CHE8TONARUL DE EVALUARE NTERPER8ONALA - BALE8

(Tehnica sociometrica Bales)

Chestionarul de evaluare interpersonal Bales Iunc|ioneaz n virtutea unei legi generale a
percep|iei sociale interpersonale. Teoria pe care se sprijin elaborarea unui asemenea chestionar,
deriv inductiv din analiza Iactorial a personalit|ii si a raporturilor interpersonale, Iiind construit
prin deduc|ia propriet|ilor unui spa|iu analitic Iactorial tridimensional. Dimensiunile acestui spa|iu
reprezint codiIicarea unor dominante Iactoriale antagoniste ce Iunc|ioneaz la nivel interpersonal,
identiIicate prin studii Iactoriale complexe, ale nivelului personal si interpersonal: ,tendin|e de
dominare spre tendin|e de supunere si acceptare a dominrii, reprezint dimensiunea ,superioar-
inIerioar [upward (U) - downward (D)] a modelului spa|ial; ,tendin|e de conservatorism spre
tendin|e de radicalism, reprezint dimensiunea ,anterioar-posterioar [forward (F) - backward
(B)]; ,tendin|e de sociabilitate spre tendin|e de izolare, reprezint dimensiunea ,pozitiv - negativ
[positive (P) - negative (N)] a modelului spa|ial. Fiecare dimensiune are dou direc|ii opuse, iar
literele din parantez, sintez a participrii diIeren|iate si progresive a unor serii de Iactori personal i si
interpersonali, desemneaz tendin|ele de orientare a personalit|ii n spa|iul interpersonal. Tendin|a de
realizare a personalit|ii n raporturile interpersonale apare n sistemul lui Bales, Iie ca expresie unic a
unei dominante Iactoriale, Iie ca indicatorul direcjional final al tipului de personalitate interpersonal
si este Iormat prin combinarea corespunztoare a literelor ce codiIic direc|iile dimensiunilor
modelului spa|ial tridimensional (Muresan, 1980, pp. 99). Fiecare tip de personalitate apare ca o
centrare a personalit|ii individului Iie pe una direc|iile opuse ale spa|iului interpersonal
tridimensional, direc|ie ce reprezint indicatorul sintetic al unor serii convergente de Iactori personali
si interpersonali, Iie pe o rezultant a unor direc|ii diIerite, care reprezint indicatorul sintetic al unor
serii convergente sau divergente de Iactori personali si interpersonali. Tipurile au un nume care
sugereaz direc|ia valoric a realizrii comportamentului individului n grup.
Indicatorul direc|ional Iinal al tipului de personalitate interpersonal este expresia tendin|elor
de aIirmare si realizare a personalit|ii si comportamentului interpersonal al individului n grup,
tendin|e puse n eviden| prin coordonarea imaginilor socioperceptive pe care membrii grupului si le
Iormeaz despre individul respectiv. Prin aplicarea chestionarului de evaluare interpersonal se pot
ob|ine 27 de tipuri de personalitate interpersonal, cu rolurile de grup corespunztoare si direc|iile lor
valorice. De asemenea, acest instrument oIer inIorma|ii despre modalit|ile de integrare si
interac|iune a membrilor grupului, despre comportamentele caracteristice Iiecrui tip, despre
trsturile de personalitate, despre imaginea de sine si percep|ia interpersonal, despre pozi|ia n
spa|iul tridimensional, despre autoaprecierea si interaprecierea membrilor grupului.
CHESTIONAR DE EVALUARE INTERPERSONAL - FORMA ,,A``
,,Nota|i pe o Ioaie de hrtie, pe vertical, numele tuturor membrilor grupului dvs., iar
pe orizontal 26 rubrici corespunztoare celor 26 de ntrebri din chestionarul de mai jos.
Concentra|i-v aten|ia asupra tuturor membrilor grupului, ncerca|i s v aminti|i cum s-a
comportat Iiecare, ce atitudini a avut, ce trsturi i caracterizeaz, stabili|i-va ct mai clar ce
gndi|i, ce crede|i despre Iiecare persoan din grup, care este prerea dvs. despre Iiecare
dintre membri grupului.
Pute|i lucra apoi n dou moduri: 1. - rspunde|i prin DA sau NU la toate ntrebrile
din chestionarul de evaluare reIeritor la prima persoan din tabel; dac nu pute|i rspunde
precis, Iie din cauza lipsei de inIorma|ii, Iie din cauza unor conIlicte sau ambiguit|i, pune|i
semnul ntrebrii, omite|i ntrebarea respectiva si continua|i cu ntrebarea urmtoare; Iace|i
acelasi lucru n legtur cu Iiecare dintre celelalte persoane din grupul dumneavoastr,
nscrise n tabel; 2. - rspunde|i prin DA sau NU sau semnul ntrebrii la prima ntrebare din
chestionar pentru toate persoanele din grup, apoi la a doua ntrebare pentru toate persoanele
din grup si asa mai departe, pn termina|i toate ntrebrile.
Fi|i ct mai sinceri n rspunsuri; ncerca|i s v detasa|i de subiectivism, de rela|iile
amicale cu unii dintre membrii grupului, de cele conIlictuale cu al|i membri ai grupului. Fi|i
ct mai obiectivi. Rspunde|i cu aceeasi sinceritate att n legtur cu ceilal|i membri ai
grupului, ct si n legtur cu dumneavoastr nsiv.``
1. Primeste multe interac|iuni din partea altora?
2. i place s Iie n Iruntea grupului?
3. Este n msur s realizeze o sarcin important?
4. si asum responsabilitatea pentru sarcina conducerii?
5. Tinde spre o autoritate autocrat?
6. Cere satisIac|ii si avantaje?
7. Tinde s domine?
8. Se crede distractiv?
9. Este cordial si personal?
10.V strneste admira|ia?
11. ajut pe ceilal|i s-si aIirme / conIirme opiniile?
12.Pledeaz pentru ideile si convingerile conservatoare ale grupului?
13. Tinde s Iie totdeauna obiectiv?
14.Consider c independen|a sa individual este Ioarte important?
15.Crede c al|ii se conIormeaz prea mult la normele de conduit moral si social?
16.Respinge supersti|iile n general?
17.l simpatiza|i?
18.Reuseste s-i Iac pe al|ii s n|eleag (s simt) c i admir?
19.Crede c pentru al|ii rela|iile de egalitate si umanitate reprezint ceva Ioarte important?
20.Este un tip introvertit, introspectiv?
21.Crede c este necesar s recurg la sacriIicii de sine pentru valori superioare?
22.Este un tip reIractar?
23.Accepta cu usurin| insuccesul si retragerea?
24.Pare s se ab|in pasiv de la cooperare?
25.Tinde s stabileasc rela|ii si s se identiIice cu persoanele neprivilegiate din grup?
26.Tinde s se deprecieze?
CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONAL -
,FORMA A
Foaie de rspuns
Sub.
Nr..
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
CODURILE PENTRU CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONAL
1. DA U
2. DA UP
3. DA UPF
4. DA UF
5. DA UNF
6. DA UN
7. DA UNB
8. DA UB
9. DA UPB
10.DA P
11.DA PF
12.DA F
13.DA NF
14.DA N
15.DA NB
16.DA B
17.DA PB
18.DA DP
19.DA DPF
20.DA DF
21.DA DNF
22.DA DN
23.DA DNB
24.DA DB
25.DA DPB
26.DA D
1. NU D
2. NU DN
3. NU DNB
4. NU DB
5. NU DPB
6. NU DP
7. NU DPF
8. NU DF
9. NU DNF
10.NU N
11.NU NB
12.NU B
13.NU PB
14.NU P
15.NU PF
16.NU F
17.NU NF
18.NU UN
19.NU UNB
20.NU UB
21.NU UPB
22.NU UP
23.NU UPF
24.NU UF
25.NU UNF
26.NU U
Descrierea yi interpretarea chestionarului
Pentru identiIicarea tipurilor de personalitate interpersonal, Bales propune acest chestionar n
trei Iorme: A, B si C. Forma A este de baz, iar Iormele B si C, sunt construite pentru control,
predic|ie si validare. Cea mai utilizat pentru diagnosticarea personalit|ii interpersonale este Iorma A,
Iorm pe care am utilizat-o n realizarea modelului experimental.
Chestionarul cuprinde 26 de ntrebri, Iiecare ntrebare Iiind proIund Iundamentat prin
cercetri de analiz Iactorial asupra personalit|ii si comportamentului interpersonal. Autorul
precizeaz c un asemenea instrument nu se aplic pe orice tip de grup, ci numai ,unui grup
autoanalitic competent, bine orientat si integrat n sarcin, ai crui membri se cunosc Ioarte bine ntre
ei si care dispun de abilit|i n sensul observa|iei, ptrunderii analizrii si evalurii autentice a
diIeritelor comportamente de grup, a dinamicii acestor comportamente.
Aplicarea chestionarului trebuie s Iie precedat de exerci|ii de sensibilizare n rndul
membrilor grupului, de analiz si evaluare a structurii si dinamicii comportamentului interpersonal, n
cele mai variate situa|ii. De asemenea, trebuie ncurajat atitudinea pozitiv si responsabilitatea n
rndul membrilor grupului, dincolo de orice rela|ii amicale sau conIlictuale cu persoanele pe care
urmeaz s le evalueze, pentru a evita Ienomenul de centrare pozitiv sau negativ a interaprecierii.
ntruct nu toate aspectele comportamentului interpersonal apar n cmpul percep|iei interpersonale,
trebuie dezvoltat la membri grupului, capacitatea de inIeren| a acestora cu inIorma|iile pe care le
de|in. Subiec|ii pot lucra n dou moduri: 1. rspund n legtur cu un subiect la toate ntrebrile; 2.
rspund la o ntrebare n legtur cu to|i ceilal|i subiec|i. Mai sensibil este cea de-a doua variant,
ntruct se pot Iace ad hoc compara|ii ntre subiec|ii din grup.
Diagnosticarea tipului de personalitate interpersonal presupune eIectuarea unei ntregi serii
de opera|ii.
1) ntr-o prim fa:, se noteaz n dreptul Iiecrui rspuns ,DA, respectiv ,NU, un cod speciIic,
existent n grila chestionarului, Iormat dintr-una, dou sau trei litere, cod care reprezint de Iapt
ini|ialele axelor spa|iului interpersonal tridimensional. Codul este indicele unui anumit tip de
personalitate.
2) n a doua fa:, se stabileste pe Ioaia de rspuns a Iiecrui subiect, Irecven|a literelor din
codurile transcrise la rspunsurile date, pentru to|i membrii grupului, inclusiv pentru sine, n
scopul de a ob|ine ulterior imaginea pe care o are un anumit membru al grupului despre Iiecare
dintre ceilal|i.
3) n a treia fa:, se stabileste pentru Iiecare subiect Irecven|a literelor din coduri, prin nsumarea
rezultatelor de la to|i membrii grupului, pentru a ob|ine imaginea pe care grupul o are despre
Iiecare dintre membrii si componen|i.
4) n a patra fa:, se stabileste tipul de personalitate interpersonal, respectnd urmtorii pasi: 1.
se compar dou cte dou valorile tendin|elor opuse (U-D, P-N, F-B), se scad cele mai mici din
cele mai mari si se asociaz literele corespunztore tendin|elor, cu valorile cele mai mari; 2.
dup o regul arbitrar stabilit de Bales, n grupurile mici (cu mai pu|in de 12 membri),
rezultatele mai mici ca 3 nu sunt luate n considera|ie n stabilirea tipului de personalitate
interpersonal; 3. combinarea ntr-un ,indicator sintetic direcjional final` a componentelor
direc|iilor rmase pentru a se ob|ine tipul Iinal de personalitate interpersonal, ca expresie a
