Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Bogdan Petriceicu Hasdeu

Bogdan Petriceicu Hasdeu

Ratings: (0)|Views: 168 |Likes:
Published by oana_vexa

More info:

Published by: oana_vexa on Dec 04, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2013

pdf

text

original

 
Bogdan Petriceicu Hasdeu (l838-l907), spirit enciclopedic, se inscrie in descendentamarilor personalitati culturale ale romanilor, fiind preocupat de istoria patrieiasemenea lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir si Ion Heliade Radulescu. Monografiadedicata lui loan-Voda eel Cumplit (l865) sau lucrarea stiintifica "Istoria critica aromanilor" (l873) urmeaza directiile trasate de "Dacia literara", ilustrand totodatainteresul deosebit al scriitorului pentru adevarul istoric, pentru evocarea unor evenimente si personalitati reprezentative pentru neamul romanesc.Prin piesa "Razvan si Vidra" (l867), Hasdeu poate fi considerat creatorul drameiistorice romanesti, deoarece incercarile literare anterioare ale lui Bolliac, Asachi sauBolintineanu nu au o valoare artistica deosebita.In Prefata editiei a doua a dramei"Razvan si Vidra",Bogdan Petriceicu Hasdeu marturiseste intentia de a infatisa "istoria epocii in generesi istoria lui Razvan In parte" si prezinta succint trasaturile personajelor sale:"caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil al lui Razvan; caracterul ambitios,imperativ si orgolios al Vidrei; caracterul avar si las al lui Sbierea; doua caractere detaran romanesc, personificate in mos Tanase si in Razasul...".Tema dramei o constituie evocarea realitatilor social-istorice ale Moldovei intr-oscurta perioada a involburatului si insangeratului secol al XVl-lea, ilustrand idealurile, pasiunile si ambitiile unor personaje romantice angajate cu patos in conflictelesociale, psihologice si morale ale epocii.Piesa "Razvan si Vidra" este subintitulata de Hasdeu "Poema dramatica in cincicanturi" si are un motto sugestiv pentru subiectul dramei: "Marirea desarta si iubireade arginti, acestea sunt neste neputinte iuti ale sufletului...", preluat din "Cazania"Mitropolitului Teofil (1644).Razvan, personajul principal al dramei, este un erou romantic, atestat istoric, un personaj exceptional care evolueaza in imprejurari exceptionale si care traieste emotiiexceptional, de la bucuria maririi la amaraciunea si desertaciunea caderii. Personajuleste real si il intruchipeaza pe Stefan Razvan, care a fost domnitorul Moldovei timpde patru luni, in anul 1595. In vremea aceea, pe teritoriul provinciilor romanesti,tiganii erau robi, aflati tn dependenta totala fata de stapan, care dispunea de viata lor si caruia ii apartineau pe deplin (in oranduirea sclavagista - n.n.).Personajul Razvan este un tigan rob eliberat -"Sunt tigan iertat, jupane: tiganul luiDumnezeu"-, care urea treapta cu treapta scara ierarhiei sociale, de la capitan dehaiduci in codrii Orheiului, la locotenent, capitan si polcovnic in oastea leseasca, panala hatman si domn al Moldovei, care are calitati deosebite de luptator neinfricat,evidentiate la inceput prin atitudinea de razvratit social, apoi prin eroismul dovedit inarmata leseasca si moldoveneasca.Portretul moral, este realizat prin evidentierea trasaturilor romantice reiesite in modindirect din faptele, mentalitatea si atitudinea protagonistului, precum si din relatiilelui cu celelalte personaje.La inceput, personajul este conturat in maniera populara, ca un erou legendar,aparator al celor asupriti, obiditi si amarati, razvratindu-se impotriva stapanirii si a boierilor hapsani, scriind pamflete politice pe care le afiseaza in piete: "Frunza verdede negara,/ De cand domneste in tara/ Petru-voda schiop si slut,/ De ras tara s-afacut!...// Frunza verde de negara,/ Decat un domn de ocara,/ lar boieri misei si hoti,/Mai bine la dracu toti!". Monologul rostit de Razvan privitor la saracia in care sezbateau taranii compune un sugestiv tablou social si politic al Moldovei din secolul alXVI-lea, evidentiind in mod indirect gandirea profunda si inteligenta personajului:"Saracul taran ce-si pierde vitisoarele sau plugul,/ Robul osandit ce fuge blestemand biciul si jugul." Razvan este definit, indirect, din perspectiva conditiei sale de tigan
 
