Marele Viscol din februarie 1954

In februarie 1954, troienele s-au Inaltat vazand cu ochii, pana la cinci metri,
iar viforul a suflat nemilos zile In sir, marcand cea mai aspra iarna din secolul XX.
Vazduhul e un infern, ninge, viscoleste. Strazile sunt infundate, vijelia zguduie
peretii!, scria la 2 februarie, in jurnalul sau, scriitorul bucurestean Pericle Marinescu.
Si acesta era doar
inceputul Marelui Viscol care
a incremenit Bucurestiul si
intreaga Romanie, la propriu, in
prima saptamana din februarie
1954. Troienele au ajuns, in zilele
care au urmat, chiar si la 5 metri
inaltime in sud-estul tarii.
Totul a nceput n
dimineaa zilei de 3 februarie
1954, cnd, parc din senin, au
nceput s cad fulgi mari i
dei. n paralel, vntul sufla cu 126 kilometri pe or n Bucureti i n sud-estul rii. ntr-
o singur zi - 3 februarie - n Capital s-au depus 115 L/mp de zpad. De
asemenea, la Clrai, stratul de zpad atingea 173 de cm, dar n tot sud-estul rii
au existat i straturi de 5 metri. Ca i alte numeroase localiti din ar, Bucuretiul era
troienit, n cartierele istorice, ca i n centru, nmeii dominau tot peisajul, circulaia i
activitatea au fost blocate. La
periferie, oamenii au spat
tuneluri prin care ieeau din
case, tancurile armatei au fost
scoase pe strzi pentru a ajuta
la deszpezire i la transportul
alimentelor, n primul rnd al
pinii. Cum ne aflam la puin
vreme de la ncheierea
rzboiului i lipseau mijloacele
mecanizate, att n Bucureti,
dar i n alte mari orae din sud
s-au folosit i cai pentru
transportul diferitelor alimente.
Populaia adult, indiferent de
vrst, sex ori profesie, a
trebuit s participe la aciunile de curare a zpezii de pe strzi, din jurul spitalelor,
colilor i altor instituii importante. Acesteia i s-au alturat militarii, care au muncit zi i
noapte. Prin radio, dat fiind c la ora aceea nc nu aveam televiziune, se fceau
apeluri insistente la mobilizare n localitile mari, mici, comune i satele izolate.
In acele cumplite zile ale inceputului de februarie s-a inregistrat, potrivit
Administratiei Nationale de Meteorologie, cel mai puternic viscol din secolul XX.
Viforul nu s-a potolit usor si, pana la finalul lunii, avea sa mai loveasca in alte trei
reprize, extrem de agresiv.Nametii au acoperit strazile, gardurile, au infundat curtile,
ba, la unele case au ajuns pana la streasina. Pe strazi abia s-au facut ici colo partii
in forma de transee, in care oamenii dispar cu totul sau nu li se mai vad decat
varfurile caciulilor, nota, in 5 februarie, scriitorul Pericle Marinescu.
Tramvaiele treceau prin tuneluri de zapada
In dimineata zilei de 3 feburarie 1954, bucurestenii s-au trezit prizonieri in
propriile case. Ne-am dat seama ca era
zapada mare pentru ca inauntru era
Intuneric, iar geamurile erau albe. Am
Incercat sa iesim, dar nu s-au deschis nici
ferestrele, nici usile!, a descris succint, Dan
Antoniu, cercetator istoric in domeniul
aeronautic, inceputul Marelui viscol care a
incremenit Romania, la propriu, sub zapada.
Cel mai gros strat de zapada a fost
inregistrat la Calarasi: 173 cm, pe 4 februarie.
Dar viscolul a troienit zapada pana la 2-5
metri inaltime, in sud-estul si estul tarii. Armata a fost cea care a deszapezit orasele si
a asigurat populatiei alimentele de baza.
Painea adusa cu sanii trase de cai
Armata s-a mobilizat imediat, carand provizii, intr-o prima faza, cu sanii si cai. Si
muncitorii s-au mobilizat, debarasand
arterele principale, pentru ca proviziile
sa fie aduse cu masinile armatei.
Totodata, au fost deblocate sinele de
tramvai, pentru ca oamenii, care ieseau
din case si de pe strazi prin tuneluri
sapate in zapada, sa poate merge la
serviciu. Camioanele Armatei adunau
zapada si o aruncau in Dambovita.
Uzina Grozavesti pompa apa calda, ca sa nu existe pericolul sa se formeze poduri
de gheata.
Masini strivite sub senilele tancurilor
Constienti ca risca sa moara de foame sau de frig in case, romanii au sapat
tunel prin omat, au carat zapada cu carutele pana la Dambovita, pana cand
stratul s-a mai netezit. Abia atunci au fost
scoase tancurile Armatei, pentru ca prin
zapada nebatatorita riscau sa se
rastoarne. Unii martori ai Marelui Viscol si-
au amintit chiar ca, dupa topirea
nametilor, au fost gasite masini acoperite
de troiene si care fusesera strivite de
senile.
Viscolul din 1954 a fost si un prilej
de propaganda comunistapentru presa
din acea vreme, utilajele de deszapezire
de la Minsk fiind elogiate in ziare: Cetatenii Capitalei, care in aceste zile lucreaza la
deszapezirea strazilor, au privit cu multa admiratie puternicele masini de deszapezit
M.A.Z. produse de fabrica de automobile din Minsk.
Viscolul din 1954 in cifre
Durata: 3-5.02.1954 dealtfel, atunci s-a inregistrat cea mai lunga durata
continua a unui viscol in Bucuresti: 48 de ore (pe 3-4.02.1954).
Viteza maxima a vantului in Bucuresti: 126 km/h (pe 4.02.1954, maxima pt.
Bucuresti).
Cantitatea maxima de zapada depusa: 115.9 l/m2 in 24 ore la Grivita pe
3.02.1954.
Cel mai gros strat de zapada: 173 cm la Calarasi pe 4.02.1954.
Cele mai mari troiene: 2-5 m in sud-estul si estul tarii.
In ce conditii se produc viscole violente?
Astfel de episoade au loc, de obicei, cand ciclonii mediteraneeni
traverseaza Peninsula Balcanica si ajung in vecinatatea teritoriului Romaniei, pe o
traiectorie ce trece peste vestul Marii
Negre, la est actionand ca un baraj, un
camp de presiune atmosferica inalta, a
declarat dr. Roxana Bojariu,
coordonatorul Sectiei de Climatologie de
la ANM. Ciclonii mediteraneeni care
aduc aer mai cald si mai umed din
bazinul mediteraneean se reincarca cu
umiditate deasupra Marii Negre si in
contact cu aerul mult mai rece de
deasupra tarii noastre determina ninsori foarte abundente, insotite de viscole.