coordonrii interaprecierilor pe care le primeste un membru al grupului de la to|i ceilal|i. Se pot
stabili 27 de tipuri de personalitate interpersonal.
Tipurile de personalitate interpersonal
Principale tipurile de personalitate interpersonal pe care le-a identiIicat Robert Free Bales, n
urma aplicrii chestionatului su, sunt urmtoarele:
1. AVE: oscilant mediu pluridirectional;
2. U: orientat spre succes material si putere;
3. UP: orientat spre succes social;
4. UPF: orientat spre solidaritate si progres social;
5. UF: orientat spre loialitate si cooperare n grup;
6. UNF: orientat spre autoritate autocrat;
7. UN: nclinat puternic spre aIirmare;
8. UNB: orientat puternic spre individualism, recompense si gratiIica|ie;
9. UB: orientat spre relativism valoric si expresie;
10. UPB: orientat spre sprijin emo|ional si entuziasm;
11. P: orientat spre egalitarism;
12. PF: orientat spre iubire altruist;
13. F: orientat spre convingerile conservatoare din grup;
14. NF: orientat spre obiectivitate;
15. N: orientat spre izolare individualist;
16. NB: orientat spre respingerea conIormit|ii sociale; respingerea social;
17. B: orientat spre respingerea convingerilor conservatoare din grup;
18. PB: orientat spre liberalism permisiv;
19. DP: orientat spre ncredere n buntatea altora;
20. DPF: orientat spre salvare prin dragoste;
21. DF: orientat spre autocunoastere si subiectivitate;
22. DNF: orientat spre autosacriIiciu pentru valori;
23. DN: orientat spre respingerea succesului social;
24. DNB: orientat spre insucces si retras;
25. DB: orientat spre re|inerea de la cooperare;
26. DPB: orientat spre identiIicarea cu cei neprivilegia|i;
27. D: orientat spre deprecierea de sine
Pentru stabilirea coaliiilor probabile dintre membri grupului, se vizualizeaz pozi|ia Iiecrui
membru al grupului n spa|iul tridimensional, dup ce a Iost amplasat n Iunc|ie de coordonatele
existente, naintea dominantei Iiecreia dintre cele trei tendin|e bipolare. Apoi se determin distan|a
dintre puncte, n vederea unirii lor. Se porneste de la punctul cel mai de jos, notndu-se datele lui
numerice, dedesubt sunt trecute datele numerice ale altui punct; se Iace scderea algebric, se Iace
ptratul diIeren|elor, apoi suma ptratelor diIeren|elor si, n Iinal, se extrage rdcina ptrat.
Considerajii finale. prin aplicarea chestionatului Bales se constat distribu|ii mai Irecvente n
partea pozitiv dect n partea negativ, n partea anterioar dect n cea posterioar. Subiec|ii de sex
masculin sunt amplasa|i mai degrab n partea negativ-posterioar, iar cei de sex Ieminin n partea
pozitiv inIerioar. Subiec|ii izola|i se situeaz de obicei n partea negativ-anterioar. De asemenea,
s-a observat c liderii de sex masculin prezint de obicei personalitate interpersonal de tip: UF, UP,
UPF, iar cei de sex Ieminin: PF, P, DP. Coali|iile cele mai puternice sunt n zona UPF.
Chestionarul Bales aduce trei contribu|ii majore: 1. contrazice ipoteza clasic reIeritoare la
distribu|ia unidimensional progresiv a statutelor si rolurilor indivizilor n grup (n momente diIerite,
indivizii joac roluri diIerite); 2. este o tehnic ce pune n eviden| nu doar imaginea de sine a unui
individ, ci mai ales imaginea altora despre acesta; 3. opereaz cu trsturi bipolare de personalitate,
dispuse ntr-un spa|iu tridimensional, spre deosebire de alte chestionare de personalitate, uni, bi sau
multidimensionate, n care trsturile de personalitate sunt dispuse n acelasi plan.
Descrierea tipurilor psihologice ale personalitii interpersonale
(tipurile rolurilor de grup yi direciile lor valorice)
1. 1ipul AJE: oscilant mediu pluridirectional
Caracteristica Iundamental a acestui tip este inconsecven|a si oscila|ia medie nedirec|ionat, n sensul unei
realizri nerelevante pe dimensiunile spa|iului interpersonal al grupului din care Iace parte. Este un tip incoerent,
ambiguu, contradictoriu, instabil, paradoxal. Geneza comportamentului su oscilant trebuie cutat si dincolo de
trsturile bazale ale personalit|ii, n pozi|iile nedeIinite, arbitrare si contradictorii pe care le-a ocupat n
grupurile pe care le-a traversat de-a lungul existen|ei sale. Tipul ,mediu este un tip poten|ial, posibil si greu de
cunoscut. Dac prezint anumite trsturi de personalitate, acestea nu se coordoneaz consecvent n nici una din
direc|iile deIinite de Bales. Acest tip rmne n aIara capacit|ii de evaluare a chestionarului evalurii
interpersonale. Autorul distinge trei moduri posibile prin care o persoan poate n Iinal s ajung ntr -o asemenea
clasiIicare:
1. posesia unor trsturi de extrem, dar n direc|ii opuse si care se anuleaz reciproc prin tehnica de
evaluare Iolosit de autor;
2. neobisnuita ei Ilexibilitate si mobilitate n timp, cu incursiuni moderate n diverse direc|ii, n diIerite
contexte situa|ionale. O asemenea persoan maniIest o mare capacitate de adaptare situa|ional, ns la
un nivel de integrare sczut;
3. un al treilea mod de a caracteriza pozi|ia AVE este mai multa sau mai pu|ina Ilexibilitate, stabilitate,
imobilitate si iner|ie a structurilor de comportament ale tipului care realmente se situeaz la punctul de
intersec|ie al mediilor celor mai multe variabile de personalitate.
n general, tipul oscilant mediu pluridimensional este conIuz, lipsit de ncredere n sine, schimbtor n
opinii si atitudini, uneori Ioarte activ, iar alteori linistit, retras si inactiv. NeIiind centrat pe nici una din direc|iile
de realizare n raporturile interpersonale, maniIest o mare capacitate de restructurare si este adesea creativ.
2. 1ipul U: orientat spre succes material si putere
Tipul U este localizat n partea superioara a spa|iului de grup de ctre membrii grupului din care Iace
parte. n realizarea propriilor sale scopuri si valori se orienteaz spre succes material si putere. Este n general un
tip puternic, spontan, Ilecar, robust, extravertit, aventurier, moderat n rela|iile amicale dar si n cele conIlictuale.
ManiIest un nalt grad de activism si participare social, precum si tendin|a de conversiune a impulsurilor si
trebuin|elor inIerioare n ac|iune deschis. Prezint, de asemenea, tendin|e de dominare si preluare a conducerii,
precum si tendin|e psihopatice si maniacale. n cazul n care ob|ine conducerea este Ioarte posibil s devin un
lider autoritar. Tinde s-si identiIice imaginea de sine cu un sentiment de succes si putere material. Este sigur de
sine si ncrezut. Este perceput corect de grup, dar se percepe mai pu|in corect, deoarece tinde s se
supraaprecieze. Este pu|in manierat si specializat n problemele socio-aIective ale grupului, se comport adesea
prea dur, genernd agresivitate n rndul membrilor grupului. n re|eaua interac|ional de grup prezint un nalt
coeIicient al interac|iunii totale ini|iale. Tinde s se adreseze grupului ca unui ntreg si se remarc printr-o
sczuta tendin| de a se adresa Iiecrui individ n parte, deoarece este concentrat asupra grupului ca ntreg. n
ansamblul valorilor sale, cea mai central este puterea material. Este egocentric, iar loialitatea Ia| de grup
nseamn, n special, loialitatea faj de el. Dezaprob pe al|ii si trecutul, dar are mai mult ncredere n viitor si
prezint un nalt nivel de aspira|ie. Nu suport autoritatea. Are de obicei o pozi|ie central n structura de putere
a grupului. Emite multe sugestii si opinii, dar primeste pu|ine. Reac|ia altora Ia| de el este, n general, una de
rezisten| iar calitatea interac|iunii lui este negativ.
3. 1ipul UP: orientat spre succes social
Tipul UP este localizat n partea superioar-pozitiv a spa|iului de grup de ctre membrii grupului. Este
un tip sociabil, extravertit, tinde s domine, dar n acelasi timp este deschis si prietenos. n realizarea propriilor
lui valori si scopuri, se orienteaz spre succes social si popularitate. Este un generator de interac|iuni pozitive n
grup. i ncurajeaz pe al|ii si i ajut s stabileasc rela|ii pozitive ntre ei si s-si exprime deschis opiniile si
sugestiile lor. Este vzut ca valoros pentru sarcinile grupului. n ciuda succesului su social si a popularit|ii
meritate se supraapreciaz, n general, ca Iiind cordial personal si valoros pentru sarcinile grupului si i
supraapreciaz pe ceilal|i cu privire la n|elegere, desi, n celelalte privin|e, tinde s-i aprecieze corect. Imaginea
sa de sine prezint o expansiune inadecvat, ca urmare a supraaprecierii. Interac|iunea total pe care o ini|iaz n
grup este nalt si tinde s preia conducerea, iar n acest sens maniIest un nalt grad de responsabilitate social.
Caracteristica sa interac|ional este cererea si emiterea de inIorma|ie si opinie. Este adesea liderul popular n
grup. Ceilal|i doresc mult s-i adreseze sugestiile lor. Tinde a se adresa mai degrab grupului ca un ntreg, dar nu
ignor nici adresarea ctre Iiecare membru n parte.
Prezint: statut social nalt, participare social, dominan|, sociabilitate, aptitudini de conducere si
abilitate ac|ional n rol.
4. 1ipul UPF: orientat spre solidaritate yi progres social
Acest tip este localizat n zona superioar-pozitiv-anterioar a spa|iului grupului. Tinde s se
specializeze n comportamente de solidarizare a membrilor grupului orienta|i n sarcin, n vederea asigurrii
progresului social al grupului. Este un Iactor de progres social rela|ional interpersonal si de nalt interac|iune
pozitiv n grup. Adesea este ntlnit ca lider democratic. n realizarea propriilor sale valori si scopuri se
orienteaz spre solidaritate social si progres, n acelasi timp. Ra|ionamentul su tacit pare s Iie: ,un bun grup
este unul democratic - membrii lui trebuie s discute lucrurile mpreun si s decid unanim ce trebuie s Iac.
Ia ini|iative n conducerea grupului si l orienteaz spre realizarea optim a intereselor sale Iundamentale.
ManiIest Ioarte mult interes pentru sarcin si este apreciat ca Iiind cel mai valoros pentru sarcinile
grupului. si percepe corect pozi|ia si rolul su n grup si este, de asemenea, perceput corect. Tinde s se adreseze
grupului ca un ntreg, iar uneori, Iiind mult prea centrat pe interesele generale ale grupului, le ignor pe cele
particulare. Are coeIicientul de primire a interac|iunii nalt. Tinde spre putere, dar nu |ine n mod deosebit s aib
