Fenomene plutonice

Fenomenele plutonice sunt fenomene care au loc in interiorul litosferei, atat in rezervorul magmatic
cat si in rocile inconjuratoare sau pe caile de ascensiune a magmei.
Succesiunea fenomenelor care au loc intr-un sistem magmatic este urmatoarea: formarea magmei,
deplasarea magmei in scoarta, raporturile dintre magma si rocile inconjuratoare, diferentierea
magmatica si consolidarea magmei.
In ce priveste formarea magmei, in decursul timpului au fost emise mai multe ipoteze. Cei mai
multi geologi admit ca magma nu este un element constitutiv al scoartei, ci un fenomen local
provocat de anumite conditii de temperatura si presiune. Prin inmagazinarea treptata de caldura la
baza zonei SIA, s-ar putea produce topitura care ar determina si o marire de volum. Aceasta
marire ar provoca o presiune !impingere de jos in sus", generandu-se o crapatura ec#ivalenta cu
calea de ascensiune spre suprafata a magmei !$. $oll%". &upa '.'. (elousov !citat de )r. *aileanu",
cresterea locala a temperaturii este posibila prin acumularea de substante radioactive. Pe de alta
parte, fenomenele tectonice produc descarcari de presiune, fapt ce creeaza conditii pentru formarea
magmei. Ca rezultat al formarii magmei, are loc o marire a volumului, iar datorita gazelor si o
crestere a presiunii care pune magma in miscare. &rept rezultat, magma se deplaseaza spre partile
superioare ale scoartei terestre si ocupa spatii foarte diferite, atat ca forma cat si ca marime.
In raport cu adancimea la care s-au format, corpurile intruzive se pot imparti in corpuri abisale si
corpuri #ipoabisale.
Corpurile abisale !plutonice" sunt reprezentate prin:
Batolitele sunt corpuri magmatice de dimensiuni foarte mari, dezvoltate pe sute de +ilometri.
,le strabat in mod obisnuit discordant rocile acoperitoare si se largesc treptat in adancime, fapt ce
presupune ca batolitele s-au format prin solidificarea magmei pe locul ei de formare.
Stokurile sunt corpuri magmatice de adancime, de dimensiuni mai mici, reprezentand de
obicei prelungiri ale unor batolite mai mari din profunzime.
Ethmolitele sunt corpuri plutonice care prezinta o ingustare in adancime.
Chonolitele sunt corpuri plutonice de forma unor limbi, care strapung sisturile cristaline,
dispuse in lungul unor fracturi inclinate.
Corpurile plutonice apar in samburele unor structuri cutate. &upa raporturile in care se gasesc cu
miscarile orogenice, se disting urmatoarele corpuri plutonice:
Pretectonice: fiind aparute inainte de miscarile orogenice principale, care au afectat o
regiune, sunt metamorfozate, asa cum e cazul cu granito-gnaisurile din partea centrala a zonei
cristalino-mezozoice din Carpatii -rientali si cu unele masive granitice din auto#tonul Carpatilor
.eridionali.
Sintectonice: s-au format in timpul miscarilor orogenice, fapt pentru care prezinta o te/tura
orientata, paralela cu sistuozitatea rocilor metamorfice in care sunt injectate. Asemenea corpuri
apar in Carpatii .eridionali.
Posttectonice: au o te/tura masiva si strapung discordant rocile inconjuratoare.
In deplasarea ei spre suprafata, magma strabate roci cu o compozitie c#imica si temperaturi diferite
de ale magmei. In asemenea situatii, pentru stabilirea unui ec#ilibru, se produc o serie de
transformari, atat in rocile inconjuratoare cat si in masa topita.
0otalitatea fenomenelor, care au loc la contactul dintre magma si rocile in care patrunde, poarta
denumirea de metamorfism de contact magmatic.
Suprafata rocilor in care se resimte influenta magmei se numeste aureola de contact. .arimea
aureolei depinde, pe de o parte de volumul corpului intruziv, iar pe de alta parte de c#imismul si
temperatura lui. .agmele acide, bogate in gaze, dau aureole de contact mai mari decat cele bazice,
sarace in gaze. In general, se admite ca intinderea aureolei de contact variaza de la cativa metri
pana la 1-2 +m.
Diferentierea magmatica. In deplasarea sa spre suprafata, magma ajunge intr-un mediu cu
temperaturi mai scazute, unde incepe sa se raceasca. .ineralele isi ating punctul critic de
solidificare si incep sa cristalizeze, in ordinea inversa a punctului de fuzibilitate.
