UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA IEDM

PLANUL DE AFACERI
SC. PRO- ALBINA SRL

PROFESOR COORDONATOR :
Prof. univ. dr. ing. ec. GHEORGHE SIMIONESCU

STUDENTI:

Pasul 1
DENUMIREA FIRMEI : S.C. PRO-ALBINA S.R.L
SEDIUL

FAX
ADRESA DE EMAIL

Logo

: pro_albina@yahoo.com

FORMA DE ORGANIZARE

: Societate comerciala

DOMENIU DE ACTIVITATE

: productie si distribuire

STATUTUL JURIDIC

: Societate Cu Raspundere Limitata

NUMELE PROPRIETARULUI SI DETALII DE CONTACT :

STR.STADIONULUI, NR.19, BL.19, SC A, AP. 13, ETJ. 3
OBIECT DE ACTIVITATE : ACTIVITATILE DIN CADRUL FERMEI DE DE
SEMI-SUBZISTENTA A SRL. PRO-ALBINA SA,

AU A SCOP PRINCIPAL

OBTINEREA UNEI PRODUCTII MARFA DIN APICULTURA SI FAC OBIECTUL

DEZVOLTARII EXPLOATATIEI PENTRU URMATORII 5 ANI.

Pasul 2
2.1 Scurt istoric
Beneficiarul proiectului, SC

PRO -ALBINA SRL fiind administrata de Preotu

Adriana Alexandra, nascuta la data de 19.05.1990, judetul Bacau, provine din familie de
apicultori, bunicul Preotu Petru lucrand in fostul Agrocoop ca apicultor,este inregistrat in
Registrul Agricol din anul 2010. Pentru a se moderniza, acceseaza Programul National de
Dezvoltare Rurala, masura 141- ferme de sumisubzistenta, intrucat dupa aderarea Romaniei la
UE apicultorii sunt nevoieti sa fie foarte bine pregatiti teoretic si practic, pentru a deveni
partenerii de piata ai apicultorilor din UE.
Doreste de cativa ani sa mareasca veniturile familiei sale, prin desfasurarea unei
activitati apicole. De aceea, in august 2012 a achizitionat un pavilion transport stupi, iar in
noiembrie 2012 o autofurgoneta Dacia 1,9 Diesel carosata pentru trasport marfuri, ambele
second-hand, deoarece a exista oportunitatea de a le achizitiona la preturi scazute (1.000 si
respectiv 3.000).
Societatea comercial PRO-ALBINA S.R.L. este o firma abia pus pe picioare n
pia.n aceasta firm se gsesc foarte multe vieuitoare,anume albinele,i de asemenea si
oameni care ajuta la producia i comercializarea mierei.
Mierea este ambalat n bidoane mari de 10 l i este trimis ctre SC APICOLA SRL.
Pentru nceput avem doar 25 de stupi n care se gsesc albinele lucratoare, matca i
trntorii.Materiile prime de valoare produse de firma S.C. PRO-ALBINA S.A. sunt reunite
intr-o alcatuire fina si gustoasa care reda consumatorului savoarea gustului traditional si
placerea de a descoperi sortimente noi, menite sa satisfaca preferinte dintre cele mai exigente.
Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate pentru o
suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti, judetul
Bacau.
2.1.2 Prezentarea succint a produsului
Mierea (din latin mellis; n greac nseamn "albin") este un produs apicol
obinut prin transformarea i prelucrarea nectarului sau manei de ctre albine i depozitat n

celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaiei din stup. Obinerea mierii este scopul
principal al apiculturii din prezent i din trecut. Conform statisticilor, producia anual
mondial de miere n 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone.
Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n special
de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n civilizaiile antice
mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi alcoolice la care se aduga polen
i levuri din faguri, ns, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt dou fragmente
scrise n limba sumerian. De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i
folosire a mierii. Babilonenii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau
mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii. n Vechiul Testament gsim scris
"miere" de peste 60 ori. n Grecia antic s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate
recomanda mierea pentru vindecarea unor afeciuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) i
pentru tratamentul plgilor. Dioscoride, autorul unei cri n cinci volume, De Materia
Medica, trata plgile fistulizate folosind mierea n aplicaii locale. Pliniu indica mierea n
asociere cu untur de pete la tratarea rnilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac
bun pentru orice boal. Folosirea mierii n alimentaie (ca hran, butur, conservant), n
medicin, n ritualurile religioase a fost n continu cretere pn la descoperirea zahrului din
trestie i sfecl. n anul 1871 a fost descoperit invertaza, (o enzim care grbete conversia
zahrului n glucoz i fructoz), de ctre biochimistul german Felix Hoppe-Seyler.
Utilizri
Prin calitile sale nutritive este considerat un aliment de mare valoare n hrana
oamenilor de toate vrstele, avnd utilizri largi n dietetic i terapeutic.Mierea este foarte
des folosit n alimentaie, n buctrie sau ca medicament, fiind de medicina popular foarte
apreciat. De asemenea are importante aplicaii n alimentaia artificial, n alimentaia pre- i
post-operatorie, n pediatrie i ginecologie.
Valoarea alimentar i dietetic
Valoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri (70-80%),
din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen. Majoritatea zaharurilor
din miere sunt zaharuri simple, (glucoz i fructoz), care nu mai necesit o prelucrare
special prin digestie, fiind direct asimilate i arse complet, pn la stadiul de bioxid de
carbon i ap, elibernd energie n toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de
zaharuri din miere elibereaz ca i zahrul de sfecl: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahr),
aceast energie este pus n totalitate la dispoziia organismului, astfel c mierea este un

aliment uor asimilat i digerabil. Deosebirea esenial a mierii de albine de zahrul comercial
const n coninutul su ridicat n unele substane nezaharoase (microelemente, enzime, acizi
organici i vitamine), care i exercit efectul pozitiv att prin aciunea de reglare a unor
funcii importante ale organismului, dar i contribuind la conferirea calitilor gustative
specifice ("gust de miere"). Att aspectul, culoarea, consistena i gustul fac din miere un
aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specific, datorit coninutului n uleiuri eterice
(volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine.
Valoarea terapeutic a mierii
Mierea de albine nu are doar caliti nutritive ci, n urma studiilor, s-a demonstrat c
are i o aciune terapeutic eficient, ce se exercit att asupra afeciunilor digestive, ct i n
afeciunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afeciuni ale sistemului nervos, ale
aparatului urinar, n bolile de nutriie i cele infecioase, n afeciunile sanguine i n cele
cutanate.
Cu toate calitile sale preioase, mierea are i contraindicaii pentru pacienii care
sufer de obezitate, diabet zaharat, tulburri glicoregulatorii, insuficien pancreatic exocrin
i pentru pacienii gastrectomizai, ct i n anumite tulburri alergice.
Indicaiile apiterapice vor fi fcute numai de ctre medicul specialist, ca la orice
medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avndu-se n vedere
aciunile farmaco-fiziologice generale i specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului
i evoluia bolii.
2.2 De ce crezi ca afacerea ta e viabila?
Flora melifera din judetul Bacau este bogata si variata, cuprinzand numeroase specii
de plante cu valoare apicola ridicata. Aceasta, poate conduce la obtinerea unor recolte de
miere ridicate si constante in timp.
Numarul actual al familiilor de albine din judetul Bacau este mic fata de posibilitatile
de valorificare existente.
2.3 Viziunea-misiunea afacerii tale!
Misiune
Pro-ALBINA, are misiunea de a duce mai departe renumele apiculturii romanesti,
vrem sa transmitem intregii lumi beneficiile mierii si produselor derivate. Dedicati servirii
comunitatilor de apicultori, iubitori si consumatori ai produselor apicole, suntem la randul
nostru iubitori de apicultura si chiar apicultori.

Viziune
Livram beneficiile albinelor catre sanatatea consumatorului bazandu-ne pe principiul
echitatii si returnand naturii ceea ce ne daruieste pentru consumul propriu. In atmosfera
entuziasta de prietenie specifica crescatorilor de albine urmarim:
Sa fim cel mai bun mediator posibil intre apicultor si consumator
Sa stimulam mediului apicol
Sa sprijinim apicultorii prin practici echitabile
Sa servim drept resursa pentru apicultorii locali promovand cele mai bune practici de
apicultura
Sa educam publicului in sensul impactului benefic asupra sanatatii a produselor
apicole
Sa educam comunitatea
Valori
Ne vom urmari misiunea respectand mediul in care ne desfasuram activitatea punand
pe primul plan:
Oamenii
Mediul
Excelenta in calitate
Colaborarea
Traditia
2.4 O lista cu obiective pe termen lung , mediu si scurt
Obiectivele pe termen scurt 1 an

Atragerea a minim 10 clienti

Realizarea unei pagini web

Practicarea unui pret al produselor accesibil tuturor categoriilor sociale

Obiective pe termen mediu 2 3 ani

Mentinerea rapotului pret calitate in favoarea clientilor

Dezvoltarea afacerii si in orasul Neamt

Promovarea produselor prin spoturi publicitare la televizor si radio

Realizarea unui nou produs in colaborare cu SC ANTIBIOTICE SRL Iasi

Mentinerea relatiilor cu clientii actuali si cresterea numarului acestora cu 5 in

fiecare luna

Obiective pe termen lung peste 3 ani

Atingerea unei cote de piata de 15 %

Mentinerea pretului produselor sub nivelul competitiei

Crearea unui site propriu al firmei in care sa se faca prezentarea firmei si a

produselor comercializate

Crearea unui produs pe baza de propolis

2.5 Un plan de marketing

Strategiile se enunta din punctul de vedere al pietei si al celor 4 P :

Piata. Produsele au o gama larga de utilizare si se adreseaza tuturor

persoanelor indiferent de varsta, sex, ocupatie.

-

Penetrarea de noi piete

Explorarea oportunitatilor

Eliminarea amenintarilor aparute

Ameliorarea capacitatii de previziune

Imbunatatirea calitatii deciziilor

Pret

Corelarea cu pretul lider

Situarea sub pretul pietii

Metoda adaosului

Preturi diferentiale

Preturi promotionale

Produs

Mentinerea produsului la nivelul tuturor pietelor deservite de firma

Diferentierea produselor in raport cu piata deservita

Cercetari in domeniul farmaceutic in parteneriat cu SC ANTIBIOTICE SRL,

aceasta venind cu cercetatori, laboratoare si aparatura necesara cercetarii, iar noi aducand
produsele necesare in cercetare

Promovare

Mentinerea promovarii la nivelul tuturor pietelor

Diferentierea promovarii in raport cu piata deservita

Promovarea adaptata crearea unui site care sa contina informatii despre

firma, metode de prelucrare si o prezentare a tuturor produselor din firma. Siteul va fi

construit de o firma de specialitate contractata de firma. Siteul va contine si posibilitatea
comandarii online a produselor, pentru persoanele doritoare.
-

Promovare neschimbata

Plasare

Canale noi de distributie

Practicarea marketingului direct. Am ales acest tip de marketing pentru a

reduce costurile. Angajarea unei firme de transport ar presupune cheltuieli suplimentare.

2.6 Componenta echipei manageriale
Preotu Adriana Alexandra
Munteanu Irina
Lungu Daniela
Anghel Alexandra
Maties Anca
Ardeleanu Gabriela
Tomozei Neculai
2.7 Un pronostic de vanzare si alte informatii financiare
Obietivele restructurarii si detalierea investitilor propuse pentru atingerea acestora
Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate
comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie.
Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie
si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice,
respectiv cresterea venitului.
Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si
varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana
albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea
fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in
vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent.
Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop
principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea
celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este 0.083)

Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor 1,11
ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.
SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si resterea numarului de familii de albine
in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237
UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE.
Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3
la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute.
In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o
valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141.
Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare
estimativa de 4.500 euro.
Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi
orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3,
asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE.
In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru
extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor
achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru
depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai
mieri extrase.

Pasul 3
3.1 Ce fel de firma ati ales?
Societate cu raspundere limitata
3.2 Natura firmei
In comandita
3.3 Listati cererile legale de afacerea ta
Cererea de miere si produsele sale adiacente este in continua crestere, costurile continuand
insa sa fie destul de mici. Din pacate in Romania consumul de miere este unul destul de redus
in comparatie cu cel din celelate tari europene. Un roman consuma in medie cam 100 gr de
miere pe an. Romanii nu au inca atat de dezvoltata conceptia referitoare la viata sanatoasa
bazata pe o alimentatie sanatoasa. Practicand apicultura poti ajuta la schimbarea acestei
mentalitati.
De exemplu s-a abrobat deja o lege referitoare la consumul de miere in scolii in scopul
educarii tinerei generatii cu privire la beneficiile mierii.

Pasul 4 PRODUSELE
4.1 Produsele si listele
4.2 Fotografii ale produselor tale

Miere Poliflora. Cea mai cunoscuta Miere.

Mierea poliflora este cea mai cunoscuta dintre tipurile de miere.

Numele vine de la nectarul colectat de albine din diferite flori. Culoarea poate varia in
functie de floarea dominanta.
Buna ca mierea, pentru ca: trateaza afectiunile rinichilor, calmant al sistemului
nervos, energizant, omoara bacteriile si inhiba stafilicocii(efect similiar antibioticului).

Miere de Flori de Salcam

Mierea monoflora de salcam este cea mai delicata miere, cu o aroma subtila, delicata,
usor vanilata, clara si aproape transparenta.
Mierea de salcam romaneasca a facut celebra apicultura romaneasca obtinand
numeroase premii internationale.
Bun ca mierea pentru ca: este cea mai buna alegere pentru diabetici- continut mic de
zaharoza, regleaza functiile intestinale, lupta impotriva bolilor respiratorii, proprietati
hidratante in cosmetica.

Miere de Flori de Tei

Mierea de tei este o miere puternica cu o aroma distinsa, de culoarea aurului clar.
Aroma puternica este compusa de note lemnoase si proaspete, tonuri suave de caramel
si dulceata florilor finalizate in cel mai dulce nectar.
Buna ca mierea, pentru ca:are efect antiseptic, calmant al sistemului nervos, previne
si trateaza afectiunile sistemului respirator (astm, bronsite), probleme gastrointestinale
si ale bilei, revigorant cardiovascular, efect cicatrizant pentru arsuri.

Otet din mere si miere

Produs 100% natural, obtinut prin fermentatie naturala, otetul din mere si miere de
albine detine calitati nutritive si terapeutice. Otetul din mere si miere este alternativa
sanatoasa pentru otetul realizat prin procedee chimice care dauneaza organismului
uman.
Otetul din miere nu are doar un gust excelent dar si efecte terapeutice incredibile,
spunandu-se despre otetul de mere si miere ca vindeca 100 de boli.
100 de boli vindecate de otet: anemie, intoxicatii, afectiuni renale,
hipocolesterolemie, indigestie, litiaza renala oxalica si fosfatica(pietre la rinichi),
pielite, cistite, nevroze, migrene, hipercorticism, nevralzii, sterilitate, antibacterian,
reumatism, obezitate, migrene.