cea mai puternic pozi|ie n grup. Este prietenos si umanitarist.
ManiIest: sociabilitate, consecven|, activism, dominan|, Eu puternic, eIicien| intelectual ridicat,
statut social nalt, participare social si abilitate ac|ional n rol.
5. 1ipul UF: orientat spre loialitate yi cooperare n grup
Tipul UF este localizat n partea superioar a spa|iului de grup de ctre membrii grupului. Ia ini|iativa
sau conducerea n emiterea de sugestii n grup. Este puternic orientat spre sarcin si valoare. n raporturile cu
ceilal|i este impersonal n sensul neutralit|ii aIective, de aceea nu este consecvent prietenos, dar nici
neprietenos. n realizarea propriilor sale valori se orienteaz si se specializeaz n comportamentele de generare a
loialit|ii si cooperrii n grup. Ra|ionamentul su tacit pare s Iie: ,Un grup nu-si poate realiza sarcina Ir
cooperarea voluntara a Iiecruia. n grup se identiIic cu un ,plan mai general, un plan impersonal, care tinde
s ob|in loialitatea tuturor membrilor si concilierea conIlictelor. i Iace pe al|ii s se simt c nu ar trebui s Iie
asa de individualisti. Tinde spre autoritate si este adesea ntlnit n pozi|ia unui lider democrat. ManiIest
abilitatea de a transIorma prin persuasiune comportamentele individualiste, n comportamente de cooperare.
Finalitatea ac|iunilor sale se reIlecta n cresterea coeIicientului de participare al Iiecrui membru al grupului la
realizarea sarcinii n comun si n distribuirea obiectiv, impar|iala si impersonal a recompenselor si
gratiIica|iilor. CoeIicientul su de emitere si primire a interac|iunii n grup este nalt, dar coeIicientul su de
adresare individual este relativ sczut. Acord mai mult aten|ie grupului ca un ntreg si tinde s ignore
membrii componen|i. Genereaz pu|ine tensiuni si bun dispozi|ie n grup.
ManiIest: statut social nalt, participare social, dominan|, sociabilitate, aptitudini de conducere,
consecven|, rigiditate impersonal, autocontrol si stpnire de sine, raIinament, slabe tendin|e nevrotice,
abilitate ac|ional n rol.
. 1ipul UAF: orientat spre autoritate autocrat
Tipul UNF este localizat de ctre partenerii si de grup n partea superioar-negativ-anterioar a
spa|iului grupului. n realizarea propriilor sale valori si scopuri, pare s se orienteze spre autoritate autocratic.
Este ntlnit n grup adesea n rolul liderului autoritar, Iie moderat, Iie absolut. Este neprietenos, tinde s domine
si s ob|in cu orice pre| conducerea si puterea suprem. Caut s-si asigure si s-si men|in conducerea prin
ordine pe care membrii grupului trebuie s le execute Ir discu|ie si, uneori, chiar Ir s le n|eleag. si asum
superioritatea moral Ia| de ceilal|i din grup si se consider el nsusi autoritar si stpn de ordin moral si legal.
Convingerea sa pare s Iie urmtoarea: ,n cele mai multe grupuri este mai bine s Iie cineva care s preia
conducerea si apoi s-si asume responsabilitatea, chiar dac Iace ceva ce altora nu le place. si identiIic
imaginea de sine cu puterea autorit|ii si se crede el nsusi o surs legitim de autoritate. Este tipul cel mai
antipatizat de ctre membri grupului. i lipseste tactul si se comport dur cu ceilal|i, uneori chiar brutal. Se
percepe incorect n grup, dar ceilal|i l percep corect. Emite comenzi dezbinatoare si inhibitoare. i Iace pe al|ii s
simt c i dezaprob. Emite sugestii si opinii, dar nu cere si nu |ine seama de sugestiile si opiniile altora. n
structura de putere a grupului ocup un loc important. Prin modul de comportare, ordinele emise si stilul su de
distribuire a sarcinilor n grup, genereaz mult agresivitate n rndul membrilor grupului. ManiIest pu|in
interes pentru inIormatei, preIernd mai degrab valoarea si ac|iunea. Se adreseaz grupului, n mod deosebit, ca
unui ntreg, iar nivelul interac|iunii sale totale primite este doar mediu. Tinde spre izolare individual,
conservatorism si ntrirea puterii.
ManiIest: puternice tendin|e de dominare, tendin|e agresive, psihopatice, maniacale, ipohondrie,
psihastenie, activism.
7. 1ipul UA: nclinat putenic spre afirmare
Tipul UN este localizat n partea superioar-negativ a spa|iului de grup, de ctre membrii grupului.
Tinde s domine, este ncrezut, ngmIat, agresiv, ostil si neprientenos. Tinde cu orice pre| s se aIirme n Ia|a
grupului, chiar dac este lipsit n bun parte de aIirmare real de sine n sarcin. n cazul unor insuccese repetate,
devine un deviant supraactiv. Nu se concentreaz asupra normelor morale, valorilor si sarcinilor grupului. Este
deosebit de ambi|ios si dogmatic, iar n realizarea propriilor lui valori si scopuri, tinde s se orienteze spre o
aIirmare puternic. Tinde s preia puterea, iar n caz de succes devine un lider autoritar. Tinde s se identiIice cu
puterea agresiunii. i determin pe al|ii s-l antipatizeze, chiar dac nu exprim prea multa antipatie. i vede pe
al|ii ca lipsindu-le ncrederea n sine. Genereaz agresivitate si interac|iune negativ n grup. Membrii grupului l
vd ca Iiind Ioarte pu|in n|elegtor. Ei simt c i apreciaz ca Iiind Ioarte pu|in valorosi pentru sarcinile grupului
si ca sim|ind cea mai pu|in admira|ie Ia| de ei, dintre toate tipurile. Este apreciat si se autoapreciaz ca
acceptnd Ioarte pu|in autoritatea si ca Iiind cel pu|in egalitarist, dintre toate tipurile. Interac|iunea sa totala
ini|iat este destul de nalt. Se adreseaz cu preponderen| grupului ca un ntreg, tinznd s-l domine si nu
preIer s discute cu ceilal|i de pe pozi|ii egale. Membrii grupului i se adreseaz cu o oarecare re|inere.
AIirma|iile sale valorice transmit o mbinare de tendin|e spre ascensiune si sentimente negative. Pledeaz pentru
succes material, putere si izolare. Este energic, maniIest tensiune si tendin|e de suspiciune Ia| de membrii
grupului. Emite pu|ine inIorma|ii si mai multe sugestii.
ManiIest: consecven| n direc|ia UN, tendin|e nevrotice, psihopatice si maniacale. De asemenea,
prezint o serie de trsturi care se ntlnesc si la celelalte tipuri localizate n apropierea lui: activism, dominan|,
egocentrism, criticism, radicalism, gelozie, ipohondrie, psihastenie, masochism.
8. 1ipul UAB: orientat puternic spre individualism yi gratificajie
Acest tip este localizat n partea superioar-negativ-posterioar a spa|iului de grup de ctre membrii
grupului. Pare s domine, este ncrezut, ostil cu al|ii si protesteaz mpotriva autorit|ii. n realizarea propriilor
scopuri si valori se orienteaz spre un puternic individualism si gratiIica|ie personal. Are puternic dezvoltat
sim|ul propriet|ii si al plcerii personale. Urmreste cu consecven| doar realizarea propriilor lui interese. Este
egocentric, deviant si proIita de al|ii ct mai mult n promovarea propriilor lui interese, oIerind n schimb Ioarte
pu|in. si identiIica Eul cu puterea de a nvinge autoritatea si de a se ridica deasupra ei. n grup este apreciat ca
maniIestnd Ioarte sczute tendin|e spre egalitarism si percepe corect acest lucru. Se adreseaz grupului ca unui
ntreg. Emite sugestii si inIorma|ii pu|ine, dar cere multe sugestii.
ManiIest: tensiune nervoas, tendin|e de agresiune paranoice si psihopatice, impulsivitate si puternice
tendin|e spre individualism si conservare a propriet|ii si plcerii personale.
9. 1ipul UB: orientat spre relativism valoric yi expresie
Tipul UB este localizat n partea superioar-posterioar a spa|iului de grup. Pare extravertit, expresiv,
prezint tendin|e spre ascensiune, dar nu este orientat n sarcin. Este neconven|ional, relativ si chiar deviant. Nu
pare nici prea prietenos, dar nici prea neprietenos. n general este jovial, amuzant si distractiv dramatic, liber n
asocia|ii si vorbeste cu plcere n joc si activitate. n realizarea propriilor sale valori se orienteaz spre relativism
valoric si expresia emo|iilor si sentimentelor. Maxima sa valoric pare s Iie: ,Via|a este mai mult un Iestival,
dect un atelier pentru disciplina moral. Lumea valorilor sale este relativ si crede c libertatea provine de la
constrngerea autorit|ii. Se percepe si este perceput corect n grup. Este pu|in cam individualist, dar totusi este
bine integrat n grup. Se adreseaz grupului ca un ntreg: spune glume, anecdote etc. Valoarea sa central se
exprim printr-o atitudine de relativism valoric. Are sim|ul perspectivei care i este dat de sim|ul umorului.
Genereaz interac|iune pozitiv, aIec|iune si aspira|ii n grup. Poate Iunc|iona uneori ca lider al unei pr|i
poten|ial deviante a grupului.
ManiIest: activism, comprehensiune aIectiv, sociabilitate, predic|ia succesului social, entuziasm,
spontaneitate, extraversiune, sensibilitate emo|ional.
1. 1ipul UPB: orientat spre sprijin emojional yi entuziasm
Tipul UPB este localizat n partea superioar-pozitiv-posterioar a spa|iului de grup de ctre membrii
grupului. Este sociabil, expresiv, deschis, cordial si personal, prietenos, aIectuos, grijuliu, permisiv si tinde a se
specializa n comportamente de distribu|ie a aIec|iunii, recompenselor si laudelor n grup. Este un bun specialist
al problemelor socio-aIective ale grupului si de cele mai multe ori este ntlnit n persoana liderului aIectiv. n
realizarea propriilor lui valori si scopuri, tinde spre sprijin emo|ional si entuziasm. Convingerea sa n acest sens
este: ,Fiecare simte nevoia unei aIec|iuni permanente sau: ,Nu am ntlnit oameni care s nu-mi plac.
si identiIic imaginea de sine cu puterea de a emite si genera aIec|iune n grup. ManiIest mult
optimism interpersonal. Este perceput si se percepe corect n grup. Este cel mai agreat si bine cunoscut dintre
toate tipurile. Uneori este chiar supraapreciat n direc|ia sa. Inspir altora multa ncredere n sine. Genereaz
multa interac|iune pozitiv si aIec|iune n grup.
ManiIest: entuziasm, aIec|iune, extraversiune, spontaneitate, conIiden|, stpnire de sine, echilibru,
previziune social, sociabilitate, eIicien| intelectual, accesibilitate, Eu puternic.
11. 1ipul D: orientat spre egalitarism
Acest tip este localizat n zona pozitiv a spa|iului de grup. Tendin|a sa principala este orientarea spre
distribu|ia egal a puterii ntre membrii grupului. De aceea, i concepe pe al|ii ca Iiind egali, nici tinznd spre
dominare, nici tinznd spre supunere. Este prietenos, sociabil si inIormal. Se intereseaz de al|ii ca de persoane
