r

Principii reglementari europene

MANAGEMENTUL APEL
Dr. lug. Petru .
...
r/j .
",
r .11.>.
***
* ; *
* *
*****
.-
Dr. ing. Petru Serban Sef lucrari dr. ing. Andreea Galie
MANAGEMENTUL APELOR
PRINCIPII SI REGLEMENTARI
EUROPENE
BUCURESTI,2006
3
CUPRINS
- ---- -----
I. 1NTRODUCERE___ _ _ __ 11
1.1 Importanta si functiile apei 11
1.2 Cic1ul hidrologic___ _ _______ _ _ _ _ _ _ _ 18
2. RESURSELE $1 CER1NTELE DE APA_ _ _ _ _ 20
2. 1 Resursele de apa pe glob 20
2.1.1 Cata apa se gaseste pe Ten'a'?__ _ 20
2.1.2 Variatia in spatiu a resurselor de apa 22
2.1.3 Variatia in timp a resurselor de apa 24
2.1.4 Calitatea apelor 27
2.2 Cerintele de apa pe glob 30
2.2.1 Variatia in timp spatu a cerintelor de apa 30
2.2.2 Cerinte de apa pentru populatie 32
2.2.3 Cerintele de apa pentru agricultura 33
2.2.4 Cerintele de apa pentru indu str ie__ _ __ _ _ 34
2.2.5 Criza apei 34
2.3 Resursele de apa ale Romaniei 35
2.3.1 Resurse1e hidrologice 35
2.3.2 Re sursele tehnic utilizabile 43
2.3.3 Calitatea resurselor de apa__ 44
2.4 Cerintele de apa ale Romaniei 50
2.4.1 Principalele folosinte de apa 50
2.4.2 Evolutia cerintelor de apa__ __ 51
3. APA $1DEZVOLTAREA DURAB1LA 55
3.1 Conceptul si obiecti vele dezvoltarii durabi le 55
3.2 Proble me glob a1e de mediu 58
3.3 Modele dinamice globale 60
3.4 Managemen tul integrat al resur selor de apa, baza a dezvol tarii
durabile 61
3.4. 1 Principiile ma nagementu1ui integrat al resur selor de apa_ 61
3.4. 2 Concept ul management ul integrat al resurselor de apa__ 62
4. EVOLUpA POLITICII EUROPENE IN DOMENIUL APELOR 67
4. 1 Etapele evolutiei 67
4.1. 1 Protectia folosintelor de apa 67
4.1.2 Reduc erea poluarii la sursa__ 71
4.1.3 Gospodarirea durabi la a resurselor de apa 76
4.2 Directiva cadru pentru apa 77
65:556
Descrierea CIP a Blbliotecii Nationale a Romaniei
PETRU
Managementul apelor: principalele rcglementiiri
europene / dr. ing. Petru Serban. scf lucriiri dr . ing. Anelreea
G51ie - Bucuresti : Tipored, 2006
Bibliog r.
ISBN (10) 973-86083-8-4 ; ISBN (13) 978-973-86083-8-2
2006
1. Gfllie. Andreen
ISBN (10) 973 -86083-8-4
ISBN (13) 978 -973-86083-8-2
4
4.2.1 Gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic 77
4.2.2 Tipologia apelor de suprafata 80
4.2.3 Conditii de referinta pentru apele de suprafata 83
4.2.4 Corpuri de apa 86
4.2.5 Corpuri de apa puternic modificate si corpuri de apa
artificiale 91
4.2.6 Starea apelor 94
4.2.7 Categorii de calitate a apelor 97
4.2.7.1 Categorii de calitate a apelor de suprafata 97
4.2.7.2 Categorii de stare a apelor subterane 100
4.2 .7.3 Intercalibrare 101
4.2.8 Obiective de mediu 103
4.2.9 Monitoringul integrat al apelor 105
4.2.10 Anali za econornica a utilizarii apei 115
4.2.11 Participarea publicului 120
4.2.12 Planul de management al bazinului/districtului hidrografic_121
4.3 Directiva privind evaluarea si managementul riscului la inllndatii_124
4.3.1 Introducere 124
4.3.2 Evaluarea preliminara a riscului la inundatii 126
4.3.3 Harti privind hazardul inundatiilor si a riscului la inundatiiTZ?
4.3.4 Planul de management al riscului la inundatii 128
4.4 Noul concept de amenaj are a raurilor 130
4.4 .1 Principii 130
4.4 .2 Mai mult spatiu pentru rauri 134
4.5 Reteaua europeana de informatii si observatii In domeniul
mediului - EIONET 142
4.5.1 Structura retelei 142
4.5.2 Componenta EIONET-WATERIEUROWATERNET 145
4.5.3 Subsistemele EUROWATERNET-ului 145
5. EVOLUTIA POLITICII ROMANESTI INDOMENIUL APELOR_149
5.1 Inceputurile cunoasterii 149
5.2 Evolutia activitatii legislative si organizatorice 150
5.3 Evolutia conceptului de gospodarire a apelor 153
5.4 Cerintele de aderare ale Romfiniei la Uniunea Europeans In
domeniul apelor 154
5.4.1 Introducere 154
5.4.2 Cerinte legislative si organizatorice 157
5.4.3 Cerintele Directivei 98/83 EEC privind calitatea apei
destinate consumului uman 159
5.4.4 Cerintele Directivei 91271/EEC pentru epurarea apelor
uzate urbane, 160
5.4.5 Cerintele Directivei 76/464/EEC si a celor 7 Directive fice
privind decscarcarea in mediul acvatic a substantelor
periculoase 164
5.5 Obiectivele pol iticii de gospodarire a apelor 165
5.6 Schema Directoare de Management si Amenajare a Bazinelor
Hidrografice 168
5.6.1 Introducere 168
5.6.2 Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH)_170
5.6.3 Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH)_ _ 177
6. COOPERAREA INTERNATIONALA A ROMANIEI IN
DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR, 179
6.1 Obiectivele cooperarii internationale 179
6.2 Cooperarea bilaterala 180
6.3 Cooperarea regionala 183
6.3.1 Cooperarea In bazinul Dunarii 183
6.3.2 Cooperarea In bazinul Marii Negre 189
6.3.3 Cooperarea la nivelul Uniunii Europene 194
6.3.4 Cooperarea europeanapentru reconstructia raurilor 195
6.3.5 Cooperarea regionala pentru realizarea Coridorului
Verde al Dunarii Inferioare 196
6.3.6 Cooperarea In zona fermata din ariile naturale protejate ale
DeItei Dunarii Prutului de jos 197
6.4 Cooperarea rnondiala 198
6.4.1 Cooperarea internationala In domeniul protectiei si utilizarii
cursurilor de apa transfrontiere lacurilor interna!ionale_198
6.4.2 Cooperarea internationala In domeniul gospodaririi apelor
pe bazine hidrografice 198
6.4.3 Cooperarea Internationala In domeniul marilor baraje 199
ANEXE , 201
BIBLIOGRAFIE 293
6
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
2.9
2.10
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
4.8
4. 9
5. 1
5.2
5.3
5.4
5.5
5.6
LISTA ANEXELOR
Apa pe Terra 203
Perioadele de regenerare a resurselor de apa 203
Resursele de apa regenerabile pe principalele rauri din lume 204
Dinamica cerintelor de apa pe continente (km'zan) 204
Dinamica ceri nte lor de apa (krrr'zan) pentru diverse folosinte de pe mapamond_205
Din amica cerintelor de apa pentru divese folosinte in Europa (km'zan) 205
Cerintele de apa in procente din total in unele tari europene in anul 1988 206
Cerintele de apa pentru productia de alimente 206
Ceri ntele de apa pentru diverse industrii 20 7
Viitura produsa pe Dunare in perioada aprilie-rnai 2006 si propuneri de
reamenaj are a fluviului Dunarea pe sectorul romanesc 208
Definitii pentru termenii utili zati de cl irectivele europene din domeniul apelor_230
Caracteristicile apei de suprafata ut ili zat a pentru obtinerea apei potabile
(Directiva 75IEEC - HG56712006 HG 662/2005 pentru modificarea
HG 10012002) 240
Normele de cali tate aplicabile apelor salmonicole si cipri nicole
(Directiva 78/659 EEC - HG 56312006 pentru modificarea HG 202/2002) 244
Norme de calitate a apelor pentru moluste (Di rectiva 79/923IEEC
- HG 201/2002) 250
Norme de cali tate a apelor din zonele naturale amenajate pentru imbai ere
(Directive 761160lEEC - HG 459/2002) 253
Nonne de cali tate a apei pot abile (Direc ti va 80/923IEEC rnodificata de
Directi va 98/831EC - Legea 3 1112004 pentru modificarea Legii 45812002)_"_255
Valorile limita la evacuare si normele de cali tat e penru subs tantele din listele
I si II si substantele priori tar e / priori tar periculoase Directiva 76/464EEC
si cele 7 Directi ve fice si Di rectiva 80/68 EEC - HG 783 /2006 pentru modificarea
HG 35 112005) 260
Nonne de calitate pentru ape uzate urbane si industriale descarcate in
mediul acvatic (Di recti va 9 1/27 l IEEC-HG 35212005 pent ru rnod ificare
HG 188/ 200 2 267
Indecsi luati in cons iderate pentru macrozoobentos 274
Cadrul leg islat iv in domeniu gospodari rii apelor in Romania 275
Organi zarea in domeniu l gospodaririi apelor in Ro mania 277
Unitat ile care au obtinut perioada de tranzitie piina la 29 . 12.2009 pe ntru
urmat oarele subs tante: Hexaclorbenzen , Hexacl orbutad iena, I, 2 -
diclor-etan Tricl oret ilena, Tricl or benzen ) 77
Unitatiile care au obtinut perioada de tra nzit ie piina la 29 . 12.2009 pcntru
Cadmi u si Me rcu r 278
Continutul planului de Management al Bazinu lui Hidro grafic (P.M.B.H.) 279
Continut ul cadru al Planului de Amenajare al Bazi nului Hidrografic (P.A.B.H. L284
7
CUVANT INAINTE
Ideea de a publica aceasta lucrare a aparut odata cu finalizarea si
transmiterea de catre Ministerul Medi ului si Gospodariri i Apelor, la Comisia
Europeana, In anul 2005, a Raportului National privind stadiul realizarii
Planur ilor de Management pe Bazine Hidrografice In conformitate cu
prevederile Directivei Cadru pent ru Apa 2000/60 a Uniunii Europene.
Dupa cum este cunoscut incepand cu ani i '70, inain te ca "mediul" sa
faca parte din Tratat, Uni unea Europeans a elaborat primele standarde si
direct ive pentru a proteja mediul si a preveni poluarea apelor. De atunci si pana
In prezent politica europeans In domeniul apelor a parcurs trei etape
importante In care s-au elaborat 18 directive care au avut fiecare urmatoarele
obiective specifice: protect ia folosintelor de apa (etapa l-a, 1970-1980),
reducerea poluarii la sursa (etapa a II-a, 1981-2000) si gospodarirea
durabila a apelor (etapa a III-a dupa anul 2000).
Implementarea In Romania a acestor directive, care prevad 0 serie de
principii si reglementari noi, a necesitat necesita In continuare eforturi
deose bite din punct de vedere legislativ, organizatoric, stiintific, tehnic si
financiar.
Obiectivele maj ore ale acestor directive si tennenele pana la care
Romani a trebuie sa se conformeze sunt urmatoarele:
asigurarea unei calitati corespunzat oare a apei des tinata consumul ui uman -
pana la 31.12.2015;
realizarea unor sisteme central izate de canalizare si epurare a apelor uzate
pentru aglornerarile umane cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenti -
pana la 31.12.2018;
atingerea starii bune a apelor de suprafata si subterane - pana la
31.12.2015.
Aceste obiective sunt foarte ambitioase dat fiind ca din punct de vedere
al asigurarii popul atiei cu servicii de apa (60,6% gradul de racordare la sisteme
centrali zate), canalizare (48,7%) si epurare (34,9%), Romania se afla pe unul
din ultimele locuri , comparativ cu tarile din Europa Centrala si de Est care au
aderat la Uniunea Europeana, iar eforturile financiare care trebuie facute , intr-
un timp scurt , sunt foarte mari respectiv 19,1 mi1iarde EURO.
Perioada de la 25.04.2004 cand s-a semnat Tratatu1ui de Aderare a
Rornaniei 1a Uniunea Europeana si pana 1a 31.12.2018 cand se va fina1iza
implementarea tuturor directivelor europene va reprezenta perioada eu eel mai
mare grad de dezvoltare a infrastrueturii de alimentare eu apa, eanalizare
8
epurarea apelor uzate din istoria Romaniei, La aceasta se adauga si
dezvoltarea infrastructurii de management a inundatiilor care trebuie
realizata in conformitate cu prevederile Directivei privind evaluarea
managementul riscului la inundatii care urmeaza sa fie aprobata de Parlamentul
European in anul 2007.
Aceasta nu reprezinta numai 0 mare provocare pentru specialistii din
domeniu, pentru a realiza aceste obiective, dar un efort financiar
considerabil care trebuie facut intr-o perioada de 14 ani, in timp statele din
vestul Europei au facut aceste eforturi intr-o perioada de timp mai lunga.
Romania, 0 tara saraca in resurse de apa, situadu-se pe locul 21 in
Europa se confrunta cu urrnatoarele probleme mai importante in domeniul
apelor:
gradul redus de racordare a locuitorilor la sistemele centralizate de
alimentare cu apa, canalizare si epurare;
degradarea calitatii apei datorita inexistentei statiilor de epurare sau a
functionarii necorespunzatoare a celor existente;
cresterea riscului producerii inundatiilor datorita schimbarilor de ordin
climatic, realizarii de constructii neautorizate in luncile raurilor si a
efectelor transfrontaliere din tarile din amonte;
reducerea biodiversitatii mediului acvatic ca urmare a degradarii calitatii
apei, modificarii habitatelor datorita presiunilor hidromorfologice;
eutrofizarea unor lacuri in special din Delta Dunarii si eutrofizarea apelor
costiere romanesti datorita aportului important de nutrienti pe care ii aduce
Dunarea;
eroziunea costiera ca urmare a diminuarii cantitatilor de aluviuni
transportate de Dunare datorita realizarii de lacuri de acumulare in bazinul
Dunarii a reducerii nisipului biogen ca urmare a scaderii populatiilor de
moluste datorita poluarii apelor de catre Dunare.
Implementarea in Romania a noilor principii si reglementari europene
va avea un aport hotarator la rezolvarea principalelor probleme ale gospodaririi
apelor mentionate anterior.
Directivele europene, in special Directiva Cadru pentru Apa (DCA)
Directiva pentru evaluarea si managementul riscului la inundatii aduc 0 serie
de noi principii, concepte si reglernentari dintre care cele mai importante sunt
urmatoarele:
managementul apelor pe bazine hidrografice. UE a legiferat, in anul 2000
prin DCA, acest principiu potrivit caruia bazinul hidrografic este unitatea
pe care se face planificarea si managementul apelor. Din acest punct de
9
vedere, Romania detine 0 prioritate avand in vedere ca managementul
apelor pe bazine hidrografice se face din anul 1959;
tipizarea raurilor, conditii de referinta, corpuri apa
corpuri de apa artificiale in vederea compararii apelor dm diferite regiurn
ale Europei;
starea apelor si starea buna a apelor concepte noi definite in functie de
elementele biologice, fizico-chimice si hidromorfologice;
noul concept de amenajare a raurilor "rnai mult spatiu pentru rauri'';
analiza econornica a utilizarii apei si recuperarea costurilor serviciilor de
apa astfel incat sa se asigure resurse suficiente ca dezvoltarea preconizata
de directivele europene sa fie durabila;
participarea publicului la procesul de luare a dcciziilor din domeniul
gospodaririi apclor;
realizarea Planului de management pe bazine/districte nationale si/sau
intemationale ceea ce va conduce la dezvoltarea relatiilor dintre state.
concept de amenajare a raurilor are la bazi principiile dezvoltarii
durabile care pleaca de la ideea ca "Apa este 0 mostenire care trebuie aparata,
pastrata si tratata ca atare".
"Mai mult spatiu pentru rauri" sunt cuvinte cheie, care ilustreaza
ideea politics ce domina in prezent vestul Europei, prin care se sustine
necesitatea redarii raurilor a ceea ce "le-am luat" - luncile inundabile -
pentru ca acestea sa dreneze corespunzator viiturile, in locul incorsetarii
raurilor intre diguri.
Noul concept de amenajare a raurilor "mai mult spatiu pentru rauri"
ofera:
noi spatii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede;
realocarii digurilor; unor zone de retentie cu inundare controlata; unor brate
secundare; etc.;
noi spatii pentru natura reprezentate de lunca inundabila, unde se vor
dezvolta noi ecosisteme care ofera conditii pentru flora si fauna specifica
precum si pentru recreere si turism.
*
* *
Autorii acestei carti au avut ocazia de a cunoaste, cu un ceas mai
devreme, noile principii, concepte si reglementari europene si considera ca 0
datorie morals prezentarea lor unui cere larg de specialisti, din domeniul
apelor, pentru 0 intelegere unitara a acestora in vederea realizarii obiectivelor
integrarii Romaniei in Uniunea Europcana.
10
Lucrarea In intregul ei se dore--te a fi utila , I' '1 di d ' I
hid I " - . . ." 1 a specla isu or 111 omemu
I ro ogiei, gospodann apelor si mediului pe I I'd' .
hid hni - ,,'" ,rsona u Ul 111 proiectarea
h drote mca: ca?relor si studentilor cu profit ingineresc hidrotehnic
I
I de mediu, geografilor si altor din domenii care
egatura eu apele.
11
l.INTRODUCERE
1.1. Importanta apei
Apa are un rol foarte important in istoria Pamantului si a vietii, Ea a
avut rolul hotarator in aparitia vietii, in intretinerea proceselor biologice si a
majoritatii proceselor chimice. De aceea, in antichitate apa era considerata intre
cele patru elemente de baza ale lumii, alaturi de pamant, aer si foc.
Cel mai grandios proces natural intretinut de energia soarelui iI
reprezinta circuitul apei In natura - uriasa roata hidraulica a Terrei eu
rigurosul sau eic1u anual eu consecinta acestuia - reglarea climei .
Judecand nurnai dupa aceste calitati putem considera ca apa este darul
eel mai de pret al naturii.
De secole, dar in special in ultimii 100 de ani, omenirea a avut
dreptul sa utilizeze libel' apa, ca pe un dar care vine din eel'. Acest timp a
trecut. Eeosistemele ne spun clar tare acest lucru. Este timpul sa repararn
unele gresel i facute sa recunoastern valoarea tuturor serviciilor pe care le
asigura apa atat pentru omenire cat si pentru mediu.
Ministrii mediului din Europa, reuniti in cadrul Conferintei de la Haga
asupra Securitatii Apei in Secolul 2J, au recunoscut importanta apei au
recomandat in Declaratia Ministeriala "gospodarirea apei intr-un mod care sa
reflecte valorile ei economice, sociale. de mediu si culturale pentru toate
folosintele, precum orientarea spre fixarea tarifelor serviciilor de apa care sa
ret1ecte costul obtinerii lor. Acest mod de abordare trebuie sa ia in considerare
nevoia pentru echitate nevoile primare ale saracilor defavorizatilor".
Functia social a
Pentru societate. apa reprezinta un indicator al calitatii vietii. Apa
inseamna sanatate, bunastare, securitate, frumusete.
Apa este un element indispensabil vietii. Apa este parte integranta a
corpului uman. Greutatea unui om adult de 70 kg se eompune din peste 46 litri
apa numai 24 kilograme materii solide. Embrionii si copiii au in cornpozitia
corpului si mai multa apa, peste 80%. Apa nu este uniform repartizata in
tesuturile ornului astfel. in sucul gastric se afla 99,5%, in creier 90%, in sange
79%. Omul consume si elimina zilnic apa. lmportanta este mentinerea
echilibrului apei din corpul lui, orice dezechilibru indicand 0 boala. Omul
poate trai fara hrana 30 de zile dar tara apa doar 4-5 zile.
12
Numai pentru satisfacerea necesitatilor si de igiena, In
noastre omul are nevoie de 150 1 apa / zi, In conformitate cu recomandanle
OMS fata de 5 - 25 1 apa / zi dit este consumul de apa al unui om In statele
Pentru functiile vitale, consumul mediu de apa, In zona
ternperata, este de 3 I apa / zi. In vestul Europei, numai la o.singura
data a unei toalete se utilizeaza mai multa apa decat apa necesara pe Zl pentru
baut, gatit, spalat si curatat pentru 0 singura persoana din tarile
Implicatiile apei In viata oamenilor sunt multiple, sa ne gandim la apele
care vindeca prin calitatile lor termale si minerale dar si la apele care provoaca
boli hidrice din cauza carora mor anual 2,2 milioane oameni.
Bunastarea unei natiuni se mascara si In cantitatea de apa utilizata
pe om zi . Omul foloseste apa pentru nevoi personale. .
In prezent, peste un miliard de oameni nu au acces sigure
apa potabila si peste 2,4 miliarde locuitori - mai mult de 0 treime din
Terrei - nu dispun de conditii elementare de igiena pentru evacuarea dejectiilor
si rezidurilor proprii. v.
Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au asezat pe valle raurilor
data fiind importanta apei pentru viata, In timp, s-au fonnat. care ""
uncle frontiere pe cursurile raurilor. Mai mult de 300 de bazine hidrografice
sunt impartite de doua sau mai multe state. . . . . . .
Este cunoscut faptul ca raurile au 0 anumita mobilitate si schimba
forma albiei In timp. Lipsa apei dar si locul fizic unde este situata granita de
stat a iscat multe conflicte, In unele regiuni de pe glob. Cele mai vulnerabile
zone din acest punct de vedere sunt zonele sarace In resurse de apa. Prin
urmare, apa poate constitui un factor generator de conflicte internationale,
un factor cheie al securitatii unui stat.
Apa este si un element al naturii care bucura ochiul auzul
privitorului. Omul se bucura de sipotul izvoarelor si al
freamatul marii, de cristalinul apelor repezi de munte. Apa a fost si este 0 sursa
nesecata de inspiratie pentru artisti. Apa este un mediu placut care aduce
bucurie si liniste oamenilor.
Functia economica
Functia economics a apei este legata direct de actiunile de transformare
a mediului catre om pentru a-si obtine mai usor cele necesare traiului.
Apa indeplineste In economie functii multiple anume:
materie prima In industria alimentara, unele
din industria chimica. De exemplu sunt necesan 1,8 - 20 de m de
apa pentru fabricarea unei tone de zahar;
auxiliar de neinlocuit In productia de celuloza si hartie, In
constructia de masini, In industria materialelor de constructii, etc.
Pentru fabticarea unei tone de hattie sunt necesari 60 - 350 m
3
de
apa, iar a unei tone de otel 20 - 80 m
3
de apa;
mijloc de transport al diverselor materiale In anumite procese de
productie;
purtator de energie In hidroenergetica si termoenergetica;
element de racire In instalatiile termoenergetice si nucleare,
metalurgice, chi mice, etc.;
cale de transport pentru navigatie;
irigarea culturilor agricole.
Plantele de cultura au nevoie de cantitati de apa apreciabile pentru a se
dezvolta. De exemplu, graul necesita 3600 - 7500 m
3
/ha, sfecla de zahar 7000 -
9000 m' /ha si orezul 15000 m
3/ha
. Aceste cantitati de apa sau 0 parte din ele
sunt asigurate din ploi, restul se asigura prin sisteme de irigatii . In prezent 67%
din resursele disponibile de apa dulce ale planetei sunt utilizate pentru
agricultura. Normele de irigatii sunt mai mari In tarile calde si cu deficit mare
de apa din precipitatii In sezonul de vegetatie. In tara noastra, norma medie de
irigatii este de 3,400 m
3/ha.
De asemenea, piscicuitura, sporturile nautice,
agrementul turismul sunt activitati legate strans de existenta apei . Prin
rolul san complex si de neinlocuit In activitatile economice, apa ocupa In
economia nationals un loc eel putin la fel de important determinant ca
energia.
Sarcina gospodarilor de apa este de a gestiona echilibrat resursele de
apa intre toate folosintele: alimentari cu apa, agricultura, industrie, producerea
de energie electrica, navigatie si turism. Apa este atat un drept uman
fundamental cat si un factor decisiv In dezvoltarea socio-econornica si In
reducerea saraciei unei natiuni.
Functia ecologica
Pe Terra nici un organism nu poate trai fara apa. Ea face parte din
cornpozitia chimica a tesuturilor si toate celulele au nevoie de apa pentru a-si
indeplini functiile si pentru a se inlocui .
Apa formeaza cea mai mare parte a corpului plantelor si animalelor.
Astfel un peste contine In corpul sau 80% apa , 0 meduza 98%, un melc 84%, 0
frunza 85%, algele 98%, sernintele uscate 6,5 - 14%.
Resursele de apa - raurile, lacurile, acviferele, zonele umede si luncile
inundabile sunt esentiale pentru sustinerea ecosistemelor si a biodiversitatii
speciilor. Amenajarea uneori nerationala a apelor a condus la pierderea
14
anumitor habitate esentiale pentru flora fauna acvatica. De exemplu, 50% din
zonele umede de pe Terra au disparut,
. Flora si fauna 0 anumita capacitate de rezistenta la lipsa
.sau degradarea calitatii er si a habitatelor, care daca este atunci
se si se reduce pana la disparitie. Dintre speciile
cu man:ifere si 12% din pasari sunt amenintate cu
dlSpan!la. dl.strugem habitatului , Rata disparitiei pestilor de apa dulce
este cmci mal mare decat rata disparitiei pestilor de apa sarata datorita
cresterii poluarii apelor si reducerii habitatelor.
in ultimele decenii, omenirea a inceput sa recunoasca valorile
enorme asigurate de catre ecosisteme, incluzand serviciile de neinlocuit aduse
de el.e, ,;aloarea economics si rolul in sustinerea vietii omului si a altor fonnc
de de pe '. includ productia de hrana, descompunerea
orgam:e, purificarea aerului si epurarea apelor, stocarea reciclarea
impotriva inundatiilor si regularizarea scurgerii,
menajere mdustriale si transformarea lor in produse utile
st?carea, si ?istribu!.ia apei dulci . Pe langa beneficiile practice,
ecosisternele asrgura valon recreationale si estetice.
_ pentru civilizatle si serviciile lor opereza
la scara m modun ne?anUlte care nu pot fi copiate de nici 0 tehnologie.
de 0 anurnita cali tate si cantitate a apei
pentru ':. In ultimii am, s-au realizat studii privind debitul necesar
dezvoltarii ecosistemelor acvatice si mentincrii biodiversitatii
florei si din mediul acvatic. Este necesar sa recunoastem
tuturor serviciilor pe care Ie ofera apa, si sa ne asiguram ca ele sunt echitabil
intre si ecosisteme, bazandu-ne pe un set de valori acceptate
de catre comunitatea internationala
, .
Omenirea trcbuie sa accepte doua importante concepte si anume:
ecosistemele nu au numai valoare intrinseca, ele asigura omenirii
servicii vitale;
gospodarirea durabila a resurselor de apa necesita luarea in
considerare a principiului managememului ecosistemic si
participati v.
Functia eulturala
_ om_- sunt trei entita!i strans legate. Intre civilizatie
natura eXIsta legatun multiple. Cum apa este legan a( vietii a t ' -
d . . . " , ,e aC,lOncaza
Irect asupra Nu exista civiliza!ie acolo unde nu este apa.
De-a lungul tlmpulUl, na!IUnIle societa!ile s-au dezvoltat sau au decazut in
15
functie de modul de intelegere si folosire a resurselor de apa. MariIe civilizatii
antice s-au dezvoltat pe malurile fluviilor Nil, Tigru, Eufrat, Indus, Gange si
fluviul Galben. Civilizatia egipteana care s-a dezvoltat pe valea Nilului
reprezinta cea mai lunga istorie, de peste 5000 de ani, a relatiei apa - societate.
Civilizatia romana s-a remarcat prin construirea celebrelor apeducte care
uimesc ;i astazi iar cea chineza prin cunosterea tehnicii irigatiilor, In Egipt, s-a
descoperit eel mai vechi baraj din lume, construit pentru asigurarea apei de
baut, pentru irigatii sau poate chiar pentru atenuarea undelor de viitura.
Lungimea acestuia este de 108 m si creasta lui se gaseste la 12 m deasupra
albiei. Lipsa sau abundenta apei a influentat stilul de viata al omului si modul
de construire a caselor (locuinte lacustre in zonele umede).
Relatia apa - societate nu a fost durabila in Mesopotamia, unde
civilizatia a decazut datorita salinizarii terenurilor, cauzate de irigarea
nerationala practicata pe terenuri situate in zone aride.
In toate etapele de dezvoltare a societatii umane, in cultura tuturor
popoarelor apa are un inteles foarte profund. Apa este 0 deschisa spre
eultura poporului. In religiile hindusa sibudista se considers ca zei lor au
casa la izvoarele raurilor Indus si Gange. Apa este deci radacina vietii pentru
noi toti,
Istoricii rornani au incercat sa explice dialectica "interneietorilor de
!ara" prin directiile de curgere dinspre nord spre sud a raurilor in care s-au
ogJindit primele resedinte ale romanilor, apele Siretului, Moldovei si
Argesului.
De asemenea, istoricii au aratat cat de importante sunt, in intelegerea
genezei civilizatiei romanesti si in formarea unor "coridoare culturale" ale
Europei de sud - est, cele doua bazine ale Dunarii de jos, eel apusean cu
Banatul si Oltenia si cel rasaritean cu Campia Munteniei si Dobrogea.
Stramosii nostri au indragit apele folosindu-Ie si evocadu-le in cantece,
poezii; legende si datini in orice caz aveau un respect si 0 grija deosebita
pentru apa mult mai mare decat noi astazi.
Printre problemele globale cu care se confrunta civilizatia umana in
prezent si care se extind cuprinzand tot mai multe !ari si sfere ale vietii sociale
se numara si lipsa apei, degradarea continua a calitatii acesteia si cresterea
riscului producerii de inundatii si secete severe datorate schimbarilor climatice.
Pretutindeni indiferent de tara continent, problematica apei
continuu. Dad in treeut oamenii au avut nevoie de apa, in viitor apa are
nevoie de oameni.
16
xxx
este 0 resursa naturala, vitala, vulnerabila, regenerabila si limitata
trebuie gospoda.rita cu grija pentru a putea fi lasata mostenire generatiilor
Doar functia econornica a apei poate fi exprimata valoric, nu fara
dificultate, celelalte functii ale apei sunt importante si adesea esentiale dar nu
pot fi cuantificate in termeni concreti economici. Multe dintre cerintele de apa
sunt de de neinlocuit prin urmare nu pot fi pretuite, De la folosintele practice
(trai, hrana, salubritate, energie, transport) la valorile recreationale, estetice,
religioase si culturale, apa influenteza aproape fiecare aspect al'vietii.
Pentru a marca importanta apei pentru omenire, Adunarea Generala a
Natiunilor Unite la cea de-a 47-a sesiune din 22 decembrie 1992 a adoptat
Rezolutia 193 prin care se declara ziua de 22 martie a fiecarui an Ziua
Mondiala a Apei .
.Instituirea acestei Zile Mondiale a Apei subliniaza atentia pe care
comumtatea mondiala 0 acorda astazi, acestei resurse vitale pentru civilizatie si
factor de civilizatie care este apa - element esential al infrastructurilor oricarei
nationale. Este primul factor de infrastructura care a aparut in
activitatea economica a societatii, Apoi, s-au dezvoltat alte infrastructuri de
energetics, infrastructura de telecomunicatii si
astazi, infrastructura informationala.
Pentru a reliefa importanta fluviului Dunarea in contextul colaborarii
europene, Comisia Internationala pentru Protectia fluviului Dunarea (ICPDR) a
declarat ziua de 29 Iunie a fiecarui an - Ziua Dunarii. Prima celebrare a cestei
zile a fost pe 29 Iunie 2004 la 10 ani de la semnarea de catre tarile riverane
Dunarii a Conventiei privind Protectia Fluviului Dunarea (figura i.n.
Prin declararea Zilei Dunarii, ICPDR cheama toti cetatenii,
organizatiile si guvemele din bazinul Dunarii pentru: "
constientizarea populatiei din bazinul Dunarii in legatura eli
problematica apei si in special cu calitatea ei;
discutarea actiunilor viitoare privind protectia si restaurarea
fluviului, '
promovarea imaginii ICPDR si a partilor contractante si
imbunatatirea transparentei in domeniul managementului apelor.
17
Fig. 1.1 Tarile din bazinul Dunarii sarbatoresc Ziua Dunarii
printr-o serie de activitati diverse
Principiile de baza in vederea imbunatatirii modulul nostru de a
convietui eu apele sunt (Francois Guerquin & al., 2003):
... apa este esentiala pentru viata - pentru fiintele umane si pentru
ecosisteme;
accesulla apa este un drept uman;
cooperarea si dialogul privind aspectele legate de apa conduc cele
mai mari beneficii pe termen lung;
solidaritatea trebuie sa functioneze intre bogati si saraci intre
utilizatorii de apa din amonte si aval;
transparenta este esentiala cand se trateaza aspecte asa sensibile ca
cele legate de apa;
.. asigurarea apei pentru toti utilizatorii in acord cu principiile
durabile implica un cost care trebuie recuperat de la toti cei care
beneficiaza: utilizatori directi, utilizatori indirecti si societate in
, ' ,
general.
Consumul nerational fara a respecta principiile durabilitatii si
tehnologiile de productie degradeaza ecosistemele si reduc capabilitatea lor de
a asigura servicii si bunuri vitale pentru omenire. Inlaturarea acestei amenintari
si realizarea dezvoltarii durabile va necesita un management integrat al apelo
r,
18
terenurilor si ecosistemelor, luand in considerare ceri ntele socio-economice si
de mediu.
1.2. Ciclul hidrologic
Ciclul hidrologic sau circuitul apei in natura este unul din cele mai
grandioase procese ce se petrec pe planeta noastra. Acest proces care este
geneza apelor ment ine viata pe Terra si contribuie la existenta peisajelor
actua1e. Apa modeleza necontenit chipul Pamantului. Circui tul apei in natura
asigura p1anetei resursele de apa dulce necesare omului si mediu1ui. Datorita
lui pe Pamant viata pulseaza neintrerupt in timp si in spatiu .
Ciclul hidrologic (figura 1.2) reprezinta totalitatea fazelor pe care le
parcurge apa, trecand prin evaporare, de pe mari , oceane si continente, in
atmosfera si apoi, prin condensare si precipitare, din nou pe acestea.
Pamantul prirneste energie de la Soare dar aceasta incalzeste diferit
aerul datorita neomogenitatii suprafetei Terrei . Din acesta cauza apar diferente
de presiune intre diversele puncte de pe glob ce conduc la miscari in masa de
aer care tind sa anihileze aceste diferente.
Aceste rniscari joaca un ro1 determinant in redi stribuirea caldurii si
umezelii pe glob. Energia solara deterrnina si evaporarea apei de pe suprafata
marilor, oceanelor si continente1or. Vaporii de apa sunt antrenati spre paturile
superioare ale atmosferei prin fenomenul de convectie termica. In drumul
ascendent se produce 0 coborare a temperaturii masei de aer si prin aceasta 0
saturare cu vapori . Daca coborarea temperaturii ajunge la punctu1 de roua
incepe sa aiba loc procesul invers de condensare si precipitare, atat pe suprafata
continentelor cat si a oceanelor.
Volumul total al precipitatiilor cazute anual pe suprafata Terrei este de
577000 krrr'. Aceasta cantitate este alcatuita din apa evaporata de 1a suprafata
oceanului mondial de 505000 krrr' si din apa evaporata de la suprafata
continentelor 72000 km' . Din apa precipitata pe suprafata continentelor de
119000 km', 0 parte reprezentand 72000 krrr', se evapora, fie de la suprafata
solului, fie de pe covorul vegetal , iar restul de 47000 krrr' , reprezinta cantitatea
care prin scurgerea de suprafata 45000 krrr' sau subterana 2000 km'' aj unge din
nou in oceane unde se inchide circuitul.
rj
o
uJ 4....- --
19
20
21
2.1.1. Cdtii apd se gdseste pe Terra?
Apa dulce
Apa dulce disponibila
o Apa sarata 97,47 % 0 Apa dulce 2,53 %
respectiv 0,013%, apa din atmosfera eu 12,9 mii km
J
,
aflata la un moment dat in albiile raurilor de pe intreaga planeta reprezmta m
medie doar 2,12 mii krrr' de apa. .
Din cantitatea totala de apa de pe glob doar 2,53% este dulce
care 69,56% este imobilizata In ghetari, este m
0,27% reprezinta apa disponibila pentru fo!osm.te1e apa
(figura 2.2). Aceasta este de ceo u.n r?l m
. uitul apei In natura. Datonta acestui circuit diferite tipun de apa se
Circ . . d . d
nereaza (reinnoiesc) la anumite perioade de timp functie e cantitatea e
rege di 8
apii stocata (anexa 2.2). ap.a di n m me Ie m
zile, apa din rauri In 16 zile, apa din lacun m 17 am apele din oceane m 2500
de ani. .
Apa din rauri, care se regenereaza In medie 0 ?atii l.a 16 zile,
mai mare importanta asupra activitatilor economice, sociale asupra mediului,
Apa pe Terra
I I 15 km
b
/
a
2.1. Resursele de apii pe glob
2. RESURSELE SI CERINTELE DE APA
Fig. 2. I Echivalente ale bogatiei de ape a Terrei: a - grosimea unui strat
uniform de apa pe suprafata planetei; b - un rezervor de forma cubica
Cantitatea de apa de pe glob, sub toate formele de existenta - lichida,
solida si gazoasa - aflata In oceane si mari , In ghetari, lacuri si rauri , In subteran
si in atmosfera totalizeaza aproximativ 1385984000 krrr' de apa (Shiklimanov
1. A., 1997). Unele echivalente ale acestei canritati sunt sugestive (figura 2.1).
Daca aceasta cantitate de apa ar acoperi intreaga suprafata a planetei noastre
sub forma unui strat de apa in stare lichida de grosime uniforma, acesta ar
masura aproape 27 18m. Aceeasi cantitate totala de apa a planetei plasata intr-
un rezervor de forma cubica ar necesita un cub cu latura de circa II 15 km.
1385984000 km
3
Cea mai mare parte din apa de pe glob se afla in oceanul planetar:
aproximativ 1338000 mii km
3
de apa, adica 96,5% din total (anexa 2. I).
Urmeaza in ordine descrescatoare: apele subterane cu 23400 mii krrr' , respectiv
1,7% din care intra in schimb activ cu celelalte ape numai circa 4000 mii km';
ghetarii cu 24064 mii krrr' de apa respectiv 1,74%; lacurile cu 176,4 mii km'
@acuri 97,75 % Rauri 2,25 % I
Fig. 2.2 Raspandirea apei pe Pamant
22
23
Continent Suprafata Populatia Resurse le Resursa specifics de apa
( 10
6
krrr') (10
6
de apa (1000m
3
/an)
locuitori) (krrr' zan) pe km" pe locuitor
Europa 10,46 685 32 10 307 4,7
America de Nord 24,25 448 8200 338 18,3
Africa 30,10 708 4570 152 6,4
Asia 43,48 3403 14410 331 4,2
Amer ica de Sud 17,86 315 11760 658 37,3
Australia 8,95 28,7 2388 267 8,3
Oceania
Total 135 5588 44538 330 7,9
Resurse de apa speeifiee ale diferitelor tari din Europa
Tabel2.2
Cele mai importante resurse de apa Je are Amazonul 6920 krrr'Ian,
urmat de Gange cu 1389 km
3
/an si Congo eu 1300 km' zan. Dunarea se afla pe
loeul 16 in lume eu 225 krrr'zan (anexa 2.3).
Resursa specifica de apa in bazinul fluviului Dunarea este de 2300
m
3
/an loeuitor iar in Romania este de 1780 m
3
/an si loeuitor. Din punet de
vedere al resursei speeifiee de apa, Romania se afla pe loeul 21 in Europa
(tabel ul 2.2).
Tabel 2. 1
Distributia resurselor de apa pe eonti nente
Nr. Tara Resurse totale Resurse specifice raportate
Crt. miliarde m
3
/an la populatie m
3
/loc.,an
I. Islanda 170 809000
2. Norvegia 405 102200
3. Suedia 180 22100
4. Finlanda 100 21400
5. Irlanda 50 16500
6. Austria 55 7300
7. Elvetia 42 6500
8. Fosta URSS (partea 1039 6100
europeana)
5200
9. Fosta Yugoslavia 110
Resursa specifica de apa pe Terra 790? si I?euitor. Pe
. nte situatia este urmatoarea: 37300 m Ian locuitor In Amenca de Sud,
contIne, . 3 . 1 . . A E
18300 m
3
/an si locuitor in Amenea de Nord, 4700 m Ian ocuitor In uropa
(tabelul 2.1).
144 10
krrr'
oAsia
o America de Nord
[:!jjjAustralia si Oceania
- - - - --- ------- - - - ------ -
Europa
I?J Africa
mAmerica de Sud
Fig. 2.3 Repartitia resurselor de apa dulce pe continente (in knr' si %)
2.1.2. Variaiia in spatiu a resurselor de apa
VolumuJ scurgerii anuaJe pe toate raurile de pe Terra este de circa
44538 krrr', iar volumuJ expJoatabil este de aproximativ 12000 km
3
/an la care
se adauga 2000 krrr' ce reprezinta volumuJ reguJarizat prin Jacuri. Din resursele
de apa ale Terrei 32,3% se afla in Asia, 26,4% in America de Sud, 18,4% in
America de Nord si numai 7,2% in Europa (figura 2.3).
25
..... Cutremure
..... Seceta
... Inundatii
Vant
..... Alunecari de teren
Erupl ii vulcanice
Altele
Fig. 2.4 Numarul mediu anual pe 0 perioada de 5 ani,
a populatiei afectate de dezastre
1973-1977 19781982 1983-1987 1988-1992 1993-1997
o
20
140
120
0)100
ffi
o
:= 80
oS
2.60
III
"5
-4O
0..
In 1998 pe Fluviul Yangtze din China s-a produs 0 viitura catastrofala
care a inundat 0 suprafata de 212000 km", a distrus 4970000 case, a afectat 223
milioane locuitori, au murit 3004 oameni iar pierderile economice au fost de
166,6 miliarde yuani.
Chiar si t
arile
eu c1irnat arid sau semiarid au probleme cu viiturile ca de
exemplu: Tunisia in 1990, Malawi in 1991, Egiptul in 1994 Yemen in 1996,
__ Cercetl'iri recente au dovedit ca fenomene1e extreme sunt stras legate de
procese1e de circulat
ie
atmosferica si oceanica, un ro1 tnsemnat avandu-l
cic1o
ane1e
, uragane1e, fenomenul El Nino etc.
Un alt factor care contribuie la produeerea inundat
iilor
este regimul
precipitatiilor in cursul anului, acesta fiind foarte neuniform. Astfel, cele mai
marl cantitati de apa transportate de rauri se concentreza in perioade scurte de
nrnp produdind inundatii uneori catastrofale tn timp ce perioade indelungate se
inregistreaza debite modeste deseori nesatifaditoare pentru cerintele de apa tot
mai marl. Acesta este una din dificultatile gospodaririi resurselor de apa.
Apa in exces - viiturile - reprezinta cele mai importante dezastre
naturale care provoaca mari pagube si pierderi de vieti omenesti.
in figura 2.4 se prezinta, pe intrvale de 5 ani, numarul mediu anual al
populat
iei
afectate de diferite dezastre (Kuniyoshi Takeuchi, 2002). La nivel
mondial cele mai serioase probleme au fost create de secetele din perioada
1983 _ 1987 si de viituri in perioada 1993 - 1997, cand au fost afectati in
medie circa 130 milioane locuitori pe an.
2. 1.3. vuriatia In {imp a resurselor de opel
. ';' . cazute pe glob contribuie la cresterea sau
sjC,dclel urrnare la i.nuncl atii sau seceta. Oricare ZOn{1
e fi ai ect ata, de aceste fenomene extreme. inundati i sau
seceta d,IJ unele sunt mal expuse unuia dintre aceste fenorne ne . Astfel
z? nele secet,el su nt: Sahel din Africa. partea de vest a Americi i de Nord
.z? ne din Zoncle cu un surplus de apa sunt: Banglades h India
AI hipelagul Indonezian. acestea fiind expuse la inundatii. , ct ,
. consta in ploi san ciizute tarzi u dupa sezonul
ceca ce conduce la 0 urniditate scazuta a solu lui in timp la scaderca
rnve Ul subterane. deficit de apa poate clura luni sau chiar ani sCi
,( sAe de la 0 rcgiune mica l a una mai mare. chiar la un
I1Ul seceta elm 1981-1986).
' " . . " . Ie despr e res urs ele de apd ale diferitelor ta n sunt pr eluatc din

Ana liza schcmelor gene rate de ut ilizare cornplexa s i de protect ie a resurse lor
e apa Moscova 1975. . . , .
24
Nr. Tara Res urse totale Resurse specifi ce raportate
Crt. mi liarde m
3
/an la populatie m
3/
loc.,a n
10. Albania 10 4300
II. Italia 185
-3400
12. Franta 168 3')00
13. Luxemburg I 2900
14. Port ugalia 20 2300
IS. Grec ia
16.
20 2')00
Danemarca
17.
II 2200
Regatu l Unit al Marii
I
122 2200
Britani i si l rlandei de No rd
18. Spania 76
19. Bulgaria
2')00
18 2100
20. Fosta Cehoslovacia 28 1900
21. Ro mania 40
')')
Poloni a
1780
5'
')3.
. ) 1600
Fosta R.F. Germana 77 1300
24. Bc lg ia II 11 00
')5. Turcia (partea europ eana) 3 1000
')6. Festa R.D. Germana 17 1000
')7. Olanda
18.
10 700
Ungaria
U
Nota : Date
600
" . "' , ;'
. .
26
unde la fiecare viitura sute de oameni mor si pierderile economice se ridica fa
cateva sute de milioane de dolari.
Viitura prod usa in 1993 pe fluvi ul Mississippi a provocat in Statele
Unite daune de 16 miliarde dolari .
In Europa numai in perioada 1971 - 1995 s-au produs 154 de viitu-]
import ante care au provocat pagube de 99 miliarde Euro.
Viiturile produse in anul 1997 in Polonia si Republica Ceha au cauzai
moartea a 50 de oameni. De asemenea, numai viiturile produse in iul ie - august
2002 in tarile din centrul si estul Europei pe fluviile Dunare, Elba si afluenjj]
acestora au produs pagube estimate la 18 miliarde Euro.
In perioda 1991 - 2000 populatia afectata de dezastrele naturale a
de la 147 mi lioane pe an la 211 milioane pe an (UN - WWDR, 2003).
In aceeasi perioada au murit 655000 oameni in 2557 dezas tre naturale din care
90% cauzate de apa. Dintre acestea viiturile reprezinta 50%, urmate de bolile
hidrice 28% si secete 11%. Viiturile au cauzat 15% din totalul deceselor
datorate dezastrelor naturale iar secetele 42%. Pagubele economice produse de
catastrofele naturale au variat de la 30 mil iarde usn in 1990 la 70 rniliarde
USDin 1999.
In figura 2.5 se prezinta tipurile si distributi a dezastrelor naturale in
perioada 1990 - 2001.
27
"in orele dupa ami ezii, prevestind sfarsitul anotimpului au
a arut nori uriasi de tip cumulonimbus si nori dmspre
:are si escaladand cerul. Spre sfarsitul dupa care
Ampiile vecine si se reintorc eau in sat pentru a sarbaton acest evemment
pe ca . .. - d n
fost stropiti de primelepicaturi d: .. vemrea apa se I
cer sub forma unui zid compact, imprastiat in directiile vant care
sufla cu 150 km pe ora si iluminat de fulgere bubuiturile de tunet.
In interval de cateva ore, valea si muntii apropiati "" "" strat de 200 mm
de ploaie, echivalentul de_ an.
dezgolite ale muntilor de catre taietoru de padun, nu sa absoarba decat
o mica parte din zecile de mii de tone de apa care se lor.
La miezul noptii, un zid de apa de sapte metn mal time se scurgea
tumultos pe albia raului , maturand in cale. a ora
tromba de apa inghitea sfaramaturile, In zori, apele se retrasese:a, .facand sa
apara ruinele unui sat , acoperite de un strat . st cadavre
contorsionate in pozitii grotesti , impreuna cu trupunle rigide ale
animalelor. Campiile invecinate, inainte vreme fertile, erau acopente de
namol cenusiu. Ceea ce incepuse ca 0 sarbatoare, se sfarsea cu 12 ore mal
tarziu ca 0 veghe funebra a mai mult de 50 de morti."
Fig. 2.5 Tipurile si distributia dezastrelor naturale legate de apa
in perioada 1990 - 200 1
Ca exemplu de viitura catastrofala prezentam descrierea facuta intr-un
buletin de presa al Organizatiei Meteorologice Mondiale (O.M.M.), difuzat in
preajma Conferintei mondiale asupra apei, care s-a desfasurat in martie 1977 la
Mar del Plata in Argentina in care se relateaza despre 0 "actiune conjugata si
ucigatoare a vremii si a apelor" petrecuta in America Centrala cu cativa ani
inainte de relatare. '
Calitatea apelor dulci de pe Terra se degradeaza in ritm accelerat
datorita:
cresterii urbanizarii ca urmare a cresterii populatiei si a acti:itatilor
industriale si agricole fara realizarea de statii de eupurare in acelas ntm;
dezvoltarii activitatilor industriale care genereza mari cantitati de
substante toxice incluzand poluanti organici persistenti;
activitatilor agricole. Utilizarea pe scara larga in agricultura a
ingrasarnintelor si a pesticidelor conduce la
apelor. Pe de alta parte, irigatiile au favorizat poluarea apelor m special a
celor subterane;
cresterii productiei de energie termoelectrica care a condus la
emi siilor de sulf si oxizi de azot in atmosfera cauzatoare de ploi acide si
implicit acidifierea resurselor de apa;
despaduririlor care conduc la cresteri ale eroziunii solului , a turbiditati i
apei si a concentratiilor nutrientilor din apa ;
2.1.4. Calitatea apelor
Europa
130/0
America
200/0
Africa
29%
inundat ii
50%
alunecari de
teren si
avalanse I
foamate g% __
20/0 --
secete
11%
bali hidrice
28%
28
zonelor umede. Acestea reprezentand adevarate filtre pentr;
nutnenti !;)l metale grele precum si habitate pentru conservarea florei
faunei acvatice;
poluarilor accidentale. Numarul !;)i gravitatea poluarilo- accidentale a
cres,9ut In timp, ceea ce a condus la degradarea calitatii resurselor de apa.
In una din probIemeIe prioritare In domeniul gospodaririi
apeIor, este calitatea acestora (EEA, 1994), In special a apei din rauri si Iacuri.
Un fenomen des intalmt este eutrofizarea apei, adica imbogatirea excesiva ell
nutrienti a apelor de suprafara. Procesul de eutrofizare stimuleaza
plantelor acvatice, In special a fitoplanctonului si a algelor verzi-albastre care
sunt otravitoare. Apele de suprafata afectate de eutrofizare trebuie tratate si
filtrate inainte de a fi folosite la alimentarea cu apa a populatiei.
Exista 0 stransa legatura intre concentratia de si densitatea
si concentratia de azot si suprafata de bazin utilizata pentru
agncultura. Incarcarea cu fosfor se datoreaza surselor punctiforme de poluare,
In special evacuarii apelor uzate orasenesti si industriale In apele de suprafata,
in timp ce incarcarea cu azot este datorata agriculturii, in special
azotatilor !;)i naturale.
Cele mai mici concentratii de fosfor in Iacurile din Europa se
inregistreza in Norvegia, Suedia si Finlanda. In Europa Central a, concentratiile
de fosfor in lacuri sunt in general mari, in Spania, Anglia si Tara Galilor,
Romania, Danemarca, Polonia, Tarile de Jos, Moldova. Moldova,
concentratia de de fosfor are valoarea de 125 llg/l in peste 45% din lacuri .
;otal in are aproximati v aceeasi tendinta ca si fosforuI,
mregistrandu-se valon de 0,75 mg Nil, in 85-90% din lacurile din Danemarca
si Polonia. Concentratii mari de azot si fosfor condue la concentratii mari ale
fitoplanctonului si la 0 apa cu turbiditate mare. '
Imbunatatirea proceselor de epurare a apelor uzate a avut ca rezultat
scaderea concentratiei de fosfor, in ultimii 10 - 15 ani, in multe rauri si lacuri
din Europa.
Concentratia de amoniu a scazut In multe rauri din vestul Europei dar a
crescut in cateva rauri din Europa de Est. Reducerea concentratiei de amoniu
din rauri se datoreaza Imbunatatirii proceselor de epurare a apelor uzate
precum si utilizarii si depozitarii corecte a naturale.
Concentratiile de nutrienti sunt inca prea mari in multe regiuni din
Daca nu fi facute eforturi substantiale pentru reducerea nutrientilor
eutrofizarea reprezinta in continuare un aspect important al degradarii calitatii
apelor In Europa. '
29
--- Un alt poluant prezent In apele de suprafata din Europa este
metalele grele. Principalele surse de poluare cu metale grele sunt
-. tivitatile industriale. Este dificil de evaluat si comparat concentratia de
ac 1 , . . 1 . A
ll1etale grele in rauri si lacuri grele sunt me use m
ramele de monitorizare a calitatii apelor. In general , concentrana de metale
prog 1 bila
l
in raurile europene se situeaza mult sub standarde e pentru apa pota 1 a.
gre
e
.. A l redusa
influenta adversa metaIeI.e .grele asupra este genera Ie usa
comparativ cu a celorlalti poluanti, irnpactul..negativ nu fi exclus. .
Calitatea apelor afecteaza populatiile de pesti. In multe zone din
Europa, poluarea cu substante organice amoni.u a condus la reducerea
populatiilor de pesti. Speciile de au fost de proces.ul de
utrofizare, astfel incat unele specn care se adapteaza la un mediu cu
mare au devenit dominante. De asemeni, lucrarile de gospodarirea
apelor si cresterea transportului de sedimente au distrus locurile de a
icrelor si zoncle preferate ale puietului de peste si au redus accesul speciilor
migratoare spre zonele de depunere a icrelor.
In tabelul 2.3 se prezinta calitatea apei In diferite tari europene.
Calitatea apei raurilor
Tabel2.3
Tara Categoria de calitate a apei din rau (%)
Buna Moderata Satifacatoare Degradata
Anglia I Tara Galilor 64 25 9 2
1990
Austria 1991 14 82 3 I
Belgia partea 17 31 15 37
flamanda 1989-90
Bulgaria 1991 25 33 31 11
Croatia 15 60 15 10
Danemarca 1989-91 4 49 35 12
Finlanda 1989-90 45 52 3 0
Federatia Rusa 6 87 5 2
Gerrnania 1985 44 40 14 2
Islanda 99 1 0 0
Irlanda 1987-90 77 12 10 I
Irlanda de Nord 1990 72 24 4
0
ltalia 27 31 34
-8
Letonia 10 70 15
5
-
31
Iil Asia
o Australia si Oceania
America de Sud

o Europa
CI Africa
America de Nord
Fig. 2.7 Repartitia cerintelor de apa pe continente in anul 2000
Cele mai importante cresteri ale cerintelor de apa in perioada
2000, s-au inregistrat In Europa de 14,2 ori, in America de Sud de 11,8 on , in
America de Nord de 10,3 ori si In Asia de 5,4 ori .
Pana in anul 2025 se prevede 0 crestere a cerintelor totale de apa de
1,32 ori fata de cerintel e de apa din anul 2000 . 3 .
La ni velul anului 2000, ceri nta modiala de apa era de 3940 krn din
. - 2595 k 3
1
t .. 264xl 0
6
ha industne 748
care pentru: agncultura m an pen ru a mga ,
La nivelul anului 2000, cele mai importante ce?nt
e
de apa erau in 1
sia
de 2245 km
3/an
reprezentand 57% din in Amenca de Nord 718 Ian

d 18 2m in Europa 534 km Ian reprezentand 13,6% etc. (figura

reprezen an , 70 ,
2.7).
Tara Categoria de cali tate a apei din rau (%)
Buna Moderata Satifacatoare Degradata
Lituania 2 97 1 0
Luxemburg 53 19 17 11
Polonia 1990 10 33 29 28
Republica Ceha 1993 12 33 27 28
Romania 1990 40 28 11 21
Scotia 1990 97 2 1 0
Slovenia 1990 12 60 27 1
Tarile de Jos 1990 5 50 40 5
Fig. 2.6 Evolutia cerintelor de apa pe Terra In perioada 1900 - 2000
Cerintele totale de apa pentru folosintele de pe Terra au crescut in timp
de 1a 579 km
3/an
in 1900, la 1365 km
3/
an In 1950 si la 3940 km
3
/an In anul
2000 (figura 2.6 si anexa 2.4). 0 evolutie asemanatoare a avut si apa
consumata anume 415 km
3/
an In 1900,894 km
3/an
in 1950 2354 km
3
/an In
2000.
2.2.1. Variatia fn timp si spatiu a cerintelor de apd
Compararea valorilor prezentate in tabelul 2.3 implica un anumit rise
avand in vedere ca valorile corespunzatoare diferitelor categorii de calitate a
apei au fost determinate prin metode diferite.
2.2 Cerintele de apii pe glob
30
si cantitatea acestora
economiei nationale si
33
Europa America de
Nord
Oceania America
Latina
Asia Africa
Fig. 2.9 Populatia din principalele orase de pe Terra conectata
la sistemele de alimentare cu apa de canalizare (OMS si UNICEF, 2000)
2.2.3. Ceriruele de apa pentru agriculturd
o Populatia in procente conectata la sistemele de alimentare cu apal
Populati a in procente racordata la statii le de euprare I
100 .-- - - - - - - - - - ---- - - - -----;==-- --,
90
80
70
60
50
40
30
20
10
o ........___,.-.L---la...ol---!
Principala sursa de hrana de pe mapamond este agricultura. Agricultura
traditionala poate asigura hrana pentru 500 de milioane de oarneni. Pentru a
asigura hrana necesara intregii populatii de pe maparnond, de circa 6 miliarde
locuitori este necesara realizarea unei agriculturi moderne. In prezent,
suprafetele irigate reprezinta 0 cincime din totalul terenurilor agricole din tarile
dezvoltate. Terenurile irigat e produc doua cincimi din totalul recoltelor si trei
cincimi din recolta de cereale. i n prezent irigatiile utilizeaza 65% din necesarul
de apa prelevat de diverse folosinte. Cerint ele de apa pentru agricultura vor
egiob utilizeaza 300 - 400 IIzi locuitor. Statele Unite, Canada si Elvetia
cea mai mare cantitate de apa pe cap de locuitor. Doua treimi din
populatia globului, In special populatia din Africa si Asia utilizeza mai putin de
50 l/zi si locuitor.
o problema foarte importanta 0 reprezinta faptul ca In general populatia
racordata la sisteme de canalizare si epurare este mai putina decat populatia
conectata la sistemele de alimentari cu apa (figura 2.9), ceea ce conduce la
poluarea resurselor de apa. Astfel, in Africa, America Latina si Oceania
populatia racordata la sistemele de epurare este mai mica de 50% dedit
populatia conectata la sistemele de alimentare cu apa.
Fig. 2.8 Evolutia cerintelor de apa In Europa In perioada 1900 _ 2000
cerintelor, consumurilor de apa ca
economic al unei tari, structura
conditilte climatice dupa cum rezulta din anexa 2.7.
km populatie 386 kIn Ian necesari pentru a alimenta cu a a 5964x 1
Cerinta de apa pentru agricultura 65.8%
cennta totala, III timp ce pentru industrie reprezinta 19% i ali n
apa, procentul este de 9,3%. pentru imentari cu
. . viitor, cerintele de apa pentru agricultura vor avea rate de ere te
mal rrucr, I? prezent, In timp ce ratele de crestere a cerintelor a
pentru populatie industrie vor fi mai mari dedit In prezent. pa
. In Europa, la nivelul anului 2000, industria utilizeaza 45301. d' tt l
cennt I d . , 10 III 0 a ul
,e or e apa, agncultura 38% si populapa 13,6% (figura 2.8 anexa 2.6).
2.2.2. Cerinte de apd pentru populatie
32
. d: apa. populatie includ apa pentru baut, re atirea
spaIat, curatat, igiena, stropitul gradini lor servicii
de spalat piscin . 't d . ' e ex.
t A : e, SIS erne e Illcalzlre, restaurante, servicii medicale
e
8
populatie este In general In cantitate mica respectiv de
- In 0 a u cenntelor de
deb .' apa pentru celelalte folosinte dar necesita 0
apa e toarte una cahtate. Cerintele de a a entru 0 If " .
l/zi Iocuitor la peste 500 IIzi '1 . P P . P p.u a,Ie vanaza de la 20
ocuuor, NUlla! 4% dIn populatia actuala de
34
2.2.5. Crira apei
2.2.4. Cerintele de apa pentru industrie
Gospodarirea rationals intr-o conceptie unitara si de larga perspectiva a
resurselor de apa ale tarii , este 0 problema majora pentru dezvoltarea sociala si
economica a Romaniei , pentru satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei,
industriei , agriculturii, pentru protectia apelor impotriva epuizarii si poluarii si
pentru apararea impotriva inundatiilor.
Romania este strabatuta de 0 retea hidrografica relativ densa si are
aproape intreaga suprafata (97,8%) cuprinsa in bazinul Dunarii, cu exceptia
doar a unei parti a raurilor din Dobrogea, care sunt tributare Marii Negre.
Resursele hidrologice (naturale de apa) ale Rornaniei sunt constituite
din apele de suprafata: rauri interioare, lacuri naturale si artificiale, Fluviul
Dunarea si apele subterane (tabelul 2.4).
Resursele de apa ale Marii Negre nu se iau deocamdata in considerare,
datorita dificultatilor tehnice si in special economice aleprocesului de
desalinizare a apei de mare .
De asemenea, resursele de apa din cele 3450 lacuri naturale au 0
contributie nesimnificativa la volumul total al resurselor de apa ale Rornaniei.
2.3. Resursele de apii ale Romiiniei
35
2.3.1. Resursele hidrologice
apei". Aceasta criza se datoreaza atat lipsei apei cat si, in cazul in care ea
exis
ta,
imposibilitatii utilizarii ei datorita degradarii calitatii sale. De asemenea,
criza mai estecauzata uneori si de managementul necorespunzator al resurselor
de apa.
"Criza apei" are efecte in viata de zi cu zi a milioane de oameni, in
special a oamenilor saraci , care sunt afectati de bolile hidrice si care traiesc in
conditii de mediu necorespunzatoare.
Criza afecteaza si biodiversitatea ecosistemelor acvatice cu consecinte
importante atat pe termen scurt cat si pe tennen lung.
Spre deosebire de alte crize: sociale, a resurselor naturale, etc. cu care a
fast confruntata omenirea, criza apei afecteza direct viata noastra si a Planetei.
Comisia pentru Dezvoltare Durabila (UN, 2002) a propus ca problema
"crizei apei" sa fie tratata impreuna cu urmatoarele probleme: eradicarea
saraciei , protejarea resurselor naturale, dezvoltarea activitatilor economice si
protectia mediului pentru a asigura in acest fel conditiile necesare unei
dezvoltari durabile.
Timp
I Criza apei
Resursele de apa
Cerintels de
apa
Volurn
deapa
creste cu 14% in urmatorii 25 de ani datorita extinderi' C t I .. ---..
201Ji in 2 8 .' 1 suprarete or mgate cu
o. anexa. se prezinta cateva exemple referitoare la cerintele de _
necesare pentru productia de alimente. ' apa
utilizeaza volume mari de apa in special in procesele de racir
spalare a. deseurilor industriale. Cea mai mare parte a apei
'" procesele industriale evacuata in resursele de apa, continand cantirg
metale substante chimice. Procesele industriale
1 en!e de pentru a produce bunuri. De exemplu pentru a produce
panza de sunt nece
3sari
280 de m' de apa, fibre sintetice 2000-5000
de apa: de amornu 1000 m de apa , cauciuc sintetic 2000 rrr' d
tceste cennte de de. tehnologiile utilizate de condluile

