn + y n + z n ).
1a2 ) Dac
a n aceasta particulariz
am k = 1, se obtine
xn+3 + y n+3 + z n+3 xyz(xn + y n + z n ),
a n aceasta particulariz
am k = 1, se obtine
1b2 ) Dac
cu n num
ar natural par si x, y, z numere reale pozitive oarecare.
Concursul "Gheorghe Dumitrescu", 2006
1b21 ) pentru n = 0 si x, y, z numere reale pozitive oarecare se obtine
x3 + y 3 + z 3 3xyz,
adic
a inegalitatea mediilor pentru trei numere.
1b22 ) pentru n = 2 si x, y, z numere reale pozitive, se obtine
x5 + y 5 + z 5 xyz(x2 + y 2 + z 2 ).
+y 2m+2k+1 +z 2m+2k+1 xk y k z k x2mk+1 + y m z mk yz + y mk z m yz ;
x
2m+2k+1
r
x
x
2m+2k
2m+2k
2m+2k
k k k
2mk1
m mk
mk m
x
+y
+z
x y z x
yz + y z
z
+y
.
z
y
Demonstratie. 2a) Adun
am (1), (2), (3) si grup
am termenii din membrul drept
sub forma
2m k k
2m+2k
2m+2k
2m+2k
2(x
+y
+z
)2 x y z +2 x y
z + 2 xk y m z m+k
(x2m1y 2k+1+x2m1z 2k+1 )+(x2k+1y 2m1+y 2k+1z 2m1 )+(x2k+1z 2m1+y 2m1z 2k+1 )
r
r
x
x
2m1 k k
k m+k m
2 x
y z yz + x y
z
+ xk y m z m+k
=
z
y
r
r
x
x
+ y mk z m
.
= 2xk y k z k x2mk1 yz + y m z mk
z
y
Observatia 2. Se vede usor c
a fiecare dintre inegalit
atile 2a), 2b), 2c) este mai
tare dect inegalitatea mediilor.
Observatia 3. n cazul n care x, y, z R+ inegalitatea 1a) este mai tare dect
2a) pentru m > k, respectiv, mai slab
a n caz contrar, pentru c
a
2mk
2mk
2mk
2mk
m mk
m mk
m
m
x
+y
+z
x
+y z
+z y
(y z )(y mk z mk ) 0.
Cazuri particulare
2a1 ) Pentru m = 2k si x, y, z R, avem
x6k + y 6k + z 6k xk y k z k (x3k + y 2k z k + z k y 2k ).
2a2 ) Pentru k = 2m si x, y, z R, avem
y m z m
6m
6m
6m
2m 2m 2m
x +y +z x y z
+
1+
.
z
y
2b1 ) Pentru m = 2k si x, y, z R+ , avem
r
x
x
6k
6k
6k
k k k
3k1
2k k
k 2k
x +y +z x y z x
yz + y z
+y z
.
z
y
2c2 ) Pentru k = 2m si x, y, z R+ , avem
r
r
x
x
x6m + y 6m + z 6m x2m y 2m z 2m x1 yz + y m z m
+ y m z m
.
z
y
29
Inegalit
ati omogene si putin
a analiz
a...
Titu ZVONARU 1
Vom stabili printr-o metoda unitara cteva inegalitati n trei variabile a, b, c care
ndeplinesc conditia a + b + c = 1. Sa remarcam ca, pentru inegalitati omogene,
aceast
a conditie poate fi oricnd ad
augat
a, f
ar
a pierderea generalit
atii.
b
c
3
a
+
+
, a, b, c R+ .
Exemplul 1 (Inegalitea lui Nesbitt).
b+c c+a a+b
2
Solutie. Inegalitatea fiind omogena, putem presupune a + b + c = 1. Avem
x
9x 1
+
+
= .
b+c c+a a+b
1a 1b 1c
4
4
4
2
(egalit
atile care apar sunt justificate de faptul c
a a + b + c = 1) si inegalitatea este
demonstrat
a.
Aceasta solutie este de tip "iepurasul scos din joben" si cititorul se ntreaba de
unde a ap
arut inegalitatea ajut
atoare. R
aspundem acestei ntreb
ari, ar
atnd totodat
a si ideea c
al
auzitoare a notei noastre.
x
Consider
am functia f : (0, 1) R dat
a prin f (x) =
. Tangenta la graficul
1x
1
ei n punctul de abscisa are ecuatia
3
1
1
1
9x 1
yf
= f0
x
y=
.
3
3
3
4
Deoarece functia este convexa, pe tot domeniul sau de definitie, graficul ei este
situat "deasupra" tangentei, fapt care se traduce prin inegalitatea utilizat
a mai
1
este, desigur, motivat
a de cazul de egalitate
sus. Alegerea punctului de abscis
a
3
1
a=b=c= .
3
3
Exemplul 2 (Polonia, 1996 ). Pentru orice a, b, c cu a + b + c = 1 are loc
4
a
b
c
9
+
+
.
a2 + 1 b2 + 1 c2 + 1
10
x
; tangenta la graficul functiei n punctul
Solutie. Fie f : R R, f (x) = 2
x +1
36x + 3
1
are ecuatia y =
, iar acest punct este situat ntr-un interval
de abscisa
3
50
x
36x + 3
de concavitate a functiei f . Inegalitatea 2
+
+
=
.
a2 + 1 b2 + 1 c2 + 1
50
50
50
10
1
Com
anesti, e-mail: tzvonaru@hotmail.com
30
(Pn
a la urm
a, metoda aceasta este o metod
a de spargere a inegalit
atilor.)
Exemplul 3 (USAMO, 2003 ). Pentru orice a, b, c pozitive are loc
(2b + c + a)2
(2c + a + b)2
(2a + b + c)2
+ 2
+ 2
8.
2
2
2
2a + (b + c)
2b + (c + a)
2c + (a + b)2
Indicatie. Putem presupune f
ar
a a restrnge generalitatea c
a a + b + c = 1.
4x + 1
12x + 3
Are loc inegalitatea
.
b+c c+a a+b
2
5x 1
x2
,
Indicatie. Inegalitatea care trebuie folosita n acest exemplu este
1x
4
x (0, 1).
Exemplul 5 (E:10888 din GM 2/1995 ). Fie a, b, c lungimile laturilor unui
triunghi. Atunci
b
c
a
+
+
3.
b+ca c+ab a+bc
1
x
Indicatie. Are loc inegalitatea
9x 2, pentru orice x 0, .
1 2x
2
Exemplul 6 (Japonia, 1997 ). Pentru orice a, b, c > 0 are loc inegalitatea
(c + a b)2
(a + b c)2
3
(b + c a)2
+ 2
+ 2
.
2
2
2
a + (b + c)
b + (c + a)
c + (a + b)2
5
54x + 27
1
, x > 0.
Indicatie. Se va utiliza
2
2x 2x + 1
25
a
b
c
3
Exemplul 7.
+
+
, a, b, c R+ , m 1
ma+b+c a+mb+c a+b+mc m+2
(o generalizare a problemei C:1079, GM 1/1991 ).
9x + m 1
x
! ncercati si cu sub
Indicatie. Folositi inegalitatea
1 + (m 1)x
(m + 2)2
stitutiile ma + b + c = u, a + mb + c = v, a + b + mc = w !
Exemplul 8 (USAMO, SummerProgram, 2002 ). Pentru orice a, b, c > 0 are loc
2
23
23
2b
2c
2a 3
+
+
3.
b+c
c+a
a+b
2x 23
3x (3x 1)2 (3x 4) 0 pentru orice x (0, 1).
Indicatie. Avem
1x
Propunem cititorului urm
atoarele exercitii:
Exercitiul 1 (Gigel Buth si Liviu Vlaicu, RMT 2/1998 ). Pentru a, b, c > 0 si
n m > 0 are loc
a
b
c
3
+
+
.
ma + nb + nc mb + nc + na mc + na + nb
m + 2n
31
2n
1
si a1 , . . . , an 2
astfel nct
n2
n 1
a1 + + an = 1. Sa se demonstreze inegalitatea
a1
an
n2
+
.
a21 +
a2n +
n2 + 1
Exercitiul 3. Fie n N, n 2, >
.
1 a1
1 an
n1
Exercitiul 5. Pentru a, b, c > 0 cu a + b + c = 1 avem
b
c
27
a
+ 3
+ 3
.
3
a +1 b +1 c +1
28
Exercitiul 6 (Sefket Arslanagic, 2787, Crux Mathematicorum). Fie a, b, c > 0
astfel nct a + b + c = 1. Atunci
1
1
1
27
.
c+a 2
a+b 2 +
b+c 2 +
8
1 2
1 2
1 2
9+3 3
a+b+c+ a
a+b+c+ b
a+b+c+ c
+
+
.
b+c
c+a
a+b
2 a+b+c
Exercitiul 8. Pentru a, b, c > 0 si avnd suma 1, este adevarata inegalitatea
2
2
2
1
1
100
1
+ b+
+ c+
.
a+
a
b
c
9
Exercitiul 9 (Sefket Arslanagic, 2738, Crux Mathematicorum). Fie a, b, c > 0
astfel nct a2 + b2 + c2 = 1. Atunci avem
b
c
3 3
a
+
+
.
1 a2 1 b2 1 c2
2
Exercitiul 10 (Panos E. Tsaoussoglou, 2946, Crux Mathematicorum).
a, b, c > 0 si a2 + b2 + c2 = 1. Avem
1 1 1
1 1 1
+ + a b c 2 3 si
+ + + a + b + c 4 3.
a b
c
a b
c
Exercitiul 11. Pentru a, b, c 1 cu a + b + c = 1 are loc
1
1
1
27
+
+
.
1 + a2 1 + b2
1 + c2
10
32
Fie
aceast
a situatie, din exprimarea f = (X p + ap )+X a1 X p2 + a2 X p3 + + ap1
se va deduce ca polinoamele v = X p + ap si w = a1 X p2 + a2 X p3 + + ap1 au
radacina comuna . Dar w = a1 X p2 + a2 X p3 + + ap1 este neconstant conform
cu (i) si (iv) si, datorit
a r
ad
acinii comune, v si w nu ar fi prime ntre ele, ceea ce ar
face ca f s
a nu fie ireductibil n Q[X], n contradictie cu (ii). R
amne c
a n R \ Q.
a se
Observatie. Chestiuni de genul: Dac
a x R verific
a x3 + 2x + 2 = 0, s
2006
arate c
ax
R \ Q, imediat justificate de Propozitia 3, apar n mai multe rnduri
printre subiectele de bacalaureat, sesiunile 2006 si 2007 (a se vedea [1]).
Urmnd pas cu pas demonstratia Propozitiei 3 (adapt
arile necesare sunt evidente!)
vom obtine imediat
1
33
totodat
a , 2 , . . . , p1 R\Q, deoarece n caz contrar f nu ar mai fi minimal.
p Dar
n acest caz n p si analog cu rationamentul din propozitiile anterioare || = p |ap |,
deci ||p = |ap | Q. Astfel p Q si considernd g = a1 X p1 + a2 X p2 + +
ap1 X + (ap + p ), deducem ca g() = f () = 0 si cum f este minimal, atunci
g = 0, prin urmare f = X p p .
Observatie. Conform ultimei propozitii, orice r
ad
acin
a real
a irational
a a unui
polinom f Q[X] ireductibil si care nu este de forma f = X p a, are proprietatea
n R \ Q, n N .
Concluzie. Oricare ar fi R\Q radacina a unui polinom ireductibil f Q[X],
f = X p + a1 X p1 + a2 X p2 + + ap1 X + ap , are loc exact una din situatiile:
a) a21 + a22 + + a2p1 6= 0 si n acest caz n R \ Q, n N ;
b) a21 + a22 + + a2p1 = 0 si n acest caz n R \ Q n N este nedivizibil
prin p.
Bibliografie
1. http://www.subiecte2007.edu.ro bacalaureat, subiecte M11, variantele 47 si 84.
2. C. N
ast
asescu, C. Nita
a,
- Teoria calitativa a ecuatiilor algebrice, Ed. Tehnic
Bucuresti, 1982.
34
Maria BATINE
TU-GIURGIU
,
D. M. BATINETU-GIURGIU
xn+1
xn+1 n n + 1
= lim
= 1.
n
xn
n + 1 xn
n
xn
Daca, nsa, (xn )n1 are proprietatea ca exista lim
= t R+ , nu rezulta ca
n n
n
exist
a lim (xn+1 xn ), dup
a cum arat
a sirul xn = n + (1) , n N .
lim
xn
xn+1 xn
= lim
= x si
n
x
(n + 1) n
lim
Teorema 1. Fie sirul de numere reale strict pozitive (xn )n1 astfel nct
n
xn
xn+1
lim
si
= x R+ . Atunci, lim (xn1 xn ) lim
n x
n
n
x
n n
xn+1
lim (xn+1 xn ) = x ln lim
.
(1)
n
n
xn
xn+1
Demonstratia I (D. M. B
atinetu-Giurgiu). Notnd un =
, n N ,
xn
avem
xn un 1
ln (un )n , n N .
(2)
xn+1 xn = xn (un 1) =
n
ln un
un 1
= 1. Dac
a y = lim (xn+1 xn ), trecnd la
Dar lim un = 1 si, deci, lim
n
n ln un
n
n
n
limit
a n (2), obtinem: y = xln lim (un ) , de unde lim (un ) = ey/x . Reciproc,
n
n
n
xn+1
dac
a z = lim
, utiliznd din nou (2), obtinem: lim (xn+1 xn ) =
n
n
xn
x ln z.
xn+1
xn+1 xn xn+1 xn n
=
1+
, n N .
(3)
xn
xn
Fie sirurile de numere reale strict pozitive (an )n1 , (bn )n1 , (xn )n1 si (yn )n1
an+1
bn+1
an
cu propriet
atile: lim
= lim
= a R+ , lim
= b R+ si exist
a
n an
n bn
n bn
xn
yn+1
lim
= x R+ , lim
= y R+ . Vom numi sir Lalescu definit de (xn )n1
n n
n n
1
2
35
si ponderat cu (an )n1 , (bn )n1 , (yn )n1 sirul (Ln )n2 dat de
p
(4)
Teorema 2. Sirul
Lalescu (Ln )n2 definit prin (4) este convergent daca si numai
n
xn+1
daca sirul
este convergent.
xn
n1
Demonstratie. Notnd vn =
, n 2, vom avea:
n
xn
bn yn
p
xn p
vn 1
n
bn yn
ln (vn )n , n 2.
(5)
Ln = xn n bn yn (vn 1) =
n
ln vn
yn+1
= 1,
n ipotezele noastre, rezult
a c
a lim n an = lim n bn = a. Cum lim
n
n
n yn
n
yn = 1. Ca urmare, lim vn = 1. Din faptul ca
avem si lim
n
n
n
xn+1
an+1 an yn+1
1
, n 2,
(vn )n =
xn
an bn yn n+1 an+1 n+1 yn+1
n
xn+1
n
.
rezulta ca lim (vn ) = b lim
n
n
xn
n
xn+1
Daca z = lim
, trecnd la limita n (5), obtinem lim Ln = ax ln (bz).
n
n
xn
n
Reciproc, dac
a c = lim Ln , din (5) rezult
a c
a avem c = ax ln lim (vn ) , adic
a
n
n
n
1 c
xn+1
c
lim (vn )n = e ax si, n final, lim
= e ax .
n
n
xn
b
1
n!
n
Aplicatii ale Teoremei 1. 1) Luam xn = n!, n 2 .Cum lim
=
n
n
e
n
1
(n + 1)!
n+1
xn+1
p
p
si lim
= lim n+1
= e, rezult
a,
= lim
n+1
n
n
n
xn
n!
(n + 1)!
(n + 1)!
p
1
conform Teoremei 1, ca lim n+1 (n + 1)! n n! =
(limita sirului lui Traian
n
e
Lalescu).
2) Lund xn = n n n, n 2, avem
n
xn
1
(n + 1)n+1
xn+1
= lim
n+1
= e.
lim
= 1 si
lim
n n
n
n
xn
nn+1
n+1
Deci lim (n + 1) n+1 n + 1 n n n = 1 (limita sirului lui Romeo T. Ianculescu).
n
p
xn
3) Daca xn = n (2n 1)!!, n 2, atunci, dupa calcule de rutina, avem lim
=
n
n
p
p
2
xn+1
2
si lim
= e. Ca urmare, lim n+1 (2n + 1)!! n (2n 1)!! =
n
n
e
xn
e
(D.M. Batinetu-Giurgiu,
C:905, G.M.-5/1989).
p
4) Fie xn = n d1 d3 d2n1 , n 2, unde dn R+ si lim (dn+1 dn ) = d
n
R+ . Atunci
36
d1 d3 d2n1
d1 d2n+1
nn
=
lim
=
n (n + 1)n+1 d1 d2n1
nn
n
2d
n
d2n+1 2n + 1
= lim
=
,
n 2n + 1 n + 1
n+1
e
n
d1 d3 d2n+1
1
xn+1
p
= lim
=
lim
n
n d1 d3 d2n1 n+1 d d d
xn
1 3
2n+1
e
n+1
d2n+1
p
= lim
= 2d
= e.
n n + 1 n+1 d d d
2d
1 3
2n+1
xn
lim
= lim
n n
n
- 2-3/1992).
2d
2d
ln e =
(D.M. Batinetu-Giurgiu, C:1024, G.M.
e
e
am yn = 1, n 1 si xn = n cn !,
cn+1 ! = cn+1 cn !, n 1. n Teorema 2 consider
c
xn
si
n 2, unde lim (cn+1 cn ) = c R+ . Ca mai sus, avem lim
=
n n
e
n n
p
xn+1
ac
ln (be).
= e. n consecinta, lim n+1 cn+1 !an+1 n cn !bn =
lim
n
n
xn
e
(Teorema 3 din [6]).
2) Fie cn R+ , n 1, astfel nct lim (cn+1 cn ) = c R+ . Considen
nn
3) Pentru n N , sa consideram xn = n, yn = 1, an = bn =
. Avem
n! n
xn+1
an+1
bn+1
an
xn
lim
= lim
= e, lim
= 1, lim
= e
= 1, lim
n an
n bn
n bn
n n
n
xn
!
n2
(n + 1)2
p
D. M. B
atinetu-Giurgiu - Siruri
Lalescu, R.M.T., 1-2/1989, 33-36.
D. M. B
atinetu-Giurgiu - Ponderarea unor siruri, G.M., 2-3/1992, 46-49.
D. M. B
atinetu-Giurgiu - Asupra calcularii unor limite de siruri, RecMat-1/2007,
22-24.
5. O. Crj
a - Un procedeu de calcul al limitelor unor sirui de forma (an+1 an )n1 ,
RecMat-2/2003, 23-24.
6. A. Stroe - Asupra unei clase de siruri, G.M., seria A, 3/2007, 217-227.
7. M. Tena
- O alta solutie a Problemei 579 din G.M., Revista "Lic
ariri" a Liceului
"N. B
alcescu" din Craiova, 1978, 13-14.
1.
2.
3.
4.
37
= l R, atunci avem si
lim [f (pn + 1) + f (pn + 2) + + f (qn)] = l.
(1)
= 0), rezulta ca (xn )n1 este marginit inferior. Asadar, sirul (xn )n1 este convergent.
Se constat
a usor c
a
f (pn + 1) + f (pn + 2) + + f (qn) = xqn xpn + [F (qn) F (pn)] , n 1,
care, pentru n , conduce la (1).
Observatie. Propozitia din [1] se obtine pentru p = 1 si q = 2.
Calculul limitelor urmatoare devine simplu prin aplicarea acestei Propozitii (lasam
n seama cititorului verificarea conditiilor de aplicare).
1
1
1
q
1
Exemple. 1) lim
+
+ +
= ln
(f (x) = ).
n pn + 1
pn + 2
qn
p
x
(qp)n
P
1
1
= 0 (f (x) =
).
2) lim
2
n k=1 1 + (pn + k)
1 + x2
(qp)n
P
1
= .
3) lim
n k=1
pn + k + 1
(qp)n
P
q
4)
arctg (pn + k) = ln
( f (x) = arctg x).
p
k=1
(qp)n
P
1
1
q
= 0 (f (x) =
).
5)
2
x x2 + 1
k=1 (pn + k)
(pn + k) + 1
Bibliografie
38
O rafinare a inegalit
atii dintre media aritmetic
a
si cea logaritmic
a
Mihail BENCZE 1
Fie 0 < a < b. Vom nota cu
a+b
ba
si
A (a, b) =
L (a, b) =
2
ln b ln a
media aritmetica si, respectiv, media logaritmica. Se stie [1] ca
L (a, b) < A (a, b) .
(1)
(2)
n aceast
a not
a vom da o rafinare a acestei inegalit
ati.
Teorem
a. Daca 0 < a < b atunci avem inegalitatile
a + b h i2
a, b
< A (a, b) .
(3)
L (a, b) < L
, ab < A
2
Demonstratie. Inegalitatea din dreapta rezult
a imediat:
h i2
2
a+b
a + b 2
a, b
a b > 0.
A (a, b) > A
>
2
2
h i2
a + b
Pe de alt
a parte, A
a, b
= A
, ab si aplicnd (2) obtinem
2
a + b
a + b
A
a inegalitatea din mijloc.
, ab > L
, ab , adic
2
2
b
Mai r
amne de demonstrat inegalitatea din stnga, care, cu notatia t = > 1,
a
se scrie
t+1
t+1
t1
t+1
t1
2 t
t+1
>
t
ln
t
>
t
+
1
ln
.
>
ln t
ln t
2
2 ln t+1
ln t
ln 2 ln t
2
Pentru a demonstra aceasta noua inegalitate folosim notatiile t = x2 si f (x) =
x2 + 1
2x ln x (x + 1) ln
. Atunci
2
x2 + 1 2 (x 1)
2 (x 1)2 (x + 1)
si f 00 (x) =
> 0,
f 0 (x) = 2 ln x
2
2
x +1
x (x2 + 1)2
deci f 0 (x) > f 0 (1) = 0 si f (x) > f (1) = 0 si astfel am demonstrat inegalitatea
a + b
t+1
t ln t >
t + 1 ln
, adic
a L (a, b) < L
, ab .
2
2
Bibliografie
1. F. Burk - The Geometric, Logaritmic and Aritmetic Mean Inequality, Amer. Math.
Monthly 94(1987), 527-528.
2. M. Bencze - New Means, new Inequalities and Refinement, Octogon Mathematical
Magazine, Vol. 9, Nr. 1/2001, 46-105.
1
Profesor, Brasov
39
Estim
ari de sume
1
Tudor PADURARIU
40
n+1
zj+1 zj si S3 S4 = |S3 S4 | = |zj+1 zj | |zj+1 | + |zj | 2
= n + 1.
2
Contradictia la care am ajuns arat
a c
a presupunerea initial
a este fals
a.
n3 + 5n
Problema 3. Fie n 2 un numar ntreg. Coloram fiecare dintre
6
numere ntregi consecutive n rosu sau albastru. Demonstrati ca exista o submultime
monocolora {a1 , a2 , . . . , an } astfel nct 1 a2 a1 a3 a2 an an1 .
(Concursul "Al. Myller", 2007)
n3 + 5n
Solutie. Putem considera ca numerele sunt 1, 2,. . . ,
, culorile sunt A si R
6
n (n 1)
si fie dn =
+ 1. Vom demonstra prin inductie c
a pentru orice n 2, exist
a
2
submultimea monocolor
a {a1 , a2 , . . . , an } pentru care 1 a2 a1 an an1
dn . Proprietatea este imediat
a pentru n = 2; o presupunem adev
arat
a pentru n si
n3 + 5n
sa o verificam pentru n + 1. Conform ipotezei inductive, printre primele
6
numere exista submultimea monocolora {a1 , a2 , . . . , an }, colorata cu A, astfel nct
1 a2 a1 an an1 dn . Consider
am numerele an + dn , an + dn + 1,. . . ,
an + dn + n, n num
ar de n + 1. Dac
a toate au culoarea R, proprietatea este verificat
a
pentru n+1. Daca unul dintre ele, fie acesta an+1 , are culoarea A, atunci an+1 an
3
n3 + 5n
(n + 1) + 5 (n + 1)
dn + n = dn+1 , iar an+1
+ dn + n =
, deci multimea
6
6
{a1 , . . . , an , an+1 } ndeplineste conditia dorita.
n2
Problema 4. Fiind date n numere reale, demonstrati ca exista cel mult
4
perechi (ai , aj ) cu proprietatea ca 1 < |ai aj | < 2.
Solutie. Cerinta problemei sugereaza metoda de rezolvare: un graf cu n vrfuri,
n2
ale c
arui muchii nu formeaz
a triunghiuri, are cel mult
muchii (rezultatul lui
4
Mantel, caz particular al teoremei lui Turan). Construim un graf astfel: vrfurile sunt
numerele date, iar dou
a vrfuri ai , aj se unesc printr-o muchie cnd 1 < |ai aj | <
2. Dac
a, prin absurd, ar exista trei vrfuri unite prin muchii, am avea simultan
1 < |ai aj | < 2, 1 < |aj ak | < 2 si 1 < |ai ak | < 2. Putem presupune ca
ai > aj > ak si relatiile precedente devin 1 + aj < ai < 2 + aj si 1 + ak < ai < 1 + ak ,
de unde 1 + aj < 2 + ak , adic
a aj ak < 1, imposibil. Astfel, am demonstrat c
a
graful nu are triunghiuri si aplicarea rezultatului mentionat initial ncheie rezolvarea.
ncheiem prin a propune spre rezolvare celor interesati cteva probleme:
arate ca OP1 + OP2 + + OPn 1 (I.M.O., 1973).
Problema 6. ntr-o secventa de numere reale, suma oricaror 7 termeni consecutivi este negativa, iar suma oricaror 11 termeni consecutivi este pozitiva. Sa se
determine numarul maxim de termeni ai unei asemenea secvente. (I.M.O., 1977)
Bibliografie
1. http://web.mit.edu/rwbarton/public/mop
2. http://www.mathlinks.ro
41
42
43
(1)
.
n
n
(4)
Din definitia partii ntregi a unui numar real rezulta ca [x] + [y] [x + y], x, y
R. Prin inductie deducem c
a n [x] [nx], x R , n N . Renotnd variabilele,
i
h
x
[x]
a c
a
obtinem
, x R, n N . Urmeaz
n
n
h i
[x]
x
.
(5)
n
n
Din (4) si (5) rezult
a (1).
am functia f : R Z definit
a prin f (x) =
Metoda
h iIII. Fie n N . Consider
[x]
x
, x R. Avem
n
n
hxi
[x + n]
x+n
[x] + n
x+n
[x]
f (x+n) =
=
+1
1 = f (x),
n
n
n
n
n
n
[x]
<1
deci functia f este periodic
a de perioad
a n. Pentru orice x [0, n] avem 0
n
x
si 0 < 1. Urmeaza ca f (x) = 0, x [0, n]. Rezulta ca f (x) = 0, x R, deci
n
are loc (1).
1
44
1
n1
[x] + x +
+ + x +
= [nx] , x R, n N , n 2.
n
n
Bibliografie
1. L. Niculescu, I. P
atrascu, A. Secl
aman, M. G
al
ateanu - Exercitii si probleme
de matematica. Clasa a IX-a, Editura Cardinal, Craiova, 2004.
2. I. M. Vinogradov - Bazele teoriei numerelor, Editura Academiei, Bucuresti, 1954.
Profesorul (c
atre elevul de la tabl
a): Pretul unui produs se mareste cu 10%,
dupa care se micsoreaza cu 10%. Compara pretul initial cu cel final!
Elevul:
xy + 10% 10% = xy.
Profesorul: Bine, greseala cu 10% din "nu se stie ce" e veche, dar de ce xy?
Elevul: P
ai, nu ati spus produs?
(Bogdan Enescu)
XI X = I.
Rotiti pagina cu 180 si veti constata ca relatia ramne adevarata (verificati!). Mai
gasiti si o alta scadere de acest fel cu aceeasi proprietate!
(Titu Zvonaru)
R
aspuns. Deoarece pot fi folosite doar numerele
I, II, III, IX, X, XI, XIX, XX, XXX,
prin ncerc
ari se obtin toate sc
aderile de acest fel:
X IX = I
XI X = I
XI IX = II.
45
O abordare analitic
a a unor probleme de geometrie
2
Gabriel POPA1 , Ioan SERDEAN
Cu prilejul elabor
arii lucr
arii [1], am constatat c
a o serie de probleme de geometrie propuse juniorilor la O.B.M.J. admit rezolv
ari analitico-trigonometrice ceva mai
simple dect cele "oficiale". ntruct o parte dintre elevii din cl. a IX-a sunt nca
eligibili pentru lotul juniorilor, iar elevii buni si pasionati de matematica parcurg
materia n avans, consider
am util
a prezentarea n aceast
a manier
a a ctorva solutii
ale unor probleme care, abordate sintetic (vezi [1]), sunt dificile.
b +
Problema 1. Fie ABCD un trapez cu AB k CD, AB > CD si m(A)
2
a tg t 1
a2 tg2 t + 1
a tg2 t + 1
2
2
+ a tg t =
=
.
MN =
4
4
2
2
a tg t + 1
AB CD
a+c
Pe de alta parte,
=
=
, de unde concluzia.
2
2
2
Problema 2. Fie ABCD patrat, E mijlocul lui [CD], iar M un punct interior
\
\
\
patratului astfel nct m(M
AB) = m(M
BC) = m(BM
E) = x. Sa se afle x.
(Problema 203, Baraj O.B.M.J., 2003)
Solutie. Raport
am planul la un reper cu originea
n A, ca n figura; consideram unitatea egala cu latura
patratului si atunci A (0, 0); B (1, 0); C (1, 1); D (0, 1);
E (1/2, 1). Not
am m = tg x, m (0, 1) (1, );
panta dreptei AM este m, iar panta dreptei BM este
1
1
tg (90 + x) =
= . Astfel, AM : y = mx si
tg x
m
1
BM : y = (x 1), iar prin intersectarea celor doua
m
1
2
46
1
m
, yM =
. Panta dreptei
2
1+m
1 + m2
yE yM
2m2 2m + 2
=
, prin urmare
xE xM
m2 1
2m 1
= m, cu solutiile m
\
Cum tg BM
E = tg x = m, obtinem ecuatia
m2
\
atunci BM
E este unghi obtuz. n concluzie, x = 75 .
M E este
1
1
astfel A 0,
. Ecuatia dreptei AE va fi y =
(x + 1) si, intersectnd aceast
a
sin t
sin t
2
2
dreapt
a cu cercul x + y = 1, obtinem ecuatia n x:
sin2 t 1
, carora le corespund punctele E, respectiv P .
sin2 t + 1
2
sin t 1 2 sin t
1
2 sin t
Cum y2 =
, avem P
,
.
(x2 + 1) =
sin t
sin2 t + 1
sin2 t + 1 sin2 t + 1
Daca R este mijlocul segmentului [M N ], atunci R (0, sin t); scriem imediat ecuatia
dreptei RF : y = (1 x) sin t. Coordonatele (x2 , y2 ) ale punctului P verifica aceasta
ecuatie si de aici rezult
a concluzia problemei.
Ca urmare, x1 = 1 si x2 =
pe BC ca ax
a Ox si perpendiculara n O pe BC ca ax
a Oy. Consider
am c
a F (1, 0),
E (1, 0), P (cos a, sin a), Q (cos b, sin b). Panta lui OP este m = tg a si atunci panta
1
lui AC va fi = ctg a; obtinem ecuatia lui AC : x cos a + y sin a = 1. Analog,
m
AB : x cos b + y sin b = 1 si, intersectnd cele doua drepte, vom obtine pentru abscisa
punctului A
ab
cos a+b
2 cos a+b
sin a sin b
2 sin 2
2
=
.
=
xA =
ab
ab
sin (a b)
2 sin ab
cos
cos
2
2
2
cos a+b
2
ax=
.
n
altimea din A fiind paralel
a cu Oy, va avea ecuatia x = xA , adic
cos ab
2
Pentru a afla coordonatele punctului K, vom intersecta dreptele EP :
x+1
y
x1
y
si F Q :
=
=
. Eliminnd pe y, g
asim c
a
cos a + 1
sin a
cos b 1
sin b
sin a cos b + cos a sin b sin a + sin b
sin (a + b) (sin a sin b)
xK =
=
=
sin b cos a sin a cos b + sin a + sin b
sin (a b) + (sin a + sin b)
ab
sin a+b
2 cos a+b
cos a+b
2
2 sin 2
2
=
.
=
a+b
ab
ab
2 cos ab
sin
cos
sin
2
2
2
2
Rezult
a astfel c
a punctul K apartine n
altimii din A, de unde concluzia problemei.
Rezolvnd problemele de geometrie din [1], am remarcat ca un procent semnificativ dintre ele (aproape 20%) admit solutii calculatorii, n maniera celor prezentate n
aceast
a not
a. ncheiem prin a propune ca tem
a trei astfel de probleme.
Problema 5. Fie ABC un triunghi echilateral de centru O, iar M (BC). Fie
K, L proiectiile lui M pe AB, respectiv AC. Sa se arate ca OM trece prin mijlocul
segmentului [KL].
(Problema 135, Lista scurt
a O.B.M.J., 2006)
Problema 6. Punctele M si N se gasesc pe laturile (AD) si (BC) ale rombului ABCD. Dreapta M C intersecteaza segmentul [BD] n T , iar dreapta M N
intersecteaza [BD] n U . Dreapta CU intersecteaza dreapta AB n Q, iar QT intersecteaza latura [CD] n P . Aratati ca triunghiurile QCP si M CN au aceeasi arie.
(Problema 232, Baraj O.B.M.J., 2005)
Problema 7. Fie ABC un triunghi dreptunghic n C si punctele D, E pe
BD
AE
laturile [BC], respectiv [CA], astfel nct
=
= k. Dreptele BE si AD se
AC
CD
48
mi
n1
X
j=2
n1
Y
i=2
4AEi1 Ei
n
n
X
X
mi 4AEi1 Ei
mi AEi1 AEi
=
m
4AD
D
m
1
i1
i
1 ADi1 ADi
i=1
i=1
v
uQ
n AE
Q
i1 AEi
u n
mi
u
n
t
i=1 ADi1 ADi
n i=1
(2.2)
mn1
49
(2.1)
and equality holds if and only if all 4AEi1 Ei (i = 1, 2, . . . , n) are equal. Now we
suppose that
n
Y
AEi1 AEi
M=
.
AD
i1 ADi
i=1
Then
M=
=
On the other hand,
n1
AE0 AEn AE1 AEn1 Y AEi1 AEi
=
AD0 ADn AD1 ADn1 i=2 ADi1 ADi
n1
4AQP 4AE1 En1 Y 4AEi1 Ei
(2.3)
m1
4AQP
4AQP
,
= Pn
4ABC
4AD
m
0 D1
i
i=1
(2.4)
m1
4AE1 En1
4AE1 En1
= Pn1
,
4AD1 Dn1
4AD0 D1
j=2 mj
and
(2.5)
Qn1
n1
Y 4AEi1 Ei
4AEi1 Ei
mn2
1
i=2 4AEi1 Ei
=
= Qn1
.
mi
4AD
D
4AD0 D1n2
i1 i
4AD0 D1
i=2 mi
i=2
i=2
m1
Therefore, by (2.3), (2.4), (2.5), and (2.6) we have
n1
Y
M = Pn
i=1
mi
mn1
Pn1
j=2
mj
Qn1
i=2
n1
4AQP 4AE1 En1 Y
4AEi1 Ei .
4AD0 D1n
mi
i=2
(2.6)
(2.7)
Consequently,
q.e.d.
n1
4AQP 4AE1 En1 Y
4AQP n
m1 mn nn
4AEi1 Ei ,
Pn
Pn1
4AD0 D1n
4AD0 D1n
i=1 mi
j=2 mj
i=2
n
X
i=1
mi
n1
X
j=2
mj m1 mn nn E1 En1
n1
Y
Ei1 Ei
i=2
and equality holds if and only if the QE1 = E1 E2 = = En2 En1 = En1 P .
Moreover, if we take m1 = m2 = = mn in Theorem 1, then we have
50
and equality holds if and only if the line P Q and BC are parallel to each other.
Similarly, we can find easily also the following
Corollary 2.3. If the hypotheses of Corollary 2.2 are fulfilled, then
(n 2) P Qn1 nn1 E1 En1
n1
Y
Ei1 Ei
i=2
and equality holds if and only if the line P Q and BC are parallel to each other.
Corollary 2.4. Under the hypotheses of Theorem 1, if the point Q and B are
coincident, then
n
X
i=1
mi
n1
X
j=2
n1
Y
i=2
4AEi1 Ei .
n
n1
n1
n
X
X
X
3
3
mi
mj R2(n1)
mi
mj 4AQP n1
4
i=1
j=2
i=1
j=2
m1 mn nn 4AE1 En1
n1
Y
i=2
4AEi1 Ei
(3.1)
and the first inequality in (3.1) becomes an equality if and only if AQP is a regular
triangle.
3
In fact, it is well known that 4
(abc)2/3 where a, b, c are the sides of an
4
arbitrary triangle and 4 is the area. Hence the left side hand side of (3.1) is easily
proved.
Finally, we can again give a very well result.
Theorem 3.2. Under the hypotheses of Theorem 1 and letting 4AEi1 Ei = Si
( i = 1, 2, . . . , n), then
4AQP
where
Hi =
and
X
HS +
n2
X
(Hi1 + Hi + Hi+1 ) Si ,
(3.2)
i=3
mi (mi1 + mi + mi+1 )
,
27mi1 mi+1
i = 2, 3, . . . , n 1,
Si
Hi (Si1 + Si + Si+1 ) =
i=2
n1
X
n2
X
Hi (Si1 + Si + Si+1 ) .
(3.4)
i=2
(Hi1 + Hi + Hi+1 ) Si +
i=3
HS S1 Sn . (3.5)
52
Clasa a VI-a
1. Fie A = 3m 5n , unde m, n N. Not
am cu a, b, c num
arul divizorilor numerelor
A, 3A si, respectiv, 5A. S
tiind c
a numerele a si b sunt direct proportionale cu 3 si 4,
iar numerele b si c sunt invers proportionale cu 15 si 16, sa se determine numarul A.
2. Sa se afle numerele prime p, q si r stiind ca numarul pq +pr este patrat perfect.
3. Fie paralelogramul ABCD n care AB = 2AD, iar punctele M si N sunt
mijloacele laturilor [AB] si, respectiv, [CD]. Dac
a [EM ] [AB], A [EM ] si
DE N B = {F }, s
a se arate c
a dreptele AN si DM se intersecteaz
a n centrul de
greutate al triunghiului F BE.
Clasa a VII-a
1. S
a se rezolve n multimea numerelor naturale ecuatia 6a 5b = 1.
\ = m(ABM
\) =
2. Aflati aria triunghiului ABC stiind c
a AC = 4 cm si m(ACB)
45 , unde punctul M este mijlocul laturii (AC).
b = 30 . Se considera DE
b = 105 si M (B)
3. Fie triunghiul ABC cu m(A)
\
mediatoarea segmentului [BC], D BC, E AB, [CF bisectoarea unghiului BCE,
F AB, iar {I} = CF DE, {G} = CE AI. S
a se arate c
a
a) triunghiul DF G este echilateral;
b) AS SB, unde {S} = BI EC;
1
c) d (S, AB) = AB.
4
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
53
X
fa (x) =
an xn , x (0, 1) .
n=1
P (x)
Prove that fa is a rational function of the form fa (x) =
, where P and Q are
Q (x)
polynomials with integer coecients.
P
an xn for
Conversely, if ak {0, 1, 2, . . . , 9} for all k N, and fa (x) =
n=1
P (x)
x (0, 1) is a rational function of the form fa (x) =
, where P and Q are polyQ (x)
nomials with integer coecients, prove that the number a = 0, a1 a2 a3 . . . is rational.
2. Let f (x) = max |xi | for x = (x1 , x2 , . . . , xn )T Rn and let A be an n n
i
matrix such that f (Ax) = f (x) for all x Rn . Prove that exists a positive integer
m such that Am is the identity matrix In .
P
a) Show that for every x R and y 0, the series
wn (x, y) converges. If
n=
P
wn (x, y), show that w (x, y) ([y] + 1) . ( [y] is the
we now set w (x, y) =
n=
Solutions
1. As the expansion of a is periodic, there is a n0 such that an = an+p for n > n0 .
Now, for n = n0 + mp, we have
a1 x + a2 x2 + + an xn + =
where R (x) = an0 +1 + an0 +2 x + + an0 +p xp1 . Hence this series is a sum of the
polynomial S (x) = a0 + a1 x + a2 x2 + + an xn = a0 + a1 x + a2 x2 + + an0 xn0 and
an infinite geometric series with first element xn0 +1 R (x) and a factor xp . Therefore
xn0 +1 R (x)
the above series is equal to S (x) +
. So the conclusion easily follows.
1 xp
1
For the converse, evaluate the expression for x =
.
10
T
Calculating S =
n
n P
P
i=1 j=1
column of A there exists exactly one nonzero element ai(i) = 1, and here is
a permutation of {1, 2, . . . , n}. Therefore we have An! = diag (b1 , b2 , . . . , bn ) is a
diagonal matrix with |b1 | = |b2 | = = |bn | = 1. Finally, A2n! = In .
S n. Hence S = n and each sum
j=1
= .
2
2
1+s
nx
1 + s
55
[y]1
wn (x, [y] + r) =
n=
X X
wn+j (x, 1) +
j=0 n=
= [y] +
n=
wn+[y] (x, r) =
n=
X
X
X
y0+
wn (x, y)
wn ([x] + 1, y)
wn (0, y) 0.
n[x]+1
n=0
n[x]+1
Also (for 0 < y < 1), again by the first part of b),
X
X
X
y0+
wn (x, y) =
wn (0, y)
wn (0, y) 0.
n=0
n1
n[x]1
Hence 0 w (x, y) 2
n=0
Z nx2 +y2
X
nx1 +y1
ds
ds
|w (x1 , y1 ) w (x2 , y2 )| =
2
n= nx1
1 + s2
1
+
s
nx2
Z nx2
Z nx1 +y1
X
X
ds
ds
1 + s2 n= nx2 +y2 1 + s2
n= nx1
X
X
|x2 x1 |
|x2 x1 | + |t2 t1 |
+
2
1
+
s
1 + u2n
n
n=
n=
56
MARI +
ARI
RI
.
I
7676
(Clasa a III-a)
Solutie.
7289 +
289
89
9
7676
6789 +
789
89
9
7676
c = 1 a 1 = b : 1 a = b = 0, 1, . . . , 9
(10 cazuri)
a = 1 si b = 4, a = 2 si b = 8 (2 cazuri)
Solutie. c = 2
c=3
a = 1 si b = 9
(1 caz)
10 + 2 + 1 = 13 egalitati.
P.131. Verificati daca afirmatia "A se mparte exact la 5, unde A = 2000 +
2 (1 + 2 + 3 + + 1999) + 1999 + 1997" este adevarata sau falsa.
(Clasa a IV-a)
Prof. Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutie. A = 2000 + 2000 1999 + 3996. Deoarece 3996 nu se mparte exact la 5,
aceeasi proprietate o are si A. Deci, afirmatia din enunt este fals
a.
P.132. Mama Oanei a mplinit 17532 zile pe data de 1 ianuarie 2007. n ce an,
luna si zi a avut o vrsta de 3 ori mai mica?
(Clasa a IV-a)
nv. Geta Cretu, Vaslui
Solutie. Din 17532 = 48 365 + 12 se deduce ca anul nasterii este 2007 48 =
= 1959, pe 1 ianuarie. Restul 12 justific
a c
a de la 1.01.1959 pn
a la 1.01.2007 sunt
12 ani bisecti. Din 17532 = 2 5844 si 5844 = 16 365 + 4, rezult
a c
a vrsta de 3
ori mai mica a avut-o pe 1 ianuarie 1975.
P.133. Doi elevi spun pe rnd cte un numar natural, cel putin egal cu 1 si cel
mult egal cu 7. Fiecare nou numar spus se aduna la celelalte. Sa se arate ca primul
elev poate sa indice n asa fel numerele nct sa ajunga primul la suma 99.
(Clasa a IV-a)
Prof. Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Avem 99 = 8 12 + 3. Primul elev va spune, prima dat
a, num
arul 3.
Al doilea elev trebuie sa spuna un numar n, 1 n 7. n continuare, de fiecare
data cnd i vine rndul, primul elev va spune un numar de forma 8 n. n acest
fel primul elev va completa o sum
a de tipul 8 k + 3, k fiind num
ar natural nenul.
Pentru k = 12 se obtine suma 99.
Clasa a V-a
V.76. Daca a, b, x sunt cifre n baza 10, sa se rezolve ecuatia cu necunoscuta
x: bxa + baa + xb + ab = abb + aab.
Marius Farcas, Iasi
Solutie. Efectund descompunerea n baza 10, dupa reduceri de termeni, obtinem
.
egalitatea 20x + 190b = 188a. Atunci 188a .. 10 si, cum a 6= 0, trebuie s
a avem a = 5.
Dupa nlocuire, gasim ca 2x + 19b = 94, deci b va fi o cifra para. ncercam pe rnd
b {2, 4, 6, 8} si obtinem valoare naturala pentru x doar cnd b = 4. n concluzie,
ecuatia nu are solutie dac
a (a, b) 6= (5, 4), iar n cazul n care (a, b) = (5, 4) avem
solutia x = 9.
Observatie. ncerc
arile pot fi evitate observnd c
a 76 19b 94, de unde
b = 4.
V.77. Sa se determine cte numere de trei cifre distincte abc au proprietatea ca
abc cba : 11 este patrat perfect.
Otilia Nemes, Ocna Mures (Alba)
Solutie. Din ipoteza deducem ca 9 (a c) este patrat perfect si, cum a, c sunt
cifre distincte, atunci a c {1, 4}. Dac
a a c = 1, cifrele a, c fiind nenule, obtinem
c
a (a, c) {(9, 8) ; (8, 7) ; . . . ; (2, 1)}. n fiecare caz, exist
a cte 8 valori ale lui b
diferite de a si c si astfel gasim 64 de numere abc. Daca a c = 4, vom obtine 5
58
V.80. Daca restul mpartirii unui numar natural la 10 este mai mare dect 5,
spunem ca acel numar este favorabil. Aflati numerele favorabile ab cu proprietatea
ca nici ab, nici ba nu pot fi scrise ca suma de doua numere favorabile.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
Solutie. Numerele favorabile sunt cele care se temin
a n 6, 7, 8 sau 9. Se observ
a
c
a un num
ar natural se scrie ca sum
a de dou
a numere favorabile dac
a el se termin
a
n 2, 3, 4, 5, 6, 7 sau 8, iar aceast
a scriere nu este posibil
a atunci cnd el se termin
a
n 1 sau 9. Cum ab si ba sunt ambele favorabile, obtinem ca a = b = 9.
Clasa a VI-a
VI.76. Determinati a, b, c Z daca
a
b
3c + 5
= =
.
3
4
2c + 1
VI.79. Se considera 4ABC ascutitunghic, iar M un punct n planul sau. Paralela prin M la AB taie AC si BC n P , respectiv N . Demonstrati ca daca doua
dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, atunci este adevarata si a treia:
\ (ii) M C M B; (iii) [N P ] linie mijlocie n
(i) BM bisectoare pentru ABC;
4ABC.
Carmen-Daniela Tamas, Brlad
\
\
Solutie. (i) + (ii) (iii) Cum N
BM M
BA
\
BM
N , rezult
a c
a 4N M B este isoscel cu N B = N M .
\
\
Apoi, N M C N
CM , ambele avnd acelasi complement, deci 4N M C este isoscel cu N M = N C. Deducem c
a N este mijlocul lui [BC] si cum P N k AB,
atunci [N P ] va fi linie mijlocie n 4ABC.
(ii) + (iii) (i) Mediana [M N ] din 4M BC dreptunghic este egal
a cu [BN ], deci 4N BM este isos\
\
\
\
cel, cu N
BM N
M B. nsa N
MB M
BA (alterne interne), prin urmare
\
\
ABM M BC.
(iii) + (i) (ii) Ca la prima implicatie obtinem ca BN = N M . Cum N este
mijlocul lui [BC], [M N ] va fi median
a n 4M BC, egal
a cu jum
atate din latura BC.
\
Deducem ca 4BM C este dreptunghic, cu m(BM
C) = 90 .
VI.80. Sa se demonstreze ca portiunea hasurata din figura
alaturata poate fi scrisa ca reuniune de segmente nchise, doua
cte doua disjuncte.
Marius Tiba, elev, Iasi
Solutie. Not
am cu C1 conturul exterior si cu C2 pe cel interior. Dac
a O este un
punct fixatn interiorul lui C2 , M este un punct care parcurge C1 , iar {N } = OM C2 ,
atunci multimea tuturor segmentelor de forma [M N ], M C1 , verifica cerintele
problemei.
Clasa a VII-a
VII.76. Aflati numerele naturale a, b, c pentru care 11 (a b 9) > c (c 20),
11 (b c 9) > a (a 20) si 11 (c a 9) > b (b 20).
Veronica Pl
aesu si Dan Pl
aesu, Iasi
Solutie. Dac
a m, n Z si m < n, atunci m + 1 n. Astfel,
c (c 20) < 11 (a b 9) c2 20c 11a 11b 100.
Analog obtinem nc
a dou
a relatii si, prin adunare, deducem c
a
a2 + b2 + c2 20 (a + b + c) 300 (a 10)2 + (b 10)2 + (c 10)2 0,
prin urmare a = b = c = 10.
VII.77. Fie x, y numere reale pozitive, ambele subunitare sau ambele suprau1
1
1
nitare; sa se arate ca xy +
+ 2 x + + y + . Daca unul dintre numere este
xy
x
y
mai mic, iar celalalt mai mare ca 1, inegalitatea si schimba sensul.
Marian Tetiva, Brlad
Solutie. Avem voie s
a elimin
am numitorii si obtinem succesiv
x2 y 2 + 1 + 2xy x2 y + y + xy 2 + x (xy + 1)2 (x + y) (xy + 1) 0,
60
adic
a (xy + 1) (x 1) (y 1) 0, evident adev
arat. Cu aceleasi calcule se demonstreaza si partea a doua. Egalitatea se realizeza daca si numai daca macar unul dintre
numere este 1.
VII.78. Sa se rezolve n numere naturale ecuatia 6a 5b = 1.
Tudor P
adurariu, elev, Onesti
Solutie. Daca a, b 2, atunci 5b se termina n 25, iar 6a se termina n x6, cu
x cifr
a impar
a; evident c
a diferenta lor nu va fi niciodat
a 1. Cercetnd situatiile
r
amase, obtinem c
a (1, 1) este unica solutie a ecuatiei.
VII.79. Fie ABCD un patrulater convex, iar E si F intersectiile bisectoarelor
b respectiv B,
b cu diagonala [AC]. Sa se arate ca punctele E si F
unghiurilor D,
coincid daca si numai daca AB CD = AD BC.
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
Solutie.
Din teorema bisectoarei obtinem ca
AE
AB
AF
AD AC
AD
si
=
=
, de unde AE =
,
CD
CE
BC
CF
AD + CD
AB AC
. Cum punctele E si F sunt interioare
iar AF =
AB + BC
patrulaterului, atunci
AD AC
AB AC
E = F AE = AF
=
AD + CD
AB + BC
AD (AB + BC) = AB (AD + CD) ADBC = ABCD.
VII.80. Fie ABCDEF un hexagon regulat nscris ntr-un cerc, iar P un punct
obtinem: P E = 2R sin 60 +
, P F = 2R cos , P A = 2R sin 60
, PB =
2
2
2
2R sin 30
, P C = 2R sin si P D = 2R sin 30 +
. Relatia este verificat
a
2
2
2
astfel cu usurinta.
Clasa a VIII-a
VIII.76. Fie ABCD un trapez cu AB k CD, M (AD) si N (BC) cu
M N k AB, iar E (AB), F (CD) oarecare. Fie {O} = EF M N , [OP ] si [N T ]
perpendiculare de aceeasi parte pe planul trapezului, G centrul de greutate al 4P EF ,
{Q} = M G (T BC). Sa se arate ca M N este linie mijlocie n trapez daca si numai
daca Q T N .
Bogdan Raita
, elev, Iasi
61
x6 +y 6 x2 y 2 x2 + y 2 x3 + y 3 xy (x + y) .
2
x6 + y 6 x4 y 2 x2 y 4 x3 + y 3 2xy (x + y) x3 + y 3 + x2 y 2 (x + y)
2
4x3 y 3 + 2x5 y + 2xy 5 0 2xy x2 y 2 0,
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
a+b
2
2
Solutie. Are loc inegalitatea a + b ab
; acest fapt este clar daca
2
a + b < 0, iar pentru a + b 0 ea revine, dupa calcule, la (a b)2 0. Scriind nca
dou
a relatii analoage si sumndu-le, obtinem concluzia. Egalitatea se atinge pentru
a = b = c 0.
VIII.79. Sa se rezolve n numere naturale ecuatia x (x + 1) = y 2007 .
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
Solutie. Pentru x = 0, obtinem y = 0. Fie acum x 6= 0; cum (x, x + 1) = 1,
numerele x si x + 1 trebuie sa fie puteri de exponent 2007: x = a2007 , x + 1 = b2007 ,
cu b > a > 0. Atunci
x + 1 = b2007 (a + 1)
2007
anul 2100 exista trei ani bisecti n care luna februarie are trei duminici care cad n
zile impare.
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Trei duminici ale unei luni februarie dintr-un an bisect cad n zile impare
atunci cnd 1 februarie este ntr-o duminica. Considernd o axa a timpului n care
ziua nti este 1 ianuarie 2007, fiecare duminic
a va avea ca num
ar de ordine un
multiplu de 7. Ziua de 31 ianuarie 2008 are num
arul de ordine 396, iar un ciclu de
patru ani de tipul 1 februarie 2008 31 ianuarie 2012 are 1461 de zile. Pentru ca o
.
zi de 1 februarie a unui an bisect s
a cad
a duminic
a, trebuie ca 396 + 1461k + 1 .. 7,
deci 1461k = M7 + 2. Deducem ca (7 208 + 5) k = M7 + 2, adica 5k = M7 + 2. Cele
62
Clasa a IX-a
IX.76. Fie d1 , d2 , . . . , dk divizorii
arului 53 72 , iar Sn = dn1 +dn2 + +dnk ,
num
3n
4n
5 +1 7 +1
n N . Sa se arate ca S2n =
Sn , n N . Generalizare.
(5n + 1) (7n + 1)
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Num
arul 53 72 are 4 3 = 12 divizori, anume 1, 5, 52 , 53 , 7 1, 7 5,
7 52 , 7 53 , 72 1, 72 5, 72 52 , 72 53 . Se constata usor ca
54n 1 73n 1
Sn = 1 + 5n + 52n + 53n 1 + 7n + 72n = n
;
5 1 7n 1
58n 1 76n 1
S2n = 1 + 52n + 54n + 56n 1 + 72n + 74n = 2n
=
5 1 72n 1
4n
3n
3n
3n
4n
4n
5 1 5 +1
7 1 7 +1
5 +1 7 +1
=
=
Sn .
(5n 1) (5n + 1)
(7n 1) (7n + 1)
(5n + 1) (7n + 1)
( +1)n
( +1)n
+ 1 pm m
+1
p1 1
S2n =
Sn , n N .
(pn1 + 1) (pnm + 1)
p
IX.77. Sa se arate ca a3 + b3 ab 2 (a2 + b2 ), a, b 0.
Ovidiu Pop, Satu Mare
Solutie. Dac
a a = 0 sau b = 0, inegalitatea este evident
a. Fie a, b > 0; cu
a
b
notatiile x = + , inegalitatea se scrie succesiv
b
a
b3
a
a3
b
+
a6 + 2a3 b3 + b6 2a2 b2 a2 + b2 3 + 2 + 3 2
b
a
b
a
x3 5x + 2 0 (x 2) x2 + 2x 1 0.
2
se arate ca aGD + bGE + cGF = 0 daca si numai daca 4ABC este echilateral.
Marian Urs
arescu, Roman
GB + k GC
(p c) GB + (p b) GC
GD =
=
,
1+k
a
63
aGA+bGB c GA + GB = 0 (a c) GA+(b c) GB = 0 ac = bc = 0.
n o
(am folosit faptul ca GA, GB constituie o baza). Deducem ca a = b = c.
1
+
P C + P C1 =
2
3 1
P A1 + P B1 + P C1 .
= PO +
2
2
3
Pe de alta parte, P P1 + P P2 + P P3 = P O () si astfel
2
BD 2R. Tinnd
seama de teorema lui Ptolemeu,
AB CD + BC AD = AC BD 4R2 sin sin + 4R2 sin sin 4R2 ,
deci S 1. Aceast
a valoare maxim
a este atins
a cnd AC = BD = 2R, deci cnd
0<< .
2
64
Clasa a X-a
X.76. Fie C = {z C | |z| = 1}. Sa se rezolve n C 2 ecuatia z1 z2 = z1 + z2 + 3.
Gabriel Popa si Paul Georgescu, Iasi
Solutia 1 (a autorilor). Dac
a z1 , z2 C, atunci
z1 z2 C, iar z1 + z2 + 3 este un num
ar complex
cu imaginea pe discul D de centru B (3, 0) si raza 2.
Evident ca C D = {A}, cu A (1, 0), prin urmare
z1 z2 = z1 + z2 + 3 = 1. Atunci z2 = z1 2 si obtinem
c
a z1 (z1 2) = 1 z12 + 2z1 + 1 = 0 z1 = 1,
apoi z2 = 1.
Solutia 2 (Mihai Haivas). Fie z1 = cos + i sin , z2 = cos + i sin ; ecuatia
data devine
cos ( + ) + i sin ( + ) = (cos + cos + 3) + i (sin + sin ) .
+
+
+
Egalnd p
artile imaginare, g
asim c
a sin
cos
= sin
cos
. Dac
a
2
2
2
2
+
+ = 2k (deci sin
= 0), obtinem c
a 1 = cos ( + ) = cos + cos + 3,
2
de unde cos + cos = 2, deci cos = cos = 1 si atunci z1 = z2 = 1. Dac
a
+
2
2
2
2
2 2
r1 + r2 < r1 r2 + 1 |z1 + z2 | + |z1 z2 | < 2 |z1 z2 |2 + 1 .
si dac
a p + q > 1, atunci r (4pq + 2p + 2q) 4pq + 2p + 2q > p + q + 1. R
amne
ca p + q 1 si, cum nu putem avea p = q = 0, deducem ca p + q = 1 si apoi
65
r = 1. Triunghiurile care satisfac cerinta sunt asemenea, avnd unghiurile , arctg 2
4
si arctg 3.
X.79. Sa se arate ca n orice triunghi are loc inegalitatea
(p r 2R) (p ra ) (p rb ) (p rc ) 0.
Cnd se atinge egalitatea?
I. V. Maftei si Dorel
B
aitan, Bucuresti
Q
Q
A
Solutie. Are loc identitatea
(p ra ) = p3
1 tg
, prin urmare pro2
Q
a cum 4ABC este ascutitunghic,
dusul (p ra ) este pozitiv, nul sau negativ dup
dreptunghic sau obtuzunghic. Pe de alta parte, avem:
1 X
Y
X
1
1 2
cos A =
a + b2 + c2 8R2 =
1
cos2 A =
sin2 A 2 =
2
2
2
8R
i
1 2
1 h 2
2
2
2
=
4Rr
8R
(2R
+
r)
p
2
p
=
8R2
4R2
Y
4R2
p r 2R =
cos A.
p + r + 2R
Deducem de aici c
a p r 2R este pozitiv, nul sau negativ, dup
a cum 4ABC este
ascutitunghic, dreptunghic sau obtuzunghic, ceea ce ncheie justificarea inegalit
atii.
Egalitatea se atinge n cazul triunghiului dreptunghic.
X.80. Aratati ca exista o infinitate de valori n N pentru care numerele 2n + 1
si 3n + 1 sunt patrate perfecte.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Observam ca
2k+1i i
X
2k+1 2k+1
i
3+ 2
=
C2k+1
3
2 = Ak 3 + Bk 2, cu Ak , Bk N,
i=0
2k+1
3 2
= Ak 3 Bk 2.
deoarece 2k + 1 i si i au paritati diferite, iar
Rezulta ca
i2k+1
h
3+ 2
3 2
= 1.
3A2k 2Bk2 = Ak 3 + Bk 2 Ak 3 Bk 2 =
Considernd nk = Bk2 A2k obtinem ca 2nk + 1 = A2k , iar 3nk + 1 = Bk2 , prin
urmare numerele 2n + 1 si 3n + 1 sunt patrate perfecte pentru o infinitate de valori
ale lui n.
Clasa a XI-a
XI.76. Daca A M4 (R), sa se arate ca det (A + t A i) = det (A t A i).
Generalizare.
Dan Popescu, Suceava
Solutie. Dac
a A Mn (R), atunci
1
n
n
t
t
det A A i = (i) det A A = (i) det t A + i A =
i
XI.77. Fie f : [a, b] R o functie de doua ori derivabila pe [a, b], cu ambele derivate strict pozitive. Pentru [a, b], consideram punctele A (a, f (a)),
B (b, f (b)), C (, yC ) Gf si D (, yD ) AB. Demonstrati ca exista si este unic
0 a+b
2 , b astfel nct f (b) yD = yC f (a).
aeru, Suceava
C
at
alin Tig
b
a
Solutie. Obtinem imediat ca yC = f (), iar yD =
f (a) +
f (b).
ba
ba
Consider
am g : [a, b] R,
b
a
g () = f (b) g (b) yD (yC f (a)) =
f (b) +
f (a) f () .
ba
ba
f (b) f (a)
1
1
a
a+1 = a+1 (xa a). Avem f 0 (x) < 0 pentru x 0, a1/a si f 0 (x) > 0
x
x
x
pentru x a1/a , + , prin urmare f are un minim n x0 = a1/a , egal cu f (x0 ) = 0.
Deducem ca f (x) 0, cu egalitate cnd x = a1/a .
k
b) Fie g : (0, ) R, g (x) = ax (1 + x) . Dezvolt
am functia g n serie Taylor
ntr-o vecin
atate a originii:
x
x2
xk (k)
xk+1 (k+1)
g (x) = g (0) + g 0 (0) + g 00 (0) + +
(xk ) ,
g (0) +
g
1!
2!
k!
(k + 1)!
k+1
x n
n
n
lim n (xn L (xn )) lim (1 + xn L (xn )) .
n L (xn )
n
n
Se deduce usor ca b = aL(xn ) .
Atunci exist
a lim
x2
ex f (x)
. Din teorema lui Lagrange,
x
obtinem c
a |h (x) h (y)| < M |x y|, x, y (0, 1), x 6= y. Fie (xn )n0 (0, 1) un
sir convergent la zero; avem c
a |h (xn ) h (xm )| M |xn xm |, m, n N, deci sirul
(h (xn ))n0 este sir Cauchy. Deducem ca (h (xn ))n0 este convergent si fie l limita sa.
Dac
a (yn )n0 este un alt sir convergent la zero, cum |h (xn ) h (yn )| M |xn yn |,
n N, rezult
a c
a lim h (yn ) = lim h (xn ) = l, prin urmare exist
a lim h (x) = l.
unde h : (0, 1) R este definit
a prin h (x) =
x0
f (x)
Urmarind definitia lui h, obtinem existenta lui f (0) = lim
= l, deci f este
x0 x
derivabil
a n origine.
0
Clasa a XII-a
XII.76. Fie functia continua f : [a, b] R si n N . Aratati ca exista c (a, b)
astfel nct
Z b
f (c) + f (a) + f (b) (b a)n
(f (x) + f (a) + f (b)) dx =
.
n1
n
(c a)
a
R 1/nk
XII.77. Fie k N , fixat. Consideram sirurile an = 1/(n+1)k arcsin nk x dx,
R 1/nk
an
.
n 1 si bn = 1/(n+1)k arctg nk x dx, n 1. Sa se calculeze lim
n bn
Liviu Smarandache si Lucian Tutescu, Craiova
68
1
1
si bn =
an =
arcsin nk cn
arctg nk dn .
k
k
k
k
n
n
(n + 1)
(n + 1)
k
arcsin n cn
an
= lim
Astfel, lim
. Cu teorema clestelui obtinem c
a lim nk cn =
k
n bn
n arctg (n dn )
n
k
arcsin 1
an
=
= 2.
lim n dn = 1. Prin urmare, lim
n
n bn
arctg 1
XII.78. Daca f : R R este o functie continua si fara puncte fixe, sa se arate
ca nici functiile f f f , n N , nu au puncte fixe.
{z
}
|
n ori
Dorin M
arghidanu, Corabia
Solutie. Consider
am functia g : R R, g (x) = f (x) x, care este continua si nu se anuleaza pe R; deducem ca g pastreaza semn constant pe R. Notnd
f n = f f f , rezult
a c
a pentru orice x R, numerele g (x), g (f (x)), . . . ,
{z
}
|
n ori
g f n1 (n) sunt simultan sau pozitive, sau negative. Cum
n ori
Sa se arate ca un = 0.
f (x, y) = (x y) (x + y) x2 + y 2 x4 y 4 =
= x2 y 2 + xyx2 + xy 3 yx3 yxy 2 y 2 x2 = 0, x, y A.
Dupa calcule simple, obtinem apoi:
g (x, y) = f (x + 1, y) f (x, y) = 2xy 2 + 2xyx + xy 2y 2 x 2yx2 yx;
f (x + 2, y) 2f (x + 1, y) + f (x, y) = g (x + 1, y) g (x, y) = 2 (xy yx) ,
69
IMPORTANT
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele
adrese e-mail: t_birsan@yahoo.com si profgpopa@yahoo.co.uk . Pe
aceasta cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc. Sugeram colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare s
a le numeroteze si
s
a-si retin
a o copie xerox a lor pentru a putea purta cu usurinta o discutie
prin e-mail asupra acceptarii/neacceptarii acestora de catre redactia revistei.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre
solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un an - va fi
urmata de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise revistei
rug
s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
Rug
am ca materialele tehnoredactate s
a fie trimise pe adresa redactiei nsotite de fisierele lor (de preferinta n LATEX).
Pentru a facilita comunicarea redactiei cu colaboratorii ei, autorii materialelor sunt rugati s
a indice adresa e-mail.
70
s
i
A
=
0 20 + + n 2n | 0 , 1 , . . . , n {1} , iar
G119.
Fie
n
3
3
Solutie. Din a, b 0,
, rezult
a c
a ab si atunci a + b + 3 a + b +
2
2
a + b . Este cunoscut
a (sau se poate demonstra usor) identitatea
2 ab =
2
1
1
1
1
1
1
+
+
=
; obtinem:
+
x2 y 2 (x + y)2
x y x+y
2
1
1
1 1
1
1 1
1
1
+ +
+ +
2 = a + b a + b .
a b a+b+3
a b
a+ b
De aici, inegalitatea din enunt este imediat
a.
0
G122. Fie G centrul de greutate al 4ABC si G
tia sa pe dreapta BC.
2 proiec
0
2
Sa se arate ca G
/ [BC] daca si numai daca 3a < b c2 .
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Conditia G0
/ [BC] este echivalenta cu faptul ca 4GBC este ob\ sau GCB,
\ dup
tuzunghic, avnd unghiul obtuz GBC
a cum c < b sau b < c. Avem:
2
2
2
\ obtuz cos GBC
\ < 0 BC +GB GC < 0
GBC
2 BC GB
2
2
2
2
a2 + mb mc < 0 9a2 + 4m2b 4m2c < 0
3
3
2
2
2
2
9a + 2 a + c b 2 a2 + b2 + c2 < 0 3a2 < b2 c2 .
\ este obtuz 3a2 < c2 b2 si urmeaza concluzia.
Analog, GCB
G123. Fie ABC un triunghi echilateral. Sa se arate ca orice punct M din plan
cu proprietatea ca M B = M A + M C poate fi determinat folosind doar echerul. (Un
72
A0 C 0
B0C 0
A0 B 0
AC
BC
AB
+
+
=
+
+
,
2
2
2
4
4
4
de unde 4P Q AB + BC + CA.
=
2
VA0 ADH
AB
a) M D (A0 AE);
b)
=
.
VMADH
AM
Petru R
aducanu, Iasi
Solutie. a) Fie {L} = SO AB. Aplicnd teorema lui
Menelaus n 4AM D cu transversala E L S si n 4AM C
cu transversala O L S, obtinem
EM SD LA
LA SM OC
= 1;
= 1.
ED SA LM
LM SC OA
SC
SD
CD
EM
si deducem c
ns
a
=
=
a
=
SM
SA
MA
ED
2
AM
, prin urmare AE M D. Avem si c
a AA0
AD2
M D si astfel M D (A0 AE).
b) De la a) obtinem ca A0 E M D. n plus, se
observ
a c
a M D = M A0 si, cum M I este median
a n
0
a c
a H este
4M DA isoscel, atunci M I A0 D. Rezult
ortocentru n 4M DA0 , deci DH A0 M . Avem si
73
2
2
1
AADH A0 T
AB
A0 A
A0 T
VA0 ADH
= 13
=
.
=
=
VMADH
M
T
AM
AM
A
M
T
3 ADH
B. Nivel liceal
L116. Cercul nscris n 4ABC este tangent laturii BC n punctul D1 , iar cercul
A-exnscris este tangent aceleeasi laturi n punctul D2 . Dreapta AD2 intersecteaza
cercul nscris n punctele S si T . Sa se arate ca 4ST D1 este dreptunghic.
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Fie E1 , E2 punctele de tangenta ale cercului nscris, respectiv A-exnscris cu latura AC. Cu
notatiile uzuale, avem: BD2 = p c, CD2 = p b,
AE1 = p a, AE2 = p, D1 D2 = |b c|. Dac
a
= AD2 , cu relatia lui Stewart obtinem:
a2 = c2 (p b) + b2 (p c) a (p b) (p c) =
2
= p (b c) + ap (p a) .
x2 + xz = (p a) ,
y 2 + yz = (b c) ,
x + y + z = .
y xy = (p c)2 .
(b c)
si prima ecuatie devine
x
h
i
(b c)2 x
2
2
2
x +
= (pa) ax2 x (p a) (b c) + a (b + c) + a (p a) = 0.
x
(p a)
p (p a)
si x2 =
si corespunzator
Solutiile acestei ecuatii sunt x1 =
p
2
p (b c)
a
obtinem y1 =
, y2 =
. Observ
am c
a
a
p
Acum substituim y =
AS
pa
=
.
AD2
p
Dac
a I, Ia sunt centrele cercurilor nscris, respectiv A-exnscris, atunci
AI
=
AIa
pa
AS
AI
AE1
=
=
, de unde IS k Ia D2 . ns
a Ia D2 BC
, prin urmare
AE2
p
AIa
AD2
si deducem c
a c
a punctele S, I, D1 sunt
a IS BC. Avem c
a ID1 BC; rezult
coliniare, adica [SD1 ] este diametru si astfel 4ST D1 este dreptunghic.
74
Not
a. Vlad Emanuel, student, Bucuresti, a solutionat problema cu ajutorul
unor calcule elaborate, etalnd tehnici diverse si de mare finete.
L118. Fie M un punct al elipsei E, de focare F si F 0 . Dreptele M F si M F 0
intersecteaza elipsa n A, respectiv A0 . Sa se arate ca, atunci cnd M parcurge E,
dreapta AA0 este mereu tangenta unei curbe fixe, care se cere a fi determinata.
Adrian Reisner, Paris
Solutie. Consideram elipsa
a la axele sale de simetrie; ecuatiile para
E raportat
a 1 t2
2bt
,y=
, t R. Fie M corespunzator valometrice ale elipsei vor fi x =
1 + t2
1 + t2
0
rii t0 a parametrului; vom calcula valorile t1 si t1 ce corespund punctelor A, respectiv
x
y
A0 . Ecuatia dreptei M A este (1 t0 t1 ) + (t0 + t1 ) (1 + t0 t1 ) = 0 si, exprimnd
a
b
c
faptul ca M A trece prin punctul F (c, 0), obtinem ca (1 t0 t1 ) (1 + t0 t1 ) = 0, de
a
ca
c+a
unde se deduce c
a t1 =
. Analog g
asim t01 =
, deci ecuatia dreptei
(c + a) t0
(c a) t0
0
AA este
2 a2 + c2 t0
2
0 x
y t20 + 1 = 0.
t 1
AA :
a 0
b3
75
x
x
2 a2 + c2 y
Scriem aceast
a ecuatie sub forma
t0
1 t20
+ 1 = 0 si
3
a
b
a
impunem ca ea sa admita solutie dubla n t0 , adica = 0. Dupa calcule, obtinem
2
2
a + c2 y 2
x2
elipsa E 0 : 2 +
1 = 0 si aceasta va fi curba fixa cautata; ea poarta
a
b6
numele de curba nfasuratoare a familiei de drepte AA0 .
L119. Fie n N si a.b, c R+ cu ab + bc + ca = 3. Sa se arate ca an+3 + bn+3 +
n+3
c
+ 2abc (an + bn + cn ) 9.
Titu Zvonaru, Com
anesti si Bogdan Ionita
, Bucuresti
Solutie. Inegalitatea lui Schur
an+1 (a b) (a c) + bn+1 (b c) (b a) + cn+1 (c a) (c b) 0
devine, tinnd seama si de ipotez
a,
n+3
n+3
n+3
n
+b
+c
+ 2abc (a + bn + cn ) (ab + bc + ca) an+1 + bn+1 + cn+1
a
p2
p2
.
2
2
a2
a3
a1
a1 a2 a2n
Marian Tetiva, Brlad
Solutie. Folosind inegalitatea M A M G pentru (n 1)2 numere, obtinem
(n1)2
(n1)2
(n1)2
(n1)2
a1
a2
an2
an1
(2n3)
+ (2n5)
+ + 3
+
a2
a3
an1
an
v
u"
2n5
#(n1)2
2n3
u
2
an1
a1
a2
a2n1 an
2 (n1)t
(n 1)
= (n 1)2 2 1 2
.
a2
a3
an
a1 a2 a2n
Scriem nc
a n 1 inegalit
ati de acelasi tip (obtinute prin permut
ari circulare), le
sum
am si rezult
a inegalitatea dorit
a.
1
L121. Fie n N dat. Sa se arate ca exista ctiva termeni ai sirului
m3 mn+1
1
a caror suma este mai mare dect
.
(n + 1) (2n + 1)
Dumitru Mihalache si Marian Tetiva, Brlad
1
1
a a seriei armonice de exponent
Solutie. Not
am Sn = 1+ 3 + + 3 suma partial
2
n
3, deci supraunitar. Rezult
a c
a sirul (Sn )n1 este convergent; fie S limita sa. Pentru
1
a rezolva problema, ar trebui sa dovedim ca lim (Sn+k Sn ) >
,
k
(n + 1) (2n + 1)
76
1
, n 1. Evident, pentru asta ar fi suficient s
a
(n + 1) (2n + 1)
1
dovedim ca sirul (xn )n1 , xn = Sn +
, n 1 (a carui limita este
(n + 1) (2n + 1)
tot S) este strict cresc
ator, fapt care rezult
a dup
a un calcul simplu:
deci c
a S > Sn +
xn+1 xn =
=
1
(n + 1)
1
1
=
(n + 2) (2n + 3) (n + 1) (2n + 1)
3n2 + 5n + 1
3
(n + 1) (n + 2) (2n + 1) (2n + 3)
n N .
Not
a. Principial, aceeasi solutie a dat Vlad Emanuel, student, Bucuresti.
L122. La un campionat de fotbal participa 2n echipe, astfel nct dintre oricare
doua se poate dinainte indica echipa mai buna. n prima etapa, echipele se mpart
aleator n perechi si disputa cte un meci, echipa mai buna trecnd n etapa urmatoare.
Procedeul se repeta pna la finala.
a) Care este probabilitatea ca a doua echipa ca valoare sa iasa vicecampioana?
b) Daca se disputa si o finala mica, ce probabilitate este ca, n plus, cea de-a treia
echipa ca valoare sa se claseze pe locul 3?
Irina Mustata
a, Bremen
, student
Solutie. Numerot
am echipele de la 1 la 2n , 1 fiind cea mai bun
a. Fie P2n
num
arul modalit
atilor distincte (ignornd permut
arile) de a mp
arti 2n echipe n n
2
perechi. Din 2n numere, o pereche se poate alege n C2n
moduri, urm
atoarea pereche
2
n C2n2 moduri, etc. gnornd permutarile implicate, obtinem ca
P2n =
1 2 2
(2n)!
C22 = n = (2n 1)!!
C C
n! 2n 2n2
2 n!
a) n prima etap
a, num
arul cazurilor posibile este P2n . Cazurile nefavorabile
sunt cele n care este selectat
a perechea (1, 2), n num
ar de P2n 2 ; num
arul cazurilor
favorabile va fi P2n P2n 2 . Continund rationamentul, probabilitatea evenimentului
cerut este
n
n
Q
Q
(P2i P2i 2 )
2i 3 !! 2 2i1 1
2n1
i=2
P = i=2 Q
=
=
.
n
n
Q
2n 1
P2i
(2i 1)!!
i=1
i=2
b) n semifinale avem permise doar mperecherile (1, 3), (2, 4) sau (1, 4), (2, 3),
iar ntr-o etap
a anterioar
a sunt interzise meciurile (1, 2), (1, 3) si (2, 3). Num
arul de
repartiz
ari convenabile ntr-o etap
a cu 2i echipe este P2i 3P2i 2 si atunci probabilitatea ceruta va fi
n
n
Q
Q
2
2
(P2i 3P2i 2 )
2i 3 !! 4 2i2 1
22n3
i=3
=
P 0 = i=3 Q
=
.
n
n
Q
(2n 1) (2n1 1)
P2i
(2i 1)!!
i=2
i=2
Not
a. Principial, aceeasi solutie a dat Vlad Emanuel, student, Bucuresti.
77
k=1
P
8
j=1
1k8,1j9
L124.
t
A A = In , iar A2007 + A + In = On (cu am notat operatia de conjugare).
Vlad Emanuel, elev, Sibiu
Solutie. Demonstram nti doua rezultate ajutatoare:
Lema 1. Daca t A A = In , atunci toate valorile proprii ale matricei A sunt
de modul 1.
Demonstratie. Pentru X = (xi )n1 , Y = (yi )n1 definim un produs scalar
n
P
xi yi (proprietatile produsului scalar se verifica imediat).
complex prin hX, Y i =
i=1
X
X
X
X
hAX, Y i =
aij xj yi =
aij xj yi =
xj
aij yi = X, t A Y .
i=1
j=1
i,j=1
j=1
i=1
.
Lema 2. Fie x C cu |x| = 1 si xn + x + 1 = 0; atunci n 2 .. 3.
Demonstratie. Fie x = a + bi, cu a, b R, a2 + b2 = 1. Avem:
1
|1 + x| = |xn | = |xn | = 1 (a + 1)2 + b2 = 1 a2 = (a + 1)2 a =
2
3
si apoi g
. n ambele cazuri x3 = 1, iar 1 + x + x2 = 0, prin urmare
asim c
ab=
2
78
.
xn x2 = 0, de unde xn2 = 1, adic
a n 2 .. 3.
Revenim la problem
a. Fie o valoare proprie pentru A; atunci matricea
A2007 +A
2007
2007
va avea ca valoare proprie pe
+. nsa det A
+ A (1) In = det On = 0,
deci 1 este valoare proprie pentru A2007 + A, prin urmare exist
a C astfel nct
2007 + = 1. Din Lema 1 deducem c
a || = 1, iar din Lema 2 rezult
a apoi c
a
..
2007 2 = 2005 . 3, fals. n concluzie, nu exista matrice A cu proprietatile dorite.
Diplom
a de excelenta
acordat
a de c
atre Ministerul Educatiei, Cercet
arii si Tineretului elevului
MARIUS TIBA
Pentru rezultatele deosebite obtinute la olimpiadele internationale desfasurate n
anul scolar 2006 - 2007, elevul Marius Tiba, acum n cl. a IX-a, C. N. "C. Negruzzi"
din Iasi, a fost distins cu o diplom
a de excelen
ta
atre M. E. C. T.
de c
Principalele rezultate obtinute n perioada mentionata sunt: medalia de argint
la Balcaniada de Matematica - juniori (Sofia, iunie 2007), medalia de aur la
Olimpiada Nationala de Matematica (aprilie 2007), medalia de aur la testul de
tip O.I.M. (Vlcea, aprilie 2007), diploma "Marele merit" pentru punctaj maxim
obtinut la Concursul "Cristian Calude" (Galati, noiembrie 2006), premiul I la Concursul "Fl. T. Cmpan", etapa judeteana (Iasi, februarie 2007), diploma pentru merite
deosebite n colaborarea cu revista "Recreatii Matematice".
S
a mai spunem c
a, la sfrsitul anului scolar 2006-2007, ca elev n cl. a VIII-a, a
primit premiul I pentru rezultate la nvatatura si purtare.
Redactia revistei "Recreatii Matematice" felicita calduros pe talentatul elev
Marius Tiba si i adreseaza pe acesta cale urari de sanatate deplina si de succese,
n egala masura, n anii ce urmeaza.
79
Probleme propuse1
Clasele primare
P.144. Elevii clasei I intra n clasa n rnd cte unul. Cti elevi sunt n clasa, daca
Matei este al 12-lea cnd se numara ncepnd din fata si al 16-lea cnd se numara
ncepnd din spate.
(Clasa I-a)
nv. Eleva Porfir, Iasi
P.145. Un fluture zboar
a din floarea 1 n floarea 3,
apoi din aceasta n floarea 5 si asa mai departe (figura 1).
Dup
a cte zboruri ajunge n floarea de pe care a plecat?
(Clasa I-a)
Evelina Zaporojanu, elev
a, Iasi
P.146. Dup
a ce fratele meu mi-a dat un sfert din
merele sale, le-am amestecat cu cele 6 ale mele si pe acestea le-am asezat pe doua farfurii cu cte 5 mere fiecare.
Cte mere are fratele meu?
(Clasa a II-a)
Inst. Elena Nuta
, Iasi
Figura 1
P.147. Dac
a numerele ar fi puse corect n cele trei
cercuri, atunci am avea aceeasi suma a celor aflate n
fiecare dintre cercuri (figura 2). n cte moduri pot fi
asezate corect aceste numere?
(Clasa a II-a)
C
at
alina Istrate, elev
a, Iasi
Figura 2
P.148. Aflati valoarea a stiind c
a 10099 : 9998 : 9897 : 97 a : a = 11.
(Clasa a III-a)
Mariana Nastasia, elev
a, Iasi
P.149. Irina i spune Mioarei:
D
a-mi 2 lei ca s
a am si eu ct tine!
Mioara i r
aspunde:
Da-mi tu 2 lei ca eu sa am o suma de 2 ori mai mare dect suma ce-ti ramne
tie!
Ce sum
a a avut la nceput fiecare fat
a?
(Clasa a III-a)
Se primesc solutii pn
a la data de 31 decembrie 2008.
80
b) Ar
atati c
a exist
a n sir un p
atrat mp
artit n 2008 p
atrate mai mici!
(Clasa a IV-a)
Ana T
ab
acaru, elev
a, Iasi
P.153. O veverita transport
a niste alune la scorbura sa n 6 ore, iar alta face
acelasi lucru n 3 ore. n cte ore cele dou
a veverite ar transporta alunele mpreun
a?
(Clasa a IV-a)
Alexandru-Dumitru Chiriac, elev, Iasi
Clasa a V-a
V.88. O secventa de numere este formata din multipli consecutivi ai lui 4, astfel
nct suma dintre primul si ultimul num
ar este 280, iar suma ultimelor dou
a numere
este 508. Ar
atati c
a media aritmetic
a a tuturor numerelor este termen al secventei
considerate.
Mirela Marin, Iasi
V.89. Determinati cifrele x, y, z pentru care xy 2 + xz 2 = 168x.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
V.90. Fie E (n) = 3n + 5n , n N. Aflati ultimele dou
a cifre ale numerelor E (10)
si E (2008).
Mihaela Buc
ataru, Iasi
V.91. S
a se arate c
a 61n , n N , se poate scrie att ca sum
a, ct si ca diferenta
de doua patrate perfecte nenule.
Alexandru Negrescu, student, Iasi
2
2
2
2
3
4
172
V.92. Demonstrati ca
+
+
+ +
> 171.
1
2
3
16
Petru Asaftei, Iasi
V.93. Fie A = {2, 3, 4, . . . , 50, 52, 53, 100}. Folosind fiecare element al lui A cte
o singura data, fie ca numarator, fie ca numitor, se scriu 49 de fractii. Demonstrati
ca macar una dintre aceste fractii este reductibila.
Gabriel Popa, Iasi
V.94. Fie A multimea acelor numere naturale cel mult egale cu 2008, care se divid
cu 2, dar nu se divid cu 6. Dac
a scriem elementele lui A n ordine descresc
atoare,
care este al 322-lea num
ar?
Enache P
atrascu, Focsani
Clasa a VI-a
VI.88. Fie a, b, c, d numere rationale pozitive astfel nct
c+1
a+x
c+x
. S
a se arate c
a
=
, x Q+ .
d+1
b+x
d+x
a
c
a+1
si
=
=
b
d
b+1
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
2007
VI.89. Ar
atati c
a num
arul N = 1
2007
+2
. . . ; an = 0, 0(00
. . . 0} 4)(8) . S
a se arate c
a num
arul N =
| {z
n1
divizibil cu 14(10) .
1
1
1
+
+ +
este
a1
a2
an
Vasile Chiriac, Bac
au
Clasa a VII-a
VII.88. Fie x, y, z numere reale distincte, iar a = (xy) (yz), b = (yz) (zx),
c = (zx) (xy). Sa se arate ca exact doua dintre numerele a, b, c sunt negative,
iar al treilea este pozitiv.
Ovidiu Pop, Satu Mare
p
VII.89. Determinati cifrele x, y, z pentru care 14xyzx5 Q.
Damian Marinescu, Trgoviste
VII.90. Rezolvati n numere ntregi ecuatia 4x = 5y + 4.
Clasa a VIII-a
VIII.88. Fie A = {1, 3, 5, . . . , 2n 1}, iar S1 si S2 reprezinta suma elementelor
lui A, respectiv suma patratelor elementelor lui A. Sa se determine n N pentru
care S2 3 |A| S1 .
Laurentiu Modan, Bucuresti
4n2 + 2n + 1
VIII.89. Demonstrati ca n2 + 1 + n2 + 2 + + n2 + 2n <
,
2
n N .
Lucian Tutescu, Craiova
Clasa a IX-a
IX.86. Fie O mijlocul ipotenuzei [BC] a triunghiului dreptunghic ABC, r raza
cercului nscris, iar R1 si R2 razele cercurilor cirscumscise triunghiurilor AOB, re
a2
.
spectiv AOC. S
a se demonstreze c
a R1 R2
2a + 4r
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
IX.87. Demonstrati c
a ntr-un triunghi ascutitunghic, cu notatiile uzuale, are
loc inegalitatea
83
b
c
3
a
+ 4
+ 4
<
.
4
4
4
+c
c +a
a +b
4Rrp
Gheorghe Molea, Curtea de Arges
.
IX.88. Demonstrati ca 15 25n + 32 n2 + 120n 15 .. 128, n N.
Lucian Tutescu, Craiova
IX.89. S
a se arate c
a pentru orice n N are loc inegalitatea
!
1
1
1
1
1
1
1
1+
+ 2 + +
>
+
+ +
.
2
2
5
n+1 n+2
3n + 1
2 2 2
(3n 1)
b4
Clasa a X-a
x
x 3
= 3 lg lg .
y
3 y
A. V. Mihai, Bucuresti
X.87. Fie A N si f : A A o functie injectiva; notam fn = f f . . . f .
{z
}
|
n funct ii
Determinati f , stiind c
a exist
a p, q N numere prime ntre ele astfel nct fp (x) +
fq (x) = 2x, x A.
Romeo Ilie, Brasov
X.88. Fie ABCD un paralelogram, iar M si N mijloacele laturilor (BC), respectiv (CD). Daca AM = BN si AM BN , aratati ca ABCD este patrat.
Gheorghe Iurea, Iasi
X.89. n planul complex se consider
a punctele A (3i), B (4), iar M este un punct
variabil de modul 1.
a) Determinati locul geometric al punctului N cu proprietatea ca triunghiurile
AOB si AM N sunt asemenea si la fel orientate.
b) G
asiti punctele N1 , N2 ale locului ce se plaseaz
a pe segmentele [BA], respectiv
[BO], precum si punctelor M1 , M2 din care provin.
Dan Brnzei, Iasi
X.90. Fie X1 , X2 , . . . , Xn variabile aleatoare independente, fiecare dintre ele
lund valorile 1 si 1 cu probabilit
atile p, respectiv q. Consider
am Y = X1 + X2 +
+ Xn .
a) Sa se calculeze media si dispersia lui Y .
b) S
a se precizeze care este valoarea luat
a de Y cu probabilitate maxim
a.
Petru Minut, Iasi
Clasa a XI-a
2008 + cos n
2009 + cos n
, bn =
, n N .
an =
2008 + cos n + 1
2008 + cos n + 1
Liviu Smarandache, Craiova
XI.88. Fie sirul (xn )n1 definit prin: x1 0,
, xn+1 = 2 tg xn+1 xn ,
2
n N . Studiati existenta limitelor lim xn si lim nxn .
n
n
Dan Popescu, Suceava
1
1
1
+
+
.
XI.89. Calculati lim
+
n 12 sin 1
22 sin 12
n2 sin n1
Silviu Boga, Iasi
XI.90. Exista functii polinomiale p : R R care sa aiba exact n puncte fixe
distincte a1 , a2 , . . . , an R si astfel nct pentru fiecare 1 j n, ecuatia p (x) = aj
s
a aib
a solutie real
a unic
a?
Marian Tetiva, Brlad
Clasa a XII-a
XII.86. Fie c R , iar f, g : [a, b] R+ functii continue astfel nct f (a+bx) =
g (x), x [a, b]. S
a se determine y [a, b] pentru care
Z a+by
Z b
g(x)
f (x)
[f (x)]
[g (x)]
dx
=
c
dx.
g(x)
a [f (x)]
y
+ [g (x)]f (x)
[f (x)]g(x) + [g (x)]f (x)
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
XII.87. a) Fie f : [0, a] R derivabila cu derivata continua, astfel nct f (a) =
a
2
R
a3 Ra 0
2
0. S
a se arate c
a
f (t) dt
b+c 3
b 3 c + 2d 3
3b c 3 2d
K= a+
i+
j+
k | a, b, c, d R ,
2
4
4
2
85
pe care consider
am operatiile uzuale ntre cuaternioni. S
a se arate c
a n acest mod
obtinem un corp necomutativ, izomorf cu corpul cuaternionilor.
Dumitru Mihalache, Brlad
2 a+ b c
G137. Fie a, b, c Q+ si =
. Sa se exprime n functie de a, b,
a+ b+ c
a b+ c
c si numarul real =
.
2 a+ b+ c
I. V. Maftei, Bucuresti si Mihai Haivas, Iasi
G138. a) Numerele reale pozitive a, b, c sunt astfel nct 4abc = a + b + c + 1.
b2 + c2 c2 + a2 b2 + a2
Sa se arate ca
+
+
2 (ab + bc + ca).
a
b
c
b2 + c2 c2 + a2 b2 + a2
+
+
2
2
2
2
2
2
\
AB AC
.
MB MC < MA < MB MC +
MB MC
Gheorghe Costovici, Iasi
B. Nivel liceal
L136. Fie A, B, C trei puncte pe sfera S de centru O, iar M1 si M2 doua
puncte exterioare sferei astfel nct OM1 si OM2 sa intersecteze planul (ABC) n
dou
a puncte interioare 4ABC. Dac
a M1 A M2 A, M1 B M2 B si M1 C M2 C,
s
a se arate c
a M1 O M2 O.
aeru, Suceava
C
at
alin Tig
L137. Consider
am 4ABC nscris n cercul C si fie C1 cercul de centru O1 , tangent
la AB, BC si la cercul C n M , K, respectiv L. Paralela prin B la M K intersecteaza
\
dreptele LM si LK n R, respectiv S. S
a se arate c
a unghiul RO
tit.
1 S este ascu
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
b < 90 , unghiul A
b fiind cel mai
L138. Fie ABC un triunghi cu AB 6= AC, m(A)
mare al triunghiului. Not
am cu M mijlocul lui [BC] si T punctul de intersectie al
simedianei din A cu mediatoarea lui [BC]. S
a se arate c
a 2AM < AT .
Titu Zvonaru, Com
anesti si Cristian Prav
at, Iasi
L139. Fie A1 A2 An un poligon regulat, iar M un punct variabil n interiorul
sau pe laturile poligonului. S
a se determine maximul produsului f (M ) = M A1
M A2 M An , precum si punctele M care realizeaza acest maxim, n fiecare din
cazurile: a) n = 3; b) n = 6.
Dumitru Mihalache si Marian Tetiva, Brlad
L140. Fie a, b, c R+ astfel nct (a+b)2+(b+c)2+(c+a)2+(a+b)(b+c)(c+a) = 4.
a
b
c
a+b b+c c+a
Sa se arate ca
+
+
+
+
.
bc ca ab
c
a
b
Andrei Vr
ajitoarea, elev, Craiova
L141. Daca x, y, z sunt numere reale pozitive cu x3 + y 3 + z 3 = 3, atunci
87
y+2
z+2
x+2
+ 2
+ 2
3.
2
2x + 1 2y + 1 2z + 1
Titu Zvonaru, Com
anesti si Nela Ciceu, Bac
au
L142. Consideram n N , numerele reale strict pozitive a1 < a2 < < an
si A multimea tuturor sumelor a1 a2 an , unde semnele se aleg n toate
n2 + n + 2
si determinati numerele an pentru
modurile posibile. Ar
atati c
a |A| >
2
care se atinge egalitatea.
Gheorghe Iurea, Iasi
L143. Sa se arate ca pentru
p
numar natural
prim si m, n {0, 1, . . . , p 1},
2p + m
p+m
m
m > n, avem
2
mod p2 .
2p + n
p+n
n
Marian Tetiva, Brlad
p
L144. Fie p N, p 2; definim sirurile (xn )n1 si (yn )n1 prin: x1 = p (p 1),
p
a partea
xn+1 = p (p 1) + xn , yn = 2n pn1 xn , n N , unde {} desemneaz
fractionar
a. S
a se arate c
a sirul (yn ) este strict monoton.
Sorin Puspan
a, Craiova
L145. Fie 0 < < ; definim sirurile (xn )n0 , (yn )n0 prin x0 = , y0 = 0,
y
x
Rn 2
Rn 2
e t2 dt, yn+1 =
e t2 dt, n N. Ar
atati c
a cele dou
a siruri sunt
xn+1 =
xn
yn
2 a+ b c
a b+ c
G139. Denise writes down on the blackboard the numbers 1, 2, 3, . . . , 2008. She
chooses two numbers, deletes them from the blackboard and replaces them by the
modulus of their dierence, repeating this operation until a single number remains
on the blackboard. Can Denise proceed in such a way that the remaining number be
2007? What about 2008?
Julieta Grigoras, Iasi
G140. A polygon with n sides is divided into n 2 triangles by means of n 3 of
its diagonals that do not cut each other(s) at interior points (such a partition being
called a triangulation of the polygon). Let us denote by T0 the number of triangles
whose sides are all diagonals of the polygon, and by T2 the number of triangles with
two of their sides being sides of the polygon as well, the third side being a diagonal
of the polygon. Prove that T2 = T0 + 2.
Marian Tetiva, Brlad
G141. It is considered a network of straight lines that form congruent squares
by intersecting themselves. We mark 2 n + 1 corners of such squares, n 2, so that
any line in the network pass through at most one marked vertex point. Show that
at least two marked points exist such that they are separated, both along horizontal
and vertical directions, by an odd number of lines in the network.
Petru Asaftei, Iasi
G142. We say that the vertex A of the triangle ABC has the property (P ) if
AX < BC, X (BC). Show that if each vertex of 4ABC enjoys the property (P )
then the triangle is equilateral.
Doru Buzac, Iasi
0
G143. We consider the triangle ABC with D, D two points on the line BC such
\ ABC,
\ iar BAD
\0 ACB.
\ The interior bisectrices of the angles BAD
\
that CAD
\0 cut the line BC at E, respectively F . Show that the circle circumscribed
and CAD
to 4AEF and the circle inscribed in 4ABC are concentric.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
\ +
G144. Let ABCD be a quadrilateral with AB = BC. Show that m(BAD)
2
2
2
2
2
2
\
m(BCD) = 90 if and only if AB CD + AD BC = AC BD .
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
G145. It is considered the isosceles triangle ABC with AB = AC and a point
M is taken on the open arc BC, which does not contain the corner A, of the circle
circumscribed to the triangle. Show that
AB AC
.
MB MC < MA < MB MC +
MB MC
Gheorghe Costovici, Iasi
B. Highschool level
L136. Let A, B, C be three points on the sphere S of center O, while M1 and
M2 are two exterior points with respect to the sphere S such that OM1 and OM2
intersect the plane (ABC) at two points that are interior to 4ABC. If M1 A M2 A,
M1 B M2 B and M1 C M2 C, show that M1 O M2 O.
aeru, Suceava
C
at
alin Tig
89
L137. We consider 4ABC inscribed in the circle C and let C1 be the circle of
center O1 , which is tangent to AB, BC and to the circle C at M , K, and respectively
L. The parallel line through B to M K intersects the lines LM and LK at R,
\
respectively S. Show that the angle RO
1 S is acute.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
b being
b < 90 , the angle A
L138. Let ABC be a triangle with AB 6= AC, m(A)
the largest angle of this triangle. We denote by M the midpoint of [BC] and by T
the intersection point of the simedian from A with the mid-perpendicular of [BC].
Show that 2 AM < AT .
Titu Zvonaru, Com
anesti and Cristian Prav
at, Iasi
L139. Fie A1 A2 An be a regular polygon, and M a variable point inside
the polygon or on its sides. Determine the highest value of the product f (M ) =
M A1 M A2 M An , as well as the points M at which this maximum is reached,
in each of the cases: a) n = 3; b) n = 6.
Dumitru Mihalache and Marian Tetiva, Brlad
+
+
.
bc ca ab
c
a
b
Andrei Vr
ajitoarea, highschool student, Craiova
L141. If x, y, z are real reale positive numbers with x3 + y 3 + z 3 = 3, then
x+2
y+2
z+2
+ 2
+ 2
3.
2
2x + 1 2y + 1 2z + 1
Titu Zvonaru, Com
anesti and Nela Ciceu, Bac
au
L142. We consider n N , the strictly positive real numbers a1 < a2 < < an
and A = the set of all the sums a1 a2 an , where the signs are chosen in all
n2 + n + 2
possible ways. Show that |A| >
and determine the numbers an for which
2
the equality is achieved.
Gheorghe Iurea, Iasi
L143. Showthat, for a prime
p and m, n {0, 1, . . . , p 1},
natural
number
2p + m
p+m
m
m > n, we have
2
mod p2 .
2p + n
p+n
n
Marian Tetiva, Brlad
L144. Let p N, p 2; we define the sequences (xn )n1 si (yn )n1 by: x1 =
p
p
yn
90
Pagina rezolvitorilor
CRAIOVA
Colegiul National "Carol I". Clasa a VII-a (prof. STANCA Monica). STANCIU
Ioan: VII(76-80), VIII(77-80), G(116-123).
Not
a. n nr. 2/2007 a fost omisa localitatea Craiova la care figura elevul
STANCIU Ioan cu 11 probleme rezolvate corect. Ne cerem scuze pentru acest incident.
HRLAU
ALEANU
Liceul "Stefan
cel Mare". Clasa a V-a (prof. SAC
Ioan). BRNZA
VI.78; HUTANU
M
ad
alina-Georgiana: P(131,132), V(76,78,80), VI.78; LOGHIN
Bianca: P.131, V(76,78,80), VI.78; MITITELU Melisa: P(131,132), V(77,78), VI.78;
NEICU Mara: P.131, V(76-78), VI.78; SAVA Diana Alexandra: P(131,132), V(76 ALEANU
Larisa-Ionela: P.131,
78), VI.78. Clasa a VI-a (prof. SAC
Ioan). BARAU
Andreea: P.131, V(76,77,80), VI.76; CEUCA
R
V(76-78), VI.76; BUZILA
azvan:
Scoala
nr. 11 "Otilia Cazimir". Clasa a III-a (inst. HUZUM Lina). ANICAI
Andra: P(134-136,
AGAFITEI
Elena-Roxana: P(134-136,138,139); CARAMALAU
138,139); CALIN
Andreea-Claudia: P(134-136,138,139); COJOCARIU Andreea:
P(134-136,138,139); DUDUMAN Luisa-Stefania: P(134-136,138,139); LELEU Alexandrina-Stefana: P(134-136,138,139); LUPASCU Diana-Maria: P(134-136,138,139);
A
Narcisa-Lorena:
MANOLACHE Madalina-Andreea: P(134-136,138,139); MIHAIL
Scoala
nr. 26 "G. Cosbuc". Clasa a III-a (inst. RACU Maria). APACHITEI
TUC
A
Andrei-Alexandru: P(134-139); DUMBRAVA
Bianca: P(134-139); HARAPCIUC Eduard-Gabriel: P(134-139); MANTALEA Alex Alexandru: P(134-139); OLARU Alexandra: P(134Adrian: P(134-139); NEAMTU
139); SANDU Beatrice-Gabriela: P(134-139); VORNICU Sorin: P(134-139).
Rodica). BAJENARU
Br
adita: P(134-141,143); BERECHET Alexandru: P(134141,143); CHIVULESCU Alexandru: P(134-141,143); PETREA M
ad
alina: P(134136,138,139); UNGUREANU George: P(134-141,143).
Colegiul National. Clasa a V-a (prof. POPA Gabriel). AMARANDI Marta:
P.141, V(81-84); CERNAT Radu: P.143, V(81-84); MANGALAGIU Ioan: P.141,
V(81-84); PURICE Ioana: P(141,142), V(81,82,84); STOLERU Georgian Ingrid:
Iulia M
P(141-143), V(81-84); S
TREANGA
ad
alina: P(141,143), V(81-84). Clasa a
Norbert-Traian: V(81-86), VI(82-87), VII.87.
A
VII-a (prof. POPA Gabriel). IONIT
Colegiul National "C. Negruzzi". Clasa a VII-a (prof. IONESEI Silviana).
ALOI
PAV
Alexandru: VI(76,79), VII(76,78,79); Clasa a X-a (prof. ZANOSCHI
Adrian). VLAD Ilinca: VIII(76,77,80), IX(77,78,80), X(76,77).
Leon). TUDOColegiul National "E. Racovita". Clasa a VIII-a (prof. PITU
RACHE Alexandru: VIII(81-84,86,87), G131.
SFNTU GHEORGHE
Oana:
Scoala
"Avram Iancu". Clasa a VII-a (prof. LZR Emese). FURTUNA
FECHET S
tefan: P(127-130,132); Clasa a IV-a (inst. NECHITA Daniela). FECHET Mircea: P(125-131).
TRGU NEAMT
Colegiul National "Stefan
cel Mare". Clasa a III-a (nv. ). CEBERE Tudor:
P(125-127,129,134-136,139).
AGAFITEI
Elena-Roxana (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
Andra (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
CARAMALAU
CALIN
Andreea-Claudia (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
COJOCARIU Andreea (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
92
DUDUMAN Luisa-
Stefania (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
LELEU Alexandrina-
Stefana (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
LUPA
SCU Diana-Maria (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
MANOLACHE M
ad
alina-Andreea (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb),
1/2008(5pb);
PASCU Gabriela (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
PADURARU
Tiberiu-
Stefan (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
RADUCEA
Marin-Andrei (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
SAVIN Cristina-Simona (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
S
TEFAN Bogdan-Vasile (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
S
TIUBEI Cosmin-Ionut (cl. a IV-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(5pb);
Colegiul National - locatia Scoala
"Gh. Asachi", Iasi
BAJENARU
Br
adita (cl. a IV-a): 1/2007(7pb), 2/2007(5pb), 1/2008(9pb);
CHIVULESCU Alexandru (cl. a IV-a): 1/2007(6pb), 2/2007(5pb), 1/2008(9pb);
Scoala
nr. 26 "G. Cosbuc", Iasi
CRACIUN
Ioana-Daniela (cl. a III-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(6pb);
MARICIUC Dragos-Claudiu (cl. a III-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(6pb);
Cosmin (cl. a III-a): 1/2007(5pb), 2/2007(5pb), 1/2008(6pb);
TUC
A
Colegiul National "Carol I", Craiova
STANCIU Ioan (cl. a VII-a): 2/2006(13pb), 1/2007(12pb), 2/2007(14pb);
Liceul "Stefan
cel Mare", HRLAU
93
CUPRINS
Recreaii tiinifice 125 de ani de la apariie .................................................................................. 1
Proiect de reeditare ................................................................................................................................. 7
AR TIC O LE I N OTE
L. STRUGARIU, C. STRUGARIU Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice ............................ 8
A. REISNER Submulimi ale unei mulimi finite i matrici binare ............................................... 13
S. PUPAN O generalizare a teoremelor Stolz-Cesaro ................................................................. 16
M. TETIVA O problem de combinatoric destul de grea ............................................................. 20
I. M. MAFTEI, M. HAIVAS Tehnici de stabilire a unor inegaliti geometrice ........................... 22
A. IGERU Asupra unei probleme de concurs.............................................................................. 24
M. DICU, L. TUESCU O clas de inegaliti ................................................................................. 27
T. ZVONARU Inegaliti omogene i puin analiz... ................................................................ 30
S. BOGA Despre numerele reale algebrice........................................................................................ 33
M. BTINEU-GIURGIU, D. M. BTINEU-GIURGIU Asupra unei note
din revista "Recreaii matematice"............................................... 35
Gh. COSTOVICI Limita unor iruri de numere reale...................................................................... 38
M. BENCZE O rafinare a inegalitii dintre media aritmetic i cea logaritmic ........................ 39
NO TA ELEVU LUI
T. PDURARIU Estimri de sume .................................................................................................... 40
CHESTIUNI M ETOD IC E
L. MODAN Acurateea limbajului matematic n combinatoric ...................................................... 42
F. POPOVICI Asupra unei identiti clasice privind partea ntreag .............................................. 44
G. POPA, I. ERDEAN O abordare analitic a unor probleme de geometrie .............................. 46
COR E SPOND EN E
C. J. ZHAO A study of a new geometric inequality ....................................................................... 49
PR O BLEME I S O LU I I
Soluiile problemelor propuse n nr. 1/2007 .......................................................................................... 57
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 1/2007 .................................................. 71
Probleme propuse ..................................................................................................................................... 80
Probleme pentru pregtirea concursurilor............................................................................................... 86
Training problems for mathematical contests ........................................................................................ 88
Pagina rezolvitorilor............................................................................................................................... 91
6 lei
fiind continuat
a si n prezent. Este autorul a peste 150 de articole, publicate n
reviste de mare prestigiu din tara si din strainatate. La Iasi, a nfiintat Seminarul
special de teoria calitativa a ecuatiilor diferentiale si integrale, d-sa fiind initiatorul
acestei directii de cercetare la Iasi. Multi tineri s-au format n ambianta acestui
Seminar, fiindu-i recunosc
atori profesorului lor.
Domeniul de cercetare a prof. C. Corduneanu este teoria ecuatiilor diferentiale,
integrale si integro-diferentiale, n care a abordat probleme de existenta, comportare
asimptotic
a, periodicitate, aproape-periodicitate si stabilitate a solutiilor unor astfel de ecuatii. Merit
a subliniat
a introducerea "metodei comparatiei" n teoria stabilitatii, studiul sistematic al teoriei admisibilitatii operatorilor integrali, metoda
frecventiala n studiul stabilitatii ecuatiilor integrale Volterra etc. Pentru a ne face
o idee despre opera matematic
a a d-sale, amintim doar monografiile pe care le-a
publicat pn
a n prezent:
1. Functii aproape periodice, Ed. Academiei, Bucuresti, 1961;
2. Almost Periodic Functions, Interscience Publ., New-York, 1968; Chelsea Publ.
Company, New-York, 1989;
3. Principles of Dierential Equations and Integral Equations, Allyn and Bacon,
Boston, 1971; Chelsea Publ. Company, New-York, 1977; 1988;
4. Integral Equations and Stability of Feedback Systems, Academic Press, NewYork, 1973;
5. Integral Equations and Applications, Cambridge Univ. Press, 1991;
6. Functional Equations with Causal Operators, Taylor and Francis, London 2002.
Monografia "Functii aproape periodice" a fost prima pe plan mondial consacrat
a
acestui important subiect. Cele dou
a editii n limba englez
a ale ei au fost completate
si dezvoltate cu noi capitole; la cea de a doua editie englez
a si-au adus contributia
si renumitii profesori ieseni N. Gheorghiu si V. Barbu. Se cuvine a adauga ca prof.
C. Corduneanu a fost primul matematician din Iasi, ale c
arui c
arti au fost publicate
la edituri din str
ain
atate dac
a avem n vedere perioada postbelic
a. Multi matematicieni din tar
a si de peste hotare citeaz
a si folosesc contributiile originale ale d-sale n
lucrarile lor de specialitate. Dintre cei din ultima categorie amintim pe L. Cesari,
R. Conti, J. Massera, J. J. Scher, N. Rouche, W. Coppel si Ph. Hartman.
Prof. C. Corduneanu a fost si este membru n comitetul de redactie al unor
importante reviste de matematic
a din tara noastr
a si din alte tari. Este editor al
revistei Libertas Mathematica fondata n anul 1981 si ajunsa anul acesta la al XXIIIlea num
ar. Este membru al Academiei Romno-Americane de S
tiinte si Arte (SUA),
fiind chiar presedintele acestei institutii, n perioada 19951998. Este Doctor Honoris
Causa al universitatilor din Iasi, Constanta si Brasov. Are o prezenta activ
a la multe
manifestari stiintifice din tara si din America. Este invitat de numeroase universitati
pentru a tine conferinte si a prezenta comunic
ari.
A ncurajat revista Recreatii matematice, sustinnd necesitatea unei astfel de
publicatii, ori de cte ori venea la Iasi.
La a 75-a aniversare, revista Recreatii matematice ureaza acad. prof. C. Corduneanu "La multi ani si multe succese n activitatea sa viitoare!".
Redactia revistei
2
Inegalit
ati pentru mediane, bimediane, bisectoare
Dan Stefan
MARINESCU si Viorel CORNEA1
M
Fig. 1
Tinnd
seama de (1) si de Lem
a, n 4ABQ avem
1
u+v
AM <
AB +
AQ.
u+v+1
u+v+1
Din teorema lui Ceva, aplicata n 4BCD, obtinem
CQ
u
CQ
u
= , adica
=
. Aplicnd iarasi Lema
QD
v
CD
u+v
n 4ACD vom avea
v
u
AQ <
AC +
AD.
(3)
u+v
u+v
Relatiile (2) si (3) conduc la
1
v
u
AM <
AB +
AC +
AD, B
u+v+1
u+v+1
u+v+1
ceea ce ncheie demonstratia acestei propozitii.
Cteva cazuri particulare ale acestui rezultat prezint
a interes n sine.
(2)
A
N
M
P
D
Q
C
Fig. 2
vom obtine c
a P N k AD si n consecinta, n baza teoremei pomenite mai sus, vom avea P N = (1 u) AD.
Deoarece punctele M , P , N nu pot fi coliniare, din
inegalit
atile triunghiului obtinem
|M P P N | < M N < M P + P N
sau, dup
a nlocuiri, avem
D
N
C
Fig. 3
Corolarul 5 (Inegalit
atile bimedianei). Fie ABCD un tetraedru, M mijlocul lui
[AB] si N mijlocul lui [CD]; atunci
|BC AD| < 2M N < BC + AD, |BD AC| < 2M N < BD + AC.
1
Demonstratie. Lund u = n Propozitia 2, gasim inegalitatile enuntate.
2
Pentru inegalitatile care urmeaza avem nevoie de urmatoarea
Lem
a. Fie ABCD un tetraedru. Cu conventiile din Propozitia 1 (fig. 2), are loc
egalitatea:
1
v
u
AB 2 +
AC 2 +
AD2
AM 2 =
1+u+v
1+u+v
1+u+v
u
uv
v
2
2
2
2 BC
2 BD
2 CD .
(1 + u + v)
(1 + u + v)
(1 + u + v)
BM
u+v
CQ
u
si
Demonstratie. Ca n Propozitia 1, obtinem
=
=
.
BQ
1+u+v
CD
u+v
Aplicnd relatia lui Stewart n triunghiul ABQ, avem:
1
u+v
u+v
2
(1)
AB 2 +
AQ2
AM 2 =
2 BQ .
1+u+v
1+u+v
(1 + u + v)
Aceeasi relatie aplicat
a n triunghiurile BCD si ACD conduce la
v
u
uv
2
BQ =
CD2 ,
BC 2 +
BD2
u+v
u+v
(u + v)2
v
u
uv
AQ2 =
CD2 .
AC 2 +
AD2
u+v
u+v
(u + v)2
(2)
(3)
1
v
u
1
2
2
2
AM
AB +
AC +
AD ,
2R 1 + u + v
1+u+v
1+u+v
(1)
2 BC
2 BD
(1 + u + v)
(1 + u + v)
(1 + u + v)2
1
v
u
OM 2 =
OB 2 +
OC 2 +
OD2
1+u+v
1+u+v
1+u+v
u
uv
v
2
2
CD2 .
2 BC
2 BD
(1 + u + v)
(1 + u + v)
(1 + u + v)2
Cum OB = OC = OD = R, ultima egalitate devine:
v
u
uv
2
2
2
OM 2 = R2
(4)
2 BC
2 BD
2 CD .
(1 + u + v)
(1 + u + v)
(1 + u + v)
Din (1), (2), (3) si (4) obtinem inegalitatea din enunt.
