Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
pop-a-2008

pop-a-2008

Ratings: (0)|Views: 121|Likes:
Published by api-26277065

More info:

Published by: api-26277065 on Dec 04, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

Claudia POPRETORICA CREA\u00deIEI COMPOZITORULUI GHEORGHE DIMA

Personalitatea muzical\u00e3 a lui Gheorghe Dima se face sim\u00feit\u00e3 \u00eentr-un moment de r\u00e3scruce pentru evolu\u00feia muzical\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3 din Transilvania, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u00bate crea\u00feia, c\u00e2t \u00bai \u00een ceea ce prive\u00bate educa\u00feia maselor. \u00centregul secol al XVIII-lea \u00bai \u00eenceputul secolului al XIX-lea sunt caracterizate prin crea\u00feii ce p\u00e3streaz\u00e3 spiritul popular, care tind spre sublinierea importan\u00feei decisive a datinilor \u00bai rosturilor str\u00e3vechi, parte a vie\u00feii de zi cu zi a poporului.

Dup\u00e3 cum se \u00batie, copil\u00e3ria \u00bai adolescen\u00fea lui Gheorghe Dima evolueaz\u00e3 sub \u201eo dubl\u00e3 \u00bai egal de

puternic\u00e3 \u00eenr\u00e2urire: pe de o parte Viena, cu atmosfera ei cultural\u00e3 \u00bai artistic\u00e3, de cealalt\u00e3 parte, cadrul familiar al vacan\u00feelor \u00een Bra\u00baov \u00bai mun\u00feii B\u00e2rsei, cu natura prieten\u00e3 ...\u201d1 Consecin\u00feele acestei duble \u00eenr\u00e2uriri se vor \u00eengem\u00e3na de-a lungul anilor \u00bai vor modela fiin\u00fea omului \u00bai artistului Gheorghe Dima. Acest echilibru va fi resim\u00feit \u00een toat\u00e3 activitatea sa de dirijor, profesor, organizator, dar \u00bai \u00een crea\u00feia sa muzical\u00e3. Atrac\u00feia lui Gheorghe Dima c\u00e3tre muzica na\u00feional\u00e3 \u00ee\u00bai g\u00e3se\u00bate r\u00e3d\u00e3cinile \u00een acest fapt \u00bai se v\u00e3de\u00bate de la primele sale crea\u00feii, put\u00e2nd fi urm\u00e3rit\u00e3 de-a lungul \u00eentregii sale vie\u00fei.

Dima a fost primul compozitor rom\u00e2n care a acordat o importan\u00fe\u00e3 deosebit\u00e3 relief\u00e3rii unor tr\u00e3s\u00e3turi individuale ale limbajului muzical. \u00cen privin\u00fea unui stil personal, crea\u00feia muzical\u00e3 a contemporanilor s\u00e3i rom\u00e2ni nu putea s\u00e3 constituie un model. Spre deosebire de Principate, unde apari\u00feia unei crea\u00feii muzicale de un nivel mai \u00eenalt (precum cea a lui Eduard Caudella, Constantin Dumitrescu sau Gavriil Musicescu) a fost preg\u00e3tit\u00e3 cu dou\u00e3 genera\u00feii anterioare de compozitori, Gheorghe Dima nu are niciun predecesor.

\u00cenceputurile activit\u00e3\u00feii publice muzicale ale lui Gheorghe Dima pot fi reg\u00e3site \u00eentre anii 1874 \u00bai 1879. \u00cen aceast\u00e3 perioad\u00e3 instruie\u00bate, dirijeaz\u00e3 \u00bai compune, ia contact cu mediile muzicale ale Ardealului, iar primele sale compozi\u00feii intr\u00e3 \u00een programele concertelor rom\u00e2ne\u00bati. Totu\u00bai, \u00een 1879, Dima hot\u00e3r\u00e3\u00bate s\u00e3-\u00bai des\u00e3v\u00e2r\u00baeasc\u00e3 educa\u00feia muzical\u00e3 \u00bai s\u00e3 finalizeze cursurile Universit\u00e3\u00feii din Leipzig, unde va studia \u00bai aprofunda teoria \u00bai istoria muzicii, compozi\u00feia, pianul, canto, c\u00e2ntarea coral\u00e3, orga \u00bai estetica. \u00cen aceast\u00e3 perioad\u00e3 (1878-1880), \u201especificul rom\u00e2nesc al compozitorului se

