t\u0103\u0163ile Rene Descartes (Sorbona) \u015fi Trois-Rivieres (Quebec). Cercet\u0103rile sale \u00een domeniul deficien\u0163ei mintale, al dezinstitu\u0163ionaliz\u0103rii, al implica\u0163iilor psiholo\u00ad gice \u00een bolile fizice \u015fi al psihopatologiei s-au concretizat \u00een numeroase lucr\u0103ri, dintre care amintim:L'lntervention en deficience mentale (2 voi., 1987 \u015fi 1990),
constituie, pentru mine. un moment important, pe care-1 tr\u0103iesc \u00een mod diferit de cel al public\u0103rii, \u00een Mexic \u015fi apoi \u00een Brazilia, a traducerilor \u00een spaniol\u0103 \u015fi \u00een portughez\u0103 ale acestei c\u0103r\u0163i. \u00een mod firesc, traducerea \u00een limba matern\u0103 m-a condus la o reflec\u0163ie privind at\u00eet originile lucr\u0103rii, pozi\u0163iile pe care le adopt \u00een ea, c\u00eet \u015fi \u00eenceputurile vie\u0163ii mele profesionale, circumstan\u0163ele \u015fi personalit\u0103\u0163ile care mi-au marcat evolu\u0163ia.
\u00een 1962 am \u00eenceput s\u0103 lucrez la \u015eiret - cadru istoric, a doua capital\u0103 a Moldovei - la c\u0103minul-spital pentru copii ncuropsihici. Ca medic, am \u00eent\u00eelnit aici patologiile grave ale copil\u0103riei, tulbur\u0103rile majore ale dezvolt\u0103rii. Perioada tr\u0103it\u0103 la \u015eiret a reprezentat o prim\u0103 ini\u0163iere \u00een materie de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, prin participarea mea la proiecte conduse de doi dintre profesorii mei din facultate, 'finalizate prin publi\u00ad carea - \u00een 1965 \u015fi 1966 - a primelor articole semnate \u00een calitate de coautor. \u00een prima din aceste cercet\u0103ri am lucrat cu Emil Repciuc, profesorul meu de anatomie, care m-a fascinat prin cultura sa enciclopedic\u0103 : Repciuc f\u0103cuse studii remarcabile de medicin\u0103, matematic\u0103, filosofie \u015fi muzic\u0103. Aceast\u0103 cercetare privea depistarea fenilcetonuriei \u00eentr-o popula\u0163ie de 1.100 de copii cu deficien\u0163\u0103 mintal\u0103. A doua cercetare a fost condus\u0103 de Nicolae Cajal, profesorul meu de inframicrobiologie \u015fi personalitate care a jucat un rol determinant \u00een decizia mea de a intra \u00een lumea cercet\u0103rii. Acest proiect privea \u015fi profilaxia rujeolei cu ajutorul unui vaccin preparat din tulpina M6(15 Huang \u015fi care avea, indirect, implica\u0163ii pentru \u00een\u0163elegerea imuno- genezei la copii cu \u00eent\u00eerziere mintal\u0103, uneori profund\u0103.
Cei trei ani \u015fi jum\u0103tate petrecu\u0163i la \u015eiret au fost, de asemenea, marca\u0163i de contactul cu \u015ecoala de psihiatrie de la Socola. Spitalul Socola, institu\u0163ie acum centenar\u0103, \u00eei avusese la \u00eenceputurile sale, ca medici-directori, pe Al. Br\u0103escu, CE Parhon \u015fi L.O. Ballif. \u015eeful catedrei de psihiatrie de la Socola era, \u00een perioada aceea, profesorul Petre Br\u00eenzei, promotorul unei perspective bio-psiho-sociale a proceselor psihice normale \u015fi patologice. Citeva manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00een iunie 1963, \u015fi o c\u0103l\u0103torie de studii efectuat\u0103 cu profesorul Br\u00eenzei \u015fi echipa sa \u00een fosta Uniune Sovietic\u0103 mi-au permis s\u0103 \u00een\u0163eleg mai bine aceast\u0103 perspectiv\u0103.
Leave a Comment