Corolarul 6. Fie ABCD un tetraedru si GA centrul de greutate al fetei BCD;
atunci
1
AB 2 + AC 2 + AD2 .
AGA
6R
Demonstratie. n Propozitia 3 consider
am M GA (u = v = 1).
n cele ce urmeaza, daca ABCD este un tetraedru, vom nota cu mX , hX , lX
mediana, n
altimea, bisectoarea din vrful X (X {A, B, C, D}).
Corolarul 7. n orice tetraedru ABCD avem
3R (mA + mB + mC + mD ) a2 + b2 + c2 + l2 + m2 + n2 ,
unde a = BC, b = CA, c = AB, l = DA, m = DB, n = DC, iar mA = AGA etc.
Demonstratie. Din Corolarul 6 avem 6R mA c2 +b2 +l2 , 6R mB c2 +a2 +m2 ,
6R mC a2 + b2 + n2 , 6R mD l2 + m2 + n2 , de unde, prin sumare, obtinem
inegalitatea ceruta.
Corolarul 8. Fie ABCD un tetraedru si IA punctul n care bisectoarea din A a
tetraedrului intersecteaza fata BCD; atunci
SC
SD
SB
AB 2 +
AC 2 +
AD2 .
2R AIA
SB + SC + SD
SB + SC + SD
SB + SC + SD
SC
SD
si v =
.
Demonstratie. n Propozitia 3 se pune u =
SB
SB
Observatie. Ca si n Corolarul 7 se pot obtine inegalit
ati pentru suma bisectoarelor si suma naltimilor.
Bibliografie
1. D. Brnzei, S. Anita, C. Cocea - Planul si spatiul euclidian, Editura Academiei,
Bucuresti, 1986.
2. D. S
t. Marinescu - Inegalitati pentru ceviene, R.M.C. 12, 19951996, 57.
3. N. Pavelescu, M. Lascu - Inegalitati n triunghiuri si tetraedre, G.M. 10/1989,
362366.
8
Propriet
ati de coliniaritate n patrulatere
Temistocle BRSAN 1
n scopul stabilirii proprietatilor de mai jos vom utiliza urmatoarele trei leme.
A
Lema 1. Fie ABC un triunghi, X (BC), Y (CA)
si {Z} = AX BY . Are loc relatia
Y
BX AC
BZ
=
.
(1)
ZY
XC AY
Z
Demonstratie. Conform Teoremei lui Menelaus,
aplicata triunghiului BCY si transversalei XZ, avem
B
C
X
BX AC ZY
= 1 (4SBD si transversala EF ),
E
EB I 00 D F S
B
de unde, prin egalare,
Fig.
2
()
I 0 A I 00 D = pq I 00 B I 0 C.
()
= 0 00 I 0 = I 00 = I
IC IB
IC I B
(ntr-adev
ar, dac
a I 0 6= I, atunci si I 00 6= I si am avea, n pozitia din figur
a pentru
I 0 A ID
I 00 D
IA
< 0 ,
< 00 ).
EF , c
a
IC
I C IB
I B
Mention
am c
a egalitatea () se obtine prin asem
anare de triunghiuri, dac
a AB k
CD, restul demonstratiei ramnnd acelasi.
Lema 3. n conditiile Lemei 2 au loc relatiile
q + 1 IB
1 q + 1 IA
IE
=p
.
(3)
IF
p + 1 ID
q p + 1 IC
Demonstratie. n 4ECD scriem relatia lui van
Aubel:
IE
JE
KE
=
+
,
IF
JD KC
1
I
J
A
K
E
B
Fig. 3
(4ABD) si
=
(4BCA) .
JE
IB AE
KE
IA BE
Ca urmare, obtinem:
IB AE
IA BE
p
IB
1
IA
IE
=
+
=
=
IF
ID AB
IC AB
p + 1 ID p + 1 IC
1
p IB IC + IA ID
=
.
p+1
IC ID
p (q + 1) IB
IE
=
. A doua
Deoarece IA ID = pq IB IC (Lema 2), rezult
a c
a
IF
p+1
ID
egalitate rezult
a din prima si relatia IA ID = pq IB IC.
V
Fie ABCD un patrulater convex si
{I} = AC BD. Consider
am un punct M D
L T H
(AI) si adopt
am notatiile:{X} = BM AD,
P
H'
Q
{Y } = DM AB, apoi {N } = CY BD,
U
T'
I
{Q} = CX BD si, n sfrsit {U } = AN BC,
K'
S' M
{V } = AQ CD (fig. 4).
L'
X
N
G'
Consideram pozitia punctului M pe diagoS K
G
nala AC data de raportul
B
Y
A
AM
.
(4)
=
Fig. 4
MI
Cu usurinta putem preciza pozitiile punctelor X, Y , N , Q, U si V functie de
si elementele patrulaterului. ntr-adev
ar, aplic
am Lema 1 de dou
a ori n triunghiul
AX BD
AM
AY DB
AM
si
=
, adica
4ABD si obtinem relatiile:
MI
XD BI
MI
Y B DI
IB
AY
ID
AX
si
=
=
.
(5)
XD
BD
YB
BD
Pentru determinarea pozitiilor punctelor N si Q aplicam Lema 1 n 4CAB si 4CAD;
BN
BY CA
DQ
DX CA
si
si, tinnd seama de (5), vom avea
obtinem
=
NI
Y A CI
QI
XA CI
BN
1 AC BD
DQ
1 AC BD
=
,
=
.
(6)
NI
IC ID
QI
IB IC
BU AC
BN
=
,
Pentru punctele U si V aplic
am Lema 1 n 4ABC si 4ADC:
NI
U C AI
DV AC
DQ
=
=1
U C V D IB
IC ID
BD IA IB
10
si aplic
am reciproca teoremei lui Ceva.
Observatie. Octogonul stelat AY BU CV DX, generat pornind de la punctul
M , este nscris n patrulaterul convex dat avnd patru din vrfurile sale tocmai
vrfurile patrulaterului, iar celelalte patru vrfuri, ce alterneaza cu acestea, fiind
situate pe laturile patrulaterului. Propozitia precedenta si cele care vor urma pun n
evidenta faptul c
a punctul I (de intersectie a diagonalelor patrulaterului) joac
a un
rol important pentru acest octogon stelat.
Propozitia 2. Punctele din fiecare dintre tripletele X, I, U si Y , I, V sunt
coliniare.
Demonstratie. Conform Lemei 2, pentru ca punctele X, I, U sa fie coliniare
este suficient ca egalitatea urmatoare sa fie ndeplinita:
XD U C
ID IC =
IA IB.
XA U B
Dar, tinnd sema de (5) si (7), egalitatea devine
IC ID
1 BD
IA IB 1 = 1.
ID IC =
IB
BD IA
La fel se arat
a c
a Y , I, V sunt coliniare.
Observatie. Triunghiurile XBC si U DA sunt omologice si punctul I este centrul
lor de omologie. Conform teoremei lui Desargue, perechile de drepte (BC, DA),
(XB, U D) si (XC, U A) au puncte de intersectie coliniare. Observatie similara relativ
la triunghiurile Y CD si V AB.
Introducerea punctelor G, G0 , H, H 0 , K, K 0 , L, L0 , S, S 0 , T , T 0 rezulta din fig. 4.
Propozitia 3. Punctele G, I, H sunt coliniare. Aceeasi proprietate o au si
punctele G0 , I, H 0 .
Demonstratie. Conform Lemei 2, aplicat
a patrulaterului Y BV D si punctelor
G si H, pentru coliniaritatea punctelor G, I, H este suficient s
a ar
at
am c
a
GD HV
ID IV =
IY IB.
(8)
GY HB
Cu Lema 3, aplicat
a relativ la patrulaterul ABCD si punctele Y si V , avem
q + 1 IB
AY
DV
IY
si q =
=p
, unde p =
.
IV
p + 1 ID
YB
VC
1 BD IA
ID
si, dup
,q=
a calcule, urmeaz
a c
a
Din (5) si (7), avem c
ap=
BD
IB IC
IB IC + IA BD
IY
=
.
(9)
IV
IC ( ID + BD)
Pe de alt
a parte, utiliznd Lema 1 n 4ADB si 4CBD, obtinem
N D AB
HB
QB CD
GD
si
=
.
(10)
GY
N B AY
HV
QD CV
Din nou apelnd la relatiile (5) si (7), g
asim
AB
ID + BD
CD
IB IC + IA BD
=
,
=
.
(11)
AY
ID
CV
IB IC
11
N D QB
si
prin elementele patrulaterului dat, le scriem
N B QD
ND
NI
ID QB
QI
IB
si apoi folosim relatiile
mai nti sub forma
=
+
,
=
+
NB
NB
N B QD
QD QD
(6); se obtine
ND
ID (IC + AC)
QB
IB (IC + AC)
si
=
=
.
(12)
NB
IB AC
QD
ID AC
Pentru a exprima rapoartele
nlocuind factorii prezenti n (8) cu expresiile lor date de (9) (12) se ajunge la
egalitatea 1 = 1. n concluzie, punctele G, I, H sunt coliniare. Similar se obtine ca
si punctele G0 , I, H 0 sunt coliniare.
n aceeasi maniera, adica folosind lemele si formulele (4) (7), se dovedesc si
rezultatele urm
atoare.
Propozitia 4. Punctele K, I, L sunt coliniare. Sunt coliniare de asemenea si
punctele K 0 , I, L0 .
Propozitia 5. Punctele S, I, T si punctele S 0 , I, T 0 sunt triplete de puncte
coliniare.
Observatie. ntruct propriet
atile precedente sunt de natur
a proiectiv
a nu este
lipsit
a de interes stabilirea acestora cu mijloacele geometriei proiective.
Pentru configuratia n discutie pot fi puse n evidenta si propriet
ati de alt
a natur
a.
Propozitia 6. Daca patrulaterul ABCD dat este paralelogram, atunci patrulaterul XY U V este un paralelogram cu laturile paralele cu diagonalele celui dat.
Afirmatia reciproca este de asemenea adevarata (fig. 4).
Demonstratie. Faptul c
a ABCD este paralelogram este echivalent cu
IA = IC si IB = ID.
(13)
AX
AY
Din (13) si (5) deducem c
a
=
, adic
a XY k BD; din (13) si (7) rezult
a
XD
YB
BU
DV
AX
CV
ca
=
, adica U V k BD. La fel deducem ca
=
((13), (5) si (7))
UC
VC
XD
VD
AY
CU
si
=
((13), (5) si (7)); ca urmare, XV k AC si Y U k AC. n concluzie,
YB
UB
XY U V este paralelogram. Afirmatia reciproca se dovedeste pe cale inversa.
Corolar. Dndu-se un paralelogram ABCD si un punct M (AD), sa se
construiasca numai cu rigla (negradata) un paralelogram nscris n acesta si avnd
punctul X ca unul dintre vrfurile sale.
Solutie. Cu rigla construim punctul M ca intersectie a dreptelor BX si AC.
Pornind de la M construim cu rigla punctele Y , U , V asa cum s-a procedat la
nceputul acestei note. Conform Propozitiei 6, XY U V ndeplineste conditiile cerute.
Bibliografie
1. D. Mihalca, I. Chitescu, M. Chirita
- Geometria patrulaterului, Teora, 1998.
12
O constructie geometric
a a unor medii
Claudiu Stefan
POPA1
Se stie ca n orice trapez, lungimea liniei mijlocii este media aritmetica a lungimilor
bazelor, iar lungimea segmentului care se sprijina pe laturile neparalele, trece prin
intersectia diagonalelor si este paralel cu bazele, este media armonic
a a lungimilor
bazelor. De asemenea, o paralel
a la baze ce mparte o latur
a neparalel
a n raportul
m
Reciproc, presupunem c
a RD = SA = SB RC.
S
A
B
Not
am SB
= a, RC = b si atunci AB = a + ab,
Fig. 1
CD = b+ ab. Deoarece lungimea segmentului paralelel cu bazele ce trece prin intersectia diagonalelor este media armonic
a a lungimilor
bazelor, avem c
a
2
a
+
ab
b
+
ab
a
b
a
+
b
AB CD
PQ = 2
=2
= 2 ab,
=2
AB + CD
a + b + 2 ab
a+ b
prin urmare P O = OQ = AS = DR, adica P ORD si P OSA sunt paralelograme.
De aici, OR k AD, OS k AD, deci O RS.
Profesor, S
coala "Alecu Russo", Iasi
13
Fie, ca n figur
a, [P Q] si [M N ] segmentele ce
reprezinta media armonica, respectiv media aritmetica ale bazelor trapezului ABCD. Obtinem
un segment avnd ca lungime media geometric
aa
bazelor, folosind unul dintre procedeele cunoscute
([2]). Asezam acest segment n prelungirea uneia
dintre bazele trapezului; punctul D0 astfel obtinut
l unim cu B si fie {E} = BD0 AD. Paralela
prin E la baze determin
a segmentul [EF ] c
autat.
D'
D
P
E
M'
C
O
M
K
X
AB + CD
AB + CD
s
r
AB 2 + CD2
AB 2 + CD2 AB + CD
= XY M N .
2
AB + CD
2
Q
F
N
L
Y
B
si numai dac
a EF = AB CD.
3. Fie trapezul ABCD cu baza mare AB, AC BD = {O}, {M, E, P } (AD),
{N, F, Q} (BC) astfel nct [M N ] este linia mijlocie a trapezului, EF k AB si
AABY X
, atunci
EF 2 = AB CD, iar P Q k AB, O P Q. Daca notam RXY =
ACDXY
2
REF = RMN RP Q .
Bibliografie.
1. L. Constantinescu - O interpretare geometrica a inegalitatii mediilor, R. M. T. nr.
1/1982.
2. J. Hadamard - Geometrie plana, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1960.
14
Irelevanta primitivabilit
atii pentru ecuatii
functionale de forma f (x + y) = g (f (x) , f (y))
Dan Stefan
MARINESCU si Viorel CORNEA1
x, y R,
a
Pentru aceasta fie n N nct
< 1 si functia
n
ba
f (x) , x R.
h : R R, h (x) = f x +
n
0
Evident,
h are
proprietatea lui Darboux: h = G , unde G : R R, G (x) =
ba
F x+
F (x), x R, cu F o primitiva a lui f .
n
Dac
a h nu se anuleaz
a pe R, cum h are proprietatea lui Darboux, avem h (x) < 0,
sau h (x) > 0, x R. Fie h (x) > 0, x R; atunci
ba
ba
ba
> 0, h a + 2
> 0, . . . , h a + (n 1)
> 0,
h (a) > 0, h a +
n
n
n
de unde
ba
f a+
f (a) > 0,
n
ba
ba
> 0,
f a+2
f a+
n
n
......................................................
1
15
ba
ba
> 0,
a+n
f a + (n 1)
n
n
relatii care adunate conduc la f (b) > f (a), ceea ce este fals.
ba
n consecinta, exista c R astfel ca h (0) = 0, adica f c +
= f (c); lund
n
ba
ba
t1 = c, t2 = c +
avem f (t1 ) = f (t2 ) cu 0 < t2 t1 =
< , adica (1) este
n
n
dovedit
a.
Aratam n continuare ca t2 t1 este perioada a functiei f . n adevar,
f
f (x + t2 t1 ) = f (x t1 + t2 ) = g (f (x t1 ) , f (t2 )) =
= g (f (x t1 ) , f (t1 )) = f (x t1 + t1 ) = f (x) .
x, y R.
(3)
Atunci ecuatia (3) are solutie n P (R) daca si numai daca are solutie n C (R).
Demonstratie. Dac
a (3) are solutie n C (R), atunci, evident, are solutie n
P (R). Reciproc, daca (3) are solutie n P (R), atunci conform Propozitiei are solutie
n C (R).
Bibliografie
1. S. R
adulescu, P. Alexandrescu, M. Chirita
- Olimpiada locala, Bucuresti, 1996.
16
B= HG|a
/ H si x3 H, x G .
0). Avem c
a
Pentru aceasta, se defineste functia F : A B prin F (f ) = f 1 (b
0, deci
f 1 (b
0) = Ker f este subgrup n G, a
/ f 1 (b
0), iar f x3 = 3f (x) = b
x3 f 1 (b
0), x G; prin urmare, F este bine definita. Daca F (f ) = F (g), atunci
f 1 (b
0) = g 1 (b
0). n plus, f 1 (b
2) = g 1 (b
2), iar f 1 (b
1) = g 1 (b
1) din surjectivitatea
functiilor f si g; n concluzie, F este injectiv
a.
Ramne sa dovedim ca F este surjectiva. Fie H B; este normal sa consideram
fH : G Z3 data prin fH (x) = b
0, x H, fH (a) = b
2, iar fH (x) = b
1, x
G \ (H {a}). Avem c
a F (fH ) = H, fH este surjectiv
a, iar fH (x) = b
2 x = a.
Este ns
a aplicatia fH astfel definit
a morfism de grupuri? Dovedirea acestui fapt
impune studierea modului n care conditia din ipoteza influenteaza structura grupului
G. Acest studiu va releva ca ipoteza poate fi slabita, concluzia poate fi mbunatatita
si va permite obtinerea unei generaliz
ari interesante a problemei n discutie.
Fie deci f : G Z3 morfism de grupuri astfel nct exist
a a G \ {e} cu
proprietatea
f (x) = b
2x=a
()
3
2
b
b
b
b
b
Avem atunci f (a) = 2, apoi f a = 2 + 2 = 1 si f a = 0; prin urmare, conditia
2 si din ()
de surjectivitate impus
a lui f este superflu
a. n continuare, f a4 = b
obtinem c
a a4 = a, adic
a a3 = e. Pe de alt
a parte, fie b G astfel nct f (b) = b
0;
avem succesiv:
f (ab) = f (a) + f (b) = b
2+b
0=b
2 ab = a b = e.
Iar dac
a se consider
a c G cu f (b
c) = b
1, atunci
2
5
2
5
b
f c = f c = 2 c = c = a c2 = a si c3 = e ac = e c = a2 .
a un singur morfism
n concluzie, G = e, a, a2 , cu a element de ordin 3, deci exist
2
b
b
b
ca n enunt (f (e) = 0, f (a) = 2, f a = 1) si un singur subgrup H cu proprietatile
cerute, H = {e} (oricum, si morfisme si subgrupuri sunt cte doua de toate!).
Iata acum generalizarea anuntata:
17
1k
k Z. Rezult
a (f fiind morfism) c
a f a1k x = f (a)
f (x) = g 1k g k = g.
Dar singurul element din G pentru care f ia valoarea g este a, deci n mod necesar
avema1k x = a x = ak . Asadar orice element al lui G este o putere a lui a:
G ak | k Z .
Din f ak = g k , k Z, rezult
a c
a f este
o aplica
surjectiv
a. n cazul n care C
tie
n+1
n
n+1
=g
este finit si are n elemente avem g = e si f a
= g an+1 = a an = e
k
(e fiind elementul neutru din C), deci G a | k = 0, 1, . . . , n 1 si cum exist
a
o surjectie de la G la C, obligatoriu G are tot n elemente si, evident, este izomorf
cu C.
Daca C este infinit nu putem avea ak =am pentru exponentii ntregi distincti k si
m, deoarece asta ar nsemna si g k = f ak = f (am ) = g m , ceea ce este imposibil, g
fiind acum de ordin infinit. Deci si n acest caz G este izomorf cu C, fiind acum grup
ciclic infinit (generat tot de a, dar acesta nu mai are acum ordin finit). Demonstratia
este ncheiata.
Recreaii matematice
1. Patru oameni a, b, c si d vor sa traverseze ntr-o noapte un pod, venind toti
din aceeasi directie. Pentru a ajunge toti de cealalt
a parte, au la dispozitie 17 minute
si doar o lantern
a. Podul sustine cel mult 2 oameni odat
a si orice echip
a care trece
podul, de unul sau doi oameni, trebuie sa aiba lanterna cu ei. Lanterna trebuie
sa fie transportata nainte si napoi, deci, ea nu poate fi aruncata etc. Se stie ca
a traverseaz
a podul ntr-un minut, b n dou
a minute, c n cinci minute, d n zece
minute, iar o echip
a traverseaz
a podul cu viteza celui mai lent dintre componentii ei.
Cum procedeaza cei patru pentru a trece podul n timpul stabilit?
2. Dac
a v
a puteti imagina c
a desenul al
aturat reprezint
a un taur care se uit
a spre est, schimbati pozitia a
dou
a segmente astfel nct acesta s
a se uite spre vest.
Not
a. Solutiile problemelor 1 si 2 se pot g
asi la pagina 43.
18
Combinatoric
a . . . algebric
a
Gabriel DOSPINESCU 1
Expansiunea combinatoricii n concursurile de matematic
a de orice nivel impune
cunoasterea unor procedee si metode ct mai variate de abordare a problemelor de
acest fel. Scopul acestei note este prezentarea, pe un numar de exemple, a modului
cum pot fi utilizate unele mijloace algebrice: numere complexe, polinoame etc. n
rezolvarea problemelor de combinatoric
a.
Cardinalul unei multimi A va fi notat |A|. Daca A este o multime de numere
naturale, atunci suma elementelor acesteia se noteaza m (A) si se numeste masura
lui A (prin conventie, m () = 0). Multimea A se numeste par
a / impar
a dac
a m (A)
este num
ar par / impar ( este par
a).
Vom utiliza n mod frecvent urmatoarea
2
2
Lem
a. Fie = cos
+ i sin . Are loc egalitatea
n
n
a0 + a1 + . . . + an1 n1 = 0,
a0 , a1 , . . . , an1 R,
a1 ,...,an {2,3,7,9}
2
3
7
9 n
2
= 1. Deci xn 1 + yn + zn = 0, de unde rezult
a c
a
= + + +
1 n
n
xn 1 = yn = zn = k. Atunci 3k = xn +yn +zn 1 = 4 1, de unde k = (4 1).
3
1
Ca urmare, xn = (4n + 2).
3
ASn , |A|=n
2n
Yh
i
i=1
1
19
i
1 + (1) X . Cum acest
n
n
produs este egal cu (1 + X) (1 X) = 1 X 2 , deducem c
a |An ||Bn | estecoe-
n
n
2 n
, adica este 0 pentru n impar si (1)n/2
ficientul lui X n dezvoltarea 1 X
n/2
pentru n par.
3. Fie p un numar prim impar, numerele naturale m si n divizibile cu p, iar n
impar. Pentru fiecare m -upla (c1 , . . . , cm ), unde ci {1, 2, . . . , n}, cu proprietatea
m
X
ci , consideram produsul c1 . . . cm . Sa se demonstreze ca suma acestor
ca p |
i=1
m
n
. (Gabriel Dospinescu)
produse este divizibila cu
p
X
Solutie. Pentru orice k {0, 1, . . . , p 1}, fie xk =
c1 . . . cm , suma
m
X
lundu-se dupa toate m-uplele (c1 , . . . , cm ) pentru care
ci k (mod p). Lund
i=1
2
2
= cos
+ i sin , avem
p
p
+ 22 + . . . + nn
=
c1 ,...,cm {1,2,...,n}
c1 . . . cm c1 +...+cm =
p1
X
xk k .
k=0
nn+2 (n + 1) n+1 +
2
( 1)
rezulta ca
n
,
1
p1
X
nm
xk k .
m =
( 1)
(1)
k=0
Pe de alt
a parte, din p1 + . . . + + 1 = 0 deducem c
a
1
1
= p2 + 2p3 + . . . + (p 2) + p 1
1
p
si obtinem
m
p2
m
nm
n
=
+ 2p3 + . . . + (p 2) + p 1 .
m
p
( 1)
Scriind
p2
m
X
+ 2X p3 + . . . + (p 2) X + (p 1) = b0 + b1 X + . . . + bm(p2) X m(p2) ,
deducem ca
unde yj =
nm
=
( 1)m
X
bk .
y0 + y1 + . . . + yp1 p1 ,
p
kj(mod p)
(2)
m
n
. Din aceasta rezulta ca x0 ry0 = . . . = xp1 ryp1 = k.
p
Ramne sa aratam ca r | x0 . Este suficient sa aratam ca r | k. Dar
unde r =
m
= (1 + 2 + . . . + n) r b0 + . . . + bm(p2) =
m
m
= (1 + 2 + . . . + n) r (1 + 2 + . . . + (p 1)) .
m
m
n (n + 1)
p (p 1)
si, cum membrul drept se divide cu pr,
Deci pk =
r
2
2
rezulta ca r | k.
4. Fie n, a1 , a2 , . . . , am N si f (k) numarul m-uplelor (c1 , . . . , cm ) pentru care
m
X
1 ci ai si
ci k (mod n). Sa se arate ca f (0) = f (1) = . . . = f (n 1)
i=1
daca si numai daca exista un indice i astfel nct n | ai . (Rookie Contest, 1999)
Solutie. Sa observam ca au loc relatiile
m
X
Y
X + X 2 + . . . X ai =
X c1 +c2 +...+cm si
i=1
1ci ai
f (0) + f (1) + . . . + f (n 1) n1 =
c1 +...+cm =
1ci ai
m
Y
i=1
+ 2 + . . . + ai ,
2
2
+ i sin
. Atunci f (0) = f (1) = . . . =
n
n
= f (n 1) este echivalent cu f (0) + f (1) + . . . + f (n 1) n1 = 0, deci cu
m
Y
i=1
5. Fie p un numar prim si A = {1, 2, . . . , 2p}. Sa se determine numarul multimilor B A cu p elemente si avnd proprietatea ca p | m (B). (OIM - 1995,
Polonia)
2
2
+ i sin
Solutie. Cazul p = 2 fiind banal, vom considera p 3. Fie = cos
p
p
si xj numarul multimilor B A cu p elemente si pentru care m (B) j (mod p).
Atunci
p1
X
X
X
xj j =
m(B) =
c1 +...+cp ,
j=0
1c1 ...cp 2p
BA, |B|=p
p
2p .
ultima sum
a fiind coeficientul lui X n dezvoltarea
(X + ) X + 2 . . . X +
Cum X p 1 = (X 1) (X ) . . . X p1 , deducem c
a (X + ) X + 2 . . .
p1
X
2
xj j = 2 sau
X + 2p = (X p + 1) si, deci, coeficientul lui X p este 2. Asadar,
j=0
21
x0 2 + x1 + . . . + xp1 p1 = 0, deunde
a c
a x0 2 = x1 = . .
. = xp1
k.
=
rezult
1
2p
2p
Urmeaz
a c
a pk = x0 +. . .+xp1 2 =
2 .
2. n concluzie, x0 = 2+
p
p
p
6. Fie A o multime de numere naturale ce con
tine cel putin doua numere impare.
X
(1)m(B) mk (B) = 0 ( B poate
Sa se arate ca pentru k {0, 1, 2} are loc relatia
BA
BA
(1)m(B) =
BA
(1)
(1 + (1)a ) = 0. Derivam
aA
(2)
BA
analog ca
BA
(1)m(B) m2 (B) = 0.
BA
an
. (Polonia)
bn
8. Sa se calculeze suma elementelor submultimilor lui {1, 2, ..., 3n} care au masura
multiplu de 3. (Gabriel Dospinescu)
9. Fie A = {1, 2, .., n}. a) Sa se arate ca familiile submultimilor pare si impare
ale lui A au acelasi numar de elemente si aceeasi suma a masurilor elementelor.
b) Sa se afle suma masurilor submultimilor pare ale lui A. (Test de selectie,
1994)
determine
22
1. Scopul acestei note este prezentarea unei scheme de calcul al limitelor unor
siruri de forma (an+1 an )n1 , schem
a desprins
a din solutia dat
a de M. Tena
relativ
la sirul lui Lalescu [1, p. 443].
Baza teoretica a acestei scheme este data de urmatoarea
Propozitie. Fie (an )n1 un sir de numere strict pozitive ce verifica conditiile:
n
an+1
an
an+1
= 1; (ii) lim
= R.
(i) lim
= (0, ) ; (iii) lim
n an
n n
n
an
Atunci lim (an+1 an ) = ln .
n
Demonstratie. Avem:
an+1
an
n (an+1 an )
an
an
an+1 an an+1 an
, n 1,
= 1+
an
an
an+1 an an+1 an
an
an+1
(an+1 an ) ln 1 +
=
, n 1.
ln
an
n
an
an+1 an
Din (i) rezulta imediat ca lim
= 0 si, deci,
n
an
an
an+1 an an+1 an
= 1.
lim ln 1 +
n
an
(1)
(2)
Observatie. Mention
am faptul c
a pentru calculul limitei de la punctul (iii)
(unde apare o nedeterminare de tipul 1 ) nu putem utiliza limita fundamentala
1/x
= e, ci trebuie procedat n alt mod.
corespunz
atoare, anume lim (1 + x)
k
n
an
n!
1
lim
= lim
= ;
n n
n n
p e
p
n+1
(n + 1)!
1
an+1
n n+1 (n + 1)! n + 1
= lim
= lim
= e 1 = 1;
lim
n
n an
n
n n n!
n+1
n
e
n!
1
Elev
a, cl. a XI-a, Colegiul National "C. Negruzzi", Iasi
23
!n
p
n/(n+1)
(n + 1)!
n+1
lim
= lim
=
lim
= e.
n
n
n
n
n
n!
n!
1
1
Conform Propozitiei, lim Ln = ln e = .
n
e
e
an
an+1
Fie an = n n n, n 2. Se obtine imediat ca lim
= 1. Apoi,
= 1 si lim
n n
n an
n
n
1
n+1
an+1
(n + 1) n+1 n + 1
n+1
lim
=e
= lim
= lim
n+1
n
n
n
an
n
n
nnn
n+1
si, deci, lim In = 1 ln e = 1.
an+1
an
n+1
nn1
(n + 1)n
n2 , n 2 [1, p. 520].
n1
n
(n 1)
Luam an = nn1 / (n 1)n2 , n 2. Prin calcul, gasim = = e (cu notatiile din
Propozitie). Ca urmare, lim Gn = e.
lui M. Ghermanescu Gn =
3 Sirul
1
1
1
1
a, 2003)
1 Calculati lim e1+ 2 +...+ n+1 e1+ 2 +...+ n . (Olimpiada local
n
1
an+1
1
1+ 12 +...+ n
si constatam ca lim
Luam an = e
= lim e n+1 = 1,
n an
n
n
n
a
an+1
1
1
n
1+
lim
= lim e n+1 = e si lim
= lim e 2 +...+ n ln n = eC , unde
n
n
n n
n
an
1
1
C = lim 1 + + . . . + ln n este constanta lui Euler. Deci, limita este eC .
n
2
n
2 Fie (xn )n1 si (yn )n1 doua siruri de numere reale strict pozitive astfel nct
xn+1
yn
atinetu-Giurgiu, M. S
omodi,
ca lim yn+1 n+1 xn+1 yn n xn = ac. (D. M. B
n
C:844, G. M.-11/1988)
yn+1 yn
yn+1
Observam ca lim yn = +, lim
= 0, lim
= 1 si
n
n
n yn
y
n
n
yn+1 yn
yn+1
= lim 1 +
= . . . = ec/b (calcul de rutin
a).
lim
n
n
yn
yn
a
an+1
yn+1 n+1 xn+1
= lim
= 1
Fie an = yn n xn ; obtinem: lim
= 1,
n x
n an
n yn
a
n n
an
yn
an+1
yn+1
xn+1
1
n x
= lim
=
lim
= lim
n+1
n = ba, lim
n n
n n
n
n
an
yn
xn
xn+1
= ec/b . Conform Propozitiei, limita ceruta este egala cu (ba) ln ec/b , adica este ac.
Propunem spre rezolvare urm
atoarele probleme selectate din G. M.: C:2062
(7-8/1998), 24628 (1/2002) si 24708 (5-6/2002).
Bibliografie
Ed. "Albatros", Bucuresti, 1979.
1. D. M. B
atinetu - Siruri,
24
D
M
25
26
O problem
a . . . si opt solutii
Adrian ZANOSCHI 1
La prima editie a Concursului de matematic
a "Alexandru Myller", care a
avut loc la Iasi, n perioada 4 - 6 aprilie 2003, a fost propus
a elevilor de clasa a X-a
urm
atoarea problem
a [1]:
b=D
b = 90 si AB = AD.
Fie ABC si ADE doua triunghiuri dreptunghice cu B
Fie F proiectia lui B pe AC si G proiectia lui D pe AE. Sa se arate ca punctele
B, F , E sunt coliniare daca si numai daca punctele D, G, C sunt coliniare.
Problema, rezolvat
a corect de aproximativ 60% dintre concurenti, a prilejuit acestora etalarea unor variate tehnici si metode de geometrie sintetic
a, analitic
a si vectorial
a. V
a prezent
am n continuare opt dintre rezolv
arile care au fost date n concurs
si n afara lui, lasndu-va pe dumneavoastra sa decideti care este cea mai frumoasa.
Solutia I (sintetic
a). Aplicnd teorema
catetei n triunghiurile ABC si ADE, obtinem:
AF AC = AB 2 = AD2 = AG AE,
de unde rezulta ca AF AC = AG AE, adica
punctele F , C, E si G sunt conciclice. De aici,
\
deducem c
a CF
E = 90 dac
a si numai dac
a
\ = 90 , ceea ce nseamna ca punctele B, F ,
EGC
E sunt coliniare dac
a si numai dac
a punctele D,
G, C sunt coliniare. (Andrei S
tef
anescu, elev,
Colegiul National de informatica "Tudor Vianu",
Bucuresti)
D
G
C
F
Fig. 1
(1)
Demonstratie. I Dac
a AM BC, atunci din egalit
atile AB 2 BM 2 = AM 2 si AC 2 CM 2 = AM 2 ,
rezulta relatia cautata.
II Sa presupunem ca are loc relatia (1). Notnd cu
\
unghiul AM
B, avem
AB 2 = AM 2 + BM 2 2 AM BM cos ,
AC 2 = AM 2 + CM 2 + 2 AM CM cos ,
27
M
Fig. 2
(2)
(3)
(4)
AD AG = DE EG ,
CE CF = EA F A .
CB 2 CF 2 + AF 2 = DE 2 EG2 + AG2 ,
= CB AB + CB BE + BA AB + BA BE + AG AB + AG BE =
= CB BE AB 2 + BA BE + AG AB + AG BE =
28
= CB + BA BE AB 2 + AG AB + BE =
= CA BE AB 2 + AG AE = AB 2 + AG AE = AD2 + AG AE = 0.
nct Ox s
a fie mediatoarea lui BD. Vom nota cu
r M vectorul de pozitie al unui
punct oarecare M (fata de polul O). Punctele B, F si E sunt coliniare dac
a si numai
r B ) (
r A ) = 0 sau
daca BE AC, adica (
r E
r C
r
r
r
(1)
r
r +
r =
r +
r .
B
r D ) (
r A ) = 0,
r E
Punctele D, G si C sunt coliniare dac
a si numai dac
a (
r C
sau
r E +
rA=
r C +
rD .
r D
rC
r E
rA
(2)
b
b
r A)
r D
Deoarece B = D = 90 , rezulta ca ( r B r A ) ( r C r B ) = 0 si (
r D ) = 0, deci
(
r E
r
r
r2
(3)
r
r +
r =
r +
B
si
r A
r E
r 2D .
(4)
r D
r E +
rD=
r A+
r A
r A
rB =
r D si astfel, din (3) si (4), obtinem
r E
r D
r C
(5)
r C +
rA=
r E +
rA .
r B
c
a relatiile (1) si (2) sunt echivalente, adic
a ceea ce trebuia demonstrat. (Adrian
Zanoschi)
BE AC (e b) c = 0 (e b) c + e b c = 0 bc + bc = ce + ce,
(1)
DC AE (c d) e = 0 (d c) e + d c e = 0 de + de = ce + ce, (2)
BC AB (c b) b = 0 (c b) b + c b b = 0 bc + bc = 2bb,
(3)
DE AD (e d) d = 0 (e d) d + e d d = 0 de + de = 2dd.
(4)
Cum bb = |b|2 = |d|2 = dd, din relatiile (3) si (4) rezulta ca bc + bc = de + de, de unde
deducem c
a relatiile (1) si (2) sunt echivalente, deci BE AC, dac
a si numai dac
a
DC AE. (Cezar Chiril
a, elev, Colegiul National "M. Eminescu", Botosani )
29
B(b,b')
O=A(0,0)
F(b,0)
C(c,0)
G(g,g')
E(e,e')
D(d,d')
Fig. 3
b0
b0
d0 e0 d0
= 1,
b bc
d ed
2
2
de unde obtinem b2 + (b0 ) = bc si ed + e0 d0 = d2 + (d0 ) . De aici, avnd n vedere
2
2
0 2
0 2
a:
c
a AB = AD, deci b + (b ) = d + (d ) , deducem c
ed + e0 d0 = bc.
Cum DG AE, rezulta ca mDG mAE = 1, sau
g 0 d0
e
= 0.
gd
e
(1)
(2)
0 =
mDG = mDC
gd
dc
e
dc
(1)
ed + e0 d0 = ec bc = ec b = e,
30
p
p2
Demonstratie. Fie n = , cu p, q N, q 6= 0, (p, q) = 1. Atunci n = 2 , deci
q
q
q 2 | p2 , de unde q | p, adic
a n N.
Propozitia 2. Fie a, b Q+ astfel nct a, b R \ Q. Atunci ab Q daca
r
a
si numai daca
Q.
b
r
a
1
ab.
=
Demonstratie. Imediat, din faptul c
a
b
b
a Q si b Q.
2 a 2 b
Q si atunci
Demonstratie. Observ
am c
a a b =
a+ b
i
1 h
a=
a + b + a b Q; analog pentru b.
2
Propozi
tia 4. Fie a Q , iar b Q astfel nct b R \ Q; atunci
a b R \ Q si a b R \ Q.
Demonstratie. Daca, prin absurd, a + b Q, atunci b = a + b a Q,
1
a b Q, fals.
contradictie. La fel, daca a b Q, atunci b =
a
ar irational este nenul, iar inversul oric
arui num
ar
Consecinta
. Deoarece un num
a
1
Q.
a R\Q,
irational este tot num
ar irational, n conditiile P4 avem si c
b
a b
mn
ab
Q.
ns
a
ab
n b Q, adic
a n = 0. Analog, pentru n = 0 obtinem c
a si m = 0. n concluzie,
m2 + n2 = 0.
31
3
2
a+
b = 5;
b) a + b = 18.
a)
3
4
Solutie. a) Aplicnd P3 , obtinem ca a, b Q si atunci a, b N, conform
. .
a a..3, b..4 si cercetnd posibilit
atile
P1 . n plus, deoarece (3, 4) = 1, avem c
existente, g
asim unica solutie (9,16).
b) Ecua
tia se scrie echivalent 2a+ 2b = 6 si aplicnd din nou P3 si P1 , obtinem
Problema 2. Sa se arate ca n + n + 1 R \ Q, n N .
Solutie. S
a observ
am mai nti c
a n si n + 1 nu pot fi simultan p
atrate perfecte
pentru n N . Dac
a exact unul dintre ele este p
atrat perfect, concluzia urmeaz
a din
P4p
. Daca nici unul nu este patrat perfect, atunci se poate aplica P5 , dat fiind faptul
ca n (n + 1) R \ Q (numarul n (n + 1) este cuprins strict ntre patratele perfecte
consecutive n2 si (n + 1)2 ).
Problema 3. Sa se rezolve n N3 ecuatia
2
p
p
m 3m + 2
n2 + n + p2 4
n2 + 5n + 6 = 0.
Solutie. Singura valoare a lui n N pentru care unul dintre radicali dispare
este n = 0; n acest caz, ecuatia devine p2 4 = 0, iar multimea solutiilor este
{(a, 0, 2) | a N}. Dac
a n 6= 0, suntem n ipotezele P5 :
2
2
n + 3n < n2 + n n2 + 5n + 6 = n2 + 3n n2 + 3n + 2 < n2 + 3n + 1 ,
tiile:
a) 2 x + 3 y = 12;
b) m + n = 10.
3. Sa se arate ca n2 + n + n2 + 3n + 2 R \ Q, n N.
4. Sa se arate ca:
1
1
R \ Q, n N;
R \ Q, n N.
a)
b)
5n + 2 + 5n + 1
5n + 7 11
6. Fie A =
a + b | a, b N , a, b 100 . S
a se afle cardinalul multimii
A Q.
32
Clasa a VII-a
1. Determinati numerele ntregi a, b, c, d care verific
a relatiile a2 + b2 = 2 (c + d)
2
2
si c + d = 2 (a + b).
Gheorghe Iurea, Iasi
2. Fie ABCD un p
atrat fix si punctele variabile M (BC), N (CD) astfel
nct M N = BM + DN . Demonstrati ca masura unghiului ]N AM este constanta.
Gheorghe Iurea, Iasi
3. Se considera un triunghi ABC, un punct M (AC) si punctul N BC astfel
nct M N BC. Perpendiculara din C pe AN si perpendiculara dusa n B pe BC
se intersecteaz
a n P , iar dreptele M P si AN se intersecteaz
a n Q. Demonstrati c
a
AP CQ dac
a si numai dac
a AB AC.
Petru R
aducanu, Iasi
4. Fie a, b, c numere reale astfel nct 0 a 1, 0 b 1, 0 c 1 si
ab + bc + ca = 1. Demonstrati ca a2 + b2 + c2 2.
Mircea Becheanu, Bucuresti
Clasa a VIII-a
1. Determinati numerele x, y, z care verifica relatiile x+y 2z si x2 +y 2 2z 2 = 8.
Adrian Zanoschi, Iasi
2. Un tetraedru regulat cu muchiile de lungime 1 se proiecteaza pe un plan.
Demonstrati ca aria figurii obtinute este cel mult 1/2.
***
33
Clasa a IX-a
1. Fie ABCD un patrulater convex si O un punct n interiorul acestuia.
Not
am cu a, b, c, d, e, f respectiv ariile triunghiurilor formate de O cu
AB, BC, CD, DA, AC si BD. S
a se arate c
a |ac bd| = ef .
Alexandru Myller
2. a) Aratati ca exista functii f : R R, f (x) = ax2 + bx + c, a 6= 0, astfel nct
f (f (k)) = k, k {1, 2, 3}.
b) Ar
atati c
a, dac
a f este o functie ca la a), atunci numerele a, b, c nu sunt toate
ntregi.
Gheorghe Iurea, Iasi
1
1
1
3. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel nct
+
+
= 1. S
a se arate c
a
ab bc ca
ab 1 bc 1 ca 1
3
+
+
< 2.
2
ab + 1 bc + 1 ca + 1
Mircea Becheanu, Bucuresti
Clasa a X-a
1. Fie A1 A2 . . . An un poligon regulat nscris n cercul C (O, R) si M un punct n
planul acestuia. S
a se arate c
a nR M A1 + M A2 + + M An n (R + OM ).
Gheorghe Iurea, Iasi
Fie polinomul f (X) = X n + 2X n1 + 3X n2 + + nX + n + 1 si
2
2
n
= cos
+ i sin
. S
a se arate c
a f () f 2 . . . f n+1 = (n + 2) .
n+2
n+2
Mihai Piticari, C-lung Moldovenesc
2.
Clasa a XI-a
1. Consider
am An = A M2 (R) | An+1 = 2003n A , unde n este un num
ar
natural nenul fixat.
a) Aratati ca An contine o infinitate de elemente.
b) Determinati A3 A2003 .
Gheorghe Iurea, Iasi
2. Fie A, B M3 (R) doua matrice cu proprietatea ca, oricare ar fi o matrice
X M3,1 (R) pentru care AX = O3,1 , avem c
a BX = O3,1 . S
a se arate c
a exist
ao
matrice C M3 (R) astfel nct B = CA.
Mircea Becheanu, Bucuresti
3. S
a se arate c
a pentru orice num
ar natural n 0 exist
a numerele rationale
strict pozitive a0 < a1 < < an cu urm
atoarele propriet
ati:
a0 a1
an
1
a)
+
+ ... +
= ;
0!
1!
n!
n!
3
b) a0 + a1 + . . . + an < n .
2
Dorin Andrica, Cluj - Napoca
4. S
a se determine functiile derivabile f : [0, ) R cu propriet
atile:
a) f (0) = 0.
1 0 x 2 0 2x
0
+ f
, x [0, ).
b) f (x) = f
3
3
3
3
Mihai Piticari, C-lung Moldovenesc
Clasa a XII-a
1. Fie f si g dou
a polinoame cu coeficienti rationali, ireductibile n Q [X] si
, C astfel nct f () = g () = 0. Sa se arate ca, daca + Q, atunci f si g
au acelasi grad.
Bogdan Enescu, Buz
au
Z 2
2. S
a se calculeze
cos t cos2 (2t) cos3 (3t) . . . cos2002 (2002t) dt.
0
4. S
a se taie 7 cifre din sirul 123123123123, astfel nct num
arul r
amas s
a fie cel
mai mare posibil. Care este numarul?
5. Pe o farfurie sunt 19 fructe: prune, caise, piersici. Num
arul piersicilor este de
9 ori mai mare dect cel al prunelor. Cte caise sunt?
6. O coloan
a de militari, lung
a de 100 metri, trece pe un pod lung de 100 metri
cu viteza de 100 metri pe minut. Ct timp dureaza pna ce coloana parcurge podul?
7. Cnd tu veneai pe lume, eu aveam cu 1 an mai mult dect de 4 ori vrsta ta
de acum. As putea s
a ajung la 99 ani dac
a voi mai tr
ai cu 2 ani mai mult dect ai
trait tu pna acum. Cti ani am eu acum?
Clasa a V-a
1. Suma cifrelor unui num
ar natural este 23, iar ctul mp
artirii sale prin 9 este
96. S
a se afle num
arul.
2. n cte zerouri se termina numarul
56
34
N = 12
61
45
23
12
56
34
23
61
45
56
34
12
45
23
61
Monica Nedelcu
3. Numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 sunt asezate ntr-un tablou triunghiular astfel
a
b
c
d
h
g
Not
a . Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 1.5 ore - cl. IV si 2 ore - cl. V-VIII.
36
cel mai lung colier care poate fi format cu numerele naturale mai mici sau egale cu
100? Descrieti toate solutiile cu numar maxim de bile!
Mihaela Cianga
Clasa a VI-a
1. Fie S = 2 + 22 + 23 + 24 + . . . + 22003 . Calculati S + 2.
2. Determinati toate numerele de forma abcd stiind ca
a+b+c
b+c+d
c+d+a
=
=
.
5
2
3
3. n jurul unui punct O consider
am unghiurile cu m
asurile din figur
a. Dac
a
x = 9 , calculati n .
4
3
2
1
x
n
Clasa a VII-a
1. Fiecare celula a unui tabel 2003 2003 este colorata la ntmplare cu una din
2002 culori. La un pas se permite recolorarea cu o aceeasi culoare a unei linii sau
a unei coloane, dac
a pe aceast
a linie (coloan
a) se afl
a m
acar dou
a celule de aceast
a
culoare. Prezentati un algoritm cu un numar minim de pasi care permite ca orice
tabel sa devina monocolor.
a se
2. Fie r1 , r2 , r3 , . . . , r2003 o rearanjare a numerelor ntregi 1,2,3,. . . ,2003. S
demonstreze c
a produsul P = (r1 1) (r2 2) . . . (r2003 2003) este num
ar par.
3. Fie 4ABC si M (BC). Notam cu M 0 , C 0 , A0 , B 0 simetricele punctelor A,
0
M , C 0 , A0 respectiv fata de M , C, A, B. S
a se arate c
a punctele M 0 si B 0 coincid
dac
a si numai dac
a M este mijlocul lui (BC).
Gabriel Popa
b = 80 , m(C)
b = 60 si AC = 1. S
4. Se consider
a 4ABC cu m(A)
a se demonstreze c
a BC este medie proportional
a (geometric
a) ntre AC si (AB + 1).
Clasa a VIII-a
Faza interjudetean
a, 24 mai 2003
Clasa a IV-a
1. Pe fiecare dintre cele cinci carti, numarul de jos este ntr-o aceeasi legatura
ascuns
a cu num
arul de sus. Care este al doilea num
ar scris pe a cincea carte?
93
84
55
62
51
2. Un elev trebuie s
a nvete pentru a doua zi la istorie, matematic
a si englez
a. n
cte moduri si poate stabili ordinea disciplinelor la care nvata? Precizati-le!
3. Dac
a un pahar si o sticl
a cnt
aresc ct o can
a, sticla respectiv
a cnt
areste
ct paharul si o farfurie, iar dou
a c
ani cnt
aresc ct trei farfurii, atunci cte pahare
cntaresc ct o sticla?
4. Am vizitat gr
adina zoologic
a. Am v
azut ursii, leii, lupii si maimutele, dar nu
n aceast
a ordine. n prima cusc
a animalele dormeau si erau ursi sau maimute. n a
doua cusca nu erau lupi si nici lei. n a treia cusca animalele se uitau n alta parte,
nu la mine. n a patra cusca nu erau maimute si nici ursi. Maimutele nu dormeau.
Lupii se uitau la mine. n ce ordine am vizitat animalele?
Clasa a V-a
1. Determinati cel mai mic num
ar scris n baza 10 numai cu cifrele 0 si 1, divizibil
cu 225.
2. Aratati ca numerele 1, 2, 3 . . . , 16 nu pot fi aranjate pe o circumferinta astfel
nct suma oric
aror dou
a numere vecine s
a fie p
atrat perfect. Este posibil
a o astfel
de aranjare pe o linie? Justificati.
56
3. Fie fractia 2003 .
2
a) Justificati ca fractia este zecimala finita;
b) Care sunt ultimele dou
a zecimale nenule? Dar ultimele trei?
4. Un grup de prieteni hot
ar
asc s
a fac
a o c
al
atorie la Viena. Fiecare dintre
ei prezinta la vama acelasi numar de bancnote, unele de 100 , altele de 100 $.
Organizatorul grupului detine un sfert din bancnotele de 100 si o sesime din cele
de 100 $. Cte persoane sunt n grup si care e minimul num
arului total de bancnote,
stiind c
a fiecare trebuie s
a aib
a cel putin 5 astfel de bancnote?
Mihaela Cianga
Clasa a VI-a
1. Pe sase recipiente avem scrise capacitatile lor: 8 l, 13 l, 15 l, 17 l, 19 l si
38
Clasa a VII-a
1
7
1
+
=
1. S
a se rezolve ecuatia
.
12
x2 + 4
x2 + 11
2. Sa se arate ca toate dreptele care mpart un dreptunghi n doua parti de arii
egale sunt concurente.
3. Un cerc este mp
artit n n p
arti egale. Plecnd din fiecare punct de diviziune,
se num
ar
a m puncte consecutive si se uneste punctul initial cu cel obtinut (punctele
unite nu sunt diametral opuse). Sa se demonstreze ca nu exista trei drepte care sa
fie concurente n interiorul cercului.
4. Alice si Bob au un s
aculet cu 2003 bile. Alice scoate ntre una si trei bile din
s
aculet dup
a care Bob are dreptul s
a scoat
a si el ntre una si trei bile. Procedeul se
repeta pna la extragerea tuturor bilelor din saculet. Aratati ca Alice poate proceda
n asa fel nct s
a extrag
a ea ultima bil
a, indiferent de felul n care actioneaz
a Bob.
Clasa a VIII-a
1. a) Demonstrati c
a (n + 3)2 (n + 2)2 (n + 1)2 + n2 = 4, n N.
b) Aratati ca putem alege semnele astfel nct n N sa aiba loc egalitatea
2
(n + 7) (n + 6) (n + 5) (n + 4) (n + 3) (n + 2) (n + 1) n2 = 0.
c) Fie A = {2003, 2004, . . . , 20042}. Ar
atati c
a exist
a multimile B si C disjuncte
astfel nct B C = A, suma elementelor lui B este egal
a cu suma elementelor lui C
si suma patratelor elementelor lui B este egala cu suma patratelor elementelor lui C.
2. La o balanta bratele n care se pun greutatile si marfa trebuie sa fie n echilibru.
Un cump
arator a sesizat faptul c
a balanta este defect
a, deoarece punnd marfa pe
un taler si greut
atile pe cel
alalt taler si apoi invers, balanta nu este n echilibru.
Cumparatorul, care vrea sa achizitioneze 2 kg, a cerut sa i se cntareasca 1 kg de
marfa ntr-un mod si 1 kg de marfa n celalalt mod. A iesit n pierdere sau n cstig?
3. Folosind dou
a butoaie cilindrice, unul de 50 l, altul de 60 l si avnd orict de
mult
a ap
a la dispozitie, prin mai multe m
asur
atori s
a se obtin
a 55 l de ap
a.
C
at
alin Budeanu
39
a triunghiular
a regulat
a cu toate muchiile egale.
4. Fie ABCA0 B 0 C 0 o prism
a) Determinati pozitia punctului M pe segmentul [BB 0 ] astfel nct A4AMC 0 sa
fie minima.
b) Dac
a M este mijlocul segmentului [BB 0 ], s
a se determine unghiul dintre planele
(ABC) si (AM C 0 ).
Not
a de cititor
Multi dintre nv
atatorii ieseni au fost probabil contrariati n primele momente, la
fel ca si mine, cnd au aflat de organizarea unui concurs de matematic
a, la clasele
IVIII avnd pe generic numele "Florica T. Cmpan".
Dupa ce surpriza a trecut, curiozitatea si-a facut loc printre gnduri de tot felul
si m-a ndemnat s
a aflu ce zvcnire de spirit se ascunde n spatele acestui nume, f
ar
a
chip nc
a pentru mine, dar care a determinat o mobilizare considerabil
a de forte.
Aveam s
a constat n scurt timp c
a bibliotecile aveau suficiente materiale care s
a
ma ajute sa gasesc raspunsuri convingatoare.
Din paginile c
artilor r
asfoite sau citite cu aviditate, se contura personalitatea unui
om de cultur
a, profesor de prestigiu si d
at
ator "de carti atractive si lamuritoare"
(D. Brnzei ) ale geometriei, ale sirurilor de numere si ale p
atratelor magice, ale
istoriei matematicii.
Nu mi-am propus n aceast
a not
a o incursiune n bibliografia acestei Doamne
a matematicii. Au f
acut-o altii cu mai mult
a rvn
a si pricepere naintea mea.
M-am gndit doar c
a sfrsitul toamnei poate constitui pentru ieseni (si nu numai)
un prilej de aducere aminte a faptului ca pe 26 noiembrie 1906 la Iasi, pe tarmul
matematicii o "aleas
a a Domnului" se ivea s
a-si mplineasc
a harul. C
aci pentru
profesor doctor-docent Florica T. Cmpan matematica nu este o simpl
a stiinta.
Ea reprezint
a, ca si credinta, o cale prin care poti s
a fii mai aproape de divinitate.
Rndurile mele se doresc a fi mai mult un prilej de a scrie despre ceva drag mie:
redescoperirea prin lectur
a a universului matematicii.
S
i poate atunci cnd iarna si va intra n drepturi, veti g
asi o clip
a de r
agaz s
a cititi
despre "Istoria numarului ", despre "Probleme celebre din istoria matematicii", sa
traiti "Aventura geometriilor neuclidiene", sa aflati cine sunt "Licuricii din adncuri"
si s
a simtiti c
a "Dumnezeu si matematica" au aceeasi esenta.
Supletea si persuasiunea discursului matematic, profunzimea discursului filozofic,
savoarea dialogului te fac sa uiti ariditatea "terenului" pe care te afli, ti aduc matematica macar mai aproape de suflet, daca nu de minte.
Chiar dac
a, personal, nu am excelat n domeniu si nici timp s-o fac nu mai am,
m-am aflat prin intermediul d-nei Florica T. Cmpan ntr-un dialog cu matematica
dincolo de catalog, dincolo de folosirea ei marunta si lenesa, la interferenta dintre real
si divin.
A venit apoi firesc ntrebarea: un nv
atator aproape nestiut poate aduce ceva nou
n lumea matematicii? R
aspunsul a venit prompt. Da, poate veni cu puterea lui
de patrundere, cu putina lumina n mintea copiilor, iar daca nu are nimic din toate
acestea, poate veni cu sufletul... Pentru ca ea, MATEMATICA, este pretentioasa:
VREA TOTUL!
nv. Luminita Murariu, S
coala "Elena Cuza", Iasi
40
Faza judetean
a, 22 februarie 2003
Clasa a IX-a
1. Sa se demonstreze ca exista o singura functie f : R R, f (x) = ax2 + bx + c,
unde a, b, c R, a 6= 0, astfel nct a, , P si S s
a fie numere ntregi consecutive n
aceast
a ordine.
2. Sa se arate ca daca a, b, c [0, +) si a + b + c = 1, atunci
8
abc (a + b) (b + c) (c + a)
.
729
3. S
a se scrie ecuatiile laturilor unui triunghi ABC dac
a se cunosc A (1, 3) si
ecuatiile a doua mediane: x 2y + 1 = 0 si y 1 = 0.
Clasa a X-a
Clasa a XI-a
x
I. 1. S
a se rezolve ecuatia n x: 2
x3
x
1
c
= 0, unde a, b, c C. Discutie.
c2
c3
2
x
3
x
2. Valorile parametrului real a pentru care matricea A = x 1
3 x+2 a+3
este inversabil
a
pentru
orice
x
R
sunt:
1
1
a)
, 2 ; b) ,
(2, ); c) (, 1) (2, ); d) ; e) R.
2
2
n
Q
1
1 k , n 1.
II. 1. Sa se studieze convergenta sirului an =
2
k=1
1 cos x cos 2x . . . cos nx
2. Fie an =
.
x2
1
1
a
a2
a3
1
b
b2
b3
Not
a . Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 2 ore.
41
a) S
a se determine lim a1 .
x0
1 cos nx
.
x2
(x + ex )1/x , x 6= 0
III. 1. Studiati continuitatea functiei f (x) =
n x0 = 0.
1, x = 0
Clasa a XII-a
I. Fie multimea A = (0, ) {1}, a A, R . Definim pe A legea de
compozitie x y = x loga y . Not
am cu Ga, = (A, ). Demonstrati c
a Ga, este grup
abelian.
1 + z + z2
II. Ar
atati c
a dac
a z C \ R si
R, atunci |z| = 1.
1 z + z2
III.
1. Sa se determine
k R astfel nct functia f : R R,
ln x2 + 1 , x > 0
s
a admit
a primitive si s
a se g
aseasc
a o primitiv
a a sa.
f (x) =
xe2x + k, x 0
x2 + 1
, unde
2. Determinati primitivele functiei f : D R, f (x) = 2
x 2x2 cos 2 + 1
este oarecare din intervalul (0, /4), iar D R.
Faza interjudetean
a, Iasi, 9 - 11 mai, 2003
Clasa a IX-a
x2 + (m + 1) x 5
1. S
a se determine m R astfel nct 7 <
< 3, x R.
x2 x + 1
2. Fie a R fixat. S
a se rezolve ecuatia 3 x + 3 a3 x = a.
1
3. a) S
a se demonstreze identitatea sin 10 cos 20 cos 40 = .
8
DM
b) Se da paralelogramul ABCD. Fie M [DC] astfel nct
= k si N [AM ]
DC
Clasa a X-a
a. Dac
a 3a24 + a26 + 6 (a4 + a6 + 2) = 0, aflati:
1. Fie (an )n1 o progresie aritmetic
a) a1 , r; b) a8 , S8 .
2. Fie numerele a, b, c (1, 2]. S
a se demonstreze egalitatea:
loga (3b 2) + logb (3c 2) + logc (3a 2) 6.
b) S
a se arate c
a partea ntreag
a a num
arului 3 + 2 2 este un num
ar natural
impar, n N .
42
Clasa a XI-a
q
2
1. Fie a, b R distincte si f : R R, f (x) = 3 (x a) (x b).
a) Sa se determine multimea A = {x R | f are derivata n x};
b) S
a se arate c
a functia f are dou
a puncte de extrem local x1 , x2 , iar dac
aa<b
atunci x1 , x2 [a, b).
1p + 2p 2! + 3p 3 3! + + np n n!
.
2. S
a se calculeze lim
n
np+2
a
0 ...
0
b
0
0 ...
0
0
2
2
3. Fie A Mn (R), A =
. . . . . . . . . . . . . . ., 0 a + b < 1. Sa se
0
0 ...
0
0
b 0 . . .
0
a
arate c
a Am 6= On , m N , dar lim Am = On .
m
Clasa a XII-a
a se
1. Fie G = R+ \ {1} si operatia x y = xloga y , x, y G, a > 0, a 6= 1. S
arate ca (G, ) este grup abelian si (G, )
= (R , ).
Z
sin x
2. Sa se calculeze
dx.
3 sin x + 4 cos x
3. Fie G = a + b 5 | a, b Z, a2 5b2 = 1 .
a) S
a se arate c
a (G, ) este grup abelian;
b) S
a se arate c
a G are cel putin 2003 elemente.
Recreaii matematice
Solutiile problemelor enuntate la pagina 18.
1. Cei patru oameni procedeaza astfel:
a si b trec podul (2 minute);
a se ntoarce (1 minut);
c si d trec podul (10 minute);
b se ntoarce (2 minute);
a si b trec podul (2 minute).
n acea noapte, dup
a 17 minute, a, b, c si d trec astfel podul.
2. Modificarea necesar
a se vede pe figur
a.
43
22
21
b
3
Not
a . Fiecare subiect va fi notat cu cinci puncte. Timp de lucru: 2 ore.
44
12
a
a
Olimpiada de matematic
a cl. a V-a si a VI-a
Etapa judetean
a, 10 mai 2003
Not
a. Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 2 ore.
Clasa a V-a
1. Suma a k numere naturale consecutive poate fi o putere a lui 2 (k > 1)?
2. Sa se gaseaca restul mpartirii numarului n = 10001000 la 27.
Aurel Benza
II. 1. Determinati cel mai mic num
ar k N astfel nct 93 divide 999
. . . 9} .
| {z
I.
k cifre
Petru Asaftei
2. Avem la dispozitie un num
ar nelimitat de jetoane pe care sunt scrise
numerele naturale 5, 7 sau 11. Spunem c
a "am obtinut num
arul n" dac
a putem g
asi
jetoane cu suma numerelor de pe ele egala cu n. Aratati ca 13 este cel mai mare
num
ar care nu poate fi obtinut.
Valerica Benta
III. La un stadion cu capacitatea de 10000 locuri, vin spectatorii. n primul
minut vine un spectator, n al doilea minut vin trei spectatori, n al treilea minut vin
cinci spectatori si asa mai departe. S
a se afle dup
a cte minute se umple stadionul.
Clasa a VI-a
I. Ar
atati c
a dac
a x + y, y + z, z + x sunt direct propertionale cu numerele a + 1,
x z
2
a + 2 si a + 3, a N , atunci + 4 .
y
x
3
II. Fie a1 , a2 , a3 , b1 , b2 , b3 , c1 , c2 , c3 Z . Demonstrati ca numerele: a1 b2 c3 ,
a2 b3 c1 , a3 b1 c2 , a1 b3 c2 , a2 b1 c3 , a3 b2 c1 nu pot fi simultan pozitive.
III. 1. n triunghiul ABC, bisectoarea unghiului B intersecteaz
a n
altimea AM ,
M (BC), n punctul O. Construim OP AB, P (AB).
a) Daca P este mijlocul lui [AB], demonstrati ca masura unghiului BAM este
30 .
b) Dac
a O este centrul de greutate al triunghiului, ar
atati c
a triunghiul ABC este
echilateral.
Marius Farcas
2. Se consider
a triunghiul ABC si punctele M (AB), N (AC) astfel nct
\
[BM ] [AN ]. Sa se calculeze masura unghiului CP
N , unde BN CM = {P }.
ERRATA
1. n finalul solutiei problemei XII.26 (RecMat 1/2003, p. 64) au fost omise
rndurile: ". . . n
cazul A = R. Daca A = Q, atunci
(M, ) = (Q, +), nsa grupurile
2. n enuntul problemei V.40 (RecMat 1/2003, p. 80) n loc de "2n + 3 submultimi " se va citi "4n + 3 submultimi ".
45
Olimpiada Balcanic
a de Matematic
a pentru Juniori
Editia a VII-a, Izmir (Turcia), 20 - 25 iunie 2003
A. Problemele de concurs - enunturi si solutii
1. Fie n N . Numarul A este format din 2n cifre de 4, iar numarul B este
format din n cifre de 8. S
a se arate c
a A + 2B + 4 este p
atrat perfect.
S. Grkovska, Macedonia
2. Fie n puncte n plan, oricare trei necoliniare, cu propietatea (P ): oricum
am numerota aceste puncte A1 , A2 , . . . , An , linia frnta A1 A2 . . . An nu se autointersecteaza. Gasiti valoarea maxima a lui n.
D. S
erb
anescu, Romnia
3. Pe cercul circumscris 4ABC, arcele AB, BC, CA se consider
a astfel nct
/ BC, B
/ CA si fie F , D, respectiv E mijloacele acestor arce. Notam cu
C
/ AB, A
G, H punctele de intersectie ale lui DE cu CB, respectiv CA si cu I, J punctele de
intersectie ale lui DF cu BC, respectiv BA. Fie M , N mijloacele lui [GH], respectiv
[IJ].
a) Gasiti unghiurile 4DM N functie de unghiurile 4ABC.
b) Dac
a O este centrul cercului circumscris 4DM N si {P } = AD EF , ar
atati
c
a O, P , M si N sunt conciclice.
Ch. Lozanov, Bulgaria
1 + x2
1 + y2
1 + z2
4. Fie x, y, z (1, ). Sa se arate ca
+
+
2.
1 + y + z 2 1 + z + x2 1 + x + y 2
L. Panaitopol, Romnia
1. Solutia redactiei. Se constata usor ca
102n 1
10n 1
.
.
.
1
+
16
11
.
.
.
1
+
4
=
4
+
16
+4=
A + 2B + 4 = 4 11
| {z }
| {z }
9
9
n
2n
2
4 102n + 16 10n + 16
2 10n + 4
= 66
. . 68} 2 .
=
=
| .{z
9
3
n
2. Exist
a multimi de 4 puncte cu proprietatea (P ), de exemplu multimea vrfurilor unui patrulater concav. Vom ar
ata c
a nu exist
a multimi cu n 5 puncte
satisf
acnd (P ). S
a observ
am c
a dac
a printre cele n puncte exist
a patru A, B, C,
D astfel ca ABCD sa fie patrulater convex, cu renotarea A1 = A, A2 = C, A3 = B,
A4 = D am avea [A1 A2 ] [A3 A4 ] 6= , deci (P ) nu ar avea loc. Ar
at
am c
a pentru
n 5, putem selecta 4 puncte care s
a fie vrfurile unui patrulater convex. Lu
am
arbitrar 5 puncte din multime si consider
am nchiderea lor convex
a. Dac
a aceasta nu
este triunghi, problema este rezolvata. Daca este triunghi, dreapta determinata de
cele dou
a puncte din interiorul lui taie exact dou
a laturi ale triunghiului; fie A vrful
comun al acestor dou
a laturi. Cele patru puncte r
amase determin
a un patrulater
convex, ceea ce ncheie solutia.
b = m(BD) = m(DC) = , m(B)
b = m(AE) = m(EC) = ,
3. a) Notam m(A)
1
b = ( + ) = 1 (180 ) = 90 .
b = m(AF ) = m(F B) = . Atunci m(D)
m(C)
2
2
2
\
\
\
Analog, m(DEF ) = 90 , iar m(DF E) = 90 . Pe de alt
a parte, m(EHA) =
2
2
46
i
i
A
1h
1h
m(AE) + m(CD) =
m(CE) + m(BD) =
E
2
2
L
P
K
\
\
\
= m(CGE), deci CHG CGH, adica 4CGH este F
isoscel. Cum CF este bisectoare, ea va fi mediana si
\
H
n
altime, prin urmare M CF si m(EM
F ) = 90 .
J
\
Analog se arat
a c
a m(F
N E) = 90 , deci patrulaterul
M
N
\
EM N F este inscriptibil si atunci m(DM
N) =
B
C
I
G
\ ) = 90 , iar m(DM
\
\
= m(DEF
N ) = m(DF
E) =
2
90 .
D
2
b) Fie {K} = AB EF , {L} = AC EF ; ca la punctul a) se arata ca AP KL,
\
\
\ ) = m(ALP
[ ) = 90 , deci
m(F
P N ) = m(EP
M ) = 90 . nsa m(AKP
2
2
\
\ = . Avem ca 4DM N este
AB k P N si AC k P M , de unde m(M
P N ) = m(BAC)
\
ascutitunghic (i. e. O este punct interior lui), iar m(M
DN ) = 90 si atunci
2
\
\
\
ON ) + m(M
P N ) = 180 , adica punctele
m(M
ON ) = 180 . Urmeaza ca m(M
O, P , M , N sunt conciclice.
1 + y2
1 + x2
4. Deoarece y
(cu egalitate pentru y = 1), avem ca
2
1 + y + z2
2 1 + x2
. Scriind analoagele si adunndu-le, cu notatiile a = 1 + x2 ,
2 (1 + z 2 ) + (1 + y 2 )
b = 1 + y 2 , c = 1 + z 2 , inegalitatea de demonstrat devine
a
b
c
+
+
1, a, b, c > 0.
()
2c + b 2a + c 2b + a
Pentru a demonstra (), folosind Cauchy-Schwarz si binecunoscuta a2 + b2 + c2
ab + bc + ac, avem
=
a
b
c
a2
b2
c2
(a + b + c)
+
+
=
+
+
1,
2c + b 2a + c 2b + a
2ac + ab 2ab + bc 2bc + ac
3 (ab + bc + ac)
cu egalitate daca si numai daca a = b = c. Egalitatea n inegalitatea initiala se atinge
pentru x = y = z = 1.
Altfel, () se poate demonstra renotnd numitorii A = 2c + b, B = 2a + c,
C = 2b + a; dup
a calcule, se obtine
B
C
A B
C
A
+ + +4
+ +
15, A, B, C > 0.
A B
C
A B C
r
C
A B
C A B
Este nsa clar ca
+ +
33
= 3 si analoaga.
A B
C
A B C
r
1
c3
1
1
3. Fie a, b, c Q cu
+
=
. Ar
atati c
a
Q.
a + bc b + ac
a+b
c+1
a, b, c N lungimile laturilor
unui triunghi neisoscel. Demonstrati c
a
24. Fie
ab + bc2 + ca2 a2 b b2 a c2 a 2.
2
a
Echipa Romniei a fost condusa de prof. Dan Brnzei, asistat de prof. Dinu
S
erb
anescu. n clasamentul neoficial pe natiuni, Romnia a ocupat primul loc cu
205 puncte din 240 posibile, urmat
a de Bulgaria (182 puncte) si Turcia (124 puncte);
n continuare, s-au situat R. Moldova, Serbia, Macedonia, Grecia si Ciprul. Componentii echipei Romniei au obtinut urmatoarele punctaje si medalii (cu mentiunea
c
a primii doi sunt singurii elevi care au realizat punctajul maxim!):
Dragos Michnea (Baia Mare)
40 p Aur
Adrian Zahariuc (Bacau)
40 p Aur
Lucian Turea
(Bucuresti)
38 p Aur
Cristian T
al
au (Craiova)
37 p Aur
Sebastian Dumitrescu (Bucuresti) 29 p Argint
Beniamin Bogosel (Arad)
21 p Bronz.
1
teica.
Identificat
a drept problema piesei de 5 lei a lui Ti
48
300
315
1730
12
12
12
A)
B)
12
C)
12
D)
12
3
E)
12
12
3
9
6
2. a, b, c {0, 1, . . . , 9} ab + bc + ca =?
A) 132 B) 48 C) 72 D) 51 E) 37
Laurentiu Modan
3. n =?
1
21
n-2
n-1
n-1
n-2
A) 28 B) 25 C) 27 D) 29 E) 31
49
4.
x
x =?
3
A) 15 B) 20 C) 18 D) 16 E) 25
1
1
1
+
+ ... +
1+ 2
2+ 3
2001 + 2002
A) E < 1 B) 2001 < E < 2002 C) 43 < E < 44 D) 33 < E < 34 E) E 2002
5. E =
6.
=?
A) 2 +
B)
1 C) + 1 D) 3 +
2
2
4
E)
V
1
3
G3
7. M1 A1 = M1 A2 , M2 A2 = M2 A3 , M3 A1 = M3 A3 ,
G1
G2
G2 M2
G3 M3
1 SG1 G2 G3
G1 M1
A1
A3
=?
=
=
= ,
M3
G1 V
G2 V
G3 V
2 SA1 A2 A3
M2
M1
1
1
2
4
1
A)
B)
C)
D)
E)
A2
3
9
4
9 3
9.
b = 3 C,
b B
b =?
BC = 2 AB, A
b
b
b = 50
A) B = 60 B) B = 30 C) B
b = 40
E) B
b = 90
D) B
3n+2
+ x + 2 = x2 + 3x + 3 C (x) + R (x), n N, 0 grad R (x) < 2.
10. (3x + 1)
A) R (x) = x2 1 B) R (x) = 2x+3 C) R (x) = 0 D) R (x) = 1 E) R (x) = 12x
Traian Lalescu
0
1
2001
+ C2001
+ . . . + C2001
= a1 . . . an , ai {0, . . . , 9}, i = 1, n.
11. C2001
A) an = 2 B) an = 4 C) an = 8 D) an = 1 E) an = 6
Laurentiu Modan
1, x (0, 1)
0
12. f : R R, f (ln x) =
, f (0) = 1, s = f (1) + f (1)
x, x [1, )
A) s < 0 B) s = e C) s = 2 D) s = e 2 E) s = (e + 1) /2
Laurentiu Modan si Dinu Teodorescu
R
aspunsuri: 1 A; 2 A; 3 C; 4 A; 5 C; 6 B; 7 A; 8 C; 9 A; 10 C; 11 A; 12 B.
tiu Modan
Conf. dr. Lauren
Fac. de Cibernetic
a si Informatic
a Ecoomic
a
A. S. E., Bucuresti
50
4 4 4 4 4 4 = 28
109
267
Clasa a V-a
V.31. Sa se arate ca
1
1
7
1
+
+ ... +
>
.
101 102
200
12
52
1
1
1
1
1
1
1
+
>
+
+ ... +
=
+ ... +
+ ... +
101 102
200
101
150
151
200
50
50
1 1
7
>
+
= + =
.
150 200
3 4
12
V.32. Determinati numerele prime a, b, c pentru care 5a + 4b + 7c = 107.
Mihai Cr
aciun, Pascani
Solutie. Deoarece 5a + 7c trebuie s
a fie impar, a si c au parit
ati diferite; fiind
prime, unul dintre ele este egal cu 2. Dac
a a = 2, atunci 4b + 7c = 97, cu solutiile
b = 19, c = 3 si b = 5, c = 11. Daca c = 2, atunci 5a + 4b = 93, cu solutiile a = 5,
b = 17; a = 13, b = 7 si a = 17, b = 2.
V.33. Un numar natural scris n baza 10 are suma cifrelor 603. Este posibil ca
succesorul sau sa aiba suma cifrelor 1? Dar ca acesta sa aiba suma cifrelor 3?
Matei Luca, elev, Iasi
are
suma
cifrelor
603,
iar
succesorul
s
au este 10
. . . 0},
Solutie. Num
arul 99
.
.
.
9
| {z
| {z }
67 cifre
68 cifre
Clasa a VI-a
VI.31. Fie S = a1 a1 . . . a1 + a2 a2 . . . a2 + . . . + an an . . . an , unde k1 , k2 , . . . ,
| {z } | {z }
| {z }
k1 cifre
k2 cifre
kn cifre
. . . 1} = a1 11 . . . 100 + 12 1 = M4 a1
Solutie. Deoarece a1 a1 . . . a1 = a1 11
| {z
| {z }
k1 cifre
k1 cifre
VI.33. ntr-o urna sunt bile albe, rosii, negre si albastre. Numarul bilelor albe
3
este
din numarul celorlaltor bile; bilele rosii reprezinta jumatate din celelalte bile,
5
iar bilele negre a treia parte din numarul celorlaltor bile. Daca extragem o bila,
calculati probabilitatea ca aceasta sa fie rosie sau albastra.
Marcel Rotaru, Brlad
Solutie. Not
am num
arul total de bile cu n. Cu ajutorul proportiilor derivate
3n
n
, iar al bilelor negre
obtinem c
a num
arul bilelor rosii este , al bilelor albe este
3
8
3n
n
este
. De aici rezult
a c
a num
arul bilelor albastre este
. Probabilitatea cerut
a
4
24
3
n/3 + n/24
= .
este atunci p =
n
8
AB
VI.34. n 4ABC, fie M mijlocul laturii [BC]. Daca d (M, AC) =
, aratati
2
b = 90 .
ca m(A)
N. N. Hrtan, Iasi
Solutie. Fie M N AC si BA0 AC, M, A0 AC. Atunci M N = d (M, AC) si
BA0
. Rezult
a de aici c
a BA0 = BA
M N este linie mijlocie n 4BA0 C, deci M N =
2
b = 90 .
si deoarece BA0 AC, rezulta ca m(A)
b = 45 . Bisectoarea [AD si naltimea
b = 60 si m(C)
VI.35. n 4ABC, m(A)
2
AM
[BE] se intersecteaza n M (cu D [BC], E [AC]). Sa se arate ca
= .
EC
3
Romeo Cernat, Iasi
\ = 180 90 45 = 45 , deci 4EBC este
Solutie. n 4ABC, m(EBC)
\ ) = 75 45 = 30 = m(BAM
\ ), 4ABM
isoscel cu EC = BE. Deoarece m(ABM
\
\
este isoscel cu AM = BM . n 4AEM , m(AEM ) = 90 si m(EAM ) = 30 , deci
AM
AM
AM
AM
AM
2
ME =
. De aici,
=
=
=
= .
2
EC
EB
BM + M E
AM + AM/2
3
Clasa a VII-a
VII.31. Sa se rezolve ecuatia 1 + a2x + b2x = ax + bx + ax bx , cu a, b R , a 6= b.
Dumitru Neagu, Iasi
Solutie. nmultind egalitatea cu 2 obtinem, dupa gruparea convenabila a terme54
2
1
1
1
dreptunghic. Sa se arate ca a + b2 + c2
+
+ 2 10.
a2 b2
c
Claudiu - S
tefan Popa, Iasi
Solutie. Deoarece a2 = b2 + c2 , obtinem ca
2
2
1
1
1
b2 + c2
2
a + b2 + c2
+
+
+
c
+
10
2
b
10
a2
b2 c2
b2 + c2
b2 c2
2
2
2
b + c2
4 b2 c2 0,
2
2
b c
ultima inegalitate fiind evidenta.
VII.33. Triunghiul ABC are unghiul A obtuz si semiperimetrul p. Cercurile de
diametre [AB] si [AC] delimiteaza o suprafata comuna S. Aflati valoarea de adevar
a propozitiei: Exista P S astfel nct d1 + d2 + d3 = p, unde di sunt distantele
de la P la laturile triunghiului ABC.
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Este cunoscut ca ntr-un triunghi dreptunghic mediana ce pleaca din
vrful unghiului drept este jumatate din ipotenuza, n timp ce ntr-un triunghi obtuzunghic mediana ce pleac
a din vrful unghiului obtuz este mai mic
a strict dect
jum
atate din latura ce se opune unghiului obtuz.
Fie P S si A1 , B1 , C1 mijloacele laturilor [BC], [CA], [AB]. Atunci d1 +d2 +d3
\
[
\
B) 90 , m(AP
C) 90 , m(BP
C) 90 , iar cel
P A1 +P B1 +P C1 . Cum m(AP
putin una din inegalit
ati este strict
a, prin aplicarea rezultatului mentionat anterior
c a b
obtinem c
a d1 + d2 + d3 < + + , deci d1 + d2 + d3 < p si propozitia din enunt
2 2 2
este falsa.
VII.34. Fie ABC un triunghi, iar I un punct interior lui. Daca cercurile
nscrise n triunghiurile AIB, BIC si CIA sunt congruente si tangente doua cte
doua, atunci 4ABC este echilateral.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
Solutie. Fie C1 (O1 , r), C2 (O2 , r), C3 (O3 , r) cercurile nscrise n 4BIC, 4CIA,
4AIB si not
am T1 = C2 C3 , T2 = C1 C3 , T3 = C1 C2 ; evident, T1 AI, T2 BI,
T3 CI. Atunci O1 O2 = O1 T3 + T3 O2 = 2r si analog O1 O3 = O2 O3 = 2r, deci
4O1 O2 O3 este echilateral. n patrulaterul IT1 O3 T2 ,
m(T\
1 IT2 ) = 360 90 90 60 = 120 ,
[ = 120 si analog demonstr
[ = m(CIA)
[ = 120 . n
adic
a m(AIB)
am c
a m(BIC)
4AIB,
b
b
b
[ m(IBA)
[ = 180 m(A) + m(B) = 90 + m(C) ,
[ = 180 m(IAB)
m(AIB)
2
2
b = m(B)
b = 60 , de unde obtinem c
b = 60 si analog m(A)
a 4ABC
de unde m(C)
este echilateral.
VII.35. Fie ABCD un paralelogram, O centrul cercului circumscris 4ABD, iar
H ortocentrul 4BCD. Sa se arate ca punctele A, O, H sunt coliniare.
Constantin Cocea si Dumitru Neagu, Iasi
55
\ = 90 ;
Solutie. Deoarece BH CD si AB k CD, BH AB si deci m(ABH)
\ = 90 . De aici rezult
analog obtinem c
a m(HDA)
a c
a ABHD este inscriptibil si cum
\
m(ABH) = 90 , [AH] este diametru pentru cercul circumscris triunghiului ABD,
deci l contine pe O.
Clasa a VIII-a
4n 1
VIII.31. Sa se determine multimea A = (m, n) N N |
N .
mn + 1
A. V. Mihai, Bucuresti
4n 1
N, rezult
a c
a 4n1 mn+1. De aici, n(4m)2 > 0
Solutie. Deoarece
mn+1
5
4n 1
si deci m < 4, adic
= 4
N,
a m {1, 2, 3}. Pentru m = 1 obtinem c
a
mn + 1
n+1
3
4n 1
= 2
N, deci n = 1.
ceea ce implica n = 4. Pentru m = 2, avem ca
mn + 1
2n + 1
4n 1
n2
Pentru m = 3 obtinem ca
= 1+
. Cum 3n + 1 > n 2, este necesar
mn + 1
3n + 1
ca n 2 = 0, deci n = 2. n final, A = {(1, 4) , (2, 1) , (3, 2)}.
VIII.32. Sa se rezolve ecuatia
1
2
2002
+ 2
+ ... + 2
= 2002.
2
x x+1 x x+2
x x + 2002
Mihaela Predescu, Pitesti
Solutie.
1
2
2002
+ 2
+ ... + 2
= 2002
2
x x+1 x x+2
x x + 2002
1
2
2002
1 +
1 + ... +
1 =0
x2 x + 1
x2 x + 2
x2 x + 2002
1
1
1
= 0.
x x2
+
+ ... + 2
x2 x + 1 x2 x + 2
x x + 2002
1 + f (x + y) f (x) + f (y) x + y + 2, x, y R.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Pentru x = y = 0 obtinem 1 + f (0) 2f (0) 2, de unde f (0) = 1.
Fiindc
a f (x) + f (y) x + y + 2, pentru y = 0 g
asim c
a f (x) x + 1, x R.
Deoarece f (x) + f (y) 1 + f (x + y), pentru y = x obtinem ca f (x) 2 f (x).
Dar f (x) x + 1, de unde f (x) 1 + x, x R, ceea ce implica f (x) = 1 + x.
\) = m(F
\
\
isoscele si m(BEF
ED)
= 45
, de unde m(BED) = 90 si deci AB CD.
b) SBCD = 12, PBCD = 34 + 3 2 + 8.
c) Deoarece AO si DE sunt n
altimi n 4BAD si AO DE = {C}, C este
ortocentrul 4BAD si deci BC este de asemenea naltime n 4BAD.
VIII.35. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub de muchie a. Determinati pozitiile punctelor M (BB 0 ) si N (CC 0 ) pentru care perimetrul patrulaterului strmb AM N D0
este minim; aflati aceasta valoare minima.
Mihaela Buc
ataru, Iasi
Solutie. PAMN D0 = AM + M N +
A'
B'
C'
D'
+N D0 + AD0 este minim AM + M N +
N
+N D0 este minim
a. Desf
asurnd suprafata
M
lateral
a a cubului ca n figur
a, S = AM +
0
+M N + N D0 este minima A, M, N,
D
0
sunt coliniare. Atunci Smin = AD = a 10,
0
A
B
C
D
iar valoarea
minim
a a PAMN D0 este AD +
+Smin = a 2 + a 10.
Clasa a IX-a
2
(2n + 1)2 = 2m2 + m + 1 + 2m m2 .
Folosind semnul functiei de gradul al doilea, obtinem
2
(1) (2n + 1)2 > 2m2 + m
m Z \ {1} ,
2
2
m Z \ {0, 1, 2} .
(2) (2n + 1) < 2m2 + m + 1
2
(2)
a ntre p
atratele a dou
a
Urmeaz
a c
a dac
a m Z \ {1, 0, 1, 2}, atunci (2n + 1) se afl
numere ntregi consecutive, ceea ce este imposibil.
Pentru m = 1, obtinem n = 0 sau n = 1 si u = 0. Pentru m = 0 obtinem din
nou n = 0 sau n = 1 si u = 0. Pentru m = 1 nu exist
a n cu proprietatea c
autat
a,
iar pentru m = 2 obtinem n = 5 sau n = 6 si u = 30. n concluzie, A C = {0, 30}.
Fie acum u = n3 +n = 2m4 BD; m, n Z. Atunci (n + 1)4 (n 1)4 = (2m)4 ,
ecuatie care nu are solutii nebanale, conform teoremei lui Fermat. Atunci n 1 = 0,
deci m = 1 sau m = 1, de unde u = 2, sau 2m = 0, deci n = 0, de unde u = 0. n
concluzie, B D = {0, 2}.
Analog se trateaza A D si A B.
IX.32. Fie fi , gi : R R, i {1, 2, . . . , n}, functii care pastreaza semnul
variabilei. Sa se rezolve sistemul:
57
x1 + f1 (x1 ) + g1 (x1 ) = x2
x2 + f2 (x2 ) + g2 (x1 + x2 ) = x3
...
xn + fn (xn ) + gn (x1 + x2 + . . . + xn ) = x1 .
Obtineti sisteme diverse prin particularizarea functiilor!
Iuliana Georgescu si Paul Georgescu, Iasi
Solutie. Pentru x1 > 0, deducem din prima ecuatie ca x2 > x1 > 0. n mod
asem
an
ator, 0 < x1 < x2 < . . . < xn < x1 , contradictie. Pentru x1 < 0, obtinem
analog c
a 0 > x1 > x2 > . . . > xn > x1 . De aici, x1 = 0 si analog x2 = . . . = xn = 0.
Exemple
de functii care pastreaz
semnul variabilei:
f (x) = x2n+1 , f (x) = arctag x,
a
2
2
f (x) = x 1 + x , f (x) = ln x + 1 + x etc.
hni
hni hni h n i h n i
+
+
= 11
.
IX.33. Rezolvati n N ecuatia n
2
3
12
18
36
Gheorghe
Iurea,
si
hni hni h n i h n i
h Ia
ni
+
+
.
Solutie. Fie f : N Z, f (n) = n
11
2
3
12
18
36
Avem ca f (n + 36) = f (n), n N, deci f periodica de perioada 36. De asemenea,
hni hni n n
hni
5n
f (0) = 0, iar pentru n = 1, 2, . . . , 35,
+
= 0,
+ =
< n, iar
2
3
2
3
6
36
deci 1, 2, . . . , 35 nu sunt solutii ale ecuatiei. n concluzie, multimea solutiilor ecuatiei
este S = {36k; k N}.
IX.34. Fie n N, n 2. Sa se determine x1 , x2 , . . . , xn R stiind ca
n+1
2
n
2
2
2
x1 + x2 + . . . + xn +
.
= 2 x1 sin
+ x2 sin
+ . . . + xn sin
2
n+1
n+1
n+1
Vladimir Martinusi, Iasi
Solutie. Egalitatea din enunt revine la
2 X
n
n
X
n+1
k
k
xk sin
=
sin2
.
n+1
n+1
2
k=1
k=1
na
(n + 1) a
sin
cos
n
P
1
cos
2a
2
2
si
cos ka =
,
Tinnd
seama de formulele sin2 a =
a
2
k=1
sin
2
n
2
P
k
k
xk sin
= 0, de unde xk = sin
, k = 1, n.
obtinem ca
n+1
n+1
k=1
x+y
, x, y 0,
.
IX.35. Aratati ca sin (cos x) + sin (cos y) < 2 cos
2
2
DanPopescu,
Suceava
, obtinem
Solutie. Tinnd
seama c
a sin x < x si 0 < cos x < 1, x 0,
2
x+y
xy
x+y
sin (cos x) + sin (cos y) < cos x + cos y = 2 cos
cos
2 cos
,
2
2
2
ceea ce trebuia demonstrat.
Clasa a X-a
X.31. Consideram sirurile (Fn )n0 , (Ln )n0 definite prin F0 = 0, F1 = 1,
L0 = 2,qL1 = 1, Ln+2 = Ln+1 + Ln , n 0.
Fn+2 = Fn+1 + Fn , n 0, respectiv
qP
pPn
Pn
n
2
2
2
L
F
Sa se arate ca
k=1 k
k=1 k1 +
k=1 Fk+1 .
Mihail Bencze, Brasov
58
Solutie. Se arat
a (prin inductie) c
a Ln = Fn1 + Fn+1 , n N . Conform
inegalitatii lui Minkowski, urmeaza concluzia.
X.32. Fie (an )n0 un sir de numere reale si pozitive. Pentru orice n N se
noteaza cu Pn graficul functiei fn (x) = an x2 + an+1 x + an+2 . Determinati legea de
definire a sirului stiind ca parabolele Pn au vrfurile pe axa Ox.
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Conditia ca parabolele sa fie cu vrfurile pe Ox revine la n = a2n+1
4an an+2 = 0, n N. Prin logaritmare, obtinem 2 ln an+1 = ln an + ln an+2 + ln 4
n N, sau tn+1 = tn ln 4, n N, unde tn = ln an+1 ln an . Asadar, tn
este o progresie aritmetic
a cu ratia r = ln 4, si deci tn = t0 + nr, ceea ce ima1
t0 +nr
plic
a an+1 = e an , n N. Rezult
a c
a an = en ln a0 n(n1) ln 2 a0 , de unde
n
a0
a1
.
an = n(n1)
a0
2
g (x1 ) + g (x1 )
respectiv N 0,
, deci M N si ABA0 B 0 este paralelogram. Cum
2
x1 a fost arbitrar, problema este rezolvata.
X.34. Sa se arate ca ecuatiile 4 9x + (4x 45) 3x + 11 x = 0 si 4 18x
3 6x 128 3x + 2x + 32 = 0 sunt echivalente.
, Bucuresti
Marcel Chirita
1
1
x
x
(3 11 + x) = 0, deci 3x = ,
Solutie. Din prima ecuatie obtinem ca 3
4
4
a deoarece f1 : R
cu solutia x1 = 2 log3 2, sau 3x = 11 x, cu solutia x2 = 2, unic
(0, ), f1 (x) = 3x este strict crescatoare, iar f2 : R R, f2 (x) = 11x este strict
descrescatoare. Din cea de-a doua ecuatie obtinem ca (4 3x 1) (6x 2x 32) = 0,
1
32
a cu 3x = 1 + x .
deci 3x = , cu solutia x3 = 2 log3 2 sau 6x = 2x + 32, echivalent
4
2
32
Cum f3 : R (0, ), f3 (x) = 3x este strict cresc
atoare iar f4 : R R, f4 (x) = 1+ x
2
este strict descresc
atoare, ecuatia f3 (x) = f4 (x) are o singur
a solutie, anume x4 = 2.
X.35. Fie n N, n 3 si z1 , z2 , . . . , zn C de module egale astfel nct
zk
1 Q
zk + zj2 , j = 1, n. Aratati
C\ {1, i} 1 k 6= t n. Notam aj =
zt
zj k6=j
ca daca doua dintre numerele aj sunt reale, atunci toate sunt reale. n plus, daca
n
Q
zk = 1 (n legatura cu problema X.86 din R.M.T. nr. 3-4/2000).
n 6= 4, atunci
k=1
Daniel Jinga, Pitesti
59
Solutie. Fie P =
n
Q
k=1
P
, j = 1, n.
zj2
P
P2
2
z
,
b
=
z 2q . Atunci
p
q
zp2
zq2
ap = zp2 + zp 2 + bp si cum zp2 + zp 2 R, avem ca bp R. Analog obtinem ca bq R.
Din definitiile lui bp si bq obtinem ca
bp zp2 = bq zq2 = P r4 ,
(1)
Clasa a XI-a
XI.31. Fie A, B Mn (Q). Daca det A 6= det B, demonstrati ca det (A + B) 6=
6= det (B + A).
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Fie P () = det (A + B) det (B + A). Evident, P Q []. Presupunem prin reducere la absurd ca det (A + B) = det (B + A). Atunci P () = 0
si cum nu este algebric, P 0. De aici, det (A + B) = det (B + A), R.
Pentru = 0 obtinem det A = det B, contradictie.
i
Pk
Pn h
p p
k
. Calculati
(1)
C
(k
p)
XI.32. Fie sn = k=1 k 2 + k + 1
k
p=0
p
lim n+1 1 + sn n 1 + sn1 .
n
S
tefan Alexe, Pitesti
Solutie. Suma k =
k
P
(1)
p=0
Ckp
(k p) reprezint
a num
arul functiilor surjec-
tive f : A A, unde A are k elemente. Cum orice asemenea functie este si injectiva
rezulta ca k = k! si deci
n
n h
n
n
i
X
X
X
X
2
2
(k + 1) k k! =
k + k + 1 k! =
(k + 1) (k + 1)!
k k! .
sn =
k=1
k=1
k=1
k=1
n
un = n+1 (n + 1) (n + 1)! n n! =
p
n n!
n n! n+1
n
n+1
n+1
n+1
n
(n + 1)
n+1
(n + 1)! n! +
n+1n n
n+1 .
=
n
n
n
p
1
1
n!
Este cunoscut ca lim n+1 (n + 1)! n n! = , lim
= si lim n n = 1.
n
n
n
n
e
e
De asemenea se poate demonstra usor c
a lim (n + 1) n+1 n + 1 n n n = 1 (de
n
exemplu, aplicnd teorema lui Lagrange functiei f : (0, ) (1, ), f (x) = x1+ x
60
ax + ax
x2 (ln a)
+ 1.
(1)
2
2
ax + ax
x2 (ln a)2
si f2 : R R, f2 (x) =
+ 1 sunt
Deoarece f1 : R R, f1 (x) =
2
2
functii pare, este suficient s
a demonstr
am (1) doar pentru x [0, ). Atunci
2
2
(1) ax/2 ax/2 (x ln a) , x 0 ax/2 ax/2 x ln a, x 0.
ln a
ln a
+ ax/2
2
2
ln a 0, x 0, deci g este cresc
atoare si g (x) g (0) = 0, x 0.
2
i b
x2 h
x2 (ln a)2
2
2
2 (ln a) b +
+ 1 bx =
x 1 , deci
De asemenea,
2
4
2
Fie g : R R, g (x) = ax/2 ax/2 x ln a. Atunci g 0 (x) = ax/2
x2 (ln a)2
+ 1 bx > 0, x 0.
(2)
2
ax + ax
> bx, x R, deci f este strict pozitiv
a.
Din (1) si (2) obtinem c
a
2
n
n
XI.35. Fie f : [0, ) R o functie continua, iar (ak )k=1 , (bk )k=1 progresii geometrice astfel nct ak < bk , k = 1, n. Daca f (a1 a2 an ) < 1 si f (b1 b2 bn ) > 1,
aratati ca exista (ck )nk=1 progresie geometrica, ck (ak , bk ) astfel nct f (c1 c2 cn ) = 1.
Doru - Dumitru Buzac, Iasi
Solutie. Not
a
m
p
=
a
a
.
.
.
a
,
p
=
b
b
.
.
.
bn . Consider
am g : [0, 1] R,
a
1
2
n
b
1
2
Clasa a XII-a
1
2
a b
2
| a + bc = 1, a, b, c C . n plus, M1 M2 = . Demonstr
am
M2 =
c a
acum urm
atorul rezultat auxiliar:
Lem
a. a) Dac
a A1 , A2 M astfel nct A1 A2 M , atunci A1 A2 = A2 A1 .
b) Daca A1 , A2 M2 astfel nct A1 A2 M , atunci A1 = A2 sau A1 = A2 .
Demonstratie. a) Fie A1 , A2 M astfel ca A1 A2 M . Atunci A21 = A22 = I2 si
de asemenea A1 A2 A1 A2 = I2 . nmultind ultima relatie la stnga cu A1 si la dreapta
cerut
cu A2 obtinem egalitatea
a.
a1 b1
a2 b2
, A2 =
b) Fie A1 =
M2 . Deoarece A1 A2 M , din
c1 a1
c2 a2
A1 A2 = A2 A1 , obtinem ca b1 c2 = b2 c1 , a1 b2 = a2 b1 , a1 c2 = a2 c1 , de unde A1 A2 =
= (a1 a2 + b1 c2 ) I2 . Cum A1 A2 M si (a1 a2 + b1 c2 ) I2
/ M2 , obtinem ca A1 A2 M1 ,
deci A1 A2 = I2 , de unde b).
Singurele subgrupuri H continute n M1 sunt H1 = I2 , H2 = {I2 , I2 }. Fie acum
H un subgrup al lui M , H M2 6= . Exista atunci A1 H M2 ; pentru o alta
matrice A2 H M2 obtinem ca A1 A2 H M deci, conform b), A1 = A2 sau
A1 = A2 . Obtinem de aici c
a, al
aturi de H1 si H2 , singurele subgrupuri ale lui
M2 (C) continute n M sunt cele de tipurile H3 = {I2 , A} si H4 = {I2 , I2 , A, A},
cu A M2 .
XII.32. Fie (G, ) grup, iar a G\{e} fixat. Aratati ca numarul morfismelor
surjective de la G la (Z3 , +) cu proprietatea ca f (x) = b
2 x = a este egal cu
numarul subgrupurilor H ale lui G care nu-l contin pe a si care au proprietatea ca
x3 H, x G.
Dana Stan, elev
a, Iasi
Solutie. A se vedea Nota de la p. 17 din acest num
ar al revistei.
xx0
XII.34. Fie f : [0, 1] (0, ) o functie care admite primitive si fie F o primitiva
c 2
a sa cu F (1) = 0. Aratati ca exista c (0, 1) astfel nct F (c) > ec f (c).
2
Rodica
Luca Tudorache, Iasi
x2
F (x). Se observa ca G este
Solutie. Fie G : [0, 1] R, G (x) = 1 e
continua pe [0, 1], derivabila pe (0, 1), iar G (0) = G (1) = 0. Conform teoremei lui
62
Rolle,
a c (0, 1) astfel nct G0 (c) = 0, ceea ce nseamn
a c
a 2cec F (c) +
exist
2
2
+ ec 1 f (c) = 0. Deoarece ex 1 > x2 , x (0, 1), obtinem imediat
inegalitatea din enunt.
Pn
XII.35. Fie f, g : R R, unde f este o functie injectiva si g (x) = k=0 a2k+1
2k+1
+ sin f (x), cu a1 [1, ) si a2k+1 (0, ), k = 1, n. Aratati ca f
[f (x)]
admite primitive daca si numai daca g admite primitive.
Lucian Georges L
adunc
a, Iasi
Solutie. Fie h : R R, h (x) = a1 x + a3 x3 + . . . + a2n+1 x2n+1 + sin x. Atunci
h0 (x) = a1 + 3a2 x2 + . . . + (2n + 1) a2n+1 x2n + cos x > 0, x R, prin urmare h este
strict cresc
atoare si deci injectiv
a. Cum lim h (x) = , lim = + si h este
x
continu
a, Im f = R, deci h este surjectiv
a si n final bijectiv
a.
Atunci g = h f , deci g este injectiv
a. Cum o functie injectiv
a admite primitive
daca si numai daca este continua, cu aceasta observatie cerinta problemei se rescrie
sub forma "f este continu
a g este continu
a". Dar acest lucru este imediat, tinnd
seama c
a h = g f , cu h continu
a si bijectiv
a.
IMPORTANT
n scopul unei legaturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urmatoarele adrese e-mail: tbi@math.tuiasi.ro, popagabriel@go.com .
Pe aceast
a cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la
materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare
dintre solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un
an - va fi urmata de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise re rug
vistei s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
63
2
x + 10x + y! nu ar fi 2. Ramne ca y < 5 si considernd pe rnd cele cinci cazuri,
obtinem solutiile de mai sus.
1
Solutie. Daca : R Z, (x) = x + , este functia de rotunjire, atunci
2
1
| (x) x| , x R. Pentru a = (x), b = (y), c = (z), obtinem concluzia
2
problemei. Cu acelasi rationament obtinem ca daca n N si x1 , x2 , . . . , xn R,
n
atunci exist
a a1 , a2 , . . . , an Z astfel ca (x1 a1 )2 +(x2 a2 )2 + +(xn an )2 .
4
G26. Daca suma, produsul si ctul a doua numere irationale sunt numere rationale, calculati suma cuburilor celor doua numere.
Claudiu
-S
tefan Popa, Iasi
a
a
Solutie. Daca + 1 6= 0, atunci a + b = b
+ 1 R \ Q, deoarece b R \ Q.
b
b
a
R
amne c
a + 1 = 0, deci a = b si a3 + b3 = 0.
b
Observatie. Ipoteza "ab Q" nu este necesar
a.
G27. Determinati n N minim pentru care 2n 1 este divizibil cu 125.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Fie n = 4q + r, q, r N, 0 r < 4. Atunci 2n 1 = 2r 24q 1 =
= 2r 16q 1. Cum ultima cifr
a a lui 16q este 6 (q = 0 nu convine), ca 2n 1 s
a se
n
divida cu 5 e necesar r = 0, n caz contrar
ultima
cifr
a
a
lui
2
1
fiind
1,
3
sau
7.
x4 (a + b) x3 + (a + b + ab 2) x2 a2 + b2 a b x + (a 1) (b 1) = 0
C A'
B
D
DA0 EA
c
DB
EA0
BA0
c
FB
0
si
=
(4ABA si DE). Cum
=
=
(teorema
=
FA
DA0
c + c2 /a
EA
BA
a
c
FB
bisectoarei), rezult
a c
a
=
. Pentru a dovedi c
a M DE, ar
at
am c
a
FA
a+c
punctele D, M , E sunt coliniare utiliznd reciproca teoremei lui Menelaus relativ la
c
a+c
DB M C F A
=
1
= 1.
4ABC; ntr-adev
ar, avem
DC M A F B
c+a
c
G30. Fie triunghiul AB0 B1 dreptunghic n B0 si triunghiurile ABi Bi+1 cu
ABi+1 ) = 30 , i N .
Bi Bi+1 ABi , i N , iar m(Bi\
am c
a 4ABi Bi+1 4ABi+1 Bi+2 , i N, raportul de asem
anare fiind
b) Observ
22001
2 3
2 3
24001 2
. Atunci SAB2001 B2002 =
SAB0 B1 = 2001 a 3.
3
3
3
3 cm2 .
Adriana Maxiniuc, Botosani
\\
\
ACB,
ABC si cum ABC
Solutie. Fie N Q k AB, Q (BC). Atunci N QC \
4N QC este isoscel, deci [N C] [N Q]. Deoarece [N C] [AM ], rezult
a c
a [N Q] [AM ]
si cum N Q k AM , AN QM este paralelogram. Notam AQ M N = {O0 }. Atunci O0
njum
at
ateste [M N ], deci O0 O si atunci P Q, deci AM P N este paralelogram.
a
Deoarece SMBP +SN CP +SAMN P = SABC = constant, aria din enunt este minim
\ = AM (AC AM )
cnd SAMNP este maxima. Cum SAMN P = AM AN sin BAC
\ iar AM (AC AM ) este maxim cnd AM = AC , rezulta ca SAMNP
sin BAC,
2
este maxima atunci cnd M si N sunt mijloacele segmentelor [AB], respectiv [AC],
SABC
SABC
cu valoarea
. Atunci minimul ariei din enunt este de asemenea
, deci
2
2
lungimea naltimii din A este 6 cm. Rezulta AB = 2 2 cm, iar PABC = 6 2 cm.
b = m(D)
b = 90 , M un punct pe
G32. Fie patrulaterul convex ABCD cu m(A)
dreapta AD, iar N BC astfel nct M N BC. Aratati ca SCMB SAND .
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Solutie (Constantin Tonu, elev, Iasi). Patrulaterul ABCD este dreptunghi
1
sau trapez dreptunghic. Fie N 0 proiectia lui N pe AD; atunci SCMB = M N BC,
2
1
SAN D = N N 0 AD. ns
a M N N N 0 , iar BC AD, de unde concluzia.
2
b = 2, fie D (BC) piciorul bisectoarei
G33. n triunghiul ABC cu m(A)
b iar M , N puncte pe (AB) respectiv (AC). Daca {P } = AD M N ,
unghiului A,
1
2 cos
1
demonstrati ca
+
=
(n legatura cu C:2402 din G.M. 5-6/2001).
AM
AN
AP
Mihaela Buc
ataru, Iasi
A
2 AM AN
cos , egalitate adev
arat
a, deoarece
Solutie. Relatia se scrie AP =
AM + AN
2
[AP ] este bisectoare n triunghiul AM N .
\ = 135 se nscrie patratul M N P Q cu
G34. n triunghiul ABC avnd m(BAC)
M, N (BC), P (CA)
si Q (AB). Aratati ca:
b
+
c
c AM
AM
2
BM
;
2
1
=
=
.
AN
CN
b AN
c+b 2
Temistocle Brsan, Iasi
\ = 135 , A este pe cercul circumscris patratului.
Solutie. Deoarece m(BAC)
\ ) = m(M
\
\
Observ
am de aici c
a m(BAM
AN ) = m(N
AC) = 45 . Not
am l = M N .
1 Deoarece AP M Q este inscriptibil, AM P Q = AP M Q + AQ M P , deci
67
AP
b
AQ
c
AP AQ
si
. Deoarece 4AQP 4AP C,
+ 2
=
= .
PQ
PQ
PQ
a
PQ
a
l
l
b + 2 c . Analog obtinem ca AN =
2 b + c , de unde rezulta
Atunci AM =
a
a
concluzia.
BM
AM
CN
si
=
=
2 Utiliznd teorema sinusurilor n 4ABM si 4ACN ,
sin 45
sin B sin 45
AN
BM
AM sin C
c AM
=
. Atunci
=
=
.
sin C
CN
AN sin B
b AN
G35. Fie [ABCD] un tetraedru. n planele (ABC), (ADC), (ADB) consideram
tangentele n A la cercurile circumscrise triunghiurilor ABC, ADC respectiv ADB,
MB
,
care intersecteaza dreptele BC, CD, DB n M , N respectiv P . Notam x =
MC
NC
PD
1
1
1
y=
,z=
. Sa se arate ca
+
+
1.
ND
PA
1+x 1+y 1+z
Marian Ionescu, Pitesti
M B AB M A
=
=
.
Solutie. n planul (ABC), observam ca 4AM B 4CM A, deci
M A AC M C
2
2
2
MB
AB
AC
MB MA
AB
si analog deducem ca y =
Atunci
, deci x =
,
=
=
2
MC
MA MC
AC
AC
AD2
AD2
1
1
z=
, prin urmare xyz = 1. Observam ca
+
= 1, deci inegalitatea
2
AB
1 + x 1 + yz
1
1
1
de demonstrat se reduce la
+
B. Nivel liceal
L21. Rezolvati n N2 ecuatia a2 + 3b2 = 2n , unde n N este fixat.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie (dat
a de Andrei Nedelcu, Iasi). Dac
a a si b au parit
ati diferite,
atunci n = 0 si avem solutia a = 1, b = 0. Dac
a n > 0, atunci a, b au aceeasi
si atunci
paritate
fie a + b = 2x, x N si a b = 2y, y Z. nlocuind, obtinem
z 2y
x = k m2 4mn + n2 , y = k m2 n2 , z = 2k m2 mn + n2 , cu k, m, n Z
astfel nct x, y, z 0.
si fie x + y = 2, x y = 2. Prin
Fie n 6= 0; atunci x, y au
aceeasi paritate
nu are solutii, deoarece n membrul stng si n z 2 factorul 2 apare numai la puteripare. Daca n este par, fie (, ) = 2s , z = 2r z1 cu z1 impar si atunci 4
22s 21 1 1 + 21 = 2n 22r z12, deci 2s + 2 = n +2r, iar 21 1 1 + 21
= z12 ,
2
2
2
2
2
sau
cu solutia z1 = k m mn + n , iar (1 , 1 ) = k m n , k 2mn n
invers etc.
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Alin Iacob, elev, Iasi.
L22. Fie n N un numar scris n baza 10. Acestui numar i adaugam la sfrsit
147, numarului obtinut i adaugam din nou la sfrsit 147 si asa mai departe. Aratati
ca printre numerele astfel obtinute exista numere compuse.
Adrian Zanoschi, Iasi
Solutie. Avem n1 = 1000n + 147 = 37 (27n + 4) + n 1, de unde obtinem
ca n1 n 1 (mod 37). Apoi n2 = 1000n1 + 147 = 37 (27n1 + 4) + n1 1,
deci n2 n1 1 (mod 37) n 2 (mod 37) si asa mai departe. Astfel obtinem c
a
numerele din sirul construit sunt congruente, modulo 37, cu n 1, n 2, . . . , n 37,
. . . , deci exista printre ele numere divizibile cu 37, adica numere compuse.
L23. Fie f : R R o functie periodica de perioada principala T astfel nct pe
[0, T ] f se anuleaza de un numar finit de ori si fie (xn )n1 un sir de numere reale
nenule. Aratati ca exista R astfel nct f (xn ) f ( + xn ) 6= 0 n N .
Paul Georgescu si Iuliana Georgescu, Iasi
Solutie. Fie {a1 , a2 , . . . , ak } multimea pe care f se anuleaz
a n [0, T ] si fie
!
! [
k
[
[ [ ai
T
+
(ai xn + T Z) .
A=
Z
xn xn
n=1 i=1
n=1 i=1
ai
T
ns
a
+
arabile, i 1, k, n N , deci si
Z si ai xn + T Z sunt multimi num
xn xn
A este num
arabil
a. Cum R este nenum
arabil
a, R \ A 6= .
ai
T
+
/ ai + T Z,
Z, i 1, k, n N , deci xn
Fie R \ A. Atunci
/
xn
xn
a c
a f (xn ) 6= 0, n N . Analog deducem c
a
i 1, k, n N , ceea ce nseamn
f ( + xn ) 6= 0, n N , de unde rezult
a concluzia problemei.
L24. Fie A, B Mn (R) matrice nesingulare cu det A + det B = 0. Exista > 0
astfel nct A2 B B 2 A = A?
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Presupunem prin reducere la absurd ca exista > 0 astfel ca A2 B
B 2 A = A. nmultind la dreapta cu A1 , obtinem ca A2 BA1 = B 2 + In . nsa
2
iar det A2 BA1 = det A det B = (det A) < 0, contradictie.
L25. Fie A Mn (R) o matrice cu proprietatea ca exista m N, m 3
si R, || 1, astfel nct Am+1 Am A + In = On . Sa se arate ca
|det A| = 1.
Lucian Georges L
adunc
a, Iasi
Solutie. Fie PA (X) = det (XI A) = (X x1 )k1 (X x2 )k2 . . . (X xl )kl
polinomul caracteristic al matricei A. Cum x1 , x2 , . . . , xl sunt r
ad
acini si ale lui
mA , polinomul minimal al matricei A peste C, iar mA divide X m+1 X m A + 1,
rezulta ca x1 , x2 , . . . , xl au modulele egale cu 1, deoarce ultimul polinom are toate
69
r
ad
acinile de modul 1. Dar PA (0) = det (A) = (1)
n
Pl
i=1 ki
xk11 xk22
. . . xkl l ,
Pl
i=1
ki
Pentru Sn , (f f f ) () = f ( ()) = f 1 = f ( ) f () f 1
1
si, de asemenea,
1 (f f f ) ()1= (f ()) = f () . Rezulta de aici ca
= f () , Sn si, deoarece
f ( ) f ()
f este surjectiv
a,
f
f ( ) f 1 = 1 , Sn . Deci 1 f ( ) = 1 f ( ) , Sn si cum
1 f ( ) comut
a cu toate elementele lui Sn , 1 f ( ) = e. Obtinem c
a f ( ) = .
n+k1
x
xn1 = x2n+k2+k x2n+k2 x2n2+k x2n2 = 0,
ceea ce implic
a xn+k1 xn1 = 0. Am obtinut c
a xn+k1 = xn1 ; repetnd
n+k2
n2
k+1
rationamentul obtinem ca x
=x
, ... , x
= x, q.e.d.
0 0 0
L28. Fie ABC si A B C doua triunghiuri ascutitunghice. Daca
a 2 b 2 c 2
S
0 0,
a0
b0
c
S
aratati ca triunghiurile sunt asemenea.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
sin A
sin B
sin C
Solutie. Notam cu x =
, y =
, z =
. Folosind teorema
sin A0
sin B 0
sin C 0
2
2
sinusurilor si formula S = 2R sin A sin B sin C, obtinem c
a x y 2 z 2 xyz. De
aici, x y z si xy z. Atunci si xy y, de unde x 1 si deci z y x 1.
0 0 0
Deoarece
h i 4ABC si 4A B C sunt ascutitunghice, iar functia sinus este crescatoare
b m(A
c0 ), m(B)
b m(B
c0 ),
pe 0, , din x 1, y 1, z 1 obtinem ca m(A)
2
b m(C
c0 ). Cum m(A)
b + m(B)
b + m(C)
b = m(A
c0 ) + m(B
c0 ) + m(C
c0 ) = 180 ,
m(C)
b = m(A
c0 ), m(B)
b = m(B
c0 ), m(C)
b = m(C
c0 ), deci cele dou
rezult
a c
a m(A)
a triunghiuri
sunt asemenea.
70
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Alin Iacob, elev, Iasi.