individuale cu trebuin|e, motive si tririle lor proprii, pe care le concepe la Iel de importante ca si pe ale lui. Nu
se concentreaz asupra conven|ionalit|ii, devian|ei sau relevan|ei lor n sarcin. n realizarea propriilor valori se
orienteaz spre egalitarism. Ra|ionamentul su tacit pare s Iie: ,Ar trebui s Iie egalitate pentru toat lumea,
pentru c noi to|i suntem Iiin|e umane. Este modest, nu se supraapreciaz, dar tinde s-i supraaprecieze pe
ceilal|i n sarcin si exprimare. Genereaz interac|iune pozitiv n grup si este simpatizat si admirat. Percepe
diIeren|iat grupul si militeaz pentru uniIormizarea lui. Are un nivel mediu al interac|iunii totale ini|iale.
ManiIest: eIicien| intelectual, Eu puternic, participare social, sociabilitate, consecven|, stabilitate
emo|ional, responsabilitate social.
12. 1ipul PF: orientat spre iubire altruist
Este localizat n partea pozitiv-anterioar a spa|iului de grup, de ctre membrii grupului. Pare agreabil,
prietenos, orientat spre sarcin si valoare. Trstura sa Iundamental n grup este generozitatea, att n plan
aIectiv, ct si n planul sarcinii de grup. De aceea se remarc prin acordarea sprijinului aIectiv si a ajutorului
dezinteresat n sarcin. Este egalitarist, serios si responsabil de n|elegerile din grupe. Rspunde la ncercrile de
orientare ale altora n sarcin, dar nu ia ini|iativa. n realizarea propriilor sale valori se orienteaz ntr -un mod
plin de tandre|e si delicat de dragoste altruista si generozitate. Valoarea sa central pare s Iie atitudinea de
dragoste devotat, dar nu este vorba de o iubire erotic, ci de o dragoste uman, altruist, de o ,iubire simpatetic
ntre oameni, care asigur si d semniIica|ie vie|ii. Este optimist, altruist si idealist. Tinde s se specializeze n
comportamentele de punere n acord a ideilor si valorilor. Primeste mai mult interac|iune de la Iiecare membru
al grupului, dect emite reciproc. Nivelul interac|iunii primite este nalt, iar cel al interac|iunii totale ini|iale este
mediu. Ocup o pozi|ie strategic n re|eaua interac|ional.
ManiIest constiinciozitate si abilitate ac|ional n rol.
13. 1ipul F: orientat spre convingerile conservatoare din grup
Acest tip este localizat n partea anterioar a spa|iului de grup de ctre membrii grupului, Iiind bine
orientat n sarcin si spre valoare. Este conservator n sens moderat, Iiind preocupat de activitatea grupului pe
direc|ia pstrrii normelor existente. Militeaz si se ngrijeste de realizarea de ctre grup a sarcinilor impuse sau
propuse. ncearc s traduc n via| gndurile serioase ale grupului si s-si modeleze opiniile. Nu prezint
tendin|e nici de dominare, nici de supunere. Este strict impersonal si neutru aIectiv, nici prietenos, nici
neprietenos, dar serios. Tinde spre adevr si rezolvarea problemelor bazale ale grupului, cutnd solu|iile cele
mai bune. Este experimentat, dar nu ncearc s-si impun opiniile si interpretrile personale. n realizarea
propriilor lui valori, tinde spre conservarea celor mai bune valori ale grupului, att cele prezente, ct si cele
anterioare. Prezint interac|iune medie, strneste curiozitatea si tinde spre securizarea imaginii de sine.
14. 1ipul AF: orientat spre obiectivitate
Este localizat n partea negativ-anterioar a spa|iului de grup de ctre membrii grupului. Este
constiincios, onest, consecvent, si persistent. Trsturile sale Iundamentale sunt obiectivitatea si principialitatea.
Valoarea sa central pare s Iie obiectivitatea. Este specializat n comportamentele de decentrare si coordonare
diIeren|iat si progresiv a obiectivittii, la toate nivelurile grupului. Este bine orientat n sarcin si spre valoare.
Nu este nici dominant, nici supus, ci egalitarist. n realizarea propriilor sale valori si scopuri se orienteaz spre
acceptarea tuturor restric|iilor necesare realizrii maximale, corecte si egale a valorilor. Are nivelul interac|iunii
mediu.
ManiIest: activism, intransigen|, Eu puternic, integrare si participare social nalt.
15. 1ipul A: orientat spre orientare individualist
Este localizat n partea negativ a spa|iului de grup de ctre ceilal|i membrii ai grupului; tinde spre
izolare, este concentrat mai mult asupra sa si este nstrinat de grup. n realizarea propriilor lui valori se
orienteaz spre izolare individualist. Tinde s se vad singur i amenin|at n grup de intensele Iluxuri
interac|ionale, Iie pozitive, Iie negative si de diversitatea structurilor de putere, astIel c si caut o pozi|ie izolat
si independent. Este neprietenos, antipatic, nesociabil, negativist, nici cu ascendent, nici supus, dar nici orientat
spre sarcin. Prezint serioase caren|e ale comportamentului interpersoanl pe direc|ia socializrii si integrrii n
grup. De obicei este linistit, retras, tcut, introspectiv, solitar si se complace n singurtate. Are nivelul
interac|iunii totale ini|iate si primite, Ioarte sczut. DeIicien|ele sale de rela|ionare interpersonal sunt n bun
msur consecin|a nesocializrii.
ManiIest: anxietate, tendin|e nevrotice, neintegrare social, tendin|e de culpabilitate.
1. 1ipul AB: orientat spre respingerea conformitjii sociale
Este localizat n partea negativ-posterioar a spa|iului de grup, de ctre membrii grupului. Pare n
general neprietenos, independent si se opune autorit|ii. Trsturile sale caracteristice sunt: opozan|a si non-
conIormismul. Pstreaz unele caracteristici speciIice perioadei de opozi|ie a copilului. Conduce adesea grupuri
inIormale de viitori non-conIormisti. Este specializat n comportamente de opozan|, de|ine adesea o pozi|ie
strategic n grup si poate evolua spre pozi|ia unui lider autoritar, n cazul n care ob|ine conducerea. Este
reIractar, activ, neasculttor, non-conIormist, evaziv, autonom, individualist, cinic, radical, respingtor si
ncp|nat. Cu toate acestea, non-conIormistii sunt adesea o surs de creativitate social, iar convingerea lor
pare s Iie: ,Non-conIormistul este omul care are cele mai multe sanse s descopere cea mai bun cale spre un
nou viitor. Nu accept ordinea social existent si doreste s o schimbe. n realizarea propriilor lui valori si
scopuri tinde spre respingerea conIormit|ii sociale, Iiind mai ales conIorm cu rolurile sociale asteptate de la el.
ManiIest: tensiune nervoas, insecuritate, radicalism, criticism si tendin|e psihopate.
17. 1ipul B: orientat spre respingerea convingerilor conservatoare din grup
Este localizat n partea posterioar a spa|iului de grup de ctre membrii grupului. Tipul B pare sceptic si
nencreztor n structura si idealurile grupului. ReIuz s admit validitatea convingerilor si atitudinilor
conservatoare n grup, precum si a valorilor existente. Doreste s instaleze o nou Iorm de organizare sau poate
un alt mod al existen|ei, chiar unul Iantastic, ntr-un alt spa|iu si timp. Nu e precis, nici prea prietenos, si nici
prea neprietenos, ci ambivalent, nici cu ascendent si expresiv, dar nici supus si inhibat. Tinde a Ii stpn pe sine,
echilibrat si pierdut n ambi|ii importante. Este incapabil de a lua decizii prompte si de a avea niste obiective
precis stabilite si posibil de realizat. Pare un tip revolu|ionar si n acelasi timp o puternic surs de creativitate
social. Are un nalt nivel al interac|iunii totale ini|iate. n realizarea propriilor lui valori si scopuri se orienteaz
spre respingerea oricrei convingeri conservatoare din grup.
ManiIest: Iantezie, creativitate social, activsm, Eu puternic, echilibru, tendin|e paranoia si
psihopatice.
18. 1ipul PB: orientat spre liberalism permisiv
Este localizat n partea pozitiv-posterioar a spa|iului de grup de ctre membrii grupului; este receptiv la
glume, snoave si ostii. Nu este nici cu ascendent, nici supus, ci egalitarist. Nu este orientat n sarcin, dar este
n|elegtor, prietenos si maniIest mult aIec|iune Ia| de ceilal|i, ca persoane individuale. Se adreseaz Iiecruia
n parte mai degrab dect grupului ca un ntreg si insuIl mult ncredere n sine. Este apreciat si simpatizat n
grup. Doreste ca toata lumea s ob|in ceea ce vrea, Ir prea multe complica|ii. Este un tip ambivert, relativist,
indulgent, liberal si generos. Desi nu si permite chiar orice, tinde a le permite celorlal|i aproape orice. Tinde s
se specializeze n comportamente de generare a sociabilit|ii si aIec|iunii n grup, precum si de distribuire a
recompenselor si gratiIica|iilor. n realizarea propriilor lui valori se orienteaz spre liberalism permisiv.
ManiIest: sociabilitate, sensibilitate aIectiv, creativitate, generozitate, ncredere n sine.
19. 1ipul DP: orientat spre ncredere n buntatea altora
Este localizat n partea inIerior-pozitiv a spa|iului de grup de ctre membrii grupului. Este prietenos,
calm, neopozant ci, dimpotriv, oarecum supus si pregtit s-i admire pe ceilal|i. Nu este orientat nici spre
sarcin si nici spre exprimare, dar maniIest aIec|iune Ia| de ceilal|i si i supraapreciaz n buntatea lor. Tinde
s cread n ceilal|i membri ai grupului si s se identiIice cu ei. Simte c oamenii sunt buni si tinde s-i imite, s
li se supun oarecum si s-i urmeze. n realizarea propriilor lui valori se orienteaz spre ncrederea n buntatea
altora.
ManiIest: sociabilitate, sensibilitate, n|elegere, nivel de aspira|ie sczut.
2. 1ipul DPF: orientat spre salvare prin dragoste
Este localizat n partea inIerioar-pozitiv-anterioar a spa|iului de grup de ctre membrii grupului; este
supus, prietenos, dar n acelasi timp orientat spre sarcin si valoare. Este gata oricnd s urmeze si s asculte pe
ceilal|i, gata s-si mrturiseasc greselile si s se conIormeze. Este respectuos, iubitor, aIectuos, gentil, idealist si
altruist. Valoarea sa central este dragostea Ia| de oameni prin emiterea si solicitarea creia ncearc s rezolve
orice problem uman.
21. 1ipul DF: orientat spre autocunoaytere yi subiectivitate
Este localizat n partea inIerioar-posterioar a spa|iului de grup; este respectuos, conIormist si supus,
dorind s urmeze liderul orientat n sarcin si spre valoare. Nu pare nici prietenos, nici neprietenos, ci strict
impersonal si neutru aIectiv, inhibat, inert si introspectiv. Este consecvent si persistent n muncile diIicile, atent,
precaut si nspimntat de dezaprobare si vin. Are un nalt grad de interiorizare, o bogat via| interioar si