aflate in antiteza cu generozitatea, capacitatea intelectuala si stiinta de carte, insusirisurprinzatoare pentru orice roman. Stigmatul de tigan il urmareste permanent si-idiminueaza gesturile marinimoase: "Ramai sanatos, baiete!... Ce pacat ca estitigan!..." (Tanase).Prin caracterizare indirecta, comportamentul si faptele lui Razvan dezvaluie insusirialese si reliefeaza, prin autocaracterizare, constiinta propriei valori: stiutor de carteintr-o vreme in care si hatmanul de la curtea domneasca abia silabisea -"Dintre mii detiganime, stiut-am sa-nvat scrisoare,/ Sarbeasca si romaneasca, incat ajunsei de mic/In casa mitropoliei cel mai istet gramatic..."-; *cinstit, sincer si corect cu cei din jur, iimarturiseste cersetorului Tanase faptul ca mama a fost romanca si numai tatal tigan,apoi ia apararea dascalului care citise pamfletul si recunoaste ca el este autorul poeziei-"El nu-i vinovat sarmanul; cantecul facut-am eu;/ L-am scris, l-am lipit si pace!"-,chiar daca risca sa fie spanzurat pentru asta.Alte trasaturi esentiale pentru conturarea spirituala a personajului romantic reies,indirect, din mentalitatea, atitudinea si comportamentul protagonistului. Ideileinaltatoare despre adevar, dreptate si libertate exprimate intr-un limbaj elevat scot inevidenta conceptiile progresiste, cu totul surprinzatoare si, prin aceasta, romantice, ale protagonistului. El traieste, in primul rand, "drama individului apasat deprejudecata publico" (G.Calinescu), de aceea starnesc uimire calitatile morale de except si-iimpresioneaza puternic pe cei din jur, inca din expozitiune: "Sunt vorbe de sus, baiete,iar nu de-un om pamantean!/ O, Doamne, sa iasa tocmai dintr-o gura de tigan!".Afirmarea demnitatii umane si respingerea discriminarii rasiale sunt idei superioarecare fac sa se distinga in caracterul lui Razvan virtuti spirituale inedite atat pentruobscurantismul vremii cat si pentru conditia de tigan rob: "Nu cata ca-ti pare searbadsi parlit obrazul meu!.../ Ca nici noaptea nu-i balana, dar pamantul odihneste;".Ca orice om inteligent, cu vederi inaintate, Razvan pretuieste libertatea ca pe ocomponenta esentiala a fiintei umane, de aceea prefera moartea in locul statutului derob: "Nu me-ti robi voi pe mine! Nu me-ti robi! Mai degraba/ Veti pune-n lanturifurtuna, cu tunete si cu ploi,/ Decat s-ajung eu vrodata rob la unul dintre voi!.../Jupane! Eu cer osanda. Spanzuratoarea m-asteapta./ [...] Intins la spanzuratoare/ Omulom sa fie slobod; decat rob, mai bine moare/ s-apoi moartea-i inviere pentru celdispretuit!".Razvan este dominat de noblete sufleteasca, fapt ce reiese, indirect, din replica inantiteza dintre miselia lui Basota si generozitatea eroului? "Dumneata mereu nespanzuri s-astfel traiesti boiereste;/ [...] Eu n-as spanzura niciunul, ca sa pot ierta omie". Gestul iertarii releva spiritui ales, plin de distinctie al lui Razvan, reiesit indirectdin atitudinea tiganului fata de boierul Sbierea, pe care, desi il uraste cu toata puterea,in loc sa-l omoare, il iarta, redandu-i libertatea in ambele ocazii ivite pentrurazbunare: "Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau/ E silit a recunoaste caesti bun si dansu-i rau". 'Afirmatia stameste admiratia oracular a a Vidrei: "Rob, tigan,haiduc, de-oriunde soartea sa te fi adus,/ Un suflet c-al dumitale isi va face loc insus!".Elementele romantice se impletesc cu cele clasice, in construirea personajuluiHasdeu reusind o structural unitara, echilibrata, armonizand admiratia si respectul deexceptie pe care le starneste Razvan in ochii celorlalte personaje imbinate cu o permanenta compasiune provocate de prejudecata inflexibila a oamenilor. Aceastaidee devine un laitmotiv conflictual, dramaturgul pledand astfel in favoarea demnitatiiumane. Astfel, vataful Basota isi exprima pretuirea pentru Razvan: "Sa-ti spuiverde dumitale/ C-as avea si eu nevoie de-un tigan asa de rar./ Cam cutezator, camtantos, dar destept si carturar"; Boierul Ganea este entuziasmat cand il cunoaste pe
 