L29. Fie ABC un triunghi, iar C un cerc tangent laturilor [AB] si [AC] n F ,
respectiv E si care intersecteaza latura [BC] n M si N . Fie X un punct interior
triunghiului astfel nct exista un cerc C1 tangent laturilor [XB] si [XC] n Z, respectiv Y si care taie [BC] tot n M si N . Demonstrati ca patrulaterul EF ZY este
inscriptibil.
Neculai Roman, Mircesti, (Iasi)
Solutie. Dac
a [AB] [AC], punctul X va fi n mod necesar pe axa triunghiului
ABC (altfel C1 n-ar exista). Ca urmare, patrulaterul EF ZY este trapez isoscel, deci
este inscriptibil. Fie acum [AB] 6 [AC] si fie {K} = F E BC, {K 0 } = ZY BC
a deoarce triunghiul XBC nu va fi nici el isoscel). Aplicnd teorema lui
(K 0 exist
KB EC F A
Menelaus pentru 4ABC cu transversala KF E obtinem
= 1, deci
KC EA F B
FB
KB
=
. Aplicnd teorema lui Menelaus pentru 4XBC cu transversala KZY
KC
EC0
K 0B
ZB
K B Y C ZX
= 1, deci 0 =
. Dar F B = ZB si Y C = EC
obtinem 0
K C Y X ZB
KC
YC
KB
K 0B
(deoarece B si C apartin axei radicale a cercurilor C1 si C), prin urmare
= 0 ,
KC
KC
a pe axa radical
a a cercurilor C1 si C, avem
de unde K = K 0 . Deoarece K se afl
KE KF = KY KZ, deci punctele E, F , Y , Z sunt conciclice.
Not
a. Solutie corecta s-a primit de la Alin Iacob, elev, Iasi.
L30. Fie ABC un triunghi echilateral, iar P un punct n planul triunghiului. Notam cu A1 , B1 , C1 simetricele lui P fata de BC, CA si respectiv AB. Sa se arate
ca se poate forma un triunghi avnd lungimile laturilor egale cu AA1 , BB1 , CC1 .
Constantin Cocea, Iasi
Solutie. Fie A (a), B (b), C (c), P (p) si fie O (0) centrul cercului circumscris
4ABC. Putem presupune, f
ar
a a restrnge generalitatea, c
a a = 1, b = , c = 2 .
bc
bc
Avem BC =
=
= bc, de unde P A1 = bc, deoarece P A1 BC.
1/b 1/c
bc
1,
ob
t
inem
c
a
n
strict crescator. Daca (an )n1 ar fi marginit superior, atunci ar avea o limita finita
71
p
l. Trecnd la limit
a n relatia de recurenta s-ar obtine c
a l = l + lp1 1, deci
l = 1, contradictie. n concluzie, lim an = +.
r
n
an+1
1
1
a
= 1+ p
,
mp
artind acum n relatia de recurenta prin a1 obtinem c
an
an an
p a
an+1
n
cu ajutorul lemei lui
de unde lim
= 1. Calcul
am acum limita lim
n an
n n
Cesaro - Stolz.Observam
ca
p a
p a
a
an
n+1
n
q n+1
lim
=
= lim q
p
p
n
n
p2
n+1n
p
p
ap1
an+1
an + . . . + ap1
n
n+1 +
r
1
1 p p1
1
an
= lim s
= .
p1 s
p2
n
p
an+1
an+1
p
+ p
+ ... + 1
an
an
p a
1
1
an
n
= , deci lim p = p .
De aici, lim
n n
n
p
n
p
xn+1
L32. Fie (xn )n1 un sir de numere naturale care satisface conditia
= xn ,
xn
xn
n 1, iar x1 = 2. Sa se arate ca exista > 1 pentru care lim 2n = 1.
n
Cristinel Mortici, Trgoviste
xn+1
2
< xn + 1, deci xn xn+1 < x2n + xn ; n particular,
Solutie. Avem c
a xn
xn
ln xn
n1
putem deduce prin inductie ca xn 22 , n 1. Notam yn =
. Atunci
2n
2
ln xn+1 /xn
ln (1 + 1/xn )
1
, deci 0 yn+1 yn <
.
<
yn+1 yn =
2n+1
2n+1
xn 2n+1
ator si, n plus,
Se obtine c
a (yn )n1 , este monoton cresc
n
n
X
X
1
(yk+1 yk ) y1 +
,
yn+1 = y1 +
k+1
2
k=1
k=1
de unde yn+1 < y1 + 1/2, adica (yn )n1 este marginit superior. Deducem ca (yn )n1
este convergent si fie ln limita sa, > 1. Deoarece
p1
p1
X
X
1
(yn+k+1 yn+k ) <
,
yn+p yn =
xn+k 2n+k+1
k=0
k=0
1
obtinem ca yn+p yn <
. Cum (yn )n1 este monoton crescator, pentru p
xn 2n
ln xn
1
1
obtinem ca 0 ln yn
. De aici, 0 ln n
, deci
n
xn 2
2
xn 2n
n
n
2
2
xn
1
0 ln
. Pentru n obtinem ca lim ln
= 0, deci lim 2n = 1.
n
n
xn
xn
xn
L33. Fie m N, m 2 fixat. Aratati ca solutiile continue ale ecuatiei
functionale
m !
m
!
X
X
X
f
xi +
f (xi xj ) = m
f (xi ) , xi R, i = 1, m,
i=1
i=1
1i<jm
72
n 2
x
n
f (x)
f (x)
x
=
=
=
c
f
,
de
unde
f
,
s
i,
prin
induc
t
ie,
f
m
m2
m2k
mk
mk
omk
n n
; n, k N . Din cele demonstrate mai sus, f (x) = cx2 ,
n N. Not
am M =
mk
x M . Demonstr
am c
a x > 0 si > 0, x M astfel ca |x x | < . Fie
1
a n N
k N astfel ca k < min {x, }. Conform axiomei lui Arhimede, exist
m
n
n
1
n
n + 1
,
deci
0
<
<
,
de
unde
astfel ca k x <
x
< .
m
mk
mk
mk
mk
1
n
Rezult
a c
a putem alege x = k . Pentru = , l N, obtinem c
a (xl )l1 M
m
l
1
astfel ca |x xl | < , l 1, deci xl x pentru l . Cum f (xl ) = cx2l , iar f
l
este continu
a, obtinem c
a f (x) = cx2 . n concluzie, f (x) = cx2 , x R.
L34. Se considera sirul de functii (fn )nN , fn : [2, ) R definit prin f0 (x) =
p
= x, fn (x) = 2 + fn1
Notam
(x), n 1.
4n
1 + lim fn (x)
, daca x [2, 2]
n
2
f (x) =
.
n
Aratati ca f (x) defineste o functie pe [2, ) si cercetati daca aceasta functie admite
primitive.
S
tefan Alexe, Pitesti
Solutie. Fie mai nti x [2, 2]. Se observ
a c
a functia g : [0, ] [1, 1],
x
g (x) = cos x este bijectiv
a. n concluzie, exist
a un unic t = t (x) [0, ], t = arccos ,
t2
x
astfel nct cos t = , deci f0 (x) = 2 cos t. Atunci f1 (x) = 2 + 2 cos t = 2 cos si
2
2
t
se demonstreaz
a prin inductie c
a fn (x) = 2 cos n .
2
Fie acum x (2, +). Se observ
a c
a functia h : (0, ) (1, ), h (x) =
ex + ex
=
= ch x este bijectiva. n concluzie, exista un unic t = t (x) (0, ),
!
2
x
x2 4
x
+
astfel nct ch t = . Atunci f1 (x) = 2 + 2 ch t =
t = ln
2
2
2
t
= 2 + et + et , deci f1 (x) = et/2 + et/2 = 2 ch si se demonstreaz
a prin in2
73
t
ductie ca fn (x) = 2 ch n .
2
G
asirea expresiei functiei f se reduce la calculul unor limite elementare.
Se obtine
2 x+
2 x
x2 4
2
a x [2, 2], respectiv f (x) = e ln
, dac
a
c
a f (x) = 1 + e 2 arccos 2 , dac
x (2, +). Cum lim f (x) = 2, iar lim f (x) = 1, x = 2 este punct de discontinui-
x2
x<2
x2
x>2
dx
=
ex + sin x
ex + sin x
64
0
0
am c
a
se deduce imediat c
a I + J = , > 0. Observ
4
2
1
2
I
I =
I= .
IJ =
64
4
64
8
R
amne s
a demonstr
am c
a exist
a un unic > 1 astfel ca I () = . Fie 0 < 1 <
8
< 2 < . Deoarece
Z /4
ex sin x
I (1 ) I (2 ) = (2 1 )
dx,
x
(e + 1 sin x) (ex + 2 sin x)
0
f0 (x) =
2
4
(ex + sin x)
h i
deci f este strict descresc
atoare pe 0, . Aplicnd teorema de medie integralei
4
astfel ca
I (1), obtinem ca exista c 0,
4
ec
e/4
>
I (1) = c
>
.
(1)
4 e + sin c
4 e/4 + 2
7
2
h i
Fie acum 0, . Atunci
8
Z
Z /4
ex
ex
e
I () =
dx
+
dx +
.
x
x
e + sin x
4
e + sin
0 e + sin x
8
tatea lui I () si de stricta sa monotonie, obtinem c
a exist
a un unic > 1 astfel ca
Probleme propuse
Clasele primare
P.54. Calculati a si b daca 46 a = 36 + a si b 3 = 17 b.
( Clasa I )
nv. Doinita Spnu, Iasi
P.55. n cte moduri pot fi aranjate n linie dreapta 9 mingi rosii si una galbena?
( Clasa I )
Georgiana Ciobanu, elev
a, Iasi
P56. Cu cinci ani n urma, suma vrstelor a trei copii era de 11 ani. Care va fi
suma vrstelor acelorasi copii peste 6 ani?
( Clasa a II-a)
nv. Rodica Rotaru, Brlad
P.57. n cte moduri pot fi mp
artiti 8 b
aieti n dou
a echipe de cte 4 juc
atori,
dac
a Petru vrea s
a fie n echip
a cu Mihai si Dan, dar nu vrea s
a fie cu Avram?
( Clasa a II-a)
Adina Dohotaru, elev
a, Iasi
P. 58. S
a se arate c
a suma 1 + 4 + 7 + . . . + 100 mp
artit
a la 3 d
a restul 1.
( Clasa a III-a)
Alexandru - Gabriel Tudorache, elev, Iasi
P.59. Fie a si b doua numere consecutive. Suma acestor numere mpreuna cu
numerele obtinute marind cu 12 fiecare dintre vecinii lor este 939. Care sunt cele
dou
a numere?
( Clasa a III-a)
nv. Maria Racu, Iasi
P.60. Din 16 bile, una este mai grea dect celelalte 15, care au mase egale. Care
este cel mai mic num
ar de cnt
ariri prin care se poate stabili bila mai grea?
( Clasa a III-a)
Carmen Ciolacu, elev
a, Iasi
P.61. Suma a doua numere este un numar de doua cifre al caror produs este 3.
Diferenta dintre cele doua numere este 7. Care sunt cele doua numere?
( Clasa a IV-a)
nv. Maria Racu, Iasi
P.62. Doua ceasuri au nceput sa functioneze la aceeasi ora. Se constata ca la
fiecare 30 minute (fata de ora exact
a) unul r
amne n urm
a cu un minut iar cel
alalt
avanseaz
a cu un minut. La un moment dat orele indicate de aceste ceasuri sunt: 18
h 36 min si 19 h 24 min. La ce ora au nceput sa functioneze?
( Clasa a IV-a)
Felicia Amih
aiesei, elev
a, Iasi
P.63. Alege un numar format din trei cifre. Scrie la dreapta lui un numar format
din dou
a cifre. Scoate din num
arul format de 99 ori num
arul format din trei cifre.
Din rezultat scoate diferenta dintre num
arul de trei cifre si num
arul de dou
a cifre si
scrie rezultatul. Eu ti ghicesc numarul format din doua cifre. Cum se explica acest
lucru?
( Clasa a IV-a)
Prof. Petru Asaftei, Iasi
Clasa a V-a
V.41. Fie a numar natural compus astfel nct daca p | a, cu p prim, atunci
p + 1 | a. S
a se arate c
a 12 | a si s
a se afle cel mai mare num
ar a de trei cifre.
Ciprian Baghiu, Iasi
a se
V.42. Se dau numerele xy, ab scrise n baza 10 astfel nct xy divide ab. S
arate c
a x = y dac
a si numai dac
a a = b.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
75
V.43. S
a se afle cifrele a si b stiind c
a a b = cd si ab = dc.
Romanta Ghita
si Ioan Ghita
, Blaj
V.44. S
a se afle x, y, z Q+ pentru care xn = yz, y n = xz, z n = xy, cu n N.
N. N. Hrtan, Iasi
V.45. Se dau sase urne, unele continnd bile. Fie operatia: se aleg trei urne si
se pune cte o bil
a n fiecare dintre ele.
a) Compozitia urnelor fiind 0, 0, 4, 6, 6, 8, s
a se indice o succesiune de operatii n
urma carora toate urnele sa contina acelasi numar de bile.
b) Compozitia urnelor fiind 0, 1, 2, 3, 4, 4, sa se arate ca nu exista o succesiune de
operatii n urma c
arora toate urnele s
a contin
a acelasi num
ar de bile.
Gheorghe Iurea, Iasi
Clasa a VI-a
VI.41. Pe opt cartonase sunt nscrise cte unul din numerele 1, 2, 22 , 23 , 3,
3 , 33 , 34 . Dac
a P (k) este probabilitatea ca, extr
agnd dou
a cartonase, numerele
obtinute sa aiba n total k divizori distincti, sa se rezolve inecuatia P (k) 1/7.
Dumitru Dominic Bucescu, Iasi
VI.42. Fie x, y, z N pentru care 84x + 91y + 98z = 2002. S
a se afle valoarea
maxima a sumei x + y + z.
Adrian Zanoschi, Iasi
Clasa a VII-a
a
b
+
= 1.
b+1 a+1
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
2
2
2
VII.42. S
a se arate c
a a + 1 b + 1 c + 1 (|a| + |b|) (|b| + |c|) (|c| + |a|),
a, b, c R.
Dorin M
arghidanu, Corabia
VII.43. Pentru n N, not
am cu s (n) num
arul de reprezent
ari distincte ale
lui n ca sum
a de dou
a numere naturale (n = a + b si n = b + a constituie aceeasi
reprezentare). Sa se arate ca:
n
hni hn + 1i
X
1
mn
.
s (k) =
76
Clasa a VIII-a
VIII.41. Fie f1 , f2 , f3 functii liniare ale caror grafice sunt drepte concurente
doua cte doua. Cele trei drepte sunt concurente daca si numai daca exista unic
R si exist
a u 6= v R astfel ca
f1 (u)
f2 (u)
f3 (u)
=
=
, cu fi (v) 6= , i {1, 2, 3} .
f1 (v)
f2 (v)
f3 (v)
Claudiu S
tefan Popa, Iasi
VIII.42. Fie x, y, z (0, ). Sa se arate ca
yz + zx
xy + xz
p
p
+
+
yz + zx + x2 + y 2 + z 2 yz zx
xy + xz + x2 + y 2 + z 2 xy xz
xy + yz
p
2.
+
xy + yz + x2 + y 2 + z 2 xy yz
Clasa a IX-a
IX.41. Pentru n N, n 10, notam cu u2 (n) numarul format din ultimele doua
cifre ale lui
a se arate c
a:
n. S
a) u2 a20k+p = u2 (ap ), p {4, 5, . . . , 23}, k N, a {2, 3, 8};
b) u2 a10k+p = u2 (ap ), p {2, 3, . . . , 11}, k N, a {4, 9};
n
c) u2 (5
) = 25, n N;
d) u2 65k+p = u2 (6p ), p {2, 3, . . . , 6}, k N;
77
1
1
f x2 + ax a f 2
+ 1, x (, 0) ,
f
x
x
s
a se arate c
a f nu este injectiv
a.
Titu Zvonaru, Bucuresti
IX.44. Dac
a 4ABC
este ascutitunghic,
a se g
aseasc
a maximul expresiei
s
E = sin A cos A + sin B cos B + sin C cos C.
Cezar Lupu, elev, si Tudorel Lupu, Constanta
IX.45. Demonstrati ca 4ABC n care are loc egalitatea
X
ha hb mc
= 1,
ma mb mc + ha hb mc + ma mb ic
suma fiind obtinut
a prin permut
ari circulare, iar notatiile fiind cele uzuale, este
echilateral.
Iuliana Georgescu si Paul Georgescu, Iasi
2
F2n
2n
, where the Fibonacci numbers Fn
X.41. Prove the inequality
n
Fn1 Fn
are defined by F0 = F1 = 1, Fn+1 = Fn + Fn1 , n 1.
Zdravko Starc, Vrac, Serbia and Muntenegro
X.42. S
a se rezolve ecuatia 2[x] + 6[x] + 7[x] = 3[x] + 4[x] + 8[x] .
Daniel Jinga, Pitesti
X.43. Fie f o functie reala nenula cu proprietatea ca
Clasa a X-a
2003
.
S
a se calculeze f
2002
x, y R.
Clasa a XI-a
XI.41. Fie A1 , A2 , . . . , Ak Mn (Z) astfel nct
2x2 2x + 1 , x > 0.
=f
Marian Urs
arescu, Roman
,
a
,
.
.
.
,
a
XI.45. Fie k N, k 2 si numerele
reale
pozitive
a
1 2
k , b1 , b2 , . . . , bk cu
p
a1 < a2 < < ak . Definim xn = n b1 an1 + b2 an2 + . . . + bk ank .
a) Sa se demonstreze ca lim xn = ak ;
n
b) Sa se arate ca lim n (xn ak ) = ak ln bk ;
n
n
ak
c) Dac
a bk = 1, are loc lim n
(xn ak ) = ak bk1 .
n
ak1
Marian Tetiva, Brlad
Clasa a XII-a
Z (1 + x) 1 + x2 . . . 1 + x2n1
dx, unde x [1, ),
XII.41. Sa se calculeze
x2n
nN .
Oana Marangoci, student
a, Iasi
Z 5
4
5
f (x) sin 2x dx = .
XII.42. Fie f : ,
R o functie continu
a pentru care
4
4
5
astfel nct f (c) (1, 2).
S
a se arate c
a exist
a c ,
4
Mihai Haivas, Iasi
XII.43. S
a se arate c
a
Z 1
ln a
arctg ln a
x2
1
, a > 1.
a
dx
3
ln a
0
Petru R
aducanu, Iasi
XII.44. S
a se afle num
arul r
ad
acinilor reale ale polinomului P Z [X] de grad
minim, care admite r
ad
acina 2 + , unde verific
a ecuatia x3 x + 1 = 0.
Laurentiu Modan, Bucuresti
XII.45. Fie S5 . Sa se arate ca 2 are puncte fixe daca si numai daca 3 are
puncte fixe.
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
79
Sk
an + 1 =
an + 2 = . . . =
an + a 1 , n N a {3, 4} .
3
a se arate c
a
G51. Fie a, b, c
, cu a + b + c = 1. S
10
2
3
a a + bc + b b + ca + c c + ab < .
3
4
Gabriel Dospinescu, elev, Onesti
G52. Se consider
a o piramid
a format
a din p
atrate 1 1,
avnd n trepte, pe treapta k existnd 2k 1 p
atrate (n figur
a,
n = 4). Aflati numarul minim de dreptunghiuri, fiecare alcatuit
numai din casute ntregi, n care poate fi mpartita tabla.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
G53. Fie ABCD un patrat de latura 70.
Sa se arate ca exista o multime de
patrate Pk = Ai Bi Ci Di | Ai Bi = i, i = 1, k care sa aiba suma ariilor egala cu aria
p
atratului dat. Putem acoperi p
atratul ABCD cu elementele multimii Pk ?
Petru Asaftei, Iasi
G54. Sa se arate ca nu putem alege nici un punct n interiorul triunghiului
echilateral ABC de latur
a l 10, care s
a aib
a distantele la vrfuri numere prime
distincte.
Doru Buzac, Iasi
G55. Printr-un punct situat n interiorul unui tetraedru se duc planele paralele cu
fetele tatraedrului. Daca V1 , V2 , V3 , V4 sunt volumele tetraedrelor unic determinate
80
B. Nivel liceal
b si B
b se
L46. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Bisectoarele unghiurilor A
intersecteaza ntr-un punct situat pe latura [CD]. Sa se arate ca CD = AD + BC.
Mircea Becheanu, Bucuresti
L47. Dac
a un triunghi are p
atratele laturilor n progresie aritmetic
a, atunci
simetricul centrului de greutate fata de latura mijlocie se afl
a pe cercul circumscris
triunghiului.
Gabriel Popa si Paul Georgescu, Iasi
L48. Fie R, r, R1 raza cercului circumscris 4ABC, raza cercului nscris 4ABC,
respectiv raza cercului circumscris 4DEF determinat de picioarele bisectoarelor
interioare ale 4ABC. Sa se arate ca R/2 R1 r.
Marian Tetiva, Brlad
L49. ntr-un p
atrat 10 10 se nscriu numerele 1, 2, 3, . . . , 100 n asa fel nct
oricare dou
a numere consecutive s
a se afle n c
asute vecine. Demonstrati c
a exist
ao
linie sau o coloana ce contine macar doua patrate perfecte.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
a avnd a1 = 5, r = 2002. Pentru un
L50. Fie (an )n1 o progresie aritmetic
element b al progresiei, s
a se arate c
a bm apartine progresiei dac
a si numai dac
a
60 | m 1.
Mihai Piticari, C-lung Moldovenesc
L53. Fie n 2 si (A, +, ) un inel comutativ cu n2 elemente, care are cel mult
n 2 divizori ai lui zero. S
a se arate c
a A este corp.
Gabriel Dospinescu, elev, Onesti
L54. Fie f : R R o functie cu derivata continu
a pentru care f (x) 6= 0, x 6= 0.
Sa se determine functiile continue : R R care satisfac identitatea
Z y
Z x
1
1
f (x)
(t) dt (y) = f (y)
(t) dt (x) , x, y R,
a
a
0
0
unde a 6= 0 este o constant
a dat
a.
Adrian Corduneanu, Iasi
a1
a
; xn =
xn1 , n 1. Ar
n
n
ln a
Gheorghe Iurea, Iasi
81
2. PACHITARIU
Marius (Colegiul National, Iasi )
Cteva aplicatii ale teoremei lui Casey (RecMat 1/2003, 3031),
probleme propuse: IX.37, IX.42;
OANA (Colegiul National "C. Negruzzi", Iasi )
3. CRJA
Aplicatii ale rotatiei planului complex (RecMat 2/2002, 2123),
Un procedeu de calcul al limitelor unor siruri de forma (an+1 an )n1
(RecMat 2/2003, 2324).
Premiile se pot ridica direct de la redactie sau pot fi trimise prin mandat postal.
Editura PARALELA 45
82
Pagina rezolvitorilor
BOTO
SANI
Scoala
nr. 7 "Octav Bancila". Clasa a VIII-a. NEGRESCU Alexandru: VI(31,
Ioan: P(44-50,52,53).
IA
SI
Colegiul National. Clasa a VII-a. COSBUC Mircea: VI(36-40), VII(37-40),
VIII.37; IANUS Andrada: VI(36-39), VII.40; PRELIPCEAN Cristina: VI(37,38,40),
VII(36-40), G.40. Clasa a VIII-a. ANDRIES Delia: VI(36-39), VII.36, G.40;
APETROAEI Georgiana: VII(36,39,40), VIII(39,40); BALAN Doru: VI(36,39),
a VIII-a. TANASE
Ioana: VI(37-40), VII.40, VIII.40.
83
Alexandru: P(37,44-47);
P(37,44-47); MIHAILESCU
Laura: P(37,44-47); PISICA
SCUTARU Constantin: P(37,44-47). Clasa a II-a (nv. RACU Maria). BARA Ioana: P(37, 44-47); BULGARU Ionela: P(37, 44-47); CALOIAN Andrei:
BULA
Scoala
"B.P.Hasdeu". Clasa I (nv. TRZIORU Iuliana). ADASC
Vic
tor: P(33,34,44-46); BALAN Andrei: P(33,34,44-46); CUBERSCHI PAUL: P(3335,44-46); ESANU Georgiana: P(33,34,44-46); GREIEROSU Claudiu: P(33,34,44 ATIC
46); LAM
Ioana: P(33-35,44-46); REBEGEA Andrada: P(33,34,44-46). Cla Eduard-Andrei:
sa I (nv. TUTU Laura). BUHU Vlad: P(33,34,44-46); BUZA
Alexandra-Elena: P(33,34,44-46); GURAU
RalucaP(33,34,44-46); CHICHIRAU
Alexandru-Gabriel: P(44-53).
84
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat
de
de
de
de
i
e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI , Temistocle BRSAN, Dan BRNZEI, Ctlin - Cristian BUDEANU,
Constantin CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian CORDUNEANU, Mihai CRCIUN
(Pacani), Paraschiva GALIA, Paul GEORGESCU, Dumitru GHERMAN (Pacani),
Gheorghe IUREA, Lucian Georges LDUNC, Mircea LUPAN, Dan tefan
MARINESCU (Hunedoara), Gabriel MRANU, Andrei NEDELCU, Gabriel POPA,
Dan POPESCU (Suceava), Florin POPOVICI (Braov), Maria RACU, Ioan ERDEAN
(Ortie), Dan TIBA (Bucureti), Lucian Tuescu (Craiova), Adrian ZANOSCHI.
Responsabili de numr :
Temistocle BRSAN, Gabriel POPA, Paul GEORGESCU, Gheorghe IUREA,
Lucian Georges LDUNC, Mircea LUPAN, Andrei NEDELCU
Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 700506, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: acord@math.tuiasi.ro
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Apare cu sprijinul
FILIALEI IAI a SOCIETII de TIINE MATEMATICE
i INSPECTORATULUI COLAR al JUDEULUI IAI
IAI, 2004
C
atre cititori
dup
a cinci ani de aparitie a revistei
Fugit irreparabile tempus
Revista "Recreatii matematice", cu doua aparitii pe an (exceptnd primul an, 1999,
n care a fost publicat un singur numar), a intrat n al saselea an al existentei sale.
Numele ei deriv
a din cel al revistei "Recreatii stiintifice", care a ap
arut la Iasi n
perioada 1883-1888 si care este prima publicatie din tara noastr
a destinat
a tineretului studios. Revista "Recreatii stiintifice" a publicat materiale din toate domeniile
stiintei, dar cu precadere articole, note si probleme de matematica. Este o cutezanta
faptul de a ne lega numele de aceast
a veche si prestigioas
a revist
a si este de o mare
r
aspundere ncercarea noastr
a de a o continua prin asumarea obiectivelor acesteia
(v. RecMat - 1/2003, pp. 1-5), ramase actuale si acum, la mai mult de o suta de ani.
Membrii fondatori ai revistei "Recreatii Matematice" sunt cei prezenti n redactia
primului num
ar: Temistocle Brsan, Catalin Calistru, Alexandru Carausu, Constantin Cocea, Adrian Corduneanu si Gheorghe Iurea. Redactia revistei s-a modificat si s-a largit cu timpul; actuala redactie (prezenta pe coperta, interior) este formata din profesori, nvatatori si elevi, care fac din entuziasm si cu pasiune o munca
necompensat
a de vreo r
asplat
a material
a. Nu-l vom uita pe Alin Spuma, exemplu
de abnegatie, pasiune si competenta.
n acesti primi ani de existenta, eforturile redactiei s-au dirijat spre cristalizarea
unei identitati a revistei si dobndirea unui impact favorabil al acesteia cu publicul
interesat de matematica elementar
a. ntr-adev
ar, revista are n prezent o form
a
grafic
a de prezentare definitivat
a si un continut structurat pe un num
ar de rubrici
bine conturat. Pe de alta parte, punctele de distributie a revistei sunt raspndite pe
o arie ntinsa, iar colaboratorii cu note si probleme originale provin din toata tara.
Aceste preocup
ari sunt n leg
atur
a strns
a cu atingerea obiectivelor revistei, care
constituie n fapt ratiunea aparitiei sale.
Revista se adreseaza elevilor de la cei mici, din clasele primare, pna la absolventii liceelor studentilor preocupati de viitoarea lor munca la catedra, profesorilor
si tuturor celor ce ndr
agesc matematica elementar
a.
Prima parte a fiec
arui num
ar ce ocup
a aproape jum
atate din spatiul ei este
destinata articolelor de informare, studiilor si notelor originale, chestiunilor metodice
si din istoria matematicii. A fost publicat n acesti cinci ani un numar de aproximativ
o sut
a de articole de acest fel, care a oferit cititorilor un material variat, pentru toate
nivelurile de preg
atire, n bun
a parte accesibil si elevilor. Credem c
a existenta acestui
spatiu larg de publicare a stimulat posibilitatile creative ale cititorilor nostri.
n scopul cultivarii gustului pentru matematica, au fost publicate un numar de
portrete de matematicieni ilustri (Fermat, Abel, Kolmogorov etc.) sau au fost
prezentate unele probleme celebre (postulatul V al lui Euclid, marea teorema a lui
Fermat, problema celor patru culori, trisectia unghiului etc.). Au fost evocate personalitati remarcabile ale matematicii romnesti (Spiru Haret, Gh. Vr
anceanu etc.),
reviste cu un aport major n cultura stiintific
a a tarii (Recreatii stiintifice, Revista stiintifica "V. Adamachi"), institutii cu un rol important n nv
atamntul si cercetarea
romneasca (Seminarul matematic "Al. Myller", Observatorul astronomic din Iasi ),
85
Henri Poincar
la 150 de ani de la nasterea sa
La pense nest quun clair,
au milieu dune longue nuit,
mais cest cet clair qui est tout.
H. P.
Este anevoie pentru un om obisnuit
sa compare colosii; adncimi nebanuite tulbur
a vederea detaliilor si ratiunea
nu reuseste s
a completeze o imagine
de nteles. Exista consensul ca Henri
Poincar a fost ultimul matematician
universal si s-a dovedit genial n tot ce
a ntreprins. Acum, la 150 de ani de la
nasterea sa, zabovim un pic gndind la
el.
Henri Poincar s-a n
ascut la
Nancy, pe 29 aprilie 1854, ntr-o distins
a
familie de intelectuali. Ambidextru si
miop, a suferit de o slaba coordonare
muscular
a. Din scoala elementar
a a excelat n compozitii scrise. n 1862 este
nscris la Liceul din Nancy si timp de
11 ani s-a dovedit aici un elev stralucit la toate materiile. Profesorul s
au de
matematic
a l considera un monstru al
matematicii. La concursurile generale ale liceelor din Franta a cstigat premiile nti. n 1873 este admis la cole Polytechnique pe care o absolva n 1875, depasindusi clar colegii n domeniile matematicii. Citea mult si variat, realiznd conexiuni
neasteptate si dovedind o memorie vizual
a excelent
a. si completeaz
a cu mult interes
studiile la cole des Mines si profeseaza ca inginer n timp ce si elaboreaza lucrarea
de doctorat, sub conducerea stiintifica a lui Charles Hermite, n domeniul ecuatiilor
diferentiale. Devine doctor n matematic
a n 1879, convingnd dar si uimind comisia.
Pred
a analiz
a matematic
a 2 ani la Caen, din 1881 primeste catedr
a la Facultatea de S
tiinte din Paris, din 1886 trece la Sorbona pe Catedra de ecuatiile fizicii
matematice si probabilitati, preda si la cole Polytechnique. Lectiile sale acopera
domenii variate, mereu n schimbare, dar nu sunt usor de urm
arit de c
atre studenti
din cauza abundentei de idei. Este ales n Academia de Stiin
te n 1887; caz unic,
este ales n fiecare din cele cinci sectii ; n 1906 devine secretar permanent al acesteia.
n 1908 este ales n Academia Franceza al carei secretar permanent devine n anul
prematurului s
au deces, la 17 iulie 1912.
Activitatea sa de creatie stiintific
a se desf
asura cu precizie: ntre 10 si 12 dimineata,
ntre 5 si 7 dupa amiaza. Dupa ora 7 se informa. Pornea cte o lucrare fara un
89
plan prestabilit, f
ar
a calcule preliminare; dup
a primii pasi urmau natural urm
atorii.
Aborda si abandona subiecte din unghiuri de vedere diferite dar subconstientul sau
continua studiile, ntregind imaginea. Dificultatea de a opri cercetarea l determina
s
a nu ntreprind
a lucr
ari importante dup
a ora 7 seara, spre a nu-si tulbura somnul.
A dezvoltat studiul functiilor automorfe dup
a o idee ce sustine c
a i-a venit f
ar
a
nici o pregatire prealabila n momentul cnd urca ntr-un autobuz; folosea n context
complet diferit transformarile din geometria neeuclidiana. Prin lucrarea Analysis
situs, publicat
a n 1895, ntemeiaza domeniul topologiei algebrice n care clasica sa
conjectur
a este nc
a actual
a. Este considerat fondatorul teoriei functiilor analitice
de mai multe variabile complexe. A adus contributii esentiale n geometria algebrica, dezvoltnd metode ce au permis deduceri directe ale unor rezultate profunde
ce se bazau pe o idee de demonstratie gresit
a. n 1901 a rezolvat o problem
a crucial
a de teoria numerelor: c
autarea punctelor de coordonate rationale pe o curb
a
algebrica f (x, y, z) = 0 cu coeficienti rationali. Geometria hiperbolica, creata de
catre Lobacevski si Bolyai, a devenit de nteles pe modelul de univers imaginat de
catre Poincar. Este considerat al
aturi de Einstein (si Lorentz ) fondator al teoriei
relativitatii.
Retinem atentia cu cteva detalii referitoare la problema celor 3 corpuri. Se
presupun date la un moment initial 3 corpuri date prin trei puncte de mase invariabile
prin pozitia lor, viteze si acceleratii. Se presupune c
a asupra lor nu intervine nici
o forta exterioar
a, dar c
a ele evolueaz
a respectnd legea atractiei universale. Se
cere sa se evalueze comportarea lor n timp. Problema abordata de catre Poincar
n 1889 era ct pe ce s
a fie compromis
a de o eroare comis
a de editorul de la Acta
Mathematica. Un intens schimb de scrisori cu Mittag-Leler a l
amurit chestiunea
si un memoriu al lui Poincar a ap
arut n 1890, fiind considerat act de nastere a
teoriei haosului. Motivul este ca aceasta problema a celor 3 corpuri revine la un
sistem de ecuatii diferentiale (cu necunoscutele cele 9 functii ce dau coordonatele
punctelor) care nu este stabil. Aceasta nseamn
a c
a modific
ari infinitezimale ale
datelor problemei conduc la modific
ari substantiale ale traiectoriilor.
H. Poincar a adus contributii esentiale n numeroase domenii ale matematicilor aplicate: mecanica cereasca, cosmologie, mecanica cuantica, optica, electricitate, hidrodinamica, telegrafie, termodinamica, teoria elasticitatii, electromagnetism,
capilaritate.
n special, modul diferit de a concepe matematica la Poincar si Hilbert a condus
la filosofii distincte ale matematicii. n opozitie cu punctul de vedere logicist si
formalist, H. Poincar a sustinut un punct de vedere intuitionist: prin logica
demonstram, dar prin intuitie creem, logica ramne sterila fara a fi fertilizata de
intuitie.
H. Poincar este un maestru al populariz
arii stiintei; c
artile sale: Stiin
ta si
ipoteza (1902), Valoarea stiintei (1905), Stiin
ta si metoda (1908), Ultimele gnduri
(1908, postum) sunt disponibile si n limba romn
a.
La funeraliile sale s-a spus: ... a fost matematician, geometru, filosof,
scriitor, poet al infinitului, bard al stiintelor.
Prof. dr. Dan BRNZEI
90
va fi de 5 h 24 m 25 s.
Pentru observarea fenomenului trebuiesc luate masuri de protectie a ochilor. Recomandam ca atunci cnd se ndreapta privirea spre Soare sa se foloseasca o sticla
afumat
a sau o sticl
a ce se utilizeaz
a la ochelarii pentru sudur
a electric
a. Cel mai la
ndemn
a ar fi folosirea foliei metalizate utilizat
a drept ambalaj de c
atre vnz
atoarele
de flori. Aceasta ultima protectie trebuie confectionata din cel putin doua sau trei
folii suprapuse, functie de sensibilitatea ochilor celor ce vor sa observe fenomenul.
Observatii se pot face si cu o lunet
a dotat
a cu un ocular prin care s
a se proiecteze
Soarele pe un ecran situat la o distanta convenabil
a. Imaginea Soarelui ar putea
ajunge la dimensiunile unui cerc cu raza 10 - 15 cm si chiar mai mult. Evident, luneta
trebuie instalata pe un trepied pentru a-i asigura stablitate si urmarire comoda a
Soarelui. O urm
arire asem
an
atoare a fenomenului poate fi f
acut
a proiectnd imaginea
Soarelui ca mai sus, folosind un binoclu.
Amatorii care vor sa aduca contributii la observarea trecerii, avnd n vedere ca
unele observatoare specializate pot sa nu aiba vreme favorabila observatiilor, urmeaza
s
a tin
a seama de urm
atoarele: 1) s
a posede un ceas cu cronometru si pus la or
a dup
a
un post de radio national, 2) s
a urm
areasc
a momentul primului contact exterior si
sa-l cronometreze si la fel sa procedeze pentru celelalte trei momente caracteristice
(primul contact interior, al doilea contact interior si al doilea contact exterior). n
plus fata de aceste recomand
ari, trebuie s
a apeleze la o cunostinta ce posed
a un
aparat numit GPS cu ajutorul c
aruia s
a se determine coordonatele locului unde a
facut observatiile (longitudinea si latitudinea geografica). Daca masuratorile vor fi
f
acute cu o eroare n timp de plus sau minus 0,1 secunde, iar coordonatele locului vor
fi determinate cu o eroare de maximum 8 metri n jurul punctului unde s-au f
acut
m
asur
atorile, atunci observatiile pot fi luate n consideratie.
Observatiile pot fi transmise n scris la Observatorul Astronomic din Iasi, Aleea
Sadoveanu nr. 5, textul urmnd s
a contin
a: mijloacele cu care s-au f
acut observatiile,
momentele caracteristice m
asurate si coordonatele locului.
Operatia, pe plan mondial, este coordonat
a de c
atre Observatorul European de
Sud cu sediul n Garching (Germania) iar calculele centralizate vor fi facute la Institutul de Mecanica Cereasca si Calculul Efemeridelor cu sediul la Paris.
Urm
arirea fenomenului nu este lipsit
a de interes dac
a avem n vedere raritatea
lui, importanta stiintific
a, ncrederea si seriozitatea ce se poate acorda calculelor
astronomice, spre deosebire de ideile avansate de prezicatori si astrologi, care dau
interpret
ari apocaliptice unor astfel de fenomene. Din anul 3000 . H. si pn
a n
prezent, au avut loc 64 de treceri si alte evenimente astronomice deosebite, dar nu s-a
constatat, n afara unor fenomene naturale izolate, uneori devastatoare (cutremure,
inundatii, razboaie provocate de om etc.), sa se fi produs acel eveniment apocaliptic
mult proferat de prezic
atori.
Iulian BREAHNA
Membru al Uniunii Astronomice Internationale,
ex-director al Observatorului Astronomic din Iasi
93
1
x
lucru, este suficient s
a se studieze monotonia functiei f (x) =
+
,
1 + 2x
x+2
1
94
+
+ +
< n3+
+p
+
.
1 + 2a1
1 + 2a2
1 + 2an
1 + 2ai
1 + 2ak
1 + 2aj
Dar
1
1
1
1
1
1
+p
+
+p
+q
2,
1 + 2ai
1 + 2ak
1 + 2ai
1 + 2aj
1 + 2aj
1 + 2 ai1aj
presupunnd c
a inegalitatea este adev
arat
a pentru n = 3, iar din relatia precedent
a
rezult
a c
a ea este adev
arat
a si pentru n oarecare.
Sa dovedim deci inegalitatea pentru n = 3. Presupunem ca ea nu este adevarata
1
1
1
2
+
+
= , cu p < 1.
pentru o tripleta a1 , a2 , a3 . Atunci
p
1 + 2a1 1 + 2a2 1 + 2a
3
3
3
Q
Q
p
1
1
p2
1
, obtinem c
a1=
<
. Este
Notnd xi =
2
2
2
2
2 1 + 2ai
k=1 8xk
k=1 8xk
1
deci suficient sa demonstram ca pentru orice 0 < x, y, z < cu x + y + z = 1 avem
2
1
1
1
1
1
1
1, inegalitate echivalenta cu
ca
8x2
2
8y 2 2
8z 2 2
(1 2x)(1 2y)(1 2z)(1 + 2x)(1 + 2y)(1 + 2z) 83 x2 y 2 z 2 .
O alta schimbare de variabila este acum necesara. Desigur, aceasta este 12x = a,
1 2y = b, 1 2z = c. Ramne deci sa demonstram ca, pentru orice a, b, c > 0 cu
suma 1, avem
8(1 a)2 (1 b)2 (1 c)2 abc(2 a)(2 b)(2 c).
Avem ns
a c
a
2
8
8(1 a)2 (1 b)2 (1 c)2 = 8(b + c)2 (c + a)2 (a + b)2 8 (a + b + c)(ab + bc + ca) =
9
512
512
512
=
(ab + bc + ca)2
abc (a + b + c) =
abc.
81
27
27
512
, ceea ce este trivial,
Este suficient, deci, sa demonstram ca (2 a)(2 b)(2 c) <
27
deoarece (2 a)(2 b)(2 c) < 8, iar problema este acum rezolvata.
95
A fost mentionat
a anterior, n trecere, frumoasa Problema 2, OIM 2001, propus
a
de Hojoo Lee. Problema n cauza fiind att de mult discutata si popularizata,
s-ar putea crede ca nu mai este nimic nou de spus despre ea. Totusi, credem ca
urm
atoarea demonstratie a unei generaliz
ari a problemei este nou
a.
Exemplul 2. Demonstrati ca daca a1 , a2 , . . . , an sunt numere reale strict pozitive astfel nct a1 a2 an = 1, iar k > 1 este un numar natural, atunci
1
1
1
p
+ p
+ + p
1.
k
k
k
k
k
1 + (n 1) a1
1 + (n 1) a2
1 + (nk 1) an
Vasile Crtoaje
Solutie. Presupunem c
a
1
1
1
1
p
+ p
+ + p
= ,
k
k
k
k
k
k
p
1 + (n 1) a1
1 + (n 1) a2
1 + (n 1) an
p
pentru un anumit p > 1. Notam p
= xi , i = 1, n si obtinem ca
k
1 + (nk 1) ai
n
n
k
n
Q
Q
pk
1
n 1 =
1
>
1 , iar x1 + x2 + + xn = 1.
k
k
i=1 xi
i=1 xi
n
Q
1
Pentru a ajunge la o contradictie, vom dovedi ca
1
nk 1
k
i=1 xi
pentru orice x1 , x2 , . . . , xn > 0 astfel nct x1 +x2 + +xn = 1. Pentru demonstrarea
acestei inegalitati, sa observam ca
n
n
Q
Q
1
=
(1)
xki
(x1 x2 . . . xn )k
i=1
(2)
n
1 + xj + + xk1
1 + G + G2 + + Gk1 ,
j
(3)
i=1
Desigur, pentru minorarea celuilalt produs din formula (1), aplicarea direct
a a inegalit
atii mediilor nu mai este la fel de eficient
a. Conform inegalit
atii mediilor, avem
q
n
n
X
n (x1 x2 . . . xn )i
xij
qQ
, i = 0, k 1.
n
k1
n
1 + xj + + xk1
j
j=1
j=1 1 + xj + + xj
j=1
unde G =
n
x1 x2 . . . xn . Din (1), (2) si (3) deducem c
a
n
n
Y
(n 1)n Gn 1 + G + G2 + + Gk1
1
1
,
Gnk
xki
i=1
96
n+1
ak
k=1
k=1
p
k=1 ak
k=1
97
X
1
>
n+1
1
k=1 ak
1
.
n+1
R
amne, deci, s
a demonstr
a pentru
oricena1 , a2 , . . . , an > 0 cu a1 +a2 + +an = 1
am c
n
P
P
1
1
are loc inegalitatea
n+1
, care este echivalent
a cu
1
k=1 ak
k=1 ak n + 1
n
n 1 (n 1) a
P
P
ak
k
.
1
(n
1)
a
a
k
k
k=1
k=1
O alta substitutie este acum necesara, anume 1 (n 1)ak = bk , k = 1, n. Se
observ
a c
a avem de asemenea b1 + b2 + + bn = 1 si r
amne deci s
a dovedim
n 1b
n
P
bk
k
2 P
c
a
(n 1)
, rezultat care se poate obtine prin sumarea a n
bk
k=1
k=1 1 bk
P bk
bk
1
bk
=P
.
inegalit
ati de forma
2
1 bk
b
(n 1) i6=k bi
i6=k i
(1 b1 ) (1 b2 ) . . . (1 bn ) (n 1) b1 b2 . . . bn .
i=1
j6=i
i=1
sY
n1
j6=i
i
n
bj = (n 1) b1 b2 . . . bn ,
ERRATA
n articolul "Combinatorica . . . algebrica" de Gabriel Dospinescu, publicat n
nr. 2/2003 al revistei, forma corecta a Lemei de la pag. 19 este:
2
2
Fie n numar natural prim si = cos
+ i sin . Are loc egalitatea
n
n
a0 + a1 + + an1 n1 = 0, a0 , a1 , . . . , an1 Q,
Cteva propriet
ati ale medianelor
Temistocle BRSAN 1
1. Ne propunem s
a indic
am un num
ar de propriet
ati ale medianelor la nivelul
de ntelegere al unui elev bun de gimnaziu. Instrumentele principale de lucru vor fi
teorema lui Thales si teorema lui Menelaus.
Pentru o exprimare scurt
a, vom folosi notiunile de puncte izotomice si puncte
conjugate armonic. Fie A, B, X, Y patru puncte coliniare. Punctele X si Y sunt
izotomice n raport cu A si B daca sunt simetrice fata de mijlocul segmentului [AB]
(evident, X si Y sunt fie interioare, fie exterioare acestui segment); aceasta conditie
revine la egalitatea AX = BY . Punctele X si Y sunt conjugate armonic n raport
XA
YA
cu A si B daca mpart segmentul [AB] n rapoarte egale:
=
(evident, X
XB
YB
este interior segmentului si Y exterior sau invers).
Propozitia 1. Fie ABC un triunghi oarecare, A0 , B 0 , C 0 mijloacele laturilor
[BC], [CA], respectiv [AB] si M, N BC doua puncte izotomice n raport cu vrfurile B si C, cu M diferit de mijlocul segmentului [A0 C]. Atunci, sunt adevarate
afirmatiile:
1 dreptele B 0 M si C 0 N se intersecteaza ntr-un punct X AA0 ;
2 paralela prin M la AC si paralela prin N la AB se intersecteaza ntr-un punct
0
X AA0 ;
3 punctele X si X 0 sunt conjugate armonic n raport cu A si A0 .
Demonstratie. Avem patru situatii distincte ilustrate n figurile de mai jos;
demonstratia este nsa aceeasi.
X
A
A
C X
C
C M
M
N B
A
B
A M
Deoarece M nu-i mijlocul lui [A0 C] rezulta ca N nu-i mijlocul lui [A0 B] si,
ca urmare, dreptele B 0 M si C 0 N intersecteaz
a AA0 . Fie {X} = AA0 B 0 M si
{X1 } = AA0 C 0 N . Conform teoremei lui Menelaus, aplicat
a la 4AA0 C si transversala B 0 M si la 4AA0 B si C 0 N , avem
X1 A N A0 C 0 B
XA M A0 B 0 C
=
1
s
i
= 1,
XA0 M C B 0 A
X1 A0 N B C 0 A
1
99
XA
MC
NB
X1 A
si
=
=
. Punctele M , N fiind izotomice n raport cu
0
0
0
XA
MA
X1 A
N A0
X1 A
XA
B si C, avem M A0 = N A0 si M C = N B. Rezult
=
, deci punctul
a c
a
XA0
X1 A0
Observatie. Sa urmarim deplasarea punctului X pe AA0 , atunci cnd M parcurge BC. Not
am cu G centrul de greutate al triunghiului ABC si cu A mijlocul
0
medianei [AA ]. Dac
a M este n C, atunci X coincide cu A. Dac
a M se ndep
arteaz
a
de C, la "dreapta" acestuia, atunci X (AA ). Daca M se apropie de B, din
"stnga" acestuia, atunci X (A G). Pentru M situat n B, X coincide cu G. Daca
M (BA0 ], atunci X (GA0 ]; punctul M n pozitia A0 coincide cu X. Pentru M
ntre A0 si mijlocul segmentului [A0 C], X parcurge semidreapta de origine A0 ce nu
contine A. n sfrsit, daca M este ntre mijlocul lui [A0 C] si C, atunci punctul X
este situat pe semidreapta de origine A ce nu contine A0 si se apropie de vrful A.
O pozitie particular
a interesant
a a punctului M este semnalat
a n urm
atorul
Corolar. Daca sunt ndeplinite conditiile din Propozitia 1 si n plus M C =
a
= N B = , atunci X este izotomicul punctului G n raport cu A si A0 , iar X 0 este
2
simetricul lui A0 fata de A.
XA
MC
a/2
1
=
=
Demonstratie. Avem X [AA0 ] si
= , adica
XA0
M A0
a/2 + a/2
2
1
1
a XA = GA0 si
XA0 = 2XA sau XA = AA0 . Cum avem si GA0 = AA0 , rezult
3
3
0
XA
XA
1
= ,
prima afirmatie este dovedita. Pe de alta parte, X 0 [AA0 ] si 0 0 =
0
XA
XA
2
deci 2X 0 A = X 0 A0 , de unde X 0 A = AA0 . Asadar X 0 si A0 sunt simetrice fata de A.
2. Aplicatii. Fie D, Da , Db , Dc punctele de tangenta a cercurilor nscris, Aexnscris, B-exnscris respectiv C-exnscris triunghiului ABC cu dreapta BC. Amintim c
a au loc egalit
atile [1], p.30:
DB = Da C = p b si Db C = Dc B = p a (2p = a + b + c);
a
primele spun c
a punctele D si Da sunt izotomice fata de B si C, iar ultimele c
aceast
a proprietate o au si punctele Db si Dc . Putem presupune c
a AB 6= AC
pentru a evita cazul trivial n care 4ABC ar fi isoscel cu vrful A.
100
a
adic
a are loc 3 . n sfrsit, avnd n vedere Corolarul, X este izotomicul lui G dac
a
a
si numai daca Db C = , adica p a = sau 2a = b + c.
2
2
Observatie. Triunghiurile ce satisfac conditia
A
2a = b+c (o latur
a este media aritmetic
a a celorlaltor
doua) sunt speciale, cu multe proprietati cunoscute
X
(n [2], p. 242, sunt date opt propriet
ati). Afirmatia
B
C
Y
4 indic
a o nou
a proprietate caracteristic
a lor.
U
Un rezultat similar se obtine dac
a lu
am punctele
Dc B
D A Da C Db
izotomice D, Da n locul punctelor Db , Dc .
Propozitia 3. Daca 4ABC satisface conditia
a
|b c| 6= , atunci relativ la punctele D, Da avem:
2
1 B 0 D si C 0 Da se intersecteaza n U AA0 ;
V
2 B 0 Da si C 0 D se intersecteaza n V AA0 ;
U
A
V
A
3
101
O constructie geometric
a a mediilor (II)
Claudiu - Stefan
POPA1
2ab
Pentru x = 0, avem KL =
(= mh ), iar pentru x = ab (= mg ), avem
a+b
KL = mg , dupa cum s-a demonstrat n [2]. Desennd figurile pentru cteva valori
ale lui x > 0, observam ca segmentul [KL] "coboara" pe masura ce x creste, fara a
"atinge" ns
a linia mijlocie a trapezului. n momentul n care vom demonstra riguros
acest lucru, vom avea o (probabil) nou
a demonstratie pentru inegalitatea mediilor a
doua numere reale pozitive.
n trapezul A0 BCD0 , segmentul [K 0 L] are ca lungime media armonica a bazelor
2 (a + x) (b + x)
.
A0 B = a + x si CD0 = b + x, deci K 0 L =
a + b + 2x
1
Profesor, S
coala "Alecu Russo", Iasi
102
Atunci, avem
ma x + m2g
2(a + x)(b + x)
x(a + b) + 2ab
x + mh
= ma
.
x =
=
a + b + ax
2x + (a + b)
x + ma
x + ma
Suntem astfel condusi la studiul functiei
x + mh
y
.
f : R\ {ma } R, f (x) = ma
x + ma
Aceasta este o functie omografica, strict
ma
crescatoare pe (, ma ) si pe (ma , +),
mg
al c
arei grafic este o hiperbol
a de asimptote
mg
mh
ma
y = ma si x = ma . Prin calcul, stabilim c
a
mh O m
valorile x = mg sunt puncte fixe ale functiei.
x
g
Deoarece f ([0, )) = [mh , ma ), iar restrictia
mg
lui f la [0, ) este strict cresc
atoare, justificarea afirmatiilor anterioare este complet
a.
Consideratiile precedente conduc la urm
atoarele interpretari geometrice:
1. Faptul ca f (mh ) = 0 arata ca, daca ABCD este trapez cu AB k CD,
A0 [AB, D0 [DC sunt astfel nct AA0 = DD0 = mh , iar {E} = A0 C BD0 ,
atunci paralela prin E la bazele trapezului dat trece prin punctul de concurenta al
prelungirilor laturilor neparalele ale acestuia.
2. Faptul ca f (mg ) = mg se interpreteaza geometric astfel: daca ABCD este
un trapez cu AB k CD, iar A0 [AB, D0 [DC sunt astfel nct AA0 = DD0 = mg ,
atunci A0 C, BD0 si AD sunt concurente ntr-un punct E, iar paralela prin E la baze
intersecteaz
a BC n F astfel nct EF este media geometric
a a lungimilor bazelor.
a + kb
a kb
3. n sfrsit, sa observam ca pentru x =
, obtinem f (x) =
1+k
1k
(calculul se efectueaza cu usurinta). Prin urmare, considernd segmentul [AA0 ] de
lungime egal
a cu media ponderat
a a bazelor cu ponderile 1 si k, segmentul [KL] va
reprezenta media ponderat
a a bazelor, cu ponderile 1 si k. Acest fapt ne permite
sa construim cu rigla si compasul conjugatul armonic al unui punct; cititorul poate
dezvolta singur ideile.
KL = K 0 LKK 0 =
Bibliografie
1. L. Constantinescu - O interpretare geometrica a inegalitatii mediilor, R.M.T. 1/1982, 30.
2. C. - S
t. Popa - O constructie geometrica a unor medii, Rec. Mat. - 2/2003, 13-14.
103
0
0
0 min f
(c) , f+
(c) , max f
(c) , f+
(c) .
(1)
Demonstratie. Fie c punct de maxim local. Asadar, > 0 astfel nct avem:
f (x) f (c)
0
(c) 0,
x (c , c) [a, b] f (x) f (c)
0 f
xc
f (x) f (c)
0
x (c, c + ) [a, b] f (x) f (c)
(c) 0
0 f+
xc
0
0
si, ca urmare, 0 f+ (c) , f
(c) , adic
a are loc2 (1).
Exemplu. Functia f (x) = max x, 1 x , x 0, este
y
51
, pentru care
derivabil
a cu exceptia punctului x0 =
2
0
0
f (x0 ) = 1 5 si f+ (x0 ) = 1. Relatia (1) revine la 0
1 5, 1 , adic
a semitangentele la grafic n M0 (x0 , x0 ) sunt
x
x0
de parti diferite fata de paralela prin acest punct la axa Ox.
Teorema 2 (Teorema lui Rolle generalizata ). Daca f : [a, b] R este o functie
continua pe [a, b], derivabila bilateral pe (a, b) si f (a) = f (b), atunci exista un punct
c (a, b) astfel nct are loc relatia (1).
Demonstratie. Conform teoremei lui Weierstrass, functia f este m
arginit
a si si
atinge marginile, adica c1 , c2 [a, b] astfel nct f (c1 ) f (x) f (c2 ), x [a, b].
Daca {c1 , c2 } {a, b}, atunci rezulta ca f este functie constanta si (1) are loc
pentru orice c (a, b). Dac
a {c1 , c2 } 6 {a, b}, fie c {c1 , c2 } \ {a, b}; conform
Teoremei 1 pentru acest punct c are loc (1).
Teorema 3 (Teorema lui Lagrange generalizata ). Daca f : [a, b] R este
o functie continua pe [a, b] si derivabila bilateral pe (a, b), atunci exista un punct
c (a, b) astfel nct
0
f (b) f (a)
0
0
(c) , f+
(c) , max f
(c) , f+
(c) .
(2)
min f
ba
Demonstratie. Se aplica Teorema 2 functiei auxiliare g : [a, b] R definite prin
f (b) f (a)
g (x) = f (x)
x, x [a, b].
ba
Corolarul 1 (Teorema lui Lagrange pentru functii convexe). Fie f : I R ( I
interval deschis) o functie convexa. Atunci, pentru orice puncte a, b I, a < b,
exista c (a, b) astfel nct
1
104
f (b) f (a)
0
(c) .
f+
ba
Demonstratie. Deoarece f este convex
a pe I (deschis), rezult
a c
a f este continu
a
0
0
(x) f+
(x), x I. Prin aplicarea Teoremei 3
pe I, derivabil
a bilateral pe I si f
pe intervalul [a, b], obtinem rezultatul cerut.
Corolarul 2. Fie f : I R ( I interval deschis) o functie continua si derivabila bilateral pe I. Atunci functia f este crescatoare pe I daca si numai daca este
satisfacuta conditia
0
0
min f
(x) , f+
(x) 0, x I.
(3)
Demonstratie. Necesitatea conditiei este usor de dovedit. Pentru suficienta, fie
x1 , x2 I cu x1 < x2 . Conform Teoremei 3, aplicat
a restrictiei functiei f la [x1 , x2 ],
0
f (x2 ) f (x1 )
0
min f
(c) , f+
(c) .
c (x1 , x2 ) astfel nct
x2 x1
De aici si din (3), deducem c
a f (x1 ) f (x2 ); ca urmare, functia f este cresc
atoare.
Teorema 4 (Teorema lui Cauchy generalizata ). Daca f, g : [a, b] R sunt doua
functii continue pe [a, b], derivabile bilateral pe (a, b) si
0
0
0
/ min g
(x) , g+
(x) , max g
(x) , g+
(x) , x (a, b) ,
(4)
atunci g (a) 6= g (b) si exista un punct c (a, b) astfel nct
0
0
f (c) f+
f (c) f+
(c)
(c)
f (b) f (a)
min
,
,
max
,
.
(5)
0 (c) g 0 (c)
0 (c) g 0 (c)
g (b) g (a)
g
g
+
+
Demonstratie. Daca am avea g (a) =
2, ar
conform
Teoremei
exista
g0 (b), atunci,
0
0
0
(c) , g+
(c) , max g
(c) , g+
(c) , ceea
un punct c (a, b) astfel nct 0 min g
ce contrazice (4). Deci are loc g (a) 6= g (b).
Consider
am acum functia h : [a, b] R definit
a prin
f (b) f (a)
h (x) = f (x)
g (x) , x [a, b] .
g (b) g (a)
Observam ca h este continua pe [a, b], derivabila bilateral pe (a, b) si avem
f (a) g (b) f (b) g (a)
h (a) =
= h (b). Conform Teoremei 2, exista c (a, b) astfel
(b) g (a)
g
nct 0 min h0 (x) , h0+ (x) , max h0 (x) , h0+ (x) , adica avem
f (b) f (a) 0
f (b) f (a) 0
0
0
(c)
(c)
(6)
g (c) 0 f+
g (c)
f
g (b) g (a)
g (b) g (a) +
sau
f (b) f (a) 0
f (b) f (a) 0
0
0
(c)
(c)
(7)
g (c) 0 f
g (c) .
f+
g (b) g (a) +
g (b) g (a)
Presupunem ca are loc (6) (se procedeaza analog, daca ar avea loc (7)). Datorita
ipotezei (4), putem scrie
0
0
0
(c) , g+
(c) > 0 (8)
sau
max g
(c) , g+
(c) < 0 (9) .
min g
Dac
a are loc (8), atunci (6) ia forma
0
(c)
f
f 0 (c)
f (b) f (a)
+
0
0 (c) ,
g (c)
g (b) g (a)
g+
deci (5) este adevarata. Daca are loc (9), atunci (6) se scrie
0
f 0 (c)
(c)
f+
f (b) f (a)
0
0 (c) ,
g+ (c)
g (b) g (a)
g
deci (5) este adev
arat
a si n acest caz. Demonstratia este complet
a.
0
f
(c)
105
n
(1 + a1 ) (1 + a2 ) (1 + an ) (1 + n a1 a2 an ) , a1 , a2 , . . . , an 0.
Obtinem
n
p
(1)
x1 x2 . . . xn 1 + n (x1 1) (x2 1) (xn 1) .
(2)
s
n
xi 1
xi 1 xi 1
xi 1
n+1
.
xi = 1 + (xi 1) = 1 +
+
+ +
(n + 1)
n
n
n
n
Ca urmare,
r
n
n
n
n n+1 (x1 1) (x2 1) (xn 1)
.
(3)
x1 x2 . . . xn (n + 1)
2
nn
n
Din (2), avem (x1 1) (x2 1) (xn 1) n , deci
r
n
n
n
n+1 (x1 1) (x2 1) (xn 1)
1.
(4)
nn2
Combinnd (3) si (4), obtinem inegalitatea ceruta.
1
Solutia III. Not
am
= yi , i = 1, n; deci yi (0, 1) si y1 + y2 + + yn = 1.
xi 1
yi + 1
Rezult
a c
a xi =
, 1, n si avem:
yi
y1 + 1 y2 + 1
yn + 1
...
=
x1 x2 . . . xn =
y1
y2
yn
1
106
2y1 + y2 + + yn y1 + 2y2 + + yn
y1 + y2 + + 2yn
...
y1
y2
yn
q
n
n+1
(n + 1) n+1 (y1 y2 yn )
n
= (n + 1) .
y1 y2 yn
1
1
Solutia IV. Apelam la metoda lui Sturm. Deoarece xi = 1 +
,
xi 1
xi 1
i = 1, n, inegalitatea de demonstrat se scrie
"n
# Y
n
Y
1
1
(5)
1+
(n + 1)n .
x
1
x
1
i
i
i=1
i=1
=
1+a 1+b
Sa analizam comportarea produsului
=
< 0,
a+t
bt
a
b
ab (a + t) (b t)
1+a 1+b
ceea ce arat
a c
a apropiind numerele a si b produsul
descreste.
a
b
1
1
1
Daca printre numerele
,
, ... ,
exista doua inegale, atunci
x1 1 x2 1
xn 1
1
1
1
1
si celalalt este strict mai mare ca ; fie
unul este strict mai mic ca
<
n
n
x1 1
n
1
1
1
1
1
1
1
1
si
> . nlocuim
si
prin si respectiv
+
.
x2 1
n
x1 1
x2 1
n
x1 1 x2 1 n
1
1
1
1
1
1
Suma numerelor ,
+
,
, ... ,
r
amne aceeasi,
n x1 1
x2 1
n x3 1
xn 1
dar membrul stng n (5), obtinut prin aceast
a nlocuire, este mai mic. n noul set
1
de numere avem unul egal cu , iar, daca printre celelalte exista doua inegale, se
n
1
procedeaza la fel pna cnd se obtine un set de numere egale cu . n acest caz
n
membrul stng are valoare minim
a, anume,
1 .1
n
= (n + 1) .
1+
n
n
Solutia V. Vom dovedi mai nti rezultatul urmator:
Lem
a. Daca ai , bi > 0, i = 1, n, atunci
v
v
v
un
un
un
uY
uY
uY
n
n
n
t
t
(ai + bi )
ai + t
bi .
i=1
i=1
i=1
(6)
si rezult
a aplicnd inegalitatea mediilor:
b1
a1
1
an
bn
1=
+ +
+ +
+
n
a1 + b1
an + bn
a1 + b1
an + bn
r
r
an
bn
a1
b1
n
...
+ n
...
.
a1 + b1
an + bn
a1 + b1
an + bn
Lund n (6) ai = xi 1 si bi = 1, i = 1, n, obtinem
(2)
p
n
x1 x2 . . . xn n (x1 1) (x2 2) (xn 1) + 1 n + 1,
de unde rezult
a inegalitatea dorit
a.
Observatie. Aceasta problema poate fi usor generalizata astfel:
1
1
1
Fie x1 , x2 , . . . , xn (2, +) astfel nct
+
+ +
= k.
x2 1
xn 1
n x1 1
k+n
Demonstrati ca x1 x2 . . . xn
.
k
Bibliografie
1. Gh. Andrei si colab. - Exercitii si probleme de algebra pentru concursuri si olimpiade scolare, Partea I, Constanta, 1990.
2. M. Ganga - Manual pentru clasa a IX-a, Profil M1,M2, Ed. Mathpress, Ploiesti,
2003.
3. M. Ganga - Probleme elementare de matematica, v. II, Ed. Mathpress, Ploiesti,
2003.
4. D. S
t. Marinescu, V. Cornea - Doua inegalitati si unele aplicatii ale acestora,
Gazeta Matematic
a, CVI (2001), nr. 3, 102-104.
5. I. Nedelcu - Probleme de matematica pentru liceu, Ed. Mathpress, Ploiesti, 2003.
6. L. Panaitopol, M. Lascu, V. B
andil
a - Inegalitati, Ed. GIL, Zalau, 1996.
1 (Problema de cnt
arire a lui Bachet). Care este cel mai mic num
ar de
greutati care pot fi folosite pentru a cntari cu o balanta ori numar ntreg de kilograme
de la 1 la 40?
2. G
asiti dou
a numere care se scriu n baza 10 numai cu ajutorul cifrei 1 si care
au suma egala cu produsul lor.
3. Un urs pleac
a din brlogul s
au 1 km spre sud, se ntoarce si parcurge 1 km
spre est, apoi 1 km spre nord, revenind astfel n punctul de plecare. Ce culoare are
ursul?
Not
a. R
aspunsurile la aceste probleme se g
asesc la p. 110 si la p. 123
108
Solutia I (Alexandra Ciofu, eleva, Hrlau). Daca perechea (a, b) este solutie
a
b
a ecuatiei, atunci
1 si
1, de unde a b + 1 si b a + 1.
b+1
a+1
I Daca a b, rezulta ca 0 a b 1, deci a b {0, 1}. n cazul a b = 0,
2a
= 1. De aici, obtinem a = 1
urmeaz
a a = b si, deoarece (a, b) este solutie,
a+1
si, deci, perechea (1, 1) va fi solutie a ecuatiei date. n cazul a b = 1, nlocuind n
b
= 1, deci b = 0. Asadar, n acest caz
ecuatia dat
a pe a cu b + 1 obtinem 1 +
b+2
obtinem solutia (1, 0).
II Dac
a a b, rolurile numerelor a si b se schimb
a si (a, b) va fi (1, 1) sau (0, 1).
Rezumnd, multimea solutiilor ecuatiei date este {(0, 1) , (1, 0) , (1, 1)}.
Solutia II (Maria Cr
aciun, eleva, Hunedoara). Ecuatia data este echivalenta
a
cu a (a + 1) + b (b + 1) = (a + 1) (b + 1), deci cu a2 ab + b2 = 1. Aceasta din urm
poate fi scris
a sub forma a (a b) b (a b) = 1 ab sau (a b)2 = 1 ab. Asadar,
numarul 1 ab este un patrat perfect cel mult egal cu 1, daca perechea (a, b) este
solutie a ecuatiei. Ca urmare, 1 ab {0, 1}, adic
a ab {0, 1}.
Dac
a ab = 1, atunci perechea (a, b) va fi (1, 1) si aceasta verific
a ecuatia.
Dac
a ab = 0, atunci a = 0 sau b = 0. Dac
a a = 0, nlocuind n ecuatie obtinem
b = 1; perechea (0, 1) verifica ecuatia din enunt. Daca b = 0, obtinem n mod
asem
an
ator solutia (1, 0). Dac
a a = 0 si b = 0, verific
am c
a perechea (0, 0) nu-i
solutie.
n concluzie, multimea solutiilor ecuatiei este {(0, 1) , (1, 0) , (1, 1)}.
Solutia III (Bogdan-Alexandru Burican, elev, Hrlau). Ecuatia este echiva2
lent
a cu a2 ab + b2 = 1 si apoi cu a2 + b2 + (a b) = 2. Rezult
a c
a a2 2, deci
a {0, 1}.
Daca a = 0, din ecuatia data obtinem b = 1.
Dac
a a = 1, din relatia a2 ab + b2 = 1 obtinem b2 b = 0, de unde b = 0 sau
b = 1.
Prin urmare, perechile (0, 1), (1, 0) si (1, 1) sunt solutiile ecuatiei date.
Solutia IV (Diana Prodan, eleva, Iasi). Ecuatia a2 ab + b2 = 1, echivalenta
109
ab
a 1 = 0, considerat
a
a
b
[(b + 1) + (a + 1)]
a+ b ,
+
b+1 a+1
b
b
b
m(C) = 50 , m(D) = 110 . Sa se arate ca, daca (BD este bisectoarea unghiului B,
b
atunci (AC este bisectoarea unghiului A.
ntr-o prima faza, negasind nici o alta idee, am ncercat o rezolvare a problemei
bazata pe calcule trigonometrice. Rezultatul acestei cautari este
Metoda I de rezolvare a problemei. Din
C
\ = m(DBC)
\ =
D
ipotez
a rezult
a c
a m(DBA)
N
\ = 40 , iar
= 60 si, apoi, ca m(ADB)
\ = 70 . S
m(BDC)
a consider
am punctele
M AB (A (M B)) si N (BC) astfel nct triunghiurile M BD si BN D sa fie
P
\
echilaterale (prin urmare m(M
DA) = 20 si
\
m(N
DC) = 10 ). Fie a lungimea laturilor M
A
B
acestor triunghiuri. Cu teorema sinusurilor n
triunghiul M AD obtinem
MA
a
a sin 20
a sin 20
=
M
A
=
=
,
sin 20
sin 100
sin 100
sin 80
iar din triunghiul N CD,
a
a sin 10
NC
=
N
C
=
.
sin 10
sin 50
sin 50
Atunci
2 sin 30 cos 50
cos 50
sin 80 sin 20
=a
=a
AB = M B M A = a
sin 80
sin 80
sin 80
si
cos 20
sin 50 + sin 10
=a
,
BC = BN + N C = a
sin 50
sin 50
prin urmare
2 cos 20 sin 80
sin 40
BC
cos 20 sin 80
=
=
2
cos
20
=
=
AB
sin 50 cos 50
sin 100
sin 20
(este evident c
a am aranjat acest raport, stiind unde vrem s
a ajungem).
1
111
\ deci m(BCA)
\ = 60 x; tot cu teorema sinusurilor
Acum, fie x = m(BAC),
(acum n triunghiul ABC) si tinnd seama de calculul anterior, avem
sin x
sin 40
sin x sin 20 = sin (60 x) sin 40 ;
=
sin (60 x)
sin 20
transformam produsele n sume si avem
deci
\
pentru care m(P DC) = 50 , atunci triunghiul P DC este isoscel cu P D = P C
\
(evident), iar triunghiul ADP este echilateral. ntr-adev
ar, unghiul BP
D, se vede
imediat, are masura de 100 , de aceea patrulaterul ABP D este inscriptibil (avnd
\
\ = 60 , iar, pe de
dou
a unghiuri opuse suplementare). Atunci m(AP
D) = m(DBA)
\) = m(ADC)
\ m(P
\
alt
a parte, m(ADP
DC) = 110 50 = 60 , deci triunghiul
b = , m(D)
b = + , m(DBC)
\ = , unde , , > 0 si 2 + + = 180 .
m(C)
Atunci:
a) 90 > > .
b
b) (AC este bisectoarea unghiului A.
b
\ avem 2+ > si 2 < 2++ = 180
Solutie. a) Deoarece m(B) > m(DBC),
\ = 2+ si m(ADB)
\ = 180 (2 + + + ) =
< 90 . Apoi, m(ABD)
= , deci > .
b) Alegem un punct P (BC) astfel nct
\
\
m(P
DC) = m(P
DB) = .
\ = + . Mai departe
Acest punct exist
a pe segmentul (BC), deoarece m(BDC)
demonstratia decurge ca mai sus: observati ca triunghiul P CD este isoscel, apoi ca
112
\
ABP D este patrulater inscriptibil si c
a triunghiul P AD este isoscel (cu m(P
AD) =
\
= m(P DA) = ). Rezult
a triunghiul P AC isoscel, de unde se va putea calcula
\ = + , ceea ce ncheie rezolvarea.
masura lui P[
AC si apoi se ajunge la m(BAC)
2
Nu e o generalizare efectiv
a, totul se bazeaz
a pe aceeasi idee (Problema 1 se
a de ce am pus cuvntul ntre
reg
aseste pentru = 50 , = 60 si = 20 ): iat
ghilimele.
Iar pentru a ncheia lasam ca tema o problema nrudita cu cele de mai sus
(eventual ncercati si o generalizare a ei).
b = 110 si m(C)
b = 50 . ConsideProblema 2. Fie ABC un triunghi cu m(B)
\
\
ram punctele M (AC) si N (AB) astfel nct m(M
BC) = 70 si m(N
CB) = 30 .
\
Sa se calculeze m(AM
N ). (R
aspuns: 60 .)
Bibliografie
1. F. Diac - A XI-a editie a Concursului National de Matematica Laurentiu Duican,
Brasov, 2003, G. M. 11/2003.
DIMITRIU Gabriel
RADUCANU
Petru
IUREA Gheorghe
Cristian
LAZAR
PETCU Alina Emilia
POPA Gabriel
AM
ANU
Laura
A
VAT
T
NEDELCU Andrei
AU
SU Alexandru
CAR
ROMAN Neculai
CALIN
Ionela
S Angelica
GOLAE
BEJAN Tinuta
BUZAC Gabriela - Tamara
PADURARU
Adriana
LUCHIAN Dorel
COZLAC Magda
LUCA TUDORACHE Rodica
POPA Antoaneta
ARBONE Dorina
IONESCU Mihaela
SAVA Radu
I. M. F., Iasi
Liceul "D. Cantemir", Iasi
Liceul "D. Cantemir", Iasi
Colegiul National, Iasi
Liceul Energetic, Iasi
Colegiul National, Iasi
S
coala Waldorf, Iasi
Liceul "Gr. Moisil", Iasi
Univ. Tehnic
a "Gh. Asachi", Iasi
S
coala "V. Alecsandri", Mircesti (Iasi)
Liceul "D. Mangeron", Iasi
Gr. sc. ind. usoar
a "Victoria", Iasi
S
coala "Al. Vlahuta", Iasi
Liceul Economic nr. 1, Iasi
S
coala "B. P. Hasdeu", Iasi
Liceul "M. Costin", Iasi
Liceul ind. nr. 7, Iasi
Univ. Tehnica "Gh. Asachi", Iasi
S
coala Mnzatesti (Iasi)
S
coala "Mircea cel B
atrn", Iasi
S
coala "I. Ghica", Iasi
Colegiul "C. Negruzzi", Iasi
(continuare la p. 128)
113
Exponentul num
arului natural a n produsul n!
1
Mihai CRACIUN
n cele ce urmeaz
a, date fiind a, n N , vom indica o formul
a de calcul a exponentului lui a n n!, notat expn! (a), mpreun
a cu cteva aplicatii.
n
n
n
Teorema 1. Daca p este prim, atunci expn! (p) =
+ 2 + 3 + .
p
p
p
Demonstratie. Mai nti, se observ
a c
a suma din enunt este finit
a si se continu
a
pn
a cnd termenul curent are partea ntreag
a egal
a
cu
0.
n
Dintre factorii
produsului
n!,
un
num
a
r
de
vor fi multipli de p. Dintre ei,
un
p
n
n
2
numar de 2 vor fi multipli de p , iar dintre acestia din urma, un numar de 3
p
p
vor fi multipli ai lui p3 etc. Suma numerelor indicate va fi exponentul cerut, deoarece
fiecare factor al produsului n! care este multiplu al lui pm f
ar
a a fi si multiplu al lui
pm+1 se socoteste n modul indicat de m ori, ca multiplu al lui p, p2 , . . . , pm .
50
50
50
50
Exemplul 1. exp50! (3) =
+
+
+
= 16 + 5 + 1 + 0 = 22.
3
9
27
81
expn! (p)
7
exp50! 3
22
=
= 3.
Exemplul 2. exp50! 3 =
7
7
Teorema 3 (Legendre). Daca a N este descompus n factor primi sub forma
k
k
1
2
1 2
a = p
1 p2 pk , atunci expn! (a) = min {expn! (p1 ) , expn! (p2 ) , . . . , expn! (pk )} .
Demonstratia este imediat
a.
Exemplul 3.
exp253! 2
exp253! 3
exp253! (108) = min exp253! 22 , exp253! 33 = min
,
.
2
3
Deoarece exp253! 2 = 246 si exp253! 3 = 125, urmeaza ca exp253! (108) = 41.
Problema 1. Determinati cu cte zerouri se termina 1958!
Solutie. Num
arul de zerouri este dat de exp1958! (10). Se observ
a c
a
exp1958! (10) = min {exp1958! 2, exp1958! 5} = exp1958! (5) .
1958
1958
1958
1958
1958
+
+
+
= 467,
+
exp1958! (5) =
5
52
53
54
55
deci 1958! se termin
a cu 467 zerouri.
Problema 2. Demonstrati ca n! nu se divide cu 2n , n N.
Solutie. Fie n N si fie k N astfel ca 2k n < 2k+1 . Atunci
hni h n i
h n i n n
n
1
expn! (2) =
+ 2 + + k+1 + 2 + + k+1 = n 1
<n
2
2
2
2 2
2
2k + 1
Atunci
114
5n 1
Problema 3. Determinati cu cte zerouri se termin
a
!, unde n N .
4
n
5 1
. Ca mai sus, numarul de zerouri este dat de
Solutie. Sa notam N =
4
expN ! 5. n plus
n
n
5 1
5 1
5 1
+ +
+ =
expN ! 5 =
+
45
4 52
4 5k
n
n
5 5k + 5k 1
5 5+51
5 52 + 52 1
+ +
+ =
=
+
45
4 52
4 5k
5n1 1 5n2 1
5nn 1
5n 4n 1
=
+
+ +
=
,
4
4
4
16
5k 1
5k 1
deoarece
[0, 1). De aici, N ! se termina cu
N pentru k N , iar
4
4 5k
5n 4n 1
zerouri.
16
Problema 4. Factorialul caror numere se termina exact n 1000 zerouri?
Solutie. Fie n N un numar al carui factorial
a exact
h n i hsen termin
i
h n ni 1000 zerouri
k
k+1
si fie k N astfel ca 5 n < 5 . Atunci
+ 2 + + k+1 = 1000, deci
5
5
5h i
n
n
n
n
1
n
+ 2 + + k =
1 k > 1000 si n > 1000. n plus,
< 1000, deci
5
5
5
4
5
5
n < 5005,
ceea
a pentru
n 4004, n! se termin
a n cel
a k = 5.
Se
observ
ac
ce implic
4004
4004
4004
4004
4004
mult
+
+
+
= 999 zerouri, n vreme ce pentru
+
4
5
5
52
53
5 5
4010
4010
4010
4010
4010
n 4010, n! se termin
a n cel putin
+
+
= 1001
+ 2 +
5
5
53
54
55
zerouri. Numerele cerute sunt 4005, 4006, 4007, 4008, 4009.
(2m)! (2n)!
Problema 5. Demonstrati ca
N, unde m, n N.
m!n! (m + n)!
Solutie. Mai nti, se poate demonstra inegalitatea
[x] + [y] + [x + y] [2x] + [2y] , x, y R.
(1)
Exponentul
unui factor prim p din descompunerea canonica a numaratorului este
X n m m + n
s1 =
+ k +
, n vreme ce exponentul lui p din descompk
p
pk
X 2m 2n
k
punerea canonic
a a num
ar
atorului este s2 =
+ k
. Folosind (1)
pk
p
k
(2m)! (2n)!
N.
obtinem c
a s1 s2 si deci
m!n! (m + n)!
Probleme propuse.
101001!
?
1. Cu cte zerouri se termin
a num
arul
2004!
2. Sa se demonstreze ca numerele A = 111! 222! 333! 444! si B = 555! 666!
777! 888! sunt divizibile cu 10268 , respectiv 10715 .
3. Factorialul c
aror numere se termin
a cu exact 2004
zerouri?
4. Aflati exponentul lui k n 1 + k + k 2 + + kn !, unde k, n N , k 3.
115
Concursul de matematic
a Al. Myller
Editia a II-a, Iasi, martie 2004
Not
a (pentru clasele IV-VI ). Toate subiectele sunt obligatorii. Timp efectiv de lucru
90 min. Se acord
a din oficiu 30 puncte, cte 6 puncte pentru problemele 1-5, cte 8 puncte
pentru problemele 6-10 si cte 10 puncte pentru problemele 11-15.
Clasa a IV-a
1. Un elev rezolva fiecare dintre primele 5 probleme ale acestui test n cte 3
minute, iar pe fiecare dintre urm
atoarele 5 n cte 5 minute. Cte minute i trebuie
pentru a rezolva una dintre ultimele 5 probleme, presupunnd c
a fiecare din ele i
solicita acelasi timp? (timpul total de lucru este 1h 30 min.)
2. Calculeaza (100 99) + (98 97) + (96 95) + + (2 1).
3. Calculeaz
a (5 + 55 + 555 + 5555 + 55555) : (1 + 1 + 111 + 1111 + 11111) : 5.
4. Cei 41 de elevi ai unei clase urc
a n sir pe munte. Mircea observ
a c
a n fata
lui sunt un sfert dintre colegii sai. Al ctalea n sir este Mircea?
5. Delia calculeaza suma cifrelor pe care le afiseaza ceasul ei digital (de exemplu
la ora 14:28 ea obtine 1 + 4 + 2 + 8 = 15). Care este suma maxim
a pe care o poate
obtine?
6. Care sunt ultimele trei cifre ale numarului 1 2 3 4 5 . . . 2004 + 12?
7. Aflati suma dintre dempartit, mpartitor, ct si rest, stiind ca restul este cu
18 mai mic dect ctul, ctul este 25, demp
artitul este impar, iar mp
artitorul are o
singur
a cifr
a.
8. Un numar se mparte la 3 si da restul 2. Ctul se mparte din nou la 3,
obtinnd restul 2. Noul ct se mparte iar la 3 si gasim ctul 2 si restul 2. Care a
fost num
arul initial?
9. La un magazin se aduc 301 kg de mere n l
azi de 25 kg si 21 kg. Cte l
azi se
folosesc n total?
10. 58 de elevi sunt asezati pe 4 rnduri, fiecare rnd avnd cu 3 elevi mai putin
dect rndul din fata sa. Cti elevi sunt pe ultimul rnd?
11. Dan vrea s
a cumpere mingi. Dac
a ar cump
ara 5, i-ar mai r
amne 100 000 lei,
iar daca ar dori sa cumpere 7, ar mai avea nevoie de 220 000 lei. Ct costa o minge?
12. Marinarii de pe un vapor au hrana pentru 60 de zile. Ei gasesc pe o insula
30 de naufragiati si astfel hrana le va ajunge tuturor doar 50 de zile. Cti marinari
erau pe vapor?
13. 12 baeti si 8 fete sunt membri ai cercului de matematica. n fiecare saptamna,
nca 2 fete si 1 baiat sunt acceptati ca membri ai cercului. Cti membri va avea cercul
de matematic
a atunci cnd num
arul b
aietilor va fi egal cu num
arul fetelor?
14. Cte numere naturale de patru cifre au ultima cifr
a 3?
15. Pe o insula locuiesc numai arici, serpi si vulpi. Fiecare animal mannca o
data pe zi, astfel nct orice arici mannca la micul dejun cte un sarpe, orice vulpe
m
annc
a la prnz cte un arici, iar orice sarpe m
annc
a la cin
a cte o vulpe. La
sfrsitul zilei de miercuri, pe insul
a a r
amas un singur animal. Cte animale existau
pe insula luni, nainte de micul dejun?
116
Clasa a V-a
1. Sa se calculeze suma 4 + 8 + 12 + + 2000.
2. Determinati numerele naturale x astfel nct multimile A = {2x; 6x + 4; 3x + 5}
si B = {2x 1; 2x + 1; 5x + 6} s
a aib
a un singur element comun.
3. Care sunt numerele prime a, b, c pentru care a + 10 b + 12 c = 82?
4. Aflati suma cifrelor numarului A = 102004 1.
5. Sa se determine perechile de numere naturale (x, y) pentru care fractia
15
este echiunitar
a.
(x + 1) (y 4)
6. Sa se determine x N astfel nct numarul a = 5x + 5x+1 + 5x+2 + 5x+3 sa
aiba exact 48 divizori.
1 1
1
1
1
1
7. Sa se calculeze suma S = + +
+
+
+ +
.
2 6 12 20 30
360
3a + 16
8. Aflati numerele a N pentru care
N.
2a 5
9. Care este suma ultimelor trei cifre ale produsului 1 2 3 . . . 25?
10. S
a se afle cel mai mic num
ar natural de 2 cifre pentru care suma dintre p
atratul
si cubul lui este patrat perfect.
11. Asezati n ordine cresc
atoare numerele a = 250 , b = 247 + 224 , c = 245 + 244 +
23
22
48
23
+2 + 2 , d = 2 + 2 .
12. n pester
a erau dragoni rosii si dragoni verzi. Fiecare dragon rosu avea 6
capete, 8 picioare si 2 cozi. Fiecare dragon verde avea 8 capete, 6 picioare si 4 cozi.
n total dragonii aveau 44 cozi. Sunt, de asemenea, cu 6 picioare verzi mai putin
dect capete rosii. Cti dragoni rosii sunt n pester
a?
13. Dan spal
a o masin
a n 40 de minute, iar Ionut spal
a o masin
a n 2 ore. n ct
timp vor spala mpreuna 3 masini?
14. Dintre cei 101 de dalmatieni, 56 au o pat
a neagr
a pe urechea stng
a, 25 au
pat
a neagr
a pe urechea dreapt
a, iar 29 au ambele urechi albe. Cti dalmatieni au
pete negre pe ambele urechi?
15. Fie a = 2214 + 3143 si b = 3143 . Care dintre numere este mai mare?
Clasa a VI-a
7a 2b
2
b
=
, atunci este ..............................
5a + 4b
15
a
2. Numarul triunghiurilor din figura este ..............................
3. Diferenta dintre masurile suplementului si complementului aceluiasi unghi este ..............................
1
1
1
1
4. Rezultatul calculului
+
+
+ +
este .........................
13 35 57
2003 2005
0, 2 (4)
5. Doua unghiuri complementare au raportul masurilor lor egal cu
; atunci
0, 4 (2)
m
asura unghiului mai mare este ..............................
117
este ..............................
10. Suplementul unui unghi si complementul sau au masurile invers proportionale
cu 2 si 5. Suma masurilor lor este ..............................
11. Num
arul maxim de unghiuri n jurul unui punct cu m
asuri numere naturale
diferite este ..............................
12. Un produs se scumpeste cu 10% si apoi cu 20%. Acelasi produs se scumpeste
cu 20% si apoi cu 10%. n ce caz pretul final este mai mare?
13. Solutia ecuatiei 1, (1x) + 2, (2x) + + 9, (9x) = 50 este ..............................
14. Cte cifre de 0 are la sfrsit num
arul 1 2 3 4 . . . 2004?
15. Pe o tabla de sah 4 4 se trage o linie dreapta. Cel mai mare numar de
patratele 1 1 care pot fi taiate n doua parti este ..............................
Not
a (pentru clasele VII-XII ). Toate subiectele sunt obligatorii. Timp efectiv de lucru
3 ore. Pentru fiecare subiect se acord
a 7 puncte.
Clasa a VII-a
1. a) Demonstrati c
a dac
a m si n sunt numere naturale, atunci 25n 7m este
divizibil cu 3.
b) Determinati cel mai mic num
ar de forma |25n 7m 3m |, unde m si n sunt
numere naturale nenule.
Marius Ghergu, Slatina
2. Fie a, b dou
a numere reale avnd modulele cel putin 2. Demonstrati c
a
(a2 + 1)(b2 + 1) (a + b)(ab + 1) + 5. Cnd are loc egalitatea?
Marius Durea, Iasi
3. n triunghiul ABC se consider
a n
altimea [CM ], M AB, iar N este simetricul punctului M fata de BC. Paralela prin punctul N la CM intersecteaz
a BC
n P si AC n Q.
a) Demonstrati ca M Q AP daca si numai daca [AB] [AC].
b) Ar
atati cum pot fi obtinute pozitiile punctelor A, B, C atunci cnd cunoastem
doar pozitiile punctelor M , N , P .
Petru R
aducanu, Iasi
4. Se consider
a un triunghi ABC, n puncte distincte A1 , A2 , . . . , An pe latura
(BC), n puncte distincte B1 , B2 , . . . , Bn pe latura (AC) si n puncte distincte C1 ,
C2 , . . . , Cn pe latura (AB). Fie M multimea punctelor care se obtin la intersectia
a cel putin doua din segmentele (AAi ), (BBj ), (CCk ). Determinati numarul minim
si num
arul maxim de elemente pe care le poate avea multimea M .
Dan Brnzei, Iasi
Clasa a VIII-a
1. Determinati numerele ntregi a, b pentru care, oricare ar fi x real,
(2a a2 )x4 + (2a + 2b 4)x3 + (3b 3)x2 + (2b2 2b)x + b + 2 0.
Gheorghe Iurea, Iasi
118
Clasa a IX-a
1. Fie n un numar natural si numerele reale a, b, c astfel nct an = a + b;
b = b + c si cn = c + a. S
a se arate c
a a = b = c.
Gheorghe Iurea, Iasi
2. Pe laturile [AB], [BC], [CD], [DA] ale unui patrulater convex ABCD se
MA
NB
PD
QA
considera punctele M , N , P , respectiv Q astfel nct
=
=
=
= k,
MB
NC
PC
QD
unde k 6= 1. Sa se arate ca S[ABCD] = 2S[M N P Q] daca si numai daca S[ABD] =
= S[BCD] .
Petre Asaftei, Iasi
3. Fie ABC un triunghi dreptunghic n A si D un punct apartinnd laturii
[BC]. Bisectoarele unghiurilor ADB si ADC intersecteaz
a laturile AB si AC n
si M N are m
punctele
M
s
i
N
.
S
a
se
arate
c
a
unghiul
dintre
dreptele
BC
asura
1 b
Clasa a X-a
1. Fie A = {1, 2, 3, 4, 5}. Sa se determine numarul functiilor f : A A cu
proprietatea c
a nu exist
a numere distincte a, b, c A astfel nct f (a) = f (b) = f (c).
Adrian Zanoschi, Iasi
2. Se consider
a tetraedrul ABCD n care medianele din A n triunghiurile ABC,
ABD si ACD sunt perpendiculare doua cte doua. Sa se arate ca muchiile din A
sunt egale.
Dinu S
erb
anescu, Bucuresti
3. Se considera numerele reale x, y, z cu proprietatea ca cos x+cos y +cos z = 0 si
119
Clasa a XI-a
1. a) Fie (xn ) un sir de numere reale, cu proprietatea |xn+1 xn |
1
, n N.
2n
Ar
atati c
a sirul (xn ) este convergent.
b) S
a se construiasc
a un sir de numere reale (yn ), care s
a aib
a simultan proprietatile:
(i) lim (yn+1 yn ) = 0;
(ii) (yn ) este marginit;
(iii) (yn ) este divergent.
n
Eugen Popa, Iasi
2. Se da paralelogramul ABCD, cu laturi inegale. Vrful B se proiecteaza
pe AC n punctul E. Perpendiculara n E pe BD intersecteaza dreptele BC si
AB n punctele F , respectiv G. S
a se arate c
a EF = EG dac
a si numai dac
a
\ = 90 .
m(ABC)
Mircea Becheanu, Bucuresti
3. Fie matricele A, B M2 (Z) astfel nct AB = BA si det B = 1. S
a se arate
c
a dac
a det(A3 + B 3 ) = 1, atunci A2 = O.
Mircea Becheanu, Bucuresti
4. Fie f : R R o functie cu proprietatea lui Darboux. S
a se arate c
a dac
af
este cresc
atoare pe R \ Q, atunci f este continu
a.
Mihai Piticari, C-lung Moldovenesc
Clasa a XII-a
1. Fie p un numar prim, p > 3. Sa se arate ca ecuatia (x + y)1 = x1 + y 1 are
solutii n corpul Zp dac
a si numai dac
a 3 divide p 1.
Mihai Piticari, C-lung Moldovenesc
2. Sa se calculeze limita
X ln 1 + i ln 1 + j
n
n
p
lim
.
n
n4 + i2 + j 2
1i<jn
120
Concursul de matematic
a Florica T. Cmpan
Etapa interjudetean
a, 8 mai 2004
Not
a. Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: cl. a IV-a 90 de minute,
cl. V-VIII 2 ore.
Clasa a IV-a
1. Precizeaz
a regula de formare a numerelor urm
atoare si identific
a cifrele care
lipsesc n ultimul numar: 2798, 5783, 3574, 7862, 54 .
2. ntr-o urn
a sunt bile albe, galbene si rosii. Dac
a mp
artim num
arul bilelor albe
la numarul bilelor galbene obtinem ctul 2 si restul 2. mpartind numarul bilelor rosii
la suma celorlalte obtinem ctul 3 si restul 3. Aflati cte bile sunt n urn
a, stiind c
a
diferenta dintre num
arul bilelor rosii si dublul sumei celorlalte este 17.
3. n timpul unui campionat de sah, doi participanti care jucaser
a acelasi num
ar
de partide s-au mboln
avit si s-au retras, iar ceilalti au continuat turneul pn
a la
sfrsit. Este adevarat ca cei doi participanti au ajuns sa joace ntre ei, daca se stie ca
n total s-au jucat 23 de partide? (Turneul s-a jucat n sistemul "fiecare cu fiecare"
cte o singur
a partid
a.) Justificati r
aspunsul.
Clasa a V-a
1. Aflati vrstele tatalui, fiului si nepotului, stiind ca sunt exprimate prin trei numere prime, iar peste cinci ani vrstele lor vor fi exprimate prin trei numere naturale
p
atrate perfecte.
2. Determinati toate numerele de forma abbc, cifrele a, b, c fiind distincte, stiind
c
a sunt ndeplinite conditiile:
a) ba se divide cu 13; b) ab este num
ar prim; c) c este p
atratul unui num
ar natural.
Cte solutii are problema?
3. Pe trei jetoane asezate cu fata n jos sunt scrise trei numere naturale nenule
si distincte a caror suma este 13. Jetoanele sunt asezate n ordine crescatoare de
la stnga la dreapta. Ana ridic
a, prima, jetonul din stnga, apoi Dan pe cel din
dreapta, iar ultimul, S
tefan, pe cel din mijloc, declarnd fiecare, n aceast
a ordine,
ca nu are suficiente informatii pentru a descoperi celelalte numere. Dar tu, acum,
poti spune ce numar a vazut S
tefan?
Mihaela Cianga, Iasi
Clasa a VI-a
1. Se consider
a multimea A = {1, 2, 3, . . . , 2004}. Determinati:
a) probabilitatea ca, alegnd la ntmplare un element din A, acesta sa fie divizibil
cu 167.
b) probabilitatea ca, alegnd la ntmplare o submultime B 6= a lui A, produsul
tuturor elementelor multimii B s
a fie egal cu produsul tuturor elementelor multimii
A \ B.
Ioan Lungu, Vaslui
\ 90. Fie D (BC)
2. Se consider
a triunghiul ABC cu [AB] [AC], m(BAC)
\
astfel nct m(ADC) = 60 si fie punctul E astfel nct D (AE) si [AE] [CD].
\
Sa se determine m(EBD).
Mihai Gavrilut, Roman
121
Clasa a VII-a
1. S
a se arate c
a oricum am alege 51 de numere naturale distincte de la 1 la 100,
printre ele exista doua numere naturale distincte a si b astfel nct a | b.
2. Un casier de banca distrat, platindu-i un cec lui Lucian Georges, a ncurcat
euro cu centii (1 Euro = 100 centi), dndu-i acestuia euro n loc de centi si centi n
loc de euro. Dup
a ce si-a cump
arat o acadea de 5 centi, Lucian Georges a descoperit
c
a i-a mai r
amas exact o sum
a reprezentnd dublul sumei initiale de pe cec. Care
este suma scrisa pe cec?
C
at
alin Budeanu, Iasi
3. 26 de pisici sunt nchise ntr-un labirint care
are forma din figura alaturata (fiecare latura are
lungimea de 1 m). Dac
a dou
a pisici se afl
a la distanta mai mic
a de 1, 5 m se vor zgria! Ar
atati c
a
oricum am aseza cele 26 de pisici n labirint, macar
doua se vor zgria.
Monica Nedelcu, Iasi
1m
1m
Clasa a VIII-a
1. Fie tetraedrul ABCD. Vrfului A i asociem numarul natural n, iar vrfurilor
B, C, D le asociem num
arul 0. Numim "mutare" alegerea a dou
a vrfuri oarecare si
m
arirea numerelor asociate lor cu cte o unitate. S
a se arate c
a dup
a un num
ar finit
de "mutari" putem face ca fiecarui vrf sa-i fie asociat acelasi numar, daca si numai
daca n este numar par.
Gheorghe Iurea, Iasi
2. Pentru a R consideram functia fa : R R, fa (x) = ax + 2 a, x R si
fie Ma simetricul originii fata de graficul functiei fa .
a) Ar
atati c
a graficele functiilor fa trec printr-un punct fix, oricare ar fi a R.
b) Sa se arate ca
, oricare ar fi a si b R, lungimea segmentului Ma Mb este mai
mica sau egala cu 2 5.
Gabriel Popa, Iasi
3. Un corp gol n forma de tetraedru regulat este asezat cu o fata pe pamnt si
sufer
a dou
a r
asturn
ari instantanee, consecutive, pe alte dou
a fete ale sale. O bil
a neelastic
a, aflat
a initial n vrful ce nu atinge p
amntul, se misc
a sub actiunea atractiei
pamntului naintea primei rasturnari si pna dupa ultima rasturnare, imediat dupa
fiecare rasturnare plecnd spre alta fata din punctul n care a ajuns.
a) Ar
atati c
a bila cade de fiecare dat
a (nu se rostogoleste pe fete).
b)
Calcula
t
i
lungimea
parcursului
bilei,
dac
a latura tetraedrului are lungimea de
9 6
m.
32
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
122
Faza interjudetean
a, Iasi, 8 - 9 mai, 2004
Not
a. Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 2 ore.
Clasa a IX-a
1. a) Se d
a graficul functiei f : R R, f (x) = x2 + ax + a, din figura 1. Ct
este a?
b) n figura 2 sunt reprezentate graficele a trei trinoame de gradul al doilea. Pot
s
a fie acestea urm
atoarele trinoame: ax2 + bx + c, cx2 + ax + b, bx2 + cx + a? Aceeasi
ntrebare pentru figura 3.
y
Figura 1.
Figura 2.
Figura 3.
c) Se consider
a trinoamele de gradul al doilea de forma x2 + px + q, p, q Z si
p + q = 30. Care dintre ele au r
ad
acini ntregi?
2. Se d
a triunghiul ABC n care AB = 3, AC = 4 si BC = 5.
a) Sa se calculeze aria triunghiului ABC.
b) Sa se afle raza cercului nscris si raza cercului circumscris triunghiului.
c) S
a se calculeze sin B, cos B, sin 2B, cos 2B.
d) S
a se arate c
a cos nB Q, n N.
e) Argumentati ca cos nB 6= 0 si ca exista o infinitate de numere naturale n cu
proprietatea ca cos nB > 0.
3. a) Sa se arate ca (n + 1)2 (n + 2)2 (n + 3)2 + (n + 4)2 = 4, n N.
b) S
a se arate c
a pentru orice k Z, exist
a n N si o alegere convenabil
a a
semnelor + si astfel nct k = 12 22 ... n2 .
Clasa a X-a
c) Ar
atati c
a f cos
= 0.
9
Clasa a XI-a
1. Se d
a graficul functiei
f : R R,
f (x) = ax4 x2 + bx + c.
a b c
3. Fie multimile M = c a b | a, b, c N si
b c a
K = n N | n = a3 + b3 + c3 3abc; a, b, c N .
a) S
a se arate c
a dac
a A, B M, atunci AB M.
22004 1
2004
si
det . . . (A ) . . .
= d2
. . . (A ) . . . = d 3 A.
{z
}
|
{z
}
|
2004
2004
Clasa a XII-a
a
b
c
d
e
b
d
e
2. Fie polinoamele f = 8X 3 6X 1 si g = 4X 3 3X.
b
a) Sa se arate ca f nu are radacini rationale.
si restul mp
b) S
a se calculeze
artirii lui f la g.
ctul
c) Ar
atati c
a f cos
= 0.
9
= 0, sa se arate ca h .. f .
e) Daca h Q[X] si h cos
9
3. a) Calculati aria subgraficului functiei f : [1, e] R, f (x) = ln x.
b) Dac
a a, b, c sunt numere reale oarecare din intervalul [1, e] astfel nct a b c,
atunci (b a) ln a + (c a) ln b + (c b) ln c < 2.
125
Olimpiada Balcanic
a de Matematic
a (juniori), 2004
Editia a VIII-a, Novi Sad (Serbia si Muntenegru)
A. Problemele de concurs - enunturi si solutii
1. Pentru x, y R, nu simultan nule, s
a se demonstreze inegalitatea
x+y
2 2
p
.
x2 xy + y 2
x2 + y 2
2. Fie 4ABC isoscel (AC = BC), M mijlocul segmentului [AC], iar [CH]
n
altimea din C. Cercul ce trece prin B, C si M intersecteaz
a a doua oar
a dreapta
CH n Q. Sa se afle raza cercului circumscris 4ABC functie de m = CQ.
2 (x2 + y 2 )
x+y
2 2
x+y
p
.
x2 xy + y 2
x2 xy + y 2
x2 + y 2
x2 + y 2
2
Egalitate se atinge pentru x = y > 0.
C
2. Fie P si O centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor BCM , respectiv ABC, K mijlocul lui
[CM ], iar {L} = CH P K. Evident c
a O CH si
L
K
cum OM si P K sunt perpendiculare pe AC, rezulta
P
M
ca OM k P K. Urmeaza ca LK este linie mijlocie n
O
4CM O, deci CL = LO.
[ ) = 90
Deoarece OP BC, avem ca m(LOP
Q
\
[ ) = m(CLK)
\ = 90
m(OCB).
Apoi, m(OLP
A
H
B
[
\ OCA,
[ deoarece n
m(OCA).
ns
a OCB
altimea
CH este bisectoare n 4ABC isoscel, deci P[
OL P[
LO si P L = P O. Observam ca
4P CQ este isoscel cu P C = P Q, prin urmare va rezulta c
a CL = OQ.
2
2
n concluzie, CL = LO = OQ, deci R = OC = CQ = m.
3
3
126
.
3. Fie m2 = 3x + 4y, n2 = 4x + 3y; atunci m2 + n2 = 7 (x + y), deci m2 + n2 .. 7.
Un p
atrat perfect d
a la mp
artirea prin 7 unul din resturile 0, 1, 2, 4 si atunci, pentru
ca o suma de patrate perfecte sa se divida cu 7, trebuie ca fiecare n parte sa se divida
.
.
.
.
cu 7. ns
a, dac
a m2 .. 7, atunci m2 .. 72 si analog n2 .. 72 , adic
a 7 (x + y) = m2 + n2 .. 49,
.
.
.
deci x + y .. 7. Urmeaza ca x = (4x + 3y) 3 (x + y) .. 7, y = (3x + 4y) 3 (x + y) .. 7.
2. Gasiti toate numerele naturale A care se scriu cu patru cifre n baza 10, cu
2
1
asturnatul lui A).
proprietatea c
a A + 2000 = A. (Cu A am notat r
3
3
3. G
asiti toate numerele naturale n 3 cu proprietatea c
a n divide (n 2)!.
4. Pentru a, b, c [1, +), demonstrati inegalitatea
1 1 1
(1 + abc)
+ +
3 + a + b + c.
a b
c
5. Pentru x, y, z R, demonstrati inegalitatea
y2 z2
z 2 x2
x2 y 2
+
+
(x + y + z)2 .
2x2 + 1 2y 2 + 1 2z 2 + 1
a
< b < 2a, sa se arate ca
b
2
2ab a2
2ab b2
1 a b
+
1+
.
8. Fie E, F dou
a puncte distincte n interiorul paralelogramului ABCD. Determinati numarul maxim posibil de triunghiuri avnd aceeasi arie, cu vrfurile n trei
dintre punctele A, B, C, D, E, F .
9. Fie 4ABC nscris n cercul C. Cercurile C1 , C2 , C3 sunt tangente interior
cercului C n punctele A1 , B1 , respectiv C1 si tangente laturilor [BC], [CA], [AB] n
punctele A2 , B2 , respectiv C2 , astfel nct A, A1 sunt de o parte si de alta a lui BC
etc. Dreptele A1 A2 , B1 B2 si C1 C2 intersecteaz
a a doua oar
a cercul C n punctele A0 ,
0
0
0
0
\
B , respectiv C . Dac
a {M } = BB CC , demonstrati c
a m(M
AA0 ) = 90 .
b = 90 si punctele D [AC], E [BC]. Spre interiorul
10. Fie 4ABC cu m(C)
triunghiului construim semicercurile C1 , C2 , C3 , C4 de diametre [AC], [BC], [CD],
127
PRECUPANU Codrin
DUREA Magdalena
BURGHELEA Diana
FARCAS Marius
BAGHIU Ciprian
ION Elena
BUCESCU Dominic
PASA Narcisa
SUFITCHI
Viorica
POPA Gabriela
RUSU Virginia
ALESCU
DASC
Diana
GHERGHELAS Liliana
Olimpia
FERENT
LEONTIES Rodica
PANAINTE Ecaterina Bronia
POPA Dumitru
CARBUNE
Ioan
BRESUG Constantin
CAILEANU
Sorin
DOCA Laurentia
Cristina
BRNZILA
SU Dan
PLAE
Valentin
CONTU
OLENIUC Mariana
Amalia - Patricia
ROMILA
GRADINARU Daniela
ARBONE Ion
NECHITA Remus
BUJOR Lorena
Cercul de matematic
a Leonard Euler
organizat la Universitatea Humboldt, Berlin
Probleme pentru clasa a VIII-a
Holger STEPHAN 1
Not
a. Rubrica "Corespondente" are ca scop informarea elevilor si profesorilor din
tara noastr
a cu privire la activitatea de performanta din alte colturi ale lumii. Pentru
orice "corespondenta", solutiile problemelor vor fi publicate n num
arul urm
ator al revistei.
Materialul de fata a fost obtinut prin str
adania d-lui Dan Tiba, cercet
ator principal I,
Institutul de Matematic
a al Academiei Romne.
1. Patru numere adunate doua cte doua dau sumele 4, 7, 9, 14, 16, 19. Care
sunt cele patru numere?
2. Demonstrati c
a prin "rotirea c
atre dreapta" a unui num
ar de 8 cifre, divizibil
cu 73, se obtine tot un num
ar divizibil cu 73. (Se spune c
a un num
ar natural este
"rotit catre dreapta", daca ultima cifra este mutata n fata primei cifre; exemplu:
1234 4123.)
3. Aflati cifrele necunoscute x, y, z din egalitatea
20 058 473 11! = x00yz0055046400.
4. Un num
ar x format din cinci cifre diferite si nenule este divizibil cu 9. Ar
atati
c
a suma tuturor numerelor de cinci cifre distincte ce se pot forma cu aceste cinci cifre
(inclusiv x) este divizibila cu 2399976.
5. Gasiti toate perechile de numere ntregi x si y care sunt solutii ale ecuatiei
diofantice 2x2 + 7xy + 3y 2 = 228.
6. G
asiti toate perechile de numere ntregi x si y care sunt solutii ale ecuatiei
diofantice 2x2 + 3y 2 = 77.
7. Consider
am num
arul natural n, 1000 n < 5000. Form
am num
arul (de 12
sau 13 cifre) obtinut scriind n ordine cifrele lui 3n, 2n si respectiv n. Aratati ca
acest numar este divizibil cu 28 + 1.
8. S
ase numere prime 7 < p1 < p2 < p3 < p4 < p5 < p6 formeaz
a un "sextet
de numere prime", dac
a p2 , p3 si p4 , p5 sunt numere prime gemene (adic
a p3 p2 =
= p5 p4 = 2), iar p2 p1 = p4 p3 = p6 p5 = 4. Demonstrati c
a suma lor este
divizibila cu 630.
9. Este posibil ca suma a sapte patrate perfecte succesive sa fie un patrat perfect?
Cercet
ator dr., Institutul Weierstrass, Berlin (e-mail: stephan@wias-berlin.de)
129
939
11
13
P.60. Din 16 bile, una este mai grea dect celelalte 15, care au mase egale. Care
este cel mai mic numar de cntariri prin care se poate stabili bila mai grea?
( Clasa a III-a)
Carmen Ciolacu, elev
a, Iasi
Solutie. Asez
am cte 8 bile pe fiecare taler. Dup
a prima cnt
arire se determin
a
grupul de 8 bile care contine bila mai grea. Din acestea asez
am cte 3 pe fiecare
taler. Daca balanta este n echilibru, atunci bila mai grea se afla n perechea ramasa.
130
Printr-o nou
a cnt
arire se afl
a bila mai grea. Dac
a balanta nu este n echilibru,
atunci bila mai grea se afla ntr-o grupare de 3 bile. Aseznd cte o bila pe fiecare
taler se determina bila mai grea. Numarul minim de cntariri este 3.
P.61. Suma a doua numere este un numar de doua cifre al caror produs este 3.
Diferenta dintre cele doua numere este 7. Care sunt cele doua numere?
( Clasa a IV-a)
nv. Maria Racu, Iasi
Solutie. Suma celor dou
a numere poate fi 13 sau 31. Cum diferenta numerelor
este 7, n primul caz numerele sunt 3 si 10, iar n al doilea numerele sunt 12 si 19.
P.62. Doua ceasuri au nceput sa functioneze la aceeasi ora. Se constata ca la
fiecare 30 minute (fata de ora exacta) unul ramne n urma cu un minut iar celalalt
avanseaza cu un minut. La un moment dat orele indicate de aceste ceasuri sunt: 18
h 36 min si 19 h 24 min. La ce ora au nceput sa functioneze?
( Clasa a IV-a)
Felicia Amih
aiesei, elev
a, Iasi
Solutie. Cele dou
a ceasuri se abat cu acelasi num
ar de minute fata de ora exact
a,
unul prin lipsa iar celalalt prin adaos. n momentul citirii abaterea este (19 h 24 min
18 h 36 min) : 2 = 48 min : 2 = 24 min. Ceasurile au fost citite la ora 19 h 24 min
24 min = 19 h. Num
arul de ore n care ceasurile au functionat este 24 : 2 = 12.
Ceasurile au nceput s
a functioneze la ora 19 12 = 7.
P.63. Alege un numar format din trei cifre. Scrie la dreapta lui un numar format
din doua cifre. Scoate din numarul format de 99 ori numarul format din trei cifre.
Din rezultat scoate diferenta dintre numarul de trei cifre si numarul de doua cifre si
scrie rezultatul. Eu ti ghicesc numarul format din doua cifre. Cum se explica acest
lucru?
( Clasa a IV-a)
Prof. Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Fie abc numarul de trei cifre si xy numarul de doua cifre. Avem abcxy =
= abc00 + xy = 100 abc + xy, 100 abc + xy 99 abc = abc + xy. n continuare
folosim metoda figurativ
a.
n urma efectu
arii operatiilor indicate n problem
a se obtine dublul num
arului de
doua cifre.
Clasa a V-a
V.41. Fie a numar natural compus astfel nct daca p | a, cu p prim, atunci
p + 1 | a. Sa se arate ca 12 | a si sa se afle cel mai mare numar a de trei cifre.
Ciprian Baghiu, Iasi
Solutie. Fie p un divizor prim al lui a, conform enuntului. Atunci p + 1 | a, deci
p (p + 1) | a si, cum p (p + 1) este num
ar par, deducem c
a 2 | a. Din 2 | a rezult
a
3 | a si apoi 4 | a; prin urmare 12 | a.
Cel mai mare num
ar de trei cifre divizibil cu 12 este 996 = 22 3 83; cum 84 - 996,
deducem ca 996 nu este solutie. La fel 984 nu este solutie. Numarul 972 = 22 35
verific
a cerintele problemei.
V.42. Se dau numerele xy, ab scrise n baza 10 astfel nct xy divide ab. Sa se
131
Clasa a VI-a
VI.41. Pe opt cartonase sunt nscrise cte unul din numerele 1, 2, 22 , 23 , 3,
3 , 33 , 34 . Daca P (k) este probabilitatea ca, extragnd doua cartonase, numerele
obtinute sa aiba n total k divizori distincti, sa se rezolve inecuatia P (k) 1/7.
Dumitru Dominic Bucescu, Iasi
Solutie. Considernd cele 28 de posibilitati de extragere a cartonaselor si numa2
rnd divizorii distincti ai numerelor extrase, obtinem: P (1) = 0; P (2) =
;
28
5
8
7
3
2
1
si P (k) = 0,
P (3) =
; P (4) = ; P (5) = ; P (6) = ; P (7) = ; P (8) =
28
28
28
28
28
28
1
k 9. Prin urmare, multimea solutiilor inecuatiei P (k) este S = {3, 4, 5}.
7
VI.42. Fie x, y, z N pentru care 84x + 91y + 98z = 2002. Sa se afle valoarea
maxima a sumei x + y + z.