puternice triri aIective. Este preocupat si concentrat asupra sentimentelor sale interioare, gndurilor, motivelor
si autocontrolului su. n realizarea propriilor sale valori se orienteaz spre autocunoastere si subiectivitate.
ManiIest: sensibilitate aIectiv, egocentrism, stabilitate caracterial, subtilitate, subiectivitate.
22. 1ipul DAF: orientat spre auto-sacrificiu pentru valori
Este orientat n zona inIerioar-negativ-anterioar a spa|iului de grup de ctre partenerii si de grup;
este puternic orientat si integrat n sarcin si valoare. Este respectuos, conven|ional si are deosebit de dezvoltat
sim|ul datoriei. Tinde spre culmile auto-sacriIiciului pentru valoare, dar uneori se auto-comptimeste si respinge
auto-sacriIiciul. Asteapt pedeapsa si e gata s Iie martir cu el nsusi. Pare neprietenos si acuz pasivitatea. Este
activ si ncearc s rezolve si s realizeze interesele generale si valorile cele mai nalte al e grupului. Uneori caut
s se Iac pe el nsusi obiect al agresiunii altora, iar alteori se auto-pedepseste. n realizarea propriilor lui valori
se orienteaz spre auto-sacriIiciu pentru realizarea si conservarea celor mai nalte seturi de valori.
ManiIest: activism, participare social, autorealizare.
23. 1ipul DA: orientat spre respingerea succesului social
Este localizat n partea inIerioar-negativ a spa|iului de grup de ctre ceilal|i membri ai grupului; este
indiIerent la orientarea conven|ionala a grupului n sarcin si valoare. Nu este nici dependent de grup, dar nici
opus lui. Doreste s rmn singur si suIicient lui nsusi. Este slab integrat n grup, nesociabil, nen|elegtor,
insensibil, sIios si chiar timid - uneori respectuos, respingtor, dar constient de propria sa valoare. n realizarea
propriilor lui valori si scopuri se orienteaz spre respingerea succesului social.
24. 1ipul DAB: orientat spre insucces yi retras
Este localizat n partea inIerioar-negativ-posterioar a spa|iului de grup de ctre membrii grupului;
este neprientenos n raporturile interpersonale si cinic Ia| de valori. Respinge pe ceilal|i, att n grup, ct si n
orientarea lor conven|ional spre sarcin si valoare. Pare descurajat, trist, pesimist si gata s demisioneze si s
plece, dac condi|iile l determin. Tinde spre retragere si nstrinare de via|a grupului. Accept insuccesul si
esecul destul de usor. n realizarea propriilor lui valori, tinde spre conIormarea propriului insucces, precum si al
grupului si se orienteaz spre retragerea deIinitiv din via|a si eIortul colectiv activ.
ManiIesta tendin|e paranoia.
25. 1ipul DB: orientat spre rejinerea cooperrii
Este localizat n partea inIerioar-posterioar a spa|iului de grup de ctre ceilal|i membri ai grupului -
este pasiv, anxios, ncordat si se opune cerin|elor autorit|ii si conducerii grupului. Este orientat negativ n
sarcin, slab integrat n grup si se opune cooperrii. Nu este nici prietenos si nici neprietenos n raport cu ceilal|i,
ci ambivalent si neutral aIectiv. n realizarea propriilor lui valori tinde spre re|inerea cooperrii n realizarea
sarcinii grupului.
2. 1ipul DPB: orientat spre identificarea cu cei neprivilegiaji
Este localizat n partea inIerioar-pozitiv-posterioar a spa|iului de grup de ctre membrii grupului; nu
este deloc orientat n sarcin si valoare, dar este n|elegtor, aIectuos si sensibil la ajutorul, ncurajarea si
stimularea altora, ndeosebi a celor neprivilegia|i n grup. Este prietenos dar pasiv si aspir spre intimitatea si
compania altora. Asteapt s primeasc ceea ce doreste Ir eIortul de realizare. n realizarea propriilor lui valori
tinde s se identiIice cu cei neprivilegiati n grup si sper s amelioreze situa|ia lor, precum si a lui.
27. 1ipul D: orientat spre deprecierea de sine
Este localizat n zona inIerioar a spa|iului de grup de ctre ceilal|i membri ai grupului; maniIest un
nalt grad de interiorizare - tendin|e de subapreciere si de apreciere a valorii imaginii de sine. Este inert si inactiv,
iar bogata lui via| interioar tinde s-i distrag aten|ia si s-l domine. Are un nivel sczut al interac|iunii n grup
si i supraapreciaz pe ceilal|i n extraversiune. Este uneori dominat de complexe de inIerioritate. i lipseste
ncrederea n sine si tinde spre izolare.
CERCETARE EXPERIMENTAL
Alctuirea eyantioanelor
Caracteristicile eyantionului experimental yi ale eyantioanelor de control
a) Primul eyantion este un grup mixt de 10 persoane, care au istorie si evolu|ie comun
(apar|in aceluiasi colectiv de munc si se cunosc de cel pu|in 3-4 ani), sunt bine orientate si integrate
n sarcin, abilitate n procese de cunoastere interpersonal, dispun de aptitudini n sensul observa|iei,
ptrunderii, analizrii si evalurii autentice a diIeritelor comportamente de grup, a dinamicii acestor
comportamente. Membrii grupului sunt capabili s Iac aprecieri obiective, s identiIice un
,comportament ntmpltor, pentru un membru al grupului. De altIel, prin natura pregtirii lor,
subiec|ii acestui esantion sunt ,proIesionisti ai domeniului. Din punct de vedere al repartizrii pe
criterii de vrst si sex, structura grupului experimental este urmtoarea: vrst: 25 52 ani; sex: 7
subiec|i sunt de sex Ieminin si 3 de sex masculin.
b) Al doilea eyantion, considerat primul grup de control, este tot un grup mixt, de 10 persoane,
elevi de liceu, care ndeplinesc numai n parte caracteristicile unui grup Bales, n sensul c, desi
constituie un grup organizat, bine integrat, cu scopuri comune, cu o istorie si evolu|ie comun de via|,
abilit|ile de cunoastere interpersonal sunt relativ limitate. La aceasta se adaug si Iaptul c, la
adolescen|i personalitatea se aIl ntr-un pronun|at proces de Iormare, de deIinire. Vrsta subiec|ilor
este cuprins ntre 17 19 ani. Sexul: 4 subiec|i sunt de sex Ieminin si 6 sunt de sex masculin.
c) Al treilea eyantion, considerat al doilea grup de control, este Iormat din 10 militari n
termen de la aceeasi unitate militar; nu este un grup omogen din punct de vedere al orientrii si
integrrii n sarcin, nu au o istorie comun de via| si nu sunt abilita|i n procese de intercunoastere.
Vrsta subiec|ilor este cuprins ntre: 20 24 ani. To|i subiec|ii sunt de sex masculin.
Descrierea grupului ,autoanalitic competent
Membrii grupului Bales, numit si grup ,autoanalitic competent`, trebuie s satisIac, n principiu, trei cerin|e:
1) s aib o anumit istorie si evolu|ie (s se Ii cunoscut si apropiat); 2) s Iie pe ct posibil abilita|i n procese de
cunoastere, n special de cunoastere interpersonal n direc|ia unor particularit|i care sunt speciIice grupului,
deoarece numai un nivel ridicat de intercunoastere adecvat asigur o apreciere obiectiv; 3) s aib capacitatea
de a se desprinde n procesul de considera|ie de subiectivism, de ceea ce reprezint comportamente accidentale,
nesemniIicative pentru o persoan n cadrul grupului. Metoda grupului autoanalitic competent presupune ca
subiec|ii s de|in cunostin|e despre personalitatea individului, inIluen|a grupului asupra personalit|ii si
comportamentului interpersonal. ntr-o prim Iaz, se urmreste dezvoltarea n rndul membrilor grupului a
capacit|ii de observare, analiz si interpretare a personalit|ii si comportamentului interpersonal, pentru ca apoi,
pe baza perIec|ionrii capacit|ii de autocunoastere si intercunoastere, s se treac la analiza personalit|ii si
comportamentului interpersonal al Iiecrui membru al grupului. Metoda are drept scop Iinal, ameliorarea
rela|iilor interpersonale n grup, precum si a dimensiunilor rela|ionale interpersonale ale personalit|ii Iiecrui
subiect.
Stabilirea personalitii interpersonale centralizarea datelor obinute de grupul experimental]
Nr.
sub.
Numrul evalurilor pentru fiecare direcie Poziia final Tipul
final
S
1
A 9U 9D 15P 3N 10F 7B - 12P 3F PF
G 98U 70D 123P 49N 95F 69B 28U 74P 26F UPF
S
2
A 13U 3D 12P 5N 7F 9B 10U 7P 2B UP
G 116U 50D 110P 55N 88F 75B 66U 55P 13F UPF
S
3
A 13U 3D 10P 6N 6F 11B 10U 4P 5B UPB
G 107U 48D 98P 57N 79F 77B 59U 41P 2F UP
S
4
A 3U 13D 12P 4N 11F 6B 10D 8P 5F DPF
G 73U 85D 107P 49N 99F 58B 12D 58P 41F DPF
S
5
A 4U 11D 8P 7N 10F 6B 7D 1P 4F DF
G 63U 82D 83P 57N 93F 50B 19D 26P 43F DPF
S
6
A 6U 9D 9P 4N 8F 7B 3D 5P 1F DP
G 68U 91D 108P 52N 103F 62B 23D 56P 41F DPF
S
7
A 6U 11D 10P 7N 9F 7B 5D 3P 2F DP
G 65U 101D 110P 88N 72F 72B 36D 22P 0 DP
S
8
A 9U 3D 5P 9N 5F 5B 6U 4N 0 UN
G 77U 60D 75P 64N 48F 70B 17U 11P 22B UPB
S
9
A 2U 13D 7P 7N 10F 4B 11D 0 6F DF
G 65U 95D 102P 53N 82F 71B 30D 49P 11F DPF
S
10
A 2U 15D 10P 5N 11F 6B 13D 5P 5F DPF
G 53U 112D 100P 65N 95F 66B 59D 35P 29F DPF
Unde: A autoapreciere
G aprecierea grupului
Tipul de personalitate interpersonal (Ps.i.) al membrilor grupului Bales, se diIeren|iaz n
cinci categorii distincte, astIel:
1. cinci subiec|i: S
4
; S
5
; S
6
; S
9
; S
10
, prezint tipul de personalitate interpersonal DPF: orientat
spre salvare prin dragoste.
2. doi subiec|i: S
1
si S
2
prezint tipul de Ps.i. UPF - orientat spre solidaritate i progres social.
3. un subiect: S
3
prezint tipul de Ps.i. UP - orientat spre succes social.
4. un subiect: S
8
prezint tipul de Ps.i. UPB - orientat spre sprifin emojional i entu:iasm.
5. un subiect: S
7
prezint tipul de Ps.i. DP - orientat spre incredere in buntatea altora.
Subiec|ii: S
4
, S
5
, S
6
, S
9
si S
10
sunt situa|i n partea inferioar-pozitiv-anterioar a spa|iului
de grup;
Subiec|ii: S
1
, S
2
sunt localiza|i n zona superioar-pozitiv-anterioar a spa|iului
interpersonal;
Subiectul S
3
se aIl n partea superioar-pozitiv a spa|iului grupului (planul U0P);
Subiectul S
8
este situat n partea superioar-pozitiv-posterioar a spa|iului de grup;
Subiectul S
7
este localizat n partea inferior-pozitiv a spa|iului tridimensional (planul D0P).
Vizualizarea pozi|iei membrilor grupului n spa|iul tridimensional (U - D, P - N, F - B) arat
c subiec|ii: S
4
, S
5
, S
6
, S
9
si S
10
Iormeaz un grup distinct, n partea inIerioar-pozitiv-anterioar, n
timp ce S
8
, care primeste o usoar respingere din partea grupului se aIl n partea superioar-pozitiv-
posterioar a spa|iului de grup.
Poziionarea subiecilor din grupul experimental, n spaiul
tridimensional, n funcie de tipul de personalitate interpersonal
- poziia subiectului S
U
100
75
100
50
S
8