Miere Propolizata

Numele acestei substante miraculoase vine din limba greaca, grecii observand cum
este construit stupul albinelor l-au numit partea dinaintea cetatii; propolisul jucand
rolul de paza impotriva intrusilor, transformand stupul intr-o cetate veritabila.
Propolisul este un biostimulator, produs de digestie al albinelor ce contine rasini
vegetale, valsam, uleiuri eterice, fier, cupru, zinc, mangan, la care se adauga polenul.

Mierea propolizata imbina beneficiile mierii cu efectele antivirale, antitoxice si

antiinflamatorii ale propolisului.
Buna impotriva: durerilor de gat, tusei, enteritei, colitelor acute si cronice, infectiilor
virale la nivelul intestinului, hipertensiunii, menopauzei, nefritei, prostatei,
adenomului de prostata, cancerului, oboselii, microbilor, ranilor, durerii, sangerarilor
gingiilor, degeraturilor, eczemelor infectioase, raditiilor

4.3 Daca esti producator include o descriere tehnica a echipamentelor de care ai nevoie
Dotarile fermei in anul 0
MASINI SI UTILAJE APICOLE
1

STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame 25 buc

VALOARE
LEI
3.200

CENTRUFUGA TABLA ZINCATA

300

AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU

MIERE,CUTITE, DALTI

150

TOTAL

Elemente
Investitionale
STUPI ORIZINTALI
CU 18-20 rame

3650

Parametri tehnici
Acest stup este realizat din scndur de 25mm grosime,
avnd fundul fix, confecionat din scnduri ncheiate ntre ele n
faluri i aezate n lungimea stupului, fiind ntrit n partea
posterioar cu dou bare transversale cu seciunea de 50 x 30mm
i o lungime de 516mm.
Corpul are forma paralelipipedic, fiind confecionat din
scnduri aezate longitudinal, ncheiate n fal simplu i are
dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare
de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116m3
sau 116l. Peretele frontal are, n partea sa inferioar, dou
urdiniuri nalte de 20mm, diferite ns ca mrime, primul avnd
lungimea de 300mm iar cellalt de 150mm.
Capacul mbrac partea de sus a stupului pe 20mm, sprijinindu-

se pe brul corpului, este rabatabil, fiind prevzut cu dou

balamale cu care se fixeaz de corp. Dimensiunile exterioare ale
capacului suntde 917 x 605 x 110mm. Partea superioar a
capacului este plan, fiind construit de scndur subire, de
10mm. n pereii laterali sunt dou deschideri longitudinale, lungi
de 380mm i nalte de 30mm prevzute cu sit metalic cu ochiuri
de 2-2,5mm, n strat dublu, care au rolul de a asigura ventilaia pe
timpul zilelor de canicul, n timpul marilor culesuri sau pe timpul
transportului la pastoral.
- Stupul orizontal este prevzut cu 20 de rame, dou diafragme
(de reducere a cuibului i de separare) i 6 scndurele de podior,
confecionate din scndur subire precum i cu un dispozitiv de
fixare a ramelor pentru transport.
- Ramele din interiorul stupului orizontal au urmtoarele
dimensiunile exterioare: lungimea 435mm, limea 300mm,
speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm lime i 20mm
grosime, iar spetezele laterale au grosimea de 10mm, limea de
37mm n partea superioar i de 25mm n partea mijlocie i
inferioar, avnd n partea de jos un canal dreptunghiular n care
intr i se fixeaz speteaza inferioar care are o seciune ptrat
(10 x 10mm).
- Diafragmele sunt construite din scnduri de 15mm grosime
sau placaj i sunt ntrite jur mprejur cu o ram de 30mm lime,
prevzut cu nut iar la dimensiuni i funcionalitate nu sunt
identice. Prima diafragm servete la separarea familiei de albine
ajuttoare (diafragm etan sau separatoare) i are dimensiunile
de 484 x 330 x 15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formeaz
umerae de 20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe falurile
corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului
se mparte n dou compartimente, izolate unul de altul. Diafragma
ajunge pn la fundul stupului, iar sus pn la faa inferioar a
scndurelelor podiorului, astfel c albinele nu pot trece dintr-un
compartiment n altul. Pentru o mai bun etaneizare, pe fundul
stupului i pe pereii laterali, lng diafragm, pot fi btute ipci

subiri care acoper eventualele spaii libere create de suprafaa

deformat a pereilor sau a marginilor diafragmei.
- Cea de-a doua diafragm se folosete pentru reducerea
cuibului, are aceleiai dimensiuni ca i prima, n afar de nlime,
fiind mai scurt cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza
de jos a ramelor, permind circulaia albinelor n spaiul liber
format ntre partea de jos i fundul stupului. Diafragma reductoare
a cuibului, pe o fa, n partea de sus, este prevzut cu cte dou
distanatoare.
- Dispozitivul pentru transport este alctuit dintr-o bar de
fixare care se aeaz perpendicular pe rame. Rolul acestui
dispozitiv este de a rigidiza ramele n stup pe timpul transportului,
de a nu permite micarea, deplasarea acestora i, implicit, strivirea
albinelor.
CENTRUFUGA
TABLA ZINCATA

Are urmatoarele componente: cazanul confectionat din tabla

zincata, cosul confectionat din otel cu diametrul de 53 cm,
angrenaj elicoidal, capace de protectie tabla zincata, canea de
scurgere; inaltime 73 centimentri

Afumator

Afumatorul este format dintr-un corp cilindric facut din tabla

zincata groasa de 0,5 mm, cu capac mobil, in forma de cos,
acoperit in partea de jos cu un gratar. In interiorul corpului se
gaseste un pahar mobil, pentru combustibil, facut din tabla de 1
mm grosime, avand de asemenea la partea inferioara un gratar care
permite trecerea aerului. De corp este montata cu ajutorul a doua
suruburi, o pereche de foale formate din doua scandurele prinse pe
o latura in unghi mobil, celelalte trei parti fiind unite printr-un
burduf. Prin actionarea foalelor se antreneaza in partea inferioara a
corpului un curent de aer care impinge, prin orificiul corpului,
fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (carpe, iasca
etc.).

Cutit de descapacit
Cutitul pentru descapacit este format dintr-o lama de otel avand
grosimea de 3 mm, lungimea de 220 mm si latimea de 45 mm,
montata intr-un maner de lemn.

Dalta apicola

Dalta apicola este formata dintr-o placa de otel groasa de 5 mm,

avand un capat indoit in unghi drept pe o lungime de 20 mm.
Capetele sunt latite si ascutite in forma de dalta; se foloseste la
desprinderea partilor imbinate in falt sau lipite de albine cu
propolis sau cu ceara, la curatirea ramelor si a partilor componente
ale stupului de propolis sau de ceara, precum si la alte lucrari in
stupina ca de exemplu, curatirea afumatorului, pregatirea
materialului pentru afumat, etc.

Echipamente de care avem nevoie, care le vom achizitiona in anul 3

Dotarile fermei anul 3
Nr.
crt

Denumire
Tip utilaj
Echipament

Caracteristici tehnico functionale

Centrifuga 4
R inox

Centrifuga este un aparat care se

foloseste pentru extragerea mierii.
Se achizitioneaza o centrifuga
tangentiala, ce cuprinde 3 rame
asezate perpendicular pe diametrul
rotorului in niste casete special
amenajate in rotor, astfel incat
mierea se extrage mai intai de pe o
fata, iar apoi de pe fata cealalta a
ramei. Acesta se compune din trei
parti principale: Un rezervor
colector cilindric, din inox de 1 mm
grosime. Fundul rezervorului este
conic si inclinat spre partea in care
se monteaza robinetul de scurgere,
pentru a usura evacuarea mierii. Un
rotor confectionat din bare metalice
cu sectiunea de 25-30/3-5 mm,
avand in centru un ax care se
sprijina la partea inferioara printr-un
lagar cu rulment pe fundul
rezervorului, iar la partea superioara
se fixeaza intr-o bara transversala,
fixata la randul ei prin doua suruburi
de marginile rezervorului. Un
mecanism de actionare format dintrun cuplu de roti dintate conice.
Pentru strecurarea si conditionarea
mierii dupa extractie se folosesc
strecuratoare si filtre, maturatoare,
butoaie, in care mierea este lasata sa
se limpezeasca si sa piarda surplusul
de apa pe care-l contine.

Cantitate

Valoare
RON

2.100

4.4 Include o scurta descriere a fluxului operational intern

OBINEREA I RECOLTAREA MIERII
Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex
care cuprinde mai multe etape:
- recoltarea nectarului,
- prelucrarea enzimatic,
- reducerea cantitii de ap.
Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul
preluat n gu este mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti mici de polen
i alte substane specifice.
Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albina
culegtoare transfer nectarul recoltat altei albine care la rndul ei transfer mai departe
nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitare-ngurgitare, nectarul se mbogete
permanent cu echipament enzimatic, dup care este depus n celule unde se definitiveaz
procesul de maturare.
Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce aproximativ
90% din zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide).
Prelucrarea enzimatic a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din
nectar (dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor
secretate de albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine
i conservabil.
Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice de catre albine,
mierea devine un produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o
perioad mai mare de timp.
Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul
apei pn la un nivel care i asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia

energic produs de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C)
mprtierea mierii pe o suprafa mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp
n care se produce deshidratarea pn la cel mult 20% ap. Dup aceast etap albinele
acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear.
Din punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante pentru a
asigura calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se
fac numai dup ce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu
miere sunt cpcii n cea mai mare parte (1/3 din suprafaa acestora).
RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape:
1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea
fagurilor este atunci cnd acetia sunt cel putin cpcii 1/3. acest fapt indic apicultorului c
mierea este maturat n proporie ct mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea
necesar conservrii acesteia.
- recoltarea fagurilor din stup necesit eliminarea albinelor de pe acetia care se face prin
scuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode utilizate n special n
apicultura profesionist;
- folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele pot iei dar nu
mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puin
o zi nainte este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere;
- folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame.
- folosirea unor substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiile
de rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a nu polua mierea sau ceara.
- Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui ct mai
repede n
camerele de extracie.
- Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 C mierea
este de 3 ori mai vscoas dect la 30C.
2. Extracia propriuzis a mierii se poate face n spaii special amenajate, fie n cadrul
stupinei fie n alte locatii. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i
moduri de funcionare.
Etapa prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii.
Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de ceara cu care albinele
acopera inchid fiecare celula cu miere maturata.

Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculia de descpcit, cuit de

descpcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descpcit automate, n funcie de
capacitatea i dotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv
special prevazuta cu sit de scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala i mierea poate fi
separat pentru a fi recuperat.
Indiferent de metoda utilizat odata cu eliminarea cpcelelor se preia si o
cantitate semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor
metode:
filtrare prin cadere libera si presare,
centrifugare in centrifugi speciale,
topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu i piarda proprietatile.
Extractia propriuzisa se realizeaz ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice.
Fagurii introdusi in extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la anumite
viteze (de ex. 300 rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului
dupa care se scurge printr-o deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi
preluata manual sau prin pompe in maturatoare.
3. Conditionarea mierii.
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului
sau altor sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs
natural, mierea trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum.
Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importanta
alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea.
Definitia procesarii: Orice proces ce modific substanial produsul iniial, incluznd
nclzirea, afumarea, srarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracia, extrudarea sau o
combinare a acestor procese).
Definitia conditionarii: Operaie prin care un material, un produs, etc. este adus ntr-o
anumit stare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc.
Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara
sunt supuse doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt
afectate de procese tehnologice. Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc
cateva operatiuni care au in vedere punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect
cat mai atractiv, in conditiile mentinerii calitatilor initiale ale acestuia!
Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt:
umiditatea excesiva!

 bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare!

particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei!
procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului
imbuteliat!
Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica
producatorii primari din apicultura sunt:
1. Prefiltrarea (strecurare)
2. Limpezirea (decantarea)
3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori)
4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare
de 20%
5.

Decristalizarea

(prelichefiere/lichefierea)

mierii

cristalizate

-daca este cazul

6.

Cupajarea

si

omogenizarea

(in

cazul

unor

cantitati

mari/pentru marii producatori)

7. Imbutelierea si etichetarea.
Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin
amplasarea unui filtru din inox sau material plastic alimentar in momentul
scurgerii mierii din centrifuga in recipiente.
Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare
(maturatoare) de diverse dimensiuni (in functie de capacitatea de
exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare.
In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni
mai mari denumite maturatoare, realizate din inox care asigura limpezirea
mierii, astfel ca impuritile s se separe deasupra i mierea s poat fi
preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie.
n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele
admise (20 %) mierea este preluat n vase i supus procesului de
dezumidificare n camere speciale cu temperatur i alte condiii
controlate (asa numitele camere calde) sau/si prin intermediul unor
instalatii de dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii
mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca fagurii cu miere sunt recoltati
cand sunt cel putin 1/3 capaciti.

In cazul mierii cristalizate n recipientele de stocare, pentru a fi

mbuteliata, este necesara lichefierea mierii prin incalzire in conditii de
temperatura controlata. Decristalizarea este una din cele mai importante
operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru
pastrarea integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare
necorespunzatoare conduce la cresterea HMF, un compus rezultat din
descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a altor
substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod
este incalzirea mierii in camere termostat la temperatura de 45C timp de
24-48 h.
Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de
recristalizarea mierii se poate aplica o metoda de cristalizare fina
(apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata
find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).
Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din
mai multe recolte (surse) poate fi supusa procesului de amestecare
(cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplic mai des in cazul
mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori.
Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate
alimentara asigurand pe eticheta mentiunile obligatorii. In acest context,
pentru a fi mai aproape de definitia mierii si pentru a fi recunoscuta de
catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune
a procesarii (cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important
ca mierea produsa si ambalata de apicultor sa poata fi etichetata cu
mentiunea de ex. miere conditionata la stupina, de catre apicultor;
2. CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL
UMAN
Polenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor n sculeii de
polen i care la maturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor
speciei respective.
Polenul recoltat de albine reprezint acel polen recoltat de pe anumite plante care au
caracteristici specifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile.