Adrian Zanoschi, Iasi
2
132
\
\
+m(ADB) = 180 120 = 60 , deci m(BAD) =
\
= 120 ; totodata m(M
AN ) = 120 si atunci triM
unghiurile M AN si BAD sunt congruente, de unde rezult
a c
a [BD] [M N ].
VI.45. Fie E, F picioarele naltimilor din B si C ale triunghiului ascutitunghic ABC. Daca P , N sunt mijloacele laturilor [AB], respectiv
[AC], iar {Q} =
b
\
= P E F N , sa se arate ca m(P QF ) = 180 3 m(A). (n legatura cu Q1086
din Parabola, nr. 3/2000 )
Titu Zvonaru, Bucuresti
133
b = 60 , dreptele P E si F N sunt
trateaz
a folosind aceleasi argumente. Dac
a m(A)
\
paralele si putem considera ca m(P QF ) = 0 .
Clasa a VII-a
a
b
+
= 1.
b+1 a+1
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
Not
a. Mai multe solutii ale acestei probleme sunt date n articolul prezent n
acest num
ar la p. 109.
R
,
inegalit
atea este echiva+
lent
a cu x2 + 1 y 2 + 1 z 2 + 1 (x + y) (y + z) (z + x), x, y, z R+ .Avem
p
2
2
x + 1 y 2 + 1 = x2 y 2 +x2 +y 2 +1 x2 +y 2 +2xy = (x + y) , deci (x2 + 1) (y 2 + 1)
p
p
x + y. La fel, au loc:
(x2 + 1) (z 2 + 1) x + z si (y 2 + 1) (z 2 + 1) y + z.
Prin nmultirea ultimelor trei relatii se obtine inegalitatea dorit
a.
Egalitate se obtine pentru xy = 1, yz = 1, zx = 1, deci pentru x = y = z = 1 sau
|a| = |b| = |c| = 1.
VII.41. Rezolvati n N2 ecuatia
.
2
2
2
k=0
Petru Minut, Iasi
hni
Solutie. Ar
at
am c
a s (n) =
+ 1. ntr-adev
ar, pentru n par, n = 2k, avem:
2
hni
+ 1. Pentru
n = 0 + n = 1 + (n 1) = . . . = k + k, deci s (n) = k + 1 =
2
n impar, n = 2k
h n+i 1, avem: n = 0 + n = 1 + (n 1) = . . . = k + (k + 1), deci
s (n) = k + 1 =
+ 1.
2
a) Relatia se demonstreaza analiznd paritatea numerelor m si n.
b) Daca n = 2k + 1, avem: s (0) + s (1) + . . . + s (n) = 1 + 1 + 2 + 2 + . . . +
hni hn + 1i
+k + k = k (k + 1) =
. Dac
a n = 2k, avem s (0) + s (1) + . . . + s (n) =
2
2
hni hn + 1i
= 2 (1 + 2 + . . . + (k 1)) + k = k2 =
.
2
2
134
\
isoscel OAN , m(AN O) =
(180 36 ) = 72 , deci
N
2
\
\
m(T
N O) + m(AN
O) = 180 , prin urmare T , N , A sunt
coliniare. Cum m(T[
AO) = m(T[
OA) = 72 , triunghiul T AO
O
B
A
este isoscel si concluzia este imediat
a.
VII.45. Fie 4ABC echilateral, iar P (BC). Notam cu D, E simetricele lui P
fata de AC, respectiv AB. Sa se arate ca dreptele AP , BD si CE sunt concurente.
Constantin Cocea si Julieta Grigoras, Iasi
Solutie. Fie {M } = BD AC, {N } = CE AB;
A
AB = a, BP = x, P C = a x. Din asem
anarea triCM
CD
ax
D
unghiurilor DM C si BM A g
asim
=
=
,
MA
AB
a
M
iar din asemanarea triunghiurilor BEN si ACN gasim E N
BN
x
BE
=
= .
AC
AN
a
B
P
C
BP CM AN
n triunghiul ABC avem
Clasa a VIII-a
VIII.41. Fie f1 , f2 , f3 functii liniare ale caror grafice sunt drepte concurente
doua cte doua. Cele trei drepte sunt concurente daca si numai daca exista unic
R si exista u 6= v R astfel ca
f1 (u)
f2 (u)
f3 (u)
=
=
,
f1 (v)
f2 (v)
f3 (v)
cu fi (v) 6= , i {1, 2, 3} .
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
Solutie. Fie fi : R R, fi (x) = ai x + bi , i = 1, 3. Graficele functiilor sunt
concurente doua cte doua daca si numai daca a1 , a2 , a3 sunt distincte.
b2
b1
=
=
Prin proportii derivate relatia din enunt este echivalent
a cu
a1
a2
b3
=
, cu conventia c
a, dac
a unul dintre numerele ai este zero, atunci si bi
a3
este zero.
Graficele functiilor fi sunt concurente dac
a si numai dac
a exist
a (, ), -unic,
astfel nct fi () = , i = 1, 3, adic
a a1 + b1 = a2 + b2 = a3 + b3 = sau nc
a
b2
b3
b1
=
=
, ceea ce ncheie rezolvarea problemei.
=
a1
a2
a3
VIII.42. Fie x, y, z (0, ). Sa se arate ca
135
yz + zx
xy + xz
p
p
+
+
yz + zx + x2 + y 2 + z 2 yz zx
xy + xz + x2 + y 2 + z 2 xy xz
xy + yz
p
+
2.
xy + yz + x2 + y 2 + z 2 xy yz
si atunci
. Sumnd
2
2
2
yz + zx + xy
yz + zx + x + y + z yz zx
aceasta cu nc
a dou
a inegalit
ati asem
an
atoare, obtinem concluzia problemei.
VIII.43. Daca un triunghi dreptunghic are laturile numere naturale, iar suma
catetelor este patrat perfect, atunci suma cuburilor catetelor este suma de doua patrate perfecte.
Andrei Nedelcu, Iasi
Solutie. Fie (a, b, c) un triplet de numere naturale nenule care satisfac relatia
a2 + b2 = c2 . Urmeaz
a c
a toate trei sunt pare sau numai unul este par; deci
cb+a c+ba
,
N .
2
2
2
2
1
1
Avem a2 + b2 ab =
(c b + a) +
(c + b a) . Deoarece a + b = p2 si
2
2
hp
i2 h p
i2
2
3
3
2
3
a +b = (a + b) a + b ab , rezulta ca a +b3 = (c b + a) + (c + b a) .
2
2
VIII.44. Pe laturile [AB], [CD], [BC], [AD], [AC] si [BD] ale tetraedruBP
AQ
lui ABCD se iau respectiv punctele M , N , P , Q, R, S astfel ca
=
,
BC
AD
DN AR
DS
AM
=
,
=
. Notam cu V1 , V2 , V3 , V4 , V respectiv volumele tetraedrelor
AB
DC AC
BD
AM RQ, BP M S, CP N R, DN QS si ABCD. Sa se arate ca 212 V1 V2 V3 V4 V 4 .
Viorel Cornea si Dan S
tefan Marinescu, Hunedoara
V1
V2
Solutie. Notnd cele trei rapoarte cu , , , avem:
= ,
= (1 )
V
V
V3
V4
(1 ),
= (1 ) (1 ) (1 ),
= (1 ) . Atunci
V
V
2 2 2
1
1
1
1
V1 V2 V3 V4
2 2
2 2
2
2
=
(1
(1
(1
= 12 ,
4
V
4
4
4
2
1
, x [0, 1].
4
VIII.45. Fie A1 , A2 , . . . , Ak puncte pe un cerc C. Sa se determine o conditie
necesara si suficienta pentru a putea nscrie n C un poligon regulat ce admite punctele
date ca vrfuri (nu neaparat consecutive).
Irina Mustata
a, Iasi
, elev
Solutie. Presupunem c
a P este un poligon regulat cu n laturi ce are punctele
A1 , A2 , . . . , Ak ca vrfuri. Dac
a ntre Ai si Ai+1 sunt mi laturi ale lui P , cum
2
unghiul la centru dintre dou
a vrfuri consecutive ale lui P este
, deducem c
a
n
unde am folosit inegalitatea x (1 x)
136
2
m(Ai\
OAi+1 )
m(Ai\
OAi+1 ) = mi
, deci
Q, i = 1, k (cu conventia Ak+1 = A1 ).
n
2
m(Ai\
OAi+1 ) mi
S
a ar
at
am c
a aceast
a conditie este si suficient
a. Fie
, (mi , ni ) = 1,
=
2
ni
a c
a
i = 1, k. Alegnd n multiplu comun al numerelor n1 , n2 , . . . , nk rezult
A1 B2 . . . Bn este poligon regulat care contine vrfurile A1 , A2 , . . . , Ak (deoarece
m1
nm1 2
nm1
si
2 =
N, deci A2 P etc.).
n aceast
a situatie m(A\
1 OA2 ) =
n1
n1
n
n1
Clasa a IX-a
IX.41. Pentru n N, n 10, notam cu u2 (n) numarul format din ultimele
doua cifre ale lui n. Sa se arate ca:
a) u2 a20k+p = u2 (ap ), p {4, 5, . . . , 23}, k N, a {2, 3, 8};
b) u2 a10k+p = u2 (ap ), p {2, 3, . . . , 11}, k N, a {4, 9};
n
c) u2 (5
) = 25, n N;
5k+p
d) u2 6
= u2 (6p ), p {2, 3, . . . , 6}, k N;
(s-a tinut seama de relatia din enunt). Ca urmare, suntem condusi la ecuatia
(1 ab) (1 bc) (1 ca) = 0. Dac
a ab = 1, g
asim c = 1 si, deci, tripletele
(x, 1/x, 1), x R , sunt solutii ale problemei. Celelalte solutii se obtin din acestea
prin permutari circulare.
IX.43. Fie functia f : R R, iar a (1, ). Stiind
ca
1
2
2 1
f x + ax a f x f x + 1, x (, 0) ,
2
2
x + ax + x + 1 = 0 sau cu x + x (a + 1) + 1 = 0, x (, 0). Cum > 0,
S < 0, P > 0 ea are dou
a r
ad
acini reale, distincte,
negative
x1 ,x2 .
1
2
Pentru x = x1 , relatia din enunt devine f x1 f x11 f x11 + 1, deci
2
137
2
f x11 1 0, de unde deducem f x11 = 1. La fel f x12 = 1. Prin urmare
f x11 = f x12 , x1 6= x2 ; deci f nu este injectiv
a.
Solu
t
ie.
Putem
presupune
A
C,
deci
sin
A
sin
B
sin
C
s
i
cos
A
3 3
Dar sin A+sin B+sin C
, cos A+ cos B+ cos C 3(cos A+cos B +cos C)
2
r
3
3 6
3 6
3
. Cum pentru A = B = C = 60 obtinem E =
,
3 = . Deci E
2
4
4
2
3 6
.
deducem c
a maximul lui E este
4
IX.45. Demonstrati ca 4ABC n care are loc egalitatea
X
ha hb mc
= 1,
ma mb mc + ha hb mc + ma mb ic
suma fiind obtinuta prin permutari circulare, iar notatiile fiind cele uzuale, este
echilateral.
Iuliana Georgescu si Paul Georgescu, Iasi
Solutie. Avem ha ia ma si analoagele; deci suma din enunt este mai mica
X
ha hb mc
ha
hb
. Notnd x =
, y =
,
sau egal
a cu S 0 =
ma mb mc + ha hb mc + ma mb hc
ma
mb
X
hc
xy
z=
, avem 0 x, y, z 1 si S 0 =
.
mc
1 + xy + z
X
xy
Cum 1 + xy x + y pentru x, y [0, 1] si analoagele, avem S 0
x+y+z
X
x
= 1; egalitate are loc daca si numai daca x = y = z = 1, deci
x+y+z
ha = ma , hb = mb , hc = mc , adica daca si numai daca triunghiul este echilateral.
Clasa a X-a
2
F2n
2n
X.41. Prove the inequality
n
n 2
n
n
n
n
F0 + F12 + + Fn2
+
+ +
F1 + +
F
.
F0 +
1
n
1
n n
0
0
n
2
n
n
P
P 2
P
2n
n
n
=
,
Fk = Fn Fn+1 ,
Fk = F2n (v. RecMat Deoarece
n
k
k=0
k=0 k
k=0
2n
2
2/2002, p. 70), obtinem
Fn Fn+1 F2n
. Egalitate apare pentru n = 1.
n
138
2003
Sa se calculeze f
.
2002
x, y R.
x R.
(1)
2003
2003
adic
a f (x) = x, x Q. Prin urmare, f
=
.
2002
2002
X.44. Urnele U1 , U2 , . . . , Un contin fiecare cte a bile albe si b bile negre. Din
fiecare urna se extrage cte o bila care se depune ntr-o alta urna U . Din urna U
se scoate o bila si se constata ca este alba. Care este compozitia cea mai probabila a
urnei U ?
Petru Minut, Iasi
Solutie. Notam cu Ek evenimentul constnd n faptul ca n U ar fi depuse k bile
k
nk
a
b
k
albe (si n k bile negre). Avem P (Ek ) = Cn
, k = 0, n. Fie
a+b
a+b
E evenimentul ca bila extrasa din U sa fie alba. Conform formulei lui Bayes
139
na
na
si k0 =
+ 1, dac
a
/ N.
a+b
a+b
X.45. Se considera triunghiul ascutitunghic ABC. Sa se arate ca exista un
0B0) =
\
triunghi A0 B 0 C 0 astfel nct A0 (BC), B 0 (AC), C 0 (AB), iar m(AC
0 C 0 ) = m(CB
0 A0 ) = (0, 90]. Daca
\
\
= m(BA
n plus 4ABC este echilateral, sa se
calculeze lungimile laturilor 4A0 B 0 C 0 n functie de a = BC si . (n legatura cu o
problema propusa la O. N. M., 2002)
Dan Popescu, Suceava
Solutie. Fie D proiectia punctului C pe AB, deci D (AB). Fie C 00 (DA) si
00 A) =
00 A00 B) = . De asemenea,
\
E (AC) nct m(EC
si A00 (BC) nct m(C\
00 F C ) = .
fie A1 si C1 , A (BA1 ), C (BC1 ) si F (A1 C1 ) cu A1 C1 k AC si m(A\
1
n aceste conditii, (C 00 E (A00 F = {B 00 }, (BB 00 (AC) = {B 0 }, iar omotetia de
a A00 n A0 (BC)
centru B si raport , raport definit de BB 0 = BB 00 , transform
00
0
0
0
0
si C n C (AB). Prin urmare A B C satisface enuntul.
n cazul n care triunghiul ABC este echilateral se deduce relativ usor ca 4A0 B 0 C 0
este echilateral si (AB 0 ) (CA0 ) (BC 0 ). Cu teorema sinusurilor n 4AB 0 C 0
a
deducem B 0 C 0 =
.
cos + 3 sin
Clasa a XI-a
XI.41. Fie A1 , A2 , . . . , Ak Mn (Z) astfel nct
M
ca
n (C), inductiv se arata
!
!
P
P
tr
A(1) A(k) = tr (In ) tr
A(1) A(k) = n
Sk
Sk
Sk
Sk
XI.42. Prin punctele M1 si M2 ale unei elipse se duc normalele la elipsa, care
intersecteaza una din axele de simetrie ale acesteia n M10 , respectiv M20 . Sa se
arate ca mediatoarea segmentului [M1 M2 ] trece prin mijlocul lui [M10 M20 ]. Ramne
proprietatea adevarata pentru hiperbola sau pentru parabola?
Gheorghe Costovici, Iasi
140
x2
y2
+ 2 = 1, = 1 si Mi (xi , yi ) pe curba,
2
a
b
a2 yi
(x xi ), i = 1, 2, si
i = 1, 2. Normala n Mi la curba are ecuatia y yi = 2
b xi
2
a b2
0
xi , 0 , i = 1, 2.
intersecteaza una din axele simetrie, de exemplu Ox, n Mi
a2
2
a b2
Mijlocul M 0 al segmentului [M10 , M20 ] are coordonatele
(x
+
x
)
,
0
. Me1
2
2a2
y1 + y2
x1 + x2
x2 x1
diatoarea segmentului M1 M2 are ecuatia y
x
=
.
2
y2 y1
2
Se verifica usor ca M 0 este situat pe mediatoarea segmentului [M1 M2 ].
Prin calcul se verifica ca proprietatea ramne valabila si pentru parabola.
XI.43. Consideram sirul de functii fn : (0, ) R, fn (x) = nx + ln x (n 1)
si fie xn solutia unica a ecuatiei fn (x) = 0. Sa se calculeze limitele sirurilor (xn )n1
si ((xn )n )n1 .
aeru, Suceava
Angela Tig
atoare si surjective, ceea ce asigur
a
Solutie. Evident, functiile fn sunt strict cresc
existenta si unicitatea solutiei xn .
x1
Folosim n continuare inegalitatile
ln x x 1, x (0, ). Avem:
x
n
1
n
1
n
=
+ ln
+
1 = 0 si
fn
n+1
n+1
n+1
n+1 n+1
n+1
n+1
2
n+1
n+2
2
fn
= ln
+
1
+
> 0, n N .
n+2
n+2 n+2
n+2
n+1 n+2
n+1
n
n+1
n
si atunci
fn (xn ) fn
xn
,
Prin urmare, fn
n+1
n+2
n+1
n+2
1
n 1. G
asim lim xn = 1 si lim xnn = .
n
n
e
XI.44.Sa se determine
func
t
iile
continue
f : (0, ) (0, ) pentru care
f (x) = f
2x2 2x + 1 , x > 0.
Marian Urs
arescu, Roman
p
Solutie. Fie x0 (0, 1] fixat si sirul (xn )n0 definit prin xn+1 = 2x2n 2xn + 1,
n N. Se verifica faptul ca xn (0, 1], n N, (xn )n0 este crescator si lim xn = 1.
p
n
Pentru x = xn , relatia din enunt devine f (xn ) = f
2x2n 2xn + 1 = f (xn+1 ),
n N, deci f (x0 ) = f (xn ). Ca urmare, f (x0 ) = lim f (xn ). Rezult
a c
a f (x) =
Solutie. Fie curba de ecuatie
p
2x2n 1
, n N. Se arata ca
2
xn > 1, n N. (xn )n0 este descrescator si lim xn = 1. Cum relatia de ren
q
curenta se poate scrie si n forma xn = 2x2n+1 2xn+1 + 1, obtinem f (xn+1 ) =
q
=f
2x2n+1 2xn+1 + 1 = f (xn ), apoi f (x0 ) = f (xn ) si f (x) = f (1), x > 1.
Fie x0 > 1 si sirul definit prin xn+1 =
1+
n
ak
c) Daca bk = 1, are loc lim n
(xn ak ) = ak bk1 .
n
ak1
p
b)
n
ln xn
xn
e ak 1 xn
xn
1 = ak lim n
ln
=
a
lim
ln
=
lim n (xn ak ) = ak lim n
k
x
n
n
n
n
n
ak
ln ak
ak
ak
n
n
a1
a2
ak1
= ak lim ln b1
+ b2
+ + bk1
+ bk = ak ln bk .
n
ak
ak
ak
c)
n
n ln xan
ak
ak
e k 1 xn
lim n
(xn ak ) = lim ak n
ln
=
n
n
ak1
ak1
ln xank
ak
n n
n
n
ak
a1
a2
ak1
ln b1
+ b2
+ + bk1
+1 =
= ak lim
n ak1
ak
ak
ak
n n
n
n
ak
a1
a2
ak1
= ak lim
+ b2
+ + bk1
b1
=
n ak1
ak
ak
ak
n
a1
a2
= ak lim b1
+ b2
+ + bk1 = ak bk1 .
n
ak1
ak1
Clasa a XII-a
XII.41. Sa se calculeze
nN .
Z (1 + x) 1 + x2 . . . 1 + x2n1
x2n
Oana Marangoci,
student
a, Iasi
2
2n1
Solutie. Pentru x (1, ), avem (1 + x) 1 + x 1 + x
=
2
1 x2
1 x2
1 x2 1 x2
n
.
.
.
=
=
= 1 + x + x2 + + x2 1 si atunci
n1
1 x 1 x2
1
x
1 x2
n1
(1 + x) 1 + x2 1 + x2
1
1
1
= 2n + 2n 1 + + ,
n
2
x
x
x
x
relatie care se verific
a si pentru x = 1. Primitivele functiei sunt
1
1
1
+
+ +
+ ln x + C.
(2n 1) x2n 1 (2n 2) x2n 2
x
Z 5
4
5
f (x) sin 2x dx = .
R o functie continua pentru care
XII.42. Fie f : ,
4
4
142
Sa se arate ca exista c
5
,
astfel nct f (c) (1, 2).
4
dx
=
arctg
(cos
2x)
2
1
2
1
+
cos
2x
4
1
sin
2x
5
5
Z
Z
Z 5
4
4
4
2
sin 2x
dx
sin 2x dx = 0 .
f (x) sin 2x dx =
f (x)
2
2
1
1
sin
2x
2
sin
x
5
Aplicnd teorema de medie exista c ,
astfel nct
4
2
sin 2c = 0 f (c) =
.
f (c)
2
4
2 sin 2c
2 sin2 2c
2
5
Dar
(1,
2)
pentru
c
,
, adica f (c) (1, 2).
4
2 sin2 2c
XII.43. Sa se arate ca
Z 1
arctg ln a
ln a
x2
, a > 1.
a
dx
1
3
ln a
0
Petru R
aducanu, Iasi
Solutie. Se arat
a c
a ax x ln a + 1, x R si a > 1. Obtinem astfel
2
1
1
x2 ln a + 1 ax = x2 2
, x R, a > 1.
x ln a + 1
a
Integrnd ntre 0 si 1, obtinem inegalitatile cerute.
XII.44. Sa se afle numarul radacinilor reale ale polinomului P Z [X] de grad
minim, care admite radacina 2 + , unde verifica ecuatia x3 x + 1 = 0.
Laurentiu Modan, Bucuresti
Solutie. Polinomul n y care se cere, apare prin eliminarea lui x ntre ecuatiile
x3 x + 1 = 0 si y = x2 + x. Deoarece x2 = y x, g
asim x (y x) x + 1 = 0 si
y
1
(y 1)2 y 1
asim x =
+
(evident y 6= 0). Deducem y =
nlocuind din nou x2 g
y
y2
y
3
2
si, n final, P (y) = y 2y + 3y 1. Folosind sirul lui Rolle, polinomul P (y) admite
o singur
a r
ad
acin
a real
a y (0, 1).
XII.45. Fie S5 . Sa se arate ca 2 are puncte fixe daca si numai daca 3
are puncte fixe.
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Folosind descompunerea unei permutari n produs de cicli disjuncti,
se poate observa ca, daca k , 1 k 5, are puncte fixe, atunci contine n
descompunerea sa cicli de lungime l, cu l | k.
Presupunem c
a 2 are puncte fixe. Atunci contine n descompunerea sa cicli de
lungime 1 (puncte fixe) sau 2. Daca are puncte fixe, 3 are de asemenea puncte
fixe. Daca contine n descompunerea sa cicli de lungime 2, fara a avea puncte fixe,
atunci contine n descompunerea sa si un ciclu de lungime 3. Elementele acestui
ciclu vor fi toate puncte fixe pentru 3 . Implicatia reciproc
a se demonstreaz
a analog.
143
5
7400 1(mod 1000), adic
a 72000 = 7400 1(mod 1000), de unde A = 72000 400
400(mod 100000), deci num
arul A se termin
a cu 00400.
G47. Determinati valorile parametrilor a, b Z pentru care solutiile sistemului
y
x
x=a
; y=b
y+1
x+1
sunt n Z Z.
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Fie M multimea perechilor (a, b) Z Z pentru care este ndeplinit
a
cerinta problemei. Observ
am c
a (0, 0) Z Z este solutie a sistemului si c
a aceasta
este unica solutie daca a = 0 sau b = 0. Ca urmare, (a, 0) M , a Z si (0, b) M ,
b Z.
Pe (R \ {1}) (R \ {1}) sistemul dat, dac
a facem abstractie de solutia (0, 0),
este echivalent cu
(b + 1) x = ab 1, (a + 1) y = ab 1.
(1)
ab 1
ab 1
I. a 6= 1, b 6= 1. Obtinem x =
,y=
. Atunci (x, y) Z Z
b+1
a+1
b + 1 | ab 1 si a + 1 | ab 1. Cum ab 1 = (a + 1) (b + 1) (a + 1) (b + 1),
deducem c
a (x, y) Z Z b + 1 | a + 1 si a + 1 | b + 1 b + 1 = a + 1 sau
b + 1 = (a + 1). Prin urmare (a, a) M , a Z, a 6= 1 si (a, a 2) M ,
Z, a 6= 1.
II. a = b = 1. Cum rezult
a ab 1 = 0, sistemul (1) are o infinitate de solutii si
nu toate sunt n Z Z. Deci (1, 1)
/ M.
III. a = 1, b 6= 1 (analog a 6= 1, b = 1). Avem ab 1 6= 0, deci (1) nu
are solutii, iar sistemul dat are (0, 0) ca unic
a solutie. Asadar, (a, 1) M , a Z,
a 6= 1 si (1, b) Z, b Z, b 6= 1.
n concluzie:
M = {(a, 0) , a Z} {(0, b) , b Z} {(a, 1) , a Z} {(1, b) , b Z}
{(a, a) , a Z} {(a, a 2) , a Z} \ {(1, 1)} .
2002
G48. Fie A (0, ) o multime care contine
si avnd proprietatea ca,
2003
a
a+1
a
daca A (a, b N ), atunci
A si
A. Sa se arate ca A Q+ .
b
b
2b
Gheorghe Iurea, Iasi
144
Solutie. Consider
am transform
arile
a+1
a
A
A
b
b
(1)
si
a
a
A
A.
b
2b
(2)
Avem:
2002
(2) 1001
(1) 1002
(2) 501
(1) 502
(2) 251
(1)
(2) 1
A
A
A
A
A
A
A.
2003
2003
2003
2003
2003
2003
2003
2
1
1
(1)
(1)
(1) 2003
A
A
A, deci
A.
2003
2003
2003
1
1
a
b
1
a
a
Fie
Q+ . Cum A A A A, rezulta ca A, adica
b
1
b
b
b
b
Q+ A.
an + 1 =
an + 2 = . . . =
an + a 1 , n N a {3, 4} .
Pop, Satu
Mare
Ovidiu
1 =
2 = =
a1 ,
Solutie. Pentru n = 0 relatia din enunt devine
4n + 1 =
4n + 2 =
4n + 3 ,
Pentru a = 4, trebuie demonstrat c
a
2
n N. Considernd k =
4n + 1 avem k 2 4n + 1 < (k + 1) si cum 4n + 2,
2
4n+3 nu sunt p
atrate perfecte
pentru nici
un
n N, deducem
k 4n+1 < 4n+2 <
< 4n + 3 < (k + 1)2 si atunci
4n + 1 =
4n + 2 =
4n + 3 = k.
145
3
, cu a + b + c = 1. Sa se arate ca
10
3
2
a a + bc + b b + ca + c c + ab < .
3
4
Gabriel Dospinescu, elev, Onesti
p
a+b+a+c
1+a
si atunci
=
Solutia. Avem a + bc = (a + b) (a + c)
2
2
2
Xa +a
X
X
6
1
2
=
1+
a2 . Cum a = 1 (b + c) < 1
=
a a + bc
2
2
10
5
X 1
1
4
1 37
3
etc., rezulta ca
1+
a2 <
1+3
=
< .
2
2
25
2 25
4
2
Pentru inegalitatea din stnga avem: a + bc = (a + b) (a + c) a + bc si
X
X
X
X
a a + bc = 1 2
ab +
a bc. R
amne s
a ar
at
am
atunci
a a + bc >
2
X (a b)
X
X
X
2
1
a b . Este
c
a 2
ab+
a bc 0 sau, echivalent,
c
3
3
2
2
2
(a b)
a b , echivalenta cu
a + b 3c
suficient sa aratam ca
c
3
sau cu a + b + 2 ab 3 3a 3b.
Ultima
inegalitate se scrie 4a + 4b + 2 ab 3 si
3
este adevarata n conditia a, b
, .
10
G52. Se considera o piramida formata din patrate 1 1,
avnd n trepte, pe treapta k existnd 2k 1 patrate (n figura,
n = 4). Aflati numarul minim de dreptunghiuri, fiecare alcatuit
numai din casute ntregi, n care poate fi mpartita tabla.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
Solutia I (a autorului). Color
am c
asutele tablei alternativ n alb si negru
(c
asuta din vrf este neagr
a). Cum modulul diferentei dintre num
arul de c
asute albe
si num
arul de c
asute negre dintr-un dreptunghi este cel mult 1 si cum sunt cu n
casute negre mai multe dect albe, trebuie sa avem cel putin n dreptunghiuri. Acest
num
ar poate fi obtinut t
aind pe nivele. Asadar, r
aspunsul este n.
Solutia II (Irina Mustata
a, Iasi). Unim, ca n figu, elev
ra, vrfurile din stnga sus ale patratelor marginale din stnga;
se observa ca deasupra acestei drepte nu mai exista vrfuri
ale piramidei. Oricare dou
a p
atrate marginale din stnga nu
pot apartine aceluiasi dreptunghi, deoarece ar nsemna c
a acel
dreptunghi va avea coltul din stnga sus deasupra dreptei considerate; prin urmare,
numarul minim de dreptunghiuri este n, minim atins pentru mpartirea pe trepte.
Solutia III (Marius Pachitariu, elev, Iasi). Prin inductie complet
a.
G53. FieABCD un patrat de latura 70.
S
a
se
arate
c
a
exist
a
o
multime de
146
\
Fie N astfel nct BN = 3 si m(M
BN ) = 60 . Evi- B
C
dent, triunghiul BM N este echilateral. Din congruenta
3
7
triunghiurilor AM B si CN B deducem N C = 7. Atunci
N
M N 2 +M C 2 N C 2
1
\
\
\
C) = 180 ,
cos N
MC =
= , deci m(N
M C) = 120 si m(BM
2 MN MC
2
fals. Prin urmare, nu exista M Int (ABC) cu proprietatea ceruta.
G55. Printr-un punct situat n interiorul unui tetraedru se duc planele paralele cu
fetele tetraedrului. Daca V1 , V2 , V3 , V4 sunt volumele tetraedrelor unic determinate
de aceste plane, iar V este volumul tetraedrului dat, sa se arate ca
27V 16 (V1 + V2 + V3 + V4 ) .
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Solutie. Not
am cu xi distanta de la punctul considerat la fata tetraedrului
A1 A2 A3 A4 opusa vrfului Ai si cu hi naltimea corespunzatoare acestei fete. Fie
4
p
P
hi xi
xi
ai = 3 Vi /V , i = 1, 4. Avem ai =
= 1 , i = 1, 4, deci
ai =
hi
hi
i=1
4 x
4 S x
4
P
P
1 P
i
i i
=4
=4
Vi = 4 1 = 3.
=4
V i=1
i=1 hi
i=1 Si hi
Relatia de demonstrat se scrie 27 16 a31 + a32 + a33 + a34 si decurge din faptul
3
a3 + a32 + a33 + a34
33
27
a1 + a2 + a3 + a4
c
a 1
= 3 =
.
4
4
4
64
B. Nivel liceal
b si B
b se
L46. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Bisectoarele unghiurilor A
147
D
E P
b
m(B) = 2, iar P (CD) astfel nct AD = DP ; avem ca
C
1
b = . Deosebim dou
\
a cazuri,
180 m(D)
m(AP
D) =
2
dup
a cum E (DP ) sau E (P C); ne plas
am n prima
[
\ patrulaterul ABP E este
situatie. Deoarece EP
A EBA,
B
\
\) = 180 A
inscriptibil, deci m(CP
B) = . Atunci m(CBP
b = , deci 4CP B este isoscel cu CP = CB, de unde concluzia.
m(C)
Solutia II. Folosind teorema sinusurilor n triunghiurile ADE, BEC si AEB,
obtinem:
B
A
sin
sin
2
2
AB, CE =
AB,
DE =
B
A
A+B
A+B
2 cos sin
2 cos sin
2
2
2
2
A
B
sin B
sin A
2
2
AD =
AB, BC =
AB,
B
A
A+B
A+B
2 cos sin
2 cos sin
2
2
2
2
din care deducem
sin A + sin B
CD = DE + CE = AD + BC =
AB.
A
B
A+B
4 cos cos sin
2
2
2
Not
a. S-a mai primit solutie corecta de la Marius Pachitariu, elev, Iasi.
L47. Daca un triunghi are patratele laturilor n progresie aritmetica, atunci
simetricul centrului de greutate fata de latura mijlocie se afla pe cercul circumscris
triunghiului.
Gabriel Popa si Paul Georgescu, Iasi
Solutie. Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului ABC, c < a < b cu 2a2 = b2 +c2 .
Simetricul cercului circumscris triunghiului ABC fata de BC este cercul circumscris triunghiului BHC si atunci simetricul lui G fata de BC este pe cercul circumscris daca si numai daca BHGC este patrulater inscriptibil, echivalent cu faptul ca
b
\ = m(BHC)
\ = m(A).
m(BGC)
2
\ = a (se foloseste relatia 2a2 = b2 +c2
n triunghiul BGC se determina cos BGC
2bc
a2
\ = cos A, deci
si formula medianei). Cum cos A =
, deducem c
a avem cos BGC
2bc
b = , ceea ce ncheie solutia.
\ + m(A)
m(BGC)
Not
a. Solutii corecte au dat Irina Mustata
si Marius Pachitariu, elevi, Iasi.
L48. Fie R, r, R1 raza cercului circumscris 4ABC, raza cercului nscris 4ABC,
respectiv raza cercului circumscris 4DEF determinat de picioarele bisectoarelor interioare ale 4ABC. Sa se arate ca R/2 R1 r.
Marian Tetiva, Brlad
Solutie (Titu Zvonaru, Com
anesti (Bac
au)). Inegalitatea r R1 este adevarata oricare ar fi punctele D (BC), E (CA), F (AB) (Liliana Niculescu 148
+
+
= pR1 ,
2
2
2
2
2
2
adica r R1 .
Inegalitatea R1 R/2 este adev
arat
a, dac
a punctele D, E, F apartin segmentelor
determinate de picioarele n
altimilor si mijloacele laturilor respective (asa cum se
ntmpl
a cu picioarele bisectoarelor). n acest caz aceste puncte sunt n interiorul
cercului lui Euler al 4ABC, a carui raza este R/2, si rezulta R1 R/2.
L51. Fie A, B M2 (R) doua matrice care comuta si pentru care det A2 + B 2 <
< (det A + det B)2 . Sa se arate ca xA + yB este matrice nesingulara, x, y R .
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Se arat
a cu usurinta c
a
det (xA + yB) = x2 det A + y 2 det B + xy [det (A + B) det A det B] , x, y C,
prin urmare
det (A + iB) det (A iB) = (det A det B)2 + [det (A + B) det A det B]2 .
2
2
2
det A + B = (det A det B) + (det (A + B) det B det A)2 .
2
2
(det A det B) 4 det A det B = det A2 + B 2 (det A + det B) < 0.
x T si a A \T . Exist
a d 6= 0 nct xd = dx = 0. Atunci (ax) d = d (ax) = 0, deci
ax = 0 sau ax T . Daca ax = 0, avem a T , fals. Deci ax T si prin urmare putem
defini f : A \T T , f (a) = ax. Cum A \T are n2 k1 elemente, T are k elemente
n2 k 1
si
> n, exist
a elementele diferite a1 , a2 , . . . , an+1 A \ T astfel nct
k
f (a1 ) = f (a2 ) = = f (an+1 ). Deducem ca (an+1 ai ) x = x (an+1 ai ) = 0,
i = 1, n. Deci an+1 ai T pentru i = 1, n. Asadar T are cel putin n elemente,
contradictie.
L54. Fie f : R R o functie cu derivata continua pentru care f (x) 6= 0, x 6= 0.
Sa se determine functiile continue : R R care satisfac identitatea
Z y
Z x
1
1
f (x)
(t) dt (y) = f (y)
(t) dt (x) , x, y R,
a
a
0
0
unde a 6= 0 este o constanta data.
Adrian Corduneanu, Iasi
Solutie. Relatia dat
a pote fi scris
a sub forma
Rx
Ry
1
1
(t) dt (y)
(t) dt (x)
0
0
a
a
=
, x, y6=0.
f (y)
f (x)
Rx
1
Z x
(t) dt (x)
0
1
a
(t) dt (x) = cf (x),
Prin urmare,
= c, c R, deci
f (x)
a
0
egalitatea avnd loc si pentru x = 0, n baza continuitatii. Pentru x = 0 rezulta
(0) = acf (0).
1
Prin derivare obtinem ecuatia (x) 0 (x) = cf 0 (x), ce are solutia
a
Z x
eat (acf 0 (t)) dt , unde k = (0) = acf (0). Asadar,
(x) = eax k +
0
Z x
at 0
ax
(x) = ace
e f (t) dt , c R.
f (0) +
0
a1
a
L55. Fie a (0, ) \ {1}. Definim sirul (xn )n1 prin x0 =
; xn =
ln a
ln a
n
a1
. Pentru a (0, 1) avem xn a xn ax xn , x [0, 1]; integrnd,
ln a
Z 1
a
1
obtinem
ax xn dx
151
Probleme propuse1
Clasele primare
P.74. Descopera regula de formare, apoi completeaza sirurile urmatoare:
a) 1,2,3; 2,3,5; 3,,; 5,,.
b) 11,10,12; 13,12,14; 15,,; 17,,.
c) 2,6,4; 3,7,5; 4,8,6; 5,,; 6,,.
( Clasa I )
nv. Maria Racu, Iasi
P.75. R
aspundeti la urm
atoarele ntreb
ari:
a) De cte suprafete este m
arginit cubul?
b) Ce forma au fetele cuboidului?
c) Ce forma are un obiect care se aseamana cu sfera?
( Clasa I )
Aliona Loghin, elev
a, Iasi
P.76. Completati casetele din expresia 654321 cu semnele grafice "+"
sau "" pentru a obtine cel mai mic rezultat posibil.
( Clasa a II-a)
nv. Gheorghe Toma, Muncelu de Sus (Iasi)
P.77. Un corp este format din trei cuburi a, b, c ca n
4
5
2
figura al
aturat
a. Fiecare cub are fetele numerotate de la
6
1 la 6, iar suma numerelor de pe oricare dou
a fete opuse
3
2
4
ale sale este 7. S
tiind c
a pe fetele lipite ale cuburilor a si
b este scris acelasi numar si ca aceeasi proprietate o au si
a
b
c
cuburile b si c, s
a se afle suma tuturor numerelor scrise pe fetele corpului care nu se
v
ad.
( Clasa a II-a)
Oxana Pascal, elev
a, Iasi
P.78. a) Verific
a egalit
atile: 1 + 3 + 5 + 7 = 4 4, 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + 11 = 6 6;
b) Scrie rezultatul la fel ca la punctul a) pentru 1 + 3 + 5 + 7 + + 19.
( Clasa a III-a)
Andreea Surugiu, student
a, Iasi
P.79. 7 elevi m
anc
a 7 inghetate n 6 minute. Cti elevi vor mnca 24 nghetate
n 36 minute?
( Clasa a III-a)
Alexandru Tudorache, elev, Iasi
P.80. Dou
a orase sunt legate printr-o linie de cale ferat
a. La fiecare or
a pleac
a
un tren din fiecare oras c
atre cel
alalt. Toate trenurile merg cu aceeasi vitez
a si fiecare
calatorie de la un oras la altul dureaza 6 ore. De cte ori fiecare tren, care parcurge
distanta dintre orase, se ntlneste cu trenuri care merg n sens opus?
( Clasa a IV-a)
Alexandru Tudorache, elev, Iasi
P.81. Sa se arate ca din fetele unui cub confectionat din carton putem construi,
f
ar
a resturi, fetele a sase cuburi.
( Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
P.82. Sa se afle cel mai mare numar natural de forma abcd cu proprietatile:
a 6= d, b + c = 5 (a + d).
( Clasa a IV-a)
Adrian Andronic, elev, Iasi
P.83. Mircea mpreuna cu fratele sau au un numar de bomboane mai mic dect
30. Mircea are de 3 ori mai multe dect fratele s
au. Aflati cte bomboane trebuie s
a
1
Se primesc solutii pn
a la data de 1 iunie 2005.
152
Clasa a V-a
V.51. ntre oricare doua numere naturale definim operatia a b = ab + a.
a) Sa se rezolve ecuatia 2 (x + 1) = 34.
b) Este operatia dat
a comutativ
a?
Vasile Solcanu, Bogd
anesti (Suceava)
V.52. Un dreptunghi se poate descompune n 1344 patrate de arie 25 cm2 . Aflati
perimetrul dreptunghiului daca acesta este: a) maxim posibil; b) minim posibil.
Romanta Ghita
si Ioan Ghita
, Blaj
V.53. Determinati n N pentru care
3
1
1
1 + + + n
2 + 6 + + 98
2
3
3
=
.
1
1
5
1 + 3 + + 17
1 + + + n
4
5
5
Viorel Cornea, Hunedoara
V.54. S
a se arate c
a nu exist
a numere rationale pozitive a, b, c astfel nct
b+c
c+a
a+b
= 22003 ,
= 22004 si
= 22005 .
ab
bc
ca
Andrei - Sorin Cozma, elev, Iasi
2
3
2004
1
+
+
+ +
, unde ai N ,
V.55. Fie num
arul rational N =
a1
a2
a3
a2004
1
i = 1, 2004. Sa se arate ca exista a1 , a2 , . . . , a2004 astfel nct N =
. Gene2005
ralizare.
Petru Asaftei, Iasi
Clasa a VI-a
VI.51. Pentru efectuarea unei lucr
ari, trei muncitori au fost retribuiti cu sume
de bani direct proportionale cu numerele 16, 14, 17. Unul dintre muncitori constata
ca daca sumele primite ar fi fost invers proportionale cu numerele 3, 4, 5, el ar fi
primit mai putin cu 1000000 lei. Aflati ce sum
a de bani a primit fiecare muncitor.
Ion Visan, Craiova
1 2 3
VI.52. Determinati numerele ntregi n care pot fi scrise sub forma n = + + ,
a
b c
cu a, b, c Z .
Gheorghe Iurea, Iasi
d
VI.53. Se da unghiul ascutit xOy si punctele A, B (Ox, C, D (Oy astfel
nct A (OB), C (OD), AB 6= CD si t OA + s AB = t OC + s CD, cu
d sunt
s, t R . Atunci mediatoarele segmentelor [AB] si [CD] si bisectoarea lui xOy
trei drepte concurente daca si numai daca t = 2s.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
VI.54. Fie 4ABC isoscel (AB = AC), N mijlocul lui [AC], iar D un punct pe
prelungirea lui [BC] astfel nct CD < BC. S
a se arate c
a ntre triunghiurile ABN
si N CD nu exist
a nici o congruenta.
Romanta Ghita
si Ioan Ghita
, Blaj
153
\
\
= 1 cm, iar m(A\
1 OA2 ) = 1 , m(A2 OA3 ) = 2 , m(A3 OA4 ) = 3 etc. (toate unghiurile se consider
a n sens orar). S
a se arate c
a exist
a k 6= l astfel nct Ak = Al .
Cristian Laz
ar, Iasi
Clasa a VII-a
VII.51. Fie a, b N astfel nct n2004 a se divide cu n b, pentru orice n N,
n 6= b. Sa se arate ca a = b2004 .
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
VII.52. Fie a, b, c R cu a + b + c = 0; s
a se arate c
a
3
3
3
3
a b3 + b3 c3 + c3 a3 = 3(a b)(b c)(c a) a2 bc b2 ac c2 ab .
Anca Tutescu, elev
a, Craiova
VII.53. Determinati m, n, p Z astfel nct solutia inecuatiei |mx 1| n s
a
fie [p, p + m + 1].
Ciprian Baghiu, Iasi
d de masura 10 si un segment [M N ] de lungime
VII.54. Se considera unghiul xOy
a. S
a se construiasc
a, folosind numai rigla si compasul, un triunghi dreptunghic
OAB, A (Ox, B (Oy, avnd o catet
a de lungime a.
Florin As
avoaie, elev, Iasi
VII.55. Fie ABCD patrulater convex, iar {O} = AC BD. Bisectoarele in\ BOC,
\ COD,
\ DOA
\ taie laturile (AB), (BC), (CD),
terioare ale unghiurilor AOB,
respectiv (DA) n M , N , P , respectiv Q. Sa se arate ca dreptele M Q, N P si BD
sunt concurente sau paralele.
Constantin Cocea si Dumitru Neagu, Iasi
Clasa a VIII-a
VIII.51. Se considera functiile f, g, h : R R definite prin f (x) = x, g (x) =
x
= , h (x) = 3. Not
am {A} = Gg Gh , {B} = Gf Gh , iar C si D sunt punctele de
3
intersectie ale dreptei x = 2 cu Gf , respectiv Gg . Determinati masurile unghiurilor,
perimetrul si aria patrulaterului ABCD.
Dumitru - Dominic Bucescu, Iasi
VIII.52. Fie E (x, y) = 2004 2x2 5y 2 + 2xy + 6y, cu x, y N. Determinati
valoarea maxima a lui E.
Gheorghe Iurea, Iasi
VIII.53. S
a se arate c
a pentru orice a, b, c R, are loc inegalitatea
p
p
p
2a b2 + c2
2
2
2
2
2
a+ b +c a +b +c <
< a + b2 + c2 .
a2 + b2 + c2
Radu Frunz
a si Mircea Cosbuc, elevi, Iasi
VIII.55. O piramida triunghiulara regulata este tetraedru regulat daca si numai
dac
a unghiurile f
acute de o fata lateral
a cu planul bazei, respectiv cu o alt
a fata
lateral
a, sunt congruente.
Claudiu - S
tefan Popa, Iasi
154
Clasa a IX-a
IX.51. Fie sirul (an )n1 definit prin: a1 = 1 + 2 3; a2 = a1 + 4 + 5 + 6 7 8;
a3 = a2 + 9 + 10 + 11 + 12 13 14 15 etc.
a) S
a se determine semnele cu care apar 100 n a100 , respectiv 91 n a91 .
b) S
a se afle formula termenului general al sirului.
Lidia Nicola, Craiova
IX.52. S
a se determine functiile f, g : Z R cu propriet
atile: f (0) = 2004,
f este par
a
,
g
este
impar
a
s
i
exist
a
a,
b
N
astfel
ncat
f
(x)
=
f
x
+
x
+
a
,
2
g (x) = g x + x + b , x Z.
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
IX.53. Exista functii f : R R pentru care
|f (x + y + z + t) + cos x + cos y + cos z + cos t| < 4,
x, y, z, t R?
Clasa a X-a
X.51. Fie OABC un tetraedru cu OA OB OC, circumscris
unei sfere de
3+1
R
.
raz
a r. Dac
a R este raza cercului circumscris 4ABC, atunci
r
2
Cezar Lupu, elev, Constanta
X.52. Fie polinomul
X
6n+1 12n+2
=
ak X k , n N.
P (X) = 1 + X + X 2
S
a se arate c
a
2n
P
k=0
a6k =
2n
P
k=0
a6k+2 .
k=0
C
at
alin Calistru, Iasi
X.53. Fie a, b, c (1, ) astfel nct a + b + c = 9. S
a se arate c
a
3
3
3
3
loga 2b + c + logb 2c + a + logc 2a + b 12.
aeru, Suceava
Angela Tig
X.54. Definim multimile Ak , k 1, prin
n n
o
A1 =
| n = 1, 2, . . . , 10000 \ {1} ; Ak = (Ak1 \ {a, b}) a2 lg b ,
2003
155
cu a, b Ak1 arbitrare, k 2. S
a se determine A9999 .
Marius Pachitariu, elev, Iasi
2
X.55. Fie a, b Z cu a 4b < 0, iar o solutie a ecuatiei x2 + ax + b = 0.
Definim functia f : Z Z Z, f (x, y) = x2 axy + by 2 . Pentru orice pereche
1
(x, y) f 1 (1), sa se arate ca (x + y)card f (1) = 1.
Andrei Nedelcu, Iasi
Clasa a XI-a
XI.51. S
a se calculeze determinantul unei matrice p
atratice de ordinul patru care
are toti minorii de ordin trei egali.
Lucian - Georges L
adunc
a, Iasi
cos + 2k cos
sin
+ 2k
sin
n
n
k =
, k N .
2(k+1)
cos sin + 2(k+1)
sin
cos +
n
n
S
a se calculeze limita sirului (an )n3 , an =
n2
P
k=1
|k |.
unde n N. (n leg
atur
a cu problema 2811 din Crux Mathematicorum, nr. 1/2003)
Titu Zvonaru, Com
anesti
Clasa a XII-a
sin x
dx, p < 2, este convergent.
p
1/n x
Rodica Luca Tudorache, Iasi
XII.52. Fie f : [0, 1] R derivabil
a, cu derivata continu
a, astfel nct
f (x) + f 0 (x) = 0, x [0, 1]. S
a se arate c
a
Z
Z 1
(2e 5) f (1) 4 2 xex f (x 1)
f (x) dx
dx.
+
5
e 1 (x2 + 1)2
0
Mihail Bencze, Brasov
XII.53. Prove that
Z x t
2 (ex 1)
e
dt x, x 0.
t+1
ex + 1
e
x
Zdravko Starc, Vrsac, Serbia and Montenegro
XII.51. S
a se arate c
a sirul (an )n1 , an =
156
XII.54. S
a se afle functiile continue u = u (t), solutii ale ecuatiei
Z t
Z a
u (t) = +
b (s) u (s) ds +
b (s) u (s) ds, 0 t a,
0
2
2
2
2
2
2
2
(m + n) a + mb + nc
(m + n) b + mc + na
(m + n) c + ma2 + nb2
1 1 1
1
+ +
, a, b, c (0, ) .
2 (m + n) a b
c
Titu Zvonaru, Com
anesti
G72. Fie 4ABC circumscris cercului de centru I. Cercul de diametru [AI]
b si C
b n M , respectiv N . Sa se arate ca M si
intersecteaza bisectoarele unghiurilor B
N se afl
a pe dreapta suport a liniei mijlocii paralele cu BC.
Doru Buzac, Iasi
G73. Fie ABCD un dreptunghi de centru O. Consider
am N (AO), M mijlocul
lui [AD], {P } = M N CD, {E} = OP BC. S
a se arate c
a N E BC.
Andrei Nedelcu, Iasi
157
2
vrf al poligonului) astfel nct m(A\
,
. S
a se afle valoarea
2 P1 P2 ) =
n n
minima a lui l pentru care Pl si Pl+1 nu apartin la doua laturi consecutive.
Irina Mustata
a, Iasi
, elev
B. Nivel liceal
L66. Fie ABC un triunghi, D si Da punctele n care cercurile nscris si Aexnscris sunt tangente la BC si Eb , Fc punctele n care cercurile B-exnscris si Cexnscris sunt tangente la AC si respectiv AB. Sa se arate ca punctele D, Da , Eb ,
b = 90 .
Fc sunt conciclice dac
a si numai dac
a AB = AC sau m(A)
Temistocle Brsan, Iasi
r
1
1 1
x
y
(x + y + z)
+ +
1+
+
.
x y z
y
x
b) Folosind eventual a), s
a se arate c
a n orice triunghi, cu notatiile uzuale, are
loc inegalitatea
s
r
r
pa
pb
R
1+4 1+
+
.
r
pb
pa
Marian Tetiva, Brlad
L69. Pentru ce numere naturale n 3, exista n plan n puncte albastre si n
puncte rosii, oricare trei necoliniare, astfel nct n interiorul oric
arui triunghi cu
vrfurile albastre s
a existe cel putin un punct rosu, iar n interiorul oric
arui triunghi
cu vrfurile rosii s
a existe cel putin un punct albastru?
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
L70. Fie k, p N si un dreptunghi de dimensiuni 82k 2p, acoperit complet si
fara suprapuneri cu dreptunghiuri 7 5 si 6 4. Sa se arate ca numarul patratelelor
(x, y), x par, y impar, ale dreptunghiului mare, care sunt colturi n dreptunghiuri
75, este egal cu num
arul de dreptunghiuri 75. (Prin dreptunghiuri 75 ntelegem
dreptunghiuri cu lungimea egal
a cu 7 si l
atimea egal
a cu 5.)
Marius Pachitariu, elev, Iasi
158
k=1
L73. Fie k N , k 3. S
a se determine n N \ {0, 1} pentru care
r
q
a1 + a2 + + ak n a1 a2 . . . ak , a1 , a2 , . . . , ak [0, ).
n,
atunci
f
are
cel
pu
t
in
n
+
1
zerouri
distincte
n
a
(a, b).
Andrei Nedelcu, Iasi
L75. Sa se determine n N pentru care este adevarata inegalitatea
i
1
cos < p
,
0,
.
8
2
1 + n sin4
C
at
alin Calistru, Iasi
n) a2
b
c
a
+
+
2
2
2
2
2
2
+ mb + nc
(m + n) b + mc + na
(m + n) c + ma2 + nb2
1 1 1
1
+ +
, a, b, c (0, ) .
2 (m + n) a b
c
Titu Zvonaru, Com
anesti
G72. Let I be the incenter of a triangle ABC. The circle with diameter [AI]
b and C
b in M , respectively N . Prove that M and N lie on
meets the bisectors of B
the line joining the midpoints of [AB] and [AC].
Doru Buzac, Iasi
G73. Let ABCD be a rectangle with center O. Let N (AO), let M be the
midpoint of [AD] and let {P } = M N CD, {E} = OP BC. Prove that N E BC.
Andrei Nedelcu, Iasi
G74. Let us consider n points such that any given four are the vertices of a
tethraedron with volume at most 1. Prove that there is a tethraedron with volume
at most 27 which contains all n points in its interior.
Tudor Chiril
a, high school student, Iasi
G75. Let A1 A2 . . . An be a regular n-gon with side 1, n 4. We consider P1
on the side [A1 A2 ] such that P1 A1 = a (0, 1). A ray of light is emitted from P1
towards and is reflected by the sides [A2 A3 ], [A3 A4 ], . . . , generating the incidence
points P2 , . . . , Pn (supposingthat the
ray never meets the vertices A1 , A2 , . . . , An )
2
\
such that m(A2 P1 P2 ) =
,
. Find the minimal value of l such that Pl and
n n
Pl+1 do not belong to adjacent sides.
Irina Mustata
, high school student, Iasi
L67. The parallel lines t1 and t2 are tangent to the circle C with center O, the
circle C1 with center O1 is tangent to t1 and C and the circle C2 with center O2 is
tangent to t2 , C and C1 ; C, C1 and C2 being exterior to each other. Prove that the
angle O\
1 OO2 is acute and find the minimum value of its measure.
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
L68. a) Prove that, for x, y, z (0, ),
s
r
r
x
y
1
1 1
(x + y + z)
+ +
1+
+
.
x y z
y
x
160
R
1+
1+4
r
pa
+
pb
pb
pa
k=1
a1 + a2 + + ak n a1 a2 . . . ak , a1 , a2 , . . . , ak [0, ).
Gabriel Popa and Paul Georgescu, Iasi
L74. Let n N , n 2 and a, b R, a < b. If f : [a, b] R is a continuous
Rb
function such that a xk f (x) dx = 0 for any k N, 0 k n, then f has at least
n + 1 distinct zeros in (a, b).
Andrei Nedelcu, Iasi
L75. Find n N such that
i
1
cos < p
,
0,
.
8
2
1 + n sin4
C
at
alin Calistru, Iasi
161
Pagina rezolvitorilor
BOTO
SANI
Scoala
nr. 7 "O. Bancila". Clasa a IV-a. IFTODE Cozmin: P(54-59,61,63,64,
67,68,70).
Colegiul National "A. T. Laurian". Clasa a IX-a. NEGRESCU Alexandru:
VII(43,47,48), VIII(47,49), IX(42,46,48), X.42, G46.
CRAIOVA
Angela). STANCIU
Scoala
nr. 22 "M. Eliade". Clasa a IV-a (inst. VANTU
Ioan: P (64-73)
IA
SI
Scoala
nr. 3 "Al. Vlahuta". Clasa a V-a. COJOCARU Ioana: P.71, V(47
49),VI.46; DODU Corina: P.71, V(47-49),VI.46; IRIMIA Andreea: P.71, V(4749),VI.46; S
TIRBAN Ioana: P.71, V(47-49),VI.46; UNGURU George Claudiu: P.71,
V(47-49),VI.46.
Scoala
nr. 7 "N. Tonitza". Clasa a II-a (nv. TUDOSE Elena). DOBRIN Diana
Simona - AlexanMaria: P(64-68,70,72); LEONTE Anca: P(64-68,70,72); POSTICA
dra: P(64-68,70,72); ROTARU Larisa-Maria: P(64-68,70,72); SAVIN Razvan: P(6468,70,72). Clasa a II-a (nv. MELINTE Rodica). BACIU Ciprian: P(64-69,71,72);
BRZU Constantin: P(64-69,71,72); BOTOSANU Bianca-Mihaela: P(64-69,71,72);
D
BUZDUGAN Petru-C
at
alin: P(64-69,71,72); CEUCA
anut-Vasilic
a: P(64-69,71,
72); CONSTANTINESCU Diana-Gabriela: P(64-69,71,72); CUCUTEANU PaulC
at
alin: P(64-69,71,72); GUSOVATE Diana-Stefana: P(64-69,71,72); LEOGAN
Larisa-Diana: P(64-69,71,72); MIRON Vlad-Stefan: P(64-69,71,72); MOTAN Geanina-Diana: P(64-69,71,72); ROTARIU Marian: P(64-69,71,72); SUCIUC Raluca:
P(64-69,71,72); TEIU-COSTIN Andra-Mihaela: P(64-69,71,72). Clasa a III-a
AROIU
VIII.46.
CoScoala
nr. 22 "B. P. Hasdeu". Clasa I (nv. S
TEFAN Liviu). DANIL
A
HOTARU Liliana). TURCU Andrei-Daniel: P(64-67,71); Clasa a II-a (nv. TRZI ALI
TEI
LIN Andreea-Georgiana: P(64-68,70-72); IFROSA Adriana: P(64,66-72); IOJA Petru-Alexandru: P(64-70,72); MOISA Bogdan: P(64-68,70-72); PINTILIE R
azvan
Florin: P(64-68,70-72); RAZLOG
Ionut: P(64-68,70-72). Clasa a III-a (nv. GALIA
Oana-Catalina:
Paraschiva). ALUPEI Andra-Madalina: P(64-67,68,70,71); CIOABA
P(64-68,70,71); GHERCA Marius-Catalin: P(64-68,70,71); HOMEA Liviu: P(6468,70,71); HUIDES Gina: P(64-68,70,71); MANOLIU M
ad
alina: P(64-68,70,71);
163
STANCIU Ioan (cl. a IV-a): 2/2003 (9pb), 1/2004 (10pb), 2/2004 (10pb).
Scoala
nr. 7 "N. Tonitza"
BACIU Ciprian (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
BRZU Constantin (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb);
BOTO
SANU Bianca-Mihaela (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004
(7pb);
BUZDUGAN Petru-C
at
alin (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004
(7pb);
D
CEUCA
anut-Vasilic
a (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb)
CONSTANTINESCU Diana-Gabriela (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb),
2/2004 (8pb);
CUCUTEANU Paul-C
at
alin (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004
(8pb);
DOBRIN Diana-Maria (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb);
GU
SOVATE Diana-
Stefana (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004
(8pb);
LEOGAN Larisa-Diana (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
LEONTE Anca (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb);
MIRON Vlad-
Stefan (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
MOTAN Geanina-Diana (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
Simona-Alexandra (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004
POSTICA
(7pb);
ROTARIU Larisa-Maria (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb);
ROTARIU Marian (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
SUCIUC Raluca (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
TEIU-COSTIN Andrada-Mihaela (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb),
2/2004 (8pb).
Scoala
nr. 22 "B. P. Hasdeu"
TEI
ADASC
ALI
Victor (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004, (5pb), 2/2004 (9pb);
BALAN Andrei (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
BUHU Vlad (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (6pb);
Alexandra-Elena (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (6pb), 2/2004
CHICHIRAU
(6pb);
CUBERSCHI Paul (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (6pb), 2/2004 (7pb);
E
SANU Georgiana (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (5pb);
GREIEROSU Claudiu (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (6pb), 2/2004 (6pb);
Raluca-Claudia (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (6pb);
GURAU
164
NASTASE
Andrei-Ionut (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (6pb), 2/2004 (6pb);
HATESCU Iustina (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (6pb);
ATIC
LAM
Ioana (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (6pb), 2/2004 (7pb);
REBEGEA Andrada (cl. a II-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (6pb).
Scoala
nr. 23 "Titu Maiorescu"
ALUPEI Andra-M
ad
alina (cl. a III-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb);
BULGARU Ionela-Alexandra (cl. a III-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004
(8 pb);
BURLACU S
tefan-Claudiu (cl. a III-a): 1/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
Marius-C
GHERCA
at
alin (cl. a III-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb);
HOMEA Liviu (cl. a III-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb);
HUIDE
S Gina (cl. a III-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb);
Adriana (cl. a III-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
IFROSA
Petru-Alexandru (cl. a III-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (8pb);
IOJA
Alexandru (cl. a III-a): 2/2003 (5pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (7pb).
PISICA
Colegiul National "C. Negruzzi"
TIBA Marius (cl. V-a): 1/2003 (6pb), 2/2003 (7pb), 1/2004 (7pb).
Liceul "M. Eminescu"
CIURARU Ionela (cl. VI-a): 2/2003 (11pb), 1/2004 (5pb), 2/2004 (5pb).
PIFTOR Rositta
SPIRIDON Doina
MARTINUSI Vladimir
TIMOHE TUMAC Gabriel
ANTON Florina Cristiana
PRICOP Vasile
165
IMPORTANT
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele adrese e-mail: tbi@math.tuiasi.ro, popagabriel@go.com .
Pe aceast
a cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la
materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare
dintre solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un
an - va fi urmat
a de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise re rug
vistei s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
166
CUPRINS
Ctre cititori .................................................................................................................. 85
ALEXANDRU MYLLER, ctitorul colii matematice ieene.................................. 87
HENRI POINCAR la 150 de ani de la naterea sa ........................................ 89
Trecerea planetei Venus prin faa Soarelui ............................................................... 91
ARTICOLE I NOTE
G. DOSPINESCU Cteva noi aplicaii ale unei idei consacrate ........................ 94
T. BRSAN Cteva proprieti ale medianelor....................................................... 99
C. - t. POPA O construcie geometric a mediilor (II)..................................... 102
F. POPOVICI O generalizare a teoremelor de baz ale calculului diferenial ........ 104
NOTA ELEVULUI
A. NEGRESCU Asupra unei inegaliti................................................................ 106
***
Asupra problemei VII.41 din RecMat 2/2003 ....................... 109
CHESTIUNI METODICE
D. MIHALACHE, M. TETIVA Asupra unei probleme de concurs.................... 111
CONCURSURI I EXAMENE
Concursul
Concursul
Concursul
Concursul
Olimpiada
CORESPONDENE
H. STEPHAN Probleme pentru clasa a VIII-a ..................................................... 129
PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 2/2003............................................................. 130
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 2/2003 .................... 144
Probleme propuse........................................................................................................ 152
Probleme pentru pregtirea concursurilor ................................................................. 157
Training problems for mathematical contests .......................................................... 159
Pagina rezolvitorilor.................................................................................................... 162
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat
de
de
de
de
i
e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI, Dumitru BTINEU-GIURGIU (Bucureti), Cornelia - Livia BEJAN,
Temistocle BRSAN, Dan BRNZEI, Ctlin - Cristian BUDEANU, Alexandru
CRUU, Constantin CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian CORDUNEANU, Mihai
CRCIUN (Pacani), Gabriel DOSPINESCU (student, Paris), Marius FARCA, Paraschiva
GALIA, Paul GEORGESCU, Mihai HAIVAS, Gheorghe IUREA, Lucian - Georges
LDUNC, Mircea LUPAN, Gabriel MRANU, Andrei NEDELCU, Gabriel POPA, Dan
POPESCU (Suceava), Florin POPOVICI (Braov), Maria RACU, Ioan SCLEANU
(Hrlu), Ioan ERDEAN (Ortie), Dan TIBA (Bucureti), Adrian ZAHARIUC (Bacu),
Adrian ZANOSCHI.
Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 700506, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: recreatii.matematice@gmail.com
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
COPYRIGHT 2006, ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
Toate drepturile aparin Asociaiei Recraii Matematice. Reproducerea integral sau
parial a textului sau a ilustraiilor din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil
scris al acesteia.
TIPRIT LA SL&F IMPEX IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0788 498933
E-mail: simonaslf@yahoo.com
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Revist cu apariie semestrial
publicat de
IAI - 2006
Mendel Haimovici si S
coala matematic
a din Iasi
S
coala matematic
a din Iasi, fondat
a n 1910
n cadrul Seminarului Matematic de c
atre savantul
Al. Myller, s-a dezvoltat si consolidat prin opera unor
mari personalit
ati, ca Octav Mayer, Mendel Haimovici
si prin contributia unor str
aluciti continuatori ai lor.
Departamentul de mecanic
a al acestei S
coli a fost
creat de profesorul Mendel Haimovici, membru al
Academiei Romne. Calit
atile sale de Om, Savant si
Profesor, lupt
ator neobosit pentru dreptate, au trezit
admiratia opiniei publice si a colegilor, colaboratorilor
si studentilor s
ai. Contributia sa la dezvoltarea ideilor
matematice moderne este cu totul remarcabil
a. ntreaga sa activitate poart
a marca personalit
atii sale,
caracterizat
a prin inteligenta, curiozitate stiintific
a,
creativitate, vast
a cultur
a si etic
a profesional
a.
M. Haimovici s-a n
ascut la Iasi, n 30 noiembrie 1906. A f
acut studiile liceale la
Colegiul (Liceul) National. S
i-a continuat preg
atirea la Facultate de S
tiinte (sectia
Matematic
a) pe care a absolvit-o n 1930. A fost imediat numit asistent si a devenit
colaborator al fostilor s
ai profesori. A f
acut stagii de specializare la Roma, Paris si
Londra. n iulie 1933 si-a luat doctoratul n Italia, cu o valoroas
a tez
a de mecanica
fluidelor, sub ndrumarea lui Tullio Levi-Civita. ntors n tar
a, si-a reluat munca de
asistent. n 1940, dup
a promulgarea legilor rasiale, a fost ndep
artat ctiva ani din
Universitate. La ncetarea r
azboiului a fost numit profesor si a devenit seful catedrei
de mecanic
a, pe care a condus-o pn
a la sfrsitul vietii, adic
a timp de 28 de ani.
n 1948, M. Haimovici a fost ales membru corespondent, iar ctiva ani mai trziu
a devenit membru titular al Academiei Romne. Cnd s-a nfiintat Filiala Iasi a Academiei, a fost numit director al Institutului de Matematic
a, pe care l-a condus pn
a
la sfrsitul vietii. A fost invitat s
a ia parte la numeroase conferinte internationale si
a organizat la Iasi manifest
ari stiintifice de mare prestigiu. A ncetat din viata la 31
martie 1973, l
asnd o oper
a valoroas
a si o amintire luminoas
a de remarcabil savant.
Cercet
arile lui M. Haimovici se raporteaz
a la trei domenii principale ale matematicii: geometrie, teoria ecuatiilor cu derivate patiale si mecanic
a. Cu toat
a marea
influenta exercitat
a de Myller si Mayer n domeniul geometriilor cu grup fundamental, a abordat un nou subiect din geometria acelui timp. Dup
a vizita lui Elie Cartan
la Iasi, n 1931, atras de ideile acestuia a eleborat importante lucr
ari asupra unor
probleme dificile. Astfel, a descoperit clase remarcabile de spatii Finsler si ecuatiile fundamentale ale hipersuprafetelor din aceste spatii. Mai trziu, matematicianul
japonez Makoto Matsumo a inclus lucr
arile lui M. Haimovici n celebra sa monografie
asupra fundamentelor geometriei Finsler. M. Haimovici a fost pionier si n domeniul
geometriei integrale, descoperind o formul
a care generalizeaz
a teorema cunoscut
aa
lui Crofton. A descoperit conceptul de quasigrup diferentiabil si a construit o teorie
complet
a si unitar
a; a demonstrat c
a aceste obiecte se comport
a fata de grupurile
Lie n aceeasi manier
a n care variet
atile plate se comport
a n raport cu cele curbate.
Actualmente, notiunea de quasigrup este studiat
a din punct de vedere algebric si
89
Florica T. Cmpan
Gndim c
a, n luna noiembrie a acestui an 2006,
multe clopote de aur si argint vor suna s
a aminteasc
a
100 de ani de la nasterea Floric
ai T. Cmpan. Poate
nu ntr-o zi anume, c
aci socotitorii de vreme au schimbat
stil vechi pe altul nou, ncurcnd un 13 cu un 26. Poate
nu n clopotnite oficiind ntre cer si p
amnt, nici n sobre aule academice, ci doar n inimi ce adun
a dragostea
cu ratiunea. Poate nu cu frecvente si intensit
ati care
s
a zguduie timpane, ci profund, grav, linistit, care s
a
mngie si s
a ndemne suflete. Gndim c
a str
adania
Recreatiilor Matematice de a marca momentul este justificat
a si va reverbera ecouri.
Multi oameni cred despre ei nsisi c
a stiu s
a nteleag
a,
s
a pretuiasc
a si s
a iubeasc
a tot ce i nconjoar
a: natur
a,
oameni, obiceiuri, gnduri, deveniri, c
arti. De fapt sunt putini; o larg
a majoritate
si concentreaz
a ntelegerea spre agonisiri de folos personal. (Citez ns
a un prieten
matematician din Focsani: Dumnezeu si arata dispretul fata de avere prin cei carora
le-o distribuie). Dintre cei putini care pot s
a nteleag
a, s
a pretuiasc
a si s
a iubeasc
a
sunt tare putini care dovedesc generozitate, capacitate si profunzime comparabile cu
ale Floric
ai.
Florica a nteles si iubit fizica si mai ales matematica, dobndind licente n 1928 si
1929. Din matematic
a a nteles profund si a iubit cu ntelepciune mai ales Geometria,
Fundamentele si Istoria (matematicii). n geometrie si-a mplinit si doctoratul (n
1942, sub bagheta renumitului f
auritor de scoal
a Alexandru Myller ), cu o tez
a despre
suprafete paralele si asemenea, ilustrat
a cu elegante interpret
ari geometrice si fizice.
Nu putem uita aici inspirata carte Aventura geometriilor neeuclidiene. Gnduri
adnci si originale asupra Fundamentelor matematicii s-au nchegat n remarcabila
carte Licuricii din adncuri. Generoasa aplecare spre Istoria matematicii a fost
valorificat
a n numeroase lucr
ari si comunic
ari stiintifice dar si n c
arti ca Istoria
num
arului , Probleme celebre din istoria matematicii.
Florica a nteles si iubit cartea. Semnatarul acestor rnduri nu poate estompa
unele imagini din amintire. Era deja pensionar
a cnd ajungea la usa bibliotecii
Seminarului matematic cu mult naintea harnicei bibliotecare. Se scuza c
a nu a
retinut prea bine niste gnduri din anume c
arti. Auzeam apoi (cu tres
ariri de team
a)
un scrtit de scar
a lung
a, dar subtire (spre a fi usoar
a), spre rafturi nalte. Urca
ner
abd
atoare cu o minuscul
a batist
a feminin
a n mn
a. Dup
a ce scotea o carte, nti
o stergea grijuliu de un b
anuit colb, apoi o mngia cu ochii si cu mna si abia trziu
cobora de pe scar
a (linistindu-mi temeri). Nu accepta s
a fie ajutat
a; era un drept
inalienabil al ei, instaurat nc
a de Alexandru Myller. S
tergea cu aceeasi batist
a (sau
poate cu alta asem
an
atore) si masa pe care aseza cartea. O deschidea ncet, pagin
a
cu pagin
a, si ad
asta ndelung notnd ades ntr-un caiet de elev. Pn
a spre sear
a,
pe mas
a se aduna un teanc de c
arti si de reviste care aproape o ascundeau. La or
a
de nchidere cerea ng
aduinta s
a p
astreze pe acea mas
a si c
arti care s
a le cerceteze
91
92
Eclipsele de Soare
Se spune c
a un corp ceresc f
ar
a lumin
a proprie este eclipsat atunci cnd acesta
intr
a n conul de umbr
a al unei planete, fiind astfel lipsit de lumina Soarelui si nu
poate fi v
azut. Asa se produc eclipsele de Lun
a sau eclipsele satelitilor planetelor.
Fenomenul de disparitie a unui astru din cmpul nostru de vedere, cnd ntre acel astru si observator se interpune un alt astru, se numeste ocultatie. Astfel, n miscarea
sa n jurul P
amntului, Luna poate s
a acopere partial sau total Soarele. Fenomenul
produs este impropriu spus eclipsa de Soare, cnd de fapt este vorba de ocultatia
Soarelui de c
atre Lun
a. Trecnd peste aceste mici nentelegeri lingvistice s
a urm
arim cum se produce o eclips
a de Soare.
Disparitia treptat
a a Soarelui din cmpul de vizibilitate are loc atunci cnd
Soarele, Luna si P
amntul sunt aproximativ n vecin
atatea aceleiasi drepte, cnd
au loc eclipse partiale, totale sau inelare. ntruct Luna se roteste n jurul P
amntului de aproximativ 12,368 ori pe an, ar rezulta c
a n fiecare lun
a s-ar produce o
eclips
a de Soare si una de Lun
a. Totusi, nu este asa si iat
a de ce: P
amntul se
roteste n jurul Soarelui pe o elips
a, Soarele aflndu-se ntr-unul din focare (legea a
treia a lui Kepler ). Elipsa, curba plan
a descris
a de P
amnt, este foarte aproape de
un cerc; distanta minim
a a P
amntului fata de Soare (P
amntul la periheliu) este de
147 099 000 km, iar cea maxim
a (P
amntul la afeliu) este de 152 097 090 km. Pe de
alt
a parte, Luna se roteste n jurul P
amntului tot pe o elips
a, planul orbitei Lunii
(planul elipsei) face, ns
a, cu planul orbitei terestre un unghi de 5 grade, 8 minute si
48 secunde, asa c
a, nu la fiecare rotatie cele trei obiecte pot fi coliniare.
n fig.1, SA reprezint
a raza Soarelui, egal
a cu 696 260 km, LB raza Lunii, egal
a
cu 1738 km, iar V un punct situat n vrful conului de umbr
a. Din calcule, rezult
a
c
a n
altimea conului variaz
a n limitele 363 200 km si 375 900 km, n timp ce distanta
de la P
amnt la Lun
a r
amne cuprins
a ntre 363 100 km (perigeu) si 405 500 km
(apogeu). Rezult
a de aici c
a, n cazul n care Luna se afl
a la distanta mai mare de
375 900 km, vrful conului de umbr
a nu poate atinge nici un punct de pe suprafata
P
amntului si, n consecinta, nu poate avea loc nici o eclips
a total
a. Din contra,
93
n fig. 2 se arat
a cazul unei eclipse totale de Soare de o anumit
a durat
a, durat
a ce
depinde de lungimea conului de umbr
a. Durata maxim
a pentru un loc dat nu poate
dep
asi 8 minute, dar poate fi si instantanee.
Iulian BREAHN
A
Membru al Uniunii Astronomice Interna
tionale
Ex-director al Observatorului Astronomic din Ia
si
95
OLIMPIADA 57
Cel care ns
ail
a aceste rnduri socoteste (de multisor) c
a olimpiadele de matematic
a sunt evenimente majore, pline de semnificatii pentru mult
a lume: pentru tinerii
eroi care si ncearc
a puterile n munci mai relevante dect cele ale lui Hercules, pentru
(vesnic tinerii) care slefuiesc cu migal
a subiecte sau evalueaz
a redact
ari, pentru inimosii care asigur
a detalii organizatorice, pentru sponsorii care au avut ntelepciune s
a
plaseze bine b
anuti trebuitori. Lista de mai sus a fost nevoit
a s
a sar
a peste forte care
preg
atesc bune prestatii ale elevilor n scoal
a si acas
a: profesori (n general) care respect
a eforturi, profesori de matematic
a aprinz
atori de scntei, p
arinti care vegheaz
a
iubitori, editori care adun
a str
adanii trecute spre a fi de folos celor care urmeaz
a.
S
a mai spunem c
a apelativul de olimpiad
a s-a conturat prin anii 50, mai ales prin
str
adanii ale neasemuitului Grigore C. Moisil. (n 2006 s-a evocat n lumea larg
a
centenarul nasterii sale.) Exista buna experienta a concursurilor gazetei matematice cu suflet, inim
a si minte donate de Gheorghe Ti
teica. Dar a existat si vnt
potrivnic dinspre r
as
arit care ar fi preferat un nume de spartakiad
a. Institutia care
a asigurat geneza acestor olimpiade a fost Societatea de Stiin
te Matematice si Fizice.
Este benefic s
a ne minun
am de vigoarea cu care au crescut si s-au maturizat
olimpiadele. Erau 50, apoi o sut
a, apoi dou
a de finalisti; acum ar veni (eventual pe
cheltuial
a proprie) cam 10 mii de finalisti; spre a preveni auto-sufoc
ari s-a conturat
prin anul 2000 algoritm prin care s
a nu se treac
a de 600 de participanti.
Buna experienta a olimpiadelor nationale a ndrept
atit Romnia s
a initieze Olimpiade Internationale, apoi Olimpiade Balcanice. Acum finala national
a nu mai apare ca
ultim scop; urmeaz
a ndat
a prime baraje, calific
ari la loturi (de seniori si de juniori),
alte baraje, calific
ari n echipe nationale, variate ntreceri internationale.
Dulcele Trg al Iesilor se ntlnise cu Olimpiada National
a de Matematic
a n 1975.
(A fost atunci creditat la treab
a si semnatarul acestor rnduri.) Au mai existat cereri
de rentlnire; ce sustineau unii, boicotau altii. Iasul se afirmase prin anii 90, n special prin trio-ul de elevi Turinici Gheba Brsan, iar prin 99 prin multiplu campion
Marius Beceanu. Dintre vechi olimpici (dar nu numai) fuseser
a invitati la Comisii
Nationale distinsi profesori ieseni. Exist
a o familie olimpic
a iesean
a; cit
am aici doar
pe ultimul: campionul Pachi. Loturi nationale se preg
atiser
a n Bucium. Intraser
a
n calendar national si Tabere organizate de ieseni. Se aprobase si se desf
asurase cu
succes Concursul National "Al. Myller". Factori diriguitori sustinuser
a Olimpiad
a
National
a de Matematic
a la Iasi n 2005. A fost aprobare, dar s-a acordat prioritate
Olimpiadei Balcanice; se stia c
a Olimpiada National
a din 2006 va fi la Iasi.
A fost si a iesit bine. Climatul intelectual al Iasului a constituit un fond favorabil.
Profesori dotati si inimosi au contribuit cu capacitate si d
aruire. Colegiile Negruzzi
si National au colaborat excelent ca gazde. Facultatea de matematic
a a asigurat gir
academic; presedinte de onoare a fost academicianul Radu Miron. Au fost creditati
ca propun
atori sau evaluatori cam 15 profesori ieseni. A functionat impecabil un
secretariat ce a nsumat cam 30 de profesori destoinici. Elevii ieseni au materializat
ceva din avantajul terenului, cifra pentru olimpiada national
a crescnd de la 16 la 20.
nc
a nu putem face un bilant al comport
arilor internationale, dar suntem optimisti.
Pseudoinvers
a si invers
a generalizat
a
ale unei aplicatii liniare
Adrian REISNER1
1. Pseudoinvers
a a unui endomorfism ntr-un spatiu vectorial de dimensiune finit
a. Fie S un R-spatiu vectorial de dimensiune finit
a. Are loc
Teorema 1. Fiind date doua endomorfisme u, v ale spatiului S, daca doua din
cele trei conditii urmatoare:
a) uvu = u,
b) vuv = v,
c) rang u = rang v
()
Tinnd
seama de teorem
a, ne propunem s
a construim endomorfismul v verificnd conditiile b) si c). Fie v un astfel de endomorfism. Avem
pentru y Im v : vu(y) = y. Deducem c
a, dac
a x Im v Ker u, x = 0 si deci
Im v Ker u = {0}. Suma acestor dou
a spatii vectoriale este deci direct
a . Folosind
conditia rang u = rang v, deducem atunci c
a Im v Ker u = S.
Fiind dat endomorfismul u, fie F un suplementar al subspatiului vectorial Ker u
si G un suplementar al spatiului Im u. Aplicatia u0 : F Im u, x 7 u(x) este un
izomorfism. Definim aplicatia v prin restrictiile sale la cele dou
a subspatii suplementare Im u si G prin:
v/ Im u = (u0 )1 ,
v/G = 0.
Aceast
a aplicatie v este evident liniar
a si verific
a:
Im v = Im(u0 )1 = F , deci rang v = dim F = rang u si rezult
a c
a v verific
a c);
x S, v(x) F , deci vuv(x) = v {u0 [v(x)]} = (vu0 )[v(x)] = v(x), i.e. v
verific
a vuv = v, adic
a b).
Corolarul este astfel stabilit.
1
Cercet
ator, Centrul de Calcul E.N.S.T., Paris
97
verific
a AXC = B. Vom nota X0 = AB C.
=
Invers, dac
a exist
a X L(Rn ) verificnd AXC = B, atunci avem (AAA)X(C
CC)
K(A, C) = Y AAY
C C | Y Mn (R) .
C +
Teorema 3. Solutia generala a ecuatiei matriceale AXC = B este X = AB
Z, unde Z K(A, C).
Demonstratie. Solutia general
a a ecuatiei matriceale AXC = B este X =
C (v. demonstratia Teoremei 2) si Z este solutia general
X0 + Z, unde X0 = AB
aa
ecuatiei AZC = O. Ne propunem s
a justific
am echivalenta urm
atoare:
a) AZC = O
a) b) Z = Z O = Z A(AZC)
C;
98
b) Z K(A, C).
b) a) Y Mn (R), matricea Z = Y AAY
C C verific
a
= AY C (AAA)Y
=O
AZC = AY C AAAY
C CC
(C CC)
0 1 0
1 0 0
k
1 0 0 X 0 0 0 = 0
0 0 0
0 0 0
0
S
a g
asim solutia
general
a
0 1
Avem: A = 1 0
0 0
0 0
0 0 , unde k R.
0 0
(1)
X
M3 (R) a
acestei ecua
tii.
0
0 1 0
1 0 0
0 si A = 1 0 0 Ing(A); C = 0 0 0
0
0 0 0
0 0 0
k 0 0
CC,
ecuatia (1) admite solutii,
si C = C Ing(C). Cum B = 0 0 0 = AAB
0 0 0
0 0 0
C = k 0 0. Tinnd
o solutie fiind matricea X = AB
seama de Teorema 3,
0 0 0
solutia general
a a ecuatiei (1) este
0 0 0
C + Y AAY
X = AB
C C = k 0 0 + Y AAY
C C,
0 0 0
unde Y este o matrice oarecare apartinnd spatiului de matrice M3 (R).
a, b, c, d, e, f , g, h, i numere reale oarecare, obtinem,
Considernd
a b c
0
d e f , c
a solutia general
a a ecuatiei matriceale (1) este X = k
g h i
g
unde b, c, e, f , g, h, i sunt numere reale oarecare.
cu
b
e
h
Y
=
c
f ,
i
Asem
an
ator proced
am pentru egalitatea Im u = (Ker u) .
99
Demonstr
am acum unicitatea endomorfismului u+ . Fie u0 un alt endomorfism
verificnd conditiile a), b) si c). Avem:
u0 = u0 uu0 = u0 u0 u = u0 u0 (u u+ u ) = u0 (uu0 )(uu+ ) = u0 uu+ ;
u0 uu+ = u u0 u+ = (u u+ u )u0 u+ = (u+ u)(u0 u)u+ = u+ uu+ = u+ .
Deci u0 = u+ , c.c.t.d.
Observatie. Am v
azut n prima parte c
a o pseudoinvers
a a lui u depinde n
particular de alegerea subspatiilor suplementare F si G ale spatiilor Ker u si respectiv
Im u. n cazul n care E este un spatiu euclidian F si G sunt unic definite prin
F = (Ker u) si G = (Im u) , de unde unicitatea pseudoinversei.
Dac
a y este un vector oarecare al spatiului euclidian E, not
am x0 = u+ (y). Avem
Teorema 5. Vectorul x0 = u+ (y) verifica:
a) kux0 ykeste minimum, i.e. kux0 yk kux yk, x E;
b) kx0 k este minim din toate elementele
kux yk = kux0 yk.
+ x verificnd
0
Demonstratie. a) kux0 yk = uu y y = kP y yk,
2
V U V = V,
(U V ) = U V,
(V U ) = V U.
1 0 1
U = 0 1 0 M3 (R).
1 0 1
S
a calcul
am matricea U + .
Matricea U fiind simetric
a, avem Ker u = (Im u) .
Fie B = {e1 , e2 , e3 } baza canonic
a a spatiului R3 nzestrat cu produsul scalar
canonic. Pentru endomorfismul u asociat matricei U n aceast
a baz
a, avem:
Im u = Vect {e2 , e1 + e3 } ,
Ker u = R(e1 e3 ).
Im v = (Ker u) = Im u.
Endomorfismul v de matrice U
n baza canonic
a B verific
a atunci
Pe de alt
a parte:
uvu(e2 ) = u(e2 ) uv(e2 ) = u(e2 ) v(e2 ) = e2 + (e1 e3 ); v(e2 ) Im v =
Im u = 0, deci v(e2 ) = e2 ;
e1 + e3
e1 + e3
uvu(e1 ) = u(e1 ) uv(e1 + e3 ) = e1 + e3 = u(
) v(e1 + e3 ) =
+
2
2
e1 + e3
(e1 e3 ); v(e1 + e3 ) Im u = 0, deci v(e1 + e3 ) =
. Dat fiind c
a
2
e1 + e3
v(e1 e3 ) = 0 [Ker v = Ker u], deducem c
a v(e1 ) = v(e3 ) =
.
4
Finalmente matricea U + este
1 0 1
1
U + = 0 4 0 .
4
1 0 1
101
O solutie partial
a a unei probleme a lui N. Papacu
Cat
alin TIG
AERU 1
Profesorul Nicolae Papacu analizeaz
a n [1] recurenta p
atratic
a, subliniind faptul c
a natura sirului este dictat
a de alegerea termenului initial si las
a ca problem
a
deschis
a cazul (III.3.d). Ne propunem s
a d
am un r
aspuns partial acestei probleme.
I. O problem
a deschis
a si cteva rezultate generale. Recurenta
xn+1 = ax2n + bxn + c, x0 R, a 6= 0,
b
se reduce, cu substitutia yn = axn + , la recurenta yn+1 = yn2 + , unde =
2
1
a ca problem
a deschis
a, notat
a (III.3.d)
(2b ), cu = b2 4ac. Situatia propus
2
n articolul citat, se refer
a la cazul n care < 0 si y0 (L2 , L2 ) \ {L1 }, unde
1
a punctele fixe ale recurentei. Dac
a punem =
L1,2 =
1 1 4 reprezint
2
2
amne de studiat recurenta
, atunci ne r
p
p
1
1
(2)
L1 =
1 1 + 4 2 , L2 =
1 + 1 + 4 2 .
2
2
Introducem notatia: dac
a g : M M , atunci g g . . . g = g [n] , unde
compunerea s-a efectuat de n ori. Astfel, constat
am c
a recurenta (1) se mai scrie si
[n]
y0 [L2 , L2 ] , yn+1 = f (y0 ) , n N.
(10 )
Analiza care urmeaz
a va stabili urm
atoarele tipuri distincte de comportamente ale
sirurilor studiate: (i) siruri convergente, care nu sunt constante de la un loc ncolo;
(ii) siruri convergente, constante de la un loc ncolo; (iii) siruri m
arginite, f
ar
a limit
a,
cu multimea valorilor finit
a; (iv) siruri m
arginite, f
ar
a limit
a, cu multimea valorilor
infinit
a; (v) siruri nem
arginite, cu limita egal
a cu .
O conditie suficient
a, care s
a asigure m
arginirea sirului (yn )nN , este dat
a de
f 2 , L2 = f 2 , 0 [0, L2 ] = f ([0,L2 ]) = 2 , L2 .
ar,
Demonstr
am, prin inductie, c
a f [n] ([L2 , L2 ]) = 2 , L2 , n N . n adev
dac
a presupunem c
a f [n1]([L2 , L2 ]) = 2, L2 , atunci
Deducem c
a f [n] ([L2 , L2 ]) = 2 , L2 , n N , adic
a, dac
a este ndeplinit
a
conditia (), atunci sirul (yn )nN este m
arginit. Rezolvnd inegalitatea si tinnd cont
a.
de > 0, obtinem 0 < 2 si demonstratia este ncheiat
1
102
Tinnd
cont
artim analiza noastr
a n dou
a cazuri mari:
de acest rezultat, mp
2 si > 2. Teoremele materialului prezent aduc l
amuriri doar n primul caz,
n al doilea limitndu-ne la cteva comentarii si la formularea unei conjecturi.
Lema 1. Daca (yn )nN este sirul definit de (1), atunci yn > 0, n N, daca si
numai daca y0 = L2 .
Demonstratie. S
a presupunem prin reducere la absurd c
a exist
a (yn )nN , definit
de (1) astfel nct yn > 0, n N, cu y0 (0, L2 ). Demonstr
am c
a, n aceast
a
ipotez
a, sirul ar fi strict descresc
ator: n adev
ar, dac
a y0 (0, L2 ), atunci, deoarece
f (x) < x, x (0, L2 ), ar rezulta c
a y1 < y0 , de unde, tinnd cont de faptul c
af
este strict cresc
atoare pe (0, ), s-ar deduce, prin inductie, c
a yn+1 < yn , n N.
Mai departe, ar rezulta c
a sirul este covergent, deci limita ar fi unul din punctele
fixe L1 sau L2 . Cum sirul este strict descresc
ator, s-ar deduce c
a lim yn = L1 < 0,
n
ceea ce contrazice faptul c
a yn > 0, n N. Constatarea faptului c
a, dac
a y0 = L2 ,
atunci yn = L2 , n N, ncheie demonstratia.
Lema 2. Fie (yn )nN sirul definit de (1); daca > 1, atunci yn < 0, n N,
daca si numai daca y0 = L1 .
Demonstratie. Consider
am un invers la dreapta al functiei f :
p
2
h : , L2 [L2 , 0] , h (x) = x + 2 ,
(3)
2
n+1 = h (n ) , n N.
Tinnd
cont de faptul c
a h este strict descresc
atoare si de faptul c
a L1 este unicul
punct fix al functiei h, se demonstreaz
a prin inductie c
a
= 1 < 3 < < 2n1 < < L1 < < 2n < < 2 < 0 = 0
a cum urmeaz
a:
si c
a lim n = L1 . Definim sirul de intervale dup
n
n N .
(4)
Dac
a y0 [L2 , 0), atunci avem de analizat situatiile:
(a) y0 [L2 , ); atunci y1 = f (y0 ) > 0;
[m1]
(b) y0 {n | n N}; atunci
exist
a un
(0), de
m N astfel ca y0 = m = h
[m1]
[m1]
unde obtinem c
a ym = f
(0) = 0; mai departe ajungem la ym+2 > 0.
h
(c) Dac
a y0 [, 0] \ {{n | n N} {L1 }},
a y0 < L1 , exist
a
atunci: (c.1) dac
un m N astfel nct y0 Im , deci y2m1 = f [2m1] (y0 ) J0 , de unde y2m
S-a demonstrat c
a, dac
a y0 [L2 , 0] \ {L1 }, atunci m N astfel nct y0 > 0.
Deoarece, dac
a y0 = L1 , atunci yn = L1 < 0, n N, deducem c
a yn < 0, n N,
dac
a si numai dac
a y0 = L1 .
Urm
atorul rezultat marcheaz
a locul aparitiei sirurilor periodice.
Propozitia 2. Daca 1 , atunci:
a) ecuatia f (x) = h (x) are o unica solutie pozitiva a [0, );
b) daca y0 = a, atunci sirul (yn )nN , definit de (1), este periodic, cu y2n = a > 0,
y2n+1 = f (a) < 0.
p
2
2
Demonstratie. a) Fie functia g (x) = f (x) h (x) = x2 + x +
p , ce
2
2
este strict cresc
atoare pe [0, ). Deoarece g (0) = 0, g () = + > 0
(egalitatea apare pentru = 1), deducem c
a ecuatia g (x) = 0 are o solutie unic
a
a [0, ) [0, L2 ).
exist
a n0 2 astfel nct yn 2 , 0 , n n0 . n adev
ar, dac
a y0 [, ],
2
2
atunci y2 , 0 ; demonstr
am prin inductie c
a yn , 0 , n 2: dac
a
2
2
yn1 2 , 0 , atunci yn = yn1
2 4 2 = 2 2 1 < 0; cum yn = yn1
strict descresc
atoare pe 2 , 0 , obtinem, prin inductie, urm
atoarele concluzii:
2
yn0 +1 < yn0 +3 < < yn0 +2m+1 < < L1 < < yn0 +2m < < yn0 +2 < yn0 ;
a y0 = L1 , atunci yn = L1 , n N,
n ambele cazuri se deduce lim yn = L1 . Dac
n
cont c
a, dac
a y0 {L2 , L2 }, atunci yn =
n
L1 , n 2, deci lim yn = L2 , demonstratia se ncheie.
n
S
N , consider
am multimile M0n = x [L2 , L2 ] | f [n] (x) = 0 si fie M0 =
M0n .
n=1
2n
S
a not
am faptul c
a, pentru fiecare n N , avem
M02n1
0 M0 , {1}
. Mai
[n]
mult, dac
a M0 , atunci avem si incluziunea x [L2 , L2 ] | f (x) = M0 .
Teorema 2. Daca = 1, atunci sirul (yn )nN este convergent daca si numai
L1 ; y0 (L2 , L2 ) \ M0 ,
daca y0 [L2 , L2 ] \ M0 si lim yn =
L2 ; y0 {L2 , L2 } .
n
Daca y0 M0 , atunci (yn )nN nu are limita si exista n1 N astfel nct
1
yn = ((1)n 1), n n1 .
2
Demonstratie. Se demonstreaz
a prin inductie c
a, dac
a y0 (1, 1), atunci yn
(1, 0), n 1. Mai departe, judecnd ca n Teorema 1, deducem c
a lim yn = L1 .
n
S
a presupunem c
a y0 (L2 , 1) (1, L2 ) \ M0 ; conform Lemei 1, exist
a n0 2
astfel ca yn0 < 0. Deoarece y0
/ M0 , rezult
a c
a f [n0 ] (y0 ) 6= 0, deci yn0 +1 6= 0, de
unde 1 < yn0 < 0. La fel ca mai sus, obtinem lim yn = L1 .
n
Dac
a y0 M0 , atunci exist
a n0 N astfel nct yn0 +1 = f [n0 ] (y0 ) = 0; n
1
continuare obtinem yn = ((1)n 1), n n1 = n0 + 1 si demonstratia se ncheie.
2
n
o
[
[
n
[n]
n
ML1,2 = x [L2 , L2 ] | f (x) = L1,2 , ML1 =
ML1 , ML2 =
MLn2 .
n=1
n=1
a ML1 ML2 = .
S
a not
am deocamdat
a c
a L1 ML1 , L2 ML2 si c
Teorema 3. Daca 1 < 2, atunci sirul (yn )nN este convergent daca
si numai daca y0 ML1 ML2 si lim yn = L1 daca y0 ML1 si = L2 daca
n
y0 ML2 .
Daca y0 [L2 , L2 ] \ {ML1 ML2 }, atunci sirul (yn )nN este marginit, nu are
limita si contine o infinitate de termeni negativi si o infinitate de termeni pozitivi.
Mai mult, exista valori ale lui y0 pentru care multimea valorilor sirului este finita si
valori ale lui y0 pentru care multimea valorilor sirului este infinita.
Demonstratie. S
a presupunem c
a y0 [L2 , L2 ] \ {ML1 ML2 } si s
a presupunem prin absurd c
a exist
a n0 N astfel ca yn > 0, n n0 . Atunci putem
considera sirul (
yn )nN definit astfel
y0 = yn0 , yn+1 = f (
yn ) , n N .
()
Deoarece yn = yn+n0 > 0, n N, deducem, pe baza Lemei 1, c
a y0 = L2 ,
adic
a yn0 = L2 ; dar aceasta conduce la y0 ML2 , fals. Presupunem prin absurd
c
a exist
a n0 N astfel ca yn < 0, n n0 . Lund n considerare sirul (
yn )nN
definit de (), deducem c
a yn = yn+n0 < 0, n N, ceea ce, n virtutea Lemei 2,
conduce la y0 = L1 , adic
a yn0 = L1 , aceasta nsemnnd c
a y0 ML1 , fals din nou.
S-a demonstrat astfel c
a, dac
a y0 [L2 , L2 ] \ {ML1 ML2 }, atunci sirul (yn )nN
este m
arginit, nu are limit
a si contine o infinitate de termeni pozitivi si o infinitate
de termeni negativi. Dac
a y0 ML1 ML2 , deducem c
a lim yn {L1 , L2 }.
n
Propozitia 2 semnaleaz
a faptul c
a, n acest caz, exist
a siruri periodice sau, mai
general, siruri cu multimea valorilor finit
a. Demonstr
am n continuare c
a putem alege
105
III. Complet
ari si comentarii finale. 1. Propozitia 2 asigur
a, pentru 1 ,
existenta sirurilor periodice, de perioad
a 2. F
ar
a a intra n detalii, preciz
am doar c
a
se pot construi siruri care au perioade mai mari dect 2.
p
p
1
Sirul
yn+1 = yn2 2 , > 2, este marginit daca si numai daca este periodic de la un loc
ncolo.
4. Sintetiz
am concluziile articolului
Valorile lui
(0, 1) ;
= 1;
1, 2 ;
2, ;
n urm
atorul tabel:
Tipul de siruri
(i) , (ii) ;
(i) , (ii) , (iii) ;
(ii) , (iii) , (iv) ;
(ii) , (iii) , (v) , (iv?) .
Criterii de congruenta
a triunghiurilor
Marius APETRII 1 si Cristian-Catalin BUDEANU 2
n RecMat - 2/2005, elevilor de clasa a VII-a le este propus
a urm
atoarea problem
a:
VII.63. Fie triunghiurile ABC si A0 B 0 C 0 cu AB = A0 B 0 , AC = A0 C 0 si bisectoarele [AD], [A0 D0 ] congruente. Sa se arate ca 4ABC 4A0 B 0 C 0 (enunt adaptat).
Petru Asaftei, Iasi
n cele ce urmeaz
a, dorim s
a stabilim conditii suficiente pentru congruenta a doua
triunghiuri care au dou
a bisectoare congruente. Vom considera mereu ndeplinit
a
ipoteza
A
(I) Triunghiurile ABC si A0 B 0 C 0 au bisectoarele [AD]
si [A0 D0 ] congruente, cu D (BC), D0 (B 0 C 0 ), iar
0 D 0 B 0 ) 90 .
\ 90 , m(A\
m(ADB)
0 A0 C 0 s
\ B\
Propozitia 1. n ipoteza (I), daca BAC
i
0 0 0
0
0
0
\
\
BDA B D A , atunci 4ABC 4A B C .
Demonstratie. Din congruenta triunghiurilor ADB si
0 B 0 D0 ,
\ A\
A0 D0 B 0 (U.L.U.) rezult
a c
a AB = A0 B 0 si ABD
de unde concluzia urmeaz
a conform U.L.U.
0 A0 C 0 s
\ B\
Propozitia 2. n ipoteza (I), daca BAC
i
0 0
0 0 0
D
B
C
AB = A B , atunci 4ABC 4A B C .
0 0 0
\
Demonstratie. Obtinem c
a 4ABD 4A B D (U.L.U.), de unde ABC
0 B 0 C 0 . Folosind U.L.U., deducem c
a 4ABC 4A0 B 0 C 0 .
A\
0 A0 C 0 s
\ B\
Propozitia 3. n ipoteza (I), daca BAC
i BD = B 0 D0 , atunci
0 0 0
4ABC 4A B C .
0 A0 D 0 , AD = A0 D 0 , BD = B 0 D 0
\ B\
\
Demonstratie. Deoarece BAD
si ADB,
0 0 0
0
0
0
\
a c
a 4ADB 4A D B si
A D B sunt ambele neobtuze, conform L.L.U. rezult
acum concluzia este imediat
a.
0 B 0 C 0 , atunci
\ A\
Propozitia 4. n ipoteza (I), daca AB = A0 B 0 si ABC
4ABC 4A0 B 0 C 0 .
0B0C 0
\ = A\
\
Demonstratie. Deoarece AB = A0 B 0 , AD = A0 D0 , ABC
si ADB,
0
0
0
0
0
D B sunt ambele neobtuze, conform L.L.U. rezult
a c
a 4ADB 4A D B 0 , de
A\
unde concluzia anuntat
a.
0 D0 B 0 s
\ A\
i BC = B 0 C 0 , atunci
Propozitia 5. n ipoteza (I), daca ADB
0 0 0
4ABC 4A B C .
Demonstratie. Consider
am punctul A00 n acelasi semiplan cu A fata de BC,
00
0 0 0
00 C, D 00 (BC), iar
\
astfel nct 4A BC 4A B C . Fie [A00 D00 bisectoarea lui BA
00 D 00 B rezult
\ A\
{E} = A00 B AD, {F } = A00 D00 AC. Din ADB
a c
a AD k A00 D00
1
2
107
\ = 180 (180 ) = si
Atunci m(ABE)
E F
00 CF ) = 180 (180 ) = . Cum
\
m(A
00
\
0, deducem c
a = . Astfel, m(A
CA) = 0,
00
00
\
deci C, A , A sunt coliniare si m(ABA ) = 0, deci
C
D D
B, A00 , A sunt coliniare. n concluzie, A00 = A, de B
0 0 0
unde 4ABC 4A B C .
4ABC 4A0 B 0 C 0 .
Demonstratie. Mai nti, s
a observ
am c
a:
\
(i) m(BDA) < 90 AB < AC. ntr-adev
ar:
ac
a2 + c2 b2
>
b+c
2a
h
i
2
2
2a2 c > a2 (b + c) + (c b) (b + c) (b c) (b + c) a2 > 0 b > c.
\ < 90 BD > c cos B
m(BDA)
00 00
\
a c
a 00 00 =
atunci m(EAB) > 90 si deci ED > AD. Din DE k D A rezult
D A
BE
00 00
00 00
<
1,
de
unde
DE
<
D
A
.
Ob
t
inem
astfel
c
a
AD
<
A
D
,
fals.
R
a
mne c
a
BA00 00
0 0 0
AB = A B, prin urmare 4ABC 4A B C .
Propozitia 8. n ipoteza (I), daca AB = A0 B 0 si BC = B 0 C 0 , atunci 4ABC
4A0 B 0 C 0 .
0 B 0 C 0 ), deci AC <
\ < m(A\
Demonstratie. Presupunem prin absurd c
a m(ABC)
0 0
A C . Cu notatiile uzuale, avem:
i
h
"
#
2 bc (b + c)2 a2
2bc
a2
A
2
=
= bc 1
<
AD =
cos
b+c
2
(b + c)2
(b + c)2
h
i
#
"
2
2
b0 c (b0 + c) a2
a
2b0 c
A0
=
=
< b0 c 1
cos
= AD02 ,
2
2
b0 + c
2
(b0 + c)
(b0 + c)
m
e
1
e
= ,
1+
lim m
m
m
2
e
1
11e
e +
lim m m
1+
=
,
m
m
2
24
e
1
11e
21e
e +
1+
lim m m m
=
,
m
m
2
24
48
e fiind baza logaritmilor neperieni.
(1)
(2)
(3)
E.
Olteanu, George Silas n Gazeta Matematic
a, vol. XLII (1936-1937), pag. 36-37.
Mai nti se arat
a c
a:
m
1
1
21
am
11
=e 1
+
,
+
em = 1 +
m
2m 24m2 48m3 m4
am
= 0. Din (4) rezult
a limitele din enunt.
unde lim
m m4
(4)
n aceast
a Not
a ne propunem s
a generaliz
am limita (1). Fie (xn )n1 un sir connot
a dac
a exist
a
Definitie [1]. Spunem c
a sirul (xn )n1 admite o derivat
not
a D (xn ) R, spunem c
a sirul (xn )n1 este
lim (n (xn x)) = D (xn ) R. Dac
derivabil.
r s
Propozitia 1. Sirul
(un )n1 , un = 1 +
, unde r R+ , s R+ este
n
derivabil.
Demonstratie. Dac
a s = 0, atunci un = 1, n N; deci n (un 1) = 0,
n N , deci lim (n (un 1)) = 0.
n
r s
Dac
a s R+ , atunci D0 (un ) = lim un = lim 1 +
= 1. Deci
n
n
n
un 1
ln unn = 1 lim (ln unn ) = ln lim unn =
lim (n (un 1)) = lim
n
n
n
n
ln un
n rs
r r
r sn
= ln lim 1 +
1+
= ln ers = rs R,
= ln lim
n
n
n
n
n
1
2
110
ceea ce demonstreaz
a propozitia.
Propozitia 2. Daca (xn )n1 este un sir convergent cu D0 (xn ) = lim xn =
n
x n
n
= x R , atunci sirul (xn )n1 este derivabil daca si numai daca exista lim
=
n x
= d R+ .
Demonstratie. Este evident c
a
x xx ! n(xnxx)
x n
1
n
x
x
lim (n(xn x))
n
n
lim
= lim
= e x n
.
(5)
1+
n
n
x
x
x n
1
lim (n(xn x))
n
= d R+ , atunci d = e x n
.
Relatia (5) ne arat
a c
a, dac
a exist
a lim
n
x
Prin urmare exist
a si D (xn ) = lim (n (xn x)) = x ln d R, adic
a sirul (xn )n1
n
este derivabil.
Reciproc, relatia (5) ne arat
a c
a, dac
a sirul (xn )n1 este derivabil, atunci exist
a
x n
1
lim (n(xn x))
n
x n
D (xn ) = lim (n (xn x)) R, deci exist
a si d = lim
=e
=
n
n
x
1
e x D(xn ) R+ . Cu aceasta propozitia este demonstrat
a.
n continuare vom nota lim xn = D0 (xn ) = x R si lim yn = D0 (yn ) = y R.
n
Propozitia 3 [2]. Daca sirurile (xn )n1 , (yn )n1 sunt derivabile, atunci sirul
(xn yn )n1 este derivabil si D (xn yn ) = D (xn ) y + xD (yn ).
Demonstratie. Conform enuntului avem:
D0 (xn ) = x = lim xn ,
D0 (yn ) = y = lim yn R
si, de asemenea,
D (xn ) = lim (n (xn x)) ,
ntr-adev
ar,
n (xn yn xy) = n (xn yn xyn + xyn xy) = yn n (xn x)+xn (yn y) ,
de unde, prin trecere la limit
a cu n , deducem:
n N ,
D(xn yn ) = lim (n (xn yn xy)) = lim (n (xn x)) lim yn + x lim (n (yn y)) =
n
r n+s
r n
, en (r) = en (r, 0) = 1 +
,
en (r, s) = 1 +
n
n
r s
1
, en = 1 +
, n N .
un = 1 +
n
n
111
r n
Se observ
a c
a lim en (r, s) = er , lim en (r, 0) = lim 1 +
= er , lim un = 1,
n
n
n
n
n
lim en = e.
n
Propozitia 4. Sirul
(6)
(7)
(8)
Teorem
a. Sirul
D (en (r, s)) = D (en (r) un ) = D (en (r)) lim un + lim en (r) D (un ) =
n
2 r
r e
re
1 + er rs =
(2s r) .
2
2
derivabile,
Gazeta Matematic
a, nr. 9/2005, 410-420.
2. M. B
atinetu-Giurgiu, D. M. B
atinetu-Giurgiu, M. Bencze - Derivable Sequences, Octogon Mathematical Magazine, 13 (2005), no. 2, 936-945.
3. M. Bencze, L. Tth - O generalizare a inegalitatii Plya-Szeg, Arhimede, nr.
3-4/2005, 7-10.
112
O problem
a despre suma cifrelor unui num
ar natural
n baze de numeratie oarecare
Adrian ZAHARIUC 1
1. Introducere. Studiul cifrelor puterilor unui num
ar ntreg este o problem
a
dificil
a de teoria numerelor. Pentru ultimele progrese n acest sens, cititorul poate
consulta [2]. Exist
a multe probleme, evidente din punct de vedere intuitiv, care
nc
a sunt departe de a fi rezolvate. Chiar si faptul c
a suma cifrelor lui an tinde la
infinit nu este att de evident, fiind un rezultat binecunoscut al lui Schnirelman.
Printre ntreb
arile ce apar, una pare adev
arat
a dincolo de orice ndoial
a, dar aproape
imposibil de atacat.
Propozitia 1. a si b sunt numere naturale nenule astfel nct
s(an ) = s(bn )
(1)
(2)
s 10k 1 N = 9k.
113
dect un produs:
Ce se ntmpl
a dac
a folosim aceasta n problema noastr
a? Dac
a 10k 1 > a si b,
atunci
s 10k 1 a = 9k si s 10k 1 b = 9k,
deci, de fapt, s(an) = s(bn) pentru toti n = 10k 1 suficient de mari, ignornd
ipoteza noastr
a. Asadar, din aceast
a observatie, mpreun
a cu observatia c
a ad
augarea
0-urilor n numerele n nu are efect, concluzion
am c
a toate sirurile de forma s(an) au
structuri similare si chiar valori comune pentru anumite valori ale lui n. Mai mult,
este clar c
a alegerea unor valori "frumoase" ale lui n nu este o tehnic
a util
a.
Dar ce s-ar ntmpla dac
a am reusi s
a g
asim forme simple pentru an sau bn?
Aceasta este prima idee util
a.
Desigur, putem t
aia 0-urile de la sfrsitul numerelor a si b, deci 10 nu divide nici
a nici b, si ne ramne s
a ar
at
am c
a a = b. Presupunem c
a nu este adev
arat si lu
am
a > b. Atunci, evident, pentru orice n, an > bn. Vrem s
a g
asim un num
ar an care
are suma cifrelor mai mare dect cea a tuturor numerelor mai mici dect el. Evident,
aceasta va contrazice s(an) = s(bn) si problema este rezolvat
a. Dar care sunt aceste
numere? Sunt numerele care contin doar cifra 9, eventual, cu exceptia primei cifre.
Nu este greu s
a vedem c
a a are un astfel de multiplu dac
a si numai dac
a (a, 10) = 1.
Deci, n acest caz, problema este rezolvat
a. Din p
acate, nu putem rezolva pe aceeasi
idee cazul n care a sau b sunt divizibile cu puteri mari ale lui 2 sau 5. Oricum,
dac
a am fi folosit o baz
a prim
a n locul lui 10, problema ar fi fost rezolvat
a. Din
acest motiv consider
am potrivit s
a generaliz
am problema pentru o baz
a de numeratie
oarecare.
Propozitia 3. Fie b 2, iar m si n doua numere naturale nenule astfel nct
sb (km) = sb (kn),
pentru orice k. Atunci logb m logb n Z.
3. Solutia problemei. Pasul 1. Vom ar
ata ca fractia n/m are un num
ar finit
de cifre dup
a virgul
a. Pentru fiecare i, exist
a un ki Z astfel nct
bi ki m bi + m 1.
n
1
ki n
1
C
=
< C + j ki mC ki n < ki m C + j
m
ki m
b
b
i
i
1
b
1
i
i
()
b C ki n < b + m C + j = b C + j + m C + j
b
b
b
Ca s
a stabilim faptul c
a primele j 1 cifre ale lui ki n sunt aceleasi cu primele
j 1 cifre ale lui n/m, trebuie s
a ar
at
am c
a
bi C ki n < bi C +
bi+1
.
bj
1
bi (b 1)
m C+ j <
,
b
bj
t
Y
i
p
i , atunci m = N
t
Y
pri i si n = N
cu (N, b) = 1. S
a fix
am f N suficient de mare si s
a lu
am
k1 =
t
Y
pfi i si .
115
t
Y
1
psi i ,
i
i
i
pi
N = sb kbf N = sb (kN ),
sb (k1 km) = sb (k1 kn) sb k
1
k N
K=
t
Y
pfi i si +ri .
Atunci, sb (kN K) = sb (kN ) pentru toti k N, care reduce problema cu mult. Este
important s
a tinem minte c
a (N, b) = 1.
Pasul 3. S
a ar
at
am c
a logb K Z. Deoarece sb (kN K) = sb (kN ) pentru toti
k N, deducem c
a
sb (N ) = sb (KN ) = sb (K 2 N ) = sb (K 3 N ) = . . .
116
Generaliz
ari ale unor inegalit
ati din RecMat
Alexandru NEGRESCU 1
Ne propunem s
a generaliz
am urm
atoarele inegalit
ati ap
arute n revista "Recreatii
Matematice":
X.53. (nr. 2/2004, p. 155). Fie a, b, c (1, ) astfel nct a + b + c = 9. Sa se
arate ca
2
x + y y 2 + z z 2 + x 27xyz.
n
+ logan 2an1 + an2 + + ann1
+ n2 ,
logn S 1
S
cu egalitate daca si numai daca a1 = a2 = = an = .
n
Solutie. Not
am cu E membrul stng al inegalit
atii. Utiliznd inegalitatea mediilor, avem:
Dar
ln a3 + ln a4 + + ln an
(n 2) (ln a3 ln an ) n2
loga1 (a3 an ) =
.
ln a1
ln a1
1
117
Cu aceast
a inegalitate si analoagele ei, vom avea
n
n
X
X
n2
1
logai n + 2n + n (n 2) =
+ n2 Pn
+ n2 =
E
log
a
log
a
i
i
n
n
i=1
i=1
i=1
n2
n
n + n2 =
+ n2
logn S 1
a1 + a2 + + an
logn
n
si astfel inegalitatea este dovedit
a. Cazul n care are loc egalitate se obtine cu usurinta.