B
S
3 75
S
2

50
100 75 50 25
0
25 25
25
S
1
50
75
100
25
N
50
75
100
F
25
S
5
50
75
S
6

S
7
S
10

S
9
S
4
P
S
8
n spatele planului vizual,
S
7
n planul (D0P) ;
S
3
n planul (U0P).
DPF
UPF
UPB
DP
UP
D
100
U
S
`
`
S
'
S
8
Poziionarea subiecilor din grup 1 de control, n spaiul
tridimensional, n funcie de tipul de personalitate interpersonal
- poziia subiectului S
`
100
75
100
B
75
50
`
`
`
50
S
2

S
1
S
3
`
100
N
75 50 25
25
50
75
S
6
`
10
25 25
0
`
25
S
5
S
7

S
4
25
50

`
8
S
9
75
100
P
`
S
5
n planul (P0B);
`
pe axa 0P.
50
100
F
UPF
UPB
DPF
PB
P
75
DPB
UNB
100
D
U
S
2
'
1
4
S
9
Poziionarea subiecilor din grupul 2 de control, n spaiul
tridimensional, n funcie de tipul de personalitate interpersonal
- poziia subiectului S

100
75
100
B
75
50

S
8

S
9
S
5
S
1
'

25
50
S

S
10

25 S
4

100
N
75 50 25
25
50
75
S
6 S
3
25
0
25
50
75
100
P
100
S

n planul (U0B);

S
3
n planul (U0P);
50
S

n planul (U0B);

S
5
n planul (U0B);