manifest\u00e3 \u00een lieduri compuse nu pe texte de poe\u00fei rom\u00e2ni \u2013 ceea ce ar fi putut \u00eenlesni realizarea unui
specific rom\u00e2nesc pe baza caden\u00feei limbii rom\u00e2ne\u00bati \u2013 ci pe textele unor poe\u00fei germani ...\u201d2.
Totu\u00bai, \u00een recenzia realizat\u00e3 de profesorul Hans von Basedov, acesta afirm\u00e3 c\u00e3 Gheorghe Dima
este un om de talent, cu \u201eun sim\u00fe fin pentru con\u00feinutul poetic al textului pe care \u00eel interpreteaz\u00e3 dup\u00e3

propria sa individualitate, care este una rom\u00e2neasc\u00e3, cu toat\u00e3 educa\u00feia sa german\u00e3. Numai pe aceast\u00e3 baz\u00e3 poate fi judecat Dima. A \u00eenv\u00e3\u00feat mult \u00bai \u00batie s\u00e3 aplice cele \u00eenv\u00e3\u00feate; el exprim\u00e3 individualitatea sa proprie, dar \u00eentotdeauna \u00een cadrul specificului rom\u00e2nesc\u201d.

Animat de dorin\u00fea de a impregna crea\u00feiei sale un caracter na\u00feional, Dima urm\u00e3re\u00bate realizarea acestui obiectiv cre\u00e2nd paralel cu folclorul \u00bai exprim\u00e2nd, \u00een consecin\u00fe\u00e3, \u00een con\u00feinutul lucr\u00e3rilor sale o sfer\u00e3 emo\u00feional\u00e3 \u00eenrudit\u00e3 cu cea a muzicii populare. \u00cen viziunea sa, posibilitatea de a reda caracteristicile principale ale modului de sim\u00feire al unui popor nu se limiteaz\u00e3 numai la muzica popular\u00e3 \u00bai la mijloacele de expresie derivate din ea, ci poate fi exprimat\u00e3 \u00bai prin mijloace proprii compozitorului.

Crea\u00feia lui Gheorghe Dima reprezint\u00e3 un echilibru \u00eentre tematica laic\u00e3 \u00bai religioas\u00e3, echilibru \u00een
care aceasta din urm\u00e3 ocup\u00e3 un loc at\u00e2t de important, \u201e\u00eenc\u00e2t a nu-i acorda aten\u00feia cuvenit\u00e3, \u00een mod
obiectiv, corespunz\u00e3tor adev\u00e3rului istoric, ar \u00eensemna a-l vitregi de o comoar\u00e3 la care a trudit cu
pasiune toat\u00e3 via\u00fea\u201d3. Crea\u00feia sa bisericeasc\u00e3 poate fi \u00eemp\u00e3r\u00feit\u00e3 \u00een prelucr\u00e3ri \u00bai armoniz\u00e3ri, pe de o
parte, \u00bai \u00een crea\u00feii originale, pe de alt\u00e3 parte. Prima categorie de\u00feine o pondere mai mare, sus\u00fein\u00e2nd
269
\u00deara B\u00e2rsei
1
Ana Voileanu-Nicoar\u00e3, George Dima. Via\u00fea. Opera, Bucure\u00bati, ESPLA, 1957, p. 23.
2
Zeno Vancea, Crea\u00feia muzical\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3. Sec. XIX-XX, Bucure\u00bati, Editura Muzical\u00e3, 1968, vol. I, p. 137.
3
Octavian Laz\u00e3r Cosma, Universul muzicii rom\u00e2ne\u00bati, Bucure\u00bati, Editura Muzical\u00e3, 1995, p. 264.
ideea c\u00e3 Dima acorda o aten\u00feie deosebit\u00e3 perpetu\u00e3rii c\u00e2ntecelor tradi\u00feionale. \u201e... c\u00e2nt\u00e3rile biserice\u00bati
care le-am mo\u00batenit de la mo\u00bai \u00bai str\u00e3mo\u00bai sunt ale noastre \u00bai avem \u00een ele o mul\u00feime de motive
frumoase \u00bai originale, \u00bai noi trebuie s\u00e3 le conserv\u00e3m.\u201d4