-rdinea de cristalizare este urmatoarea: olivina, piro/eni, amfiboli, mice, feldspatoizi,
feldspati si cuart. &eci, mineralele melanocrate sunt primele care cristalizeaza, prin cristalizare
acestea devin mai grele si tind sa cada spre fundul rezervorului magmatic, unde temperatura fiind
mai ridicata se topesc din nou. Astfel, se realizeaza o diferentiere - cele bazice spre baza si cele
acide spre marginea rezervorului magmatic.
.agma fiind un amestec de compusi c#imici, solidificarea nu se face brusc, la temperatura la
care un mineral cristalizeaza in mod normal, ci are un interval de solidificare care, de obicei, este
de ordinul a cateva sute de grade.
&iferentierea poate avea loc si prin licuatie sau dezamestec sau prin contact si asimilatie.
In procesul de consolidare a magmei s-au pus in evidenta trei faze principale:
Faza lichid-magmatica tine din momentul in care incepe cristalizarea pana la temperatura
de 324
4
C, interval in care se formeaza rocile magmatice intruzive.
Faza pegmatito-pneumatolitica se desfasoara intre 324
4
C si 534
4
C. Aceasta faza se
caracterizeaza prin prezenta unor solutii reziduale diferentiate, foarte bogate in substante volatile.
In aceasta faza se formeaza pegmatitele ca roci magmatice filoniene.
Faza hidrotermala are loc la temperaturi sub 534
4
C, cand reziduurile devin bogate in vapori
de apa, ce dau nastere la solutii apoase de compozitie c#imica comple/a. In aceasta faza
cristalizeaza mineralele hidrotermale, in special minereurile de plumb, stibiu, zinc, cupru, aur,
argint etc.
Structura rocilor intruzive este holocristalina, adica toata masa rocii este cristalizata, daca
cristalizarea se petrece in conditii de temperatura si presiune ridicate. Cand cristalele sunt mari,
puternic dezvoltate, structura se numeste pegmatitica. &aca toate cristalele au aceeasi dimensiune
si sunt de forma granulata, structura se numeste holocristalina granulara !grauntoasa".
Textura rocilor intruzive, care este data de modul in care sunt aranjate cristalele, se numeste
te/tura masiva neorientata.
Pe teritoriul tarii noastre au avut loc in decursul erelor geologice fenomene plutonice in
&obrogea, Carpatii -rientali, .-tii Apuseni, dar mai ales in Carpatii .eridionali.
In &obrogea, la sfarsitul paleozoicului, au avut loc in zona de orogeneza #ercinica, respectiv in
.-tii .acinului, fenomene magmatice importante. In acest timp s-au format intruziunile granitice
de la )reci, Iacobdeal 6 Piatra *osie, Ciucurova, Popina .are si Popina .ica.
In Carpatii .eridionali apar intruziuni vec#i, legate de orogeneza #ercinica sau c#iar
caledonica, si intruziuni mai recente, legate de orogeneza alpina.
Granitele vec#i formeaza in Carpatii .eridionali masive importante cu caracter batolitic. Cele
mai importante apar in domeniul &anubian, cum sunt cele de la Susita, 0ismana, *etezat, Parang,
Petreanu si 0arcu, apoi cele de la Cerna, -gradeana, Sfirdinu si C#erbelezu. In auto#tonul
Carpatilor .eridionali se gasesc intruziuni de roci dioritice care apar in partea centrala a .-tilor
Parang - din 'alea atoritei pana in 'alea $iului. Aici se gasesc si amfibolite de origine eruptiva,
provenite dintr-o magma dioritica ce a asimilat calcarele pe care le-a strabatut. In (anat apar
intruziuni bazice reprezentate prin gabrourile de la Iuti, de care sunt legate serpentinele de
,ibent#al.
Intruziuni legate de orogeneza alpina sunt considerate banatitele, care formeaza la -cna de Fier
un important corp intruziv. &e aici, se inscriu pe directia nord-sud corpuri mai mici la &ognecea,
-ravita, Sasca si .oldova 7oua. Aceste banatite sunt rezultatul unor fenomene magmatice de la
sfarsitul cretacicului. ,le formeaza, la contactul cu sedimentarul, o importanta aureola alcatuita din
skarne, marmure si mineralizatii importante de fier. In .-tii Poiana *usca, e/ista un masiv intruziv
granodioritic la sud de 7adlag, iar la -rsova apare unul sienitic.
egat de aceste intruziuni, s-au format si pegmatitele din .-tii otrului, din care se e/ploateaza
mica alba de la 'oineasa, respectiv feldspatul si berilul de la 0eregova.
In .-tii Apuseni, se afla intruziuni de granite la .untele .are, legate de orogeneza #ercinica,
iar in .-tii &rocei, la Savarsin, apare comple/ul de melafire si diabaze.