n planul (U0N).
F
UPB
75
UPF
UP
UN
UB
D
100
U P
P
C
5
- T i p u r i l e d e p e r s o n a l i t a t e i n t e r p e r s o n a l (P s . i ) p e n t r u f i e c a r e s u b i e c t - e y a n t i o n 1 : g r u p e x p e r i m e n t a l
S
1
-
P s . i
S2
-
P s . i
S
3
- P s . i S
4
- P s . i S
5
- P s . i
1
2
PF U P F
1 0
3
PF
U
9 P
4
1
1 0
U P
P
9 U P
2
U P F 3
U F
4 U P F
1 0
PF
9 U P
1
U PB
2
U P
3
U F
4 U F
1 0
P F
9
U P F
1
DP F
2
D P F
1
3 1 0
D F
P
D F
4
DN F
2
DN F
3
AV E
4 U N F
S
1
: U P F
S
2
: U P F S
3
: U P S
4
: D P F S
5
: D P F
U P F
9
PF
U P
8
U P F
P P 5
7 6
N
8
U P
7
DN
U P 8
5 U P
6 7
U P
5
U PB
6
PF
8
U P F
7
DP
U P F
6
5
DN
8 P F
7
U P F
D P 5
6
S6 - P s . i S7 - P s . i S8 - P s . i S9 - P s . i S1 0 - P s . i
1
2
1 0
PF
1 0 1
2
1 2
1 1 1 2
1 2
UN NB
DP
3
PF D F
D P F
DP
D P B 3
1 0
DB P
DF
N B
1 0
DP F
PF
3
P
1 0
D P F
DN
DF 3
DP
9
4 9
4
9
4
9
4
4
S
6
: D P F S
7
: D P S
8
: U P B S
9
: D P F
9
S
1 0
: D P F
DP B
D P F
D P F UB
P F
DN B
DP F AV E
PF
8
D P F
7
UP F
P
5
8
P
6
7
PF
A V E
5
8
DP D B
6 7
U PB
P
5
6
AV E
8
P B
7
U P F P F
D P
5 8
6
DP F
7
PF
5
DP F
6
N
u
m
a
r
d
e
a
p
r
e
c
i
e
r
i
c
o
r
e
c
t
e
Analiza rezultatelor la chestionarul Bales
A. Analiznd rezultatele ob|inute de subiec|i, din punct de vedere al coresponden|ei
(concordan|ei) dintre tipul Iinal de Ps.i. al unui subiect (n imaginea grupului) si tipul de personalitate
particular (n imaginea Iiecrui subiect al grupului), si respectnd pasii studiului analitic: ,Un
procedeu de analiz a comportamentului interpersonal, realizat de M. Zlate (Zlate, 1997, pp. 169),
putem Iace urmtoarele constatri:
1. Exist situa|ia n care niciunul dintre subiec|i (inclusiv subiectul nsusi) nu apreciaz corect
tipul Iinal de Ps.i. Este cazul subiectului S
5
care apar|ine tipului DPF - orientat spre salvare
prin dragoste si este perceput ca Iiind UF de S
1
si S
10
, PF de S
7
si de S
9
, DNF de S
2
, AVE de
S
3
, UNF de S
4
, UPF de S
5
, DP de S
6
si DN de S
8
.
2. ReIeritor la numrul de aprecieri corecte pe care Iiecare dintre membrii grupului le Iace cu
privire la Ps.i. a celorlal|i membri, se constat c:
Graficul aprecierilor corecte facute de fiecare
subiect
grup experimental
5
4 4
3 3 3 3
2 2 2 2
1 1
0 0 0
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10
a) exist situa|ia n care subiec|ii Iac 4,
3 sau 2 aprecieri corecte, ce concord
cu tipul Iinal de Ps.i. (de exemplu, S
2
:
percepe corect pe S
1
, S
2
|el nsusi|, S
3
si
S
4
; S
1
: pe S
4
, S
7
si S
10
); S
5
: pe S
1
, S
3
si
S
8
; S
7
: S
3
, S
6
si S
10
; S
4
apreciaz corect
pe S
1
si S
2
; S
9
: pe S
3
si S
10
).
b) exist situa|ia n care subiec|ii Iac
doar una sau nicio apreciere corect a
tipului Iinal de Ps.i stabilit de grup. Este
cazul subiec|ilor: S
10
- o apreciere,
Subiect
respectiv, S
3
si S
8
, nicio apreciere.
Numarul aprecierilor corecte n grup
Subiectul S
2
este singurul care se
autoapreciaz asa cum este apreciat de
grup (S
2
se autoapreciaz ca Iiind UPF,
si este apreciat de grup ca Iiind tot UPF). Ceilal|i membri ai grupului si apreciaz corect cel pu|in
una: S
3
(UFUP), S
6
(PDPF); S
7
(PDP), S
10
(DNDPF) sau dou: S
1
(PFUPF),
S
4
(DNFDPF) si S
9
(PFDPF), dintre dimensiunile personalit|ii interpersonale. n cazul
subiectului S
8
, Ielul n care se autopercepe - AVE, nu concord nici cu modul cum este perceput de
Iiecare dintre membri grupului, si nici cu tipul Iinal de Ps.i. - UPB.
B. Din punct de vedere al numrului de tipuri de Ps.i. ce apar la Iiecare subiect si care concur
la stabilirea tipului Iinal de personalitate, ntlnim dou situa|ii:
a) situa|ia n care ,indicatorul direc|ional Iinal al tipului de Ps.i. se reduce la un numr relativ
redus de tipuri particulare, n aIara celui stabilit de grup sau concomitent cu el. AstIel, la subiec|ii: S
1
,
S
2
, S
3
, S
4
, S
10
plaja tipurilor de Ps.i. se reduce la un numr de 5-6 tipuri.
b) situa|ia n care ,indicatorul direc|ional Iinal al tipului de Ps.i. rezult dintr-un numr de
tipuri mai mare de 6. De exemplu, n cazul subiectului S
9
, numrul tipurilor particulare este 9.
C. Din perspectiva coeren|ei interioare a tipurilor de Ps.i., ale unuia si aceluiasi subiect, asa
cum reies din aprecierile Iiecrui membru, ndeosebi din perspectiva coeren|ei (coresponden|ei) dintre
tipul Iinal de Ps.i. grupal si tipurile stabilite de Iiecare dintre subiec|i, se ntlnesc dou cazuri:
1. Situa|ia de concordan| si consonan| valoric ntre tipul de Ps.i. stabilit de grup si cel stabilit
de Iiecare membru al grupului. Este cazul celor mai mul|i subiec|i din grup, cu precdere al
N
u
m
a
r
d
e
a
p
r
e
c
i
e
r
i
c
o
r
e
c
t
e
subiec|ilor S
1
, S
2
si S
3
la care, structura tipologic este convergent si nu Ioarte variat. n
schimb, la subiectul S
6
, desi ntlnim o mare varietate de tipuri particulare de Ps.i., acestea nu
intr n contradic|ie ci, dimpotriv, converg. Respectivele constatri demonstreaz c ntre
proIilul psihologic individual, stabilit de Iiecare subiect si cel psihosocial, stabilit de grup,
exist o mare asemnare, ceea ce sus|ine ipoteza c trsturile de personalitate individuale,
presupuse la un subiect, sunt conIirmate si sus|inute prin maniIestarea si valorizarea lor n
cadrul grupului.
2. Situa|ia de disonan|, de neconcordan| valoric ntre tipul Iinal de Ps.i. stabilit de grup si
tipurile particulare, stabilite de Iiecare membru al grupului si, mai ales, ntre acestea din urm.
Este cazul subiectului S
5
, care apar|ine n Iinal tipului DPF, cu toate c printre tipurile
particulare de Ps.i. primite de la ceilal|i membri ai grupului, acest tip de personalitate nu se
regseste deloc. Mai mult, ntre aceste tipuri de Ps.i. exist discordan|, si chiar contradic|ie:
S
5
este vzut DF de S
1
, DNF de S
2
, AVE de S
3
, UNF de S
4
, UPF de S
5
, DP de S
6
, PF de S
7
,
DN de S
8
, PF de S
9
si DF de S
10
. ntr-o situa|ie relativ similar se aIl si subiec|ii S
8
si S
9
.
D. Din punct de vedere al numrului de aprecieri corecte primite de un subiect, un alt Iapt care
poate Ii remarcat este acela c, dintre to|i subiec|ii, S
3
si S
10
primesc cte 4 aprecieri corecte ale Ps.i.,
din partea Iiecruia dintre ceilal|i membri ai grupului, S
1
- 3 aprecieri corecte; S
2
, S
4
, si S
7
- 2 aprecieri
corecte.
Grafi cul apreci eri l or corecte pri mi te de fi ecare
subi ect de l a cei l al ti me mbri ai grupul ui grup
experiment al
5
O sintez a datelor analitice
men|ionate anterior, genereaz apari|ia
a dou situa|ii diametral opuse:
prima, n care ,Iormula tipologic
Iinal a unor subiec|i (tipul Iinal de
4 4
3 3
2 2 2
1
0 0
4
2
1 1 1
Ps.i.), rezult dintr-o plaj variat si
interior-discordant, cnd ntre tipul
Iinal de personalitate stabilit de grup
(prin nsumarea rezultatelor par|iale) si
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10
Subi ect
Numar de aprecieri corect e
tipul particular de personalitate,
stabilit de Iiecare dintre membrii
grupului, nu exist deloc acorduri sau
exist doar acorduri par|iale: S
5
,
respectiv S
6
, S
8
si S
9
.
a doua, n care ,Iormula tipologic Iinal a unui subiect, rezult dintr-o plaj redus si interior-
concordant, cnd ntre imaginea grupului si cea a Iiecruia dintre membri si, exist o coresponden|
ridicat (chiar dac aceasta nu se extinde la absolut to|i membrii grupului).
Citndu-l pe Bales (Bales, in Zlate, 1997, pp. 175), putem spune c ,jinand cont de corelajiile
dintre direcjiile modelului su spajial, deci intre tipurile de Ps.i., pot exista urmtoarele tipuri de
relajii. identitate, opo:ijie, corelajie po:itiv, corelajie negativ, corelajie :ero, corelajie po:itiv
mic ce poate fi ignorat, corelajie negativ mic ce poate fi ignorat`. Se poate aIirma c o corela|ie
puternic pozitiv apare la subiec|ii: S
1
, S
2
, S
3
, S
6
, S
7
si S
10
; o corela|ie pozitiv, dar pu|in semniIicativ
la S
4
si S
9
; corela|ie zero la subiectul S
5
, iar o corela|ie negativ la S
8
.
ReIeritor la coordonatele spa|iului interpersonal: U - D, P - N, F - B, se observ c nu se
ntlneste nicio situa|ie n care, mcar una, dac nu toate trei dintre dimensiunile tipului Iinal de Ps.i.,
s nu Iie apreciat corect de cel pu|in unul din subiec|ii grupului. AstIel, n cazul subiectului S
1
, printre
dimensiunile tipurilor particulare de Ps.i. apar numai acele dimensiuni care se regsesc si n tipul Iinal
de Ps.i.; deci, se poate vorbi de o coresponden| integral, n timp ce la al|i subiec|i apare n plus, o
dimensiune la S
2
(dimensiunea N), sau chiar mai multe (cazul celorlal|i subiec|i).
Conclu:ii. Chestionarul Bales, ca procedeu de analiz a comportamentului interpersonal si, implicit, a
personalit|ii interpersonale, a dimensiunii interpersonale a personalit|ii, relev caracterul dinamic si
contradictoriu al acestui comportament. Faptul c unul si acelasi individ primeste un numr mare si
variat de tipuri de Ps.i., cum se ntmpl, de exemplu, n cazul subiec|ilor: S
5
, S
6
, S
7
, S
8
, S
9
,
demonstreaz c maniIest n rela|iile cu Iiecare dintre membrii grupului o alt Ia|et a personalit|ii
sale. Uneori, se constat c aceste Ia|ete pot Ii variate, dar apar|in aceluiasi registru (S
6
, S
7
si S
9
),
alteori ele pot Ii variate, dar contradictorii (S
5
si S
8
), ceea ce nseamn c unul si acelasi individ si
exteriorizeaz diverse laturi ale personalit|ii, ii schimb ,masca` n Iunc|ie de persoanele cu care se
rela|ioneaz (S
5
este vzut de S
7
ca Iiind orientat spre iubire altruist - PF, iar de S
4
ca Iiind orientat
spre autoritate autocrat - UNF; S
8
este vzut de S
1
ca inclinat puternic spre afirmare - UN, iar de S
2
si S
3
ca orientat spre respingerea conformitjii sociale - NB).
Apare si situa|ia - cazul subiectului S
5
- n care niciunul dintre subiec|ii grupului nu-l vede pe
subiect asa cum l percepe grupul ca totalitate. n plus, trebuie |inut cont si de momentul n car e s-a
realizat evaluarea, de rela|iile existente ntre subiec|i, n acel Iragment de timp. La subiec|ii S
2
si S
3
, si
mai ales la S
1
(unde apar doar 3 dimensiuni ale spa|iului interpersonal: U, P, F), omogenitatea
aprecierilor se explic prin aceea c respectivele persoane se maniIest relativ constant, n momente si
situa|ii diIerite; ei tind ctre o unitate, independen| si integralitate a personalit|ii lor, indiIerent de
mprejurri, de variabilele intermediare. La subiec|ii S
3
si S
10
aprecierile corecte - n numr de patru,
pentru Iiecare caz - se explic n mod diIerit: subiectul S
3
are posibilit|i de exprimare si exteriorizare
mult peste medie, n timp ce S
10
- cu un stil expresiv si interpersonal mai limitat si mai pu|in nuan|at,
maniIest un comportament interpersonal constant n timp.
De asemenea, chestionarul de evaluare interpersonal a pus n eviden| pe acele persoane care
au abilitatea, talentul psihologic, de a aprecia sau de a ,ghici sub diverse mti`, personalitatea real
a unui individ. n situa|ia de Ia|, putem spune c patru subiec|i: S
2
, S
1
, S
5
si S
7
, prezint asemenea
abilit|i, ei apreciind n 3-4 cazuri, n mod corect, pe ceilal|i subiec|i din grup.
Totodat, chestionarul Bales Iurnizeaz inIorma|ii att despre gradul de transparen| al unui
individ, ct si despre capacitatea de transptrundere a membrilor grupului cruia i apar|ine individul
respectiv. Cu alte cuvinte, prin acest instrument de evaluare psihosocial, cu valen|e intrapsihice si
interpersonale, se poate aprecia msura n care un individ ,poate Ii citit pe linia autenticit|ii
personalit|ii sale, sau poate disimula, ,se poate ascunde sub diverse msti, precum si capacitatea
membrilor grupului de a estima corect personalitatea respectivului subiect. n situa|iile n care, un
individ are o capacitate ridicat de exteriorizare, n concordan| cu gradul de transptrundere a
grupului sau o capacitate mai redus de exprimare, dar grupul un grad de transptrundere mai ridicat,
eIectele rela|iilor interpersonale sunt pozitive. n schimb, atunci cnd un individ are capacitate limitat
de exteriorizare, iar grupul incapacitate de transptrundere sau individul are capacitate deosebit de
exprimare, dar grupul gradul de transptrundere mic, eIectele rela|iilor interpersonale sunt negative.
e1 e2 e2
5DPF 4UPF 3UPB
2UPF 1UPB 3UB
1UPB 1DPF 2UPF
1DP 1PB 1UP
1UP 1P 1UN
1DPB
1UNB
E
s
a
n
t
i
o
n
Analiza comparativ ntre eyantioane
Chestionarul Bales demonstreaz c
varia|ia tipurilor de personalitate interpersonal
n cele trei esantioane este semniIicativ,
valoarea lui F este 2,791, la o probabilitate Sig
de 0,079. AltIel spus, n 92 din cazuri, tipul de
personalitate interpersonal dintr-un grup
,autoanalitic competent diIer de tipul de
personalitate interpersonal ce apare n
grupurile care nu prezint aceleasi caracteristici.
ProIilurile de personalitate care se ntlnesc n toate grupurile sunt: UPF orientat spre
solidaritate i progres social, speciIic liderului democratic, si respectiv, UPB orientat spre sprifin
emojional i entu:iasm, caracteristic liderului aIectiv. Se poate aIirma c n Iiecare din grupuri
ntlnim mcar unul din cele dou tipuri de personalitate interpersonal; cu alte cuvinte, n orice grup
exist cu necesitate un lider. Mai mult, n Iiecare grup sunt doi lideri: un lider democratic si un lider
aIectiv.
n grupul Bales sunt trei subiec|i cu tipul de personalitate interpersonal ce deIineste liderul.
Dintre acestia, doi prezint tipul de Ps.i., UPF, Iiind orienta|i pe rela|iile Iormale, organizatorice din
grup, si unul tipul UPB, adic este orientat spre aspectele rela|ional-aIective ale grupului. Acest Iapt
demonstreaz c
membrii grupului
experimental si
stabilesc mult mai bine
Tipuri de Ps.i comune cel or trei esantioane
liderii. n Iiecare din
grupurile de control,
ntlnim cte cinci tipuri
de personalitate
interpersonal,
caracteristice liderului
specializat pe orientarea
n sarcin, si respectiv,
,liderului aIectiv, si
e3 UPF, 2
e2
e1 UPF, 2
UPF, 4
UPB, 1
UPB, 3
UPB, 1
anume: 4 UPF si 1 UPB
- n grupul de
adolescen|i si, respectiv,
2 UPF si 3 UPB - n
grupul de militari. n
0 1 2 3 4 5 6
Numar de ti puri - Ps.i
UPF UPB
grupul de control numrul 1, Iormat din adolescen|i cu rezultate Ioarte bune n plan scolar, proIilul de
lider se contureaz n raport cu perIorman|ele scolare, si mai pu|in n raport cu gestionarea rela|iilor
aIective dintre membrii grupului. n schimb, n grupul 2 de control, Iormat din militari n termen,
,izola|i, ntr-un Iel sau altul, att de mediul lor social obisnuit, dar, si Irustra|i din punct de vedere al
vie|ii emo|ionale, proIilul de lider se constituie, cu precdere n Iunc|ie de aspectele componentei
aIective a personalit|ii, ceea ce explic prezen|a a trei lideri aIectivi n grup.
N
u
m
a
r
Un alt aspect interesant care diIeren|iaz grupul experimental, de grupurile de control, este
apari|ia si modul de distribu|ie att
Graficul tipurlor de Ps. i - AVEsi al tipurilor "indecis"
12
11
10
8
6
a tipului de personalitate
interpersonal AVE oscilant
mediu pluridirecjional, ct si a
semnului de ntrebare - ,?, care
reprezint Iie indecizia cu privire
la un anumit subiect, Iie
5
necunoasterea acestuia, si pe care
4 4
l-am numit tipul ,indecis de
2 2 personalitate interpersonal.
0 0 0
e1 e2 e3
numar AVE 2 5 11
semnul ? 0 0 4
Esantion
numar AVE semnul ?
AstIel, n grupul experimental,
tipul AVE de personalitate
interpersonal apare de dou ori, la
subiectul cel mai recent integrat n
grup, n primul grup de control
apare de 5 ori, iar n cel de-al
doilea grup, de 11 ori. O situa|ie nou ntlnit n grupul de control nr. 2, n raport cu grupurile
experimental si grupul de control nr.1, este apari|ia semnelor de ntrebare, ceea ce demonstreaz, n
mod evident, c unii dintre subiec|ii grupului, nu si-au Iormat o prere clar, bine stabilit, cu privire
la Iiecare din membrii grupului, motiv pentru care se arat indecisi (,nu tiu`, ,nu cunosc`, etc.).
Aptitudinea de a Iace aprecieri corecte si de a primi aprecieri corecte este mult mai dezvoltat
la membrii grupului experimental (grup ,autoanalitic competent), comparativ cu grupurile de control
e
2
si e
3
. Valoarea testului F, ob|inut prin analiza ANOVA este F
1
3,532, la o probabilitate Sig. de
0.043 n ceea ce priveste aprecierile Icute cu privire la tipul de personalitate interpersonal al
membrilor grupului, si respectiv, F
2
5,661, cnd Sig are valoarea de 0.009 (n acest din urm caz,
probabilitatea subiec|ilor din grupul Bales de a primi aprecieri corecte, este valabil n 91 din
cazuri).
G raf i c ul ap re c i e ri lo r c o re c t e f ac ut e de s ubi e c t i i
d in f ie c are e s ant i o n
G raf i c ul ap re c i e ri lo r c o re c t e pri mi t e d e s ub i e c t ii
d in f ie c are e s ant i o n
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
4
3
2 2 2
3 3 3
2 2 2 2
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
4 4
3
2 2 2 2 2
1 1
0.5
1 1 1 1 1 1
1
0.5
1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0
0
0 0 0
0 0 0 0
S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6 S 7 S 8 S 9 S10
S ub i e c t (numa r de o r di ne i n e s a n t i o n )
S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6 S 7 S 8 S 9 S10
S ub i e c t (numa r de o r di ne i n e s a n t i o n )
e 1 e 2 e 3
e 1 e 2 e 3
Analiza comparativ a graIicelor aprecierilor corecte ,primite si, respectiv, ,Icute de
Iiecare dintre subiec|ii celor trei esantioane, pune n eviden| Iaptul c amplitudinea acestora este mai
mare pentru e
1
, n ambele situa|ii. GraIicele ating cele mai multe ,minime si puncte de ,nul (0), n
cazul esantionului e
3
. Pe de alt parte, diIeren|ele dintre mediile aprecierilor Icute si, respectiv,
primite corect, sunt mai relevante n rela|ia grupului experimental cu grupul 2 de control: e
1
e
3
(t
1

