NTE003

NORMATIV PENTRU CONSTRUCIA
LINIILOR AERIENE DE ENERGIE ELECTRIC

CU TENSIUNI PESTE 1000 V

NTE 003 / 04 / 00

nlocuieste PE 104 / 93, PE 122 / 82 si PE 123 / 78

Normativ pentru construcia liniilor aeriene de energie electric cu tensiuni peste 1000 V

- -

2

Institutie responsabil de elaborarea normei tehnice energetice:
C.N. Transelectrica - S.A.

Executant: Institutul de Studii si Proiectri Energetice I.S.P.E. S.A.
S.C. FICHTNER ROMELECTRO ENGINEERING S.A.
C.N. Transelectrica - S.A.
S.C. ELECTRICA S.A.

Aprobat prin Ordinul nr. 32 din 17.11. 2004 al Presedintelui ANRE

nlocuieste PE 104/93, PE 122/82 si PE 123/78

2004

- -

3
AUTORITATEA NATIONAL DE REGLEMENTARE N DOMENIUL ENERGIEI

ORDIN nr.32 din 17.11. 2004

pentru aprobarea

,,Normativului pentru construcia liniilor aeriene de energie electric
cu tensiuni peste 1000 V

n temeiul art. 9 alin. (2), (6) si (7), al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si i) din Legea energiei
electrice nr. 318 /2003, al Deciziei Primului Ministru nr. 134/12.07.2004 de numire a Presedintelui
ANRE, avnd n vedere Referatul de aprobare ntocmit de Departamentul Acces la Retea si Autorizare,
n conformitate cu prevederile procesului-verbal al sedintei Comitetului de Reglementare al ANRE din
data de 29.10.2004, Presedintele Autorittii Nationale de Reglementare n Domeniul Energiei emite
urmtorul:
ORDIN

Art. 1. - Se aprob norma tehnic energetic: ,,Normativul pentru construcia liniilor
aeriene de energie electric cu tensiuni peste 1000 V, cod: NTE 003/04/00, prezentat n
anexa* care face parte integrant din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I si intr n vigoare
n termen de 30 de zile de la data publicrii.

Art. 3. - La data intrrii n vigoare a prezentului ordin, prescriptiile energetice PE
104/1993, PE 122/82 si PE123/78 si nceteaz valabilitatea.

Art. 4. - Titularii de licent care si desfsoar activitatea n sectorul energiei electrice vor
respecta prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Departamentele de specialitate din cadrul ANRE vor urmri respectarea de ctre
agentii economici a prevederilor cuprinse n prezentul ordin.

Preedintele Autoritii Naionale de Reglementare n Domeniul Energiei ANRE

Jean CONSTANTINESCU

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
* Continutul anexei este disponibil n format electronic pe pagina web a ANRE (www.anre.ro) la sectiunea
Reglementri Tehnice


- -

4


- -

5

CUPRINS

ORDIN ............................................................................................................................................. 3

I. SCOP............................................................................................................................................... 7
II. DOMENIU DE APLICARE............................................................................................................. 7
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERIN..................................................................................... 16
V. CONDIII CLIMATO-METEOROLOGICE, NCRCRI, GRUPAREA
NCRCRILOR................................................................................................................................ 17
V.1. Condiii climato-meteorologice ........................................................................................... 17
V.2. Determinarea ncrcrilor normate ................................................................................... 22
V.2.1. ncrcri datorate aciunii vntului pe elementele liniei .............................................. 22
V.2.2. ncrcri datorate maselor proprii i a depunerilor de chiciur................................. 27
V.3. Determinarea ncrcrilor de calcul................................................................................... 29
V.4. Gruparea ncrcrilor.......................................................................................................... 30
VI. CONDUCTOARE.......................................................................................................................... 33
VII. IZOLATOARE, CLEME, ARMTURI.................................................................................... 37
VII.1. Izolaie ............................................................................................................................... 37
VII.2. Cleme i armturi ................................................................................................................. 38
VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STLPI, DISTANE, GABARITE.................. 39
IX.1. Tipuri de stlpi ................................................................................................................. 43
IX.2. Ipoteze de calcul ............................................................................................................... 43
IX.2.1. Regim normal de funcionare.......................................................................................... 44
IX.2.4. Gruparea ipotezelor de calcul ......................................................................................... 48
X. STLPI METALICI....................................................................................................................... 49
XI. STLPI DE BETON ..................................................................................................................... 50
XIII. FUNDAII................................................................................................................................... 52
XIV. MSURI DE SIGURAN I DE PROTECIE................................................................... 53
XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCIONARE), ZONE DE PROTECIE I ZONE
DE SIGURAN PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE......................................................... 59
XVI.1. Traversri i apropieri fa de ci ferate .......................................................................... 76
XVI.2. Traversri i apropieri fa de drumuri ........................................................................... 80
XVI.3. ncruciri i apropieri fa de linii electrice aeriene ...................................................... 86
XVI.4. ncruciri i apropieri fa de linii de telecomunicaii i mijloace de transport pe
cablu suspendat................................................................................................................................ 86
XVI.5. Traversri i apropieri fa de conducte supraterane .............................................. 94
XVI.6. Trecerea LEA prin zone cu circulaie frecvent ....................................................... 94
XVI.7. Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice i peste ngrdiri metalice
94

- -

6
XVI.8. Traversri i apropieri fa de cldiri ...................................................................... 101
XVI.9. Traversri, treceri i apropieri fa de poduri, baraje, diguri............................... 101
XVI.10. Traversri i apropieri fa de ape i cursuri de ap................................................... 108
XVI.11. Traversari i apropieri fa de conducte subterane..................................................... 108
XVI.12. Traversri i apropieri fa de instalaii de extracie de petrol i gaze naturale ...... 108
XVI.13. Traversri si apropieri fa de benzi transportoare .................................................... 111
XVI.14. Traversri i apropieri fa de depozite i cldiri cu substane inflamabile, cu pericol
de explozie sau incendiu................................................................................................................ 111
XVI.15. Traversri i apropieri fa de aeroporturi .................................................................. 111
XVI.16. Traversri i apropieri fa de instalaiile de emisie i recepie de telecomunicaii prin
nalt frecven .............................................................................................................................. 111
XVI.18. Traversri i apropieri fa de parcaje auto construite pe platforme n aer liber... 112
XVI.19. Traversri i apropieri fa de terenuri normale i terenuri accidentate.................. 112
A. PRESCRIPII ENERGETICE
(*)
I ALTE REGLEMENTRI MENIONATE N
NORMATIV....................................................................................................................................... 121
Cabluri din otel, cabluri constructie simpl, forme si dimensiuni................................................... 122
Linii aeriene de telecomunicatii pe stlpi. Calculul rezistentei mecanice si date constructive.
Prescriptii de proiectare. .................................................................................................................. 122
Protectia mpotriva electrocutrilor. Limite admise. ....................................................................... 122

- -

7
NORMATIV PENTRU CONSTRUCIA LINIILOR AERIENE
DE ENERGIE ELECTRIC CU TENSIUNI PESTE 1000 V
I. SCOP

Art. 1. Normativul are drept scop stabilirea:
a) conditiilor si principiilor de dimensionare si construire a liniilor aeriene de energie electric;
b) modului de delimitare a culoarelor de trecere (de functionare), respectiv a zonelor de protectie
si a zonelor de sigurant ale liniilor aeriene de energie electric;
c) conditiilor tehnice, restrictiilor si interdictiilor care se impun pentru coexistenta liniilor
aeriene de energie electric cu elemente naturale, constructii sau instalatii din vecintatea lor;
d) suprafetelor de teren necesare construirii, exploatrii si mentenantei liniilor aeriene de energie
electric.