2.9 prezmta alte informani referitoare la cerintele de apa pentru

Iverse industrii. '
Apa planetei, in invariabiHi exista sub diferite forme intre
care se un perrn.,anent schimb in cadrul circuitului apei in natura.
.de A apa dulce necesare populatiei, industriei si agri culturii
tmzand catre epuizarea resurselor naturale si generarea "crizei
aper igura 2.10).
Fig. 2.10 Criza apei
. I A L; XXI, Terra cu diversitatea formelor de viata
me uzan peste rniliarde de oameni, este confruntata In anumite regiuni cu
37
-4f.
Fig. 2.11 Variatia in spatiu a resurselor specifice de apa
o alta caracteristidi a resurselor de apa de suprafata 0 reprezinta
variabilitatea foarte pronuntata in timp si anume:
in sezonu1 de primavara (lunile III - V) se produce 39,7% din totalul
scurgerii anuale, urmat de eel de vara (lunile VI - VIII) cu 26,7% iarna
(lunile XII _ II) cu 19,4% respectiv sezonul de toarnna, care este eel mai
secetos sezon din Romania, cand se produce numai 14,2% din scurgerea
medie anuala;
producerea unor viituri importa!1te primavara - inceputul verii, urmate de
secete prelungite (figura 2.12). In medie raportul dintre Qrnin/Qrnax =11200,
iar pe anumite cursuri de apa el poate fi chiar de III 000 sau chiar
112000. Volumul de apa asigurat in regim natural din raurile interioare este
de 5 miliarde m
3
(Ionescu, C-tin si altii, 1996).
o alta caracteristica foarte importanta a resurselor de apa de suprafat
a
ale Romaniei 0 reprezinta variabilitatea pronuntata a regimuIuihidroiogic
de la un an la altul. Astfel, incepand cu anul 1881 de cand exista observaui
sistematice asupra vremii si apelor au fost inregistrate in Romania patru
peri oade secetoase importante (1894-1905, 19 18- 1920, 1942-1953, 1982-
2001), trei perioade ploioase (1881-1893, 1931-1941 , 1969-1981) si
perioade normale (1906-1917, 1954- 1968). Mentionam ca ultima penoada
-----------_._---------------------,
---- - - - ------- - - - --- -
T b 124
** V2 din mediu multianual seurs pe Dunare 10 sectiunea Bazias.
eupnnde eca. 5 miliarde me. resursa asigurata In regim natural.
a e
Categoria de resurse Hidrologice Resursa tehnic utilizabila
(mld.me) (mld, me)
Rauri interioare 40 13**
Dunare 87,8* 30
Ape subterane 10 5,5
Total 137,8 48 ,5
*
- 1 - "
Resurse1e de apa ale Romaniei
.. rntr-un a? hidrologic mediu se asigura scurgerea unui volum de cea. 40
.mc. totalul scurgerii medii de suprafata, 99,8% se scurge in
Dunare numai 0,2% se scurge in Marea Neagra.
Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, cu 0 lungime
de din care 1075 de km pe teritoriul tarii noastre (37,7%) are un stoc
la tara, de 175,6 mld. me. Pozitia sa periferica si caracterul
sau irnpun anumite limitari in utilizarea apelor sale si din acest
rnotiv, s-a considerat ca resursa numai jumatate din volumul mediu rnultianual
scurs pe Dunare in sectiunea Bazias.
. caracteristica de baza a resurselor de apa de suprafata, 0 constitui e
variabilitatea foarte mare in spatiu, astfel:
ponderea mare a zonei montane, care aduce jumatate din volumul
total scurs, la 0 cora de numai 17% din suprafata tarii: .
variatia. debitului mediu specific de la mai putid de' 1 lis si km
2
in
Joas.e ale Romane, cea mai mare parte a Dobrogei,
sud-vestica a Campiei
si Aradului, la 1,5 lis km" in cea mai mare parte a
inclusiv Campia Olteniei si zona colinara a
Munteniei, Podisul Transilvaniei, Podisul Somesan, cea
a Moldovei si zona de campie din partea de vest a
si pana la 40 de lis si km2 in zonele inalte ale muntilor Fagaras
Retezat; ,
vari.atia de la 2500 - 3100 m
3
/loc. si an in
J1U ?It ca si pentru cele situate In intregime
in interiorul lantului Carpatilor, la valori de 500-600 3/1 .
A bazinele di m oc. an,
_azmele din Arges, Vedea, Buzau si Prut si
pana la 200-300 m /loc. an pentru raurile din Dobrogea (figura
2.11) .
36
Fig, 2.12 Variatia in timp a resurselor de apa din raurile interioare
39
Fig. 2.14. Zonele pe care s-au produs cele mai importante viituri in perioada
cu observatii hidrologice sistematice
Pe Dunare cele mai mari viituri au fost in aprilie-rnai 2006, mai 1932,
aprilie 1940, iulie 1942, mai 1955, iunie 1970 si iunie 1988.
In anexa 2.10 se prezinta viitura din aprilie-mai 2006 care reprezinta
cea mai irnportanta viitura produsa pe Dunare din anul 1840 pana in prezent,
precum si propunerile de reamenajare a sectorului romanesc al Dunarii.
Pagubele economice cele mai importante au fost produse in ordine de
inundatiile din 1970, 2005 si 1975 (tabeluI2.5).
Cronicarii au consemnat cu regularitate, in decursul timpului, viituri
catastrofale: 10 in secolul al XVI-lea, 19 in secolul al XVII-lea, 26 in secolul al
XVIII-lea, 28 in secolul al XIX-lea 42 in secolul al XX-lea.
Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea acestora au crescut,
datorita in principal schimbarilor climatice reducerii capacitatii de transport a
albiilor prin dezvoltarea in general a localitatilor in albia majora a cursurilor de
apa.
Cele mai importante viituri produse pe teritoriul Romaniei in perioada
de cand exista observatii hidrologice sistematice se prezinta in figura 2.14.
prezent
LEGENDA
REG1M PLOIOS
REGIM NORMAL
o REGIM SECETOS
1'J:l{lO.\DA
Qmin =debitminimasigurat inregim natural
Qc =deMsoliCitaI delolosinle
Qmax =debit maximal virturii
V1 : volumul deapii asigurat in,."Imnalural
V2 - volume solicitate, neasigurate in regim nalural [ZZJ
Qmin '= _1_
amax 200
Q[me/5j Qmax
Nr . An l
38
secetoasa s-a manifestat in special in sudul si estul tarii L' ioad -1
Y ,. ungimea penoa e or
secetoase a crescut de la 12-13 ani in trecut la 22 de ani in load 1982-2003
d t . hi 'I penoa a
a onta sc irn an orde ordin climatic (figura. 2.13).
A Fig.2.1 ': regimului meteorologic si hidrologic
. In Romama viiturile reprezinra un fenomen hidrologic
dmtotdeauna pe meleagurile noastre.
40
-
41
Pagubele produse de inundatii
Tabel nr 2.5
ANUL SUPRAFETE CASE DRUMURI (km) PODURI
AGRICOLE (Ha)
1962 581869 2031 123 143
1963 465416 2341 50 17
1965 408738 5093 327 295
1969 365110 18450 460 343
1970
-.
la1058376 1f8453 2843 1>3547 II! III
1975 330644 33784 1951 79
1995 78294 8252 2555.5 1208
2000 352607 5646 1382 1129
2005 ...
..
60828 ., 4666.6

324" "
..
.rv..,{
BUZOUIUV
I
a)
Q(rods)
.;.+
ora 22h30'
b)
1
. I

I I
22 iunie 1999
I
I
i ;
.L._. _._. _. _.- _ .- ;
- -' - '- '- ' -'- _ .- I I
1
o

'- ' -' - '-'-'- ' -' - '- ' -' - ' j I !
i I
I
19h30' 20h30' 21h30'
19h 20h 21h 22h
Fig. 2.15. a)Bazinul hidrografic Buzau; b) Viitura exceptionala produsa pe
valea Comisoaia
5
10
20
15
25
o caracteristica foarte importanta a viiturilor din ultimele doua decenii
o reprezinta faptul ca ele s-au produs pe fondul unei perioade secetoase si au
afectat in special bazine mici. Un exemplu de viitura tipica din aceasta
categorie este viitura catastrofala produsa in seara zilei de 22 iunie 1999 pe
valea raului Comisoaia din bazinul hidrografic Buzau (L. Tinea si altii, 2000).
Bazinul Comisoaia are 0 suprafata de 35 km
2
pana in satul Cuculeasa,
panta de 32%0 si coeficientul de impadurire 20%. Ploaia cazuta in seara zilei de
22 iunie 1999 in circa 0 ora a totalizat peste 100 11m
2
a produs 0 viitura
catastrofala (Fig. 2.15. a si b) cu un debit maxim de 210 m
3/s.
Datorita caracterului torential al precipitatiilor, viiturii create, dar in
special acumularii apei in timp foarte scurt, in jumatatea sud - estica a satului
Cuculeasa, s-au produs pagube materiale si moartea a 7 persoane. Au fost
afectate numeroase locuinte si anexe gospodaresti, scoala, terenuri agricole,
drumul comunal, podete, au fost omorate pasari si animale etc. Pagubele au
fost evaluate la peste 4 miliarde lei.
In figura 2.16. se prezinta hidrografele a doi ani caractensticr pentru
regimul hidrografic al Dunarii, unul ploios 1970 cand s-a inregistrat un debit
maxim de 13710 m
3
Is si celalalt secetos 2003 cand s-a produs cea mai severa
seceta la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii ,
42
16000 ----- -- ---,-.,
Fig. 2.16. Hidrografele earaeteristiee ale Dunarii la Orsova
43
in" apa subterana ramane intert1uviul Siret - Prut eu numai 100 m
3/1oe
.an (figura
2.11) . _ 1 I' A
Cele mai importante resurse de ape sunt .oca
aluviunile luncilor si teraselor Dunarii , Timisul ui,
Oltului , Prahovei, Buzaului , Putnei , Moldovei, '". cazul
freatiee si in stratele acvifere de Fratesti de din
aeviferele eretaciee si jurasice din Dobrogea de Sud, in daciene din
Oltenia si in cele pleistocene si panoniene din Campia de vest, in eazul apelor
subterane de adancime. Sunt defi eit are i n resurse de ape subterane Depresiunea
Transilvaniei si Podisul Moldovenesc.
Potentialul natural al resurselor de apa din Romania es te de 137,8
mid. nhan care 87,8 mId. m
3
lan, raurile interioare 40 mId . m
3
/an
si apele subterane 10 mid. ?1-'Ian . . _ A . .
Raportat la populatia actuala a tam, rezulta 0 inAl
natural, de eea. 1840 m
3
/l oe.an, luand in consideratie numai aportul
interioare (avand in vedere pozitia periferica a Dunari i), situand tara noastra,
din acest punet de vedcre, in categona tari lor eu resurse de apa reduse, sub
media pe Europa care este de 4700 m
3/1oe
.an.
- - - - - - - - -- - - -
- -- -- - -- -- -- -
Data
----_._-- - - - -- - -- - - -- - - - -- - --
14000
12000
Din analiza seeetelor hidrologiee rezul ta urmatoarele:
intervalul de revenire a secetei hidrologiee este in medie de, 32 de ani;
perioada 1942 - 1945 a fost excesiv de secetoasa in Oltenia si in Carnpia
Romana;
perioada 1950 - 1953 a fost foarte secetoasa in Podisul Transilvaniei;
anul 1953 a fost exeesiv de secetos in Moldova si mai ales in Podisul
Barladului.
Pe Dunare eel mai mie debit inregistrat la Orsova in perioada de
observatii (1838 - 2005) a fost de 1500 m
3
Is s-a produs in perioada 3 _ 5
septembrie 2003.
Resursele de apa subterana, freatica si de adancime, sunt mai putin
cunoseute decat resursele de apa de suprafata , Estimarile realizate in ultimii ani
de diferite institutii variaza intre 9-11 mId. m
3/an,
din care, 50-60% sunt ape
subterane freatiee.
Adrnitand valoarea de 10 mid. m
3
/an pentru res urs a naturala de apa
subterana rezulta 0 resursa specifica de 460 m
3/1
0e, an. Acesta resursa variaza
in spatiu de la valori de 670-785 m
3
/10c.an in zon a de sud-ves t a tari: la 550-
590 m
3/1
0c.an in Podisul Sornesul ui si Podisul Ta rnavelor. Cea ma i 'saraea zona
2.3.2. Resursele tehnic utilizabile
Resursele teoretiee nu pot fi folo site in mod eficient, fara realizarea
unor lucrari de amenajare complexa a bazi nelor hidrografice, deoarece
dispunerea raurilor interioare in teritoriu este iar. D.unarea este
folosita intr-o mica masura datorita pozitie i sale penfence, la limita de sud a
teritoriului.
In aeest sens, pentru regularizarea debitelor de apa, s-au real izat peste
1650 laeuri importante eu un volum util de peste 8 mId. m', dotate cu toate
uvraj ele aferente utilizarii eomplexe a apei . .
Bazinele cele mai echipate eu laeur i de acumulare sunt m ordme: Prut
cu 312 acu mu lari, Arges eu 242 de laeuri si Siret eu 131 de laeuri.
Bazinele hidrografiee eu eel mai important volum uti I in acurnulari
sunt: Siret eu 1597 mil. m' si Olt eu 794 mi l. rrr' , iar bazinul hidrografic eu eel
mai mare volum destinat apararii impotriva inundatiilor si atenuarii undelor de
viitura este b.h. Prut eu 960 mil. me .
De asemenea, s-au realizat pes te 2050 km canale galerii de deri vatie
care asizura de rivarea unui debi t total de 2640 m
3/
s pentru satisfaeerea
b
cerintelor de apa.
45
- ------
Fig. 2.17 Evolutia calitatii apei raurilor in perioada 1989 - 2003 (% din
lungime)
1996 1997 1998 1999 eeoo zooz 2003
1991 1992 1993 I 1994 1995
1999 1990
7


._--- -

14 11 9 9 9 8 7
-CAI[)_ 22 __ 22 18
6 7 6
- -
8 6 6 6 5 6
I- CAT.III 18__ 10 12 9 11 8
--
25 25 19 21
..E- - _ .
I
27 30 28 27

25

24 25 eo 30
65 65

53 57 58 61 61 68
IDCAT.! 35 41 42
I
2003
1998 1999 2000
- t ) 26 tone cianuri - substante care ar putea fi valorificate prin tehnologii
eue c. ,
lungimea totala a raurilor investigate in 2003, 22219:m: 14321
% s-au incadrat in categoria I-a de calitate; 5092.km (22,? 1'0) categona
(64,5) li . 1446 km (6 5%) in categoria a III-a de calitate si 1360 km
II-a de ca irate; , S' tiil 1 mai
a 1%) in afara limitelor admisibile (figura. 2.17). . ituatn e .ce e
(6, bil au produs in cazul bazinelor hidrografice: Ialomita - cca.
defavora I e s- ,
12 9% si Prut (cca.15.4%). A r .,
, Fata de anul 1989 (figura 2.18) se constata 0 a ca l.tat
H
1 r raurllor interioare, astfel, ponderea sectoarelor de cu apa de cahta:e
ape 0 b cut de la 35% in 1989 la 64 5% in 2003 iar sectoarele de rau
foarte una acres 'A 2003
degradata. au scazut de la 22% in anul 1989 la 6,1% III anul " .ca
cu apa educerii activita.tilor a rerehnologizani proceselor de productie a
urmare a r , '
aplica.rii unor masuri coercitive folosinte
1or
care polueaza.


I
eo V /----------- ---------------------------
;
i / / -------------.------..
y /
so ,
-
PROCENTC(%) \ / --
3O-f
I -:

\
lO r
I
I
o I
1989 1990 1991
2.3.3. Calitatea resurselor de apd
In concluzie, potentialul (resurse) natural mediu multianual poate fi
utilizat doar partial pentru folosintele de apa prin interrnediul uno-
infrastructuri ingineresti. Aceasta parte care 0 numim resursa tehnic
utilizabila (tabelul 2.4) este reprezentat de:
resurse din rauri ce asigura In regim naturalS mId. m
3/an
si resurse din
lacurile de acumulare de aproximativ 8 mId. m
3/an;
resursa din Dunare estimata la 30 mId. m
3
/an care ar putea fi utilizatg
economic In prezent;
resursa subterana de 5,5 mld. m
3
/an.
Rezulta ca resursa ce poate fi tehnic utilizabila In prezent In Romania
este de 48,5 mId. rrr'lan, ceea ce reprezinta 0 resursa specifica de 2235 m
3/loc.
an.
La problemele "cantitative" ale apei, cu care se confrunta societatea
actuala, se adauga din ce In ce mai pregnant si cele de .calitate" a apelor.
Supuse proceselor de contaminare cu agenti poluanti de 0 mare
diversitate, apele devin In unele situatii , improprii utilizarii lor, astfel incat
raportul resursa-cerinta capata 0 sernnificatie mult mai cornplexa.
o influenta majora asupra calitatii apelor 0 au evacuarile de ape uzate
de circa 4,9 mId. m
3
din care insuficient epurate 44% si neepurate 31%, care
sunt descarcate in receptorii naturali. Cele mai mari volume de ape uzate
neepurate provin de la sistemele de canali zare ale localitatilor (peste 89%),
prelucrari chimice (3%) , energie electrica termica (8%). Aceasta situatie
are explicatia In faptul ca, spre exemplu In anul 2003 din cele 1453 de statii de
epurare investigate, 806 (55,5%) au avut 0 functionare necorespunzatoare.
Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafata cu substante organice,
suspensii, substante minerale, amoniu, grasimi , cianuri, fenoli, detergenti ,
metale grele sunt mariIe aglomerari urbane Timisoara, Craiova, Miercurea
Ciuc, Drobeta Tumu Severin, Braila, Galati , Tulcea, Brasov, Sibiu, Slatina,
Targoviste, Ploiesti, Slobozia, Bacau, ' Barlad, Vaslui , Botosani, Iasi si
Bucuresti.
Inexistenta sau functionarea necorespunzatoare a statiilor de epurare, nu
constituie doar 0 sursa de poluare a apelor, ci si 0 pierdere directa a unor
substante utile care sunt evacuate odata cu apele uzate. Anual sunt evacuate In
sursele de apa: 314000 tone substante In suspensie, 181000 tone substante
organice, 27000 tone reziduuri petroliere grasimi , 721 tone metale (Pb, Cr,
44
46
47
Lista principalelor tronsoane de diu cu apa degradata calitativ
Tabel2.6
Bazinul
Tronsonul
Lungime
Cursul de apa
tkm)
hidrografic
Ci sla amonte confluenta eu raul Viseu 20
Tur amonte confluenta Turt - frontiera 21
Turt E.M. Turt - confluenta eu raul Tur 20
Bailor E.M. Rodna - confl uenta eu raul Sornesul Mare 8
Lap us amonte confluenta eu raul Somes 7
Cavnie E.M.Cavllic - confluenta eu raul Lapus 25
Sasar E.M.Baia Sprie - confl uenta eu raul Lap us 19
Nades E.M. Aghires - confluenta 26
Crasna avoContl . V. Zalaul ui - frontiera 74
Somes-Tisa Zaliiu Zaliiu - confl uenta 2 1
Abrud Amonte confluenta eu raul Aries 24
Geoagi u confluenta eu paraul Baeaia - eonfl . Mures 14
Certej Amonte confluenta eu raul Mures 18
Mures Tarnava Mica Tiirnaveni - varsare Tarnava Mare 64
Ghimbasel eonfl. Can . Timis - confluenta eu raul Olt 13
Vulcanita Codfea - eonfl. Hamaradia 68
Corbu Ueei S.c. Viromet - confluenta Olt 11
Cibin Mohu - conflfl uienta Olt 27
Tesl ui Pielesti - Resca 73 Oft
Dambovita Glina - confluenta eu raul Arges 31 Arges
Crieovul Sarat izvoare - varsare 94
Sarata Ae. Ratea - varsare 24
lalomita Te leajen Evacuare Petrotef - confluenta eu raul Prah ova 30
Vasl ui Vasfui - confluenta eu raul Barlad 11
Slanic amonte confl uenta eu raul Buzau 73
Siret
Rm.Sarat amonte confluenta eu raul Sire t 137
Podriga izvoare - ae.Mi leanea 17
Bahluet Confluenta pr.Ciunea - confluenta eu raul Bah lui 2 1
Jij ia aval Todireni - confl.Prut 104
Mi letin Confluenta pr.Valea Rea - confluenta eu raul Jijia 35
Prut Bah lui aval Belcesti - confluenta eu raul Jijia 56
-
6. 1%
Cat. III-a - apa de cali tate satisfacatoars
Cat. 0 - apa dcgradata
Anul2003
22.9%
Anul 1989
25%
Cat. II-a - apa de calirarebuna
Cat. I-a :- apa de calitate foarte buna
LJJ]
Ca si In anii precedenti, In anul 2003 poluarea cea mai ridicata s-a
manifestat In bazinul hidrografic Somes-Tisa raurile: Cisla, Tur, TUr!, Bailar,
Lapus, Cavnic si Sasar, si bazinul hidrografic Prut raurile: Podriga, Bahluet,
Jijia, Miletin si Bahlui (tabelul 2.6) .
Fig. 2.18. Categorii de cali tate a apei raurilor In procente fata de lungimea
raurilor monitorizate conform prevederilor STAS 4706/1988
In privinta calitatii apei celor 94 de lacuri naturale si artificiale
monitorizate 27,6% au corespuns categoriei oligotrofe, 12,8% categoriei oligo-
mezotrofe, 24,5% categoriei mezotrofe, 11,7% categoriei mezo-eutrofe si
23,4% categoriei eutrofe. Fenomenul de eutrofizare a fost semnalat la 5 lacuri
In bazinul hidrografic Dunarea (Sinoe, Bugeac, Oltina, Gurbanesti, Frasinet), la
6 lacuri In bazinul hidrografic Litoral (Tasaul, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia,
Nuntasi, Corbul), 4 In bazinul Siret (Galbeni, Puscas, Jirlau, Amaru), 3 lacuri
In bazinul Prut (Negreni, Dracsani , Halceni), 2 In bazinul Olt (Slatina si
Scarei), 1 In Ialornita 1 In Arges (Lacul Morii), 1 In bazinul
Timis (Surduc).
In ceea ce priveste calitatea apelor marine litorale, In pofida unor
ameliorari, cantitatile de nutrienti si sedimente existente In apa se rnentin la un
nivel ce genereaza In sezonul estival fenomenul de inflorire algala In conditii
caniculare, lungi perioade de insolatie si aport ridicat de ape fluviale.
In ceea ce priveste calitatea apelor Dunarii, debitele foarte mari de apa
care se scurg In albia fluviului , asigura 0 dilutie corespunzatoare a apelor uzate,
astfel incat calitatea globala a apei se inscrie In limitele categoriilor l-a si II-a.
48
. !n n.atural 11 apelor subterane au inter venit 0 serie de modificari
ca a executarii unor lucrari hidroameliorative si
inclusiv captan, preeum si datorita poluarii , eu deosebire in eazul
apelor freatice.
.. . A in:p0rtante ale ni velurilor piezometrice, potentate in
an_11_ bogati m preciprtatn, s-au produs in campiile Bailesti, Romanati si
(2 - I? .m), . si in Dobrogea de Sud (3 - 10m), in legatura cu
sisternele de mgatu dm aces te zone, incorect proieetate, exeeutate si
exploatate.
. Efeetele ale cresterilor de nivel sunt: aparitia zonelor de baltire
cu umiditate, care afecteaza zeei de mii de hectare; saraturarea
unor zone mtmse de teren agrieol (Baraganul de Nord) ; afeetarea fundatii lor
(Dragalina: Noua, Dragos Voda, Brancoveni , Movilita
lae un sarat e, cu deprecierea calitatii apei si namolurilor
dm aeestea, prin cresterea afluxul ui de apa subterana (Teehirghiol,
11 carui Amvel a crescut eu peste 1,5 m, Amara, Lacul Sarat etc .).
In alte s-au pr?dus scaderi import ante ale nivelurilor piezometriee,
?atorate prelevanl or excesive de apa subterana, prin captari (in zona Bucuresti
m A"Strateior de eu scaderi ale niveluri lor de 20 - 50 m; in
Buzau,. m conului aluvionar 11 raul ui Buzan, in zona Ploiesti, in cazuJ
aluvionar Prahova - Tel eaj en; in zona Focsani, in cazul conului
11 Putnei) sau ea urmare a secarilor din zonele miniere (Rovinari, eu
seaden de peste 8? m). Pericolul eel mai mare in acest eaz 11 reprezinta
ace.elerata de ape poluate spre zonele depresionate si scaderea
drastica a debitelor exploatate ale captarilor din zonele afectate.
De 0 gravitate. deosebita sunt, insa, modificarile ealitative ale apelor
pnn poluarea eu substante impurificatoare, care alte reaza
fizice, ehimiee si biologiee ale apei, facand-o improprie pentru
folo sire,
. Poluarea apelor subterane prezinta unele particularitati , care determina
ea reprezentat de acest fenomen sa fie mai gray decat per ieolul
epuizam resurselor. Aeeste particularitati se refera 11 fapt ul ca apele subterane
direc te, ceea ce face ca poluarea sa fie sesizata
cand deja aeeasta a afectat 0 capt are, precum si 11 faptul ca au
vlte.ze ml ':l ceea ce determina ea refacerea calitatilor naturale ale
disparit ia sursei de poluare, sa dureze un timp indelun gat, uneori
zeci de am.
Poluarea apel or subterane cu diverse substante si extinderea spatiala a
zonelor afect ate se prezinta astfel: ' ,
49
poluarea cu azotati, cele mai mari concentratii peste li mi ta admisa de
45mg/l , s-au eonstatat in Campia Inferioara a Somesului, Culoarul Crasnei,
zona mediana a Campiei Banatene, zonele depresionare montane si
submontane drenate de raul Olt - Ciuc, Brasov, Fagaras si Cibin, Campi a
Inferioara a Dunarii pe tronsonul Calafat-Giurgi u, Campia Piemontana a
Ploiestiului, Culoarul Ialomitei pe seetorul Urziceni-Tandarei, Campia
Baraganului de Nord, Cu loarul Siretului pe tronsonul Onesti-Adjud.
Culoarul Prutului aval Ungheni , Campia Infer ioara a Siretului, etc;
poluarea cu produse petroliere si compus i fenolici ai acviferului din conul
aluvionar Prahova - Teleajen datorita rafinarii lor Petrobrazi, Astra si
Petrotel Ploiesti ca si de-a lungul linii lor de transport produse petroliere;
poluarea cu produse utilizate pentru ferti lizarea si combaterea daunatorilor
in agr icultura (compusi azotici , fosfat i, pes ticide) fie in zona marilor
producatori de astfel de substante (Azomures - Tg. Mures, Archim - Arad,
Dolj chim - Craiova, Oltchim - Rm. Valcea , Azochim - Roznov etc.) fie in
camp datorita une i adrninistrari incorecte;
poluarea cu produse rezultate din procesele indust riale care se produce in
jurul mari lor platforme industriale (Victoria - Fagaras, Codlea, Tohanul
Vechi, Zamesti, Bod, Isalnita, Craiova, etc .);
poluarea cu produse menajere si produse rezultate din zootehnie (substante
organice, compusi azotici, bacterii, etc.) a apelor subte rane din zona unor
mari aglomerari urbane (Pitesti, Oradea, Bucuresti, Cluj, Suceava etc.) din
zona marilor complexe zootehnice (Carei, Palota, Cefa, Halciu, Bontida,
Berecsau, etc.);
poluarea cu metale grele (Pb, Hg, Cu, Zn, Cd, Cr) - in zonele situate in
apropierea exploatari lor si preparatiilor miniere, halde de steril (Baia Mare,
Copsa Mica, Medias, Tarnaveni, Rm. Valcea, Pites ti etc.).
Desi apa este 0 resursa naturala regenerabil a, ea este limitata in ceea ce
priveste volumul anual disponibi l, si imposibi l de utilizat in caz de pol uare
accentuata. Limitari ale utilizarii resurselor de apa di n Romania apar si din alte
cauze printrc care:
" resursele de apa eonstituie eel mult 0 resursa regionala, transportul acestora
11 distanta prezinta multe dificultati sub aspect tehnieo-eeonomic,
neputandu-se realiza un sistem national interconectat 11 resurselor de apa;
rcsursele de apa disponibile pe teritoriul Romaniei sunt putemic influent
ate
atat eantitativ cat si calitativ de activitatile umane : pe de 0 parte prin
prelevari apropiate de limita resurselor tehnic utilizabile (bazi nul
hidrografic iar pe de alta parte printr-o poluare pronuntata (raurile

[
l
30, mil. me/an
.------..--
- ----- --- _
'1/-
15'1------
i .>
lOY
i

I
O-\-
1970 1980 . ,
1989 1993 1997 ' . I
1999 2001 2003 I
2005
-1970 .. .. ..... ..0031'",[;00'-
r:-;:;:: p - I :-- 1 47 -2 H*i .67 2.33T2.25 12.25 ' 2 !2.051208 [ 2.11 2 _
111 opuatte . I ' , . . .' 205
IA-' -It 6.79 8.499,35 i 5.98 12.9813.33 ! 3.36 ,3.02 1.741.75 ] 1.86 11,98 , .
il::l-- gneu.lJ
ra
472 f 6 65 981 1 9'34 J
I9
32 ;. '9 06 . 8.74 j 8,02 i 7.43 17.35 . 7.18 I 6.63 6,04 6.17 15.64] 4.62 J 4.4
'1liI lndustne ' I ' . _. 1 1 8 02 I 7 8
9.59 114.4 18.8 20.5 21 120.4111 9.94 16 !12.46, 12.76 12.65111 ,67 9.78 9.78 ,9.19 1 . .
Fig. 2.19 Evolutia cerintelor de apa
Amenajdrile pentru iriga(ii .... f
Potrivit cadastrului apelor sunt amenajate pentru. irigatii A supra. ete
A A d 2 811 milioane ha teren agricol din care cele mal multe III bazinul
msuman , . . Ar lui (0 13
Dunarii (2,06 milioane ha), Siretului 7 gesu Ul ,
milioane ha). Din aceasta suprafata in ultimii am a fost ingata 30%. .. ..
Debitul total instalat la prizele de captare a .apei pentru
tnsumeaza 2124 m
3/s
si este asigura aproape in totalitate din surse de suprafata,
in special din Dunare,
51
Principala tendinta inregistrata dupa 1989, arata cerintei
apa proaspata a utilizatorilor pana la valoarea de 7,8 mld. m III anul 20 .
2.4.2. Evolutia cerintelor de apd
Cerintele de apa ale Romaniei au crescut de la 1,4 ml.d.. m
3
in
1950, la peste 21 mld. m
3
in anul 1989 datorita cresterii populatiei, dezvoltam
industriei si a agriculturii (figura 2.19).
- Amenajarile hidroenergetice sunt printr: cele mai
[rn ortante folosinte de apa. In total sunt in functlUn: un. numar de 363 de
hidroelectrice din care 125 cu 0 putere instalata mal mare 4,5
P t rea totala instalata in centralele existente este de 6075 MW iar energia
:d:oelectrica obtinuta intr-un an mediu este de circa 20750 MWh.
50
Cele mai importante folosinte de apa sunt: alimentarile cu apa pentru
populatie; alimenterile de apa pentru industrie si arnenajarile pentru irigatii.
Tur, Lapus, Cavnic, Aries, Tarnava, Cibin, Dambovita, Vaslui , Jijia, Bahlui
etc.).
2.4.1. Principalele folosinte de apa
2.4 Cerintele de apii ale Romdniei
Alimentiirile eu apii pentru populatie
Din totalul de circa 21,7 milioane locuitori , in Romania beneficiaza de
apa potabila din reteaua publica 14,7 milioane persoane (68%), din care 11,3
milioane in mediul urban (ceea ce reprezinta 77% din populatia alimentata cu
apa si 98% din populatia urbana), si 3,4 milioane in mediul rural (ceea ce
reprezinta 23% din populatia alimentata cu apa si 33% din populatia rurala).
In prezent, dispun de sisteme centralizate de distributie a apei potabile
un numar de 2915 Iocalitati din care: 268 municipii si erase si 2647 localitari
rurale (I7% din total).
Retelele de distributie a apei pot abile au 0 lungime totala de 40267 km,
asigurand 0 echipare a mediului urban la 71% din lungimea total a a strazilor,
respectiv, aprovizionarea cu apa din retele publice pentru 98% din populati a
urbana. Lungimea retelelor de distributis a apei in mediul rural este de 16067
km.
Capacitatea actuala a sistemelor centralizate de alimentare cu apa
pentru centrele populate este de 120 rrr'Is, din care 48 m
3
Is din surse subterane
si 72 m
3/s
din surse de suprafata (inclusiv Dunarea).
Consumul specific de apa este in medie pe tara de 492 l/om.zi, din care
241 l/om.zi pentru consumul casnic, 58 l/orn.zi pentru eel public, 73 l/om.zi
pentru operatori economici, pierderile prin retele insumand 120 l/om.zi. In ceea
ce priveste consumul specific de apa din mediul urban care utilizeaza 92% din
cantitatea de apa distribuita se pot evidentia : un consum mediu de 590 l/om.zi
din care consumul casnic reprezinta 256 l/om.zi, consumul public 75 l/om.zi,
consurn operatori economici III l/om.zi si pierderi 148 l/om.zi .
Alimentiiri eu apii pentru industrie
In prezent exista 3838 captari de apa indu strila cu un debit instal at de
1082,3 m
3/s,
din care 49,5 m
3/s
captari din surse subterane.
52
Repartitia cerintei de apa pe principale1e folosinte "I' ac ' I di -
, _;,.'. , openrea or m surse
este prezentata in figura 2.20.
Ape subterane Rauri interioare
Dunare
53
productia industriala a marcat 0 scadere insemnata, fapt ce a deterrninat
scaderea corespunzatoare a cantitatilor de apa efectiv prelevate, acestea
fiind de circa 47% fa!a de cele prelevate In anul 1989.
26,3%
17,3%
Indust rie
Anul2005 - 7,8 mil. rrr'
56,4%
Agricultura
Anu l 1989 - 21 mil. m
3
o Populatie
44,40%
Prelevari
din surse
Cerinte fa
folosinte
Fig. 2.20. Structura cerintelor de apa In anul 2003 si acoperirea lor din surse
Cel mai mare utilizator de apa este industria cu 4 4 mId nr' ur t- d
' I - 3 ' " rna a e
agncu tura cu 2,05 mid. m si de populatie cu 1,35 mId. m' .
,Men!.ionam ca, In prezent, In tarile dezvoltate economic din vestul
Europei, .cen ?!a de este de 800-1000 mc./loc an, fa!a de 425
mc./loc an in Romania ultirnilor ani .
care au generat scaderea drastica a volumelor de apa
proaspata prelevate din surse, este de mentionar ca:
f?lo;irea apei pentru irigatii a n:arcat 0 accentuata (figura 2.21) ,
situandu-se la cca. 22% fata de anul 1989 d t 't- A
dT -' A A ' A ; , a on a m mare parte
1 lculta!l,lor mtampmate m asigurarea funqionaIita!ii sistemelor de irigatii
a Legii Fondului Funciar, care a condus '
faramitarea beneficianjo- implicit la reducerea cerintei de apa din partea
acestora; ,
Populatie
Industrie
Agricultura
Fig. 2.21 . Cerintele de apa pentru principalele folosinte
Cerintele de ape subterane ale folosintelor cu caracter organizat au
crescut in perioada 1960 - 1989 de la 0,35 mId. m
3
/an, la 2,6 mId. m
3
lan, in
perioada de varf, avand urmatoarea structura pe categorii de folosinta: 41%
pentru populatie, 38% pentru industrie, 21% pentru agricultura (zootehnie si
irigatii).
Dupa anul 1989 cerintele de ape subterane au scazut in mod simtitor,
ajungand ca prelevarile efective din anul 2003 sa fie de 27,6 m
3
/s (0,86 mId.
m
3
Ian), reprezentand 12,6% din prelevarile efective totale de apa, 326,6 m
3
Is
(10,3 mid. m
3/an),
ale Romaniei .
Prelevarile de apa din subteran din 2003 au fost repartizate astfel: 18,6
m
3/s
(67,4%) pentru populatie, 7,7 m
3
/s (28%) pentru industrie, 1,3 m
3
/s
(4,6%) pentru agricultura.
PreJevarea de ape subterane specifica a fost, in anul 2003, de 39 m
3
/10c.
si an ce reprezinta aproximativ 34% in comparatie cu unele !ari din Europa
(Franta, Gerrnania, Ungaria, Ucraina), cu prelevari relativ importante de ape
subterane.
Exploatarea apelor subterane se realizeaza pri ntr-un numar total de
circa 14357 captari, din care 590 captari principale. Acestea din urma sunt
3.1.
L
54
reprezentate prin 220 captari (37%) cu dcbite exploatabile cuprinse intre 10 ;
50 lis, 178 captari (30%) intre 50 si 100 lis , 102 captari (17%) Intre 200 si 500
lis si 17 captari (3%) cu debite exploatabile intre 500 si 2200 lis) . .
Captarile principale sunt constituite din circa 9500 foraje, 194 drenuri
748 izvoare sau grupuri de izvoare.
Stratele acvifere de adancime fumizeaza aproximativ 55% din debitul
total prelevat, stratele freatice 40% si izvoarele 5%.
Este de remarc at fapt ul ca in cazul mu ltor captari, proiectate in
apropierea unor cursuri de apa (Timisesti, Gheraiesti, Berchisesti si altele de pe
raul Moldova, Vaduri altele de pe Bistrita, Fieni de pe Ialomita, Boldesti de
pe Teleajen etc.), 0 parte din debitul prelevat provine prin infi ltratie de mal din
raurile respective.
Imbogatirea prin alimentarea artificiala de la suprafata a stratelor
acvifere este un procedeu utilizat cu succes, dar in mica masura pana in
prezent, pentru imbunatatirea calitatii apei si cresterea capacitatii de debitare a
unor captari subterane (Beius, Bistrita, Ludus, Criscior - Brad, Buchin -
Caransebes, Nistoresti - Breaza, Cluj-Napoca, Oradea, Sadova - Campulung
Moldovenesc, Mihoveni - Suceava).
In viitor este de asteptat sa creasca ponderea alimentarii cu apa potabila
din subteran a populatiei, un prim pas in aceasta privinta constituindu-l
programul, in curs de derulare, referitor la dezvoltarea durabil a a local itatilor si
la asigurarea al imentarii cu apa a satelor.
Referitor la cerintele de apa sunt de remarcat urmatoarele caracteristici:
volumul total de apa depaseste suma tuturor celorlalte produse de masa
utilizate in economia nationala (petrol, carbune, metale, lemn, cereale si
alte produse), care toate insumeaza sub un miliard de tone, in timp ce apa -
provenita din surse, pompata, transportata prin canale si galerii ,
redistribuita si partial restituita in resursele de apa - reprezinta 9,19 mld.
tone fiind produsul eel mai voluminos vehiculat si utilizat i n economia
nationala;
cerintele de apa nu mai pot fi solutionate ca in trecut, prin prelevari
individuale, din surse, de catre fiecare utilizator, se impune necesitatea unui
management integrat la nivel de bazin hidrografic pentru asigurarea
balantelor stricte i ntre sur sele cerintele de apa. cum s-a mentionat
anterior sursele de apa nu acopera in regim natural cerintele de apa ale
tuturor folosintelor, cerinte deseori concurentiale din acest motiv a fost
necesara realizarea infrastructurii Sistemului National de Gospodarire a
Apelor.
55
...,
3. APA SI DEZVOLTAREA DURABILA
Conceptul obiectivele dezvoltiirii durabile
t 1
., d dezvoltarea durabila a dcvenit unul di n cele mai
Concep u pnvm c . . . ' 1' . ,
subi t al c1ezbateril or si analizelor privind medi ul dezvo tarea,
import ante su iec e ( 9 . . d V"t ' 1 .tru
bl.. ' . A 'InLII 1987 a R' tlJortului Brundtlancl pnvm " 11 Ol U nos
dupa pu i cai ea in c . c
comun" (UNEP, 1987). 1 b;" I'
Conceptul dezvoltarii durabi le a fost , de ase menea, pc .Iarg ce,z Ad
C lfcr inta privind Mediul si Dezvoltarea, ce a avut loc la RIO Ianeiro 111
. rli 199
7
Foarte multe definiti i au fost date pan a In prezent acestui concept cu
lU1C _ . c ' . .
difer ite nuante obiective tinta de atms... . A' ,. ., A . . '"
Desi initial concept ul dezvoltarJI. durabJle are ol1gmed '"
entrLl medi u" In prezent acesta este mat larg " " c?ncept pm de .
presupune armoni zarea d.ezv?ltarii econOlnJce soc iale cu conseJVated
creste rea biocl iversitatii medi ului. . . x
\ Dezvoltarea durabila reprezinUi acea asrgui
prezentului fara a cornpromite
satisface propriiIe necesi tiiti, In scopul as]gurarJI unei mat bune cdhtdt
J
a \ ietu
acum In viitor. . . , .. A ' .
Dezvoltarea durabila are la baza ideea mne generat
ll,
eu alte cuvinte obligatia morala a generatiei actuale de a lasa pentru noua
aeneratie resurse suficiente si un mediu sanatos. .
b r asemenca, c1ezvoltarea durabila reprezinta un
., . d diu sociala culturala Pe nt l u
are la baza patru dimensJUnJ : econorrnca, e me , . c .'
ca dezvoltarea sa fie durabila pe termen lung este necesar sa mentmem un
echilibru Intre aceste pat nl dimensiuni . .' _ A . ' ,
Dezvoltarca durabila trebuie Inteleasa aphcata 111tr-o
deschis[l In mi$care. Nu poate fi yorba de 0 dezvoltare.
l1umai a unei regi uni. a ul1ui sect or economic sau de dezv?l.tarea dl.lrabtla a unel
tari e'l trebuie sa fie intearata la nivel regional , national JIlternatlonal. .
. ' . Dezvoltarea dur:bila este singllra alternativil pe termen lu?g
. d' I . riltor" este 0 obhaatJe
foarte lung la criza dintre "om" 5J "me ill mconJu < ' 0 '
, . . 1 . r > a <o:i ratificarea
asumata de parlamentele guvernele state or prm sus ,mer e "f
acordurilor legilor internationale. . . . ".
Dezvoltarea este durabi l[l dad stlnt IndeplJmtc urmatoarele condJt
l
!.
loc la
pcntru
depinde de managementul
sa asigure securitatea apei
S6
dezvoltarea. sa distruga clementele de baza ale vietii pe Pamant: aerul
apa, solul ecosisternele; ,
dezv.o.lt.area sa fie economic durabila I) . e11tI'II \ d .
( prot uce Contmull bunuri si
scrvicu;
dezvo.ltarea s.a sisteme sociale si economice durabile la nivel
national local pentru a asigura 0 repartitie echilibrata '
beneficiilor rezultate. ' d
.Ia dezvoltarea durabila pentru mileniul trei Aclunarea
Generala a Natiunilor Unite din anul 2000 a stabilit : '
Opt obiective gcnerale ale dezvoltarii durabilc pana in anul ')0] ') si
anume: - .,)1
eradicarea saraciei extrerne a foametei;
realizarea educatiei prirnare pentru toata populatia zlobului:
prornovarea egalitatii sexelor afinnarea ,
rcclucerea mortal itati i infanti le;
scaderea nurnarulu: bolilor mcntale:
cornbaterea HIV, malariei si a altor boli:
asigurarea dezvoltarii durabile a mcdiului:
realizarea unor parteneriate globule penrru dezvoltare.
. si opt de indicatori pentru a evalua obiectivele dezvolFirii
dintre care mentionjim: c
. .
cat la suta din popularia globului arc venituri mai mici de I USD pe zi:
numarul de copii infccrati cu virusul HIV;
cocficicntul de irnpadurire:
suprafuta ariilor protejate pentru conservarca biocliversit'ltii'
elllisiilc specificc cle bioxid de carbon pe locuitor; <. ,
cat din popula!ia globului are acces continuu la sursele de al)a de
buna calttate, etc. .
Real izarea unora clintre aceste obiective
corespunzator al resurselor de apa care trebuie
pentTu populatie pentru mcdiu, acum si In viitor
Summitlll mondial privind de'zvolbrea' (lllrablI;-'. ' '
J 1 (cal e a avut
. 0 . m:ul .2002 a identificat cinci scctoarc importante
erac!Ic:ll ed Sal aClei aSlgurarea clezvoJtarii durabile $i anume:
resursclor de apa - 0 mare parte din
pJanctcl n:1 cllspune de scrvicii de alimentare cu apa $i de
canLlIlzdlc.Pe de alta parte. crC$te poluarca apelor datorit[t clezvoltarii
S7
cconomice. Toate acestea conduc la> numeroase probleme legate de
sanatatea si de calitatea vietii oamenilor.
Energia - numeroase asezari umane nu dispun de energie elcctrica ceea ce
are un impact negativ asupra dezvoltarii calitatii vietii oamenilor. Exista
de asernenea numeroase problerne asupra mediului cauzate cle utilizarea
carbunilor si a hiclroenergiei.
Sanatatea - un marc numar de decese se inregistreaza din cauza bolilor
hidrice, In special la copii . Dezvoltarca necorespunzatoare a serviciilor
medicale pentru bolile legate de apa conduc la efecte negative asupra
calitatii vietii $i accentueaza starea de saracie a populatiei,
Agricultnra - exists zone importante de pe suprafata pamantului afectate
de foamete, iar asigurarea cu hrana suficienia a populatiei globului in
continua cresterc reprezinta un obiectiv primordial. Apa joaca un 1'01
important in agriculture prin asigurarea unor productii importante si sigure.
De asemenea, apa este series afectata cle poluarca difuza din agricultura.
Biodiversitatca ccosistemclc - cresterca ccrintelor de apii, inrautatirea
calitatii acestora conduc la accelerarea crizei apei ceca ce va afecta foartc
serios biodiversitatea ecosisternelor.
Sauatatea $i prosperitaiea urnana, securitatea alimentara, dezvoltarca
industrial a $i diversitatea biologica dcpind de gospodarirea durabila a
resurselor de apa.
Unul dintre obiectivele importante ale dezvoltarii durabile 11 reprezinta
cresterea calitatii vietii.
Inca din cele rnai vechi timpuri, ernul a rnodificat lumen inconjuratoare
pentru a satisface necesitttile sale de hrana adflpost. La inceput Illodifidlrile
erau pu!in illlportante $i transformarile se supuneau legilor c1inamice naturale.
In ultimele cleccnii impactul uman aSllpra mediului s-a dezvoltat $i
extins de la SCal'a locaJa la scara regionala $i monc1iala. In numeroase situatii
capacitatea de regenerare a medilllui Inconjurator a fost depa$ita. prin crearca
de sistcme $i circuite artificiale care nu se incaclreaza In acesta, ceca ce
conduce la degradarea ireversibila a mcdiului $i la scaderea calitatii victii
(figura. 3.1) .
Activitatile care pot conduce la 0 dczvoltare nedurabila pot fi selectate
pc baza urm[ltoarelor criterii:
SeveriHitii - Tenclin!a actual a a respectivei activita\i conduce la un impact
negativ foarte important asupra calita!ii vie!ii contribuic la reduccrea
bunurilor economice, social e $i de medii!.
59
3.2. Probleme globale de mediu
Dezvoltarea nedurabila conduce si la aparitia unor noi probleme globale
de mediu sau la agravarea celor existente. Problemele globale de mediu cu care
Fig. 3.1. Activitatile umane si mcdiul inconjurator
Degradarea
resurselor de apa
Degradarea
ecosistemelor
acvatice
Reducerea
biodiversitapi
Reducerea
stratului de ozon
Schimbiiri
climatice
Acumularea
poluanplor organici
persistentl
Degradarea
padurilor
Degradarea
solurilor

Degradarea calitatil
aerului
Fig. 3.2. Principalele probleme globale de mediu
Probleme globale comune care sunt legate de mentinerea
echilibrului pe mapamond si anume:
Schimbari climatice;
Reducerea stratului de ozon;
Acumularea poluantilor organici persistenti .
Degradarea resurselor natura.le: .. ' .
I
t care traverseaza
Reducerea biodiversitatii , in special specu e oare
frontierele dintre state si care reprezinta resurse importante:
Degradarea calitatii aerului ; . . .
Degradarea resurselor de apa si degradarea ecos istemelor acvance:
Degradarea solurilor desertificarea; .
Degradarea pierderea resurselor forestiere.
- 1 t se pot grupa in doua categorii
se confrunta omenirea in zile e noas re,
iIUportante(figura . 3.2.).
_1
Actiuni:
exploat area
resursel or
AgresareaJ
mediului
inconjurator
'-----
Nesemniflcativa
Capacitatea de
regenerare est e Senmificativa
depasita
...-------,
Scop:
cresterea
calitatii vieti i"
Capacitatea de
regcnerare nll
este depasi ta
Degradare
reversibila
i
Rezultat:
cresterea
calitatii vietii
D Circuit normal - reversibil D Circuit "vicios" ireversibil
Ireversibilitatii - Panta degradarii este mica, dar efectele se acumuleaza si
este imposibil de reabilitat sistemul dupa 0 lunga perioada de timp. Exista
diferente semnificative intre resursele de care dispun diversele generatii.
Impactului international - Activitatea cauzeaza efecte negative mtr-un
numar de tari si are efecte transfrontaliere.
f
Degradare
irevcrsibila
Rezultat:
scaderea
cali tat ii vietii

58
61
60
3.3. Modele dinamice globale
lntre componentele modelului exista schimburi de: energie,
nutrienti, apa materii minerale. carbon,
Printre pr obl emele globale cu care se confrunta omeni rea la inceputul
mileniului trei se afla lipsa apei si degradarea calitatii ape i.
De asemenea, realizarea obiectivelor dezvoltiirii durabil e depincl intr-o
masura foarte mare de managementul int egrat al resurselor de apa. Apa fiind
un factor esential pentru ex istenta vietii pentru dezvoltarea societ atii umanc.
Pentru managementul integrat al resurselor de apa comunitatea
internationala reunita In cadrul Confer intei privind Apa si Mediul ce a avut loc
la Dublin In ianuari e 1992 a Conferint ei Natiunilor Unite privind Mediul
Dezvoltarea ce a avut loc la Ri o de Janeiro In iuli e 1992, a recomandat
guvernelor aplicarea urmatoarelor principii :
3.4.1. Principiile 171anage171entului inte grat (/1 resurselor de apa
3.4. Managementul integrat al resurselor de apii, barii a
dezvoltarii durabile
Modelul GUMBO con sidera biosfera formata din I I biomi sau
compJexe de ecosi st eme anume: oceanul propriu-z is, ape le costiere, paduril e.
zo nele umede, lacuril e, rauril e, de serturil e. tundrele,
terenuril e cultivate zone le urbane. Ac este ecosl st eme se de zvolta functie de
populatiei , a produsului mondial brut a temperatur ii globale.
Modelul GUMBO considera urmatoarel e servicii pe care Ie realizeaza
ecosi st emele: formarea solului, recicl area nutrientilor. reglarea gazel or,
stabilitatea sistemului climatic, asimilarea deseurilor, reglarea perturbatiil or,
recreerea si cult ura.
BunuriJe produse de ecosi st eme sunt: apa, materii organice (produse
vegetal e) , minereuri combustibili fosili.
Serviciile bunurile mentionate anteri or reprezinta iesiri din capitalul
natural , care impreuna cu capitalul construit, capitalul social si capitalul uman
produc bunuri economice, servicii si bunastarea sociala.
Serviciile caracteristice ecos isteme lor reprezinta legaturi importante
intre functiile biofizice ale Terrei si parametrii bunastarii durabile.
Utilizand modelu l GUMBO au fost elaborate diferite scenarii ale
dezvoltarii durabil e, luand In considerare schimbarile tehnologi ce, modul de
utili zare a resurselor alti factori . Cel mai bun scenariu al dezvoltarii durabile
rezulta prin crest erea rel ati ve a ratei aportului In cunoastere, In capitalul social
In capit alul uman si prin reducerea relativa a ratei consumlllui a ratei
investitiil or In capitalul construit.
Antroposfera
--
Capitalul cr eat l
de om
(capital construit, I
capital uman si
capital social)
Impact
antropic
Biomi
Biosfera
Lit osfera
Atmosfera
Hidrosfera
Fig. 3.3. Modelul GUMBO
"- ----- --------------------:
I
I
I
I
I
I
I
[Serviciiasigurate
I -..
I-
I de ecosisteme 7
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I

Pentru. a evalua este durabila au fost elaborate modele
g!obale care mtegr.eaza principalele caracteristici si procese care au loc in
sisternel e naturale umane.
Un. a.stfel de model este GUMBO (Modelul global integrat al biosferei -
Global Unified Model of BiOsphere - Boumans si altii, 2002) .
. Comp?nentele . modelului (figura 3.3.) sunt: atmosfera, litosfera,
Primele patru componente reprezinta
natural tar ultima reprezinta capitalul realizat de om si an .
t I I
. . y ume.
capt a u constnnt, capitalul uman si capit alul social.


. acestor probleme necesita actiuni energice la nivel local
regional mondial. . '
.. din are implicatii pentru generatiile
vlltoa:e care 0 atentie speciala pentru realizarea unei dezvol tari
0 reprezmta managementul utilizarea resurselor naturale in
special a resurselor de apa.
62
63
Fig. 3.4. Reprezentarea schematica a integrat al resurselor de
apa
Sistemul resurselor de apa (Kondstaal altii, 1991) format din
sistemul natural al resurselor de apa dit de infrastructura de gospodarlre a
-;finirea "obiectivelor tinta" a masurilor necesare pentru atingerea acestor
de management integrat al resurselor de apa _In
t s odarirea traditionala a resurselor de apa, 0 abordare mtegrata a
contras fizic cat la nivel de planificare management.
integrare este bazinul hidrografic, unitatea naturala de formare a
resurselor de apa. " ttl
Reprezentarea schematica a conceptu.IUl de ,megra a
I de apa ca suport al dezvoltarii durabile se prezmta III figura 3.4. resurse or
... impact
... masuri
orientat pe
cennte
tehnice si
economice
Folosintele de
apa
interactiune
de apa
Sisternul
resurselor de
apii
oriental pe
cennte
tehnice
Managementul
principiul hazinaI - resurselc de apa se fonneaza se gospodaresc pe
bazine hidrografice. Apa dulce este 0 resursa vulnerabi la si limiUlta,
indi spensabila vietii, mediului dezvoJtarii societarii. Gospodarir-j,
rationala a resurselor de apa, cere 0 abordare globala care sa Imbinc
problemele sociale si dezvoltarea econornica, eu prorectia ecosistemelor
naturale. 0 gospodarire durabila a resursclor de apa va integra utiliZatorii
de apa dintr-un bazin hidrografic;
principiuI gospodiiririi unitare cantitatc-caIitate - cele doua laturi ale
gospodaririi apelor fiind 111 stransa legatura, apare ca necesara 0 abordare
unitara care sa conduca la solutii tchnico-economice optime pentru ambcle
aspccte;
principiul solidarWitii - planificarea dezvoltarea resurselor de apa
presupune colaborarea tuturor .Jactorilor" implicati In sectorul apelor:
statui , comuniUitile locale, utilizatorii, gospodarii de ape ONG-uri;
principiul "poluatoruI pliite-$te" - toate cheltuielile legate de poluarea
produsa diversilor utilizatori de apa si rnediului este suportata de eel care a
produs poiuarea:
principiul economic - heneficiarul pHite-$te - apa arc 0 valoare
ccollomica in roate forrnelc ci de utilizarc trcbuic sa fie recunoscuti'i ca uri
bun economic. Esecurile din trecut privincl valorii
economice a apei, au condus Ia poluarca si exploatarea nerarionalfl a
resurselor de apa. Gospodarirea apei ca un bun economic, reprczinra 0 cale
irnportanu, I'll realizarea unci exploatari eficienre echitabile in
conscrvarea si protectia resurselor de apii;
principiul accesului la apa - In virtutea acest ui principiu, este vital sa
recunoastern ca drepru] fundamental al fiinrei urnane, esre de a avea acces
In apa curata suficienta, la un pre! adecvat .
Aceste principii fundamenteaza conceptul de management integrat al
resurselor cle apa care imbina problemele de utilizare a apei Cll cele de protectic
a ecosistemelor naturale prin integrarea la niveJ de bazin a folosintelor de apa.
3.4.2. Conceptlfll7lanagel7lentul integral al resurselor de ap
Managernentul integrat al resurselor de apa (MIRA) promoveaza
dezvoltarea gospodarirea coordonata a apei , a terenului si a resurselor
acestora, I'n vederea optimizarii dezvoltarii sociale cconomice echilibratc,
fara compromiterea durabilitalii ecosistemelor.
Politicile de dezvoltare nu pot fi eficiente fara a lua I'n considerare
resursele de apa. Un dialog jntre tacHe par[ile implicate este esenrial pentru
64
apelor si structura administrative asigura bunuri si servicii pentru Iolosintele de
apa precum si conservarea ecosistemelor acvatice.
Sistemul resurselor de apa asigura apa functie de cerintele cantitative
calitative exprimate cleofolosinte care se angajeaza sa plateasca serviciul cle
asigurare al apei.
Sisternul resurselor cle apa si folosintelor cle apii interactioneaza cu
sistemul economic social ell mediul inconjurator.
Legaturile au dublu sens: pe cle 0 parte sistemul resurselor de apa si
folosintele de apa au impact asupra dezvoltarii activitatilor econornico-sociale
;;i asupra calitatii rnediului ;;i pe de alta parte societatea si mecliul reactioneaza
la aces! impact prin masuri legislative, tehnice, economice si administrative in
vederea reducerii efeetelor negative si asigurarea unei dezvoltarii economice
durabile si conservarea mediului
Planificarea managementul resurselor de apa era bazat 111 trecut pe
ccrinte tehnice pentru asigurarea alimentarii cu apa a Iolosintelor prin
realizarea infrastructurii cle gospodarire a apelor indiferenr cle costuri ;;i moclul
cum era utilizata apa in procesele de productie.
1n prezent planificarea si managementul resurselor cle apa se bazcaza
atat pe cerintele tehnicc cat si economice pentru asigurarea alimcntarii eu apa
a folosintelor si protectia eeosistemelor acvatice printr-un set cle reglemenrari
tehnice eeonomicc. Reglementarile economice cele mai importante se refera
la: rcdeventa, tarife, penalitari si bonificatii,
Celc rnai importante aspecte ale dezvoltarii durabile a sistemului
resurselor cle apa sunt urmatoarele:
durabilitatea aspeetelor fizice - care inseamna meniinerea circuitului
natural al apei ;;i a nutricntilor;
durabilitatea tehnica - echilibrarea balantei resurse-cerinte de apa;
durabilitatea mediului - "tolerani3 zero" pentru poluarea care
eapacitatea de autoepurare a mediului. Nu exista efecte pe terrnen lung sau
efecte ireversibile asupra mecliului;
clurabilitatea sociaIa - mentinerea cerintelor cle apa precum a dorintei de
a plati serviciile,de asigurare a resurselor de apa;
durabilitatea economica - sustinerea economica a m3surilor care asigura un
standarcl ridicat cle viata din punet de vedere al apelor pentru toti cetatenii ;
clurabilitatea institu!ional3 - mentinerea capacitaPi de a planifica, gestiona
opera sistemul resurselor cle apa.
Gospodarirea durabila a resurselor cle apa are la baza managemcntul
integrat al aeestora care asigura ca serviciilc realizate cle sistemul resurselor de
apa sa satisfaca obiectivele prezente ale societatii fara a compromite abil itatea
l_
65
de a satisface obiectivele generatiilor viitoare. In conditiile pastrarii
unui mediu curat.
Manasementul integrat al resurselor cle apa presupune.
Integrarea sistemului resurselor naturale de apa .
Sistemului resurselor naturale de apii care este reprezentat de
hidrologic $i componentele sale: precipitatii,
. scurgerea subterana. Mentinerea bilantului hidrologic a
sale, are la le.gaturi bio!'izice
resursele de apa dintr-un bazin hidrografic, este esential penn u utiliza: ea
durabila a sistemului resurselor naturale de apa.
Integrarea infrastructurii de gospodarire a resurselor de apa m
capitalul natural: . . . '"
Real izarea unei infrastructun de gospoclanre a apelo: pnetenoasa fata
de mediu care asigure atat alimentarea optima cu apa a folosintelor si
reclucerea riscului producerii inundatiilor cat conservarea cresterea
biocliversitfltii ecosistemelor acvatice.
it Integrarca folosintelor de apa . " .
Alimentarea cu apa a populatiei, industriei $i agriculturii conservarea
ecosistemelor acvatice sunt abordate sectorial in mod traditional.
folosintelor de apa solicita resurse de ap[l in cantitati elil: ce in ce
calitate foarte buna. Rezolvarea ecuatiei resurse - cennta de apa $1 protectra
resurselor de apa necesita analiza folosintelor la nivel de ?azin hidrografic..
Mauaaementul resurselor de apa nccesita implicarea tuturor pandor
intcresatc - pUblice $i private - la toate nivelurile ;;i la momentul potrivil:
Deciziile si actiunile In clomeniul managementului integrat al resurselor cle apa
trebuie toti cei care pot fi afectati , la nivelul corespunz[ltor cel mai
adecvat (principiul subsidiaritatii).
Integrarea amonte - aval . . ,
Folosintele clin amonte trcbuie sa recllnoasca clrcptunIe folosmtelor clm
aval privitoare'la lltilizarea resurselor de apa de buna ;;i In. cantitate
suficientfl. Poluarea excesiva a resurselor cle apa de c[ltre tolosmteIe dm amonte
conduce ]a costuri suplimentare ;;i clisconfort pentru folosintele din aval. Toate
acestea neccsitfl dialog pentru a reconcilia necesitfltile folosintelor din amonte
din aval.
lntegrarea resurselor de apa in politicile de . .
Apa este unul dintre elementele funclamentale ale. vletll ;;1 I.n ace.I.<l$1
timp un factor care conclitioncaza dezvoltarea sociala $1 econ0l11lCa,
. . . S . t . ' . or putea clezvolta numa!
aclesea un factor lImltatlV. oCle area $1 econoll1Ja se v
66
/ 67
in in se va dezvolta si gospodarirca apelor, aceasta conditionar;
marcand rolul si unportanta activiratii in conrexrut dezvoltarii c1urabile.
Managementul integrat al rcsurselor de apa are la baza, in conformitate
cu prevederile Directive] Caclru 2000/60 a Uniunii Europene, Planul de
al Hidrografic. Pe baza cunoasterii stari i corpuril or
de apa. aeest PI.an obieetivele tinta pe 0 durara de sase ani propune
la l1l vel masuri pentru atingerea "stari i bune" a apelor in
vederea utilizarii durabile a acestora,
4. EVOLUTIA POLITICII EUROPENE iN
,
DOMENIUL APEI
4.1. Etapele evolutiei
Raurile importante si marile din Uniunea Europeana sunt
transfrontaliere. Aceste resurse de apa au fost influentate eantitativ si calitativ
in c1ecursul timpului de dezvoltarea economico-sociala a tarilor din Uniunea
Europeana.
Din acest motiv incepand eu anii '70, inainte ca "mediu" sa faca parte
din Tratat, Uniunea Europeans a elaborat primele norme si standarde pentru a
proteja mediul si pentru a preveni poluarea apelor.
De atunci politica europeana in domeniul apelor a parcurs trei etape
importante:
Etapa l-a, 1970-1980, a avut ea obiectiv general protectia folosintelor de
apa;
Etapa a II-a, 1981-2000, a carui obiectiv general a fost reducerea poluarii
la sursa;
Etapa a III-a, dupa anul 2000, are ca obiectiv general gospodarirea
durabila a apelor.
Directivele si standardele europene au introdus 0 serie de notiuni noi
care se prezinta in anexa 4.1.
4.1.1. Protectia folosintelor de apii
Politica europeans in domeniul apei dezvoltata in etapa a I-a, 1975-
1980, a avut ca obiectiv protectia folosintelor de apa prin definirea unor
standarde de calitate a mediului (EQS - Environmental Quality Standards) care
stabilesc limite specifice pentru resursele de apa utilizate de diferitele folosinte
de apa,
Din categoria acestor directive fac parte urmatoarele:
Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafata destinate
potabilizarii.
Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare si analiza a apelor de
suprafata destinate producerii de apa potabila,
Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere.
Directiva privind calitatea apelor de suprafata destinate
potab.iJizarii - 75/440/EEC, are scopul de a proteja resursele de apa de
supra fata respecriv raurile si lacur i Ie care sunt uti lizate penrru producerea de
apa potabi la si de a monitoriza corespunzator aceste ape.
Directiva 75/440/EEC defineste:
3 categori i de ape de suprafara (A I, A2, A3 ) pentru preJevare In vede rca
potabi lizarii functie de ca litatile lor fizice, chimiee si microbiologice (anexa
4
1).
. k ,
modul de tratare a acestora pentru fiecare categoric: categoria A I necesita
sirnpla si dezinfccue, A2 tratare normals fizica, chi mica
dezinfectie tar A3 tratare fizica, chimica avansara, pre clorinare si
dezinfectie Apele de s upratat a inferioare categoriei A3 vor fi uti lizate l'n
scopuri potabile numai 111 situatii extreme.
Statele Membrc trebuie sa identi fiee sa desemneze aceste resurse de
ap.a si sa ia toate masuri le pentru a le lncadra in limitele propuse in Directiva
pnn:
asigurarea tratarii corespunzatoare a apei de suprafata captara In scopul
alimenrani cu apa potabila:
Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata destinate caprarii pentru
producerea de apa po tabiJa .
Derogari de la prevederil e prczentelor norme de calitate se pot acorda
In urmatoarele cazuri :
a) in caz de inunda tij sau alte dezastre naturale:
b) In cazu l anumitor parametrii marcari eu (0) in anexa 4. 2, din cauza unor
conditii geografice si meteoroJogice excep!ionale;
c) daca apa de suprafata se pe calc narurala cu anumite substante.
ceea ee conduce la valori lor limita prevazute In anexa 4.2
categori ile A I, A2 A3 ;
d) in cazul apelor de suprafa!a putin adane i sau al lac uri lor aparent stagnantc.
m.area!i cu ast erise In anexa 4.2, aeeasti\ este
apltcata numaI lacunlor cu 0 adancime care I1U 20 m, Cll schimb
de apa mai reclus de un an in care nu se descarca ape uzate.
68