Polenul are aspectul unei pulberi fine i vzut la microscop acesta are forme i
dimensiuni diferite specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea
plantelor de provenien a polenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie.
Polenul reprezint o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale i alte
elemente nutritive eseniale pentru procesele biologice din familia de albine:
Polenul este bogat n proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale.
n mod special proteinele i vitaminele se gsesc din abunden. Dintre vitamine menionm
vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.
Din punct de vedere nutriional, polenul definit ca super-aliment - i derivatul
su natural pstura, contribuie n mod esenial n alimentaie prin elemente nutritive de baz
care i dovedesc valoarea n numeroase situaii.
OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE
Albinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i l aduna sub form de
ghemotoace de polen pe picioruele posterioare ntr-o formaiune anatomic specificcorbicula. La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce n stup cca 10 mg de polen, iar
cantitatea de polen strns ntr-o zi este de cca 0,6 g polen.
Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup este n
medie de 5-7 mg i poate ajunge pn la 15 mg, n funcie de sursa de polen, condiii de
vreme i alte variabile.
Tehnologia recoltarii polenului se bazeaz pe particularitatea biologic a albinelor de a
aduna polenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale albinelor
culegtoare i de a-l acumula n stup, adic de a-l nmagazina instinctiv ca rezerv de hran la
fel ca i n cazul mierii, n perioadele cnd natura l ofer.
1. Polenul recoltat de albine este depozitat n fagurii din stup i odat cu depozitarea,
acesta este mbogit cu diverse substane specifice i presat n celule pentru ca acesta s poat
fi conservat pe o perioad lung de timp.
2. Dup depunerea n celule acesta sufera o serie de transformri biochimice rezultnd aa
numita pstura care i asigur att conservarea ct i o mai buna digestibilitate.
Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate pn n prezent se refera la obinerea
polenului proaspat recoltat de albine, nainte ca acesta sa fie depozitat n faguri.
Trebuie spus c perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie i pn n
octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitat la
perioada de abunden a acestuia: aprilie-iunie.

Polenul recoltat poate fi monocrom dac provine de la aceeai surs (specie) polenifera sau de
diverse culori cnd acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar poate fi i
negru, violet sau rou.
Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia:
- flora polenifer existent
- calitatea i atractivitatea polenurilor
- puterea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puiet necpcit)
- nsuirile genetice ale coloniilor
- prezena rezervelor de pstur n stup
- condiiile de vreme
- tipul de colector
Cantitatea total care poate fi recoltat n timpul unui sezon activ poate fi ntre 10 i 30
kg de polen n funcie de factorii enumerai mai sus.
Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele culegtoare
la intrarea n stup sunt obligate sa treac printr-un dispozitiv, denumit placa activ, care
determin dislocarea ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, i acumularea
acestora ntr-un spaiu colector, inaccesibil albinelor.
Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt
alcatuite din 3 prti:
1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din couletele
de polenplaca activa.
- o plac activ este o plac prevzut cu perforaii specifice, astfel nct la trecerea prin ea,
ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre.
- cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5mm.
- placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru cnd albinele culegtoare sunt
obligate sa treac prin ea, sau poziia de repaos cnd aceasta este rabatat pentru ca albinele sa
treac liber n stup cnd nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmn
montat pe stup.
2. sertraul pentru polen. Reprezint componenta colectorului n care se strnge polenul. El
este acoperit cu o sit rar prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu i albinele, iar la
partea inferioar este prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuie sa
fie uor de preluat pentru a-l goli i cura.
corpul propriuzis reprezint cadrul de susinere a plcii active i a sertraului i care
permite ataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor.

Unele modele prezint orificii laterale de 6,5 mm pentru ieirea trntorilor, deoarece acetia
pot uneori bloca intrarea albinelor la urdini.
Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie
(copertina) la 10 cm deasupra colectorului care ferete polenul strns de aciunea factorilor de
vreme (razele soarelui, ploaia, roua, praful etc)
Modele de colectoare n funcie de amplasarea acestora:
1. colectoare de exterior - amplasate n afara stupului pe peretele frontal n fa urdiniului;
2. colectoare de interior amplasate n interiorul stupului:
3. colector amplasat sub stup: ncorporat n soclul stupului sau amplasate ntre corp i soclu.
4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac.
Atentie la contaminarea polenurilor n colectoarele amplasate aproape de sol, unde i
umiditatea este mult mai mare!
Colectoarele amplasate ntre corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura o
contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz n special la
stupine care nu pot fi vizitate zilnic.
Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului:
- montarea colectorului se va face numai pe colonii sntoase care au cel puin 5-7 rame cu
puiet i doar pe perioada de abundena de polen ( n general aprilie-iunie);
- n perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu
deranja trecerea albinelor i a afecta astfel producia de miere
- montarea colectorului se face de regul seara dup ncetarea zborului sau cu cteva zile
nainte, fr ca plcile active sa fie pe poziia de lucru; acestea vor fi activate cnd se dorete
colectarea polenului.
- cnd au loc tratamente fito-sanitare n arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe
poziia de lucru;
- asigurarea trecerii trntorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmn. acetia
sunt lsai s treac prin suspendarea activitii colectorului
- asigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de
urdini i ~1 kg la celelalte tipuri).
- meninerea cureniei colectoarelor
Condiionarea i pstrarea polenului recoltat:
Polenul este un produs natural care n mod normal conine i o anumit cantitatea de apa,
unele impuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic.
1. Cernerea se realizeaz cu ajutorul unor site manuale sau mecanice i are scopul de a alege

impuritile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de
srme, praf) dar i de a selecta polenul dup anumite dimensiuni ceea ce i asigur un aspect
comercial mbuntit.
2. Conservarea are rolul pstrrii calitii acestuia pn la valorificare i consum. O metod
de conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pn la un coninut minim de 810% prin uscare.
3. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu.
- Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzndu-l pe
straturi de hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O
suprafa bine ventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o
modalitate eficient de uscare.
- Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz
pe baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30
% din greutatea iniial.
4. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asigur
temperatura de +4C.
Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece n masa polenului pot exista
diveri parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).
Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot
fi distruse.
Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfel c dup scoaterea
acestora din condiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat ntr-o perioada scurt de
timp pentru a nu aparea noi forme active de parazii.
Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18C pstreaz calitile polenului,
nu mai necesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dup
decongelare deoarece este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.

3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL

UMAN.
Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i
uleiuri eterice, cu arome specifice pe care albinele l culeg de pe diferite specii de plante i pe
care l folosesc n principal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, n poleirea
(acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor i a altor suprafee din stup.

Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate
de pe muguri sau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad,
molid etc. Albinele strng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i l
transport la stup cu ajutorul membrelor posterioare, ca i polenul.
Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare ntre rase i
chiar n cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat.
Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia n natur (regiuni bogate n specii
care secret aceste rini) sau n funcie de sezon - primavara i toamna albinele colecteaz
mai mult propolis.
Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat n apiterapie datorit
proprietilor sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobian, antibiotic,
antifungic, antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral.
Constituenii farmacologic activi din propolis se gsesc n fraciunile solubile n diferii
solveni organici, cum este cazul alcoolului etilic principalul solvent utilizat la obinerea de
extracte de uz farmaceutic. Se poate folosi sub form de extract alcoolic sau sub form de
unguente pe baza de extract.
OBTINEREA PROPOLISULUI
Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale.
n general apicultorul poate obine propolis din:
rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze)
mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis;
nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica i
se va cura;
utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din metal
(dimeniunea de maxim 8 mm), o sit din material plastic i pnz colectoare (din bumbac)
care se plaseaz deasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros);
Aplicarea colectorului de propolis se face astfel:
Prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pnza colectoare i se ateapt
propolizarea sitei.
cnd aceasta s-a realizat i apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicrii
grtarului lamelat. Grtarul se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic
toamna n momentul pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grtar se aeaz sita
din plastic i apoi pnza colectoare care n prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi
orificii n care sa fie depus propolis.

 n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat pe majoritatea
suprafeei cu propolis se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai
mare parte din propolis, reaezndu-se n poziia iniial.
Recoltarea propolisului de pe pnza colectoare se face o dat pe an dup ce n prealabil a
fost pstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator).
n acest mod se pot recolta ntre 100 i 300 grame de propolis/familie de albine/an.
Propolisul brut obinut prin rzuire nu necesita o pregatire special, ci doar se elimin
corpurile straine. n ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala n pungi de
plastic nchise etan pentru a se pstra principiile active.
Propolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extracte specifice
(extract moale de propolis).
4. CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN.
Lptiorul de matc reprezint secreia complex pe care albinele lucrtoare doici o folosesc
n hrnirea puietului larvar i a mtcilor.
1. Larvele de lucrtoare i trntor sunt hrnite numai n primele zile cu lptior de matca i
mai trziu cu un amestec de lptior, polen i miere, n timp ce larvele de matc sunt hrnite
doar cu lptior pe toata durata stadiului larvar.
2. n plus, cantitatea de lptior n celulele cu puiet difer, larvele de lucrtoare i trntori
primesc o cantitate mic de lptior n timp ce larva de matc noat n lptior, cantitatea
maxim ajungnd la 300 mg/botc.
3. Lptiorul de matc proaspt se prezint sub forma unui lichid vscos, lptos de culoare alb
glbuie cu miros caracteristic i gust dulce-acrisor.
Compoziia lptiorului de matc: Ap 60-79% i substana uscat care este alcatuit din
proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine i enzime, cenu 2,5%.
Interesant este ca 90% din fractiunea lipidic sunt acizi grai liberi.
Lptiorul de matc este un produs bogat n aminoacizi, vitamine, hormoni, diferii factori de
cretere etc. Sunt nc numeroase componente din lptiorul de matc care nu au putut fi
identificate cu precizie. n ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidroxi-decinoic
(AHD), precum i altor componeni cu aciune asupra glandelor endocrine, i, n primul rnd,
asupra corticosuprarenalelor.
Compusul Concentraie minim Concentraie maxim Ap 57% 70%
Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SU
Zaharuri 18% din SU 52% din SU.

Lipide 3,5% din SU 19% din SU

Minerale 2% din SU 3% din SU
OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA
Recoltarea lptiorului de matc are la baza tehnica de cretere a matcilor, diferena fiind
n densitatea mai mare de botci pe o ram de cretere (40-60) comparativ cu numrul de botci
n creterea de mtci (maxim 36) i alte detalii specifice de tehnic i recoltare:
Dupa introducerea larvelor n cretere (n stadiul larvar de 1,5 zile) se las trei zile timp n
care botcile sunt aprovizionate cu lptior de matca.
Dupa aceasta perioada leaurile cu botci sunt extrase i lptiorul este aspirat din celule cu
ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare.
Pentru aprovizionarea botcilor cu lptior din abunden sunt necesare o serie de msuri de
pregtire i ngrijire a coloniilor de albine ca i n creterea matcilor.
n acest mod se pot obine cca 250 mg lptior/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, n
funcie de pregatire i ndemnare se poate obine 1kg de la 8-10 colonii de albine.
Conservarea lptiorului se face doar prin congelare sau liofilizare.
5. CALITATEA CERII DE ALBINE
Ceara reprezint produsul de secreie al albinelor lucrtoare utilizat pentru a
cldi fagurii din cuib sau pentru a cpci fagurii cu miere sau puiet.
Secreia cerii se face de ctre organe specializate denumite glandele cerifere. Acestea
sunt situate n partea ventral a abdomenului pe ultimile 4 sternite.
Activitatea acestor glande ncepe la albinele n vrst de 3 zile cnd acestea particip la
cpcirea fagurilor i se intesific n a 7-a zi pn n a 18 -a zi, cnd albinele particip la
construirea fagurilor, dei sunt situaii cnd i la albine mai n vrst s-a constatat secreia de
cear. Acest fapt este datorat faptului c activitile albinelor n familia de albine au o mare
plasticitate legat de vrsta acestora dar i de necesitile familiei de albinei.
La momentul secreiei ceara este lichid, solidificndu-se imediat ce ia contactul cu aerul i
formnd astfel solziorii specifici. Acestia sunt desprini de albine cu ajutorul picioruelor,
apoi sunt frmntai pentru a fi folosii n construcia celulelor.
Greutatea unui solzior este ntre 0,25 i 0,8 mg ceea ce nseamn c pentru 1 kg de cear sunt
necesari ntre 4 mil i 1,25 milioane de solziori.
Pentru a produce 1 kg de cear familia de albine consum n medie 3,5 kg de miere.

Secreia de cear este deci n strns legtur cu activitatea familiei de albinei de albine,
practic, producia de cear fiind influenat de activitatea de cules, puterea familiei de albinei,
nclinaia genetic, starea fiziologic a familiei de albinei de albine, asigurarea spaiului de
cldit.
Compoziia chimic a cerii: fiind un produs de secreie are o compoziie chimic relativ
puin variabil, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-72%), acizi
liberi (9%), hidrocarburi (12-13%).
Pentru sanatatea omului, ceara de albine conine substane cu efect bacteriostatic i
bactericid i se ntrebuineaz n numeroase ramuri ale industriei, n cercetri tiinifice,
precum i pentru prepararea fagurilor artificiali.
Se recomand mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat n cazul
rcelilor, infeciilor cavitii bucale, gt.
OBTINEREA CERII
Ceara poate fi obinut n stupin din mai multe surse:
Reformarea fagurilor vechi.
Trebuie practicat n mod constant, annual, intr-o stupin.
n fiecare an trebuiesc reformai fagurii vechi, negri i nlocuii cu alii noi care s poat fi
crescui n perioadele optime.
Aceasta practic poate fi fcut astfel nct n fiecare an s se reformeze cte din fagurii
vechi i practic la 4 ani toi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet nlocuii, durata
optim de exploatare a fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand
lumina solara nu patrunde prin el.
Se cunoate faptul c fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaiile de albine care sunt
crescute las n urma lor celule cu diametru din ce n ce mai mic datorit cmuelor
rezultate din procesul de ngogoare, acest fapt avnd repercusiuni negative asupra creterii de
albine sntoase, de mrime i greutate normal.
Fagurii vechi conin cear curat n proporie diferite n funcie de gradul de nvechire, de
exemplu: fagurii negri conin doar 26% cear, fagurii brun nchis 36%, fagurii de culoare brun
deschis 70%, cei de culoare galben 90%, n timp ce fagurii albi conin 100% cear curat.
Cunoaterea acestor aspecte sunt de mare importan n practica apicol.
Strngerea cpcelelor de cear rezultate n urma extraciei mierii.
Din procesul de descpcire rezult cantiti nsemnate de cear de cea mai bun calitate dat
fiind faptul c aceast cpceal este cear nou produs de albine.