II. DOMENIU DE APLICARE

Art. 2. Prezentul normativ se aplic la:
a) proiectarea si construirea, de ctre agenti economici atestati n conditiile legii, a liniilor
aeriene noi de energie electric ale operatorilor de retea electric sau ale utilizatorilor;
b) emiterea de ctre operatorii de retea electric a avizelor de amplasament pentru constructii sau
instalatii care se realizeaz n vecintatea liniilor aeriene de energie electric;
c) urmrirea de ctre operatorii de retea a ndeplinirii conditiilor de coexistent a liniilor
electrice cu elementele naturale, constructiile si instalatiile din vecintate, precum si
la stabilirea de restrictii si interdictii pentru realizarea acestora.

Art. 3. Prezentul normativ se aplic pentru linii aeriene de energie electric cu tensiunea nominal
peste 1000 V.
La proiectarea si construirea liniilor aeriene de energie electric cu tensiunea nominal de
750 kV se va tine seama si de prevederile prescriptiilor energetice specifice ale operatorului de
transport si de sistem.

Art. 4. Adaptarea liniilor electrice aeriene existente la prevederile prezentului normativ se va face
cu ocazia lucrrilor de modernizare, de retehnologizare sau de mentenant, n msura n care
exploatarea lor prezint inconveniente deosebite (pericole pentru oameni, pentru siguranta
constructiilor sau pentru alimentarea consumatorilor).

Art. 5. Normativul nu se aplic la constructia liniilor aeriene de energie electric a cror constructie
este reglementat prin prescriptii tehnice speciale, ca de exemplu: linii de contact pentru ci ferate
electrificate, pentru tramvaie si troleibuze, pentru masini de ridicat si transport etc.

Art. 6. Aplicarea prezentului normativ se face cu respectarea prevederilor tuturor normelor din
sectorul energiei electrice si/sau din egislatia sectoarelor adiacente, referitoare la linii aeriene si
la ncadrarea lor n mediul nconjurtor. Cerintele din prezentul normativ sunt minimale.

Art. 7. Pentru linii electrice aeriene de interconexiune ntre sistemele electroenergetice ale Romniei si
ale altor tri se pot utiliza si alte reglementri de proiectare, cu conditia ca s nu se adopte prevederi
inferioare celor din prezentul normativ.

- -

8
III. TERMINOLOGIE I ABREVIERI

Agresivitate a mediului Stare a mediului natural, impurificat sau nu cu substante, care,
n conditii de exploatare, produce efectul de coroziune al metalului din
care sunt realizate componentele LEA.
Aliniament Portiune de linie electric aerian compus dintr-una sau mai multe
deschideri, n care linia si mentine directia (figura 1).
Apropiere a LEA de un
obiect oarecare
Acea situatie de vecintate n care LEA nu ncruciseaz obiectul
respectiv.
Armturi Dispozitive cu ajutorul crora se asambleaz si se monteaz
conductoare, izolatoare si alte accesorii ale liniilor electrice aeriene.
Armturi de protecie Dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor si a suprafetelor
izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce poate apare
datorit unor supratensiuni, de reducere a perturbatiilor
electromagnetice si de uniformizare a cmpului electric n lungul
lantului de izolatoare.
Aviz de amplasament Rspuns scris care se d de ctre operatorul de retea la cererea unui
solicitant si care precizeaz pozitia acestuia fat de propunerea de
amplasament a obiectivului solicitat.
Cazuri excepionale sau
obligate
Acele cazuri n care, din considerente tehnico-economice, nu se pot
aplica prevederile normativului.
Circuit al unei LEA Ansamblu de conductoare active care constituie o cale independent
de vehiculare a energiei electrice si poate fi trifazat, bifazat sau
monofazat.
Cleme Dispozitive care se afl n contact direct cu calea de curent si permit
executarea legturilor electrice.
Conductoare ale LEA Funii metalice ntinse liber ntre punctele de prindere la stlpi sau
alte constructii speciale, apartinnd LEA, indiferent dac sunt sau nu
sub tensiune.
Conductoare active Conductoare care servesc drept ci de curent pentru transportul sau
distributia energiei electrice, putnd fi unice pe faz sau ansambluri de
dou sau mai multe pe faz, caz n care se numesc fasciculare.
Conductoarele active pot fi neizolate, izolate sau izolate si torsadate.
Conductoare de protecie Conductoare destinate a proteja LEA mpotriva loviturilor directe de
trsnet.
Conductoare de protecie cu
fibr optic nglobat
denumite i OPGW (OPtical
Ground Wires)
Conductoare destinate a proteja LEA mpotriva loviturilor directe de
trsnet si de a asigura transferul de comunicatii prin fibrele optice
nglobate.
Coordonare a izolaiei Alegere a rigidittii dielectrice a echipamentului n raport cu tensiunile
care pot aprea n reteaua pentru care este destinat echipamentul,
lund n considerare caracteristicile mijloacelor de protectie
disponibile cu scopul reducerii la nivel acceptabil, din punct de vedere
economic si al exploatrii, al posibilittii ca solicitrile dielectrice
rezultate, aplicate echipamentului, s provoace deteriorarea izolatiei
acestuia sau s afecteze continuitatea de functionare.
Culoar de trecere
(de funcionare) a
liniei electrice
Suprafat terestr situat de-a lungul liniei electrice aeriene si spatiul
aerian de deasupra sa, n care se impun restrictii si interdictii din
punctul de vedere al coexistentei liniei cu elementele naturale,
obiectele, constructiile, instalatiile etc.;