Di rectiva 78/659/EEC asupra cali tati i apelor dulci ce necesita protectie sau
i'mbunaU'itire pentru a susti ne viara pestilor,
Directiva 79/923/EEC as upra calitatii apelor pentru mol uste,
80/923/EEC, amendata de Directiva 98/83/EC, privind cali tatca
apei dest inate con sumului uman.
69
Cele mai multe din prevederile Directivei 75/440/EEC au fost in
D' ctiva 80/9231EEC privind calitatea apei destinate consumului uman.
p Ireederile Di rectivei 75/440/EEC si ale Directivei 79/9691EEC VOl' fi
de prevederile Directivei Cadru 2000/60 in decembrie 2007.
Directiva 78/659/EEC privind calitatea apelor In care traiesc pesti,
are scopul de a proteja si imbunatati calitatca apei pentru a asigura conditii
eorespunzatoare de viata pentru ihtiofauna. . .
In scopul aplicarii acestei Directive se defmesc urmatorn termem:
ape salmonicole - aeele ape care permit sau ar putea. permite
populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmomde ..rrecum
(Salmo trutta) , lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregom
(Coregonus); .
ape ciprinicole - acel e ape care permit sau. ar . p.utea dezvoltarea
populatiilor de pesti apartinand speciil.or de ciprinide sau altor
specii cum ar fi stiuca (Esox lucius) , bibanul (Percafluv.lQtllls); . . .
imbogatirea naturala - procesul prin care, In absenta omului,
apele primesc din sol anumite substante . ..
Fiecare din aceste categorii de apa trebui e sa mdeplmeasca conditiile de
calitate prezentat e in anexa 4.3. . ..
Derogari ele la aceste norme se pot acorel a In sl.tua
Y
ll : .
a) in sit uatiile constatarii depasirii unor val or i al e anurrutor de
calitate marcati cu indicatia (0) in anexa 4.3, datorate des fasurarii unor
f enornene meteorologice periculoase sau conditiilor geografice speci ale; .
b) atunci cand apele identificate se imbogatesc in mod natural cu anumite
subs tant e, ducand la nerespectare a valor ilor prezentate in anexa 4.3.
In si mi lar Directiva 79/923/EEC privind calitatea apelor pentru
moluste, are scopul de a proteja si imbunatati calitatea..apelor..el e tranzi tie a
apelor costiere In scopul susti nerii vietii si dezvoltari i speciilor de moluste
bivalve si moluste gasteropode. A
Valorile parametril or de cali tate a pe ntru. in
anex a 4.4, reprezint a valori rec omanelate, respectiv valon ...
Lista substantelor organoha logenate si limitele maxime adml slbIle
pentru substantele se VOl' stabili prin orelin emis de
autoritatea publica centrala pe ntru proteetia mediului gospoelarirea apelor, pe
baza unoI' studii specializate, conform legii . Pentru aeeste substante se vor
stabili limi tele maxime admisibile atat pentru apa cat pe ntru substratul
sedi me ntar.
70
Sta!ele trebuie sa desemneze ape le unde traiesc pes ti si
sa aceste ape si sa ia masuri le cores punzatoare pentru a
as igura mcadrarea m limitele recomandate in Directive.
Directivele 78/ 659/EEC si 79/923/EEC tre buie inlocuite de Directiv
Cadru pentru Apa 2000/60 in decembrie 2013. a
Directiva 76/1601EEC privind calitatea apelor din zonele naturale
imbaiere' .cu exceptia apelor folos ite in scopuri terapeutice
a aper din sau bazine de inot. Directiva prevede stabilirea zonelor
pentru imbaiere, monitorizarea acestor zone si luarea unor
masun pen!ru asigurarea calitati i apei in conformitate cu limitele prezentate in
anexa 4.5. In sensul acestor norme de calitate se definesc urmatorii termeni:
apa imbaiere - un diu sau un lac ori parti ale acestora, precum si apa de
marc, III care:
imbaierea este autorizata:,
imbaierea nu este interzisa si este traditional practicata de un numar mai
marc de 150 de persoane;
zona de imbaiere - orice loc unde exista apa de imbaiere;
sezon de irnbaiere - perioada pe durata careia un nurnar mai mare de 150 de
este de asteptat sa foloseasca apa in acest scop, conform
obiceiurilor, regulilor locale referitoare la imbaiere or conditi ilor de clima
Se pot acorda derogari de la normele de cali tate prezentate in anexa 4'.5
III urmatoarele conditii:
a) conditi! meteorologice sau geografice, pentru parametrii
rnarcati cu (0) m anexa;
b) apa de imbaiere este in proces natural de imbogatire in anumite substante
ca;-e la depasirea valorilor prevazute in anexa.lmbogatirea naturaia
- procesul prin care, fara 0 interventie umari a, 0 anumita apa
dm sol anumlte substante continute in acesta.
. nu vor fi acordate dadi nu sunt respectate
cenntele de proteqle a sanatatii publice.
. Dlrec!lva amendata de Directiva 98/83/EC privind
cahtatea apel destmata consumului uman
. . Aceasta calitatea apei potabile, avand ca
oblectlv protectJa sanatat11 oamenilor impotriva f' t 1 . - . . d
. ' . ' " e ec e or oncarm tIp e
contamll!are a apel potabI1e pnn asigurarea calitatii ei de apa curata
sanogena.
apii potabilii se intelege apa destinatii consumului uman, dupa cum
urmeaza:
7 1
a) orice tip de apa in stare naturals sau dupa tratare, folosita pentru ba ut, la
prepararea hranei ori pentru alte scopuri de originea ei si
indiferent daca es te furni znta prin retea cle distibutie, di n rezervor sau este
distribuita in st icle sau in alre recipiente;
b) roate tipurile de apa folosit [l ca sursa In industria alimcntara pentru
fabricarea. procesarea, conscrvarea sau comercializarca produselor ori
substanlelor destinate consumului urnan, cu exceptia eazului i n care
alltoritatea competentfl aproba folosirea apei si es tc demonstrat ca apa
uti lizata nu afecteaza calitatea si salubritatea proclusului alimentar in forma
lui finita;
c) apa provenincl din sursc locale, precum mnt[llli, izvoare cte., folosita pentru
haul. gatit sau in alte scopuri casuice, III Iunctie de conditiile locale
autoritatea compctenia poate face exceptie de la va lori1e
parame trilor de calitate, dar 1'5.1'[1 sa fie pusa In pericol sanatatea
consumatorilor.
Apa potabila trebuie S[l fie sanogena si cur ata, Illdcplinind urmatoarele
conditii :
a) sa fie lipsita de micro;lrgani sme. paraziti sau substante care, prin numar sau
concentratie, pot ccnstitui un pericol potential pentru sanatateu umana;
b) sa tndeplmcasca conditii le minime prezentate In tabelele 1-3 din anexa. 4.6
Calitatea apei potabile destinate consumului uman trebuie sf\
corespunda valorilor stabilite pentru parametrii prevazuti in anexa 4.6. In
privinta parametrilor prc vazuti In tabelu l 4 di n anexa 4.6, valorile lor sunt
stabilite III scopul evaluarii calitatii apei potabilc III programcle de monitorizare
in veclerea Indeplinirii obligauilor prevazute In cazul miisurilor cle remediere
si restrictii In utilizarc.
Tn eazuri bin e justificatc autoritatea competenta din dorneni ul sfmfltfltii
poate acorda, pentru 0 perioada cl e timp lim itata, derogari de la normele
mentionate anterior.
4.1.2. Reducerea polLulrii fa s' w'sci
Etapa a II-a de evollllic a politi cii europene In domcniul apelor a avut
ca ob iect iv general reducerea poluarii la sursa. In accst scap au fost stabilite
valori limita admisibilc (ELV - Emiss ion Limi t Values ) pentru evacuarea
pol uantilor in mediul acvatic.
" n aceastfl categoric de Directive se Illcaclreaz[l urmatoarel e:
72
Directiva privind substantele periculoase 76/464IEEC cele 7
Directive fiice au ca obiective eliminarea poluarii cu substante periculoase
prevazute In "Lista neagra" (anexa I din Directiva) si reducerea poluarii pentru
Incadrarea In limitele ELV stabiJite de Directiva pentru substantele prevazute
In "Lista gri" (anexa II din Directiva).
Substantele prevazute In "Lista neagra" au fost identificate pe baza
proprieta!ilor lor fizice, de persistenta si de bioacumulare.
In anul 1982 Comisia Europeana a identificat, In concordanta cu
prevederile Directivei 76/464/EEC, 129 de substante periculoase "cand{date"
"Lista neagra". Pana In prezent au fost emise reglernentari prin cele 7
DIrective fiice numai pentru 18 substante periculoase. Prevederile Directivei cu
substante periculoase trebuie preluate pana In anul 20 13 de Directiva Cadru
2000/60/EC cu exceptia articolului 6. Acesta va fi Inlocuit atunci cand Iista cu
cele 129 de substante "candidate" elaborata In anul 1980 va fi preluata In anexa
X a Directivei Cadru care va stabili 0 noua lista cu substante periculoase.
Pana In prezent, pentru anexa X, Comi sia Europeans prin Decizia
2455/200 l/EEC a propus 0 lista de 33 substante prioritare In dorneniuj politicii
europene a apelor.
Directiva 911676IEEC privind protectia apelor impotriva poluarii
cu nitrati proveniti din surse agricole. . . .
Obiectivul acestei directive este sa protejeze apele dulci, costiere
marine impotriva poluarii eu nitrati proveniti Apel.e afectate
de poluarea eu nitrati si apele care sunt su.sceptIbIle sa fieyexpuse de
poluari VOl' fi identificate utilizandu-se, .
a) dad apa dulce de suprafata, utilizata sau In de a. f:
utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa
can titati ale azotului din nitrati in concentratii mai mari dedit eele prevazute In
standa; ele pentru categoria l-a de cal itate;
In Directiva Cadru se mentioneaza In mod special ca limite1e ce se VOl'
stabiIi pentru substantele prioritare In cadrul Plan de al
apelor pe bazin hidrografic VOl' fi eel putin tot atat de severe ca cele stabilite
de Directiva 76/464IEEC.
Directiva 80/861EEC privind protectia apelor subterane impotriva
luari! produse de unele substante periculoase.
po In principiu emisiile de poluanti In apele fost reglementate
. d ta de catre Comunitate prin articolul 4 din Directiva 76/4641EEC care
pnma a . "L" A
limita zero pentru emisiile de substante ?m. I.sta . m ape
bterane. Acest articol se refera si la adoptarea unei n01 Directive pnv!nd apa
si care a fost inlocuit prin aparitia. 8?/86/EEC. In
similar cu Directiva 76/464/EEC, aceasta refentoare lao p.ro.tectla
apelor subterane imparte poluantii in doua categorn anume pOIUan!I din: . ..
"Lista neagra" pentru care se VOl' lua toate masurile in opnrn
evacuarii acestora In apele subterane, Stabilirea limitei de errusie zero.
aceste substante reprezinta aplicarea in practica a principiului precautiunn.
"Lista gri" pentru care se VOl' lua masurile corespunzatoare de incadrare a
acestora in limitele stabilite. .
Directiva 80/861EEC nu dispune de prevederi specifice a
in vederea prevenirii poluarii apelor subterane pe lunga
efectelor de bioacumulare a unor substante poluante. Prevedenle acestei
Directive trebuie preluate de Directiva Cadru in decembrie 2.013. .
In anexa 4.7 se prezinta valori limita la evacuare de
pentru substantele din listele I si II substa?tele.
periculoase din Directiva 76/4641EEC cele 7 Directive fice Directiva
80/681EEC

Directiva 76/464/EEC privind poluarea produsa de evacuarea unor

substante periculoase In mediul acvatic al Comunitapr, si urmatoarele 7
Directive fiice:
Directiva 82/l76/EEC - referitoare la mercurul din electroliza clor-
alcaniIor;
Directiva 84/l56/EEC - referitoare Ia mercurul din aite sectoare decat
electroliza clor-alcaniIor;
Directiva 83/5I3/EEC - referitoare Ia cadmiu;
Directiva 84/49l/EEC - referitoare Ia hexaclorciclohexan'
,
Directiva 86/280/EEC - referitoare Ia tetraclorura de carbon, DDT,
pentaclOlfenol;
Directiva 88/347/EEC - referitoare Ia drinuri, hexaclorbutan,
hexaclorbutadiena, cloroform;
Directiva 90/4l5/EEC - referitoare Ia 1,2 dicloretan, triciorctilena
,
percloretilena, triclorbenzen.
Directiva 80/68/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii
produse de unele substante periculoase;
Directiva 9l/676/EEC privind poluarea si protectia apelor Impotriva
poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole;
Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasenesti.
/
73
74 / 75
1
. b). apele sau sunt susceptibile sa contina cantitati
de mtrati m concentratn mal man decat limita maxima adrnisibila prin
standarde;
. c). apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape
costiere sunt eutr?fe ar putea deveni eutrofe in viitorul apropiat.
Directiva prevede identificarea, monitorizarea si caracterizarea atat
cu. nitrati din surse agricole, cat si a zonelor vulnerabile
realizarea unui registru al acestor categorii de apa,
. . Zonele vulnerabile reprezinra suprafetele de teren pe care se utilizeaza
mtensiv substantele fertilizante sau pe care se cresc intensiv animale
suprafetele d.e se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau
poluarii cu nitrati si care contribuie la poluarea acestor ape.
. Directiva prevedc eleborarea "Codului de bune practici
osricote 'Almplementarea acestuia de catre agricultori si intocmirea unui plan
de actiune m vederea reducerii poluarii din surse agricole.
. C?dul practici agricole, al carui obiectiv este reducerea poluarii
cu raponal.lzarea optimizarea utilizarii ingrasamintelor ce contin
compusi ai trebuie sa cuprinda prevederi care sa acopere urmatoarele
probleme, functie de conditiile din diferite regiuni ale tarii :
perioadele ne.corespunzatoare pentru aplicarea pe a ingrasamintelor;
a ingrasmintelor pe terenuri in pante abrupte;
:estnql1le la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa , inundate,
inghetate sau acoperite cu zapada;
conditiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate langa
cursurile de apa;
platfonnelor de stocare a dejectiilor de origine anirnala, inclusiv
prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafata, prin
infiltrarea l.n a?ele si de suprafata a efluentilor proveniti de la
stocarea de ongme animala si a materilor vegetale;
aplicare pe teren a ingrasarnintelor chi mice
a de incluzand nonnele de dozare si
modul de realizare a unei aplicari unifonne pe teren astfel A "t . d il
. , [I mca pIer en e
de deversarea in ape sa fie reduse si mentinute la un ni vel
in azotati in apele subterane si in apele de suprafata
sa nu depaseasca lirnitele admise prin reglementarile tehnice). '
Directiva 911271IEECprivind epurarea apelor uzate ora ' ti
D
d . . . I.
preve e stabilirea aglomerarilor umane si a normelor privi nd
epurarea evacuarea apelor uzate orasenesn.
Aglomerarea umana inseamna 0 zona in care populatia si/sau
activita!ilc economice sunt suficicnt de concentrate pentru a face posibile
colectarea apelor uzate orasenesti si dirijarea lor sprc 0 statie de epurare sau
spre un punct final de evacuare. .. . . . . ..
La intocmirea unor docurnentatii de urbamsm amenajare a teritoriului
si la reactualizarea celor existente, la capitolul privind reteaua de alimentare cu
apa, reteaua de canalizare si statiile de epurare a apelor uzate se va tine seama
de prevederile acestei Directive.
Directiva prevede de asemenenea definirea unor "zone sensibile" pentru
care conditiile de evacuare a apelor sunt mai severe, in principiu statiile de
epurare situate in aceste zone trebuie sa fie prevazute cu treapta tertiara care sa
asigure incadrarea azotului si fosforului in limitele normate.
Zona sensibila este reprezentata de ansamblul corp de apa sen sibil si
bazin de alimentare a corpului de apa.
Corpul de apa sensibil este reprezentat de:
lacuri naturale cu apa dulce, alte ape dulci si ape costiere, care se dovedesc
a fi eutrofe sau care in viitorul apropiat pot deveni eutrofe daca nu se iau
masuri de protectie;
corpurile de apa de suprafata destinate captarii apei pentru potabilizare si
care pot contine concentratii de azot mai mari dedit cea stabilita in nonnele
referitoare la calitatea apei ceruta pentru apele de' suprafata destinate
captarii apei pentru potabilizare.
Bazin al corpului de apa sensibil - insearnna bazinul in care se situeaza
evacuarile din localitatile cu sau Hira obiective industriale care au mai mult
de 10.000 locuitori echivalenti, care influenteaza corpul de apa sensibil.
De asemenea Directiva prevede norme privind:
conditiile de evaeuare a apelor uzate in retelele de canalizare a localitatilor
si direct in statiile de epurare;
stabilirea limitelor de incarcare eu poluanti a apelor uzate industriale si
orasenesti la evacuarea in receptori naturali.
Inainte de a fi evacuate in receptori naturali apele uzate urbane
coleetate in reteaua de canalizare VOl' fi epurate astfel incat ele sa respecte
prevederile din anexa 4.8 tabelele I si 2.
Normele de calitate a apelor uzate provenite de la unitatile industriale
care evacueaza ape in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile
de epurare se prezinta in anexa 4.8 - tabelul 3.
In tabelul 4 din anexa 4.8 se prezinta nonnele de calitate pe care trebuie
sa Ie indeplineasca apele uzate inainte de a fi evacuate in receptorii naturali.
76
Apele uzate care se evacueaza in receptori naturali nu trebuie sa
con tina:
a) substante poluante cu grad ridicat de toxicitate, prevazute in anexa 4.8
tabelul 5 precum si acele substante a carer interdictie a fost stabilita prin
studii de specialitate;
b) materii si substante peste limita admisa, care ar putea produce depuneri in
albiile minore ale cursurilor de apa sau in cuvetele lacurilor;
c) substante care pot conduce la cresterea turbiditatii, formarea spumei sau la
schimbarea proprietatilor organoleptice ale receptorilor fata de starea
naturala a acestora.
4.1.3. Gospodarirea durabild a resurselor de apii
A III-a etapa a politicii europene in domeniul apelor dupa anul 2000
are ea obiectiv general gospodarirea durabila a apelor si are la baza Directi va
Cadru pentru Apa si Directiva privind evaluarea si managementul riseului la
inundatii ' .
Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European
care stabileste un cadru de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in
domeniul politicii apei recunoaste bazinul hidrografic ca unitate naturala si
fundamental a pentru formarea, utilizarea si protectia apelor. Aceasta Directiva
integreaza 0 mare parte din prevederile directivelor referitoare la protectia
folosintelor de apa si la reducerea poluarii la sursa si de asemenea legifereaza
domeniul rarnas intre cele doua categorii importante de directive mentionate
anterior.
Recunoscand ca "Apa nu este un produs comercial ca oricare altul
ci 0 mostenire care trebuie pastrata, protejata si tratata ca atare", tarile
din Uniunea Europeans si-au propus, in anul 1996, sa elaboreze 0 directiva
care sa stabileasca strategia si politica europeans in domeniul apelor. Dupa
aproape 5 ani de dezbateri , medieri si reactualizari a textului Directivei
2000/60/EC aceasta a fost aprobata de Parlamentul European pe 23. 10.2000.
Directiva a de-venit operationala incepand cu data de 22.12.2000 cand a fost
publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Scopul general al Directivei Cadru 2000/60/EC este atingerea in
anul 2015 a unei "stari bune" a tuturor corpurilor de apa din Statele
Membre, ceea ce implica asigurarea unor conditii de viata similare din
punet de vedere al mediului hidric pentru tori cetatenii Europei.
I Directiva se afla in faza avansata de elaborare si se prevede sa fie aprobata de Parl amentul
European in anul 2007.
77
Directiva Cadru legifereaza 0 sene de concepte noi dintre care
mentionam urmatoarele:
apelor la nivel de bazin hidrografie;
tipologia apelor de suprafata;
conditiile de referinta pentru apele de suprafata;
corpuri de apa;
corpuri de apa puternic modificate si corpuri de apa artificiale;
starea apelor;
categorii de calitate a apelor;
obiective de mediu;
monitoringul integrat al apelor;
analiza economics a utilizarii apei si a recuperarii costurilor serviciilor de
apa ;
participarea publicului la procesul de luare a deciziilor;
planul de management al bazinului/districtului .. ..
Directiva privind evaluarea si managementul riscului la inundatii
legifereaza cadrul de actiune pentru managementul ricului la in
scopul reducerii consecintelor majore asupra sanatatii umane, acti vitatilor
economice si mediului.
Directiva stabileste obligativitatea elaborarii de catre Statele Membre a
hartilor privind hazardul inundatiilor si a riscului la inundatii precum si a
Planului de management a riscului la inundatii,
4.2. Directiva Cadru pentru Apii
4.2.1 Gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic
Directiva Cadru pentru Apa (DCA) prevede ca unitatea pe care se face
planificarea si gospodarirea apelor este bazinul hidrografic.
In conformitate cu prevederile DCA prin bazin hidrografic se intelege
" 0 suprafata de teren de pe care toate scur gerile de suprafata curg
succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre mare intr-un rau cu 0 smgur a
gura de varsare, estuar sau delta".
Cu alte cuvinte, in intelesul DCA, bazinele hidrografice din Europa
sum: Elba, Rhinul, Dunarea. etc . (figura 4.1).
78
BazineJDistride hidrografice nationale si intemationate
in contortmta te OJ arti colul 3
al Drrecavei Oacru Decembrie 2005
o
o
Bann.'D!slrleht hldmgraflct InhtrTIatlon ate (Ii! iI'Ma ElI2.SJ ill

o Bulne hklrog,..
- Gral'll\ll EU2S
-.. oedu.a dr _ . UK penCruComlsI a Eu'ope-. DG lwlton-nt 200Ii
Note:
Fig. 4.1 Bazinele hidrografice din Europa
AzoreS fPT)
.

Martinique {FRj
79
Tot Directiva Cadru pentru Apa prevede si posibilitatea realizarii
gospodaririi apelor pe district hidrografic care reprezinta: "suprafata de teren
sau de mare, constituita dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine
iffipreuna ell apele subterane costiere asociate, care este identificata ca
unitate principala de administrare a apelor".
Statele Membre trebuie sa identifice bazinele hidrografice individuale
aflate pe teritoriul lor national si pentru scopurile acestei Directive, trebuie sa
Ie atribuie Districtelor hidrografice. Bazinele hidrografice mici pot fi
combinate cu bazinele hidrografice mai mari sau se pot uni ell bazinele
hidrografice mici, invecinate, pentru a forma un District hidrografic individual,
acolo unde este posibil. Acolo unde apele subterane nil urmaresc 'in totalitate
un anumit bazin hidrografic, acestea trebuie identificate si atribuite Districtului
hidrografic eel mai apropiat sau eel adecvat. Apele costiere trebuie identificate
si atribuite Districtului eel mai apropiat sau eel adecvat.
Statele Membre trebuie sa asigure organizari administrative adecvate,
inc1usiv identificarea autoritatii competente adecvate, pentru aplicarea
prevederilor acestei Directive in cadrul fiecarui District hidrografic aflat pe
teritoriul sau.
State1e Membre trebuie sa se asigure ca un bazin hidrografic care acopera mai
mult decat teritoriul unui Stat Membru este atribuit unui District hidrografic
international. La solicitarea Statelor Membre implicate, Comisia trebuie sa
faciliteze atribuirea acest ora la astfel de Districte hidrografice intemationale.
Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure organizarea administrativa
adecvata, inc1usiv identificarea autoritatilor competente adecvate pentru
aplicarea prevederilor acestei Directive in cadrul fiecarui District hidrografic
international aflat pe terit oriul sau.
Statele Membre trebuie sa asigure cerintel e Directivei pentru
indepl inirea obiectivelor de mediu din District si 'in particular ca toate
programele de masuri sa fie coordonate impreuna pent ru intregul Distri ct
hidrografic. Pentru Districtele hidrografice internationale, State1e Membre
implicate trebui e sa asigure aceasta coordonare si pot pentru acest scop, sa
foloseasca structurile existente din acordurile internati onale. La solieitarea
Statelor Membre implicate, Comisia trebuie sa actioneze pentru stabilirea
programelor de masuri.
Atunci cand un District hidrografic se extinde peste teritoriul
Comuni tatii, Statui sau Statele Membre implicate trebuie sa coopereze eu
State1e ne-Mernbre, pentru atingerea obiectivelor Directivei 'in privinta
Districtului hidrografi c. Statel e Membre trebui e sa asigure aplicarea
prevederiJor acestei Directive pe teritoriullor.
Daca este utilizat Sistemul B, este obligatoriu sa se iatinga eel putin
acelasi grad de eel d_at d? A.; , . .. A
S
t "' I B (tabeliil 4.2) utilizeaza atat descnpton obhgatom cat
IS emu .:'
descriptorii optionali sau 0 combinatie a acestora. " _ . .
Pentu validarea tipologici apelor de suprafata Iolosind Sistemul A sau
Sistemul B se vor utiliza rtrrnatoarele elemente biotice: macronevertebrate,
titoplancton/fitobentos. macrofite si ihtoflauna.
. ",'
Lacuri
Rauri --
Ecoregiunile din figura
Ecoregiunile din figura 4.2

Altitudinea

Altitudinea

Mare:>SOO m
Mare:>SOO m
"
Medie: 200-S00 m
Medie: 200-S00 m
Joasa: <200 m
I Joasa:<200 m
Suprafata bazinului
Adancimea medie a apei

hidrografic
<3 m
, ')
3 - 15 m
Mica: 10-100 km"
')
>15 m
Medie: 100 -1.000.km; ')
Mare: 1.000-10.000 km"
Suprafata lacului
" , ')
mare:>10.000
<0,5 - 1 km"
')
"')
1 - 10 krn"
krn"
10 - 100 km
2

Geologia
>100 km
2
Calcaroasa
Silicioasa
Geologia
Organica
.'
,"
Calcaroasa
,
Silicioasa
Organidi
80
Au fost delimitate pentru Statele Membre 118 distincte hidrografice
dintre care 87 sunt transfrontaliere (D'Eugenio J., 2006).
Avand In vedere ca districtele hidrografice delimitate sunt foarte
diverse si majoritatea transfrontaliere este 0 mare provocare pentru a
implementa intr-o maniera unitara si corecta Directiva Cadru pentru Apa
si in acelasi timp pentru a asigura 0 flexibilitate corespunzatoare care sa
permita luarea in considerare a diversitatii districtelor hidrografice europene.
Pentru atingerea in anul 2015 a "starii bune a apelor", care reprezinta
obiectivul foarte ambitios al Directivei Cadru pentru Apa, este necesara
implementarea urmatoarelor principii importante:
managementul apelor pe bazine/districte hidrografice;
colaborarea foarte buna intre statele din acelasi bazin/district hidrografic;
recuperarii costurilor pentru serviciile de apa;
participarii publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor.
Prin statuarea la nivel de politics a gospodaririi apelor pe bazin/district
hidrografic national si/sau international, gospodarirea apelor in Uniunea
Europeana marcheaza 0 etapa importanta de dezvoltare.
4.2.2. Tipologia apelor de supra/alii
Una dintre cerintele Directivei Cadru pentru Apa este aceea de a tipiza
apele de suprafata pentru a vedea cat de mult se aseamana sau se diferentiaza
de exemplu, cursurile de apa din Europa situate in conditii naturale similare.
Un tip de apa de suprafata, diu sau lac, este 0 unitate delimitate pe
baza unor criterii, avand In conditii naturale variatie interna, abiotica si biotica
limitata si potential ecologic semnificativ, caracteristic tipului respectiv.
Cu alte cuvinte un tip de apa de suprafata, este caracterizat de 0 anumita
fauna si flora acvatica care s-a dezvoltat In anumite conditii naturale abiotice
morfologice, geologice, hidrologice si climatologice date.
In concordanta cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa anexele II
V pentru definirea tipologiei apelor de suprafata se vor lua In considerare atat
elementele abiotice cat si cele biotice.
Pentru definirea tipologiei apelor de suprafata, luand In considerare
elementele abiotice, se pot utiliza la alegere Sistemul A sau Sistemul B.
Daca este utilizat Sistemul A, atunci apele de suprafata trebuie
diferentiate luand in considerare ecoregiunile definite de Ilies anexa Xl din
Directiva Cadru pentru Apa si care se prezinta In figura 4.2.
In continuare apele se incadreaza pe tipuri, avand In vedere descriptorii
prezcntati In tabelul 4.1.
/
Descriptorii utilizati de Sistemul A
Tabe14 I
81
Tabel4.2
/
Descriptori utilizati de Si stemul B
-
- -
Caractenzare
Rauri
Lacuri
altemativa
Factori
Altitudine
Altitudine
obligatorii
(I
Latitudine
Latitudine

Longitudine
Longitudine

Geologie
Adancime

Marime
0 Geologie

Marime
Factori
ill Distanta de la izvor
Adancimea medie a
optionali

Dinamica apei in functie
apei
de debit si panta
Forma lacului

Latimea medie a apei

Timpul de retentie

Adancirnea medie a apei

Temperatura medie a

Panta medie a apei

aerului

Structura si forma albiei

Domeniul de variatie al
mmore
temperaturii aerului

Categoria de debit a
Caracteristici de
raului
amestec

Forma vaii
(ex.monomictice,

Debit de aluviuni
dimictice, polimictice)

Capacitate de tamponare
(I
Capacitate de

Compozitia medie a
tamponare
substratului

Concentratia de fond a

Cloruri
nutrientilor

Domeniul de temperatura

Compozitia medie a
a aerului
substratului

Temperatura medie a

Fluctuatia de nivel a
aerului
apei

----------------------- - -----------
Martil1ique {FR)
, -


II .. 0
I
I
o 100 200 XlO "OIJ i
,,:;./'"'--, I ': I ( !Ian ... oF-' ... '" J' I
r "- '-"'-'_0'_. ...._ ., "_ _ __ _ 0,
If'.;
_ Gr..nit;oEU25 I
- i:'.eort9lunl
__

o 8oIIzJneIDlslrktehldfOll_celltt.rMtlon*llne.drvlEU251(2)
((X">(.J 8ameiDilOtrkU Ilidrognfice .,. EU2S)13)

o Bazine P'N In anul200S 15)
------------------ - - ----------

82
Fig. 4.2 Ecoregiunile definite de Ilies 4.2.3. Conditii de referinta pentru apele de suprafatii
In conformitate cu prevederile Directivei Cadru pent ru Apa pentru
fiecare tip de apa de suprafata (rau, lac , ape tranzitorii si ape costiere) se
stabil esc conditiile de referinta care reprezinta potentialul natural al apelor de
84
/ 85
-
poluare datorata Criterii
surselor difuze
prelevari de apa
P rel evari de apa

Redueeri foarte mici ale debitului raului care
determina efecte minore asu pra elementelorde
calitate, De exemplu, 10% din debitul mediu
multianual poate fi considerat 0 valoare prag
Regularizarea
regimului raurilor
Regularizarea regimului

Modificari nesemnificative ale debitului raului
rauri lor care pot determina efecte mmore asupra
elementelor de cali tate. De exemplu, 10% din
debitul mediu multianual poate fi considerat 0
valoare pr ag
Vegetatia din zona de
mal

Vegetatia naturala adiacenta este adecvata

tipului si localizarii geografice ale cursului de

Presiuni biologice
Introducerea de specii

Nu exista nici 0 afectare a biotei indigene pr in
straine In ecosistemele introducerea de specii de pesti, crustacee si
acvatice moluste si alte specii de plante si animale

Nici 0 afectare de catre specll de plante

invazive sau specii de animale
Piscicultura si

Pescuitul trebuie sa se desfasoare In limite
acvacultura care sa permita rnentinerea structurii,
productivitatii, functiilor diversitatii
ecosistemului, de care depinde pescuitul
(inclusiv habitatul si speciile asociate, precum
si speciile cu cerinte ecologice similare)
Nu se practica piscieultura
r---
Nu se pr actica biornanipularea Biomanipulare

Alte presiuni
Folosinte rec reative
Nu exista utilizarea intensiva a sectiunilor de
referinta In scopun recreati onale (nu exista
campare intensiva, inot intensiv,navigatie
intensiva, etc)
---
- ........
--
Tabelul43
Criterii
Concentratii aproape de valoarea zero sau cel
putin aproape de limitele de detectie ale eelor
mai avansate tehnici analitice In uz
Nivelul/incarcarea naturala de fond
Nu exista evacuari sau acestea sunt evacuari
locale numai cu efeete ecologice minore

Criterii de alegere a sectiunilor de referi nta

Poluare datorata
surselor difuze
Utilizarea terenurilor
agricultura, silvicultura
Poluanp din aer
Poluare datorata
surselor punctiforme
Poluanti specifici
nesintetici
Poluanti specifici
sintetici
Morfologia raurilor
Alti efl uenti
Alterari morfologice
suprafata sau eu alte euvinte eu ee a "Inzestrat natura" un curs de apa, un lac,
etc.
. Conditiile de referinta sunt definite de valorile parametri lor biologici,
hidromorfologie] si fizico-chimici prezentati la punctul 1.1. din anexa V a
Directivei Cadru pentru Apa. Parametrii rnentionati anterior se prezinta In
tabeIu1.4.4.
Pentru stabilirea condi tulor de referinta este necesara realizarea unei
I retele de sectiuni de referinta situate In conditii natur al e fad impact antropic
sau cu impact antropic nesemnificativ. Alegerea sectiunilor de referinta se face
pe baza criterilor prezentate In tabelul 4.3 (ECOSTAT Intercalibration Guide
EC, 2004). Pentru sectiuni le de referinta se fac observatu si masuratori asupra
parametri lor prezentat i In tabelul 4.4.
Nivelul modificarilor morfologiee directe de
struetura malurilor, profilele
raurdor, eoneeti vitatea Iaterala eompatibila cu
funqiil e eeologiee ale ecosistemului cu
L- -L__
b
:::.
1
:.:: In conditi i
86
87
Lac

.... .'j
r
H Corpul de apa 1 1- 1 Corpul de apa 3 1- - -
Fig. 4.3 Delimitarea corpurilor de apa functie de categoria de ape
De asemenenea, un corp de apa nu poate sa intretaie limitele
diferite tipuri de ape. Pentru bazine hidrografice naturale tara .impact a.ntroplc
se recomanda ca limite1e corpurilor de apa sa coincida cu limitele tipurilor
luate in considerare (figura 4.4).
Caracteristicile fizico-geografice joaca un rol important in delimitarea
corpurilor de apa. De exemplu, confluenta unui rau important cu altul poate
constitui limita de demarcatie dintre corpurile de apa (figura 4.5) .
- Categoriile de ape de suprafata sunt: rauri, lacuri, ape tranzitorii si ape
costiere. . - . . .. d - D
Un corp de apa trebuie apartina uAnel. sigure e apa. e
exemplu, un corp de apa nu poate mclude un rau un lac (figura 4.3).
4.2.4. Corpuri de apii
Directiva Cadru pentru Apa introduce notiunea de "corp de apa" ca
unitate elementara de management al apei si de analiza a presiunilor antropiee
si a impactului acestora precum si de evaluare a riscului de neatingere a
obiectivelor de mediu.
Un "corp de apa de suprafata" reprezinta un element discret
semnificativ al apelor de suprafata, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de
apa - rau sau canal, sector de curs de apa - rau sau canal , ape tranzitorii sau un
sector de ape costiere. Corpurile de apa se diferentiaza prin caract eristicile
naturale si presiuni legate de activitatile antropice care se exercita asupra lor.
Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata
sunt:
categoria de apa de suprafata;
tipologia apelor de suprafata;
caracteristici fizico-geografice si hidromorfologice;
starea apelor de suprafata;
alterarile hidromorfologice;
limitele exi stente ale ariilor protejate.
Pentru fiecare tip de curs apa se vor alege mai multe sectiuni de
referinta pentru a se obtine suficiente date ce urmeaza sa se prelucreze statistic
pentru a determina valorile de referinta ale parametrilor luati in considerare. Se
recomanda ca valorile de referinta (STAR Project - EVKl-eT 2001-00089) sa
fie egale eu:
valorile eu probabilitatea de 50% in eazul in care suntem siguri ca
sectiunile selectate sunt sectiuni de referinta;
valorile eu probabilitate de 75% dad nu suntem siguri ea sectiunile
selectate respecta conditile (criterile din tabeluI 4.3) de a fi sectiuni de
referinta.
Dad pentru anumite tipuri de ape de suprafata nu pot fi definite
sectiuni de referinta, avand in vedere ea ele nu se mai afla in stare naturala,
atunei pentru acestea se vor alege cele mai bune sectiuni disponibile.
Este recomandat ca cele mai bune sectiuni disponibile sa fie selectate
pentru tipurile de ape care sunt impaetate de un singur tip de presiune
antropica.
Datele obtinute in aeeste sectiuni vor fi extrapolate la situatia regimului
natural, in acest mod se pot obtine conditiile de referinta.
88
89
Tipt
\
Tip 1
Tip3
Fig. 4.4 de apa functie de tipologia apelor de suprafata
Un corp de apa trebuie sa aiba aceeasi stare de calitate: foarte buna,
buna, moderata, satisfacatoare sau nesatisfacatoare pe toata intinderea sa.
Presiunile chimice (figura 4.6), hidromorfologice (figura 4.7) limitele
de manifestare a acestora sectioneaza un corp de apa delimitat dupa criterile
prezentate anterior in mai multe corpuri.
Sectoarele de cursuri de apa pe care se manifesta alternante
hidromorfologice se declara corpuri de apa puternic modificate. De
asemenea, corpurile de apa realizate de om (deri vatii interbazinale, canale etc)
se declara corpuri de apa artificiale.
Limitele ariilor protejate se constituie de asemenea ca limite ale
corpurilor de apa.
Un corp de apa subterana reprezinta 0 parte a unui acvifer, un acvifer
sau mai multe acvifere.
Identificarea si delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut pe baza
urmatoarelor criterii:
geologic;
hidrodinamic;
starea corpurilor de apa: cantitativa si calitativa.
\
.. .;.
Corpul de apa 2 I
Corpul de apa 1
Corpulde apa 3
_- e :-------- ------- ------ -------- -- ---
e-_

< .
e
Fig. 4.5 'Delimitarea corpurilor de apa functie de caracteristicile fizico-
geografice
Fig. 4.6 Delimitarea corpurilor de apa functie de starea apelor de suprafat
a
90
/
91
Fig. 4.7 Delimitarea corpurilor de apa functie de alterarile hidromorfologice
I Corpde apa3 I
4.2.5. Corpuri de apii puternic modificate si corpuri de apa artificiaie
In ultimii 50 de ani raurile din Europa ca de altfel majoritatea raurilor
de pe mapamond, au suferit profunde transformari in scopul utilizarii functiilor
acestora pentru dezvoltarea activitatilor economico-sociale.
Exista sufici ente cazuri in care transformarile hidromorfologice ale
raurilor, pentru utilizarea functiilor economice, au afectat functiile ecologice
ale acestora.
In vederea aplicarii celor mai bune practici de amenajare a raurilor, care
sa tina seama de legatura dintre habitate si specii, pentru conservarea
biodiversitati i cat si pentru clari ficarea disputei dintre ingineri si ecologi in
privinta functiilor economice si ecologice ale apei, Directiva Cadru pentru Apa
introduce un nou concept - eel de corp de apa puternic modificat.
Corpul de apa puternic modificat reprezinta, in conformitate cu
preveder ile Di rectivei Cadru, un corp de apa de suprafata care si-a schimbat
substantial caracteristicile datorita alterarilor hidromorfologice.
Alterarile morfologice cele mai importante sunt datorate:
lucrarilor transversale pe albia raului: baraje, deversoare, praguri de fund,
etc. Aceste tipuri de lucrar: au efecte asupra habitatului, migrarii biotei,
regimului hidrologic al apei si al sedimentelor, etc.
Delimitarea corpurilor de ape subt erane se face numai pentru zonele in
care exista acvifere semnificative de importanta pentru alimentari cu apa si
anume debite exploatabile mai mari de lO rn
3/zi.
In restul arealului chiar daca
exista conditii local e de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se constituie
in corpuri de apa, conform Directivei Cadru 2000/601EC.
Criteriul geologic, intervine prin varsta depozitelor purtatoare de apa,
prin caracteristicile pedografice, structurale si prin capacitatea si proprietatile
lor de a inmagazina apa.
Criteriul hidrodinamic actioneaza in special in legatura cu extinderea
corpurilor de apa.
Astfel, corpurile de apa freatice au extindere numai pana la limita
bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpana a acestora, in timp ce
corpurile de adancime se pot ext inde si in afara bazinului.
Starea corpului de apa, atat cea cantitativa cat si cea calitativa,
constituie elemente importante in procesul de delimitare si caracterizare a unui
corp de apa subterana.
Corpurile de ape subterane care se dezvolta in zona de granita si se
continua si pe teritoriul unei tari vecine sunt definite ca transfrontaliere.
\

ICorpde apa6 I
I Corpde apa 5 I
Derivatie
interbazinala
Sectorde rau
regularizat si
indiguit
I Corpde apa 1 I
Corpde apa
puternic
modificat antropic
93
Fig. 4. 8 Clasificarea preliminara a corpurilor de apa din unele !ari din Districtul
Hidrografic al Dunarii
Desemnarea definitiva a corpurilor de apa ca si corpuri de apa puternic
modificate se face pe baza unui test care are doua etape:
Etapa I -a: Masuri de restaurare a raurilor
Pentru toate corpurile de apa care au fost desemnate preliminar ca
HMWB sau candidate la HMWB se vor propune si realiza masuri de restaurare
a raurilor in functie de tipul de alterare hidromorfologica.
Daca aceste masuri nu necesita costuri economice foarte mari si/sau
daca nu au efecte importante asupra altar folosinte de apa si/sau daca nu au
efecte asupra mediului, atunci corpul de apa poate fi desemnat ca si corp de apa
neputemic modificat. In caz contrar se trece la etapa a-II -a a testului de
desemnare.
Etapa a II -a: Masuri alternative . -
In aceasta etapa se vor propune masuri alternative care sa
functiile economice ale raului, cu alte cuvinte in locul construct
iei
hidrotehmce
careservea 0 anumita fol osinta de apa se propune 0 alta solutie.
Daca aceasta alternativalsolutie este fezabila tehnic si/ sau nu conduce
costuri economice foarte mari si/ sau reprezinta 0 altemativa mai din
punct de vedere al mediului atunci corpul de apa se desemneazs defIllltIV ca
fiind corp de apa neputernic modificat.
-------------_..
10 Austria
\ Ungaria
o Germania
i . I I
,ElRomania I I
l- ,
HMWB
------------
CANDIDATE LA HMWB
NON-HMWB
--_. - -- ----
20
10
40-
---
lucrari diguri, regularizari, senale navigabil;
etc., precun: iazun piscicole fenne agricole situate in zona inundabila.
Aceste lucran au efecte asupra intreruperii conectivitatii laterale intre diu .
i?undabila,. stabilitatii albiei si asupra habitatelor de
hranire a faunei acvatIce.
Alterarile hidrologice reprezinta modificari semnificative I
. I ' d b' a e
Ul . e itelor de apa si sedimentelor datorate regularizarii scurgerii de
derivatiile interbazinale, precum si prizelor de
resututie ale apel de la folosintele importante de apa.
Alterarile hidromorfologice importante au efect asupra habitatului si
regimului apei de care depinde flora si fauna acvatica.
. . De corpurilor de apa in corpuri de apa neputernic
' " c?rpun apa puternic modificate se face pe baza unor criterii
care iau m considerare diferentele semnificative fata de conditiile d
refenn!.a macrozoobentos,
ihtiofauna. In lipsa unor masuratori de calitate bune se folosesc
cnteru [ I ] care se bazeaza pe tipurile de presiuni.
I.n figura se desemnarea preliminara a corpurilor de apa din
Germania, Austna, Ungana Romania in:
corpuri de apa neputernic modificate (NON-HMWB);
corpuri de apa puternic modificate (HMWB);
de apa candidate la puternic modificate (candidate la HMWB) -
corpunle pentru care nu exista suficiente date pentru 0 desemnare
corespunzatoare in cele doua categorii mentionate anterior.
_ Din. analiza corpurilor de apa in unele tari dunarene (figura 4.8) rezulta
ca cele .mal multe corpuri de apa neputernic modificate se afla in Romania -
Jar cele mai putine in Austria -- 18%. Cu alte cuvinte, in Romania exista
inca foarte multe sectoare de cursuri de apa, in special in zona montana care
nu sunt afectate semnificativ de alterari hidromorfologice. '
ca si criteriile de desemnare a corpurilor de apa nu sunt
in patru !a:-i dunarene, dar Aele sunt comparabile, iar lungimea
a co.rp de apa este de: 26 km m Germania, 12 km in Austria, 17,9
km in Ungana 21,3 km in Romania.
92
94
In caz contrar corpul de apa se desemneaza definitiv ca fiind corp de
apa puternic modificat si pentru care obiectivui de rnediu este atingerea in anu]
20 IS a potentialului ecologic bun.
Cu alte cuvinte 0 data desernnat corpul de apa ca fiind puternic
modificat antropic. dupa ce a fost aplica: codul celor mai bune practici de
resta urare a raurilor, orice discutie despre aducerea sectorului de ran analizat la
starea lui naturals este fara obiect, iar obiectivul de mediu pe care trebuie sa-l
atinga acest corp de apa, In conformitate cu prevederile Directivei Cadru, este
mai putin sever.decat pentru un corp de apa natural (neputernic modificat).
4.2. 6 St area ape/or
95
-; cali tate pentru definirea starii ecologice a apelor de suprafata respectiv rauri
si lacuri se prezinta in tabelul 4.4. _ _ _
Analizand elementele prezentate in tabelul 4.4 se ca: 111 plus fata. de
rauri se mai adauga pentru caracterizarea starii ecologice a lacunlor
urmiitoarele: . .
_ la elementele biologice - compozitia, abundenta $1 biomasa
fitoplanctonului; . . . . .
_ la elementele hidrologice - timpul de retentie $1 di spare contmuitatea
debitului ;
la elementele fizico chimice se mai adauga transparenta .
, - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - ---,
Acest concept nou definir de Directiva Cadru pentru Apa difera
.. de vechiul concept care lua in considerare, pentru
caractenzarea staru apelor, doar parametrii fizico-ch imici ai apei. Elementele
Directiva Cadru 2000/60 a Uniunii Europene in domeniul apel or
introduce un nou concept privind starea apelor care va sta la baza
uniforrnizarf reglernentarilor din domeniu In vederea intercompararii starii de
calitate a apelor intre Stat ele Membre .
Starea apelor de suprafarn (figura 4.9) este deterrninara atfu de starea
ecologica a apelor care exprima calitatea structurii functiilor ecosistemelor
acvatice cat si de starea chimica a apelor care se refers la calitatea apei din
punct de vcdere chimi c.
Ape subterana
Laeuri
Elemente hidromorfologice care
sustin parametrii biologici
Regimul hidrologic
- cantitatea si dinamica scurger ii
apei
- timpul de retentie
- legatura cu corpurile de apa
subterana
Conditi i morfolologice
- variatia adancimii apei
- cantitatea, $i structura
subst ratului patului laeului
- structura malului lacului
Elemente biologice
Compozitia, abundenta
biomasa fitopl anetonului
abundenta Cornpozitia si abundenta altor
nevertebrate elemente de flora acvat ica
Compozitia $i abundenta faunei
de nevertebrate bentonice
Compozitia, abundenta si
struetura pe varste a faunei
piseieole
$1
Rauri
Elemente hidromorfologice care
sustin parametrii biologici
Regirnul hidrologie
- eantitatea si dinamica seurgerii
aper
- legatura eu corpurile de apa
subterana
Continuitatea raului
Conditii morfologice
- adancimea apei si Iatimea
albiei
- struct ura si substratul patului
albiei
struetura zonei riverane
Elemente biologiee
Compozitia si abundenta florei
acvatiee
Compozitia
faunei de
bentoniee
Cornpozitia, abundenta $1
structura pe varste a faunei
piscieole
Elemente de cali tate pentru definirea starii ecologice a apelor de suprafata
Tabelul4.4
Starea
crnrnica
Corpun de apa
put ernic
modificate si
artifici ale
Potenti al
eco logic
Stare
chi mica
Stare
cantn anva
Fig. 4.9 Starea apelor
Stare
chimica
Ape de
supratat a
Stare
ecotoqica
96
Rauri Lacuri
..
Elemente fizico-chimice care Elemente fizico-chimice care
sustin parametri i biologici susti n parametrii biologici

Generale
Generale
- condi tii termi ce - transparenta
- condi tii de oxigenare - condi tii termice
- salinitate - con ditii de oxigenare
- starea acidifi erii - salini tate
- nutrienti - starea acidifierii
- nutrienti

Poluanti spec ifici

Pol uant i speci fici
- poluarea cu toate substantele - poluarea cu toate subs tantele
pri oritare identificate ca fi ind prioritare identificate ca fiind
evacuate in corpurile de apa evacuate in corpurile de apa
- poluarea cu aIte substante - poluarea cu aIte substante
identificate ca fii nd evacuate in iden tificate ea fiind evacuate in
cantitati importante in can titati irnportante in corpuriJ e
corpuriJe de apa
--
de apa
Starea corpurilor de apa puternic modificate este determinata de
potentialul ecologic si de st area chimi ca. Elementele de calitate aplicabi Je
pentru corpurile de apa de suprafata art ificiale si puternic modificat e sunt
acelea aplicabile la oricare din tre categori ile de apa de suprafata anal izate
(rauri , lacuri) care corespund eel ma i bine corpurilor de apa artificiale
puternic modificate.
Starea apelor subterane este expresia generala a starii unui corp de
apa subterana, determinata de parametrii care caracterizeaza starea canti tativa
respectiv starea chimica.
Starea cant itativa reprezi nta expresia graduJui i n care un corp de apa
subterana este afect at de prel evari de apa directe si indi recte. Aceasta stare
poate fi caracterizata de regimul nivelului apei subterane.
St area chimica buna a apelor subterane este starea chimica a unu i corp
de apa subterana pentru care parametrii de ca litate nu depasesc valorile
stabi lite. Paremetrii luati in considerare pent ru caracterizarea star ii chimice a
ape lor subterane sunt conductivitatea concentratiile de pol uanti,
97
4.2.7. Catego rii de calitate a apelor
4.2. 7.1. Categorii de calitate a apelor de suprafata
Directiva Cadru i n domeniul apei prevede un sistem de a
liHitii ccologice a apelor de suprafata In 5 categorii de
0) foarte buna, buna, moderata, satisfaeatoare,.
Aceste categorii de calitate se definesc in general pnnurmatoarele
e1emente:
Calitate foarte buna .
valorile elementelor biologice se earaeterizeaza prin valori
din zonele nealterate de referinta sau eu alterari antropice nesemnificati ve;
valoril e elementelor fizieo-chimice si hidromorfol ogice ale apelor
suprafaFi sunt egale cu valorile normal e asociate apelor af1 ate in conditii
nealterate.
Calitate buna
valorile elementelor biologice pentru apcle de suprafata prezinta abateri
minore fata de starea naturala.
Calitate moderata
vaJorile clementeIor biologice pentru apele de suprafata se moderat.de
la valorile de referinta asociate apelor de suprafata. Valonle respective
indica o alterare a starii apelor ce rezulta din activitatea umaria.
Calitate .satisfaditoare
exista alterari majore ale el ementelor biologice de calitate pentru apel e. de
suprafata, comunitatile relevante di fera substantial ('a!a de cele asocrate
conditii lor naturale.
Calitate nesatistacatoare
alterari severe ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru apele de
suprafata, un numar mai mare de comunitati biologice relevante sunt
absente Iata de cele prezente in conditii naturale. . . . . ,
Se remarca faptul ca elementele hidromorfologice flZlco-chlmlce SU:1t
. . "I' buna" in
luate in considerare si caracterizate nurnai in cadrul categoriei oarte una ,
cazul celorlalte clase de ealitate nex istand 0 definire specifica a .
Acest rapt are la baza principiul conform caruia "elementele
sunt intezratorul tuturor tipurilor de impact" , ceea ce se reflecta in faptul ca
. . . d I "buna" celelalte elemente
daca c1ementele biologlee indica e exemp u 0 una - ., , bil sa
abioti cc trebuie Sfl se incadreze intr-un anumit ecart C<1pa . .
. 1" - d 1 putll1 la 0 stal e
asi gure functionarea ecoSlstemu care sa con uca ce ,
"buna" din punet de vedere ecologic.
98
l
egale Cll
egale cu
egale cu
egale cu
(4 .2)
Benzi cle dimensiuni
rosu si gri inchis
Benzi de dimensiuni
portocaliu $i gri inchis
Benzi cle dimensiuni
verde $i gri inchis
Corpuri de apa puternic
modificate
Benzi de dimensiuni
galben si gri inchis
Cod de culoare
Tabelul4.6
Benzi cle climensiuni egale
cu rosu si gri deschis in
mod egal
Benzi cle dimensiuni egale
cu galben si gri deschis
Benzi de climensiuni egale
ell portocalill si gri deschis
Benzi de dimensiuni egale
Cll verde si gri deschis
Clasa Clasificarc categoric de Cod de culoare EQRx
calitate
I Foarte buna Albastru >0,95-1,00
II Buna Verde >0,8-0.95
III Moderata Galben >0.6-0,8
IV Satisfacatoare Portocal i1I >0.3-0.6
V Nesati sfacaioare 0-0.3
Clasificarea in categorii de cal itate a potentialului ecologic pentru
eorpurile de apa artificiale sau puternic modificate antropic, se prezinta in
tabeluI4.6.
Clasifi carea potentialului ecologic
Clasificarea starii ecologice
99
Tabelul4.5
CRx d CR
EQR
x
= - - " aca x > x-
. x
uncle: x este valoarea pararnetrului utilizat pentru caracterizarea starii
apelor;
CR
x
- valoarea aceluiasi parametru x corespunzatoare
conditiilor de referinta.
Indexul EQR
x
are intre 0-1. inclicand 0 calitate cu atat mai buna
cu cat se apropie de 1. Val oarea I a indexului stani ecologice corespuncle
eonditiil or de referinta. Experti ai grupei de lucru ai Cornitetului Director cle
Ape a Uniunii Europene all agreat 0 clasificare in categorii de calitate pe baza
acestlli indice (tabelul 4.5) .
Clasificarea
potentialului
Ecologic
Nesatisfacator
Bun $1 foarte
bun
Moderat
Satisfaditor
(4.1)
foarte
buna
Buna
Moderata
Satisfacatoare
Categorii de calitate

@
Abateri fata de starea naturala
- de referinta
Severe {
r==================================::;--
Fig. 4.10 Categorii de calitate a apelor de suprafata
In cazul poluantilor specifici starea ecologica foarte buna este definita
prin valori apropiate de zero sau sub limita de detectie a celor mai avansate
tehnici folosite. In cazul poluantilor specifici starea ecologica foarte
buna este definita prin concentratii care raman In intervalul asociat In mod
normal conditiilor de fond natural.
Clasificarea in categorii de calitate a starii ecologice se realizeaza
prin utilizarea indexului starii ecologice EQR (Ecological Quallity Ratio)
definit astfel:
100
De asemenea, ecosistemele acvatice care nu ating "starea buna" sau
"potentialul ecologic bun" datorita poluantilor specifici sintetici si nesintetici
vor fi reprezentate printr-un punct negru.
Clasificarea in categorii de calitate a starii chimice a apei. Acolo
unde un corp de apa se conformeaza cu toate valorile standard de calitate a apei
stabilite prin reglernentarile speeifice (O.M. 16112006, valori mai mici decai
clasa a II-a) , aeesta este considerat ca avand starea chimica buna. In caz
contrar, corpul de apa trebuie sa fie considerat ea neindeplinind starea chimica
buna (tabeluI4.7).
Pentru ilustrarea starii chimice a fiecarui corp de apa trebuie realizata 0
harta pentru fiecare bazin hidrografic, utilizadu-se coduri de culori stabilite
pentru reflectarea clasificarii starii chimice a corpului de apa,
Clasificarea starii chimice a apei
Tabelul47
Clasificarea starii chi mice Cod culoare
--
Buna Albastru
Alta stare mai putin decat buna Rosu
4.2.7.2. Categorii de stare a ape/or subterane
Starea apelor subterane se refera atat la starea cantitativa cat si la starea
chi mica a aeestora.
Starea cantitativa a apelor subterane se clasifica in buna si
satisfacatoare functie de regimul nivelului apei.
Starea bun a a apelor este definita astfel:
Nivelul apei in eorpul de apa subterana indica faptul ca resursa disponibila
de apa nu se epuizeaza la un debit mediu anual captat pe lunga durata.
Nivelul apelor subterane nu este supus modificarilor antropice care ar putea
conduce la:
nerealizarea obiectivelor de mediu pentru apele de suprafata asoeiate;
orice diminuare sernnificativa a resurselor de apa,
orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind
direct de corpurile de apa subterana;
modificari ale directiei de curgere, care rezulta din schimbarile de nivel
ce se pot produce temporar, sau eontinuu, intr-o zona limitata spatial,
dar care nu determina patrunderea apei sarate sau a altor intrari, si care
nu indica 0 tendinta de modificare clara durabila, influentata de
activitatile antropiee.
101
-- Pentru reprezentarea starii cantitative a apelor subterane se recomanda
rrnatoarele coduri de euloare:
U Stare cantitativa buna - verde;
Stare cantitativa nesatisfacatoare - rosu.
Starea chi midi buna a apelor subterane este definita de valori ale
concentra!iilor poluan!ilor in _'.
ap
ar efecte ale patrundenlor saline sau ale altor patrunden,
nu li bil
nu se depasesc valorile standard de ealitate ap lea I e, ea urmare a
legisla!iei In vigoare; . . .
ltat nelndeplimrea oblectlVelor de mediu, pentru apele de
nu au ca rezu ., . - l' - .. lozi
f
ta asociate nu exista 0 diminuare semuificativa a ca itatu eco ogice
supra a, ' . ., . / b
himi a acestor corpuri de apa mCI 0 detenorare pertur are
sau c lmlce . . ' -
semnifieativa a ecosistemelor terestre care depind direct de eorpunle de apa
subterana. . . _ .. . . -
De asemenea modificarea conductlvlta!ll _nu este _ caratenstica
intruziunilor saline sau a altor intruziuni In co::rul .apa subterana.
Pentru reprezentarea pe harta a starii chi mice a apelor subterane se
utilizeaza urmatoarele coduri de eulori:
Stare chimica buna - verde
Stare chi mica nesarisfacatoare - ._
Se vor marca, printr-un punet negru pe harta, acel.e corpun de apa
subterana care sunt supuse unei tendinte semnifieative si d_e a
coneentratiei oricarui poluant care rezulta din impactul activitatn
Modificarea tendintei trebuie sa fie marcata printr-un punet albastru pe harta.
4.2.7.3. Interca/ibrare
In sens larg intercalibrarea are scopul de a compara .
sistemelor de monitoring ale Statelor Membre pentru elementele biologice de
ealitate prezentate de Direetiva Cadru pen:ru r . ' 1
In sens restrans scopul intercahbram este de a limite
eategoriilor de calitate ecologica a raurilor din Europa a ne
aeeste limite corespund aceluiasi nivel de alterare a eeoslstemelor din
Statele Membre. Interealibrarea ia In considerare. se?emele de claslfleare
existente in diferite !ari si sistemele nationale de momtonng.
Intercalibrarea implica doua etape: . _
Compararea limitelor nationale a categoriilor ealitate
existenta. Se vor lua In eonsiderare numai limitele dintre categomle Fo
bunai Buna si BunaiModerata;
102
Armonizarea limitelor pentru a corespunele Cll sisternul European trans-
national.
, Proceelura de intercalibrare are la baza un sistem de indecsi care se
compun intr-un singur index comun de intercalibrare ICMi (Inter -calibration
Common Metric index)
In conformitate cu preveelerile Directivei Cadru pentru Apa indecsii
luati in considerare pentru elementele biologice (anexa 4.9) trebuie sa tinem
seama de:
abundenta compozitia taxonometrica -Nr.taxa, EPT Taxa. indexul de
eli vel'Sitate;
eli versitatea speciilor - indexul de diversitate;
gradul ele toleranta a speciilor la poluare -ASPT. GOLD%, log 10 Sel
EPTD.
grupele majore taxonometrice -GOLD%.
Indexul cornun de intercalibrare ICMi pentru macrozoobentos se
calculeaza astfel (STAR Project - EVKl -cT 2001-00089) :
ICMi=0.333ASPT+0.26610g1OSel/(EPTD+1)+0.067(1 -GOLD)+0,l 67N-
taxa+0.083EPT+0.083Shannon-Weiner diversity (4.3)
Acesti indecsi iau in considerate toate tipurile de presiuni exercitate asupra
apelor (tabelul 4.8) si pot reflecta alternarea ecosistemelor acvatice respect iv
abaterea lor de la conditiile de referinta.
Senzitivitat ea indecsilor biologici functie de tipul de presiune
Tabelu14 .8
lndecsi
Tip de presillne
1
Chimica
Hidro-
I
Combiuata
Organica Sllbstante
morfologica
nutrienti
Toxice --
Nr.total ele
X
X
X
xx
taxe
xx
(X)
(X)
xx
EPT taxa
X
X
X
Index de
XXX (X)
diversitate
X
ASPT
X
XX
XX
1 - GOLD
log Sel EDT
103
4.2.8. Obiective de mediu
. ..in cu.articolul 4 al Directivei Cadru pentru Apa 2000/60 a
obiectivele de mediu pentru Planul de Management a1
Bazinului Hidrografic (figura 4.11) sunt:
Obiectivele de medi u pentru apele de suprafata
.vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea
deteriorarii starn corpuri1or de apa;
Statele. vor lua toate masurile necesare pentru a proteja restaura
corpunle de apa de suprafata in vederea atingerii in anul 2015 a "starii
bune" a apelor;
Statele Membre vor lua toate masurile necesare pentru a proteja si
toate corpurile de apa artificiale si a corpurilor de apa putemi c
in. atingerii in anul 2015 a "potentialului ecologic bun"
a staru ChI mice bune" a apelor;
Statele vor implementa masurile necesare In scopul reducerii
p:ogres.Ive a poluarii cu substante prioritare si a opririi emisi ilor si
pierderilor de substante prioritare periculoase.
Obiective de mediu pentru apele subterane
trebuie sa imp1ementeze masurile necesare pentru a
sau poluarea apelor subterane si pentru a preveni deteriorarea
starn corpun1or de apa subterane;
trcbuie. sa si sa restaureze toate corpurile de apa
subterana In vederea asiguran i unei balante echili brate intre alimentare
(reincarcare) si prelevare in scopu1atingerii pana in anu1 2015 a "starii
bune" a apelor subterane;
Mer:nbre sa in:plementeze toate masurile necesare pentru a
schimba once tendinta crescatoare si durabila a concentratiei oricarui
provenit din activitatea umaria in scopul reducerii 'progresive a
poluam apelor subterane.
Obiectivele de mediu pentru zonele protejate
Statelc Membre vor asigura, pana in anul 2015 incadrarea acestora in
nonnele si legislatia specifica. '
Starea buna
Ape de
suprafata
104
Stare
ecoloqica
buna
Stare
chimica
buna
Stare a buna
Ape subterane
Stare buna Stare
dpdv chimica
cantitativ buna
Prevenirea deteriorarii starii apelor
Potential
ecologic bun
\
Starea
chlmica
buna