\u00cen privin\u00fea crea\u00feiilor originale, trebuie subliniat faptul c\u00e3 Gheorghe Dima compune partituri complexe, cu o dramaturgie mai pu\u00fein obi\u00banuit\u00e3, utiliz\u00e2nd principiul contrastului, c\u00e3ut\u00e2nd varietate \u00een dispersarea corului \u00een ansambluri adiacente \u00bai asigur\u00e2nd, \u00een acela\u00bai timp, unitatea prin g\u00e2ndirea armonic\u00e3 \u00bai tehnica polifonic\u00e3 de o \u00eenalt\u00e3 clas\u00e3. Dima a cultivat numai genul muzicii vocale, acest lucru presupun\u00e2nd crearea de c\u00e2ntece pentru voce \u00bai pian \u00bai coruri a cappella. Acest fapt este explicabil, pe de o parte, prin aceea c\u00e3 Dima executa personal aceste lucr\u00e3ri \u00een cadrul concertelor sale, iar pe de alt\u00e3 parte, prin convingerea sa potrivit c\u00e3reia muzica asociat\u00e3 cu text devine mai accesibil\u00e3.

Cu toate c\u00e3 Dima a \u00een\u00feeles no\u00feiunea de caracter na\u00feional al muzicii \u00eentr-un sens mai larg dec\u00e2t al\u00fei compozitori contemporani lui, el nu a r\u00e3mas insensibil fa\u00fe\u00e3 de frumuse\u00feea unor c\u00e2ntece populare de larg\u00e3 circula\u00feie, care erau mai aproape de gustul iubitorilor de muzic\u00e3 din mediile cultivate.\u201eDima

deosebe\u00bate dou\u00e3 categorii de melodii populare, pe care le-a prelucrat fie pentru voce \u00bai pian, fie pentru cor, indic\u00e2nd la unele \u00abMelodie popular\u00e3\u00bb, la altele \u00abMelodie veche rom\u00e2neasc\u00e3\u00bb. Judec\u00e2nd aceste melodii vechi rom\u00e2ne\u00bati dup\u00e3 textele lor (provenite de la poe\u00fei cunoscu\u00fei, ca Asachi, Negruzzi, Ecaterina Piti\u00ba, ca \u00bai de la autori anonimi) ele erau, probabil, crea\u00feia unor compozitori amatori, ale c\u00e3ror nume fusese de mult uitate. Cele dou\u00e3 categorii de melodii se deosebesc mai ales \u00een ceea ce prive\u00bate structura lor ritmic\u00e3, mult mai variat\u00e3 la cele populare.\u201d5

Vom exemplifica \u00een continuare prelucr\u00e3ri de melodii populare ce apar\u00fein ambelor categorii,
fiind, pe de o parte, lucr\u00e3ri compuse pentru voce \u00bai pian, iar pe de alt\u00e3 parte, pentru cor a cappella.
Din categoria lucr\u00e3rilor compuse pentru voce \u00bai pian fac parte compozi\u00feii precum Vai m\u00e2ndru\u00feo,
dragi ne-avem, Mugur, mugurel, Spune m\u00e2ndro adev\u00e3rat, Sub fereastra m\u00e2ndrei mele, M\u00e2ndruli\u00feo
de demult, Jelui-m-a\u00ba \u00bai n-am cui, Ciobanul.
270
Claudia Pop
4
Gheorghe Dima, Ce s\u00e3 facem \u00een prima linie pentru \u00eembun\u00e3t\u00e3\u00feirea st\u00e3rei muzicale a poporului nostru, apud Octavian Laz\u00e3r
Cosma, p. 265.
5
Zeno Vancea, op. cit., pp. 138-139.
G. Dima \u2013 Mugur, mugurel