Rztura fgurailor si celulelor crescute n afara ramelor cu fagurii reprezint o

alt surs de cear dar nu deosebit de nsemnat.
In acest fel sunt recuperati fgurai sau puni de cear crescute de albine i care mpiedic
apicultorul n desprinderea ramelor i a altor pri componente ale stupului n munca de
inspecie a familiei de albinei.
Folosirea intens a coloniilor pentru creterea fagurilor artficiali i folosirea
ramei clditoare (ram fr fagure artificial) reprezint msuri speciale pentru ridicarea
produciei de cear de ctre apicultor.
Aceste metode sunt aplicate n anumite condiii, dup tehnici specifice, n special cnd exist
culesuri naturale, la colonii puternice la care exist semnele legate de secreia cerii (albirea
fagurilor la partea superioar). Aceste rame sunt introduse n stup dup ultimul fagure cu puiet
pentru a fi cldii
Extragerea cerii din aceste surse de cear se face cel mai des prin utilizarea
temperaturii.
Metode:
1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar n
stupin, a cuptoarelor pe baz de energie electric sau ali combustibili. Topitorul solar
reprezinta un mijloc relativ ieftin de obinere a cerii dar are o eficien relativ sczut n
obinerea de cear de calitate deoarece deseori ceara rezultat are reziduuri i trebuie din nou
supus unei retopiri prin alte mijloace.
Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obinere a cerii
2. extragerea cerii prin utilizarea apei nclzite: utilizarea topitorului cu abur.
extragerea cerii prin topire n ap i presare ulterioar sau concomitent, si separarea fazelor
-cear i ap. n acest scop sunt folosite prese de cear i sunt practicabile pentru extracia
cerii din fagurii vechi
deoarece asigur extracia ct mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai sczut faa
cum sunt fagurii vechi.
Pentru extragerea cerii din cpcele, rztur, faguri din rame clditoare sau faguri de bun
calitate poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bun
calitate. i aceste topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a pstra calitatea
cerii.

Pasul 5 PLANUL DE MARKETING

5.1 INCLUDE O CERCETARE DE PIATA
Piaa apicol romaneasc
Consumul de miere din Romania ramane inca unul scazut, in ciuda beneficiilor pe care
acest produs le are pentru sanatate. La noi, consumul pe cap de locuitor al "alimentuluimedicament" este foarte mic, fiind cumparat mai ales pentru proprietatile sale unice.
Comparativ, faptele stau astfel: in tara noastra, media anuala a consumului de locuitor este de
circa 100-150 de grame, in timp ce in Germania se ridica la 1.500-1.700 de grame. In
Romania, se obtin in medie circa 15.000 de tone de miere din care circa 85% este destinata
exportului.
Cea mai mare parte este trimisa in Germania, Italia si pe indepartatul continent asiatic,
in Japonia, chiar daca tara vecina, China, este cel mai mare exportator mondial de miere de
albine. De altfel, este bine cunoscut ca est-europenii importa miere din China pe care o
amesteca cu cea romaneasca.
Oferta de pe piata se diversifica de la an la an, iar pe rafturile magazinelor apar noi
sortimente cu ingrediente dintre cele mai interesante: miez de nuca, cocktail de fructe, fagure.
In curand, in magazine urmeaza sa apara si mierea exotica.

Totusi, mierea poliflora si cea de salcam inregistreaza cele mai bune vanzar deoarece
mierea poliflora este o miere din buchet floral, dulce si cu arome specifice florilor de camp,
putin mai ieftina, dar foarte bogata in proprietati datorita buchetului floral. Mierea de salcam
este o miere de calitate superioara, mai scumpa, dar cu o aroma discreta de salcam, suava si
fina la gust.
5.2 Include cateva informatii despre tendintele pietei in industria in care activezi
Creterea albinelor reprezint o ocupaie tradiional important n Romnia.
n prezent, datorit polurii i diminurii numrului familiilor de albine la scar planetar,
mierea i celelalte produse apicole produse la noi sunt dintre cele mai apreciate n Europa i n
ntreaga lume. Romnia este una dintre puinele ri care ofer miere ecologic, iar cererea
pentru acest produs este departe de a putea fi acoperit.
Scderea masiv a numrului de familii de albine a cobort producia mondial,
precum i calitatea produselor apicole. Apariia de noi boli i duntori i chimizarea excesiv
a agriculturii au fcut ca numrul familiilor de de albine sa cunoasc o diminuare dramatic
n multe ri.
Pe de alt parte, creterea fr precedent a populaiei umane este pe cale s declaneze una
dintre cele mai grave crize criza alimentar. Cererea este n cretere vertiginoas, iar oferta
este din ce n ce mai mic, produsele de substituie, care nu au niciuna din valorile naturale i
curative ale produselor apicole, prolifernd.
Cererea tot mai mare pentru produsele apicole i oferta tot mai mic, reprezint
oportunitatea unei afaceri cu vnzare garantat.
5.3 Care sunt pietele pe care le tintesti

SC APICOLA SRL BACAU Str. Mihai Viteazu - CUI 11069201

TARGURI SI PIETE ORGANIZATE

5.4 Planul de produtie al fermei zootehnice

Specii

ALBINE
MIERE
TOTAL

AN 0

AN 1

AN 2

AN 3

AN 4

AN 5

Cap. Productie
kg

Cap.

Produtie
Kg

Cap.

Produtie
kg

Cap

Productie
Kg

Cap

Productie
kg

Cap

Productie
kg

25
fam
x

40
Fam.
x

800

50
Fam.
X

1.000

64
Fam.
X

1.280

640

1.400

70
Fam.
x

1.400

70
Fam.
x

500

240

Pentru anul o s-au luat in calcul la miere productia estimata din Certificatul de producator, iar pentru anul 3 au fost luate in calcul pentru
fiecare familie de albine productia:
- 20 kg miere/familie
Mentionam ca in anul 0 cantitatea de ceara obtinuta de la cele 25 familii albine nu este comerilaizata, intrucat se asigura fagurii necesari
cresterii numarului de albine, respectiv cresterea productiei si a numarului de UDE-URI.

5.5 Include informatii despre piata tinta a competitorilor tai si despre strategiile lor de
marketing
Pe ct de mare este oportunitatea de a dezvolta o ferm apicol, pe att de important
este ca marketingul i vnzarea produselor s se fac ntr-un mod activ, ofensiv. Cu ct vor fi
mai muli intermediari ntre productor i utilizatorii finali ai produselor, cu att marja de
profit a productorului va fi mai mic.
Cutarea clienilor, a oportunitilor, promovarea direct i investiia ntr-un mod de
prezentare profesional a produselor sunt ci prin care se poate ajunge s se maximizeze
profitul unei ferme apicole.
n Italia fermele depesc frecvent 1000 de familii, ceea ce demonstreaz c apicultura
nu mai este doar o ocupaie secundar de familie, ci este o afacere de sine stttoare,
organizat astfel nct s valorifice din plin cererea din ce n ce mai mare de produse apicole.
Cnd avem produse de cea mai bun calitate, se impune ca promovarea s fie una
deosebit, menit s valorifice avantajul competitiv real de care dispunem.
5.6 Include o strategie detaliata de promovare
Componenta a activitatii promotionale a firmei, promovarea vanzarilor poate fi
definita drept un ansamblu de activitati, indreptate catre intermediari, vanzatori sau
consumatori, in scopul stimularii cresterii vanzarilor, pe termen scurt. Promovarea vanzarilor
este situata intre publicitate si vanzarea directa, avand in vedere ca nu se adreseaza nici unei
audiente masive, cum este cazul publicitatii, nici unui grup redus de persoane, cum este cazul
vanzarii directe. Acest tip de activitate promotionala poate fi utilizat pentru orice tip de
produs, in general, dar cunoaste o frecventa mai mare pentru produsele de larg consum.
De obicei, efectele promovarii vanzarilor sunt imediate, dar au un efect limitat in timp.
De aceea actiunile de promovare a vanzarilor nu sunt utilizate in mod singular, ci in
combinatie cu celelalte forme de promovare, mai ales cu publicitatea.
In majoritatea cazurilor, promovarea vanzarilor vizeaza sporirea desfacerilor pe
anumite piete, in anumite perioade de timp, in situatii de exceptie etc., alaturand in acest scop
procesului de vanzare o serie de facilitati adresate direct cumparatorilor potentiali.
Se poate spune ca actiunile de promovare a vanzarilor prezinta trei caracteristici
importante si anume:

comunicarea - ele capteaza atentia consumatorului si, de obicei, ii ofera acestuia

informatii care l-ar putea orienta catre produsul respectiv;

 stimulentul - ele incorporeaza o oarecare concesie, ispita sau contributie care au o

anumita valoare pentru consumator;

invitatia - ele includ o invitatie clara de a incheia tranzactia pe loc.

In demersul sau de promovare a vanzarilor, un agent economic se poate adresa
urmatoarelor grupuri distincte:

vanzatorilor, care alcatuiesc reteaua de vanzari si care pot fi controlati in mod

direct de catre producatori;

intermediarilor, care faciliteaza transferul produsului de la producator la

consumatorul final;

Daca tinta unui program de promovare a vanzarilor este reprezentata de vanzatori sau
intermediari, cele mai adecvate instrumente utilizate sunt animarea in reteaua proprie de
puncte de vanzare, respectiv animarea in retelele externe de vanzare, indeosebi la nivelul
detailistilor. Se face apel la instrumente precum: reduceri acordate la lansarea pe piata a
produsului, reduceri la cumpararea unor cantitati mari, oferirea gratuita a unor produse,
acordarea de premii, mostre gratuite, concursuri, vizite organizate etc.
prescriptorilor, care recomanda, cu autoritate si in cunostinta de cauza, produsul.
Cele mai eficiente instrumente care pot fi utilizate, in acest caz, sunt: oferirea unor
mostre, organizarea unor seminarii sau conferinte, vizitarea unor fabrici etc.;
consumatorilor finali, in cazul carora cele mai cunoscute instrumente de
promovare a vanzarilor sunt: cupoanele, soldurile, concursurile, mostrele,
degustarile, demonstratiile etc.
Principalele actiuni de promovare a vanzarilor pe care le poate intreprinde un agent
economic sunt:

reducerea preturilor (tarifelor);

vanzarile grupate;

concursurile promotionale;

publicitatea la locul vanzarii;

merchandisingul;

cadourile promotionale.

a. Reducerea preturilor are un efect psihologic important asupra clientilor potentiali,

ea fiind receptata ca un gest de bunavointa din partea ofertantului si ca o dovada a pozitiei
solide a acestuia pe piata. In activitatea practica, reducerile de preturi pot fi utilizate:

ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categorii de

consumatori;

pentru scaderea sau chiar lichidarea stocurilor de produse lent sau greu vandabile;
pentru mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se
constata un reflux al cererii;

pentru lichidarea stocurilor la produsele care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi.

b. Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza
vanzarea simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global, inferior
celui rezultat prin insumarea preturilor individuale. Aceasta modalitate de promovare a
vanzarilor prezinta avantaje atat pentru producator (care are posibilitatea de a-si vinde si
produse mai putin solicitate), cat si pentru consumator (care are posibilitatea de a realiza unele
economii banesti).
c. Concursurile promotionale constituie o modalitate ofensiva de popularizare a
ofertei unor agenti economici producatori sau firme comerciale (prezente in calitate de
sponsori), prin crearea in jurul lor a unei atmosfere de interes in randul publicului, care sa
favorizeze procesul de vanzare .
Dupa continutul si modul lor de organizare, concursurile pot avea ca principale
obiective:
cresterea consumului;
atenuarea sezonalitatii vanzarilor;
lansarea de noi modele ale produsului;
stimularea distribuitorilor;
contracararea actiunii promotionale a concurentilor;
depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa;
descoperirea de argumente specifice ce pot fi utilizate in actiunile de promovare
etc.

d. Publicitatea la locul vanzarii cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare, in cadrul

unitatilor comerciale, pentru a atrage, orienta si dirija interesul clientelei spre un anumit raion,
produs sau oferta, utilizand in general mijloace auditive (sonore) pentru a readuce in memoria
cumparatorilor potentiali o marca, un produs, o unitate, precum si pentru a anunta o oferta
promotionala.
Utilizand o serie de tehnici distincte, actiunile de publicitate la locul vanzarii urmaresc
sa transforme motivatia de cumparare in act de cumparare efectiv, sa personalizeze unitatile
comerciale si sa revitalizeze punctele de contact ale ofertantului cu consumatorii potentiali.
e. Merchandisingul cuprinde un ansamblu de tehnici utilizate in procesul
comercializarii, cu un rol promotional unanim acceptat, care se refera la prezentarea in cele
mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite pietei.
In general, tehnicile specifice de merchandising se refera la:

modalitatile optime de amplasare a produselor in spatiul de vanzare, pe suporturile

lor materiale;

acordarea unei importante deosebite factorului vizual in vanzare;

crearea unei imagini pozitive a unui produs in procesul de vanzare, prin
intermediul altor produse (crearea unei complementaritati intre produse, cu efecte
pozitive asupra imaginii generale).
Tehnicile de merchandising enumerate anterior sunt utilizate cu precadere in retelele
comerciale cu amanuntul. Aceste tehnici joaca de asemenea un rol foarte important si in cazul
unor manifestari expozitionale, in cadrul carora ofertarea combinata a produselor apartinand
mai multor agenti economici poate genera o crestere a volumului contractelor economice.
f. Cadourile promotionale, folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate,
privesc facilitatile (favorurile) pe care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind
prime, obiecte sau servicii cuprinse in pretul de vanzare al unui produs sub forma unor sume
modice in cadrul unor concursuri, jocuri sau loterii.
Cel mai bun lucru pe care l poi face pentru a crete
vizibilitatea companiei este s vinzi produse sau s oferi servicii de calitate, pe care piaa le
dorete urmand ca apoi folosind mijloacele potrivite de promovare sa ajungi la rezultatele
dorite.

Flyer-ele sunt o alegere buna pentru servicii si produse de valoare mare, sau in cazul lansarii
unei

afaceri.Corect

plasate,

sunt

un

mijloc

de

promovare

eficient.

Forta reclamelor plasate pe mijloacele de transport este in general subestimata: aceasta

modalitate este destul de eficienta iar potentialul sau ridicat, in primul rand datorita folosirii ei
limitate, dar si datorita expunerii destul de mari a reclamei. O alegere buna este promovarea
pe mijloacele de transport in comun (in orasele aglomerate), pe liniile lungi si care traverseaza
zonele

cel

mai

intens

circulate.

Campaniile de emailing: sunt o metoda ieftina, dar foarte eficienta de promovare si vanzare
pe care o vom folosi, deoarece aceste campanii pot fi facute targetat si personalizat, avand o
putere mare de convingere.
Direct mailing-ul (DM) in cadrul strategiei de promovare: este potrivit in special
daca furnizati servicii, atunci cand lansati un nou serviciu. Presupune costuri mult mai ridicate
fata de emailing. Pentru serviciile cu abonament lunar, o varianta mai putin costisitoare, dar
deseori si cu impact mai redus, o constituie bill insert-urile (flyer-ul promo este introdus in
plicul

de

factura

sau

informatia

este

tiparita

direct

pe

spatele

facturii).