- -

9
culoarul de trecere include zona de protectie si zona de sigurant.
Culoar de exploatare a LEA Fsie de teren neamenajat, situat n lungul traseului liniei, ntre
drumurile de acces permanente existente n zon, permitnd accesul
pedestru al personalului de exploatare.
Culoar de lucru a LEA Fsie de teren care poate fi ocupat temporar, situat de regul de-a
lungul axului liniei, cuprins ntre platformele de montaj, necesar
montrii conductoarelor, accesului utilajelor si transportului
materialelor de montaj.
Denivelare, h
i
Distant msurat pe vertical ntre punctele de prindere ale
conductorului la doi stlpi consecutivi (figura 1).
Deschidere, a
i
Distant msurat pe orizontal ntre axele a doi stlpi consecutivi
(figura 1).
Deschidere nominal, a
n
Deschidere conventional, la care punctele de prindere ale
conductoarelor se gsesc n acelasi plan orizontal, terenul este plan, iar
la sgeata maxim, gabaritul la sol al liniei este cel minim admisibil,
rezultat ca o valoare optim din calculele tehnico-economice.
Deschiderii nominale i corespunde nltimea normal (nominal)
a stlpilor (figura 1).
Deschidere virtual, a
h
, a
unei deschideri denivelate
Distant la locul n care orizontala dus printr-unul din punctele de
prindere ale conductorului intersecteaz curba real a conductorului
sau prelungirea ei, dup cum punctul considerat este inferior sau
superior punctului de prindere al conductorului la stlpul adiacent
(figura 1).
Deschidere la ncrcri
din vnt, a
v

Semisum a deschiderilor reale adiacente unui stlp, de care depind
ncrcrile orizontale care actioneaz asupra stlpului, provenite din
presiunea vntului pe conductoare (figura 1).
Deschidere la
ncrcri verticale, a
g

Semisum a deschiderilor virtuale adiacente unui stlp, de care depind
ncrcrile verticale care actioneaz asupra stlpului, provenite din
greutatea conductoarelor (figura 1).
Deschideri de dimensionare
a stlpilor
Deschideri la ncrcri din vnt, a
v
, si la ncrcri verticale, a
g
,
adoptate la dimensionarea stlpilor, pe baza criteriilor de acoperire
a tuturor amplasamentelor de pe traseul unei linii electrice aeriene,
cu luarea n considerare a criteriilor tehnico-economice (la stlpii
normali se adopt, de regul, deschiderile de dimensionare:
a
v
= (1,05 1,1) a
n
i a
g
= (1,4 1,6) a
n
pentru zona meteorologic
de dimensionare.
Deschidere la distana
ntre faze, a
f

Deschidere real ntre doi stlpi consecutivi n care se realizeaz
o sgeat a conductorului maxim permis de distanta minim existent
pe stlp ntre conductoarele diferitelor faze sau ntre acestea si
conductoarele de protectie. De regul, a
f
= (1,2 1,3) a
n
..
Drum de acces Fsie de teren cu ltimea de 2,75 m care se ocup temporar pentru
accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru a LEA.
Echipament al LEA Ansamblu de conductoare, izolatoare, cleme si armturi, montat pe
stlpii LEA.
For calculat de rupere a
unui conductor multifilar
Fort determinat n mod conventional, n functie de caracteristicile
mecanice ale materialelor firelor componente si de alctuirea
constructiv a conductorului, potrivit standardelor de conductoare
n vigoare.
n cazul conductoarelor multifilare nestandardizate, forta se determin
cu ajutorul metodei indicate n standardele de conductoare similare.

- -

10
For minim de rupere a
unui conductor multifilar
Fort de rupere a conductorului determinat prin ncercri, a crei
valoare nu trebuie s fie mai mic de 95% din valoarea sarcinii de
rupere calculate.
Fundaii ale stlpilor Elemente de constructie cu ajutorul crora se fixeaz n sol stlpii,
inclusiv ancorele acestora.
Instalaii de legare la pmnt
ale LEA
Instalatii care stabilesc n mod voit legtura cu pmntul a elementelor
bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din cile de
curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune.
Izolatoare Elemente componente ale LEA cu ajutorul crora se realizeaz
izolarea prtilor aflate sub tensiune ntre ele si fat de prtile legate
la pmnt.
ncrcri normate Valori extreme ale ncrcrilor (maxime sau minime probabile),
definite statistic, realizabile cu o anumit probabilitate (95 97,5)%.
ncrcri de calcul Valori extreme ale ncrcrilor care se realizeaz cu o probabilitate de
99,9% si care se determin prin nmultirea ncrcrilor normate
cu coeficientii partiali de sigurant si cu cei de grupare a ncrcrilor.
ncruciare a LEA cu
un obiect oarecare
Acea situatie n care, n proiectie orizontal, cel putin unul din
conductoarele LEA, n pozitie normal sau deviat si obiectul
respectiv se intersecteaz.
Legtur dubl Legtur a conductorului de faz la stlpii de sustinere sau ntindere ai
unei linii electrice aeriene cu izolatoare suport, executat cu ajutorul a
dou izolatoare, pe unul dintre izolatoare executndu-se legtura
principal a conductorului care preia efortul din conductor n regimul
normal de functionare a liniei, iar pe cellalt izolator efectundu-se
legtura care este pregtit s intervin n cazul deteriorrii legturii
principale.
Legtur de siguran Legtur auxiliar a conductorului de faz la un stlp de sustinere cu
izolatoare suport, executat cu ajutorul unei bucti de conductor
dispus la nivelul gtului izolatorului, pe partea dinspre stlp si fixat
mecanic de conductor, de o parte si de alta a izolatorului de sustinere,
pentru mpiedicarea cderii conductorului pe sol n cazul ruperii
legturii de sustinere.
Linie aerian de energie
electric - denumit i linie
electric aerian (LEA)
Instalatie montat n aer liber care serveste la transportul si distributia
energiei electrice fiind alctuit din conductoare, izolatoare,
cleme, armturi, stlpi, fundatii si instalatii de legare la pmnt.
Din punct de vedere constructiv, LEA pot fi: simplu circuit,
dublu circuit sau multiplu circuit.
Lungime a liniei de fug Lungime minim msurat pe suprafata izolatiei externe ntre prtile
metalice cu potential electric diferit.
Cnd izolatia este compus din mai multe elemente separate prin prti
metalice, drept lungime a liniei de fug a izolatiei se consider suma
lungimilor liniilor de fug ale diferitelor elemente, exclusiv prtilor
bune conductoare de electricitate.
Lungime specific a liniei de
fug
Raport dintre lungimea total a liniei de fug a izolatorului, exprimat
n centimetri si tensiunea cea mai ridicat a retelei ntre faze,
exprimat n kilovolti (cm/kV).
Mediu cu pericol de explozie Spatiu n care se manipuleaz sau se vehiculeaz produse explozive,
definit conform normativului ID 17.
Panou de ntindere Portiune de linie compus dintr-una sau mai multe deschideri, cuprins
ntre doi stlpi de ntindere consecutivi (figura 1).