M
e
a
n
o
f
a
p
r
e
c
i
e
r
i
-
f
a
c
u
t
e
c
o
r
e
c
t
(
B
a
l
e
s
)
M
e
a
n
o
f
a
p
r
e
c
i
e
r
i
-
p
r
i
m
i
t
e
c
o
r
e
c
t
(
B
a
l
e
s
)
2,25/ p 0.051, pentru aprecieri Icute corect si t
2
3,545/ p 0.006, pentru aprecierile primite
corect), dect n cazul compara|iei dintre grupul experimental cu primul grup de control: e
1
e
2
(t
3

1,936/ p 0.085 aprecieri Icute corect si t
4
2,739/ p 0.023 aprecieri primite corect).
2,2
2,0
1,8
1,6
1,4
1,2
1,0
,8
2,2
2,0
1,8
1,6
1,4
1,2
1,0
,8
,6
e1_grup_experimental e2_grup_control1 e3_grup_control2
,6
e1_grup_experimental e2_grup_control1 e3_grup_control2
grup-apartenenta grup-apartenenta
Relativ la autoevaluarea corect a tipului de personalitate interpersonal, se constat c n
esantioanele e
1
si e
3
un singur
subiect se evalueaz asa cum
este evaluat de grup, iar n
esantionul e
2
, niciunul dintre
subiec|i nu se apreciaz
corect.
1
. 8
A ut o - e v a l ua ri c o re c t e
.
. 4
. 2

A u t o - eva l u a r
i co r ect e
e 1 e2 e3
1 1
BIBLIOGRAFIE
1. ACTON, G. S.; REVELLE, W. (2002). ,Interpersonal personality measures show circumplex
structure based on new psychometric criteria, in: Journal of Personalitv Assessment, 79, 446-
481.
2. MURE$AN, P. (1980). ,Teoria lui R. F. Bales despre tipologia comportamentelor interpersonale
si nv|area social ca specializare a interac|iunii psihosociale, in: Invjarea social, Bucuresti,
Editura Albatros, pp. 98-130.
3. ZLATE, M. (1997). Eul i Personalitatea, Bucuresti, Editura Trei.