NERVUL ACCESOR (NERVUS ACCESORIUS)

Consituie cea de-a XI-a pereche de nervi cranieni. Alcătuit din fibre
motorii prezintă două rădăcini:
1. Rădăcina cranială (radices craniales)
2. Rădăcina spinală (radices spinales)

ORIGINEA REALĂ
1. Accesorul spinal îşi are originea reală în nucleul motor format
din neuronii somatomotorii ai grupului anterolateral din substanţa cenuşie a
coarnelor anterioare ale măduvei spinării cervicale.
2. Accesorul bulbar îşi are originea în nucleul ambigu alături de
nucleii motori ai nervilor Glosofaringian şi Vag.
Fibrele motorii ale nervului accesor îşi au originea în porţiunea
inferioară a nucleului ambigu ce poartă denumirea de nucleul vago- spinal şi
care este situat între nucleul ambigu şi nucleul motor principal al nervului
hipoglos.

ORIGINEA APARENTĂ
1. Accesorul spinal îşi are originea la nivelul măduvei spinale
cervicale, sub forma a 10- 12 filete nervoase, la mijlocul distanţei dintre
şantul anterolateral şi şantul posterolateral.
2. Accesorul bulbar îşi are originea aparentă în şantul retrolivar
(sulcus lateralis posteriores), situat pe faţa laterală a bulbului rahidian,
împreună cu nervul glosofaringian şi nervul vag.

TRAIECT
Rădăcina spinală este situată pe faţa laterală a măduvei spinale având
un traiect ascendent către gaura occipitală, pe care o străbate, pătrunde în
cavitatea craniană. Îşi schimbă traiectul şi se îndreaptă către gaura jugulară
unindu-se cu rădăcina bulbară formând astfel trunchiul nervului accesor.
Rădăcina bulbară are un traiect oblic descendent către gaura jugulară,
unindu-se cu rădăcina spinală..
Astfel constituit trunchiul nervului accesor străbate gaura jugulară,
alături de nervii cranieni glosofaringian şi vag, apoi pătrunde în spaţiul
laterofaringian, unde ocupă compartimentul retrostilian. În acest nivel
realizeză următoarele raporturi:
- anterior cu artera carotidă internă
- posterior cu vena jugulară internă

1
 - medial cu nervul glosofaringian, cu nervul vag, cu nervul hipoglos, cu
ganglionul cervical superior.
În spaţiul laterofaringian trunchiul nervului accesor se împarte în două
ramuri:
1. Ramura internă (ramus internus) este formată din fibre
nervoase ce îşi au originea în nucleul ambigu, şi care fac sinapsă în neuronii
nucleului vagospinal.
Nucleul vagospinal este format din două componente:
- componenta vagală
- componenta spinală ce formează nucleul laringian.
Din acest nucleu pleacă fibre nervoase care se reîntorc în trunchiul
nervului vag prin rădăcina bulbară şi apoi prin ramura internă.
2. Ramura externă (ramus externus)
Este formată din fibre nervoase ce îşi au originea în nucleul motor
spinal. Are un traiect oblic descendent în sens posterolateral realizând
raporturi cu procesul transvers al atlasului, cu artera occipitală, cu vena
jugulară internă. În continuare încrucişează procesul stiloidian şi elementele
musculoligamentare ce formează buchetul lui Riolan şi abordeză faţa
profundă a muşchiului sternocleidomastoidian. Parcurge fosa
supraclaviculară în sens anteroposterior şi pătrunde în muşchiul trapez.
Din ramura externă se desprind ramuri musculare ce asigură inervaţia
muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez.

NERVUL HIPOGLOS (NERVUS HYPOGLOSUS)

Constituie a XII-a pereche de nervi cranieni.

Este format din fibre motorii ce realizează inervaţia muşchilor limbii şi
muşchilor subhioidieni.

Originea reală seaflă în bulbul rahidian în nucleul principal şi nucleul

accesor.

Originea aparentă este la nivelul şanţului preolivar de pe faţa

anterioară a bulbului rahidian.

TRAIECT. De la nivelul trunchiului cerebral are un treaiect în sens

posterolateral abordează orificiul intern al canalului nervului hipoglos situat
în masele laterale ale osului occipital, străbate canalul şi ajunge la baza
craniului. Are un traiect descendent străbătând spaţiul laterofaringian,
respectiv compartimentul retrostilian.