- -

11
Pri de construcie ale LEA Elemente care sustin deasupra solului echipamentele LEA si cuprind:
stlpi, fundatii si alte constructii speciale.
Platform de lucru a LEA Suprafat de teren n jurul stlpilor necesar pentru executia de lucrri
noi, de modernizare, de retehnologizare sau de mentenant a LEA.
Poluare atmosferic Stare a aerului atmosferic impurificat cu substante (gaze, praf etc.)
care, n conditii de exploatare, poate da nastere, la suprafata
izolatorului, unui mediu conductor electric.
Poriuni speciale de traseu Acele portiuni din traseul liniei, n care apare coexistenta LEA
cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalatiile, constructiile
etc., situate n imediata apropiere a liniei sau cu care linia
se ncruciseaz.
Fat de acestea, linia trebuie realizat, astfel nct s se asigure,
pe de o parte, buna functionare a liniei, iar pe de alt parte, conditiile
necesare existentei si functionrii n bune conditii a elementelor
afectate de prezenta liniei.
Priz natural de pmnt a
LEA
Priz de pmnt constituit din elemente conductoare n contact
permanent cu solul, ale unor constructii sau instalatii destinate
diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite n acelasi timp pentru
trecerea curentului de defect, dac elementele conductoare sunt legate
electric direct ntre si la prtile metalice ale LEA.
Priz artificial de pmnt Priz de pmnt ale crei elemente componente sunt constituite special
pentru trecerea curentului de defect.
Regim normal de funcionare
al unei LEA
Regim n care linia n ansamblu si elementele sale componente
se gsesc n stare de functionare, fr a fi afectate prin ruperi,
deformri etc.
Regim de avarie al unei LEA Regim n care apar deformri ale elementelor componente, ruperi sau
topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme si armturi,
ruperea sau pierderea stabilittii stlpilor sau a fundatiilor etc., urmate
n general de ntreruperea functionrii liniei.
Regimul de avarie al unei LEA, considerat ca ipotez de calcul, este
regimul n care izolatoarele si lanturile de izolatoare, stlpii si
fundatiile LEA sunt solicitate n mod diferit fat de regimul normal de
functionare n urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor.
Reea electric Ansamblu de linii, inclusiv elemente de sustinere si de protectie a
acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice
conectate ntre ele.
Rezisten mecanic normat
i sarcin mecanic normat
Valori ale acestor mrimi care se realizeaz cu o asigurare de cel putin
95% si care se stabilesc statistic ca valori caracteristice normate,
corespunztoare unui coeficient de variatie normat care are o valoare
reprezentativ pentru calitatea de ansamblu a productiei, n perioada
respectiv.
Rezisten mecanic de
calcul i sarcin mecanic de
calcul
Valori ale rezistentei mecanice normate, respectiv ale sarcinii
mecanice normate, mprtite printr-un coeficient de sigurant al
materialului sau elementului constructiv respectiv, care se realizeaz
cu o asigurare de cel putin 99,9%.
Rezisten de rupere
calculat, p
rc
, i rezisten de
rupere minim, p
r min
, ale
unui conductor funie
Raport ntre valoarea fortei de rupere calculate, respectiv a fortei de
rupere minime si sectiunea real a conductorului.


- -

12
Sgeat a unui conductor
ntr-un anumit punct
Distant msurat pe vertical ntre punctul respectiv de pe curba
conductorului si dreapta care uneste cele dou puncte de suspensie
ale conductorului.
Cnd suspensia se realizeaz prin intermediul unor lanturi de ntindere,
punctele de suspensie se consider la prinderea lanturilor de
elementele stlpilor. n functie de conditiile climato-meteorologice
existente la un moment dat, sgeata conductorului ntr-un anumit
punct poate avea diferite valori (de exemplu: maxim, minim,
medie). Cea mai mare sgeat a conductorului poate fi considerat
practic la mijlocul deschiderii (figura 1).
Seciune real a unui
conductor funie, S
c

Sum a sectiunilor firelor componente ale conductorului.
Seciune nominal a unui
conductor funie
Valoare rotunjit a sectiunii sale reale, valoare care serveste
la denumirea conductorului; n cazul conductoarelor alctuite din
dou metale, se exprim prin valorile rotunjite ale sectiunilor ambelor
metale.
Stlpii LEA Constructii din metal, beton armat, lemn sau alte materiale care sustin
echipamentul LEA deasupra solului.
Suprafa a fundaiei
stlpului LEA
Suprafat de teren determinat de figura geometric rezultat din
perimetrarea fundatiei stlpului deasupra solului, inclusiv a ancorelor.
Supratensiune Orice tensiune, dependent de timp, ntre faz si pmnt sau ntre faze,
a crei valoare sau ale cror valori de vrf depsesc valorile de vrf
3
2
m
U , respectiv 2
m
U , corespunztoare tensiunilor cele mai
ridicate pentru echipament.
Supratensiunile sunt totdeauna fenomene tranzitorii.
Supratensiune de comutaie Supratensiune faz-pmnt sau ntre faze care apare ntr-un punct dat
al retelei, datorit unei operatii de comutare a unui defect sau altor
cauze si a crei form poate fi asimilat n ceea ce priveste
coordonarea izolatiei cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate
pentru ncercrile cu impuls de tensiune de comutatie.
Supratensiune temporar Supratensiune sub forma unor oscilatii neamortizate sau
slab amortizate ntre faz si pmnt sau ntre faze care apare ntr-un
punct dat al unei retele, pentru o durat relativ mare.
Supratensiune de trsnet Supratensiune faz-pmnt sau ntre faze care apare ntr-un punct dat
al retelei datorit unei descrcri atmosferice sau unei alte cauze si
a crei form poate fi asimilat, n ceea ce priveste coordonarea
izolatiei, cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru ncercarea
cu impuls de tensiune de trsnet.
Tensiune nominal a unei
linii, U
n

Valoare efectiv a tensiunii ntre faze, prin care este definit linia si
la care se refer unele caracteristici de functionare ale acesteia.
Tensiune maxim de serviciu,
U
m

Valoare efectiv maxim a tensiunii ntre faze care poate s apar
n conditii normale de functionare n orice punct al liniei,
ntr-un moment oarecare.
Tensiune convenional de
inere la impuls de comutaie
/ trsnet
Valoare de vrf a unei tensiuni de impuls de comutatie / trsnet,
aplicat n cursul ncercrilor de impuls, pentru care izolatia
nu trebuie s prezinte nici o descrcare disruptiv, dac este supus
unui numr de impulsuri de aceast valoare n conditii specificate.