=
n2
+ n2
logn (a1 a2 an )
+ + an + n1 a1 a2 an . Sa se arate ca
a2
+
1
a2 a3 an a2 + k
a2
+ +
2
a1 + k
a1 a3 an
1+ n1
S
S n+1
a2n
+
,
an + k n1 a1 a2 an1
k+1
cu egalitate daca si numai daca a1 = a2 = = an = 1 si S = n + 1.
Solutie. Notnd cu E primul membru al inegalit
atii si utiliznd inegalitatea
Cauchy-Buniakowski-Schwarz si cea a mediilor, obtinem
n1
n1
(a1 + a2 + + an )
(a + a2 + + an )
1
=
E P
P
a2 + a3 + + an
a1 + k n1 a2 a3 an
a1 + k
n1
Pn
Pn
2
ai
( i=1 ai )
Pn
= i=1 .
()
=
k+1
(k + 1) i=1 ai
Pe de alt
a parte, pornind de la S = a1 + a2 + + an + n1 a1 a2 an si folosind
din nou inegalitatea mediilor, vom avea
v
s
un
uY
n
Q
n+1
t
n1
a
a,
S (n + 1)
i
de unde
Ca urmare,
S
n+1
n+1
n
Y
i=1
i=1
i=1
ai
! n
n1
v
un
n + 1
uY
S
n
n1
ai = S t ai S
.
n
+
1
i=1
i=1
n
X
Introducnd n (), vom obtine inegalitatea din enunt. Egalitate avem dac
a si numai
S
, adic
a ai = 1, i N si S = n + 1.
dac
a a1 = a2 = = an = n1 a1 an =
n+1
118
S = a1 + a2 + + an + p a1 a2 an , p 3; se va obtine
p(n+1)
p+1
1
S
.
E
S
k+1
n+1
2) Pentru n = 3 si k = 1 reg
asim inegalitatea din Problema IX.48.
3
Fie x, y, z [n, ), n N. Aratati ca x2 + y y 2 + z z 2 + x (n + 1) xyz.
O inegalitate si mai general
a este dat
a de
n1
n
+ x3 xn1
+ x1 (k + 1) (x1 x2 xn ) k+1 ,
x1 + x2 xn1
n
2
kx
s
i
1
1
xn1
+ x2 kxn2
+ x2 = xn2
+ xn2
+ + xn2
+ x2 .
1
1
1
1
|1
{z
}
k
q
k+1
k(n2)
n2
Deci x1 + x2 (k + 1)
x1
x2 . Utiliznd aceast
a inegalitate si analoagele
ei, obtinem c
a
q
k(n2)+1
k(n2)+1
n k+1 k(n2)+1 k(n2)+1
E (k + 1)
x1
x2
xn
= (k + 1)n (x1 x2 xn ) k+1 ,
cu egalitate asa cum este specificat n enunt.
Observatie. Inegalit
atile din Problema VII.17 se obtin pentru k = 2, n = 3 si
respectiv k = 3, n = 3, iar generalizarea lor, dat
a n revist
a, pentru n = 3.
Cnd se naste, omul zice AA. . . . Cnd moare, zice MOR. . . . Asadar, intervalul
vietii este [A, M OR], adic
a AMOR.
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
119
x, y, z > 0
p kR + hr
si care are loc, iarasi, n orice triunghi este cea obtinuta pentru k = 8 si h = 4.
Cum se abordeaz
a o asemenea problem
a? R
aspundem imediat la aceast
a ntrebare
rezolvnd-o pe prima (a se vedea si [2], problema 9.22, un pic altfel formulat
a acolo);
celelalte sunt solutionate n [3], respectiv [1]. Iat
a mai departe solutia problemei 1.
Trebuie s
a ntelegem bine enuntul; observ
am c
a expresia din membrul drept
(x + y + z)(xy + xz + yz) 9xyz,
a problema noastr
a este, de fapt, problema g
asirii
pentru x, y, z > 0 si k1 k2 , asa c
celui mai mare num
ar k astfel nct inegalitatea
(x + y + z)3 27xyz k[(x + y + z)(xy + xz + yz) 9xyz]
s
a fie adev
arat
a pentru orice x, y, z > 0. De obicei ntr-o asemenea chestiune, se caut
a
mai nti cea mai mare valoare posibil
a a lui k (cea mai mic
a, n alte cazuri), dnd
valori particulare variabilelor, apoi se demonstreaz
a inegalitatea rezultat
a pentru
valoarea extrem
a depistat
a pentru k. Cel mai comun (si comod) este s
a egal
am
variabile; n cazul de fata, s
a punem y = z = 1 si x > 0 arbitrar. Obtinem inegalitatea
(x + 2)3 27x k[(x + 2)(2x + 1) 9x] (x 1)2 (x + 8) 2k(x 1)2 ,
care trebuie s
a aib
a loc pentru orice x > 0 (pentru c
a inegalitatea initial
a vrem s
a
aib
a loc pentru orice x, y, z > 0). De fapt asta nseamn
a x + 8 2k, pentru orice
x 6= 1 si, n ultim
a instanta, pentru orice x > 0. Aici are loc de obicei un proces
de trecere la limit
a, pentru a obtine cel mai bun k. Limita se calculeaz
a, uneori, n
puncte care sunt capete ale intervalelor pe care rezult
a inegalitatea final
a; n cazul
de fata, pentru x 0, obtinem k 4. (Evident, aici trecerea la limit
a n 0 nu era
1
120
strict necesar
a, c
aci x, y, z pot fi considerate 0 - nu neap
arat strict pozitive - si
rationamentul functioneaz
a la fel). Astfel am aflat c
a, probabil, cea mai bun
a valoare
a lui k este 4; numai dac
a reusim s
a demonstr
am inegalitatea pentru k = 4 putem
trage concluzia final
a, cum c
a "cea mai bun
a inegalitate de tipul"
(x + y + z)3 27xyz k[(x + y + z)(xy + xz + yz) 9xyz],
x, y, z > 0
x, y, z > 0,
a, b, c > 0 ?
departe k [0, 62] (n mod clar valorile negative ale lui k nu pot filuate n discutie
drept candidate pentru "cel mai bun" k); n particular, avem k 6 2 < 1/2
2k
121
Acum urmeaz
a partea nepl
acut
a (dar inevitabil
a cnd folosim metoda norm
arii!)
n care trebuie s
a facem calculele; pe care nu le vom reproduce aici (dar v
a sf
atuim
s
a le verificati!. . . ). Inegalitatea de demonstrat cap
at
a forma
x4 (k + 1)x3 y + (2 2k)x2 y 2 (k + 1)xy 3 + y 4 +
sau nc
a
1
1
(x y)4 + (x2 y 2 )2 + (1 k)xy(x y)2 + 2(1 2k)x2 y 2 +
2
2
+2(1 k)(x + y)(x y)2 + (2 5k)xy(x + y) + 3(1 2k)(x y)2 + 3(1 2k)xy 0.
a
Acum putem demonstra inegalitatea pentru k 6 2; oricum, ea este evident
pentru k < 0, deci putem considera k 0.
S
a observ
am mai nti c
a, pentru aceste valori ale lui k, avem
2(1 2k)t2 2(2 5k)t + 3(1 2k) 0,
2
x+y
x+y
1 2k
xy 2(1 2k)
+ 2(2 5k)
+ 3(1 2k)
xy(x y)2 .
2
2
2
Dar paranteza mare este nenegativ
a, conform observatiei referitoare la trinomul de
gradul al doilea, iar ultimul termen este "anihilat" de (1 k)xy(x y)2 :
1 2k
1
(1 k)xy(x y)2
xy(x y)2 = xy(x y)2 0
2
2
122
si inegalitatea
este demonstrat
a; valoarea cea mai bun
a (maxim
a) a lui k este, ntr
adev
ar, 6 2.
3. Poate c
a nu e lipsit de interes s
a vedem cum am ajuns la aceast
a inegalitate: desigur, din ntmplare (multe ies astfel . . . )! Am vrut s
a vedem ce se obtine
dac
a aplic
am inegalitatea lui Jensen functiei radical n felul urm
ator:
p
p
p
b
c
a
(b + c)2 +
(a + c)2 +
(a + b)2
a+b+c
a+b+c
a+b+c
r
b
c
a
(b + c)2 +
(a + c)2 +
(a + b)2 .
a+b+c
a+b+c
a+b+c
(Asta mai rezult
a si folosind inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz ). Dup
a ridicare la p
atrat si nc
a cteva calcule ajungem la
P
P
30abc 4 a3 3 a(b2 + c2 )
4
4(ab + ac + bc)2
(a + b + c)3 +
a+b+c
9
9
sau, totuna,
4(a2 + b2 + c2 + 5ab + 5ac + 5bc)(a2 + b2 + c2 ab ac bc) =
X
X
X
X
a(b2 + c2 ) 30abc = 7
a(b2 + c2 ) 6abc ;
4
a(b2 + c2 ) 12abc + 3
astfel suntem condusi la inegalitatea
x, y, z > 0.
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
Societatea de S
tiinte Matematice din R. Moldova
Anul 2006 aduce cu sine dou
a date marcante n cercetarea si n nv
atamntul
superior din Republica Moldova. Dou
a institutii ce constituie imaginea Basarabiei
postbelice n stiinta contemporan
a - Academia de S
tiinte a Moldovei si Universitatea de Stat din Moldova - mplinesc 60 de ani de la fondare. S
coala
matematic
a din R. Moldova datoreaz
a n mare parte acestora evolutia sa. Date relevante despre istoria acestor institutii pot fi g
asite n volumele: Institutul de Matematica si Informatica. File din istorie, editat de Acad. de S
t. a Moldovei n 2004, si
Istoria Universitatii de Stat din Moldova (1946-1996), editat de USM n 1996.
La afirmarea scolii matematice basarabene au contribuit un sir de personalit
ati de autentic
a valoare, fondatori de scoli stiintifice: Vladimir Andrunachievici,
Valentin Belousov (algebr
a), Constantin Sibirschi (ecuatii diferentiale), Izrael Gohberg (analiz
a functional
a), Alexandru Zamorzaev (geometrie), Alexandru Cuznetov
(logic
a matematic
a) s.a. S
colile stiintifice create n Republica Moldova au reusit s
a
se impun
a n lumea matematic
a prin realiz
ari valoroase, devenind centre de preg
atire
a specialistilor din republic
a si de peste hotare timp de cteva decenii.
Societatea Matematic
a a fost prezent
a n Basarabia n diferite forme de organizare, reunind n rndurile sale cercet
atori, profesori de matematic
a din universit
ati
si scoli si chiar elevi. n actualul s
au statut Societatea Matematic
a din Republica
Moldova (SMM) activeaz
a din anul 1993. n prezent SMM ntruneste 180 de membri, incluznd matematicieni consacrati, tineri cercet
atori, profesori de la institutii
superioare de nv
atamnt, licee si scoli. n anul 2004 Adunarea General
a a SMM l-a
reales n calitate de presedinte pe academicianul Mitrofan Ciobanu, iar vicepresedinti
pe profesorii universitari Nicolae Jitarasu si Alexei Casu.
Activitatea de baz
a a SMM tine de promovarea cercet
arilor stiintifice n domeniul
matematicii si al informaticii, de monitorizarea sistemului de nv
atamnt matematic
la toate nivelele si de consolidarea comunit
atii matematice.
Un element important n consolidarea comunit
atii matematice din Republica
Moldova, pe parcursul anilor, au fost conferintele stiintifice. n ultimii 50 au fost organizate peste 50 conferinte stiintifice, inclusiv editii ale unor conferinte internationale
ex-sovietice si europene. La organizarea acestor manifest
ari stiintifice aportul Societ
atii Matematice a fost esential, cu toate acestea prima conferinta SMM a fost
organizat
a abia n anul 2001. Beneficiind de sprijinul financiar al UNESCO, prima
conferinta a Societ
atii Matematice din Republica Moldova a reusit s
a ntruneasc
a
peste 160 de participanti, inclusiv 40 de oaspeti de peste hotare, specialisti n domeniul matematicii si al informaticii din Romnia, Franta, Germania, Rusia, Polonia,
Ucraina, Belarus, Serbia si Muntenegru. La conferinta au fost prezentate 148 de
rapoarte iar ulterior au fost publicate materialele conferintei n dou
a numere ale revistei Buletinul Academiei de Stiin
te a Republicii Moldova. Matematica, un num
ar
al revistei Computer Science Journal of Moldova si o culegere de articole n domeniul didacticii matematicii si al informaticii. n anul 2004 a fost organizat
a a doua
conferinta SMM, fiind dedicat
a aniversarii a 40-a de la fondarea Institutului de
Matematic
a si Informatic
a al A.
S. R.M. La aceast
a conferinta au participat
124
Concursul de Matematic
a Al. Myller
Editia a IV-a, Iasi
Clasele IV-VI, aprilie 2006
Not
a. Toate subiectele sunt obligatorii. Timp efectiv de lucru: 90 min. Se acord
a din
oficiu 30 de puncte, cte 6 puncte pentru problemele 1-5, cte 8 puncte pentru problemele
6-10 si cte 10 puncte pentru problemele 11-15.
Clasa a IV-a
1. Ce num
ar trebuie sc
azut din 9 pentru ca diferenta obtinut
a nmultit
a cu 8 s
a
devin
a 40?
2. ntr-o clas
a sunt b
aieti si fete. Num
arul b
aietilor este cu 3 mai mare dect
num
arul fetelor. Dac
a n clas
a ar veni 4 b
aieti si ar pleca 4 fete, atunci num
arul
b
aietilor ar fi de 2 ori mai mare dect num
arul fetelor. Cti elevi sunt n clas
a?
3. Se dau numerele: a = 1 + 2 + 3 + + 9; b = 11 + 22 + 33 + + 99;
c = 111 + 222 + 333 + + 999. S
a se calculeze ctul mp
artirii lui a + b + c la 123.
7. ntr-un cos sunt 28 fructe: mere, pere si caise. Cte fructe sunt de fiecare fel,
dac
a mere sunt de 6 ori mai multe dect pere, iar n cos se afl
a cel putin un fruct de
fiecare fel?
8. Cte numere de 3 cifre se mpart exact la 21?
9. Aflati cel mai mic num
ar natural cu suma cifreler 56.
10. S
a se afle 3 numere naturale stiind c
a: produsul primelor dou
a este 84,
produsul ultimelor dou
a este 192, iar suma dintre primul si ultimul este 46.
11. Un tat
a, dorind s
a-si ncurajeze fiul s
a rezolve probleme, i promite c
a i va
da 8 monede pentru fiecare problem
a bine rezolvat
a, dar pentru problema pe care
nu a rezolvat-o sau a rezolvat-o gresit, fiul va trebui s
a-i pl
ateasc
a 5 monede. Dup
a
26 de probleme, fiul nu trebuie s
a pl
ateasc
a nimic, dar nici s
a primeasc
a ceva. Cte
probleme a rezolvat corect?
12. Ioana culege o l
adita de c
apsuni n 40 minute, iar Luiza culege o l
adita n 2
ore. n ct timp vor culege mpreun
a 3 l
adite de c
apsuni?
13. Mama are cu 14 lei mai mult dect Paul si cu 10 lei mai mult dect Tudor.
Cti lei va da fiec
aruia din b
aieti pentru a avea toti 3 aceeasi sum
a?
126
14. M-am n
ascut n secolul XX. Dac
a n 1999 am avut o vrst
a egal
a cu suma
cifrelor anului meu de nastere, ce vrst
a am acum?
15. Sony car
a n fiecare zi cte o piatr
a din vrful muntelui. n prima zi a petrecut
7 ore urcnd si cobornd, a doua zi a petrecut 8 ore urcnd si cobornd. n fiecare zi
urc
a de dou
a ori mai ncet dect n ziua precedent
a, dar coboar
a de 2 ore mai repede.
Ct timp va munci n cea de-a treia zi?
Clasa a V-a
1. Care este cel mai mare num
ar natural impar de 4 cifre distincte?
2. Determinati x N pentru care 5 3x 2 3x = 81.
3. Cti termeni are suma 26 + 32 + 38 + + 2006?
4. Cte p
atrate perfecte contine multimea {x N | x 1000}?
8. S
a se determine un num
ar de 4 cifre al c
arui produs cu 9 se termin
a cu 3755.
9. Dac
a restul mp
artirii lui 2a + 3b + 5c la 13 este 7, aflati restul mp
artirii lui
34a + 51b + 85c la 13.
10. Cte numere care se scriu cu 4 cifre n baza 10 au suma cifrelor 3?
11. Se consider
a 5 numere naturale distincte avnd suma 60. G
asiti numerele
dac
a suma diferentelor dintre cel mai mare si fiecare dintre celelalte 4 numere este
10.
12. Care sunt ultimele dou
a cifre ale lui 52006 + 72006 ?
o
na
| a, b N , a + b = 2006 . Care este produsul elementelor lui
13. Fie M =
b
M?
artind un num
ar la
14. Suma a dou
a numere naturale este 3n + 5, n N . mp
dublul celuilalt obtinem ctul n si restul 0. Care sunt numerele?
15. Se scriu n ordine cresc
atoare toate numerele nenule din baza 10 n a c
aror
scriere nu apar alte cifre afar
a de 0, 1, 2 si 3. Care este cel de-al 2006-lea num
ar?
Clasa a VI-a
1. Care este cel mai mic num
ar natural de nou
a cifre divizibil cu trei?
2. Fie a, b, c, d m
asurile a 4 unghiuri formate n jurul unui punct. S
a se afle
a
b
c
d
aceste m
asuri dac
a = = = .
1
2
3
4
3. Pretul unui obiect se micsoreaz
a cu 20%. Cu ct la sut
a trebuie s
a se m
areasc
a
noul pret pentru a se ajunge la pretul initial?
4. Calculati m
asura unui unghi stiind c
a triplul complementului s
au este cu 42
30 mai mare dect jum
atatea suplementului s
au.
0
127
5. Care este cea mai mare valoare pe care o poate lua num
arul n = a1 a2 + a3
a4 + + a9 a10 , unde a1 , a2 , . . . , a10 sunt numere naturale distincte din multimea
{1, 2, 3, . . . 10}?
AC
6. Fie A, B, C, D puncte pe o dreapt
a, n aceast
a ordine, astfel nct
= 1,
BD
7
BC
AD
= . Calculati
.
BD
5
AD
7. Se dau dou
a vase cu ap
a astfel nct dac
a turn
am jum
atate din primul n al
doilea si jum
atate din cantitatea de ap
a ce se afl
a acum n al doilea o turn
am n
primul si lund apoi jum
atate din cantitatea aflat
a n primul si o turn
am n al doilea
obtinem (n al doilea vas) 10 litri ap
a. Aflati cti litri de ap
a se afl
a n fiecare vas,
stiind c
a ambele cantit
ati sunt numere ntregi.
8. Ar
atati c
a num
arul a = 3 + 32 + 33 + + 34n se divide cu 120, n N .
9. S
a se calculeze a 2007-ea zecimal
a a num
arului n = 0, 00 (300)+0, 00 (3000)+1.
10. S
a se afle x, stiind c
a
1
2
3
n
1
%din
%din
%din . . .
%din x . . .
=
.
2
3
4
n+1
100n (n + 1)
222 . . . 23
11. Fie n un num
ar natural, n > 2. Num
ar
atorii si numitorii fractiilor
333 . . . 34
555 . . . 56
si
au cte n cifre. Care este fractia mai mare?
666 . . . 67
12. Cte unghiuri cu m
asurile numere naturale consecutive se pot forma n jurul
unui punct?
13. M
asurile unghiurilor unui triunghi sunt direct proportionale cu trei numere
invers proportionale cu trei numere direct proportionale cu trei numere puteri consecutive ale lui 3. G
asiti m
asurile unghiurilor.
14. Fie S = 1 + 2 + 3 + + 102006 . La ce putere apare 2 n descompunerea n
factori primi a lui S?
2006!
15. S
a se afle cardinalul multimii A = (x, y) N N | x
N , unde
7 11y
n! = 1 2 3 n.
dac
a si numai dac
a k = 3.
1. S
a se arate c
a ecuatia
128
Seniori
kp k
p+1
(mod p).
p
2
k=1
2. Fie p 5 num
ar prim. Determinati num
arul polinoamelor de forma X p +
k
l
pX + pX + 1, k > l, k, l {1, 2, . . . p 1} care sunt ireductibile n Z [X].
3. Mediana AM a triunghiului ABC taie cercul nscris n K si L. Dreptele duse
prin K si L paralele la BC taie a doua oar
a cercul nscris n X si Y . Fie P , Q
intersectiile dreptelor AX si AY cu BC. Ar
atati c
a BP = CQ.
1. Fie p 3 num
ar prim. Demonstrati c
a
8
3
9
10
1
11
6
2
5
2
p1
P
ARITMOGRIF
1
6
3
3
6
12
2
1
1
13
9
2
8
8
2
14
12
4
12
12
?
8
5
13
15
16
7
6
1
13
17
18
6
15
2
8
19
4
10
8
8
8
5
10
1
7
12
2
6
19
15
9
4
7
2
15
6
4
3
13
20
4
1
5
6
17
21
15
2
6
17
7
6
9
13
3
12
1
2
19
2
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
129
Concursul de matematic
a Florica T. Cmpan
Etapa judetean
a, 18 februarie 2006
Clasa a IV-a
1. S
a se mpart
a la trei persoane 24 sticle de suc identice ca m
arime, din care 5
sunt pline, 11 umplute pe jum
atate si 8 goale, nct fiecare s
a aib
a acelasi num
ar de
sticle, dar si aceeasi cantitate de suc.
nv. Lina Huzum
2. ntre cele 9 numere de mai jos exist
a un "intrus". Acesta nu respect
a relatia
dintre cifre ce exist
a la fiecare din celelalte opt numere. Descoper
a si scrie relatia,
precum si num
arul "intrus": 9334, 4862, 6148, 5132, 7835, 3524, 9963, 9782, 8133.
nv. F
anic
a Dragnea
3. Cntarul pe care vor s
a se cnt
areasc
a trei copii nu m
asoar
a mase mai mici de
40 kg. Fiecare din cei trei copii cnt
aresc ntre 25 si 30 kg.
Cum a reusit fiecare copil s
a se cnt
areasc
a?
Inst. Iulian Cristea
Clasa a V-a
1. Cifrele care alc
atuiesc vrsta bunicului reprezint
a vrstele celor doi nepoti.
Dac
a mp
artim vrsta bunicului la suma vrstelor nepotilor, se obtine ctul 4 si
restul 12. Aflati vrsta bunicului si vrstele nepotilor.
Mihaela Cianga
2. Se consider
a nmultirea urm
atoare, unde literele nu reprezint
a
a3b
obligatoriu cifre distincte:
cd
a) Determinati e.
ef 3g
b) Ar
atati c
a bd = 63.
hik
c) Reconstituiti nmultirea.
2np3
Gabriel Popa
3. Se consider
a multimea A = {2, 3, 4, . . . , 13}.
a) Determinati B, C disjuncte astfel nct B C = A si suma elementelor din B
este egal
a cu sum
a elementelor din C.
b) Ar
atati c
a nu exist
a M , N disjuncte cu M N = A si produsul elementelor
din M egal cu produsul elementelor din N .
c) G
asiti dou
a multimi X, Y disjuncte cu X Y = A, X avnd dou
a elemente,
cu produsul elementelor lui X egal cu suma elementelor lui Y .
Ionel Nechifor
Clasa a VI-a
1. Pe o tabl
a s-au scris trei numere naturale. Cnd n locul lor s-au scris: suma,
produsul si suma produselor cte dou
a, s-a v
azut c
a pe tabl
a au ap
arut aceleasi
numere ca si cele initiale. Care este produsul lor? Explicati!
2. Pe o tabl
a este scris num
arul 12. La fiecare minut num
arul se nmulteste sau
se mparte f
ar
a rest fie la 2, fie la 3, iar rezultatul se scrie pe tabl
a n locul num
arului
initial. S
a se arate c
a num
arul scris pe tabl
a dup
a exact o or
a nu poate fi 54.
\ si BOC
\ sunt adiacente suplementare. Fie [Ox si [Oy
3. Unghiurile proprii AOB
[ N si m(COx)
[ = p m(BOy),
[ unde p este
bisectoarele acestora. Dac
a m(BOy)
130
num
ar prim, aflati num
arul p.
Vasile Nechita
Clasa a VII-a
1. Fie a un num
ar natural arbitrar, divizibil prin 9, avnd 2007 cifre. Not
am cu
s (a) num
arul care reprezint
a suma cifrelor lui a. G
asiti s (s (s (a))).
Gabriel Mrsanu
2. Vrfurile unui cub se noteaz
a cu 8 numere ntregi consecutive, iar centrul
fiec
arei fete se noteaz
a cu media aritmetic
a a vrfurilor fetei respective.
a) S
a se demonstreze c
a suma centrelor oric
aror dou
a fete opuse este aceeasi si s
a
se afle ct este aceasta n functie de cel mai mic dintre numerele din vrfuri.
b) S
a se g
aseasc
a n ce conditii centrul unei fete este num
ar ntreg. S
a se scrie
vrfurile fetelor ale c
aror centre sunt numere ntregi.
c) Ar
atati c
a, dac
a centrele a trei fete care au un vrf comun sunt notate cu
numere ntregi, atunci si centrele celorlaltor fete sunt notate tot cu numere ntregi.
Julieta Grigoras
3. n tara TI a triunghiurilor isoscele era mp
arat, firesc, triunghiul echilateral.
El decretase c
a este singurul care binemerit
a numele de Prearostogolibil ; supusii s
ai
trebuiau s
a fie numiti teposi dac
a au o latur
a mai scurt
a dect cele egale, respectiv
turtiti dac
a au o latur
a mai lung
a dect cele egale. (Vorba congruent era socotit
a de
ocar
a pe acele meleaguri.) Niste unghiuri umblau venetice prin TI c
autnd fiecare
triunghi isoscel la al c
arui vrf s
a slujeasc
a.
Teposule,
Clasa a VIII-a
1. ntr-o clas
a sunt 20 de elevi. Fiecare fat
a ofer
a fiec
arui b
aiat trei flori si fiecarei
fete o floare, iar fiecare b
aiat ofer
a cte trei flori fiec
arei fete si cte o floare fiec
arui
b
aiat.
a) Ar
atati c
a num
arul maxim de flori oferite este 780.
b) Cte fete ar trebui s
a fie n clas
a, astfel nct s
a fie oferite exact 780 de flori?
Monica Nedelcu, Iasi
2. Pe fiecare fata a unui cub este scris cte un num
ar natural nenul, iar fiec
arui
vrf i corespunde produsul numerelor de pe cele trei fete adiacente acestuia. Dac
a
suma numerelor corespunz
atoare tuturor vrfurilor este 2006, ar
atati c
a exist
a cel
putin dou
a fete pe care este scris acelasi num
ar.
3. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDM N P Q si punctele E (BN ), F
(DQ) astfel nct suma AE + AF + P E + P F este minim
a. Ar
atati c
a EF AP
dac
a si numai dac
a ABCDM N P Q este prism
a regulat
a.
Valentina Blendea si Gheorghe Blendea, Iasi
Faza interjudetean
a, 20 mai 2005
Clasa a IV-a
1. Lungimea laturii unui p
atrat este de 17 m. O persoan
a pleac
a dintr-un vrf al
p
atratului si, mergnd n acelasi sens pe laturile acestuia, parcurge o distanta de 637
m. Din punctul n care a ajuns se ntoarce si parcurge 773 m. Aflati la ce distanta
se va situa n final persoana, fata de punctul de plecare.
RecMat - 1/2005, P.90
2. Avem mai multe vase identice. S
tim c
a 50 vase pline cu ap
a cnt
aresc 600 kg,
iar 10 vase goale cnt
aresc cu un kilogram mai putin dect apa dintr-un vas plin. S
a
se afle ct cnt
aresc 100 de vase goale.
Petru Asaftei
3. n cte moduri diferite pot fi scrise numerele 1, 2, 3, 4 n p
atratele din
figura al
aturat
a, cte unul n fiecare p
atrat, astfel nct s
a nu existe dou
a
p
atrate al
aturate n care suma s
a fie 5? Justificati. (P
atratele care au doar
un vrf comun nu sunt considerate al
aturate, iar p
atratul mare este fix.)
Petru Asaftei
Clasa a V-a
1. Din produsul tuturor numerelor naturale de la 1 la 2006 se exclud toate
numerele care se divid cu 5. n ce cifr
a se termin
a produsul celorlaltor numere?
2. Pe o tabl
a sunt scrise numerele 1,3,4,6,8,9,11,12,16. Doi copii au sters cte
patru numere si s-a observat c
a suma numerelor sterse de unul este de trei ori mai
mare dect suma numerelor sterse de cel
alalt. Ce num
ar a r
amas scris pe tabl
a?
3. Fie num
arul 123456789. O operatie nseamn
a s
a alegem dou
a cifre al
aturate
c
arora s
a li se scad
a o unitate si s
a li se schimbe locurile (de exemplu: 123456789
123436789 ...). Care este cel mai mic num
ar ce se poate obtine ca rezultat al
acestor operatii? Dup
a cte operatii se obtine cel mai mic num
ar?
132
Clasa a VI-a
1. Se pot aseza pe muchiile unui cub numerele 1, 2, 3, . . . , 12 (cte un num
ar pe
fiecare muchie) astfel nct suma numerelor aflate pe cele trei muchii care pleac
a din
acelasi vrf s
a fie aceeasi pentru fiecare vrf al cubului?
Constantin Chiril
a
\
2. Se consider
a triunghiul ABC cu [AB] [AC] si m(BAC) = 20 . Fie
\ ) = m(CBP
\) = 20 si N (AB) astfel nct
M, P (AC) astfel nct si m(ABM
\
\
m(BCN ) = 50 . S
a se afle m(AM N ).
3. Numerele naturale 22, 23, 24 au urm
atoarea proprietate: descompunerile n factori primi ale numerelor din sir au exponentii factorilor numere impare (22 = 21 111 ,
23 = 231 , 24 = 23 31 ). Care este cel mai mare num
ar de numere naturale consecutive
care au aceast
a proprietate?
Cristian - C
at
alin Budeanu
Clasa a VII-a
1. a) Ar
atati c
a din oricare 3 numere naturale, putem alege dou
a astfel nct
suma lor s
a fie un num
ar par.
b) Fiind date sapte numere naturale, ar
atati c
a putem alege patru dintre ele astfel
nct suma lor s
a fie divizibil
a cu 4.
Cristian Laz
ar
2. Fie ABC isoscel cu BC = 2a, AB = AC = b, a, b N . S
a se determine
toate triunghiurile ABC, dac
a a = 2r, unde r este raza cercului nscris n ABC, si
apoi g
asiti ABC cu aria minim
a.
Dan Brnzei
3. Un trapez ABCD are baza mare [AB] si [AC] [BD] = {O}. Linia mijlocie
a trapezului intersecteaz
a pe AC n E si pe BD n F .
a) Demonstrati c
a ABCD este trapez isoscel dac
a si numai dac
a [OE] [OF ].
b) Vrfurile trapezului si punctul O reprezint
a 5 orase, iar laturile si diagonalele
sale sunt sosele de leg
atur
a. Dou
a masini pleac
a din D, respectiv C pe ruta cea mai
scurt
a spre A, respectiv spre B si alte dou
a masini pleac
a din A respectiv B spre D,
respectiv C, trecnd prin O pe ruta cea mai scurt
a. Cele 4 masini au aceeasi vitez
a,
constant
a, pe ntreg parcursul. Demonstrati c
a primele 2 masini ajung simultan n
D, respectiv C. Pot ajunge, toate patru, n acelasi timp la destinatie?
Claudiu-
Stefan Popa
Clasa a VIII-a
1. Aflati perechile de numere ntregi cu proprietatea c
a diferenta cuburilor lor
este egal
a cu p
atratul diferentei lor.
2. Un poliedru are 17 muchii si 9 fete.
a) Desenati dou
a astfel de poliedre diferite.
b) Dac
a fetele poliedrului sunt doar triunghiuri echilaterale sau p
atrate, iar toate
muchiile sunt de lungime 1 cm, calculati aria sa total
a.
Gabriel Popa
regula
10
14
7
6
a b
, atunci regula este dat
a de
c d
a + c = b si b + c = d. n tabelul al treilea complet
am c
asuta liber
a cu 2 + 7 = 9, n
al patrulea cu 13 6 = 7, iar n ultimul tabel cu 3 + 4 = 7, respectiv 4 + 7 = 11.
Solutie. a) Dac
a tabelul este de forma
Num
arul globurilor galbene este
[35 (2 + 3)] : 6 = 5.
35
Num
arul globurilor albe este 5 3 + 2 = 17.
3
Num
arul globurilor rosii este 5 2 + 3 = 13.
P.99. La concursul de alergare organizat de clasa a II-a, cei mai buni baieti sunt
Radu, Cezar, Tudor, Dan si Mihai. Care a fost clasamentul final, daca: 1) Radu
nu a luat locul nti, 2) Cezar s-a clasat n urma lui Mihai, 3) Radu s-a clasat
naintea lui Mihai, 4) Tudor nu s-a clasat al doilea, 5) Dan este al treilea dupa
Tudor.
(Clasa a III-a)
nv. Constanta Cristea si Inst. Iulian Cristea, Iasi
Solutie. Deoarece Tudor nu s-a clasat al doilea si Dan este al treilea dup
a Tudor,
deducem c
a Tudor s-a clasat pe locul I. Tinnd
P.101. Exista numere naturale care mpartite la 12 sa dea ctul 7, iar mpartite
la 15 sa dea restul 2?
(Clasa a IV-a)
Alexandru-Gabriel Tudorache, elev, Iasi
Solutie. Fie n = 12k + 7 = 15p + 2. Atunci n = 3 (4k + 2) + 1 = 3 5p + 2,
adic
a pe de o parte n d
a la mp
artirea prin 3 restul 1, pe de alt
a parte d
a restul 2,
imposibil.
P.102. Sa se arate ca patratul de latura 36 poate fi acoperit cu piese de forma
1
.
1
(Clasa a IV-a)
Andrei Burdun, elev, Iasi
Solutie. Prin mbinarea a dou
a piese putem obtine o pies
a drep1
tunghiular
a de forma al
aturat
a. Pentru acoperirea p
atratului sunt
1
necesare (36 : 4) (36 : 2) = 162 piese dreptunghiulare. P
atratul
1
poate fi acoperit cu 162 2 piese initiale.
P.103. Un dreptunghi are perimetrul de 624 cm, iar lungimea este dublul latimii.
Poate fi mpartit dreptunghiul ntr-o retea de patrate egale astfel nct suma perimetrelor lor sa fie 6656 cm?
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. L
atimea dreptunghiului este 624 : 6 = 104 cm. Dac
a mp
artim dreptunghiul n n p
atrate egale, atunci n poate fi 2, 8, 32, 128, 512, . . . . Suma perimetrelor este 4nl = 6656 cm, de unde nl = 1664 cm. Pentru n = 2 obtinem l = 832 cm
a
b
135
> 104 cm, fals. Pentru n = 8 obtinem l = 208 cm > 104 cm, fals. Pentru n = 32
obtinem l = 52 cm, ceea ce nseamn
a c
a l
atimea poate fi acoperit
a cu de dou
a ori
latura unui p
atrat, ceea ce este fals, deoarece dreptunghiul trebuie acoperit cu 32
p
atrate. Pentru n = 128 obtinem l = 13 cm. Atunci dreptunghiul poate fi acoperit
cu (104 : 13) (208 : 13) = 8 16 = 128 p
atrate. Pentru n > 128 nu avem solutii.
Clasa a V-a
V.61. Determinati x, y, z N n fiecare din cazurile:
25
25
a) x y =
;
b) x2 + y 2 =
;
2z + 1
2z + 1
Vasile Solcanu, Bogd
anesti, Suceava
Solutie. a) Deoarece xy N, atunci 2z + 1 | 25, adic
a 2z + 1 {1, 5, 25}, prin urmare z {0, 2, 12}. Dac
a z = 0, atunci xy = 25, deci (x, y) {(1, 25) ; (5, 5) ; (25, 1)}.
Dac
a z = 2, atunci xy = 5, deci (x, y) {(1, 5) ; (5, 1)}. Dac
a z = 12, atunci xy = 1,
deci (x, y) = (1, 1). n concluzie,
(x, y, z) {(1, 25, 0) ; (5, 5, 0) ; (25, 1, 0) ; (1, 5, 2) ; (5, 1, 2) ; (1, 1, 12)} .
(x, y, z) {(0, 5, 0) ; (5, 0, 0) ; (3, 4, 0) ; (4, 3, 0) ; (1, 2, 2) ; (2, 1, 2) ; (0, 1, 12) ; (1, 0, 12)} .
S
a not
am c
a a) si b) nu pot avea loc simultan.
Clasa a VI-a
VI.61 Daca a = x9 y 3 z 4 t10 , b = xy 5 z 6 t8 , c = x5 y 7 z 10 t12 si |a| + a = 0, sa se
arate ca |b| + b = |c| + c = 0.
Cristian - C
at
alin Budeanu, Iasi
2
Solutie. Evident c
a |a| + a = 0 a 0. Deoarece a = xy x4 yz 2 t5 0,
rezult
a c
a xy 0. Atunci
b = xy y 2 z 3 t4 0,
c = xy x2 y 3 z 5 t6 0,
Sa se arate ca n se divide cu 4.
S
a remarc
am c
a pentru n = 4 nu exist
a numere a1 , a2 , a3 , a4 care s
a verifice
ipotezele problemei, ns
a pentru n = 8 putem considera numerele 1, 1, 1, 1, 1, 1,
1, 1.
=
, adic
a F L = LK = KH. n 4F EC, F H este median
a si
2
4
4
2
FK
= , deci K va fi centru de greutate; rezult
a c
a CK este median
a, adic
a
KH
1
F G = GE.
(i), (iii) (ii). n 4CEF , F H si CG sunt mediane, deci K va fi centru de
BC
DE
greutate. Rezult
a c
a F K = 2 KH si cum F K =
, KH =
, atunci BC =
2
2
2 DE. Conform unei a doua reciproce a teoremei liniei mijlocii n triunghi, mai putin
cunoscut
a, rezult
a c
a [DE] este linie mijlocie n 4ABC (altfel [D0 E 0 ] ar fi acea linie
BC
a DEE 0 D0 ar fi
mijlocie si cum DE = D0 E 0 =
, DE k D0 E 0 k BC, am obtine c
2
paralelogram, adic
a DD0 k EE 0 si atunci AB k AC, fals!).
Clasa a VII-a
VII.61. Fie n N fixat si p, k N, p < k. Sa se arate ca
1
1
2 (k p + 1)
1
+
+ +
>
.
n+p n+p+1
n+k
2n + k + p
(n leg
atur
a cu V.31 din RecMat - 2/2002).
Solutie. Avem:
(n + p) + (n + p + 1) + + (n + k) =
(n + k) (n + k + 1) (n + p 1) (n + p)
=
2
2
138
(2n + k + p) (k p + 1)
.
2
Inegalitatea dintre media armonic
a si cea aritmetic
a arat
a c
a
=
(n + p) + (n + p + 1) + + (n + k)
>
kp+1
1
n+p
kp+1
1
+ n+p+1
+ +
(1)
1
n+k
(2)
1
a4 + 1 10
4
12
4
6
a a + a2 =
si a + 4 > 2. Din a + 1 = a + 1 a a + 1 =
2
a
a
1
4 a2 + 2 , avem a12 + 1 > 4 2, deci a12 > 7. Din a10 + a2 = a6 + 4, avem
a
1
4
4
4
a + 4 = 1 + 6 , de unde 1 + 6 > 2, deci a6 < 4, prin urmare a12 < 16.
a
a
a
VII.63. Fie triunghiurile ABC si A0 B 0 C 0 cu AB = A0 B 0 , BC = B 0 C 0 si bisectoarele [BE], [B 0 E 0 ] congruente. Sa se arate ca 4ABC 4A0 B 0 C 0 .
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. A se vedea n acest num
ar nota Criterii de congruenta a triunghiurilor,
pag. 107-109.
VII.64. n triunghiul echilateral ABC consideram cevienele AM , BN si CP
concurente ntr-un punct O, interior triunghiului. Aratati ca, daca 4M N P este
echilateral, atunci O este centrul 4ABC.
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Unghiurile marcate sunt congruente. ntrA
b = 60 implic
\
\
adev
ar, m(A)
a m(AN
P ) = 120 m(AP
N );
\
\
\
m(N
P M ) = 60 implic
a m(BP
M ) = 120 m(AP
N ),
\
\
\
\
deci AN P BP M . Analog ar
at
am c
a BP N CM N ;
P
N
\
\
\
vom avea si egalit
atile AP
N BM
P CN
M . Se arat
a
O
usor c
a 4AN P 4BP M 4CM N , de unde AP =
BM = CN si AN = BP = CM . Conform teoremei lui
MB NC P A
M
C
Ceva, are loc relatia
= 1, care revine B
MC NA P B
3
MB
la
= 1 sau M B M C. Rezult
a c
a M , N , P sunt mijloacele laturilor
MC
triunghiului ABC, deci O este centrul acestuia.
VII.65. Fie ABCD paralelogram. O dreapta variabila ce trece prin A taie
dreptele BC si CD n F , respectiv G si taie paralela prin C la BD n E. Sa
se arate ca AE 2 AF AG.
C
at
alin Calistru, Iasi
139
A
D
Solutie. Fie {O} = AC BD, {P } = AE BD;
cum [OP ] este linie mijlocie n 4ACE, vom avea c
a
O
AE = 2 AP . Din asem
an
arile evidente 4AP D
P
4F P B, 4ABF 4GCF , 4GCF 4GDA,
1
BF
1
CF
obtinem respectiv
=
,
=
,
F
B
C
AP
P F BC AF
GF BF
E
1
CF
=
. De aici,
G
AG
GF BC
1
CF
1
1
CF BF + BC
1 P F BC
1
+
=
+
=
=
AF
AG
GF BF
BC
GF BF BC AP
BF
1 CF BF + BC P F
=
.
AP F G
BF
BF
PF
BC + BF
AF
FB
=
=
, deci
Din 4DP A 4BP F obtinem
BC + F B
AP + P F
BF
PF
1
1 CF AF P F
1
2
1
+
=
=
=
AF
AG
AP F G P F BF
AP
AE
si de aici concluzia rezult
a imediat, aplicnd inegalitatea mediilor.
Clasa a VIII-a
VIII.61. Rezolvati n numere naturale ecuatia x! = y 2z + 1.
Denisa Floric
a si Lucian Tutescu, Craiova
Solutie. Pentru x {0, 1}, obtinem y = 0, z N. Pentru x = 2, g
asim y = 1,
z N sau y N, z = 0. Pentru x 3 nu mai avem solutii, deoarece x! se divide cu
3, pe cnd y 2z + 1 nu (dac
a y = 3k, atunci y 2z + 1 = M 3 + 1, iar dac
a y = 3k 1,
2
atunci y = M 3 + 1, deci y 2z + 1 = M 3 + 2).
2 a2 + b2 + c2 + (ab + bc + ca) 3 (a + b + c) .
(1)
2
a + b + c a + b + c 3.
3 (a + b + c)
Atunci:
a + b2
x 12 + y 2 + 4ab (x 1) y = 0
2 2
a x + b2 y 2 + a2 + 2abxy 2a2 x 2aby +
Evident atunci c
a ax + by a = bx + ay b = 0, de unde obtinem x = 1, y = 0.
VIII.64. Sa se afle numarul de patrate perfecte p astfel nct 2n p < 2n+1 .
Marian Pantiruc, Iasi
Solutie. Dac
a n = 2k, k N, atunci primul p
atrat perfect va fi chiar 2n .
Dac
a not
am cu m num
arul de p
atrate perfecte cutat, atunci acesta verific
a dubla
2
inegalitate 2k + m 1 < 22k+1 < 2k + m , de unde m 1 < 2k 2 2k < m,
a ntre
ceea ce ne arat
a c
a m 1este
partea ntreag
a a num
arului 2k 2 2k , adic
22k si 22k+1 se g
asesc 2k 2 2k + 1 p
atrate perfecte. Analog trat
am cazul n =
2k + 1, k N, obtinnd m = 2k+1 2k 2 .
VIII.65. Fie M un punct interior tetraedrului ABCD, iar dA , dB , dC , dD
distantele de la M la planele (BCD), (ACD), (ABD), respectiv (ABC). Sa se
MA MB MC
MD
arate ca
+
+
+
12.
dA
dB
dC
dD
D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
Solutie. Fie MA , HA proiectiile punctelor M , respectiv
A
A, pe planul (BCD); evident c
a dA = M MA , ha = AHA
si analoagele. Mai not
am sA = SBCD , sB = SACD etc.
Observ
am c
a:
M
AM + M MA AMA AHA
sA M A + sA dA sA hA = 3VABCD
B
HA D
sA M A + sA dA sA dA + sB dB + sC dC + sD dD
M
A
sB dB
sC dC
sD dD
MA
>
.
C
dA
sA dA
sA dA
sA dA
Grupnd convenabil termenii, obtinem:
X M A X sA dA
sB dB
6 2 = 12,
dA
sB dB
sA dA
cu egalitate cnd tetraedrul este regulat, iar M este centrul s
au de greutate.
Clasa a IX-a
IX.61. The radii of the three escribed circles of a triangle ABC are ra = 4,
rb = 6, rc = 12. Find the lenghts of the sides of the triangle.
Jos Luis Daz-Barrero, Barcelona, Spain
Solutie. Folosim succesiv binecunoscutele relatii
1
1
1
1
+
+ ; S 2 = rra rb rc ; S = ra (p a) = rb (p b) = rc (p c) .
=
r
ra
rb rc
Obtinem r = 2, apoi S = 24, prin urmare a = 6, b = 8, c = 10.
141
n
Y
k=1
n
X
X
n1
xk = 1 + x21
x2k = 1 + x2n
x2k .
k=2
k=1
k=2
k=2
2 n
n
Q
P 2
Discriminantul este 4 = (n 1)
atii medixk
xk si, conform inegalit
k=2
k=2
ilor, 4 0. ns
a x1 R prin urmare trebuie s
a avem 4 0, fapt care se realizeaz
a
2
2
cnd x2 = x3 = = x2n . Analog obtinem c
a x21 = x22 = = x2n1si atunci
(n 1) tn1
asim c
a x1 =
=
x21 = x22 = = x2n = t R+ . nlocuim n (1) si g
(n 1) t2
tn3 , de unde t = 1. n concluzie, solutiile sistemului au forma (x1 , x2 , . . . , xn ) cu
|xk | = 1, k 1, n.
IX.63. Determinati x, y Z pentru care x3 + y 3 x + y x5 + y 5 .
Romeo Ilie, Brasov
Solutie. Not
am x + y = s, xy = p. Dac
a s > 0, avem:
(x + y) x2 xy + y 2 x + y (x + y) x4 x3 y + x2 y 2 xy 3 + y 4
(x + y)2 3xy 1 x2 + y 2 x2 y 2 xy x2 + y 2
s2 3p 1 s2 2p p s2 2p p2 .
Atunci s2 2p 1 + p, deci
2
1 s2 2p p s2 2p p2 (1 + p) p (1 + p) p2 =
2
1
5
5
= p2 + p + 1 = p
+ .
2
4
4
5
Deoarece 1 p2 +p+1 si p2 +p+1 Z, atunci p2 +p+1 = 1, deci p {0, 1}.
4
Ne amintim c
a s > 0 si s2 3p 1 si obtinem solutiile (x, y) {(0, 1) ; (1, 0) , (1, 1)}.
Analog, dac
a s < 0 g
asim solutiile (x, y) {(0, 1) ; (1, 0) , (1, 1)}. n sfrsit,
dac
a s = 0, evident c
a sirul de inegalit
ati din ipotez
a este adev
arat cu egal, deci orice
pereche (n, n), n Z constituie solutie a ecuatiei.
OA C + CHA + HC A + AOC = OA C + AOC + OA B + BOC + OA D + DOC
CHA + HC A = 2OA OC 2OC OA = AHC + HA C.
Analog se deduce c
a 2OB OD = DHB + HD B. Atunci
sin x
cos x
2
2
1 + cos b
1 + cos b
1 + cos2 b
1
1
sin x cos sin cos x
sin (x )
,
2
1 + cos b
1 + cos2 b
1
pentru orice x R (am notat [0, 2) num
arul pentru care cos =
,
1 + cos2 b
cos b
3
sin =
). Lund x = +
n aceast
a inegalitate, obtinem 1
2
2
1 + cos b
ab
1
1 + cos b
2k l Z.
Clasa a X-a
x
X.61. If x 0, prove that log3 (1 + 3x ) > log4 4x + 3 2
.
Oleg Faynshteyn, Leipzig, Germany
Solutie. Ineglitatea dat
a se scrie echivalent
!x !
x
3
2
1
x
x
log3 3 1 +
> log4 4 1 +
3
4
!x !
x
3
1
2
log3 1 +
.
> log4 1 +
3
4
3
2
1
Aceast
a ultim
a inegalitate rezult
a din observatia c
a
>
, iar log3 a = log3 4
3
4
a ce a > b.
log4 a > log4 a > log4 b, de ndat
X.62. Se da sirul (zn )nN C cu proprietatea ca zn+2 = zn + izn+1 , n N,
si se noteaza cu V multimea termenilor
sai. Daca U3 V , sa se arate ca V = U12 .
(Am notat Uk = z C | z k = 1 .)
Monica Nedelcu, Iasi
143
Solutie. Observ
am c
a zn+3 = zn+1 + izn+2 = zn+1 + i (zn + izn+1 ) = izn , prin
urmare zn+12 = izn+9 = i2 zn+6 = i3 zn+3 = i4 zn = zn , deci sirul este periodic de
perioad
a 12. n plus, iz V pentru orice z V .
Pentru a ar
ata c
a V = U12 , este suficient s
a demonstr
am c
a U12 V . Fie
U12 = {zk | zk = cos
2k
2k
+ i sin
, k = 0, 11}.
12
12
Evident c
a {z0 , z4, z8 } = U3 V , apoi z3 = iz0 V , z6 = iz3 V , z9 = iz6 V ,
z7 = iz4 V , z10 = iz7 V , z1 = iz10 V , z11 = iz8 V , z2 = iz11 V ,
z5 = iz2 V si demonstratia este ncheiat
a.
X.63. Un numar de n jucatori arunca succesiv o moneda avnd fetele s si b;
jocul este cstigat de acela care obtine primul fata s. Sa se afle probabilitatea ca
jucatorul de pe locul k (1 k n) sa cstige jocul n primele np + k aruncari ale
monedei, unde p N este dat.
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Problema extinde, folosind aceeasi idee, cazul n = 2 prezent n unele
manuale. Not
am cu Ai evenimentul ca juc
atorul de pe locul k s
a cstige jocul n
exact ni + k arunc
ari ale monedei; pentru realizarea lui Ai , fetele monedei trebuie s
a
ni+k
1
. Evenimentele A1 , A2 , . . . , Ap
apar
a n ordinea bb
. . . }b s, deci P (Ai ) =
| {z
2
ni+k1ori
1
1
1
+ k+m + + k+np =
k
2
2
2
1
1
1 2np
1 2np 1
= n(p1)+k
.
= k
1
2
1 2n
2
1
2n
2005 |x|
3
2005
X.64. Fie f : R (0, ), f (x) =
+ 3 . Sa se
sin
+ 2005 |x|4
2004
x
|x|
1
9
1
, x R .
arate ca f (x) + f (x)
2
2
1 + |x|3
Ioan S
erdean, Or
astie
Solutie. Construim functia g : R (0, ),
1 + |x|3
1
1
g (x) =
f (x) + 2 f (x) 2 , x R ;
9
a
este suficient s
a ar
at
am c
a g (x) 1, x R . Vom demonstra acest lucru n dou
etape:
i) Dac
a |x| > 2, atunci
0 < f (x)
2005 |x|
2005 |x|
144
3
3
|x|
4
|x|
<
4
1
= ,
8
2
1 1
= f (x). Rezult
a c
a
2 2
!
3
3
8
8 1
1 + |x|
4
1
1 + |x|
+
1
2f (x)
2 3 =
+
1
= 1.
g (x) +
9
9
9 |x|3
9 8
|x|
deci f (x) +
1
1
f (x)
=
f
(x)
+
,
iar
2
2
ii) Dac
a 0 < |x| 2, folosind faptul c
a |a| |b| |a b|, avem:
3
1 + |x|
1
1 1 + |x|3
1+8
g (x)
f (x) + f (x) + =
= 1.
9
2
2
9
9
X.65. Fie C un cerc de raza 1 si fie P1 , P2 , . . . , Pn puncte ale discului corespunzator. Aratati ca exista un semicerc nchis S C astfel nct M P1 +M P2 + +M Pn
n, M S.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
Solutie. Fie O centrul cercului, iar G centrul de greutate al sistemului de puncte
P1 , P2 , . . . , Pn . Vom demonstra c
a M P1 + M P2 + + M Pn nM G, pentru orice
punct M din plan. Raport
am planul complex la un reper cu originea n M ; fie g
afixul lui G, pi afixele punctelor Pi , i = 1, n. Atunci
p1 + p2 + + pn
g=
n |g| = |p1 + p2 + + pn | |p1 | + |p2 | + + |pn |
n
n M G M P1 + M P2 + + M Pn .
R
amne de demonstrat c
a exist
a un semicerc S C astfel nct M G 1, M S.
Dac
a G = O, inegalitatea este adev
arat
a pentru orice M C. Dac
a G 6= O, fie [AB]
diametrul lui C perpendicular pe OG, iar S semicercul delimitat de acesta, "opus"
\
lui G. Atunci m(M
OG) 90 , M S, deci M G M O = 1, ceea ce ncheie
rezolvarea.
Clasa a XI-a
XI.61. Fie a R\{1} si A Mn (C). Daca exista k N astfel nct
Ak+1 = aAk , sa se arate ca In A este inversabila.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Fie X0 Mn,1 (C) o solutie a sistemului (In A) X = O. Atunci
AX0 = X0 , deci Ak X0 = Ak+1 X0 = X0 , de unde X0 = aX0 si cum a 6= 1 rezult
a
c
a X0 = O. Astfel, sistemul omogen (In A) X = O are doar solutia banal
a si
atunci det (In A) 6= 0.
C
D
XI.62. Fie ABCD un patrat de centru O, iar M un
punct variabil pe [AB]. Notam {S} = CM AD, {E} =
SO M D. Se cere locul geometric al punctului E.
O
Petru R
aducanu, Iasi
Solutia 1 (analitic
a). Raport
am planul la un reper
cu originea n A, avnd dreptele AB si AD axe de coordoE
nate. Putem considera A (0, 0), B (2, 0), C (2, 2), D (0, 2),
O (1, 1), iar M (a, 0), cu a (0, 2). Intersectnd
dreapta A L
M
B
2a
CM cu AD, obtinem c
a S 0,
. Atunci ecuatia
a2
145
a+2
(x 1) + y 1 = 0 si cum DM : 2x + a (y 2) = 0, prin
a2
eliminarea parametrului a ntre cele dou
a ecuatii g
asim ecuatia locului geometric:
a ecuatie reprezint
a cercul de diametru [AD], din care
x2 + y 2 2y = 0. Aceast
trebuie retinut doar semicercul interior p
atratului (f
ar
a capete), deoarece a (0, 2).
Solutia 2 (sintetic
a). n 4AM D cu transversala ELS, conform teoremei lui
EM LA SD
Menelaus obtinem c
a
= 1. Cum
=
=
, atunci
=
obtinem
LM OA SM
SM
SA
AM
ED
AD2
aici rezult
a c
a AE M D, adic
a AEOD este patrulater inscriptibil, deci E apartine
cercului de diametru [AD].
atratului apartine
R
amne s
a ar
at
am c
a orice punct E 0 de pe semicercul interior p
0
locului. Fie {M } = DE 0 AB, {S 0 } = CM 0 DA, {T } = AC M 0 D. Atunci:
dreptei SO este
OA
OD
\
\
=
= tg(OT
D) = tg(AT
E 0 );
OT
OT
\
ctg(AT
E0)
AM 0
E0T E0D
E0T
\
:
=
=
=
ctg(AT
E 0 ).
E0D
AE 0 AE 0
AD
\0 )
ctg(ADM
AD
OA E 0 T S 0 D
S0D
CD
=
,
rezult
a
c
a
=
XI.63. Fie f, g : [a, b] R functii continue astfel nct g(a)+f (b) < 1+g(a) f (b).
Sa se arate ca exista c (a, b) pentru care
3
3
3
g (c)
2c a b
3 (2c a b) f (c) g (c)
f (c)
+
+
=
.
bc
ac
(b c) (a c)
(b c)2 (a c)2
Fie f, g, h : [a, b] R trei functii continue pe [a, b], astfel nct (g (a) 1)
(f (b) 1) > 0 si h (a) = h (b) = 0. Daca n N este impar, exista c (a, b) astfel
nct f n (c) (a c)n + g n (c) (b c)n + (2c a b)n = h (c).
am
ntr-adev
ar, din ipotez
a rezult
a c
a (g n (a) 1) (f n (a) 1) > 0. Consider
n
functia u : [a, b] R, u (x) = f (x) (a x)n +g n (x) (b x)n +(2x a b)n h (x).
Evident c
a u este continu
a pe [a, b], iar
u (a) = (g n (a) 1) (b a)n ;
2n
< 0.
Urmeaz
a c
a exist
a c (a, b) astfel nct u (c) = 0, de unde concluzia.
Problema se obtine pentru n = 3 si h (x) = 3 (2x a b) (a b) (b x) f (x) g (x).
f (x)
XI.64. Fie f : (0, 1) (0, ) o functie crescatoare cu lim
= 1 si f (x) x,
x0 x
1
x (0, 1). Definim sirurile (an )n1 , (xn )n1 prin an =
(a + b) (2a + b) (na + b)
146
1/n
am de
Avem c
a xn = eln xn = e n . Pentru a calcula limita exponentului, ne ocup
= ln
(n + 1) n
bn
bn
bn
Dar
a2n+1 + a2n+2
f (a2n+1 ) + f (a2n+2 )
1
a2n
a2n+1 a2n+2
+
0
=
bn
nf (a2n )
n f (a2n )
a2n
a2n
f (x)
si tinnd seama de faptul c
a lim f (x) = lim
x = 0,
x0
x0 x
bn
bn+1 bn
f (a2n+1 ) + f (a2n+2 ) f (an+1 )
lim
= lim
= lim
=
n f (an+1 )
n f (an+2 ) f (an+1 )
n
f (a2n+2 ) f (an+1 )
:
lim
n
a2n+1
an+1
a2n+2
an+1
an+1
=1
an+2
an+1
an+1
0
ln bn
(am folosit Stolz pentru ). Rezult
a lim
= si, prin urmare, lim xn = 0.
n n
n
0
x
x
x
x2 3
xn 3
x1 3
1
2
n
+3
+3
+3
+2
+ 2 ...
+ 2 6n .
A
A
A
A
A
A
Sa se obtina de aici inegalitatea dintre media aritmetica si cea geometrica.
Dumitru Mihalache, Brlad
x
x2
x3
Solutia 1 (a autorului). Este cunoscut
a inegalitatea ex 1 + +
+ ,
1!
2!
3!
x R, egalitate pentru x = 0. (Inegalitatea se poate obtine ignornd restul n
dezvoltarea Taylor a lui ex , sau direct prin deriv
ari repetate). Trecem pe x n x 1
si g
asim c
a
x 1 (x 1)2
x3 + 3x + 2
(x 1)3
+
+
ex1
, x R,
1
2
6
6
x1 x2
xn
cu egalitate pentru x = 1. D
am lui x valorile
, ,...
si nmultim membru cu
A A
A
x1 + x2 + xn
membru inegalit
atile obtinute; tinnd seama de ipoteza
n = 0,
A
ex1 1 +
147
x1
x2
xn
obtinem concluzia. Egalitatea se atinge pentru
=
= =
= 1 x1 =
A
A
A
x2 = = xn .
Vom demonstra c
a x3 + 3n + 2 6x, x R+ ; ntr-adev
ar, acest fapt revine la
2
n
(x 1) (x + 2) 0, evident adev
arat. Cu notatia G = x1 x2 . . . xn , obtinem:
x
x
3
x1
x1
x2 3
xn 3
2
n
6n
+3
+3
+3
+2
+ 2
+2
A
A
A
A
A
A
x x x
n
n
G
G
1
2
n
6
6
6
= 6n n n 1 G A,
A
A
A
A
A
adic
a tocmai inegalitatea mediilor.
Solutia 2 (Marian Tetiva, Brlad). Fie x1 = a1 A, x2 = a2 A, . . . , xn = an A, cu
x1 + x2 + + xn
a1 + a2 + + an =
= n; inegalitatea de demonstrat devine
3
3
A 3
unde P (x) = x3 + 3x + 2. ns
a
P (a1 ) P (a2 ) P (an ) 6n ln P (a1 ) + ln P (a2 ) + + ln P (an ) n ln 6
ln P
,
n
n
a1 + a2 + + an
deoarece P
= P (1) = 6. Ultima inegalitate ar fi adev
arat
a
n
dac
a functia ln P (x) ar fi concav
a. Cum
2
2
00
0
P (x) P (x) [P (x)] = 6x x3 + 3x + 2 3x2 + 3 =
= 3 x4 4x + 3 = 3 (x 1)2 x2 + 2x + 3 0,
demonstratia este ncheiat
a.
Not
a. Cum domeniul de definitie al functiei ln P (x) este de forma (x0 , ), cu
x0 (1, 0), putem spune c
a inegalitatea din enunt are loc pentru x1 , x2 , . . . , xn
(x0 , +), cu x1 + x2 + + xn 6= 0.
Clasa a XII-a
XII.61. Sa se determine functiile derivabile f : (0, ) (0, ) care admit
o primitiva F : (0, ) (0, ) pentru care lim F (x) = 2 lim f (x) = 1 si
x&0
x&0
00
0
e x2 = ex 2 > e 2 > 0. Apoi, ex x2 > 0, x (1, ) si cum e 1 > 0,
deducem c
a ex x2 > 0, x (1, ). Astfel, F (x) = ex x2 , x (0, ), prin
ex x2
urmare f (x) = F 0 (x) =
, x (0, ) este unica solutie a problemei.
2 ex x2
XII.62. Fie f : R R+ o functie continu
se anuleaza
a, iar F primitiva
sa care
n
P
1
1
F .
; b) lim
n origine. Sa se calculeze: a) lim xF
x
n k=1
x
k
Dan Popescu, Suceava
Solutie. a) Avem:
1
F (y)
F (y) F (0)
lim xF
= lim
= lim
= F 0 (0) = f (0) .
x
y0
y0
x
y
y0
y>0
y>0
1
= f (0), pentru orice 0 < a < f (0), exist
a n1 N
b) Deoarece lim nF
n
n
1
1
a
pentru care n F
> a, n > n1 , altfel spus F
> , n > n1 .
n
n
n
Atunci
X
n1
n1
n1
n
n
n
X
X
X
X
1
1
1
1
1
1
a
>
=
+
>
F
F
F
F +a
k
k
k
k
k
k
k=1
k=1
k=n1 +1
k=1
k=1
k=1
n
n
n
1
1
X
X1
X 1
1
, n > n1
>
+a
F
a
k
k
k
k=1
k=1
k=1
n
n 1
P
P
1
= +.
si cum lim a
F
= +, rezult
a c
a lim
n k=1 k
n k=1
k
XII.63. Fie f, g : R R doua functii surjective. Daca g (g f ) este descrescatoare si exista L > 1 astfel nct |g (x) g (y)| L |x y|, x, y R, sa se arate ca
f are un unic punct fix.
Sorin Puspan
a, Craiova
Solutie. Din |g (x) g (y)| L |x y|, x, y R, rezult
a c
a g este injectiv
a
si, cum g surjectiv
a, rezult
a g bijectiv
a; atunci g 1 este o contractie de constant
a
1
< 1, deci continu
a. Rezult
a c
a g este continu
a si cum este si injectiv
a, atunci g
L
este strict monoton
a. Folosind acum faptul c
a g (g f ) este descresc
atoare, rezult
a
c
a g f este monoton
a, iar g si g f au monotonii diferite. Distingem situatiile:
i) Fie g descresc
atoare, iar g f cresc
atoare; dac
a x, y R, x < y, atunci
(g f ) (x) (g f ) (y) g (x) g (y) f (x) f (y)
|f (x) f (y)| |g (x) g (y)| |f (x) f (y)| L |x y| , x, y R.
ii) Fie g cresc
atoare, g f descresc
atoare; dac
a x, y R, x < y, atunci
(g f ) (x) (g f ) (y) f (y) f (x) g (y) g (x)
|f (x) f (y)| L |x y| , x, y R.
149
x, y R. Cum f
1
a
surjectiv
a, ca si n cazul lui g, obtinem c
a f 1 este contractie de constant
< 1,
L
deci are un unic punct fix, acesta fiind unicul punct fix si pentru f .
=
,
cu
r
a
d
a
cinile:
,
1,2
dac
a > 0, 1,2 = i , dac
a < 0 si 12 = 0 (dubl
a), dac
a = 0. Mai
1
observ
am c
a o solutie particular
a a acestei ecuatii este f (x) = , dac
a 6= 0, si
2
x
, dac
a = 0. Ca urmare, avem:
f0 (x) =
2
n
o
a > 0;
G = ae x + be x 1/; a, b R , dac
a < 0;
G = a cos x + b sin x 1/; a, b R , dac
2
x
G0 = ax + b + ; a, b R , dac
a = 0.
2
S
a
{G ; R}. Multimile G sunt nevide si G1 G2 = , dac
n
P
1 6= 2 (se aplic
a rezultatul: dac
a
Pk (t) ek t = 0, t R, unde 1 , 2 , . . . , n
Evident, M =
k=1
C sunt distincte, atunci polinoamele Pk (t) sunt identic nule pe R, i = 1, n), ceea ce
ncheie demonstratia punctului 2).
Pe multimea G , cu 6= 0, definim operatia prin (f g) (x) = f (x) +
1
x2
g (x) + , x R, iar pe G0 consider
am 0 dat
a de (f 0 g) (x) = f (x) + g (x) ,
2
a cu usurinta
x R. Stabilitatea operatiilor , R, si axiomele de grup se verific
(elementele neutre sunt functiilef si f0 definite
mai sus).
n sfrsit, dac
a fi (x) = aie x + bi e x 1/, i = 1, 2, avem (f
1 f2 ) (x) =
(a1 + a2 ) e x + (b1 + b2 ) e x 1/ si deducem c
a (G , ) ' R2 , + pentru
> 0. La fel se procedeaz
a n cazurile < 0 si = 0.
XII.65. Fie p1 < p2 < < pn numere prime, iar P multimea
polinoamelor de
1
grad n cu termenul liber 1 si ceilalti termeni distincti n multimea
| i = 1, 2, . . . , n .
pi
Sa se arate ca pentru orice x N \ {1} relativ prim cu toate numerele pi exista
37xn + 42
q, r P astfel nct 0 |q (x) r (x)| <
. Daca, n plus, x pn 1,
42n!
inegalitatea de mai sus este stricta.
Marius Pachitariu, elev, Iasi
Solutie. Avem:
150
1 n
1
1
1
1
x + xn1 + + 1 xn
+
+ + n1
+1
kP
p1
p2
p1 2p2
2
pn
1
1
1
1
1
xn
+
+ 2
+
+
+ ...
+1<
2 23 2 5
78 89
1 1
1
1
37 n
< xn
+ +
+
+1<
x + 1.
2 6 20 7
42
(Am utilizat inegalitatea evident
a pn 2n1 n (n 1), precum si faptul c
a
1
1
1
1
1
1
+
+ +
=
< ).
78 89
m (m + 1)
7 m+1
7
Cum multimea P contine n! polinoame, putem g
asi dou
a q, r distincte pentru care
s
a aib
a loc inegalitatea din enunt.
Pentru partea a doua, fie q 6= r si x N \ {1} relativ prim cu toate numerele pi
si astfel nct x pn 1. S
a presupunem prin absurd c
a q (x) = r (x), deci
1 n1
1 n
1 n1
1 n
x +
x
+ + 1 =
x +
x
+ + 1,
pi1
pi2
pj1
pj2
unde (i1 , i2 , .
. . , in ) si (j1
, j2 , . . . , j
ale mul
n ) sunt permut
ari distincte
pi1
pj1
pi2
pj2
pin pjn
p1 p2 pn (pjn pin )
aceast
a relatie cu p1 p2 pn , obtinem c
a x divide
, deci n mod
pin pjn
a c
a pik = pjk , k = 1, n, deci q = r si
necesar pin = pjn . Analog se demonstreaz
astfel ajungem la o contradictie.
max k (x) =
IMPORTANT
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele
adrese e-mail: tbirsan@math.tuiasi.ro, profgpopa@yahoo.co.uk . Pe
aceast
a cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc. Suger
am colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare s
a le numeroteze si
s
a-si retin
a o copie xerox a lor pentru a putea purta cu usurinta o discutie
prin e-mail asupra accept
arii/neaccept
arii acestora de c
atre redactia revistei.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre
solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un an - va fi
urmat
a de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise revistei
rug
s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
Rug
am ca materialele tehnoredactate s
a fie trimise pe adresa redactiei nsotite de fisierele lor (de preferinta n LATEX).
151
restul i la mp
artirea prin n. Dac
a cel putin o multime Ai este vid
a, cum n2 2n+2 =
(n 1) (n 1) + 1, din principiul cutiei rezult
a c
a exist
a m
acar o multime Aj care
contine cel putin n elemente, iar suma acestora se divide evident cu n. Dac
a toate
multimile Ai , i = 0, n 1, sunt nevide, alegem cte un element din fiecare multime.
n (n 1)
Suma acestora, modulo n, este 0 + 1 + + (n 1)
(mod n) si, cum n
2
n (n 1)
0 (mod n).
este impar, n 1 este par si rezult
a c
a
2
G87. Aratati ca exista o infinitate de numere
naturale n pentru care putem gasi
P
ai {1, 1}, i = 1, n astfel nct 2005 =
ai aj . Aflati valoarea minima a lui n.
1i<jn
4010 = 2
ai aj = (a1 + a2 + + an )2 a21 + a22 + + a2n
1i<jn
si cum 4010 = 642 86, putem alege a1 + a2 + + an = 64, a21 + a22 + + a2n = 86.
Aceste dou
a egalit
ati sunt realizate pentru n = 86, a1 = a2 = = a75 = 1,
a76 = a77 = = a86 = 1.
Binenteles, exist
a o infinitate de posibilit
ati de alegere ale lui n. De exemplu,
scriind 4010 = 652 109, ar trebui ca a1 + a2 + + an = 65, a21 + a22 + + a2n = 109,
deci putem considera n = 109, a1 = a2 = = a88 = 1, a89 = a90 = = a109 = 1.
Se poate continua!
Demonstr
am c
a valoarea minim
a a lui n este 86. Fie p numere egale cu 1 si q
numere egale cu 1, p + q = n. Atunci
2
(2p n) n = 4010 4p2 4np + n2 n 4010 = 0.
1
1
1 1 1
1
1
+
+
+ +
.
a2 + ab + b2 a2 + a + 1 b2 + b + 1
3 a b ab
Marius Pachitariu, elev, Iasi
Solutie (semnalat
a de Titu Zvonaru, Com
anesti). Inegalitatea evident
a
1
1
2
2
2
Solutie. R
aspunsul este 35. D
am mai nti un exemplu de colorare cu 34 de
culori care nu are proprietatea dorit
a: mp
artim tabla n 4 table 4 4, pe cea din
stnga-sus o color
am n albastru, pe cea din dreapta-jos o color
am n rosu, iar restul
c
asutelor, n num
ar de 32, vor fi colorate fiecare cu cte una dintre cele 32 de culori
r
amase. n acest fel, pe fiecare linie si pe fiecare coloan
a vom avea cte 5 culori
diferite.
Demonstr
am n continuare c
a num
arul k = 35 verific
a cerintele problemei. Presupunem prin absurd c
a ar exista o colorare cu 35 de culori care nu are proprietatea
dorit
a. Numerot
am culorile de la 1 la 35. Fie li , respectiv ci , num
arul de linii/coloane
pe care se afl
a cel putin o c
asuta de culoare i. Cum intersectia a li linii cu ci coloane
35
P
are li ci elemente, rezult
a c
a
li ci 64 (). Din faptul c
a pe fiecare linie/coloan
a
i=1
35
P
i=1
li 40,
35
P
i=1
ci 40 si, desigur, li 1,
ci 1. Fie xi = li 1 0, yi = ci 1 0 si atunci
35
P
i=1
yi =
35
P
i=1
35
P
xi =
i=1
i=1
ci 35 5. Din () obtinem:
35
35
X
X
(xi yi + xi + yi + 1) 64
xi yi 19.
i=1
35
P
li 35 5,
i=1
ati pe care le
Putem presupune, din simetrie, c
a max xi max yi . Cele trei inegalit
avem la ndemn
a nu sunt suficiente pentru a obtine o contradictie, dar nu las
a dect
3 cazuri:
i) xi = yi = 5 si xk , yk = 0 pentru k 6= i (pentru un i fixat); atunci exist
a o
culoare care ocup
a (nu n ntregime!) 6 linii si 6 coloane, iar restul culorilor apar
exact o dat
a, deci vor r
amne dou
a linii si dou
a coloane care contin c
asute de culori
diferite dou
a cte dou
a, contradictie cu presupunerea asumat
a.
ii) xi = 5, yi = 4 si xk , yk = 0 pentru k 6= i (pentru un i fixat); acest caz este
evident mai defavorabil dect primul.
iii) xi = 5, yi = 4, yj = 1, xk = 0 pentru k 6= i, yk = 0 pentru k 6= i, j; nici acum
nu putem evita existenta unei linii sau coloane alc
atuit
a numai din c
asute de culori
diferite, deoarece 5 + max {1, 2} = 7 < 8.
Rezult
a c
a presupunerea f
acut
a este fals
a si r
amne adev
arat
a concluzia problemei.
G92. Fie 4ABC, cu [AB] cea mai scurta latura. Bisectoarea unghiului C
intersecteaza paralela dusa prin B la AC n M , iar latura AB n C 0 . Paralela prin
C 0 la AC intersecteaza M A n P si BC n Q. Aratati ca naltimile 4ABC pot fi
laturi ale unui triunghi daca si numai daca 2AB > P Q.
Valentina Blendea si Gheorghe Blendea, Iasi
2S
M
P
A
Solutie. Cu notatiile uzuale, ha =
, hb =
a
2S
2S
C
, hc =
. Cum c min {a, b}, atunci hc
b
c
este cea mai lung
a n
altime, prin urmare ha , hb ,
hc pot fi laturi ale unui triunghi dac
a si numai
B
154
dac
a hc < ha + hb . ns
a
hc < ha + hb
1
1 1
< + 2c >
c
a b
1
a
2
+
1
b
2 AB > P Q.
b
G93. Fie 4ABC cu m(A) 90 , M mijlocul lui [BC], iar N punctul de
\M
\
contact al cercului nscris cu BC. Daca BAN
AC, sa se arate ca 4ABC este
isoscel.
Doru Buzac, Iasi
Solutie. Dreptele AN si AM fiind izogonale, putem utiliza relatia lui Steiner:
BN BM
BN
AB 2
c2
, de unde
a parte, BN = p b si CN = p c,
=
= 2 . Pe de alt
2
NC MC
AC
NC
b
deci
pb
c2
= 2 b2 (a + c b) = c2 (a + b c)
pc
b
a b2 c2 + bc (b c) b3 c3 = 0
(b c) a (a + b) + bc b2 + bc + c2 = 0 (b c) a (b + c) b2 + c2 = 0.
b = 30 . Se considera DE mediatoarea
b
G94. Fie 4ABC cu m(A) = 105 , m(B)
\ F AB, iar {I} =
lui [BC], D BC, E AB, [CF bisectoarea lui BCE,
CF DE, {G} = CE AI. Sa se arate ca 4DF G este echilateral.
Gabriel Mrsanu, Iasi
\
Solutie.
Evident c
a m(BCF ) =
A
\
[ = 15 . Apoi, 4EBC
E
m(F
CE) = m(ECA)
G
b =
este isoscel cu axa de simetrie ED si m(B)
F
\ = m(DEC)
\ = 60 , de
30 , deci m(BED)
I
[ = 60 . Rezult
unde m(CEA)
a c
a 4AEC
C
D
4IEC (U.L.U), prin urmare EA = EI si B
AC = IC. n 4EAI isoscel, EG este bisectoare, deci va fi si median
a: AG = GI. (1)
1
Aplicnd teorema bisectoarei n 4EBC, cum ED = BE (4DEB dreptunghic,
2
b = 30 ), obtinem:
m(B)
EF
EC
2 ED
ED
=
=
=
.
FB
BC
2 BD
BD
\) =
Reciproca teoremei bisectoarei n 4EDB arat
a c
a DF este bisectoare, deci m(EDF
\
\
\
m(F DB) = 45 . Cum BDF ACB, atunci F D k AC. Punctul D este mijlocul
1
lui [BC], prin urmare DF va fi linie mijlocie n 4BAC: DF = AC (2) si
2
b = 105 .Din (1) si (3) rezult
\
a c
a FG
AF = F B (3). n plus, m(BF
D) = m(A)
1
[
[ = 15 . Punctul
este linie mijlocie n 4ABI, deci F G = BI si m(AF
G) = m(ABI)
2
155
I se afl
a pe mediatoarea lui [BC], deci BI = IC si am ar
atat c
a IC = AC; rezult
a
1
c
a F G = AC. Conform (2), urmeaz
a c
a F G = F D, adic
a 4F GD este isoscel. n
2
plus,
\
[
\
D) m(AF
G) = 180 105 15 = 60 ,
m(DF
G) = 180 m(BF
deci 4F GD este echilateral.
KA
KA KD0
CA
DD0
=
=
1
+
=
KD
KD0 KD
CM
KD
0
BD
AC
BD0 D0 M
AC
1+
=
1+ 0
=
=
AB
KC
AB
D M KC
AC
AB AM
AC
AB
AM
=
1+
=
1+
=
.
AB
AM AC
AB
AC
AB
Pe de alt
a parte,
BC
DC
AC
AM
= 1+
= 1+
=
, ceea ce ncheie justificarea
BD
BD
AB
AB
egalit
atii (1).
Solutia 2 (dat
a de Marius Tiba, elev, Iasi). Not
am {T } = EB CF , {U } =
ET
EC
EBAD. Cum CF k BM , cu teorema lui Thales n 4EBD obtinem c
a
=
.
TB
CM
EU
AE
Din teorema bisectoarei n 4AEB avem c
a
=
. ns
a EC = AE, CM = AB
UB
AB
si atunci T = U , de unde concluzia problemei.
A. Nivel liceal
L86. Cercurile de centre Ia , Ib , Ic exnscrise 4ABC sunt tangente laturilor
\
[BC], [AC] respectiv [AB] n D, E, F . Bisectoarea interioara a unghiului BI
aC
intersecteaza latura BC n M ; fie {P } = F E AM , iar Q F D, S DE analog
definite. Aratati ca dreptele DP , EQ si F S sunt concurente.
Neculai Roman, Mircesti, Iasi
Solutie. Cu notatiile uzuale, avem: BD = AE = p c, CD = AF = p b,
BF = CE = p a. Teorema bisectoarei si teorema sinusurilor n 4BIa C dau
cos C2
IA B
MB
. Aplic
am acum relatia (R1 ) din nota Rapoarte determinate
=
=
MC
Ia C
cos B2
156
=1
=
AB M C AE P F
PF
AF M B AC
cos B2 p c
cos C2
PE
c
PE
c(p c) cos C2 cos2 B2
PE
.
=
=
PF
p b cos C2
b
PF
b(p b) cos B2 cos2 C2
PF
cos B2
cos A2 SD
cos B2
P E QF SD
QF
,
, prin urmare
Analog,
=
=
= 1 si concluzia
C
A
QD
P F QD SE
cos 2 SE
cos 2
rezult
a din reciproca teoremei lui Ceva.
Not
a. Vlad Emanuel, elev, Sibiu, evalueaz
a rapoartele necesare pentru aplicarea reciprocei teoremei lui Ceva prin considerente de arii.
L87. Sa se arate ca un tetraedru cu muchiile n progresie geometrica si n care
perechile de muchii opuse sunt perpendiculare, este regulat.
Marius Olteanu, Rm. Vlcea
Not
a. Ulterior public
arii n revista noastr
a, problema a ap
arut cu nr. O:1088 n
G.M. 6/2005. Solutia ei poate fi g
asit
a n G.M. 12/2005, pp. 640.
Solutie corect
a s-a primit de la Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L88. Fie 4ABC de arie S, perimetru2p, avnd razele cercurilor circumscris si
8+3 3
3
nscris R, respectiv r. Notam k =
p + r. Fie A, B, C discuri de centru
12
4
A, B, C si aceeasi raza < r. Pentru punctele D A, E B, F C, fie T aria
4DEF . Sa se arate ca, daca = k, atunci |T S| < .
Dan Brnzei, Iasi
Solutie. n
altimea din A taie cercul frontier
a a
A
lui A n A0 , A00 , iar paralelele la ea prin B, C taie
A
celelalte dou
a cercuri frontier
a B, C n B 0 , B 00 , C 0 ,
00
0 00 0 00
0 00 0 00
C , notate asa nct A B B A si A C C A s
a fie
A
paralelograme. n
altimea din D a 4DEF , notat
a
B
C
hD , satisface hA 2 hD hA + 2. Avem si
c
a a 2 EF a + 2. nmultind aceste siruri
C
B
de inegalit
ati ntre numere pozitive si notnd La =
B
C
a + hA , obtinem:
(hA 2)(a 2) < 2T < (hA + 2)(a + 2)
S La < T < S + La |S T | < La .
R
amne de demonstrat c
a La K; de fapt, ar trebui ar
atat c
a unul dintre
numerele La , Lb sau Lc (Lb , Lc construindu-se analog cu La ) poate fi ales K.
Avem:
1 1 1
L = La + Lb + Lc = a + b + c + hA + hB + hC = 2p + +2S
+ +
=
a b
c
2S
p2 + r2 + 4rR
p
r
= 2p +
(ab + bc + ac) = 2p +
= 2+
p+ 2+
r.
abc
2R
2R
2R
Vom fi asigurati c
a putem face alegerea anuntat
a dac
a ar
at
am c
a L 3K,
ine
p
3 3
galitate la care se ajunge usor folosind cunoscutele 2p 3 3R (
) si
2R
4
157
r
1
).
2R
4
L89. Cte drumuri de la A la B exista, daca din orice
A
C
punct de pe traseu ne putem deplasa doar spre stnga sau
E
F
n jos?
D
n etaje
Irina Mustata
a, Iasi
, elev
Solutie. Not
am cu an num
arul drumurilor de la A
la B si ncerc
am s
a g
asim o relatie de recurenta pentru
an . Not
am cu bn1 num
arul drumurilor de la E la B; B G
num
arul drumurilor de la C, F , respectiv D, pn
a la B va fi an1 , an2 , respectiv
bn2 . De la A la C putem ajunge n dou
a moduri, iar de la A la D putem ajunge
ntr-un singur mod f
ar
a a trece prin C, prin urmare
R 2r (
an = 2an1 + bn2 .
(1)
Cum din E putem pleca fie spre C, fie n jos, apoi stnga, spre D, atunci
bn1 = 2an1 + bn2 .
(2)
a omogen
a de
Se verific
a usor c
a a1 = 2, a2 = 5, obtinnd astfel o recurenta liniar
ordin II pentru an . Mai mult, se demonstreaz
a imediat prin inductie c
a an = F2n+1 ,
unde Fk este al k-lea termen din sirul lui Fibonacci.
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L90. Fie n 1 un numar natural. Sa se arate ca multimea A = {n+1, n+2, . . . , 2n}
se poate partitiona n trei submultimi, fiecare cu aceeasi suma a elementelor, daca si
numai daca n este multiplu de 3, n 6.
Marian Tetiva, Brlad
Solutie. Pentru ca A s
a poat
a fi partitionat
a n trei clase avnd aceeasi sum
a
n(3n + 1)
a elementelor, trebuie ca suma elementelor sale, care este
, s
a fie multiplu
2
de 3, ceea ce conduce la 3 | n. Pentru n = 3, evident c
a A = {4, 5, 6} nu se poate
partitiona cum cere enuntul, deci n 6.
Fie acum n = 3k, k 2; dac
a k este par, k = 2p, p 1, atunci A = {6p + 1,
6p + 2, . . . , 12p}. Scriem
A = {6p + 1, 12p} {6p + 2, 12p 1} {9p, 9p + 1},
num
arul de submultimi fiind 3p, fiecare cu aceeasi sum
a a elementelor. Clasele
partitiei se obtin reunind p dintre aceste submultimi (prima clas
a), apoi alte p si la
urm
a cele p care au r
amas.
Pentru k impar, k = 2m + 1, m 1, avem de partitionat multimea A = {6m + 4,
6m + 5, . . . , 12m + 6}. Remarc
am c
a suma tuturor elementelor lui A este 3(2m + 1)
(9m + 5), iar suma elemntelor lui A care dau restul 2 la mp
artirea cu 3 este
(6m + 5) + (6m + 8) + + (12m + 5) = (2m + 1)(9m + 5),
158
de culori
am notat cu T complementara multimii T (fata de plan). Fie P, Q D
diferite. Este clar c
a exist
a o nsiruire finit
a de puncte P = M0 , M1 , . . . , Mn = Q
si |Mi Mi+1 | 2r, i = 0, n 1. Cum M0 si Mn au culori
astfel nct [Mi Mi+1 ] D
diferite, rezult
a c
a exist
a i {0, 1, 2, . . . , n 1} astfel nct Mi si Mi+1 au culori
cu culori diferite, s
diferite. n concluzie, exist
a T, S D
a zicem T (a), S(r) astfel
< 1, 00001
< 1, 00001.
YZ
l 2r
999998
sin X
Relatiile analoage se demonstreaz
a ntr-o manier
a asem
an
atoare etc.
S
a revenim la problem
a. Fie D3 discul de centru O3 si raz
a r. Fie W D3 ,
oarecare. Dac
a W este albastru, conform lemei, triunghiul CSW este aproape echilateral. Dac
a W este rosu, triunghiul CT W este aproape echilateral. n fine, dac
aW
este verde, triunghiul ASW este aproape echilateral si demonstratia pentru primul
caz se ncheie.
159
este monocromatic
S
a lu
am acum cazul cnd multimea de puncte D
a, s
a zicem c
a
toate punctele ei sunt albastre. Fie L = {|RV | : R(r), V (v) R2 }. Din presupunerea
sunt albastre, rezult
c
a toate punctele din exteriorul discului D
a c
a multimea L este
m
arginit
a. Atunci exist
a l L astfel nct 1, 000001l > l0 pentru orice l0 L. Fie
punctele R1 (r), V1 (v) astfel nct |R1 V1 | = l. Fie punctul Q astfel nct QR1 =
QV1 = 1, 000001l. Dac
a Q este rosu, OV1 = 1, 000001l contrazice alegerea lui l.
Analog, Q verde ne conduce la o contradictie. Rezult
a c
a Q este albastru. Se verific
a
imediat c
a triunghiul QR1 V1 este aproape echilateral si problema este rezolvat
a.
L92. Daca ai (1, ), i = 1, n, n 3, iar m, p N cu m > p 1, sa se
demonstreze inegalitatea
m
m
m
am
am
2 + + an
1 + a3 + an
+ +
loga1 mp
mp + loga2 mp
mp
a2
+ + an
a1
+ a3
+ amp
n
m
am
1 + + an1
+ logan mp
np.
a1
+ + amp
n1
n1
n1
+ + amp
amp + amp
ap + ap3 + + apn
n
3
2
2
n1
n1
q
amp + a3mp + + amp
n
2
n1 ap2 ap3 apn
n1
q
m
m
am
p
n1
2 + a3 + + an
(a2 a3 an ) .
mp
mp
anp
+
a
+
+
a
n
2
3
Dac
a not
am cu S membrul stng al inegalit
atii din enunt, folosind aceast
a inegalitate
si analoagele obtinem:
p
S
loga1 (a2 a3 an ) + loga2 (a1 a3 an ) + logan (a1 a2 an1 )
n1
p X
logai aj + logaj ai .
S
n1
i6=j
{f (m, n) | m, n Z} N = x2004
|k1 ,
k
160
n
n
1+ 2 + 1 2
unde xn =
?
2
ceea ce arat
a c
a {f (m, n) | m, n Z} N = {x2004
| k 1}.
k
L94. Fie
A Mn(C) o matrice cu coeficienti ntregi, inversabila si astfel nct
multimea Ak | k N este finita. Sa se demonstreze ca aceasta multime are cel mult
2
3n elemente. Ramne rezultatul adevarat daca suprimam conditia ca elementele
matricei sa fie ntregi?
Gabriel Dospinescu, Paris
Solutie. Din ipotez
a rezult
a c
a exist
a p 1 astfel nct Ap = In . S
a lu
am p cel
2
mai mic cu aceast
a proprietate si s
a observ
am c
a dac
a p 3n atunci am terminat
prima parte a problemei. S
a presupunem deci contrariul si s
a consider
am matricele
din multimea H = {I, A, . . . , Ap1 }. Ele sunt n mod evident diferite oricare dou
a
si, mai mult, fiecare element al lui H are proprietatea c
a X p = In . S
a observ
am c
a
2
din faptul c
a H are cel putin 3n + 1 elemente, exist
a dou
a elemente n H a c
aror
diferenta este o matrice cu toate elementele multipli de 3 (principiul lui Dirichlet,
2
observnd c
a exist
a 3n matrice cu elemente 0, 1 sau 2). Deci exist
a B Mn (Z) si
1 i < j p 1 astfel nct Aj Ai = 3B. Avem atunci Aj1 In = 3BAp1 .
Notnd s = j i, X = BAp1 avem X M3 (Z) si (In + 3X)p = In . Fie 1 , . . . , n
2
valorile proprii ale lui X. Avem (1 + 3i )p = 1 de unde |i | ; atunci |tr X m | =
3
n
m
P m
i n 2
< 1 de la un rang m0 . Tinnd
cont c
a tr X m este ntreg, obtinem
3
i=1
n
P
m
c
a de la acel rang el este 0 si deci
i = 0 de la acel rang. Din formulele lui
i=1
a c
n + 2 3 X + + 3 X
n
det 3pIn + p2 32 X + + 3p X p1 = (3p) 6= 0, deci matricea 3pIn + p2 32 X +
+ 3p X p1 este inversabil
a si cum X 3pIn + p2 32 X + + 3p X p1 = On , avem
n mod necesar X = On , adic
a Aj1 = In , contradictie cu minimalitatea lui p. Am
justificat astfel prima parte a problemei.
Pentru a doua parte, mai mult o glum
a, raspunsul este evident nu. Este suficient
s
a lu
am o matrice diagonal
a ce are ca elemente pe diagonal
a o r
ad
acin
a primitiv
a de
2
ordinul 3n + 2 a unit
atii.
L95. Fie f : R R periodica, marginita si astfel nct exista x0 R pentru
care ls (x0 ), ld (x0 ) exista, sunt finite si distincte. Determinati a R pentru care nu
Rx
exista lim (f (t) + a) dt.
x 0
161
Rx
Solutie. Fie T R+ o perioad
a a lui f si not
am F (x) = (f (t) + a)dt; atunci
0
Z x+(n+1)T
Z T
F (x + (n + 1) T ) F (x + nT ) =
(f (t) + a) dt =
f (t) dt + aT
x+nT
0
Z
!
T
F (x + nT ) = F (x) + n
f (t) dt + aT
n N ,
x [0, T ).
RT
Cum f este m
arginit
a, rezult
a c
a F este m
arginit
a pe [0, T ], iar dac
a f (t)dt + aT 6=
0
!
RT
f (x) dt + aT .
0, rezult
a imediat c
a lim F (x) = (+) sgn
x
1 RT
f (t) dt; atunci
Fie acum a =
T 0
Z x+T
(f (t) + a) dt = F (x) ,
F (x + T ) =
0
x R,
V
I R
E I F
T C E H
E C R E
I R S
O S
E
ARITMOGRIF
P
F
A
F
F
S
T
O
L
Z
M W
G
I I * M A
R L
U
O E
S
N S
S
162
M F
K I R
H
A L H E
S F A I R E O G
T E M A T I C E B
U I E C I N
R G L O N
M L
B
Probleme propuse1
Clasele primare
P.114. n piramida al
aturat
a unele numere s-au sters de-a
lungul timpului. Putem s
a le punem la loc?
(Clasa I )
Ionela B
ar
agan, elev
a, Iasi
20 28
12 16
P.115. Dac
a din prima lad
a iau 2 mere si le pun n lada a doua, din a doua lad
a
iau 3 mere si le pun n lada a treia, iar din lada a treia iau 4 mere si le pun n prima
lad
a, atunci n fiecare lad
a voi avea cte 34 mere. Cte mere au fost n fiecare lad
a?
(Clasa I )
Mariana Nastasia, elev
a, Iasi
P.116. Luni, mama pune ntr-un cos cteva mere. Joi, ea g
aseste n cos doar 20
de mere. Cte mere a pus mama n cos, stiind c
a, n fiecare zi din acea s
apt
amn
a,
Mihai, cel mai mare dintre frati, mparte fratilor mai mici cu un m
ar mai mult ca n
ziua precedent
a si c
a joi el mparte 5 mere? Cte mere mai r
amn n cos smb
at
a,
dup
a mp
artirea merelor?
(Clasa II-a)
Inst. Maria Racu, Iasi
P.117. n exercitiul 1111111 = fiecare c
asuta poate fi nlocuit
a cu +
sau . Ct poate fi rezultatul acestui exercitiu?
(Clasa II-a)
Diana T
an
asoaie, elev
a, Iasi
P.118. Calculati a + b + c + d, stiind c
a a b = 5 si c d = 15. G
aseste toate
posibilit
atile.
(Clasa III-a)
nv. Rica Buc
atariu, Iasi
P.119. Produsul a 10 numere naturale este 40. Aflati cea mai mic
a si cea mai
mare valoare a sumei celor 10 numere.
(Clasa III-a)
nv. Mirela Buburuzanu, Tomesti (Iasi)
P.120. Se consider
a numerele 1, 2, 3, 4, 5, . . . , 49. Care este cel mai mare
num
ar de numere pe care putem s
a alegem dintre acestea astfel nct suma oric
aror
trei dintre ele s
a se mpart
a exact la 9.
(Clasa III-a)
nv. Felicia-Petronela Leanu, Ceplenita (Iasi)
P.121. Ceasul lui Andrei o ia nainte cu 20 secunde pe or
a. El a potrivit ceasul
luni la ora 8 si a citit din nou ceasul lunea urm
atoare la aceeasi or
a. S
tiind c
a n
aceast
a durat
a ceasul nu a functionat permanent, iar la ultima citire ar
ata ora 8 h
50 min, s
a se afle ct nu a functionat ceasul.
(Clasa IV-a)
Paula Borsanu, elev
a, Iasi
P.122. La Concursul de matematic
a "F.T.Cmpan", etapa judetean
a, au participat 100 elevi de clasa a IV-a, care au avut de rezolvat 3 probleme. Dac
a 70 elevi au
rezolvat bine prima problem
a, 69 a doua problem
a si 64 a treia problem
a, s
a se arate
c
a m
acar 3 elevi au rezolvat corect toate cele trei probleme.
(Clasa IV-a)
Anca Cornea, elev
a, Iasi
P.123. ntr-o cutie sunt 34 bile, din care unele cnt
aresc cu 1 g mai mult. Dac
a
fiecare bil
a cnt
areste un num
ar natural de grame, iar masa tuturor bilelor este 113 g,
1
Se primesc solutii pn
a la data de 1 iunie 2007.
163
s
a se afle cte bile sunt mai grele.
(Clasa IV-a)
Clasa a V-a
V.71. Comparati numerele 3300003 si 2450004 .
Clasa a VI-a
VI.71. Fie x, y, z N astfel nct 100x 2006y 2 + 15z = 0. S
a se arate c
a
..
y (x + z) . 85.
Dan Nedeianu, Dr.-Tr. Severin
VI.72. Fie p N un num
ar prim. S
a se determine x, y N astfel nct
p
y
+ N .
x2 x
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
. . . 14}, n N . S
a se determine
VI.73. Fie An = 14 + 1414 + 141414 + + 1414
| {z
2
An 7n 7n
multimea M = n N |
N .
9
2n cifre
VI.74. Consider
am dou
a axe perpendiculare Ox si Oy, precum si cele dou
a bisectoare ale unghiurilor drepte care se formeaz
a. Fie A oarecare, iar B, C simetricele
sale fata de prima bisectoare, respectiv fata de Ox. Rotim segmentul [OC] n jurul
lui O cu 90 n sensul acelor de ceasornic si not
am cu D extremitatea segmentului
rotit. S
a se arate c
a:
a) B, O, D sunt coliniare si O este mijlocul lui [BD];
b) D este simetricul lui A fata de a doua bisectoare.
Adrian Corduneanu, Iasi
VI.75. Fie ABCD un patrulater convex, O intersectia diagonalelor, M mijlocul
lui [AB], iar N mijlocul lui [OD]. S
a se arate c
a 2PBCN M < PBDC + PABC .
Bogdan Posa si Marius Dr
agoi, elevi, Motru
164
Clasa a VII-a
VII.71. Fie 4ABC, AB < AC si D (AC). Fie AE bisectoarea lui \
BAC,
E (BD), F mijlocul lui [AD], {O} = AE BF , {G} = DO AB. S
a se arate c
a
GD k BC AB = CD.
Carmen Daniela Tamas, Brlad
VII.72. Fie ABCD paralelogram, E (CD), {M } = AE BD, {N } = BE
AC, {O} = AC BD. S
a se arate c
a AMEN = 2AMON .
Mirela Marin, Iasi
VII.73. Fie a < b c razele a trei cercuri tangente ntre ele si tangente la o
1
1
1
aceeasi dreapt
a n trei puncte distincte. S
a se arate c
a = + .
a
c
b
Dan Radu, Bucuresti
VII.74. Fie M multimea multiplilor lui 36 n a c
aror scriere n baza 10 nu apar
alte cifre dect 4, 6 sau 9. Cte numere cel mult egale cu 100 000 contine M ?
Gabriel Popa, Iasi
VII.75. Fie m 3 un num
ar natural impar si a1 , a2 , . . . , am Z astfel nct
|a1 a2 | = |a2 a3 | = = |am1 am | = |am a1 | .
Demonstrati c
a a1 + a2 + + am se divide cu m.
Maria Mihet, Timisoara
Clasa a VIII-a
VIII.71. Pe planul 4ABC se ridic
a perpendiculara AM . Fie P proiectia lui A
pe planul (M BC), iar E, F proiectiile punctului P pe M B, respectiv M C. S
a se
\
\
arate c
a M EF M CB.
Otilia Nemes, Ocna Mures
VIII.72. Fie a, b, c numere reale distincte. S
a se afle partea ntreag
a a num
arului
a2 + bc
b2 + ca
c2 + ab
A=
+
+
.
(a b) (a c) (b c) (b a) (c a) (c b)
Mihail Bencze, Brasov
VIII.73. S
a se demonstreze c
a a N este ipotenuz
a a unui triunghi dreptunghic
cu laturile exprimate prin numere naturale dac
a si numai dac
a exist
a n N astfel
atrate perfecte.
nct a2 n si a2 + n sunt p
C
at
alin Calistru, Iasi
xy
xy
1, n
VIII.74. Fie (0, 1]; s
a se arate c
a +
:
1 xy
1 xy
fiecare din situatiile:
x+
.
a) x, y [0, );
b) < x 0 y <
1 + x
Gheorghe Costovici, Iasi
2n+1 + 3
VIII.75. Determinati valorile lui n N pentru care fractia
este re3 2n + 1
ductibil
a.
Gheorghe Iurea, Iasi
Clasa a IX-a
IX.71. Fie a < b numere reale; s
a se determine x, y, z R pentru care 2z 2 + b =
165
= 2yz + a, iar
x a + b x = y.
Dan Pl
aesu, Iasi
IX.73. Fie a1 , a2 , . . . , an (0, ) cu a1 a2 an = 1. Pentru orice m N , s
a se
arate c
a are loc inegalitatea
m1
m
m
+ a2m1 + + am1
.
am
1 + a2 + + an a1
n
Marius Tiba, elev, Iasi
IX.74. Fie a, b, c lungimile laturilor 4ABC si m, n (0, +). Consider
am
punctele A0 , B 0 , C 0 astfel nct C (AA0 ), A (BB 0 ), B (CC 0 ) si CA0 = ma + n,
AB 0 = mb + n, BC 0 = mc + n. S
a se arate c
a 4ABC si 4A0 B 0 C 0 au acelasi centru
de greutate dac
a si numai dac
a 4ABC este echilateral.
Dumitru Mihalache, Brlad
\ = 60
IX.75. Fie ABCD patrulater inscriptibil, {O} = AC BD, m(AOD)
MA
NC
OA
si punctele M (AB), N (CD). Not
am k =
, r =
, p=
. Dac
a
MB
ND
OB
2 1
\
p 2k, ,
, s
a se arate c
a m(M
ON ) 6= 90 .
r 2r
Mihai Haivas, Iasi
Clasa a X-a
X.71. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. S
a se arate c
a
4
4
4
a + 2 bc
b + 2 ac
c + 2 ab
+
> 3.
+
a
+
c
b+ c
a+ b
Lucian Tutescu, Craiova
X.72. S
a se rezolve sistemul
x2 log2 15 + y 2 log3 10 + z 2 log5 6 = 2 (xy + yz + zx) ,
x + y + z = 5.
Marius Damian, Br
aila
X.73. Determinati functiile f : N
R cu proprietatea
c
a pentru orice x, y N
f (x) + f (y)
x+y
=
.
astfel nct 3 | x + y, are loc egalitatea f
3
3
Eugenia Rosu, elev
a, Iasi
X.74. Fie d1 , d2 dou
a drepte perpendiculare si l1 , l2 dreptele suport ale bisectoarelor celor dou
a perechi de unghiuri opuse formate de ele. Determinati 4ABC
cu A d1 , B d2 , C l1 si O, H l2 (O, H cu semnificatiile uzuale).
Temistocle Brsan, Iasi
X.75. a) Fie C . Dac
a z1 , z2 , z3 sunt trei numere complexe diferite astfel nct Re (
z1 ) = Re (
z2 ) = Re (
z3 ), atunci punctele de afixe z1 , z2 , z3 sunt
coliniare. Not
am cu d dreapta pe care sunt situate aceste puncte.
166
b) Dac
a z10 , z20 , z30 sunt trei numere complexe diferite cu proprietatea c
a Im (
z10 ) =
Im (
z20 ) = Im (
z30 ), atunci punctele cu afixele z1 , z2 , z3 sunt coliniare. Fie d0
dreapta ce le contine.
c) S
a se arate c
a dreptele d si d0 sunt perpendiculare.
Constantin Cocea, Iasi
Clasa a XI-a
XI.71. Fie sirul (xn )n1 , unde x1 > 1, xn+1 =
lim xnn .
xn 1
, n N . Calculati
ln xn
Clasa a XII-a
XII.71. Fie f : [a, b] R o functie derivabil
a cu derivata continu
a. S
a se arate
Rb
c
a lim a f (x) sin nx dx = 0.
n
Dan Radu, Bucuresti
lim
Pp
k=1
p+1
(n + p) (n + p 1) (n + 1)
1
0
XII.73. S
a se arate c
a
Z 1
Z 1
(1 + x)n + (1 x)n
1
ln (1 + x)
ln
dx
=
n
dx = n ln 2, n N .
2
n
2
1+x
1+x
8
0 1+x
0
167
S
a se calculeze apoi
/4
R
0
ln
1 + tg3 x
dx.
1 + 3 tg2 x
G108. Fie m, n N . S
a se arate c
a multimea numerelor ntregi de modul cel
mult egal cu n poate fi partitionat
a n m submultimi cu aceeasi sum
a a elementelor,
dac
a si numai dac
a n + 1 m.
Marian Tetiva, Brlad
G109. La un concurs se dau sase probleme evaluate cu 1, 2, 3, 4, 5, repectiv
6 puncte. Dac
a un elev nu rezolv
a o problem
a, primeste 1 punct; dac
a o rezolv
a,
primeste punctajul corespunz
ator. Fiecare elev obtine m
acar 11 puncte. S
a se arate
c
a o problem
a a fost rezolvat
a de cel putin o treime dintre elevi.
Gabriel Dospinescu, student, Paris
Zdravko Starc, Vr
sac, Serbia si Muntenegru
G113. Fie segmentul [AB] de mijloc O si semicercurile C1 si C2 de diametru [AB],
respectiv [AO] situate n acelasi semiplan fata de AB. Perpendiculara n C (AO)
pe AB intersecteaz
a C1 n E si C2 n D. Dac
a AD C1 \ {F }, s
a se arate c
a AE este
tangent
a cercului circumscris 4DEF .
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
\ = 60 . Dac
G114. Fie ABCD un paralelogram care nu este romb cu m(BAD)
a
M, N (AC), P (BC) si Q (CD) sunt astfel nct [BM , [DN , [AP si [AQ
\ ADC,
\ BAC
\ si respectiv DAC,
\ atunci M P este
sunt bisectoarele unghiurilor ABC,
perpendicular
a pe N Q.
Andrei Nedelcu, Iasi
G115. Fie p
atratul M N P Q nscris n p
atratul ABCD, M (AB), N (AD),
P (CD), Q (BC) si fie {E} = P N AB, {F } = P Q AB. Not
am cu S1 , S2 ,
S3 ariile p
atratului ABCD, p
atratului M N P Q, respectiv 4P EF . S
a se arate c
a:
169
p
a) S1 S2 = 4 SAEN SBF Q ;
b) S3 S1 ;
1
1
1
=
.
S3
S3 S3
Claudiu S
tefan Popa, Iasi
c)
B. Nivel liceal
L106. Fie I centrul cercului nscris n 4ABC. Dreptele AI, BI si CI intersecteaz
a a doua oar
a cercurile circumscrise triunghiului BCI, CAI si ABI n A0 , B 0 ,
0
respectiv C . Dac
a not
am cu |XY Z| perimetrul 4XY Z, s
a se demonstreze c
a
CA
AB
BC
+
+
= 1.
|BCA0 | |CAB 0 | |ABC 0 |
Titu Zvonaru, Com
anesti
a puncte situate n interiorul 4ABC, avnd distantele pn
a
L107. Fie M1 N dou
la laturile AB, BC, CA egale cu 3, 2, 7, respectiv 92 , 5, 52 . Dac
a raza cercului
circumscris 4ABC este R = 8, s
a se calculeze M N .
Vlad Emanuel, elev, Sibiu
L108. S
a se arate c
a n orice 4ABC are loc inegalitatea
3A
3 3
(sin A + sin B + sin C) 4 3 sin2
.
2
12
Marian Tetiva, Brlad
L109. Se dau numerele reale pozitive subunitare a1 , a2 , . . . ,a2n2 n , n N\{0, 1}.
S
a se demonstreze inegalitatea (sumarea se face prin permut
ari circulare)"
2n1
X
2n 1
a1
<
.
2n1
2n1
2
n+1
a2n1
+
a
+
.
.
.
+
a
+
2n
+
1
2
3
2n2 n
Ioan S
erdean, Or
astie
L110. Fie a, b, c (0, ) si n, k N. Demonstrati identitatea
bn+k
cn+k
4n(a b)2
an+k
k
k
k
+
+
a
+
b
+
c
+
.
bn
cn
an
k(a2k + b2k + c2k )
(n leg
atur
a cu o problem
a propus
a la OBM 2005).
Titu Zvonaru, Com
anesti and Bogdan Ionita
, Bucuresti
L111. Se dau m numere naturale distincte din multimea {1, 2, . . ., n}. S
a se arate
c
a putem alege cteva dintre ele, cu suma S, astfel nct
m(m + 1)
0S
n + 2n m.
2
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
L112. Pentru n N, not
am cu a(n) num
arul modurilor n care n se poate scrie
ca sum
a a unui num
ar par de puteri ale lui 2 si cu b(n) num
arul modurilor n care
n se poate scrie ca sum
a a unui num
ar impar de puteri ale lui 2. S
a se arate c
a
a(n) = b(n), n 2.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
L113. Determinati numerele reale a, b pentru care multimea A = {an + bn |
n N } este finit
a.
Gheorghe Iurea, Iasi
170
L114. Consider
am o parabol
a si dou
a drepte secante parabolei, paralele ntre ele,
dar neparalele cu axa de simetrie a parabolei. Folosind doar rigla negradat
a, s
a se
construiasc
a tangenta la parabol
a care este paralel
a cu dreptele date.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L115. Determinati P R[X], grad P 2, astfel nct functia f : R R,
f (x) = p({x}) + {p(x)} s
a fie periodic
a (unde p este functia polinomial
a atasat
a lui
P , iar {} desemneaz
a partea fractionar
a).
Paul Georgescu and Gabriel Popa, Iasi
G108. Let m, n N . Show that the set of integer numbers of absolute value
at most equal to n can be partitioned into m subsets with the same sum of their
elements if and only if n + 1 m.
Marian Tetiva, Brlad
G109. Six problems are proposed for a school contest and they are respectively
evaluated with 1, 2, 3, 4, 5, 6 points. If a schoolchild does not solve a problem he
receives 1 point for it; if he (she) solves it he gets the corresponding points. Every
schoolchild receives at least 11 points. Show that a problem was solved by at least
one third of the participating schoolchildren.
Gabriel Dospinescu, Paris
.
S3
S3 S3
Claudiu-
Stefan Popa, Iasi
Highschool level
L106. Let I be the centre of the circle inscribed in the arbitrary triangle ABC.
The straight lines AI, BI, CI meet for the second time the circles circumscbribed
to the triangles BCI, CAI and ABI at the points A0 , B 0 and respectively C 0 . If we
denote by |XY Z| the perimeter of the triangle XY Z, show that
BC
CA
AB
+
+
= 1.
|BCA0 | |CAB 0 | |ABC 0 |
Titu Zvonaru, Com
anesti
L107. Let M , N be two points situated in the interior of ABC such their
9
5
distances up to the sides AB, BC, CA are respectively equal to 3, 2, 7 and , 5, .
2
2
If the radius of the circumscribed circle to ABC is R = 8, determine the distance
from M to N .
Vlad Emanuel, highschool student, Sibiu
L108. Show that the following inequality holds in any ABC :
3A
3 3
(sin A + sin B + sin C) 4 3 sin2
.
2
12
Marian Tetiva, Brlad
L109. The real positive and less than 1 numbers a1 , a2 , . . . ,a2n2 n , n N \ {0, 1}
are given. Prove the following inequality (with summation being performed by circular permutations):
X
2n 1
a2n1
1
<
.
2n1
2n1
2
n+1
a2
+ a3
+ . . . + a2n1
+
2n
+
1
2n2 n
Ioan S
erdean, Or
astie
L110. Let a, b, c (0, ) and n, k N. Prove the inequality
bn+k
cn+k
4n(a b)2
an+k
k
k
k
+
+
a
+
b
+
c
+
.
bn
cn
an
k(a2k + b2k + c2k )
172
m(m + 1)
that 0 S
n + 2n m.
2
Adrian Zahariuc, highschool student, Bac
au
L112. For n N, we denote a(n) the number of ways under which the number
n can be written as a sum of an even number of powers of 2 and let b(n) denote
the number of ways under which n can be written as the sum of an odd number of
powers of 2. Show that a(n) = b(n), n 2.
Adrian Zahariuc, highschool student, Bac
au
n
n
L113. Determine the real numbers a, b such that the set A = {a + b | n N }
is finite.
Gheorghe Iurea, Iasi
L114. We consider a parabola and two parallel straight lines that meet the
parabola but are not parallel to its axis of symmetry. Using a non-measuring rule,
build the tangent to the parabola which is parallel to the given lines.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L115. Determine the polynomials P R[X] of degree 2 so that the function
f : R R, f (x) = p({x}) + {p(x)} be periodical (where p is the polynomial function
corresponding to P , and {} denotes the franctional part function).
Paul Georgescu and Gabriel Popa, Iasi
ASOCIA
TIA RECREA
TII MATEMATICE
La data de 14.02.2005 a luat fiinta ASOCIATIA
RECREATII
MATEMATICE, cu sediul n Iasi (str. Aurora, nr. 3, sc. D, ap. 6), avnd ca scop sprijinirea activitatilor de matematica specifice nvatamntului preuniversitar, organizarea si desfasurarea de activitati care sa contribuie la dezvoltarea gustului pentru
matematica n rndurile elevilor, profesorilor si iubitorilor de matematica si stimularea preocuparilor si cercetatorilor originale.
Obiectivele majore pentru atingerea scopului propus sunt:
1. editarea unei reviste destinat
a elevilor si profesorilor revista "Recreatii
Matematice";
2. fondarea unei biblioteci de matematic
a elementar
a biblioteca "Recreatii
Matematice";
3. alc
atuirea unei colectii de c
arti de matematic
a elementar
a, c
arti de referinta
si aflate la prima aparitie Colectia "Recreatii Matematice".
Poate deveni membru al Asociatiei, printr-o simpla completare a unei cerei tip,
orice perosana care adera la obiectivele acesteia si sprijina realizarea lor.