2
 Descinde apoi în regiunea carotidiană unde realizează raporturi cu
artera carotidă internă, artera carotidă externă şi primele ei ramuri colaterale:
artera tiroidiană superioară, artera linguală şi artera facială, cu vena jugulară
internă.
În acest nivel, nervul hipoglos formează marginea superioară a
triunghiului lui Farabeuf a cărui delimitare se face astfel:
- marginea superioară:nervul hipoglos
- marginea posterioară: vena jugulară internă
- marginea anteroinferioară: trunchiul venos tiro- lingo- facial.
În aria triunghiului lui Farabeuf se află artera carotidă externă şi primele
ei ramuri colaterale.
În continuare, traiectul nervului hipoglos îşi schimbă direcţia, care
devine anterioară, îndreptându-se catre regiunea suprahioidiană, unde devine
orizontal, dispus superior de osul hioid. În această regiune, nervul hipoglos
participă la delimitarea cranială a două regiuni topografice în care este pusă
în evidenţă artera linguală.
Patrulaterul lui Beclard este delimitat astfel:
- superior: nervul hipoglos
- inferior: osul hioid
- anterior: pântecele mastoidian al muşchiului digastric
- posterior: marginea posterioară a muşchiului hioglos

Triunghiul lui Pirogoff este delimitat astfel:

- superior: nervul hipoglos
- inferior: tendonul intermediar al muşchiului digastric
- anterior: marginea posterioară a muşchiului milohioidian
În porţiunea terminală a traiectului său se angajează în interstiţiu dintre
muşchii milohioidian şi hioglos, şi se distribuie prin ramuri musculare
muşchilor limbii.
Corespunzător porţiunii superioare a trigonului carotic respectiv în
locul unde nervul hipoglos intersectează artera carotidă externă, din
trunchiul nervului hipoglos se desprinde ramura descendentă ce conţine fibre
nervoase din ramurile anterioare ale nervilor spinali cervicali C1 şi C2.
Ramura descendentă este în raport cu faţa anterioară a arterei carotide
comune, iar superior de tendonul intermediar al muşchiului omohioidian se
anastomozează cu ramura ce provine din plexul cervical şi formează ansa
cervicală.
Din ansa cervicală se desprind ramuri care inervează muşchii
subhioidieni, mai puţin muşchiul tirohioidian.
De-a lungul acestui traiect nervul hipoglos emite următoarele ramuri:

3
 1. Ramura recurentă meningee care pătrunde în craniu prin gaura
occipitală şi inervează dura mater din fosa cerebrală posterioară.
2. Ramurile vasculare sunt situate pe pereţii arterei carotide
interne şi ai venei jugulare interne
3. Nervul muşchiului tirohioidian care se desprinde din nervul
hipoglos înainte ca acesta să emită ramura descendentă.
4. Nervul muşchiului hioglos.
5. Nervul muşchiului stiloglos.
6. Nervul muşchiului geniohioidian.
Nervul hipoglos prezintă numeroase ramuri terminale musculare ce
asigură inervaţia muşchilor limbii.

NERVII CERVICALI (NERVI CERVICALES)

Sunt opt perechi de nervi spinali cervicali.

Fiecare nerv spinal cervical se împarte în:
- ramura anterioară care în urma anostomozelor realizate între nervii
spinali cervicali formează plexul cervical
- ramura posteroară asigură inervaţia tegumentelor şi a muşchilor cefei.
Fiecare ramură posterioară se împarte într-o ramură medială şi o ramură
laterală.

Ramurile posterioare ale nervilor cervicali

1. Nervul Suboccipital (Nervus Suboccipitalis) este ramura
posterioară a primului nerv cervical.
2. Nervul occipital mare (Nervus occipitalis major), numit şi
marele nerv a lui Arnold, constituie ramura posterioară a celui de-al doilea
nerv spinal cervical. Emite două ramuri: medială şi laterală prin care asigură
inervaţiategumentului regiunii occipitale precum şi a unor muşchi din
regiunea nucală: muşchiul semispinos al capului, muşchiul splenios al
capului, muşchiul lungul capului.
3. Al treilea nerv occipital (Nervus occipitalis tertius), este
ramura medială a celui de-al treilea nerv spinal cervical. Alcătuit din fibre
senzitive, asigură inervaţia tegumentului regiunii nucale.