- -

13

Tensiune statistic de inere
la impuls de comutaie /
trsnet
Valoare de vrf a unei tensiuni de impuls de comutatie / trsnet,
aplicat n cursul ncercrilor de impuls, pentru care probabilitatea
de tinere este egal cu o probabilitate de referint specificat.
Tensiune de 50% conturnri
a unei izolaii, U
50%

Valoare maxim a unei tensiuni standardizate care, aplicat izolatiei
respective de un numr de ori, produce conturnarea acesteia n 50%
din cazuri.
Tensiune nominal de inere
de scurt durat la frecven
industrial
Valoare efectiv a tensiunii sinusoidale de frecvent industrial,
pe care izolatia echipamentului trebuie s o suporte n timpul
ncercrilor efectuate n conditii specificate si pentru o durat
specificat care, n general, nu depseste un minut.
Traciune n conductor, T Rezistent care ia nastere n conductor, nmultit cu sectiunea real
a conductorului, n diferite stri de functionare.
Traciune orizontal, T
o
,
n conductor
Valoare a tractiunii n punctul n care tangenta la curba conductorului
este orizontal.
Traversare i subtraversare Acele ncrucisri n care LEA trece pe deasupra, respectiv pe sub
obiectul ncrucisat.
Unghi de protecie al
conductoarelor de protecie
Unghi format de verticala dus prin urma conductorului de protectie
cu dreapta care uneste aceast urm, cu urma unui conductor activ
protejat, aceste urme fiind situate n plan perpendicular, pe axul liniei
electrice aeriene protejate.
Unghi de protecie de
referin
Unghi de protectie realizat la stlpul LEA pentru conditii de
dimensionare a LEA.
Zon de protecie Zon adiacent capacittii energetice, extins n spatiu, n care
se introduc interdictii privind accesul persoanelor si regimul
constructiilor.
Zon de siguran Zon adiacent capacittilor energetice, extins n spatiu, n care
se instituie restrictii si interdictii n scopul asigurrii functionrii
normale si pentru evitarea punerii n pericol a persoanelor, bunurilor si
mediului; zona de sigurant cuprinde si zona de protectie.
Zone cu circulaie frecvent Zone din:
interiorul perimetrului construibil al localittilor;
curtile locuintelor din afara perimetrului construibil al localittilor;
unittile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate
n afara localittilor, inclusiv o portiune de 15 m de la gardul
unittii, mai putin obiectivele energetice (statii, centrale);
n afara localittilor unde pot aprea frecvent aglomerri de
persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement si turism,
popasuri, campinguri, statii ale unittilor de transport n comun etc.
Nu se consider zone cu circulatie frecvent incintele ngrdite unde
are acces numai personalul de serviciu special instruit, precum si
zonele din apropierea drumurilor si soselelor din afara localittilor.
Zone cu circulaie redus Zone care nu se ncadreaz n categoriile celor cu circulatie frecvent.
Zon a drumului Portiune a amprizei drumului, plus cte dou fsii laterale, de fiecare
parte a ei, denumite zone de sigurant, respectiv de protectie
(figura 12). Ltimea zonei drumului se stabileste prin planurile de
situatie sau proiectele de constructie, modernizare si modificare
a drumurilor, ntocmite potrivit normelor stabilite prin lege.


- -

14
Abrevieri:

LEA Linie Electric Aerian;
LT
c
Linie de Telecomunicatii;
PE Prescriptie Tehnic;
U
n
Tensiune nominal;
U
m
Tensiune maxim de serviciu;
SR Standard romn aprobat dup 28 august 1992;
CEI Comitetul Electrotehnic International;
OPGW Conductor de protectie cu fibr optic nglobat;
A.N.M. Administratia National de Meteorologie
M.A.P.M. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului


- -

15
Legend:
Portiunile de traseu ntre stlpii 1 si 3 sau 3 si 9 constituie aliniamente;
Portiunile de linie ntre stlpii 1 si 3, 3 si 6, 6 si 9 constituie panouri; stlpii 1, 3, 6 si 9 sunt stlpi de ntindere;
a
n
este deschiderea nominal;
a
i (i=1n)
- deschiderile reale;
a
v
- deschiderea la ncrcri din vnt;
a
g
- deschiderea la ncrcri verticale;
a
h
- deschiderea virtual;
h
i (i=1n)
- denivelri;
f
n
sgeata conductorului corespunztoare deschiderii nominale;
h
c
- nltimea de prindere a conductorului;
h
g
- gabaritul minim la sol;
2 - unghiul dintre dou aliniamente consecutive ale liniei.

Figura 1. Explicitarea grafic a noiunilor aliniament, panou, deschideri, denivelri.


- -

16
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERIN

Decretul 237/78 Decret pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea,
construirea, repararea liniilor electrice care trec prin pduri si terenuri
agricole.

Legea 318/2003 Legea energiei electrice.

Legea 18/91,
republicat n 1998
Legea fondului funciar.

Legea 213/98 Legea privind proprietatea public si regimul juridic al acesteia.

Legea 137/95,
revizuit n 2002
Legea protectiei mediului.

Legea 107/96,
republicat n 2004

Legea Apelor.

Legea 26/1996 Codul Silvic.

Legea 528/2002 Aprobarea O.G. 22/1999 privind administrarea porturilor si a cilor navigabile
si desfsurarea activittilor de transport naval n porturi si
pe ci navigabile.

Legea nr.333/2003 Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor

Ordonanta 43/98 Ordonanta privind regimul juridic al drumurilor.

H.G.R. nr.918/2002 Stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru
aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.

Decizia A.N.R.E.
61/1999
Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de sigurant
ale capacittilor energetice.

Ordin M.A.P.M.
nr.860/2002
Aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a
acordului de mediu.

Ordin M.A.P.M.
nr.863/2002
Aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului.

O.M.T. 119/2003 Stabilirea servitutilor aeronautice civile si a zonelor cu servituti aeronautice
civile (RACR-SACZ).

O.M.T. 494/04.09.02 Regulamentul de navigatie pe sectorul romnesc al Dunrii.

O.M.T. nr. 571 Norme tehnice privind proiectarea si amplasarea constructiilor, instalatiilor si
panourilor publicitare n zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte si
tuneluri rutiere.


- -

17
Ordinul M.M.S.S.
nr. 508/2002
M.S.F. nr. 933/2002
Norme generale de protectia muncii.

Ordinul M.M.S.S.
nr. 275/2002
Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice.

V. CONDIII CLIMATO-METEOROLOGICE, NCRCRI, GRUPAREA
NCRCRILOR

V.1. Condiii climato-meteorologice

Art. 8. Teritoriul trii noastre se mparte n cinci zone meteorologice (figura 2), care difer din punct
de vedere al intensittii si al frecventei de manifestare a principalilor factori climato-meteorologici,
de care trebuie s se tin seama la construirea liniilor aeriene de energie electric: vntul, depunerile de
chiciur, temperatura aerului.