\05
nu se admit deteriorari a st[\1'ii corpului de apa;
stabilirea obiectivelor de mediu mai putin severe justifica1'ile pentru
acestea se propun In Planul de Management.
Deteriorarea temporadi a starii corpurilor de apa este admisa
numai in cazuri de fort
a
majora si anume: viituri exceptionale, secete
prelungite, accidente care nu au putut fi evitate,
Derogarile de la atingerea obiectivelor de mediu sunt admise
atune. cand se realizeaza modifidiri ale caraeteristicilor fizice ale
corpurilor de apa cu respectarea unnatoarelor condit
i1:
iuarca tuturor masurilor pentru a diminua cfectele negative asupra starii
corpu1'ilor de apa:
scopul pentru 1'ealizarea nolui obicctiv, care alteraeza satrea corpurilor de
apa, este de interes public, pentru dezvoltarea durabila sau securitatea
oameniJor nu poate f obtinut prin alte
moc\ificarea caracteristicilo1' fizice ale co1'purilor de apa motivele pent1'u a
face acest lucru sunt prezentatc In Planul de Management.
Fig, 4,11 Obiectivele D" f 'C L e rrec rver adru referitoare la starea apelor
, Derogarile de la obiectivele de ., ,
obtinute de Statele Mernbr , . mediu, prezentate antenor pot fi
, Ie numat daca nu se ' - deteri '
corpunlor de apa numai 111 ' - " 1 " constata eteriorari in starea
S
. .. urmatoare e conditii:
tatele Membre COl t , , IS a.a ca toate masurile r - 0'
bune a apelor nu pot fi 0 I" , p opuse, pennu atmzerea starii
h . ' re izate in perioadele de ti bi L,
te mce, economice si cauze naturale' imp sta ilite din ratiuni
derogarile, perioada solicitata si motiv I 0 ' ,
Management; e e trebuie explicate in Planul de
perioada de tirnp pe C" ' , me se pot face aceste d '
am, respectiv doua perioad do' '. el ogan este de maximum 12
, ( e e reactualizare a PI' I' d
e. xceptia cazului ill care conditiil . a rtanuuu e Management cu
, ' . 1 11 e n'lttr I_ . A L '
medlll nu pot fi ralizate A , ,' d ,I a, sunt astfel mcat obiectivele de
m pel loa ele stabllIte,
Statele Membre pot 0
puttn severe, deat cele pI unoI' obiective de mediu mai
t
' , " mentlOnate antenor 'It " A d ,
a mgelea oblectlvelor de' I" " ( unCI can masunle pentru
0 . mecIU sunt nefezabile' f 0 ' ,
urmatoarelor conditii: (sau OaIte costlsltoare. cu
servlclle socio-economic " d ' . ,
sa reprezinte 0 optiune dee d,e me?lu. furmzate de acea folosinta de 'Ipa
, me IU m'll , " ' ,(,
obiectivele de med' " , ( - a cu costun mm mici:
, . III nu pot fl atmse d' , "
eVltat, datorita naturii activ 'CC ' 111 cauza llnpactulul, care nu pote fi
I a,ll umane sau a poluantului;
4.2,9, Monitoringul integrat al apelor
Cerint
e1e
pentru modernizarea dezvoltarea sistemul
ui
In concordant
a
cu articolul 8 al Direct ivei Cadru pentru Ap2\ 2000/60 a
Uniunii Europene, State\e Membre trebuie sa modernizeze sa dezvolte
sistemul de monitoring integrat al apclo1' p[ma la 22,12,2006 In scopul
cunoasteru star ii apei c1asifica1'ii acestcia In cinci categorii, pentru fiecare
bazin/district hidrografic,
Ce1'int
ele
moclernizarii dezvoWirii Sistemului National de Monitoring
al Apelor sunt date aUit de p1'evede1'i\e Di1'ectivelor europene efit de
prevcc\erile acordurilor conventiilor inte1'nationa\e precum de cerint
e1e
organismelor internationale c\upa cum urmeaz[t:
Implementarea corespunzatoare a Directivei Cadru a
celorlalte Directive Europene in domeniul apei
Adera1'ea Romfmiei \a Uniunea European[l necesita implementarea a 18
Directive a 2 Decizii In domeniul apei, Acestea prevad 0 noua strategie de
monitorizare si evaluare a apc\or de sup1'afata subterane ce au la baza
conceptul de integrat a1 apelor presupune 0 tripHi integrare:
a a1'ii\01' de investigare \a nive\ de bazin hidrografic: rauri , lacuri, ape
t1'anzitorii, ape costiere, ape subterane
106
2 Cerinte suplimentare de monitorizare ee sunt neeesare pentru ariile protejate identificate in
conformitate eu anexa IV a Direetivei Cadru, ale earor programe de monitorizare sunt functie
de tipul si respeetiv de starea ariilor protejate
Monitoringul de supraveghere' are rolul de a evalua starea tuturor
apelor din cadrul fiecarui bazin sau subbazin hidrografic, furnizand informatii
pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a
viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen
lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor antropice.
Definirea unor noi programe de monitoring
In conformitate cu prevederile Directivei Cadru in domeniul apei,
sistemul de monitorizare a apelor va cuprinde trei programe de monitoring,
respectiv:
Monitoringul de supraveghere;
Monitoringuloperational;
Monitoringul de investigare,
Cresterea numarului sectiunilor de monitorizare
Procesul de monitorizare este in stransa legatura cu procesul de
evaluare a calitatii apelor, fiind considerate procese in "secventa" si avand
drept scop cunoasterea si caracterizarea starii apelor de suprafata si subterane.
Unitatea fundamental a in cunoasterea si caracterizarea starii apelor, este
reprezentata de corpul de apd, pe care Directiva Cadru il defineste ca fiind in
cazul apelor de suprafata "un element distinct si semnificativ, cum ar fi: un lac
natural, lac artificial, un curs de apd, diu sau canal, sau 0 parte a unui rdu sau
canal, 0 apii tranzitorie sau 0 zona a apelor costiere" (art.2.1 0), iar in cazul
apelor subterane "un volum distinct de apa subterand dintr-un acvifer sau mai
multe acvifere" (art. 2.12).
Corpului de apa, unitate fundamentala in monitorizarea apelor, i se
asociaza obiectivele de mediu si programele de masuri in vederea atingerii
obiectivelor respective.
Nurnarul de sectiuni de monitorizare trebuie astfel ales incat sa permita
evaluarea starii ecologice si chimice a tuturor corpurilor de apa. Se recomanda
ca Statele Membre sa asigure monitorizarea a suficiente corpuri de apa
reprezentative care au la baza aceeasi tipologie.
107 - -j
I
----- ----- - ----------- - ------
Subsistemul ape costiere;
Subsistemul ape subterane;
Subsistemul ape uzate.
a mediilor de investigare: apa, sedimente/ " . ________
a elementelorlcomponentelor . ' In su.spensle si biota'
morfologice si fizico-chimice. momtonzate: biologice, hid;o.
Implementarea conventiilor intern' .
bilaterale cu tarile vecine la care a acordurilor
Intemationala pentru protectia respectiv:
Convenria pentru protectia Marii N ,Ul unarea (1994);
Conventia privind ' tecri l:r:potnva poluarii (1992);
'. pro ecpa utilizares '1
si a lacurilor intemationale (1992)' cursun or de apa
Acordunle bI1aterale la care , '
arua este parte.
organismelor europene
Agentla Europeana de Medi . .
realizan. obiectivelor politicii d d
1
.
U
ca atnbutle importanta controlul
d P I
e me lU In general si de - .
e ar amentul si Consiliul Euronei S ' 'I apa In special, stabilite
pel pentru tatele Membre
. acest scop, Agentia solicits Statelo M b '" ,
momtonzare, pe baza anumito iteri r em re definirea unei retele de
- r en eru retea care va f . '
europeana EUROWATERNET (EIONEY_WATER). ace parte din reteaua
Ce implica modernizarea dezvoltarea sistemului?
, , Modemizarea si dezvoltarea sistemul . d "
actlvltate complexa, care are irn Ii . tii . UI e momtonzare a apelor este 0
p icatn multiple reprezentate in primul rand de:
;rin de monitorizare
, r Il O] su srsteme ,,' d f' ,
eXlstente in conformitate ' . 'II re e imrea subsistemelor
1 1
cu prevedenle Dlrecf . C d
ce or alte Directive Europene in do . 1 ' ivei a ru, precum si a
I . . memu ape!.
n acest sens, Directi va Cadru revede f _
de suprafata din cadrul di . I . aptul ca toate corpurile de apd
'd ifi ' zstnctu uilba
71l1ului
I'd I;
iaenu tcate ca fdcdnd parte dintr- d.... u rogrcz,/fc trebuie sa fie
. .. . una 111 urmatoarele t ..
ape tranzuont sau ape cost' . .. ca egonz - rauri, lacuri
ifi . tere - sau ca fund co . d ,
artz iciale sau corpuri de apa pt. . . .. rpuri e apa de suprafata
Sistemul de ernu; "(anexa II, 1.1. (1)); ,
D' . E e, prevazur de Dlrectiva Cadru :
irective uropene este reprezentat de 6 bsi , a ru de celelalte
- Subsistemul rauri : su srsteme, anume:
Subsistemul lac uri .
Subsistemul ape
,

108
Pentru monitoringul de supraveghere, parametrii caracteristici tuturo-
elementelor biologice, hidromorfologice si fizico-chimice trebuie sa fie
rnonitorizati.
Monitoringul operational' trebuie realizat pentru toate acele corpuri de
apa care, fie pe baza eval uarii impactului conform Anexei II din Directiva
Cadru, fie pe baza monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand
riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu.
Monitoringul operational' are ca scop stabilirea starii ecosistemelor
acvatice ce prezint a risc ul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si
evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice,
schimbari datorita aplicarii programului de masuri .
Pentru monitoringul operational trebuie analizati parametrii cantitativi
numai pentru elementele cele mai sensibile la presiunile exercitate asupra
resurselor de apa. Rezulta ca, i n acest caz, numai anumite elemente de calitate
vor fi utilizate in cunoasterea starii ape lor.
Monitoringul de invest igare" trebuie efectuat in vederea: identificarii
cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de cali tate si in alte
reglementari din domeni ul gospodaririi apelor, certificarii cauzelor pentru care
un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul
de supraveghere arata ca obiectivele stabi lite pentru un corp de apa nu se pot
realiza, iar monitoringu l operational nu a fost inca stabilit), precum si in
vederea stabilirii impactului pol uarilor accidentale.
Definirea si extinderea mediilor de investigare
Pana in prezent monitoringul calitatii apei s-a bazat in principal pe
evaluarea calitati i apei di n punct de vedere fizico-chimic. Procedurile de
prelevare, metodele analitice si procedurile de control ale calitati i apei din
punct de vedere chi mic au fost comparate, evaluate si armonizate (de exemplu
in tarile dun ar ene), insa in privi nt a monitorizari i evaluarii starii ecologice a
ape lor, experienta existents pe plan national, Ia nivelul bazinului Dunari i, ca si
pe plan european, nu a fos t suficient dezvoltata, necesi tand noi abordari si
extinderi.
In conformitate cu prevederile Directivei Cadru si a celorlaIte direc tive
din dome ni ul apei sunt identificate urmatoarele medii de investigare:
Apa
Sedimente/materii in suspensie
Biota
fiind necesara extinderea cu precadere a abordarii mcdiului biotic si eel al
sedimentelor.
109
-- . onente a unor noi parametrii
Monitorizarea unor nor t monitorizarea unor noi
. tari si cennte pen ru . .
Principalele onen an 'A 'f ' tate cu prevederile Directlvel
. . parametn 111 con orml
componente nOlo de aceasHi data, a relanei efect - eauza,
Cadru au la baza loci t principalcle elemente in evaluarea
_ . nenteIe bio oglce sun .
conform carela compo . . i hidromorfologice fiind consIderate ca
" - .i" apelor, clementele chlmlce. ,
stan . A . , ' ul celor bIOloglce. . .
elemente care V111 111 spnJ111 (V1 1 1) prevede mOOltonzarea
A D' ectiva Cadru anexa .. '
In acest sens, ir t t de maerofite fitoplancton,
1 t
biologice reprezen a e , ..
urmatoarelor e ernen e ' . ' multitudini de parametrll
, f piscieoHi precum a unei
fitobenos si auna . ' oceduri de analizalinvestigare si evaluare. _
pentru care sunt necesare n.Ol pr f d diul acvatic si de sanatatea umana
Avand in vedere nsc,nl. ata .e
i::
ecial de catre substantele prioritare
reprezentat de substant
ele
Ppean lista celor 33 de substante si
periculoase, a fost el.ab?rata la vigoare prin Decizia Parlamentului
grupe de substant
e
pnontare In acest mod se impune
si Consiliului European nr.. . d . f _ apalsedimentelbiota a
monitorizarea in toate mediile e 111.
ve
S
l
1
e (Art 16 7) ceea ce necesita
. I itare peneu oas , .,
substantelor pnon liti . standarde de calitate, precum
elaborarea unor nOI ana bit de performanta, cu sensibilitate
existent
a
unei aparatun de laborator eose 1
foarte mare, . ,. d nate pentru subsistemele: rauri, lacuri,
Elementele paran:etrn e ca lb' onitorizate in conformitate cu
. .. " costlere care tre me m .. t
ape tranzitoru A 2000/60 a Uni unn Europene sun
prevederile Direct!vel Cadru pentru pa
prezentate in figurile 4.12-4.15.
Freevent
a
de monitorizare bui - fie aleasa rmand seama de
d onitorizare tre uie sa , .
Frecvent
a
e ,A entru conditiile naturale cat si pentru
variabilitatea parametnlor atat PI 1 d timp' Ia care se realizeaza
, D asemenea mterva u e . t 1
cele . e. _ . ;tabilit astfel incat sa minimalizeze impac u
sa d himbarile ca rezultat al presiunilor
variatnlor sezoruerc. reflectan sc " entru componentele bIOloglce ,
, l' ' e de mOOltonzare P A -
Frecvent
e
e mnnm . ' t in Directiva Cadru pentru pa,
hidromorfologice si fizico-chlmlce prevazu e
V
1 3
4 sunt prezentate in tabelu14.9.
anexa , cap . .

I-'
o

Debite i n time res

Ntvelulapei sLbterzne
DebiUJ dealimertare atacvifeniui
.1ft.
LungimeAatjme
______ L Compazbaspeadoc
Cortinutateafac.openreaterenUui
<s::Katla.%
........ Grade

Alcalinitr1te
. . . . Sectiuneauaroversalaa ra.l!1I
t"?"JatJmea fi.l!.!!! L (nivt!LJ)

;;S"''''liLt i!lO ..
p!'Julu; _ / t'RMJnsiunea patlaJeloc
L' _
\ ..
_
\ -
/

l YM.l aiWlli" __
Co
, I' NlXnarull it ilX-d debalilere
rauU!< Scala tit> pestl
Roni rrnJI ter;::0
[""""AO.. ; oeoxioenae
Sanrtate _,. Con0JcJjlfi.tille.r}gf:jr;,?__
Staeaa::idifierii
HIDROMORFOLOGICE
FIZICC-CHIMICE
_ " BIOLOGICE
) POLUANTI SPECIACI
Oiversttate \
- - - - F8! lOa neyerte brata
/
Abundenla
\ \
--,:;;--;. :=. \ CitllJ de Vlct<i5lr..ll;tJrape'Ja-ste
Abmderta
Algebenti"" /1 '---'----\

tlst d. SlIhst."t. Substante prioritare
.R'fori'a/@-./
Depilld. d. ples;u"Ue Aile substarJte
exislenlein bJ,. /
Legend.
Bemellle de call3te ob'galDrj - spealcateill ane>3 V
Bementedecafitate recomamJaCC'
Paramenii rccomandau
NlJlrienlJ
Fiz. 4.12. Elemente de calitate - rauri
./Sl lpr<ll;Jta l ilCl.llul


apa/c1ellsil dl p.it

V;Jlsl il rilla SiJ l me nl.l rii
Cantitatea, strucwra oi
ubstr at ul fundului de lac
Variali a adanci mii lacul ui

Timpul de DfJl Ji I
Regimu l terrnic <,
''' ', ' Oxio.>n atzctvet
Condltl l C!8 oXlgenare ...--.' ns: .._<Si11uril l i,1 'y';'
11 moan
ell) ctrcutatte it curenlilor de apa
NlvellJl all L>lSl lIll i :lf{1 l1f )
\' """ v" e",...." '"' .......... .............. ,"".... ,,,..... "'- ...."".... /'
...
.......
,!:!........ UoUiili
II W '<1<" " .C0 3
Stare a acid iflerii \ :::il1it3Ie
,
IFostor so!y'!>11 IIKJI

.
, ,-AJo:
I Az--9.1.ati of Ql21!!L.._!!!.ll'_
\


Tran3?-arentaj
- Unil ali Hlllel l
FIZICOCHIMICE
HIDROMORFOLOGI CE
Faunancvertcbrata
AlulYM1l<i
L'1"""c<",:a:"
Legend 3.:
Elemente de calitats specifi cate In ansxa V
Etemente de cotlmte recomnndete
Para rnstn' recomanda t!

o- ..e<,nck
lie lJarsf1S
C
!COla

Cantitatea sl dlnamlca curoerii
USia de saosteo: Substante prior itar e
_p,iortEE'--- - / \ POLUANTI SPECIFICI
D9pfnde de p((iofuni/;;> Alte substante
exbtoll te In b.h, /
Fig.4.13 Elemente de calitate - lacuri

......
......
N
L!s{;t(fe subsl<J!itlJ
.1' ."0;''''''
''t,f\d

' '' OOUJ' ,Ir't mde!! grwlre
'1'1'(11 ,1(>.1'-(1 ,1JIC'.'
Tin:{tUd'!""""lllf:'SI"t\mlJ

>r,J,h...
Debi tuldeaoa dulce
plrUCllIrazonel deInfillentaamareei
rr.yl
1,.l&Iill !I11a6QXlgenare __ v , t.;, I ..
..
Nytrlent! ( '1. ' or :',,",
Reqimul mareei
r
rayaiurl
\ t.xpuner . " P<rl1.'lL\'t': Ir1\:lJ
.. atl!:lJlljI<,


!&'l.2lli!
flemelltedetahtale oN-rgatNl... fn anexaV
f l1lf!fw t e de eMIt .., ,., : ff1COfflJ.'id,I('
Parametriirecomandati

f>t,Oifj ,.Jr. de
III b.b
\ ."; /( 0"" " ......... lh:,1 IH,17t11
FigA.14 Elemente de calitate - ape tranzitorii
S;:::II:
or
\ . .
$tnJctlJra zone! de tnfll JAnta .
a mareei
o
. II r i
I:::i::;nare



1 El lIrO.C"HIMIU: ----+- t>ltttrien ti

\.Am.D1JJ1I __.---.tIljI'L

\ Transparenta t JJJfhjdititte-...J::illL
"-cJJJoaf,__ ! loitati Ha;:en
Legenda
Bcmcntc decalitato obllgatorii - specifi catein anoxaV
J'melJtp<Ie calitat' recomandall:"
Pararnotri racornendati
"J;=:J,01 001
9 Ellopia
_ _ _
, )....-EO! LJANTI SPECIfiC! ,
Depinde ck

Fig.4.15 Elemente de cal itate - ape costiere
IS
114
Frecventele minime de monitorizare pentru componentele
biologice, hidromorfologice si fizico-chimice
Tabelul49
Elemente Rauri Lacuri Ape Ape costiere
tranzitorii
Biologice
Fitoplancton semestrial semestrial semestrial semestrial
Alta flora 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani
acvatica
Macronever 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani
tebrate
Ihtiofauna 1 datal3 ani 1 datal3 ani 1 datal3 ani
Hidromorfologice
Profil 1 datal 6 ani
longitudinal
Elemente Continuu lunar
hidrologice
Elemente 1 datal 6 ani 1 datal 6 ani 1 datal 6 ani 1 datal 6 ani
morfol ogice
Fizico-chimice
Temperatur trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial
a
Regimul trimes trial trimestrial trimestrial trimestrial
oxigenu1ui
Salinitate trimestrial trimestria1 trimestrial trimestrial
Regimul trimestrial trimestria1 trimestrial trimestrial
nutrientilor
pH, trimestrial trimestrial
alcalinitate,
bicarbonati,
carbonati,
duritati
Al!i poluanti trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial
Substante lunar lunar lunar lunar
prioritare
115
- In cazu1 ~ r i i l o r protej ate, pentru sursele de apa care asigura mai mult de
100 m
3
hi frecventa de monitorizare (tabelu1 4.10) este in functie de numarul de
locuitori arondati la sistemul centralizat de alimentare cu apa:
Frecventa de monitorizare pentru surse1e de apa
, Tabelu14.10
Nr.locuitori Frecventa
. '
< 10.000 4 ori/an
10.000-30.000 8ori/an
> 30.000 120ri/an
Frecventa de monitorizare pentru sursele de apa trebuie, l ~ ~ s astfe1
ind it sa furnizeze informatii despre intensitatea si efecte1eprk&llJnHantropice
asupra unor zone si acolo unde este necesar sa evalueze spatio-temporal
schimbarile in starea acestor ecosisteme acvatice.
Ierarhizarea activitatii laboratoarelor de calitate a apelor
Avand in vedere numarul mare de analize ce vor trebui efectuate,
frecventa si comp1exitatea acestora este necesara ierarhizarea activi tatii
1aboratoare1or care efectueaza analize de calitate a apelor in 1aboratoare: locale,
bazinale si regionale. De regula, laboratoarele regionale trebuie sa faca toate
tipurile de analize.
Existenta unui personal de specialitate bine pregatit din punct de
vedere profesional, imp1icat in aplicarea prevederilor complexe ale
Directivelor Europene si in special a Directivei Cadru in domeniu1
apei;
Dotarea cu aparatura de observati i, masuratori si prelevari probe
precum si aparatura de laborator in vederea realizarii analizelor
mediil or, componentelor si parametrilor supl imentari prevazuti de
Directiva Cadru si celelalte Directive Europene.
4.2.10. Analiza economica a utiliziirii apei
Directiva Cadru pentru Apa este una din primele Directive Europene in
domeniul politicilor de mediu ce considera in mod explicit aspecte1e
117
Fig. 4.16 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu
In prezent cursurile de apa din Europa se afla
denumita "stare actuala" . Prin masurile care se vor lua, m special masun de
investitii pentru reducerea poluarii la surse, starea. apelor se va imbunatat
i
si va
atinge in anul 2015 stare a buna/potentialul ecologic bun. .
Intervalul corespunzator starii bune si foarte bune a apelor reprezmta
intervalul de echilibru tntre DEZVOLTARE si MEDIU, interval in care
capacitatea de autoredresare a ecosistemelor nu este
La realizarea analizei economice se iau in considerare veniturile
costurile aferente serviciilor de apa si anume:
servicii de gospodarire a resurselor de apa:
_ serviciul privind cunoasterea cantitativa si calitativa a resurselor de apa
si de prognoza a evolutiei regimului hidrologic;
serviciul de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa;
ser viciul de aparare tmpotriva [nundatiilor; .
serviciul de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din
apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale; .
serviciul pentru asigurarea potentialului hidroenergettc prin baraje1e
lacurilor de acumulare;
EQRx=Starea actualalStarea de referinta
Anul
2015
Conditii naturale
Interval echilibru MEDIU OOZVOLTARE
_capaci tatea de autoredresare a ecosistemelor
nu este depasita
Starea actuala
2005
Stare satifacatoare
Stare moderata
1
0.95
S
T 0.8
A
R
E
A
0.6
A
P
E
I 0.3
116
economice in cadrul proceselor pentru atingerea obiectivelor. In conformitate
cu cerintele formulate in Art. 5 si anexa III din Directiva este necesara
efectuarea unei analize economice pentru recuperarea costurilor serviciilor de
apa.
Pentru ca dezvoltarea in domeniul apelor sa fie durabila este necesar ca
ea sa fie sustinuta economic conform principiului "apa plateste apa". Din acest
motiv in Art. 9 al Directivei Cadru pentru Apa analiza econornica trebuie sa
tina seama de principiul recuperarii costurilor, inclusiv costurile de mediu si
cu resursele.
Statele Membre trebuie sa promoveze pana in anul 2010 0 politica de
recuperare a costurilor in domeniul apei care sa stimuleze folosintele in
utilizarea in mod eficient a resurselor de apa, Aceasta politica va stabili, pe
baza analizei economice, 0 contributie adecvata a diferitelor folosinte majore
in special industria, agricultura si alimentarea cu apa pentru populatie,
recuperarea costurilor serviciilor de apa, Contributia astfel stabilita va tine
seama de efectele de mediu, economice si precum si de conditiile
geografice si climatice specifice. '
Analiza economica va contine informatii suficiente si detaliate pentru:
a face calcule relevante necesare luarii in considerare a principiului
recuperarii cheltuielilor serviciilor de apa, tinand seama de prognoza pe
termen lung privind necesarul de apa din cadrul bazinului/districtului
hidrografic si daca este necesar:
- estimarea nivelului tarifelor si cheltuielilor asociate cu serviciile de apa;
estimarea investitiilor inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor
asemenea investitii;
a decide asupra celei mai bune cornbinatii de masuri din punct de vedere al
eficientei costurilor in domeniul apelor care trebuie incluse in programele
de masuri, pe baza estirnarii costurilor potentiale de realizare a acestor
rnasuri.
Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevazute de Directiva Cadru
pentru Apa se vor lua in considerare minim doua scenarii (figura 4.16) si
anume:
de baza ce p.resupune luarea de masuri pentru implementarea
directivelor europene din domeniul calitatii apelor in conformitate cu
prevederile fiecarei directive;
Scenariul optim ce presupune masuri suplimentare fata de scenariul de
baza pentru atingerea in anul 2015 a starii bune/potentialului ecologic bun a
apelor, in conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa.
Analiza economica trebuie efectuata atat pentru selectarea masurilor
(scenariul optim) In vederea obtinerii starii bune a apelor cat si pentru stabilirea
tarifelor In vederea recuperarii corespunzatoare a costurilor.
Categorii de costuri prevazute de Directiva Cadru pentru Apa
Tabelul4 11
a - rata de discount, de regula 6%;
VNA trebuie sa fie pozitiv pentru ca investitia sa fie rentabila.
118
serviciuI pentru managementuI nisipului si pietrisului din albiik
cursurilor de apa;
serviciul de protectie a calitatii apelor.
Servicii publice de alimentare cu apa, canalizare epurare:
captarea, stocarea, tratarea si distributia apei;
colectarea si epurarea apelor uzate.
. " lao nivel.ul V.E. recornanda ca tarifele pentru
serviciile de apa potabila canahzare si epurare sa nu fie mai mari dedit 4-4 50/(
din venitul mediu pe familie, pentru a fi acceptate din punct de vedere sociaj , 0
Categoriile de costuri prezentate de Directiva Cadru pentru Apa sum
urmatoarele (tabelul 4.1 I):
costuri financiare;
costuri cu resursele de apa;
costuri de mediu.
Rata de recuperare a costurilor (Rrc) se calculeaza pe baza urmatoar-;
formule:
V-S
Rrc =-- (4.4)
C
unde: V reprezinta veniturile totale incasate pentru serviciile de apa;
S - subventiils In tariful pentru apa;
C - costurile economice pentru serviciile de apa.
Rata de recuperare a investitiilor (Rri) se calculeaza utilizand ecuatia:
R
Vi
n = (4.5)
Ci [1+(Rd)i J
unde: Vi rcprezinta valoarea totala a invesntiuor-
Ci - costurile de investitii: "
, ,
Rd - rata de discount;
I - anul dupa finalizarea investitiei.
Rentabilitatea unei investiti] se calculeaza utilizand valoarea neta
reactualizata VNA(S):
n
VNA (S)= Ia
z
s, (4.6)
t=o
unde: Sn este balanta fluxurilor de venituri nete la timpul n ce reprezinta
durata de viata a investitiei:
, , ,
-
Costuri de operare intretinere - Toate costurile.
entinerea In functiune a unitatii pe durata de viata .la
proiectati: materii prime si materiale, energie,
p .. hi t
personal, intretinere si ec Ipan:en e.. .. .
Costuri de capital - Costunle aferente investitiilor nor precum
si cheltuelile legate de amortizare . _ .
Costuri administrative - reprezmta costunle aferente
sectorului administrativ si costurile de monitorizare, de regula
ele sunt incluse In costurile de operare si intretinere
Alte costuri directe - reprezinta . costurile legate de
descresterea productiei datorita unor rnasuri restrictive.
exemplu, pierderi In productia agricola datorita constructiei
unor lacuri de acumulare.
Costuri de mediu - costurile produse de apa incarcata cu
poluanti - ele sunt asociate cu de refac:re _a
apei si a ecosistemului si CU costunle pentru
populatiei afectate de poluarea apelor.
suplimentare pentru epurarea apei In cazul unui oras dm aval
datorita apelor neepurate corespunzator deversate de un oras
din amonte.
Costuri cu resursele de apa - costurile aferente monitorizarii
resurselor de apa si a exploatarii si intretinerii lucrarilor de
gospodarire a resurselor de apa: lacuri, diguri, derivatii, etc.
1]9
V
I-
ro
'u
c
ro
c
t;::
'C
:::3

<Zl
0
U
V

6
0
c
0
u
:::3
v
:.a
......
l-
V :::3
6

ir:
0
V
U
"0
' C
:::3

u:
0
U
>ro
0-
:::3
ro
u v
'C
"0
:::3
v

o:
0
o:
- I-
U :::3
cr:
V
I-
121
Participarea publicului este un ' " ,
durabil al apelor este cerut de Dire Important al managementului
Europene. Directiva prevede infon: Iva a ru pentru 20?0/60 a Uniunii
publicului la nivel local, zonal (sau unpucarea activa a
bazinelor transfrontaliere (figura 4.17). ), aponal mtemaponal in cazuj
Fig. 4.17 Participarea publicului
Toate aceste nivele sunt im rt '
Nivelul international este import ante pentru a asigura succesut activitatii.
conlucrari] a implemenrg pe.ntru ca eI si posibilitatea
hidrografic. rn umtare Ia mveluI bazmului/districtului
Exista diferente intre aceste nivele " . '
corespunzatori , ce tipuri de activitati sunt c pnv:nd. cme,
activitati ce forme de managem' t ' iordoi cand trebUle sa alba loc aceste
nive!. Este necesara conlucrarea I:: cOlor sunt pentru fiecare
planificata corespunzator. e mve e legatura dintre acestea trebuie
Statele Membre trebuie sa incura'ez ' li .
interesate in ' 1 ., J , e Imp icarea activa a tuturor partilor
Imp ementarea Direct]vel, in particular in elab '
orarea
In eonformitate eu prevederile Direetivei Cadru pentru Apa, continutul
cadru al planului de management pentru bazinul/distrietul hidrografie se
prezinta in tabelul 4.12, Planul de management se refera in prineipal la
managementul calitatii apelor si are la baza eonceptele noi prevazute de
Direetiva Cadru pentru Apa si eelelalte directive europene in domeniul calitatii
ape!.
Realizarea si implementarea pe mari bazine hidrografiee si in speeial pe
bazinele hidrografice internationale a planului de management al calitatii
apelor reprezinta 0 mare provocare pentru toate tarile din Uniunea Europeana,
in vedere caracterul de noutate al acestor planuri si lipsa de experienta.
In contrast eu aeeasta se poate afirma ca in privinta managementului
cantitatii apelor exi sta 0 foarte buna experienta atat in tarile din vestul
Europei cat si in tarile din centru si estul Europei. Din acest motiv, probabilla
nivelul Uniunii Europene au fost foarte purine initiative de a legifera aspecte
legate de managementul cantitatii apei. Singura preocupare notabila in acest
domeniu se refera la Directiva privind managementul inundatiilor,
Instrumentul de implementare al Directivei Cadru, reglementat prin
Articolul 13 si anexa VII este reprezentat de Planul de Management al
bazinului/districtului hidrografic care, pe baza cunoasterii starii corpurilor de
apa, stabileste obiectivele tinta pe 0 perioada de 6 ani si propune masuri pentru
atingerea "s tarii bune" a apelor.
4.2.12. Planul de management al bazinului/districtului hidrografic
-;actualizarea Planului de management al bazinului/distrietului hidrografic.
Statele Membre trebuie sa asigure pentru fieeare bazin/distriet hidrografie
publiearea si punerea la dispozitia publicului si a util izatorilor de apa pentru
comentarii a:
ealendarului programului pentru elaborarea Planului de management al
bazinului/districtului hidrografie, inclusiv modul de eonsultare, cu eel putin
trei ani inainte de data aprobarii Planului;
unei sinteze a problemelor de gospodarire a apelor care exista in bazin eu
eel putin doi ani inainte de data aprobarii Planului;
proieetului Planului de management al bazinului/distrietului hidrografie eu
eel putin un an inaintea aprobarii lui .
Statele Membre trebuie sa asigure eel putin sase luni primirea de
comentarii in seris asupra doeumentelor mentionate anterior pentru a realiza
consultarea impliearea activa a publicului.
a
Implicare
aciva
---
----------
r
123
122
A .. .. li "' .. " . .. ri
.. <:t ....I,..
tArt.S- S I
StHhilirc;o proto:,..-..n l .. r d,..
",A",,,ri p.,,, t.-.. h ,in..1
hidroSC..... I'\c (Art. I I )
Jo:I.. h ...... r c .. . "lan.,I,,' d ..
!'-f ......l/;ernoo-n lul n .. A ....t ...
Ilid ,-.. .... ltc 1"1\1811
(Art. App. VII )
1- --:
: I
l.. _ _ __ l
L---..,.,-----.----c--'-' I
I
I
I
I
par tea A: Planul general ce cuprinde problemele de important
a
bazinala cu
transfrontaliere si se refera la:
eursurile principale ale raurilot care au bazine hidrografice > 4000 km
2
')
laeurile eu suprafete > 100 km"
acvifere transfrontaliere cu suprafata > 4000 km
2
Dunarea, Delta si apele costiere.
Par tea B: Planurile nationalc de management ale tarilor dunarene.
_ Realizarea planuri lor de mangement se face in etapa (figura 4.19),
astfe1:
Etapa 2004: se refera la elaborarea capitolelor I-VI din Plan;
Etapa 2007: se refera la realizarea sistemului de monitoring integrat al
apelor (eapitolul VII), in conformitate cu prevederile Directivei Cadru si
ale celorlalte Directive europene;
Etapa 2008: Elaborarea Planului, capitolel
e
VII-XIII pe baza date10r
fumizate de noul sistem: de monitori ng integrat al apelor. publicarea
primul
ui
draft al planului si supunerii acestuia informarii si consultarii
publicului;
Etapa 2009: publicarea Planului aprobarea acestuia;
Etapa 2009-2015: Implementarea Planului in vederea atingerii starii bune a
apelor;
Etapa 2013: Analiza realizarii Planului si 1nceperea elaborarii celui de-al
doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic care se va implementa
Fig. 4.19 Etapele de realizare a planului de management al
BazinuluifDistrictului Hidrografie
><t:


>
u
:s
::::>
::c

:>
a:
J:J
:$
I..U
0
t..?
.:::

u 0
UJ
:J
Z
--'

:$
t..? z:

ex: 6
Vl z

I.U u.J
ex:

::E::
l-
I-- Q;!
J:J Vl
ex: {3
lU a:
1--
.:::
a:

u
ei
lU
Z
(3
Z
.!.l
UJ
00

z
:c
::::>
,.--t:
!.!.J ....
t..?

00
::::>
--'
a: :E --'
:::E:
\".1
::::>
r
u
S;
::::> 0
UJ
.,

at:
o,
::!l
co a:

UJ
:z
co
\!J
a:
Vi
a:
rl r!,oo"
U.J
--
0 Vl
co
Fig. 4.18 Structura Planului de M - 1
. . anagement a
Districtului Hidrografic al Dunarii
Continutul cadru al Planului
de Management al BazinuluiIDistrictului Hidrografic
In bazinul Dunarii Comisia lnt .
Dunarea (ICPOR) reprezidta pl tf :matlOnala pentru Protectia fluviului
Management ICPOR la prop a ormRa e coordonare a elaborarii Planului de
. , unerea omaniei d
apele costiere romanesti rezultf d A ret, a a bazinul Dunarii si
Dunarii (OHD). ' an in acest mod Districtul Hidrografic al
..ICPOR a stabilit ca Planul de Mana . . . .
Dunam, sa fie format din doua parti (fi gement al Districtului Hidrografic al
,I igura 4.18) :
Capitolul Denumirea
Tabelul 4.12
I Introducere
-
IT generala a bazinului hidrografic
-
III
-
Caractenzarea apelor de suprafata
IV
-
V
Caracterizarea apelor
-
VI
Ident.ificarea si cartarea zonelor protejate
-
VII
Analiza economica
-
integrat al apelor
VIII
IX
Obiectivele de mediu
X
Programe generale de masuri
XI
Programe speciale de mas uri
Informarea consult . ..
XII
Mod I d 'b. participarea activa a nublicului
XIII
u e 0 tinere a mformatiilor
Concluzii si recomandari '
A
L_ - - - - -
124
125
Bunurile care pot fi inundate sunt numeroase si includ: locuinte,
infrastructura de transport si a serviciilor publice, unitati industriale, unitati
comerciale si teren agricol. De exemplu, numai in bazinul Rinului locuiesc mai
mult de 10.000.000 oameni, in zonele cu rise la inundatii si pagubele potentiale
in caz de inundatii sunt de 165 miliarde Euro.
Pentru vii tor se prognozeaza cresterea riscului la inundatii datorita:
cresterii frecventei si amplitudinii viiturilor avand in vedere schirnbarile
climatice;
dezvoltarii econornico-sociale a zonelor supuse riscului producerii
inundatiilor.
Este unanim acceptat di inundatiile nu pot fi in totalitate prevenite,
cu toate acestea .este necesara reducerea riscului pierderii de vieti omenesti
producerii de pagube.
Avand in vedere ca cele mai importante rauri din Europa sunt
transfrontaliere, actiuni coordonate la nivelul Uniunii Europene sunt necesare
pentru imbunatatirea nivelului de protectie contra viiturilor.
Dezvoltarea durabila a Europei poate fi compromisa daca nu se vor lua
masuri adecvate pentru reducerea riscului producerii inundatiilor si evitarea
pierderilor de vieti omenesti si pentru limitarea pagubelor.
Uniunea Europeana are 0 buna traditie in domeniul legislatiei privind
calitatea apelor, dar problema privind managementul inundatiilor si impactul
schirnbarilor climatice asupra viiturilor nu au fost inca legiferata.
Reducerea efectelor inundatiilor poate fi realizata prin implementarea
noului concept de management integrat al riscului la inundatii care
presupune urmatoarele etape (figura 4.21):
prevenirea inundatiilor;
protectia contra inundatiilor;
prognoza viiturilor si avertizarea;
actiuni pe durata inundatiilor;
reconstructia zonelor afectate.
Noua Directiva privind managementul riscului la inundatii legifereaza
primele trei etape ale noului concept prezentat anterior si are ca obiectiv
general stabilirea unui cadru pentru evaluarea si managementul riscului la
inundatii in scopul reducerii consecintelor negative asupra sanatatii umane,
mediului, mostenirii culturale si a activitatilor economice.
Directiva va asigura coordonarea actiunilor din cadrul unui
bazin/district hidrografic pentru:
evaluarea preliminara a riscului la inundatii;
..---------=-::--------=:--:------=-------------:-----::-----:-----:---:--:-- In continuare cicluI de planif
Fig. 4.20 Aspecte privind inundatiile din Europa
4.3.1. Introducere
privind evaluarea i managementul riseului la
Intre anii I998 si 2004 s-au rodus A E
importante (figura 4.20) dintre care menl:o peste 100 viitu-]
si Elba din anul 2002. Aceste viituri au e pe Dunare
500000 de oameni si pagube de 25 miliard" E e evacuarea a circa
anului 2005 In Austria Belgia F G e .uro: Viiturile produse In vara
, , ranta ermama "1 R A
cresterea pagubelor mentionate anteri ' '( omania au contnbuIt la
, . or.
127
126
Fig. 4.21 Managementu1 a1 riscu1ui la inundatii la nivel de bazin
hidrografic
Avand in vedere diversitatea geo afi .. .
umane, Directiva propusa asigura 0 fl caf I hidrologica a asezarilor
A ' eXI I itate oarte ma St 1
m ceea ce pnveste implementare . re ate or Membre
a ei.
4.3.3. Har!ile privind hazardu! tnundati ilor 5
i
a riscului la inundatii
Hart
ile
privind hazardul tnundatillor trebuie sa fie facute pentru
zonele care pot fi inundate 'in eonformitate eu urmatoarelc seenarii:
viituri ell probabi1itate foart e mica in sensul evenimentelor extreme;
viituri ell probabilit ate medie (de exemplu ell viituri eu peri oad a de revenire
2: 100 ani );
viituri eu probabilitate mare, unde este cazul.
Pentu fieeare din seenariile enumerate anterior trebui e prezentate
unnatoar ele elemente:
extinderea zonei inundate;
adaneimea apei sau nivelul apei dupa caz;
viteza apei unde este neeesar.
Hartile pri vind riscul la inundatli (figura 4.22) se refera la
consecintele majore potentiale datorate inundatiil or pentru fiecare din
seenariile mentionate anterior si exp rima urmatoarele:
numarul loeuintel or potential afeetate;
tipul aeti vitatilor eeonomiee si zonele potential atectate:
unit at
i1e
din anexa l-a Direeti va 96/6 1/EC (IPPC) care pot eauza poluari
aeeiclentale in cazul inundarii;
harta bazinului/di strictului hidrogr afic ce va conti ne urmatoar ele: limita
bazi nului/d istr ictului; limita subbazi nului; limita apelor cos tiere dupa caz;
topografia si utilizarea rerenului:
desc rierea viit urilor care s-au produs si care au avut con secint
e
negative
semnif ieative asupra vietii oamenilor, mediului si aetivitat
ilor
eeonomiee
inel uzand zonele inundate si pagubele produse:
evaluarea pentru vi itur ile viitoare a consec intelor negative potentiale asupra
vietii oamenilor. mediului $i aet ivitatilor eeonomiee luand in eonsiderare
topografia, poziti a $i earaeteristieile generale hidrologiee si geomOlfologiee
ale eursur ilor de apa, pozitia zonelor populate, a zonelor eu aet ivit at
i
eeonomiee $i a dezvoltarii eeonomieo -soeiale pe tennen lung. De
asemenea. evaluarea va include $i impactul sehimbarilor climatice asupra
produeerii viituri lor.
Pe baza evaluarii preliminare a riseurilor la inundatii. Statele Membre
VOl' identifica zonele eu rise potential semnifieativ la inuudatii . Pentru aeeste
zone Statele Me mbre VOl' elabor a harti privind hazardul inundatiilor si hart
i
privind riseul la inundat
ii
.
Prognoza viiturilor
avertizarea
Elaborarea prognozei
viituriJor si avertizarea
autoritatilor
competente, a
populatiei si a unitatilor
economico-sociale
Protectia contra inundatiilor
Reducerea frecventei de '
produeere a
a efectelor acestora prin
structurale si in special
pnn masuri nestructurale.
Evaluarea preliminara a riscului la inundatii
Eva1uarea preliminara . lui . a n scu Ul la inundtii va include:
elaborarea hartilor privind hazardul inun .. . , . , --
e1aborarea Planu1ui d .datiilor I a riscului la inundatii;
e management al nscu1ui la inundatii
, .
Prevenirea inundatiilor
Evitarea sau
cresterii riseului la inundatii
prin: impaduriri; reducerea
eu efect de sera;
implernentarea unui nou
concept de amenajare a
bazinelor hidrografice etc.
Reconstructia zonelor
afectate
Asigurarea confortului
neeesar pentru cetateni,
refaeerea activitatilor
econornico-sociale
afectate de inundatii , ,
reconstructia
infrastructurii de
gospodarire a apelor si
reaetualizarea planului
de management aJ
riscuJui Ja inundatii
Actiuni pe durata inundatiilor
pentru diminuarea ;i
.J Iimitarea efeetelor inundatiilor
asupra cetatenilor, bunurilor
acestora, a unitatilor economieo-
asupra mediului si
asigurarea unor eonditii
corespunzatoare pentru populatia
evacuata din zonele calamitate '
4.3.2.

4.3.4.
128
ariile protejate: limitrofe sursel d - . _
imbaiere si recreere; destinate penm,
apa un factor important; rei a itatelor speculor unde
o alte informarii pe care Stat 1Mb
zonele se produc e em re utile ca de exemplu:
. recvent vuturi care transporta f - .
Importante de aluviuni, informatii privind pao- b I . can Hatl
de i nundap t, ' e
U
e e potentlale cauzate
Fig ura 4.22 Harta pri vind riscul producerii inllndatii lor
Planul de management al riscului la inundatii
. Membre trebllie sa elaboreze PI . . .
la inundarii coordonate la nivel I . . a?ur.1 de management al riscului
hartilor hazardul hid.rografic pe baza
pentru zonele cu rise cu pot ential 'sem a . a1rtl .or pnv.I.nd nscul la inundatii
, 111 icativ a tnundaru.
Statele Membre trebuie sa stabil e - b' '. -
zonele de rise potent ial semniflcat' I 0 Planului pentru
. . IV a mundatn luand ' id
consecintele negative potentiale a inundati il ' . _ _ _ " III conSI erare
activitatilor economice. ' or asupra sanaran: umane, mediul ui
129
Continutul cadru aI Planului de management a riscului la inundatii se
prezinta in tabelu14.13.
Planul de management a riscului la inundatii in bazinul/districtul hidrografic
Tabelu1413
Capitol Denumire
I Introducere
II Evaluarea preliminara a riscului producerii inundatiilor
III Harti privind hazardul inundatiilor si a riscului la inundatii
IV Definirea gradului acceptat de protectie impotriva inundatiilor
V Descrierea actiunilor si masurilor necesare pentru atingerea
gradului acceptat de protectie impotriva inundatiilor
VI Descrierea modului de informare si consultare a publicului
VII Descrierea modului de coordonare a realizarii Planului pe
bazine/districte intemationale
Planul de management a riscului la inundatii trebuie sa ia in considerare
aspecte referitoare la: costuri si beneficii; extinderea inundatiilor in zonele
potentiale de retinere a viiturilor; obiecti vele de mediu stabilite de Directiva
Cadru pentru apa; managementul solului si a apei; planificarea teritoriului;
conservarea naturii; navigatie si alte infrastructuri.
Planul trebuie sa se adreseze tuturor aspectelor privind managementul
riscului la inundatii si anume prevenirea, protectia, pregatirea incluzand
prognoza viiturilor si sistemul de avertizare tinand seama de caracteristicile
particulare ale bazinului/districtului sau ale subbazinului. Planul trebuie sa mai
includa zonele cu inundare controlata.
Etapele de realizare si raportare a Planului de management al riscului la
inundatii se prezinta in tabeluI4.14.
Planul de management a riscului la inundatii elaborat de un Stat
Membru nu trebuie sa includa masuri care prin extindere si impact sa produca
dezatenuarea viiturilor in alte tari din acelasi bazin/district hidrografic decat
numai in cazul in care acest lucru a fost agreat.
Statele Membre trebuie sa asigure implementarea coordonata a
Directivei Cadru pentru Apa si a Directivei privind managementul riscului la
inundatii in scopul atingerii obiectivelor de mediu.
In concordanta cu legislatia cornunitara, Statele Membre trebuie sa
informeze publicuI despre: evaluarea preliminara a riscului la inundatii, hartile
privind hazardul inundatiilor, hartile privind riscul la inundatii si planul de
management aI riscului la inundatii.
160
140
l Dupa rena turare
120 100 80
Inainte de rena turare
60 40

20
Adancime maxima a apei(cm)
o
0 -1------.-----,--- 1
131
20
25 -rr================----------

(l)
Q.
(l)
15
"0
...

'Q
(l)
Q.
til
10
2
ftl
E
:l
Z
5
. I . numarul de specii de ichtiofauna pentru unele cursuri de apa din
ba
bltate or . fl t 1
. (S S h tz 2006) de unde rezulta ca dupa renaturarea unui a uen a
A strIa . c mu, ' 1 1
0 U . arul de specii de pesti a crescut de la lOla 19. Un a t exemp u
"U1Ul Drava numa ' d 1 .
ra, ura 4.24) n reprezinta reducerea din Dunare e a
tlan din perioada anterioara indiguiru la 1000-2000 tlan dupa
indiguirii Dunarii (Staras, 1998).
Tabe1u14 14
Nr.crt Etana Terrnen
-
1 Identificare a autorit atilor competente
X +61uni
-
not ificarea catre Comisia Europeans
2 Armonizarea legislatiei St atelor Membre X' +2 ani
-
cu prevederile Directivei si comunicarea
catre Comisia Europeana
3 Evaluarea preliminara a riscului la X +3 ani
-
inundatii
4 Harti privind hazardul inundatiilor si a 22.1 2.20 13
risc ul ui la inundatii
5 Elaborarea publicarea Planului de 22 .12.2015
management al ri scului la inundatii
6 Reactualizarea analizei preliminare a 22.12.2018 apo i din
risc ului la inundatii 6in 6 ani
7 Raportarea de catre Comi sia Europeans a 22.12.2018
modului de implementare a Directivei
catre Parlamentul si Consiliul Europei
8 Reactualizarea harti lor privind hazardul 22. 12.2021
--
apoi din
inundatiilor si a riscului la inundatii si a 6in 6 ani
Planului de management al ri scului la
inundatii
7* - .. A
Etapele de rea1izare si raportare a P1anu1ui de management a1riscu1ui 1a
inundatii
X data mtrarn m vigoare a Directivei privind evaluarca
managementul riscului la inundatii.
130
4.4. Noul concept de amenajare a riiurilor
Fig. 4.23 Corelatia dintre habitatului si
numarul de specll de pesti
4.4.1. Principii
. In ult i.mii 50 de ani raurile din Romani a ca de altfel majoritatea raurilor
din Europa si de pe mamamond, au suferit profunde tran sformari in vederea
uti lizarii functiilor acestora pentru dezvoltarea activitatilor economico-sociale.
A . Exista in care transformarile hidrornorfologice ale
raunlor pen tru utilizarea functiilor economice, au afect at functii le ecologice ale
acestora (Nijland H. si Menke U; 2005) . .
Astfel in figur a 4. 23 se prezinta legatura din tre caracteristicile
Aceasta reducere a biodiversitatii acvatice este cauzata de: .
intreruperea concctivitatii longitudinale unor lucran
de barare tara pasaje de trecere pentru speciile mlgratoare; .
intreruperea conectivitatii laterale dintre inundabila pnn
realizarea unor mdiguiri pe sectoare lungi de rau .
l
132
Fig. 4.24 Dinamica indiguirilor capturilor de ciprinide in perioada
1961-1993 in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
Noul concept de amenajare a raurilor are la baza principii le dezvoltarii
durabile care plead de la ideea ca "Apa este 0 mostenire care trebuie aparata,
pastrata tratata ca atare".
Directiva Cadru pentru Apa si Directiva privind Evaluarea
Managementul Riscului la Inundatii promoveaza un nou concept privind
amenajarea raurilor, avand printre obiectivele principale reducerea riscului la
inundatii si conservarea biodiversitatii mediului acvatic.
Noua strategie de amenajare a raurilor pomeste de la ideea ca raurile
coridoarele acestora formeaza ecosisteme complexe care includ terenuri le
adiacente, flora si fauna si cursurile de apa. Aceste ecosisteme depind de
regimul cursurilor de apa in care debitele, transportul sedimentelor,
temperatura apei si alte variabile au un rol bine definit. In cazul producerii unor
modificari ale acestor variabile fata de valorile existente in mod natural
echilibrul este dereglat. Este motivul pentru care amenajarea raurilor prin
lucrari ingineresti trebuie sa aiba ca obiectiv mentinerea in timp si spatiu a
echilibrului dinamic global al cursurilor de apa,
Indiguirile cursurilor de apa pe sectoare lungi de rau au condus nu
numai la reducerea biodiversitatii mediului acvatic dar la dezatenuarea
_ _J
2000 1980 1960 1940
1900 1920
Tlmp (ani)


i
1\1
I
I

A!\
i
I

h
V
\J
-,
I

!
-----
..__.-- _ ._- - - - ,--- ---,---
5000 -,--_ -----r----- - ----- - - r -
1840 1860 1880
6000
7000
14000 "
13000
12000 "
8000
9000
Fig. 4.25. Variatia cl ebitelor maxime,anuale pe la Bazias
si tendinta acestora in perioada 1840-_006
. d' ' 10 1' reprezinta un
Prin urmare, solutia suprainaltarii in a (J be materiale
clrum la capatul caruia se afla piercleri cle viet: omenest: pagu
foane mari clatoritaiIl\
mcl a
r
i
i lor. ._.: respunzatoare a cursurilor cl e
Consecintele negative ale amenajaru neco . .. "J ' u concl us Ja
apa si imbarea modului cleo ':. O,l
t
"Mai
elaborarea unui nou concept de amenajare a acestora enurni c:
A ."
omit spatiu pentru rauri .
-;;;
U 11000
5
}5 10000 -t
(j)
o
T 8000
7000
6000
I 5000
Ql
4000
c
.s
3000
2000

1000
c::::::::J Suproi nd iguita
- Cipr inide
a::l
..c
135
Functii ecosisteme
Zona de cu
inundare controlata
Starea buna
Obiectiv
economic
\inperspectiv a
Starea actuala
Ecosisteme Naturale
".-----------
" -- I \ ........ --.---...-...
I \ ---
I \\
* 1
N 1
'0.. 1
e
c l
I
1
I
1
Obiectiv
economic
"- - - - -P-4 '16 Noul concept de amenajare a raurilor .
ig. . k Starea de refennta
, 1 are a renatudirii raurilor
Fig 4 27 Evolutia ecosisteme or ca unn 1
' . ' t An general de unnatoare e
l\1asurile de r enatur ar e a raurr or sun I
tipuri/categorii: , I'
habl
' tate1or/elementelor landscape-ulm natura ,
restaurarea
restaurarea proces
e1or
naturale; . d' rsitatii
if e diverselor specii pentru bIO rve .'
masun speer IC
4.4.2. Mai tnult spa/ill pentru r/iuri
134
"Mai mult spatiu pentru rauri ' sunt cuvinte cheie, care ilustreaza icl eea
po litica ce domi na In prezent vestul Europe i, pri n care se sustine necesitatea
redarii raurilor a ceeace "Ie-am luat" - luncile inundabile >- pentru ca
aces tea sa cl reneze cor espunzaror viituri le, In 10Cld incorsetarii raurilor intre
diguri.
Pentru reali zarea acestui deziderat. In unele tari clin vestulul Europei.
sratul achizitioneaza terenuri le din lunca inundabila, prin cumpa rare sau prin
compensate cu alte terenuri.
Acest nou concept, "Mai mult spat iu pentru rauri", pres upune
arrn onizarea ce rinte lor soci ale si eco norni ce precum alimentarea cu apa,
apararea impotriva inundatiilor $i alte le cu cerintele ecologice.
Pentr u aceasta trebuie asigurata continuitatea rfiu lui si a legaturii sale cu
lunca inundabil a prin realizarea unor habitate (zone umede) pentru:
co nservarea f lorei $i faunei ac vatic e, atenuarea viituri lor si retinerea
nutrienti lor.
In aces t mod raul poate manifeste mobi litatea $i sa se adapteze la
presiunile externe perturbatoare si sa-si ment i na conditiile cle autofuncti onare.
In noul concept cl e amenujare. masuri le structurale (Figura 4.26) se VOl'
limita la cele absolut necesare anume:
realizarea cle lacuri cle acumul are strateg ice In zoneJe de formate a
viiturilor, In veclerea asigurarii cu apa a Iolosintelor $i reducerii riscului
procl uceri i unor inund atii ; Pentru lacurile cle acumul are sit uate pe cursurile
cl e apa cu specii migratoare se vor realiza pasaje de trecere pentru biota;
reali zarea cl e poldere cu inundate dir ijata, pe sectoarele mijl oci i $i
inferi oare ale cursurilor cl e apa, In vederca atenuarii debitelor maxime ale
viitur ilor:
" real izarea de i ndiguiri pe sectoare scurte cle rau pent ru apararea impotri va
inund atii lor a localitat ilor $i a unor obiect ive econornico-sociale foarte
importante;
renatur area rauril or si creare a unor habit ate adecvate pentru conservarea $i
dezvolt area florei si faunei acvat ice.
Prin renatur area raurilor se ofera noi spat ii pentru atenuarea
viiturilor $i noi spatii pentru natura reprezentate cl e lunci le inund abil e, uncl e
se vor dezvolt a ecosisteme noi (Figura 4.27) care ofera conditii optime pent ru
flora si fauna acvat ica precum si pentru recrecre turi sm.
137
1
Lohrwardt '
t
MOndelheim
orsoy-Land
Bylerward
- realizata
- in constructie
- propusa
___-dig
1JIiI__p1111l11 _ zona de retentie propusa
- A 1Rhine in landul
_Zone de retentie eu inundare controlata pe n u
Nord Rhine-Westphalia
Fig. .28 a
Niederkassel
Koln-Langel
Worringer Bruch
Monheim
Itter-Himmelgeist
lIvericher Bruch
136
Masurile de renaturare a elementelor landscape-ului natural in cazn]
refacerii conectivitatii longitudinale sunt urrnatoarele:
indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu
sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a
disparut;
realizarea unor pasaje de trecere a ichtiofaunei pentru lucrarile de barare
transversale a cursului de apa cu inaltimea mai mare de 50 ern.
Pasajele de trecere a ichtiofaunei se propun a fi realizate numai pe
sectoarele cursurilor de apa in care traiesc specii migratoare.
Masurile de renaturare a elementelor landscapului natural pentru
imbunatatirea conectivitatii laterale sunt urmatoarele:
restaurarea zonelor umede;
realizarea de zone cu inundare controlata;
restaurarea meandrelor/bratelor secundare;
renaturarea malurilor - indepartarea sau realocarea digurilor pe sectoare
scurte de diu;
oprirea activitatilor din lunca inundabila si restaurarea reliefului .
Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar pe langa
renaturarea elementelor landscape-ului natural si restaurarea proceselor
naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzator folosintelor
speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si lunca inundabila prin
modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor.
De asemenea, trebuie luate rnasuri specifice functie de tipul de specie.
De exemplu:
masuri de realizare a unui pescuit rational ;
masuri de repopulare in cazul unor specii in declin etc.
Prin realizarea masurilor de renaturare a raurilor, prezentate anterior,
ecosistemele acvatice antropizate evolueaza de la starea actuala la 0 alta stare
reprezentata de potentialul ecologic bun sau la starea buna functie de tipul
corpului de apa (figura 4.27).
Pana in prezent, au fost renaturate anumite sectoare de rauri - prin
realizarea unor zone umede - in tarile din vestul Europei si in special in
Germania, Austria, Olanda si Elvetia.In Romania, au fost renaturate cu
rezultate foarte bune incintele Babina si Cernovka din Delta Dunarii, Ciobarciu
din bazinul Jijiei si se afla in proces de renaturare anumite sectoare de rau din
lunca Prutului, Muresului si Dunarii.
In figurile 4.28-4.32 se prezinta exemple de renaturare a raurilor din
Germania, Austria, Elvetia si Romania.
139
Aue
Raul Isar dupa renat urare In Miinchen
li3' Siedlcngsgeble te
Deichli nien (Bestand)
- oek hnne n (Planung)
_ Oberschwemmungsgebiet (Bestan d)
_ Ooerscbwemm ungsgebet (Planung)

http :/ /wwwg=date nbllY''' n M
Oberschwemmungsgebiete an
der Mittleren tsar
Raul lsar intre Miinchen si Landshut - zonele inundabile In trecut , prezent si viitor
Fig. 4.30 Realocare diguri pe raul lsar din Gerrnania
Raul Isar inainte de renaturare In Miinchen
- Zona de retentie Bishicher lnsel
Inainte de renaturare
. Raul Drava inainte dupa renaturare
FIg. 4.29 Activarea unor brate secundare, raul Drava, Austria
138
--r===========---__..
-
Fig. 4.31 Realocarea digurilor pe raul Thur din Elvetia
--
141
142
4.5. Reteaua europeanii de informatii observatii in domeniui
mediului
EIONET
4.5.1. Structura retelei
Agentia Europeana de Mediu (AEM) are ca obiect principal de
activitate producerea de informatii obiective, veridice si comparabile necesare
Comisiei Europene, Statelor Membre si publicului pentru a promova politica
de mediu si pentru a analiza eficienta acesteia. Pentru a realiza acest obiectiv,
AEM se bazeaza pe Reteaua europeana de observatii si informatii in domeniul
mediului - EIONET Environment Information and Observation
Network).
- .
EIONET are ca scop fumizarea unor date si informatii a carer cali tate
este garantata si estimari necesare evaluarii starii mediului inconjurator din
Europa si a presiunilor la care acesta este supus.
Reteaua EIONET a fost infiintata in 1994 (figura 4.33) si a devenit 0
sursa recunoscuta de date si informatii referitoare la calitatea mediului in
Europa si la presiunile si influentele exercitate asupra acestuia.
Pentru evitarea unor costuri suplimentare, EIONET se bazeaza in
primul rand pe retelele nationale de monitorizare existente in Statele Membre.
Prin intermediul retelei EIONET, Agentia Europeana de Mediu
colecteaza date referitoare la mediu din Statele Membre garantand actualitatea,
veridicitatea si calitatea ridicata a acestora. Datele constituie baza elaborarii
unor sinteze privind calitatea mediului din Europa precum si a unor informari
transmise prin intermediul site-ului Agentiei Europene de Mediu. Aceste
documente si informatii sustin procesele de management al mediului si de
elaborare a politicilor de mediu.
Reteaua EIONET are 0 relatie de parteneriat cu Agentia Europeans de
Mediu, Statele Membre si tarile participante. Aceasta retea cuprinde Agentia
Europeana de Mediu in sine, un numar de Centre Tematice Europene (CTE-
uri), experti din 37 de tari, 300 agentii nationale de mediu, precum si alte
organizatii care se ocupa de colectarea informatiilor de mediu. Acestea sunt
Puncte Focale Nationale si Centre Nationale de Referinta.
143
Fig. 4.33 Reteaua EIONET
Centrul Tematic European (CTE) este 0 grupare ?e
tarile membre ale Agentiei Europene de Mediu, cu :xpenenta .speci ica III
domeniul mediului, contactate de Agentia de Mediu pentru a
... .. lementarea programului de lucru al Agentiei.
spnJlTI1 Imp .. . hi bari c1imatice
In rezent CTE-urile acopera cinci domenl1: aer sc I,m . . '
apa, terestru, managementul resurse10r si al deseurilor, diversitatea
biologica (figura 4.34).
Pu
-tul Focal National (PFN) este reprezentat de un expert sau
DC , . di desemnatl
de experti din cadrul organizatiilor nationalc de me iu ape, I AEM
' , f . . I I net de contact a .
finantati de tara respectiva si aprobat a I u . pu tionale de
PFN reteaua nationala a1catuita din mal multe centre napona e
referinta (CNR-uri). d n
, Centrele Nationale de Referinta sunt u ,
p de experti din cadrul organizatiilor nationale de mediu si
expert. sau un u Agentia Europeana de Mediu si cu Centrele Europene
ape, si coopereaza c ,
Tematice.
144
Reteaua EUROWATERNET este fermata din urmatoarele subsisteme:
Subsistemul cantitatii apei;
Subsistemul rauri;
Subsistemullacuri;

Una din componentele importante ale retelei EIONET este EIONET -

WATER (EUROWATERNET), care asigura informatii privind:
starea cantitativa si calitativa a apelor de suprafata si a apelor subterane;
tipurile si marimea presiunilor asupra resurselor de apa de suprafata
apelor subterane datorate activitatilor umane.
Pentru evitarea unor costuri suplimentare, EIONET se bazeaza in
primul rand pe retelele nationale de monitorizare existente in Statele Membre.
EUROWATERNET este compatibila cu cerintele Directivei Cadru
pentru Apa precum si cu cerintele altor Directive Europene din domeniul
apelor.
14)
4.5.3. Subsistemele EUROWATERNET-ului
Reteaua EUROWATERNET cuprinde urmatoarele tipuri de statii:
statiile de referinta care reprezinta statiile unde efectul activitatii umane
asupra calitatii apelor raurilor este neglijabil; mai mult de 90% din
suprafata bazinului are landscape natural;
statiile reprezentative necesare pentru evaluarea efectului activitatii
umane (din industrie, agricultura, gospodarire cornunala, etc) asupra
calitatii apelor raurilor:
statiile de flux care sunt utilizate de regula pentru evaluarea incarcarilor de
substante poluante pe rami transfrontaliere. Ele se aleg astfel : in aval de
zone unde se realizeaza amestecul dintre apa provenita de la sursa de
poluare si apa receptorului, unde concentratia apei raului sa fie cea mai
mare; dintre sectiunile de monitoring operational stabilite in confonnitate
cu prevederile Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene.
Statiile care fac parte din EUROWATERNET trebuie sa fie in
functiune in prezent si sa aiba un sir de date de minimum 30 de ani.
Datele fumizate de EUROWATERNET sunt incluse in rapoartele
emise de Sistemul informational al apelor din Europa (Water [nformation
fu'stem for ,Europe-WISE).
75.2. Componenta EIONET-WATERIEUROWATERNET
Calitatea aerului
Schimbiiri c1imatice
Calitatea apei
Diversitatea
biologica .
Fig. 4.35 Domeniile de a tivit I
C IVI ate a e Centrelor Nationale de Referinta
---.:::===------------
Fig. 4.34 Domeniile de activitate ale Centrelor Tematice Europene
experti de Statele. Membre si sunt alcatuite din
cOlecteaza . e experp care apartin unor organizatii nationale
u '1 d si 0 III regulat date despre mediu la nivel
n e au omenu specifice de activit t d ."
aerului schimbari climatice a c, e exemplu: calitatea apei, calitatea
, , managementul deseuril bi di .
etc. (figura 4.35). 'f or, 10 rversitatea, energia
Subsistemullacuri - Selectarea lacurilor pentru care se VOl' fumiza date
in reteaua EUROWATERNET se face pe baza urmatoarelor criterii:
lacuri cu suprafetele de bazin mai mari de 1750 krn", uniform repartizate pe
teritoriu;
1acuri reprezentati ve pentru urmatoarele categorii de lacuri : mici (0,1 -1
km"): medii (>1- 10 km") ; mari (>10-100 km") ;
Datele si informatiile colectate in cadrul subsistemul ui lacuri sunt
urmatoarele:
informatii privind caracteristicile lacurilor;
concentratiile substantelor prioritare si priori tare periculoase din lacuri;
concentratiile nutrientilor si substantelor organi ce din lacuri ;
caracteristicile presiunilor din bazinul amonte.
Subsistemul rauri - Selectarea sectiunilor pentru acest subsistem se
face pe baza urmatoarelor criterii:
Cel putin 0 sectiune la 1000 krn', uniform repartizata pe teritoriu;
Sectiuni reprezentative pentru bazine: mici 50 km"), medii (50-250 krrr'),
mari ( > 250-1000 krrr') si foarte mari (1000-2500 km") .
Reteaua actuala EUROWATERNET de moni torizare a calitatii apelor
se prezinta in figura 4.36.
In cadrul subsistemului rauri se colecteaza urmatoarele tipuri de date si
informatii:
caracteristicile sectiunilor de monitorizare;
concentratiile substantelor priori tare si prioritare periculoase din rauri;
concentratiile nutrientilor si substantelor organice din rauri;
caracteristicile presiunilor din bazinu1 amonte.