Valoarea prelucr\u00e3rilor pentru voce \u00bai pian rezult\u00e3 \u00een primul r\u00e2nd din originalitatea tehnicii armonice \u00bai din forma artistic\u00e3 a acompaniamentului de pian, \u00eentotdeauna \u00een concordan\u00fe\u00e3 cu textul poetic. M\u00e3iestria cu care Dima amplific\u00e3 expresivitatea liniei melodice prin acompaniamentul de pian l-a f\u00e3cut pe profesorul Hans von Basedov s\u00e3 afirme urm\u00e3toarele: \u201eAi impresia c\u00e3 ascul\u00fei

inegalabilul acompaniament al liedurilor lui Peter Cornelius sau Frant Liszt. Nic\u00e3ieri prea mult,
niciodat\u00e3 prea pu\u00fein, cuv\u00e2ntul \u00bai tonul sunt \u00eenchegate \u00een deplin\u00e3 armonie\u201d6.

De cealalt\u00e3 parte, ceea ce subliniaz\u00e3 valoarea prelucr\u00e3rilor pentru cor este m\u00e3iestria lor contrapunctic\u00e3. De\u00bai ea poate fi considerat\u00e3 consecin\u00fea studiilor sale de la Leipzig, nu poate s\u00e3 nu fie observat\u00e3 amprenta personal\u00e3, eviden\u00feiat\u00e3 prin caracterul eminamente cantabil al vocilor suprapuse, tr\u00e3s\u00e3tur\u00e3 ce izvor\u00e3\u00bate din sensibilitatea specific\u00e3 poporului rom\u00e2n \u00bai din modul s\u00e3u de exprimare prin excelen\u00fe\u00e3 vocal melodic.

Din cea de-a doua categorie fac parte compozi\u00feiile pentru cor \u00bai colindele. \u00cen cadrul
compozi\u00feiilor pentru cor avem lucr\u00e3ri muzicale precum: Nu-i dreptate, nu-i, F\u00e2nt\u00e2na cu trei izvoare,

Hai \u00een hor\u00e3, Plugurile etc., iar dintre colinde fac parte lucr\u00e3ri precum O, ce veste, Leag\u00e3n verde, La nunta ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Aceste crea\u00feii opereaz\u00e3 cu \u201estructuri tematice de o anumit\u00e3 profilare intervalic\u00e3 \u00bai frazare, cu sisteme armonice \u00bai acorduri \u00eentr-un anume chip distribuite, cu acelea\u00bai mijloace polifonice\u201d7.

Trec\u00e2nd de aceast\u00e3 perioad\u00e3 a crea\u00feiei lui Gheorghe Dima, ajungem la partea cea mai
reprezentativ\u00e3 a lucr\u00e3rilor sale corale, format\u00e3 din compozi\u00feii originale: Ce te legeni codrule,La
mijloc de codru des(Eminescu), P\u00e3storul(Zamfirescu), Dor de c\u00e3l\u00e3torie, Prim\u00e3vara, Ziua ninge
(Alecsandri), Dou\u00e3 inimi nu-mi dau pace (poezie popular\u00e3), toate a cappella.
271
\u00deara B\u00e2rsei
6
Hans von Basedov, apud Zeno Vancea, op. cit., p. 140.
7
Octavian Laz\u00e3r Cosma, Hronicul muzicii rom\u00e2ne\u00bati, Bucure\u00bati, Editura Muzical\u00e3, 1986, p. 264.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->