173
Pagina rezolvitorilor
BRA
SOV
Liceul "N. Titulescu". Clasa a X-a. ANTONACHE Alexandru: VIII(61,62,64),
Dan:
IX(61,70), X.67; BARBU Cosmin: VIII(61-64), IX(61,70), X.69; BARDA
VIII(61-64), IX(61,70), X.69; BRNZEA Alexandru: VIII(61-64), IX.61; BUTNARIU Anda: VIII(61-64), IX.61; DAVID Dana: VIII(61,64), IX(61,70), X.69; FZI
Sandor: VIII(61-64), IX.61; GHICA Alexandra: VIII(61,63,64), IX(61,63), X.67;
ILIE Andreea: VIII(61,62,64), IX(61,70), X.67; MURESIANU Raul: VIII(61-64),
IX.61; OBANCEA Dragos: VIII.64, IX(68,70), X(67,69); SZCS Daniel: VIII(6164), IX(61,70), X.69; S
EITAN Marius: VIII(61-64), IX.61; S
OIM Mihaela: VIII(6164), IX(61,68,70), X.67; VASILE C
at
alin: VIII(61-64), IX.61; VRDOL Radu:
VIII(61-64), IX.61. Clasa a XI-a. DEMNY Ana-Maria: IX(63,65,68,70), X(67,69);
MUNTEAN Vlad: IX(61,63,65), X(62,69).
CARANSEBE
S
Liceul teoretic "Traian Doda". Clasa a IV-a. SZALO Ildiko: P(94-101).
Liceul pedagogic "G. D. Loga". Clasa a VIII-a. VLAD Adina Alexandra:
VI(61-65), VII(61,64), VIII(61,62), IX.63.
CRAIOVA
Colegiul National "Carol I". Clasa a VI-a. STANCIU Ioan: V(66-70), VI(6670), VIII.68, G(96,97).
HRLAU
Scoala
Valentina). BRLADEANU
103-105,108); NASTASE
Cosmin: P(98,100,103-105,108); POPA Iulian: P(98,100,
103-105,108); PROCA Ancuta-Ioana: P(98,100,103-105,108); TNCU Alexandra:
P(98,100,103-105,108).
Scoala
CALIN
Andreea-Claudia: P(104-107,109); COJOCARIU Andreea: P(104-107,109);
DUDUMAN Luisa-Stefania: P(104-107,109); LELEU Alexandrina-Stefana: P(104107,109); LUPASCU Diana-Maria: P(104-107,109); MANOLACHE M
ad
alina-Andre174
A
Narcisa-Lorena: P(104-107,109); PASCU Gabriela:
ea: P(104-107,109); MIHAIL
P(104-107,109); PADURARU
Tiberiu-Stefan: P(104-107,109); RADUCEA
MarinAndrei: P(104-107,109); SAVIN Cristina-Simona: P(104-107,109); S
TEFAN BogdanVasile: P(104-107,109); S
TIUBEI Cosmin-Ionut: P(104-107,109).
Scoala
Andreea Bianca: V(6670); Clasa a VI-a. TUDORACHE Alexandru Gabriel: V(66-70), VI(66-70).
ALOI
"RECREATII
CALIN
Andreea-Claudia (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
COJOCARIU Andreea (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
DUDUMAN Luisa-
Stefania (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
LELEU Alexandrina-
Stefana (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
LUPA
SCU Diana-Maria (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
MANOLACHE M
ad
alina-Andreea (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb),
2/2006(5pb);
PASCU Gabriela (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
PADURARU
Tiberiu-
Stefan (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
RADUCEA
Marin-Andrei (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
SAVIN Cristina-Simona (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
S
TEFAN Bogdan-Vasile (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
S
TIUBEI Cosmin-Ionut (cl. a III-a): 2/2005(5pb), 1/2006(5pb), 2/2006(5pb);
ASOCIA
TIA RECREA
TII MATEMATICE
Lista membrilor asociatiei - continuarea listei din nr. 1/2006.
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
Numele si prenumele
Locul de munca
Data nscrierii
Calistru C
at
alin
Univ. Tehn. "Gh. Asachi", Iasi
22.07.2005
Nechita Vasile
Col. Nat. "C. Negruzzi", Iasi
08.08.2005
Kern Edgar
S. C. SELGROS, Brasov
11.08.2005
B
atinetu-Giurgiu Maria Acad. Tehnic
a Militar
a, Buc.
11.08.2005
B
atinetu-Giurgiu Dumitru Col. Nat. "Matei Basarab", Buc.
11.08.2005
Picioroag
a Gabriel
Univ. of Southern, Denmark
27.08.2005
Anisca R
azvan
Lakehead University, Canada
08.09.2005
Chetan Corneliu
CITRIX, INC., USA
02.10.2005
Maftei V. Ioan
Col. Nat. "Sf. Sava", Buc.
09.10.2005
Gheorhita V. Vitalii
Univ. Tehn. "Gh. Asachi", Iasi
20.01.2006
Ionescu Marius Vasile
Dartmounth College, USA
25.03.2006
Ciacoi Bogdan Andrei
Lic. T. "Ana Ip
atescu", Gherla, (elev) 27.03.2006
176
CUPRINS
Mendel Haimovici i coala matematic din Iai ........................................................... 89
Florica T. Cmpan ................................................................................................................ 91
Eclipsele de Soare.................................................................................................................. 93
Olimpiada 57 .......................................................................................................................... 96
ARTICOLE I NOTE
A. REISNER Pseudoinvers i invers generalizat ale unei aplicaii liniare............... 97
C. IGERU O soluie parial a unei probleme a lui N. Papacu ............................ 102
M. APETRII i C.-C. BUDEANU Criterii de congruen a triunghiurilor ...................... 107
D. M. BTINEU-GIURGIU Asupra problemei 3639
din Gazeta Matematic, v. XXXIII (1927-1928)............................ 110
NOTA ELEVULUI
A. ZAHARIUC O problem despre suma cifrelor unui numr natural
n baze de numeraie oarecare......................................................... 113
Al. NEGRESCU Generalizri ale unor inegaliti din RecMat...................................... 117
CHESTIUNI METODICE
M. TETIVA Cea mai bun inegaliate de acest tip
.............................................. 120
CORESPONDENE
Societatea de tiine Matematice din R. Moldova ............................................................ 124
CONCURSURI I EXAMENE
Concursul de Matematic "Al. Myller", Ediia a IV-a, Iai............................................. 126
Concursul de matematic "Florica T. Cmpan" ...................................................................... 130
PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 2/2005........................................................................ 134
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 2/2005 ............................... 152
Probleme propuse................................................................................................................... 163
Probleme pentru pregtirea concursurilor ............................................................................ 169
Training problems for mathematical contests ..................................................................... 171
Pagina rezolvitorilor ............................................................................................................ 174
ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
5 lei
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat
de
de
de
de
i
e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI, Dumitru BTINEU-GIURGIU (Bucureti), Cornelia - Livia BEJAN,
Temistocle BRSAN, Dan BRNZEI, Ctlin - Cristian BUDEANU, Alexandru
CRUU, Constantin CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian CORDUNEANU, Mihai
CRCIUN (Pacani), Gabriel DOSPINESCU (student, Paris), Paraschiva GALIA, Paul
GEORGESCU, Mihai HAIVAS, Gheorghe IUREA, Lucian - Georges LDUNC, Mircea
LUPAN, Gabriel MRANU, Andrei NEDELCU, Gabriel POPA, Dan POPESCU
(Suceava), Florin POPOVICI (Braov), Maria RACU, Neculai ROMAN (Mirceti), Ioan
SCLEANU (Hrlu), Ioan ERDEAN (Ortie), Dan TIBA (Bucureti), Marian TETIVA
(Brlad), Lucian TUESCU (Craiova), Adrian ZAHARIUC (Bacu), Adrian ZANOSCHI,
Titu ZVONARU (Comneti).
Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 700506, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: recreatii.matematice@gmail.com
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
COPYRIGHT 2007, ASOCIAIA RECREAII MATEMATICE
Toate drepturile aparin Asociaiei Recraii Matematice. Reproducerea integral sau
parial a textului sau a ilustraiilor din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil
scris al acesteia.
TIPRIT LA SL&F IMPEX IAI
Bd. Carol I, nr. 3-5
Tel. 0788 498933
E-mail: simonaslf@yahoo.com
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Revist cu apariie semestrial
publicat de
IAI - 2007
78
0 1
generat de
(izomorf cu Z4 ) si subgrupul format din matricile I2 , I2 ,
1 0
1 0
1 0
si
(izomorf cu Z2 Z2 ), iar pentru sase elemente putem lua
0 1
0 1
0 1
subgrupul generat de
(izomorf cu Z6 ) si subgrupul generat de matricile
1 1
0
1
0 1
si
(izomorf cu grupul S3 al permutarilor de grad 3). Mai mult,
1 1
1 0
teoremele de structur
a ale grupurilor cu cel mult sase elemente arat
a c
a acestea sunt
singurele posibilit
ati pentru subgrupurile lui GL2 (Z) cu cel mult 6 elemente. Ne mai
ramne sa dovedim ca exista cte o singura clasa de izomorfism pentru subgrupuri
din GL2 (Z) cu 8 elemente si tot una pentru cele cu 12 elemente.
Un subgrup abelian cu opt elemente al lui GL2 (Z) (ca, de altfel, orice subgrup
abelian cu opt elemente) ar trebui s
a fie izomorf cu Z8 , cu Z2 Z4 , sau cu Z2 Z2 Z2 .
1
81
Cum orice element din GL2 (Z) are ordinul 2, 3, 4, sau 6 (nu si 8), nu exist
a subgrup
al lui GL2 (Z) izomorf cu Z8 .
Acum sa facem cteva observatii generale despre matricile de ordin 2, 3 sau 4
din GL2 (Z). n primul rnd se poate stabili (chiar cu mijloace elementare, f
ar
a a
folosi adic
a notiuni ca polinom caracterisitic,
valori
proprii,
etc)
c
a
orice
matrice
de
x y
ordin 2 este fie I2 , fie are forma
, cu x, y, z numere ntregi astfel nct
z x
x2 + yz = 1. O matrice A de ordinul patru trebuie sa verifice polinomul X 4 1,
deci (fiind cu elemente numere ntregi) trebuie s
a aib
a valorileproprii 1 sau i;
x y
2
2
cum A 6= I2 , ramne a doua varianta, deci A = I2 si A =
, cu x, y, z
z x
numere ntregi astfel nct x2 + yz = 1. n sfrsit, argumente asem
an
atoare conduc
la concluzia c
a, dac
a A are ordinul 3, atunci valorile sale proprii sunt si 2 ( fiind
o rad
acina cubicadiferita de 1 a unitatii), deci A are urma 1 si determinantul 1 si
x
y
A=
, cu x, y, z numere ntregi astfel nct x2 + x + 1 + yz = 0.
z 1 x
Acum s
a presupunem c
a exist
a n GL2 (Z) un subgrup izomorf cu Z2 Z2
Z2 si sa privim elementele lui ca matrici complexe. Fiind de ordinul al doilea, ele
sunt diagonalizabile si, deoarece ele comut
a dou
a cte dou
a, exist
a o baz
a comun
a
de diagonalizare. n acea baz
a, matricile din G sunt diagonale si au pe diagonala
principal
a valorile lor proprii care sunt 1 (c
aci toate, cu exceptia identit
atii, au
ordinul 2). Astfel s-ar obtine existenta a opt matrici de ordinul al doilea cu 1
pe diagonala principal
a si 0 n rest, evident absurd (acest argument functioneaz
a n
general: ordinul maxim al unui subgrup al lui GLn () care are toate elementele de
ordinul 2 desigur, cu exceptia elementului neutru este 2n ; ceea ce furnizeaz
a si
o demonstratie eleganta a faptului ca, pentru m 6= n, GLm (Z) nu este izomorf cu
GLn (Z), o problem
a greu de rezolvat altfel).
Existenta unui subgrup
al
lui GL2 (Z) izomorf cu Z2 Z4 ar
implica
si existenta
a b
x y
a dou
a matrici A =
, de ordinul al doilea si B =
, de ordinul
c a
z x
4, cu a, b, c, x, y, z numere ntregi, a2 + bc = 1 si x2 + yz = 1, care comuta:
AB = BA. Conditia aceasta (de comutativitate) ne da sistemul bz = cy, ay = bx,
az = cx. Presupunerea c
a un element, oricare, al celor dou
a matrici este nul conduce
la o contradictie (de exemplu, a = 0 implic
a bc = 1 si yz = 1 si acestea contrazic
bz = cy). Daca sunt nenule, a si b sunt prime ntre ele, la fel x si y; de aceea, din
ay = bx rezulta a = x si b = y, apoi obtinem si c = z (semnele corespund),
deci A = B, evident o contradictie. De altfel, se constat
a usor c
a, tot pe aceast
a
cale, se poate obtine si afirmatia demonstrat
a mai sus: orice subgrup al lui GL2 (Z)
format numai din elemente de ordin 2 (cu exceptia elementului neutru) are cel mult
patru elemente; desigur, n cazul general nu se poate proceda asa.
Un subgrup necomutativ cu opt elemente este izomorf fie cu grupul diedral, fie cu
cel al cuaternionilor. Un subgrup al lui
izomorf cu grupul
GL2 (Z)
cuopt elemente,
0 1
0 1
si
diedral, este cel generat de matricile
(omitem de fiecare dat
a
1 0
1 0
verific
arile, acestea fiind imediate). Ne mai r
amne s
a demonstr
am c
a GL2 (Z) nu
82
a
b
x
y
2
2
si B =
a + bc + 1 = x + yz + 1 = 0 si astfel nct A =
.
c a
z x
Egalitatea AB = BA implica si 2ax + bz + cy = 0; eliminnd c, z din primele doua
relatii si folosind-o pe a treia, rezult
a (bx ay)2 + b2 + y 2 = 0, deci b = y = 0, ceea
ce, evident, conduce la contradictie.
S
a ne ndrept
am acum atentia asupra subgrupurilor cu 12 elemente ale lui GL2 (Z);
consideram mai nti un asemenea subgrup G neabelian. Sa presupunem ca printre
numerele x2 , . . . , xq nu apare si 1; cum (2 (1))(2 0) = 6 si cum 12 | (2
x2 ) (2 xq ), trebuie s
a avem xq = 2. Deci exist
a a, b , cu a + b = 10 astfel nct
12|2k + a 0k + b (1)k + (2)k , oricare ar fi k num
ar natural. Este clar c
a trebuie
sa avem atunci b = 0, iar alegerea k = 2 conduce iarasi la o contradictie. Astfel ca
trebuie s
a existe o matrice A G cu urma egal
a cu 1.
Fie u, v valorile proprii ale matricii A (care verific
a u + v = 1). Cum A12 = I2 ,
1
1
1
u si v au modulul 1, deci
= + = u + v = u + v = 1. Din u + v = uv = 1
uv
u
v
rezult
a u3 = v 3 = 1, deci A3 = I2 , adic
a A are ordinul 6. S
a mai consider
am
B G {Ak | 0 k 5} si sa observam ca vom avea atunci G = {Ak | 0 k
5} {BAk | 0 k 5} si ca AB = BA5 . ntr-adevar, este clar (din modul n care
l-am ales pe B) c
a exist
a k 0 astfel nct AB = BAk , ceea ce nseamn
a c
a matricile
k
1
A = B AB si A sunt similare, deci au aceleasi valori proprii. Atunci multimile
{uk , u1k } si {u, u1 } coincid, ceea ce duce imediat la posibilitatile k 1 (mod 6) sau
k 5 (mod 6). Cum G este neabelian ramne k 5 (mod 6) si AB = BA5 . Aceasta
se mai scrie (tinnd cont de A2 A + I2 = 02 , adic
a de teorema Cayley-Hamilton)
AB + BA = B, iar de aici obtinem tr(B) = 2 tr(AB). Cum matricile de ordin 3 sau
6 au urma impara, B trebuie sa aiba ordinul 2 sau 4. Sa presupunem ca B ar avea
ordinul 4; ca mai sus va rezulta ca B 2 = I2 . Un scurt moment de reflectie arata
2
2
existenta unor numere
ntregi
a n GL
2 (Z) un
1 0
1 1
si
subgrup izomorf cu D6 : este cel generat de matricile:
.
1 1
1 0
n fine, s
a presupunem c
a G ar fi un subgrup abelian cu 12 elemente al lui GL2 (Z).
Dup
a cum am amintit (v. mai sus problema de olimpiad
a), ordinul oric
arei matrici
din GL2 (Z) poate fi doar 1, 2, 3, 4 sau 6; prin urmare G ar putea fi izomorf (din cele
doua tipuri de grupuri comutative, adica Z12 si Z2 Z2 Z3 ) doar cu Z2 Z2 Z3
(deoarece Z12 este generat de un element de ordin 12).
83
S
a zicem c
a ar fi n GLn (Z) un subgrup izomorf cu Z2 Z2 Z3 ; acesta contine
mai mult de un element de ordin 2 (prin urmare si o matrice de ordin 2
diferita
de
a b
I2 ) , precum si elemente de ordin trei, deci atunci ar exista matricile A =
,
c a
x
y
de ordin 2 (a, b, c Z, a2 + bc = 1) si B =
de ordin 3 (x, y, z Z,
z 1 x
x2 +x+1+yz = 0) astfel nct AB = BA. Obtinem relatiile bz = cy, 2ay = b(2x+1)
si 2az = c(2x + 1); vedem imediat c
a de aici s-ar obtine, dac
a am presupune a = 0,
b(2x + 1)
si
c
a b = c = 0, imposibil. De aceea a 6= 0 si putem exprima y =
2a
c(2x + 1)
; nlocuim n x2 + x + 1 + yz = 0, mai tinem seama si de bc = 1 a2
c=
2a
si ajungem iar la o evident
a contradictie: 3a2 + (2x + 1)2 = 0; deci GL2 (Z) nu are
subgrupuri comutative cu 12 elemente.
Ne-a mai r
amas s
a demonstr
am c
a nu exist
a subgrupuri cu 24 de elemente n
GL2 (Z). Din pacate, orict ne-am straduit, nu am reusit sa gasim o astfel de demonstratie care s
a utilizeze ideile de mai sus. Se poate ns
a ar
ata acest fapt, trecnd la
un nivel superior al edificiului matematic. Avem, mai nti
Teorema 6. Orice subgrup finit al lui GLn (Z) este conjugat cu un subgrup al lui
On (R).
Demonstratie. Prin On (R) ntelegem grupul matricilor ortogonale din GLn (Z).
G fiind subgrupul finit despre care este vorba n enunt, vom defini un nou produs
scalar pe Rn (unde elementele se considera ca vectori coloana) prin
X
hgx, gyi,
hx, yi =
gG
unde h, i este produsul scalar obisnuit din Cn . Deoarece fiecare matrice din G este
inversabila, se verifica usor faptul ca si h, i este un produs scalar, precum si ca
hgx, gyi = hx, yi ,
x, y Cn ,
adica orice element din G este izometrie fata de acest nou produs scalar. Prin urmare, matricile din G sunt matrici ortogonale ntr-o baza ortonormala relativ la acest
produs, ceea ce reprezint
a (reformulat
a) concluzia lemei. Acum putem demonstra
Teorema 7. Orice subgrup finit al lui GL2 (Z) este fie ciclic, fie diedral.
Demonstratie. Fie, iar, G un subgrup finit al lui GL2 (Z), pe care, conform
teoremei anterioare l putem considera direct subgrup al lui O2 (R), si fie H intersectia
lui G cu SO2 (R), adic
a cu grupul (matricilor) rotatiilor lui R2 (matrici ortogonale
cu determinantul 1). Indicele lui H n G este cel mult egal cu 2 (deoarece, pentru
orice x, y G, xy 1 este o matrice ortogonala care are determinantul 1 sau 1). n
plus, H este un grup ciclic, deoarece este un grup finit de rotatii si se arat
a usor c
a
orice asemenea grup este generat de o rotatie a sa de unghi minim (tot asa cum se
arata ca orice subgrup al lui Z este generat de un element al sau de modul minim).
Acum, daca intersectia H are indicele 1 n G, evident vom avea G = H, deci G
este ciclic. Dac
a indicele este 2, consider
am un element s G H, care trebuie s
a fie
o simetrie fata de o dreapt
a ce trece prin origine. Se verific
a atunci cu usurinta (fie
prin calcul, fie recurgnd la interpretarea geometrica pe un desen) ca srs = r1 ,
84
dac
a consider
am A multimea punctelor (x, y) din plan pentru care cx2 2axy+by 2 <
2, un calcul imediat arata ca A are aria strict mai mare decat 4. ntr-adevar, putem
n mod evident presupune b, c > 0 si atunci conditia se scrie z 2 + t2 < 2, unde
a
y
z = x c y si t = . Deci A este imaginea cercului de arie 2 prin aplicatia
c
c
z + at
a ariile, c
aci matricea asoliniara (z, t) ( , ct). Or, aceasta aplicatie conserv
c
ciat
a are determinantul 1. Deci A are aria 2 > 4 si totul rezult
a acum din teorema
lui Minkowki: A contine un punct laticial nenul (x, y) si pentru
acest punct, mereu
a
b
unde a, b, c Z verifica a2 + a + 1 = bc.
c 1 a
Aplicnd lema, rezulta ca exista un vector nenul e = (x, y) astfel nct |det(e, Ae)| = 1
(aici (e, Ae) este matricea care are prima coloan
a egal
a cu e si pe cea de-a doua cu
un calcul imediat arat
a c
a de fapt conditia |det(e, Ae)| = 1 este echivalent
a cu
Ae):
cx2 (2a + 1)xy + by 2 = 1. Aceasta nseamna ca (e, Ae) este o baza a lui Z2 , n
2
sensul ca matricea (e, Ae) este n GL2 (Z).
Or, A(Ae) = A e = Ae e, deci n
0 1
aceasta baza matricea lui A este exact
. Am aratat astfel ca elementele
1 1
de ordin 3 sunt toate conjugate ntre ele. Cu exact aceleasi argumente se arat
a c
a
elementele de ordinul 4, respectiv 6 au aceeasi proprietate.
Cititorul ar putea sa se ntrebe n acest moment: de ce am inclus ultimul rezultat
n acest articol? Raspunsul este simplu: cum n tot articolul am oscilat ntre algebra
si teoria numerelor si cum am nceput cu algebra, prefer
am s
a termin
am cu teoria
numerelor. S
i, ntr-adevar, din ultima teorem
a obtinem cteva rezultate foarte frumoase din acest domeniu. Sa luam, de exemplu, iarasi cazul
matricilor
de ordin 3.
a
b
Am v
azut ca pentru o astfel de matrice, scris
a sub forma
, putem g
asi
c 1
a
0 1
x y
P GL2 (Z) astfel nct A = P 1
P . Scriind P =
, un scurt calcul
1 1
z t
arat
a c
a exist
a = det P {1, 1} astfel nct
ca A se poate scrie sub forma
a = (yz xy zt), b = (y 2 yt + t2 ) si
c = (z 2 xz + x2 ), d = (zt xt + xy),
O problem
a cu cifrele unui num
ar
Titu ZVONARU 1
Problema G.116, propus
a de Maria Mihet n RecMat - 1/2007, are urm
atorul
enunt:
Aflati toate numerele naturale N de patru cifre nenule distincte cu proprietatea
ca diferenta dintre cel mai mare numar obtinut prin permutarea cifrelor lui N si cel
mai mic asemenea numar este tocmai N .
Ne propunem sa rezolvam urmatoarea problema mai generala:
Aflati toate numerele naturale N cu cifre dictincte cu proprietatea ca diferenta
dintre cel mai mare numar obtinut prin permutarea cifrelor lui N si cel mai mic
asemenea numar este tocmai N .
Fie n num
arul cifrelor lui N . Avem de analizat urm
atoarele cazuri:
A. n = 2. Fie a > b cifrele lui N . Cel mai mare numar scris cu cifrele lui N este
ab, iar cel mai mic este ba.
Avem posibilit
atile:
i) ab ba = ab ba = 0,
ii) ab ba = ba 8a = 19b
si nu obtinem solutii.
B. n = 3. Fie a > b > c cifrele lui N . Avem abccba = xyz, cu {a, b, c} = {x, y, z}
si obtinem z = 10 + c a, y = 9 + b b = 9, x = a 1 c.
Cum a este cea mai mare cifra, rezulta a = 9 si {b, c} = {8 c, c + 1}, adica
8 c = c, b = c + 1. Obtinem solutia 954 459 = 495.
C. n = 4. Fie a > b > c > d cifrele lui N . Avem ca abcd dcba = xyzt si notam
C = {a, b, c, d} = {x, y, z, t}. Obtinem:
t = 10 + d a, z = 9 + c b, y = b 1 c, x = a d.
Observ
am c
a y + z = 8, x + t = 10 si deducem c
a
{y, z} {{0, 8} , {1, 7} , {2, 6} , {3, 5}} , {x, t} {{1, 9} , {2, 8} , {3, 7} , {4, 6}} .
Avem de analizat urmatoarele posibilitati:
{y, z} {x, t} (a, b, c, d)
{0, 8} {1, 9} (9, 8, 1, 0) b 1 c = 6
/C
{0, 8} {3, 7} (8, 7, 3, 0) 9 + c b = 5
/C
{0, 8} {4, 6} (8, 6, 4, 0) b 1 c = 1
/C
{1, 7} {2, 8} (8, 7, 2, 1) b 1 c = 4
/C
{1, 7} {4, 6} (7, 6, 4, 1)
{2, 6} {1, 9} (9, 6, 2, 1) b 1 c = 3
/C
{2, 6} {3, 7} (7, 6, 3, 2) a d = 5
/C
{3, 5} {1, 9} (9, 5, 3, 1) a d = 8
/C
{3, 5} {2, 8} (8, 5, 3, 2) a d = 6
/C
{3, 5} {4, 6} (6, 5, 4, 3) b 1 c = 0
/ C.
1
Com
anesti, e-mail: tzvonaru@hotmail.com
87
Obtinem o singur
a solutie: 7641 1467 = 6174.
D. n = 5. Fie a > b > c > d > e cifrele lui N . Avem c
a abcde edcba = xyztu
si notam C = {a, b, c, d, e} = {x, y, z, t, u}. Obtinem u = 10 + e a, t = 9 + d b,
z = 9, y = b 1 d, x = a e. Rezult
a c
a a = 9 si e 6= 0 (dac
a e = 0 ar urma x = 9,
deci x = z). Observ
am c
a y + t = 8, x + u = 10 si, cum 0
/ C, deducem c
a:
adic
a
{y, t}
{1, 7}
{1, 7}
{2, 6}
{3, 5}
{3, 5}
Nu obtinem solutii.
{x, u}
{2, 8}
{4, 6}
{3, 7}
{2, 8}
{4, 6}
(a, b, c, d, e)
(9, 8, 7, 2, 1)
(9, 7, 6, 4, 1)
(9, 7, 6, 3, 2)
(9, 8, 5, 3, 2)
(9, 6, 5, 4, 3)
b1d=4
/C
ae=8
/C
9+db=5
/C
ae=7
/C
b1d=2
/ C.
u = 9+eb,
t = 9+dc,
z = c1d,
y = be,
Observam ca z + t = 8, y + u = 9, x + v = 10 si deducem ca
{z, t} {{0, 8} , {1, 7} , {2, 6} , {3, 5}}
{y, u} {{0, 9} , {1, 8} , {2, 7} , {3, 6} , {4, 5}}
{x, v} {{1, 9} , {2, 8} , {3, 7} , {4, 6}} .
c1d=4
/C
be=5
/C
be=7
/C
be=7
/C
10 + f a = 2
/C
cd1=4
/C
9+eb=3
/C
be=5
/C
c1d=0
/C
be=5
/C
be=5
/C
af =8
/C
c1d=0
/C
be=6
/C
9+dc=8
/C
af =7
/C
af =8
/C
c1d=0
/ C.
x = af.
Nu obtinem solutii.
E. n = 7. Fie a > b > c > d > e > f > g cifrele lui N . Avem
abcdef g gf edcba = zyxtuvw
ERATA
n num
arul 1/2007 al revistei Recreatii Matematice s-au strecurat urm
atoarele
greseli:
1. La pag. 2, r. 1 n loc de 1866 se va citi 1766.
2. n enuntul problemei XII.76 se va considera c
a functia f : [a, b] R este
continua, conditie care a fost omisa.
89
O problem
a de constructie a unui triunghi
Temistocle BRSAN 1
Problemele de constructie cu rigla si compasul au un specific si un farmec aparte.
Pe aceasta linie, mentionam remarcabila monografie Probleme de constructii geometrice cu rigla si compasul a lui Gh. Buicliu.
Problema de care ne vom ocupa este de tipul urm
ator:
Se porneste de la o figura F (un triunghi, de exemplu) si prin diverse constructii
auxiliare se obtine o configuratie F 0 . Retinnd cteva elemente ale lui F 0 (adica
stergnd o buna parte din configuratia F 0 ), cum putem reconstrui cu rigla si compasul figura initiala F.
Vom da cteva exemple cunoscute de acest fel:
1. S
a se construiasc
a un triunghi ABC cunoscndu-i centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor HBC, HCA si HAB, unde H este ortocentrul acestuia ([1],
Problema 624 ).
2. Sa se construiasca un triunghi cunoscnd punctele de intersectie a bisectoarelor
interioare cu cercul circumscris triunghiul ([4], p. 105, Problema 88 ).
3. S
a se construiasc
a triunghiul ABC cunoscnd pozitiile vrfurilor A0 , B 0 , C 0 ale
triunghiurilor echilaterale construite pe laturile lui si n exterior ([1], Problema 637 ).
4. S
a se construiasc
a triunghiul ABC cunoscnd centrele , , ale cercurilor
adjuncte (CA), (AB), (BC) sau centrele 0 , 0 , 0 ale cercurilor adjuncte (BA),
(CB), (AC) (se numeste cerc adjunct (CA) cercul care trece prin B si este tangent
n C laturii CA) ([1], Problema 640 ).
5. S
a se construiasc
a un triunghi cunoscndu-i punctele O, H, I (cu semnificatii
uzuale); n ce conditii exist
a un astfel de triunghi? ([3])
S
a ncepem prin a preciza notatiile (de altfel uzuale, v. [2]) utilizate mai jos
(fig. 1):
I, Ia , Ib , Ic centrele cercurilor nscris si exnscrise triunghiului;
H, Ha , Hb , Hc ortocentrul si proiectiile lui pe laturile BC, CA si respectiv
AB;
D, E, F punctele de contact ale cercului nscris I (I, r) I cu laturile BC,
CA si respectiv AB;
Da , Ea , Fa etc. punctele de contact ale cercului exnscris Ia (Ia , ra ) Ia etc.
cu dreptele suport ale acelorasi laturi;
A0 , B 0 , C 0 punctele date de {A0 } = Db Fb Dc Ec , {B 0 } = Ec Dc Ea Fa ,
0
{C } = Fa Ea Fb Db .
Ne propunem s
a rezolv
am urm
atoarea
Problem
a. Sa se construiasca cu rigla si compasul triunghiul ABC cunoscnd
pozitiile punctelor A0 , B 0 , C 0 .
1
90
A
Ec
Fb
Ic
A
Ib
Eb
Fc
I
Dc
B
Da
Ha
Db
B
Fa
Ea
Ia
Fig. 1
c0 ) = 90
1) m(A
A
,
2
\
4BDb Fb este isocel si, deci, m(BD
. La fel, considernd 4CDc Ec
b Fb ) = 90
2
C
\
isoscel, deducem ca m(CD
. Ca urmare, n 4A0 Db Dc avem ca
c Ec ) = 90
2
c0 ) = 90 A . Analog, se stabileste c
c0 ) = 90 B si m(C
c0 ) = 90 C .
m(A
a m(B
2
2
2
91
0 D D ), dreptele B 0 C 0
c0 ) = 90 B = m(A\
2) ntruct m(B
si Db Dc sunt antiparb c
2
0 0 0
alele n raport cu 4A B C .
3) Consideram dreapta d determinata de punctele B si Ib ca o secanta a dreptelor
B 0 C 0 si Ib Ic si aratam ca se formeaza unghiuri alterne interne egale.
A
si analoagele (m(Iba ) = 180
Se stie c
a n 4Ia Ib Ic avem m(Iba ) = 90
2
[ = B + C = 90 A ). Atunci, din faptul ca d Ia Ic deducem ca
m(BIC)
2
2
2
C
C
b
\
a
m(d, Ib Ic ) = 90 m(Ic ) = 90 90
= , iar din d A0 C 0 avem c
2
2
c0 ) = C .
m(d,\
B 0 C 0 ) = 90 m(C
2
.
A Db
AFb A0 Db
Cum AB = c si AFb = BFb AB = pc (p fiind semiperimetrul 4ABC), r
amne s
a
calcul
am A0 Db si A0 Fb . S
a mai observ
am c
a Db Dc = BDb + CDc BC = p + p a =
b + c. Acum, cu teorema sinusurilor n 4A0 Db Dc si tinnd cont de punctele 1) si 2)
ale Propozitiei 1, obtinem relatia
cos C2
Db Dc
A0 Db
0
=
A
D
=
(b
+
c)
,
b
cos C2
cos A2
cos A2
cos C2
B
2p sin
(din 4BDb Fb ).
2
cos A2
Ca urmare, relatia de mai sus se scrie
iar A0 Fb = A0 Db Db Fb = (b + c)
A B
c
=
A Db
pc
A
Utiliznd formele de tipul cos =
2
cos C2
B
2p sin
A
2
cos 2
.
C
cos 2
(b + c)
cos A2
(b + c)
p (p a)
, dupa calcule de rutina rezulta ca
bc
a2 b2 + c2
A B
=
,
A Db
(b + c) (a + b c)
92
de unde
a2 b2 + c2
A B
a2 b2 + c2
A B
=
=
A B + A Db
(b + c) (a + b c) + a2 b2 + c2
BDb
a 2p
A B
a2 b2 + c2
=
A B = c cos B,
p
2 2p
adic
a A este piciorul n
altimii AHa . Deci AA0 trece prin H. Analog se arat
a c
a si
0
0
BB , CC trec prin H, ceea ce ncheie demonstratia.
Observatie. 4A0 B 0 C 0 si 4ABC sunt omologice, H fiind centru de omologie. Se
remarc
a usor c
a ele sunt si ortologice.
Propozitia 3. Punctul H este centrul cercului circumscris 4A0 B 0 C 0 , iar raza
R a acestui cerc este data de R0 = HA + ra = HB + rb = HC + rc .
0 C 0 ) = m(HB
0E ) =
\
\
Demonstratie. Deoarece B 0 H AEa , avem c
a m(HB
a
A
0
0
\
\
90 m(AEa Fa ) = . Din CH AFa si procednd la fel, deducem c
a m(HC B 0 ) =
2
A
a HB 0 = HC 0 . n mod analog, se arat
a c
a
. Deci 4HB 0 C 0 este isoscel, adic
2 0
0
0 0 0
HB = HA . Rezulta ca H este centrul cercului circumscris 4A B C .
Pentru partea a doua din enunt s
a ar
at
am c
a AA0 = ra . ntr-adev
ar, n 4A0 AFb
B
0F ) =
0 F A) =
\
\
avem: AFb = p c, m(AA
(analoaga uneia de mai sus) si m(A
b
b
2
B
90 +
(unghi exterior 4BDb Fa isoscel). Cu teorema sinusurilor, obtinem ca
2
r
r
B pc
S
p (p b)
ac
0
AA = cos
=
(p
c)
=
= ra .
2 sin B2
ac
(p a) (p c)
pa
Atunci, R0 = A0 H = HA + AA0 = HA + ra etc.
0
Consecinta
. Dreptele A0 Da , B 0 Eb , C 0 Fc sunt concurente n ortocentrul H 0 al
0 0 0
4A B C .
Demonstratie. Segmentele [AA0 ] si [Ia Da ] au lungimi egale cu ra si sunt paralele
(ca fiind perpendiculare pe BC). Prin urmare, patrulaterul A0 AIa Da este paralelogram si, deci, A0 Da k AIa . Din aceasta si faptul ca AIa B 0 C 0 , rezulta ca A0 Da
B 0 C 0 , adic
a A0 Da este n
altimea n 4A0 B 0 C 0 . n acelasi fel, B 0 Eb , C 0 Fc sunt n
altimi
0 0 0
n 4A B C si demonstratia este complet
a.
=
U Da =
p
=
,
U Ha
ra + ha
Da Ha
2ra + ha
2p
a
2
B
cb
c
aci Da Ha = BHa BDa = a cos B (p c) = 2c cos2 p = p
, iar
2
a
.
.
1
a ha
pa
2S p a
a
ra
=
=
1
2
+
=
1
2
+
=
.
2ra + ha
(p a) ra
a
S
a
2p
2 + hr a
a
93
cb
a
= si demonstratia este ncheiata.
2
2
Consecinta
. A0 Ia , B 0 Ib , C 0 Ic sunt simediane att n 4A0 B 0 C 0 ct si n 4Ia Ib Ic .
Demonstratie. Mijlocul U al segmentului [BC] este si mijlocul lui [Db Dc ], c
aci
94
1!!
3!!
5!!
(2n 1)!!
n
+ Cn2
Cn3
+ + (1) Cnn
.
2!!
4!!
6!!
(2n)!!
(1)
Vom stabili c
a este monoton descresc
ator si convergent la zero si vom pune n evidenta
legatura acestuia cu sirul lui Wallis (wn )n1 dat de
2
1
(2n)!!
wn =
(2)
(2n 1)!! 2n + 1
Z /2
Z /2
(k 1)!! , k par
k
k
k!!
2
.
cos x dx =
sin x dx =
0
0
(k 1)!! ,
k impar
k!!
Demonstratie. Dac
a n una din cele dou
a integrale efectu
am schimbarea t =
a
a; deci integralele sunt egale. Fie Ik valoarea comun
x , vom obtine pe cealalt
2
lor. Integrnd prin parti, gasim:
Z /2
Z /2
cosk x dx =
(sin x)0 cosk1 x dx =
Ik =
0
= (k 1)
= (k 1)
de unde
/2
0
/2
k1
Ik2 ,
k
Aceast
a relatie de recurenta si faptul c
a I0 =
k 2.
(3)
95
/2
2n
cos
x dx =
/2
(2n 1)!!
. Apoi, folosind formula binomului, g
asim:
(2n)!! 2
/2
1 sin2 x dx =
0
n
Cn Cn1 sin2 x + Cn2 sin4 x Cn3 sin6 x + + (1) Cnn sin2n x dx =
n n (2n 1)!!
0
1 1!!
2 3!!
3 5!!
=
Cn Cn
+ Cn
Cn
+ + (1) Cn
.
2
2!!
4!!
6!!
(2n)!!
, n N ;
wn
2n + 1
2) (an )n1 converge la zero.
(4)
an+1
=
an
(5)
Demonstratie. Punctul 1) rezulta din (2) si (4), iar 2) prin trecere la limita n
(5) pentru n .
Observatie. Faptul c
a lim an = 0 poate fi stabilit si utiliznd dubla inegalitate
n
2
3
(2n 1)!!
1
1
<
<
, n > 1 ([3], p. 48).
2
(2n)!!
2
2n
2n
Bibliografie.
1. G. M. Fihtenholt - Curs de calcul diferential si integral, vol. II, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1964.
2. Gh. Siretchi - Calcul diferential si integral, vol. I, Ed. S
tiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1985.
3. *** - Probleme de matematica traduse din Kvant, vol. I, E. D. P., Bucuresti, 1983.
96
Asupra r
ad
acinilor polinomului X 3 + pX + q Q [X]
Adrian REISNER1
I. Consider
am polinomul P = X 3 + pX + q Q [X], avnd r
ad
acinile complexe
1 , 2 , 3 . Not
am, ca de obicei, cu r
ad
acina primitiv
a de ordin 3 a unit
atii
3
2
2
1
= cos
+ i sin
).
( = + i
2
2
3
3
Propozitia 1. Pentru , C, urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i) 3 = p si P ( + ) = 0;
p3
(ii) 3 si p3 sunt radacinile polinomului Q = X 2 + qX .
27
Demonstratie. Cum P ( + ) = 3 + 3 + (3 + p) ( + ) + q, avem c
a
3
p
(i) + 3 + q = 0, 3 = p 3 + 3 = q, 3 3 =
(ii) .
27
Consecinta 1. Daca , C satisfac (i) sau (ii), atunci radacinile polinomului
P sunt + , + 2 si 2 + .
Demonstratie. Dac
a si sunt r
ad
acinile cubice cu produs
real
2
ale celor
2
dou
a r
ad
acini ale polinomului Q, atunci perechile
,
s
i
au aceleasi
propriet
ati, deci are loc (ii). Deducem c
a P + 2 = P 2 + = 0, de unde
concluzia.
4p3
Observatie. Daca = q 2 +
este discriminantul polinomului Q atunci:
27
1) Daca > 0,
atunci Q admite
doua radacini reale si distincte, fie acestea
A
si
B. Notnd cu = 3 A, = 3 B r
ad
acinile cubice reale, atunci + = 3 A + 3 B
este unica r
ad
acin
a real
a a lui P .
Ai = + i + 2i | , , Q ,
1
Cercet
ator, Centrul de Calcul E. N. S. T., Paris
97
P (X)
= X 2 + X + 21 + p A1 [X], prin
Dar 2 este radacina a polinomului
X 1
urmare A va fi un A1 -spatiu vectorial de dimensiune cel mult 2. Rezulta ca dimQ A =
dimA1 A dimQ A1 6. Faptul ca orice element nenul al lui A este inversabil se
demonstreaz
a ca n Propozitia 2.
III. Automorfismele algebrei A.
S
a observ
am c
a orice endomorfism al spatiului vectorial A cu propriet
atile c
a
u (1) = 1, u (xy) = u (x) u (y), x,
y
A
este
n
mod
necesar
bijectiv:
dac
a
u
(x)
=
0,
sunt r
ad
acinile polinomului X 2 +1 X + 21 + p A1 [X], deci 22 = 1 2 21 p,
prin urmare u 22 = 1 3 21 p = 23 = [u (2 )]2 . Astfel, n acest caz avem ca
Aut A = {1A , u}.
Propozitia 5. Daca P este ireductibil peste Q, atunci:
a) dim A {3, 6};
98
P (X)
ad
acin
a pentru
= X 2 + X + 22 + p caz n care
dat fiind c
a 3 este r
X
1 2 3
permutatrea asociat
a lui u este =
.
2 3 1
Obtinem astfel toate automorfismele lui A ca fiind asociate cte unei permut
ari
din S3 , deci |Aut A| = |S3 | = 6.
c) Conform celordemonstrate
la a), daca dim A = 3, atunci A = A1 = A2 = A3 ,
a toate
u = 1A . Dac
u 6= 1A , avem c
a u (1 ) = 2 si u 21 = 22 sau u (1 ) = 3 si u 21 = 23 . Aceste
automorfisme u sunt astfel unic determinate, deci |Aut A| = 3 (automorfismele sunt
asociate ciclurilor de lungime 3 din S3 ).
C
aut
am acum elementele invariante pentru orice automorfism. Dac
a x = x1 +
x2 1 + x3 21 A, atunci pentru u 6= 1A avem c
a u (x) = x1 + x2 2 + x3 22 si
u2 (x) = x1 + x2 3 + x3 23 . Egalitatea x = u (x) = u2 (x) conduce, dupa calcule, la
x2 + x3 (2 + 1 ) = 0, x2 + x3 (3 + 1 ) = 0. Daca x2 si x3 nu sunt ambele nule,
atunci 2 + 1 = 3 + 1 , deci 2 = 3 , absurd. Rezult
a c
a singurele elemente
invariante pentru orice automorfism sunt elementele lui Q.
99
Inegalit
ati stabilite cu un procedeu de reducere
a num
arului de variabile - Mixing variables
Iurie BOREICO 1 , Andrei CIUPAN 2
Prezent
am n cele ce urmeaz
a un procedeu mai recent de rezolvare a inegalit
atilor
folosit adesea pentru rezolvarea inegalitatilor de tip olimpiada. Ideea ce sta la baza
acestuia este urmmatoarea: cnd avem de-a face cu inegalitati, este convenabil sa
transform
am o problem
a ce comport
a trei variabile ntr-una numai cu dou
a variabile,
sau s
a reducem inegalitatea la cazul cnd unul din numere este egal cu 0. Vom ilustra
acest procedeu prin cteva probleme rezolvate n acest fel. Pornim cu o inegalitate
simpla si binecunoscuta:
1
Exemplul 1. Daca a + b + c = 1, sa se arate ca a2 + b2 + c2 .
1 3
Solutie. S
a consider
am functia f (a, b, c) = a2 + b2 + c2 si s
a ar
at
am c
a
3
a+b a+b
,
, c au aceeasi sum
a
f (a, b, c) 0. Observ
am c
a tripletele (a, b, c) si
2
2
si evalu
am diferenta
a+b a+b
,
,c .
D = f (a, b, c) f
2
2
a+b a+b
1
2
a f (a, b, c) f
,
, c , deci ar
Se vede usor c
a D = (a b) 0, adic
2
2
2
a+b a+b
fi de ajuns sa demonstram ca f
,
, c 0, ceea ce este mai convenabil.
2
2
(a + b)2
1
Acest lucru este echivalent cu
+ c2 . Fiindc
a a + b + c = 1, rezult
a c
a
2
3
2
1
a+b = 1c, deci ne r
amne s
a demonstr
am c
a (1c)2 +2c2 (c 3 )2 0,
3
3
evident adevarata. Mentionam ca inegalitatea de mai sus are multe alte solutii.
S
a ne ocup
am de probleme mai dificile, care au solutii surprinz
ator de directe
prin aceast procedeu.
b
c
3
a
+
+
.
Exemplul 2. Daca a, b, c 0, sa se arate ca
b+c c+a a+b
2
a
b
c
3
Solutie. Fie f (a, b, c) =
+
+
. Vom ar
ata c
a f (a, b, c)
b+c
c+a
a+b
2
b+c b+c
,
. Explicitnd si apoi desf
acnd parantezele, se obtine inegalitatea
f a,
2
2
3
3
2
2
echivalenta b + c + ab + ac 2abc + b2 c + bc2 , inegalitate imediata datorita
inegalitatii mediilor: b3 + c3 b2 c + bc2 si a(b2 + c2 ) a 2bc. Prin urmare, ramne
b+c
sa aratam ca f (a, t, t) 0, unde t =
. Aceasta relatie este echivalenta cu
2
1
2
Elev, Chisin
au
Elev, Bucuresti
100
2t
3
a
arat. Deci problema este rezolvat
a.
+
(a t)2 0, adev
2t a + t
2
Exemplul 3. Daca a, b, c > 0 si abc = 1, atunci a2 +b2 +c2 +3 2(ab+bc+ca).
Solutie. Fie f (a, b, c) = a2 + b2 + c2 + 3 2(ab + bc + ca). Consider
am un
triplet
convenabil,
care
s
a
p
a
streze
condi
t
ia
abc
=
1.
Un
astfel
de
triplet
poate
fi
(a b)2
.
D = (a b)2 2c( a b)2 = (a b)2 2c
( a + b)2
Fiindc
a relatia din
enunt este simetric
a, putem presupune c
a c = min{a,
b, c}.Atunci
deducem ca c < 2. Asta nseamna ca c2 2 2ab c ( a + b)2
(a b)2
2c (a b)2 2c
0, deci D 0. Asadar, r
amne s
a ar
at
am c
a
( a + b)2
f (a, b, c) si 0. Un
astfel
de
triplet,
la
care
s
i
produsul
e
invariant
este
(
ab,
ab, c).
Se vede c
a f
( ab, ab, c) = c2 + ab 3 2 ab c(1 + 2 ab). Atunci D
=
f (a, b, c) f ( ab, ab, c) = a2 + b2 (a + b) (bc + ca) 2ab+ 2 ab + 2c ab.
2
Prin grupare convenabil
a a termenilor, se obtine D = (a b)2 ( a b)
(c + 1) =
2
(a b)
c+1
(c + 1), de unde D = (a b)2 1
. Fiindca
(a b)2
2
( a + b)
( a + b)2
inegalitatea din enunt este simetrica, putem presupune ca c =
min{a, b,
c}. Deaici,
c 1 si ab 1, de unde obtinem succesiv c + 1 < 4 4 ab ( a + b)2 ,
c+1
1 < 0 D 0. Deci, s
a demonstr
am c
a f ( ab, ab, c) 0
deci
( a + b)2
2
2
c. Dar aceasta relatie din urma este adevarata, deoarece
c +(1/ c 1) +2 c+2
b+c b+c
(b c)
f (a, b, c) f (a,
=
,
) = b + c 2(b + c) bc +
2
2
2
!
2
( b + c)2 ( b + c + 2(b + c)) 4
b c
p
2
b + c + 2(b + c)
Solutie. S
a consider
am f (a, b, c) = ar (ab)(ac)+br (ba)(bc)+cr (ca)(cb)
si sa demonstram ca f (a, b, c) 0. Se poate observa ca f (a, a, c) = cr (c a)2 0.
R
am
ane s
a ar
at
am c
a f (a, b, c) f (a, a, c) f (a, b, c) f (a, a, c) 0. Dar, un mic
calcul ne arat
a c
a f (a, b, c) f (a, a, c) = (a b) [(a c)(ar cr ) + br (c b)] 0,
daca consideram ordonarea a c b, permisa de simetria inegalitatii din enunt.
Prin urmare, f (a, b, c) f (a, a, c) 0 si inegalitatea este demonstrata.
4
Exemplul 7. Daca a, b, c 0, a + b + c = 1, atunci a2 b + b2 c + c2 a
.
27
Solutie. Se observa ca alegerile de triplete folosite n exemplele precedente nu
mai duc la rezolvarea problemei; este nevoie de alegerea unui triplet inspirat. Pentru
2
1
am
c
a "ghicim" si verific
am c
a egalitatea are loc dac
a a = 0, b = , c = , ncerc
3
3
un alt triplet care s
a ilustreze acest caz de egalitate. Mai nti, consider
am functia
4
2
2
2
am diferenta D = f (a, b, c) f (0, a + b, c).
f (a, b, c) = a b + b c + c a , apoi evalu
27
Obtinem D = a (bc (c a)(c b)). Atunci cnd c este ntre a si b, se vede c
a
D 0 (putem face aceasta presupunere, deoarece inegalitatea din enunt este ciclica
n cele trei variabile). Deci ar fi de ajuns sa demonstram ca f (0, a + b, c) 0.
4
Deoarece a + b + c = 1, relatia precedent
a este echivalent
a cu (a + b)2 c
27
8
2c(1 c)(1 c)
, care rezult
a direct din inegalitatea mediilor.
27
Exemplul 8. Daca a, b, c 0 si a + b + c = 3, sa se afle maximul expresiei
E(a, b, c) = ab(a + b) + bc(b + c) + ca(c + a).
Solutie. Daca a = b = c = 1, atunci expresia are valoarea 6, care nu este maximul
3
ei. ns
a vedem c
a, dac
a lu
am un numar egal cu 0 si celelalte dou
a egale cu , atunci
2
27
expresia ia valoarea
. Vom arata ca acesta este maximul expresiei. Consideram
4
27
functia f (a, b, c) = ab(a + b) + bc(b + c) + ca(c + a) . Cu presupunerea a b c,
4
obtinem f (a, b, c)f (a+b, c, 0) = a2 (b+c)+b2 (c+a)+c2 (a+b)(a+b)2 cc2 (a+b) =
27
9
ab(a + b 2c) 0. Cum f (a + b, c, 0) 0 (a + b) c(a + b+ c)
(a + b)c
4
4
(adevarata din inegalitatea mediilor!), problema este rezolvata.
Exemplul 9 (Inegalitatea lui Turkevici ). Daca a, b, c, d 0, atunci
a4 + b4 + c4 + d4 + 2abcd a2 b2 + a2 c2 + a2 d2 + b2 c2 + b2 d2 + c2 d2 .
P 4
P
(Indicatie. Notam f (a, b, c, d) =
a + 2abcd a2 b2 . Presupunnd ordinea
a b c d, se arat
a c
a f (a, b, c, d) f (a, b, c, c) f (a, b, b, b) f (a, a, a, a) = 0.)
5
Exemplul 10. Daca a, b, c 0, sa se arate ca (a + b + c) 81abc a2 + b2 + c2 .
Solutia 1. Inegalitatea din enunt fiind omogen
a, putem presupune c
a a+b+
b+c b+c
abc a2 + b2 + c2 3. Se arata ca f a,
,
f (a, b, c) 0 si apoi ca
2
2
b+c b+c
,
f a,
0 n urma unor calcule de rutin
a.
2
2
Solutia 2. Se tine cont din nou de omogenitatea inegalitatii din enunt si se
presupune abc = 1. Pentru a demonstra ca (a+ b
+ c)6 81(a2 + b2 + c2 ) se
procedeaz
a astfel: ar
at
am c
a f (a, b, c) f (a, bc, bc) 0, unde f (a, b, c) =
(a + b + c)6 81(a2 + b2 + c2 ).
Solutia 3. Vom demonstra inegalitatea din enunt fara a folosi metoda "mixing
variables", pentru a arata ca, desi aceasta metoda este eficienta pentru un numar
foarte mare de probleme, pot exista si solutii mai simple. Folosind binecunoscuta
(ab + bc + ca)2
inegalitate (ab + bc + ca)2 3abc(a + b + c), deducem ca abc
, deci
3(a + b + c)
6
2
ar fi de ajuns s
a demonstr
am c
a (a + b + c) 27 (ab + bc + ca) a2 + b2 + c2 . Am
putea finaliza rezolvarea tot prin mixing variables, dar alegem inegalitatea mediilor:
q
X
X
X
3
2
2
(a + b + c) =
a2 +
ab +
ab 3 (a2 + b2 + c2 ) (ab + bc + ca) ,
de unde, prin ridicare la puterea a treia, rezult
a chiar inegalitatea c
autat
a.
Aplicatii
1. Se dau x, y, z 0 si x + y + z = 3; s
a se arate c
a x2 + y 2 + z 2 + xyz 4.
2. Se dau a, b, c > 0, abc = 1; sa se arate ca 3(a2 + b2 + c2 ) + 23
4 (a + 1) (b + 1) (c + 1) .
1 1 1
6
3. Dac
a a, b, c > 0 si abc = 1, s
a se arate c
a + + +
5.
a b
c a+b+c
4
4. Fie a, b, c 0, a + b + c = 1. S
a se arate c
a a2 b + b2 c + c2 a + abc
.
27
1
1
1
(ab+bc+ca)
+
+
5. Dac
a a, b, c 0, s
a se arate c
a
(a + b)2 (b + c)2
(c + a)2
9
(Olimpiada Iran, 1996 ).
4
1
a
b
c
7
6. Dac
a a, b, c [ ; 3], s
a se arate c
a
+
+
.
3
a+b b+c c+a
5
7. Fie a, b, c > 0 si abc = 1. Sa se arate ca 2(a2 +b2 +c2 )+18 3(a+1)(b+1)(c+1).
8. Numerele reale a, b, c satisfac relatia a2 + b2 + c2 = 9. Sa se arate ca
2 (x + y + z) xyz 10 (Test de selectie, Vietnam).
10. Dac
a a, b, c 0 si a + b + c = 1, atunci s
a se arate c
a
2
2
a + b2 b2 + c2 c2 + a2 8 a2 b2 + b2 c2 + c2 a2 .
11. Dac
a a, b, c 0 cu a + b + c = 3 si k 0, s
a se afle valoarea maxim
a a
expresiei
Ea,b,c = ab(a + b + k) + bc(b + c + k) + ca(c + a + k) (Andrei Ciupan, 2007 ).
12. Se dau numerele reale pozitive a1 , a2 . . . an astfel nct a21 +a22 + +a2n = 1. Sa
se afle maximul expresiei E = (1a1 )(1a2 ) (1an ) (Baraj,Seniori,Romnia,2007 ).
Bibliografie
1. V. Crtoaje - Algebraic Inequalities, Editura GIL, 2006.
2. M. O. Drmbe - Inegalitati - Idei si Metode, Editura GIL, 2003.
3. Site MathLinks: www.mathlinks.ro .
Al
aturi de acestia, au mai publicat o not
a Anca Timofte si Alexandru Turcanu (Botosani), au propus probleme originale Cristian S
avescu (Focsani), Ruxandra Vlcu, Iulia Zanoschi, Florin As
avoaie (toti din Iasi), au fost mentionati
cu solutii deosebite ale unor probleme Dana Timofte, Diana Prodan, Adrian
Hamciuc (Iasi), au primit premii acordate rezolvitorilor Ciprian Costin, Radu
Ciucanu, Mihai D
an
ail
a, Mircea Avram, Andrei Tofan, C
alin Turliuc, S
tefana Br
anisteanu, Alina Andriescu si Irina Pruteanu.
Tuturor le multumim, le dorim succes n viitor si pe toti i astept
am n continuare
al
aturi de Recreatii Matematice!
104
n cele ce urmeaz
a vom vedea cum se face o Nota plecnd de la o problem
a simpl
a
si comun
a si utiliznd mijloace elementare. Asadar, un ndemn la creativitate. . .
Punctul de pornire este cea de-a doua problema propusa la Concursul "Florica T.
Cmpan", etapa judeteana, clasa a VIII-a, al carei enunt poate fi gasit n acest numar
al revistei la pag. 116
Cerinta de la primul punct al acestei probleme este, dup
a cum au observat si
ctiva candidati, o consecinta imediata a faptului ca, n ipoteza problemei, piramida
considerata este una regulata. Vom indica si alte conditii, asemanatoare celei din
problema surs
a, care s
a implice o piramid
a regulat
a. Mai nti ns
a, vom reformula
si vom rezolva problema initial
a.
Problema 1. Fie V ABC o piramida triunghiulara regulata cu V A V B
V C V A. Notam x = V A, y = V B, z = V C, a = BC, b = AC si c = AB. n
ipoteza ca
xa = yb = zc,
(1)
piramida V ABC este regulata.p
Solu
Cum a =
y2 + z2, b =
x2 + z 2 ,
a
ptie.
z
2
2
2
2
2
c =
x + y
(),
condi
t
ia
(1)
devine
x
+
z
y
=
b
y 2 x2 + z 2 = z 2 x2 + y 2 . Dupa desfacerea parantezelor
V
y
2 2
B
si reducerea lui x y , din prima egalitate obtinem c
ax=y
x
si analog y =z, prin urmare V A = V B = V C. Apoi,
c
a = b = c = x 2 si deducem c
a V ABC este piramid
a reguA
lata.
Problema 2. Daca n ipoteza Problemei 1 nlocuim conditia (1) cu
x
y
z
(2)
= = ,3
a
b
c
atunci V ABC este piramida regulata.
Solutie. Din (2) obtinem, folosind () si proprietatea sirului de rapoarte egale,
x2
y2
z2
x2 + y 2 + z 2
1
ca 2
=
=
=
= , de unde 2x2 = y 2 + z 2 ,
y + z2
x2 + z 2
x2 + y 2
2 (x2 + y 2 + z 2 )
2
2y 2 = x2 + z 2 si 2z 2 = x2 + y 2
. Scaznd doua cte doua aceste relatii, rezulta ca
x = y = z si apoi a = b = c = x 2.
Problema 3. Daca n ipoteza Problemei 1 nlocuim conditia (1) cu
x + a = y + b = z + c, 3
(3)
3 Nota redac
t iei. Un tetraedru (arbitrar) care verific
a conditia V A V B V C V A
se numeste tridreptunghic, care verific
a (2) izodinamic, iar care verific
a (3) Crelle (D.Brnzei, S.
Anit a, C. Cocea - Planul si spatiul euclidian, pp. 245, 255, 251).
105
Solutie. Observ
am, tinnd seama de (), c
a
2
2
2
2
(3) x + a + 2xa = y + b + 2yb = z 2 + c2 + 2zc
2
2
x + y + z 2 + 2xa = y 2 + x2 + z 2 + 2yb = z 2 + x2 + y 2 + 2zc (1)
si astfel Problema 3 se reduce la Problema 1.
Problema 4. Daca n ipoteza Problemei 1 nlocuim conditia (1) cu
|x a| = |y b| = |z c| ,
(4)
atunci V ABC este priramida regulata.
Solutie. Calculele sunt analoage cu cele din solutia Problemei 3.
Apare ntrebarea: ce se ntmpl
a dac
a nlocuim a, b, c cu o permutare oarecare a
lor? Vom ar
ata c
a si n aceast
a situatie piramida este regulat
a.
0
Problema 1 . Daca n ipoteza Problemei 1 nlocuim conditia (1) cu
xb = yc = za,
(10 )
priramida V ABC este regulata.
Solutie. Observam nti ca, daca doua dintre numerele a, b, c sunt egale, rezulta
usor ca sunt egale toate trei; prin urmare, a, b si c sunt fie distincte doua cte doua,
fie egale ntre ele. Presupunem prin absurd c
a ne putem situa n primul caz si vom
ordona numerele a, b, c; fie a < b < c. Atunci:
a2 < b2 < c2 z 2 + y 2 < x2 + z 2 < x2 + y 2 z < y < x.
Pe de alta parte, din (10 ) rezulta ca z > x > y si ajungem astfel la o contradictie.
R
amne c
a a = b = c, apoi x = y = z, deci V ABC este piramid
a regulat
a.
Problema 20 . Daca n ipoteza Problemei 1 nlocuim conditia (1) cu
x
y
z
= = ,
(20 )
b
c
a
atunci V ABC este piramida regulata.
Solutie. Avem succesiv:
x2
y2
z2
x2
y2
= 2
= 2
2
= 2
=
(20 ) 2
2
2
2
2
2
x +z
x +y
y +z
x +z x
x + y2 y2
x2
y2
z2
x2 + y 2 + z 2
z2
2 = 2 = 2 = 2
= 1,
= 2
2
2
y +z z
z
x
y
x + y2 + z2
de unde x = y = z, apoi a = b = c.
x
y
z
astreaz
a
Observatie. Dac
a nlocuim (20 ) cu
=
=
(200 ), concluzia se p
c
a
b
x
y
z
0
000
cu aceleasi calcule. Daca nsa nlocuim (2 ) cu
=
=
(2 ), concluzia se
a
c
b
pastreaza, cu o justificare putin diferita:
x2
y2
z2
x2 + y 2 + z 2
1
(2000 ) 2
=
=
=
=
2
2
2
2
2
2
2
2
z +y
x +y
x +z
2 (x + y + z )
2
2x2 = y 2 + z 2 , 2y 2 = x2 + y 2 , 2z 2 = x2 + z 2 x = y = z.
L
as
am n seama cititorului formularea problememlor 30 si 40 ; solutiile lor sunt
similare cu cele ale Problemei 10 .
Concluzionam ca, daca x u = y v = z t, unde "" este una dintre operatiile
aritmetice +, , , :, iar u, v, t rezprezint
a o permutare oarecare a numerelor a, b, c,
atunci piramida este regulat
a. Se obtin n acest fel 24 de probleme distincte.
106
Intuirea propriet
atilor operatiilor aritmetice
utiliznd metodele figurative
Petru ASAFTEI 1
Este cunoscut faptul c
a n clasele primare se evidentiaz
a, f
ar
a utilizarea terminologiei, unele propriet
ati ale operatiilor lor. Cunostintele clare despre aceste propriet
ati
se obtin daca se porneste de la un suport material intuitiv. n cazul de fata, materialul intuitiv va fi format din retele de puncte n plan, structurate n asa fel nct
elevii s
a sesizeze propriet
atile operatiilor, binenteles, cu ajutorul explicatiilor date
de nvatator. Vom construi modele figurative pentru urmatoarele proprietati: comutativitatea nmultirii, asociativitatea nmultirii, distributivitatea nmultirii fata de
adunare si distributivitatea nmultirii fata de sc
adere.
3x4
1. Comutativitatea nmultirii
Aceast
a configuratie de puncte poate fi privit
a n dou
a moduri:
primul, de jos n sus, care pune n evidenta c
a se repet
a3
linii cu cte 4 puncte n fiecare linie, ceea ce nseamna 3 4;
al doilea de la stnga la dreapta, care pune n evidenta ca
4x3
se repet
a 4 coloane cu cte 3 puncte n fiecare coloan
a, ceea ce nseamn
a 4 3.
Generalizarea se face n mod natural, tot pe baza unei retele de puncte, care este
formata din a linii si b coloane. Prin analogie cu rationamentul precedent, obtinem
a b = b a.
(2x3)+(2x4)
Profesor, S
coala Normal
a "Vasile Lupu", Iasi
107
3+4
3+4
2x(3x4)
3x4
2x4
2x3
3x4
2x(3x4)
2. Asociativitatea nmultirii
Rationamentul matematic are la
baz
a mp
artirea retelei n dou
a submultimi de puncte, fiecare format
a din 3
linii si 4 coloane. Prin analogie cu cazul
2x3 2x3
2x3 2x3
precedent, constatam ca 2 (3 4) si
(2 3) 4 reprezint
a tot att si scriem
4x(2x3) sau (2x3)x4
2 (3 4) = (2 3) 4.
Generalizarea acestei proprietati nu este evidenta. Produsul 2 3 trece n a b,
ceea ce nseamna un tablou cu a coloane si b puncte n fiecare coloana. Repetam acest
tablou de c ori si obtinem c (a b) = (a b) c. Pe de alt
a parte, s
a consider
am
din fiecare tablou o singur
a coloan
a; form
am n acest fel a tablouri cu b linii si c
puncte n fiecare linie. Ca urmare, obtinem a (b c). Numarul total de puncte
nu s-a schimbat, ceea ce nseamna ca (a b) c si a (b c) reprezinta tot att si
scriem (a b) c = (a b) c.
4-3
4-3
2x(4-3)
(2x4)-(2x3)
Observatie. Utilizarea modelelor figurative, de exemplu cazurile 3 si 4, contribuie la ntelegerea algoritmului de rezolvare a exercitiilor care contin paranteze.
ASOCIA
TIA RECREA
TII MATEMATICE
Constantin Corduneanu
Radu Miron
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
108
qi f (xi ) f
n
X
qi xi
i=1
holds.
This inequality is in some sense equivalent to the definition of convexity. Thats
why, it is not well known that Jensens inequality holds even for non-convex functions
(moreover, this is believed to be false).
Lets start with an easy contest problem (from the journal Die wurzel, Jena,
05/2005, problem 19):
Let x1 ,. . . , xn be positive real numbers with 0.075 h(x)
0.05
x1 + +xn = n. Prove the following inequality.
n
X
i=1
0.025
X 2
1
1 + xi
3 + xi
i=1
(1)
10
20
30
40
-0.025
-0.05
-0.075
2
1x
1
=
.
1+x 3+x
(1 + x)(3 + x)
2
1
1
1X
xi = h(1) = 0
=
h(xi ) h
n i=1 1 + xi
3 + xi
n
n i=1
i=1
and therefore
(1). The
result is true but the proof is false, because h(x) is not convex
for x > 1 + 3 2 + 3 4 = 6.69464 . . . (see the picture). Why does the inequality
holds, nevertheless? To investigate this question, we try to prove Jensens inequality
n
P
deriving an identity for it. We fix x0 =
qi xi and define a function
i=1
g(x) =
f (x) f (x0 )
x x0
i=1
i=1
Cercet
ator dr., Institutul Weierstrass, Berlin (e-mail: stephan@wias-berlin.de)
109
(2)
n
X
n
n
X
X
f (xi ) f (x0 )
X=
qi f (xi ) f (x0 ) =
qi f (xi ) f (x0 ) =
qi
(xi x0 ) =
xi x0
i=1
i=1
i=1
n
X
qi g(xi ) (xi x0 ) =
i=1
n
X
i,j=1
qi qj xi g(xi )
1j<in
n
X
n
X
i=1
n
n
X
X
g(xi )qi xi
qj
qj xj =
qi qj xj g(xi ) =
i,j=1
X
X=
qi f (xi ) f
qi xi =
i=1
j=1
n
X
i,j=1
i=1
j=1
qi qj xi g(xi ) xj g(xi ) =
1j<in
(3)
We see that X 0 holds, if the function g(x) is monotone increasing. The function
g(x) is called slope function. g(x) is the slope of the secant through the points in
x0 and x. If f (x) in convex, g(x) is increasing for any point x0 . But this is not the
only case. Function g(x) is increasing, if looking from the point (x0 , f (x0 )) on the
graph of f (x), no point of f (x) "lies in the shadow" of the graph. This can happen
for some points x0 even if the function is not convex. The function h(x) above is an
example (here is x0 = 1).
An other amazing example are polynomials of
fourth order typical non-convex functions. We
e1
f(x)
consider such a function f (x) and its inflection
points (the x-coordinates are x1 and x2 ). The
e2
inflection point tangents e1 and e2 intersect the
graph of f (x) in points with x-coordinates x3 and
x4 . Now, Jensens inequality holds for x0 x3 or
x
x3
x0 x4 .
x4
x2
x1
The typical proof of Jensens inequality starts from the inequality for convex
functions
(xi x0 )f 0 (x0 ) f (xi ) f (x0 ) (xi x0 )f 0 (xi )
Multiplying by qi and adding up over i we get
n
n
n
n
X
X
X
X
qi (xi x0 )f 0 (x0 )
qi f (xi ) f (x0 )
qi
qi (xi x0 )f 0 (xi )
i=1
i=1
i=1
n
P
qi = 1 and
i=1
i=1
n
P
qi xi = x0 . The middle is X
i=1
and transforming the right hand sind in a similar way as above (3) we obtain.
n
n
X
X
X
0
qi f (xi ) f
qi xi
qi qj (xi xj ) f 0 (xi ) f 0 (xj )
i=1
i=1
1j<in
This is similar to identity (3), but holds only for convex functions.
Moreover, identity (3) is very useful, if we are not only interested in Jensens
inequality, but if we want to estimate the dierence on the left hand side of (3).
110
Concursul de Matematic
a Al. Myller
Editia a V-a, Iasi, martie 2007
Clasa a IV-a
1. Daca a = 2 si b + c = 5, calculati a b + a c.
2. Suma a doua numere este 75. Daca din primul scadem 45 si la al doilea adunam
10, obtinem numere egale. S
a se afle cele dou
a numere.
3. Aflati a b c, unde b este dublul lui a, a este dublul lui c, iar a + b + c = 21.
4. Produsul a 7 numere naturale este 7. Aflati suma numerelor.
5. Pentru numerotarea paginilor unei reviste sunt necesare 135 cifre. Cte pagini
are revista?
6. Numerele naturale nenule distincte a si b sunt cele mai mici pentru care
mp
artirile a : 2 : 2 : 2 : 2 si b : 2 : 2 : 2 : 2 se efectueaz
a exact. Aflati a + b.
7. Aflati ce numar se mareste cu 2007 cnd adaugam la dreapta lui cifra 0.
8. Un profesor are un numar de caiete si jumatate din numarul acestora creioane.
Distribuind cte 3 caiete fiec
arui elev mai r
amn 3 caiete, iar distribuind cte 3
creioane fiec
arui elev, r
amn 3 elevi f
ar
a creioane. Care este num
arul elevilor?
9. Alba ca Zapada si cei sapte pitici au suma vrstelor 185 de ani. S
tiind ca Alba
ca Zapada este cu patru ani mai tnara dect cel mai tnar pitic, iar vrstele piticilor
sunt numere naturale consecutive, aflati vrsta Albei ca Z
apada.
10. Setil
a bea la o mas
a obisnuit
a 5 butoaie de ap
a, iar cnd este nsetat bea 7
butoaie. Daca a baut 39 de butoaie, la cte mese a fost Setila nsetat?
11. S
tefan trebuie sa nmulteasca numarul 223 cu un numar format din 2 cifre
consecutive. Din greseal
a, el a schimbat ordinea acestor cifre consecutive si a obtinut
alt produs. Care este diferenta celor dou
a produse?
12. Primul termen al unui sir de numere naturale este 1 + 2 + 3, al doilea este
2 + 3 + 4 + 5, al treilea este 3 + 4 + 5 + 6 + 7 si asa mai departe. Aflati valoarea celui
de-al 50-lea termen al sirului.
13. Suma a 2 numere A si B este 150. Dac
a stergem una din cifrele lui A se
obtine B. G
asiti toate numerele A si B cu aceast
a proprietate.
14. O minge se ridica la trei sferturi din distanta de la care cade. Daca prima
data i se da drumul de la 64 metri, care este distanta totala parcursa de minge pna
cnd atinge p
amntul a patra oar
a?
15. Pe o tabl
a sunt scrise numerele 1, 2, 3, . . . , 100. Lucian si Dana sterg pe
rnd numerele de pe tabla astfel: mai nti Lucian sterge numerele de pe locurile
impare, apoi Dana sterge numerele de pe locurile pare din sirul ramas. Lucian sterge
din nou numerele de pe locurile impare din noul sir si asa mai departe. Care este
ultimul num
ar r
amas pe tabl
a?
Clasa a V-a
1. Care sunt elementele multimii A = {2x N | 100 x < 103}?
111
9
ab
, cu x3y
mai mica dect
13
x3y
multiplu de 10?
11. Restul mp
artirii num
arului 3a + b la 23 este 11, iar ctul este c. Stabiliti
paritatea ctului mp
artirii lui 3a + b c la 11.
12. Fie numarul n = 9 + 99 + 999 + + |99999{z 99}. Cte cifre de 1 se folosesc
2007
la scrierea lui n n baza 10?
2005
2006
,b=2
, c = 22007 . Care este ultima cifr
a
13. Consider
am numerele a = 2
a num
arului N = 2a + 3b + 4c?
14. S
tiind ca numerele naturale a si b dau la mpartirea prin 2001 resturile 1001
si respectiv 1999, determinati restul mpartirii la 667 a numarului 2a + 3b.
15. Se d
a sirul de numere naturale 1, 2 3, 4 5 6, 7 8 9 10, . . . . Care este al
50-lea termen al sirului?
Clasa a VI-a
1. Num
arul x pentru care x2 + x y 4 = 0, unde x, y N si y num
ar prim,
este . . .
2. Raportul dintre un numar natural si inversul sau este 9; atunci suma dintre
numar si invers este . . .
3. Dintre numerele 729100 si 246150 mai mare este . . .
4. Trei frati vor s
a-si mpart
a ntre ei 240 de nuci. Ei hot
ar
asc s
a le mpart
a
n parti direct proportionale cu numerele 2, 3 si 5 si apoi sa dea cte 25 din nucile
primite surorii mai mici, care astfel a primit . . . nuci.
5. Num
arul de trei cifre egal cu de 15 ori suma cifrelor sale este . . .
6. Cel mai mic multiplu de 5 cu suma cifrelor 44 este . . .
7. Un muncitor lucreaza piese trei zile astfel nct 20% din productia fiecarei zile
1
este ct din productia zilei urmatoare. Astfel, a treia zi a lucrat cu 55 piese mai
6
mult ca n prima zi. A treia zi a lucrat . . . piese.
112
8. S
tiind c
a raportul dintre suplementul sumei a dou
a unghiuri adiacente si suma
1
suplementelor lor este , masura unghiului format de bisectoarele lor este . . .
3
9. Cel mai mic num
ar de forma xyz (x < y < z) divizibil cu 12 este . . .
o
n
n+80
, n N este . . .
10. Cardinalul multimii M = x N | x = n10
11. Numarul natural care are exact trei divizori naturali, iar suma divizorilor
este 183 este . . .
12. Cel mai mic numar natural de trei cifre care mpartit pe rnd la 2, 3, 4, 5, 6
d
a resturi diferite nenule este . . .
13. Un unghi XOY cu masura de 179 este mpartit de 17 semidrepte n 18
unghiuri, cu m
asurile exprimate prin numere naturale nenule, distincte. Cel mai
mare unghi posibil dintre cele 18 este . . .
14. Fie triunghiul ABC, (AM bisectoarea unghiului BAC si AD BC, unde
\ = m(DAM
\ ) si m(BAC)
\ + m(AM
\
D, M (BC). Daca m(ABC)
D) = 180 , atunci
\ are m
BAC
asura . . .
15. Fie multimea A = {1, 4, 7, 10, 13, . . . , 100} si B o submultime a sa cu n
elemente avnd proprietatea c
a, la orice alegere a celor n elemente din A, s
a existe
cel putin doua cu suma 104. Valoarea minima a lui n este . . .
\
\ =
3. Pentagonul convex ABCDE are propriet
atile: AB = BC, m(ABE)+m(
CBD)
\
\
\
m(DBE) si m(AEB) + m(BDC) = 180 . Demonstrati c
a ortocentrul triunghiului
BDE se afl
a pe dreapta AC.
4. Fie n 2 un numar ntreg. Demonstrati ca, oricum am colora cu doua culori
n3 + 5n
o multime de
numere ntregi consecutive, exist
a o submultime monocolor
a
6
{a1 , a2 , . . . , an } astfel nct 1 a2 a1 a3 a2 an an1 .
Concursul de matematic
a Florica T. Cmpan
Etapa judetean
a, 17-18 februarie 2007
Clasa a IV-a
1. Suma a patru numere este 282. Primul num
ar, p
atrimea celui de-al doilea si
dublul celui de-al patrulea sunt cu 4 mai mari dect al treilea num
ar. Aflati numerele.
2. Gasiti cel mai mic si cel mai mare numar cu cifre distincte, stiind ca suma
cifrelor fiecaruia este 17.
3. Koallo este un copil care locuiste n dr
agutul or
asel Oloko din Nigeria. Cum el
iubeste matematica, recent a observat ca daca atribuie cte o alta cifra fiecareia dintre
literele K, O, A, L si nmulteste numarul de 5 cifre corespunzator numelui oraselului
cu 11, obtine num
arul corespunz
ator numelui s
au. Care sunt cifrele atribuite fiec
arei
litere?
Clasa a V-a
1. a) Fie num
arul 1234567891011121314...200520062007. S
a se suprime 100 de
cifre astfel nct num
arul r
amas s
a fie cel mai mare posibil.
b) Sa se determine cel mai mic numar natural de forma a1 a2 ...ak , k 1, care
verifica relatia 7a1 a2 ...ak = 5 a1 a2 ...ak 7.
2. Pentru rezolvarea temei de vacanta, bunica i d
a Anei cte o surpriz
a Barbie
imediat ce termin
a de rezolvat o nou
a problem
a. Ana constat
a de fiecare dat
a c
a,
adunnd cifrele numarului de surprize primite pna atunci cu cifrele numarului de
probleme care i-au r
amas de rezolvat, obtine 11. Cte surprize Barbie va avea Ana
la terminarea temei?
Mihaela Cianga
E
3. n figura alaturata avem un sistem de drumuri care F
leag
a localit
atile A, B, C, D, E, F , G. Fiecare drum existent
G
D
ntre dou
a localit
ati vecine are lungimea un num
ar ntreg de
A
kilometri. O localitate se numeste "nod impar" daca suma
lungimilor drumurilor care pleaca din ea este un numar impar
de kilometri. S
a se arate c
a localit
atile nu pot fi toate "noduri
B
C
impare".
Petru Asaftei
114
Clasa a VI-a
1. O reprezentanta a unui constructor de autoturisme a vndut n 2005 mai putin
de 200 de masini. n 2006 vnzarile au crescut cu 28%, iar n 2007 este preconizata o
sc
adere cu 15% fata de 2006. Cte autoturisme se prognozeaz
a a fi vndute n 2007?
Gabriel Popa
2. n figura alaturata este desenat un pentagon ABCDE
n care DAC DBE, ACE BEC si [AC] [BE].
Fie {I} = AD CE si {J} = BD CE.
a) Aratati ca AIC BJE.
b) Demonstrati c
a [AD] [BD].
C
J
A
I
3. a) Cte numere naturale a1 a2 ...an (n 2), formate din cifre nenule, au proprietatea ca toate numerele a1 a2 , a2 a3 , ..., an1 an sunt patrate perfecte?
Adrian Zanoschi
b) Alin arunca doua zaruri, iar Vlad arunca trei zaruri. Fiecare vrea ca produsul
numerelor obtinute de el sa fie patrat perfect. n care dintre cele doua situatii,
probabilitatea atingerii obiectivului este mai mare?
Monica Nedelcu
Clasa a VII-a
1. a) Se dau dou
a numere ntregi x si y. Cu ajutorul lor se formeaz
a un sir de
numere n felul urm
ator. Primul num
ar este egal cu x. Al doilea num
ar este egal cu
x + y. Al treilea numar este egal cu diferenta dintre al doilea si primul numar. Al
patrulea numar este egal cu diferenta dintre al treilea si al doilea numar. Al cincilea
num
ar este egal cu diferenta dintre al patrulea si al treilea num
ar si asa mai departe.
S
a se afle primele 12 numere ale sirului si al 2007-lea num
ar.
b) Alegeti n fata fiecaruia dintre numerele 1, 2, 3, ..., 2006 unul dintre semnele "+"
sau "" astfel nct numarul |1 2 3 ... 2006| sa ia cea mai mica valoare.
Determinati aceast
a valoare.
2. Un iaht trebuie s
a parcurg
a un traseu sub form
a de triunghi echilateral ABC,
plecnd din A. Pe iaht se afla Sam, Bob si John, care ncearca sa nregistreze
viteza vasului, dar avnd toti trei r
au de mare, nu reusesc s
a retin
a dect informatii
incomplete. Astfel, Sam a observat c
a iahtul a parcurs primele trei sferturi ale cursei
n 3 ore si jum
atate, John si-a notat doar c
a ultimele trei sferturi ale drumului au
fost parcurse n 4 ore si jumatate, iar Bob a observat ca pentru a parcurge distanta
de la B la C au fost necesare cu 10 minute mai mult dect pentru distanta de la A la
B. Presupunnd c
a, pe fiecare latur
a a triunghiului, iahtul a avut vitez
a constant
a,
s
a se determine durata parcurgerii ntregului traseu.
3. Consideram un patrat ABCD cu latura de 9 cm si punctele E AD , F BC,
astfel nct A (ED), C (BF ), AE = 9 cm, CF = 3 cm. O furnic
a str
abate
cel mai scurt drum de la E la F care traverseaz
a p
atratul dup
a o paralel
a la BC.
Construiti drumul pe care l parcurge furnica si aflati lungimea lui.
Clasa a VIII-a
1. Consider
am 9 puncte dispuse ca n figura al
aturat
a:
115
O furnic
a pleac
a din A si ajunge n B trecnd prin fiecare punct
B
o singura data, pe un drum fara autointersectie si mergnd pe laturile sau diagonalele patratelor mici care se pot forma cu punctele
din retea. Dac
a lungimea laturii p
atratului mic este 1, ar
atati c
a
lungimea minim
a
a drumului str
ab
atut de furnic
a este 8 si cea A
maxima este 4 + 4 2.
Gheorghe Iurea
2. Fie piramida triunghiular
a V ABC astfel nct AV BV , BV CV , CV AV
si care are produsul oricaror doua muchii opuse egal cu P . Asociem fiecarei muchii
a piramidei cea mai mica dintre ariile triunghiurilor care au drept baza muchia respectiv
a si vrful pe muchia opus
a a piramidei.
a) Demonstrati c
a V este egal dep
artat de muchiile bazei ABC.
b) Daca suma muchiilor piramidei este S si distanta de la V la una dintre muchiile
bazei este d, calculati n functie de S si d suma celor sase arii asociate muchiilor
piramidei.
Julieta Grigoras
3. Fie
n
o
a) Determinati num
arul de elemente rationale din multimea A.
b) Determinati num
arul elementelor multimii A.
Cristian Laz
ar si Claudiu-
Stefan Popa
Etapa interjudetean
a, 1-3 iunie 2007
Clasa a IV-a
1. Suma unor numere naturale consecutive este 90. Unul dintre numere este 10.
Care sunt celelalte numere? Justificati r
aspunsul!
2. Se d
a sirul de numere naturale 5, 10, 15, 20, 25, . . . Care este primul num
ar
din sir cu suma cifrelor 27?
3. Lucian-Georges ia dintr-o cutie de fiecare data mai multe bomboane dect
luase data precedent
a si, n 5 d
ati, a luat n total 31 bomboane. Cte bomboane a
luat a patra oar
a, dac
a prima dat
a a luat de trei ori mai putine bomboane dect a
cincea oara?
Clasa a V-a
1. Un dreptunghi cu n linii si m coloane este mpartit n patratele 11. Pe prima
linie coloram primul patratel, pe a doua linie coloram primele doua patratele, pe a
treia linie primele patru p
atr
atele, pe a patra linie primele opt p
atr
atele s. a. m. d.,
pn
a cnd pe a n-a linie se vor colora toate p
atr
atelele. S
tiind c
a num
arul total de
patratele colorate este 1023, aflati cte linii si cte coloane are dreptunghiul.
Mihaela Buc
ataru
2. Pe o tabl
a de sah se g
asesc 31 de pioni. Ar
atati c
a pe tabl
a exist
a o portiune
avnd una dintre formele din figura de mai jos, pe care nu se afla niciun pion.
116
Tamara Culac
3. Un tlhar mparte prada cu tovarasul sau de rautati. Dintr-un saculet plin cu
monede de 10 bani, el scoate pe rnd cte o moned
a, num
arnd: "Una la tine, una la
mine; a doua la tine, una, dou
a la mine; a treia la tine, una, dou
a, trei la mine; . . . "
si la fiecare num
ar rostit, aseaz
a cte o moned
a n fata sa sau a tovar
asului s
au. Dac
a
n saculet sunt 6000 de monede, aflati ce suma (n lei) revine fiecarui tlhar.
Gabriel Popa
Clasa a VI-a
1. Dou
a coli de hrtie care au aceleasi dimensiuni, L = 9 dm si l = 5 dm, se
taie n dreptunghiuri, prima prin drepte paralele cu lungimea, iar a doua prin drepte
paralele cu latimea, numarul si dimensiunile acestor dreptunghiuri fiind arbitrare. Sa
se arate c
a exist
a cel putin o situatie n care suma perimetrelor tuturor dreptunghiurilor obtinute prin t
aiere din prima coal
a este egal
a cu suma perimetrelor tuturor
dreptunghiurilor obtinute din a doua coala.
Petru Asaftei
2n + 7
2. a) Fie multimea A = n N |
fractie reductibil
a . S
a se g
aseasc
a
3n + 1
trei elemente din multimea A.
Enache P
atrascu
b) Cum planteaza un pomicultor 10 copaci pe 5 rnduri, astfel nct sa fie 4 copaci
pe fiecare rnd?
3. Un evantai are 37 de spite, astfel nct unghiul dintre oricare dou
a spite al
aturate are m
asura de 5 . S
a se arate c
a, dac
a se aleg oricare 12 spite, exceptnd-o pe
prima, se formeaza cel putin trei unghiuri de masuri egale.
Doru Buzac
Clasa a VII-a
1. Dan are trei jetoane pe care sunt scrise trei numere reale pozitive, iar Ana are
alte trei pe care sunt scrise inversele lor. Dan i da Anei un jeton pe care aceasta
l asociaz
a cu un altul dect inversul s
au. Apoi, Ana i d
a lui Dan un jeton pe
care acesta l asociaz
a cu un altul dect inversul s
au. S
tefan primeste de la cei doi
copii jetoanele ramase si constata ca nici numerele sale nu sunt inverse unul celuilalt.
Fiecare anunta suma numerelor pe care le are pe cele doua jetoane, respectiv 4, 1 si
7
. Ar
atati c
a produsul numerelor scrise pe cele trei jetoane detinute initial de Dan
3
este 1.
Mihaela Cianga
2. Fie I punctul de intersectie al diagonalelor trapezului ABCD, AB k CD,
AB = a cm, CD = b cm, a > b. Paralela prin I la AB intersecteaza pe AD si BC
a simultan, pe drumul
n punctele P , respectiv Q. Trei mobile M1 , M2 si M3 pleac
cel mai scurt, din punctele B, Q, C spre punctele A, P respectiv D, astfel: M1 cu
viteza constanta b cm/s, M2 cu viteza constanta a cm/s pna n I si apoi, fara oprire,
117
cu viteza constant
a b cm/s de la I la P , iar M3 cu viteza constant
a a cm/s. Aflati
ordinea n care ajung cele trei mobile n punctele A, P , respectiv D.
Claudiu S
tefan Popa
3. Se considera n plan noua puncte, astfel nct din oricare trei se pot alege cel
putin doua cu distanta dintre ele mai mica sau egala cu 1. Aratati ca exista un disc
de raz
a 1 care contine cel putin 5 puncte din cele considerate.
Gheorghe Blendea
Clasa a VIII-a
a) 2 3 2, 2, 2 3 + 2;
b) 2 3, 2 + 3, 4?
Monica Nedelcu
2. Triunghiul alaturat este considerat fix. n cte moduri putem
aseza numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6 n cerculete, astfel nct suma numerelor de pe fiecare latur
a a triunghiului s
a fie aceeasi?
Petru Asaftei
3. Exist
a o tar
a K a cubarzilor. Un cubard are corpul de forma unui cub, o
anten
a ce porneste dintr-un vrf al cubului, o coad
a ce este diagonal
a a unei fete a
cubului si o gur
a care este exact la mijlocul unei muchii a cubului. Un cubard se
poate rostogoli dupa voie, se poate umfla sau strnge dupa plac, si poate roti antena
cum vrea. Nu exist
a doi cubarzi pe care i-am putea suprapune nct sa le coincid
a
cozile, gurile si antenele. Care este num
arul maxim al cubarzilor?
Dan Brnzei
Olimpiada Balcanic
a de Matematic
a Juniori
(JMBO)
Editia a XI-a, S
umen (Bulgaria), 23-30 iunie 2007
La aceasta editie a concursului au participat 11 tari: Albania, Bosnia & Hertegovina, Cipru, Macedonia, Grecia, Moldova, Muntenegru, Romnia, Serbia, Turcia,
Bulgaria 1 si trei echipe n afara concursului: Bulgaria 2, Kazahstan si Sumen
&
Varna.
Delegatia Romniei a fost condusa de prof. Dinu Serb
anescu si prof. Mircea
Fianu. Echipa tarii noastre a fost compusa din urmatorii elevi: Chindea Filip si
Bumbacea Radu (din Bucuresti) medaliati cu aur (ambii au acumulat maximum
de puncte), Tiba Marius (Iasi), Ciolan Emil Alexandru (Slatina), Muntean
Alexandru (Bucuresti) si Filip Laurian (Arad) medaliati cu argint.
118
Elevul Tiba Marius a fost primul din medaliatii cu argint, printre toti concurentii
ce au luat aceasta medalie.
Se preconizeaza ca Albania sa gazduiasca urmatoarea editie a JMBO.
Enunturile problemelor
1. Fie a un num
ar real pozitiv astfel nct a3 = 6 (a + 1). S
a se arate c
a ecuatia
2
x + ax + a 6 = 0 nu are solutii reale.
2. Fie ABCD un patrulater convex avnd DAC = BDC = 36 , CBD = 18
si BAC = 72 . Diagonalele AC si BD se intersecteaz
a n punctul P . S
a se
determine m
asura unghiului AP D.
3. Se consider
a 50 de puncte n plan, oricare trei necolineare. Fiecare dintre
aceste puncte este colorat folosind una dintre patru culori date. Sa se arate ca exista
o culoare si cel putin 130 de triunghiuri scalene cu vrfurile n puncte de aceasta
culoare.
4. S
a se arate c
a dac
a p este un num
ar prim, atunci 7p + 3p 4 nu este p
atrat
perfect.
2
Not
a. Timp de lucru: 4 ore si 30 minute. Fiecare problem
a este notat
a cu 10
puncte.
Solutiile problemelor
prezentate de elevul Marius Tiba
6
1. Observam ca a3 = 6 (a + 1) a a2 6 = 6 a2 6 = (a este pozitiv).
a
Atunci, ecuatia din enunt se scrie sub forma
6
(1)
x2 + ax + = 0
a
24
si are discriminantul D = a2
. S
a presupunem, prin reducere la absurd, c
a
a
ecuatia dat
a sau ecuatia (1) are solutii reale. Acest fapt este echivalent cu conditia
D 0. Avem
Atunci,
D 0 a3 24 0 6 (a + 1) 24 0
6 (a 3) 0 a 3.
adic
a 6 9, absurd.
6 = a a2 6 3 (9 6) = 9,
119
\ = 36 = m(CDB).
\ Asadar, C este centrul cercum(QDC)
\ ) = 1 m(DQB)
\ = 36 .
lui nscris n 4DBQ si, deci, m(DQP
2
\
n sfrsit, m(AP
D) = 108 (unghi exterior triunghiului
P DQ).
D
P
3. Se constat
a usor c
a exist
a cel putin 13 puncte colorate la fel (dac
a de fiecare
culoare ar exista cel mult 12 puncte colorate cu aceasta, atunci n plan am avea cel
mult 48 puncte). Vom arata ca exista 130 triunghiuri scalene cu vrfurile dintre
aceste 13 puncte.
ntr-adev
ar, cu cele 13 puncte putem forma 13 12 11 : 6 = 286 triunghiuri (n
num
arul celor 13 12 11 triunghiuri, un triunghi este socotit de 6 ori). Observ
am
acum ca, daca consideram un segment [AB], exista cel mult doua puncte astfel nct
[AB] sa fie baza de triunghi isoscel formate cu ele. Cum cu 13 puncte putem avea
13 12
= 78 segmente, rezult
a c
a exist
a cel mult 78 2 = 156 triunghiuri isoscele. Ca
2
urmare, exist
a cel putin 286 156 = 130 triunghiuri scalene cu vrfurile n puncte
de aceast
a culoare.
4. Daca p este par, atunci p = 2 si se verifica direct ca numarul din enunt nu-i
p
atrat perfect.
Dac
a p este impar, atunci p este fie de forma M4 + 1, fie M4 + 3. n cazul n care
p = M4 + 1, rezulta ca numarul 7p + 3p 4 = M4 + 2 (ultima cifra a lui 3p fiind 3) si
nu este patrat perfect. Daca, nsa, p = M4 + 3, sa notam k 2 = 7p + 3p 4. Deducem
imediat c
a k2 = Mp 1 (se utilizeaz
a mica teorem
a a lui Fermat), echivalent cu
2
p | k + 1. De aici deducem c
a p | 1 (stim c
a p prim si p | a2 + b2 p | a si p | b),
ceea ce este absurd. Deci, nici n acest caz numarul din enunt, nu-i patrat perfect.
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
120
121
aceasta durata ceasul nu a functionat permanent, iar la ultima citire arata ora 8 h
50 min, sa se afle ct nu a functionat ceasul.
(Clasa a IV-a)
Paula Borsanu, elev
a, Iasi
Solutie. De luni, ora 8, pna lunea urmatoare, ora 8, sunt 168 ore. Daca ceasul
ar fi functionat permanent, atunci ar fi avut un avans de 168 20 : 60 = 56 (minute).
n realitate, avansul este de 50 minute. Ceasul nu a functionat (56 50)60 : 20 = 18
(ore).
P.122. La Concursul de matematica "Fl.T.Cmpan", etapa judeteana, au participat 100 elevi de clasa a IV-a, care au avut de rezolvat 3 probleme. Daca 70 elevi au
rezolvat bine prima problema, 69 a doua problema si 64 a treia problema, sa se arate
ca macar 3 elevi au rezolvat corect toate cele trei probleme.
(Clasa a IV-a)
Anca Cornea, elev
a, Iasi
Solutie. Dac
a fiecare elev a rezolvat bine numai cte dou
a probleme, atunci
numarul de rezolvari corecte este 100 2 = 200. n realitate numarul de rezolvari
corecte este 70 + 69 + 64 = 203. Deoarece 203 200 = 3, nseamna ca macar 3 elevi
au rezolvat corect toate cele trei probleme.
P.123. ntr-o cutie sunt 34 bile, din care unele cntaresc cu 1 g mai mult. Daca
fiecare bila cntareste un numar natural de grame, iar masa tuturor bilelor este 113 g,
sa se afle cte bile sunt mai grele.
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Daca o bila mai grea cntareste 3g , atunci masa maxima este 2g 1 +
3g 33 = 101g < 113g. Dac
a o bil
a mai usoar
a cnt
areste 4g, atunci masa minim
a
este 4g 33 + 5g 1 = 132g > 113g. nseamn
a ca o bil
a mai grea cnt
areste 4g.
Daca fiecare bila cntareste 3g, atunci masa tuturor bilelor este 3g 34 = 102g;
113g 102g = 11g; 4g 3g = 1g. Numarul bilelor mai grele este 11 : 1 = 11.
Clasa a V-a
V.71. Comparati numerele 3300003 si 2450004 .
Solutie. Avem:
3300003 = 3 3300002 = 3 9150001 > 3 8150001 = 3 2450003 > 2 2450003 = 2450004 .
V.72. Fie multimile A, B astfel nct A B, |P (A)| 60, |P (B)| 260. Sa
se determine |A| si |B|. (Prin |X| am notat cardinalul multimii X.)
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Cum A B, atunci |A| |B|, de unde 60 2|A| 2|B| 260. Obtinem ca 6 |A| |B| 8, deci (|A| , |B|) {(6, 6) ; (6, 7) ; (6, 8) ; (7, 7) ; (7, 8) ; (8, 8)}.
122
+ 25 20061002 + 35 20061002 .
Solutia 2 (Emanuel Petrescu, elev, Iasi).
= 20061002 4 + + 20061002 40 .
S = 20 0 + 21 1 + 22 2 + + 299 99 =
99 100
= 20 + 21 + 22 + + 299 (1 + 2 + + 99) = 2100 1
= 2100 4951.
2
V.75. Fie x, k N, x 2, k < x. Sa se arate ca
. . . 1} (x) .
(x 1) 12 . . . k (x) + k + 1 = 11
| {z
k+1 cifre
Solutie. Avem:
Clasa a VI-a
.
Apoi, 15 (x + z) = 17 118y 2 5x si cum (15, 17) = 1, obtinem c
a x + z .. 17. De.
.
ducem c
a y (x + z) .. 5 17, adic
a y (x + z) .. 85.
VI.72. Fie p N un numar prim. Sa se determine x, y N astfel nct
p
y
+ N .
x2 x
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
123
p
y
+ = a N ; atunci p + xy = ax2 , deci p = x (ax y). Cum p
x2 x
este prim, atunci x {1, p} si corespunz
ator g
asim solutiile
Solutie. Fie
2
An 7n 7n
multimea M = n N |
N .
9
2n cifre
5n (n + 1)
n (n + 1) ..
9n (n + 1) ..
5
. 9. Rezulta de aici ca An
. 9, de unde
2
2
2
An 7n (n + 1)
N, n N . n concluzie, M = N .
9
VI.74. Consideram doua axe perpendiculare Ox si Oy, precum si cele doua bisectoare ale unghiurilor drepte care se formeaza. Fie A oarecare, iar B, C simetricele
sale fata de prima bisectoare, respectiv fata de Ox. Rotim segmentul [OC] n jurul
lui O cu 90 n sensul acelor de ceasornic si notam cu D extremitatea segmentului
rotit. Sa se arate ca:
a) B, O, D sunt coliniare si O este mijlocul lui [BD];
b) D este simetricul lui A fata de a doua bisectoare.
Adrian Corduneanu, Iasi
[
[
Solutie. a) Din 4AOC isoscel avem ca AOx COx,
A
n y
\0 COm
\0 (aceeasi diferenta pn
de unde AOn
a la 135 ).
m
\ si DOm
\0 au complementele egale,
Atunci unghiurile AOm
\
B
deci sunt congruente. Din 4AOB isoscel avem ca AOm
0
x
\ adic
\ prin urmare DOm
\ BOm,
a punctele B, O,
BOm,
O
D
D sunt coliniare. Cum AO = BO = CO = DO, deducem
n
m
si c
a O este mijlocul lui [BD].
C
0
\
\
b) Din relatia deja demonstrat
a AOm DOm rezult
a
\0 DOn
\0 , deci [On0 este bisectoare n 4AOD isoscel. Obtinem ca On0 este
ca AOn
mediatoarea lui [AD], adic
a D este simetricul lui A fata de a doua bisectoare.
VI.75. Fie ABCD un patrulater convex, O intersectia diagonalelor, M mijlocul
lui [AB], iar N mijlocul lui [OD]. Sa se arate ca 2PBCN M < PBDC + PABC .
Bogdan Posa si Marius Dr
agoi, elevi, Motru
Solutie. Fie T mijlocul lui [OB]. Cum M , N , T nu pot fi coliniare, avem
AO + BD
c
a MN < MT + T N =
. n 4CDO, [CN ] fiind median
a, rezult
a c
a
2
CO + CD
CN <
. Atunci:
2
124
PBCN M = BC + CN + N M + M B <
CO + CD AO + BD AB
< BC +
+
+
=
2
2
2
BC + AC + AB BC + BD + CD
=
+
=
2
2
1
= (PABC + PBCD ) .
2
A
M
D
O
Clasa a VII-a
\
VII.71. Fie 4ABC, AB < AC si D (AC). Fie AE bisectoarea lui BAC,
E (BD), F mijlocul lui [AD], {O} = AE BF , {G} = DO AB. Sa se arate ca
GD k BC AB = CD.
Carmen Daniela Tamas, Brlad
Solutie. Cu teorema bisectoarei n 4ABD, obtinem c
a
BE
AB
AG BE
=
. Folosind apoi teorema lui Ceva,
DE
AD
GB DE
DF
AG
AD
= 1, deducem c
a
=
. Atunci GD k BC
FA
GB
AB
AD
AD
AD
AG
=
=
AB = CD.
GB
DC
AB
DC
A
F
G
D
E
= 1,
N
N B OM AE
M E OA BN
O
respectiv
= 1. nmultind aceste
M A ON BE
OA OB
relatii membru cu membru, rezulta ca
A
B
OM ON
NE ME
AAOB AMEN
= 1. ns
a evident c
a d (E, AB) = 2d (O, AB),
= 1, deci
AE BE
AMON AAEB
adica AAEB = 2AAOB si de aici urmeaza concluzia.
VII.73. Fie a < b c razele a trei cercuri tangente ntre ele si tangente la o
1
1
1
aceeasi dreapta n trei puncte distincte. Sa se arate ca = + .
a
c
b
Dan Radu, Bucuresti
Solutie. Fie T1 , T2 , T3 punctele de tangenta ale celor trei cercuri cu dreapta.
Un calcul imediat arata ca T2 T32 = 4bc
T1T32 = 4ac, T1 T22 = 4ab. Scriind
si analog
c
a T2 T3 = T1 T2 + T1 T3 , rezult
a c
a bc = ac + ab si, prin imp
artire cu abc,
obtinem egalitatea dorit
a.
Evident, concluzia nu are loc n cazul n care T1 = T2 = T3 .
125
Demonstrati ca a1 + a2 + + am se divide cu m.
Clasa a VIII-a
VIII.71. Pe planul 4ABC se ridica perpendiculara AM . Fie P proiectia lui A
pe planul (M BC), iar E, F proiectiile punctului P pe M B, respectiv M C. Sa se
\
\
arate ca M
EF M
CB.
Otilia Nemes, Ocna Mures
M
E
A
P
C
B
VIII.72. Fie a, b, c numere reale distincte. Sa se afle partea ntreaga a numarului
b2 + ca
c2 + ab
a2 + bc
+
+
.
A=
(a b) (a c) (b c) (b a) (c a) (c b)
Mihail Bencze, Brasov
Solutie. Dup
a calcule de rutin
a, se arat
a c
a A = 2, deci [A] = 2.
2
2
x+y
xy
x+y xy
a2 =
+
, cu
,
numere naturale.
2
2
2
2
xy
xy
1,
VIII.74. Fie (0, 1]; sa se arate ca +
:
1 xy
1 xy
n fiecare din situatiile:
x+
a) x, y [0, );
b) < x 0 y <
.
1 + x
Gheorghe Costovici, Iasi
Solu
t
ie.
Este
suficient
s
a
demonstr
a
m,
n
fiecare
dintre
ipoteze, ca numitorul
xy
este strict pozitiv.
1 xy
a) F
ar
a a restrnge generalitatea, s
a presupunem c
a x y; atunci
xy
x
y
>0
> 0 ( x) + y (1 x) > 0.
(1)
1 xy
1 xy
nsa x < x < 2 1 1 x > 0 y (1 x) 0, de unde (1) este
imediata.
x+
b) Mai nti, sa verificam ca 0 <
, adica ipoteza nu este contradictorie.
1 + x
Avem:
x+
1 < x 1 2 < x 1 + x > 0
> 0;
1 + x
x+
.
2 1 x 2 1 0 x 2 x x + (1 + x)
1 + x
Acum:
xy
> 0 y x > 0 (1 xy) y + x > 0
1 xy
1 xy
+x
( + x) y (1 + x) > 0 y <
,
1 + x
adev
arat conform ipotezei.
x
Not
a. Concluzia are loc si dac
a x, y (, 0] sau
< y 0 x < .
1x
2n+1 + 3
este reVIII.75. Determinati valorile lui n N pentru care fractia
3 2n + 1
ductibila.
Iurea, Iasi
Gheorghe
Clasa a IX-a
2
IX.71. Fie
a < b numere
reale; sa se determine x, y, z R pentru care 2z + b =
= 2yz + a, iar x a + b x = y.
Andrei Nedelcu si Lucian L
adunc
a, Iasi
Solutie. Din a doua ecuatie deducem c
a x [a, b], iar y 0. Cu inegalitatea
Cauchy-Schwarz, obtinem
2
2
y2 =
xa+ bx
xa +
bx
12 + 12 = 2 (b a) . (1)
y 2 + 4z 2 + 2b = 4yz + 2a + y 2 (2z y) + 2b 2a = y 2
(2)
y 2 = 2 (b a) + (2z y)2 2 (b a) .
p
Din (1) si (2) deducem c
a y = 2z = 2 (b a) si, cum avem egalitate n (1), atunci
1
x a = b x, deci x = (a + b).
2
x
y
z
IX.72. Fie x, y, z [1, +) asa nct
=
=
. Sa se arate ca
[x]
[y]
[z]
q
q
p
2
2
2
2
2
2
[x] + [y] + [z] + {x} + {y} + {z} = x2 + y 2 + z 2 .
x2
2
[x]
y2
2
[y]
Dan Pl
aesu, Iasi
x
y
z
=
=
= k [1, 2); atunci
[x]
[y]
[z]
Solutie. Fie
z2
2
[z]
x2 + y 2 + z 2
2
= k2
q
p
x2 + y 2 + z 2 = k [x]2 + [y]2 + [z]2
(1)
y [y]
z [z]
x [x]
=
=
=k1
[x]
[y]
[z]
{x}2
{y}2
2
[y]
{z}2
2
[z]
= (k 1)
2
2
2
[x] + [y] + [z]
q
q
2
2
2
2
2
2
{x} + {y} + {z} = (k 1) [x] + [y] + [z] .
[x]
(2)
mn
mn(m1)
m
n
= mn
a1
(a1 a2 an ) = mnam1
a1 a2 an .
1
Scriind nc
a n 1 inegalit
ati similare, dup
a adunare si mp
artire cu mn, obtinem
m1
n
m1
m
m
m
m1
a1 + a2 + + an a1
+ a2
+ + an
a1 a2 an ,
(1)
m1
m
m
+ a2 am1
+ + an am1
am
1 + a2 + + an = a1 a1
n
2
m1
1
+ am1
+ + am1
.
(a1 + a2 + + an ) a1
n
2
n
1
a concluzia. Egalitatea
ns
a (a1 + a2 + + an ) n a1 a2 an = 1 si astfel rezult
n
se atinge pentru a1 = a2 = = an = 1.
Not
a. Demonstratia inegalitatii (1) ca n solutia a doua (folosind Cebsev) este
prezenta n RecMat 2/2006, pg. 160, n cadrul solutiei problemei L92.
IX.74. Fie a, b, c lungimile laturilor 4ABC si m, n (0, +). Consideram
punctele A0 , B 0 , C 0 astfel nct C (AA0 ), A (BB 0 ), B (CC 0 ) si CA0 = ma+n,
AB 0 = mb + n, BC 0 = mc + n. Sa se arate ca 4ABC si 4A0 B 0 C 0 au acelasi centru
de greutate daca si numai daca 4ABC este echilateral.
Dumitru Mihalache, Brlad
0 ma + n + b 0 mb + n + c
Solutie. Observam ca AA =
AC, BB =
BA, CC 0 =
b
c
mc + n + a mc + n + a
CA + AB . Atunci 4ABC si 4A0 B 0 C 0 au acelasi
CB =
a
a
centru de greutate dac
a si numai dac
a
0 0 0
AA + BB + CC = 0
mc + n + a mb + n + c
ma + n + b mc + n + a
AB +
AC = 0
a
c
b
a
mb + n + c
ma + n + b
mc + n
mb + n
ma + n
mc + n + a
=
=
=
=
. (1)
a
c
b
a
c
b
Dac
a a = b = c, relatia (1) este evident
a. Reciproc, s
a presupunem (1) ndeplinit
a.
Dac
a dou
a dintre numerele a, b, c sunt egale, din (1) rezult
a imediat c
a a = b = c.
n caz contrar, putem considera ca a < b < c si din (1) deducem ca
(mc + n) (mb + n)
(mb + n) (ma + n)
cb
ba
=
=
,
ac
cb
ac
cb
unde primul raport este negativ, iar al doilea pozitiv, ceea ce constituie o contradictie.
\ = 60
IX.75. Fie ABCD patrulater inscriptibil, {O} = AC BD, m(AOD)
MA
NC
OA
si punctele M (AB), N (CD). Notam k =
, r =
, p=
. Daca
MB
ND
OB
129
2 1
\
2k, ,
, sa se arate ca m(M
ON ) 6= 90 .
r 2r
k
1
r
1
OA +
OB
OC +
OD = 0
k+1
k+1
r+1
r+1
OA OC + r OA OD cos 60 + k OB OC cos 60 kr OB OD = 0
1
(1 + rk) OA OC = (r OA OD + k OB OC)
2
OD
OB
k
2 (1 + rk) = r
+k
2 (1 + rk) = rp + .
(1)
OC
OA
p
2 1
\
Dac
a p 2k, ,
, evident c
a relatia (1) nu este verificat
a, deci m(M
ON ) 6= 90 .
r 2r
Clasa a X-a
X.71. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Sa se arate ca
a + 2 4 bc
b + 2 4 ac
c + 2 4 ab
> 3.
+
+
a+ c
b+ c
a+ b
LucianTutescu,
Craiova
Solu
t
ie.
Se
observ
a
c
a
a
<
b
+
c
(deoarece
a
<
b
+
c+
2
bc),
b
<
c+ a
si c < a
+
b. Prin urmare, dac
a a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi,
atunci a, b, c sunt de asemenea lungimile
unui triunghi. Repetnd
laturilor
a + 4 bc
ar, (1) a +
triunghi. De aici, rezult
a c
a
> 1 (1). (ntr-adev
b+ c
4
4
4
bc > b + c a >
b c 4 a > 4 b 4 c). Acum, nu ne ramne
dect sa remarcam faptul ca inegalitatea din enunt se obtine adunnd relatia (1) cu
inegalit
atile derivate din ea prin permut
ari circulare ale laturilor a, b si c.
X.72. Sa se rezolve sistemul
x2 log2 15 + y 2 log3 10 + z 2 log5 6 = 2 (xy + yz + zx) ,
x + y + z = 5.
Marius Damian, Br
aila
Solutie. Adunnd x2 + y 2 + z 2 n ambii membri ai primei ecuatii, obtinem
x2
y2
z2
2
+
+
=
x2 log2 30 + y 2 log3 30 + z 2 log5 30 = (x + y + z) , sau
log30 2 log30 3
log30 5
2
(x + y + z) . Pe de alta parte, conform inegalitatii lui Cauchy-Schwarz, avem
x2
y2
z2
(log30 2 + log30 3 + log30 5)
+
+
(x + y + z)2
log30 2 log30 3 log30 5
x2
y2
z2
2
+
+
(x + y + z) .
log30 2 log30 3 log30 5
130
x+y
f (x) + f (y)
astfel nct 3 | x + y, are loc egalitatea f
=
.
3
3
Eugenia Rosu, elev
a, Iasi
Solu
t
ie.
Fie
f
o
func
t
ie
cu
proprietatea
considerat
a
.
Pentru
x
=
y
=
0,
avem
f (0) + f (0)
0+0
f
=
, deci f (0) = 0. Dac
a lu
am pe rnd x = 2, y = 1 si
3
3
apoi x = 3, y = 0 n egalitatea dat
a, obtinem f (2) = 2f (1) si f (3) = 3f (1). Vom
demonstra prin inductie propozitia P (n): f (n) = nf (1), n N. Am ar
atat deja
ca P (0), P (1) si P (2) sunt adevarate. Presupunem acum ca P (k) este adevarata
oricare ar fi k {0, 1, . . . , m}, m N. Sa demonstram valabilitatea propozitiei
P (m + 1). Distingem trei cazuri.
I. Dac
a m + 1 = 3l + 1, l N, atuncilund x = 3l +
1 si y = 3l 1 n egalitatea
3l + 1 + 3l 1
f (3l + 1) + f (3l 1)
considerat
a (pentru c
a 3 | x+y), avem f
=
,
3
3
deci 3 (2l) = f (3l + 1) + f (3l 1). Cum 2l 3l m si 3l 1 m, rezulta, conform
ipotezei de inductie, c
a f (3l + 1) = 3f (2l) f (3l 1) = 6lf (1) (3l 1) f (1) =
(3l + 1) f (1) = (m + 1) f (1).
II. Daca m + 1 = 3l + 2, l N,
consideram x = 3l
+ 2 si y = 3l + 1 n egalitatea
3l + 2 + 3l + 1
f (3l + 2) + f (3l + 1)
din ipotez
a (3 | x + y) si obtinem f
=
, deci
3
3
f (3l + 2) = 3f (2l + 1)f (3l + 1) = 3 (2l + 1) f (1)(3l + 1) f (1) = (3l + 2) f (1) =
(m + 1) f (1).
III. Daca m + 1 = 3l
+ 3, l N, atunci
pentru x = 3l + 3 si y = 3l (3 | x + y),
3l + 3 + 3l
f (3l + 3) + f (3l)
relatia initial
a devine f
=
, de unde deducem c
a
3
3
f (3l + 3) = 3f (2l + 1) f (3l) = (3l + 3) f (1) = (m + 1) f (1).
Cu aceasta demonstratia propozitiei P (n) este terminata. Cum functia f (n) =
nf (1), n N satisface proprietatea ceruta, rezulta ca aceasta este solutia problemei.
X.74. Fie d1 , d2 doua drepte perpendiculare si l1 , l2 dreptele suport ale bisectoarelor celor doua perechi de unghiuri opuse formate de ele. Determinati 4ABC
cu A d1 , B d2 , C l1 si O, H l2 ( O, H cu semnificatiile uzuale).