Subsistemul cantitatii colecteaza date referitoare la:

Caracteristicile statiilor hidrometrice: numele statiei , tipul statiei - de
referinta, de flux, de precipitatii, numele raului, numele bazinului,
localizarea statiei - longitudine si latitudine, altitudinea si suprafata
bazinului, etc; ,
Debite si precipitatii: precipitatii medii anuale, precipitatia maxima zilnica,
debite medii anuale, debitul mediu cu probabilitatea 95% si debitul maxim
anual.
147
Pi . 4.36 EUROWATERNET - susbsistemul de monitorizare
g a calitatii apei raurilor
S bsistemul ape subterane - Datele informatiile care sunt
reteaua ;UROWATERNET pentru apa subterana se la de apa
subterana cu suprafata mai mare de 300 km
2
sau care sunt importantc din
de vedere sau al mediului, sau care sunt expuse la presmm
majore'Infonnatiile si datele colectate in cadrul subsistemu1ui ape subterane
sunt urmatoarele: . x , hi d eologie
localizarea si caracteristici1e corpunlor de apa subterana. 1 rog ,
presiuni, etc;
localizarea caracteristicile forajelor de .' b t nte
date de cali tate a apei: nitrati, nitriti, amomu, OXIgen dizolvat . su sa,
prioritare si prioritare periculoase;
148
localizarea si intruziunile de apa sarata.
149
ape tranzitorii, costiere marine - InformatiiIe .
colectate In cadrul acestui subsistem se refera Ia: ' datele
apelor tranzitorii, costiere si marine;
sectiunilor de monitoring si de flux
!nciirdirile corespunzatoars resurselor de apa afluente A 1
tranzitoni costiere; In ape e
presiunile din bazinul amonte
calitatea apelor tranzitorii si costiere - nutrienti din apa _.. b
. .t ... , mam, su stante
pnon are si pnontare periculoase in biota, in sedimente si in apa rnarii. '
, A A
5. EVOLUTIA POLITICII ROMANESTI IN
DOMENIUL APELOR
5.1. inceputurile cunoasterii apelor
Anul de incepere a cunoasterii apelor romane pe baze hidrometrice este
1838, an in care a Iuat fiinta statia hidrornetrica Orsova de pe Dunare. Primele
informatii despre apele tarii dateaza din secolul V i.e.n. si apartin lui Herodot.
Primele incercari cartografice dateaza din anul 1532 pentru
Transilvania (Honterus) din anul 1584 pentru Tara Rornaneasca si Moldova (
Costolda).
In secolele XVII si XVIII cand au inceput sa apara lucrari originale
scrise de romani , intalnim in aceste lucrari si informatii cu privire la apele tarii.
In cronica sa Letopisetul Tdrii Moldovei, Grigore Ureche se refera la doua
fenomene hidrometeorologice deosebite, la apele mari din 1504 si la seceta
neobisnuita din 1585. Miron Costin consemneaza in Letopisetul Tarii Moldovei
seceta deosebita din anii 1660-1661 .
Savantul si domnitorul Dimitrie Cantemir a redactat in 1716
"Descriptio Moldavie" care contine 0 harta cu peste 800 denumiri de rauri si
sate si capitolul "Apele Moldovei".
Din secolul XVIII au inceput sa apara si lucrari mai insernnate de
aparare impotriva inundatiilor. Prima derivatie importanta a fost facuta pe
vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti - 1775, cand apele mari ale
Dambovitei au fost dirijate catre Arges printr-un canal figurat pe harta lui
Rigas Velestinliul Tesaliofal, tiparita la Viena in 1797. Canalizarea raului Bega
a inceput in 1728, iar a raului Crasna in 1774.
Carre sfarsitul secolului al XVIII-lea interesul crescut al marilor puteri
europene pentru tinuturile romanesti au determinat aparitia unor lucrari in care
se mentioneaza elemente de hidrografie. Dintre aceste lucrari pot fi citate: "
Histoire de fa Moldovie et de fa Valachie" (1777) a francezului Jean Louis
Cane, "Memoires Historiques et Geografiques sur fa Yalachie" (1778) a
generalului von Bauer, "Memoires sur un etat ancien et actuel de fa Moldovie"
(1787) de d' Hauterive.
La inceputul secolului al XIX-lea apar noi harti referitoare la tarile
dintre care se rernarca prin reprezentarea retelei hidrografice, harta
realizata intre I828 si 1834 prin grija Academiei Militare Ruse, tiparita in anul
1835.
150
.De:voltarea cunoasterii hidrometrice a apelor Rornaniei a f-
determmata pe de 0 parte pent D - d . _ . " ost
.' . ru unare atonta mteresului putenlor europene
pe acest fluviu, pentru Banat, Transilvania si Bucovina de
admmistratia ce avea preocupari serioase pentru folosirea si
apelor parte in Tara Romaneasca si Moldova de lu
pentru mdependen!a faunrea statului national unitar roman. p
5.2. Evolutia activitiuii legislative $i organizatorice
. _ Primele incercari legislative in domeniul apelor datcaza din a doua
a secolului al XVII!-lea. Astfel in "Pravilniceasca condica" a lui
Ipsilanti m anul 1770 se men!lOneaza drepturile romanilr de a pescui si f.
moo. y
_ La 1817; prin lui Caragea din Muntenia, razesii sunt opriti sa
III .matca care le-ar potopi sau care le-ar miqora vo1umul,
rar codIce.le l.m dill prescrie ca "raurile mari mici si ale
lor Iirnanuri tarrnuri sunt lucrari publice sau avere publica lasata
parriculanlo- numai spre folosinta".
In priveste 1egis1ativ (anexa 5.1.) prima lege a apelor a
fost el.aborata III anul 1924 si cuprinde elemente de masurare, evidenta si
amenajare a apelor. '
Dupa anul 1950,. fost imbunatatit prin promu1garea in
anul 19?3 a 143 privind utilizarea rationals si protectia calitatii
apelor a in anul 1974 care este 0 lege specified ce deriva din
Legea 9!1973 privind protectia mediului .
. In 1976 fost promulgara Legea 1 privind Programu1 National de
a bazinelor hidrografice din Romania iar in anul 1989'L 0- 5
privind g d- . . - '" . ebea
ospo anrea rationala, protectia asigurarea calitatii apelor
1 . 1 apelor 107/1996, aduce doua fata de
egis atia existenta in domeniu, anume: '
del bazin care asigura participarea tuturor factorilor implicati in
omeniu ape or la luarea deciziilor: '
format din tarife, penalitati si bonificatii in
scopul protejarii resurselor de apa si a gestI'un" f '. '
d
- . y 11 e ICIente a sistemelor de
gospo anre a apelor.
Prin Acordul de adera I U' - .
re a munea Europeana mtrat in vigoare la
01.01.1995, Romama asumat obligatia . _ .. d . . .
. 1 ' . , armonrzaru ca rului legislativ
natrona Uniunii Europene. In perioada 2000-2005 au' fost
transpuse III legislatia romaneasca cele 18 Directive europene privind protectia
151
"Zalita!ii apei (tabelul 5.1). Principalele prevederi ale acestor Directive se
prezinta in anexele 4.2-4.8. _ . .. _
Directiva Cadru pentru apa 2000/60 a Uniunii Europene a fost transpusa
integral prin Legea 31012004 si Legea 11212006 pentru modificarea Legii
apelor 107/1996. .
Prin HG 185412005 - Strategia nationals de management a inundatiilor
a transpus in legislatia rornaneasca cele mai importante prevederi ale Directivei
europene privind evaluarea si managementu1 riscului la inundatii care se afla in
faza finala de elaborare.
In prezent in domeniul apelor legislatia romaneasca este armonizata cu
legislatia europeana. De asemenea, a inceput procesul de implementare a
principii10r si a conceptelor europene prezentate in capitolu1 4 care are ca
termen de finalizare anu1 2018 cand se termina peroiada de tranzitie pentru
Directiva 911271IEEC privind epurarea apelor uzate orasenesti,
in domeniul organizarii, primu1 "Serviciu regu1at de masurare a
inaltimilor apelor Dunarii" s-a organizat din anul 1879 de catre inspectorul
general C. Aninoriceanu care a ordonat asezarea de mire si citire zilnica a
cotelor apelor din porturi.
Administrarea statiilor hidrometrice de pe Dunare si raurile interioare a
fost facuta la inceput de Serviciul Hidraulic din Directia general a a porturilor si
cailor de cornunicatie pe apa . Mai tarziu administrarea acestor statii a fost
preluata de Directia general a a imbunatatirilor funciare din Ministerul
Agriculturii pana la 1 iunie 1925 , cand a trecut la Serviciul hidrografic din
Directia generala a apelor din Ministerul Lucrarilor Publice (anexa 5.2.) .
Directia generals a apelor din Ministerul Lucrarilor Publice avea Sectii
de ape organizate pe bazine hidrografice si grupuri de judete. In aceasta
perioada au aparut Sindicatele hidraulice din Transilvania, Banat Bucovina -
constituite din proprietarii terenurilor si beneficiarii lucrarilor realizate de
sindicat.
In 1951 se infiinteaza Directia general a hidrometeorologica care a pus
bazele dezvoltarii meteorologiei si hidrologiei modeme in Romania si in cadrul
careia intra si Institutul Meteorologic si Sectorul hidrologic.
In anul 1956, se forrneaza Comitetul de Stat al Apelor (CSA) avand pe
teritoriu Sectoarele de Ape mai apoi , 8 Directii de Gospodarire a Apelor
organizate la nivel de bazine hidrografice. In anul 1970, acesta devine
departament in cadrul Ministerului Agriculturii .
Romania a introdus principiul gospodarirli apelor pe bazine
hidrografice din anul 1959, iar in intervalul 1959-1962 au fost relizate
primele planuri de amenajare a bazinelor hidrografice. Din acest punct de

153
----- ------ ------ ---- ----------
protectia resurselor de apa de suprafata subterane si a ecosisternelor
acvatice pentru atingerea stari i bune a apelor ;
elaborarea schemelor cadru de amenaj are si de gospodarire integrate a
apelor si a planurilor de gospodarire a apelor pe bazine sau grupe de bazine
hidrografice;
realizarea de anuare, sinteze , studii si cercetari de hidrologie,
hidrogeolcgie, gospodarire a apelor si mediu, instructiuni monografii ,
studii de impact, bilanturi de mediu;
exploatarea, intretinerea si dezvoltarea infrastructurii "Sistemului National
de Gospodarire a Apelor", aflat in adrninistrarea sa;
rnonitorizarea hidrologica, hidrogeologica si de calitate a resurseJor de apa,
precurn si elaborarea diagnozelor si prognozel or;
elaborarea studiilor de hidrologie, hidrogeologie si gospodarire a apelor;
constituirea gest ionarea Fondului National de date hidrologice ,
hidrogeologice de gospodarire a apelor;
avertizarea realizarea rnasurilor de prevenire, combatere inlaturarea
efectelor inundatiilor prin lucrarile proprii de gospodarire a apelor;
avertizarea participarea la aplicarea ma surilor pentru prevenirea,
combaterea si inlaturarea efectelor inundatiilor si a poluari lor accidentale;
avizarea, autorizarea si contro1u1 folosintelor consumatoare si
neconsumatoare de apa, a lucrarilor construite pe ape sau In legatura eu
apele, indiferent de detinator;
asigurarea implernentarii Directivei Cadru 2000/60 si a celorlalte Directive
ale Uniunii Europene din dorneniul gospodaririi cantitative si ealitative a
apelor;
asigurarea aplicarii prevederi lor conventiilor a altor acorduri
internationale din domeniul apelor;
urmarirea realizarii de lucrari noi in dorneniul gospodaririi apelor, din surse
bugetare si realizarea de investitii din surse proprii si atrase;
asigura activitatea de inspectie si aplica sanctiuni conform prevederilor
legale in domeni u;
gestioneaza Fondul Apelor potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
In Romania dezvoltarea gospodaririi apelor a parcurs trei etape
Importante:

5.3. Evolu(ia cOllceptului de gospodiirire a apelor

152
vedere Romania detine 0 prioritate fata de It tat
Ie ' f " , 1 b , c a e SUI e europene care au
gi erat ?nnClplll azinal In anul 2000 prin Directiva Cadru 2000/60/EC
pentr u apa. .
II: anul s-a infiintat Consiliul National al Apelor, avand 9 Directi'
de Ape Jl 4 1OflC11 de Gospodarire a Apelor. > I
A am!l 1990 se constituie Ministerul Apelor , Padurilor si Medi 1 '
Inconjurator. In acelasi an isi schirnba structura devine Ministerul Mediu:U,lll
, , In 199J , se formeaza Regia Autonoma "Apele Romane" c U;'J
Tentonale, care in anul 1998 se tranforma prin HG 918 in C ' 1I ,
NatlOn':,la "Apele Romane" Cll 11 Direcni de Apa, ompanla
In anul 1992, Ministerul Mediului devine Ministerul Apelor Pad "J
si Protect' ' M di I ' .' , a un or
" ',le,l l e ,Ill U,l , acesta se transforma In anul 2001 in Ministerl1l A elor
PI oteq:,eI Medllllul, ,care avea un Departament de gospodarire a apelor. p
, " HG 4,08 anul 2004 se aproba 0 noua structura organizatorica a
Ministerului Mediului Gospodaririi Apelor cu doua dom " ,
, , " enll 111lportante de
actrvrtate medi u gospodariren apelor.
, , A In vedere ca In Romania problematica apelor este foarte
rrnportanra, ,dm. de, v,edere al nivelului de organizare, in perioada 1956-
apele au fost fie muns ter separat (Comitetul de Stat al Apelor. Consiliul

al Apelor) -JOde ani fie departamenr separat in cadrul altui minister -
anI. '
,de Urgenta 73 din iunie 2005 pentru modificare a si
Urgenta [07 el in septembrie 2002, aprobata prin
egea 400 din decembne 2005 Com. pania Nationala "Apele R A " ,
transforn - A Ad " " > omane se
, rna II:, ml,nlstratw NatlOnala "Apele Rornane ",
, , Administraria Nationalg "Apele Romane" are ca principal obiect ele
acn VI tate:
politicii nationale in domeniul gospodarini cantitative
cal itative a res urselor d - . '
' 1 . "l e apa precurn a programului national de
entare a Directivelo- Uniunii Europene, in domeniul gospodaririi
ura 1e a resurselor de apa; e-
administrarea si exploatarea infrastucturii Sistemulu;
Gospodarire a Apelor; National de
gestionarea valorificarea resllrselor ele - d 'f - '
t t
' , 1 1 l' . , ', apa e SUpla ata subterane cu
po en,ld e e 01 natmale a fonelulUl nati011'l.l ele date d' d '
In veel A dr '..' ' ( ( 111 omenlU,
"A 1 R A 111 ep mI rn oblect ului de activitate. Administratia Natiol1'1la
pe e omane are urmatoarele atributii: > > (
conservarea . t' I'
1
'f' " I a lOna lzarea restaurarea
va on lcarea resurselor de apa de S'llpl'afat- , > b .
, ,a su terane;
154
5.4.1. lntroducere
Etapa I-a: pana In 1970 - Gospodarire cantitativa a apelor--=-
eontrolul cantitativ al apelor.
In aceasta perioada a prima .1ege a ape10r, in 1924, care din puno
veder.e a pernus reahzarea Sec{iilor de apd pe bazin e
hIdrografIce, mat apoi a Sindicatelor hidraulice.
In februarie 1993, Romania a semnat Acordul de aderare la Uniunea
Europeana, care a intrat in vigoare in februarie 1995. Tinand cont de
prevederile Capito1u1ui III al Acordului de aderare tr bui --"i
. .. , Ie ule sa 'i
asume ob ligativitatea armonizarii cadrului 1egislativ national eu I . latia
U
.. E ' egIs
muon uropene. ,
Tabel 5. I
Di rectivele europene in domeniul apelor
155
- Ministeru1 Mediu lui si Gospodaririi Apelor are responsabilitatea cea
mai mare in e1aborarea legi slatiei nationale in
chiar daca si alte mi nistere, precum
Paduri10r, Ministerul Lucrarilor Publiee Arnenajarii
Sanatatii sau Ministerul Eeonomiei si Cornertului au 111 mal
ectoare legate de protectia mediului. Aeestea se refera la apa potabila,
s . .. ..
amenajarea teritori ului, tehnologii de productie, mgatu etc
In conformitate eu prevederile Capitolului III al Acordul de aderare al
Romaniei la Uniunea Europeana, a fost necesar ca Romania sa transpuna in
legisla!ia nationala 18 Directive privind calitatea apei (tabelul 5.1) .
Nr. Den umire Directiva Transp unere In Perioada de Data lirnita a
crt. legislatia tranzitie In ani implernentarii
romaneasca
1 Directiva 75/4401EEC HG 56712006 si 0 01.01.2007
privind ca litatea ape lor de HG 66212005
suprafata destinat e pt. modificarea
pre levarii de apa potabila, HG 10012002
Dec izia 77/95IEEC
privind procedura comuna
pentru schimbul de
inforrnatii as upra calitati i
ape lor dulci de suprafata
(*)
2 Directiva 7611 601EEC HG 45912002 0 01. 01.2007
pr ivi nd ca litatea ape i de
i mbaiere
-- t---
3- 10 Directiva 76/4641EEC HG 78312006 3 31.12.2009
pr ivind substantelor pt. modificarea
periculoase (**) cele 7 HG35 112005
di rec tive fice:
- D. 82/176
D.84/1 56 -rne rcur
- D.83/5 13-cadmiu si
D. 84/491 - HCH
- D. 86/280 -
tetraclor ura de
ca rbo n, DDT, PCP
- D. 88/347 - drinuri,
HCB, HCB D,
cloroforrn
- D.90/4 15 - EDC,
TRI. PER, TCB
Cerinte de aderarea Romdniei la Uniunea Europeanii in
domeniul apelor
Etapa a II-a: 1970-2000 - Gospodarirea cantitativa calitativii
apelor : eontrolul cantitativ si calitativ al apelor. a
In aceasta perioada au aparut:
Legea Apelor 8/1974;
Decretul 414/1979 privind limitele adrnisibile ale substantelo- ce pot f
evacuate in cursurile de apa;
Instructiuni privind prelevarea si analiza probelor fiz ico-chimice, bioloaice
si baeteriologice (1972 _ 1977) b
Legea 5/1989 privind gospodarirea rationala, protectia si asigurarea ealitii tii
apei; ,
Hotararea de guvern 100 1/1990 privind stabi lirea unui sistem unitar de pliiti
pentru produsele si servicii le de gospodarire a apelor; ,
Legea Apelor 107/1996.
Etapa a III-a: 2000 - Cospodartrea durabila a apelor _ control ul
cantitativ si ealitativ al apelor si ecosisteme sanatoase.
Legea 112/2006 si Legea 3 10/2004 pentru completarea si modificarea
Legii apelor 107II 996 si HG 1854/2006 pri vind strategia nationala de
management aI riscu1ui la inundap] asigura din punct de vedere 1egislativ
trecerea 1a 0 noua etapa de dezvo1tare in domeniul gospodaririi apelor- etapa
gospodaririi durabile.
5.4.
157
156
5.4.2. Cerinte legislative si organizatorice
Din punct de vedere legislativ toate cele 18 Directive Europene au fost
transpuse In legislatia romaneasca.
Din punct de vedere organizatoric pentru implementarea Directivei
Cadru s-a creat la nivelul Ministerului .Apelor si Protectiei Mediului, Comisia
Interministeriala a Apelor formata din reprezentanti ai ministerelor si
autoritatilor centrale competente si Administratiei Nationale "Apele Romane''
(figura 5.1.).
Comisia Interministeriala a Ape lor are . un presedinte care este si
reprezentantul Romaniei In Comisia Intematiomila pentru Protect
ia
Fluviului
Dunarea si un secretariat. '
In conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor
Protectiei Mediului 913/15.10.2001 si a Legii apelor Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor si Administratia Nationala "Apele Rornane" au fost
desemnate autoritatati competente pentru implementarea Directivei Cadru
2000/601EC.
Planurile de management ale bazinelor hidrografice elaborate de
Directiile de Apa ale Administratici Nationale "Apele Romane" pe fiecare
bazin hidrografic vor fi supuse spre avizare Comitetelor de bazin care reunesc
principalii factori din domeniul apelor: statu], cornunitatile locale, unitati de
gospodarire a apelor, reprezentantii industriei si agriculturii, ONG-uri.
Pe baza Planurilor bazinale Adrninistratia Nationala "Apele Romane"
va elabora Planul de management a bazinelor hidrografice din Romania care se
va integra In Planul de management al districtului hidrografic al Dunarii.
Negocierile eu Uniunea Europeana pentru capitolul 22 Protect
ia
rnediului au tnceput la 01.01.2001 s-au finalizat la 26.11.2004. In urma
acestor negocieri s-au obtinut perioade de tranzitie pentru urmatoarele
directive: Directiva 76/464IEEC privind descarcarea In mediu acvatic a
substantelor periculoase - 3 ani, Directiva 98/83IEEC si 80/923IEEC privind
calitatea apei destinate consumului uman - 9 ani si Directiva 911271IEEC
pri
vind
epurarea apelor uzate urbane -12 ani.
Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana s-a semnat pe
25.04.2005 si data aderarii fiind 01.01.2007.
Pentru cele mai importante Directive se vor prezenta in continuare
cerint
ele
prevazute In Tratatul de Aderare.
(**) Prevederile aeestei directive sunt incl Cadr u 2000/601EC
artieolului 6. use In irectrva Cadru 2000/601EC eu exceptia
Nr.
----
Denumire Directiva
crt.
Transpunere In Perioada de Data lirnita a
legis latia tranzitie In ani implernenta-j]
roma neasca
11 Directiva 80/68IEEC HG 783 /2006
asupra protectiei apei
0 01.01.2007
---
pt. modificarea
subterane impotriva HG 351/2005
poluarii eauzate de
anumite substante
oericuloase (*)
1? Directiva 78/659IEEC HG 563/2006 0 01.01.2007 -
asupra calitatii apelor pt. modifiearea
dulci ce necesita proteetie HG 202/2002
sau imbunatatire pentru' a
sus ti ne viata pesti lor (*)
13 Direetiva 79/923/EEC HG 20112002
asupra calitatii apelor
0 0 1.0 1.2007
nentru moluste '(*)
14 Directiva 79/869IEEC HG 567/2006 si
privind metodele de
0
HG 662/2005
prelevare analiza a pt. modificarea
apelor de suprafata HG 100/2002
destinate produeerii ape i
notabile
15 Di rectiva 911676IEEC HG 964/2000
privind protectia apelor
0 01.01.2007
i mpotriva po luarii eu
nitrati proveniti din surse
azricole
16 Direetiva 91/2711EEC HG 35212005
privind
12 31.12.20 18
epurarea apelor pt. modificarea
uzate urbane Deeizia HG 188/ 2002
93/48IEEC
17 Direetiva 98/83IEEC si Legea 31112004
80/923IEEC
9 31. 12.20 15
privind pt. modificarea
ealitatea apei destinata Legii 458/2002
consumului uman
18 Direetiva Cadru privi nd Legea 11212006
apa 2000/601EC
0 3 1.12.2015
pt. modif.eompl.
Legii 3 10/2004
I
a Legii
* . . 107/1996
( ) Prevederi le acestor directive sunt incl D'
. ' use 111 I
L
Prevederile acestei Directive au au fost transpuse in Legea 3J112004
pentru modificarea Legii 458/2002, privind calitatea apei potabile
Cerintele importante prevazute in Directiva 98/83/EEC privind calitatea
apei destinate consumului urnan sunt urmatoarele:
Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si
valorile pentru parametrii relevanti ;
Stabilirea punctelor de conformare, unde calitatea apei trebuie sa fie
corespunzatoare valorilor parametrilor stabilite conform A11. 5;
Asigurarea monitorizarii periodice, la nivelul intregii taxi, a calitatii apei
destinate consumului uman informarea adecvata si actualizata a
consul11atorilor, inclusiv publicarea periodica a rapoartelor prezentare lor
catre Comisie;
Asigurarea tuturor masurilor necesare de remediere pentru a se restabili
calitatea apei care nu corespunde valorilor parametrilor de calitate.
interzieerea folosir ii apei a carei calitate constituie un perieol potential
pentru sanatatea umana, acordarea de posibile derogari si infonnarea
consumatorilot;
Asigurarea ca suhstantele sau materialele folosite la tratarea sau distributia
apei destinate consumului uman nu VOl' afecta protectia sanatatii publice;
Asigurarea calitatii apei potabile In confonnitate cu prevederile 1egi i
3 11/2004, se desfasoara in cadrul unui proees etapizat, eonvenit cu Cornisia
UE In cadrul negocierii perioadelor de tranzitie. astfel:
Pana la 31 c\eeembrie 20 I a
_peutru oxidabilitate. amoniu, nitrati. turbiditate, aluminiu. fier, metale
grele, pesticide, mangan pentru localitatile cu populatie peste 100000
locuitori;
Pana In 3 I decembrie 2015
_ pentru amoniu. nitrati, aluminiu, tier. metale grele, pesticide si mangan
pentru localitatile cu populatie cuprinsa intre I0.000 si 100.000 loeuitori ;
_ pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier. metale grele si pesticide
pentru localitatile cu populatie sub 10.000 locuitori.
159
5.4.3. Cerintele Direciivei 98/83 EEC privirul calitatea apei
destinat e COl1 swl1 u!ui unian
Pentru a realiza aceste ntributii la nivelul Administrat
iei
si Directiilor de
Apa s-au creat Departamentul de Planuri de management si respectiv Co1ective
de impJementare a Directivei Cadru in domeniuJ apei.
e
"'0

U
0 0

-c -c
g
."
It--+

e
:;

00.
8
0
ii
-c

I+----

0 (5
-'!::ril

B
0"- 8
0

."
-c

-al
'--'
0

"E: ..Q
8
I -c
1('"
rI

t
c f

.2 r-
i
: E __ go
oC---+ ft
n

E :I
\ :J
C
L-.
,.--..-
158
160
Termene! de eonformare ale aglomerarilor umane
-,-
._..-
2018 2015
_.._-- --- -- -J
100 100
-
- - --
2013 2010 20 05
90
Din acest punet de vedere Romania se afla intr-o pozitie mai
defavorabila fa!a de Statele care au aderat la Uniunea Europeana in primul val
si care au avut la momentul aderarii grade mai mari de racordare a popula!iei la
retelete de canalizare si la statiile de epurare.
161
Fig. 5.2 Ritmurile de realizare a retelelor de eanalizare si a statiilor de epurare
pentru aglomerarile cu mai mult de 2000 loeuitori echivalenti
De asemenea Direetiva 911271/EEC, art.7 prevede asigurarea ea apele
uz
ate
de la aglomerarile umane eu mai putin de 2000 I.e. sa fie epurate
corespunzator inainte ea ele sa fie descarcate in mediul acvatic. Termenul de
conformare pentru localitatile eu mai putin de 2000 I.e. este de 31.12.2018
Ritmurile de realizare a retelelor de eanalizare si a statiilor de epurare
pentru localitatile eu mai mult de de 2000 I.e. se prezinta in figura 5.2. Se
remarea faptul ca in Romania la nivelul anului 2005 gradul de raeordare la
retelele de canalizare a loeuitorilor eehivalenti a fost de 48,7% iar gradul de
la statiile de epurare a fost de 34,9%
La nivelul judetelor cele mai mici grade de raeordare erau urmatoarele:
pentru retele de eanalizare (figura 5.3) - judetele Giurgiu, Ilfov, Olt,
Teleorman, Arad, Calarasi, Dambovta, etc.;
pentru statiile de epurare (figura 5.4) - municipiul Bucuresti, judetele: Dolj ,
Mehedinti, Tulcea, Braila, Neamt, Ilfov, Olt, Giurgiu, Teleorman,
Dambovita, etc.
--
Cerintele Directivei 91/271/EEC ' .
urbane pentru epurarea ape /or uzare
5.4.4.
Directiva 91071 EEC "
" r; '. - privind epurarea ape/or uz t b
tJanspusd III lezislana I'om'lnc'lsea .: HG" a e ur ane a fost
188/2002. cu n, c pu n .)52/2005 pentru moclifiearea HG
Ceri ntele prevazure de Directiva 91177 -
S . bT - sum urmatoare!e'
ta I Ilea aglomeranlor urnane eu peste 2000 l.c. R. ' .. ,
j udetenc de arnenaja re a teritoriu lu], .. Reactuallzalca planunlor
DeCinire'\ zone l ' '" sibile .
_ .. t: . ". e 01 sensl I e - lIltre,g terl'tCll'l'llI R
, - b - omanrei a lost dec] ' ,'11' ,' \ 1 ca
zona sensi ila;
Autori zarea folosintelor de 'l/1a _ PI' .: j .
" ' c " dnllJ I ( e eontormare'
MODltonzarea etJuenti lor statiiJor de , .
monitoring integrat al apelor; . epui ate - Acloptarea si stemului de
Rea lizarea 1 modernizarea sistcrnclor de caw r ' ',' " " . "
penrru toate agIolllerari Ie umano cu )est ' ) a izrn e a starn lor cle epurare
peste J0 000 I " " . i , ..J ' e - 000 l.e. Penrru aglollleraril e cu
" .e se VOl realiza statu cle epurare . tre: '_
reducerea azotu lui si fosforlllui:' are cu rcupta ter!lara pentr u
Epurarea eorespunzatoare a apeior UZ' lI e I' I' , , ': '
puti n de 2.000 le. ( e a elglomeranJe umane cu mai
Aglomerari le umane eu peste 2000 Ie " " , .
prezentatc In tabelul 5.2. . . tCl lllenele de eonlo rlllare sunt
. .Costurile estimate pentru impIementarea acestei
5,6 rniliarde Euro Directive se I'idicaJ;
F=
TipuJ de
NumaruJ
TabeJ 5,2
I.e.
%
de I aglomerare

conformare Ii
2000-10000
2346
10 192231
j
Ie
38.0
3 1.12.20 18
10000-
241
8
150000 le
7011655
26.2
31. 12.2015
> 150000 Ie
22
o
956)512
35. 7
31.12.20J5
Invenrar total
2609
2
26767398
JOO 31.12.2018
163
Perioada 2005 de la semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana si pana In anul 2018 cand se finalizeaza implementarea
completa a prevederilor Directivei 911271/EEC pentru epurarea apelor uzate
urbane va reprezenta perioada en eel mai mare grad de dezvoltare a
infrastrnetnrii de alimentare en apa, eanalizare epnrarea apelor uzate
din istoria Romaniei.
Aceasta reprezinta nu numai 0 mare provoeare pentru din
domeniu pentru a realiza aceste obiective dar si un efort finaciar
considerabil care trebuie facut intr-o perioada de 14 ani, in timp ce celelalte
state din vestul Europei au facut aceste eforturi intr-o perioada mai mare. Un
exemplu semnificativ (Arno Quadfling, 2006), 11 reprezinta investitiile facute
tntr-o perioada de 30 de ani In modernizarea si dezvoltarea sistemelor de
canalizare si epurare a localitatilor din landul Hessen din Germania care are 0
populat
ie
de aproximativ 6 milioane de locuitori (figura 5.5).
Capitallnvestit (Mil. OM)
1,000 -i-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ----,
900
800
200
100
1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000
Sistemul de colectare _ Statii de epurare Total
Fig. 5.5 Investitiile de capital facute pentru modernizarea dezvoltarea
sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate din landul Hessen
400
300
500
700
600


00.10

J St5ei - _.- - -- _ _ _ _ e2.7
43-.17-1
90
80

(III J '# I .. 4 ,iI to- - I -.--.-.
't 't T qJ Iq :/. 1' fQ(I lQll j- c l .J c c! l ,jof err!' r e ; of.i i' / j,; s !t 'b
ra:o;Lo'l::m:i:le?d: "1/ -
a locuitoril or echivalenti pe fiecare judet in anul 2005

70
l!!
..
1!
8
60
f!

...
-e
50
f!
"
40
30
Fig. 5.3 Gradul de racordare la retelele de canalizare
,- pe judet In anu12005
162
l
164
Motivul principal pentru care Romania a solicitat 0 perioada de tranzif-
d 12' . Ie
e am pentru implernentarea prevederilor Directivei 91/271/EEC i-a
reprezentat efortul financiar.
Intr-o prima vor fi directionate spre aglomerarjj,
peste I.e., care au si eel mal Important efect asupra mediului.
In contextul declararii intregului teritoriu al Romaniei drept z
ibila .1. ona
sensi I a,. costuri e pentru implementarea Directivei 9112711CEE
sunt de circa 13,4 miliarde Euro, din care:
10 Euro. pentru .i?vestitii, din care: 3,5 miliarde Euro pentru
statiile de epurare 6,5 miliarde Euro pentru sistemele de canalizare:
3,4 miliarde Euro cheltuieli de exploatare. '
5.4.5. 76/464/EEC si a celor 7 Directive flee
privind descarcarea in mediul acvatic a substantelor periculoase
. 76/464/EEC si cele 7 Directive fice privind descarcarea In
med:ul a substantelor periculoase au fost transpuse in legislatia
romaneasca pnn HG 783/2006 pentru modificarea HG 351/2005
Cerintele importante ale acestor Directive sunt urmatoarele:
Oprirea poluarii cu substante prioritar periculoase din "Lista neagra" Lista I
(anexa 4.7);
Reducerea poluarii pentru incadrarea in limitele stabilite de Directiva
pentru substantele din "Lista gri" Lista II (anexa 4.7).
automonitoringului de catre unitatile care descarca substante
mediul acvatic si in apele subterane si
de control de catre Directiile de Apa;
. Penoada de tranzitie prevazuta in Tratatul de aderare a Romaniei la
Umunea Europeana este de 3 ani respectiv 29.12.2009 pentru urmatoarele
substante:
Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena 1 2 -diclor etan T . 1 til v
. ' , - nc ore lena,
Triclorbenzen - pentru 21 de unitati industriale (anexa 5 3) di . d tri
hi . v ( , III III us na
c lmlc.a a?organica, organica cauciuc, petrochimie, celuloza si hartie);
Mercur - pentru 27 de unitati industriale (anexa 5.4);
- pentru 3 unitati S.C.Sinteza S.A. Oradea - judetul
Bihor; SC OLTCHIM SA Rammcu Valcea - judetul Valcea; SC
CHIMCOMPLEX SA Borzesti - judetul Bacau;
165
--Pentru DDT aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, tetraclorura de
carbon, c1oroform, 'percloretilena si pentaclorfenol - Romania va respecta
valo
rile
limita la data adedirii . .' . - .
Costuri estimate pentru implementarea Directivet 76/464/EEC si a celor
7 Directive fice sunt de circa 2 miliarde .
Cerint
ele
pentru implementarea Dlfectivel pentru Apa 2000/60 a
Uniunii Europene prevad in principal elaborarea de Management pe
bazine/spat
ii
hidrografice, care se prezinta in subcapltolul 5.6.2. . .
Costurile implementarilor pentru Romania a tuturor DlreCtlvelor
Europene in domeniul calitatii apei au fost estimate la 19 miliarde Euro.
5.5. Obiectivele politicii de gospodarire a apelor
Obiectivul general al politicii de gospodarire a apelor este asigurarea
unui standard ridicat de viata din punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii
Romfmiei.
Obiectivele specifiee ale politicii de gospodarire a apelor sunt
unnatoarele:
Asigurarea alimenHirii continue eu apa a folosintelor a populat
iei
superioara a capacitatilor disponibile in amenajarilc de
surse existente pentru acoperirea deficitelor de apa potabila, exemplu:
Aductiune din acumularea Zetea pentru alimentarea cu apa potabila a
localitatilor deficitare de pe Valea Tamavei Mari.
[ucrarilor in executie de asigurare a resurselor de apa,
exemplu: Acumularea Runeu; . _. v
Amenajari de surse noi pentru satisfacerea cerintelor de apa potabila,
exemplu: Acumularca Taia, Acumularea Azuga;. _
Realizarea unor fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu apa
a satelor, exemplu: Platforma Cotmeana;
Reabilitarea retelelor de distributie a apei existente, pentru reducerea
pierderilor de la 30-50% la 15%; .
Realizarea de noi sisteme centralizate de alimentare cu apa in speclalla
sate.
o Protectia si conservarea starii bune si foarte bune a apelo
r
t
atingerea pana In anul 2015 a starii bune a apelor pentru corpunl
e
e
apa modificatc calitativ prin:
la inundatii si
biodiversitatii
166

Ap1icarea principiului anticipare si prevenire in locul celui de actiune si

remediere;
Cresterea participarii publicului 1a luarea deciziilor din domeniul
gospodaririi apelor;
Cresterea responsabilitatii civice privind ecologizarea cursurilor de apa;
Introducerea la folosintele de apa a tehnologiilor curate;
Reabilitarea si dezvoltarea statiilor de epurare existente precum si
realizarea de statii noi pentru aglomerarile umane cu mai mult de 2000
locuitori echivalenti;
Reabilitarea retelelor de canalizare existente si realizarea de altele noi;
Diminuarea poluarii din surse punctiforme si difuze;
Reducerea/oprirea poluarii produse de anumite substante
prioritare/prioritare periculoase descarcate in mediul acvativ.
Atingerea potentialului ecologic bun pentru corpurile de apa artificiale
puternic modificate:
Prezervarea ecosistemelor sanatoase si valoroase biologic la care starea
actuala admisa ca stare initiala este convenabila si la care interventiile
antropice trebuie eliminate sau strict limitate;
Conservarea in cazul ecosistemelor partial antropizate cu caracteristici
acccptabile si mai ales ameliorabilc, in vederea pastrarii structurii si
caracteristicilor actuale;
Transformarea in cazul ecosistemelor putemic antropizate ale carer
caracteristici primare au fost alterate putemic sau ireversibil modificate
pana la distrugere si pentru care trebuie create conditii pentru
dezvoltarea dirijata a unui nou ecosistem echilibrat.
Realizarea unor habitate pentru dezvoltarea biodiversitatii de exemplu:
Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, zona Prutului Inferior, etc.;
unor debite ecologice pe cursurile de apa;
Imbunatatirea esteticii corpurilor de apa si a zonelor limitrofe accstora.
riscului in situatii exceptionale - inundatii, secete, poluari
accidentale, degradarea terenurilor, etc. prin:
Imbunatatirea conceptului de management a riscului
corel area acestuia cu conceptul de crestere a
ecosistemelor acvatice;
Modemizarea sistemului informational din dorneniul gospodaririi
apelor prin:
automatizarea monitoringului cantitatii si calitatii apelor;
realizarea unui Centru national si a unor Centre bazinale de
prognoze hidrologice.
In?
Elaborarea hartilor privind hazardul inundatiilor si a1 riscului la
inundatii; .
Planurilor de Management al riscului la inundatii;
Cresterea capacitatii de actiune pentru interventii operative in vederea
diminuarii efectelor negative ale apelor prin:
reaetualizarea si adaptarea planurilor de aparare impotriva efectelor
distructive ale apelor;
organizarea unor Centre de interventii operative dotate
corespunzator;
realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare eficiente in special in
cazul viiturilor rapidc.
Completarea lucrarilor existente de regularizare si indiguire a cursurilor
de apa eu realizarea de lacuri de acumulare, nepermanente pentru
atenuarea viiturilor, prevazute in schemele cadru dar nerealizate;
_ Continuarea lucrarilor incepute si in special a celor care apara zone cu
un rise ridicat de inundare si in care inundatiile ar produce victime
ornenesti si ar afecta importante bunuri materiale sau culturale;
_ Corelarea lucrarilor de amenajare a cursurilor de apa cu cele de
amenajare a teritoriului si combaterea eroziunii solului in partrimoniul
agricol si silvie;
_ Reluarea si accelerarea actiunilor si lucrarilor de corectie a torentilor
care provoaca inundatii.
Cresterea cooperarii internationale
Un obiectv important al acivitatii internatinale in domeniul gospodaririi
apelor este cresterea cooperarii in Bazinul Dunarii, in bazinul Marii Negre
si la nivelul Europei (capitolele 6.3.1 si 6.3.2).
Dezvoltarea cercetarii stiintifice in scopul fundamentarii masurilor si
actiunilor pentru asigurarea gospodaririi durabile a apelor prin:
_ Elaborarea unor modele cuplate meteorologice si hidrologice in scopul
cresterii preciziei anticiparii prognozelor hidrologice;
Evaluarea impactului antropic si a schirnbarilor climatice asupra
resurselor de apa;
Studiul fenomenelor hidrologice periculoase si a riscurilor asociate in
vederea diminuarii efectelor negative ale acestora;
Studiul proceselor de poluare a apelor si evaluarea vulnerabilitat
ii
la
poluare a sistemelor acvatice; _
Adaptarea exploatarii lacurilor de acumulare la noile cerinte apa
folosintelor, inclusiv prin luarea in considerare a cerintet de apa
ecologica;
168
169
SCHEMA DIRECTOARE DE AMENA.JARE MANAGEMENT A
BAZINULUI HIDROGRAFIC
(SDAMBH)
I
Planul de "T
<11bazinlJlui I
(PADH)
I
,c:=::: --- -- .
p nllul nerniJoagenlellt
al hazllUJlui hir1nl"a1tl: 1__
(f'MBH)
Studii privind fundamentarea metodelor si mijloacelor de restaurare-a
raurilor prin asigurarea compatibilitatii dintre cerintele biologice si cele
ingineresti;
Elaborarea unor modele complexe pentru studiul proceselor dinamice
chimice si biologice in vederea prognozei evol utiei starii apelor; ,
Elaborarea unei metodologii de clasificare a calitatii apelor tinand
seama de directivele europene din domeniul apelor.
5.6. Schema directoare de amenajare management a
bazinului hidrografic
Sintt:2a
planurilor bazill ale
r
I
Planul tla1ional de
amenajare
81b azineltlr :,1
,---__. .--1
Phmuri bazillale
Anexe
--- ------""1
,"'/
__
I
...--
.s>:
.- .1- -, ...--
Part ea A :Pl anul general ----------
de maragemant al
Oistrictului
Ounarii
[:
l anUI d? al
Oistrictului at
Ounanl
Partea A: Problema
transfrontaliere
i) ea 6:" ' <l1Iul
de Ul dflf!91::rnt.:ot
ill bazi ne 01 hidrl)!J"afire
._-------_._-----,.
Sirm:Z<l pl.tnun 01-
ba zim'fle
PI"m.d 37.irlO$le
,tn<;oJ<e

(
, / ," See transmiteI a ""'\
l e p OR )
1---+',
\,
'--
-
In conformitate cu prevederile Legii I [212006 si a Legii 31012004
pentru modificarea si completarea Legii Apelor 107/1996 in vederea stabiliri i
orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si
complexa a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice, precum si pentru
protejarea zonelor umede se elaboreaza Scheme directoare pe bazine sau grupe
de bazine hidrografice, pana eel tarziu la data de 22 decembrie 2009.
Schemele directoare fixeaza intr-o maniera general a si armonioasa
obiectivele de calitate cantitate a apelor, urmand sa asigure:
0 stare bun a a apelor de suprafata sau, pentru corpurile de apa art ificiale sau
putemic modificate, un bun potential ecologic si 0 stare chimica buna a
apelor de suprafata;
0 stare chimica buna si un echil ibru intre cantitatea prelevata si
reiancarcarea apelor pentru toate resursele de apa subterana;
alimentarea optima cu apa a folosintelor;
reducerea efectelor negative ale apelor datorate inundati ilor, secetelor
poluarilor accidentale.
Schema directoare de amenajare si management a bazi nului hidrografic
este instrument ul de planificare in domeniul apelor pe bazin hidrografic,
alcatuita din doua parti : Planul de amenajare al bazi nului hidrografic (PABH)
si Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) (figura 5.6) .
5.6.1. lntroducere
170
5.6.2. Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH)
are un continut cadru ce se prezinta in anexa 5.5 si care este "
confomutate cu prevederile Directivei Cadru 2000/601EC pentru apa. In
. Legea 11. si Legea Apelor 310/2004 pentru completarea i
107/1996 prevede ca Planul national de management :1
din Romania este format din 11 Planuri de management bazinal (tabe] I
5.3 figura 5.7). u

'\.
\..
"
,<: SHBANAl.:
"" -J
.'" ..
Fig. 5.7 BazineIe/Spatiile hidrografice apele costiere pe care se elaboreaza
Planunle de Amenajare si Planurile de Management
R ".Planurile de management ale bazinelorlspatiilor hidrografice din
D sunt a Planului de management al hidrografic al
unaru, III comormnan, prevederile Directivei Cadru pentru Apa.
171
Bazine 1Spatii hidrografice si ape costiere pe care se elaboreaza
Planurile de management
Tabelul53
Nr.crt. Bazin / Spatiu hidrografic Suprafata % din suprafata
(Km
2
) Romaniei
1. Somes - Tisa 22.380 9,42
2. Crisuri 14.860 6,26
3. Mures 28.310 11,93
4. Banat 18.393 7,74
5. Jiu 16.713 7,05
6. Olt 24.050 10, 14
7. Arges - Vedea 21.479 9,04
8, Buzau- Ialomita 23.874 10,05
9. Siret 28.116 11,85
10. Prut - Barlad 20.267 8,53
11. Dunare, Delta, Spatiul 18.949 + 1130 7,98
hidrografic Dobrogea +
Ape costiere
TOTAL Romania 237.39 1+1 130 100
In bazinul hidrografic al Dunarii este inclusa suprafata de 232193 Km:!,
ceea ce reprezi nta 97,4% din suprafata Rornaniei. De asemeni, in bazinul
hidrografic al Dunari i au fost incluse apele costiere ale Romaniei precum si
bazinele afluentilor care se varsa in Marea Neagra (cu suprafata de circa 5198
Km\ formand astfel Districtul Hidrografic al Dunari i, in conformitate cu
prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC.
Apele costiere rornanesti au fost incluse in Districtul Hidrografic al
Dunarii deoarece starea apelor si morfologia tarmului sunt influentate
substantial de Dunare. Apele costiere romanesti sunt delimitate la 0 distanta de
o mila nautica fata de linia tarmului care este definita de 9 puncte, conform
Legii Apelor 107/1996 modificata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006.
Realizarea planurilor de mangement se face in etape, astfel:
Etapa 2004: se refera la elaborarea capitolelor 1-5 si 6.1.1 si 6.1.2 din Plan
ce a fost transmis la CE;
Etapa 2007: se refera la realizarea sistemului de monitori ng integrat al
apelor (capitolul 7) si transmiterea unui Raport la CE;
Etapa 2008: Elaborarea Planul ui, capitolele 1-13 pe baza datelor fumizate
de noul sistem de monitoring integral. al apelor. Publicarea primului draft al
Planului si supunerii acestuia informarii si cons ultarii publ icu lui:
1
la rise
63.6%
12.4%

Nutrienti
A1terarihldromorfologice
80.4%
posibilla rise
94.3%
__-: 2.4%
84.9%
Substante organ Ice
9.5%
Substante prioritarelprioritar periculoase
3.3%
nu este la rise
Fig. 5.8 Corpurile de apa de suprafata la rise
In figura 5.9 se prezinta eategoriile de eorpuri de apa: la rise, posibil la
rise si naturala din Romania si din unele State Mernbre ale UE (D'Eugenio J.,
2006). Comparativ eu alte tari Romania se afla pe loeul 4 eu 43,7% eorpuri la
rise sau posibilla rise, Franta pe loeul 7 eu 64% Austria pe loeul 11 eu 76%,
Gennania pe loeul 14 eu 84%, etc.
Pentru 0 earaeterizare ulterioara mai detaliata si completa este necesara
imbunatatirea monitoringului ehimie si biologie utilizarea unor modele
matematice.
173
-;- 56 (2,4%) la rise; 77 (3,3%) posibilla rise; 2214 (94,3%) lara rise din punet
de vedere al substantelor prioritare/prioritar periculoase;
490 (20,9%) la rise; 365 (15,5%) posibilla rise; 1492 (63,6%) fara rise din
punct de vedere a1 alterarilor hidrornorfologiee.
Evaluarea riseului neatingerii obiectivelor de mediu pentru eorpuri1e de
apa tine eont de eriteriile pentru identifiearea presiunilor, precum si de eriteriile
pentru evaluarea impactului aeestora asupra resurselor de apa.. Au fost luate in
eonsiderare urmatoarele:
poluarea eu substante organiee;
poluarea eu nutrienti;
poluarea eu substante priori tare / prioritare perieuloase;
alterari hidromorfologiee.
Un eorp de apa este .Ja rise" daca unul dintre eriteriile referitoare la
impaet este indeplinit. nu este indeplinit niei unul dintre
cnteru, atu.ncl "fara rise". In cazul in eare lipsesc datele pentru
evaluarea atunci ..de apa este eonsiderat ea fiind "posibil la rise".
Avand In vedere criteriile mentionate anterior, starea eelor 2347 de
eorpuri de apa permanente de pe teritoriul Rornaniei este urmatoarea (figura
5.8):
224 (9,5%) la rise; 131 (5,6%) posibil la rise ; 1992 (84,9%) fara rise din
punet de vedere al substantelor organiee;
291 (12,4%) la rise; 168 (7,2%) posibilla rise; 1888 (80,4%) fara rise din
punet de vedere a1 nutrientilor
Corpuri de apa de suprafata la rise
172
Etapa 2009: Publiearea Planului si aprobarea aeestuia de
Rornaniei;
Etapa 2010 Transmiterea Planului la CE;
Etapa 2009-2015: Implementarea Planului in vederea atingerii starii bune
apelor din Romania. a
2013 Analiza realizarii Planului si inceperea elaborarii celui de-al
doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic eare se va implement
pana in anul 2021 a
Mentionam faptul ca pentru fiecare etapa se elaboreaza un Raport ce se
transmite la ICPDR si care reprezinta contributia Rornaniei la Planul de
Management al Di strietului Hidrografic a1 Dunarii .
. In continuare, ciclul de planifieare - respectiv de elaborare si
implementare a strategiei in domeniul gospodaririi apelor, continua din sase in
sase ani , fieeare eiclu avand obieetive speeifice.
Pana in prezent au fost elaborate pe fieeare bazin/spatiu hidrografic
Rapoartele 2004 ale Planurilor de Management si Raportul National 2004 din
care se vor prezenta in continuare aspeetele importante.
174
"'"'
,..-.
I
-I II I

""'
""'
"'"
""'
""
""'
"'"
''"'
''"'
--L
-'-
""
........
-

- - - - - -
- - -
est C' l
"" '"
er , SK rr tv . ,
""
D
"
... CZ
L

Corpuri de apala rise Corpuri de apa posibil la rise II Corpuri de apatara rise
Fig. 5.9 Categorii de eorpuri de apa din Romania eomparativ eu uncle
State Europene
Efectele majore ale impactului activitatilor umane asupra resurselor de
apa
Dintre efeetele majore ale impaetului activitatilor umane asupra
resurselor de apa care au implicatii economice si sociale importante,
mentionam urmatoarele:
Degradarea calitatli apelor. In prezent, 43,7% din corpurile de apa ri sca
sa nu atinga obiectivele de mediu, in conformitate cu prevederi le Directivei
Cadru 2000/60 (figura 5.9);
u.n?r lacuri situate pe cusurile de apa interioara in
spec!al a de din Delta Dunarll a cor purilor de apa
datonta aportului Important de nutrienti pe care 11 aduce Dunarea.
In apelor costiere, la eutrofizare participa unele surse de pe litoralul
romanesc, care sunt de mai mica import anta au 0 influent a strict locala.
Fenom.enul. de eutrofizare s-a manifestat foarte frecvent in perioada 1970-
1990 mar rar dupa anul 1990 (figurile 5.10-5.12);
florei faunei acvatice ca urmare a poluarii
apelor a modificarii habitatelor datorita presiunilor hidromorfoloaice.
schimbarea structurii pe specii, in special a ihtiofaunei din Delta Dunarii
175
Marea Neagra, dorninata in prezent de caras, specie cu valoare economica
mai redusa si reducerea speciilor de pesti semirnigratori (figura 5.13);
Eroziunea costiera care afecteaza aproximativ 127 km (57% din lungimea
litoralului romanesc) este cauzata in principal de diminuarea cantitatii de
aluviuni transportate de Dunare reduceri i nisipului biogen datori ta
scaderii popul atiilor de moluste ca urmare a cresterii poluarii apelor (figura
5. 14).
Fig. 5.10 Infl orire algala in anul 2003 in lacul Rosu - Delta Dunarii
Fig. 5.11 Dezvoltarea excesiva a algelor filamentoase in anul 2003
Baclanesti din complexul acvatic Sontea-Fortuna - Delta Dunam
177
. ,
Fig. 5.14 Evolutia eroziunii plajei de la Mamaia: 1970 si 2003
Planul de amenajare al bazinului hidrografie (Anexa 5.6) este
componenta structurala a Sehemei Direetoare de Amenajare si Management a
Bazinului Hidrografie. El are ea seop fundamentarea rnasurilor, actiunilor,
solutiilor si lucrarilor pentru (OM-MMGA, 2006) :
realizarea si mentinerea eehilibrului int re cerintele de apa ale folosintelor
si disponibilul de apa la surse;
diminuarea efeetelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,
bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exees de umiditate, seceHi,
eroziunea solului);
5.6.3. Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH)
Intensitatea proeesului de erozi une la interfata mare-useat, detenninat
pe baza analizei masuratorilor din 1980-2003, se prezinta astfel :
in zona nordica (Sulina-Vadu) s-a eonstatat eea mai mare retragere a
tannului eu ritmul de 4-7 m/an pentru seetoare de plaja eu lungimi de eea
10-15 km (Sud Sulina - Nord Sf. Gheorghe, Ins. Sahalin, Zaton, Nord
Portita - Far Portita, Nord Grind Chitue);
in zona sudica a tarmului eu plaj a (Navodari-Vama Veehe), eroziunea este
mult mai redusa in intensitate, eea 2-3 mlan se manifesta in portiuni
reduse ale plajei (partea centrala a plajei statiunii Mamaia, eea sudica a
coordonului Teehirghiol si a plajei de la Mangalia);
in zona tarmului eu faleze Eforie Nord-Varna Veehe, din eauza constitutiei
litologiee a versantului, intensitatea eroziunii este eea mai redusa,
seetoarele eu eroziune mai mare fiind eele invecinate de Cap Tuzla,
Costinesti Nord Olimp, eu ritmuri medii de retragere de 0.5-1.0 m/an.
Sp. (scrumbie,
(caras, babusca, crap, lin, stiuca, elc)
-4- Sp. manne (spral, namsie,bacaliar,me)
-4- Tolal



2500J
-
:; filOO
Fig. 5.13 Capturile de peste in perioada 1960 - 2000 in Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii
,,\
Fig. 5.12 Mortalitatea piscicola cauzata de inflorirea algala Plaja Mamaia, 1992
176
hidromecanica -;
de constructii
, ,
]78
utiIizarea potentialului apelor ( . d .
hid 1 . - ' PIO ucerea de energIe
1 roe ectnca, navigatie extrage d 0
1 . ' , rea e matenale
aquacu tura, tunsm, agrement, estetica, etc .);
. . Planul_"de amenajare se realizeaza la nivel
cupn Ide urrn t 1 b' de bazin hidrografic <;:1'
.' . . a oare eo iective si activita!i principale: "
resurselor de apa de suprafara si subt x,
determ '. . , '( erana,
.d .fi marea sItua!Iel actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de x ,
I 0 enti amenajarilor structurale .apa,
dlspombilului de apa la surse si a pri . 1"1 .pentru aSIgurarea
d t . ncipa I or parametn de perform C
e ermmarea cerintelor viitoare socio _ econo 0 d . an,a;
resursele de apa; mice e mediu privind
op!iunilor fezabile pentru realizarea
dIspombI1ul la surse si cerintele de apa ale folosintelor' echilibrului dintre
evaluarea preliminara a riscului . '. ' ..
hidrografic; 1 potential la mUnda!lI pe bazinuj
identi!icarea actiunilor, masurilo-, solutiilor lucrarilor nec
- gradului acceptar de la inundatii a
a bun un lor' " sezan or umane
,
- efectelor secetelor, tendintelor de
umIdItate a eroziunii solurilor- ' aridizare, excesului de
- poten!ialului apelor; ,
- satIsfacerea cerintelor de mediu
hid 0 ' asupra resurselor de - ( .
. .rologIce, hidraulice si ecologice); apa cennje
IdentlfIcarea constrangerilor a conflictel d . 0
rezolvare; , or e mterese a solutiilor de
analiza de impact si evaluarea riscurilor i d . .
solutiile si lucrarile propuse In planul de n, .use de masurile,
Toate actiunile, masurils, solutiil al hIdrografic.
amenajare trebuie astfel concepute i e r m planul de
concept de amenajare a rauriIor rea :zate sa se Inscrie In noul
prezentat m capItolul 4.4.
6. COOPERAREA INTERNATIONALA. A
ROMANIEI IN DOMENIUL GOSPODA.RIRII
APELOR
6.1. Obiectivele cooperiirii intemationale
Romania este situata, In proportie de 97,8%, in partea inferioara a
bazinului hidrografic al Dunarii, fluviul fiind colectorul si emisarul catre Marea
Neagra a tuturor evacuarilor din tarile riverane din amonte, afectand calitatea
apelor Deltei Dunarii , dar si a apelor costiere din zona de NV a Marii Negre.
Pe teritoriul tarii noastre se afla cursurile superioare si mijlocii ale unui
numar important de rauri care traverseaza frontiera de stat, iar raurile Tisa, Prut
si Dunare formeaza 0 parte a frontierei Romaniei . De asemenea, Romaia este
limitrofa Marii Negre pe tritoriul sau se formeaza 20% din resursele de apa ale
fluviului Dunarea.
Ca urmare, gospodarirea apelor trebuie asociata cu aspecte
internationale, cu atat mai mult cu cat implementarea directivelor Uniunii
Europene In Romania implica 0 foarte buna colaborare internationala.
Obiectivele majore ale cooperarii internationale sunt urmatoarele:
realizarea schimbului de date si de informatii de hidrologie si gospodarirea
apelor intre Romania si tarile vecine;
concordarea planurilor de prevenire si aparare impotriva dezastrelor
provocate de ape: inundatii, seceta, poluari accidentale;
realizarea Planului de management al Districtului Hidrografic al Dunarii;
realizarea Planului de management pe subazine/unitati hidrografice: Tisa,
Prut si Delta Dunarii;
realizarea in comun cu partenerii straini a unor proiecte programe
internationale;
schimb de experienta In domeniul gospodaririi apelor cu tarile de pe
mapamond.
Totodata, un obiectiv important al cooperarii intemationale il constituie
cunoasterea experientelor reusite In domeniul gospodaririi apelor, aplicarea
celor mai noi tehnici si metodologii in cadrul unor proiecte comune si
realizarea transferului de tehnologie. In acest scop este important sa organizam
si sa participam la conferinte, simpozioane internationale ale apei si la
seminarii tematice pentru schimburi de experienta, precum si la realizarea de
180
18]
6.2. Cooperare bilateralii
prograrne proiecte internationah, pe ntru atragerea fondu rilor agentiiJo
r
lnternatlOnale a bancilor finantatoare.
in dorneniul gospodaririi apelor Ro ma nia a sern11 at 0 serie de
doc.lllllente de colaborare bilatera le cu Bulgari a, Franta. Gerrnania, Israel
ItaIJa, M?ldova, ?landa, Serbia, Spania, Tllrcia, Ucraina si Ungaria,. Pe baz,;
lor au fost realizate Illanifestari teh llico -stiintifice, prograrne proiectc
cornune.
o importanta deosebita in cadrul cooperarii internationale bilaterale 0
reprezinra cooperarea cu tari le vecine.
ACOr(:I.tI ROlllclniei si GlIl'ernll/ Republicii Moldova privind
resllrse/or piscicol si regleme ntarea
pescuitului in I alii Plitt st In lacul de acuniulare St A . , C . A
I
7003 I S A . . . anca- ostesti scnuiat III
(lll ll. a tanca Costesti, >
.in .i ., legislativ adecvat cooperarii In
dorneniul bOSPOddlI111 apelor se afla In curs de e '. . ' I I . I
A , ' . ' c n -goclel e plolectu ce Acoro
tntre Guvernul Rotnanici st GlIvernll/ Re!JII/J/ ' .:: Ll / lc .: . /
A _ .. IUZI V, 0 ( ova pi ZVII/( cooperarea
111 domcniul gospodaririi apelor Prutului ('I' D - ." ,.
. . '1 unaJ II Cdl e va ayea ca ancxa
Romania - Ungaria
Romania - Ucraina
In domeniul gospodaririi apel or, colaborarea dintre Romania si Ucraina
se desfasoara in baza prevederilor Acordului intre Guvernul Ronuiniei si
Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospoddririi apelor de
froniierd, semnat la 30 septembrie 1997 la Galati.
Activitatea se desfasoara in cadrul grupelor de lucru pentru realizarea
sarcinilor inscrise in protocoalele Sesiunilor Imputcmicitilor partilor pentru
aplicarea Acordului .
Dezvoltarea relatiilor bilaterale va avea ca scop imbunatatirea
schimbului de date informatii in vederea implementarii Directivei Cadru
2000/60 a Uniunii Europene in domeniul apelor pentru subbazinele
hidrografice ale raurile care formeaza sau traverseaza frontiera cat si
imbunatatirea intregii activitati din cadrul grupelor de experti, astfel incat sa se
aplice in totalitate prevederile Acordului hidrotehnic.
Dezvoltarea cooperarii va avea in vedere inclusiv initierea si realizarea
de studii si proiecte in comun, referitoare la apele de frontiera.
Cooperarea cu Ucraina trebuie sa devina 0 prioritate pentru Romania in
scopul cunoasterii si gospodaririi raurilor transfrontiere in vederea
imbunatatirii calitatii apelor si managementul dezastrelor provocate de ape.
Regulamentlll de [unctionare si intretinere a nodului Hidrotehnic Sttinca -
Coste.}ti de pe raul Prut .
In vederea unei bune cooperari in domeniul apelor de frontiera, in
scopul atingerii obiectivelor stabilite privind gospodarirea apelor raului Prut, se
vor dezvolta relatiile bilaterale pe baza cadrului juridic existent, in special
pentru elaborarea Planu.lui al hidrografic Prut in
concordanta cu prevedenle Directivei 2000/60 a Uniunii Euroepene.
De asemenea, pe termen scurt, Ministerul Mediului si Gospodaririi
Apelor va continua finantarea unor proiecte in beneficiul Republicii Moldova,
din fondul aflat la dispozitia Guvernului Rornaniei in special pentru: marirea
gradului de siguranta a acumularii Stanca-Costesti, monitorizarea raului Prut,
programe de schimb de date si informatii, pregatire profesionala si transfer
tehnologic.
Cooperarea Romaniei eu Republica Ungara se desfasoara pe baza
Acordu/ui fntre Guvernul Romcmiei o$i Guvernul Republicii Ungare privind
. Romania acorda 0 importanp; deosebim cooperarii internationale :
bilaterale si in special cu tarile vecin e; .
regionale, in special coo perarea in Bazinul Dunarii a Marii Negre si la
nivelul Ellropei ;
mondiala i n domeniuJ gospodariri i ape/or.
Romania - Moldova
Cadrul juridic al cooperarii bilateraJe iJ reprezin ra:
de colabornre In doIII enill/ protecriei mcdiului [olosirii
a resurselor naturale semnat In anul 1997 la Bucuresti, inrre
Ministerul Apelor, Padurilor Protectiei Mediului din Romania
Departamentul Proteqiei Mediului din Moldova:
de :'o/aborare In domcni ul gospodc'iririi ape/or rdu lui Prut si
./lllv!u/u/ _DUl1are, sern nat In anul 1992 la Chisinau, intre Compani a
Nationals "Apele Romane" si Concernul de Gospodarire a Apelor din
Moldova.