Televiziunea este un mediu publicitar care a cunoscut o dezvoltare exploziva in ultimele

decenii, asigurand o combinatie unica a sunetului, imaginii si miscarii.
Mesajele transmise prin intermediul televiziunii ajung la intreaga populatie. Acest mediu se
caracterizeaza prin naturalete, selectivitate geografica, costuri ridicate, viteza mare de
transmitere a mesajelor, scaderea eficientei datorita schimbarii canalului atunci cand se
transmite publicitate
5.8 Instrumentele de promovare pe care vrei sa le folosesti ca sa iti cresti Cifra de
afaceri.
Obiective ale promovarii vanzarilor:
- atragerea atentiei consumatorilor privind oferta firmei, castigarea de noi clienti;
- crearea unor noi ocazii de cumparare, incitare la achizitie imediata sau dintr-un anumit
magazin, aducerea marcii in atentia consumatorilor;
- cresterea loialitatii: confirmarea alegerii facute si incurajarea cumparatorilor sa sporeasca
numarul si cantitatea achizitiilor;
- largirea distributiei: atrage atentia unor noi detailisti sau angrosisti asupra produsului
- targurile si manifestarile comerciale internationale, nationale si locale, concursurile de
vanzari intre distribuitorii firmei sau intre membrii fortei de vanzare, obiecte promotionale
personalizate etc.

5.8 Preturi estimative aferente

Mierea - 8 lei/kg miere
5.9 ANALIZA SWOT

Puncte tari

Firma o sa se evidentiaze prin calitate superioara a produselor comercializate cu

scopul satisfacerii clientilor.
Utilizarea unei tehnologii moderne in vederea cresterii productivitatii.
Atitudinea pozitiva a firmei in vederea imbunatatii continue a calitatii produselor.
Realizarea de campanii de promovare intense si eficiente.
Deschiderea unei expozitii permanente la sediul firmei.
Cunoasterea concurentilor
Varietatea produselor duce la acoperirea unui segment mai mare de piata.
Personal amabil, instruit si capabil de a oferi suport in scopul consilierii clientilor.

Puncte slabe

Firma dispune de resurse financiare limitate

Cresterea pretului de achizitie la stupi si accesorii
Lipsa de experienta in domeniu a personalui.

Oportunitati

Preocuparea crescuta a populatiei pentru sanatate si preocuparii asupra consumarii de

produse naturale.
Obtinerea de finantari de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
Intratrea pe alte piete : interne si externe
Participarea la targuri nationale, internationale si expozitii.
Receptivitatea populatiei.

Amenintari

Descresterea demografica duce la o scaderea a consumului de produse apicole.

Fiscalitatea si birocratia duce la influentarea dezvoltarii
Intrarea pe piata a noi competitori directi si agresivi.
Cresterea preturilor la tratamente pentru albine.
Deschiderea pietei nationale pentru produse straine.
Concurenta crescuta.
Conditii meteorologice nefavorabile.
Imbolnavirea albinelor.

5.10 Include o lista a competitorilor principali

Principalele companii de pe piaa de miere sunt Apis Prod, Apidava, Apicola Pastoral
Georgescu, Apimond i Akybud.

Pasul 6 -Echipa
6.1 Cati salariati intentionezi sa angajezi?
-7 angajati
Secretara
Diretor Tehnic
Diretor Comercial
Apicultori-2
Soferi -2
Contabil
Paznici - 2
6.2. Organigrama

Administrator: Preotu Adriana- Alexandra

Secretara: Maties Anca
Director Comericial: Munteanu Irina
Director Tehnic : Lungu Daniela
Contabil: Maties Anca
Oameni lucratori: Anghel Alexandra, Ardeleanu Mihaela
Ambalare: Anghel Alexandra, Ardeleanu Mihaela
Soferi: Tomozei Neculaie, Munteanu Irina
Paznici: Tomozei Neculaie, Lungu Daniela

6.2 Descriere a fiecarui post

1.FI de POST-DIRECTOR COMERCIAL
aferent contractului de munc nr. .230 din data de 19.06.2012
Denumire post: Director Comercial
Locul desfurrii muncii: la sediul central al companiei
Departament: Comercial
Subordonare: Administratorul
Numele si prenumele salariatului: Munteanu Irina
Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra
Supervizare: Supervizeaz activitatea angajailor departamentului Comercial (3 paznici unul
fiind i sofer,1 contabil )
Relaii funcionale: cu angajaii departamentelor Financiar-Contabil,
Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura aplicarea corect a
procedurilor operaionale de achiziii i livrare.
Activiti principale:
Urmrirea zilnic a activitii personalului aflat n subordine pentru asigurarea
aplicrii corecte a procedurilor operaionale de achiziii i livrare;
Organizarea departamentului Comercial pe criterii de cost efficiency, n vederea
optimizrii activitii de aprovizionare/livrare a mrfii ctre SC APICOLA SRL
Sarcini i ndatoriri specifice:
Asigurarea buclei de feed-back n urmrirea aplicrii procedurilor comerciale i a
stocurilor optime;
Stabilirea unor relaii bune cu furnizorii, pentru rezolvarea n timp util i n bune
condiii a tuturor problemelor ocazionale;
Prospectarea pieei de profil i a condiiilor de achiziii/livrare n vederea optimizrii
continue a stocurilor, avnd ca scop final obinerea unei rotaii bune ale acestora i realizarea
de profituri (protecia marginii).
Responsabiliti ale postului:
Rspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor adiionale cu furnizorii;
i asum responsabilitatea pentru propunerile de noi furnizori, dup ce a verificat
poziia n pia i standardele serviciilor oferite de ctre acetia;

 Rspunde pentru calitatea activitii personalului aflat n subordine i pentru fluxul

operaional la nivelul departamentului pe care-l conduce.
Specificaiile postului:
Studii obligatorii: universitare economice;
Bun cunoatere a mediului concurenial de afaceri;
Experien n domeniul comercial de minim 4 ani;
Foarte bune cunotine de limb englez;
Spirit de observaie, dinamism, gndire comercial, eficien;
Excelente abiliti de utilizare a computerului (Word, Excel);
Experiena ntr-o funcie de conducere i de coordonare constituie un avantaj;
Reale i excelente abiliti de comunicare i negociere.
Deplasri
Frecvena: frecvent
Condiii asigurate: diurn, cazare, transport
Relaiile cu alte departamente:
descrise n Regulamentul de organizare i funcionare i Regulamentul de ordine
interioar
Condiii de munc:
- munca este complex, preponderent de birou;
- program normal de lucru, uneori prelungit.
Salarizare: Salariul brut lunar este de 2000RON lei noi, la care se adaug sporurile
negociate.
Faciliti: main de serviciu, telefon mobil, laptop.
Sanciunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor
prevzute n fia de post sunt descrise pe larg n Regulamentul intern (ROI).

2.SECRETARA
Numele si prenumele salariatului: Maties Anca
NUME SI PRENUME SALARIAT
Se subordoneaza:ADMINISTRATORULUI;
Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra
Relatii functionale:
Secretara colaboreaza cu:
- ceilalti angajati ai firmei;
- Serviciul financiar-contabil pentru confirmarea evidentei stocurilor
- Coordonatorul departamentelor de marketing si secretariat
Pregatirea si experienta:
Studii:
-absolvent al invatamantului superior sau mediu;
Vechime:
-sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu;
Cunostinte:
-sa posede cunostinte de calculator;
Aptitudini:
-inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza);
-capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin
furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;
-corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii;
Atitudini: - receptivitate, spirit de echipa (sincer,dispus la colaborare)
Autoritate si libertate organizatorica:
Daca este cazul
Responsabilitati si sarcini:
Secretara desfasoara urmatoarele activitati:
- Intocmeste si actualizeaza baza de date;
- Intocmeste oferte de marfuri;
- Acorda asistenta d.p.d.v. tehnic si comercial clientilor si potentialilor clienti;
- Tine evidenta stocurilor;
- Intocmeste fisele de magazie
- Intretine relatiile cu clientii din portofoliu;
- Primeste vizitatorii;
- Asigura protocolul;
- Participa la sedintele saptamanale organizate in cadrul firmei;

In limita timpului disponibil si in conformitate cu dispozitiile primite participa la

indeplinirea atributiilor generale privind vanzarea marfurilor.

3.DIRECTOR TEHNIC
DEPARTAMENT: TEHNIC
Obiectivul specific al muncii:

organizarea activitatii departamenului tehnic;

supervizarea activitatii personalului din cadrul departamentului tehnic;

elaborarea programelor de modernizare tehnologica;

dotarea tehnica adecvata activitatii societatii, oferirea de consultanta si consiliere

tehnica de specialitate;

Integrarea postului de munca in structura organizatorica:

1. postul imediat superior: director general adjunct;

2. postul imediat inferior: asistent tehnic;
3. subordonari: - are in subordine: personalul din cadrul departamentului tehnic;
- este inlocuit de: director general adjunct;
- inlocuieste pe: directorul de productie;

relatii: - ierarhice:director general, director general adjunct;

- functionale: director economic, director marketing si vanzari, director logistica, director

resurse umane, director productie, consilier juridic, asistent manager;

Conditii materiale ale muncii:

instrumente specifice activitatii de birou: laptop, imprimanta, fax, telefon mobil;

masina de serviciu;

Sarcini si atributii ale postului de munca:

coordonarea activitatii departamentului tehnic, acordarea de consultanta si consiliere

tehnica directorului general adjunct in vederea luarii unor decizii eficiente in ceea ce
priveste organizatia;
intocmeste ofertele de pret pentru consultanta tehnica;

colaboreaza cu directorul general adjunct in vederea organizarii comisiei de receptie a

proiectelor executate si verifica periodic in teren exactitatea datelor din procesele
verbale de receptie;

asigura intocmirea siuatiilor lunare a situatiilor de plata partiale sau definitive, pentru
proiectele executate;

asigura urmarirea proiectelor executate in ceea ce priveste incadrarea lor in permisele

de executie (graficul de executie) si clauzelor contractul de executie a proiectului;

verifica intocmirea corecta a devizelor proiectelor de executie pentru lucrarile

contractate;

asigura consultanta tehnica in alegerea solutiilor constructive in ceea ce priveste

ofertele finale catre clienti;

luarea de masuri in domeniul protectiei muncii sub aspectul instruirii personalului si

examinarii asupra cunostintelor acestuia;

orice alte sarcini trasate de superiorii ierarhici in functie de necesitatile

organizationale/departamentale in limitele de competenta ale postului ocupat;

Pregatirea necesara postului de munca:

de baza:superioare in domeniul tehnic de activitate;

de specialitate: constructii;

cursuri speciale: operare Pc, limbi straine, management organizational;

Competentele postului de munca:

Cunostinte si deprinderi:

1. cunostinte tehnice in domeniul constructiilor;

2. cunostinte in domeniul managementului organizitonal;

cerinte aptitudinale:

1. nivel de inteligenta: mediu - superior (capacitate de analiza si sinteza, judecata

rapida);

aptitudini speciale:

1. capacitate de a intelege mesajul verbal, scris;

2. memorie dezvoltata, capacitate de retinere a informatiilor;
3. usurinta in exprimare;
4. flexibilitate in gandire;
5. deductie logica;
6. orientare spatiala;
7. atentie concentrata si distributiva;

4. Postul: CONTABIL
2. Cerinte:
Studii: -absolvent al invatamantului superior economic de specialitate;
Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu, cuprinzand toate
aspectele activitatii financiar-contabile;
Cunostinte: -sa posede cunostinte temeinice in ceea ce priveste sistemul organizatoric
si financiar-contabil;
-sa posede cunostinte solide in ceea ce priveste legislatia in vigoare privind domeniul
financiar-contabil;
-sa probeze o buna cunoastere a conducerii contabilitatii computerizate;
Aptitudini:
-inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza);
-capacitate de organizare si conducere a activitatii serviciului;
-capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea
de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;
-corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii;
Atitudini:
-obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice, financiare si sociale,
receptivitate, spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)

3. Relatii:
Ierarhice:
-este subordonat Directorului General;
-are in subordine personalul compartimentului economic
Functionale:
-are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale;
-are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de
activitate.
4. Atributii, competente si responsabilitati:
-organizeaza, indruma, conduce, controleaza si raspunde de desfasurarea in mod
eficient a activitatii financiar-contabile a societatii in conformitate cu dispozitiile legale in
vigoare;
-asigura, organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu
al societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si normele sau reglementarile
interne ale societatatii;
-organizeaza si coordoneaza contabilitatea operatiilor de capital, contabilitatea
imobilizarilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei,
contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor
elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare;
-urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei,
permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii
bilantului de deschidere, necompensarii);
-organizeaza si coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operatiunile si
documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum si persoanele care exercita
acest control;
-raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in
documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de
inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in
conformitate cu prevederile legale in vigoare;
-raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lor in
cadrul societatii. Pe document se va trece in mod obligatoriu numele, prenumele si functia
celui care il intocmeste, semneaza si raspunde de realitatea datelor trecute in acestea;

-raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la inceputul activitatii,

cel putin odata pe an, pe parcursul functionarii sale, in orice situatii prevazute de lege si de
cite ori directorul general al societatii o cere;
-organizeaza si participa la intocmirea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiarcontabil, la operatiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a
rezultatelor inventarierii;
-raspunde de evidenta formularelor cu regim special;
-organizeaza controlul asupra operatiilor patrimoniale;
-raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operational de casa si a
celorlalte dispozitii privind operatiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana
imputernicita, cel putin lunar si inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei
faptice a valorilor banesti cit si sub aspectul securitatii acestora;
-asigura si raspunde indeplinirea la termen a obligatiilor societatii fata de bugetul
statului si terti in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
-supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului
informational;
-supravegheaza reconcilierea si inchiderea conturilor;
-asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de
legislatia in vigoare;
-efectueaza analiza financiar contabila pe baza de bilant, pe care o prezinta in consiliul
de administratie si respectiv adunarii generale a asociatilor;
-este consultat de catre entitatile functionale ale societatii in legatura cu problemele
referitoare la activitatea serviciului;
-este consultat de catre conducerea societatii in probleme care sunt de competenta
serviciului;
-avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta,
decontari, cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnica de calcul;
-participa la sustinerea si discutarea lucrarilor elaborate in cadrul serviciului;
-intocmeste aprecieri asupra activitatii desfasurate de personalul din subordine si
propune pentru promovare si stimulare materiala pe cei mai buni;
-reprezinta societatea in cazurile incredintate prin delegare;
-raspunde de eficienta si calitatea lucrarilor executate in cadrul serviciului la termenele
stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative;

-raspunde de buna pregatire profesionala a salariatilor din subordine si propune masuri

pentru perfectionarea cunostintelor acestora;
-raspunde de respectarea programului de lucru si a disciplinei muncii in cadrul
serviciului pe care il coordoneaza;
-raspunde de indeplinirea oricaror altor sarcini prevazute de Legea contabilitatii
82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum si de celelalte reglementari legale in
vigoare, pe linie economica si financiar-contabila;
-raspunde disciplinar, civil, material si penal, pentru pagubele provocate unitatii prin
executarea defectuoasa a atributiilor sau prin neexecutarea acestora.
5. APICULTOR
Organizatia: SC . SRL
Denumirea postului: Apicultor
Codul COR: 612301
Titularul postului:
Scopul postului ,activitati principale si responsabilitati :
Crescatorul de albine are grija de coloniile de albine si colecteaza mierea si alte produse ale
acestora.
ATRIBUTIILE POSTULUI
sa ntretina colonia de albine,
sa se asigure ca aceasta sunt n stare buna,
sa nmulteasca si sa combine coloniile,
sa nlocuiasca matca din colonia de albine la nevoie.
sa colecteze mierea,
sa extraga laptisor de matca, venin de albina si alte produse.
sa execute servicii de polenizare pentru livezi si pentru alte culturi.
Poate sa creasca colonii de albine pentru a le vinde altora.
DESFASURAREA ACTIVITATII

n general n aer liber, la stupii de albine.