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Fata de reperul cartezian xOy cu d1 luat
a ca ax
a Ox si d2 ca Oy, fie
A (a, 0), B (0, b), C (c, c) (nu este esential faptul c
a l1 este luat
a ca prima bisectoare
b
a
a
a reperului). Mediatoarele laturilor [AB] si [BC] au ecuatiile y =
x
,
2
b
2
b+c
c
c
respectiv y
=
x
. Punnd conditia ca punctul lor comun s
a
2
bc
2
2
c
a
n
altimile din A si C au ecuatiile y =
(x a), respectiv y c = (x c), iar
b
c
b
z1 +
z2 +
z3 +
z1
z2
z3
Re (
z1 ) = Re (
z2 ) = Re (
z3 )
=
=
2
2
2
z3 z1
z2 z1
=
= .
(1)
z2 z1
z3 z1
z2 z1
z2 z1
z2 z1
=
R, ceea ce nseamn
a
, adic
a
Din relatia (1), obtinem
z3 z1
z3 z1
z3 z1
ca punctele de afixe z1 , z2 , z3 sunt coliniare.
b) Deoarece
z0
z0
z0
z10
z20
z30
Im (
z10 ) = Im (
z20 ) = Im (
z30 ) 1
= 2
= 3
2i
2i
2i
z 0 z10
z20 z10
= 30
= ,
(2)
0
0
z2 z1
z3 z10
z 0 z10
R. Prin urmare, punctele cu afixele z10 , z20 , z30 sunt coliniare.
rezult
a c
a 20
z3 z10
z2 z1
z2 z1
z 0 z10
z2 z1
c) Din relatiile (1) si (2) deducem ca
,
= 20
sau
=
z2 z1
z2 z10
z20 z10
z20 z10
z 0 z10
iR+ , asadar dreptele d si d0 sunt perpendiculare.
de unde rezulta ca 20
z3 z10
Clasa a XI-a
XI.71. Fie sirul (xn )n1 , unde x1 > 1, xn+1 =
lim xnn .
xn 1
, n N . Calculati
ln xn
criteriul StolzCesaro,
1
1
1
xn ln xn xn + 1
=
lim
= lim
= lim
n n (xn 1)
n xn+1 1
n (x 1)2 (x 1) ln x
xn 1
n
n
n
x ln x x + 1
= ). Urmeaz
a c
a xnn e0 = 1.
(x 1)2 (x 1) ln x
XI.72. Este posibil ca o functie f : R R, care verifica 1+f (x)+f (x)f (1+x) = 0,
x R, sa fie continua pe R?
Dorin M
argidanu, Corabia
Solutie. R
aspunsul este negativ. Vom demonstra c
a f nu are proprietatea lui
Darboux. Fireste f (x) 6= 0, x R. Daca f ar avea proprietatea lui Darboux,
atunci ar fi negativ
a pe R (pozitiv
a pe R nu poate fi!): f (x) < 0, x R. Deducem
imediat c
a 1 + f (1 + x) > 0, x R, deci f (x) > 1, x R. Pe de alt
a parte,
din 1 < f (x) < 0, x R, rezult
a c
a 0 < f (x) + 1 < 1, x R, adic
a 0 <
f (x) f (x + 1) < 1, x R, contradictie cu f (x) < 0, x R.
XI.73. Fie f : [0, 1] R o functie nenula de clasa C k+1 pe [0, 1], k N , astfel
ca f (0) = f (1) = 0. Daca pentru orice 1 j k exista aj {0, 1} astfel nct
f (j) (aj ) = 0, atunci exista x1 , x2 (0, 1) astfel ca f (k+1) (x1 ) f (k+1) (x2 ) < 0.
Gheorghe Morosanu si Paul Georgescu, Iasi
Solutie. Vom tine seama c
a, dac
a g : [0, 1] R este de clas
a C 1 pe [0, 1], g 0 are
semn constant pe (0, 1), iar g (0) = 0 sau g (1) = 0, atunci g pastreaza semn constant
pe [0, 1] si n plus este monoton
a pe [0, 1]. Dac
a presupunem c
a f (k+1) (x) 0,
(k)
x (0, 1), aplicnd succesiv rezultatul precedent pentru g = f , g = f (k1) , . . . ,
g = f obtinem c
a f este monoton
a pe [0, 1]. Cum f (0) = f (1) = 0 rezult
a c
af 0
pe [0, 1], contradictie; deci exista x1 (0, 1) astfel ca f (k+1) (x1 ) < 0. Analog exista
x2 (0, 1) astfel ca f (k+1) (x2 ) > 0, de unde concluzia.
XI.74. Fie a, b, c R, a 6= 0, n 2N . Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(1) b2 4ac 0,
(2) det aA2 + bA + cIn 0, A Mn (R).
Marian Urs
arescu, Roman
Solutie. Pentru (1) (2) avem succesiv:
2
b
c
n
2
det aA + bA + cIn = a det A + A + In =
a
a
"
#
2
b
4ac b2
= an det A + In +
In = an det X 2 + Y 2 0,
2
2a
4a
4ac b2
b
unde X = A + In , iar Y =
In ; X, Y Mn (R), XY = Y X.
2a
2a
Pentru (2) (1) sa presupunem ca b2 4ac > 0. Notnd cu x1 , x2 radacinile
reale si distincte ale ecuatiei ax2 +bx+c = 0, vom considera dou
a numere (x1 , x2 )
si (, x1 ) (x2 , ). Fie
a + b + c
0
0 ... 0
2
a + b + c
0
... 0
; aA2 + bA + cIn =
A=
.
..
. . . . . . . . . . . .
.
0
0 ...
0
a 2 + b + c
(din lim
x1
133
n1
Acum det aA2 + bA + cIn = a2 + b + c a 2 + b + c
< 0, tinnd seama
de alegerea numerelor si , de semnul functiei de gradul al doilea si de faptul ca n
este par. Avem deci contradictie, ceea ce ncheie demonstratia.
XI.75. Fie A, B M2 (C). Sa se arate ca daca AB BA comuta cu A si cu
B, atunci AB = BA.
Dorel Mihet, Timisoara
Solutie. Vom utiliza urmatorul rezultat: "Fie A M2 (C) si multimea C (A) =
{X M2 (C) | AX = XA}. Atunci:
a) Dac
a A = kI2 , k C, atunci C (A) = M2 (C);
b) Daca A 6= kI2 , k C atunci C (A) = {A + I2 | , C}".
Sa presupunem ca AB BA nu este de forma I2 . Atunci , , , C astfel
nct A = (AB BA) + I2 si B = (AB BA) + I2 . Dac
a = 0 atunci
1
2
deci B =
a AB = BA = aA + bA,
A I2 + I2 = A + bI2 , ceea ce implic
Clasa a XII-a
XII.71. Fie f : [a, b] R o functie derivabila cu derivata continua. Sa se arate
Rb
ca lim a f (x) sin nx dx = 0.
n
Dan Radu, Bucuresti
Solutie. Integrnd prin parti, ajungem la relatia
Z b
Z
f (a) cos na f (b) cos nb
1 b 0
f (x) sin nx dx =
f (x) cos nx dx.
+
n
n a
a
R
x[a,b]
2M + M 0 (b a)
b
. Rezult
a c
a lim a f (x) sin nx dx = 0, de unde concluzia.
n
n
XII.72. Fie functia f : [0,
1] R,
indefinit derivabila pe [0, 1], cu proprietatea
ca exista M > 0 astfel nct f (n) (x) M , x [0, 1] si n N. Aratati ca:
a) P
p
k+1
(n + p) (n + p 1) (n + p k + 2) f (n+pk) (1)
k=1 (1)
lim
= 0, p N ;
p+1
n
(1)
(n + p) (n + p 1) (n + 1)
b)
lim
Pp
k=1
p+1
(n + p) (n + p 1) (n + 1)
1
0
Z 1
1
(n+p1)
(n+p2)
(1) (n + p) f
(1) + (n + p) (n + p 1)
Z 1
1
n+p2 (n+p3)
n+p3 (n+p3)
f
(x) (n + p 2)
x
f
(x) dx
x
=f
p
X
(1)
k+1
k=1
(n + p) (n + p 1) (n + p k + 2) f (n+pk) (1) +
+ (1)p (n + p) (n + p 1) (n + 1)
Aratam ca
lim
n, p N, p 6= 0. (1)
xm f m (x) dx = 0.
(2)
R1
M
a c
a
Din f (m) (x) M , x [0, 1], m N, rezult
0 xm f (m) (x) dx
m+1
M
, m N si trecnd la limit
a, obtinem relatia (2).
m+1
Din (1) si (2) rezult
a concluzia problemei.
XII.73. Sa se arate ca
Z 1
Z 1
n
n
(1 + x) + (1 x)
1
ln (1 + x)
ln
dx
=
n
dx = n ln 2, n N .
2
n
2
1+x
1+x
8
0 1+x
0
Sa se calculeze apoi
/4
R
0
ln
1 + tg3 x
dx.
1 + 3 tg2 x
y)
)
dy
ln (1 + y) dy
2
2
1
+
y
1
+
y
0
0
Z 1
Z 1
1
1
ln ((1 + x)n + (1 x)n ) dx
ln (1 + xn ) dx =
2
2
0 1+x
0 1+x
Z 1
ln (1 + x)
dx = n ln 2
=n
2
1+x
8
0
135
Z 1
(1 + x)n + (1 x)n
1
ln (1 + x)
ln
dx
=
n
dx = n ln 2.
2
n
2
1
+
x
1
+
x
1
+
x
8
0
0
R1 ln (1 + x)
dx =
ln 2.) Pentru n = 3 avem
(Presupunem cunoscut rezultatul
1 + x2
8
0
3
3
R1 1
R1 1
2 1 + 3x2
(1 + x) + (1 x)
ln
dx = 3 ln 2, sau
ln
dx = 3 ln 2,
2
3
2
3
1
+
x
1
+
x
8
1
+
x
1
+
x
8
0
0
adic
a
Z 1
Z 1
1 + 3x2
1
ln 2
ln
dx
=
3
dx = 3 ln 2 ln 2 = ln 2.
ln
2
2
3
2
1
+
x
1
+
x
8
1
+
x
8
4
8
0
0
Z
/4
R
1 + tg3 x
2 dx = 8 ln 2.
1 + 3 tg x
0
XII.74. Fie (G, ) un grup comutativ cu proprietatea ca exista n N astfel nct
din xn = y n rezulta x = y, unde x, y G. Daca f , g sunt doua endomorfisme ale
lui G, atunci ecuatia f (x) = g x1 are solutie unica daca si numai daca functia
h : G G, h (x) = f (xn ) g (xn )este injectiva.
D. M. B
atine
tu-Giurgiu, Bucuresti
Solutie. Sa presupunem ca ecuatia f (x) = g x1 are solutie unica (evident
aceasta va fi x = e) si s
a ar
at
am c
a h este injectiv
a. Succesiv avem:
Cu substitutia x = tg t rezulta ca
ln
g(xn ) g y n = f xn f (y n )
1
1
g xn y n = f xn y n = f y n xn
= f xn y n
,
f (y n )
I 0
Matricea A fiind de rang r, exist
a P, Q GLn (C) astfel nct P 1 AQ = r
.
0 0
Acum
= On P 1ABAQ = On P 1AQ Q1BP P1AQ = On
B S ABA
I 0
Ir 0
r
, si fiind
= On , unde am notat Q1 BP =
0 0
0 0
Ir 0
Ir 0
matrice p
atratice de ordin r, respectiv n r. ns
a
=
0 0
0 0
Ir 0
0
0
a B S Q1 BP =
, de unde = Or . Deducem c
0
0
0
0
0
0
, adica dim S = n2 r2 .
136
137
Iasi
Solutia 1. Consider
am C = x R | x = m2 + 1 m, m N, m 10 . Evi1
1
1
<
dent c
a C A si, dac
a x C, atunci 0 < x =
, prin
2
m
10
m +1+m
urmare C A B. S
a mai ar
at
am c
a multimea
a presupunem
a. Dac
C este infinit
contrariul, exista s 6= t, s, t 10 astfel nct s2 + 1 s = t2 + 1 t. Obtinem
succesiv:
p
p
p
t s = t2 + 1 s2 + 1 s2 2st + t2 = t2 + s2 + 2 2 (t2 + 1) (s2 + 1)
p
Solutia 2 (Marius Tiba, elev, Iasi). Pentru fiecare k ntreg negativ divizibil cu
k
1
5, consideram n = k 2 ; ar fi suficient sa aratam ca 0 < k + n <
. Avem:
5
10
r
r
k
k
k
k2 + k > 0 k2 > k k 2 > k 2 k < 0;
5
5
5
r
2
k
k
1
(1 10k)
k2 + k <
k2 <
100k 2 20k < 100k 2 20k + 1,
5
10
5
100
ambele relatii la care am ajuns fiind evident adev
arate.
(a + b)2 xy x2 + ab y 2 + ab (a + b)2 p p2 + ab s2 2p + a2 b2
138
ab s2 + ab
a2 + b2 + 4ab E a2 + b2 + 4ab.
p
Pentru a se atinge egalitatea, trebuie ca x2 (a + b) x + ab = y 2 (a + b) y + ab = 0,
fapt care se realizeaz
a pentru (x, y) {(a, a) ; (a, b) ; (b, a) ; (b, b)}. Rezult
a c
a Emax =
a2 + b2 + 4ab.
G112. Daca a, b, c sunt lungimile laturilor triunghiului ABC, atunci
q
q
q
2
2
2
2
2
(a + b) c + (b + c) a + (c + a) b2 < 2 (a + b + c) .
Zdravko Starc,
Vr
sac, Serbia si Muntenegru
q
q
p+
a dou
a
Solutie. Evident c
a (a + b) c2 < (a + b) = a + b; scriind nc
inegalit
ati similare si sumnd, obtinem concluzia.
Not
a. O mai bun
a evaluare a membrului stng al inegalit
atii, este indicat
a de
Titu Zvonaru:
Daca a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, atunci
q
q
q
\
\
\
[N Q este bisectoarea unghiului CN
D. Deoarece unghiurile AN
D si CN
D au vrful
comun N si laturile [N A si [N C n prelungire, rezulta ca bisectoarele lor [N Q si [N R
sunt perpendiculare, ceea ce ncheie rezolvarea.
G115. Fie patratul M N P Q nscris n patratul ABCD, M (AB), N (AD),
P (CD), Q (BC) si fie {E} = P N AB, {F } = P Q AB. Notam cu S1 , S2 ,
S3 ariile patratului ABCD, patratului M N P Q, respectiv 4P EF . Sa se arate ca:
p
1
1
1
b) S3 S1 ;
c)
=
.
a) S1 S2 = 4 SAEN SBF Q ;
S3
S2 S1
Claudiu S
tefan Popa, Iasi
Solutie.
a) Din congruenta triunghiurilor
D P
C
AM N , BQM , CP Q si DN P (I.U.) rezulta ca AN =
Q
BM = CQ = DP si AM = BQ = CP = DM .
Not
am cu S aria 4AM N ; evident c
a 4S = S1 S2 .
N
Apoi, din asem
an
arile evidente 4AEN 4DP N si
2
SAEN
AN
EA
M B
F
4CP Q 4BF Q, obtinem ca
=
=
S
DN
2
CQ
S
=
, deci S 2 = SAEN SBF Q . Concluzia de la a) este imediata.
BQ
SBF Q
S
CQ
AN
=
; atunci SAEN = k 2 S, SBF Q = 2 , prin urmare
b) Fie k =
ND
BQ
k
2
S
1
2
.
S3 = S2 + 2S + SAEN + SBF Q = S2 + 2S + k S + 2 = S2 + S k +
k
k
1
Cum k + 2, rezulta ca S3 S2 + 4S, adica S3 S1 .
k
c) Cum S3 = SP EM + SP F M , avem succesiv:
1
P M P E sin 45
P M P F sin 45
2P E P F
PE PF =
+
PM =
;
2
2
2
PE + PF
2
PM
P E2 P F 2
=
BQ2 + BM 2 = M Q2 =
2
2
(P E + P F )
2
EF 2 + 2P E P F
1
EF
2
1
=
=
+
2
2
2
2
2
2
BQ + BM
PE PF
AM + BM
PE PF
PE PF
2
1
1
1
+
=
AD
S3
(AM + M B)2 2AM M B
1
1
1
1
1
1
1
1
1
=
+
2
AM
AN
AD
S
S
S
4S
S
S
S
S
3
3
1
1
3
2
1
AB 2 4
2
B. Nivel liceal
L106. Fie I centrul cercului nscris n 4ABC. Dreptele AI, BI si CI intersecteaza a doua oara cercurile circumscrise triunghiului BCI, CAI si ABI n A0 ,
B 0 , respectiv C 0 . Daca notam cu |XY Z| perimetrul 4XY Z, sa se demonstreze ca
140
CA
AB
BC
+
+
= 1.
0
0
|BCA | |CAB | |ABC 0 |
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie. Not
am cu R raza cercului circumscris 4ABC. Patrulaterul BA0 CI este
b Aplicnd teorema sinusurilor
[ = 1 m(B).
inscriptibil, deci m(\
CA0 I) = m(IBC)
2
n 4AA0 C si n 4ABC, avem:
B
B
A
4R sin cos
AC
2R sin B
B
A0 C
2
2
=
=
=
= 4R cos ,
A
B
B
B
2
sin
sin
sin
sin
2
2
2
2
I
A
B
deci A0 C = 4R sin cos . Atunci:
B
C
2
2
A
B
A
C
|BCA0 | = 4R sin cos + 4R sin cos + a =
2
2
2
2
A
B
C
A
cos + cos + cos
= 4R sin
2
2
2
2
A
A
A
A
4R sin cos
cos
BC
2
2
2
.
=
=
A
B
C
A
A
B
C
|BCA0 |
cos + cos + cos
4R sin
cos + cos + cos
2
2
2
2
2
2
2
Egalnd analog celelalte doua rapoarte din concluzie, se obtine cerinta problemei.
Observatie. 1) Dac
a 4ABC este ascutitunghic si n locul punctului I consider
am punctul O, relatia r
amne valabil
a si constituie o parte a problemei 3103 din
Crux Mathematicorum 1/2006.
2) Relatia este adev
arat
a si pentru ortocentrul H n cazul triunghiului ascutitunghic.
Not
a. n aceeasi maniera a rezolvat problema Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L107. Fie M , N doua puncte situate n interiorul 4ABC, avnd distantele
pna la laturile AB, BC, CA egale cu 3, 2, 7, respectiv 92 , 5, 52 . Daca raza cercului
circumscris 4ABC este R = 8, sa se calculeze M N .
Vlad Emanuel, elev, Sibiu
Solutie. Fie A0 , B 0 , C 0 si A00 , B 00 , C 00 proiectiA
ile punctelor M , respectiv N pe laturile AB,
BC, CA. Consideram punctul I [M N ] astMI
C
fel
= 2 si fie M Q k BC, Q N A00 ,
B
IN
N B
0
0
I = PrBC I, {P } = II M Q. Avem c
a NQ =
IP
MI
2
I
00
0
N A M A = 5 2 = 3 si
=
= ,
C
NQ
MN
3
deci IP = 2, apoi II 0 = 2 + 2 = 4. Daca
M P
Q
I 00 = PrAC I, I 000 = PrAB I, analog se arata ca
00
000
II = II = 4, prin urmare I este centrul cerA I A
C
cului nscris n 4ABC, iar r = 4. Rezult
a c
a n B
inegalitatea lui Euler R 2r se atinge egalitatea si astfel 4ABC este echilateral.
141
Not
am x = A0 B, y = C 0 B. Din teorema lui Pitagora, BM 2 = BC 02 + C 0 M 2 =
BA02 + A0 M 2 . Apoi, cu teorema cosinusului, A0 C 02 = M C 02 + M A02 2M C 0 M A0
cos 120 = BC 02 +BA02 2BC 0 BA0 cos 60 . Obtinem
x2 +4 = y 2 +9,
astfel sistemul
8
7
3
3
,y=
.
x2 + y 2 xy = 19, cu unica solutie admisibila x =
3
3
0
Latura 4ABC echilateral este l = 8 3. Cum
lui BC, vom avea
I este mijlocul
0 0
8
MI
4
A
3
3
I
=
. S
tim ca 0 00 =
= 2, deci
ca BI 0 = 4 3, de unde A0 I 0 = 4 3
3
3
I A
IN
0 00
0 00
A A = 2 3. Din trapezul dreptunghic M A A N gasim M N = 21.
Not
a (Mihai Haivas). Dac
a M, N Int ABC au distantele pn
a la laturile
triunghiului egale cu a, b, c, respectiv a0 , b0 , c0 , iar raza cercului circumscris 4ABC
2 (ab0 a0 b)
, atunci conditia
este R =
a b a0 + b0
(ab0 a0 b) (b c b0 + c0 ) = (bc0 b0 c) (a b a0 + b0 )
este suficienta pentru ca triunghiul sa fie echilateral. n cazul nostru, cele doua relatii
sunt verificate.
L108. Sa se arate ca n orice 4ABC are loc inegalitatea
3 3
3A
(sin A + sin B + sin C) 4 3 sin2
.
2
12
Marian Tetiva, Brlad
Solutia 1 (Vlad Emanuel, elev, Sibiu). Deoarece
BC
A
A
cos
2 cos ,
sin B + sin C = 2 sin
2
2
2
2
A
cu egalitate cnd B = C = , r
amne s
a demonstr
am c
a
2
2
3A
3 3
A
sin A 2 cos 2 3 1 cos
2
2
6
3 3
A
A
A
A
A
2 sin cos 2 cos 2 3 2 3 cos cos + sin sin
.
2
2
2
2
6
2
6
2
A
A
Notam x = cos (0, 1), 1 x2 = sin ; avem de aratat ca
2
2
!
p
p
3
3
3 p
1 x2 .
3x 3 1 x2 x
2 x
2x 1 x2 2x
2
2
2
3
3
2
Daca x >
ramne ca 1 2 1 x , evident, iar daca x <
ramne 1
2
2
sin
sin2
.
(1)
3
3
3
3
12
142
Plec
am de la egalitatea imediat
a
x + y sin x + sin y
x+y
xy
sin
= 2 sin
sin2
,
(2)
2
2
2
4
pe care o rescriem sub formele
z + t sin z + sin t
z+t
zt
sin
= 2 sin
sin2
,
(3)
2
2
2
4
x+y
z+t
x+yzt
x + y + z + t sin 2 + sin 2
x+y+z+t
sin
= 2 sin
sin2
.
4
2
4
8
(4)
Din relatiile (2), (3) si (4) deducem c
a
x + y + z + t sin x + sin y + sin z + sin t
x+y
xy
= sin
sin2
+
4
4
2
4
x+y+z+t
zt
x+yzt
z+t
sin2
+ 2 sin
sin2
.
+ sin
2
4
4
8
Pentru x, y, z, t (0, ), primii doi termeni din membrul drept sunt nenegativi (egali
cu 0 cnd x = y, z = t), deci are loc inegalitatea
sin
x+yzt
x + y + z + t sin x + sin y + sin z + sin t
x+y+z+t
2 sin
sin2
.
4
4
4
8
x+y+z
, obtinem exact relatia (1). Egalitatea se atinge pentru
nlocuind aici t =
3
x+y+z
x = y, z =
, deci cnd x = y = z.
3
Cerinta problemei se obtine din (1) pentru x + y + z = . Egalitatea se atinge n
cazul triunghiului echilateral.
sin
Ioan S
erdean, Or
astie
, atunci
Solutie. Cum 1 > a2n+1
1
X
a2n+1
2
<
a2n+1
3
a2n1
1
<
+ + a2n+1
2n2 n + 2n + 1
a2n1
1
2n+1
2n+1
+ a3
+ + a2n+1
2n2 n + 2n + a1
+ a2n1
+ + a2n1
a2n1
1
2
2n2 n
.
2n+1
2n+1
a2n+1
+
a
+
+
a
1
2
2n2 n + 2n
a2n+1
2
=
(2n
+
1)
1 1 = (2n + 1) a2n1
a1
1
1
143
(1)
si nc
ati analoage pentru a2 , a3 , . . . , a2n2 n . Prin adunarea
a 2n2 n 1 inegalit
acestora membru cu membru, obtinem ca
2
2n+1
2n+1
(2n 1) a2n+1
+
a
+
+
a
2
1
2
2n n + 2 2n n
(2n + 1) a2n1
+ a2n1
+ + a2n1
1
2
2n2 n
a2n1
+ a2n1
+ + a2n1
1
2
2n2 n
a2n+1
+ a2n+1
+ + a2n+1
1
2
2n2 n + 2n
2n 1
.
2n + 1
(2)
bn+k
cn+k
4n(a b)2
an+k
k
k
k
+
+
a
+
b
+
c
+
.
bn
cn
an
k(a2k + b2k + c2k )
(n leg
atur
a cu o problem
a propus
a la OBM 2005).
Titu Zvonaru, Com
anesti si Bogdan Ionita
, Bucuresti
Solutie. Consideram polinomul P (t) = ktn+k (n + k) tk + n, t > 0. Folosind
schema lui Horner, obtinem c
a
2 n+k2
+ + 2nt + n n (t 1)2 .
P (t) = (t 1) kt
a
n inegalitatea P (t) n (t 1)2 facem t = ; obtinem
b
an+k
ak
n (a b)2
an+k
n (a b)2
k
k
k n+k (n + k) k n +
(n
+
k)
a
nb
+
.
b
b
b2
bn
b2k
b
c
Scriem nca doua relatii analoage pentru t = si t = si le sumam:
c
a
!
n+k
2
2
2
k
a
bn+k
cn+k
(b
c)
(c
a)
(a
b)
+ n + n
+ 2k +
.
k a + bk + ck +n
k
bn
c
a
b2k
c
a2k
ns
a, din inegalitatea Cauchy-Schwarz, avem c
a
2
(b c)
(c a)
(a b + c b + a c)
4 (a b)
(a b)
+ 2k +
= 2k
,
b2k
c
a2k
a2k + b2k + c2k
a
+ b2k + c2k
de unde concluzia problemei.
L111. Se dau m numere naturale distincte din multimea {1, 2, . . . , n}. Sa se
arate ca putem alege cteva dintre ele, cu suma S, astfel nct
m(m + 1)
0S
n + 2n m.
2
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
Solutie. Fie a1 < a2 < < am cele m numere date. Notam cu j indicele
m (m + 1)
si cu i indicele maxim pentru
minim pentru care a1 + a2 + + aj
2
m (m + 1)
care ai + ai+1 + + aj
. Pentru S = ai + ai+1 + + aj este atunci
2
m (m + 1)
ndeplinit
a conditia 0 S
.
2
144
m (m + 1)
, deci
2
m (m + 1)
S ai +
1.
(1)
2
Din minimalitatea lui j, deducem ca
m (m + 1)
ai + ai+1 + + aj aj > a1 + a2 + + ai1 .
a1 + a2 + + aj1 <
2
nsa ak k, k N , deci
i (i 1)
n 1 a1 + a2 + + ai1 1 + 2 + + (i 1) =
i 2n + 1.
2
Apoi, ak n m + k, k {1, 2, . . . , m}; n particular
ai n m + i n m + 2n + 1.
(2)
m (m + 1)
Din relatiile (1) si (2) obtinem c
aS
+ n m + 2n, ceea ce ncheie
2
rezolvarea.
L112. Pentru n N, notam cu a(n) numarul modurilor n care n se poate scrie
ca suma a unui numar par de puteri ale lui 2 si cu b(n) numarul modurilor n care
n se poate scrie ca suma a unui numar impar de puteri ale lui 2. Sa se arate ca
a(n) = b(n), n 2.
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
Solutia 1. Fie N multimea tuturor sirurilor de numere naturale care au un
num
ar finit de termeni nenuli. Pentru fiecare n N, definim
Din maximalitatea lui i, avem S ai
Atunci se observ
a c
a
a(n) = |Mn (A)| ,
b(n) = |Mn (B)| ,
Evident ca
(2)
Analog se arata ca
X
1
1
1
(a (n) b (n)) xn = f (x) f x2 f x4 =
= 1 x,
2
1 + x 1 + x 1 + x4
n=0
145
M 1
S2n = a2n + b2n a2n = 1 + a2 1 1 + n a2 1 > M, n > 2
.
a 1
Din contradictia obtinut
a rezult
a c
a |a| 1. La fel se arat
a c
a |b| 1.
Dac
a |a| < 1, a 6= 0 si |b| 1, atunci a2n+2 < a2n si b2n+2 b2n , deci S2n+2 <
S2n , n N . Rezulta astfel ca multimea A este infinita, fals. Analog se obtine
contradictie daca |b| < 1, b 6= 0. Deducem ca a, b {1, 0, 1} si pentru aceste valori
se verific
a imediat c
a A este finit
a.
Solutia 2 (Vlad Emanuel, elev, Sibiu). Daca A, B sunt multimi finite cu
|A| = m, |B| = n, atunci AB = {x y | x A, y B} si AB = {xy | x A, y B}
sunt tot finite, avnd cel mult
Fie xn = an +bn ; cum A este finit
2 mn elemente.
a,
x
|
n
N
Atunci
x
=
2n
n
o
2
Not
a. Solutie corect
a s-a primit de la Vlad Emanuel, elev, Sibiu.
L115. Determinati P R[X], grad P 2, astfel nct functia f : R R,
f (x) = p({x}) + {p(x)} sa fie periodica (unde p este functia polinomiala atasata lui
P , iar {} desemneaza partea fractionara).
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Vom arata ca nu exista polinoame P cu proprietatile din enunt. Presupunem contrariul si fie T R+ o perioada a lui f . Cum discontinuitatile posibile
ale lui f sunt numere ntregi si solutiile ecuatiei p (x) = n, n Z, rezult
a c
a f are n
[0, T ] un num
ar finit de puncte de discontinuitate fie acesta N . Functia f va avea
acelasi numar de puncte de discontinuitate n orice interval [kT, (k + 1) T ], k Z.
Fie n = grad P ; atunci g : R R, g (k) = p ((k + 1) T ) p (kT ) este functie
polinomial
a de grad n 1 n k, deci lim g (k) = . Pentru fixarea ideilor, s
a
k
presupunem c
a lim g (k) = +. Exist
a atunci k Z pentru care g (k) N +[T ]+2.
k
IMPORTANT
n scopul unei legaturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urmatoarele
adrese e-mail: tbirsan@math.tuiasi.ro sau t_birsan@yahoo.com si
profgpopa@yahoo.co.uk . Pe aceast
a cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor
revistei etc. Sugeram colaboratorilor care trimit probleme originale pentru
publicare s
a le numeroteze si s
a-si retin
a o copie xerox a lor pentru a putea
purta cu usurinta o discutie prin e-mail asupra accept
arii/neaccept
arii acestora de c
atre redactia revistei.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre
solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un an - va fi
urmata de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise revistei
rug
s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
Rug
am ca materialele tehnoredactate s
a fie trimise pe adresa redactiei nsotite de fisierele lor (de preferinta n LATEX).
147
Probleme propuse1
Clasele primare
P.134. De la apartamentul meu cobor 7 etaje, apoi urc 4 etaje si observ ca sunt
la etajul 9. La ce etaj locuiesc?
(Clasa I )
Dragos Iacob, elev, Iasi
P.135. n trei vase sunt 36 nuci. Daca din primul vas se iau 3 nuci si din al
treilea o nuc
a si se pun n al doilea vas, atunci n fiecare vas va fi acelasi num
ar de
nuci. Cte nuci au fost la nceput n fiecare vas?
(Clasa I )
nv. Rica Buc
atariu, Iasi
P.136. Aflati vrsta tatalui meu stiind ca este un numar cuprins ntre 35 si 41,
dublul lui ntre 73 si 77, iar triplul lui este cuprins ntre 112 si 118.
(Clasa a II-a)
Iurie Juc, elev, Iasi
P.137. Dorin, Oana si Claudia se preg
atesc pentru Concursul "Florica T. Cmpan". Oana a rezolvat 15 probleme. Dorin a rezolvat un numar de probleme n plus
fata de Oana, egal cu num
arul de probleme rezolvate n plus de Oana fata de Claudia.
Cte probleme au rezolvat mpreun
a cei trei copii?
(Clasa a II-a)
Inst. Maria Racu, Iasi
P.138. Doi tati si trei fii au mpuscat fiecare cte un iepure. Cnd i-au numarat,
au v
azut c
a au doar patru iepuri. De ce?
(Clasa a III-a)
Inst. Elena Nita
, Iasi
P.139. Mutati un singur chibrit pentru a obtine o egalitate:
(Clasa a III-a)
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
P.140. Descoper
a regula de completare a jetoanelor
10
0
11
1
12
2
13
14
...
98
72
99
81
si calculeaz
a cte numere diferite sunt scrise pe aceste jetoane pe locul de jos.
(Clasa a III-a)
Lenuta Zaharia, elev
a, Iasi
P.141. Fiul observa ca, atunci cnd i mai trebuia un an pna la jumatatea
vrstei din prezent, tat
al avea vrsta de 12 ori mai mare dect a sa, iar cnd va avea
11 ani, vrsta lui va fi de 4 ori mai mic
a dect a tat
alui. S
a se afle vrsta fiului n
prezent.
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
P.142. Paginile unei c
arti sunt numerotate de la 1 la 336. Din aceast
a carte se
rup, la ntmplare, 111 foi. S
a se arate c
a:
a) suma numerelor de pe foile ramase nu se mparte exact la 10;
b) produsul numerelor de pe foile ramase se mparte exact la 3.
(Clasa a IV-a)
Maria Frangoi, elev
a, Iasi
1
Se primesc solutii pn
a la data de 1 iunie 2008.
148
Clasa a V-a
V.81. Demonstrati ca putem completa cu numere naturale ntr-o infinitate de
moduri casutele libere din figura de mai jos, astfel nct sa se poata efectua corect
operatiile indicate:
Clasa a VI-a
VI.81. S
tiind c
a 13 | 2a + 3b + 4c + 5d, ar
atati c
a 13 | 43a + 45b + 47c + 49d si
13 | 46a + 30b 64c 54d (a, b, c, d N).
Norbert-Traian Ionita
, elev, Iasi
m n
VI.82. Fie A = 3 5 , m, n N. Not
am cu a, b, c num
arul divizorilor numerelor
A, 3A, respectiv 5A. S
tiind ca a si b sunt direct proportionale cu 3 si 4, iar b si c
sunt invers proportionale cu 15 si 16, s
a se determine A.
Mihai Haivas, Iasi
VI.83. Dac
a p este num
ar prim, iar n N , s
a se arate c
a p4n 3 nu este p
atrat
perfect.
Mirela Marin, Iasi
149
a si numai dac
a 3 - n 1;
a) 3 | An dac
9n
10n
A
2n
< 10n + 1 +
b) 10n + 1 +
<
, n 3.
10
An
11
Clasa a VII-a
VII.81. Se consider
a abc si xyzt numere r
naturale scrise n baza 10. S
a se compare
q p
q p
= 1.
AB
CD
Doru Buzac, Iasi
VII.86. Fie A un punct pe manta unei mese de biliard circulare cu raza de 1 m.
O bila pleaca din A si ajunge napoi n A lovind manta de cel putin trei ori; reflexia
150
Clasa a VIII-a
VIII.81. Consider
am fixate numerele a, b Z , m, n N , m 6= n si fie functia
f : N Z, f (x) = ax +b. Dac
a f (1) +f (2)+ + f (m) = f (1) + f (2) + +f (n),
sa se calculeze suma S = f (1) + f (2) + + f (m + n).
Dan Nedeianu, Dr.Tr.Severin
VIII.82. S
a se arate c
a |3xy + x + y| 1, x, y [0, 1].
Ovidiu Pop, Satu Mare
VIII.83. Sa se arate ca nu exista x, y Z pentru care 147x2 = 1 + 4y 3y 2 .
Mihai Cr
aciun, Pascani
8
q
p
p
1
2
3
a2 + b2 ab + b2 + c2 bc 3 = a2 + c2 +
= .
a
c
b
Liviu Smarandache, Craiova
VIII.86. O piramid
a hexagonal
a regulat
a V ABCDEF are muchia bazei AB = 4
cm si n
altimea V O = 4 2 cm. Fie M mijlocul lui V D, {P } = AD BF , iar
{Q} = P M (V CF ). S
a se arate c
a:
a) dreptele V P si DQ sunt concurente; b) DQ (V BF ).
Gabriel Popa, Iasi
VIII.87. Consider
am prisma triunghiular
a regulat
a ABCA0 B 0 C 0 si cubul
AM CN A0 M 0 C 0 N 0 , unde M este punct interior triunghiului ABC. Fie E, F , E 0 ,
F 0 mijloacele muchiilor [AB], [BC], [A0 B 0 ], respectiv [A0 C 0 ].
a) Aflati m
asura unghiului dintre dreptele EF 0 si E 0 F .
b) Aflati m
asura unghiului format de planele (M CC 0 ) si (BCC 0 ).
Claudiu S
tefan Popa, Iasi
Clasa a IX-a
IX.81. Fie a, b R, n N . Daca ecuatia x2 + ax + b + 2 = 0 are ambele radacini
ntregi, ar
atati c
a num
arul 2a2 + b2 este natural compus.
Dorin M
arghidanu, Corabia
IX.82. Determinati functiile f : R R pentru care
151
f x4 + y 3 + z 2 + t = f (x) + f y 2 + f z 3 + f t4 , x, y, z, t R.
Lucian Tutescu si Liviu Smarandache, Craiova
IX.83. Pentru a 9, s
a se demonstreze c
a are loc inegalitatea
q
q
3 + 3a + 9 1 + 1 + a.
Marian Tetiva, Brlad
IX.84. Fie ABC un triunghi. Determinati numerele ntregi a, b, c nenule, prime
ntre ele doua cte doua, astfel nct punctele M , N , P sa fie coliniare, unde M , N ,
Clasa a X-a
X.81. S
a se rezolve n R R R sistemul
x y 2/3 = z 1/3 ; x4/3 y = z 2/3 ;
z 5/3 y 4/3 = z.
Vasile Chiriac, Bac
au
\
\
\
m(N
AC) = 45 , iar m(P
BC) = 30 . S
a se arate c
a m(M
P N ) = 60 .
aeru, Suceava
Angela Tig
X.84. Fie ABC un triunghi n care (tg B 1) (tg C 1) = 2. Daca M si N sunt
picioarele n
altimilor din B, respectiv C, s
a se arate c
a segmentele BM , CN si M N
se pot constitui n laturi ale unui triunghi.
C
at
alin Calistru, Iasi
X.85. Se prelungeste diametrul [M N ] al unui cerc C cu segmentul [N P ] congruent
cu [M N ]. Fie d perpendiculara n P pe M N si R d oarecare. Tangentele duse prin
R la C intersecteaza tangenta n M la C n S si T . Sa se arate ca centrul de greutate
al 4RST este un punct fix.
Adrian Reisner, Paris
Clasa a XI-a
{x}
XI.81. Dac
a m Z, s
a se studieze existenta limitei lim
.
xm sin x
Dan Popescu, Suceava
152
3 5
n N. Pentru x 0,
, aratati ca sirul xn = a0 + a1 x + a2 x2 + + an xn ,
2
n N, este convergent si calculati limita sa.
Vlad Emanuel, elev, Sibiu
XI.83. Fie f : [0, ) [0, ) pentru care are loc relatia f (f (x)) + 9x = f (6x),
x [0, ). Aratati ca f (x) 3x, x [0, ).
Bogdan Posa si Marius Dr
agoi, elevi, Motru
XI.84. Determinati numerele a R pentru care exist
a o functie continu
a
f : R R astfel nct (f f ) (x) = a2 f (x) 2a4 x, x R.
Andrei Nedelcu, Iasi
XI.85. Fie A = (aij )20072007 o matrice patratica n care aij {1, 0, 1}, i, j =
1, 2007. S
a se arate c
a determinantul matricei 2008I2007 + A este nenul.
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
Clasa a XII-a
XII.81. Dintre toate parabolele y = ax2 + bx + c, s
a se determine aceea care
trece prin punctele A (0, 1), B (1, 2), satisface conditia y 0 pentru 0 x 1 si
realizeaza minimul ariei determinata de graficul parabolei, Ox si dreptele x = 0,
respectiv x = 1.
Adrian Corduneanu, Iasi
XII.82. Determinati primitivele functiei f : (1, ) R,
x3 5x4 + 3 (ln x 1)
f (x) =
.
3
(x4 1)
Dan Nedeianu, Dr. Tr. Severin
XII.83. S
a se determine functiile continue f : R R pentru care
Z x
et f (x t) dt, x R.
f (x) = |x| +
0
153
1
1
1
1
8 3
p
.
+
+
+
>
ax+by+cz ay+bz+ct az+bt+cx at+bx+cy
a2 +b2 +c2 x2 +y 2 +z 2 +t2
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
G128. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel nct abc = 1 si fie t [1, 5]. S
a se
arate c
a
a
b
c
3
+
+
.
a2 + t b2 + t c2 + t
t+1
Titu Zvonaru, Com
anesti si Bogdan Ionita
, Bucuresti
1
1
= {xy} + , x R.
G129. Sa se determine y R pentru care {x} + x +
y
y
(Cu {} am notat partea fractionara.)
Alexandru Negrescu, elev, Botosani
G130. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi ABC. Dac
a a2007 + b2007 >
2007
2007
b
2
+1 c
, s
a se arate c
a unghiul C este ascutit.
Lucian Tutescu, Craiova
\
30 , iar BC separ
a A si D. Dac
a E (BD) cu m(BAE) = 15 , s
a se arate c
a
CE AC.
Enache P
atrascu, Focsani
2
mult egal
a cu 3 6 cm .
Constantin Apostol, Rm. S
arat
154
B. Nivel liceal
L126. Fie ABC un triunghi ascutitunghic. Madiatoarea laturii AB intersecteaz
a
latura AC n T , iar mediatoarea laturii AC intersecteaza latura AB n S. Sa se arate
ca paralela prin T la AB, paralela prin S la AC si simediana din A sunt concurente.
Titu Zvonaru, Com
anesti
a se arate c
a
L127. Fie A1 A2 A3 A4 A5 A6 un hexagon inscriptibil. S
rA1 A2 A3 + rA4 A5 A6 + rA1 A3 A6 + rA3 A4 A6 = rA3 A4 A5 + rA1 A2 A6 + rA2 A3 A6 + rA3 A5 A6 ,
unde rXY Z este raza cercului nscris n 4XY Z.
C
at
alin Calistru, Iasi
L128. Sa se arate ca ntre medianele unui triunghi are loc inegalitatea
ih X
X
hY
i
Y
X
m2a m2b
m4a .
m2a m2b
(ma + mb ) 2
8
ma
Dorel B
aitan si I.V.Maftei, Bucuresti
L129. n planul raportat la un reper cartezian xOy consideram vectorii legati
n O: v1 (a1 , b1 ), v2 (a2 , b2 ), v3 (a3 , b3 ). S
a se arate c
a exist
a un tetraedru OABC
regulat, de muchie 1 si astfel nct OA, OB, OC se proiecteaza pe planul xOy n v1 ,
v2 , respectiv v3 daca si numai daca se verifica simultan relatiile:
3 2
3 2
a + a22 + a23 a1 a2 a1 a3 a2 a3 =
b + b22 + b23 b1 b2 b1 b3 b2 b3 = 1;
2 1
2 1
3
(a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ) (a1 b2 + a2 b1 + a1 b3 + a3 b1 + a2 b3 + a3 b2 ) = 0.
2
Irina Mustata
a, Bremen
, student
L130. S
a se arate c
a pentru orice x, y 1 are loc inegalitatea
(xy x y)2 + 6 3 10 xy 6 3 9.
1
1
1
(a + b + c)
+
+
k k.
a+b b+c c+a
Andrei Ciupan, elev, Bucuresti
L132. Fie a, b, c, x, y, t R si A = ax+by +cz, B = ay +bz +cx, C = az +bx+cy.
Daca |A B| 1, |B C| 1 si |C A| 1, aratati ca a2 + b2 + c2 x2 + y 2 + z 2 .
3
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
L133. Determinati functiile f : N N pentru care
2f (n + 3)f (n + 2) = f (n + 1) + f (n) + 1, n N.
Gheorghe Iurea, Iasi
155
1
1
1
1
8 3
p
.
+
+
+
>
ax+by+cz ay+bz+ct az+bt+cx at+bx+cy
a2 +b2 +c2 x2 +y 2 +z 2 +t2
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
G128. Let a, b, c be positive real numbers such that abc = 1 and let t [1, 5].
Show that
b
c
3
a
+
+
.
a2 + t b2 + t c2 + t
t+1
Titu Zvonaru, Com
anesti and Bogdan Ionita
, Bucuresti
1
1
G129. Determine y R such that {x} + x +
= {xy} + , x R. (with
y
y
{} denoting the fractional part.)
Alexandru Negrescu, highschool student, Botosani
G130.
Let
a,
b,
c
be
the side lengths of a triangle ABC. If a2007 + b2007 >
2007
b is acute.
2
+ 1 c2007 , show that the angle C
Lucian Tutescu, Craiova
G131. Let n, k 2 be natural numbers and consider the set M = { (n 1) , . . . ,
2, 1, 1, 2, . . . , n}. Show that M can be partitioned into k subsets with the same
sum of the elements in each of them if and only if n is divisible by k.
Marian Tetiva, Brlad
G132. A rectangular garden has m n unit squares. On each of them there is
an apple. A number of k hedgehogs start successively from the first left top square,
moving to the right bottom square. At each step, any hedgehog may move one square
right or below (still remaining in the garden) and picking up the apple on the square,
unless the apple was not earlier picked up. Which is the least number k of hedgehogs
able to pick up all the apples?
Iurie Boreico, highschool student, Chisin
au
156
G133. Let 4ABC be an equilateral triangle and D a point such that BD = DC,
\
\ = 15 ,
m(BDC) = 30 , and BC separates A and D. If E (BD) with m(BAE)
show that CE AC.
Enache P
atrascu, Focsani
G134. Itis considered the convex quadrilateral ABCD inscribed into a circle
b = 60 and m(B)
b = 45 . Show that the area of the
of radius of 6 cm, with m(A)
2
quadrilateral is at most equal to 3 6 cm .
Constantin Apostol, Rm. S
arat
G135. Let ABCD be a tetrahedron with AB = CD, AC = BD, AD = BC.
Show that at least two of the angles between the surface (ABC) with the surfaces
(BCD), (ACD), (ABD) are acute.
Dan Brnzei, Iasi
B. Highschool level
L126. Let ABC be an acute-angled triangle. The mid-perpendicular line of
side AB intersects the side AC at point T , and mid-perpendicular line of side AC
intersects the side AB at point S. Show that the parallel line to AB, through T , the
parallel line to AC, through S and the simedian from A are three concurrent lines.
Titu Zvonaru, Com
anesti
L127. Let A1 A2 A3 A4 A5 A6 be an inscriptible hexagon. Show that
rA1 A2 A3 + rA4 A5 A6 + rA1 A3 A6 + rA3 A4 A6 = rA3 A4 A5 + rA1 A2 A6 + rA2 A3 A6 + rA3 A5 A6 ,
where rXY Z is the radius of the circle inscribed in XY Z.
C
at
alin Calistru, Iasi
L128. Show that the following inequality involving the bisectors of the sides (or
medians) of a triangle holds:
Y
ih X
X
hY
i
X
8
ma
m2a m2b
m4a .
m2a m2b
(ma + mb ) 2
Dorel B
aitan and I.V.Maftei, Bucuresti
L129. In the Cartesian system xOy, let three vectors v1 (a1 , b1 ), v2 (a2 , b2 ),
v3 (a3 , b3 ) be sitting with their origin in the point O. Prove that there exist a regular
tetrahedron OABC with the edges of length 1, such that the projections of OA, OB,
OC (onto the plane xOy) are equal with v1 , v2 , v3 , respectively, if and only if the
equations below are simultaneously satisfied:
3 2
3 2
a + a22 + a23 a1 a2 a1 a3 a2 a3 =
b + b22 + b23 b1 b2 b1 b3 b2 b3 = 1;
2 1
2 1
3
(a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ) (a1 b2 + a2 b1 + a1 b3 + a3 b1 + a2 b3 + a3 b2 ) = 0.
2
Irina Mustata
, student, Bremen
L130. Show that the following inequality holds for any x, y 1:
(xy x y)2 + 6 3 10 xy 6 3 9.
L131. Find the minimum value of the real number k such that any would be the
real positive numbers a, b, c with a + b + c = ab + bc + ca, the following inequality
holds :
1
1
1
(a + b + c)
+
+
k k.
a+b b+c c+a
Andrei Ciupan, highschool student, Bucuresti
L132. Let a, b, c, x, y, t R and A = ax+by+cz, B = ay+bz+cx, C = az+bx+cy.
4
If | A B | 1, | B C | 1 and | C A | 1, show that a2 + b2 + c2 x2 + y 2 + z 2 .
3
Adrian Zahariuc, highschool student, Bac
au
L133. Determine the functions f : N N satisfying the equation
2 f (n + 3) f (n + 2) = f (n + 1) + f (n) + 1,
n N.
158
Pagina rezolvitorilor
BRA
SOV
Colegiul National de Informatica "G. Moisil". Clasa a IX-a. AMBRONO Andra: VII(71,73,77,80), VIII(72,73,74), IX.80; BACIU Dan: VII(71,80), VIII(73,74),
BOGDANE
STI (SUCEAVA)
Scoala
de
arte
si meserii. Clasa a VI-a. SOLCANU M
ad
alina Vasilica: VI(71,74,
HRLAU
Larisa Ionela: P(121-123), V.73,
Liceul "Stefan
cel Mare". Clasa a V-a. BARAU
Valentina). CULEA
A
Scoala
nr. 3 "Al. Vlahuta". Clasa a IV-a (nv. MARIU
T
Andra: P(124,125,
AGAFITEI
Elena-Roxana: P(124,125,127-129); CARAMALAU
127-129); CALIN
Andreea-Claudia: P(124,125,127-129); COJOCARIU Andreea:
P(124,125,127-129); DUDUMAN Luisa-Stefania: P(124,125,127-129); LELEU Alexandrina-Stefana: P(124,125,127-129); LUPASCU Diana-Maria: P(124,125,127-129);
A
Narcisa-Lorena:
MANOLACHE M
ad
alina-Andreea: P(124,125,127-129); MIHAIL
TMBALARIU
Ioana-Vasilica: P(114-118).
159
Scoala
nr. 26 "G. Cosbuc". Clasa a II-a (inst. RACU Maria). APACHITEI
A
nia: P(124-129); GHEORGHIT
Georgiana: P(124-129); HRISCU Ovidiu-Constantin: P(124-129); HUZA M
ad
alina:
P(124-129); MARICIUC Dragos-Claudiu: P(124-127,129); MAXIM Alexandra-Came Cosmin: P(124-127,129); VASILE Bogdan-Andrei: P(124
lia: P(124-129); TUC
A
129).
ASOCIA
TIA "RECREATII
MATEMATICE" n colaborare cu redactia
MATEMATICE acord
revistei RECREATII
a cte o diplom
a si un premiu n
c
arti pentru trei aparitii la rubrica Pagina rezolvitorilor urm
atorilor elevi:
Scoala
cu clasele I-VIII, nr.3, Suceava
FECHET S
tefan (cl. a II-a): 2/2006(5pb), 1/2007(5pb), 2/2007(5pb);
FECHET Mircea (cl. a III-a): 2/2006(9pb), 1/2007(6pb), 2/2007(5pb);
Scoala
nr. 3 "Al. Vlahuta", Iasi
APACHITEI
Aura-Georgiana (cl. a II-a): 2/2006(6pb), 1/2007(5pb), 2/2007(6pb);
BURA Emma-Andreea (cl. a II-a): 2/2006(6pb), 1/2007(5pb), 2/2007(6pb);
FILIP Ingrid-
Stefania (cl. a II-a): 2/2006(6pb), 1/2007(5pb), 2/2007(6pb);
GRADINARIU
Georgiana (cl. a II-a): 2/2006(6pb), 1/2007(5pb), 2/2007(6pb);
HRISCU Ovidiu-Constantin (cl. a II-a): 2/2006(6pb), 1/2007(5pb), 2/2007(6pb);
HUZA M
ad
alina (cl. a II-a): 2/2006(6pb), 1/2007(5pb), 2/2007(6pb);
MAXIM Alexandra-Camelia (cl. a II-a): 2/2006(6pb), 1/2007(5pb), 2/2007(6pb);
VASILE Bogdan-Andrei (cl. a II-a): 2/2006(6pb), 1/2007(5pb), 2/2007(6pb);
Colegiul National, locatia Scoala
"Gh. Asachi", Iasi
PETREA M
ad
alina (cl. a III-a): 2/2006(5pb), 1/2007(7pb), 2/2007(6pb);
UNGUREANU Georghe (cl. a III-a): 2/2006(5pb), 1/2007(7pb), 2/2007(6pb);
Colegiul National, Iasi
R
CEUCA
azvan (cl. a VII-a): 1/2005(6pb), 2/2005(5pb), 1/2006(5pb);
Colegiul National "C. Negruzzi", Iasi
ALOI
PAV
Alexandru (cl. a VI-a): 2/2006(5pb), 1/2007(5pb), 2/2007(7pb);
Colegiul National "Emil Racovita", Iasi
TUDORACHE Alexandru (cl. a VII-a): 2/2006(10pb), 1/2007(10pb), 2/2007(7pb).
http://www.recreatiimatematice.uv.ro
161
CUPRINS
Al VI-lea Congres Internaional al Matematicienilor Romni...................................... 77
Conjectura lui Poincar ........................................................................................................ 79
ARTICOLE I NOTE
G. DOSPINESCU Tipurile subgrupurilor finite din GL2 (]) ........................................... 81
T. ZVONARU O problem cu cifrele unui numr .......................................................... 87
T. BRSAN O problem de construcie a unui triunghi ................................................. 90
A. CORDUNEANU i Gh. COSTOVICI Un ir strns legat de irul lui Wallis .......... 95
A. REISNER Asupra rdcinilor polinomului X 3 + pX + q _[ X ] ................................ 97
NOTA ELEVULUI
I. BOREICO i A. CIUPAN Inegaliti stabilite cu un procedeu de reducere
a numrului de variabile Mixing variables ................................ 100
CHESTIUNI METODICE
J. GRIGORA i C.-t. POPA Asupra unei probleme de concurs ................................ 105
CORESPONDENE
H. STEPHAN Jensen's inequality for non-convex functions ......................................... 109
CONCURSURI I EXAMENE
Concursul de Matematic "Al. Myller", Ediia a V-a, Iai .............................................. 111
Concursul de matematic "Florica T. Cmpan", 2007 ....................................................... 114
Olimpiada Balcanic de Matematic Juniori, Ediia a XI-a, umen (Bulgaria) .......... 118
PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 2/2006........................................................................ 121
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 2/2006 ............................... 137
Probleme propuse................................................................................................................... 148
Probleme pentru pregtirea concursurilor ............................................................................ 154
Training problems for mathematical contests ..................................................................... 156
Pagina rezolvitorilor ............................................................................................................ 159
5 lei
Anul X, Nr. 2
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Asociaia Recreaii Matematice
IAI - 2008
reprezentat
reprezentat
reprezentat
reprezentat
de
de
de
de
i
e
Redacia revistei :
Petru ASAFTEI, Dumitru BTINEU-GIURGIU (Bucureti), Temistocle BRSAN, Dan
BRNZEI, Ctlin - Cristian BUDEANU, Constantin CHIRIL, Eugenia COHAL, Adrian
CORDUNEANU, Mihai CRCIUN (Pacani), Paraschiva GALIA, Paul GEORGESCU,
Mihai HAIVAS, Gheorghe IUREA, Mircea LUPAN, Gabriel MRANU, Alexandru
NEGRESCU (student, Iai), Gabriel POPA, Dan POPESCU (Suceava), Florin POPOVICI
(Braov), Maria RACU, Neculai ROMAN (Mirceti), Ioan SCLEANU (Hrlu), Ioan
ERDEAN (Ortie), Dan TIBA (Bucureti), Marian TETIVA (Brlad), Lucian TUESCU
(Craiova), Adrian ZANOSCHI, Titu ZVONARU (Comneti).
Anul X, Nr. 2
RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI
e i = 1
Revist cu apariie semestrial
IAI - 2008
O sut
a de ani de la nasterea lui Gheorghe Gheorghiev
Gheorghe Gheorghiev a fost elev al
ilustrilor savanti A. Myller si O. Mayer si a devenit, pentru o buna perioada de timp, liderul
scolii de geometrie de la Universitatea din Iasi. A
fost un reprezentant al unei generatii de dasc
ali
ieseni care au vegheat la destinele matematicilor romnesti, ntr-o perioada de mari schimbari
politice. n acelasi timp, a cautat sa reia legaturile
ntrerupte cu matematicile din lumea ntreag
a. A
fost un adev
arat constructor de scoal
a stiintific
a
la Facultatea de matematica din Iasi, dovedinduse un merituos continuator al eforturilor si straduintelor profesorului s
au A. Myller.
S-a n
ascut la 27 iunie 1907 la Bolgrad, judetul
Ismail. A urmat liceul din Bolgrad n anii 19161925, dupa care a sustinut examenul de bacalureat
la Ismail n iunie 1925. Imediat a devenit student
la Facultatea de stiinte din Iasi, sectia matematic
a, unde a urmat cursuri predate
de profesorii A. Myller, Vera Myller Lebede, O. Mayer, Simeon Sanielevici, Petre
Culianu, Constantin Popovici, Mendel Haimovici, Gheorghe Vranceanu s.a. si l-a
avut asistent pe Ilie Popa, cu care a r
amas prieten pentru toat
a viata. n timpul
ultimului an de studiu si dup
a examenul de licenta, n martie 1929, a devenit asistent
si s-a mprietenit cu mai multi tineri matematicieni: I. Schoenberg, P. Cazanachi,
D. Mangeron, E. Stihi, si cu studentul A. Climescu. Tot n 1929 a urmat cursuri de
specializare la Universitatea din Hamburg, cu cunoscutul profesor W. Blaschke.
n 1929 s-a declansat criza economica pe plan mondial, care a afectat si tara
noastra. n perioada 1929-1938, Gh. Gheorghiev a fost profesor de matematici la
liceele din Aiud, Ismail, Chilia Noua, Cetatea Alba si Iasi. In perioada 1938-1946 a
fost nscris la doctorat la Universitatea din Iasi. n aceeasi perioad
a a fost concentrat
si mobilizat timp de peste 5 ani. A participat la r
azboi ca ofiter de geniu si, timp de
circa un an si jumatate, a fost prizonier. A existat chiar pericolul sa fie mpuscat n
momentul n care a fost luat prizonier, pentru ca era ofiter.
n 1946 a sustinut teza de doctorat cu titlul Suprafete ale caror familii remarcabile
de curbe sunt asemenea (comisia de doctorat, fiind compus
a din A. Myller, O. Mayer,
V. Myller, I. Popa).
A functionat la Universitatea din Iasi ca lector (1946-1948), conferentiar onorific
de matematici generale (1946-1948), profesor suplinitor de geometrie analitic
a (19471954), profesor titular de geometrie (1955-1975).
ntre anii 1953-1968 a fost decan al Facultatii de matematica din Iasi iar, ntre
1960-1975, a fost seful catedrei de geometrie. n aceste posturi si pozitii de conducere,
Gh. Gheorghiev a avut o influenta hot
artoare asupra dezvolt
arii facult
atii n ce
priveste stabilirea unor leg
aturi cu directii de cercetare stiintific
a existente att n
scolile de matematica din occident ct si cu cele existente n Uniunea Sovietica.
95
A colaborat la elaborarea unui tratat de geometrie intitulat simplu Curs de geometrie analitica (1951); recunoasterea meritelor acestui tratat s-a realizat prin acordarea Premiului de Stat. A mai colaborat la realizarea unei carti Geometrie analitica
si diferentiala, ap
arut
a n dou
a volume n 1968 si 1969 la Editura Didactic
a si Pedagogic
a. n aceast
a carte ncep s
a se reflecte schimb
arile de conceptie si de tehnic
a
de investigare n ce priveste studiul geometriei diferentiale. Ideile au fost finalizate
n alte doua carti, elaborate n colaborare, Varietati diferentiabile finit si infinit dimensionale, ap
arut
a n dou
a volume n 1976 si 1979 la Editura Academiei Romne
si Geometrie diferentiala ap
arut
a la Editura Didactic
a si Pedagogic
a.
A scris circa 180 de lucrari stiintifice n domeniul geometriei diferentiale si numeroase articole de popularizare a matematicii. A conferentiat la mai multe univer teica" al Academiei Romne,
sitati de prestigiu din lume. A primit premiul "Gh. Ti
a primit titlul de profesor emerit, mai multe diplome si medalii ale unor asociatii
profesionale si numeroase ordine si medalii, din partea statului romn.
Dupa pensionare, n 1975, a ramas profesor consultant la Facultatea de matematic
a (cu unele ntreruperi) pn
a la deces, n 28 iunie 1999.
A abordat teme de cercetare stiintific
a din geometria diferential
a euclidian
a (retele
pe suprafete, cmpuri de vectori pe suprafete) geometria diferentiala afina si proiectiv
a (cmpuri de conuri, configuratii Myller), geometria diferential
a a varietatilor
modelate de spatii Banach, teoria grupurilor Lie, teoria G-structurilor si generaliz
ari
ale acesteia. Circa 30 de tineri studiosi si-au elaborat tezele de doctorat sub conducerea stiintifica a profesorului Gheorghiev. A colaborat, n elaborea cartilor, cu ctiva
colegi apropiati: R. Miron, D. Papuc, V. Oproiu.
A fost profesor vizitator si a conferentiat la numeroase universitati din Europa:
Jena, Padova, Sofia, Londra, Moscova, Debrecen etc.
A predat cursuri de geometrie analitica, diferentiala, teoria grupurilor Lie etc. la
diverse nivele, la Facultatea de matematic
a a Universit
atii din Iasi. A mai predat
si cursuri de matematici generale pentru studentii de la facult
atile Institutului Politehnic din Iasi. Lectiile sale erau renumite prin densitatea informatiilor transmise si
pentru solicitarea intelectuala extrema la care erau supusi studentii ce le urmareau.
n perioada ct a fost decan, n facultate s-a petrecut o extraordinar
a schimbare a
argumentelor predate la cursuri si a celor abordate n cercetare, realizndu-se un salt
de la aspectele traditionale existente n matematicile din perioada interbelic
a, c
atre
matematicile moderne, cercetate si predate n stilul structuralist, promovat de catre
grupul Bourbaki. n ultimii ani ai vietii era preocupat de istoria matematicii si de
probleme matematice ale filosofiei fizicii.
Meritele la catedr
a, n cercetarea stiintific
a, de om care, pe tot parcursul vietii
sale, a practicat cultul muncii si al cinstei au facut din profesorul Gh. Gheorghiev
o personalitate n domeniul matematicilor, respectat
a att n facultate si universitate
ct si pe plan national si international.
Activitatea sa n slujba scolii romnesti si n servirea matematicii a fost r
asplatit
a
prin mai multe distinctii, titlul de Profesor Emerit (1964), Premiul de Stat (1951),
teica" al Academiei Romne (1981), Ordinul Muncii (1960), Ordinul
premiul "Gh.Ti
Meritul S
tiintific (1960), Medalii ale Muncii etc.
sider
am c
a pentru cititorii prezentei reviste sunt mai accesibile, mai interesante si cu
un folos mai mare alte aspecte ale activitatii variate pe care a desfasurat-o Ilie Popa.
Avnd un spirit patrunzator, o gndire profunda si o mare putere de sinteza si
beneficiind de o bogat
a cultur
a general
a, Ilie Popa a abordat teme diverse din istoria
matematicii romnesti aducnd clarific
ari ntr-un material faptic din trecut, care era
destinat cu precadere uitarii. A scos la lumina meritele unor precursori ai matematicii romnesti ca Dimitrie Asachi fiul cel mare al lui Gh. Asachi , primul romn
ce public
a n str
ain
atate (Mnchen, 1841) o lucrare de matematici superioare sau
N. St.
a n 1872 o formul
a pentru o bucat
a a seriei armonice, ce a atras
Botez, care d
atentia matematicianului belgian E.-Ch. Catalan. Un alt studiu este destinat lui
Amfilochie Hotiniul, care tipareste n Iasi, la 1795, prima aritmetica romneasca Elementi aritmetice aratate firesti, o compilatie dup
a cteva c
arti italienesti. ntreprinde
o munc
a dificil
a de restaurare, atunci cnd reconstituie manuscrisul de geometrie pierdut al lui Gh. Lazar. A pus n evidenta rolul jucat de sotii Alexandru si Vera Myller
n crearea scolii matematice iesene, cu numele generic de Seminarul matematic. Cu
prilejul centenarului Universit
atii din Iasi (18601960), public
a, n al doilea tom
consacrat evenimentului, studiul Dezvoltarea matematicii o ampl
a si documentat
a
contributie privind realizarile scolii matematice iesene pe parcursul unui secol.
S
a mai spunem cititorilor c
a Ilie Popa a publicat n 1955 studiul Recreatii Sti
intifice precursoare a Gazetei matematice n care evidentiaz
a rolul acestei reviste
prima de acest fel din tar
a, str
abun
a a actualei Recreatii Matematice n dezvoltarea
nvatamntului si netezirea drumului ce duce la cercetari originale n matematica.
Ca profesor, Ilie Popa a fost un maestru al artei comunic
arii. Lectiile sale erau
oficiate dup
a un ritual neab
atut. ncepeau cnd profesorul punea ceasul de buzunar
pe mas
a si se terminau cnd acesta era repus la locul lui. Era omis
a pauza dintre
ore, dar timpul acordat prelegerii era respectat cu strictete. Cu un timbru placut, o
vorbire blnd
a, moldoveneasc
a, cu un ritm al expunerii care antrena dar nu obosea,
profesorul reusea imediat s
a captiveze auditoriul. Ideile si argumentele erau expuse
ntr-o nl
antuire usor de urm
arit. Erau scoase n evidenta semnificatiile conceptelor
si rezultatelor. Fata magistrului se acoperea de o lumina discreta, cea a bucuriei
de a d
arui. Cte un zmbet involuntar, retinut cu grij
a, marca un moment cheie al
lectiei sau nsotea un rezultat de o rar
a frumusete. Calmul, echilibrul, tactul erau
ntotdeauna prezente. George St.
Andonie spune inspirat: si alege detaliile cu grija
si obiectivitate si lasa impresia ca-si suna n prealabil cuvintele, spre a-si da seama
de rezonanta lor (Istoria matematicii n Romnia, vol. III).
A avut numeroase functii de conducere n diverse structuri ale nv
atamntului superior: prorector al Universitatii din Iasi, director al Seminarului Matematic
"Al. Myller", director general n Ministerul nvatamntului, rector al Institutului
Pedagogic de 3 ani din Iasi s.a. Cu devotament si competenta, a folosit ntreaga sa
capacitate de munc
a n scopul ridic
arii nv
atamntului romnesc.
La mplinirea unui secol de la nasterea sa, ne gndim cu profund
a recunostinta
la cel ce a fost omul si profesorul Ilie Popa si cu toata admiratia la opera sa de
geometru, de istoriograf al matematicii si nv
atamntului matematic si de dasc
al al
nv
atamntului din tara noastr
a.
Simpozion
dedicat revistei "Recreatii S
tiintifice" (1883-1888)
Academia Romna - filiala din Iasi a gazduit, n ziua de 15 martie a.c., simpozionul "125 de ani de la aparitia revistei Recrea
tii stiin
tifice". Festivitatea s-a
desf
asurat sub auspiciile Academiei Romne, Facult
atii de matematic
a a Universit
atii
"Al. I. Cuza", Catedrei de matematic
a a Universit
atii Tehnice "Gh. Asachi" si ale
Asociatiei "Recreatii matematice".
Cuvntul de deschidere a apartinut acad. Viorel Barbu, presedintele filialei Iasi a
Academiei Romne, care a subliniat faptul c
a revista Recreatii stiintifice este prima
publicatie din tar
a cu acest profil adresat
a tineretului. Al
aturi de alte evenimente
iesene remarcabile ale anului 1883 aparitia editiei T. Maiorescu a Poeziilor lui
Mihai Eminescu, inaugurarea statuii lui Stefan
cel Mare s.a. aparitia Recreatiilor
stiintifice reprezint
a un moment important al culturii si spiritualit
atii romnesti.
Fondatorii, distinsi profesori ai Universit
atii din Iasi sau ai scolilor iesene, ct si
colaboratorii revistei au asigurat o nalta tinuta stiintifica acesteia. Revista a circulat
n ntregul Regat al Romniei de atunci si se remarca prin varietatea subiectelor
abordate, rigoare, frumoasa limb
a romn
a folosit
a si o grafic
a excelent
a pentru acele
timpuri.
Acad. V. Barbu mentioneaza ca n cadrul simpozionului este lansata colectia
integrala a revistei Recreatii stiintifice, reeditata n forma originara, nemodificata.
Realizarea acestui proiect de reeditare se datoreste sprijinului material entuziast al
doamnei Marinela Ghigea, director al firmei Kepler Systmes dInformation, precum
si muncii depuse de dr. Dan Tiba, cercetator la Institutul de matematica al Academiei
Romne si de prof. dr. Temistocle Brsan, Universitatea Tehnic
a "Gh. Asachi".
Cuvnt
arile tinute de acad. Radu Miron, prof. dr. Vasile Oproiu, prof. dr. Dorin
Iesan, m.c. al Academiei, prof. dr. Teodor Precupanu, n aceast
a ordine, sunt prezentate mai jos. Programul simpozionului se ncheie cu proiectia unor documente
privind revista Recreatii stiintifice si epoca n care a ap
arut aceasta prezentate de
prof. dr. Temistocle Brsan.
Recreatii S
tiintifice
125 ani de la aparitia primului num
ar
Acad. prof. dr. doc. Radu MIRON
La 15 ianuarie 2008 s-au mplinit 125 de ani de la publicarea numarului 1 din
primul volum al revistei Recreatii stiintif ice. Menita a face educatie stiintifica
tineretului din Regatul Romniei, revista, care a avut o existenta de numai sase ani, a
dep
asit granitele n toate zonele locuite de romni. nfiintat
a de zece oameni nv
atati
din vechea capitala a Moldovei, ea avea sa imprime n constiinta locuitorilor acestui
99
pamnt primele capitole elevate de istorie a stiintelor din tara si cele nti lectii
pentru un nv
atamnt modern n domeniul stiintelor exacte. Peste veac s-a v
azut
nrurirea covrsitoare a ideilor vehiculate n cuprinsul acestei reviste, n S
coala de
toate gradele si n cercetare, conducnd la integrarea noastr
a n rndul tarilor care
aveau deja traditii seculare.
Datorit
a continutului preponderent matematic se poate afirma cu deplin temei
c
a revista a deschis prima pagin
a a matematicilor romnesti. Asa cum s-a remarcat
mai trziu, dac
a publicatia s-ar fi numit Recreatii matematice, ea ar fi constituit
prima publicatie din lume n domeniu, care se adreseaza tineretului. Este adevarat
c
a, la sapte ani de la disparitia "Recreatiilor stiintifice", n 1895 a fost nfiintat
a
Gazeta Matematica cu adres
a special
a pentru tineretul romn. Dar aceast
a revist
a
este considerat
a a doua din lume ca profil si destinatie.
teica a fost impulsioEvident, aparitia "Gazetei", asa cum sublinia Gheorghe Ti
nat
a de "Recreatiile stiintifice".
Acum, la 125 de ani de la nfiintare a celebrei reviste se cuvine s
a exprim
am
omagii profunde memoriei fondatorilor: N. Culianu, C. Climescu, I. Melic de la
Universitatea "Al. I. Cuza", G. I. Lucescu, V. Paladi, G. I. Rosiu, I. D. Rallet,
G. Zarifopol, I. V. Praja si I. M. Dospinescu din nv
atamntul preuniversitar
iesean. Prin competenta, pasiune si sacrificii personale f
acute cu generozitate ei au
reusit s
a trezeasc
a interesul pentru stiinta n general si s
a stimuleze gustul pentru
matematici n special.
Sunt emotionante cuvintele scrise ntr-un editorial al revistei: Credem ca noi am
tras cea ntai brazda care conduce catra lucrari originale. Brazda-i mica si ngusta,
dar exista!
Personalitatea fondatorilor este bine cunoscuta. Ei sunt prezentati de George St.
de "Gazeta Matematica".
La 125 de ani de la aparitia revistei "Recreatii stiintifice", generatiile de ast
azi
omagiaz
a acest eveniment ca semn de adnc
a recunostinta adus
a naintasilor nostri
pentru contributia lor inestimabil
a la tezaurul stiintei si culturii romnesti.
S
i un scurt adaos: Centenarul aparitiei revistei "Recreatii stiintifice" a fost organizat n 1983 de matematicieni ieseni n Seminarul Matematic "Alexandru Myller",
iar s
arb
atorirea celor 125 de ani de la aparitie a fost initiat
a tot n cadrul acestui
Seminar pregatit
a fiind de Asociatia "Recreatii Matematice", Facultatea de matematica si Institutul de Matematica "Octav Mayer" de la Filiala din Iasi a Academiei
Romne. Asociatia "Recreatii Matematice" si face un titlu de onoare prin reeditarea integral
a, exclusiv prin grij
a proprie, a colectiei revistei "Recreatii stiintifice".
Acest fapt l dator
am prof. univ. Temistocle Brsan de la Universitatea Tehnic
a
"Gheorghe Asachi" din Iasi, cercetatorului dr. Dan Tiba de la Institutul de Matematic
a al Academiei Romne din Bucuresti si doamnei Marinela Ghigea director al
firmei Kepler Systmes d Information. i asigur
am de toat
a pretuirea si gratitudinea
noastr
a.
de cea cu care suntem obisnuiti. Astfel, faimosul postulat V al lui Euclid apare ca
axioma XII. Autorul prezint
a si definitiile si axiomele, asa cum au fost prelucrate
de Legendre n Geometria sa, editia V, Paris, 1804. Legendre nu defineste punctul
si, n legatur
a cu definitia, formuleaz
a urm
atoarea asertiune: Def initia unui lucru
este exprimarea raporturilor sale catra lucruri cunoscute. Dupa care, se ncumeta sa
definesc
a dreapta: Linia dreapta este drumul cel mai scurt de la un punct la altul.
Mai sunt prezentate comentarii critice ale diversilor matematicieni relativ la aceste
definitii, inclusiv noi definitii: Cea mai simpla din toate liniile este linia dreapta a
caria notiune este familiara la toti si despre care ni da o idee un f ir ntins. Apoi
sunt prezentate propozitiile de la I la XXII. Cum spuneam, prezentarea Elementelor
continu
a n volumul III cu propozitiile r
amase si cu exercitiile la cartea I.
n revist
a sunt prezentate numeroase aspecte ale geometriei elementare, utile
elevilor, profesorilor si altor persoane interesate: maxime si minime geometrice, media
si extrema ratie, calculul lungimilor unor linii importante din triunghi, calcule pentru
patrulaterul inscriptibil (n primul volum), proprietati ale poligoanelor si dreapta lui
Simson (n vol. II), calcularea volumelor piramidei trunchiate si al conului trunchiat,
proprietati sintetice ale elipsei (n vol. III), teoria transversalelor, diviziunea armonic
a, fasciculul armonic, poli si polare, geometria de pozitie a lui Staudt (n vol. IV);
aceasta din urma se continua si n volumul V. Chestiunile de geometrie analitic
a sunt
considerate separat si se refer
a la: sectiuni plane n conul drept, constructii de curbe,
cu exemplificari din clasele curbelor celebre, tratarea acestora n coordonate polare,
plane principale la suprafetele de gradul al doilea.
O sectiune important
a n revist
a este cea a problemelor propuse (de regul
a, n
jur de 10 probleme la fiecare num
ar), la care se adug
a, pe parcurs, cea cu rezolv
arile
si listele de rezolvitori. Trebuie sa mentionam ca, n Regatul Romniei de atunci,
existau cteva zeci de gimnazii si licee (oricum, sub 30) si c
a num
arul celor care
rezolvau probleme era destul de mic. Moda rezolv
arilor de probleme la reviste de
matematica nu prinsese nca. Mentionam ca existau si colaborari venite de la elevi
din Transilvania, Banat si alte regiuni ale viitoarei Romnii Mari.
Ca o apreciere cu caracter general, continutul revistei Recreatii S
tiitifice era
destul de ridicat din punct de vedere al nivelului chestiunilor de geometrie tratate.
Subiectele erau interesante si atractive pentru numerosi cititori. Cred ca, n redactia
revistei, erau persoane care doreau sa faca revista ct mai atractiva.
R
asfoind cele sase volume am dat si peste un articol fascinant de la sectia cosmografie, scris de G.I. Lucescu, n care se explica n ce manier
a au fost concepute
calendarele iulian si gregorian si ca motivul pentru care s-a facut trecerea de la unul
la altul a fost legat de ideea ca, n acord cu hotarrea Conciliului de la Niceea din
anul 325, punctul de plecare pentru fixarea zilei de Pasti trebuia s
a fie echinoctiul
de prim
avar
a si acesta trebuia s
a fie mereu la 21 martie. Dup
a aceea, se asteapta
prima noapte cu luna plina si Pastele se fixa n duminica imediat urmatoare (astfel,
n 2008, noaptea cu luna plina cade exact n 21 martie si Pastele catolic este fixat n
23 martie; fixarea Pastelui ortodox este mult mai complicat
a si tine de niste date din
103
mecanic virtual".
Cursul lui M. Tzony (n manuscris) si problemele publicate de el n "Recreatii
stiintifice" au stat la baza nv
atamntului Mecanicii din tara noastr
a.
n afar
a de activitatea de profesor, Miltiade Tzony s-a remarcat prin munca sa
depusa n vederea propasirii Romniei. A fost senator, secretar de stat la Ministerul Constructiilor Publice, director al C.F.R. Printre altele, orasul Iasi i datoreaz
a
pavarea str
azilor.
Despre M. Tzony se pot spune multe lucruri. Un fost elev de-al s
au, Petru N. Culianu, care a urmat cursurile de mecanica de la Universitatea din Iasi n anii 1890,
l descrie pe Miltiade Tzony astfel: "Cu mintea agera, cu f igura frumoasa (a fost
luat ca model de pictorul Grigorescu pentru unele f iguri din biserica de la manastirea
Agapia), ce corespund ntru totul nobletei caracterului sau, el a fost cu totul devotat
datoriei si naltei misiuni a profesorului".
Problematica de algebr
a si analiz
a matematic
a
n revista Recreatii S
tiintifice
Prof. dr. Teodor PRECUPANU
Pentru matematica romneasca, aparitia revistei Recreatii stiintif ice din initiativa unei elite de profesori ai universit
atii si ai liceelor din Iasi, reprezint
a un
moment important, de nceput, pentru crearea unei atmosfere propice dezvolt
arii stiintelor matematice, de atragere a tinerilor, stimulndu-i si amplificndu-le pasiunile,
calauzindu-i spre problemele moderne ale acelei perioade.
Este de remarcat faptul c
a initiatorii revistei erau la curent cu multe din preocup
arile existente n matematica european
a, avnd o bun
a informare, facilitat
a de
accesul la o serie de reviste importante, ndeosebi din Franta, Italia si Germania. Sunt
semnalate nu numai aparitia unor rezultate importante, ci si diverse evenimente ale
comunit
atii stiintifice, cum ar fi, spre exemplu, aparitia revistei Acta Matematica
fondat
a de Mittag-Le ler prin casa regal
a suedo-norvegian
a, solemnitatea retragerii
din nvatamnt la vrsta de 70 de ani a marelui matematician Eugne-Charles
Catalan, aparitia unor tratate importante de matematica, discutiile generate de
proiectul Turnului Eiel, ce urma s
a se construiasc
a n Paris.
Adresndu-se n primul rnd elevilor din nv
atamntul secundar, revista a stimulat, de asemenea, preocuparile profesorilor pentru modernizarea nvatamntului
matematic, gazduind n paginile sale dezbateri interesante cu caracter metodic asupra
programelor analitice si a metodelor prin care s
a fie atrasi elevii pentru studiul
matematicii, s
a se asigure o ct mai bun
a accesibilitate, punnd pe primul plan
intuitia si dezvoltarea abilitatilor de rezolvitori de probleme.
106
Sa remarcam faptul ca n acea perioada, sfrsitul secolului al XIX-lea, unele discipline componente ale matematicii nu erau nc
a bine conturate, n acord cu felul n
care ele erau concepute la marile universit
ati europene, influentate de c
artile importante de matematica din acei ani. Abia aparuse cursul de analiza matematica al lui
Sturm (1880) si cel de calcul diferential si integral al lui Catalan (1878), autor si al
unei c
arti despre serii, unic
a la acel moment, c
arti ce urmau tratatelor celebre scrise
de Leibniz, Bernoulli sau Serret.
Algebra si analiza matematica este prezenta n paginile revistei att prin articole
cu caracter teoretic informativ asupra unor chestiuni importante, ct si printr-o gama
variat
a de exercitii si probleme ce vizau si pe studentii anilor preg
atitori pentru scolile
politehnice din tar
a sau din str
ain
atate. Semnal
am astfel mai mult articole scrise de
C. Climescu dedicate numerelor complexe (numite cantitati imaginare), numere care
nca erau evitate de multi matematicieni. ntlnim, de asemenea, demonstratia teoremei fundamentale a algebrei precum si unele consideratii asupra dreptelor imaginare
sau asupra unor functii complexe, date ns
a sub form
a implicit
a prin relatii polinomiale. Mai mult, n unele probleme apar integrale ale unor functii complexe, stiindu-se
a se depasi aspectele dificile de multivocitate si determinndu-se cu claritate valorile
lor principale.
In cadrul algebrei sunt cuprinse si seriile numerice, dezvolt
arile tayloriene, concepute ca sume (numerice sau polinomiale) infinite. Convergenta acestora nteleasa
intuitiv se reduce de fapt la extinderea operatiilor numerice algebrice si pentru
(nu reiese dac
a se folosea si ), fiind cunoscute limitele fundamentale. Se foloseau
ns
a pentru convergenta criterii fine, aproape toate cele cunoscute ast
azi. Autori ai
articolelor respective sunt C. Climescu, I.D. Rallet si I.V. Praja. Erau folosite n
mod uzual dezvoltarile n serii de puteri ale functiilor elementare. Tot ca facnd parte
din algebr
a, sunt prezentate cunoscutele formule Lagrange si Newton de interpolare
ntr-un articol foarte interesant scris de Alex. Sadoveanu.
In primul volum, din 1883, problema dezvoltarii functiilor n serie este data ca
facnd parte din Analiza algebrica iar Calculul integral era considerat separat de
Analiza matematic
a. De fapt, analiza matematic
a era conceput
a la acel moment
numai ca teorie a derivabilit
atii avnd ca principale rezultate teorema de medie a
lui Lagrange si conditiile suficiente de extrem la functii de una sau mai multe variabile. Problemele de calcul de arii sau volume erau considerate ca facnd parte din
geometrie sau intervenind n probleme de mecanic
a.
Notiunea de derivat
a era acceptat
a prin interpret
arile ei: geometric
a - de tangent
asau cele din mecanica. Mai mult, trebuie avut n vedere ca nsasi notiunea de functie,
fundamentala pentru ntreaga matematica, era conceputa n acele timpuri n acceptia
eulerian
a, ceea ce corespunde ast
azi functiilor elementare.
Mention
am c
a ecuatiile diferentiale sunt frecvent ntlnite n partea de mecanic
a si
de geometrie a curbelor plane (probleme concrete de aflare a unor curbe daca se dau
anumite proprietati metrice legate de tangente) si nu sunt prezentate ca apartinnd
disciplinei de ast
azi Ecuatii diferentiale, ceea ce este normal, ntruct aceast
a disci107
plina avea sa se contureze n matematica mult mai trziu. Este nsa prezentata n
cadrul Analizei matematice problema schimb
arii de variabil
a cu suportul oferit de
ecuatiile diferentiale si schimb
arile de coordonate (ndeosebi polare si sferice) deosebit
de importante n mecanic
a, geometrie si astronomie.
Problemele de algebra si analiza matematica prezente n cele sase volume ale
revistei sunt deosebit de frumoase si ilustrative, de mare diversitate, oferind o imagine
exact
a a continutului disciplinelor de matematic
a din acea perioad
a. Aproape toate
pot fi reg
asite de fapt n culegerile de probleme de ast
azi.
n ncheiere, subliniem nca odata rolul remarcabil avut de revista Recreatii stiintif ice n dezvoltarea si impulsionarea nv
atamntului matematic romnesc n concordanta cu cel european, ce era urm
arit ndeaproape.
Nu aveau s
a treac
a multi ani dup
a ncetarea brusc
a a aparitiei acestei reviste si
la universitatea ieseana un fost rezolvitor al Recreatiilor stiintifice elabora primele
lucr
ari originale de matematic
a. Este vorba de marele matematician romn Dimitrie
Pompeiu, ale c
arui rezultate privitoare la teorema cresterilor finite, obtinute n perioada cnd functiona ca profesor al Universit
atii din Iasi, sunt citate si ast
azi, impresionnd prin profunzimea si eleganta lor. Cercetarile sale de analiza matematica
sunt de fapt primele cercet
ari stiintifice originale de matematic
a la Universitatea din
Iasi.
Invocnd anterior numele lui Catalan, matematician cu vaste preocup
ari matematice (analiza, algebra, geometrie, teoria numerelor), se cuvine a aminti numele unuia dintre primii autori romni ai unor cercet
ari stiintifice originale de matematic
a,
N.St.
a identitate legat
a de seria armonic
a, cunoscut
a
Botez, care stabileste o frumoas
azi ca identitatea Catalan-Botez, rolul lui Catalan fiind acela de a o mentiona n unul
din articolele sale cu precizarea lui Botez ca autor.
Revista Recreatii stiintif ice constituie pasul premerg
ator aparitiei Analelor
stiintif ice ale Universitatii "Al.I. Cuza", n 1900, revist
a dedicat
a cercet
arilor originale ale profesorilor universitatii iesene, dar care a publicat nca din primele numere si
articole ale unor recunoscuti matematicieni straini ca Lucien Godeaux, Mauro Picone,
Kentaro Yano, T.J. Willmore s.a.
RECREA
TII S
TIIN
TIFICE (1883-1888),
la 125 de ani de la aparitia primului numar, cu respectarea formei n care a fost
publicata initial. Revista prezinta si astazi interes prin culoarea limbii romne si
terminologiei folosite, prin continutul interesant si de un nalt nivel stiintific, precum
si prin forma grafic
a frumoas
a. Cei interesati pot consulta site-ul revistei
http://www.recreatiistiintifice.ro
de unde se poate prelua gratuit.
108
Despre calendar
Filip REICHER1
Omagiu adus revistei Recreatii Stiin
tifice
Nevoia m
asur
arii timpului. Din cele mai vechi timpuri oamenii simteau nevoia
de a m
asura trecerea timpului, pentru a sti ct timp a trecut de cnd a avut loc
un anumit eveniment. Prima posibilitate de a m
asura timpul, a fost de a observa
fazele succesive ale Lunii. Astronomii antichitatii au reusit sa determine cu oarecare
exactitate timpul dintre fazele de acelasi fel ale Lunii (Luna noua, primul patrar,
Luna plin
a, al treilea p
atrar). De cea mai mare importanta era ns
a de a se putea
determina aparitia anotimpurilor succesive.
Calendarul egiptenilor din antichitate. n Egipt se ntmpla un fenomen al
naturii la nceputul fiec
arei veri, care era de cea mai mare importanta pentru agricultura: revarsarea fluviului Nil pe o parte a pamntului, care facea terenul roditor.
Egiptenii au observat, spre marea lor surprindere, ca trei fenomene ale naturii se ntmplau cu regularitate la acelasi timp: nceputul verii, rev
arsarea Nilului si o pozitie
anumit
a a stelei Sirius pe cer. (Aparitia stelei la orizont, naintea r
as
aritului soarelui). Astfel, preotii egipteni au putut sa determine lungimea anului; a fost adoptat
un calendar, care cuprindea 365 de zile.
S-au stabilit 12 luni cu cte 30 de zile si suplimentar 5 zile, dup
a cele 360 de zile ale
celor 12 luni. Primul calendar egiptean, bazat pe miscarea Soarelui pe cer, inclusiv
a pozitiilor stelelor, a fost adoptat n anul 4241 .Hr. Mai trziu a fost determinat si
anul cu lungimea de 365, 25 zile, prin adaugarea unei zile odata la 4 ani. Aceasta a
apropiat lungimea anului egiptean de lungimea exact
a a anului astonomic, care a fost
determinat
a mai trziu de astronomii moderni, anume de 365 zile, 5 ore, 48 minute
si 46 secunde (ca numar zecimal: 365, 2422 zile.)
Calendarul iulian. Acesta este denumit dup
a mp
aratul roman Caius Iulius
Caesar si are 365 de zile ntr-un an ordinar si, o data la 4 ani, 366 zile anul bisect.
Abaterea calendarului iulian. n raport cu anul adevarat, anul astronomic, numit
si anul tropic, care cuprinde 365, 2422 zile, calendarul iulian are o diferenta (abatere),
care face ca, n conformitate cu acest calendar, anotimpurile s
a se schimbe succesiv
dupa o data ntrziata.
Pentru a calcula abaterea, luam valoarea medie a anului, conform acestui calendar:
(4 365 + 1) : 4 = 365, 25. Diferenta fata de anul adev
arat (astronomic) este de
365, 25 365, 2422 = 0, 0078 zile ntr-un an. Dup
a cti ani acest calendar r
amne n
urma cu o zi? Rezultatul se obtine din mpartirea 1/0, 0078 = 128, 2 ani.
Deoarece dupa calendarul iulian era pierduta (ntrziata) o zi la fiecare perioada
de 128 ani si nceputul prim
averii 21 martie era indicat mereu mai trziu, ap
area
o piedic
a n a stabili din timp s
arb
atorile, mai ales Pastele.
Acest lucru s-a remediat prin adoptarea unui calendar nou, calendarul gregorian.
1
109
Luna plina
05.03
13.04
02.04
21.03
Data Pastelui
27.03
16.04
08.04
23.03
2009
2010
2011
2012
Luna plina
09.04
30.03
18.04
06.04
Data Pastelui
12.04
04.04
24.04
08.04
2005
2006
2007
2008
Ultima zi
de PESAH
dum. 01.05
joi 20.04
marti 10.04
dum. 27.04
Pastele
ortodox
01.05
23.04
08.04
27.04
2009
2010
2011
2012
Ultima zi
de PESAH
joi 16.04
marti 06.04
marti 26.04
smb. 14.04
Pastele
ortodox
19.04
04.04
24.04
15.04
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
si
si de
n1
+ y2
n1
= x2
n+1
+ x2 y 2 + y 2
) = x2 y 2
n1
y2
(1)
n
+ y2 ) =
(2)
Ambele sunt valabile pentru orice numere complexe x si y (dar, desigur ca pe noi ne
vor interesa pentru numere ntregi) si orice num
ar natural n 1. Se justific
a la fel,
prin aplicarea repetat
a a formulei (a b)(a + b) = a2 b2 .
Problema cea mai cunoscuta care utilizeaza (1) este probabil
Problema 1. Fie n 1 un numar natural. Sa se arate ca numarul N = 11 . . . 1
scris n baza 10 cu 2n cifre de 1 are cel putin n divizori primi distincti.
Solutie. ntr-adev
ar, avem
n
n1
+ 1)
112
si s
a observ
am c
a avem
m2 m + 1 < m2 + m + 1 < m4 m2 + 1 < m4
pentru orice numar natural m 2. Aceste inegalitati arata ca (m4 )! se divide cu
(m2 + m + 1)(m2 m + 1)(m4 m2 + 1), deci cu (m4 )2 + m4 + 1 pentru orice m 2
num
ar natural. Problema este asadar rezolvat
a: putem alege n = m4 , m 2. (De
2
exemplu, 16! se divide cu 16 + 16 + 1 = 7 3 13; de fapt, n = 16 este cel mai mic
cu proprietatea din enunt.)
O problem
a asem
an
atoare a ap
arut mai demult n American Mathematical Monthly:
Problema 3. Exista o inf initate de numere n N astfel nct n2+1 divide pe n!.
Solutie. De data asta ne vom folosi de identitatea
4m4 + 1 = (2m2 2m + 1)(2m2 + 2m + 1),
unde vom ncerca s
a mai descompunem si cel de-al doilea factor. Pentru asta s
a
observ
am c
a
4m2 + 4m + 2 = (2m + 1)2 + 1 = 2p2 2m2 + 2m + 1 = p2 ,
daca 2m + 1 si p sunt solutii ale ecuatiei x2 2y 2 = 1.
Dar acest lucru este cunoscut: ecuatia men
a
are, ntr-adev
ar, o infinitate
tionat
de solutii. Mai precis, dac
a not
a
m xk + yk 2 = (1 + 2)2k+1 , cu xk si yk numere
naturale, atunci avem si xk yk 2 = (1 2)2k+1 , deci
Solutie. De ast
a dat
a, pe lng
a identitatea (2), vom folosi si o idee ceva mai
subtila. Anume, sa fixam un numar prim impar p si sa observam ca, la fel ca la
Problema 1, oricare doua dintre numerele
k
p + 1, p2 + 1, . . . , p2 + 1, . . .
au cel mai mare divizor comun 2. De aceea exist
a unul dintre ele care are m
acar
un factor prim mai mare dect p. S
a consider
am primul dintre aceste numere, adic
a
k
j
fie k acel num
ar natural pentru care h(p2 + 1) > p si h(p2 + 1) < p pentru j =
s
1, 2, . . . , k 1 (clar, nu putem avea h(p2 + 1) = p, deoarece nici unul dintre aceste
k
numere nu poate avea factorul p). Numarul n = p2 1 are atunci proprietatea din
k
enunt. ntr-adevar, h(n + 1) < h(n + 2) nseamna p < h(p2 + 1), deci rezulta din
alegerea lui k; si tot din alegerea lui k rezult
a si cealalt
a inegalitate, deoarece
k
k1
+ 1)) =
k1
+ 1)} < p.
Astfel vedem ca pentru fiecare numar prim impar p exista un numar ntreg pozitiv
k
k astfel nct n = p2 1 sa aiba proprietatea h(n) < h(n + 1) < h(n + 2), q.e.d.
Exercitii pentru cititor.
Problema 5. Fie a, b, c numere ntregi astfel nct ab nu este p
atrat perfect si
a, b sunt pozitive. Ar
atati c
a dac
a ecuatia ax2 by 2 = c are o solutie n multimea
numerelor ntregi, atunci ea are o infinitate de asemenea solutii.
Problema 6. Sa se dea o alta solutie Problemei 3 folosind identitatea
(4x2 2x + 1)2 + 1 = 2(4x2 + 1)(2x2 2x + 1).
pentru care se poate consulta, de exemplu, Ioan Tomescu, Probleme de combinatorica si teoria grafurilor, E. D. P., Bucuresti, 1981. Sumele se fac dup
a toate
posibilitatile de a alege din cele 2p 1 numere cte p, p 1, . . . , respectiv cte unul.
114
C
at
alin TIG
AERU
Punctul lui Mathot (sau anticentrul) unui patrulater inscriptibil este definit ca
punctul de intersectie al perpendicularelor duse din mijlocul fiec
arei laturi ale patrulaterului pe latura opusa. Numeroase proprietati ale acestui punct au fost puse n
evidenta, cele mai spectaculoase fiind n leg
atur
a cu cele patru triunghiuri formate
de cte dou
a laturi adiacente ale patrulaterului si cte o diagonal
a.
n acest
a not
a punem n evidenta o caracterizare a punctului Mathot care se refer
a
la cele patru triunghiuri formate de cte o latura si cte doua segmente determinate
pe diagonale de punctul lor de intersectie. Mai precis, demonstr
am
Teorema 1. Se considera patrulaterul inscriptibil ABCD, nscris n cercul de
centru O, n care se noteaza cu E intersectia diagonalelor AC si BD si cu H1 , H2 ,
H3 , H4 ortocentrele triunghiurilor AEB, BEC, CED si respectiv DEA. Atunci:
(a) Patrulaterul H1 H2 H3 H4 este paralelogram.
(b) Intersectia diagonalelor paralelogramului H1 H2 H3 H4 coincide cu punctul Mathot al patrulaterului ABCD.
Pentru demonstratie folosim
Lema 1. Daca O1 , O2 , O3 , O4 sunt centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor AEB, BEC, CED si respectiv DEA, atunci
(a) Patrulaterul O1 O2 O3 O4 este paralelogram.
(b) Daca este punctul de intersectie a diagonalelor paralelogramului O1 O2 O3 O4 ,
atunci punctele O, , E sunt coliniare, punctul fiind mijlocul segmentului [OE].
Demonstratie. Cititorul poate verifica imediat faptul c
a patrulaterul O1 O2 O3 O4 este paralelogram. Not
am
cu F piciorul perpendicularei din E pe AB si unim E cu
\ pe de
O3 . Pe de o parte avem m(F[
EA) = 90 m(BAE);
\
\
\ =
alt
a parte m(CEO3 ) = 90 m(CDE); cum m(BAE)
\ rezult
\3 ), adic
m(CDE),
a c
a m(F[
EA) = m(CEO
a F,
E, O3 sunt coliniare, deci EO3 AB, deci O3 E k OO1 ;
analog se demonstreaza ca O1 E k OO3 , O4 E k OO2 ,
O2 E k OO4 , de unde rezulta ca patrulaterele O1 EO3 O,
O2 EO4 O sunt paralelograme. Cum diagonalele paralelogramelor se njum
at
atesc, rezult
a c
a punctul este mijlocul segmentului [OE].
Demonstratia Teoremei 1. Vom folosi si urmatoarele rezultate:
(A) Dac
a U V W Z este un paralelogram, S este intersectia diagonalelor sale si M
este un punct oarecare din plan, atunci 4M S = M U + M V + M W + M Z ;
(B) (Sylvester) Daca M este centrul cercului circumscris triunghiului U V W si
dac
a S este ortocentrul triunghiului, atunci M S = M U + M V + M W ;
(C) Daca ABCD este inscriptibil, daca O este centrul cercului circumscris si daca
este punctul Mathot al patrulaterului, atunci
OA + OB + OC + OD = 2O .
(1)
1
115
Se demonstreaz
a imediat c
a H1 H2 H3 H4 este paralelogram. Putem scrie: OA =
OO4 + O4 A = OO1 + O1 A, OB = OO1 + O1 B = OO2 + O2 B, OC = OO2 + O2 C =
OO3 + O3 C, OD = OO3 + O3 D = OO4 + O4 D, de unde, prin nsumare, obtinem:
2 OA + OB + OC + OD = 2 OO1 + OO2 + OO3 + OO4 +
+ O1 A + O1 B + O1 E + O2 B + O2 C + O2 E + O3 C + O3 D + O3 E +
(B)
+ O4 D + O4 A + O4 E + EO1 + EO2 + EO3 + EO4 =
4
4
4
4
4
4
X
X X X X X
= 2 OOi + Oi Hi + EOi =
OOi + Oi Hi + OOi + EOi =
i=1
i=1
= (A) + lema =
i=1
4
X
i=1
i=1
i=1
OHi + 4O + 4E.
i=1
Dac
Conform lemei, rezult
a c
a O + E = 0.
a
notam cu 0 punctul de intersectie a diagonalelor paralelogramului H1 H2 H3 H4 si, tinnd cont din nou de (A),
n
P
OHi = 4O0 . Ca urmare, obtinem
avem
i=1
2 OA + OB + OC + OD = 4O0 .
(2)
Oi Hi = 4,
(3)
i=1
Este posibil ca rezultatul notei sa nu fie nou, dar sigur nu este trecut, de exemplu,
printre proprietatile punctului Mathot, demonstrate n capitolul consacrat subiectului, din monografia "Problems in plane and solid geometry", scris
a de Viktor Prasolov, care este accesibil
a pe Internet. Preciz
am c
a autorul nu a g
asit rezultatul nici
n cartile citate n bibliografie, nici n alte carti clasice de geometrie, scrise n limba
romna.
Bibliografie
1. D. Mihalcea, I. Chitescu, M. Chirita
- Geometria patrulaterului, Ed. Teora,
Seria Bacalaureat-Admitere, nr. 24, 1998.
2. C. Mihalescu - Geometria elementelor remarcabile, Bibl. Soc. S
t. Matematice a
S.S.M.R., Ed. Tehnica, Bucuresti, 2007.
116
Unsprezece p
atrate perfecte
Dan POPESCU 1
Scopul acestei note este determinarea numerelor naturale n baza zece de
forma aa
. . . a} b |cc {z
. . . }c d, n N , care, pentru orice num
ar natural n, sunt
| {z
n cifre
n cifre
p
atrate perfecte.
Se va vedea ca rezultatul obtinut are drept consecinte un numar mare de probleme
publicate n reviste de specialitate destinate elevilor (de gimnaziu).
Din modul cum s-a formulat problema, rezult
a c
a p
atratele perfecte c
autate se
g
asesc printre cele ce corespund unei valori particulare a lui n. Pentru n = 4 se
gasesc, cu ajutorul calculatorului urmatoarele 11 patrate perfecte de forma dorita:
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
10)
11)
1111022224 = 333322 ;
1111088889 = 333332 ;
1111155556 = 333342 ;
1111222225 = 333352 ;
4444222225 = 666652 ;
4444355556 = 666662 ;
4444488889 = 666672 ;
4444622224 = 666682 ;
9999400009 = 999972 ;
9999600004 = 999982 ;
9999800001 = 999992 ;
a = 1, b = 0, c = 2, d = 4,
a = 1, b = 0, c = 8, d = 9,
a = 1, b = 1, c = 5, d = 6,
a = 1, b = 2, c = 2, d = 5,
a = 4, b = 2, c = 2, d = 5,
a = 4, b = 3, c = 5, d = 6,
a = 4, b = 4, c = 8, d = 9,
a = 4, b = 6, c = 2, d = 4,
a = 9, b = 4, c = 0, d = 9,
a = 9, b = 6, c = 0, d = 4,
a = 9, b = 8, c = 0, d = 1.
11
. . . 1} 0 22
. . . 2} 4 = 33
. . . 3} 2 ,
| {z
| {z
| {z
n
(2)
(9)
n+1
n+1
n+1
117
99
. . . 9} 6 00
. . . 0} 4 = 99
. . . 9} 8 ,
| {z
| {z
| {z
n
99
. . . 9} 8 00
. . . 0} 1 = 99
. . . 9} .
| {z
| {z
| {z
n
44
. . . 4} 3 55
. . . 5} 6 = 66
. . . 6} ,
| {z
| {z
| {z
(11)
99
. . . 9} 4 00
. . . 0} 9 = 99
. . . 9} 7 ,
| {z
| {z
| {z
n
(10)
44
. . . 4} 6 22
. . . 2} 4 = 66
. . . 6} 8 ,
| {z
| {z
| {z
n
44
. . . 4} 22
. . . 2} 5 = 66
. . . 6} 5 ,
| {z
| {z
| {z
n
(8)
11
. . . 1} 22
. . . 2} 5 = 33
. . . 3} 5 ,
| {z
| {z
| {z
n
(6)
n+1
11
. . . 1} 55
. . . 5} 6 = 33
. . . 3} 4 ,
| {z
| {z
| {z
n
(5)
44
. . . 4} 88
. . . 8} 9 = 66
. . . 6} 7 ,
| {z
| {z
| {z
n+1
n+1
(4)
11
. . . 1} 0 88
. . . 8} 9 = 33
. . . 3} ,
| {z
| {z
| {z
n
(3)
(7)
n+1
n scopul propus, s
a not
am xn = aa
. . . a} b |cc {z
. . . }c d, n N . Putem scrie
| {z
n
xn = aa
. . . a} 10n+1 a 10n+1 + b 10n+1 + cc
. . . }c + d c =
| {z
| {z
n+1
n+1
. . . a} 10n+1 1 + (b a) 10n+1 1 + aa
. . . a} + cc
. . . }c + d c + b a,
= aa
| {z
| {z
| {z
n+1
n+1
n+1
adica
. . . 1} + (9b + c 8a) 11
. . . 1} + b + d a c,
xn = 9a11
| {z
| {z
n+1
n+1
n N .
()
Acum, s
a observ
am c
a n () coeficientii 9a, 9b + c 8a si b + d a c sunt aceiasi
a trinomul
pentru orice n N (ei reflectnd numai forma lui xn ). Ca urmare dac
din membrul doi este patrat perfect pentru o valoare particulara a lui n, atunci va
avea aceast
a proprietate pentru orice n N . Acest fapt verificndu-se direct pentru
n = 4, vom deduce c
a numerele (1) (11) sunt cele c
autate.
Observatia 1. i) Cititorul poate observa c
a, pentru 1 n 3, exist
a p
atrate
perfecte de forma aa
.
.
.
a
b
cc
.
.
.
c
d
care
nu
apar
printre
cele
unsprezece.
Un
exemplu
| {z } | {z }
n
. . . a} bb
. . . }b c, n N
Observatia 2. i) Singurele p
atrate perfecte de forma aa
| {z
| {z
n
n+1
sunt: 11
. . . 1} 55
. . . 5} 6, n N si 44
. . . 4} 88
. . . 8} 9, n N .
| {z
| {z
| {z
| {z
n+1
n+1
n N .
n+1
n+1
Aplicatii
. . . 1} 22
. . . 2} 5 este patrat perfect (OBM 1. Sa se arate ca numarul N = 11
| {z
| {z
1997
1998
. . . 3} 5 .
Este un caz particular al rezultatului (4); N = 33
| {z
1997
Rezult
a din cele prezentate mai sus; o alt
a abordare poate fi g
asit
a n [3].
4. Rezultatele de la (3) si (7) sunt prezente n [3].
5. Sa se arate ca numerele a = 11
. . . 1} 22
. . . 2} si b = 44
. . . 4} 88
. . . 8} sunt
| {z
| {z
| {z
| {z
2n
2n
patrate perfecte, n N, n 2.
. . . 1} 0 88
. . . 8} 9 si se aplic
a (2), iar b = 44
. . . 4} 3 55
. . . 5} 6 si se
Se arat
a c
a a = 11
| {z
| {z
| {z
| {z
n1
n1
n1
n1
aplic
a (6).
6. Sa se arate ca exista o infinitate de numere cu terminatia 0004 care sunt
patrate perfecte.
Se poate utiliza egalitatea (10).
2007
1. D. Brnzei s.a. - 10 ani de Olimpiade Balcanice ale Juniorilor, Paralela 45, 2007.
2. N.B. Vasiliev, A.A. Egorov - Zadaci vsesoiuzni matematiceskih olimpiad-ebvisa,
Nauka, Moscova, 1988.
3. A.P. Ghioca, L.A. Cojocaru - Matematica gimnazala dincolo de manual, Gil,
Zal
au, 2005.
4. I. Cucurezeanu - Patrate si cuburi perfecte de numere ntregi, Gil, Zal
au, 2007.
5. Gazeta Matematica, Seria B, nr. 12/2005, Problema E:13095.
6. Romanian Mathematical Competitions, Theta, Bucuresti, 2005.
7. Romanian Mathematical Competitions, Theta, Bucuresti, 2007.
119
Cercuri seminscrise
si puncte de tip Gergonne sau Nagel
Temistocle BRSAN 1
Fie ABC un triunghi oarecare. Pentru cercurile circumscris, nscris, A-exnscris
etc. folosim notatiile uzuale: C (0, R), C (I, r), C (Ia , ra ) etc. Punctele de tangenta
a dreptei BC cu cercurile C (I, r) si C (Ia , ra ) se noteaz
a D si D0 ; cu E, E 0 si F , F 0
not
am punctele cu semnificatii similare relativ la dreptele CA si, respectiv, AB.
Este cunoscut faptul ca dreptele AD, BE si CF sunt concurente (ntr-un punct
punctul lui Gergonne) si, de asemenea, faptul c
a dreptele AD0 , BE 0 si CF 0 sunt
concurente (ntr-un punct N punctul lui Nagel ).
Se asociaz
a triunghiului ABC trei cercuri seminscrise: C (J1 , 1 ), C (J2 , 2 ),
C (J3 , 3 ) (C (J1 , 1 ) fiind cercul tangent dreptelor AB si AC si tangent interior cercului circumscris triunghiului etc.), precum si trei cercuri ex-seminscrise: C (Ja , a ),
C (Jb , b ), C (Jc , c ) (C (Ja , a ) fiind cercul tangent dreptelor AB si AC si tangent
exterior cercului C (O, R) etc.). Observ
am c
a avem un singur cerc nscris, dar trei
cercuri seminscrise; pe de alta parte, numarul cercurilor exnscrise este egal cu cel al
celor ex-seminscrise. Privitor la cercurile seminscrise, un num
ar de propriet
ati ale
lor sunt date n [3] si [1].
Ne propunem n aceast
a Not
a s
a
"trecem" cele doua rezultate mai sus
mentionate la cercurile seminscrise
si ex-seminscrise.
n scopul propus, s
a not
am D1 si
Da punctele de tangenta a cercurilor
C (J1 , 1 ) si, respectiv, C (Ja , a ) cu
C (O, R); E1 , Eb si F1 , Fc au semnificatii analoage.
Odata cu trecerea de la cercul
C (I, r) la cele trei cercuri seminscrise C (Ji , i ) (i = 1, 2, 3), este
firesc sa consideram n rolul cevienelor Gergonne AD, BE si CF
cevienele AD1 , BE1 si, respectiv,
CF1 . Similar, n locul cevienelor
Nagel AD0 , BE 0 si CF 0 sa consideram cevienele ADa , BEb si, respectiv, CFc legate de cercurile exseminscrise C (Ja , a ) etc.
Vom arata ca rezultatelor clasice de mai sus le corespund cele din urmatoarea
Teorem
a. a) Cevienele AD1 , BE1 si CF1 sunt concurente n centrul S al
omotetiei directe a cercurilor C (O, R) si C (I, r).
1
120
k
Demonstratie. a) Evident, omotetia HA
, cu k = 1 , transforma cercul C (I, r)
r
R
k0
0
,
cu
k
=
,
transform
a C (J1 , 1 ) n C (O, R). Ca
n C (J1 , 1 ), pe cnd omotetia HD
1
1
R
R
0
k
k
urmare, produsul HD
HA
are centrul pe AD1 si raportul kk 0 = 1
= . Cum
1
r 1
r
transforma C (I, r) n C (O, R), acest produs coincide cu omotetia directa a acestor
cercuri. n consecinta, AD1 trece prin S centrul omotetiei directe a cercurilor
R
C (I, r) si C (O, R) (situat pe OI si definit de relatia SO = SI). Similar se arata
r
c
a dreptele BE1 si CF1 trec prin S.
t
b) Se procedeaz
a la fel. HA
, cu t = a , transform
a C (I, r) n C (Ja , a ), iar
r
R
t0
0
t0
t
HDa , cu t = , transforma C (Ja , a ) n C (O, R). Omotetia produs HD
HA
,
a
a
R
cu raportul tt0 = , coincide cu omotetia inversa a cercurilor C (I, r) si C (O, R).
r
a omotetii (situat pe OI si determinat de
ADa contine centrul S 0 al acestei din urm
R
S 0 O = S 0 I). Se arat
a similar c
a si BEb , CFc trec prin S 0 . Q.e.d.
r
Observatia 1. Demonstratia standard pentru concurenta cevienelor Gergonne
(sau Nagel) se bazeaza pe reciproca teoremei lui Ceva. Acest instrument poate fi
utilizat si pentru stabilirea afirmatiilor a) si b), dar cu pretul unor calcule laborioase.
BX
c2 p b
Astfel, dac
a not
am X = BC AD1 , se g
aseste c
a
= 2
(2p = a + b + c).
XC
b pc
Aceasta relatie si cu analoagele ei fac posibila aplicarea reciprocei teoremei lui Ceva
si, deci, dovedirea concurentei dreptelor AD1 , BE1 , CF1 . Faptul ca S este punctul
lor de concurenta devine o chestiune de rutin
a, care cere noi calcule; de exemplu, se
poate utiliza Propozitia 2 din [2] si lista de coordonate triliniare din [4]. n concluzie,
este preferabila demonstratia data pe baza produsului a doua omotetii.
Observatia 2. n [3], sub form
a de problem
a propus
a cititorilor spre rezolvare,
este afirmata concurenta dreptelor AD1 , BE1 , CF1 (cu alte notatii), fara a fi facuta
vreo precizare asupra punctului lor de concurenta.
Observatia 3. n [5], ntr-o interesanta Nota de geometria triunghiului, centrele
de omotetie S si S 0 apar ca puncte de concurenta ale altor dou
a triplete de drepte
asociate unui triunghi dat.
Bibliografie
R. Bairac - Cercuri seminscrise n triunghi, Delta, 1/2006, 12-15.
T. Brsan - Ceviene izogonale si puncte de concurenta remarcabile, 9/2002, 321-326.
A. Girici - Cteva probleme despre triunghiuri si cercuri, Kvant, 11/1990, 46-48.
C. Kimberling - Centrul Points and Central Lines in the Plane of a Triangle,
Mathematics Magazine, 67(1994), no.3, 163-187.
5. I. V. Maftei - Doua puncte remarcabile ntr-un triunghi, G.M. (B) 1/2008, 1-4.
1.
2.
3.
4.
121
O rafinare a inegalit
atii lui Jensen
Florin POPOVICI 1
Cu o demonstratie simpla, stabilim un criteriu de monotonie a functiilor; ca aplicatie, prezent
am o rafinare a inegalit
atii lui Jensen, despre care credem c
a este nou
a.
1. Preliminarii. Fie a, b R, cu a < b. Se stabileste n mod obisnuit
Propozitia 1 (de tip Fermat). Fie f : [a, b] R o functie data. Daca x0 [a, b)
este un punct de maxim local (respectiv de minim local) al functiei f si f are derivata
0
0
la dreapta n R n punctul x0 , atunci f+
(x0 ) 0 (respectiv f+
(x0 ) 0).