182
c;olab?ra:ea pentru protectia si utilizarea durabild a ape lor de frontierii
incheiat m anu12003. '
In ba:a acestui .Acord. functioneaza Comisia mixta hidrotehnica
pnn sesiuni ordinare anuale, urmareste aplicare
prevedenlor acestui document juridic. a
. insarcinate cu gospodarirea apelor au agreat
au transmis la Cornisia Europeana acordul lor de a include bazinul ra 1 .
S t bazi I U ui
. omes in reteaua azine or pilot de testare a metodologiilor DE privi d
implernentarea Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene in
apelor.
Prioritatile in cooperarea cu Republica Ungara vizeaza:
Planului de Management al subbazinului hidrografic Tisa;
stabilirea in comun a corpurilor de apa transfrontiera;
testarea m;todologiilor UE, privind implementarea DC 2000/60 a Uniunii
Europene in bazinul Somes;
permanent de informatii si experienta in domeniul activitatilor
specifice procesului de implementare a directivelor europene. '
Romania - Serbia
cu Serbia in domeniul gospodaririi apelor
se desfasoara in baza prevederilor Acordului intre R.P. Ronuina
$1. R.P.F.. privind problemele hidrotehnice de pe sistemele
hidrotehnice $1 cursurzle de apa de pe frontiera sau intretaiate de frontiera de
semnat la data de 7 aprilie 1955, la Bucuresti, in baza caruia a fost
mixta hidrotehnica care, prin sesiuni ordinare anuale,
aplicarea prevederilor acestui document juridic.
prioritatile de cooperare bilaterala , Ministerul Mediului si
. Apelo: va urma:i. imbunatatirea relatiilor bilaterale in scopul
realizarii schimbului informatii in vederea implementarii Directivei
C.adru Europene in domeniul apelor pentru subbazinele
hidrografice ale raunlor care formeaza sau traverseaza frontiera.
. Totodata,:va masurile necesare finalizarii negocierii textului
unui nou Acord hidrotehnic.
Romania - Bulgaria
A Romania si Bulgaria se desfasoara pe baza Acordului
incheiat tntre Ministerul Mediului si Gospoddririi Apelor din Romania $i
183
Ministerul Mediului si Apelor din Bulgaria privind cooperarea in domeniul
gospodiiririi apelor, semnat la Bucuresti la data de 12 noiembrie 2004.
Pentru implementarea prevederilor Acordului in luna mai a anului 2005
s-a stabilit componenta Comisiei mixte privind gospodarirea apelor care are
urrnatoarele prioritati:
Implementarea prevederilor Directivei Cadru a Apei (2000/60 EC);
Monitorizarea apelor transfrontaliere - fluviul Dunarea si instituirea unui
schimb de date de interes reciproc pentru cele doua parti;
Monitorizarea proceselor de eroziune costiera si masuri pentru reducerea
acesteia;
Cunoasterea controlul fenomenului de eutrofizare al Marii Negre.
Se impune mcheierea unui Memorandum de iruelegere intre
Ministerele de resort ale celor doua tari in domeniul prevenirii si interventiei in
cazul poluarilor accidentale.
6.3. Cooperarea regionalii
6.3.1. Cooperarea In barinul Dundrii
Bazinul hidrografic al Dunarii, cu 0 suprafata de peste 800.000 km
2
este
al doilea ca marime in Europa si este eel mai international bazin acoperind
teritoriul a 18 state (Albania, Austria, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia,
Republica Ceha, Germania, Ungaria, Italia, Macedonia, Moldova, Polonia,
Romania, Serbia si Muntenegru, Slovenia, Republica Slovaca, El vetia,
Ucraina). Opt dintre acestea sunt State Membre ale UE (figura 6.1 si tabelul
6.1). In prezent alte trei tari Dunarene sunt in proces de aderare iar sapte state
nu au inceput inca procesul formal de aderare la DE (lCPDR, Basin - Wide
Overview, 2004).
Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabild a
fluviuiui Dundrea semnata la Sofia, in 1994 si ratificata de Romania prin Legea
14/1995, reprezinta instrumentul legal pentru cooperare si management
transfrontalier in Bazinul Hidrografic al Dunarii. In baza Conventie Partile
Contractante vor depune eforturi pentru realizarea urmatoarelor obiective:
gospodarirea durabila si echitabila a apelor incluzand conservarea si
utilizarea rational a a apelor de suprafata si a celor subterane din bazinul
hidrografic al fluviului Dunarea;
185
I;
i

tz...-.( t

II 2
" 4 ,;] i
.

r.

I "
g
.s


1
g

I

"

..;
I "
is
c
!
is
J


o
C
a
..;
'"
O!
II
, .,
t) I' d o

'"
I
8
"

!
I
1:
d
j
is

I! c
'i
i


A

)
'.
s ,
J

i
i;
'"
j

'I
.
"

'!!
,I
e
s

t "
S

l> ,
,
vi....

5
, 'e ,
,

'"
!
!
I
.
t"
0 I I 11 11. t
..
I
'"
Tabel6 1
184
Aria de acoperire pe tari a Bazinului hidrografie al Dunarii si populatia
estimata
imbunatatirea calitatii apei fluviului Dunarea si a apelor din bazinul sau
hidrografie pentru asigurarea unei utilizari durabile a resurselor de apa
preeum si pentru eonservarea si reconstructia eeosistemelor;
eontrolul perieolelor provoeate de aeeidente eu substante perieuloase, de
inundatii si de inghet pe fluviul Dunarea;
redueerea incarcarilor poluante ale Marii Negre din surse situate in bazinul
Dunarii.
(sursa.autoritatile competente di n Districtul hidrografic al Dunari i)
1 Tabe lul reflecta situatia la data la care s-a efect uat raportarea (martie 2005). in scopul comparan:
suprafetelor statelor s-au facut calcule folosi nd sistemul GIS pentru elaborarea hartii generale a
Districtului Duniirii. Aceste valori difera putin fatii de dateJe oficiale ale cator va tari, dat orita metodelor
di ferite de calcul utilizate.
3 Sursa: Provi ncia Autonoma Bozen-Sud ul Tirolului
4 Recensamftntul din 2002 al populatiei din Serbia-Muntenegru, fiirii provincii le Kosovo si Metohia. a
evidentiat un numar de 7668000 persoane. Pe teritoriul provinciilor Kosovo si Metohia ultimul
recensii mant a fost in anul 1981. in baza acelui recensamant si al sursei OEBS, populatia estimate a
acestor provincii in cadru l BH al Dunarii este de aproximativ 1300000.
Statul Cod Statutul in Supra- Supra- Procent Procent Popu- Popu-
ISO cadrul VE l rata rata in cadruI al lalia in latia in
oficiala District- District- District DRB DRB
in ului ului -ului in (mil.) (%)
District- Dunaril Dunarii tarile
ul det. (%) res pecti
Dunarii digital -ve ( % )
(km') (km
2
)2
Albania AL - 126 <0,1 O.QI <0,01 <0,01
Austria AT Stat Membru 80423 10,0 96,1 7,7 9,51
Bosnia - BA - 36636 4,6 74,9 2,9 3,58
Hertegovina
Bulgaria BG In curs 474 13 5,9 43, 0 3,5 4,32
Croatia HR In curs 34965 4,4 62,5 3, 1 3,83
Cehia CZ Stat Membru 21688 2,9 27,5 2,8 3,46
Germa nia DE Stat Membru 56184 7,0 16,8 9,4 11,60
Ungaria HU Stal Membru 93030 11,6 100,0 10, 1 12,47
Italia
3
IT Stat Memb ru 565 <0,1 0,2 0,02 0,02
Macedonia MK - 109 <0,1 0,2 <0,01 <0,01
Mol dova MD - 12834 1,6 35,6 1,1 1,36
Polonia PL Stal Membru 430 <0, 1 0, 1 0,04 0,05
Romania RO In curs 232193 29,0 97,4 21,7 26,79
Serbia- CS - 88635 11,1 90,0 9,0 11,11
Muntenegru"
Slovacia SK Stat Memb ru 47084 5,9 96,0 5,2 6,42
Sloven ia SI Stat Membru 16422 2,0 81,0 1,7 2, 10
Elvetia CH - 1809 0,2 4,3 0,02 0,02
Ucraina UA - 30520 3,8 5,4 2,7 3,33
Total (801463) 100 81,00 100
. - .
- ..
186
187
J:
m
:E
a.
;

as
E
t::
as
..
E
0 0

;::,
-
Q.
.5
..
as c
"
Q)
..
.c
.5
"

Q)
-

.Q
-
t:: as
=: ..... .5
"
0
'E
.c
c Q.
0
e
e
as ;::,
0
en
:! en
o

OJ) =
1

e': =
a
=: =:
0..

U

.....
<:':l

U
'C
0
.....
<:':l
N
'2

01)
...
0
<:':l
...
:::3
.....
u
2
.....
C/.J
('l
\0
en
.....
u,
.....
=:
fIjo.
.....
..... c: .....
l.-
=
==
=
0_
=
e':
C'I.l
..... . .... >e':
=;;.

.....
fIjo.
A fost creata Comisia Intemationala pentru Protectia Fluviului Dunarea
(ICPDR), fermata din reprezentantii tarilor riverane, comisie ce va asigura
cooperarea In probleme fundamentale de gospodarire a apelor si va lua toate
masurile legale, administrative si tehnice adecvate pentru a mentine si a
imbunatati starea actuala a calitatii apei fluviului Dunarea,
Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii (ICPDR) reprezeinta
platforma de coordonare a implementarii Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii
Europene, pentru realizarea Planului de Management al Districtuli Hidrografic
al Dunarii. Modul de realizare a acestui Plan este prezentat In subcapitolul
4.2.12.
Grupele de Experti (figura 6.2) se ocupa de partea tehnica In eadrul
ICPDR. Aeeste grupe de Experti sunt esentiale pentru functionarea ICPDR-ului
si se bazeaza pe contributiile expertilor nationali ai Partilor Contraetante si ai
Observatorilor. Patru Grupe de Experti se ocupa eu aspeetele tehnice In timp ce
trei Grupe de Experti ad-hoc se ocupa de probleme speeifiee si sustin Grupele
de experti si/sau alte departamente ale ICPDR-ului, la eerere.
Grupul de Experti pentru Managementul Bazinului Hidrografic
Grupul de Experti pentru Managementul Bazinului Hidrografie (RBM
EG) defineste obieetivele si agreeaza metodologiile privind implementarea
Directivei Cadru a Apei a Uniunii Europene In Bazinul Fluviului Dunarea, In
special pentru elaborarea Planului de Management al Distrietului Hidrografic
al Dunarii pana In 2009 (Weller Ph. , 2006).
Grupul de Experti privind Presiunile si Masurile
Grupul de Experti privind Presiunile si Masurile (PM EG) determina
eauzele presiunilor si promoveaza masuri pentru redueerea aeesora. 0 alta
prioritate este armonizarea activitatilor ICPDR-ului eu Direetivele europene
(de exemplu Direetiva ape uzate orasenesti, Direetiva eu nitrati , Direetiva
IPPC). De asemenea, aeest grup se ocupa eu prevenirea poluarii, incluzand
inventarul sectiunilor eu rise de produeere a poluarilor aeeidentale si al
sectiunilor eu "poluare istorica" din zonele inundabile.
Grupul de Experti privind Monitorigul Evaluarea
Grupul de Experti privind Monitorigul Evaluarea (MA EG) este
responsabil pentru aspeetele privind clasifiearea si evaluarea calitatii apei,
incluzand funqionarea retelei transnationale de monitoring si eontrolul analitic
al calitatii. Functionarea Sistemului de avertizare In eaz de urgente si aeeidente
si eomuniearea mesajelor de alarmare/avertizare In eaz de aeeidente sunt
gestionate tot de MA EG.
188
Grupul de Experti privind Combaterea Inundatiilor
Grupul de Experti privind Combaterea Inundatiilor (FLOOD EG) este
responsabil pentru realizarea Planului de actiune pentru managementul risculu;
la inundatii in Bazinul Fluviului Dunarea si urmareste implementarea lui la
nive1ul tarilor dunarene,
Grupul de Experti privind Managementul Informatiilor
Sub indrurnarea Grupului ad-hoc de Management al Informatiilor si al
Grupului de Experti privind Sistemul Informatic Geografic (ad-hoc 1M + GIS
EG) au fost elaborate 0 serie deharti ale Districtului Hidrografic al Dunarii si
Planul Strategic pentru GIS-ul Districtului Hidrografic al Dunarii. Grupul de
Experti sustine toate activitatile legate de functionarea sistemului informatic.
Grupul de Experti privind Participarea Publicului
Sarcina Grupului ad-hoc de Experti privind Participarea Publicului (ad-
hoc PP EG) este de a sustine activitatile ICPDR-ului si a fumiza informatii
privind aspectele de comunicare si participarea publicului.
Grupul Strategic de Experti
Grupul ad-hoc Strategic de Experti (ad-hoc S EG) se ocupa de aspectele
legale si administrative referitoare la implementarea Conventei pentru Protectia
Fluviului Dunarea.
Grupurile de Experti au posibilitatea sa formeze subgrupe, daca apar
sarcini specifice care implica 0 anumita experienta. Subgrupele implica experti
din grupe si/sau alti experti iar activitatea lor se desfasoara de obicei pe a
perioada limitata de timp.
Grupul de Lucru Tehnic Comun Dunare - Marea Neagra
coordoneaza activitatile ICPDR-ului si ale Comisiei Internationale pentru
Protectia Marii Negre, avand ca scop reducerea poluantlor in special a
nutrientilor care ajung in Marea Neagra.
ICPDR coordoneaza elaborarea Planurilor de management pe
subbazine/subunitati hidrografice: Sava, Tisa;.Prut si Delta Dunarii.
De asemenea Comisia Internatioriala pentru Protectia Fluviului Dunarea
coordoneaza reteaua transnationala de monitoring din bazinul Dunarii
(TNMN). Reteaua a fost stabilita in anul 'J995 pe baza prevederilor Declaratiei
de la Bucuresti. " ,
Scopurile TNMN-ului sunt urmatoarele:
obtinerea de date unitare si de buna calitate validate de reprezentantii tarilar
Dunarene referitoare la parametrii de calitate ai apelor de suprafata unde
este necesar, a apelor subterane, pentru evaluarea starii apelor de
suprafatalsubterane;
189
evaluarea tendintelor de evolutie pe termen a parm.netrilor de stare ai
apei datorita schimbarilor naturale si a impaetulU1
t t I
' I evacuarea
, eu substante a apelor trans ron a iere
estlmarea c ' ,
aeestora in Marea Neagra; .
riseului neatirigerii obiectivelor de mediu pentru corpunle apa
detaliate in Raportul general (WFD Roof Report) al Planului de
management al districtului hidrografic al Dunarii ;.. A
evaluarea eficientei masurilor de reducere a poluarii III special a
eelor transfrontaliere, din surse punctiforme si din surse
suport pentru asigurarea protectiei de apa din Dunare in
special a alimentarilor eu apa pentru .
suport pentru asigurarea protectiei florei . .
Sectiunile de monitoring ale TNMN-ulul vor fl" pe e
principalii afluenti cu suprafete mai mari de 4000 km" pe apele cosnere din
partea de nord-vest a Marii Negre. .
c Reteaua de monitoring TNMN se bazeazfi pe retelele de
ale statelor dunarene. Selectarea seetiunil.or de care
transnationala de monitorig din bazinul Dunaru se Face pe
baza urmatoarclor cri teri i:
sectiuni localizatc amonte aval de granitele statelor dunarene; .
sectiuni loealizate la confluenta Dunarii cu prineipalii afluenti la
eon'fl uenta afluenti lor importanti cu Dunarea; ,
seetiuni localizate in aval de surse importante de poluare; . . _
localizate in arnonte de prizele importante pentru cu apa.
'In prezent TNMN-ul este format din 71 statii de morutonzare 37
loealizate pe Dunare si 34 pe afluenti (Figura 6.3). Dintre aeestea II sunt
situate pe teritoriul Roruaniei. . _ . . . ' "
Parametrii care se sunt eel de :'ldl
pentru apii iar frecventa de morntonzare este de 12 011 pe an penn u apa de -
ori pe an pentru biota. .' _.
In fiecare an se elaboreaza "Anuaru! de calitate a ape/or din baiinul
Dunarii" aareat de toate statele dunarene.
b
6.3.2. Cooperarea In barinul Mdrii Negre
. bazin j t' ntal s'l1mastru
M
'II"C'1 Nea ura este eel mal mare azm IIltCI con me " " ,
" b k 2 S Ipnht'l
avand 0 suprafata de 413488 km
2
un volum de 539155 ' m. . L r:l/lt:l
bazinului Marii 'Negrc este 2405000 km
2
reprezentand dm ','
Europei. avfllld aflllenti prineipali flllviile Dunarea, Niprll. Nlstrll. BlIgll
Kubanlll (figura 6.4).
Figura 6.4 Bazinul hidrografic al Marii Negre
80% din afluentii Marii Negre se varsa in partea de N-V a Marii Negre.
Dunarea dreneaza 1/3 din suprafata bazinul ui hidrografic de-a lungul celor
2780 kin, avand un aport de cca 198 km' Ian apa dulce.
Populatia total adin bazinul Marii Negre este de J60 milioane locuitori .
La Marea Neagra, care are 0 lungime a [armului de 4340 krn, au iesire sase tari :
Bulgaria - 300 km, Georgia - 310 krn, Romania - 225 km, Federatia Rusa -
475 kin, Turcia - 1400 km si Ucraina - 1628 kin.
Cooperarea in bazinul Marii Negre are la baza Conventia privind
protectia Miirii Negr e impotriva pol u/irii (Bucuresti, 1992), al carei obiectiv
este intarirea cooperarii pentru conservarca mediului Marii Negre si protectia
resurselor marine impotriva poluarii ,
Activitatea se desfasoara in cadrul Comisiei si se refera in principal la
irnplernentarea Planului Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia
Marii Negrc, a carui obiective sunt:
implementarea masurilor pentru prevenirea poluarii mediului marin;
cooperarea internationala pentru combaterea poluarii in situatii de lIrge
n
la;
191
..,...--

c
'. E
0
'"o
'0
&
,
c,


"
=
"
.5
-a.
.-

'C
ee
""
,
<::
0
::l
S
c 0
0
::;
0
"
<::
'0
'N

'"
'fr
..0
"
<::
'" ::a
C1.)
<::
.;::
8
'a
0
E
.,
"0
'" 0;
<::
.S

<::
'" <::
'"
....
cz
::l
ee
.,
tr
P::
f'\
0
oil
LC

"
,

; ,'.
,
,
I

i
190
192
Grupul tehnic comun de lucru Marea Neagra - Dunare
Grupe de lucru
193
I
Centre de activitati
J
I
AGLBS AGICZM AGCBD AG AGIDE AGESAS AGPMA
FOMLR
Controlul Dezvolt a- Conserva- Grupul Aspe ctele Mo nitori -
Aspectele Consul ta- Poluarii rea rea de Medi u zarea
legate de tiv pri vi nd Poluarii si provenite Me todo lo- Diversita- si
tii Medi u ale Informa tii- Siguranta Evaluar ea din Surse giilo r
Pesc uitului le si de pe Co mune Biologice ale
si ale Sc himbul Navigatiei Odesa, Uscat pentru
Manage- de Dale Ucraina Ma nage- Batumi,
Istanbul , mentul Georgia mentului Varna
Integrat al altor Secreta- Bulgaria Turcia
riat ul Zoneide res urse
Coasts care Permanent
vietu iesc
Krass noda in Mare Turcia
r,
Constanta, Federatia
Rusa Romania
Comisia Marii Negre
oecrerarrann permanent
I
r
Grupe consultative
1
r-
AGICZM AGCBD AG AGIDE AG ESAS AGPMA AGLBS
FOMLR
Controlul Dezvoltarea Conservare Grupul Aspectele Mo nit oriza r
Aspectele Consultativ ea Poluarii Poluarii Metodolo- a de Medi u si
provenite gii lor Diversitati i legate de privind Siguranta
Biologice Mediu ale Inforrnatii le Evaluarea din Surse Comune
Pescui tului si Schimbul
ale
Navigatiei de pe Usca t pentru
si ale de Date Manage-
rnentul Manageme
Integrat al nt -ul ui altor
Zoneide resurse care
Coasta vietuiesc in
------------------------------------
Tara
Lungimea
Sectiuni de
Km 1pe sectiuni de
tarmului (km)
p relevare
p relevare
Bugaria
300
5
60

310
5
62
Romania
225
21
17
Federatia
475
5
95
Rusia
Tureia
1400
3
466
Ucraina
1628
14
116
prevenirea, reducerea si contro1u1 poluarilor rezultate din surse terestre
din transportul substantelor periculoase;
cooperarea in domeniul cercetarii elaborarea programelor
comune de monitoring.
Structura organizatoriea a Comisiei Marii Negre este prezentars in
figura 6.5 si are un secretariat permanent, grupe de lucru, grupe consultative,
centre de activitati si puncte focale nationale. Tarile limitrofe Marii Negre
nominalizeaza experti care fae parte din strueturile Comisiei Marii Negre.
Cornisia Marii Negre coordoneaza Sisternul lritegrat de Monitoring
Evaluare a Marii Negre care are 53 de sectiuni de prelevare a probelor
(tabelul 6.2).
Pe baza datelor obtinute de acest sistern se elaboreaza in fiecare
an "Starea Mediului Mdrii Negre ".
In eadrul aeestei Conventii, Romania va actiona pentru implementarea
Direetivei Cadru 2000/60 a UE pentru apele eostiere ca parte a Planului de
Management al Apelor pentru Distrietul Hidrografic al Dunarii.
Structura spatiala a Sisternul Integrat de Monitoring al Marii Negre
Tabelul 6.2
Puncte Focale Nationale
Federatia
Rusii
Romania
Fig. 6.5 Structura organizatorica a Comisiei Marii Negre
194
6.3.3. Cooperarea La niveLuL Uniunii Europene
Fig. 6.6 Structura organizatorica pentru implementarea
"Strategiei Comune de Implementare a Directivelor Europene"
. Directivei Cadru si a celorlalte directive europene din
domemul apel fiecarui ,stat membru al Uniunii Europene.
avand in vedere complexitatea procesului de implementare,
din Uniunea Europeana au stabilit 0 Strategie Comuna de hnplementare
(FIgura a obiectiv este asigurarea compatibilitatii, eficientei si
transparentei acestui proces.
195
Din punct de vedere organizatoric, de implementarea Directivei C:
adru
a celorlalte directive europene din apei Comitetul
Directorilor de Apa din tarile membre ale Uniunii Europene, din care fac parte
ca invitati si directorii din tarile aflate in proces de aderare, prin Grupul
strategic 'care coordoneaza cinci grupe de lucru in vederea .in
unitar a metodologiilor si ghidurilor de implementare a prevedenlor Directivei
Cadru. Din aceste grupe de lucru, fac parte experti: din t
arile
membre ale
Uniunii Europene din tarile aflate in proces de aderare, din institutiile
europene precum si reprezentanti ai utilizatorilor de apa si NGO-urilor.
In paralel cu activitatile coordonate de Comisia Europeana privind
Strategia Comuns de Implementare a Directivei Cadru exista Foruri pentru
urrnatoarele probleme:
DCA si Agricultura;
DCA si Hidromorfologia;
Monitoring chimic;
Obiective/derogari;
Obiectivele cele mai importante ale acestor Foruri sunt urmatoarele:
asigurar.ea expertizei si formularea de recomandari;
asista Comisia in elaborarea propunerilor de implementare a
Directivei Cadru si a celorlalte directive europene din domeniul apei;
faciliteaza schimbul de informatii.
Metodologiile si ghidurile elaborate in comun vor fi implementate
pe bazine pilot cu ajutorul unor proiecte finantate de Uniunea Europeana.
Principiile generale pe care se bazeaza strategia cornuna de
implementare a Directivei Cadru si a celorlalte directive europene din
domeniul apei sunt urmatoarele: difuzarea informatiilor, elaborarea
metodologiilor, managementul informatiilor si aplicarea, testarea si
validarea pe bazine hidrografice a metodologiilor elaborate.
R: conducerea grupul ui
[
- Obiecti ve/Derogari
R: DK,COM
( Monitoringul Chimic
R:IT
" DCA si Agr icultur a"
R:FR,UK
" DCA si hidromorfologia"
R: DE, UK
Directorii de Ape
Conducerea procesulul de implementare
Gsa apei si secetele
Presedentle, Comlsle
Grupul Strateg ic de Coordonare
....... coordonaree programuh.d de actlvitati
Comisia
Comitet
I
I I I I

Grupul de Lucru A
Grupul de Lucru C
Grll pul de Lucru 0 Grupu] de Lucru E
Grupul de Lucru F I
" Sl area Ecologica"
"Ape subterane"
"Raport ari" " Subsl anl e
",nUndatii'J
R: JRC, DE, UK
R:COM R:COM, FR
prioritale "
R: COM, FA
R:COM
. . strategie se bazeaza pe 0 intelegere cornuna a prevederilor
DI:eCtIvel si a celorlalte directive europene din domeniul apei si pe
umrea efortunlor in vederea realizarii unor activitati in comun
, Cele. maio provocari si dificultati vor in inevitabil prin
aplicarea Directivei Cadru pentru cursurile de apa transfrontaliere. Din aces
t
vedere. intelegerea comuna si colaborarea intre part ile implicate este
implementarea in bune conditii si pentru reducerea riscurilo!
uner aphcan necorespunzatoare precum si pentru limitarea disputelor care de
regula apar in aceste situatii,
6.3.4. Cooperarea europeanii pentru reconstructia riiurilor
In luna martie 1999 a fost creat la Silkeborg, Danemarca, Centrul
European de Reconstructie a Raurilor (ECRR). Romania a fost tara
a acestui Centru, iar reprezentantul "Apelor Romane" a fost ales in Conl1tetul
executiv al Centrului European de Reconstructie a Raurilor, ca reprezentant al
Firilor din Europa centrala si de sud-est. de
Obiectivele cele mai imoprtante ale Centrului European
Reconstruqie a Raurilor sunt urmatoarele:
196
dezvoltarea metodelor de Reconstructie a raurilor, considerata ea parte
integranta a gospodaririi apelor;
promovarea de proieete de restaurare eu scopuri multiple at at pentru
crsterea biodiversitatii florei ~ i faunei aevatiee cat si pentru dezvoltarea
activitatilor economico-sociale;
realizarea de schimburi de experienta in domeniul restaurarii raurilor ;
facilitarea infiintarii de Centre nationale de restaurare a raurilor.
Romania este interesata sa participe la acti vitatile Centrului European
de Reconstructie a Raurilor, atat pentru a beneficia de experienta tarilor
avansate in acest domeniu cat si pentru a solicita sprijin pentru realizarea
"Coridorului Verde al Dunarii Inferioare".
6.3.5. Cooperarea regionala pentru realizarea Coridorului Verde al
Dunarii Inferioare
In anul 2000, la 5 iunie, a fost sernnata la Bucuresti, de catre ministrii
mediului din Romania, Bulgaia, Ucraina si R. Moldova, Declaratia privind
eooperarea In legaturd eu erearea Coridorului Verde al Dundrii Inferioare.
Coridorul Verde al Dunarii Inferioare va euprinde urmatoarele tipuri de
zone:
zone eu regim de protectie integrala;
zone tampon cu regim diferentiat de protectie, in care sa se poata desfasura
activitati umane , precum ~ i zone de reconstruct ie ecologica;
zone in care sa se poata desfasura activitati economice durabile.
Obiectivele cooperarii sunt urmatoarele :
Protectia si refaeerea campiilor inundabile si a zonelor umede de-a lungul
fluviului Dunarea;
Elaborarea unui plan de actiune prin care se vor desemna si zonele din
campia inundabila care vor fi protejate si reeonstruite;
Stabilirea unor programe de masuri pentru a se asigura proteetia zonelor
umede si a habitatelor campiei inundabile din Coridorul Verde ' al Dunarii
Inferioare prin:
protejarea si reconstructia zonelor umede si a habitatelor campiilor
inundabile din bazinul fluviului Dunarea, luand in considerare
neeesitatea protejarii impotriva inundatiilor a unor obiective social-
economice de importanta deosebita; ,
crearea unui sistem comun de standarde pentru indicatorii de cal itate a
apei , care sa permita evaluarea reala a starii mediului si a anumitcr
activitati umane in zonele tampon si in zonele economiee;
197
protectia ~ i imbuniitiitirea calitatii apei, a conditiilor de mediu ale
ecosistemului fluviului Dunarea.
Prioritar pentru Romania este atragerea unor surse finantatoare pentru
realizarea unor proiecte de reconstructie ecologica care sa contribuie la
dezvoltarea biodiversitatii si la revizuirea activitatilor econornico-sociale
specifice acestor zone.
6.3.6. Cooperarea in zonaformatii din ariile naturale protejate ale
Deltei Duniirii si Prutului de jos
Odata cu semnarea Declaratiei prezentate anterior, la aceeasi data, la
u e u r e ~ t i s-a semnat de catre ministerele de resort din Romania, R.Moldova si
Ueraina Acordul privind cooperarea In zona fermata din ariile naturale
protejate ale Deltei Dundrii si Prutului de jos cuprinzand :
Rezervatia Stiintifica a Prutului de los din R. Moldova;
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din Romania;
Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii din Ueraina.
Obiectivele Aeordului sunt:
mentinerea si ameliorarea peisajului natural si a caracterului sau specific;
o conservarea patrimoniului natural (fauna, flora, habitate);
protejarea valorilor ecologice si naturale;
protejarea si sporirea patrimoniului cultural (arhitectural, arheologic, rural
si istoric) ;
promovarea informarii, educarii si constientizarii publicului fata de
problemele din domeniul mediului ;
controlarea si orientarea activitatilor economiee si socio-eulturale, potrivit
unei abordari integrate, in concordanta eu prineipiile dezvoltarii durabile.
In scopul indeplinirii obiectivelor, partile sunt de acord:
sa-si armonizeze metodele de gospodarire a apelor si sa coordoneze
proiectele de dezvoltare in comun;
sa- si eoordoneze activitatile de eercetare si monitorizare;
sa promoveze schimbul de informatii si experienta stiintifica si tehnica.
198
6.4. Cooperarea mondialii
6.4.1. Cooperarea internationald ill domeniul pro tectiei si utilizarii
cursurilor de apa transfrontiere si lacurilor internationale
In anul 1992 a fost semnata la Helsinki, Conventia privind protectin si
utilizarea cursurilor de apa transfrontierd si a lacurilor internationais
Aceasta Conventie este ratificata de Romania prin Legea 30/1995.
Cooperarea in cadrul Conventiei se refera la intarirea miisurilor
nationale pentru protectia si buna gestiune a mediului a apelor transfrontiere de
suprafata sau subterane. De asemenea, Conventi a obliga partile sa previna,
controleze si reduca poluarea apelor din surse stationare sau mobile.
In acelasi timp, Conventia include prcvederi pentru monit orizare,
cercetare si dezvolt are, sisteme de avertizare, asistenta mutuala, aranjamente
institutionale, schimb de informatii, precum si accesul publicului la informatii.
In cadrul Conventiei , a fost adoptat la 17 iunie 1999, Protocolul "Apa
si sandtatea",
Romania va participa act iv la manifcstarile care sunt organi zate in
cadrul acestei Conventii si a protocolului 'Apa si sanatate'
6.4. 2. Cooperarea intenuuionalii ill domeniul gospodiiririi apelor pe
bazine hidrografice
In anul 1994, in localitatea Aix-les-Bains, Franta, a fost creata Reteaua
Organi smelor de Bazin (RIOB). Romania este lara fondato are si membra a
Biroului executiv a RIOB
Reteaua Inrernationala a Organismelor de Bazin (RIOB) are ca obiectiv
principal promovarea gospodaririi integrat e a resurselor de apa pe bazine
hidrografice, ca instrument esenti al al unei dez voltari durabil e. In prezent
RIOB cuprinde 134 de organisme de bazin si unit ati ale administratiei centrale
care se ocupa de gospodarirea apelor in 52 de lari . RIOB are ca politica
priori tara realizarea unor retele regionale a organi smelor de bazin .
La initiativa Romaniei, in februari e 2002, la Sinaia, a fost creata
Organi zatia Regionala a Organismelor de Bazin pentru Europa Centrala de
Est (Central and Eastern European Network of Basin Organizations - CEE
NBO).
Primul mandat al presedentiei CEE NBO a fost asigurat de A.N. "Apele
Romane", apoi Presedcntia a fost transferata Poloniei iar in luna octombri-
2006 a fost preluata de Republica Ceha. In toata aceasta perioada Secretariatu
l
199
cEE NBO a fost asigurat de A.N. "Apele Romane", care s-a oferit sa
azduiasca si Head Office-ul Asociatiei, in acord cu statutul CEE NBO. _
g Tarile membre CEE NBO sunt: Bulgari a, Polonia, Repubhca Ccha,
Romania, Serbia - ca membri . cu . drepturi depli ne si Belarus,
Moldova, Rusia, Slovacia, Ucraina, Ungana Uzbekistan fiind membn cu
statut de observator. . ... , .
Pozitia ocupata de Romani a in cadrul acestci Organizatii Central
Europene repre zinta 0 recunoasterc, in randul tarilor membre - a politicii pe
care tara noastra 0 apl ica in domeniul gospodaririi apelor.
, Priorit atile pentru dezvolt area cooperarii in cadrul acestor retele se
referii la cresterea rolul ui CEE NBO si RIOB in procesul de implementare a
Directivelor europene privind apa si in rezolvarea problemelor pri vind
managementul transfront ier al apelor.
6.4.3. Cooperarea Internationald ill domeniul marilor baraje
Romania este membru fondator al Comitctului International al Marilor
Baraje (ICOLD) din 1928 impreuna cu alte 5 Firi: Eivctia, !talia: Franta, Statele
Unite, Marea Britanie. ICOLD prornoveaza progresul in studiul, construcua,
intretinerea exploatarea maril or baraje.
, In prezent sunt reprezentate in ICOLD, 85 de lari prin Comitetele
Nationale cum este si Comitetul Roman al Marilor Baraje (CROMB). Pnn
CROMB profesioni sti Romani in domeniu au posibilitateta sa se
lntalneasca cu cei mai buni speci alisti din alte tari in cadrul unor congrese,
conferinte, simpozioane, sa se cunoasca realizarile din domeniul baraj elor, si sa
faca cunoscute realizarile tarii noastre, participa la claborarea unor documente
ale ICOLD.
Comitetul Roman al Maril or Baraje isi propune sa reprezinte opiniile
interesele tehni cc ale membrilor sai in raport cu organisme si organizatii din
lara si strainatate in domeniul baraj elor.
In septembrie 2003 a avut loc pentru prima oara in Romania un
Seminar de Anali za Numerica organizat de Comitetul Tehni c pentru Calcul al
ICOLD ceca ce reprezinta 0 recunoastere a rolului si contributiei Romani ei la
aceasta importantii Asociatie intcmationala.
ANEXE
203
Apa pe Terra
-----------------:-----=---------------
Anexa 2 1
Tipuri de apa Suprafata Volum Adancime Procent din stocul de apa
xl O'' krn" xlO
J
km'' M total (%) dulce (%)
planetar 361300 1338000 3400 96,5 -
Ape subterane 134800 23400 174 1,7 -
Ape dulci
134800 10530 78 0,76 30,06
Umiditatea 82000 16,5 0,5 0,001 0,05
solului
Ghe!ari 16227 24064 1643 1,74 68,7
Ghea!a din zona 21000 300 14,0 0,022 0,86
de permafros t
Stocul de apa din 2059 176,4 85,7 0,013 -
lacuri incluzand:
Apa dulce 1236 91,0 73,6 0,007 0,26
Apa sarata 822 85,4 104 0,006 -
Apa din mlastini 2683 11,5 4,28 0,0008 0,03
Apa din rauri 148800 2, 12 0,014 0,0002 0,006
Apa biologics 510000 1,12 0,002 0,0001 0,003
Apa di n 510000 12,9 0,025 0,001 0,04
atmosfera
Total apa 510000 1385984 2718 100 -
Total apa dulce 148800 35029 235 2,53 100
Perioadele de regenerare a resurselor de apa
Anexa 2.2
Tipuri de apfi Perioada de regenerare
Oceanul planetar 2500 ani
Apa subterana 1400 ani
Umiditatea solului I an
Banchizele polare zapada perrnanenta 9700 ani
Ghetarii din munti 1600 ani
Gheata di n zonele de permafrost 10000 ani
Lacuri 17 ani
Mlastini 5 ani
Rauri 16 zile
Apa biolozica cateva ore
Apa din atmosfera 8 zile
204
217 202
16,8 17,6
578 619
Prognozat
9,2 9,5
37,5 47,4
139 142
78,7 84,5
273 305
209 212
2010 2025
28,7 30,6
694 685
191
15,9
2000
534
8,8
30
72,6
136
242
203
26,6
690
15,4
187
513
8,6
70,0
28,5
134
228
1995
199
25,8
686
491
14,9
183
8,4
26,9
67,1
133
195
214
1990
24,9
681
11,4
1980
445
7,2
58,5
117
169
206
21,1
657
3 4,2
185 294
5,5 10,5
104 168
21 33,7
7 11 ,6
38,4 55,6
1960 1970
53,9 82,2
9,9 14,2
570 622
Evaluat
93,8
15,6
2,7
3,2
36,3
1950
31,5
40,9
6,5
519
71
12,7
0,3
2,2
2,3
23,4
25
1940
34,5
5.1
17,6 29,8 38,4 53,9 81.8 158
1,8
37.5
1,1
0,1
8,5
14,6
19,6
9,3
2,9
'1900
Dinamica cerintelor de apa pentru divese folosinte in Europa (km
3
/an)
_prima linie cerinta de apa si a doua apa consumata
Anexa 2.6
Dinamica cerintelor de apa (km
3/an)
pentru diverse folosinte de pe
mapamond - prima linie cerinta de apa si a doua apa consumata
Anexa 2 5
205
Populatie
To tal
Acumulari
Industrie
Agricultura
Supr. irig.
(10
6
ha)
Populatia
(106Ioc.)
Evaluat
Pro gnozat
1900 1940 1950 1960 1970 1980 1990 1995 2000 2010 2025
populatia -
2493 2963 3527 4313 5176 5520 5964 6842 8284
10 lac.
supr.irig, -
47,3 75,9 101 142 173 200 243 254 264 288 329
10
6
ha
Agric ultura
525 891 11 24 1541 i850 2191 2412 2503 2595 2792 3162
407 678 856 1183 1405 1698 1907 1952 1996 2133 2377
Industrie
37,9 127 182 334 548 683 681 715 748 863 1106
2,96 9,49 14,4 24,6 38,3 61.8 72,7 79,7 86,7 II I 146
Populatie
' 16 36,8 52,6 82,7 130 208 321 354 386 464 645
3,87 9,04 13,8 20,1 29,4 41,9 53,2 57,4 61,6 68,1 80,9
Acumulari
0,3 3,7 6,47 22,7 65,9 119 164 188 211 239 275
Total
579 1066 1365 1985 2574 3200 3580 3760 3940 4360 5187
415 70S 894 1250 1539 I nl 2196 2275 2354 2550 2879
Resursele de apa regenerabile pe principalele rauri din lume
Anexa 23
Dinamica cer intelor de apa pe continente (knr'zan) prima linie cerinta de
apa ~ i a doua apa consumata '
Anexa 2 4
Rau Suprafata Populatia Resurse de Resursa specifics de apa
(10
6
km') ( 10
6
apa (krrr'zan) (1000m
3
/an)
locuitori) pe krn" oe locuitor
Amazon 6,92 14,3 6920 1000 484
Mississi 3,2 1 72,5 573 160 7, 1
ppi
Volga 1,38 43,3 255 185 5,9
Du nare 0,82 85,1 225 275 2,3
Nil 2,87 89,0 161 80 1,8
Dnieper 0,50 36,6 53,3 106 1,5
Do n 0,42 17,5 26,9 64 1,5
,
Evaluat Prognozat
Continent
1900 1940 1950 1960 1970 1980 1990 1995 2000 2010 2025
Europa
37,5 71 93.8 185 294 445 491 512 534 578 619
17,6 29,8 8 ~ _ 53,9 81,8 158 183 187 191 202 21 7
America de
69,4 222 286 411 556 663 642 679 718 780 836
Nord 29,3 83,8 107 145 183 224 225 247 "69 204 329
Afr ica
41 49 56 86 116 168 199 215 230 270 331
34 39 45 66 88 129 151 160 169 190 216
Asia
414 689 859 1222 1499 1784 2067 2156 2245 2483 3104
322 528 654 932 11 16 1324 1529 1566 1603 1721 1971
America de
15,2 27,7 59,4 63,6 85,2 i l l 152 166 180 213 257
Sud 11,3 70,6 44,7 44,4 57,8 70,9 91,4 96,9 103 112 123
Australia si
1,6 6,8 10,3 17,4 23,3 29,4 28,5 30,5 32,6 35,6 39,6
Oceania 0,6 3,4 5,1 9,0 11 ,9 14,6 16,4 17,7 18,9 21 23,1
Total
579 1066 1365 1985 2574 3200 3580 3760 3940 4360 5187
415 705 894 1250 1539 1921 2196 2275 2354 2550 2879
206
Cerintele de apa in procente din total in unele tari europene in anul 1988
(The World Resurces Institute, Basic Books, New York)
Anexa 2.7
Tara Populatie Industrie Agricultura
Austria 20 77 3
Bulgaria 14 15 71
Belgia 11 88 2
Cehoslovacia (fosta) 24 72 5
Elvetia 37 57 6
Finlanda 12 86 1
Frant a 17 71 12
Irlanda 11 83 6
Iugoslavia (fosta) 17 75 8
Marea Britanie 21 79 1
Romania 13 45,6 41,4
Polonia 17 62 21
Tarile de los 5 64 32
Cerintele de apa pentru productia de alimente (FAO 1997)
Anexa 2.8
Produs Unitate Cerinta de apa (m' )
Bovine capete 4000
Oi si capre capete 500
Carne de vita kg 15
Carne de oaie kg 10
Carne de pasare kg 6
Cereale ka 1,5
b
Citrice kg 1
Ulei de palmier kg 2
Legume kg 1
207
C
. t I de apa pentru diverse industrii (Leeden 1975)
ermte e Anexa 2.9
Produs (tara; unitatea)
Cerinta de apa (mJ/unitate)
2,1 - 4,2
Paine (USA; tona) .
24
Conserve fructe, legume (USA; tona)
58
Conserve peste (Canada, tona)
6
Zahar (USA, nr')
236
Celuloza si hartie (USA, tona)
10
Rafi narii de petrol (Suedia, tona)
(USA,
265
Combustibil
sintetic din carbune
m
3
)
2,7-20,3
Acid sulfuric (USA tona)
270 - 320
procesarea inului (tona)
2000
Fibre sintet ice (tona)
60
Fier si otel (USA, tona)
209
208 -------------------------
Anexa 2.10
. produsa pe Dunare in perioada aprilie-mai 2006
propuneri de reamenajare a fluviului Dunarea pe sectorul romanesc
Fig. 1 Debitele defluente din acumularea PoI1i1e de Fier II, inregistrate in
perioada 8.04-6.05.2006
11500
12000
2. Analiza viiturii
Pentruanaliza viiturii au fost 1uate in considerare in primul rand
debite1e defluente din lacul PoI1i1e de Fier II (figura 1) care au fost determinate
utilizand curbele de tarare ale turbinelor. De asemenea, s-a determinat cheia
linmimetridi in sectiunea Gruia (figura 2) utilizand debite1e defluente din 1acu1
Port
i1e
de Fier II nive1urile masurate insectiunea Gruia care se aflji 1a 14 km
ava1 de baraju1 PoI1i1ede Fier II.
. Cheia 1imnimetridi are doua ramuri - "cheie lirnnimetrica cu bucla" -
una pentru perioada de crestere a viiturii si alta pentru perioada de scadere a
viiturii avand in vedere faptul ca, aval de Portile de Fier II, curgerea apei pe
Dunare este nepermanenta. Acest caracter de nepermanenta a miscarii apei este
rnai accentuat in sectiunile din aval de Portile de Fier II, din imediata
apropiere. Caracteru1 de nepermanenta al miscarii apei pe Dunare se manifesta
mai pregnant pentru debitc mai mari de 11000 m
3
Is cand se inunda zona dig
mal, introducandu-se 0 turbulenta suplimentara in miscarea apei prin cresterea
rugozitatii si variatia acesteia de 1a 0 zona la alta. De regula fiecare manevra la
turbine sau 1a descarcatorii de ape mari ai baraju1ui Portile de Fier IT produc 0
unda calatoare care are propria cheie Iimnimetrica.
a e
Nr. crt. Cursu1 de apa Sectiunea Debit maxim Data
(m
3
/s) nroduceri i
1. Dunarea Novisad 8700 12.04.2006
2. Tisa Senta 3800 16.04.2006
3. Sava Mitrovica 3850 15.04.2006
4. Velika Morava Bagradan 1200 15.04.2006
5. Sag 679 15.04.2006
Debitele maxime produse pe cursurile de apa in amonte de Portile de
Fier I '
T b 11
1. Cauzele producerii viiturii
.. _ Viitura 2006 de pe Dunare reprezinta cea mai importanta
"'. penoada de 1840-2006, debitul maxim In
Bazla: a fost de 15800 m' /s fata de eel mai mare debit inregistrai
pana In prezent In anul 1895 de 15082 m
3
Is.
Cauzele producerii acestei viituri exceptionale au fost:
zapadaAexistent In aproape tot bazinul Dunarii a rnasurat grosimi
de pana la m in zone1e montane din Alpi si Carpati.
foaorte .la sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie,
de pana la 12-14 C mregistrate In cea mai mare parte a bazinul ui Dunarii
care au condus la topirea accelerata a stratul ui de zapada . '
cazute suprapus peste topirea startului de zapada.
Mentionam evernmente pluviometrice, din 11 -12.04.2006 si 13-
14.04.2006 din Serbia-Muntenegru, Bulgaria si sud-vestul Romaniei care>
s-au produs In pcrioada cu debite maxime pe Dunare, sectorul Bazias-
Bechet.
aproape a max imelor vi iturilor de pe Dunare, Ti sa,
Sava,_V Morava si Debitele maxime produse pe aceste cursuri
de apa momentele produceri i aces tora se prezinta in tabelul 1
. Debi.tul maxim al viiturii di!1 aprilie 2006 de pe Dunare in sectiunea
Portile de Fier II a fost de 15800 m.l/s pe data de 15.04.2006 orele 1-4 (figura
1).
210
211
Fig. 2 Cheie limnimetrica Ia statia hidrometrica Grui a pe Dunare
900 Ti
880 1 ,
I "
860 ]Ramura de scadere a viituri i
. .
I
800 J
780
;:: )1
m ilI
700
680 --.-----.--,---..---.----.---1
11000 11500 12000 12500 13000 13500 14000 14500 15000 15500 16000
Debit (rncls)
In cazul viiturii din aprilie 2006 caracteruI de nepermanenta aI curgerii
apei pe Dunare a fost amplificat si de bresels, controlate necontrolate,
realizate In digurile de Ia Dunare,
Din aceste motive, In acesta lucrare , diagnoza viiturii a fost realizata
prin utiIizarea nivelurilor apei, mannu care se masoara direct.
Pentru reconstituirea viiturilor au fost utilizate corelatiih, de niveluri
corespondente pentru viiturile importante produse dupa fudiguirea Dunani,
masurare la principaleIe stati! hidrometrice de pe Dunare si volumeIe de apa
acumuIate In incinteIe care au fost inundate.
Hidrografele de niveluri masurate si reconstituite in ipoteza ca nu s-ar fi
produs bresele la digurile de la Dunare, pentru viitura din aprilie __ rnai 2006 Ia
principalele statii hidrometrice de pe Dunare, se prezi nta In figura 3.
Efectele In diferite sectiuni asupra nivelului maxim al viiturii
din apriIie - mai 2006 au fost de pana la 28 em, functi e de pozitia breselor [ata
de sectiune si de momentul realizarii lor (tabelul 2).
Bresela care au avut cele mai importante efecte asupra nivelurilor
maxime de pe Dunare au fost cele de la Rast, ModeIul, Facaieni si Ostrov
precum si deversarea digului de la Rasova (figura 4).
Celelalte brese produse au influentat, In general, ramura de scadere a
hidrografelor nivelurilor si debitelor produse pe Dunare.
Ni velurile maxime ale viiturii din aprilie - mai 2006 produse pe Dunare
au fost cu pana la 60 cm rnai mari dacat cele mai mari niveluri ale viiturilor
produse pe Dunare dupa fndiguirea acesteia.
212
Pentru contro1ul viiturilor pe Dunare, in vederea diminuarii efectelor S-a
propus realizarea a trei brese control ate la Rast, Calarasi _ Raul ~ i Eicaieni _
Vladeni pentru a reteza varful viiturii.
Bresele au fost rea1izate conform planificarii, mai putin bresa de la Rast
- pe care a facut-o Dunarea cu 100 de metri in aval de locul propus de
specialisti. Aceste brese au redus in special riscul inundarii oraselo} a H i r a ~ i
Braila ~ i Galati.
3. Efectele viiturii
Viitura catastrofala produsa pe Dunare in perioada aprilie - mai 2006 a
avut ca efect direct ruperealdeversarea unor diguri la Dunare (figura 4) si
inundarea unor localitati si terenuri (figura 5).
Prima bresa in dig aparuta din cauze naturale s-a inregistrat la digul din
localitatrea Isaccea in data de 10.04.2006 la circa 0 luna de zile dupa intrarea
sub sarcina a digului. Bresa a fost ruchisa in 24 de ore, nefiind afectate
locuinte.
In data de 14.04.2006 la ora 11:30, s-a produs in digul de la Dunare,
bresa din zona Rast-Bistret, Au fost inundate Iocalitatile Rast si Negoi. Pe digul
de compartimentare al incintei din zona Bistret s-a organizat 0 a doua linie de
aparare pentru protejarea localitatilor Plosca, Bistret, Carna, Sapata si Macesu
de los. Acest dig a rezistat pana in data de 24.04.2006, ora 7:50.
Digul de la Rasova a fost deversat pe data de 16.04.2006, ora 3:00 si au
fost inundate: incinta agricola Baciu, localitatea Baciu, localitatea Vederoasa si
balta Vederoasa.
In data de 20.04.2006, ora 12:00 a cedat digul de la Dunare al
amenajarii piscicole Obretin. A fost inundata partial localitatea Obretin.
In data de 22.04.2006, ora 17:00 a cedat digul de la Dunare al
amenajan] piscicole Oltina. A fost inundata partiallocalitatea Oltina.
213
214
._ - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- 215
f .. !
I
j
I
;1 "
720 !. If I
I
1:/ I 1 I" Iii
710 I,,! I
zoo llil } !I, tj- - . t-
sse Ii I t I
00", I '! 111' iI
670 u
l
- j II I Itl
{i ! , I ..
660 1- - 1I j f.. &alIA I I ! ! f''I iI"'l 1-"
i j !
, ,I : I I III : JI I I I I I
640 I I I .. 1-1-L - 1 Air , I
I ,I I .BRAILA i ' I
II I. .GALATI I I
630 ' r J I
II I ll ''RAILA tara bresa I
000
0" 1 " I 11-1 - -11 I I II
II, I111111 I I III I Ii II
Fig. 3b Hidrograful niveluri lor masurate si reconstituite
pc Dunare la statiile Inperioada 12.04-12.05.2006
216 217
Fig. 5 Zone inundate
In data de 23.04.20061a ora 14:30, s-a produs in zona Spantov bresa in
digul de la Dunare catre incinta Oltenita-Surlari-Dorobantu, Au fost afectate
localitatile Spantov si Stancea. S-a incercat in continuare mentinerea apei intre
digurile de cornpartimentare Surlari si Tatina prin consolidarea acestora. Digul
de la Surlari a cedat in data de 25.04.2006, ora 23:00. Au fost afectate partial
218
localitatile Manastirea si Chiselet. In interiorul acestora au fost realizate pentru
protectie partiala diguri din saci si pamant, Digul Tatina cu 0 lungime de circa
5 km, a cedat in data de 03.05.2006, ora 6:00. Nu au fost afectate localitati,
In interval au fost realizate inca doua linii de aparare pentru orasul
Oltenita (aliniament Ulmeni si aliniament Cale ferata Oltenita). Digul de
compartimentare-canal rambleu, pe aliniament Ulmeni a rezistat si in acest
mod a fost protejat contra inundatiilor orasul Oltenita (figura 6).
In data de 24.04.2006 ora 07: 15, s-a produs bresa din digul de la
Dunare din zona Bechet - Dabuleni. A fost inundata localitatea Bechet. S-a
realizat 0 a doua linie de aparare din saci pentru protectia localitatii Sarata care
nu a fost afectata. Digul de compartimentare Dabuleni - Potelu a cedat in data
de 27.04.2006. Nu au fost inundate localitati .
In acest interval au mai cedat diguri locale din Delta Dunarii, fiind
afectate localitatile Mila 23 si Ceatalchioi. Localitatile afectate: IIganii de los,
Cartier Tudor Vladimirescu-Tulcea, Uzlina nu au diguri locale.
Dupa cum s-a mentionat si anterior, pentru diminuarea niveluril or
Dunarii in aval, in special pentru protectia localitatilor Calarasi, Braila si Galati
au fost inundate control at prin realizarea de brese in dig incinta Calarasi-Raul .
(17.04.2006, ora 16:00) si Facaieni (15.04.2006, ora 19:00).
Volumele de apa acumulate in aceste incinte au fost de 2248 milioane
m
3
(tabelul nr. 3).
Volumele de apa acumulate in incintele care au fost inundate la viitura
din aprilie-mai 2006
Tabe13
Nr. Brese Suprafata (ha) Volum (mil.me)
crt.
Brese necontrolate
1 Ghidici -Rast - Bistret 11.120 350
2 Bistret - Nedeia - Jiu 15.000 285
3 Jiu-Bechet-Dabuleni 6.000 120
4 Potelu-Corabia 11.500 230
5 Oltenita-Surlari-Dorobantu 8.000 213
6 Oltina 2890 94
7 Ostrov-Pecineaga 1.491 10
8 Rasova 1.500 66
Brese controlate
1 Calarasi-Raul 10.748 195
2 Facaieni-Vladeni 4895 53
TOTAL 73.144 1.486
219
Fig. 6 Actiuni de aparare realizate pe perioada desfasurarii viiturii de pe
Dunare
220
De asemenea, a fost realizara 0 b r e ~ a in Digul cordon litoral pent ru
marirea capacitaui de evacuare a apei in Marea Neagra si lirnitarea nivelurilo
r
in zona Sulina-Caraorrnan - pe 24.04.2006. . .
Pentru evacuarea apelor si reducerea niveIurilor din incintele inundate
au fost realizate urmatoarele brese:
Bistret-Nedeia - 02.05.2006
Potelu-Corabia, zona Orlea-Corabia - 09.05.2006
Manastirea-Ol.05. 2006
Datele ment ionate se refera la realizarea primelor brese prin explozii.
Ulterior, prin explozii si excavatii au fost marite aceste brese pentru a asigura
capacitatea corespunzatoare de evacuare a apei
Crearea breselor in digurile de la Dunare la viitura din aprilie - mai
2006 s-a datorat:
depasirii cu pana la 127 em a nivelurilor de proiectare;
duratei foarte mari ale niveluri lor de 20 - 35 zile peste nivelurile de
proiectare care a condus la umezirea diguri lor si cedarea acestora datorita
fenomenul ui de subfozie.
Digurile au cedat datorita presiunii apei Dunarii in special in zonele
unde exista brate moarte ale Dunarii.
o sinteza a pagubelor produse Jocalitati lor riverane Dunarii de viitura
din aprilie - mai 2006 se prezinta in tabelul 4.
-
7
0 . _
-
v: ~ ;; ~ ~ 0 (',
0'>
(',
'"
c u 00
e-r
0'>
'0 - C V)
- -
-
8
5
V) c-r 0
='"5" c.. ;
..0
- _ 0
'" ('j
E--<
;= :::l
.".
:;- - r
V)
::t N
~ ~ - 0 0
'0
0 C 0 C C tI)
C 0'>
'0 c- i
~ tI) ~ :5 r--
-r
::>, --
V)
-
u
'"
'T C C
'0
'"
0
'"
"
:;- c
r-- r-- 00 r- t
or, 0 0 .".
::; 0 c-,
co
V) 0'> or,
<', r- 'C
-
r-
... :::
:5 eo
-c
0'> r--
e-.
-
N
.....
(':":
'"
'- ,..
\0
tI)
0
'"
<', C'". C'",
or;
~ c-
25
on 'T
0'> N
'"
co r-- 0'>
-
C
""
C
"
<',
e-r - c
'n
0'> V) tI)
"
(',
:;s
r--
- V)
01 ... :5
-
r-- '0 ('I 'C r . r ,
ce
"
(' ,
.". tI)
a
.-
c:
r-- r-
I
, ' 'T r--
~ 0 c 0
\C
11)
<== <,3 '=
00 0'> 0 C 0 0 0'> (',
'sr
r--
""
c r-- (',
-
'C
0..
'" =:
('j "0 u <', 0'>
0 0 0 0 'C 0 0 0 0
"
::!
0
""
(',
N
('j
::.
'0
('j
.".
0 "0.-
- 0 -f 0 0 -
- ...
c-r
0 -r 0 0 c-r
.".
' C
:l: :::l
(',
-
11)
0..
"
0
c:
"
r--
'"
-o
'"
r-- tI)
<- 0
OJ
:::l
0'> co 00
0 0
00
:::
:::
0 00 ....
on u
'"
-r
r- \C
11) ... :::
" -
-
'"
r-.
-o
-r
..... '"
... 00 ...
::.
'"
>(Ij
c:
:::J
'" Q
'"
E
'"
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 u
e
0
- 11) .;:
..s
0.. :::l ..::
11)