Contactul cu albinele, cu conditii de vreme schimbatoare, uneori cu substante chimice, toate
sunt inevitabile.
De notat faptul ca exista oameni care sunt extrem de alergici la ntepatura de albine.
RESPONSABILITATILE POSTULUI DE MUNCA
n raport cu aparatura si materialele
utilizate:
stupi, inclusiv rame pentru faguri, unelte manuale, lampa de fum pentru calmarea albinelor
cnd se lucreaza la stupi.
Se pot folosi si substante chimice n caul n care stupul este infectat de o boala.
CERINTELE POSTULUI
Studii necesare:
Curs de calificare n domeniu
APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
rabdare
abilitatea de a reactiona rapid n situatii critice.
6.FISA POSTULUI
POSTUL: Sofer
CERINTE:
- scoala de conducatori auto categoria B+C+E;
- atestat sofer profesionist transport marfa;
- fara cazier judiciar;
- fara antecedente rutiere grave (penal sau cu permis suspendat);
- 10 clase + scoala profesionala/ studii medii;
- experienta de cel putin 3 (trei) ani in conducerea de autovehicule in trafic international de
marfa;
- cunostinte minime de mecanica auto;
- cunoasterea la nivel conversational a unei limbi de circulatie internationala (engleza,
germana, franceza).
RELATII IERARHICE:
- este subordonat: sefului parcului auto (Coordonator Transport)
- are n subordine: nu are angajati n subordine

OBLIGATII:
- este obligat sa se prezinte la serviciu la ora fixata in program, odihnit, in tinuta
corespunzatoare si sa respecte programul stabilit;
- participa la pregatirea programului si la instructajele NTS si PSI;
- va cunoaste si va respecta prevederile legale cu privire la circulatia pe drumurile publice, in
trafic intern si international de marfuri;
- pastreaza certificatul de nmatriculare, licenta de executie si copia licentei de transport,
precum si actele masinii n conditii corespunzatoare, le prezinta la cerere organelor de
control;
- nu paraseste locul de munca decat in cazuri deosebite si numai cu aprobarea sefului de
birou;
- nu va conduce autovehiculul obosit sau sub influenta alcoolului, drogurilor,
medicamentelor, etc. , care reduc capacitatea de conducere;
- soferului ii este interzis sa transporte alte marfuri in afara celor trecute in documentele de
transport;
- soferul va respecta cu strictete intinerariul si instructiunile primite de la seful de birou;
- soferului ii este interzis sa vorbeasca in numele firmei cu orice client al acesteia fara avizul
prealabil al sefului coordonator;
- se comporta civilizat n relatiile cu clientii, colegii de serviciu, superiorii ierarhici si
organele de control;
- atat la plecare cat si la sosirea din cursa, verifica starea tehnica a autovehicului, inclusiv
anvelopele. Dupa verificare intocmeste impreuna cu seful coordonator un proces verbal de
constatare, pe care il semneaza si il prezinta Biroului Auto;
- nu pleaca n cursa daca constata defectiuni / nereguli ale autovehiculului si si anunta
imediat superiorul pentru a se remedia defectiunile;
- nu circula fara ca aparatul tahograf / contorul de nregistrare a km-lor sa fie n functiune;
- la sosirea din cursa preda sefului direct Foaia de Parcurs completata corespunzator, insotita
de decontul justificativ de cheltuieli si diagramele tahograf;
- la incheierea unei curse verfica:
confirmarea primirii transportului de catre beneficiarul trecut in documentele de transport
prin aplicarea stampilei si semnaturii acestuia in rubrica special destinata acestui scop;
inchiderea fara rezerve a carnetului TIR de catre vama de destinatie, dupa caz.
- in timpul operatiunii de incarcare a compartimentelor pentru marfa, soferul are urmatoarele
obligatii:
sa supravegheze dispunerea corecta a marfii pe platforma autovehiculului astfel incat sa nu
fie depasita sarcina maxima admisibila pe axe;
sa fixeze si sa asigure incarcatura (cu chituci, sipci de lemn, centuri de ancorare sau alte
materiale) astfel incat transportul acesteia sa se efectueze in conditii de maxima siguranta.
- inainte de plecarea in cursa soferul are obligatia sa verifice:
concordanta dintre documentele de transport (CMR si carnet TIR), documentele marfii, tipul
marfii si specificatiile din comanda de transport primita de la birou;
aplicarea stampilei expeditorului pe documentul de transport CMR, in rubrica special
destinata acestui scop.
- soferul nu are voie sa ia in cabina persoane straine, este interzis sa treaca frontiera romana
si cea straina a persoanelor necunoscute;
- la parcarea autovehiculului soferul va lua toate masurile pentru asigurarea masinii, a
compartimentelor de marfa si a sigiliilor aplicate pe acestea;
- comunica imediat sefului direct telefonic sau prin orice alt mijloc orice eveniment de
circulatie n care este implicat;

- soferul va duce la indeplinire orice alte dispozitii primite de la seful de birou.

RESPONSABILITATI:
Soferul raspunde personal de:
- integritatea autovehiculului pe care il are in primire;
- integritatea marfurilor transportate;
- cheltuirea judicioasa a sumelor primite ca avans de deplasare;
- intretinerea autovehiculului, ceea ce presupune:
- efectuarea la timp a reviziilor, schimburilor de ulei si filtre, gresarea elementelor ce necesita
aceasta operatiune;
- exploatarea autovehiculului in conformitate cu instructiunile prevazute in cartea tehnica a
acestuia;
- tine evidenta valabilitatii tuturor documentelor si verificarilor vehiculului;
- tine legatura cu operatorul de transport care-l coordoneaza direct, transmitand informatii
despre desfasurarea cursei;
- soferul va raspunde personal in fata organelor in drept (politie, vama) de marfurile
transportate si netrecute in documentele de transport;
- soferul va raspunde in fata legii pentru pagubele cauzate firmei din vina sa si va avea
contractul de munca desfacut potrivit art 130 litera i) din Codul Muncii.

7. FISA DE POST PAZNIC

1. Denumirea compartimentului:
Logistica / Administrativ
2. Denumirea postului:
Paznic
3. Numele si prenumele salariatului:
NUME SI PRENUME SALARIAT
4. Se subordoneaza:
Director General

5. Numele sefului ierarhic:

NUME SI PRENUME SEF IERARHIC
6. Subordoneaza:
Numai daca este cazul
7. Drept de semnatura:
Intern:
Extern:
8. Relatii functionale:

9. Pregatirea si experienta:
Studii medii, Scoala de soferi categoria B
10. Autoritate si libertate organizatorica:
Daca este cazul
11. Responsabilitati si sarcini:
- Asigura paza cladirii;
- Comunica catre conducere posibilele tentative de efractie;
- Curatenie in incinta gradinii;
- Mentine legatura cu institutiile care asigura utilitati generale;
- Indeplineste atributii privind implementarea si functionarea SMC, in cadrul organizatiei.
12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:
Daca este cazul

6.4 CV al fiecarui angajat

Curriculum Vitae

INFORMAII PERSONALE
Nume
Adres
Telefon
E-mail
Naionalitate
Data naterii

Munteanu Irina
Com. Magura Jud. Bacau nr. 827
0748818694
Irines2009@yahoo.com
Romana
19.08.1990

EDUCAIE I FORMARE
Perioada (de la - pn la)
2005-2009
Numele i tipul instituiei de nvmnt i al
Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Bacau
organizaiei profesionale prin care s-a realizat formarea
profesional
Domeniul studiat/aptitudini ocupaionale
Tipul calificrii/diploma obinut
Nivelul de clasificare a formei de instruire/nvmnt

Tehnic
Tehnician Proiectant CAD
III
2009-2012
Facultatea de Inginerie, Bacau
Specializarea:Inginerie si Management

APTITUDINI I COMPETENE PERSONALE

Tenacitate, comunicativ, optimism, spirit

de echipa, responsabilitate.
Romana

Limba matern

Limbi strine cunoscute

Engleza bine

Aptitudini i competene sociale

Adaptare la situatii noi,buna relationare

interpersonala, evitarea si aplanarea
situatiilor conflictuale.
Utilizare calculator si Microsoft office

Aptitudini i competene tehnice

Curriculum Vitae
ANCA MATIES
F, 18.05.1989, necasatorita
Adresa: ORIZONTULUI 10
Telefon: 0745891494
Email anca.maties@gmail.com
Permis conducere: Stagiu militar: n/a
Oras de domiciliu: BACAU
Oras de lucru: Bacau
Nivel Cariera: Entry-Level/Primii 3 Ani Exp
Disponibil: oricand
EXPERIENTA Vanzator In Magazin,Gestionar In Prezent 05.11.2008 - 23.01.2012
Firma: SC.MEXXEM.SRL
Oras lucru: Bacau
Salariu: CONFIDENTIAL
Departament: Customer, Client Service
Domeniu Activitate Firma: Comert cu amanuntul al incaltamintei si al articolelor din
piele,in magazine specializate.
Responsabilitati:

Gestiunea fizica a stocului de marfa,miscarea stocurilor in incinta magazinului si a

depozitului
aferent,evidenta documentelor de transport emise si primite cu semnaturile de predare
si primire la zi,inventarul lunar prin sondaj a stocurilor de marfa.
Punerea la dispozitia cilentilor servicii salutand,ajustand si raspunzand la intrebarile
si plangerile acestora.
Calitatea raportarilor si a informarilor,imbunatatirea permanenta a calitatii pregatirii
profesionale
si de specialitate,pastrarea confidentialitatii informatiilor legate de firma.
Utilizarea si pastrarea in bune conditii a documentelor cu regim special.
Beneficii:
Bonuri de masa.
Comision din vanzari.
PROIECTANT-CAD 22.10.2008 - 08.01.2009
Firma: CENTRUL DE PROIECTARI BC
Oras lucru: Bacau
Salariu: 800
Departament: Arhitectura, Design
Domeniu Activitate Firma: PROIECTARI
Responsabilitati:
PROIECTANT-Arhicad
Proiectare 3D a unor constructii civile si industriale
.
Hostess-promotor 03.09.2007 - 03.07.2008
Firma: FIRME COMERCIALE
Oras lucru: Bacau
Salariu: 1000RON
Departament: Industria Alimentara
Domeniu Activitate Firma: Nestle-prezentare prod kit-kat
Procter &Gamble-prezentare prod bonux
Coty-prezentare prod adidas
Tnuva-prezentare oferta
Enjoy-Prezentare si informare

Spriders-Prezentare si informare
Billa-Prezentare si informare
Capry-Sanne-Prezentare si informare
Responsabilitati:
Comunicare,prezentare,munca in echipa,identificare potentiali clienti,atingerea si
depasirea
unui anumit target de vanzari,
Recomandari: NESTLE
COTY
PROCTER &GAMBLE
Realizari:
Locurile de munca pe care le-am avut au avut ca esenta si suport comunicarea
amiabila
si explicita pentru ca fara de acestea prezentarea produsului,vinderea sau chiar
scoaterea
pe piata ar fi fost imposibila.
Munca de echipa este un alt element de baza in cadrul locurilor de munca pe care
le-am avut.
OSPATAR BARMAN 03.05.2007 - 03.09.2007
Firma: CUMETRO.SRL
Oras lucru: Bacau
Salariu: 700RON
Departament: Industria Alimentara
Domeniu Activitate Firma: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu
vanzare
predominanata de produse alimentare,bauturi si tutun.
Responsabilitati:
Comunicare,munca in echipa,servire.
Recomandari: HRISCU-administrator
EDUCATIE Studii:
2004-2008 LIC "ANGHEL SALIGNY"
2009-UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU

Cursuri, atestate si premii:

ATESTAT CALIFICARE DE NIV.3 "TEHNICEAN DESENATOR CONSTRUCTII
SI INSTALATII
APTITUDINI Limbi straine(Nivel cunoastere):
engleza (avansat)
franceza (incepator)
Cunostinte PC:
CUNOSTIINTE PC:
-EXCEL
-WORD
-CAD
-ARHI-CAD
Alte cunostinte, aptitudini sau observatii relevante pentru CVul tau
SPIRIT ORGANIZATORIC
CAPACITATE DE CONVINGERE
CREATIVITATE
INITIATIVA
ASUMAREA RESPONSABILITATILOR PROFESIONALE
SERIOZITATE
DESCHISA LA PROVOCARI

Informaii
personale
Nume /
Prenume

Lungu Daniela Ionela

Adres Str Condorilor,nr. 206 Bacau

Telefon

0746771014

Naionalitate

Romana

Data naterii

29 iulie 1989

Sex

Feminin

Educaie i
formare
Perioada
Calificarea /
diploma
obinut

Septembrie 1997-2011

Disciplinele
principale
studiate
Numele i tipul
instituiei de
nvmnt

Limba
matern

Certificat de promovare a Testelor Nationale, sesiunea iunie 2004;

Certificat de absolvire a Ciclului Inferior al Liceului, Filiera: Tehnologica, Profilul: tehnic, 2007;
Certificat de absolvire a Liceului, Bacau, 2009;
CERTIFICAT DE CALIFICARE PROFESIONALA, NIVEL 3; Filiera: Tehnologica; Profil: tehnic;
Calificarea profesionala: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL;
DIPLOMA DE ABSOLVIRE A EXAMENULUI DE BACALAUREAT; IULIE 2008, MEDIA: 7,84;

Electrotehnica Aplicata,Mecanica,Economie,CDS:Securitate si Sanatate in Munca,Matematica,Fizica,Masurar

Electrice si Electronice,Desen Tehnic
Liceul tehnic ,,LETEABacau, 2004-2008, Universitatea Vasile Alecsandri Bacau, 2009prezent;Departamentul pentru pregatirea personalului didactic,2009-prezent
Romana

Limbi strine
cunoscute
nelegere

Vorbire

Scri

Ascultare

Citire

Participare la
conversaie

Discurs oral

Exprima

Limba
franceza

C2

Dependent

C1

C2

Dependent

C2

Limba
engleza

A2

Independent

A1 Independent A2

Dependent

A1 Independent A1 Inde

Limba
spaniola

B1

Independent

A2

Competene i
abiliti sociale

Dependent

Dependent

B1 Independent A2

Depndent

Dependent

C2

Dep

A2 Inde

Spirit de echipa,creativitate,rezistenta la stres, tensiune sau program incarcat.

Competene i
aptitudini
organizatorice

Spirit organizatoric; detin o buna logistica de organizare si experienta in managementul de proiect (realizare
proiecte, intocmire, punere in aplicare).