Art. 9. La determinarea ncrcrilor normate pentru calculul mecanic al LEA, se vor considera
conditiile prevzute n tabelele 1 si 2 pentru zona meteorologic respectiv.
ncrcrile normate din vnt au fost determinate cu o perioad de revenire de 10 ani, iar cele
provenite din depuneri de chiciur cu o perioad de revenire de 10 ani pentru LEA cu tensiuni pn la
110 kV inclusiv si de 15 ani pentru LEA 220 si 400 kV.

n cazul LEA avnd circuite cu tensiuni diferite, se vor adopta conditiile prevzute n tabelele
1 si 2 pentru tensiunea cea mai mare.

Art. 10. n anumite zone cu caracter local, n care se constat conditii meteorologice mai grele dect
cele prevzute n tabelul 1 se pot adopta valori mai mari. Aceste valori trebuie s fie justificate prin
date statistice furnizate de A.N.M. sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor aeriene de
energie electric si de telecomunicatii din zonele respective si s aib frecventa de aparitie de cel putin
o dat la zece ani.

Art. 11. Presiunile dinamice ale vntului (corespunztoare vitezei mediate pe dou minute), prevzute
n tabelul 1, sunt considerate pentru nltimi deasupra solului pn la 10 m, ca presiuni de baz.
Pentru elementele componente ale liniilor, situate la nltimi diferite fat de sol, presiunile de
baz din tabelul 1 sau determinate conform art. 10 cu relatia de la art. 14 se vor majora prin nmultirea
cu coeficientii de rafal, , prevzuti n figurile 3 si 4.

Art. 12. La determinarea ncrcrilor normate pentru izolatoare, stlpi si fundatii, provenite din
presiunea vntului asupra conductoarelor neacoperite sau acoperite de chiciur, ca nltime deasupra
solului se va considera distanta msurat ntre centrul de greutate al curbelor conductorului si sol,
distant care este dat de relatia:
c
sin f
3
2
h
H
c cl
= [m], (V.1)
unde:
h
cl
este distanta medie a punctelor de prindere n clem a conductoarelor situate la diferite
nltimi fat de sol, n metri ) sin
h
(h
iz pr cl iz
l = , n cazul stlpilor echipati cu lanturi de sustinere;
h
pr
- distanta punctului de prindere al lantului de izolatoare fat de sol, n metri;
f
c
- valoarea sgetii conductoarelor n conditiile din art. 23, punctele d sau g, n metri;

- -

18
l
iz
- lungimea lantului de sustinere, n metri;

c
- unghiul maxim de nclinare a conductorului sub actiunea vntului (relatia VIII.5);

iz
- unghiul maxim de nclinare a lantului de izolatoare sub actiunea vntului (relatia
VIII.4).

n cazul stlpilor echipati cu lanturi de ntindere l
iz
= 0 si h
cl
= h
pr
.
nltimea H se determin pentru fiecare nivel de prindere al conductoarelor.

- -

19

Figura 2. Zonarea teritoriului Romniei din punct de vedere al condiiilor climato-meteorologice.

- -

20
Tabelul 1. Presiunea dinamic de baz, dat de vnt (corespunztoare vitezei mediate pe
dou minute) la nlimea de 10 m deasupra terenului i
grosimea stratului de chiciur pe conductoarele LEA.

Presiunea dinamic
de baz, p
Grosimea stratului de chiciur
pe conductoarele LEA, b
ch
3, 4)

Altitudinea
Vnt maxim
nesimultan
cu chiciur,
p
(V)

Vnt
simultan cu
chiciur,
p
(v+ch)

U
n
110 kV U
n
= (220400) kV
Zona
meteorologic
m daN/m
2
daN/m
2
mm mm
Zona A 30 12 (12)
5)
16 20
Zona B 42 16,8 (15)
5)
Zona C 55 20 (17)
5)
Zona D
1)
800

22 24
1000 40 16
1200 45 18
1400 65 26
1600 90 36
1800 110 44
2000 130 52
2200 150 60
Zona E
2)
2400 170 68
Grosimea stratului de chiciur se va
stabili pe baza datelor statistice
furnizate de A.N.M. sau rezultate din
statisticile de exploatare ale LEA si
LTc din zonele respective.

Not:
1. Zon meteorologic cu conditii deosebite de vnt, pentru care se vor cere date de la
A.N.M.

2. n zone cu altitudini mai mici de 1400 m, presiunea dinamic de baz luat n considerare
nu trebuie s aib valori mai mici dect a zonelor limitrofe, cu altitudinea sub 800 m.

3. Grosimea stratului de chiciur, b
ch
, pe conductoare se consider conform figurii 5.

4. Greutatea volumic a chiciurei,
ch
, se consider egal cu 0,75 daN/dm
3
. n cazul cnd
se adopt, n conformitate cu prevederile art. 10 pentru zonele (AD), grosimi ale stratului de
chiciur depus pe conductoare mai mari dect cele specificate n tabelul 1 si peste 30 mm
pentru zona E, se poate micsora valoarea greuttii volumice a chiciurei pn la
cel mult 0,5 daN/dm
3
.

5. Valorile dintre paranteze se refer la liniile aeriene cu tensiunea de 20 kV.

- -

21

Figura 3. Variaia coeficientului de rafal i neuniformitate al vntului pe conductor,
c
,
n funcie de nlimea H, deasupra solului i deschiderea a.

Figura 4. Variaia coeficientului de rafal pentru stlpi,
s
, i lanuri de izolatoare,
iz
,
n funcie de nlimea H, deasupra solului.


- -

22

Art. 13. Pentru calculul conductoarelor, la determinarea ncrcrilor normate pentru conductoarele
acoperite sau neacoperite cu chiciur provenite din presiunea vntului, se consider ca distant, H,
o nltime medie de suspensie, indiferent de nltimea la care se gsesc diferitele conductoare
(active si de protectie), distant determinat cu relatia:
) f
3
2
h (
n
1
H
ci cli
n
1 i
=

=
[m], (V.2)
unde:
h
cli
reprezint distantele h
cl
pentru diferitele conductoare, n metri;
f
ci
- sgetile diferitelor conductoare de pe stlp, n metri;
n - numrul conductoarelor.

nltimea H se calculeaz ca nltime medie a tuturor conductoarelor de acelasi tip si dimensiune,
separat pentru conductoare active si conductoare de protectie.

Tabelul 2. Valorile temperaturii aerului.