Propozitia 2 (de tip Rolle). Daca f : [a, b] R este o functie continua pe [a, b],
care are derivata la dreapta n R pe [a, b) si
f (a) = f (b) ,
(1)
0
0
f+
(c1 ) 0 f+
(c2 ) .
(2)
x [a, b),
(3)
f (x2 ) f (x1 )
0
, exist
a c1 [x1 , x2 ), astfel nct f+
(c1 )
, de unde
restrictiei f
x2 x1
(a,b]
a f
este cresc
atoare. Urmeaz
a c
a lim f (x) = l
0 f (x2 ) f (x1 ), adic
x&a
(a,b]
0
R {}. Conform ipotezei (3), avem f+
(a) 0. Rezult
a c
a f (a) l. Urmeaz
a
c
a avem f (a) f (x), x (a, b], deci functia f este cresc
atoare.
122
p1 a1 + . . . pn an
p1 f (a1 ) + + pn f (an )
f
p1 + + pn
p1 + + pn
f
(4)
p1 + + pn
p1 + + pn
f
0.
p1 + + pn
p1 + + pn
Demonstratie. Stabilim prima inegalitate din (4). Dac
a a1 = a2 , atunci prima
inegalitate din (4) are loc cu egalitate. Dac
a a2 = an , atunci prima inegalitate din
(4) rezulta direct din definitia convexitatii. Consideram cazul a1 < a2 < an . Fie
g : I R functia definita prin
p1 x + p2 a2 + + pn an
p1 f (x) + p2 f (a2 ) + + pn f (an )
f
, x I.
g (x) =
p1 + + pn
p1 + + pn
Deoarece functia f este convexa rezulta (a se vedea [1], 1.3) ca functia f este cona la dreapta pe (a1 , a2 ), are derivat
a la dreapta n a1 ,
tinu
a pe (a1 , a2 ], este derivabil
0
0
f+
(a1 ) R {} si derivata f+
: [a1 , a2 ) R {} este functie cresc
atoare.
Urmeaza ca functia g este continua pe (a1 , a2 ], este derivabila la dreapta pe (a1 , a2 ),
are derivata la dreapta n a1 (n R) si avem
p1
p1 x + p2 a2 + + pn an
0
0
0
f+ (x) f+
, x [a1 , a2 ).
g+ (x) =
p1 + + pn
p1 + + pn
Deoarece
p2 a2 + + pn an
p1 x + p2 a2 + + pn an
x [a1 , a2 ) x <
x<
,
p2 + + pn
p1 + + pn
0
rezult
a ca g+
(x) 0, x [a1 , a2 ). Conform Propozitiei 4, aplicata restrictiei
, rezult
a c
a functia g
este descresc
atoare. Urmeaz
a c
a avem g (a1 )
g
[a1 ,a2 ]
[a1 ,a2 ]
p1 f (a1 ) + + pn f (an )
p1 a1 + + pn an
.
f
p1 + + pn
p1 + + pn
Observatia 2. Criteriul de monotonie de mai sus (Propozitia 4) este eficient n
diferite situatii. De exemplu, pe baza lui poate fi obtinuta o rafinare a inegalitatii
lui Tiberiu Popovici (a se vedea [2]).
Bibliografie
1. C. P. Niculescu, L. E. Persson - Convex Functions and Their Applications. A
Contemporary Approach, CMS Books in Mathematics, vol. 23, Springer-Verlag, New
York, 2006.
2. C. P. Niculescu, F. Popovici - A Refinement of Popoviciu s Inequality, Bull. Soc.
Sci. Math. Roum. 49 (97), No.3, 285-290.
123
+
+
cx + a
ax + b
bx + c
2
ax + b + bx + c + cx + a ,
(2)
(3)
n cele ce urmeaz
a, vom demonstra c
a inegalit
atile (1), (2) si (3) au loc pentru
orice a, b, c numere reale pozitive.
Cu substitutiile = (a b) (1 x) + c (1 + x), = (b c) (1 x) + a (1 + x)
si = (c a) (1 x) + b (1 + x), observnd ca + + = (a + b + c) (1 + x),
3
inegalitatea (1) se scrie sub forma ( + + ) 27 (10 ). Dac
a < 0,
0
atunci (1 ) este evident
a. Dac
a 0, cum + , + si + sunt nenegative,
rezulta ca , , sunt nenegative si atunci (10 ) urmeaza imediat din inegalitatea
mediilor (M A M G). Egalitatea se atinge pentru a = b = c si x [0, ) oarecare.
Notnd ax + b = 2 , bx + c = 2 , cx + a = 2 , cu , , > 0, inegalitatea (2)
devine
2 + 2 2 2 + 2 2 2 + 2 2
+
+
3
care, dup
a calcule, poate fi scris
a sub forma
( ) ( ) + ( ) ( ) + ( ) ( ) 0.
Aceasta este ns
a cunoscuta inegalitate Schur. Egalitatea se atinge cnd a = b = c.
Folosind aceleasi substitutii, inegalitatea (3) este echivalent
a cu
2 + 2 2 + 2 2 + 2
+
+
2 ( + + ) ,
2 2 2
2 2 2
+
+
+ + si
+
+
Bibliografie
1.
124
Metoda deligament
arii si rafinarea unor inegalit
ati
Titu ZVONARU 1
Scopul acestei note este de a prezenta demonstratii elementare pentru unele inegalitati, ca si obtinerea unor rafinari ale acestora. Descrierea metodei deligamentarii
poate fi g
asit
a n [2].
Pentru nceput, o demonstratie prin metoda deligament
arii a unei inegalit
ati
cunoscute:
a
b
c
3
1.
+
+
, a, b, c > 0.
b+c c+a a+b
2
Nesbitt
1
2a b c
ab
ac
a
si, analog,
=
=
+
Solutie. Avem
b+c 2
2 (b + c)
2 (b + c) 2 (b + c)
b
1
bc
ba
c
1
ca
cb
=
+
,
=
+
. Grupnd fractiile
c+a 2
2 (c + a) 2 (c + a) a + b 2
2 (a + b) 2 (a + b)
n functie de numaratorii lor, obtinem:
ba
(a b) (c + a b c)
(a b)2
ab
+
=
=
;
2 (b + c) 2 (c + a)
2 (b + c) (c + a)
2 (b + c) (c + a)
mpreuna cu relatiile similare:
cb
(b c)2
ca
ac
(c a)2
bc
+
=
,
+
=
,
2 (c + a) 2 (a + b)
2 (c + a) (a + b)
2 (a + b) 2 (b + c)
2 (a + b) (b + c)
deducem valabilitatea inegalitatii de demonstrat.
Metoda deligamentarii, folosita n demonstratia urmatoarelor inegalitati, duce si
la obtinerea unor rafinari ale acestora. Chiar daca sunt necesare unele calcule, acestea
sunt usor de condus c
atre rezultatul dorit.
a
3 (a + b + c)
, a, b, c > 0.
4 (ab + bc + ca)
(b + c)
(c + a)
(a + b)
Darij Grinberg si Cezar Lupu
Solutie. Demonstratia din [1] face apel la inegalitatea lui Cebsev si la inegalitatea lui Gerretsen. Avem
=
si, analog,
b
(3ab + ac) (a b)
4 (ab + bc + ca) (b + c)
(3ac + ab) (a c)
4 (ab + bc + ca) (b + c)
3b
(3ab + bc) (b a)
(3bc + ab) (b c)
+
,
=
4 (ab + bc + ca)
4 (ab + bc + ca) (c + a)2 4 (ab + bc + ca) (c + a)2
3c
(3bc + ac) (c b)
(3ac + bc) (c a)
.
2 4 (ab + bc + ca) =
2 +
(a + b)
4 (ab + bc + ca) (a + b)
4 (ab + bc + ca) (a + b)2
(c + a)2
c
Com
anesti, e-mail: tzvonaru@yahoo.com
125
4 (ab + bc + ca) (b + c)
(3ab + bc) (b a)
ab
(3ab + ac) (c + a) (3ab + bc) (b + c)
,
2
2
4 (ab + bc + ca)
(b + c) (c + a)
si cum
(3ab + ac) (c + a)2 (3ab + bc) (b + c)2 = 3a3 b + a3 c + 3abc2 + ac3 + 6a2 bc+
2
= 3ab a b2 + c a3 b3 + c3 (a b) + 6abc (a b) + 2c2 a2 b2 =
= (ab) a2 b+ ab2 + b2 c+ bc2 + a2 c+ ac2 + 3abc+ 2a2 b+ 2ab2 + 4abc+ c3 + bc2 + ac2 =
deducem ca
(3ab + ac) (a b)
(3ab + bc) (b a)
(a b) (a + b + c) (ab + bc + ca)
4 (ab + bc + ca) (b + c) (c + a)2
(a b) (a + b + c)
4 (b + c)2 (c + a)2
Prin permut
ari circulare obtinem nc
a dou
a relatii similare. Rezult
a urm
atoarea
rafinare a inegalitatii date:
b
c
3 (a + b + c)
a
+
+
(b + c)2
(c + a)2
(a + b)2 4 (ab + bc + ca)
!
2
2
2
a+b+c
(b c)
(c a)
(a b)
+
+
.
4
(b + c)2 (c + a)2 (c + a)2 (a + b)2 (a + b)2 (b + c)2
b2
c2
a
a2
b
c
+ 2
+ 2
+
+
, a, b, c > 0.
2
2
+c
c +a
a + b2
b+c c+a a+b
Vasile Crtoaje
Solutie. Avem
3.
b2
a
ab (a b)
ac (a c)
a2
=
+
,
2
2
2
+c
b+c
(b + c) (b + c ) (b + c) (b2 + c2 )
b
bc (b c)
ab (b a)
b2
=
+
,
2
c + a2 c + a
(c + a) (c2 + a2 ) (c + a) (c2 + a2 )
c2
c
ac (c a)
bc (c b)
=
+
2
a + b2 a + b
(a + b) (a2 + b2 ) (a + b) (a2 + b2 )
b2
si mai departe
126
ab (a b)
ab (b a)
ab (a b)
+
=
2
2
2
2
(b + c) (b + c ) (c + a) (c + a )
(b + c) (c + a) (b2 + c2 ) (c2 + a2 )
c3 + ac2 + a2 c + a3 b3 b2 c bc2 c3 =
ab (a b)2 c2 + ac + bc + a2 + ab + b2
ab (a b)2 c2 + ac + bc + ab
=
=
(b + c) (c + a) (b2 + c2 ) (c2 + a2 )
(b + c) (c + a) (b2 + c2 ) (c2 + a2 )
2
ab (a b)
ab (a b) (b + c) (c + a)
= 2
.
2
2
2
2
(b + c) (c + a) (b + c ) (c + a )
(b + c2 ) (c2 + a2 )
Obtinem urm
atoarea rafinare a inegalit
atii n discutie:
2
2
2
b
c
a
b
c
a
+ 2
+
b2 + c2
c + a2 a2 + b2 b + c c + a a + b
2
2
2
ab (a b)
bc (b c)
ca (c a)
2
+
+
.
(b + c2 ) (c2 + a2 ) (c2 + a2 ) (a2 + b2 ) (a2 + b2 ) (b2 + c2 )
=
, x, y, z > 0, n N.
y+z z+x x+y
2
5. a, b, c fiind laturile unui triunghi, are loc inegalitatea
bc
ca
ab
+
+
a + b + c.
a+bc b+ca c+ab
Gabriel Dospinescu
ab
a+b
Indicatie.
= . . . etc.
a+bc
2
6. a, b, c fiind laturile unui triunghi, avem
c2 + a2
a2 + b2
1
1
1
b2 + c2
+ 3
+ 3
+
+ .
3
a + abc b + abc c + abc
ab bc ca
Titu Zvonaru si Bogdan Ionita
b2 + c2
1
1
Indicatie. 3
= . . . etc.
a + abc 2ab 2ac
4.
Bibliografie
1. C. Lupu - Asupra inegalitatii lui Gerretsen, R.M.T., 4/2006, 3-100.
2. T. Zvonaru - Inegalitati ligamentate si neligamentate, Arhimede, 5-6/2003, 8-16.
Semnal
am cititorilor reeditarea colectiei complete a revistei
RECREA
TII S
TIIN
TIFICE (1883-1888),
la 125 de ani de la aparitia primului numar, cu respectarea formei n care a fost
publicata initial. Revista prezinta si astazi interes prin culoarea limbii romne si
terminologiei folosite, prin continutul interesant si de un nalt nivel stiintific, precum
si prin forma grafic
a frumoas
a. Cei interesati pot consulta site-ul revistei
http://www.recreatiistiintifice.ro
127
O problem
a si . . . nou
a solutii
Gheorghe IUREA1 , Gabriel POPA2
n num
arul 2/2007 al Recreatiilor Matematice, Enache P
atrascu a propus spre
rezolvare problema
\ =
G133. Fie 4ABC echilateral si D un punct astfel nct BD = DC, m(BDC)
\
30 , iar BC separa A si D. Daca E (BD) cu m(BAE) = 15 , sa se arate ca
CE AC.
Solutia autorului problemei (prezentata mai jos) recurge la o constructie ajutatoare interesant
a, dar greu de g
asit. ncerc
arile de a aborda problema ntr-un mod
diferit au fost ncununate de succes ntr-o m
asur
a mai mare dect ne asteptam; n
cele ce urmeaz
a pot fi g
asite nou
a solutii ale problemei, iar cititorul probabil c
a va
mai observa si altele.
\0 ) =
Solutia 1. Not
am cu A0 simetricul lui A fata de BC. Observ
am c
a m(EBA
Fig. 1
Fig. 2
Fig. 3
Solutia 2 (Sergiu Prisacariu, Cristian Laz
ar). Fie F (BD) astfel nct
\) = 90 60 = 30 si cum m(CBF
\) = 75 , deducem
CF AC; atunci m(BCF
\
ca m(CF
B) = 75 . Rezulta ca CB = CF , de unde CA = CF , adica 4CAF este
1
2
128
[ ) = 45 . Astfel, m(BAF
\) = 60 45 = 15 , prin
dreptunghic isoscel, cu m(CAF
\
urmare m(BAF ) = 15 si astfel F = E, de unde concluzia problemei (fig. 2).
Solutia 3 (Enache P
atrascu). Consider
am punctul S pentru care AB = BS,
\ = m(SBE)
[ = 135 , deducem ca
AB BS, iar AB separa C si S. Cum m(ABE)
[ = 45 + 15 = 60 ,
4ABE 4SBE (L.U.L.), de unde AE = SE. ns
a m(SAE)
deci 4ASE este echilateral. Rezulta ca 4ABS 4ACE (SA = AE, AB = AC,
[ = m(EAC)
[ = 45 ), prin urmare m(ACE)
[ = m(ABS)
[ = 90 (fig. 3).
iar m(SAB)
Solutia 4 ( dup
a o idee dat
a de C
at
alin Budeanu). Vom calcula laturile
4ACE n functie de a = AB.
Mai
nti,
observ
am ca, daca {M } = AD BC, avem
a 3
a 3
a
a
= a 1 + 3 . Apoi,
=
ca AD = AM + M D =
+
+
2
2 tg 15
2
2 2 3
BE
AB
31
si, pe de alta parte,
cum AE este bisectoare n 4ABD, atunci
=
=
EDp AD
2
2a2 1 + 3
2+ 3
2 AB AD
cos 15 =
= a 2. Folosind relatia lui
AE =
AB + AD
2
a 2+ 3
2
2
2
Stewart n 4BCD, obtinem
c
a
CE
BD
=
BC
DE+CD
BEBEDEBD. Am
31
ED; dupa calcule de rutina, deducem ca CE = a.
vazut mai sus ca BE =
2
Fig. 4
Fig. 5
Solutia 5. Fie {N } = AD
CE
s
i
G
centrul
triunghiului ABC; ca n solutia
BE
31
precedenta, avem ca
=
, de unde, folosind proportiile derivate, obtinem
ED
2
DE
ca
= 31. Aplicam teorema lui Menelaus n 4BM D cu transversala E N
DB
BE DN M C
DN
C; deducem c
a
a calcule de
= 1, de unde
= 2 3 + 1 . Dup
ED N M CB
NM
129
a 3+ 3
a 3+2 3
DN
rutina, rezulta ca DN =
, DG =
, si atunci
= 3 1.
3
2
DG
DE
DN
si din reciproca teoremei lui Thales obtinem c
n concluzie,
=
a N E k BG,
DB
DG
prin urmare N E AC, tocmai concluzia problemei (fig. 5).
[ = 90 (fig. 4).
\ = 30 , de unde m(ACE)
4CBE 4DBC, prin urmare m(BCE)
Solutia 7. Raportam planul
la un reper cu originea n M , unde M
= AD
a 3
a
a
a 2 + 3
BC; dac
a a = AB, atunci A 0,
, B ,0 , C
, 0 , D 0,
.
2
2
2
2
\ = m(EDA)
\ = 15 , prin urmare
Observ
am c
a 4EAD este isoscel, deoarece m(EAD)
a
ordonata lui E va fi media aritmetica a ordonatelor punctelor A si D, adica yE = .
2
xE xB
yE yB
=
, de unde xE =
Cum punctele B, E, D sunt coliniare, avem ca
yD yB
x xB
D
a 1 3
yA yC
= 3, iar panta dreptei CE
. Panta dreptei AC este mAC =
2
xA xC
yC yE
1
este mCE =
= si, cum mAC mCE = 1, rezulta ca CE AC (fig. 4).
xC xE
3
Solutia 8. Folosim reperul din solutia precedent
a, lucrnd ns
a cu numere
com
plexe. Pentru simplitate, vom considera c
a AB = 2; atunci C (1), B (1), A 3i ,
31
BE
zB + kzD
=
= k, avem zE =
= 1 3 i.
D 2 + 3 i . Cum
ED
2
1+k
zE zC
= i, prin urmare CE AC (si, n plus, CE = AC) (fig. 4).
Rezulta ca
zA zC
CD
CB + 31
BE
31
2
Solutia 9. Din
=
=
, obtinem c
a CE =
31
ED
2
1
+
2
3 1 CD
2CB +
1
=
2CB CA + 3 1 CD CA .
, deci CE CA =
3+1
3+1
a2
ns
a CB CA = CB CA cos 60 =
, CD CA = CA + AD CA = CA2
2
3
+
1
2
\=
AD AC cos CAD
a . Astfel, CE CA = 0, de unde CE CA (fig. 4).
2
Not
a. Solutia 6 sugereaz
a urm
atoarea extindere:
Se considera 4ABC isoscel ( AB = BC) si triunghiul BCD cu A, D n semi\ = 2m(BDC).
\
plane opuse fata de BC, iar m(ABC)
Daca E (BD) are prosin x2
sin
\ = m(CBD)
\ si
, unde = m(BAE),
prietatea ca
=
sin ( + + x)
sin + x2
\ atunci CE AC.
x = m(ABC),
Problema G133 se obtine pentru = 15 , = 75 si x = 60 .
130
1 1 1
1 2 1
0
0 , N = MT .
L = 1 1 1 , M = 0
1 1 1
1 2 1
Proposition 1. Une matrice quelconque A est somme dune matrice symtrique
A0 et dune matrice antisymtrique A00 , la dcomposition A = A0 + A00 tant unique.
1
Dmonstration. On a de faon unique: A = A0 + A00 , o A0 =
A + AT et
2
0
1
00
T
00
00T
A =
A A ; A est symtrique et A est antisymtrique (i.e. A = A00 ).
2
Proposition 2. La somme de deux matrices magiques est une matrice magique.
La transpose dune matrice magique est magique. Enfin le produit dune matrice
maqique et dun scalaire est une matrice magique. Si A est une matrice magique les
deux matrices A0 et A00 dfinies plus haut sont elles mmes magiques.
On se propose
de construiretoutes les matrices magiques antisymtriques. En
0
0 , alors: + = + = + = =
eet, si A00 =
0
0
1 1
1 , o
= = 0. On en dduit la solution gnrale: A00 = 1 0
1 1 0
est un scalaire arbitraire.
On se propose de construire toutes les matrices magiques symtriques. De mme
que prcdemment toutes les matrices symtriques A01 =
(aij ) vrifiant:
s = tr A01 =
1 1 0
1 , o est
a11 + a22 + a33 = 0 sont de la forme suivante: A01 = 1 0
0
1 1
un scalaire arbitraire. Si s 6= 0, la forme gnrale des matrices symtriques magiques
s
sobtient en ajoutant aux lments aij de la matrice prcdente. On en dduit la
3
solution gnrale:
1 1 0
1 1 1
1 + 1 1 1 ,
A0 = 1 0
0
1 1
1 1 1
1
131
0
1 1
1 1 0
1 1 1
1 + 1 0
1 + 1 1 1 =
A = 1 0
1 1 0
0
1 1
1 1 1
1
1
= ( ) M ( + ) N + L.
2
2
Les trois matrices M , N et L tant linairement indpendentes on a, donc, le
Thorme 3. Lensemble des matrices 33 magiques est un sous-espace vectoriel
de M3 (R). Ce sous-espace vectoriel a pour dimension 3, une base tant forme par
les trois matrices L, M et N .
Etant donn les deux matrices A = M + N + L et B = 0 M + 0 N + 0 L
nous avons:
Proposition 4. Le produit AB est une matrice magique si et seulement si on a
0 = 0 = 0. La matrice L est la seule matrice ( un facteur scalaire prs) qui
soit magique et produit de deux matrices magiques.
Dmonstration. Les relations videntes: M 2 = N 2 = M L = LM = N L =
LN = 0, L2 = 3L et M N + N M = 12I 4L conduisent immdiatement :
AB = (M + N + L) 0 M + 0 N + 0 L =
20 + 6 0 40 20 6 0
80
40
= 3 0 L + 40
20 6 0 40 20 + 6 0
= = 0 L 0 M + 0 N + 0 L = 3 0 L (1)
= 0 = 0 (N + L) 0 N + 0 L = 3 0 L (2)
= 0 = 0 (M + L) (0 M + 0 L) = 3 0 L (3)
0 = 0 = 0
0 L (M + N + L) = 3 0 L
(4)
Les deux cas (1), (4) nen forment quun seul. Les cas (2), (3) sont identiques
un change de matrices prs. On en dduit immdiatement la deuxime partie de la
Proposition 4.
Proposition 5. Le produit dune matrice magique par une combinaison linaire
de L et I est une matrice magique.
Dmonstration. De faon vidente la matrice:
(M + N + L) (0 I + 0 L) = 0 M + 0 N + (0 + 3 0 ) L
est magique.
Proposition 6. A = M + N + L est inversible si et seulement si 6= 0.
De plus, dans le cas o 6= 0 la matrice A1 est elle mme magique.
Dmonstration. La proposition est immdiate puisque
det (M + N+ L) =
3
1
3
4
36. Dans le cas o 6= 0 il vient: A1 =
M + N + L qui est
36
2p+1
puisque A(2p+1) = A1
.
Remarques. Mis part le cas o = 0 voir la Propozition 4 les matrices
A2n ne sont pas magiques.
Si = 0 les matrices A et An = 3n1 n L avec n > 1 sont magiques.
Si 6= 0 on obtient immdiatement par rcurrence sur n N:
i
1h
n
2n
n
A2n = (12) I +
(3) (12) L
3
nest pas magique.
n
2n
A2n+1 = (12) (M + N ) + (3) L
est une matrice magique.
Si 6= 0 ces mmes formules sont vrifies aussi pour n < 0.
Gnralisation. Les rsultats prcdents peuvent tre gnraliss pour des matrices magiques appartenant lespace vectoriel rel Mn (R). On considre alors les
deux sous-espaces vectoriels S0 = Mg0 Symn (R) et A0 = Mg0 Asymn (R) o Mg0
est lensemble de matrices magiques ayant une somme magique nulle et Symn (R)
[resp. Asymn (R)] est lensemble des matrices symtriques [resp. antisymtriques] de
Mn (R). Mgn (R) tant le sous-espace vectoriel des matrices magiques de Mn (R),
on dmontre que Mgn (R) = Mg0 , o est la droite engendre par la matrice
(cij ) avec cij = 1 (i, j : 1, . . . , n) voir le Thorme 3. De plus les sous-espaces vectoriels S0 et A0 admettent chacun une base forme des matrices dont les coecients
appartiennent lensemble {0, 1, 2}.
16 3 2 13
5 10 11 8
Concursul de matematic
a Al. Myller
Editia a VI-a, Iasi, martie 2008
Clasa a VII-a
1. Numerele reale distincte x, y, z au propietatea c
a x3 x = y 3 y = z 3 z.
Sa se arate ca x + y + z = 0.
2. a) S
a se arate c
a, dintre cinci numere naturale oarecare, se pot alege trei
numere cu suma divizibil
a cu 3.
b) Sa se arate ca, dintre 17 numere naturale oarecare, se pot alege noua numere
cu suma divizibila cu 9.
3. Fie AD naltimea triunghiului ascutitunghic ABC. Consideram multimea M
\ = ACX.
\
a punctelor X (AD) cu proprietatea c
a ABX
a) S
a se arate c
a multimea M este nevid
a.
b) Daca M contine cel putin doua elemente, sa se demonstreze ca multimea M
contine o infinitate de elemente.
Cristian Laz
ar
Clasa a VIII-a
1. Consideram cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 si M , N , P mijloacele muchiilor AB, AD,
respectiv AA0 . Sa se determine masura unghiului dintre dreapta A0 C 0 si dreapta de
intersectie a planelor (M N P ) si (BCC 0 ).
2. Fie a, b numere ntregi distincte cu proprietatea ca exista n numar real astfel
nct a3 a = b3 b = n. S
a se arate c
a n = 0.
3. Se dau sase puncte n plan, oricare trei necoliniare. Consideram zece segmente,
fiecare avnd capetele n cte doua dintre aceste puncte. Sa se arate ca exista cel
putin un triunghi avnd ca laturi trei dintre cele zece de segmente.
4. Fie SABC un tetraedru regulat. Punctele A1 , B1 , C1 apartin muchiilor (SA),
(SB), (SC), respectiv, astfel nct A1 B1 = B1 C1 = C1 A1 . S
a se arate c
a planele
(A1 B1 C1 ) si (ABC) sunt paralele.
Clasa a IX-a
1. Determinati numarul solutiilor ecuatiei
[x]
2007x
=
.
{x}
2008
Mihail B
alun
a
2
2. Rezolvati n multimea numerelor ntregi ecuatia x + x + 4 = y .
Ioan Cucurezeanu
6
134
Clasa a X-a
1. Fie O centrul cercului circumscris triunghiului ABC si A1 punctul de pe cerc
diametral opus lui A. Not
am cu G, G1 centrele de greutate al triunghiurilor ABC si
PG
2
A1 BC si cu P intersectia dreptelor AG1 si OG. Sa se arate ca
= .
PO
3
Gabriel Popa, Paul Georgescu
Clasa a XI-a
1. Fie A M4 (R) astfel nct det(A2 I4 ) < 0. Sa se arate ca exista R, cu
|| < 1, astfel nct matricea A + I4 sa fie singulara.
Mihai Haivas
a nct B = S 1 AS. S
a se
2. Fie A, B, S M3 (C), S fiind o matrice nesingular
2
2
arate ca tr(B ) + 2 tr(B ) = (tr(A)) .
Mihai Haivas
3. Fie a > 1 un num
ar real. Pentru fiecare num
ar natural nenul n, k(n) este cel
k(n)
k
a se calculeze lim
.
mai mic num
ar natural k pentru care (n + 1) ank . S
n n
Neculai Hrtan
Clasa a XII-a
1. Se consider
a sirul (an )nN , an =
Rn
1
dx
(1+x2 )n .
135
Calculati lim n 2n an .
n
Bogdan Enescu
Mihai Piticari
4. Fie A un inel finit n care numarul elementelor inversabile este egal cu numarul
elementelor nilpotente. S
a se arate c
a num
arul elementelor inelului este o putere a
lui 2. (Un element x A se numeste nilpotent dac
a exist
a k natural cu xk = 0.)
Dinu S
erb
anescu
Concursul de matematic
a Florica T. Cmpan
Etapa judetean
a, 16-17 februarie 2008
Clasa a IV-a
1. a) G
asiti regula de formare a sirului 3, 8, 13, . . . si scrieti termenul de pe locul
31.
b) Dupa un concurs de matematica, un elev nu si-a amintit rezultatul unei probleme. Totusi, si-a adus aminte c
a num
arul are sase cifre, ncepe cu 1 si dac
a prima
cifr
a se mut
a la sfrsit, atunci num
arul obtinut va fi de trei ori mai mare dect cel
initial. Care a fost rezultatul problemei?
2. Mergnd cu masina, un sofer observa la ora 09:10 ca pe kilometrajul de la
bord apare num
arul 12921. La ora 11:00, pe kilometraj apare urm
atorul num
ar care
coincide cu r
asturnatul s
au. La ce or
a va observa soferul din nou un astfel de num
ar,
presupunnd ca se deplaseaza cu viteza constanta?
Gabriel Mrsanu, Recreatii Matematice 1/2001
3. Pe o foaie este scris num
arul A = 1234xy. Cinci elevi joac
a urm
atorul joc:
fiecare dintre primii patru citeste numarul, si fixeaza cte o regula de transformare
a lui si scrie pe tabla numarul transformat. Al cincilea, care cunoaste doar primele
patru cifre ale lui A, trebuie s
a ghiceasc
a regula fiec
aruia dintre colegi si s
a ncerce
s
a afle num
arul. S
tiind c
a primii patru au scris pe tabl
a numerele 123500, 123470,
123460, 120000, se cere:
a) Care sunt regulile de transformare observate de al cincilea elev?
b) Poate al cincilea elev s
a afle cu exactitate num
arul? Care sunt valorile posibile
ale num
arului A?
Petru Asaftei
Clasa a V-a
1. La un concurs se acord
a cinci puncte pentru premiul I, trei puncte pentru al
doilea si doua puncte pentru al treilea. Aflati numarul de premii primite de elevii
unei scoli, stiind ca au obtinut n total 25 de puncte si cel putin cte doua premii din
fiecare categorie.
2. Un num
ar natural se numeste simpatic dac
a este format din cifre distincte
nenule, a caror suma se divide cu 10.
136
Clasa a VI-a
1. Un parinte si mparte averea astfel: primul copil primeste 10 000 lei plus
o cincime din rest; al doilea copil primeste 20 000 lei plus o cincime din noul rest;
al treilea copil primeste 30 000 lei plus o cincime din noul rest si asa mai departe.
S
a se afle suma mp
artit
a de p
arinte, precum si num
arul copiilor, stiind c
a toti au
mosteniri egale.
Mihai Grtan, Recreatii Matematice 1/2002
2. C
at
alin este faiantar si trebuie s
a paveze podeaua unei nc
aperi n form
a de
dreptunghi avnd lungimea de 3 metri si latimea de 2 metri, folosind dale patratice
cu latura de 50 centimetri. El are la dispozitie 6 dale rosii, 6 albastre, 6 galbene si 6
verzi, iar cerinta este ca orice dou
a dale de aceeasi culoare s
a nu se ating
a.
a) Indicati un exemplu de pavare corect
a.
b) Catalin sparge o dala rosie si primeste n loc una verde. Poate acum proceda
n asa fel nct s
a respecte cerinta? Justificati r
aspunsul.
Doru Buzac
3. Un numar natural N se scrie n baza 10 folosind 6 cifre nenule si distincte.
Se stie c
a, oricum am schimba ordinea cifrelor num
arului N , num
arul N precum si
numerele obtinute sunt toate multipli de p, unde p este un num
ar prim.
a) Determinati cte numere se pot obtine din N prin schimbarea ordinii cifrelor.
b) Daca p = 3, dati exemplu de un numar N care sa verifice conditiile din enunt.
c) Dac
a p 6= 3, demonstrati c
a nu exist
a numere N care s
a verifice conditiile din
enunt.
Radu Sava
Clasa a VII-a
1. Se considera sirurile definite prin: a1 = 91204; a2 = 9012004; a3 = 900120004;
. . . ; b1 = 91504; b2 = 9015004; b3 = 900150004; . . .
a) Aflati num
arul de cifre al sumei an + bn , unde n N ;
b) Aratati ca an + bn
/ Q, n N ;
c) Demonstrati ca an Q, n N , nsa bn
/ Q, n N .
Constantin Chiril
a, Recreatii Matematice 1/2001
2. Doua blocuri de locuinte care au naltimea de 21 m fiecare sunt situate pe
un teren plat. La ora 10, umbra primului bloc proiectat
a pe cel de-al doilea are
n
altimea de 15 m, iar umbra celui de-al doilea bloc pe p
amnt are lungimea de 42
m. Ce naltime are umbra primului bloc pe cel de-al doilea la ora 11, daca umbra
celui de-al doilea bloc pe pamnt este de 31,50 m?
3. Pardoseala unei b
ai de dimensiuni L = 45 dm, l = 35 dm este acoperit
a cu pl
aci
de gresie n forma de patrat cu latura de 1 dm. Daca se ndeparteaza cte o placuta
137
Clasa a VIII-a
1. a) Fie suma
1
1
1
+p
+ + p
.
S=p
2
2
1+ 1 1
3+ 3 1
2007 + 20072 1
Aflati cel mai mic numar natural nenul n pentru care numarul S n este natural.
b) Dac
a a este lungimea ipotenuzei si b, c lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic, demonstrati c
a 2a > b + c + ha , unde ha este lungimea n
altimii corespunzatoare ipotenuzei.
Claudiu S
tefan Popa
2. Cte plane pot fi duse la egala distanta de patru puncte necoplanare date?
Justificati r
aspunsul.
3. n cetatea N N a numerelor naturale se organizeaz
a o mare petrecere n cinstea
num
arului 0. La poarta castelului bate unul din locuitorii cet
atii.
Sunt numarul 83. mi permiteti sa intru la petrecere? ntreaba acesta.
La petrecere sunt invitate doar numerele fantastice, i r
aspunse o voce de partea
cealalt
a.
Dar ce nseamn
a num
ar fantastic? ntreab
a num
arul 83.
Sa va explic, spune vocea stranie. Daca n este un numar natural mai mare
dect 1 si not
am An = {x N | (x, n) 6= 1}, num
arul n se numeste fantastic dac
a
pentru orice dou
a numere x, y apartinnd multimii An , suma lor x + y este tot un
element al multimii An . Ati priceput?
Am nteles, raspunde lamurit vizitatorul.
a) Stabiliti voi dac
a num
arul 83 este invitat la petrecere. Aceeasi cerinta si pentru
num
arul 2008.
b) G
asiti toate numerele pare invitate la petrecere.
Alexandru Negrescu
Etapa interjudetean
a, 22-23 martie 2008
Clasa a IV-a
1. George este mai mic dect Andrei cu o p
atrime din vrsta lui Andrei. Peste
un an, Andrei va fi mai mare dect George cu o p
atrime din vrsta lui George. Ce
vrsta au acum Andrei si George?
2. Se considera mpartirea:
2 1
a) Dati un exemplu de astfel de mpartire.
=
=
b) Cte mp
artiri de acest tip se pot efectua? Justifi
cati r
aspunsul!
=
=
3. Un elev de clasa a IV-a are n total 100 de fructe,
Clasa a V-a
1. Un numar se numeste fiul unui alt numar daca este format cu doua dintre
cifrele numarului initial, numit tata. Dintre numerele de trei cifre cu ultima cifra 0,
aflati toti tatii cu 891 mai mari dect unul dintre fiii lor.
2. Se considera urmatorul tablou cu 200 de linii.
a) Ce num
ar se afl
a n mijlocul ultimei linii a
tabloului?
b) Cte numere contine tabloul?
c) De cte ori apare num
arul 100 n acest tablou?
2
2 4 2
2 4 6 4 2
2 4 6 8 6 4 2
...........................
Clasa a VI-a
1. Se considera multimea A =
multimii A N.
Clasa a VII-a
dou
a triunghiuri dreptunghice. Dac
a cele dou
a triunghiuri au aceeasi arie si acelasi
perimetru, sa se arate ca ele sunt congruente.
Clasa a VIII-a
x+y
, stiind ca 0 < x < y si (x y)(3x 2y) = 2xy.
xy
2. Doi pusti au un cornet transparent care, ca si lichidul omogen pentru nghetat
a
continut n el, au forme de piramide patrulatere regulate de vrf V si baze X1 X2 X3 X4 ,
respectiv A1 A2 A3 A4 , Ai (V Xi ), i = 1, 4. Deoarece, din motive care nu intereseaz
a aici, nu-l pot ngheta n pozitie vertical
a, ei nclin
a cornetul, f
ar
a a-l v
arsa,
astfel nct noua suprafata a lichidului este A01 A02 A03 A04 , A0i (V Xi ), i = 1, 4 si
(A1 A2 A3 ) (A01 A02 A03 ) = M1 M2 , unde M1 (A2 A3 ), M2 (A1 A4 ), iar M1 M2 k
A1 A2 .
a) Ar
atati c
a patrulaterul A01 A02 A03 A04 este trapez isoscel.
b) Cum vor controla cei doi pusti nclinarea cornetului, nainte de a-l pune la
nghetat, pentru ca, dupa aceea, planul (V M1 M2 ) sa mparta nghetata n cantitati
egale, stiind ca pot sa masoare doar ariile suprafetelor A1 A2 A02 A01 si A3 A4 A04 A03 ?
Claudiu S
tefan Popa
1. Sa se afle valoarea fractiei
3. Se dau zece numere naturale nenule care au suma egala cu 100. Demonstrati
c
a putem alege trei dintre numerele date care s
a poat
a fi lungimile laturilor unui
triunghi.
Adrian Zanoschi, Recreatii Matematice 1/2002
prezentare de C
at
alin TIG
AERU
ncepnd din acest an, Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava organizeaz
a,
n lunile martie si aprilie, suita de concursuri care poart
a denumirea generic
a Student
pentru o zi. Concursurile se adreseaza elevilor de clasa a XII-a si se desfasoara la
acele discipline al c
aror studiu este aprofundat n facult
atile Universit
atii. Proba de
matematic
a a avut loc n ziua de 9 martie si a constat n rezolvarea a patru probleme
n timp de trei ore, programa fiind anuntat
a n prealabil. Au participat 28 de elevi
de la cteva colegii renumite din judetele Neamt, Botosani si Suceava. Premiile I, II
si III au fost n valoare de 500, 300, respectiv 200 de lei. Cstig
atorii acestei prime
editii sunt urm
atorii:
Premiul I Cepoi Alexandru, C.N. "Stefan cel Mare", Suceava
Premiul II Bozianu Rodica, C.N. "A. T. Laurian", Botosani
Premiul III Br
aescu Lucian, C.N. "Mihai Eminescu", Botosani
Problemele date la concurs au fost urm
atoarele:
ln x
Problema 1. Se consider
a functia f : (0, ) R, f (x) = .
x
1
140
a) Ar
atati c
a functia F : (0, ) R, F (x) = 2 x (ln x 2), este o primitiv
a
pentru functia f .
b) Demonstrati ca orice primitiva G a functiei f este crescatoare pe [1, ).
c) Aflati aria suprafetei cuprinse ntre graficul lui f , axa Ox si dreptele de ecuatii
1
x = si x = e.
e
Subiect propus pentru Bacalaureat-2008
Problema 2. Fie (A, +, ) un
a 3 (3x = 0, x A ) si a A
inel de caracteristic
a
un element oarecare. Fie M = x A | x3 = ax = xa si b M cu proprietatea c
b comuta cu orice element din A.
a) Demonstrati ca b x M , oricare ar fi x M .
b) S
a se arate c
a, dac
a a A are n plus proprietatea c
a exist
a n N pentru
2n+1
n
care a = 1, atunci x + (b x)
M , oricare ar fi x M .
Ion Bursuc, Suceava
Problema 3. Dac
a f : [0, 1] R este functia continu
a, atunci
Z 1
Z 1
x (f (x) + f (1 x)) dx =
f (x) dx.
0
Dumitru Cr
aciun, F
alticeni
Problema 4. Se consider
a numerele prime distincte p si q, astfel nct pq = 2r,
cu r 3 prim.
a) Aratati ca p q | pq q p daca si numai daca p q | q pq 1.
b) Demonstrati ca p q | pq q p daca si numai daca q 2 1 (mod (p q)).
aeru, Suceava
C
at
alin Tig
Prima problem
a fiind una cunoscut
a, prezent
am doar solutiile celorlaltor trei.
Problema 2. a) Observam ca ( x)3 = 3 32 x + 3x2 x3 = 3 x3 =
3
3 ax. Cum M , atunci 3 = a = a, de unde deducem c
a ( x) =
a ax = a xa = a ( x) = ( x) a.
b) Demonstram prin inductie ca x2m+1 = am x, pentru orice x M si m N .
Pentru m = 1, relatia este adev
arat
a. Presupunem c
a, dac
a x M , atunci x2k1 =
k1
2k+1
2k1 2
k1
2
k1 3
a
x; atunci x
= x
x = a
xx = a
x = ak1 ax = ak x, ceea ce
ncheie demonstatia afirmatiei initiale.
Deoarece x M , atunci pentru orice numar m N , rezulta ca ( x)2m+1 =
2n+1
2n+1
a ( x)
= x, de unde x+( x)
=
am ( x). Lund m = n, obtinem c
M , ceea ce trebuia demonstrat.
Problema 3. F
ac
and o schimbare de variabil
a, se arat
a c
a
Rb
f (x) dx =
Rb
a
tat, obtinem c
a
R1
0
R1
0
f (x) dx =
R1
0
f (1 x) dx, respectiv
R1
0
x (f (x) + f (1 x)) dx =
R1
R1
(1 x) (f (x) + f (1 x)) dx, de unde 2 x (f (x) + f (1 x)) dx = f (1 x) dx +
0
141
R1
0
R1
R1
f (x) dx. Deducem ca 2 x (f (x) + f (1 x)) dx = 2 f (x) dx, adica tocmai con0
cluzia problemei.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1=8
2=8
3=8
4=8
5=8
6=8
7=8
8=8
9 = 8.
Not
a. Raspunsurile pot fi gasite la pag. 160.
142
(Clasa a III-a)
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
Solutie. Mut
am chibritul orizontal de la semnul de operatie plus si obtinem:
99
81
si calculeaza cte numere diferite sunt scrise pe aceste jetoane pe locurile de jos.
(Clasa a III-a)
Lenuta Zaharia, elev
a, Iasi
Solutie. Regula este data de: 1 0 = 0, 1 1 = 1,. . . , 9 9 = 81. Numerele
diferite scrise pe locurile de jos sunt generate de produsele:
1 0, 1 1, 1 2, . . . , 1 9
2 5, 2 6, . . . , 2 9
3 5, 3 7, 3 8, 3 9
4 5, 4 7, 4 8, 4 9
5 5, 5 6, . . . , 5 9
6 7, 6 8, 6 9
7 7, 7 8, 7 9
8 8, 8 9
99
10 numere
5 numere
4 numere
4 numere
5 numere
3 numere
3 numere
2 numere
1 num
ar.
P.143. Asezati numerele 2, 3, 4, . . . , 10 n patratul alaturat astfel nct, pe fiecare linie, suma numerelor din primele doua casete sa fie
egala cu numarul din ultima caseta. n cte moduri pot fi asezate aceste
numere?
(Clasa a IV-a)
Ionela B
ar
agan, elev
a, Iasi
Solutie. Suma numerelor de pe primele doua coloane este egala cu
2 6 8
suma numerelor de pe ultima coloana. Suma tuturor numerelor este
4 5 9
54, deci suma numerelor de pe ultima coloan
a este 27. Singura situatie
3 7 10
care satisface conditia de pe ultima coloan
a este 8 + 9 + 10 = 27. Un
exemplu de asezare este prezentat alaturat. Numerele 8, 9 si 10 pot fi asezate n
3 2 1 = 6 moduri pe ultima coloana. Deoarece
2+6=6+2=8
3+5=5+3=8
4+5=5+4=9
si
2+7=7+2=9 ,
3 + 7 = 7 + 3 = 10
4 + 6 = 6 + 4 = 10
nseamn
a c
a avem (8 2) 6 = 96 moduri de asezare a celor 9 numere.
Clasa a V-a
V.81. Demonstrati ca putem completa cu numere naturale ntr-o infinitate de
moduri casutele libere din figura de mai jos, astfel nct sa se poata efectua corect
operatiile indicate:
Not
a. Explicatia este aceea ca "schema" se poate descompune n cteva cicluri
"nule", n sensul ca suma numerelor care sunt scrise pe traseu si care se aduna este
egal
a cu suma numerelor care se scad:
I
II
III
V.82. ntr-o ferma sunt gaini, oi si vaci, n total 324 de picioare si un numar
impar de capete:
145
13 | abc 13 | 10 ab + c 13 | 13 ab 10 ab + c 13 | 3 ab c.
V.84. Determinati cel mai mic si cel mai mare numar natural de 90 de cifre,
divizibile cu 90 si avnd suma cifrelor 90.
Carmen Daniela Tamas, Brlad
Solutie. Un num
ar cu suma cifrelor 90 este oricum divizibil cu 9; pentru a fi
divizibil si cu 10, el trebuie sa se termine n 0. Cel mai mare numar cu proprietatea
dorita va fi 99
. . . 9} 00
. . . 0}, iar cel mai mic 1 00
. . . 0} 8 99
. . . 9} 0.
| {z
| {z
| {z
| {z
10
80
78
U a2 + b2 = 9, obligatoriu U a2 = 0, U b2 = 9 (sau invers) sau U a2 = 4,
U b2 = 5 (sau invers). n primul caz , vom avea U (a) = 0, U (b) {3, 7} (sau
2
Clasa a VI-a
VI.81. Stiind
ca 13 | 2a + 3b + 4c + 5d, aratati ca 13 | 43a + 45b + 47c + 49d si
ar,
Solutia 2. Are loc dubla inegalitate p2n 1 < p4n 3 < p2n . ntr-adev
inegalitatea din dreapta este evident
a, iar cea din stnga se scrie succesiv:
p4n 2 p2n + 1 < p4n 3 2 p2n > 4 p2n > 2,
fapt adev
arat pentru p 2. Astfel p4n 3 este strict cuprins ntre dou
a p
atrate
perfecte consecutive, prin urmare nu poate fi patrat perfect.
147
3k + 1, atunci An = M3 + |11 {z
. . . 1} = M3 + 1. Dac
a n = 3k + 2, atunci An =
3k+1
M3 + |11 {z
. . . 1} + |11 {z
. . . 1} = M3 + (M3 + 1) + (M3 + 2) = M3 si de aici rezulta concluzia
3k+1
3k+2
de la a).
b) Observam ca
. . . 1} + + |11 {z
. . . 1} = An + 10n + |11 {z
. . . 1} +
A2n =An + |11 {z
n+1
2n
n
. . . 1} + + 11
10
+
11
.
.
.
1
.
.
.
1
+ 11 10n + |11 {z
| {z } =
| {z }
n
=An (10 + 1) + n 11
. . . 1} .
| {z
n
A2n
11 . . . 1
10
9
11 . . . 1
si r
= 1 + 10n + n
<
amne s
a ar
at
am c
a
<
,
An
An
10
An
11
n 3. Scrise dezvoltat, aceste inegalit
ati revin la
Rezult
a c
a
9 + 99 + 999 + + |9 .{z
. . 9} < 10 + 100 + 1000 + + 1 |0 .{z
. . 0};
n
n1
Fig. 1
Fig. 2
Fig. 3
b) Num
arul minim de drepte este 8, deoarece nu vom putea face n asa fel nct
sa obtinem mai mult de 4 puncte coliniare; a se vedea figura 2.
Num
arul maxim de drepte este 13: num
arul maxim posibil de drepte prin 6 puncte
65
este
= 15 si el nu poate fi atins dect dac
a oricare trei puncte sunt necoliniare.
2
La nlocuirea a trei puncte necoliniare cu trei puncte coliniare, num
arul de drepte
scade cu 2 si atunci maximul posibil este 13, atins de exemplu n configuratia din
figura 3.
Clasa a VII-a
VII.81. Se considera abc si xyzt numere naturale
r qscrise n baza 10. Sa se
q p
p
compare numerele naturale A = 6 2 abc si B = 3 2 xyzt.
Bogdan Chiriac, student, Iasi
q p
p
.
Solutie. Fie 6 p2 abc = k N; atunci 6 2 abc = k 2 , iar k2 .. 6, prin urmare
k = 6l. Rezult
a c
a 2 abc = 6l2 , deci abc = 18l4 , de unde abc = 324l8 . Din
100 324l8 999 obtinem c
a l = 1, adic
a A = 6. Cu un rationament asem
an
ator,
gasim ca B = 6 si astfel A = B.
VII.82. Fie a, b numere reale strict pozitive. Sa se arate ca:
149
PA
AB
3
P A GB
1 1 3
BE
= = 1 si din reciproca teoremei lui Ceva urmeaza
EC
3 1 1
concluzia.
VII.85. Fie O intersectia diagonalelor patrulaterului ABCD. Daca AABD =
CD
AB
AABC = ACOD , sa se arate ca
= 1.
AB
CD
Doru Buzac, Iasi
Solutie. Notam S1 = AAOD , S2 = AAOB , S = ADOC .
Cum AABD = AABC , rezulta ca ABCD este trapez cu
AB k CD, prin urmare ABOC = S1 . Din ipotez
a vom
CD
si atunci, cum
am c =
avea c
a S = S1 + S2 . Not
AB
S
= c2 . Pe de alt
a parte,
4OAB 4OCD, deducem c
a
S2
150
S
S
obtinut c
a S = S S2 + S2 , deci
= 1+
, adic
a c2 = 1 + c. Rezult
a c
a
S2
S2
1
c = 1 + (c este tocmai numarul de aur ), de unde concluzia problemei.
c
VII.86. Fie A un punct pe manta unei mese de biliard circulare cu raza de 1 m.
O bila pleaca din A si ajunge napoi n A lovind manta de cel putin trei ori; reflexia
bilei se face considernd ca aceasta loveste un perete plan tangent la cerc n punctul
de contact. Sa se arate ca exista o infinitate de traiectorii posibile si sa se determine
traiectoria de lungime minima.
Cristian Laz
ar, Iasi
Solutie. Considernd un poligon regulat cu n laturi, n 4, nscris n cercul
dat, vrfurile acestuia pot fi punctele de contact cu manta ale bilei ntr-o traiectorie
dorita; poligonul poate fi chiar unul stelat! Lungimea minima a traiectoriei
se atinge
n cazul triunghiului echilateral nscris n cerc, al carui perimetru va fi 3 3m.
VII.87. O tabla are forma unui dreptunghi 4 5, format din 20 de patratele
1 1. Avem la dispozitie doua jetoane, fiecare putnd acoperi cte un patratel. n
cte moduri putem aseza jetoanele pe tabla, astfel nct ele sa nu se afle nici pe
aceeasi linie, nici pe aceeasi coloana? Generalizare.
Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Numaram nti n cte moduri putem aseza jetoanele pe tabla, n absenta restrictiei din enunt. Dac
a jetoanele ar fi numerotate, ar exista 2019 modalit
ati
20 19
de asezare a lor; cum nu conteaz
a ordinea, avem
= 190 modalit
ati de asezare.
2
Dintre acestea, 10 contin cele dou
a jetoane pe prima linie, 10 pe a doua linie etc.,
deci 40 de asez
ari au jetoanele pe aceeasi linie. Apoi, exist
a 6 asez
ari cu jetoanele pe
prima coloana etc., deci 6 5 = 30 de asezari cu jetoanele pe aceeasi coloana.
n final, avem 190 40 30 = 120 asezari ce verifica enuntul.
Generalizare. n cazul unei table m n, avem
mn (mn 1) mn (n 1) mn (m 1)
mn
=
(m 1) (n 1)
2
2
2
2
modalitati de asezare.
Clasa a VIII-a
VIII.81. Consideram fixate numerele a, b Z , m, n N , m 6= n si fie functia
f : N Z, f (x) = ax+b. Daca f (1)+f (2)+ +f (m) = f (1)+f (2)+ +f (n),
sa se calculeze suma S = f (1) + f (2) + + f (m + n).
Nedeianu,
Dr.Tr.Severin
Dan
2
m2 + m a
n +n a
Solutie. Din relatia din ipoteza deducem ca
+mb =
+nb.
2
2
Trecem totul ntr-un membru si simplificam prin mn 6= 0; rezulta ca a (m + n + 1)+
151
2b = 0. Atunci
(m + n) (m + n + 1) a
+ (m + n) b =
2
(m + n) (2b)
=
+ (m + n) b = 0.
2
VIII.82. Sa se arate ca |3xy + x + y| 1, x, y [0, 1].
Ovidiu Pop, Satu Mare
Solutie. Avem de ar
atat c
a 1 3xy + x + y 1, x, y [0, 1]. Prima
inegalitate este echivalent
a cu 0 x (1 y) + y (1 x) + (1 xy), adev
arat
a pentru
x, y [0, 1] (toti cei trei termeni sunt pozitivi). A doua inegalitate este echivalenta
cu 0 (1 x) (1 y) + 2xy, din nou adevarata pentru x, y [0, 1].
VIII.83. Sa se arate ca nu exista x, y Z pentru care 147x2 = 1 + 4y 3y 2 .
h Mihai Cr
i aciun, Pascani
2
Solutia 1. Scriem relatia din enunt sub forma 3 (7x) + y 2 = 4y + 1. Orice
patrat perfect este sau M4 , sau M4 + 1; pentru x, y Z, paranteza patrata este M4 ,
M4 + 1 sau M4 + 2 si atunci membrul stng este M4 , M4 + 3 sau M4 + 2. Cum
membrul drept este M4 + 1, urmeaz
a concluzia.
Solutia 2 (Ioan Stanciu, elev, Craiova). Daca exista x, y cu proprietatile
cerute, n mod necesar 1 + 4y 3y 2 0. Deducem ca y {0, 1}, valori pentru care
x nu este ntreg.
4
2
a + b4 c4 4a4 b4 = 0 a4 + b4 + 2a2 b2 c4 a4 + b4 2a2 b2 c4 = 0
2
2
a2 + b2 c4
a2 b2 c4 = 0
a2 + b2 + c2 a2 + b2 c2 a2 b2 + c2 a2 b2 c2 = 0
si de aici concluzia.
VIII.85. Daca a, b, c sunt numere reale pozitive, sa se arate ca
q
p
p
1
2
3
2
2
2
2
2
2
a + b ab + b + c bc 3 = a + c +
= .
a
c
b
Liviu Smarandache, Craiova
Solutie. Fie [OA], [OB], [OC] trei segmente de lungimi
\ = 60 , iar m(BOC)
\ =
a, b, respectiv c, astfel nct m(AOB)
30 . Avem:
q
p
p
a2 + b2 ab + b2 + c2 bc 3 = a2 + c2
p
p
a2 + b2 2ab cos 60 + b2 + c2 2bc cos 30 =
p
= a2 + c2 AB + BC = AC A, B, C coliniare
152
ab sin 60
1
bc sin 30
ac
2
3
+
=
ab 3 + bc = 2ac +
= .
2
2
2
a
c
b
VIII.86. O piramida hexagonal
a regulata V ABCDEF are muchia bazei AB = 4
Avem c
a P O = 2 cm, deci V P = V O2 + OP 2 = 6 cm, iar
P D = P O + OD = 6 cm. Deducem c
a 4P DV este isoscel,
iar mediana bazei P M va fi si naltime. Astfel, Q va fi ortocentru n 4V P D, prin
urmare DQ V P .
0
Solutie. a) Fie l = AB, h = AA
; cum AC = AM 2
0 0 0
si AM = AA0 = h, deducem
al=
c
h 2. n 4A B C echi3
6
l
h
=
, iar din 4CC 0 F dreplateral, avem c
a C 0E 0 =
2
2
h 6
tunghic obtinem ca C 0 F =
. Se observa usor ca EF C 0 F 0
2
este paralelogram, deci EF 0 k F C 0 , EF 0 = F C 0 . Rezulta ca
0 , E 0 F ) = m(F C
0 , E 0 F ) = m(C
0 F E 0 ). Din motive de
\
\
\
m(EF
h
6
si astfel 4F C 0 E 0 este echilateral, prin urmare
simetrie, E 0 F = EF 0 = F C 0 =
2
m
asura unghiului dorit este de 60 .
0 C 0 M 0 , a ca
0 C 0 M 0 ) m(A\
0C 0E 0) =
b) Unghiul planelor este E\
rui masura este m(A\
45 30 = 15 .
Clasa a IX-a
IX.81. Fie a, b R. Daca ecuatia x2 +ax+b+2 = 0 are ambele radacini ntregi,
aratati ca numarul 2a2 + b2 este natural compus.
Dorin M
arghidanu, Corabia
Solutie. Daca x1 , x2 Z sunt solutiile ecuatiei date, atunci a = (x1 + x2 ) si
153
b = x1 x2 2, de unde rezult
a c
a a, b Z, deci 2a2 + b2 N. n plus,
2
2
2a2 + b2 = 2 (x1 + x2 ) + (x1 x2 2) = x21 + 2 x22 + 2
si concluzia se impune.
Not
a. ntr-o forma putin modificata, problema a aparut n RMT 2/2007, cu
num
arul IX.216, sub semn
atura aceluiasi autor.
IX.82.
tiile f : R R pentru
care
Determinati func
f x4 + y 3 + z 2 + t = f (x) + f y 2 + f z 3 + f t4 ,
x, y, z, t R.
16
asim c
a
f
x
(x),
f x4 + t = f (x) + f t4 , x, t R. Pentru t = x4 , g
= f
4
4
16
4 4
x R. Cum f x = f (x), x R, deducem c
=f x =
af x
=f x
f (x), x R. Prin urmare f (x) = f (x), x R, adic
a f (x) = 0, x R.
IX.83. Pentru a 9, sa se demonstreze ca are loc inegalitatea
q
q
3 + 3a + 9 1 + 1 + a.
2x (x 3)
2 (x 3)
3x2 + 9 (x + 3) 2 1 + x 2
>
2
1+x+2
3x + 9 + x + 3
p
x
1
x 1 + x + 1 > 3x2 + 9 + 3.
>
1+x+2
3x2 + 9 + x + 3
Aceasta din
rezulta adunnd x > 3 si x 1 + x > 3x2 + 9 (care
urma inegalitate
(ii) DB + EC + F A = DC + EA + F B;
1
1
1
1
1
1
(iii)
+
+
=
+
+
.
DB EC
FA
DC
EA F B
Examinati cazurile n care 4ABC este obtuzunghic sau dreptunghic.
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Implicatiile (i) (ii) si (i) (iii) sunt triviale. Pentru implicatiile
inverse acestora, utiliz
am relatiile BD = c cos B, DC = b cos C etc. si teorema
cosinusului. Astfel, avem:
X
X 1
X
X 1
2a
2a
=
=
(iii)
2
2
2
c cos B
b cos C
b c a
c2 a2 b2
+
.
DB EC
FA
DC
EA F B
Daca 4ABC este dreptunghic n A, atunci conditia (iii) nu se mai poate formula,
iar (ii) devine DB + b = DC + c, care este echivalent
a cu faptul c
a 4ABC este
dreptunghic si isoscel de vrf A.
Clasa a X-a
X.81. Sa se rezolve n R R R sistemul
x y 2/3 = z 1/3 ;
x4/3 y = z 2/3 ;
z 5/3 y 4/3 = z.
t4 u3 = v 2 ; t5 u4 = v 3 . Avem c
a t8 = u3 + v 2 = u2 + v u4 + v 3 , de unde
g
asim c
a uv (u v)2 = 0. Prin urmare, u = 0 sau v = 0 sau u = v. Analiznd aceste
cazuri, gasim solutiile (t, u, v) : (1, 0, 1); (1, 0, 1); (0, 0, 0); (1, 1, 0); (0, 1, 1);
1 + 5 1 + 5 1 + 5 1 5 1 5 1 5
si
,
,
,
,
. Corespunzator, obtinem
2
2
2
2
2
2
solutiile (x, y, z) ale sistemului dat.
X.82. Solve the equation
a ex 2 + b ex 3 = a x3 1 + b x3 2 .
x
Considernd
3
functia f : R R, f (t) = at + b |t 1|, ecuatia devine f (e 2) =
f x 1 . Se verific
a usor c
a f este strict cresc
atoare, deci injectiv
a. Ecuatiei dat
a
se reduce la ex 2 = x3 1, adica x3 ex + 1 = 0. Cum functia g : R R,
155
\
\
\
m(N AC) = 45 , iar m(P BC) = 30 . Sa se arate ca m(M P N ) = 60 .
aeru, Suceava
Angela Tig
Solutie. Vom nota afixul fiec
arui punct cu litera mic
a
5
2a+b 3bi
5
. Analog
, de unde m =
(bm) cos +i sin
6
6
2+ 3i
2b + c c 3i
c ai
mp
si de aici
3 1 cos + i sin
respectiv n =
. Prin calcule,
=
1i
np
3
3
concluzia problemei.
X.84. Fie ABC un triunghi n care (tg B 1) (tg C 1) = 2. Daca M si N
sunt picioarele naltimilor din B, respectiv C, sa se arate ca segmentele BM , CN
si M N se pot constitui n laturi ale unui triunghi.
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Problema este nrudit
a cu VI.30, publicat
a de acelasi autor n RecMat
b = 45 ; atunci
1/2002. Ca si acolo, cheia rezolvarii este aceea de a arata ca m(A)
triunghiurile ABM si ACN vor fi dreptunghice isoscele, cu BM = AM si CN = AN ,
deci segmentele din enunt se constituie n laturi ale 4AM N .
Deoarece tg A + tg B + tg C = tg A tg B tg C (identitate cunoscut
a), relatia din
ipoteza este echivalenta cu 1+tg B+tg C = tg B tg C, i.e. (tg A 1) (tg B tg C 1) =
0. Se observ
a usor c
a al doilea factor nu se poate anula, deci r
amne c
a tg A = 1,
b = 45 .
adic
a m(A)
X.85. Se prelungeste diametrul [M N ] al unui cerc C cu segmentul [N P ] congruent cu [M N ]. Fie d perpendiculara n P pe M N si R d, oarecare. Tangentele
duse prin R la C intersecteaza tangenta n M la C n S si T . Sa se arate ca centrul
de greutate al 4RST este un punct fix.
Adrian Reisner, Paris
Solutie. Raport
am planul la un reper ortogonal cu originea n M , avnd dreapta M N ca ax
a Ox si tangenta n M
a
la C drept ax
a Oy. Fie
raza cercului C; atunci M (0, 0),
2
N (a, 0), P (2a, 0), iar R (2a, ), cu variabil si fie S (0, s).
Ecuatia dreptei RS este ( s) x 2ay + 2as = 0 si,
a
impunnd conditia c
a d (O, RS) = , obtinem:
2
a
q
( s) + 2as
a
2
q
= | + 3s| = ( s)2 + 4a2 2s2 + 2s a2 = 0.
2
( s)2 + 4a2
156
Dac
a T (0, t), se obtine pentru t ecuatia 2t2 + 2t a2 = 0. Din
relatiile lui Vite, de
2a + 0 + 0 + s + t
ducem c
a t + s = . Centrul de greutate al 4RST este G
,
,
3
3
2a
i.e. G
, 0 , deci este un punct fix.
3
Clasa a XI-a
{x}
XI.81. Daca m Z, sa se studieze existenta limitei lim
.
xm sin x
Dan Popescu, Suceava
[x]
[x]
Solutie. Observ
am c
a sin x = (1) sin (x [x]) = (1) sin {x}, x
m
(1)
1
{x}
{x}
=
= xm
lim
. Pentru calculul limitei
R. Atunci xm
lim
[x]
sin
x
sin
{x}
(1)
x>m
x>m
{x}
1
la stnga, dac
a m = 2k, k Z, obtinem c
a lim
=
= , iar dac
a
x2k sin x
0
x<2k
1
{x}
=
= +. n concluzie, limita dat
a nu
m = 2k + 1, k Z, atunci lim
x2k sin x
0+
x<2k
exista pentru nicio valoare a lui m Z.
3 5
, aratati ca sirul xn = a0 + a1 x + a2 x2 + +
an , n N. Pentru x 0,
2
an xn , n N, este convergent si calculati limita sa.
Vlad Emanuel, elev, Sibiu
sirul (an ), stabilim
Solu
t
ie.
Folosind
ecua
t
ia
caracteristic
a
pentru
c
a a =
"
"
n #
nn #
n
1
3 5
3+ 5
3+ 5
, n N. Rezult
a c
a an 0,
,
2
2
2
5
n N. Evident ca sirul (xn ) este strict crescator si cum
n
3+ 5
1
3+ 5
,
0 xn < 1 +
xn <
x + +
2
2
1 x 3+2 5
(xn ) este marginit. n concluzie, (xn ) este convergent. Fie l = lim xn ; deoarece
n
u2n + 9
. Deoarece (un ) este convergent si lim un = 3, deducem ca f (x) x lim un ,
n
n
6
deci f (x) 3x, x [0, ).
XI.84. Determinati numerele a R pentru care exista o functie continua
f : R R astfel nct (f f ) (x) = a2 f (x) 2a4 x, x R.
Andrei Nedelcu, Iasi
Solutie. Pentru a = 0 exist
a f : R R, f (x) = 0 care verific
a enuntul.
Vom arata ca nu exista astfel de functii pentru a 6= 0. Presupunnd contrariul, din
ipoteza se obtine ca f este injectiva, prin urmare f va fi strict monotona. Rezulta ca
f f este strict cresc
atoare; din x < y deducem c
a (f f ) (x) < (f f ) (y), de unde
2a4 (y x) < a2 (f (y) f (x)) si de aici deducem c
a f este strict cresc
atoare. Ca urmare, si functia f f f este strict crescatoare. Cum (f f f ) (x) = a4 f (x)2a6 x,
x R, n membrul stng am avea o functie strict crescatoare, iar n cel drept o
functie strict descresc
atoare. n concluzie, r
amne c
a a = 0.
XI.85. Fie A = (aij )20072007 o matrice patratica n care aij {1, 0, 1},
i, j = 1, 2007. Sa se arate ca determinantul matricei 2008I2007 + A este nenul.
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
Solutie. Fie B = 2008I2007 + A; atunci bii = 2008 + aii , iar bij = aij pentru
i 6= j. Observam ca
2007
X
|bij | , i = 1, 2007.
(1)
|bii | = |2008 + aii | 2007 > 2006
j=1,j6=i
2007
2007
2007
X cj
X
X cj
|bkj |
bkj
|bkj | .
(2)
|bkk | =
j=1,j6=i ck j=1,j6=i ck
j=1,j6=i
Clasa a XII-a
XII.81. Dintre toate parabolele y = ax2 + bx + c, sa se determine aceea care
trece prin punctele A (0, 1), B (1, 2), satisface conditia y 0 pentru 0 x 1
si realizeaza minimul ariei determinata de graficul parabolei, Ox si dreptele x = 0,
respectiv x = 1.
Adrian Corduneanu, Iasi
Solutie. Din conditiile y (0) = 1 si y (1) = 2, g
asim y = ax2 + (1 a) x + 1,
cu a R . Cum y (0) = 1 > 0, y (1) = 2 > 0, conditia y 0 pentru x [0, 1] se
158
1+x
> a, x (0, 1), deci a sup h (x), unde h : (0, 1) R,
x x2
x(0,1)
1+x
. G
asim cu usurinta a 3 + 2 2, prin urmare y = ax2 + (1 a) x + 1,
h (x) =
x x2
R1
9a
a n enunt este A = y (x) dx =
a , 3 + 2 2 \ {0}. Cum aria cerut
,
6
0
3 2
obtinem ca A este minima pentru a maxim, deci a = 3 + 2 2, iar Amin =
.
3
XII.82. Determinati primitivele functiei f : (1, ) R,
x3 5x4 + 3 (ln x 1)
.
f (x) =
3
(x4 1)
Dan Nedeianu, Dr. Tr. Severin
Solutie. Cu substitutia x4 1 = t, avem de calculat
Z
1
(5t + 8) (ln (t + 1) 4)
dt =
16
t3
Z
Z
1
5t + 8
5t + 8
=
dt
+
ln
(t
+
1)
dt
.
4
16
t3
t3
Calculnd a doua integrala prin parti si nlocuind t cu x4 1, gasim ca
Z
4
x8 + 3x4
1
x4
f (x) dx =
2
2 ln x + 16 ln x 1 + C.
4
4
(x 1)
4 (x 1)
scrie sub forma
a0 a2 Y 2n1 + + a2n
a c
a yi Z si yi | a2n
0 a2n+1 . Rezult
0 a2n+1 , i = 1, 2n + 1.
Cum a0 a2n+1 este impar, atunci a2n
a
este
impar,
deci
yi , i = 1, 2n + 1 sunt
2n+1
0
2n+1
P
numere impare. Din prima relatie Vite,
yi = a1 , rezulta ca a1 este impar.
i=1
P
Apoi, din i<j yi yj = a0 a2 , obtinem ca a0 a2 este numar impar, fiind o suma de
2
C2n+1
= n (2n + 1) termeni impari, iar n fiind impar. Deducem ca a2 este impar si
astfel produsul a1 a2 va fi impar, contradictie. Rezult
a c
a f are cel putin o r
ad
acin
a
irational
a.
XII.85. Fie n N, n 2. Aratati ca exista P Z [X] de grad n, astfel nct
toate multimile Ak = {P (i) (mod k) | i Z}, k N, k 2, sa aiba cardinalul strict
mai mic dect k.
Vlad Emanuel, elev, Sibiu
Solutie (Gheorghe Iurea). Deoarece P (mk + i) = P (i) (mod k), m Z
si k N, k 2, i = 1, k 1, multimea Ak contine, cel mult, elementele P (0),
P (1), . . . , P (k 1) (mod k). Trebuie determinat un polinom P Z [X] astfel nct
printre elementele enumerate mai sus, cel putin doua sa fie egale (pentru orice k).
Polinomul P = X n X, verific
a cerintele date, ntruct P (0) = P (1), k Z, k 2.
R
aspunsuri (la recreatiile de la pag. 142)
1. Numarul maxim cerut este 4015:
2008 = |125 : 125 + 125 : 125
{z + + 125 : 125},
2008 termeni
2.
8 termeni
(1 + 1 : 1)3 = 8
222=8
32 3 : 3 = 8
4+ 4 4=8
5 + 5!! : 5 = 8
p
(6 + 6)!! : 6! = 8
7+7:7=8
8+88=8
99:9=8
(Pentru orice n N , factorialul se defineste prin n! = 1 2 3 n, iar semifactorialul astfel: (2n)!! = 2 4 6 (2n) si (2n 1)!! = 1 3 5 (2n 1).)
160
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
Solutie. Observam ca produsul (a + b + c) (x + y + z + t) este, dupa desfacerea
parantezelor, tocmai suma numitorilor din membrul stng ai inegalit
atii de demonstrat. Not
am acest membru stng cu S; folosind inegalitatea dintre media aritmetic
a
si cea armonica, obtinem
16
(a + b + c) (x + y + z + t) S 16 S
.
(a + b + c) (x + y + z + t)
r
r
a2 + b2 + c2 x + y + z + t
x2 + y 2 + z 2 + t2
a+b+c
si
(inegalitatea
nsa
3
3
4
4
dintre media aritmetica si cea patratica) si atunci concluzia problemei urmeaza. Egalitatea se atinge cnd a = b = c si x = y = z = t.
G128. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel nct abc = 1 si fie t [1, 5]. Sa
se arate ca
b
c
3
a
+ 2
+ 2
.
2
a +t b +t c +t
t+1
Titu Zvonaru, Com
anesti si Bogdan Ionita
, Bucuresti
Solutie. Deoarece abc = 1, exist
a numerele reale pozitive x, y, z astfel nct
x
y
z
a = , b = , c = . Avem ca
y
z
x
x
xy
xy
x2
a
=
=
a2 + t
x2 + ty
2xy + (t 1) y 2
2x + (t 1) y
2x2 + (t 1) xy
b
c
x2
y2
z2
a
+ 2
+ 2
2
+ 2
+ 2
2
a +t b +t c +t
2x + (t1) xy 2y + (t1) yz 2z + (t1) zx
(x + y + z)2
.
2 (x2 + y 2 + z 2 ) + (t 1) (xy + yz + zx)
161
.
2
2
2
2 (x + y + z ) + (t 1) (xy + yz + zx)
t+1
Dup
a efectuarea calculelor, acesta se reduce la
(5 t) x2 + y 2 + z 2 xy yz zx 0,
evident adev
arat
a.
Not
a. Pentru t = 2 se obtine o problem
a propus
a la concursul Baltic Way 2005.
1
1
= {xy} + , x R.
G129. Sa se determine y R pentru care {x} + x +
y
y
(Cu {} am notat partea fractionara.)
Alexandru
Negrescu,
elev,
Boto
sani
1
2
2
1
1
1
Solutie. Pentru x = obtinem c
a
+
= , deci
=
. Cum
y
y
y
y
y y
2
1
2
1
1
[0, 1), iar
Z, deducem c
a
=
= 0, prin urmare (0, 1) si
y
y
y
y
y
2
2
2
N. Astfel, (0, 2) N, deci = 1 si atunci y = 2.
y
y
y
1
1
= {2x} + , x
Pentru y = 2, egalitatea din enunt devine {x} + x +
2
2
R, iar aceasta
este adevarata ntruct revine la cunoscuta identitate a lui Hermite
1
[x] + x +
= [2x], x R.
2
G130. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi ABC. Daca a2007 + b2007 >
2007
b este ascutit.
2
+ 1 c2007 , sa se arate ca unghiul C
Lucian Tutescu, Craiova
Solutie. Vom arata ca c este cea mai mica latura a triunghiului, de unde concluzia
este imediat
a. S
a presupunem prin absurd c
a c b; atunci
2007
a2007 + c2007 a2007 + b2007 > 22007 + 1 c2007 a2007 > (2c)
a > 2c,
n = ks, cu s N. Consider
am multimile:
M1 = {2, 3, . . . , s, s + 1, 1, 2, . . . , (s 1) , s} ;
M2 = {s + 2, . . . , 2s, 2s + 1, (s + 1) , . . . , (2s 1) , 2s} ;
..
..
.
.
Mk1 = {(k 2) s + 2, . . . , (k 1) s, (k 1) s + 1, ((k 2) s + 1) , . . . , (k 1) s} ;
Mk = {1, (k 1) s + 2, . . . , ks, ((k 1) s + 1) , . . . , (ks 1)}
\ = 15 , sa se arate ca
30 , iar BC separa A si D. Daca E (BD) cu m(BAE)
CE AC.
Enache P
atrascu, Focsani
Not
a. A se vedea nota O problema si. . . noua solutii din acest num
ar al revistei,
pag. 128.
2
mult egala cu 3 6 cm .
Constantin Apostol, Rm. S
arat
Solutie (Gabriel Popa). Cu
teorema sinusurilor n 4ABC si n 4ABD,
obtinem c
a AC = 2R sin 45 = 2 3 cm, respectiv BD = 2R sin 60 = 3 2 cm.
1
\
Dac
a = m(AC,
BD), aria patrulaterului este S = AC BD sin si este maxim
a
2
163
1
si 3 2 cm, prin urmare maximul ariei se atinge si este Smax = 2 3 3 2 = 3 6
2
cm2 .
G135. Fie tetraedrul ABCD cu AB = CD, AC = BD, AD = BC. Sa se arate
ca cel putin doua dintre unghiurile diedre formate de fata (ABC) cu fetele (BCD),
(ACD), (ABD) sunt ascutite.
Dan Brnzei, Iasi
Solutie (R
azvan Ceuc
a, elev, Iasi). Este evident ca cele trei diedre nu pot fi toate neascutite; sa
presupunem prin absurd c
a dou
a dintre ele sunt neascutite (anume cele de muchii BC si AC, ale c
aror m
asuri vor fi , respectiv , cu , 90 ), iar al treilea,
anume cel de muchie AB, are masura < 90 . Se observ
a usor c
a proiectia O a lui D pe planul (ABC)
apartine interiorului sau laturilor unghiului opus la
\ Deducem ca AABC = AABO AACO ABCO , prin urmare
vrf lui ACB.
AABC = AABD cos AACD cos (180 ) ABCD cos (180 ). Tetraedrul este
echifacial, deci AABC = AABD = AACD = ABCD si, dup
a simplificare, obtinem c
a
1 + cos (180 ) + cos (180 ) = cos . Cum cele trei cosinusuri sunt numere din
intervalul [0, 1), ajungem la o contradictie.
B. Nivel liceal
L126. Fie ABC un triunghi ascutitunghic. Mediatoarea laturii AB intersecteaza
latura AC n T , iar mediatoarea laturii AC intersecteaza latura AB n S. Sa se
arate ca paralela prin T la AB, paralela prin S la AC si simediana din A sunt
concurente.
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutia 1 (n maniera autorului). Not
am cu b, c lungimile laturilor AC,
\ = m(CAQ),
[ unde Q este intersectia paralelei
respectiv AB si fie = m(BAQ),
prin T la AB cu paralela prin S la AC. Not
am, de asemenea, {D} = AQ BC.
Folosind teorema sinusurilor n 4ABD si n 4ACD, gasim ca
c sin
BA
=
.
(1)
DC
b sin
Cum patrulaterul ASQT este paralelogram, folosind triunghiul
ASQ, deducem c
a
c
sin
c
SQ
AT
A
= .
=
=
= 2 cos
(2)
b
sin
AS
AS
b
2 cos A
BD
c2
Din (1) si (2) obtinem ca
= 2 , de unde AD este simediana
DC
b
din A n triunghiul ABC.
Solutia 2 (Vlad Emanuel, student, Bucuresti). Este cunoscut faptul c
a simediana dusa dintr-un vrf este locul geometric al mijloacelor antiparalelelor la latura
164
opus
a (vezi, de exemplu, L. Niculescu si V. Bosko - Probleme practice de geometrie,
Ed. Tehnica, 1990). Cum noi dorim sa aratam ca diagonala AQ a paralelogramului
ASQT este simediana, ar fi destul sa demonstram ca ST este antiparalela la BC,
AT
AS
AB
deci ca
=
. Acest lucru este nsa evident, deoarece AT =
, iar
AB
AC
2 cos A
AC
si astfel rezolvarea este ncheiata.
AS =
2 cos A
L127. Fie A1 A2 A3 A4 A5 A6 un hexagon inscriptibil. Sa se arate ca
rA1 A2 A3 + rA4 A5 A6 + rA1 A3 A6 + rA3 A4 A6 = rA3 A4 A5 + rA1 A2 A6 + rA2 A3 A6 + rA3 A5 A6 ,
unde rXY Z este raza cercului nscris n 4XY Z.
C
at
alin Calistru, Iasi
Solutie. Dac
a R este raza cercului circumscris hexagonului, este cunoscut
a relatia
X
Y
Z
rXY Z = 4R sin sin sin , unde XY Z este un triunghi avnd vrfurile comune
2
2
2
cu hexagonul. Vom demonstra nti urmatoarea
Lem
a. Daca A1 A2 A3 A4 este un patrulater inscriptibil, atunci
rA1 A2 A3 + rA1 A3 A4 = rA1 A2 A4 + rA2 A3 A4 .
ntr-adevar, cu notatiile din figura, vom avea:
+
rA1 A2 A3 + rA1 A3 A4 = 4R sin sin sin
+
2
2
2
+
+ sin sin sin
;
2
2
2
+
rA1 A2 A4 + rA2 A3 A4 = 4R sin sin sin
+
2
2
2
+
+ sin sin sin
2
2
2
+
si dezvoltnd sin
= sin cos + sin cos etc., obtinem concluzia lemei.
2
2
2
2
2
Aplicnd lema patrulaterelor inscriptibile A1 A2 A3 A6 si A3 A4 A5 A6 si sumnd
membru cu membru egalit
atile obtinute, g
asim tocmai relatia de demonstrat.
Not
a. Aceeasi solutie a fost data de Vlad Emanuel, student, Bucuresti.
L128. Sa se arate ca ntre medianele unui triunghi are loc inegalitatea
X
hY
i
ih X
Y
X
m2a m2b
(ma + mb ) 2
m2a m2b
m4a .
8
ma
Dorel B
aitan si I.V.Maftei, Bucuresti
A
a
2
2
Solutie. Avem, folosind cunoscutele x + y + z 2 xy + xz + yz, sin
2
b+c
A
B
C
si 4R sin sin sin = r, ca
2
2
2
A
B
C
2 2
2 2
2 2
a b + b c + c a abc (a + b + c) (b + c) sin (c + a) sin (a + b) sin 2p =
2
2
2
A
B
C
= sin sin sin 2p (a + b) (b + c) (c + a) =
2
2
2
r 2S
S
=
(a + b) (b + c) (c + a) =
(a + b) (b + c) (c + a)
(1)
4R r
2R
165
Apoi, s
a observ
am c
a are loc identitatea
a4 + b4 + c4 + 16S 2 = 2 a2 b2 + b2 c2 + c2 a2
(2)
Not
a. Principial aceeasi solutie a dat Marius Olteanu, inginer, Rm. Vlcea.
3 2
3 2
a1 + a22 + a23 a1 a2 a1 a3 a2 a3 =
b1 + b22 + b23 b1 b2 b1 b3 b2 b3 = 1;
2
2
3
(a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ) (a1 b2 + a2 b1 + a1 b3 + a3 b1 + a2 b3 + a3 b2 ) = 0.
2
Irina Mustata
a, Bremen
, student
Solutie. Completam reperul din plan la unul n spatiu Oxyz si fie A (a1 , b1 , c1 ),
B (a2 , b2 , c2 ), C (a3 , b3 , c3 ) astfel nct OABC este tetraedru regulat de muchie 1.
Din OA = OB = OC = 1 deducem c
a a21 + b21 + c21 = a22 + b22 + c22 = a23 + b23 + c23 =
\ = m(BOC)
\ = m(COA)
[ = 60 rezulta, via produs scalar, ca
1, iar din m(AOB)
1
a1 a2 + b1 b2 + c1 c2 = a1 a3 + b1 b3 + c1 c3 = a2 a3 + b2 b3 + c2 c3 = . Aceste egalit
ati
2
pot fi scrise sub forma matriceala astfel:
a1 a2 a3
1 12 21
a1 b1 c1
a2 b2 c2 b1 b2 b2 = 1 1 1 .
(1)
2
2
1
1
a3 b2 c3
c1 c2 c3
1
2
2
1 12 12
12 12
a1 b1 c1
2
3
12 ,
Fie X = a2 b2 c2 , iar A = 21 1 12 ; vom avea A1 = 12
2
1
1
3
1
1
a3 b2 c3
1
2 2
2
2
2
deci
X X T A1 = I3
(2)
Evident, de aici avem ca X T A1 X = I3 si, dupa efectuarea calculelor, se vor obtine
exact cele trei conditii din enuntul problemei.
S
a ar
at
am acum c
a aceste conditii sunt suficiente, adic
a s
a demonstr
am c
a putem
gasi c1 , c2 , c3 care sa dea restul conditiilor din egalitatea (2). Ecuatiile n care apar
166
c1 , c2 , c3 sunt:
3a1 a2 a3
a1
a1 a2
3a2
a3
3a3
c1
+ c2 +
+ c3
+
= 0;
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3b1
b1 3b2
b1 b2
b2 b3
b3
3b3
c1
+ c2 +
+ c3
+
= 0;
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3 2
c1 + c22 + c23 c1 c2 c1 c3 c2 c3 = 1.
2
Primele doua sunt ecuatii omogene cu 3 necunoscute, despre care se stie ca au o
a
variabil
a liber
a, deci o solutie netrivial
a (ce1 , ce2 , ce3 ). Cum a treia ecuatie este simetric
si omogen
a n c1 , c2 , c3 , putem nmulti ce1 , ce2 , ce3 cu un factor k astfel nct egalitatea
sa fie ndeplinita si rezolvarea problemei este ncheiata.
L130. Sa se arate ca pentru orice x, y 1 are loc inegalitatea
2
(xy x y) + 6 3 10 xy 6 3 9.
Gabriel Dospinescu, Paris si Marian Tetiva, Brlad
Solutie. Lu
am x = a + 1, y = b + 1, cu a, b 0; inegalitatea de demonstrat
devine
a2 b2 + 6 3 10 (a + b + ab) 2ab 0.
a2 b2 + 6 3 10 2 ab + ab 2ab 0.
a
Cu notatia t = ab 0, am avea de justificat c
t4 + 6 3 10 t2 + 2 6 3 10 t 0 f (t) 0,
unde f : [0, ) R,
f (t) = t3 + 6 3 10 t + 2 6 3 10 . Derivata acestei
2
functiei este f 0 (t) = 3 t2
3 1 , care are ca singur
a r
ad
acin
a pozitiv
a pe
3 1. E usor de v
azut
a acesta
c
este punct de minim pentru f pe intervalul [0, ),
prin urmare f (t) f
3 1 = 0, t 0, ceea ce ncheie demonstratia.
1
1
1
(a + b + c)
+
+
k k.
a+b b+c c+a
Andrei Ciupan, elev, Bucuresti
Solutii. nparticular,
inegalitatea din enunt trebuie sa aiba loc pentru a = b =
3
9
9
c = 1; astfel, 3
k k k . Vom ar
ata c
a este valoarea minim
a c
autat
a
2
8
8
167
1
1
1
9
(a + b + c)
+
+
(a + b + c + 1) ,
a+b b+c c+a
8
oricare ar fi a, b, c R+ cu a + b + c = ab + bc + ca. Observam ca
(a + b + c)2 + (a + b + c)
(a + b + c)2 + ab + bc + ca
=
=
a+b+c
a+b+c
(a + b) (b + c) + (b + c) (c + a) + (c + a) (a + b)
=
;
a+b+c
9 (b + c) (c + a)
1
, deoarece
astfel, ar fi suficient s
a demonstr
am c
a (a + b + c)
a+b
8 (a + b + c)
scriind nca doua inegalitati similare si sumndu-le, obtinem chiar ceea ce dorim.
Aceasta ultima inegalitate se scrie succesiv:
2
9 (a + b) (b + c) (c + a) 8 (a + b + c) 9 (a + b) (b + c) (c + a)
8 (a + b + c) (ab + bc + ca) 9 (a + b) (b + c) (c + a)
8 (a + b) (b + c) (c + a) + 8abc (a + b) (b + c) (c + a) 8abc,
fapt care rezulta din inegalitatea mediilor.
Not
a. Solutie corect
a a dat dl. Marius Olteanu, inginer, Rm. Vlcea.
L132. Fie a, b, c, x, y, z R si A = ax+by+cz, B = ay+bz+cx, C = az+bx+cy.
Daca |A B| 1, |B C| 1 si |C A| 1, aratati ca a2 + b2 + c2 x2 + y 2 + z 2 .
3
Adrian Zahariuc, elev, Bac
au
Solutie. Deoarece distanta pe axa real
a ntre oricare dou
a dintre numerele A,
B si C este cel putin 1, distanta dintre cel mai mare si cel mai mic dintre ele este
cel putin 2, deci cel putin unul dintre ele se afla la distanta de cel putin 1 fata de
origine. Putem presupune ca |A| = max {|A| , |B| , |C|} 1. Folosind identitatea lui
Lagrange si inegalitatea CBS, obtinem:
2
2
2
2
2
a + b2 + c2 x2 + y 2 + z 2 = (ax + by + cz) + (ay bx) + (bz cy) + (cx az)
a+b+c+1=
(ax + by + cz) +
(ay + bz + cx bx cy az)2
|B C|2
4
2
= |A| +
.
3
3
3
n N.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Notam an = f (n), n N; atunci 2an+3 an+2 = an+1 + an + 1. Cum
2an+4 an+3 = an+2 +an+1 +1, deducem c
a 2an+3 (an+4 an+2 ) = an+2 an , n N.
Prin urmare, 2an+3 |an+4 an+2 | = |an+2 an |, n N. Deoarece 2an+3 an+2 =
an+1 + an + 1 1, rezulta ca an 6= 0, n 2. Daca exista n0 N cu an0 +2 6= an0 ,
folosind relatiile anterioare gasim ca an0 +4 6= an0 +2 , an0 +6 6= an0 +4 , . . . , si atunci
|an0 +2 an0 | > |an0 +4 an0 +2 | > |an0 +6 an0 +4 | > > 0,
contradictie. Prin urmare, an+2 = an , n N. Notnd a1 = a3 = a5 = = a N,
a2 = a4 = a6 =
= b N, gasim 2ab = a + b
+ 1, de unde a = 1, b = 2 sau a = 2,
1, n par
2, n par
b = 1, deci f (n) =
sau f (n) =
.
2, n impar
1, n impar
168
22k 1
a2k+1 = 3 22k1 + 22k3 + + 23 + a3 = 6 a2k2 + + 22 + 1 = 6 2
=
2 1
22k+1 2. Cum a2k + a2k+1 = 3 22k , vom avea ca a2k = 22k + 2. Raspunsul poate
n
fi scris sub forma an = 2n + 2 (1) .
L135. Se considera un poligon cu 3n laturi, n 2, nscris ntr-un cerc de raza
1. Aratati ca cel mult 3n2 dintre segmentele
avnd capetele n vrfurile poligonului
dou
a printre acestea situate la o distanta cel mult egal
a cu 2. Consider
am graful G (X, U ), unde X este multimea vrfurilor poligonului initial, iar doua vrfuri vor
fi unite
printr-o muchie daca si numai daca distanta dintre ele este strict mai mare
dect 2. Conform observatiei initiale, oricum am alege 4 vrfuri ale grafului, exist
a
dou
a care nu sunt unite printr-o muchie, deci G nu contine subgrafuri complete de
ordin 4. Aplicam acum urmatorul rezultat:
Teorema lui Turan. Daca G = (X, U ) este un graf neorientat cu n vrfuri ce
nu contine subgrafuri complete de ordin p, iar r este restul mpartirii lui n la p 1,
atunci
p 2 n2 r2
r (r 1)
|U |
+
.
p1
2
2
n cazul nostru avem 3n vrfuri, p = 4, r = 0, prin urmare |U | 3n2 , decicel
mult 3n2 distante formate cu vrfurile poligonului initial sunt strict mai mari ca 2.
Not
a. Solutie asem
an
atoare a dat Vlad Emanuel, student, Bucuresti.
169
Probleme propuse1
Clasele primare
P.154. Dorina are 15 baloane rosii si albastre. Cte baloane rosii poate avea,
dac
a num
arul acestora este mai mic dect num
arul baloanelor albastre si este cel
putin egal cu 3?
(Clasa I )
Inst. Maria Racu, Iasi
P.155. Dintr-o carte lipsesc cteva pagini, de la numarul 71 la numarul 94. Cte
foi lipsesc din aceasta carte?
(Clasa I )
Ionela B
ar
agan, elev
a, Iasi
P.156. La concursul "Desene pe asfalt", elevii claselor I-IV de la S
coala "Otilia
Cazimir" au acumulat 50 de puncte si cel putin 2 premii din fiecare categorie. Care
este cel mare num
ar de premii pe care-l pot primi elevii, dac
a pentru premiul I s-au
acordat 10 puncte, pentru premiul al II-lea s-au acordat 6 puncte, iar pentru premiul
al III-lea s-au acordat 4 puncte?
(Clasa a II-a)
nv. Elena Porfir, Iasi
P.157. Prin golirea unui singur vas, ales dintre cele de mai jos, putem face ca
restul vaselor s
a aib
a cantit
ati egale de lichid. Care vas trebuie golit?
(Clasa a II-a)
Se primesc solutii pn
a la data de 1 iunie 2009.
170
P.163. Jum
atatea produsului a dou
a numere naturale consecutive mp
artit
a cu
3, nu poate da niciodata restul 2.
Recreatii S
tiintifice, Anul I (1883), nr. 4, pag. 119
Clasa a V-a
V.95. Doua numere naturale se scriu n baza 10 folosind doar cifrele 1, 4, 6, si 9.
Poate fi unul dintre numere de 2008 ori mai mare dect cel
alalt?
C
at
alin Budeanu, Iasi
este
Iasi
N
Iasi
an + b
V.101. Consider
am fractia
, unde n, a, b, c, d N , astfel nct b si d au
cn + d
paritati diferite, iar a si c au aceeasi paritate. Aratati ca, daca ad bc = 2k , k N ,
atunci fractia este ireductibila.
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti
Clasa a VI-a
a1 a2
VI.95. Determinati numerele naturale nenule a1 , a2 ,. . . , a2008 , stiind c
a
=
12
a2007 a2088
a2 a3
= =
, iar a1 + a2008 = 2009.
23
2007 2008
Gheorghe Iurea, Iasi
VI.96. Determinati p N pentru care numerele p, p + 12, p + 22, p + 52, p + 72,
p + 102 si p + 132 sunt prime.
Damian Marinescu, Trgoviste
2a + 1 2b
6
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti
171
b
b
b
VI.100. Fie 4ABC cu m(A) 90 . Sa se arate ca m(B) = 2m(C) daca si
numai daca exista M [BC] astfel nct AB = AM = M C.
Petru Asaftei, Iasi
b
VI.101. Fie ABC un triunghi dreptunghic cu m(A) = 90 si CD bisectoarea
b D (AB). Perpendiculara din D pe bisectoarea unghiului B
b interunghiului C,
secteaza ipotenuza BC n E. Daca P este punctul de intersectie a bisectoarelor
unghiurilor triunghiului ABC, iar M este punctul de intersectie dintre EP si AC,
\
\
ar
atati c
aM
PA P
BE.
Nela Ciceu, Bac
au si Titu Zvonaru, Com
anesti
Clasa a VII-a
VII.95. Fie ABCD p
atrat, M un punct oarecare pe (AB), iar N (BC) este
astfel nct M N M D. Aratati ca AM AB + CN CB = DM 2 .
Ovidiu Pop, Satu Mare si Gh. Szllsy, Sighetul Marmatiei
VII.96. Fie [AD] median
a n 4ABC, M mijlocul lui [AD], {E} = BM AC,
iar punctul F pe dreapta AB este astfel nct CF k AD. Demonstrati ca punctele
D, E si F sunt coliniare.
Mirela Marin, Iasi
VII.97. Fie C1 (O1 , r1 ) si C2 (O2 , r2 ), r1 < r2 , dou
a cercuri tangente exterior.
Consider
am punctele A0 C1 , B 0 C2 , de aceeasi parte a dreptei O1 O2 , astfel nct
A0 O1 k B 0 O2 . Daca AB este tangenta comuna exterioara a cercurilor (A C1 ,
B C2 ), demonstrati c
a dreptele AB, A0 B 0 si O1 O2 sunt concurente.
Romanta Ghita
si Ioan Ghita
, Blaj
VII.98. Sa se determine numerele naturale nenule a si b, stiind ca sunt direct
proportionale cu b 6 si a si invers proportionale cu a + 12 si b.
Constantin Apostol, Rm. S
arat
VII.99. Fie a, b Z si numerele A = 119a5 + 5b3 4a si B = 119b5 + 5a3 4b.
Sa se arate ca A se divide cu 120 daca si numai daca B se divide cu 120.
Dan Nedeianu, Dr. Tr. Severin
VII.100. Aratati ca 2a2 + 15b2 + 7c2 10ab 6ac + 20bc, a, b, c R.
Alexandru Negrescu, student, Iasi
VII.101. Pentru n N , not
am cu d (n) num
arul divizorilor primi ai lui n.
a) Determinati cardinalul multimii A = {n N | n 208, d (n) = 3}.
b) Aflati cel mai mic si cel mai mare element al multimii
B = {k N | n N , n 2008, a.. d (n) = k} .
172
Clasa a VIII-a
VIII.95. Pentru a, b, c R , notam =
numarul x =
b3
c3
a3
+ 3 + 3 n functie si .
3
b
c
a
a b
c
a c
b
+ + , = + + . Calculati
b
c a
c
b a
d 3
.
muchie de lungime cel putin egal
a cu
3
Gheorghe Molea, Curtea de Arges
\
VIII.98. Fie VABCD piramid
a patrulater
a regulat
a. Not
am u = m((V BC),(ABC)),
\
\
v = m((V BC)
, (V CD)) si t = m((V BC)
, (V AD)). Ar
atati c
a u + v + t > 180 .
Claudiu S
tefan Popa, Iasi
stiind c
a exist
a o functie f : A A astfel nct f (x) f (y) = x y, x, y A.
Cristian Laz
ar, Iasi
2
2
n
VIII.100. Rezolvati n n N ecuatia x 8 + 1287 = 0.
Mihai Cr
aciun, Pascani
VIII.101. Se calculeaza suma cifrelor pentru fiecare dintre numerele de la 1 la
n, n > 10. Pentru fiecare suma dintre cele n se calculeaza din nou suma cifrelor,
repetndu-se aceast
a operatie pn
a cnd obtinem n numere formate din cte o singur
a
cifr
a. S
a se afle n, stiind c
a n multimea astfel obtinut
a cifrele 1, 2, 3 si 4 se repet
a
de cte 101 ori fiecare, iar cifrele 5, 6, 7, 8 si 9 de cte 100 ori fiecare.
Mihai Haivas, Iasi
Clasa a IX-a
2IX.91. Fie
a, b, c, p R, p > 0. Daca ax + bx + c p, x [1, 1], atunci
cx + bx + a 2p, x [1, 1].
Dorin M
arghidanu, Corabia
IX.92. Fie n N, n 3, iar , R astfel nct n + + 6= 0. Ar
atati c
a
n2
X
(1 + ) (n + )
i+1
(1) (1 + ) (n i 1 + )
(1 + ) (n 1 + ) +
n++
i=1
( + 1) ( + n 1)
.
n++
Gheorghe Costovici, Iasi
AB
3
b = 90 si
IX.93. Fie 4ABC dreptunghic cu m(A)
= , iar D mijlocul lui
AC
2
[AC]. Notam cu E punctul de intersectie a cercurilor C1 (A, AD) si C2 (B, BC), aflat
[
de aceeasi parte a dreptei AB ca si punctul C. Determinati m
asura unghiului CAE.
aeru, Suceava
C
at
alin Tig
n
( + 1) ( + i 1) + (1) ( + n 2) = (1)
173
b
numai dac
a m(A) = 120 .
Vlad Emanuel, student si Andrei Cozma, elev, Bucureti
a
IX.95. Dac
a xi [0, a], i = 1, n si xn+1 = x1 , demonstrati c
n
X
na2
xi+1 (a xi ) <
.
4 sin2 4
i=1
Gigel Buth, Satu Mare
Clasa a X-a
X.91. Ar
atati c
a
3 2 2
1 4
3 4
4
1 2
+ arctg
+
= 2 arctg
+ arctg
+
arctg
.
7
4
16
7
4
256
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
n
n
logak af (k)
ak n2 .
ag(k)
k=1
k=1
Dan Popescu, Suceava
X.94. a) S
a se arate c
a
p
p
p
x2n + y 2n + xn y n + x2n + z 2n + xn z n y 2n + z 2n + y n z n , x, y, z R , n N.
b) Demonstrati ca, daca n este par, inegalitatea este stricta, iar daca n este impar,
atunci exista x, y, z R pentru care se atinge egalitatea.
Bogdan Victor Grigoriu, F
alticeni
X.95. Consideram functia f : R3 R3 ,
C
at
alin Calistru, Iasi
Clasa a XI-a
XI.91. Fie matricele A, B, C, D Mn (R) astfel nct AC + BD = In , iar
AD = BC. Demonstrati c
a CA + DB = In si DA = CB.
I. V. Maftei, Bucuresti si Mihai Haivas, Iasi
1 1
2
.
XI.92. Determinati matricele X Mn (R) pentru care X + X =
1 1
Adrian Reisner, Paris
174
n N .
un + 1
,
u2n + 1
1 n1
1
1 21
+ + 1 +
n , unde
XI.95. Calculati lim 1 + + 1 +
n
n
n
n
1 este fixat. (n legatura cu L83 din RecMat-1/2005.)
Marius Olteanu, Rm. Vlcea
Clasa a XII-a
XII.91. Prove that
R1
0
(1 + x) e(1+x)e dx = ee 1.
Zdravko Starc, Vr
sac, Serbia
XII.92. Fie b > a > 0, iar f : [a, b] R o functie continu
a pe [a, b] si derivabil
a
Rc
pe (a, b); s
a se arate c
a exist
a c (a, b) astfel nct b f (x) dx = c (b c) f (c).
a
R2 sin x
2 cos 1
dx
.
x
c
1
Constantin Micu, Melinesti (Dolj)
XII.93. Demonstrati c
a exist
a c (2, ) pentru care
2n
R
xa + b
RECREA
TII S
TIIN
TIFICE (1883-1888)
la 125 de ani de la aparitia primului num
ar, cu respectarea formei n care a fost
publicat
a initial. Revista prezint
a si ast
azi interes prin culoarea limbii romne si
terminologiei folosite, prin continutul interesant si de un nalt nivel stiintific, precum
si prin forma grafica frumoasa. Cei interesati pot consulta site-ul revistei
http://www.recreatiistiintifice.ro
de unde se poate prelua gratuit.
175
B. Nivel liceal
L146. n plan se considera dreptele d1 , d2 ,. . . , dn+1 , oricare doua neparalele.
Not
am cu k = m(dk\
, dk+1 ), k 90 , k = 1, n. Pe d1 se consider
a un segment
de lungime 2 care se proiecteaza pe d2 , apoi segmentul obtinut se proiecteaza pe
d3 si tot asa, pna cnd p
tiind ca
pe dn+1 se obtine un segment de lungime 1. S
n
tg min i | i = 1, n =
4 1, determinati unghiurile k , k = 1, n.
Cristian S
avescu, student, Bucuresti
L147. Se consider
a un poligon convex cu n laturi, n 4, avnd proprietatea c
a
oricare dou
a diagonale nu sunt paralele si oricare trei nu sunt concurente n puncte
diferite de vrfurile poligonului. Se noteaz
a cu ni num
arul punctelor de intersectie a
diagonalelor interioare poligonului si cu ne cel al punctelor de intersectie exterioare
poligonului.
a) S
a se arate c
a exist
a exact opt poligoane care verific
a relatia ni > ne .
b) S
a se arate c
a exist
a exact trei poligoane pentru care ni + ne = kn2 , k N .
Mihai Haivas, Iasi
L148. Pe latura (AB) a triunghiului ABC consider
am punctul D astfel nct
AB = 4 AD. De aceeasi parte a laturii AB ca si punctul C, lu
am un punct P
\
\ si P B = 2 P D. Demonstrati ca patrulaterul ABCP este
astfel nct P
DA ACB
inscriptibil.
Nela Ciceu, Bac
au si Titu Zvonaru, Com
anesti
L149. S
a se determine pozitia punctului P pe directoarea parabolei P, astfel
nct aria triunghiului P T1 T2 sa fie minima, unde T1 si T2 sunt punctele de contact
cu parabola ale tangentelor duse din P la P.
Adrian Corduneanu, Iasi
L150. Fie tetraedrul A1 A2 A3 A4 , iar P un punct n interiorul s
au. Not
am cu
Aij (Ai Aj ) proiectiile ortogonale ale lui P pe muchiile Ai Aj ale tetraedrului.
Demonstrati ca
1
VP A12 A13 A23 + VP A12 A14 A24 + VP A13 A14 A34 + VP A23 A24 A34 VA1 A2 A3 A4 .
4
Cnd se atinge egalitatea?
Marius Olteanu, Rm. Vlcea
S
a se demonstreze ic
a nu exist
a numere naturale n si k astfel nct
h L151.
2n+1 i h
k
2+ 3
= 4 + 15 .
Cosmin Manea si Dragos Petric
a, Pitesti
L152. Pentru a, b, c R si x R+ , demonstrati inegalitatea
2
3 (x + 1) (a + b + c)
1 1 1
9
i
h
2+ 2+ 2.
2
2
2
2
2
a +b +c
a b c
3(x2 + 1)(a2 + b2 + c2 ) + 2x(a + b + c) (ab + bc + ca)
I. V. Maftei si Dorel B
aitan, Bucuresti
177
L153. G
asiti toate functiile f : R R cu proprietatea c
a
2
2
f x + xy + yf (y) = xf (x + y) + f (y) , x, y R.
xy 3
yz 3
zx3
+ 4
+ 4
1.
+y+z
y +z+x z +x+y
Liviu Smarandache and Lucian Tutescu, Craiova
G147. Let n N, n 2 be a fixed number and let a, b, c be natural numbers
hn 1i
such that na + (n + 1) b + 2nc = n2 + 1. Show that n
a + b + c n.
2
Gheorghe Iurea, Iasi
G148. Let a1 a2 . . . ap N. Show that every natural number has a multiple of
the form a1 a2 . . . ap a1 a2 . . . ap . . . a1 a2 . . . ap 0 . . . 0.
Marian Pantiruc, Iasi
G149. a) Determine two prime numbers p, q so that p < q, and p2 1 has more
natural divisors than q 2 1.
b) Determine all the prime numbers p such that p2 1 has exactly eight natural
divisors.
Dan Popescu, Suceava
G150. Let m and n be nonzero natural numbers with the property that m
1 + 2 + + n. Show that m may be written as the sum of a couple of distinct
numbers among 1, 2,. . . , n.
Marian Tetiva, Brlad
G151. The bases of a prism are polygons with 2008 vertices. We number by
1, 2, . . . , 2008 the vertices of the lower basis and by a1 , a2 ,. . . , a2008 the vertices of
the upper basis, where {a1 , a2 , . . . , a2008 } = {1, 2, . . . , 2008}.
.
a) Show that we can find a numbering for the upper basis so that i + a .. 8,
x4
i {1, 2, . . . , 2008}.
178
.
b) Show that we cannot find a numbering for the upper basis so that i + ai .. 9,
i {1, 2, . . . , 2008}.
Gabriel Popa and Gheorghe Iurea, Iasi
G152. In the isosceles triangle ABC (AB = AC), B 0 , C 0 denote the feet of
the altitudes from B, respectively C. If AB = 2 B 0 C 0 , determine the angles of the
triangle.
Nela Ciceu, Bac
au and Titu Zvonaru, Com
anesti
\
G153. In the triangle ABC, M is the midpoint of the side [BC], m(ABC) = 30
\ = 105 . The perpendicular from C on AM cuts AB at Q. Calculatre
and m(ACB)
QA
the value of the ratio
.
QB
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
G154. Let D be the midpoint of the side [BC] in the equilateral triangle ABC
of side length 1, and let P be a moving point on [CD]. Denote by M and N the
projections of the points B, respectively C on AP Find the area of the geometric
locus described by the segment [M N ].
Mariu Olteanu, Rm. Vlcea
G155. Let C be the circumcircle of the acute-angled triangle 4ABC. Denote by
P the intersection point of the tangents to the circle at B and C, {D} = AP C,
while M and N are the midpoints of the small arc BC, respectively of the big arc
B. Highschool level
L146. The straight lines d1 , d2 ,. . . , dn+1 , are considered in the plane such that
any two lines are not parallel. We denote by k = m(dk\
, dk+1 ), k 90 , k = 1, n.
A segment of length 2 is cosidered on d1 that is projected on d2 , then the obtained
segment is projected on d3 and so on, until a segment
of length 1 is obtained on
p
n
4 1, determine the angles k ,
dn+1 . Knowing that tan min i | i = 1, n =
k = 1, n.
Cristian S
avescu, student, Bucuresti
L147. A convex polygon with n sides, n 4, is considered such that any pair of
diagonals are not parallel and and any three diagonals do not meet at other points
except the vertices of the polygon. Let us denote by ni the number of intersection
points of the diagonals inside the polygon and by ne the number of intersection points
of the diagonals outside the polygon.
a) Show that exactly eight polygons exist such that the inequality ni > ne is
satisfied.
b) Show that exactly three polygons exist such that ni + ne kn2 , k N .
Mihai Haivas, Iasi
L148. A point D is considered on the side (AB) of the triangle ABC such that
AB = 4 AD. In the same halfplane as point C with respect to the side AB, we take
\
\ and P B = 2 P D. Prove that the quadrilateral
a point P such that P
DA ACB
ABCP is inscriptible, that si it admits a circumscribed circle.
Nela Ciceu, Bac
au and Titu Zvonaru, Com
anesti
179
L149. Determine the position of the point P on the directrix line of the parabola
P, so that the area of the triangle P T1 T2 be minimum, where T1 and T2 are the
contact points with P of the tangents drawn from P to P.
Adrian Corduneanu, Iasi
L150. Let us consider the tetrahedron A1 A2 A3 A4 , and a point P inside it.
Denote by Ai j (Ai Aj ) the orthogonal projections of P on the edge(s) Ai Aj of the
tetrahedron. Prove that
1
VP A12 A13 A23 + VP A12 A14 A24 + VP A13 A14 A34 + VP A23 A24 A34 VA1 A2 A3 A4 .
4
When the equality is attained?
Marius Olteanu, Rm. Vlcea
h
2n+1 i
L151. Prove than no natural numbers n and k exist such that 2 + 3
=
h
k i
4 + 15 .
Cosmin Manea and Dragos Petric
a, Pitesti
L152. For a, b, c R and x R+ , prove the inequality
3 (x + 1)2 (a + b + c)4
1 1 1
9
h
i
2+ 2+ 2.
2
2
a2 + b2 + c2
a
b c
3(x2 + 1)(a2 + b2 + c2 ) + 2x(a + b + c) (ab + bc + ca)
I. V. Maftei and Dorel B
aitan, Bucuresti
L153. Find all functions f : R R with the property that
f x2 + xy + yf (y) = xf (x + y) + f 2 (y) , x, y R.
180
IMPORTANT
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele
adrese e-mail: t_birsan@yahoo.com si profgpopa@yahoo.co.uk . Pe
aceasta cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc. Sugeram colaboratorilor care trimit probleme originale pentru publicare s
a le numeroteze si
s
a-si retin
a o copie xerox a lor pentru a putea purta cu usurinta o discutie
prin e-mail asupra acceptarii/neacceptarii acestora de catre redactia revistei.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre
solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un an - va fi
urmata de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta
amintea ca materialele trimise revistei
rug
s
a nu fie (s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
Rug
am ca materialele tehnoredactate s
a fie trimise pe adresa redactiei nsotite de fisierele lor (de preferinta n LATEX).
Pentru a facilita comunicarea redactiei cu colaboratorii ei, autorii materialelor sunt rugati s
a indice adresa e-mail.
182
Pagina rezolvitorilor
BRA
SOV
Colegiul National de Informatica "Gr. Moisil". Clasa a IX-a (prof. POPOVICI
Florin). DARIE Flavius: VII.88, VIII(88-90), IX(88,89).
CRAIOVA
Colegiul National "Carol I". Clasa a VIII-a (prof. STANCA Monica). STANCIU Ioan: VII(81,82), VIII(84-86), G(126,129,130,133).
IA
SI
Scoala
nr. 11 "Otilia Cazimir". Clasa a III-a (inst. HUZUM Lina). ANICAI
Simina: P(144-148);
Laura: P(144-148); HUZUM Andrei: P(144-148); MARIU
TA
STOIAN Ioana: P(144-148).
Elena). BACIU TuA
Scoala
nr. 14 "Gh. Mrzescu". Clasa a III-a (inst. NUT
Scoala
nr. 26 "G. Cosbuc". Clasa a III-a (inst. RACU Maria). APACHITEI
Aura Georgiana: P(144-149); BURA Emma-Andreea: P(144-149); FILIP Ingrid Narcis-Eugen: P(144-149); HRISCU OvidiuA
S
tefania: P(144-149); GHEORGHIT
Constantin: P(144-150); HUZA M
ad
alina: P(144-150); LESOVSCHI AlexandraIoana: P(144-149); LUPU Roxana-Elena: P(144-149); MARICIUC Dragos-Claudiu:
P(144-149); MAXIM Alexandra-Camelia: P(144-149); TUDOSE Ema-Alina: P(144 Cosmin: P(144-149); VASILE Bogdan-Andrei: P(144-149). Clasa a III
150); TUC
A
Andrei-Alexandru: P(144-150); DUMBRAVA
A
Colegiul National "C. Negruzzi". Clasa a VII-a (prof. SAVA Radu). IONIT
Norbert Traian: VII(81-86), G126.
SUCEAVA
Scoala
cu clasele I-VIII, nr. 3. Clasa a III-a (nv. TABARCEA Silvestru).
FECHET S
tefan: P(136-139,141,143); Clasa a IV-a (inst. NECHITA Daniela). FECHET Mircea: P(134-141,143).
CUPRINS
O sut de ani de la naterea lui GHEORGHE GHEORGHIEV ..................................... 95
ILIE POPA 100 de ani de la natere.................................................................................... 97
Simpozion dedicat revistei "Recreaii tiinifice" (1883-1888) ........................................... 99
ARTICOLE I NOTE
F. REICHER Despre calendar........................................................................................... 109
M. TETIVA Cteva probleme de teoria numerelor a cror rezolvare
se bazeaz pe identiti ......................... 112
C. IGERU O caracterizare a punctului Mathot ......................................................... 115
D. POPESCU Unsprezece ptrate perfecte ...................................................................... 117
T. BRSAN Cercuri seminscrise i puncte de tip Gergonne sau Nagel..................... 120
F. POPOVICI O rafinare a inegalitii lui Jensen ......................................................... 122
Gh. IUREA Asupra unor inegaliti geometrice ............................................................. 124
T. ZVONARU Metoda deligamentrii i rafinarea unor inegaliti.............................. 125
CHESTIUNI METODICE
Gh. IUREA, G. POPA O problem i nou soluii.................................................. 128
CORESPONDENE
A. REISNER Sur les matrices magiques......................................................................... 131
CONCURSURI I EXAMENE
Concursul de matematic "Al. Myller", ed. a VI-a, 2008.................................................. 134
Concursul de matematic "Florica T. Cmpan", 2008 ....................................................... 136
Concursul "Student pentru o zi", Suceava........................................................................... 140
PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 2/2007........................................................................ 143
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 2/2007 ............................... 161
Probleme propuse................................................................................................................... 170
Probleme pentru pregtirea concursurilor ............................................................................ 176
Training problems for mathematical contests ..................................................................... 178
Concursul omagial "Recreaii tiinifice" ....................................................................... 181
Pagina rezolvitorilor ............................................................................................................ 183
ISSN 1582 1765
6 lei