Competene i
aptitudini de
utilizare a
calculatorului

Abilitati de utilizare a computerului;experienta in creare de proiecte, lucrari pentru dezbateri, pentru conferint
prezentari, grafice, pliante, programe de activitati,etc.
Foarte buna stapanire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel, Access, Publisher si Power Point

Alte
competene i
aptitudini

Adaptabilitate in orice mediu de munca, invatare in timp foarte scurt, gandire analitica, capacitate de convinge
realizarea de rationamente logice rapide, capacitate de exprimare lingvistica la un nivel ridicat

6.5 Beneficii salariale suplimentare oferite angajatilor

Beneficiile salariale ale angajailor cuprind:
a) salarii, indemnizaii i contribuii de asigurri sociale;
b) absene pe termen scurt compensate (concediul de odihn anual pltit i concediul
medical pltit) atunci cnd absenele se ateapt s aib loc n termen de 12 luni de la sfritul
perioadei n care angajatul a prestat serviciul n cauz (salariul cuprinde salariul de baz
(salariul tarifar, salariul funciei), salariul suplimentar (adaosuri i sporuri la salariul de baz)
i alte pli de stimulare i compensare);
c) participri la profit (recompense conform rezultatelor activitii anuale) i prime de
achitat n termen de 12 luni de la sfritul perioadei n care angajatul a prestat serviciul n
cauz;

d) beneficii nemonetare (asisten medical, cazare, transport, alte servicii sau bunuri
gratuite sau subvenionate) pentru angajaii cureni.
6.6 Care este legislatia muncii in vigoare
1. Hotrre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului
Naional Apicol pentru
perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de
bune practici pentru
apicultura, precum i a valorii sprijinului financiar Publicat n Monitorul
Oficial cu numrul
213 din data de 28 martie 2011
2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat n
Monitorul Oficial cu numrul 549 din data de 5 august 2010 1
3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea
apiculturii nr. 89/1998 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13
iulie 2009
4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de
ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, psri, albine i viermi de
mtase din Romnia
5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de
acreditare a stupinei de multiplicare
6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaiei i
pdurilor i al ministrului sntii i familiei i presedintelui Autoritii
Naionale pentru Protecia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu
privire la natura, coninutul, originea, prezentarea, compoziia, calitatea i
etichetarea mierii;
7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de
modificare a
Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere n
aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind aciunile de
mbuntire a condiiilor de producie i comercializare a produselor
apicole
8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinele
de sntate animal care reglementeaz schimburile i importurile n
Comunitate de animale, material seminal, ovule i embrioni care nu se
supun, n ceea ce privete cerinele de sntate animal,
reglementrilor comunitare speciale prevzute n anexa A punctul I la
Directiva 90/425/EEC
9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care
stabilete reguli de
sntate animala ce reglementeaz producia, prelucrarea, distribuia i
introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman
10. Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza,
depoziteaza, transporta, distribuie produse de origine animala

11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008
Codul Consumului
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008
12. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si
completarile ulterioare
13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale
comercianilor n relaia cu consumatorii i armonizarea reglementrilor cu
legislaia european privind protecia
consumatorilor, cu modificrile ulterioare;
14. Lege nr. 150/2004 privind sigurana alimentelor i a hranei pentru
animale;
15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerinelor
generale ale legislaiei alimentare, de instituire a Autoritii Europene
pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a procedurilor n domeniul
siguranei produselor alimentare
16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate
pentru a asigura
verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i
produsele alimentare i cu normele de sntate animal i de bunstare a
animalelor;
17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si
comercializarii alimentelor, republicat;
18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind
Sistemul rapid de alert pentru alimente i furaje;
19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare
privind aprobarea
normei sanitar veterinare privind notificarea intern i declararea oficial a
unor boli
transmisibile ale animalelor
20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990
de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime
de reziduuri de produse medicinale veterinare n alimentele de origine
animal
21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind
mierea
22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981
23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de
igien care se aplic alimentelor de origine animal;
24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificrile i
completrile ulterioare
25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind meniunile nutriionale i de
sntate asociate
alimentelor;
26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adugarea de vitamine i
minerale i de alte
substane la alimente ;
27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii
alimentari destinai utilizrii n produsele alimentare pentru consum uman,
cu modificarile si completarile ulterioare;

28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizri

comune a pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la
anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP);

PASUL 7 Declaratii financiare

7.1 Detaliaza strategia de achizitii de la cine cumperi materia prima si ce profit ai
MASINI SI UTILAJE APICOLE

VALOARE
LEI

STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame 25 buc

3.200

CENTRUFUGA TABLA ZINCATA

300

AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU

MIERE,CUTITE, DALTI

150

TOTAL

3650

Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate

comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie.
Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie
si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice,
respectiv cresterea venitului.
Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si
varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana
albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea
fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in
vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent.
Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop
principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea
celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este 0.083)
Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor 1,11
ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.
SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si cresterea numarului de familii de albine
in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237
UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE.
Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3
la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute.
In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o
valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141.
Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare
estimativa de 4.500 euro.
Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi
orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3,
asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE.
In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru
extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor
achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru
depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai
mieri extrase.

7.2 Sistemul contabil

Societate n comandit simpl
n cadrul acestei societi asociaii rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale.
Creditorii societii se vor ndrepta mai nti mpotriva acesteia pentru obligaiile ei i, numai
dac societatea nu le pltete n termen de cel mult 15 zile de la data punerii n ntrziere, se
vor putea ndrepta mpotriva acestor asociai.

Societatea comercial va avea cel puin doi asociai, n afar de cazul cnd legea prevede
altfel.
Se constituie prin contract de societate
Contractul de societate poate fi ncheiat sub forma unui nscris unic, denumit act constitutiv
Forma autentic a actului constitutiv este obligatorie atunci cnd:
a)printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un imobil;
b) se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl;
Este obligat s verse integral la data constituirii capitalul social subscris.
Administraia societii n comandit simpl se va ncredina unuia sau mai multor asociai
comanditai.
Comanditarul poate ncheia operaiuni n contul societii numai pe baza unei procuri
speciale pentru operaiuni determinate, dat de reprezentanii societii i nscris n registrul
comerului. n caz contrar, comanditarul devine rspunztor fa de teri nelimitat i solidar,
pentru toate obligaiunile societii contractate de la data operaiunii ncheiate de el.

7.4 Calculeaza vanzarile anuale

Categoria

ANUL 0

ANUL 3

Venituri

1.920

5.120

Cheltuieli

1.475

3.776

Rezultat Brut

445

1344

Cheltuielile luate in calcul pentru fiecare familie de albine sunt de 59 de lei si sunt
reprezentate de cheltuieli cu mediamentele si biostimulatorii neesari, cat si cheltuielile cu
transportul stupilor in pastoral, respectiv taxele necesare inscrierii ca produator ecologic.
Astfel:
cheltuieli anul 0: 25 fam. albine X 59 lei/fam=1.475 lei,
cheltuieli anul 3: 64fam. albine X 59 lei/fam= 3.776 lei,
TOTAL
cheltuieli anul 0: 1.475 lei
cheltuieli anul 3: 3.776 lei
Pentru obtinerea veniturilor s-a luat in calcul un pret de 8 lei/kg miere.
Astfel,
venituri anul 0: la 25fam. albine : 240 kg miere X 8 lei/kg= 1.920 lei
venituri anul 3: la 64 fam albine : 640 kg miere X 8 lei/kg= 5.120 lei
TOTAL
venituri anul 0: 1.920 lei
venituri anul 3: 5.120 lei
Diferenta intre productia de miere realizata si comercializata este reprezentata de
consumul propriu familal cat si consumul necesar iernarii familiilor de albine. De asemenea,

putem constata o crestere previzionata a productiei destinata comerializari cu 190% si

cresterea cu 3.237 a numarului de UDE.
7.6 Vanzarile de rulaj
Se calculeaza din contul 711 variatia stocurilor
Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte
importanta pentru contabilizarea productiei.
Contul se :
crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei
neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente;
debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei
neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente;
Rulajul reprezinta sumele inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune in debitul si
creditul unui cont corespunzator cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile
economice referitoare la contul respectiv.
A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a debita acel cont, iar sumele inregistrate in
debitul contului se numesc sume debitoare.
A inscrie o suma in creditul unui cont inseamna a credita acel cont, iar sumele evidentiate in
creditul contului se numesc sume creditoare.
Rulajul este de doua feluri:
Rulajul debitor - totalitatea inregistrarilor facute intr-o perioada de gestiune pe partea
de debit a unui cont;
Rulajul creditor - totalitatea inregistrarilor facute pe partea de credit a unui cont intro perioada de gestiune.
Soldul contului este diferenta dintre debitul si creditul unui cont, adica diferenta dintre
rulaje, stabilita la un interval de timp dat, sau de cate ori este nevoie. In situatia in care totalul
sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul este zero, iar contul este
soldat sau balansat si el nu apare in bilantul contabil.
Soldul poate fi :

sold initial - reflecta existentul de la inceputul lunii, respectiv starea elementului la

deschiderea exercitiului. Poate fi debitor sau creditor in functie de continutul
economic al contului;

sold curent - adica stabilit dupa fiecare operatie economico - financiara. El se

determina prin adunarea la soldul initial a cresterilor suferite de elementul patrimonial
si scaderea din rezultatul obtinut a miscarilor elementului;

sold final - adica socotit, calculat la inchiderea exercitiului, a perioadei de gestiune.

Soldul final se determina ca diferenta intre total sume debitoare si total sume
creditoare, dandu-i-se semnificatia sumei mai mari. Daca totalul sumelor debitoare
este mai mare decat totalul sumelor creditoare, avem un sold debitor, iar daca totalul
sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, avem un sold
creditor.

S.C PRO-ALBINA SRL detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc.
inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500
buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
- materii prime : 3.000 ron;
- materiale auxiliare : 1.500 ron;
- colaboratori : 600 ron;
-energia electrica facturata : 400 ron plus TVA , achitata in numerar;
Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 ron/buc plus TVA, creanta incasandu-se prin
banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.
a) In cazul in care se utilieaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi :
cheltuieli cu materii prime:
601 = 301 3.000 ron
cheltuieli cu materialele auxiliare :
6021 = 3021 1.500 ron
cheltuieli cu colaboratorii :
621 = 401 600 ron
cheltuieli cu energia electrica achitata in numerar :
% = 5311 476 ron
605
400 ron
4426
76 ron
obtinerea produselor finite:
345 = 711 5.500 ron
Nota. Costul de productie total se obtine astfel:
3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 ron/buc.
livrarea produselor produselor finite:
411 = %
10.710 ron
701
9.000 ron
4426 1.710 ron
scoaterea din evidenta a produselor finite:
200 buc * 10 ron/buc + 400 buc * 11 ron/buc = 6.400 ron;
711 = 345 6.400 ron
incasarea contravalorii produselor vandute :
5121 = 4111 10.710 ron
In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 ron si un rulaj
creditor de 5.500 ron, deci un sold final debitor de 900 ron. Inchiderea acestui cont se va
efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel:
121 = 711 900 ron
b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi :
scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10
ron/buc;
711 = 345 2.000 ron
vanzarea produselor:

411 = %
10.710 ron
701
9.000 ron
4427
1.710 ron
incasarea contravalorii produselor vandute:
5121 = 411 10.710 ron
stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite :
100 *11 ron/buc =1.100 ron
345 = 711 1.100 ron
7.6 Include un bilant estimativ
Bilant simplificat
Euro
ACTIVE
Active circulante
Numerar existent la nceputul
activitii
Numerar generat de activitatea de
exploatare
Creante
Stocuri
Alte active circulante
Total active circulante
Active fixe nete(inclusiv financiare si
necorporale)
Total active fixe
TOTAL ACTIVE
CAPITAL I DATORII
Datorii curente
Descoperit de cont la nceputul perioadei
Credite pe termen scurt
Furnizori
Alte datorii
Total datorii curente
Datorii pe termen lung
Credite pe termen lung
Total credite pe termen lung
Alte datorii pe termen lung si
provizioane
TOTAL DATORII
CAPITALURI
Capital social
Profit repartizat n cursul anului
Profituri repartizate n anii anteriori
TOTAL CAPITALURI
TOTAL CAPITALURI I DATORII

Actual( N)
17600
1000

Previziuni( N+1)
17600
1500
1000

600
200
19400
1200

400
700
350
21550
2500

1200
20200

2500
24050

0
3000
0
1000
0
4000
0
0
0
0

2000
5000
0
1200
0
8200
0
0
0
0

4000
2575
1000
10439
0
3575
7775

8200
7000
2000
20000
10439
9000
17200

Contul de profit si pierdere

Euro
N
Vnzri
Interne
28800
Export
0
Total vnzri
2400
Costuri i cheltuieli
Costul bunurilor vndute
Materii prime i materiale
12000
Combustibil i energie
1200
Servicii subcontractate
0
Altele
Salarii, prime i contribuii
5000
Costul total al bunurilor
14200
vndute
Costuri administrative i de
2800
desfacere
Amortizare
Amortizare total
12000
Venituri / costuri nete din dobnzi
Total venituri/costuri nete din 0
dobnzi
Profit/ pierdere din activitatea extraordinar
Total profit/pierdere
10439
extraordinar
Venit net nainte de
25200
impozitare
Impozitul pe profit
1983
Profit net
8456
Dividende pltite
0
Profit repartizat
5000

N+1
42000
0
3500
15000
3000
0
7500
18000
4000
15000
10000
32400
52300
6156
26244
0
10500

7.7 Proiecteaza un scenariu pesimist

Atunci cand construiesti un plan de afaceri, insotit evident de un buget de venituri si
cheltuieli, te uiti in trecut daca afacerea are o istorie, sau daca este una noua, green field sau
replicata sau transferata pe o piata noua, te informezi cat mai in detaliu in piata locala.
Acest plan de afaceri nu este nimic altceva decat un scenariu in care crezi si care ar
trebui sa se transforme in realitate. Sunt multe elemente-cheie de care trebuie sa tii cont, si de
aceea trebuie sa ai o doza mare de realism, combinata cu putin pesimism.
In general, este bine a se construi the worst case scenario. Daca aceasta constructie incepe
bottom up, adica de la profit catre veniturile necesare obtinerii acestuia, avem o abordare
corecta. Se vorbeste foarte mult despre productivitate sporita, pentru ca salariatii sa aspire la

venituri mai mari. Aceasta productivitate nu inseamna altceva decat venituri cat mai mari, cu
resursa umana cat mai redusa, mai ales cand aceasta devine tot mai scumpa.
Investitiile straine asteptate sa vina cat mai mult in Romania iau in calcul in mod special
costul mai redus cu forta de munca, dar nu stiu ca aceasta forta este ieftina pentru ca nu stie sa
munceasca eficient si mult. Cu eficienta vin si banii, dar cu volumul de munca ar trebui sa
venim noi.
Preturile din piata, mai mult sau mai putin, s-au echilibrat cu cele din Europa, dar eficienta si
munca lasa de dorit. Cei care aleg sa lucreze intr-o alta tara pentru un castig mai mare intra
intr-un sistem in care trebuie sa se inscrie si sa raspunda pozitiv cerintelor acestuia. Sunt
aceiasi oameni care castigau mai putin in Romania si mai mult in alte piete.
Cum e posibil? Ajungem sa ne intrebam daca sistemele difera, si evident ca da. Daca am
acomoda tot timpul volumele de afaceri cu nivelul fortei de munca, am incepe si noi sa
functionam mult mai eficient.
Pentru aceasta, insa, avem nevoie de o abordare in general pesimista, pentru a avea
rezultate peste asteptari
7.8 Calculeaza si include necesaru de capital
cheltuieli anul 0: 1.475 lei + Venituri anul 0: 1920 = 3395lei
cheltuieli anul 3: 3.776 lei + Venituri anul 3: 5120 = 8896lei