....
'0 ...
s
E
C'",
'"
."..
V)
~
('j ~ 0'>
c-t
0 0 -
or;
~
-
N
""
u
,g -.0 N
-
-
-
'"
0
-
\C
...
~
e
0'> N
tI)
:::J
"
7 ......
>
'u .-
0 0 0 0 \C 0 '0 0 0 0 0
11)
'" ...
0 0
'0
:E J:l :::l
):-::
11) "0
o: g,
'"
'"
0'>
-r
\C :::J
'" ""
on
'"
V)
0 co
::! 0 0 ;: ~
(',
'"
V)
0
'0
c3 '"
cc
N r-.
N
'"
- V)
tI) 0
0'>
- - 1-0
0..
(l)
:::l
\C
~
N -er-
0 0 0 0 ::!
""
'"
-o
0 .". 0 0 0 <',
....
..0 on
- <',
-
:::J :a
'"
OJ} on
('j
"
Cl...
u
" r--
r--
.". V)
- '"
....
.;:
7
~ 0 0 0 V)
~
00 0
'"
0
"
,g .". 0'>
00 - - N
... 7
'"
"
-.... --
""
\C
5< c ~
!::;
(', <',
'"
-
.". lfj
:: ,..
:::l ""
~
'" '"
'0 N
'"
(',
.....
g2
::: i:
::; 0
...:: " ~
B 0::
b
I:l: I:l: ...:l
:::
,..
I:l: ...:l ...:l S rJj
...,
i:-'
,.. 0
'" u ~
~
,..
i:-' U U =: ,.. 't:l
:::l
...,
221
222
4. Comparatia viiturii din aprilie 2006 eu alte viituri
In vederea cornpararii debi tului maxim al viituri i din apri lie 2006
produse pe Dunare cu alte viituri, au fost considerate debitele max ime ale
primelor 40 viituri produse in perioada 1840-2006 de cand exista observatii
hidrometrice sistematice (tabelul nr. 5). '
Debite max ime importante, produse pe Dunare in sectiuni le Bazias si lsaccea,
in perioada 1840 - 2006
Tabel 5
Nr.crt. Anul Bazias Anul Isaccea
1 2006 15800 2006 16900/ 17700*
2 1895 15092 1897 17000
3 1981 14800 1970 15550
4 1888 14719 1942 14880
5 1897 14652 1981 14500
6 1940 14417 1980 141 00
7 1942 14085 1940 14000
8 1924 13758 2005 14000
9 1970 13710 1845 13910
10 1876 13662 1853 13700
11 1845 13597 1975 13650
12 1919 13565 1988 13600
13 1932 13404 1888 13590
14 1853 13341 1956 13330
15 1962 13340 1962 13300
16 1914 13245 1965 13300
17 1907 132 13 1879 13 140
18 1944 13118 1919 13110
19 1937 12960 1881 13100
20 2005 12860 1969 13000
21 1879 12834 1877 12960
22 1926 12803 1915 12880
23 1988 12690 1996 12800
24 1965 12650 1937 12750
25 1947 12554 1917 127 10
26 1941 12370 2000 12700
27 1915 122 17 1932 12600
28 1977 12200 1999 12600
223
-
i
Isaccea
I
Nr.crt. Anul
Bazias
Anul
29 1975
12150
1955
12550
30 1974
12100 1876
12540
31
2000
12000 1941
12500
32 1980
11900 1848
12470
33 1877
11 884 1895
12470
-
11884 1972
12400
34 1955
35 1889
11765 1977
12370
36 1860
11 735 1861
12350
37 1967
11700 1967
12350
38 1987
] 1610 1907
12260
39 1855
] 1557 1883
12200
40 1920
1]527 1974
12200
*reconstitult
in sectiunea Bazias cea mai mare viitura a fost in 2006, urmata de
viiturile din 1895, 1981 etc . si pe locul 9 viitura din 1970. La Isaccea cea ma i
mare vii tura a fost in 2006, care a avut debitul maxim reconstituit de 17700
nY' /s urmata de viiturile din 1987, 1970, 1942, 198 1 etc .
Dupa unii cercetator i (Mocirnita, 1984), debitul maxim in sectiunea
Bazias al viiturii din anul 1895 ar fi fos t de 15900 m
3
/s fata de valoarea 15082
din tabelul nr. 3, valoare ce a fost determinata prin utilizarea unei chei unice
pentru perioada anterioara anului 1960.
Analiza celor mai importante vii tur i produse pe sectorul rornanesc al
Dunarii ne arata ca exista doua moduri tipice de formare a acestora si anume:
Viituri de tipul I - care se formeaza in special pe Dunarea Superioara, i n
amonte de confl uenta cu Ti sa si Sava. Un exempl u il reprezinta vii tura din
anul 1981 care a avut in sectiunea Bazias debit ul de 14800 m
3
/s iar in
secti unea Isaccea debitul de 14500 m
3
Is. Atenuarea debit ului maxim al
din anul 1981 s-a datorat fapt ului ca afl uent ii romanesti ai Duna rii
au avut debi te relativ mici (viitura de pe Dunare a produs remuuri
importante pe afluenti) ceea ce a contribuit la reducerea debitul maxim prin
propagarea in aval. De acelasi tip pot fi considerate si viiturile din 1895,
1888, 1924, 1876, etc.
CI Viituri de tipul II - care se forrneaza pe Dunarea Superioara, pe
Tisa si pentru care au 0 contributie importanta si afluenti i romancsu a:
Dunarii: Jiu, 0 1t, Siret si Prut. Un exemplu semnificativ il
viitura din 1970 care a avut debitul maxim la Bazias de 137 10 m tar
Isaccea de 15550 m
3/s
. Acelasi mod de formarc I-au avut si viit un le di n
225
._ '1 lizate in bazinul hidrografic al Dunarii, in special indiguri
amenajan or rea 1 d b' lui axim pe
d S la a
ccentuarea tendintei de crestere a e itu Ul m
care au con u c ,
Dunare la statia hidrometrica Bazias (figura 4.25).
------- -;0-
2000 1980 1960 1940
Tirnp (ani)
1920 1900 1880
70
65
60
_ 55
50
45
m40
z
35
30
' 25
20
Z 15
10

1860

5. Elemente si principii pentru reamenajarea fluviului Dunarea pe

sectorul romanesc
1897, 1942, 1845, 1853,2005, etc. Frecventa de producere a unor viituri de
tipul II este de 58%.
Viitura din anul 2006 este apropiata ca mod de formare de viiturile de
tipul II. Daca se cornpara nivelurile masurate si reconstituite ale viiturii din
2006 fatii de cele mai mari viituri produse pe Dunare de cand acesta a fost
indiguita, respectiv viiturile din anii 1970 si 1981 (tabelul 2), rezulta
urmatoarele:
nivelurile masurate ale viiturii din anul 2006 de pe Dunare au fost cu pana
la 60 em mai mari decat nivelurile inregistrate la viiturile din 1970 si
respectiv 1981;
nivelurile reeonstituite ale viiturii din anul 2006, in situatia in care nu s-ar fi
produs brese, ar fi fost cu pana la 86 ern mai mari decat nivelurile
inregistrate la viiturile din 1970 si 1981.
224
Indiguirea Dunarii pe sectorul romanesc a fost 0 problema foarte mult
discutata inca de la inceputul secolului XX.
Discutiile au evoluat in timp si s-au polarizat in jurul a doua mari
personalitati ale timpului : inginerul Anghel Saligny si dr. Grigore Antipa.
Anghel Saligny care s-a oeupat mult de lunca inundabila eu ocazia constructiei
podului de la Cemavoda, era de parere ca Dunarea trebuie indiguita eu diguri
insubmersibile si lunca inundabila redata agriculturii .
Contrar inginerului Anghel Saligny, dr. Grigore Antipa sustine ideea
realizarii unor diguri submersibile cu seopul de a servi altemativ atat cuIturilor
agricole cat si productiei piseicole. El avea in vedere si problema fertilizarii
terenurilor agricole prin inundare periodica.
Parerea inginerului Anghel Saligny a iesit invingatoare, avand in vedere
ca in aeea perioada in Europa se promova aceasta idee de a reda agriculturii
terenurile din luncile inundabile ale raurilor.
In prezent, in vederea reamenajarii fluviului Dunarea pe sectorul
romanesc trebuie avut in vedere in primul rand schimbarea caracteristicilor
regimului hidrologic datorita:
schimbarilor de ordin climatic care au contribuit la realizarea unei tendinte
crescatoare a debitelor maxime ale Dunarii in sectiunea Bazias (figura
4.25) si a unei tendinte de crestere a nivelului Marii Negre (figura 7);
Fig. 7. Variatia nivelurilor medii anuale Negre la statiile Sulina si
Constanta si tendita acestora 111 penoada 1860-2004
AI It' .. 166 de ani debitele maxime pe Dunare in sectiunea Bazias au
n u lmn , , " D ctorul
, 1200 m
3/s
(figura 425) datorita indlgUlm unarn pe se
crescut cu circa t>'
amonte si schimbarilor de ordin climatic.
Acest debit suplimentar conduce la suprainaltari de - 50. em pe
sectorul romanesc al Dunarii. De asemenea cresterea Mam
N
' A It' .. 144 de ani cu circa 35 em datorita schimbarilor climatice, are
egre 111 u l Ifll l A A Braila
ca efeet un remu suplimentar care se propaga pe Dunare pana -
Galati, ceea ce creaza dificultati in propagarea si eliminarea viiturilor de pe
sectorul aval al Dunarii si din Delta. . -
In al doilea rand variantele de reamenajare ale fluviului Dunarea
bui ti a- seama de realizarea unor habitate corespunzatoare
tre uie sa ,111
conservarii biodiversitat
ii
acvatice. A ., intrerupt
Prin indiguirea intregului sector romanesc al ,Dunam s-a ntru
legatura dintre rau si lunca reducandu-se
dezvoltarea florei si faunei acvatice. Un exemplu sen:.
m
lcatlv. undabila a
reducerea populatiilor de care isi depunea 111 la 1000
Dunarii, datorita indiguirii luncu (de la 7000 tone/an 111 anu
tone/an in anul 1993).
226
In al treilea rand, variantele de reamenajare ale fluviului Dunarea vor
lua In considerare urmatcarele elemente concrete:
localitatile importante care trebuie aparate contra inundatiilor;
zonele de renaturare ecologica propuse In studiile de Insti tutul
National de Cercetare -Dezvoltare "Delta Dunarii" impreuna cu Fondul
Mondial pentru Natura (WWF);
zonele inundate control at si zonele unde Dunarea a creat brese In di gurile
longitudinale ale Dunarii (inundare necontrolata).
. mai importante localitati care trebuie aparate impotri va
inundatiilor sunt urmatoarele: Galati , Braila, Cal arasi , Oltenita, Giurgiu precum
si alte localitati situate In lunca inundabil a a Dunarii .
Studiile de renaturare ecologica reali zate pana In prezent prevad
realizarea unor habitate unde fauna flora acvatica sa se poata reproduce si
dezvolta, Zonel e propuse In aces te studii pentru renaturare sunt urrnat oarele :
Bistretu - Nedeia, Potelu, Suhaia, Greaca, Calarasi - Raul si Crapina.
Zonele inundate necontrolat prin crearea de catre Dunare a unor bre se
In digurile longitudinale ale Dunarii sunt: Rast-Bi stretu, Dabuleni- Potel u-
Corabia, Spantov-Manastirea, Oltina si Ostrov. '
Variantele de reamenajare ale fluviului Dunarea dupa viitura din
aprilie-rnai 2006 trebuie sa aiba la baza noua Strategic Nationala de
Management al Riscului la Inundatii (HG 1854/22.12.2005) care a luat in
considerare noile principii europene de amenajare a apelor. Aceste principi i
europene sunt cuprinse In Directi va Europeans privind Manazernentul
Inundatiilor care se afla In etapa finala de aprobare si se refera la: b
protectia oamenilor a bunurilor acestora prin realizarea, dupa caz, a unor
lucrari structurale de aparare: lacuri , poldere, diguri si derivatii de ape mari ;
refacerea unor zone umede In scopul conservarii si dezvoltarii biodi versit atii
si atenuarii debitelor maxime ale undelor de viitura '
6. Solutii propuse pentru reamenajarea flu viului Dunarea pe secto rul
romanesc
Solutiile tehnice pentru reamenajarea Dunarii vor lua In considerare
urmatoarele (figura 8) :
. I. Crearea unor poldere in cascada In incintele indiguite dej a
inundate avand In vede re diferenta mare de nivel de pana la 2 - 2,5 m dint re
capatul amonte si capatul aval al incintei .
Se recornanda ca selectarea polderel or sa se faca ast fel:
227
In zona din amonte de confluenta Jiu lui si Ol tului cu Dunarea pentru a
reteza varful viiturii in sectorul amonte al Dunarii si a reduce presiunea
asupra digurilor pe tot sectorul aval al Dunarii;
polderele se vor realiza In apropierea obi ectivelor importante de aparare
contra inundati ilor pentru ca efectele sa fie maxime avand In vedere
volumul foarte mare al viiturii pe Dunare comparativ cu volumele de apa ce
pot fi acumulate In aceste poldere.
Se propune realizarea polderelor In cascada in incintel e inundate: Rast-
Bistretu-Nedei a, Dabul eni-Potel u-Corabia, Spantov-Manastirea. Se va lua de
asemenea in considerare ca variantade rezerva realizarea unui polder in inc inta
indiguita Borcea de Sus precum si a inc intei create intre digurile longitudinale
de pe partea dreapta a Dunarii pe sectorul Braila - Galati si digul canalului din
varianta 1 (a se vedea harta anexata),
Realizarea unor diguri inelare i n jurul localitat ilor sau, ca solutie alternativa
stramutarea unor localitati, functie de implicatiile sociale si eco nomice.
II. Realizarea unor habitate-zone umede pentru conservarea
biodiversitatii, respectiv cele care au fost inundate control at: Calarasi-Raul,
Facaieni- Vladeni si a Baltii Potelu (inundata necon trolat) si a zonei Prutului la
confluenta cu Dunarea,
ea varianta secundara de studiu recomandam de asemenea luarea in
consi derare a incintei Seaca-Suhaia, Balta Greaca precum si a incintei create
intre digurile longitudinal e de pe partea dreapt a a Dunarii pe sectorul Braila -
Galati si digul canalului din varianta 1 (a se vedea harta anexata) .
III. Crearea unor brate secundare ale Dunarii care vor avea efecte
locale importante prin reducerea nivelurilor datorita cresterii sectiunii de
scurgere.
Pentru apararea de inundatii a muni cipiilor Braila si Galati se propune
realizarea unui brat secundar in 2 variante (a se vedea harta anexata) , care se
vor ana liza functie'de efectele de reducere a debitelor maxime si de costurile
lucrarilor de investitii .
Crearea acestor brate secundare se va analiza ca solutie alternativa la
realizarea zonei umede Prut.
Reanalizarea posibilitatii de, tranzitare In perioadel e de ape mari a
unor debite suplimentare di n Dunare prin canalul Dunare-Marea Neagra.
IV. Conservarea restului incintelor de la Dunare si lor 111
. . . - . . I d d (' 1 ce pot fi obt ll1ute
special pentru activrtat i agnco e avan 111 ve ere pro uctu e ,
In aceste zone chiar si In ipoteza schimbarii cl imei.
'1
228
229
-----------------_._-----
x
Promovarea si implementarea noului concept de amenajare al apelor la
nivelul intregu lui bazi n al Dunarii prin Comis ia Internationala pentru Protectia
Fluviului Dunarea (ICPDR) si alte organisme internationale avand in vedere ca
in ultimii 150 ani persista tendinta de crestere a debitclor maxime la intrarea in
tara.
!.
. 3
..,-
. llC
E
=-.
-l!
.-
.- u
l-o
;' --
i
lea
,'-'/
=

'"
::l
a
;-!i ; ..;' ea
"

1:
"A > Jl'."lt
/
----;; s

ea
'"
0_

r:


:J 'i 1:1
a
7
IS
Q)
lD
I ii
....,
e
..,Oc
..

E!U
lIS :JC :
e
'"iii s; : -
r:
Q)
Q)
E
'"t:l
III
<L 2-
,
Q)
e
en
GI
/ ::l
"0
/
0-
Q)
2 ...
lD 0-
r: .
:

Q)
....
-
=
!
.c
es ea
i
' 1: D- ..
OD
::: ea
-
>
r:
tIS Er

00

-n..
oil

tE
.j
I
.!!
...
,.'" ...

-=.=!
.s

'" 'f
o

.. -
'l!
:,;
d
;
"i J)
J
Ql t
h
/1
230
Anexa 4.1
Definitii pentru termenii utili zap de directivele europene din domeniul
apelor
Acvifer (Aquifer) - insearnna un strat sau strate de roci geologice sau alte strate
geologice cu 0 porozitate si 0 permeabilitate suficienta astfel incat sa permita 0
curgere semnificativa a apelor subterane, sau prelevarea unor cantitati
importante de apa;
Aglomerare umana (Agglomeration) - inseamna 0 zona in care populatia
si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru a face posibila
colectarea apelor uzate orasenesti si dirijarea lor spre 0 statie de epurare sau
spre un punct final de evacuare;
Apa de imbaiere (Bathing water) - un diu, un lac ori parti ale acestora, precum
si apa de mare in care imbaierea este autorizata sau nu este interzi sa, fiind
traditional practicata de un numar mai mare de 150 de persoane;
Apa potabila (Drinking water) - apa destinate consumului uman dupa cum
- '\
urmeaza:
orice tip de apa in stare naturals sau dupa tratare, folosita pentru baut, la
prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei si
indiferent daca este fumizata prin retea de distributie, din rezervor sau este
distribuita in sticle ori in alte recipiente;
toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru
fabricarea, procesarea, conservarea sau comercial izarea produselor ori
substantelor destinate consumului uman.
Ape ciprinicole (Cyprinid waters) - acele ape care permit sau ar putea permite
dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide (Cyprinidae)
sau altor specii, cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perea fluviatilis);
Ape costiere (Coastal water) - inseamna apele de suprafata situate intre uscat
conturul trasat la distanta de 0 mila marina fata de eel mai apropiat punct al
liniei de baza de la care se mascara intinderea apelor teritoriale, cu extindere,
unde este posibil, pana la limita extcrioara a apelor tranzitorii;
231
Ape de suprafata (Surface water) - reprezinta apele interioare, apele tranzitorii
apele costiere, statatoare si curgatoare, ale carer suprafete sunt in contact
direct cu atmosfera;
Ape de suprafata de categoriile AI, A2 si A3 destinate potabilizarii:
"Categoria AI" - apa de suprafata care necesita tratare simpla si dezinfectie
(filtrare rapida si dezinfectie); ,
"Categoria A2" - apa de suprafata care necesita tratare normala fizica, chimica
si dezinfectie (preclorinare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfectie
finala); ,
"Categoria A3" - apa de suprafata care necesita tratare fizica, chirnica
avansata, preclorinare si dezinfectie (clorinare intermediara, coagulare,
floculare decantare, filtrare prin adsorbtie - pe carbune activ, dezinfectie
ozonizare si clorinare finala);
Ape interioare (Inland water) - insearnna apele de suprafata si subterane,
statatoare sau curgatoare, aflate in interiorul liniei de baza de la care se
mascara extinderea apelor teritoriale;
Ape salmonicole (Salmonid waters) - acele ape care permit sau ar putea
permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmonide,
precum pastravul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de
coregoni (Coregonus);
Ape subterane (Groundwater) - reprezinta apele at1ate sub scoarta terestra in
zona saturata;
Ape tranzitorii (Transitional water) - sunt apele de suprafata partial saline, ca
urmare a situarii lor in apropierea apelor costiere si care sunt semnificativ
influentate de cursurile de apa dulce;
Ape uzate industriaIe (Industrial wa ste water) - inseamna orice fel de ape
uzate care se evacueaza din incintele in care se desfasoara activitati industriale
si/sau comerciale, altele decat apele uzate menajere si apele meteorice;
Ape uzate menajere (Domestic waste water) - inseamna ape provenite din
gospodarii servicii, care rezulta de regula din metabolismul uman si din
activitatile menajere;
232
Ape uzate orasenesti (Urban waste water) - inseamna ape uzate menajere sau
amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale si/sau ape meteorice;
Autoritati competente (Competent Authorities) - reprezinta autoritatile
responsabile cu implementarea prevederilor Directivei Cadru 2000/60lCE In
domeniul apei: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Administratis
Nationals "Apele Romane";
Bazin hidrografic (River Basin) - insearnna 0 suprafata de teren de pe care
toate apele de suprafata curg, printr-o succesiune de parauri, rauri si posibil
lacuri, in mare printr-o singura gura de varsare, estuar sau delta;
Bioacumulare (Bioaccumulation) - procesul prin care un produs este preluat si
retinut de catre un organism viu, atat din apa cat si din hrana ;
Cea mai buna tehnologie disponibila (The best available technology) - eel
mai inalt stadiu de dezvoltare a echipamentelor, procedeelor si metodelor de
exploatare utilizate pentru limitarea emisiilor in mediul inconjurator;
Codul bunelor practici -agricole (Code of good agricultural practices) -
reprezinta principiile directoare sau norrnele pentru desfasurarea activitatilor
agricole ce pot avea impact asupra mediului, astfel incat sa se reduca la
minimum riscul de poluare;
Conditii de referinta (Reference conditions) - reprezinta caracteristicile
elementelor biologice, chimice si hidromorfologice ale corpurilor de apa aflate
in stare natural a sau cvasinaturala;
Corp de apa artificial (Artificial water body) - inseamna un corp de apa de
suprafata creat prin activitati umane intr-un loc unde inainte nu existau corpuri
de apa semnificative;
Corp de apa de suprafata (Body of surface water) - 'inseamna un element
discret si semnificativ al apelor de suprafata, de exemplu: rau, lac de
acumulare, canal , sector de rau, sector de canal, ape tranzitorii sau 0 parte din
apele costiere;
233
Corp de apa puternic modificat (Heavily modified water body) " - inseamna
un corp de apa de suprafata care, datorita unei modificari fizice cauzate de 0
activitate umana, si-a schimbat substantial caracterullui natural;
Corp de apa subterana (Body of groundwater) - inseamna un volum distinct
de apa subterana dintr-un acvifer sau din mai multe acvifere;
Dczvoltare durabila (Sustenable development) - reprezinta acea dezvoltare
care asigura necesitatile prezentului, tara a compromite cerintele generatilor
viitoare, de a-si satisface propriile necesitati, in scopul asigurararii unei mai
bune calitati a vietii, acum si in viitor;
District al bazinului hidrografic - District hidrografic (River Basin District)
- inseamna 0 suprafata de teren sau de mare, fermata dintr-unul sau mai multe
bazine hidrografice invecinate, impreuna cu apele subterane si costiere
asociate, care este identificata ca unitatea principala de management al apelor;
Epurare corespunzatoare (Appropriate treatment) - epurarea apelor uzate
prin orice procedeu si/sau sistem prin care la evacuare, caracteristicile apelor
uzate respecta conditiile de cali tate prevazute in norrnele tehnice in vigoare si
in avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor;
Epurare primara (Primary treatment) - epurarea apelor uzate printr-un
procedeu fizic si/sau chimic care implica reducerea CBO
s
al apelor uzate
influente cu eel putin 20%, si a materiilor in suspensie a acestora, cu eel putin
50%;
Epurare secundara (Secondary treatment) - epurarea apelor uzate printr-un
procedeu biologic cu decantare secundara sau printr-un alt procedeu care
permite respectarea conditiilor prevazute in normele tehnice in vigoare;
Eutrofizare (Eutrophication) - reprezinta procesul de imbogatire al apelor de
suprafata cu compusi ai azotului si fosforului , datorita cauzelor antropice,
producand 0 dezvoltare accelerata si masiva a algelor si a vegetatiei
subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic si calitatii apei;
Forta motrice (Driving force) - orice activitate umaria care poate avea impact
asupra mediului;
234
Imbogatire naturala (Natural enrichment) - procesul prin care, in absenta
interventiei omului, apele primesc din sol anumite substante aflate in
compozitia acestuia;
Impact (Impact) - efectul unei "presiuni" asupra mediului ;
Inundatii (Flood) - revarsarea temporara a apei pe terenuri care in situatii
normale nu sunt acoperite cu apa;
Lac (Lake) - inseamna un corp de apa stagnant care acopera 0 depresiune a
scoartei terestre;
Limita de detectie (Detection limit) - inseamna valoarea mmima a
parametrului examinat, care poate fi determinata printr-o metoda data;
Locuitor echivalent (Population equivalent) I.e. - inseamna incarcarea
organics biodegradabila avand un consum biochimic de oxigen - CBOs - de
60g 02 hi;
Managementul resurselor de apa (Water Resources Management - WRM)-
totalitatea activitatilor legale organizatorice, tehnice, operatiunile si financi are
necesare pentru a planifica, dezvolta si gospodarii resursele de apa, in vederea
utilizarii durabile a acestora;
Monitoringul integrat al apelor (Integrated water monitoring) - reprezinta
activitatea de observatii si masuratori standardizate si continue pe termen lung
asupra apelor pentru cunoasterea si caracterizarea starii si tendintei de evolutie
a mediului hidric. Activitatea de monitoring presupune 0 tripla integrare:
a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: rauri , lacuri , ape
tranzitorii, ape costiere, ape subterane, arii protejate si folosinte de apa;
a mediilor de investigare: apa, sedimente I materii in suspensie, biota;
a elementelor investigate: biologice, hidromorfologice si fizico - chimice.
Participarea publicului (Public participation)- reprezinta informarea,
consultarea si implicarea activa a publicului in activitatile de gospodarire a
apelor;
235
Parti implicate (Stakeholder) - orice persoana, grup sau organizatie care poate
fi afectat/afectata de realizarea unei activitati sau care are influenta, cunostiinte
si experienta referitoare la activitatea respectiva;
Persistenta (Persistence) - caracteristica unui compus care nu este afectat de
procese de descompunere, degradare, transformare, volatilizare, hidroliza sau
fotoliza;
Poluant (Pollutantj-Tnseamna orice substanta care poate sa produca poluare;
Poluarea apei (Water pollution):
a) inseamna introducerea, direct sau indirect, de substante sau energie, ca
urmare a activitatii umane, ale carei efecte pot fi periclitarea sanatatii
oamenilor, afectarea ecosistemelor acvatice, si a celor terestre care depind de
acestea, afectarea folosintelor de apa si deterioararea ambiantei naturale;
b) inseamna orice alterare fizica, chirnica sau bacteriologica a apei, peste 0
limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate
produsa direct sau indirect de activitati umane, care 0 fac impropie pentru 0
folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a
interveni alterarea;
Poluare cu nitrati (Nitrates pollution) - descarcarea directa sau indirecta in
apele subterane sau de suprafata, de cornpusi ai azotului, ale carei urmari pot fi:
periclitarea sanata!ii oamenilor, afectarea ecosistemelor acvatice si folosintelor
de apa, precum deterioararea ambiantei naturale;
Potential ecologic bun (Good ecological potential) - este starea unui corp de
apa putemic modificat sau unui corp de apa artificial , definita pe baza starii
mai putin severe decat starea buna a elementelor biologice caracteristice unui
corp de apa natural similar;
Presiune asupra mediului (Environmental pressure) - reprezinta efectul direct
al fortei motrice asupra mediului, care determina schimbari ale starii acestuia;
Public (Public) - una sau mai multe persoane fizice sau juridice, asociatii sau
organizatii desemnate pe baza prevederilor Conventiei de la Aarhus;
Raspuns (Response) - masurile luate pentru imbunatatirea starii mediului ;
l
236
Rau (River) - inseamna un corp de apa interioara care curge i n cea mai mare
parte la suprafata terenului , dar care poate curge si subt eran pe un anumit
sector al albiei ;
Renaturar ealrestaurarea raurilor (River res toration) reprezinta totalitatea
masurilor si actiunilor necesare pentru a aduce un rau din starea actuala la eel
putin starea buna;
Resurse disponibile de apa subterana (Available groundwater resource) -
inseamna rata medie anuala pe termen lung a reincarcarii totale a unui corp de
apa subterana, din care se scade rata anu ala pe termen lung necesara pentru
atingerea obiectivelor de calitate ecologica a ape lor de suprafata, pentru
evitarea oricarei deprecieri semnificative a starii ecologice a acestora si pentru
evitarea oricaror afectari semnificative ale ecosistemelor terestre asociate;
Riscul la inundatii (Flood risk) inseamna probabilitatea producerii unei viituri
impreuna cu pagubele ce pot afecta viata oamenilor, bunurile ace stora,
activitatiile economice si mediul;
Schema Directoare de Amenajare si Management a Bazinului Hidrogratic
- SDAMBH (River Basin Management Plan) - reprezinta instrumentul de
planificare in domeniul apelor pe bazin hidrografic, care pe baza cunoasterii
starii corpurilor de apa, stabileste obiectivele tinta pe 0 durata de 6 ani si
propune masuri pentru asigurarea surselor de apa, pentru protectia impotriva
efectelor negative ale apelor si pentru atingerea "starii bune" a apelor in
vederea utilizarii durabile a acestora;
Aceasta schema se elaboreaza pentru fiecare bazin hidrografic si este alcatuita
din doua parti - Planul de management al baz inului hidrografic - PMBH"
"Planul de amenajare al bazinului hidrografic - PABH".
Servicii de apa (Water services) - inseamna toate serviciile efectuate pentru
populatie, institutii publice sau orice activitate economica, referitoare la:
asigurarea necesarului de apa bruta in sursa in sectiunea de captare a
folosintelor;
captarea, reincarcarea, stocarea, tratarea si distributia apelor de suprafata
sau subterane;
primirea in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate
evacuate, in limita reglementarilor legale;
colectar ea si epurarea apelor uzate;
237
Sezon de imbaiere (Bathing season) - perioada pe durata careia un nurnar ma i
mare de J 50 de persoane este de asteptat sa foloseasca apa pentru imbaiere
conform obiceiur ilor;
Sistemul resurselor de apii (Water Resources System - WRS) - este format
di n sis tcmu l natural al resurselor de apa si infrastructura de gospodanre a
acestora:
Starea apelor de suprafata (Surface water status) - este expresia generala a
stari: unui corp de apa de suprafata, determinara de starea sa eco logica si de
starea sa chimica;
Starea apelor subterane (Groundwater status) - este exp resia ge nerala a starii
unui corp de apa subterana, dercrminata de cantitatea si starea sa chimica;
Starea hunii a apelor de suprafata (Good surface water status) - insearnna
starea atinsa de un corp de apa de suprafata atunci cand, atat starea sa ecologica
cat si starea chimica sunt "bune";
Starea huna a apelor subterane (Groundwater good status) - inseamna starea
atinsii de un corp de apa subterana at unci cand, atat starea sa canti tiva cat
starea sa chi mica sunt ee l putin "b une":
, ,
Starea cantitativa (Quantitative status) - este expresia gradului In care un corp
de apa subterana este afcctat de prelevari de apa directe sau indirecte;
Starea chimica (Chemical stat us) - starea atinxa de un co rp de apn definita prin
raportarea concentrati ile pol uanti lor la standardele de ca litate stabili te pentru
respecrivu l corp de apa:
Starea chimica buna a apelor de suprafata (Good surface water chemical
status) - reprezinra starea ch imica ati nsa de un corp de apa de suprafata pe ntru
ca re concentratii le poluanti lor nu depasesc limitele prevazute In standardele de
calitate ale mediului, stare necesara pentru at ingerea obiectivelor de mediu
pentru ape le de suprafap;
Starea chimica buna a apelor subterane (Good grou ndwater chemical status)
- inseumni; starea chimica atinsa de un corp de apa subteran pentru care
238
concentratiile de poluanti nu limitele prevazute In standardele d;
calitate a mediului , stare necesara pentru atingerea obiectivelor de mediu
pentru apele subterane
Starea a apelor de suprafata (Ecological surface water status) _
este de st,area ecosistemelor acvatice din apele de suprafara,
determmata m functie de elememele biologice, chimice si hidromorfoloaic
' , b e
caracrcnsuce;
Starea ecologica buna.a apelor de suprafata (Good surface water ecological
status) - este starea unui corp de apa de suprafata, definita pe baza "starii bune"
a elementelor biologice, chimice si hidromorfologice.
Starea mediuIui (Environmental status) este definita de caracteristicile
importante ale mediului , determinate atat de factorii naturali , cat si de cei
antropici;
Sub-bazin hidrografic (Sub-basin) - inseamna suprafata de teren de pe care se
colecteaza toate apele de la izvoare pana la varsarea intr-un curs de apa (un lac
sau 0 confluenta):
Su.b-u,nitate. hidrografica (Sub-unit)- Inseamna suprafaja de teren situata pe
tentonul forrnata dintr-un sub-bazin, 0 parte a unui sub-bazin, un grup
de sub-bazine sau un grup de parti de sub-bazine;
Substanre prioritare pericuIoase (Priority hazardous substances) _ insearnna
substanrele sau grupele de substante care sum toxice, persistente si care tind sa
se bioacumuleze, precum si alte substante sau grupe de substante care creaza
un nivel similar de rise; ,
prioritare (Priority substances) -Inseamna substameie care prezinta
un semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul
acestuia asupra omului si folosinrelor de apa ;
SupraexpIoatarea apeIor subterane (Overuse of the groundwater) _ inscamna
din unor camitari de apa care pe termen lung,
rata medie anuaJa de reahmentare a acviferului respectiv;
239
I' 'I (River typology) - reprezinta sistemul de clasificare a
IpO ogIa raUrI or , _ ' " "
'I d dere caracteristicile cornunitatilor biologice acvatice care raun or avan m ve . ,
reflecta spatio - temporal conditiile naturale;
V I ' limita de ermsre (Emission limit values) - inseamna cantitatea,
a on . , . I I '
imata prin anumiti parametri specifici , concentratia si/sau nive u unei
expn , ,'.d d
emisii, care nu poate fi depasita pe durata uneia sau mal multor penoa e e
timp;
Zona de imbaiere (Bathing area) - orice loc unde exista apa de imbaiere;
Zona sensibila (Sensitive area) - este reprezentata de ansamblul corp de apa
sensibil si bazin de receptie a corpului de apa;
a) Corp de apa sensibil este reprezentat de: ,
lacuri naturale cu apa dulce, alte ape dulci si ape costiere, care se
fi eutrofe sau care In viitorul apropiat pot deveni eutrofe daca nu se iau masun
de protectie; _ '. , ., . .
corpurile de apa de suprafata destinate captaru apei pentru care
pot contine concentratii de azot mai mari decat cea m
referitoare la calitatea apei ceruta pentru apele de suprafata destinate captarn
apei pentru potabilizare; ,
b) Bazin de receptie a corpului de apa I - care se
situeaza evacuarile din localitatile cu sau Hira obiective industriale care
mai mult de 10.000 locuitori echivalenti, care influenteaza corpul de apa
sensibil.
Zona umeda (Wetland) - inseamna intinderi de balti, mlastini , turbarii, de ape
naturale sau artificiale cu adancime mai mica de 2 m, sa:I
temporare, unde apa este stagnanta sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata,
inclusiv ape costiere cu adancime mai mica de 6 m.
Zona vulnerabila (Vulnerable area) - suprafetele de teren pe care se
intensiv substantele fertilizante sau pe care se cresc intensiv animale.
suprafetele de pe 'care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse
poluarii cu nitrati si care contribuie la poluarea acestor ape.
Caracteristicile apei de suprafata utilizata pentru obtinerea apei potabile
(Directiva 75IEEC - HG56712006 HG 662/2005 penru moodificarea HG 100/20(2)
N
.p.
o
Anexa 4.2 Nr.
Unitatea
AI
A2
A3
Crt.
Parametrii
de
masura
G
I
G
I
G
I 1
2
3
4
5
6
7
8
I
pH
Unilati pH
6,5-8,5
5,5-9
5.5-9 2
Coloratie
(dupa
mg/l
pe
10
20 (0)
50
100
fillrare simpla)
seara de Pt
3
Materii in
mg SS I I
25
suspensie total
4
Temperatura DC
22
25 (0)
22
25 (0)
22
25 (0)
5
Conducrivirar-
us /em - I la
1000
1000
1000
20 c
6
Culoare
(factor
de
3
10
20
di lutie la 25
C)
7*
Azotati
rnz NO-
3
/1
25
50 (0)
50 (0)
50 (0)
8
Fl uoruri
mgF/I
0, 7-1
1,5
0, 7-1,7
0,7-1,7 9
Compusi organiei
mgCI -II
eu clor,
extraetibili , total
10*
Fierdizolvat
rna Fe II
0,1
0,3
I
2
I II *
Mangan
rng Mn II
0,05
0, 1
I
ll.
,....
I 2 3 4 5 6 7 8
12 Cupru mz CLl II 0, 02 0,05 (0) 0,05 1
13 Zinc mg Zn II 0, 5 3 1 5 I 5
14 Bar mg 13 I I 1 1 1
15 Beriliu mg Be II
16 Cobalt rng Co I I
17 Ni chel mg Ni /1 0.05 0, 05 0,1
18 Vanadi u mg Y /1
19 Arseniu rnz As II 0,01 0,05 0,05 0,05 0,1
20 Cadmiu mg Cd II 0,001 0,005 0,001 0,005 0, 001 0.005
2 1 Crom Total mg Cr /1 0, 05 0,05 0,05
22 Plumb mg Pb I I 0, 05 0.05 0,05
23 Sel eniu mg Se II 0, 0 1 0, 0 1 0,0 1
24 Mereur mg Hg II 0,0005 0,001 0,0005 0,001 0,0005 0, 00 I
25 Bariu mg Ba ll 0,1 1 I
26 Cianuri mg CN-II 0, 05 0,05 0,05
27 Sulfati mg S04
L
-II 150 250 150 250 (0) ISO 250
(0)
28 Cloruri mg crll 200 200 200
29 Agenti de
suprafata anionici mg 0,2 0, 2 0,5
(prin metoda laurilsulfat
spectrometriea eu /1
albastru de
metilen)
30* Fos fati mg P
2Os
/1 0,4 0, 7 0,7
N
.p.
f-'
I 2 3 4 5 6 7 8
31 Fenoli (indice mg 0,001 0,001 0,005 0,01 0,1
feno lic) p- C
6HsOH
I I
nitroanilina 4
aminoantipirina
32 Hidrocarburi mgll 0,05 0,2 0,5 I
dizolvate sau In
emu1sie (dupa
ext ractia cu eter
de petrol )
Hidrocarburi mgll 0,0002 0,0002 0,001
33 po1iciclice
aromatice
34 Pesticide tota le mg/l 0,001 0,0025 0,005
(paration , HCH,
dieldrin)
35* Consum chimic mg 0
2
/1 10 20 30
de oxi gen (CCO)
36* Gr adul de %0
2
>70 >50 >30
saturatie In oxigen
I
dizolvat
37* Consum mg 0
2
/1 <3 <5 <7
biochimic de
oxigen (CBO
s)
(la
20 DC fara
ni trificare)
1 2 3 4 5 6 7
I
8
38 Azot Kjeldahl ( mgN II 1 2 3
fara NO-
3
)
39 Amoniu (NH\) mz NH+
4
/1 0,05 I 1,5 2 4 (0)
40 Substante mg SEC II 0, 1 0,2 0,5
extract ibile In
chloroform
41 Carbon organic mgC /l
total
42 Carbon organic mg CII
rezidual dupa
floculare si
filtrare pe
membrana (5)1)
TOC
43 Coliformi tot ali la /lOa ml 50 5000 50000
37C
44 Col iformi fecaIi /ioomI 20 2000 20000
45 Streptococi fecali /l Oa ml 20 1000 10000
46 Salmonella Abs.t in Abs. in
5000 ml 5000 ml
I =valori maxim admisibile
G= valori recomandate
(0) =conditii climatice si geografice exceptionale
* =vezi derogari punctul d capitolul 4.1
N
+::-
tv
N
+::-
I..J.)
Normele de calitate aplicabile apelor salmonicole ciprinicole
(Directiva 78/659 EEC . HG 56312006 pentru modificarea HG 202/2002)
Anexa 4.3
tv
+:-
..j::..
Nr.
crt.
Parametri i Ape sa lrnonicole I Ape cipri nicole
Valori I Valori obligatorii I Valori I Va lori ob!igatorii
recomandate I recornandate
Observatii
Temperatura
caC)
I temperatura masurata In ava l de l .temperatura masurara In aval de
punctul de descarcarc al ape lor po luate punctul de descarcarc al apc lor
tennic (Ia extrernitatea zonei de difuzie) po luate termic (la extrernitarea zonei
nu trebuie sa depaseasca temperatura de difuzic) nu tre buie sa de paseusca
medi ului neafeetat de po luare eu mai temperat ura rnediului ncafectat de
mul t de: poluare eu ma i mu lt de:
i.s-c 3C
2. deversarile de ape po luate termic nu 2. dcversarile de ape polua te terrnic '
trebuie sa cauzeze depasirea nu trebuie sa ca uzeze depasirea
temperaturilor urrnatoare In aval de ternperat uril or urrnaroare In ava l de
punct ul de deversare (la ext remi tatea I punctul de deversa re (la cxtre mita tea
zonei de dispersic): : zonei de dispersie) :
Se vor evita
variatiile dese ale
temperaturii ape lor
28(0),
10(0),
Li rnita de temperatura de \ODe se
aplica numai In pe rioade le de
inrnul tire a speciilor care au nevoie
de ape reei pentr u re produce rc
numai aeelor ap e care po t conti ne
asemcnea specii
Lirnite le de temp eratura po t fi
depasite pentru 0 perioada de 2% din
an.
2 1.5 (0),
10 (0) .
Lirnita de temperatura de lODe se
aplica numai In perioadele de inmultire
a speciilor care au nevoie de ape reci
pe ntru reprodueere numai acelor ape
care pot confine asemenea specii
Limite!e de temperatura pot fi , de
altefel , depasite pentru 0 perioada de
2% din an . I
I
I I I
2 Oxigen
50% >9;
50% >9
50% >8;
\ 50% >7
dizolvat
100% >7
-atunci cand conccntrati a
100% >5
-atunci cfind
(mg/l Oi)
de oxigen dizo lvat scade
Ico ncc ntrat ia de oxige n
sub 6 mg/l , autorita tea
dizolvat scade sub 4
publ ica
centrula de
mg/ l , autor iuuea
protectia
mediul ui . si
publica ce ntrala de
gospodarirea
apelor
protectia
mediului si
trebuie sa pro beze ca
gospodarirea
ape lor
aceasta si tuatie nu va avea
trebuie sa probcze ca
eanseci nt e
negative
aceasta sit uatie nu va
pentru
clezvoltarea
avea
conseci nte
echlibrata a
populatii lor
negative
pcntru
. de pesti
I I dezvoltarea echl ibrata a
populatii lor de pesti
3
pH
6-9 (0) 1)
6-9 (0) 1)
4 I Suspensii
<25 (0)
< 25 (0)
Va lorilc ind icate
I solido (rngil)
\
reprezint a
concentrutiile
me dii
nu sc
I
aplica
sus pensiilor
I
I
solide care au
I
proprietati chi mice
I negative
pcntru
mediul acvatic .
Inundatii lc sunt
fenomcnc care pot
I
ca ul.a In mod
deosebit
conccn tratii
ridicate ale
to
..p.
V1
partiell lelor solide.
5 CBO
s <3
<6
(rng/l0
2
)
6
Fosfor total
In cazu l
laeurilor
(mg/I P)
ell
adanci rnea
medic Intre 18-
300m se va aplica
formu la:
L< IO(Zn' \\,)
( I+T,/ \
unde:
L=lncarcarea
In
I fosfor (mgP/m
2
de
sliprafaia de lac
intr -un
an),
Z=acl ancimea
medie a lacului In
rnetri , T
w
= timpul
tcorctic
de
relillprospatare
totala a lacului, In
ani : In alte cazuri
sc vor
considera
drept valori de
indicatie
pentru
reducerea
eutrofizarii valorile
limita de 0.2 mg/I
pentru
apele
salmonicolc.
resnecii v de 0.4
mg/l pcntru celc
ciprinicolc,
exprimate In ioni
PO/'.
7 Nitriti <0.01 - < 0.03 -
(mg/I N0
2
)
8 Fcnoli -
2) 2)
(mg/l
C
6HsOH)
9 Hidrocarburi
J) J)
-
10 Arnoniac < 0.005 < 0.025 0.005 0.025 Valorile l imita
neioni zat pcntru amoniu pot
(rng/l NH
3
) Cu rol ul de a diminua riscul cresterii toxicitatii datorate NH
3
fi dcpasite de-a
1I Amoniu total a consumul ui de oxige n datorat nitrificarii si eutrofizari i, concentrat ia de lungul unei zile sub
(mg/I NH/) amoniu total nu va depasi urrnatoarele valori: forma unor cresteri
rni nore
<0.04
< 1
4
)
<0.2
<1
4
)
12 Clor total - < 0.005 <0.005 Valori le din
rezidual coloana 0
(mg/l C1
2
) corespund eu
pH=6: la pH mai
marc pot fi
acceptate
concentrat ii mai
mari de clor total
N

-....]
N
+:-
0\
tv
-+::..
00
J
pHlegate de valori le din situatia neafectarii, care nu VOl' depasi 0.5 uni tati de pH
In cadrullimitelor 6-9, au sugerat cll aceste variatii nu cresc conseci nte le negative ale altor substante In
apa;
Fenolii nu trebuie sa fie prezcnti In ape In concentratii care sa afectezc negativ gust ul pesti lor
2)
13 Zinc total
<0.3
<1,0
Va lor ile
di n
(mg/l Zn)
co ioana
0
corespund
unci
duri tati a apci de
100 mg/ l CaCO
J
;
pt nivelurile de
duriiare intre I0 si
I
500 mg/ l CaCO
J
valori Ie Ii mita
corespunzatonrr,
su nt prcvazuie In
ancxa 2 la normele
tehnice
14
Cupru dizo!vat
< 0.04
< 0.04
Va lorile din
(mg/l Cu)
coloana R
corcspund unci
duri tat i a apei de
I
I
100 mg/l CaC0
1
; I
pt ni vel uri Ie de
I
I
I
duri tate Inlre I0
I
300 mg/l CaCO,
I
valorile limita
I
I
sunt prevazute m I
anexa 2 l a normcl e
I
tchni ce
I ) T ... . ---
..
j) Produsele petroiierc nu trebuic sa fie prezcnte In ape In cantitati care:
sa formeze 0 pelicula vizibila pe suprafata apci sau sa Iormeze un invclis al patur ilor albici curs urilor
de apa si Iacuri lor;
sa induca un gust specific de produse petroliere;
sa produca efecte negat ive asupra pest ilor,
4) In situatiile exceptionale din punct de vedere climatic si gcografic si In mod dcosebit In cazul tcmperaturilor
joase ale apei si al nitrificarii reduse sau daca autoritatea publica central a pen tru pro tectia mediului si
gospodarirea apelor poate proba ca nu exista consecinte pen tru dezvoltarea echilibrata a populatiilor de pesti,
acesta poate fixa valori mai mari de 1mg/l.
Probleme partieulare privind valorile limita la indicatorii Zn total Cu dizolvat:
Zineul total - liber compusi - eorelat eu prevederile anexei 4.3 coloana "Observatii"
Concentratia de Zn (mg/l Zn) ne ntru diferite valori ale duritatii anei intre 10 si 500 mz CaCO
Duritatca apei (mg/ l CuCO,)
10 50 100 500
Ape salrnonicole (mg I I Zn) 0.03 0.2 0.3 0.5
Ape ciprinicole (rng II Zn) 0.3 0.7 1.0 2.0
Cuprul dizolvat - corelat eu prevderile anexei 4.3 coloana "Obscrvatii"
Concentratia de Cu (mg/l Cu) nentru diferite valor i ale du ritatii ane i intre 10 si 300 mz CaCO
Duritatea apei (mg/ l CaCO
J
)
10
I
50
I
100 ! 300
Ape salmonicole (mg II Cu) 0.005
') I
0.022
I
0.04
i
0. 112
) prezenta pestilor In apele cu concentratii mai ma ri de Cu indica 0 predo mi nanta a cornplecsi lor
organocuprici .
tv
.j:::..
'0
Norme de cali tate a apelor pentru rnoluste
(Directiva 79/923/EEC HG 20112002)
o descarcarc a cfluenti lor
care afecteaza apcle
pentru mo lu:;>te nu
lreblli e Sfl duca la 0
cresterc a temperaluri i
apei cu mai mull de 2C
rata de temperat ura apei
ncarectate.
251
6 Ox igen dizolvat Saturatie ::::80% :::: 70% Daca analiza
unei anumite pro be
indica 0 valoare mai
mica de 70%, se va
reface analiza. Nici 0
prob a nu treb uie sa
prezint e valoare mai
mica de 60%, numai
dacii nu existii
conseci nte
nefavorabil e pent ru
dezvoltarea
colonii lor de
moluste.
7 Hidrocarburi
Hidrocarbu ril e nu
trbuie sa existe in
ape le pentru moluste
i n asemenea cantitati
incat:
- sa for meze 0
pel icula vizibila pe
suprafata apei si/sau
sa se de pozi teze
viz ibi l pe corpul
molustelor;
-sa pro duca efecte
daunatoare asupra
molustel or.
8 Substante Co ncentratia fieca rei Co ncentratia fiecarei
organohalogenate subs tante in carnea substante i n apele
molustelor tre buie pentru moluste sa u
lirni tat a astfel i nc]t sa se i n carnea mol uste lor
asigure ca litatea nu trebuie sa atinga
corespunzatoare a sa u sa depaseasca un
produselor derivate nivel care sa ind uca
destinate co nsu mul ui efecte nedorite
uman. asu pra mo lustelor
sau larvelor acesora.
9 Metale: mg/l Concentratia fiecarei Co nce nt rat ia fiecarei
Argi nt (Ag) substante in carnea substante in apele
Arseniu (Ar) mo lustelor tre buie pe ntru mo luste sa u
Cadmiu (Cd) limitata astfel inctt sa se in carnea mol ustelor
Crom (Cr) asigure cali tatea nu trebuie sa atinga
Cupru (Cu) corespunzatoare a sau sa depaseasca un
Mercur (Hg) produselor derivate nive l care sii indued
Nichel (Ni) destinate consumului efecte nedorite
Plumb (Pb) uman. asupra moluste lor
Anexa 4.4
Limite maxi mo
admisi bi lc
o descarcare a
e llucnti lor care
ufcctcazii ape le
pcntru rnoluste nu
trcb uie sa cauzcze ()
variati c a culori i .ipci
dllpa filtrate cu mai
mul t de 10 rng Pt/l
rata de culoarca apci
neaf cct ate.
o dcscarcare a
efl uent i lor care
afecteaza apclc
pentru moluste nu
trebuie sa ca uzczc 0
crestcre a
co nce ntmtiei
suspensi ilor cu mai
mult tic 30% fa!rl de
cont nut ul din apc le
ncafecuue.
:::: 40
u
/(x10 descarcare
a efluentilor ca re
afec teazii ape le
pentru molusre nu
trehuie sa cauzeze 0
crcstcrc a sa linitiitii
cu rnai mull de 10%
fata de sa linitatca
ape lor ncafectatc.
Limite recomandat e
Unitalc
pH
UM
mg/l
rng Ptf l
Paramet ri i
pH
Te mperatura
Cu loarea
(dupa filtra re)
Sus pe nsi i
Sa linitate
)
4
3
Nr.cr t
5
250
252
Zinc (Zn)
sau larvelor acestora.
Efectel e
sinergice
ale acestor
metale
trebuic luate
in
10
Coliformi fecal i
considerare.
Nr.llOO
< 300 In camea
mll
si In lichdul
1I
Su bstante care
interlarvar.
afecteaza gu stul
Concentratie
rnai
molustelor
mica dedit
ce a
capabil a sa afecteze
12 Saxitixina
gu stul
(produsa de
dinoflagelate)
253
Norme de calitate a apelor din zonele naturale amenajate pentru unbaiere
(Directive 76/ 1601EEC - HG - 459/2002)
Anexa 4.5
Nr. crt. PARAMETRII VALORIDE VALORI
REFERI NTA
1
OBLIGAT ORII
2
Parametri i mi crobiolczici
I Coli for mi tot ali/lOOml 500 10 000
2
Co liformi fec alil1 00 ml 100 2 000
-
3 St reptococi fe ca li/ 100 -
100 ml
4 Sa lmonella/ L - 0
5 Enterovirus uri - a
UFP/I OL
Par ametrii fizico-chirni ci

pH - 6- 9 (0)
7 Culoa re - Fara modificari
anormale ale
culor ii
8 Uleiuri minerale rng/l <=0.3 Fa ra film vizibil
la supr afata ape i
si f:ira miros
9 Substante tcnsioacti ve (care reacti oneaza <=0,3 Fara spuma
cu al bastru de met ilen ) mg/l s uIfat
10 Fcnoli <=0,005 Fa ra miros
(indi ce de fenol) C4 HsOH mg/l specific
<=0,05
11 Transparenta m 2 I (0)
12 Oxizenul dizolvat % de satur are cu O
2
80-120 -
13 CBOsl1lg/102 5 cat egori a Ai -apa
de sup rafata
14 Suspensii totale Absente
IS Reziduuri de gudron si mat eri ale plutitoare Abse nte
cum ar fi lernn, arti cole din plasti c.sti cle,
reci pient e din sticla. cauciuc sa u di n orice
alt mat erial .Deseu ri sau aschii .
--
16 Amoniu mg/l NH.t ca tegori a A I -apa
de suprafata
17 Azol - Kj el dahl mgll N cutegoria A I -ap a
de suprafa\ a
I Valoa r c de re ferint a estc acea valoare, supcri oara calitativ valori i obligatorii si care trcbuie atinsa in
perioada de dcro gare solicitata .' " .:
, I" " - - - . tri i fiZICO-c hI Il1ICI,
- Valoar e ohligatorie cste acca valoare ca itau v muu rna a It respcctata pentru parame -
microbi ol ogici , spccial i si toxici, in rnorncntul utilizjini apci ell scop de irnbaiere
(0) sc pot dcpasi acestc valori in situatii mctco rologicc si geog raficc cxcep! ionalc.
254
255
Tabel nr.l
Anexa 4.6
Parametri microbiologic i
Parametrul Valoare admisa
Escherichia coli (E. coli) 100 1ml
Enterococi (Streptococi fecali) 1 10O
ml
Norme de calitate a apei potbile
(Direetiva 80/923IEEC modificata de Directiva 98/83IEC - Legea 311/2004
pentru modificarea Legii 458/2002)
Alte substante considerate ca indicatoare de poluare
(specifice si toxic ) 1 e
I X Pest icide (paration, HCH.
caregoria A I
dieldri n) mg/ I
-apa de
It)
Metalc grcle mg/I
suprafata
catcgoria A J -apa de
20 Cia nuri mg/I
s llprafata
carcgoria A I -apa de
/ 1 Nitrati
suprafata
Fosfati mg/I
categoria A I -apa cl e
suprnfata
Parametri microbiologici pentru apa imbuteliata in sticle sau alte recipiente
Tabel nL2
Par ametrul/Unitatea de masu ra Valoarea admisa
Escher ichia coli (E. coli) I 250 ml
Enterococoi (Streptococi feca li) 250 ml
Pse udomonas aeruginosa/250 ml
Numar de colonii la 22
uC
/ml 100
Numar de colonii la 37
uC
/ml 20
Parametrii chi mici
Tabel nr .3
Parametrul/Unitatea de mas ura Valoarea CMA
Acrilarnida" (ug/l) 0,10
Arse n (ug/l) 10
Benzen (ug/I) 1,0
Benz(a)piren (ug/l) 0,01
Bor (mg/l) 1,0
Brornati" (ug/l) 10
Cadmi u (ug/l) 5,0
Clo rura de vinil!' (ug/l) 0,50
Crom total (ug/l) 50
Cupru'':" mg/l 0,1
Cianuri totale (/lg /l) 50
Cianuri libere ~ l g / l 10
Dicloretan (/lgll) 3,0
Epiclorhidrina!' ~ l g / l 0,10
256
Fluor (mg/l)
--
1.2
Hidrocarburi policiclice aromatice" (ug/l) 0,10
Mercur (ug/l) 1,0
NicheI') (ug/l) 20
Nitrati OJ (mg/I) 50
Nitriti() (mg/l) 0,50
Pesticide7):E)(llg/l) 0,10
Pesticide 7),') (W!/1)/Total 0,50
Plumb.J)IU) 10
Seleniu (ug/l) 10
Stibiu (ug/l) 5,0
Tetracloretan si Triclorctena (ug/l) r- IO
(suma concentratiilor specificati)
Trihalornetani I I) (flg/l)/Total 100
(suma concentratiilor compusilor specificati)
I) Valoarea se refera la concentratia in apa monomerului rezidual,
calculata conform specificatiilor privind concentraria maxima eliberata
de catre polimer in contact cu apa. Sitatiile de tratare VOl' notifica
autoritatii de sanatate publica util izarea compusu1ui in procesul de
tratare a apei .
2) Unde este posibil , valoarea concentratiei trebuie sa fie cat mai joasa,
fara a compromite eficienta dezinfectie. Respectarea in practca a valorii
se va realiza in maximum 10 ani de la intrarea in vigoare a Iczii (in
primii 5 ani acceptandu-se pentru bromati 0 valoare de 25 ug/l), pentru
apa prelevata in urmatoarele puncte:
a) 1a robinetul consumatorului la punctuI de intrarc in cladire, in cazu]
apeii potabile furnizate prin reteaua de distibitie;
b) la punctu1 de curgere a apei din cisterna, in cazul apei potabile
furnizate in acest mod;
c) in punctul in care apa este preluata in procesul de product ie, in
cazul apei utilizate in industria alimentara. '
3) Valoarea se aplica la 0 proba de apa prelevata de la robinetuI
consurnatorului, printr-o metoda de prel evare adecvata, astfeI incat sa
fie reprezentativa pentru cantitatea medie saptamanala ingerata de catre
Metoda de monitorizare trebuie sa tina seama si de
frecventa concentratiilor ma xime care pot cauza efecte asupra sanatatii.
4) Pentru cupru se acc epta valoarea 2,0 mg/l. dad reteaua de di stributie
arc componentc din cupru, cu rcspectarea ccIor mentionate la pct.3. '
257
5) Compusii specificati sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)t1uorantren,
benzo(ghi)perilen, indeno( 1,2,3 -cd) piren.
6) Se va aplica urmatoarea formula:
[nitrat ] + ::; 1
50 3
In care concentratiile de nitrati si nitriti sunt exprimati in mg/l.
7) Prin pesticide se inteleg: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide,
acaricide, aligicide, rodendicide, slimicide organice, cornpusi inruditi
(ca de exemplu: regulatori de crestere) metaboliti relevanti, produsi
de degradare de reactie. Se VOl' monitoriza numai pesticidele
presupuse prezente in susa de apa.
8) Concentratia se refera la fiecare compus individual. Pentru aldrin,
dieldrin, heptaclor si heptaclor epoxid, concentratia maxima este 0,030
ltg/I.
9) Prin pesticide - Total se rntelege suma tuturor compusilor individuali
detectati si cuantificati In urma procedurii de monitorizare.
]0) Respectarea In practica a valorii se va realiza In maximum 15 ani de la
intrarea in vigoare a legii, (in primii 5 ani acceptandu-se 0 valoare de 25
pg/l), pentru apa prelevata in urmatoarele puncte:
a) la robinetul consumatorului la punctul de intrare in cladire, in cazul
apeii potabile furnizate prin reteaua de distibitie;
b) la punctul de curgere a apei din cisterna, in cazul apei potabile
furnizate In acest mod;
c) in punctul in care apa este preluata in procesul de productie, in
cazul apei utilizate in industria alimentara.
] 1) Concentratia totala a THM trebuie sa fie cat mai mica, tara a
cornpromite dezinfectia. Cornpusii individuali specificati sunt:
cloroform. bromoform, dibromoclormetan, bromdiclometan respectarea
in practica a valorii se va realiza in maximum 10 ani de la intrarea in
vigoare a legii (In primii 5 ani acceptandu-sa 0 valoare de 150 ug/l),
pentru apa prelevata in urmatoarele puncte:
a) la robinetul consumatorului la punctul de intrare in cladire, in cazul
apeii potabile furnizate prin reteaua de distibitie;
b) la punctul de curgere a apei din cisterna, in cazul apei potabile
furnizate in acest mod;
c) in punctul in care apa este preluata in procesul de productie, in
cazul apei utilizate in industria alimentara.
258
Pararnetrii indicatori
Parametrullunitatea de masura
Tabel nr.4
Valoarea CMA
Aluminiu (ug/l) 200
Amoniu (rngll) 0,50
Bacterii coliforme!' (numar/I 00 ml) 0
Carbon organic total Nici 0 modificare anormala
Cloruri " (rng/l) 250
Clostridium perfringens" 0
(numar/ I00 rnl) specia, ic1usiv
sporii
Clor rezidualliber (mg/l) : 0,50
Conductivitate
3
) ( /lS ern? la 20
uC)
2500
Culoare Acceptabila consumatorilor si nici
Duritate total a mi nim (grade
o modificare anormala
5
germane),
Fier (/lgll) 200
Gust Acceptabila consumatorilor si nici
Mangan (ug/l )
o modificare anormala
50
Miros Acceptabila consumatorilor si nici
Numar de colonii la 22C
o modificare anormala
Nici 0 modificare anormala
Numar de colonii la 37
uC
Nici 0 modificare anormala
Oxidabilitate'" (mg 0
2
/1) 5,0
Ph
3
)J)) (unitati de Ph) >6,5<9,5
Sodiu (mgll) 200
Sulfur" (rng/l) 250
Sulfuri si hidrozen sulfurat (ug/l) 100
Turbiditate" (UNT) <5
Zinc (ug/l) 5000
Tritiu (Bqll)lS), \I)
100
Doza efectiva totala de 0,10
referinta.9),10)
(mSv/an)
Activitatea alfa globala (Bqll) llT OJ
Activitatea beta globa la (Bq/l) IIJ 1
259
1) Pentru apa imbute1iaUi, unitatea de masura este numar 1250ml.
2) Acest parametru va fi masurat nimai pentru sistemele de aprovizionare
care furnizeaza mai mult de 10.000 me pe zi.
3) Apa nu trebuie sa fie agresiva.
4) Acest parametru trebuie monitorizat atunci cand sursa de apa este de
suprafata sau mixta, iar in situatia in care este declarat trebuie
investigata si prezenta altor microorganisme patogene, ca de exemplu:
criptosporidum.
5) Acest parametru se va analiza cand nu se poate sau nu este prevazuta
determinarea carbonului organic total.
6) Pentru apa plata imbuteliata, valoarea minima poate fi redusa pana la
4,5 unitati de pH. Pentru apa imbuteliata care contine in mod natural
sau este tmbogatita cu bioxid de carbon, valoarea pH-ului poate fi mai .
mica .
7) Pentru apa rezultata din tratarea unei surse de suprafata nu se va depasi
1,0 UNT (unitati nefelometrice de turbiditate) inainte de dezinfectie.
8) Frecventa, metodele localizarile pentru monitorizare VOl' fi stabilite
conform Anexei 2 din Legea 45812002.
9) Doza efectiva totala de referinta acceptata pentru un adult corespunde
unui consum zil nic de 2 litri apa potabila pe 0 durata de un an.
Monitorizarea tritiului si a radioactlvitatii in apa potabila se face in
cazul in care nu exista datele necesare pentru calcularea dozei efective
totale. In situatia in care este demonstrat, pe baza unor monuonzs
efectuate anterior, ca nivelurile de tritiu la doza efectiva totala de
referinta sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunta la
monitorizarea tritiului.
10) Exc1usiv tritiu, potasiu-40, radon si descendentii radonului . Frecventa
metodele localizarile pentru monitorizare vor fi stabilite conform
Anexei 2 din Legea 458/2002.
11) Caracterizarea calitatii apei din punct de vedere al continutului
radioactiv se face prin masurarea activitatii alfa si beta globala. In cazul
in care valoarea de referinta este depasitata, este necesara determinarea
activitatii specifice a radionuclizilor, conform Normelor de inspectie
sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile.
Anexa 4.7
Valorile limita la evaeuare ~ i normele de calitate penru substanrelo din listele I ~ i II si
substantele prloritare 1prioritar periculoaseb(Direetiva 76/464EEC ~ i cele 7 Directive flee ~ i
Direetiva 80/68 EEC - HG 78312006 pentru modifiearea HG 35112(05)
Valori Iimita de evacuare $i standarde de cliatate pentru subsrantele din lista r
Tabel I
Valeri Iimita de evac uare
Standard de ca iitate
(va loa re med ic anuaiii)
Nr. Crt.
Substa nra
g/t capacitate
Ape
Ape sarate I S r 2) Bio ta-')
productie
intcrioare si
( . . C( IIllt'nt
mg/ kg
rngll I )
cosuere ~ l Ik
(va lori medii
tran zit orii
I 01 ~ t T
teri toria le) .c c
( rnasa
lunare )
IJg/I
~ II (masa uscata)
urneda)
Ig,
1 Mercur
0,05
0,7 (la productie
I 0,3
valoare
0,3 (in
de clor sau
conxtanta
grcutate
I 2 bdm;,
clorura de vini l)
ulllcdii la
~
0,2
- I
0,5
valoare
va loare
constanta
con stanra (la
I
Myti lus
cdulis)
3
Hexaclorciclohexan
3 12
0,042
0,0 1
valoare
vaioare
Din care:
0,02
0,002
co nsta nta
consranra
Lindan
4 Hexaclorbenzen
1
10
0,0004
0,0004
va loare
vnl oure
constanta
consuuua
5 Hexaclorbutadiena
1,5
1.5
0.003
0,003
valoare
valoare
co nsranta
consta rua
6 1,2-dicloretan 2 2,5 10 10 - -
7 Tricloretilena
0,5
4
)
2.5 10 10 - -
8 Triclorbenzen 0,05 0,5 0,4 0,4 val oare va loa re
(surna) constants constanta
9 Tetraclorura de 0 0 7,2 7,2 - -
lcarbon
10 Pentaclorfenol a 0 0,22 0,22 valoare
I va loa re
co nsta nta co nstanta
11 Percloretilena
0,5
4
)
2,5 JO ]0
I
va loare ! va loare
!
constanta I cons tanta
12 Cloroforrn 0 0 12 12 - -
13 DDT (suma), din
0)
0 0,025 0,025 valoarc va loare
care 4,4-DDT 0,01 G.O I constanta constanta
14 Aldri n a 0 0,0 10 0,010 valoarc valoare
co nsta nta constanra
15 Diedrin a 0 0,010 0,010 valoare valoare
constauta co nsranta
16 Endrin 0 0 0,005 0,005 valoarc va loare
constanta constanta
17 IIsodrin 0 0 0,005 0,005
I
valoare valoare
I constan ta constanta
1) la <10 kg/an substanta periculoasa evacuata, se aplica proceduri simplificatc de monitorizare ~ i control;
In cazul substantelor volatile si semivolatile, limita este de < I kg/an.
2) se analizeaza optional daca se face analiza Ia biota; nu se veri fica la sol vcn]i volati li si sem ivolatili.
3) "biota" se refera Ia clemente ale biocenozei , respectiv peste si/sau mol uste $i melci .
4) pentru evacuari ce provin de Ia degresarea metalelor, valoarea este de 0,1 mg/l .
5) se refera la evacuarile directe.
N
0\
......
N
0\
o
Standardele de calitatc pentru subs tante le din list a JI
Tabe ! 2
Standarde de calitate
Standarde de cal itate
(media anuala)
Nr.
(media anuala) Nr
Substanta
IJg/l
Substallta pg/l Crt.
Crt .
Ape
Ape dul ci
Ape sarate
Ape dul ci
sarate
I I, 1, I,-tricl or-et an
10
3
61 Crom
2,5
I 2
I, I,2,2-tetracl or-eta n
10
3
62 Cobalt
0,7
0,2 3 I, I,2-triclor-ctan
10
3 63 Cupru
1,3
0.13 4
I , I,2-triclor-trifluor-etan
10
3
64 Cumafo,
0.07 - 5 1.1-diclor-etan
10
10
65 Dcmetoll-s
0.1 -
I
6
1,1-di cJor-ct ena
10
3
66
Del1letoll-s-meti I
0, I
- 7
1,2,4,5-tetra-elor-bcnzen
10
3 67
/Del1leton-S-metiI
0, 1
-
sulfoxid
8
1,2-dibromet an
2
0,001
68
Clorura de di butil
0.0 I 0,00 1 9
1,2-diclor -benzen
JO
3
69
Oxid de dibutil
0,0 I
0.00 I 10
1.2-diclor-etena
10
3 70
Sare de di butiJ
0.0 1
o.oo 1 II
1,2-diclor-propan
10
3 71
Dicl oranilina (tori
I 0, 1
izornerii)
(fiecare) 12
1,3-diclor- 2-propanol
10
3
72
Diclor-diallJ ino-difeni I
1
0.1 13
1,3-diclor-propen a
10
3 73
Diclormetan
10
3 14
J,4-diclor-benzen
10
74
Diclornit ro-benzcn (toii
3
izomerii )
15
2,4-dinitro-bcnzen
5
I
75
Diclorprop
0. 1
0.000 I 16
2,3-diclor-propena
10
3 76
Dietil-amina
10
3 17
2,4, 5-acid tricolor-
0, 1
0,001
77 Dimetoat
0,1
0,000 1 fenoxi acenc
18
2,4-D saruri si es teri
0,1
0,001
78
Dimcnl -amia
10
3
19 2,4-diclor-feno1 10 3 79 Disulfoton 0,004 0,0001
20 2,4 acid diclor- fenoxiacetic 0,1 0,001 80 Endosul fan 0,00002 O,O()O02
21 2-amino-4-clorfenol 3 0,3 81 Epicl orhid riIl a 10 3
22 2-clor-4-metilanil ina 3 0,3 82 Etil-bcnzen 10 3
23 2-cloranilina 3 0,3 83 Fcnitrotion 0.02 0.0002
24 2-nitrozo-c lorbenzen 10 3 84 Heptaclor 0,0002 0,0002
25 2-c1orfenol 10 3 85 Hexacloretan 10 3
26 2-c1ortoluen I 0,1 86 lzo-propil- benzen 10 3
27 3-clora nilina I 0,1 87 Plumb 1.7 J,7
28 3-nitrozoc lorbenzen 1 0.01 88 Linuron 0,1 0.0 1
29 3-clorfenol 10 3 89 Ma lation 0.0002 0,()OO2
30 3-clor-tol ucn 10 3 90 MCPA 0. 1 0,01
31 4,4' diamino-difeni I I 0,1 91 Meco prop 0.1 0.0 1
32 4-clor-2-nitroanilina 3 0.3 92 Me tarnidotos 0.1 0.00 I
33 4-clor-2-nitrotol uen 10 3 93 Mcvinfos 0,0002 0.0002
34 4-clor-3-metilfcno1 10 3 94 Molibdcn 3,6 1.2
35 4-cloranilin a 0.05 0,005 95 Monolinuron 0,1 O,() () I
36 4-clor-nitrobcnzen 10 3 96 Naftalina 2.4 1.2
37 4-c1orfenol 10 3 97 Nichel 2. 1 2, )
38 4-c1or-toluen 1 0,1 98 Ometoal O. I 0.(0)
39 Clorura de aliI (3-cloropren) 10 3 99 Hidrocarburi 0,1 0.000 I
Ipoliaromate (PAH) (suma)
40 Alfa.alfa-diclor-t oluen 10 3 100 Etil-pararion 0,0002 0,0002
41 Antracen 0,063 0.063 101 Metil-paration 0,0002 0,0002
42 Arse n 7,2 1,2 102 Fenantrcn 0,03