PLEXUL CERVICAL (PLEXUS CERVICALIS)

4
 Este constituit din ramurile anterioare ai primilor patru nervi spinali
cervicali.
Funcţional conţin fibre somatice şi fibre vegetative simpatice. Fibrele
simpatice îşi au originea în ganglionul cervical superior.
Fiecare nerv spinal cervical, cu excepţia primei perechi, se împarte în
două ramuri: ascendentă şi descendentă, care se anostomozează şi se
formează astfel trei anse nervoase.
Ramura descendentă a celui de-al patrulea nerv spinal cervical participă
la formarea plexului nervos branhial.
Teritoriul de distribuţie. Ramurile plexului cervical asigură inervaţia
tegumentelor capului, regiunii cervicale, umărului, porţiunii superioare a
peretelui toracic.
Asigură inervaţia motorie a muşchilor subhioidieni, precum şi a
muşchiului diafragm.
Din plexul cervical se desprind, din punct de vedere funcţional, trei
categorii de ramuri:
- ramuri senzitive, cutanate, ce formează plexul cervical superficial
- ramuri motorii, ce formează plexul cervical profund
- ramuri anastomotice
Ramurile senzitive perforează fascia cervicală superficială
corespunzător merginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian
şi se împarte în mai multe ramuri:
1. Nervul occipital mic (N. occipitalis minor). Îşi are originea în
ramura anterioară a nervului spinal cervical C2. Are un traiect ascendent, de
la nivelul marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian, spre
procesul mastoidian, apoi posterior de pavilionul urechii, unde se împarte în:
- ramuri anterioare ce inerviază tegumentul regiunii mastoidiene şi
parţial al pavilionului urechii
- ramuri posterioare, care inerviază tegumentul regiunii occipitale
2. Nervul auricular mare (N. auricularis magnus). Îşi are originea
în cea de-a doua ansă nervoasă. Are un traiect ascendent în raport cu
muşchiul sternocleidomastoidian, ajunge în regiunea parotidomaseterină,
unde se împarte în două ramuri:
- ramura posterioară, asigură inervaţia tegumentului feţei mediale a
pavilionului urechii
- ramura anterioală inerviază tegumentul regiunii parotidomaseterine.
3. Nervul transvers al gâtului (N. transversus colli). Originea
este în ansa mijlocie a plexului cervical. Are un traiect posteroanterior,
trecând peste faţa superficială a muşchiului sternocleidomastoidian, apoi pe

5
faţa profundă a muşchiului platisma, atinge osul hioid şi se împarte în două
ramuri:
- ramura superioară, suprahioidiană, inerviază tegumentele regiunii
suprahioidiene şi trigonului submandibular
- ramura inferioară, subhioidiană, inervează tegumentul regiunii
subhioidiene.
4. Nervul Supraclavicular (N. Supraclavicularis). Îşi are originea
în ultima ansă cervicală a plexului cervical fiind dispus între muşchiul
sternocleidomastoidian şi muşchiul scalen anterior. Ajuns la nivelul
claviculei se împarte în trei ramuri:
- ramurile supraclaviculare mediale inerviază tegumentul corespunzător
fosei supraclaviculare manubriul sternal.
- ramurile supraclaviculare intermediare, cu un traiect descendent oblic,
trec anterior claviculei şi inervează tegumentul regiunii subclaviculare.
- ramurile supraclaviculare laterale, au un traiect oblic descendent
străbătând regiunea laterocervicală. Asigură inervaţia tegumentului regiunii
deltoide.

Ramurile motorii
Asigură inervaţia muşchiului sternocleidomastoidian, a muşchiului
trapez, a muşchiului romboid, a muşchilor scaleni anterior şi mijlociu,
precum şi a muşchilor prevertebrali.
Din prima ansă cervicală îşi are originea rădăcina superioară constituită
din fibre ale primilor doi nervi spinali cervicali, se alătură nervului hipoglos,
urmează traiectul acestuia şi în zona superioară a trigonului carotic descinde
în raport cu carotida comună. Această componentă a plexului cervical
urmează parcursul morfologic al nervului hipoglos fiind considerată a fi
ramura descendentă a acestuia.
Din ramurile anterioare ale nervilor spinali cervicali C2 şi C3 se
constituie rădăcina inferioară, care descinde oblic în raport cu vena jugulară
internă şi corespunzător tendonului intermediar al muşchiului omohioidian
se uneşte cu rădăcina superioară formând astfel ansa cervicală sau ansa
hipoglosului.
De la nivelul ansei hipoglosului se desprind fibre motorii ce inervează
muşchii omohioidian, sternocleidohioidian şi sternotiroidian.
Muşchiul tirohioidian este inervat de ramura tirohioidiană, care
reprezintă o ramură colaterală a ansei cervicale.
Nervul frenic reprezintă cea mai importantă ramură motorie a plexului
cervical.