Pasul 8 Planul Operational

8.1 Locatia unde functionezi cu avantaje si dezantaje
Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate
pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti,
judetul Bacau.
8.2 De cat spatiu ai nevoie
Vatra de stupin permanent este amplasat pe terenul proprietate
privat a apicultorului
- Teren extravilan 1,11 ha
8.3 Include un set plan a fluxului operational /
8.5 Daca esti producator include o descriere a planului de fabricatie
1. MIEREA IN SECTIUNI

1.1. Material utilizat

pentru mierea in sectiuni mini-ramele utilizate pentru mierea in sectiuni vor fi realizate fie
din lemn netratat fie din plastic alimentar.
Apicultorul va folosi o amorsa de ceara obtinuta fie din descapaceala, fie din ceara bio
(rezultata din practicarea apiculturii ecologice conform legislatiei nationale si europene,
sau care beneficiaza de un buletin de analiza care atesta lipsa de reziduuri).
1.2. Recoltarea mierii n seciuni
Aceast producie trebuie s se fac la familiile foarte puternice i n perioada de culesuri
intense.
Trebuie avut grij ca seciunile s fie total cpcite.
1.3. Condiionarea mierii n seciuni
Sectiunile dar si ambalajele utilizate pentru comercializarea mierii n seciuni vor fi de
calitate alimentar.
Ambalarea se face in recipiente sau alte ambalaje ermetic nchise.
2. POLEN
2.1. Colectoarele de polen
Toate elementele care vin in contact cu polenul (placa activa si cutia de recoltare) trebuie sa
fie compatibile din punct de vedere alimentar a se vedea simbolul alimentar.
Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent si sa permita o curatare usoara.
Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor.
In cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa fie bine protejat
de umiditate.
In cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine ventilata (aerisita).
Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptata la puterea familiei de albine. Acesta nu
trebuie sa raneasca albinele.
2.2. Recoltarea polenului
Polenul se va recolta doar de la familii sntoase, bine dezvoltate i n absena puietului
vros (ascosferozei) si in perioadele favorabile culesului de polen.
Sertarasele colectoarelor de polen vor fi descarcate ct mai des posbil, zilnic sau la dou
zile, n funcie de umiditatea mediului, indiferent de cantitatea de polen stransa.
Dac este necesar acestea vor fi curatate prin periere.
Se va verifica prezenta mucegaiului n cutiile colectoare. Dac este necesar, acestea vor fi

nlocuite cu altele de la rezerva, pentru a fi curate.

Colectoarele de polen nu vor intra n contact dect cu elemente curate (niciodata nu se pun
pe pmnt).
Orice polen suspect (aglomerat datorita umiditatii, mucegit, etc) va fi eliminat n mod
sistematic.
Resturile cazute in sertaras (albine, parti anatomice, etc) vor fi eliminate nainte de transport.
Trebuie evitat cu orice pre ca excrementele de roztoare s cad n colectoarele de polen.
Acestea pot fi extrem de infecioase.
Recipientul (vasul) n care se transport polenul trebuie s fie de calitate alimentar.
2.3.Condiionarea polenului
Spatii i materiale
Toate elementele care intr n contact cu polenul trebuie s fie de calitate alimentar i
rezistente la acizi.
Condiionarea polenului nu se poate face dect n spatii ce rspund normelor definite pentru
camerele de extracie permanente a mierii. O atenie particular trebuie acordat absenei
oricrei surse de contaminare (ca si in cazul mierii).
Uscare
Pentru o conservare la temperatura ambiental, uscarea polenului este indispensabil i
aceasta
se va face imediat dup recoltare (n interval de 24 de ore de la recoltare).
Polenul trebuie s fie aezat pe nite tvi de inox sau material alimentar (lemn, plastic) n
strat
subire i uscat lent printr-un flux (curent) de aer uscat, la o temperatur maxima de 40C.
Umiditatea polenului nu trebuie s depeasc 6 %: acest lucru se va controla cu un aparat
ce
msoar umiditatea cerealelor, sau prin cntriri difereniale, nainte i dup uscare (110 C
timp de 1 or).
Curare
Se recomand s se utilizeze o main care elimin impuritile prezente n polen prin
diferena de densitate i prin electromagnetism: resturi de albine, metale.
Un control vizual final este indispensabil pentru a elimina impuritatile de aceiai densitate i
volum ca i granulele de polen (ex. puiet vros).
Congelare
Dup curare, polenul proaspat poate fi congelat n sculei (pungulie) sau n borcane mici.

Atenie lanul de frig nu poate fi ntrerupt.

Punere n recipiente (borcane)
Borcanele trebuie sa fie perfect curate i ermetice.
Amestec cu miere- Este posibil ca polenul s fie conservat n amestec cu miere.
2.4. Etichetarea polenului
Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:
Denumirea comercial a produsului: polen uscat sau polen congelat data de valabilitate:
polen uscat: max. 1an de la data recoltrii, polen congelat, max. 18 luni de la data recoltrii, condiii de conservare (depozitare). Pentru polenul congelat, trebuie s se fac meniunea nu
poate fi recongelat, i trebuie consumat n 5 zile de la decongelare (fiind mentinut in acest
timp la frigider), greutatea net, numele i adresa apicultorului/ conditionatorului sau a
vnztorului (comerciantului)- ara de recoltare a polenului (facultativ), - nr. lotului sau alte
date care s asigure trasabilitatea produsului.
Se recomand ca pe etichet s se specifice c produsul este potenial alergen pentru
persoanele
sensibile la alergiile alimentare.
Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA.
Prezena a mai mult de 0,9% polen de la plante modificate genetic (OMG) impune o
mentiune specific pe eticheta: produs OMG.
2.5. Depozitarea polenului
Polenul uscat trebuie depozitat ntr-un loc uscat, rcoros (ideal este ca temperatura sa fie mai
mica de +15C ) i departe de surse de lumin.
Polenul congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18C.
3. LAPTISOR DE MATCA
3.1. Botcile pentru productia de laptisor de matca
Toate elementele stupului, sarma si ceara sunt acceptate in cadrul productiei de laptisor de
matca tinand cont de specificatiile de mai sus sa fie de uz alimentar!
Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar folosirea cerii provenite
din descapaceala;
Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie sa fie de calitate
alimentara;
Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adezivi alimentari, cu ceara de
albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice.
3.2. Curatarea botcilor

 nainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate in producia de lptior de
matc trebuie s fie splate cu ap potabil (sub jet de ap de la robinet) ct mai rapid cu
putin.
In ceea ce priveste spatiul de depozitare a materialului sunt necesare unele masuri de
precautie:
absena de produse chimice i de surse de fum n camera de depozitare.
locul sa fie curat si igienizat.
.
3.3. Recoltarea lptiorului de matc
Cresterea larvelor
Transvazarea trebuie s se fac n bune condiii de igien.
Toate materialele utilizate in crestere i transvazare trebuie s fie de calitate alimentar i
trebuie s fie n prealabil splatate i dezinfectate.
Apa de spalare, n condiiile n care se folosete, trebuie s fie potabil.
Transvazarea
Transvazarea se face pornind de la familii sntoase i n afara perioadelor de tratament.
Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de cldura soarelui trebuie s fie curat i umezit
cu ap potabil.
Recoltarea
Indeprtarea albinelor de pe leaurile de cretere trebuie s se fac cu o cantitate minim de
fum.
Botcile cu laptisor trebuie s fie protejate de orice fel de surs de alterare (soare) sau de
contaminanti.
Transport
Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptisorului trebuie s fie de calitate
alimentar, curate, dezinfectate i inchise ermetic.
Laptisorul se va pastra imediat dupa recoltare in frigidere pentru o perioada limitata de timp
sau congelatoare
3.4. Condiionarea lptiorului de matc
Igiena localurilor i a materialului
Condiionarea lptiorului de matc nu se poate face dect n ncperi ce corespund
normelor definte pentru camerele de extracie a mierii permanente.

 Operaiunile de condiionare a lptiorului de matc vor fi efectuate fie intr-o ncpere

special fie n camera de extracie a mierii n afara perioadelor de lucru cu mierea (flux in
campanie).
Toate elementele care intr n contact cu lptiorul de matc (materialul de extracie, de
filtrare, lanet de transvazare, borcane, furtune) trebuie s fie de calitate alimentar. Ele
trebuie s fie curate i uor de ntreinut, de splat i dezinfectat inainte si imediat dup
utilizare.
Supraincalzirea
Trebuie s se evite contactul ustensilelor nclzite cu lptiorul de matc .
Eliminarea larvelor din celule (botci)
Lptiorul din celulele n care s-au gsit larve moarte nu va fi extras.
Eliminarea larvelor nainte de extracie este obligatorie. In timpul acestei operaiuni, trebuie
acordat maxim atenie de a nu le rni i astfel s se produc scurgeri de hemolimf in
laptisor.
Extracie
Extracia poate fi efectuat cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu ajutorul unui
aparat ce folosete fora centrifug.
Operaiunile de extracie a lptiorului de matc ar trebui efectuate chiar n ziua scoaterii
leaurilor cu botci, n timp ct se poate de scurt.
Filtrare
n scopul eliminrii eventualelor corpuri strine vizibile, n deosebi particule de cear, este
recomandat filtrarea i aceasta trebuie s aiba loc n acelai timp sau n chiar ziua extraciei.
Materialul filtrant va fi de tip alimentar si rezistent la acizi alctuit dintr-o retea cu ochiuri de
la 0,4 la 0,7 mm.
Congelare
Lptiorul de matc va fi congelat la -18C. Atenie odat congelarea nceput, ea nu mai
poate fi ntrerupt decat in momentul utilizarii finale. Stabilirea unei durate maxime de
conservare este obligatorie.
Imbuteliere
Recipientele trebuie s fie perfect curate i s se nchid ermetic.
3.5. Etichetarea lptiorului de matc
Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:
Denumirea comercial: lptior de matc prospt sau congelat, data de valabilitate:
proaspt

max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltrii.

Aceast dat trebuie s specifice ziua, luna i anul, - temperatura de depozitare: proaspt
ntre 2 i 5 C, congelat < -18C, greutatea net, numele i adresa apicultorului
(conditionatorului sau comercianutului), ara de recolt (facultativ), nr. lotului si data
produciei,
Lptiorul de matc nu poate fi recongelat!
Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA
3.6. Depozitarea lptiorului de matc
Att la nivelul depozitrii ct i la locurile de vnzare, lptiorul de matc preambalat trebuie
s fie protejat de lumin i meninut la temperaturi cuprinse ntre 2 i 5C.
Lptiorul de matc congelat
8.5 Daca esti producator include o descriere a planului de fabricatie

Pasul 9-Informati IT
9.1 Ce sistem informational vei folosi?
Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee manuale
sau prin culegere automat de ctre sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor i extragerea
informaiei (rezultatelor) sub diverse forme.
Componentele sistemului informatic sunt: calculatoarele, programele, reelele de
calculatoare i utilizatorii. Exemple: cartea de telefoane a unui anumit operator, repertoriul de
legi inclusiv funcia lor activ i pasiv, bnci de date medicale, sistemele de colectare i
analiz a datelor furnizate de un telescop i multe, multe altele.
9.2 Care sunt cerintele de software?
Specificatiile cerintelor software trebuie sa fie:

Corecte
Neambigue fiecare cerinta definita are o singura interpretare
Complete ar trebui sa contina tot ceea ce este necesar pentru realizarea software-ului
Consistente intre ele si cu documentele pe care le refera
Clasificate dupa importanta si/sau stabilitate
Verificabile. Trebuie evitate cerinte ca :va furniza un raspuns rapid, sistemul nu va
cadea niciodata, etc.

Modificabile. Atunci cand o aceeasi cerinta apare in mai multe parti, actualizarile
documentului sunt mai greu de facut
Usor de corelat cu cerinte formulate in alte documente, de ex. URD

Avantajele

Sta la baza contractului dintre clienti si furnizori.

Reduce efortul de dezvoltare.

Sta la baza estimarii costurilor si a planificarii

Permite planificarea testelor de verificare si validare

Usureaza transferul produsului la noi utilizatori sau pe platforme noi.

Serveste ca baza pentru viitoarele imbunatatiri sau modificari ale produsului.

2. Cine participa
Definirea cerintelor software este o responsabilitate a dezvoltatorului.
Alti participanti:utilizatori, ingineri de sistem, ingineri hardware si personal de
operare.
9.3 Cum integrezi internetul?
Internetul a schimbat modul in care oamenii se informeaza si comunica. A creat noi piete si
oportunitati de afaceri. Modele de afaceri consacrate au devenit invechite si ineficiente.
Orice companie care se dezvolta trebuie sa gaseasca metode de a introduce Internetul in
modelul sau de afacere.
Integrarea afacerilor pe Internet inseamna gasirea modalitatii optime prin care
avantajele Internetului se pot transforma in avantaje concurentiale pornind de la
premisa ca prezenta pe Internet a firmei este o componenta a politicii de marketing.
Aceasta trebuie facuta in baza unei strategii adaptate conditiilor de piata.
Pentru integrarea afacerii dvs pe internet ne implicam prin:

elaborarea strategiei de integrare a afacerii pe Internet;

identificarea cerintelor pentru partea de programare si continut;
implementarea efectiva a solutiilor optime:
o nevoia de comunicare a firmei - site web, servicii de email, liste de discutii,
forum etc
o crearea unei identitati vizuale unitare;
o programarea website-ului - interfata grafica, scripturi, baze de date etc - atat
pentru site-uri de prezentare, cat si pentru aplicatii mai complexe de tipul
magazinelor online sau a portalurilor de informare;

programarea de aplicatii informatice care raspund unei nevoi specifice

activitatii partenerilor nostri si care se poate automatiza cu ajutorul
Internetului;
promovarea site-lui pe Internet pentru o pozitionare optima in motoarele de
cautare;

9.4 Ce service vei externaliza?

- Servici de paza
9.5 Fotografii si alte materiale de suport