Temperatura aerului (C) Zona
meteorologic
maxim Minim medie de formare a chiciurei
Toat tara + 40 - 30 + 15 - 5
Zone cu altitudini
peste 800 m
+ 40 - 30 + 10 - 5

V.2. Determinarea ncrcrilor normate

V.2.1. ncrcri datorate aciunii vntului pe elementele liniei

Art. 14. ncrcrile unitare provenite din aciunea vntului se determin cu ajutorul presiunii
dinamice de baz, p, care se va lua din tabelul 1 sau se va determina cu relatia:
16,3
v
2
p = [daN/m
2
], (V.3)
conform precizrilor din art. 10; v este viteza vntului, n m/s.

n functie de nltimea de aplicare a fortelor, presiunea dinamic se majoreaz cu coeficientul de
rafal, , din figurile 3 si 4, care nu depinde de valorile vitezei vntului.

a. ncrcrile unitare provenite din aciunea vntului pe conductoare, g
vc
, se calculeaz cu relatia:
10
3
d p
c
c
tc
g
vc
= [daN/m], (V.4)
n care c
tc
este coeficientul aerodinamic, determinat conform tabelului 3.


- -

23
Tabelul 3. Valorile coeficientului aerodinamic, c
tc
, pentru conductoare.

Specificatia
Coeficientul
aerodinamic, c
tc

Diametrul conductorului mai mare sau egal cu 20 mm 1,10
Fr chiciur
Diametrul conductorului mai mic de 20 mm
Cu chiciur Indiferent de diametrul conductorului
1,20

c
este coeficientul care tine seama de rafala si neuniformitatea vntului pe conductor, depinznd
de turbulenta vntului (n functie de rugozitatea terenului) si de rspunsul dinamic al conductorului.
Include efectul combinat al variatiei vitezei vntului att cu nltimea, ct si cu mrimea deschiderii
(neuniformitatea vntului pe deschidere).

Pentru zone deschise (cmpii, silvostepe, malurile deschise ale mrii, lacurilor etc.), precum si
pentru zone construite, cu nltimi mai mici de 10 m, situate la altitudini pn la 1300 m deasupra
nivelului mrii si nltimi medii de suspendare a conductoarelor, determinate conform art. 13, pn
la 60 m inclusiv, coeficientul de rafal si neuniformitate al vntului pe conductor,
c
, se determin din
figura 3.

Not:
Pentru deschideri mai mici de 100 m si mai mari de 800 m se va considera valoarea coeficientului
de rafal si neuniformitate ale vntului pe conductor,
c
, corespunztoare deschiderii de 100 m, respectiv
800 m. Pentru nltimi medii de suspendare mai mici de 10 m, se va adopta valoarea coeficientului,
c
,
corespunztoare nltimii de 10 m. Pentru nltimi intermediare curbelor prezentate n figura 3,
valoarea coeficientului,
c
, se va deduce prin interpolarea liniar a valorilor corespunztoare de pe cele
dou curbe adiacente.

Pentru zonele de munte si pentru stlpii cu nltimi de peste 60 m utilizati la marile traversri,
coeficientul de rafal si neuniformitate pe conductor,
c
, se va determina separat, functie de situatia local
(gradul de rugozitate al terenului) si de tipul liniei.

d este diametrul conductorului, d
c
, n ipoteza fr chiciur, respectiv diametrul conductorului,
d
c
, plus de dou ori grosimea stratului de chiciur, b
ch
:
ch c
b 2
d
d + = [mm], (V.5)
n ipoteza cu chiciur (figura 5), n mm;
grosimea stratului de chiciur, b
ch
, se ia din tabelul 1.

Figura 5. Grosimea stratului de chiciur, b
ch
, pe conductoare.


- -

24
b. ncrcrile unitare provenite din aciunea vntului pe lanurile de izolatoare,
iz
v
g , se calculeaz
cu relatia:
p
iz
ti
c
v
g
iz
= [daN/m
2
], (V.6)

n care c
ti
este coeficientul aerodinamic, determinat n tabelul 4.

ti
, pentru calculul ncrcrilor
rezultate din aciunea vntului asupra izolatoarelor.

Tipul lanturilor sau legturilor
Simplu Dublu Tipul izolatoarelor
Coeficientul aerodinamic, c
ti

Lanturi de izolatoare
tip cap-tij
0,35 0,55
Lanturi de izolatoare tip
tij si izolatoare suport
0,55 0,80

iz
este coeficientul de rafal al vntului pe lantul de izolatoare, n functie de nltimea de prindere
a lantului de izolatoare fat de nivelul solului. Se determin din figura 4.

c. ncrcrile unitare provenite din aciunea vntului pe stlpi,
st
v
g , se calculeaz cu relatia:
p
s
ts
c
v
g
st
= [daN/m
2
], (V.7)
n care c
ts
este coeficientul aerodinamic al stlpului, determinat n figura 6 pentru stlpii metalici si
n tabelul 5 pentru stlpii din beton sau din teav.

ts
, pentru stlpii din beton sau din eav.

Elementul
Coeficientul
aerodinamic, c
ts

Stlp cu sectiune orizontal circular (beton centrifugat, teav metalic, lemn) 0,7
Stlp cu suprafete plane (beton vibrat) 2,0

Pentru stlpii spatiali, din teav, calculul coeficientului c
ts
se recomand s se efectueze dup
STAS 10101/20-90.

s
este coeficientul de rafal pe stlp, depinznd de turbulenta vntului (n functie de rugozitatea
terenului) si de rspunsul dinamic al structurii. Include efectul variatiei vntului cu nltimea.

Valoarea coeficientului,
s
, este variabil cu nltimea deasupra terenului a centrului de greutate
al suprafetei elementului component al stlpului pe care actioneaz vntul.
Pentru zone deschise (cmpii, silvostepe, maluri deschise ale mrii, lacurilor etc.), precum si
pentru zone construite cu obstacole cu nltimi mai mici de 10 m, situate la altitudini pn la 1300 m
deasupra nivelului mrii, coeficientul de rafal, , pentru stlpii cu nltimi pn la 60 m, se determin
din figura 4.


- -

25
Not:
Pentru stlpi sau elemente componente de stlpi cu nltimea centrului de greutate mai mic de
10 m se adopt valoarea,
s
, corespunztoare nltimii centrului de greutate de 10 m.

Pentru stlpii cu nltimea de peste 60 m, de exemplu stlpii marilor traversri, valoarea
coeficientului de rafal pe stlp,
s
, se determin separat, n functie de situatia local (rugozitatea
terenului) si de tipul liniei.

Figura 6. Variaia coeficientului aerodinamic, c
ts
,

n funcie de coeficientul de umplere, ,
pentru stlpii LEA din zbrele corniere.