43 Azinfos-ctil 0,1 0.001 103 Propan il 0.1 0.00 I
44 Azinfos-metil 0,1 0,001 104 Seleniu 0,07 0.07
--
45 Bariu 200 - 105 Arzint - -
46 Benzen I I 106 Teluriu - -
N
0\
VJ
N
C\
N
47
Benzo-a-antraccn
0.01
0,05
107
Tc trab util-s taniu
0,00 1
0,001
48
Benzo-a-piren
0,0 1
0,005
108 Ta liu
2
2
49
Benzo-b-f1uoranten
0,025
0,025
109 Sta niu
2,2
0,22
50
Benzo-g,h,i-peri len
0,025
0,025
J 10 Titani u
-
-
51
Benzo-k-f1uoroanten
0,025
0,025
II I
To luen
10
3
52
Clorura de benzyl
10
3
112
Triazofos
0,03
0,003
53 Beriliu
0,05
0,0 1
113
Oxid de trib util -staniu
0, 00 0 1
0,0001
54 Difeni l
1
0,1
114
Triclorfon
0,002
0,002
55
Cloral hidrat
10
3
115
Trifl uralin
0,03
0,03
56 Clordan
0,003
0,0 00 1
116
Acetat de trifeni l-stani u
0,000 1
0,000 1
57
Clordiazon (pirazon)
O,J
0,00 1
117
Hidroxid de tri feni l-
0,000 1
0,0001
staniu
58
Ac id cloracetie
10
3
118
Uran iu
-
-
59
Clorbenzen
I
0, 1
119
Vanadiu
1,2
1,2
60
Clor-naftalina
0,01
0,01
120
CIorura de vi nil
2
0,2
61
Clor-nitrotoluen
I
0,1
12 1
Xilen (m- ,o-,p-)
10 0,1
(fieeare)
(fieeare)
Standardele de cali tate ~ limita minima de aplicabilitate pentru substantele prioritare I prioritar periculoasc
Tabe l 3
I
Limits mi ni ma de
Standarde de Cal ita te aplicabilitaie 30%
IJg/I din ce l mai mic
Substanta prioritara/priorirar periculoasa SC stabilit - IJgll
I
MA-SC' ) pentru ape '
. . . MA-SC pentru ape
intenoare ~ . ... I
... cosnere ~ tcntona e
tranzi tom
Alaclor 0.035 Neaplicabi l 0.0105
Antracen 0.063 0.063 0.0 189
Atrazin 0.34 0.34 0.102
Benzen I I 0.3
Difenileteri brornurati neaplicabil Neaplicabil
Bis-pentabromo-fenil-eter 0,0005 0,000 18 0,000054
Oetabromo-di feni I-eter
Pen tabrorno-difeni I-cter 0.0005 0.00018 0.000054
Cadrniu si cornpusi 1,00 0.50 0. 024
Cloroalcani C I0-13 0041 0. 10 0.03
Clorfenvinfos 0.06 0.06 0.0 18
Clorpirifos 0.00046 0.00046 0.000 138
1,2-Dicloretan 10 10 3
Diclorornetan 8.2 8.2 2046
Di-etilhexil-ftalat (DEI-IP) 0.33 0. 17 0.051
Diuron 0.20 0.20 0.06
Endosulfan 0.004 0.004 0. 00 12
Fl uoranten 0.09 0.09 0.027
Hexaclorobenzen 0.0004 0. 0004 0,00012
Hexaclorobutadiena 0.003 0.003 0.0009
N
0\
IJ!
N
0\
~
266 267
Tabelul.l
Norme de calitate la evacuarile provenite din statiile de epurare
a apelor uzate urbane
Se aplica valorile de concentratie sau procentele de reducere.
Anexa 4.8
Norme de calitate pentru ape uzate urbane si industriale
descarcate in mediu acvatic .
(Directiva 91/271/EEC-HG 352/2005 pentru modificare HG 188/2002)
1) Reducerea fata de incarcarea influentului.
2) Parametrul poate fi inlocuit cu un altul, si anume carbon organic total
(COT) sau consum de oxigen total (O'T), dad se pate stabili 0 relatie
intre CBO
s
paremetrul care 11 substitue pe acesa.
3) Acest parametru poate fi OPtional.
Analizele refcritoare la descarcarile din lagune se vor efectua pe probe
filtrate: totusi , concentratia materiilor in suspensie in probe de apa nefiltrata
trebuie sa nu depaseasca 150 mg/1.
Parametrii
Concentratie (mgll)
Procentul de
reducere" (%)
Consum biochimic de
25 mg 02/dm3
70-9040 in conditiile
oxigen (CBOs la 20
DC)
,
art. (2) din anexa
fara nitrificare 2)
Consum chimic de oxigen
125 mg 02/
dm3 75
(CCO)
Materii in suspensie
35 mg/dm-:J
90
3
)
35 in conditii montane
90 in conditii
(peste 10.000 e.l.)
montane (peste
10.000 e.l.)
60 mg/dm
J
70 in conditii
60 in conditii montane
montane (2.000-
(2.000-10.000 e.l.)
10.000 e.l.)
N ("' lOr<) 0 <,"" - ("'J
o 0 r<) "'"T (:::; r<) \0 r<) ("'J
.00 . . , O O O N
OCOO--OOC:O

268 269
I) Valoarea concentratiei CCOCr este conditionata de respectarea
raportului CBOs/CCO mai mare sau egal eu 0,4. . . ,
2) Pentru localitatile in care apa potabila din de distibutie
contine zinc in concentratie mai mare de I mg/drn se va accepta
acea valoare si la racordare, dar nu mai mare de 5 mg/I.
NOTA:
Daca pe colectorul retelei de canalizare a localitatii, in d:
racord al sursei de ape uzate, curge in permanenta un debit care. asigura
diluarea corespunzatoare a acestora, operatorul de .. care
exploateaza si administrcaza reteaua de poate d:
evacuare tinand seama de dilutia realizata. In ace ste situatii utIhzatom. de .
care se la reteaua de canalizare din localitate sunt obligati sa
7 Fosfor total (P) mc/drrr' 5,0
b
Cianuri totale (CN) mg/dm
.,
1,0 8
9 Su lfuri si hidrogen mg/dm' 1,0
sulfurat (S2')
10 Sulfiti (S03-') mg/drn 2
11 Sulfati (SO/-) mg/dnr' 600
12 Fe noli antrenabili eu mg/dm' 30
vapori de apji
(C
6
H
s
OH
13 Substante extractibile mg/dnr' 30
eu solventi organiei
14 Detergenti sintetici mg/dm' 25
biodegradabili
15 Plumb ma/dm' 0,5
b
16 Cadmiu (Cd:"+) mc/dm'' 0,3
b
17 Crom total (Cr.i+ + mg/drn 1,5
Cr
6+)
-
18 Crom hexavalent mg/dm 0,2
(Cr
6
+)
19 Cupru mg/drn 0,2
20 Niehel (Ni-"+) mg/dm.i 1,0
21 Zillc (Zn-(l mgldm'\ 1,0
22 Mangan total (Mn) mft/dm" 2.0 b _
23 Clor rezidualliber mg/dm
J
0,5
(Ch)
L--.
Tabel2
Tabel 3
Norme de cali tate la evacuarile din stat iile de epurare a apelor
uzate urbane in zonele sensibile supuse eutrofizarii
Norme de calitate ai apelor uzate evacuate in retelele de canalizare ale .
localitatilor si direct in statii le de epurare
Indicatori / Concentratie
Procentul de
parametrii de
reducere
l
) (%)
ealitate
Fosfor total 2 mg/l
80%
(l 0.000-100.000 e.L)
I mg/l
(peste 100.000 e.l.)
Azot total" 15 mg/l 70%-80%
(10.000-100.000 e.l.)
10mg/l
(peste 100.000e.l.)
I) Reducerea fata de incarcarea afluentului in static.
2) inseamna azotul total obtinut prin metoda Kjeldahl (azot organic + azot
amoniacal), azotul din azotat azotul din azotit.
3) Aceste valori reprezinta concentratii anuale, rspectiv media anuala a
probelor pentru fiecare parametru.
in functie de conditiile locale se VOl' aplica unul sau ambii indicatori. Se
aplica valorile de concentratie sau procente de reducere.
-
Nr. Indieatori de cali tate Indicatori de Valorile maxime
crt.
cali tate admise
I Temperatura
c 40
2 pH
unitati pH 6,5-8,5
" Materii in suspensie mg/dm ' 350
.J
4 Con sum biochimic de mg 02/dm.l
300
oxigen la 5 zile
(CBO
s
)
5 Consum ehimic de
mg O:/dm' 500
oxigen - metoda cu
dicromat de potasiu
(COer I))
6 Azot amoniacal
mg/drn' 30
(NH
4+)
271
metoda cu
dicrornat de
potasiu
(CCO i
l
Cr
6. Azot amoniaeal mg/drrr' 2,3 (3,0)
(NH
4
+i
l
7. Azot total (N))) rng/drrr' 10,0 (15,0)
8.
Azotati (N0
3
-) ) ) rng/drrr' 25,0 (37, 0)
9. Azotiti (N0
2-))
) mg/dm' 1 (2,0)
10. Sulfuri mg/drrr' 0,5
hidrogen
sul furat (S2-)
11. Sulfiti (SOl) mg/drrr' 1,0
12. Sulfati (S04--) mg/dm
J
600,0
13. Fenoli mg/drrr' 0,3
antrebabili eu
vapori de apa
(C
6
H
s
OH
1--.
Substante mg/dnr' 20,0 14.
extraetibile eu
sol venti
organrci
15. Produse mg/dm' 5,0
petroliere4)
16. Fosfor total mg/dnr' 1,0 (2,0)
(p)Sl
17. Detergenti mg/drrr' 0,5
sintetiei
18. Cianuri totale mg/dm' 0,1
(CN)
19. Clor rezidual mg/dm' 0,2
libel' (Ch)
20. Cloruri (Cn mg/drrr' 500,0
21. Fluoruri (F ) mg/drrr' 5,0
22. Reziduu filtrat mg/drr? 2000,0
la 105C
23.
Arsen (As+)4) l11g/dm
J
0,1
24. Aluminiu 5,0
25. Calciu (Ca
L
+)
mg/dm-' 300,0
Tabe14
Nr. Crt Indicatori de U.M
Va lorile limita admisibile
calitare
--
A. Indicatori
fizici
1. TemperaturaI )
(JC
35
B. Indicatori unitap
chimici pH
2. pH
6,5-8,5
Pentru f1 uviul
6,5-9,0
Dunarea
3. Materii in
mg/dm'
35,0 (60,0)
suspensie
(MS)2)
4. Consum
mg/02/d 25,0
biochimic de
m
3
oxigen la 5 zile
(CBOS)2
l
5. Consum chirnic mg/Oj/d 125,0
de oxigen - m
3
270
amenajeze caminul de racord corespunzator necesitatiilor de protejare a
constructiei si cu respectarea conditiilor de salubritate si de igiena a mediului ,
In cazul in care in apa uzata se gasesc mai multe meta1e grele din
categoria Cu, Cr, Ni, Mn, suma conccntratiilor acestora nu trebuie sa
depaseasca valoarea de 5,0 mg/dnr', daca se gas esc doar metale grele, prcum
Zn, si/sau Mn, suma concentratiilor acestora nu poate depasi 6,0 mg/dnr' .
Enumerarea din tabel nu este limitativa, operatorul de servicii publice
care exploateaza si adrninistreaza reteaua de canalizare si statia de epurare,
impreuna cu proiectantul care detine raspunderea realizarii parametrilor
proiectati, si, dupa caz, prin implicarea unitatii de cercetare tehnologica care a
fundamentat solutia de proiectare pentru reteaua de canalizare si/sau statia de
epurare, pot stabilii, in functie de profilul acti vitatii desfasurate de abonat,
limite pentru alti indicatori, tinand seama de prescriptiile generale de
evacuare si, atunci cand este cazul, si de efect cumulat al uno r agenti corozivi
si/sau toxici asupra retelei de canalizare si instalatiilor de epurare.
Norme de cali tate a apel or uzate industriale urbane evacuate in receptori
naturali
272
26. Plumb (Pb-+i
l
ms/dm' 0,2
b
27. Cadmiu (Cd-+)"' ) mg/drrr' 0,2
28. Cram total mg/drn 1,0
(Cr
3+
+ Cr
6+)3)
29. Crom mg/drrr' 0,1
hexcavalent
(Cr
6+)3
)
30. Fier total ionic mg/drrr' 5,0
(Fe
2+
Fe
3+)
31.
Cupru (CUd)";)
mg/drrr' 0,1
32. Nichel (Ni
d
) 3) ms/drn" 0,5
e-
33. Zinc (Zi-+)"' I mg/drrr' 0,5
34. Mercur (Hg-+)"')
mg/dm' 0,05
35. Argint (Ag") mg/drrr' 0, 1
36. Molibden mg/dm 0,1
(Mo
2+)
37. Seleniu (Se-+) mg/dm 0,1
38. Mangan total ms/dnr' 1,0
b
(Mn)
39.

mg/drrr' 100,0
40. Cobalt (Co'") ms/drrr' 1,0
b
1) Prin primirea apelor uzate, temperatura receptorului natural nu va
depasi 35C;
2) A se vedea tabelul 1;
3) Suma ionilor metalelor grele nu trebuie sa depaseasca concentratia
de 2 mg/dnr', valorile individuale fiind cele prevazute in tabel. In
situatia in care resursa de apa/sursa de alimentare cu apa contine
zinc in concentratie mai mare decat 0,5 mg/dm' , aceasta valoare se
va accepta si la evacuarea apelor uzate in resursa de apa, dar nu mai
mult de 5 mg/drrr' ;
4) Suprafata receptorului in care se evacueaza ape uzate nu trebuie sa
prezinte irizatii;
5) Valorile ce trebuie respectate pentru descarcari in zone sensibile,
conform tabelului 2;
Aceste norme se aplica tuturor categoriilor de efluenti proveniti sau nu
din statii de epurare.
Substante poluante cu grad ridicat de periculozitate
, . , Tabel ul 5
Nr. curent
Tip substanta
1
cornpusi organohalogenat
i
. ,
2
compus i organostanici si organofosfoncl
3
substante cu proprietati cancer igene
4
organici ai mercurului
5
cornpusi organosilicici
6
deseuri radioactive care se concentreaza in
mediu sau in organismele acvatice
273


cr 2. 3 ....,. \JQ CJ Po) a rD :::-: 0 :::: CD ::J U oc;
....... CJ ("C 0 Vi cr 0 ., _ . "< 0 ;::j ::J r: :L ::r' 0 (0 EJ.-- .....
E @ g. (D C n' &. is g 8'.g s'< U 3 (Jq (ii (Jq
o S. - (b '"i 0.. 0.: c... "0 n ::J CD c: 2: (p ...... --' PJ
...., C s:; 0 (D 0.. l'" l'" 0.. 0 (D =: ....," (D (D _ . 2 .::J 0..
(D 0
(D....,
i]; -ca @ - - 0 pO "(D .(D &. P.l % a::J
:::l _ . 0 _ . "(D 0.. (D. , _ . C
.....,. ,,"""'I >< '" :::-: :::l
(D ::to 0.. (D ('D
-) < '"-'

P-Z
>< C
g a
_ . p.J<
....,
0..
(D
&. {j Z
< (D C
a
f/) _.
"""'t
po _ . 0..
(D (D
o.. Z
(D C

:3 E:;'
--
S-
2..
N
-..l

...
:::
c,
('t>
n

>-J
n pO
o ><
::l 0
V> ::l

(D C

(D _>
::l
"d
...., 0
(D ::l
P.l 0..

0/ 0
tv W
0\ '..>-l
0\ W
"0
o
0\
-J
::r-> >-J

o _ .
::l >-J
::l
0 0'-0-

>0 (ti'...., C
::l ...., a
::l
"t 0..
"P- ... (D
----
(D
>
-
>
sr
8-
>-J
r::r
C (D
5' -0-
C
::l
><
::l
0..
o..c
0..
(D
(D
(D
::l
>< 0..
::l
"Ej (D
"P-

>
,
0
0
co
[z
'0
"d
+ 0
>-J
(D ::
0

>< ::J
C (D g
I
5.
0
rn
"d
0\
-J
"0
P-Z
>< C
g a
.......
0..
(D
0..- _ . ::l
< 0.. (D _.
...., n


(D
(D
::E g2 &. S JT1 5t' Z
(D ' po (ii &. ."d :3 s
5 ;;; g >-J g,
., g c, 2
I .....,. (D """"l --
(D 0..
(D
o >-J"dtTlVl
(f)
:J. 0 U ::
o n ::r-::J
I g.gapo
U;:;:"(D5t'
.....,. \11 """"l _
II 8 0 ::.! .
- . p; u .........
II M(f) E
l::::l F Q
):> - -
*
s-
o 0
'0 '0
00 00
w w
Cadrullegislativ in domeniu gospodarlrli apelor in Romania
Anexa 5.1.
1924 Prima Lege a Apelor
1953 Decretul 143 privind proteetia si folosirea rationale a apei
1974 Legea Apelor
1979 Decretul 414 - Limitele valorilor admisibile ale principalelor substante poluatoare evacuate In apele de
suprafata
1988 STAS 4706 Ape de suprafata - Categori i de calitate
1989 Legea 5 - Legea privind gospodarirea rationals a apelor, protectia si asigurarea calitati i apei
1990 HG 100 I - Stabilirea unui sistem unital' privind preturile si tarifele produselor si serviciilor din domeniul
gospodarir ii apelor
1991 STAS 1342 - Cal itatea apei potabile
1994 HG 138 - Amenzi si contraventii In domeniul apelor
1995 Leaea 124 - Lezea dezastrelor
1995 Legea 137 - Legea protectiei mediului
1996 Legea 107 - Legea apelor
1997 HG 101 - Zone de protectie sanitara
1997 HG 730 (NTPA 001) - Stabilirea valorilor admisibile ale substantelor poluatoare evacuate In resursele de apa
1997 Ordinul 645 a MAPPM, MS, MLPAT (NTPA 002) - valori le limitel or admisibile ale poluantilor evacuati In
sistemele de canalizare
1999 HG 638 - Protectia impotriva inundatiilor
I
2000 HG 472 - Masuri pentru protectia calitatii apelor
2000 HG 964 - Nitratii proveniti din surse agricole
2002 Legea 458 - Legea privind calitatea ape i potabile
2002 HG 188 - Descarcarea apelor uzate urbane si industriale In mediul acvatic
i
N
-..l
U1
276
trl lrl .-.0 \Q \C \0
0000 00
oocaoo
NNNNNN
'D
o
o
N
277
Organizarea in domeniul gospodaririi apelor In Romania
Anexa 5.2
1925
Dep art a;nentul Apelor In cadrul Ministerului Lucrari lor Publice, cu Sect oare de
Api or ganizate pe bazine hidrografice
grupuri de judete; Sindicatul
Hidrauli cieni lor In Transilvania, Ban at si Bucovina
1951
Directia Generala de Hidrometeorologi e In cadrul Co nsiliului de Ministri
-
1956
Comitetul de Stat al Apelor (CS A) cu Sectoare de Apa pe teritoriu apoi 8
1-----
Directii de Gospodarirea Apelor
]970
CSA devine departament In cadrul Ministerului Agriculturii
]974
Consili ul National a] Apelor: 9 Directii de Apa si 41 de Oficii de Gospodarirea
Apel or

Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului
1990
Mini sterul Me diu lui
---
-'-
1991
Regia Autonoma "Apele Rornane"
1992
Mini sterul Apelor ,yadurilorJi Mediului
1998
Compania National a "Apele Romane" II Direqii de Apa
2001
Min iste rul Apelor si Protectiei Medi ului
2002
Adrninistratia Nationala "Apele Rornane" , 11 Di.reeti i de Apa
2004
Ministerul Mediului Gospodaririi Apel or
Anex a 5.3.
Unitatle care au obtinut perioada de tranzitie pana la 29.12.2009
pentru urmatoarele substante: Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena, 1,
2 -diclor-etan Tricloretilena,Triclorbenzen
SC NUTRISAM S. MARE- MOFfIN Fa rm - Satu Mare - j udetul Satu Mare
SC MARLIN SA ULMEN] - Ulme ni - judet ul Maramures:
SC PROMET - Sa tu Mare - judetul Satu Mare;
ARDUDANA ARDUD - Ard ud - judetul Maramures:
SM BAIA BORSA- ev.ape Gura Baii mine - Borsa - j udetul Maramures ;
SM BAIA BORS A-e v.Colbu-Toroioaga - Bor sa - judetul Maramures;
ERS CUG CLUJ - evacuate 3 - Cluj Napoca - j udetul Cluj ;
SC AMATURA CLUJ - ev, Directe 1-6 - Cluj Napoca- j udetul Cluj;
SUC.MIKBAIA MARE-FloLcentrala - Baia Mare - judetul Ma ramures;
SC OLTCHIM SA - Ramnicu Va1cea - judetul Val cea;
SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti-M ] - Borz esti - judetul Bacau;
SC Electrocar bon SA Sla tina - R 2 - Sl atina - j udetu l Olt ;
SC TERAPIA CLUJ - evacu are st ati e 3 + stat ie 2 - Cluj Napoca - judetu] Cluj;
SC PHOENIX ROM ANI A CAREl - Carei - judetul Satu Marc;
SC SILVANIA ZALAU - Zalau - judetul Salaj;
SNP PETROM SA - ARPECHIM Pite sti -- Pitesti -- judet
u1
Arge s;
SC TEHNOFRIG CLUJ - evacu are I - Cluj Napoca - jude\ ul Cluj;
REG ELCOND ZALAU - Za lau - judetu! Salaj;
SC MUCART CLUJ - Cluj Napoca - judetul Cluj ;
SC CELHA RT DONARIS SA EraiJ a - Brail a - judetul Br ail a:
STRATUS MOB SA Bl aj -- Blaj - jude\ul Alba
278
Anexa 5.4.
Unitatiile ca re au obtinut perioada de tr anzit ie pana la 29.12.2009
pentru Cadmiu (Directiva 83/513/CEE) si Mercur
ARIESMIN SA Baia de Aries - judetul Alba;
ARIESMIN SA Bai a de Aries - judetul Alba;
EM TURT - judetul Satu Mare;
SM BAlA BORSA- ev.ape Gura Baii mine - judetul Maramures;
SM BAlA BORSA- ev.ape Burloaia mine - judetul Maramures;
SM BAIA BORSA-ev.Colbu-Toroioaga - judetul Mararnures;
EM BAIA SPRIE - judetul Maramures;
EM CAVNIC - judetul Maramures;
EM BAIUT - judetul Maramures;
SC Romplumb SA BAI A MARE-ev.can.transp - judetul Maramures;
SUC.MIN.BAJA MARE-Flot.centrala - judetul Mararnures;
SM BAIA BORSA- evacuare ape flot ati e - j udetul Maramures;
Romarm Tohan Zamesti - judetul Brasov
SC Viromet SA Victoria - judetul Brasov ;
SC Electrocarbon SA Slatina - R I - judetul Olt
SC Electrocarbon SA Sl atina - R 2 - judetul Olt ;
SC Electrocarbon SA Slatina - R 3 - judetul Olt ;
SC Electrocarbon SA Slatina - R 4 - judetul Olt ;
SC Electrocarbon SA Slatina - R 5 - judetul Olt ;
SC Electrocarbon SA Slatina - R 6 - judetul Olt;
SC Electrocarbon SA Slatina - R 7 - judetul OIt ;
SC GECSAT Tarnaveni - judetul Mures;
SGDP BAIA BORSA - judetul Mararnures;
SPGC SEL"JI - judetul Maramures;
SC VITAL BAIA MARE-ev.stat ie -judetul Maramures;
SC IMI SA BAIA MARE-ev.st Ilba mine - judetul Maramures;
SC WEST CONSTRUCT MINA SOCEA - j udetul Maramures.
279
Anexa 5.5
Continutul cadru al Planului de Management al Bazinului Hidrografic
(P.M.B.H)
Capitolul 1. Introducere
Capitolul 2. Prezentarea generala a bazinului/spatiului hidrografic
2.1. Delimitarea bazinului/spatiului hidrografic
2.2. Hidrografie
2.3. Relief
2.4. Utilizarea terenului
2.5. Geologie
2.6. Clima
2.7. Resurse de apa
Capitolul 3. Caracterizarea apelor de suprafata
3.1. Categorii de apa de suprafata
3.2. Ecoregiuni, tipologia si conditiile de referinta
pentru rauri
3.3. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacuri
3.4. Identificarea presiunilor si a impactului
3.4.1. Surse semnificative punctiforme de
poluare
3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative,
inclusiv modul de utili zare al terenului
3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificati ve
3.4.4. AIte tipuri de presiuni antropice
280
281
3.9. Concluzii
Caracterizarea apelor suhterane
Evaluarea impaetu1ui antropie asupra resurselor de
apa
Corpuri de apa putemic modificate ~ artificiale
Riscu1 neatingerii obiective1or de mediu
Eva1uarea importantei economice a
utilizarii apei
6.1.1. 1. Caracteristicile serviciilor de
apa
6.1.1.2. Caracteristicile utilizatorilor de
apa
6.1.2. Tendinte in evolutia cerintelor de apa
6. 1.3. Eva1uarea nivelului actual a1 recuperarii
costuri1or pentru servicii1e de apa
Concluzii ~ recomandari
6.1.1.
Concluzii
Zone destinate pentru protectia habitatelor sau
speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii
apei este un factor important
Zone naturale amenajate pentru imbaiere si zone
de recreere
6.2.
Analiza economics
6 1 Anali za economica asupra utilizarii apei ). .
5.5.
5.6.
5.4.
Capitolul 6.
presiuni1e
caracterizarea
de
~
Impaetul poluarii eu substante organiee
Impaetu1 po1uarii eu nutrienti
Impaetul poluarii eu substante prioritare
3.5.1.
3.5.2.
3.5.3.
3.5.4. Impaetu1 eauzat
hidromorfo1ogice
Corpuri de apa
Identificarea, delimitarea
corpuri1or de apa subterana
Corpuri de apa subterana in interdependenta cu
corpuri de apa de suprafata sau cu ecosisteme1e
terestre
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
4.2.
4.1.
Capitolul 4.
Monitoringul integrat al apelor
4.3 .
4.4.
4.5.
4.6.
Pre1evari de apa ~ reincarcarea corpuri1or de apa
Eva1uarea impactu1ui antropic asupra resurselor de
apa subterana
Riscu1 neatingerii obiective1or de mediu
Concluzii
Capitolul 7.
7.1.
7.2.
7.3.
Introducere
Retelele ~ programe1e de rnonitorizare
Caracterizarea starii apelor
5.2.
5.1.
Obiectivele de mediu
Capitolul 5. Identificarea ~ cartarea zonelor protejate
Zone de protectie pentru captarile de apa destinate
potabilizarii
Zone pentru protecti a speciilor acvatice importante
din punct de vedere economic
5.3. Zone vu1nerabile la nitrati
Capitolul 8.
8.1.
8.2.
8.3.
8.4.
Obiective1e de mediu pentru apele de suprafata
Obiectivele de mediu pentru apele subterane
Obiectivele de mediu pentru ariile protejate
Derogari de la obiecti vele de mediu
282 283
Capitolul 9. Programe de masuri
9.1.
9.2.
9.3.
9.4.
9.5.
Masuri pentru impIementarea legi slatiei europene
Masurile etapeIe pentru aplicarea principii lor
recuperarii costurilor serviciilor de apa
Masuri pentru protejarea surselor de apa pentru
potabilizare
Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de
apa pentru folosinte
Masuri pentru diminuarea poluarii din surse
punctiforme si a altor activitati antropice
semnificative
Lista autoritatilor competente
Lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utiIizate in
elaborarea PMBH, cu referire speciala Ia Capitolele - Informarea,
consultarea participarea publicuIui , Programele de Masuri pentru
dirninuarea poluarii din surse punctiforme si a altor activitati
antropice semnificative si Monitoringul integrat al apelor
Harti
Grafice
Tabele
9.6. Masuri pentru reducerea poluarii cu substante
prioritare
9.7. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului
poluarilor accidentale
9.8 . Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu
atinga obiectivele de mediu
9.9 . Masuri pentru reducerea poluarii in apele marine
Capitolul 10. Programe speciale de Masuri pentru sub-bazine,
categorii si tipuri de ape
Capitolui 11. Informarea, consultarea si participarea publicului
11.1. Cadrul operational de informare si consultare a
publicului
11.2. Prezentarea rezultatelor si evidentierea
propuneriIor de imbunatatire a PMBH
Capitolul 12. Concluzii si recornandari
ANEXE
284
Anexa 5.6
3.3. Iri gatii, zootehnie, piscicultura.
Continutul cadru al Planului de Amenajare a Bazinului Hidrografic
Producerea energiei hidroelectrice.
Se vor prezenta centralele hidroeJeetrice cu puterea
instalata de peste IOMW microhidroeentralele
cuprinzand: denumirea, cursul . de
instalatii,debitul instalat, productia medie de energie
produsa In ultimii 5 ani si energia medie produsa In
anul hidrologic mediu, observatii.
Capitolul
Capitolul
1
2
(P.A.B.H.)
Introducere
I. I. Istorieul amenajarilor bazinului hidrografie.
Date generale privind bazinul hidrografic
2.1. Rezumat (delimitare, clirna, relief, geologie,
hidrografie, soluri, vegetatie, fauna, arii protejate,
zone umede, organizarea spatiului bazinului
hidrografie din punct de vedere al habitatului si al
populatiei, al productiei si al transporturilor) .
2.2. Evaluarea resurselor hidrologiee de apii de suprafata
si subterana.
2.3. Determinarea resurselor socio - economiee de apa de
suprafata si subterana.
3.4.
3.3.1.
3.3.2.
3.3.3.
Irigatii (suprafata amenajata
irigatii; suprafata medie irigatii In ultimii
5 ani ; volumul mediu anuaJ utilizat;
sursele de apa).
Zootehnie (volurnul anuaJ de apa utiJizat
in ultimii 5 ani; consumul estimat; surseJe
de apa de suprafata, subterana) .
PiscicuJtura (volumuJ anuaJ de apa utilizat
1n ultimii 5 ani; consumuJ estimat; surseJe
de apa de suprafata, subterana) .
Capitolul 3
Folosinte actuale cerintele lor de apa
3.1. Alimentarea eu apa In sistem eentralizat a populatiei
si sistemul public de eanal izare; capacitatea instalata
totala a sistemului public de alimentare cu apa si a
celui de eanalizare; volumul mediu anual de apa
prelevat In ultimii 5 ani ; volumul de apa consumat
(nerestituit); sursele de apa - suprafata (rauri -
lacuri), subterana (izvoare, acvifere si de adancirne) .
3.2. Alimentarea cu apa industriala, inclusiv pentru
termocentrale.
Capacitatea total aa sisternului de alimentare cu apa
industriala; volurnul mediu anual de apa utilizat III
ultimii 5 ani; volum de apa consumat; sursele de apa
- suprafata (rauri - lacuri), subterana (izvoare,
acvifere si de adancime).
3.5.
3.6.
3.7 .
3.8.
Instalatii hidromecanice.
Denumire, amplasament, curs de apa, debit maxim,
voJum prelevat, putere totala.
Navigatie.
Se vor prezenta caile navigabile existente,
medie anuala de transport, conditii de debit sau
niveJuri .
Extragerea de materiale de constructii .
Se vor prezenta balastierele eu productie mai
mare de 5.000 m
3
. Denumire, curs de apii, locahza.l:e,
A J' .. S . Observatll
volum rnediu anual extras III u tl11111 _ am. . "
. (d' t t:' economico -
Ecosisteme acvauce e impor anta
socialii sau situate In arii protejate) .
. I de 'lpa folosit
Se vor prezenta: volumul mediu c ditiilor
. .. 5' A t unatatlfea can ,
In ultimii am pentru 1m1 , "1' 'I
, , . d . 1a precul1l 'i C
ecologice cu indicarea surselot e a]
3.9.
4.3.
286
Capitolul 4
conditiiJor hidrologi ce si hidrauJi ce impuse.
agrement, pei saj (pc cu rsuri de apa amenajatc
cu mfrastructuri specifice) .
Se vor prezenta volllmele medii anuale utili zat e in
ult imii 3 ani si surse le de apa.
natural e cu efecte negati ve asupra vietii,
sanatatii , bunurilor, activita tilor umane si mediului
4. I . Secete. Fenomenc de
Sc vor prezenta zonele expuse secetelor
cllantificarea caracteri sticiJor secetei . indicatori de
sec eta. Variat ia in timp si spatiu a secetei.
Caracteri zarea resurselor de apri in conditii de seceta.
4.2 . Eroziunca soJului .
Se vor identi fica suprafetels expuse ri scului la
eroziune de suprafata si de ad,l ncime. Cauze (naturale
si antropice).
Ex.ces de umiditate si inundatii (inundatiile constitui e
obiectul capitolului I I).
4.4. Saraturarea tcrenurilor.
5.2.
5.3.
5.4.
287
cons tructive, hidraulice, capacitati etc. ; star ea lor
tehnica si fun ctional a.
Amenajari hidrotehnice avand 0 singura folo sinta
(alt a decat producerea energiei electrice sau atenuarea
viiturilor).
Se vor prezcnta barajele, lacurile de acurnulare,
prizele, aductiunile, deri vatiile, cu principalel e lor
caracteri stici constructi ve, hidraulice, capacita]i etc.;
starea lor tehnica si functionala.
Amenajari hidrotehnice avand doua folo sinte (altele
de cat atenuarca viiturilor).
Sc vor prezenta barajele, lacurile de acurnulare,
prizele, aductiunile, derivatiile, cu principa1ele lor
caracteristici constructive, hidraulice, capacitati etc.;
starea lor tehnica si functionala.
Amenajari hidrotehnice avand mai mult de doua
folosinte (altele decat atenuarea viiturilor) .
Amenajari structurale existente principalii lor
parametri de performanta
Se vor identifica suprafetele saraturate sau expuse
ri scul ui saraturarii.
Amenajari hidrot ehnice avand ca fol osinta cxclus iva
producerea de energie hidr oeJectriciL
Se vor pre zenta baraj el e, lacu rilc de acumulare
pri zcle , adu ctiunile, deriva{iilc,
hidrocl ee triee cu principal el e lor carac teristici
Se VOl' prezenta barajele, baraj ele de priza, stavilarele,
prizele de apa, aductiunile, derivat iile , fronturile de
captare etc. cu principalele lor caracteristici
constructive si hidraulice, capacitati , Starea lor
tehnica si functionala.
Ame naj ari structurale pentru irigatii .
Se vor prezcnta principalele siste mc de iriga.tii
existente cuprinzand sursele de apa, prizele,
captate, tehnici de irigare. Starea functionala actuala.
Se vor prezenta baraje1e, lacurile de acumulare,
prizele, aductiunile, derivatiile, cu principa1ele lor
caracteri stici constructive, hidraulice, capacitati etc.;
starea lor tehnica si functionala.
Amenajari structurale existente pentru asigurarea
disponibilelor 1a surselc de apa (altele decat barajele
si lacurile de acumulare cu folosinte multiple ce
include si alimentarea cu apa) .
5.6.
5.5.
fenomenele
umane
Rclatia dintre acti vit atile , ,
naturale . Efecte.
Se vor prezenta suprafete despadurirr, in ultimii cinci
ani . Efecte cunoscutc. ldentificarea sectoarclor de rau
unde extragerea de mat eri aJe de constructii a afectat
stabilitatea albi ei si a infrastructurilor ingineresri,
Efec te.
4.5.
5.1.
5 Capitolul
288
289
5.9.
5.7.
5.8.
Scenarii pentru evolutia cerintelor viitoare de apa ale
folosintelor - orizont 2015
Industrie.
Turism.
Dezvoltarea sistemului de comunicatii terestre, navale
si aeriene.
Sil vicultura.
Dezvoltarea urbana si rurala.
Amenajarea teritoriului si folosirea terenurilor.
7.6.
7.7.
7.4.
7.5.
7.3.
7.2.
8 Capitolul
Se VOl' prczenta:
Amenajari stmcturale pentru piscicultura (altele dedit
cele cuprinse la punctele 5.2.; 5.3.; 5.4.).
Se vor prezenta principalele infrastmcturi cu
localizarea lor pe cursurile de apa si a principalilor
parametrii constmctivi.
Amenajari structurale pentru navigatie,
Se VOl' prezenta infrastructurile i n i n r ~ t i ce asigura
navigati a. Caracteristici constructi ve.
Arnenajari structurale pentru satisfacerea cerintelor de
apa ale altar folosinte (turisrn, agrement, peisaj).
5.10. Amenajari structurale existente pentru reducerea
eroziunii solului .
Amenajari structurale pentru reducerea excesului de
umiditate .
5.11.
5.10.1.
5.10.2.
Amenajari structurale existente pentru
amenajarea bazinelor hidrografice
torentiale. Identificare, caracterisne]
constructive. Starea tehnica ~ i functionala.
Amenajari structurale existente pentru
reducerea eroziunii solului . Se vor
identifica principalele amenajari; starea lor
tehnica si functionala.
8.1.
8.2.
Alimentarea cu apa si canalizarea in sistem public.
Se VOl' prezenta: capacitatea planificata a sistemelor
publice de alimentare cu apa ~ i canalizare, volumul de
apa planificat pentru alimentarea cu apa in sistem
public, consumul estimat, volume de apa evacuate,
sursele de apa.
Alimentarea cu apa industriala, inclusiv cu apa
pentru termocentrale.
Se VOl' prezenta: capacitatea planificata a sistemelor
de alimentare cu apa industrala, volumul de apa
planificat pentru alimentarea cu apa industriala,
consumul estimat, volume de apa evacuate, sursele de
apa.
Prevcdcri ale planurilor de dezvoltare sectorialc
Se val' prezenta principalele sisterne existente de
desecare si clrenaj cu caracteristicile lor constructive
(lungirni , mod de evacuare a apelor); capacitati; starea
tehnica si functionala.
Principalele prevederi ale conventiilor ~ i tratatelor
internationale in domeniul gospodarirf] apelor la care
Romania este parte
8.4.
8.3. Irigatii.
Se vor prezenta: suprafetele planificate a fi irigate,
volumul mediu de apa planificat a fi utilizat 11 hectar,
volumul total de apa planificat, sursele de apa.
Zootehnie, piscicultura.
Se val' prezenta: volumele de apa planificate. a fi
utilizate pentru cele doua folosinte , consumul estIlnat,
sursele de apa.
8.5. Ecosisteme acvatice.
Se VOl' prezenta volumele de apa planificate a fi
Agricultuta $i aquacultura.
7.1.
6
7
Capitolul
Capitolul
8.7.
8.6.
290
Capitolul 9
utilizate pentru imbunatatirea conditiilor ecologice si
sursele de apa .
Energie hidroelectrica.
Se va prezenta un scenariu de realizare a amenajarilor
hidroenergetice.
Navigatie.
Se vor prezenta scenarii privind amenajarea de cai
navigabile cuprinse In cadrul coridoarelor europene
de transport, cat si In afara acestora.
Bilantul apei in sectiuni caracteristice
Capitolul
11
291
Managementul riscului la inundatii in bazinul hidrografic
11.1. Identificarea preliminara a zanelor (suprafetelor) pe
subbazine hidrografice cu potential semnificativ de
rise la inundatii la probabilitati de aparitie a
inundatiilor de 10%, 1% sau mai mici. Estimarea
adancimii apei, a vitezei ei, a numarului locuitorilor
potential afectati si a pagubelor potentiale.
11.2. Amenajari structurale existente pentru reducerea
riscului la inundatii.
Se vor prezenta:
9.1. Date de baza si metodologia de calcu!.
Derivatii de ape mario
Lacurile de acumulare permanente cu
volume rezervate pentru controlul
viiturilor, lacurile de acurnulare
nepennanente pentru atenuarea viiturilor.
Caracteristici constructive. Starea tehnica
~ functionala.
Se vor identifica aceste derivatii cu
parametrii lor constructivi si functionali.
Se va prezenta starea lor tehnica si
functionala.
Sistemul de diguri: caractensuci
constructi ve, grad de protectie asigurat
prin proiect, grad actual de protectie;
starea tehnica si functionala,
11.2.1.
11.2.2.
11.2.3.
11.2.4.
Regularizari de albii si aparari de maluri,
localizare, lungirni, caracteristici
constructive. Starea tehnica si functionala.
Masuri nestructurale pentru protectia impotriva
inundatiilor . (sisteme de avertizare - alarmare,
controlul utilizarii terenurilor, asigurari de bunuri si
persoane).
Ri scul producerii inundatiilor prin cedarea lucrarilor
hidrotehnice existentc.
11.3.
11.4.
10.2.3
10.2.4
10.2 .2.
10.2.1.
10.3.
Asigurarea echilibrului dintre disponibilul
la surse si cerintele planificate de apa ale
folosintelor
Utilizarea potentialului apelor (energie
hidroelectrica, navigatie, turism,
agrement, peisaj).
Diminuarea efectelor secetelor,
tendintelor de aridizare, excesului de
urniditate si a eroziunii soluriJor.
Satisfacerea cerintelor de mediu asupra
resurselor de apa.
Proiecte pentru satisfacerea integrata a cerintelor
folosintelor de apa.
La fiecare subcapitol se va prezenta ca un paragraf distinct 0
analiza de impact si evaluarea riscurilor induse de actiunile,
rnasurile, solutiile si lucrarile propuse In planul de amenajare a
bazinului hidrografic, sau se va intocrni un capitol separat eu
aceasta tenia.
10.2
10.1.
9.2 . Rezultatele calculului bilantului apei: excedente ~
deficite.
Actiuni, masuri structurale si nestructurale, solutii si
lucrari fezabile
Masuri nestructurale pentru irnbunatatirea situatiei In
sectiunile deficitare.
Lista proiectelor fezabile, localizate pentru:
10 Capitolul
11.5. Hiirt i prcliminare de rise la inundatii.
292
11.6. Definirea gradului acceptat de protectie impotriva
inundatiilor.
11.7. Descrierea actiunilor, masurilor structurale si
nestructurale, a solutiilor si lucrarilor necesare pentru
atingerea gradului accept at de protectie irnpotriva
inundatiilor si evaluarea investitiilor necesare
I 1.8 Informare si consultare
293
BIBLIOGRAFIE
Bachmann J., 2006 . Public Pari cipation - Requirements of WFD. International
Forum of Environment NGOs and Private Sector from the Danube and Bleak
Sea Basin on cooperation for implementation of the ED Water Framework
Directive.Chisinau 11-12 oct.2006
Planul de amenajare va fi insotit de un volum de sinteza destinat consultarii publice.
Capitolul 12
Capitolul 13
Capitolul 14
Estimarea valorica a masurilor, actiunilor solutiilor
pentru fiecare categoric de folosinta, protectia irnpotriva
inundatiilor secetelor, combaterea eroziunii solului si a
excesului de umiditate, corectarea torentilor, ecosisteme si
a masurilor de redresare a conditiilor de mediu.
Concluzii
Ancxe, harti, planuri, grafice, tabcle
Barbu S,. Mihailovici J., M. si Serban P.,2006. Danube River Impact in
Danube Delta and Costal Water . International Symposium River Deltas:
Evolution, Environmental Challanges and Sustenable Management Uzlina 18-
22 Sep. ;
Baran Gh. , Serban P. 2003. Dezvoltarea durabila si managementul resurselor
de apa Revista Hidrotehnica, vol 45, no.3-4;
Behrendt H., Ference, 1..., Lampert, C., Schreiber, H., van Gils , J. & Zessner,
M. 2004. Changes of nutrient loads in the Danube in the last decades and
possibl e changes in the future- a scenario anal ysis. Arch. Hydrobiol. Suppl.
Large Rivers;
Bologa A.S., Apas M. , Cociasu A., Cuingioglu E., Patrascu V., Pecheanu 1.,
Popa L., 1999. Present level of contaminants in the Romanian Black Sea
sector, in Marine Pollution, Proceed. Symp.Monaco, 5-9 Oct. 1998, IAEA-
TECDOC-1094,58-63;
Boumans R., si altii, 2003. Modeling the Dynamics of the Integrat ed Earth
System and the Value of Global Ecosystem Services Usig the GUMBO model.
Ecological Economics 41:529-560;
Chirea R., Gomoiu M.-T., 1986. Some preliminary data on the nutrient influx
into the Western Black Sea, Cercetari marine-Recherches marines, IRCM, 19,
171-187;
Ciomos V., 2005 . Alimentarea cu apa a populatiei - prerent st viitor,
Hidrotehnica,Vol.50 , Nr.2-3 ;
294
: : : : : : : ; : : : : ~ = ~
Cociasu A, Popa L. , Buga L., 1998. Long term evolution of the nutrient
concentrations on the north-western shelf of the Black Sea , Cercetari marine-
Recheches marines, lRCM, 31, 13-29 ;
D'Eugenio J., 2006. The EC Water Framework Directive. ICPDR Workshop-
WFD Implementation in Moldova 11-12 Oct, Chisinau;
Drobot R., 2001. Conservarea si protectia resurselor de apa, Revista
Hidrotehnica vol. 46 , Nr.2-3;
Dumitru M. si altii , 2003. Cod de bune practici agricole- Volumul 1: Protecta
apelor intpotriva poludrii Cll fertilizanti proveniti din agriculturd si prevenirea
[enonienelor de degradare a solului provocate de practicile agricole. Editura
Expert. Bucuresti;
Gabor 0 ., Serban P., 2004. Convietuind cu viiturile. Hidrotehnica, vol 49 . Nr.
2-3;
Galie-Serban A, 2006. Impactul schimbtirilor climatice asttpra resurselor de
apd si a sistemelor de gospoddrire a apelor editura Tipored;
Guerguin E, ~ i altii, 2003. Making Water Flow for All Water Action Unit .
World Water Council;
Hirji R., Ibrekk H. , 0. , 2001. Environmental and Wate r Resources
Management . Environment Strategy Series Nr. 2 October, The World Bank.
Environment department.;
Iliescu I., 1982. Problemele globale ale viitorului otnenirii- Apa ca sursd a
dezvoltdrii economico-sociale mondiale. Colectia Idei Contemporane.
Bucuresti;
Jula G., Serban, P., 2001. Monitorirarea si caracterirarea calitatii ape lor de
suprafatd In conf onnitate
cu prevederile Directivei Cadru 2000160lEC In domeniul apei , Hidro tehnica,
46 , 9, 324-329;
Ionescu C. si alrii, 1996. Remember...pe unda albastra . Editura Tehnica,
Bucuresti ;
295
--- - - -- ---------------
Koudstaal R., si alti i, 1992. Water and Sustenable Development. Proc. Int.
Conf. On Water and the Environment. Dublin, 26-31 Jan.;
Lis ka I. , Schmedtje U., 2006. Presentation of the revised strategy related to the
adaptation of the TNMN to WFD requirements. 21
st
Meeting of the ICPDR
River Basin Management Expert Group Chisinau, Oct. 2006;
Mihailovici J.,M.,Gabor Oi.Serban P., Randasu S., 2006. Solutii propuse
pentru reamenajarea fluviului Dundrea pe sectorul ronuinesc Revista
Hidrotehnica, vol 51, no.5, pg. 9-20;
Mociornita c., ~ i Nitulescu M. , 1984, Elemente hidrologice caracteristice
teritoriului Romdniei. Studii si cercetari hidrologice, Vo1um 52, Institutul de
Meteorologie si Hidrologie, Bucuresti;
Nicolaev S. , Papadopol N.C., Bo loga AS., Popa L., Dumitrescu E. , Zaharia T.,
Patrascu V., 2004, Needs for sustainable developement of the Romanian Black
Sea coast, Cercetari marine-Recherches marines, NIMRD, 35, 1-23;
Nijland H., and Menke U. , 2005 Fload Risk Management and Multifunctional
Land Use in River Catchments. Conference Proceedings Mainz, Germany 1i
h
- 19
th
Oct. 2005;
Panin N., Bondar C., 2004, The Danube De lta and the coastal zone - Evolution
and Environmental changes, workshop GEO-ECOMAR, Uzlina;
Popovici M., 2006, Issue Paper on Nutrient Pollution wit hin DRB 21
5t
Meeting
of the ICPDR River Basi n Management Expert Group Chisinau, Oct. 2006;
Quadfl ing A., 2006. Results on the Economic Analysis of the BGIDE Phare
Twinni ng Project - Synergies for the Approach in the DRB. 21st Meeting of the
ICPDR River Basin Management Expert Group Chisinau, Oct. 2006;
Shiklimanov I. A., 1997, Assessment of Water Resources and Water
Availability ill the Word, UNESCO
296
Staras M., Cernisencu 1., Navodaru 1., 1996, 0 coexistentd controversatd:
Pescuit si Pisciculturd, Ana1ele Stiintifice ale Institutu1ui Delta Dunarii,
Tulcea, V/2. pp 171-177;
Staras M. , 1996, Pescdria in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Ana1ele
Stiintifice ale Institutu1ui Delta Dunarii, Tulcea, V/2. pp 331-337;
Staras M., 1998, Fishery in relation with environment in the Danube Delta,
Proceedings of the symposium Dealing with nature in deltas, Ed.H.J.Nijland,
Le1ystad, The Netherlands, 157-168;
Stadiu F., Serban P. , 2001 "Restaurarea raurilor", Revista Hidrotehnica, vol
46, no.2-3;
Serban A. C, 2002 Water Resources Management and the Effects of Climate
st
Change - XXI
Conference of the Danubian Countries on Hydrological Forecasting and
Hydrological Bases of Water Management, 2-6 September, Bucharest,
Romania;
Serban A. c., 2004, Ecological Discharges and Demands for River
Ecosystems, 3
rd
ECRR
European Conference on River Restoration, Zagreb, 17-21 May, p. 345-355;
Serban A. c., 2005, The DFN method to determine the loads from surface
water due to natural
background - International Conference for Young Professionals "Innovations
in the fields of water supply, sanitation and water quality management",
Bucuresti , 16-17 Iunie 2005;
Serban P., Stanescu V., Corbus C., Simota M., 1998. - Methodology for the
assessment of the potential impact of climate change in the water resources and
adaptation measures. Proc eedings of the Second International Conference on
Climate and Water. Espoo, Finlanda, 17-20 Augu st;
Serban P., Jula G.,- "Directiva Cadru 2000/60 a UE in domeniul apei", Revista
Hidrotehnica, vol 47, no.3, 2002, pg. 17-22;
297
Serban P., Jula G.,- "Modul de imp1ementare a Directivei Cadru in domeniul
Apei in Romania", Revista Hidrotehnica, vol 47, no.3, 2002, pg. 251-258;
Serban, P., Jula, G. , 2002. Some issues on the evolution of water quality and
water management in the Danube River Basin - International Association of
Danube Research, Tulcea:
Serban P., Jula, G. , 2003. Instructiuni metodologice de definire a tipologiei
abiotice a corpurilor de apii - rduri , Bucuresti ;
Serban P., Radulescu D., 2003 . lnstructiuni metodologice pentru delimitarea
corpurilor de apd de suprafata - rduri si lacuri. Bucuresti;
Serban P., 2003 . "Politica europeana in domeniul apei- baza dezvoltarii
durabile a gospodaririi apei in Romania", Revista Hidrotehnica , vol 48, no.3;
Serban P., Jula G., 2003. " The Implementation of the water Framework
Directive in Romania , Proceedings of the 3rd Water Management
Conference - Zagreb, pg. 23-32;
Serban P., Radulescu D. , 2003. Instructiuni metodologice pentru identificarea
preliminard a C011JUrilor de apd artificiale si a corpurilor puternic modificate-
rduri si lacuri, Bucuresti ;
Serban P., 2003 . - Politica europeana in domeniul apei - Baui pentru
dezvoltarea durabild a gospodaririi apelor In Romania. Revista Hidrotehnica
vol. 48, Nr. 3;
Serban P., Radulescu D., 2003. Tipologia abiotica a lacurilor din Romania,
Bucuresti;
Serban P., Tuchiu E., 2003. Eletnente metodologice privind identificarea
surselor punctiforme si difure de poluare si evaluarea impactului acestora
asupra apelor de suprafcud, Bucuresti;
Serban P. , 2004. Framework of the River Basin Management Plan , Bucharest;
298
Serban P., 2004. "Are the Lower Danube and Danube Delta H.MWB's?" .a
14-a Intalnire a Grupului de Experti pe Probleme de Gospodarirea Apelor din
cadrul Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea, RBM/EG,
Viena;
Serban P., 2004. "Is the state of the Western Black Sea reaching the 1960's
situation ?" - a 14-a Intalnire a Grupului de Experti pe Probleme de
Gospodarirea Apelor din cadrul Comisiei Internationale pentru Protectia
Fluviului Dunarea, RBM/EG, Viena;
Serban P., Jula G., 2004. Stream Typology - Basis for river restoration process
- Proceedings of the 3
rd
ECRR International Conference on River Restoration
in Europe, Zagreb, 17-21 th May 2004;
Serban P., Radulescu D. , 2004. Abiotic criteria for the heavily modified water
bodies designation - Proceedings of the 3
rd
ECRR International Conference on
River Restoration in Europe, Zagreb, 17-21 th May 2004;
Serban P., Gabor 0., 2005. Planul de Management al bazinului hidrografic -
principalul instrument de gospodarire durabila a apelor, Revista Hidrotehnica,
vol 49, pg. 11-12;
Serban P., Galie-Serban A., Buta c., 2006. Analiza viiturii produse pe Dundre
in perioada aprilie mai 2nd International Symposium "Preventing and Fighting
Hydrological Disasters"29 June - 01 July 2006 Timisoara
Tinea L., 2000, Viitura din 22 iunie 1999. produsa pe valea raului Comisoaia
Hidrotehnica nr.3
Vasiu A., 2004. Elemente metodologice privind informarea, consultarea $1
participarea publicului;
Vadineanu A., 2004. Managementul dezvoltarii - 0 abordare ecosistemica -
ARS DOCENDI, Bucuresti;
Weller Ph., 2006. ICPDR - platform for the development of DRB Management
Plan. International Forum of Environment NGOs and Private Sector from the
Danube and Bleak Sea Basin on cooperation for implementation of the EU
Water Framework Directive.Chisinau 11-12 oct.2006
299
Zavoianu 1., 1988 Rdurile-Bogiuia Terrei . Ed .Albatros Bucuresi
*** Apa factor al Dezvoltarii Durabile. Prima Sesiune de dezbatere a Strategiei
de Dezvoltare Durabila a Rornaniei .Drizont 2025", 2004.
*** European Environment Agency, 1994. European River and Lakes.
Assessment of Their Environmental State .;
*** ,2003. Water for People, Water for Life. UN World Water Development
Report (WWRD) UNESCO
~ Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, 2003. Strategia
Nationala a Apelor
*** Comisia lnternationala pentru Protectia Fluviului Dunarea , 2004, Basin-
wide Overview (Danube Basin Analysis - WFD Roof Report);
*** National Administration "Apele Romane"/ Somes-Tisa Water Branch,
2004, Management Plan of the Somes-Tisa Hydrographic area, Cluj;
*** National Administration "Apele Romane"/ Crisuri Water Branch, 2004,
Management Plan of the Crisuri Hydrographic area, Oradea;
*** National Administration "Apele Romane"/ Mures Water Branch, 2004,
Management Plan of the Mures river basin, Tg. Mures;
*** National Administration "Apele Romane"/ Banat Water Branch, 2004,
Management Plan of the Banal Hydrographic area, Timisoara;
*** National Administration "Apele Romane"/ Jiu Water Branch, 2004,
Management Plan of the Jiu river basin, Craiova;
*** National Administration "Apele Romane"/ Olt Water Branch, 2004,
Management Plan of the Olt river basin, Rm. Valcea;
*** National Administration "Apele Romane"/ Arges- Vedea Water Branch,
2004, Management Plan of the Arges-Vedea Hydrographic area, Pitesti;
*** National Administration "Apele Romane"/ Buzau-Ialomita Water Branch,
300
2004, Management Plan of the Buzau-Ialomita Hydrographic area, Buzau;
*** National Administration "Apele Romane"/ Siret Water Branch, 2004,
Management Plan of the Siret Hydrographic area, Bacau;
*** National Administration "Apele Romane"/ Prut Water Branch, 2004,
Management Plan of the Prut-Barlad Hydrographic area, Iasi;
*** Natio.nal Administration "Apele Romane", 2004, Management Plan of the
Danube river, Danube Delta, Dobrogea hydrographic area and coastal waters
, Bucharest;
::10'1
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework D' .
. ' " , irective
(2000160IEC) - Guidance on monitoring for the Water Framewo rk D' .
. ' trective,
European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000160IEC) - Statistical aspects of the identification of groundwater
pollution trends and aggregation of monitoring results, European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000160IEC) - Transitional and coastal waters -Typology, reference
conditions and classification, European Commission .
*** Institutul National de Statistica, 2004, Anuarul Statistic al Romdniei;
***
ECOSTAT Intercalibration Guide, European Commission, 2004
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000160/EC) - Implementing the GIS elements of the Water Framework
Directive, European Commission
*** Prima sesiune de dezbatere a Strategiei de dezvoltare durabila "Orizont-
2025", Apa - factor al dezvoltarii durabile, Bucuresti 2004
*** 2000, Water Framework Directive 2000160lEC of European Parliament
and European Commission, European Community Official Journal;
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000160IEC) - Guidance on establishing reference conditions and ecological
status class boundaries for inland surface waters, European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
- Horizontal Guidance on the identification of surface water
bodies., European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000160IEC) . - , Guidance for the analysis of pressures and impacts tn
accordance wah the Water Framework Directive, European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
- Guidance document on identification and des ignation of
heavily modified and artificial water bodies, European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000/60/EC) - Towa rds a guidance on establishment of the intercalibration
network and the process on the intercalibration exercise, European
Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000/60/EC) - Economics and the environment. The implementation
challenge of the Water Framework Directive, European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000/60IEC) - Guidance on public participation in relation to the Water
Framework Directive, European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000/60IEC) - Guidance on Overall Approach to the Classification of
Ecological Status and Ecological Potential, European Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000160/EC) - Guidance on Rivers and Lakes Typology, European
Commission
*** Common Implementation Strategy for the Water Directive
(2000160/EC) - Guidance on Planning Process, European Commission
302
*** Common lmplementation Strategy for the Wat er Framework Directi ve
(2000/60/C) - Guidance on vVetlands, European Commission
*",* Environment 2010: Our Choice, (jIll Environme ntal Action Programme o]
the Europe an Community, COM (200l) 31 f inal, p.25
*':":' E.C. STAR Project Towards Europan Inter-calibrati on for the Framework
Directive: Procedures and Examples for Different River Types Contract nr.
EVKi-cr 200 1-00089 Roma, Martie 2005;
**':' Ordinul Ministrului Ministerului Mediului ~ i Gospodaririi Apelor privind
aprobarea Metodologiei pen/rtf elaborarea Schemelor de amenajare ~ i
management a ba zinului liidrografic. Bucuresti 2006;
*':":' Tratatul int re Regatul Belgi ei, Republica Celui, Regutul Dan emarcei ,
Repu bli ca Federala Germanic, Republica Estonia, Republica El ena, Regatul
Spani ei, Republica Franceza. Irlanda, Republica Itaalianii, Republica Cipru,
Republica Letoniu, Republica Lituania. Marel e Ducat al l u xeniburgului,
Republica Ungtttii, Republica Malta, Reg(//ul !6rilor de los, Republica
Austria, Republica Polona, Republica Portughera, Republica Sloven ia,
Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suedi ei, Regatul Unit al
Marii Britanii : ~ i Irlandei de Nord, (sW/e-171e171 be r al e Uniuni i Europene) ,}'i
Republica Bul garia i'i Romania privind aderarea Republicii Bulgaria .}'i a
Romiiniei la Uniun ea Europeana., Bruxclles, 31 martie 2005 (s urs a:
lvw\ v.mie.ro).