Razvan: "Dumneata? Sa fie oare? Sabia cea de vapaie,/ De care tremura tara?", insacand vede ca Vidra il admira pe Razvan: "Dumneata sa stai la vorba... ce-njosire!...c-un talhar!"; Hatmanul lesesc ii respecta vitejia si curajul in lupta, spunandu-i "ostasulcel mai viteaz", caruia "tara mea-ti datoreaza izbande stralucitoare", dar cand afla caRazvan este tigan ramane uimit: "O, Doamne! Tu tigan?... / Nu-mi place gluma!...".Razvan este un autentic patriot, iubeste Moldova cu toata fiinta lui, iar dorul de tarail cuprinde mistuitor, atunci cand sta o vreme departe de ea: "Nu, hatmane! Niciodata!.. .Fie painea cat de rea./ Tot mai dulce mi se pare, cand o stiu din taramea!" ii raspunde atunci cand leahul ii propune sa lupte impotriva Moldovei. Razvaneste revoltat de aceasta idee si, inexorabil, respinge cu fermitate oferta lesilor: "ca bratul meu sa izbeasca/ Un piept de roman? S-aprinza o coliba romaneasca?...[...]/ Dar nu ma bat cu romanii.. .nu; asta-i peste putinta!..."Sensibil, sentimental si om de onoare, Razvan este delicat si iubitor fata de ideea defemeie, trasaturi reiesite, indirect, din conceptia eroului: -"Femeie! De cand pe dansao facuse Dumnezeu,/ El nu mai face nimica, fermecat de lucrul sau,/ Si privind cumultumire la lumea cea zambitoare". Razvan isi exprima declarativ iubirea siadmiratia pentru Vidra: "O, tu, femeie mareata! Tu un inger! Tu o zana!/ Tu, ivireminunata ce-mi rasai ca o luminal", iar respectul si veneratia pe care le simte inlegatura cu ideea de mama le exprima emotionant intr-un adevarat elogiu matern:"Sarmana maica, ce poarta copilu-n sangele sau,/ Ca sa-l dea suflarea vietii, ducechinul cel mai greu,/ Cu cantecul ei ne-nvata, cu laptele-i ne nutreste;/ Cand plangemnoi, ea, draguta, c-un zambet ne linisteste/ Si plange cu bucurie vazandu-ne cazambim;/ Maica, cea dintai fiinta pe care noi o iubim,/ Cea dintai ce ne iubeste...".Pentru calitatile sale de exceptie care contureaza, indirect, un om generos, pasional,eroic, progresist, devotat, curajos, viguros, aparator al celor obiditi, Razvan a fost alescapitan de haiduci in codrii Orheiului, luptand pentru valori morale superioare cadreptatea, adevarul, ajutorarea celor umili, pe care-i ocroteste, devenind astfel spirit justiciar. Razvan este un viteaz luptator in armata leseasca, inaintat la gradul decapitan, apoi polcovnic, ascensiune deter'minata de curajul, cinstea si loialitatea deluptator.Nu numai destinul, dar si firea lui Razvan se schimba clupa ce se indragosteste deVidra, care-i inoculeaza cu fermitate patima maririi, fapt receptat si de celelalte personaje ale dramei, care-l caracterizeaza direct: "Dracul ne trimise-n cale penepoata lui Motoc!/ Sarmanul Razvan, acuma nu-i om, ci-i un naparstoc,/ Pe careVidra mi-1 misca si-l intoarce fara preget,/ Si la dreapta, si la stanga, nu cu mana, cic-un deget!...". Ea este cea care sadeste in Razvan "setea de-a merge-nainte", dandu-ica exemplu pe Sbierea, care esteimpatimit de bani si indura orice pentru a-i avea: "O!daca si tu, Razvane, ai simti asa de tare/ Mandra patima de-a creste tot mai mare simai mare,/ Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat,/ Tu dintr-o capitanie aiajunge imparat!...".Ajuns hatman in Tara Moldovei, Razvan mediteaza asupra rolului pe care Basota l-a avut in inaltarea lui pe scara sociala ("Acest om, fara s-o stie, m-a radicat pan-aici"), pentru ca daca nu "m-arunca-n robie", nu s-ar fi facut hot de codru si n-ar fi intalnit-o pe Vidra, care i-a inpins "cu-ncetul la finta cea mai inalta!...". Bucuroasa si incantata,Vidra-i spune lui Razvan ca mai are "un singur pas" de facut in ascensiunea sa sianume "s-apuci cu fala scaunul lui Stefan eel Mare". Razvan pune la cale detronarealui Aron-voda prin manipularea poporului: "S-apoi sa facem ca norodul sa se scoale,/S-adunandu-se cu gloata, mic si mare pe maidan, sa zbiere dobitoceste: «Traiascavoda Razvan»".Pe nesimtite, dorinta de marire ii cuprinde fiinta si, de la idealurile pure de dreptate si

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->