6
 Se formează dintr-o rădăcină principală cu originea în cel de-al patrulea
nerv spinal cervical şi din două rădăcini secundare ce provin din nervi
spinali cervicali C3 şi C5. Astfel constituit nervul frenic are un traiect oblic
descendent, străbate spaţiul de clivaj dintre muşchii sternocleidomastoidian
şi scalenul anterior se angajează prin apertura toracică unde se împarte în:
- ramura pericardică
- ramurile frenicoabdominale
- nervii frenici accesorii.

SIMPATICUL CERVICAL

Prezintă ca limită superioară baza craniului, iar ca limită inferioară

apertura superioară a toracelui.
Este situat profund în raport cu muşchii prevertebrali şi prin intermediul
acestora cu procesele transverse ale vertebrelor cervicale. Lanţul simpatic
cervical prezintă trei ganglioni cervicali: superior, mijlociu şi inferior care
comunică prin ramurile interganglionare.

1. Ganglionul cervical superior (ganglion cervicale superius)

Cel mai voluminos ganglion cervical simpatic realizează următoarele
raporturi:
- anterior: cu artera carotidă internă
- posterior: cu vertebrele C2, C3 şi cu muşchiul lung al capului
- medial: cu faringele
- lateral cu elementele musculoligamentare ce formează buchetul lui
Riolan
Din ganglionul cervical superior se desprind următoarele ramuri
aferente:
A. Nervul jugular (n. jugularis) îşi are originea în neuronii
extremităţii superioare a ganglionului superior.
Are un traiect ascendent îndreptându-se către gaura jugulară, unde se
împarte în două ramuri:
- ramura anastomotică pentru ganglionul superior al nervului vag
- ramura anastomotică pentru ganglionul inferior al nervului
glosofaringian

7
 B. Nervul carotic intern (n. caroticus internus)
Cu traiect ascendent, însoţeşte artera carotidă internă patrunzând în
canalul carotic sub forma a două ramuri colaterale: mediala şi laterală
care formează de-a lungul traiectului arterei plexul carotic intern.
Din plexul carotic se desprind:
- nervul caroticotimpanic
- rădăcina simpatică a ganglionului ciliar
- nervul pietros profund
C. Nervii carotici externi (n. carotici externi) formează de-a
lungul traiectului arterei carotide externe plexul carotic extern care se
continuă cu plexul carotic comun şi cu plexuri secundare ce se organizează
în jurul ramurilor colaterale ale arterei carotide externe astfel:
- plexul tiroidian superior ce este dispus în jurul arterei tiroidiene
superioare
- plexul lingual situat pe traiectul arterei linguale şi a ramurii acesteia
artera sublinguală
- plexul facial, dispus în jurul arterei faciale
D. Ramurile faringiene (R. pharygeales), participă la formarea
plexului nervos faringian împreuna cu fibre parasimpatice din nervul
glosofaringian şi nervul vag.
E. Nervul cardiac cervical superior (N. cardiacus superior),
constituie o aferenţă a plexului nervos cardiac.

2. Ganglionul cervical mijlociu (Ganglion cervicale medium)

Mai puţin voluminos decât cel superior, se află situat la nivelul
vertebrei C6. Realizează raporturi cu arcul arterei tiroidiene interioare. Emite
următoarele eferenţe:
- fibre destinate plexului nervos tiroidian
- nervul cardiac cervical mijlociu (N. cardiacus cervicalis medium)
Cu originea în neuronii extremităţii inferioare a ganglionului cervical
mijlociu are un traiect descendent alături de artera carotidă comună şi face
sinapsă în plexul cardiac.

3. Ganglionul cervicotoracic (Ganglion cervicothoracicum)

Acest ganglion se formează prin fuzionarea ganglionului cervical
inferior cu primul ganglion toracal.
Numit şi ganglionul stelat se află situat în dreptul procesului transvers
al vertebrei C7, posterior de artera subclaviculară, la nivelul originii arterei
vertebrale.
Din ganglionul stelat se desprind următoarele ramuri:

8
A. Ansa subclaviculară (ansa subclaviculares) numită
şi ansa lui Vieussens, înconjoară în sens anterosuperior artera
subclaviculară, pentru a reveni în ganglionul stelat.
B. Nervul cardiac inferior (N. cardiacus cervicalis
inferior). Reprezintă ramura destinată plexului cardiac.
C. Nervul vertebral (n. vertebralis). Se angajează,
împreună cu artera vertebrală prin gaura transversală a
vertebrei C7, formând un plex periarterial, numit plexul
vertebral.