- -

26
Art. 15. ncrcrile totale provenite din aciunea vntului pe fiecare element constructiv al
liniei se calculeaz pe baza ncrcrilor unitare datorate actiunii vntului, determinate n art. 14 la
punctele a, b, c.

a. ncrcrile provenite din aciunea vntului pe conductoare, F
c
, actionnd normal pe axul
conductoarelor, se calculeaz cu relatia:
2
sin
v
a
vc
g
c
F = [daN], (V.8)
unde:
a
v
este deschiderea la ncrcri din vnt, n metri;
g
vc
- ncrcarea unitar, determinat la art. 14, punctul a, n daN/m;
- unghiul orizontal dintre directia dup care actioneaz vntul si directia conductorului liniei,
n grade.

n ipotezele cu vnt actionnd n lungul liniei:
C VC C
f g 2 F = [daN], (V.9)
unde:
f
c
este sgeata conductorului, n m;
g
vc
- ncrcarea unitar determinat la art. 14 punctul a, n daN/m, cu luarea n considerare a
coeficientului de rafal pe conductor,
c
, determinat din figura 3, corespunztor nltimii de prindere n
clem a conductorului minus 0,5
.
f
c
.

Efectul total al vntului pe conductoarele fasciculare se consider egal cu suma ncrcrilor
pe subconductoare, fr s se tin seama de efectul de ecranare al unui subconductor asupra altuia.

b. ncrcrile provenite din aciunea vntului pe izolatoare, F
iz
, se determin cu relatia:

iz
A
v
g
iz
F
iz
= [daN], (V.10)
unde:

iz
v
g - ncrcarea unitar, determinat la art. 14, punctul b, n daN/m
2
;
A
iz
- aria dreptunghiului avnd ca laturi lungimea total a lantului de izolatoare, respectiv pentru
izolatorul suport, nltimea acestuia si diametrul maxim al izolatorului, n m
2
.
n ipotezele de vnt simultan cu chiciur, aria, A
iz
, se majoreaz cu 25%.

c. ncrcrile provenite din aciunea vntului pe stlpi, F
st
, se calculeaz astfel:

n cazul vntului perpendicular pe linie:
st
A
st
v
g
st
F = [daN], (V.11)
n cazul vntului la 45:
st
A
v
g 0,75
st
F
st
= [daN], pentru fiecare din cele dou fete adiacente expuse la vnt,
unde:

st
v
g este ncrcarea unitar, determinat la art. 14, punctul c, pentru fiecare element component
al stlpului, n daN/m
2
;

- -

27
A
st
- aria plinurilor constructiei elementelor componente ale stlpului, numai o fat pentru
vntul perpendicular si fiecare din fetele adiacente pentru vntul la 45, n m
2
.

Pentru suprafete cilindrice este egal cu sectiunea diametral a elementului stlpului.
n ipotezele vnt simultan cu chiciur se ia n considerare o suprafat majorat a stlpului metalic
cu zbrele (sau de beton cu alveole), egal cu 1,5
.
A
st
.

La stlpii simplii de beton centrifugat, metalici tubulari sau de lemn nu se ia n considerare
o crestere a suprafetei stlpului n ipoteza vnt simultan cu chiciur.

V.2.2. ncrcri datorate maselor proprii i a depunerilor de chiciur

Art. 16. ncrcrile unitare provenite din masa conductoarelor i a depunerilor de chiciur
se determin cu relatia:
pentru conductoare neacoperite cu chiciur, g
1
:
g
1
= g
c
[daN/m], (V.12)

n care g
c
este masa unitar a conductorului gresat, care se gseste n standardele de conductoare;

pentru chiciur, g
2
:
3
10 ) d (b b a g
ch c ch ch 2
+ = [daN/m], (V.13)
n care:
d
c
este diametrul conductorului, n mm;
b
ch
- grosimea stratului de chiciur, definit n tabelul 1, n mm;

ch
- greutatea volumic a chiciurei, n daN/dm
3
;

pentru conductoarele acoperite cu chiciur, g
3
:
g
3
= g
1
+ g
2
[daN/m]. (V.14)

Art. 17. ncrcrile totale provenite din masa i depunerile de chiciur pe elementele liniei sunt:

a. ncrcri provenite din masa conductoarelor i a depunerilor de chiciur:

pentru conductoare neacoperite cu chiciur, G
c
:
G
c
= g
1
a
g
[daN], (V.15)

pentru conductoare acoperite cu chiciur, G
c.ch
:

G
c.ch
= g
3
. a
g
[daN], (V.16)
n care a
g
este deschiderea la ncrcri verticale, n metri.

b. ncrcri provenite din masa lanurilor de izolatoare i a depunerilor de chiciur:

pentru lanturi de izolatoare neacoperite de chiciur: G
iz
;
pentru lanturi de izolatoare acoperite cu chiciur: G
iz.ch
= 1,1
.
G
iz
,

- -

28
n care G
iz
este suma maselor elementelor componente din lantul de izolatoare.

c. ncrcri provenite din masa stlpilor i a depunerilor de chiciur:

pentru stlpi neacoperiti cu chiciur: G
st
;
pentru stlpi (metalici sau din beton) acoperiti cu chiciur: G
st.ch
= 1,1
.
G
st,

n care G
st
este suma maselor elementelor componente ale stlpului.

V.2.3. ncrcri datorate traciunii din conductoare

Art. 18. ncrcrile unitare provenite din traciunea din conductoare, p
o
, se calculeaz pe baza
sectiunii reale a conductoarelor si a tractiunii orizontale unitare din conductoare, corespunztoare
temperaturii si ncrcrilor normate date de masa proprie si suprasarcinile exterioare, potrivit ipotezelor
de ncrcare de la art. 23, cu ajutorul ecuatiei de stare, pornindu-se de la strile definite n art. 31.

ncrcrile datorate tractiunii din conductoare se aplic n punctul de prindere al lantului de
izolatoare de stlp si se consider c actioneaz orizontal, n directia conductoarelor.

Art. 19. ncrcri totale datorate traciunii n conductoare care acioneaz asupra lanurilor de
izolatoare i a stlpilor
n regim normal:
T
o
= p
o
. S
c
[daN], (V.17)
n acest caz, tractiunea unitar, p
o
,

se calculeaz n conditiile art. 23, punctele d si g.

n regim de avarie:
pentru fazele neavariate:
T
o
= p
o
. S
c
[daN], (V.18)
n acest caz, tractiunea unitar, p
o
,

se calculeaz conform art. 23, punctul g (corespunztoare ncrcrii
totale g
7a
tabelul 8);
pentru fazele avariate, ncrcarea, F, se determin n conformitate cu tabelul 6.

Tabelul 6. ncrcri, F, care acioneaz asupra stlpilor i lanurilor de izolatoare
n regim de avarie.

Caracteristicile echipamentului
Tipul functional
al stlpului
Sistemul de prindere
a conductorului
Tipul clemelor sau
al legturilor
Tipul
conductoarelor
Relatia de calcul
pentru ncrcarea
F (daN)
Normal Sustinere
Cleme cu tractiune
limitat
Active F = k
e
. d
c
Active F = k
s
. k
n
. T
o
Sustinere
ntrit Sustinere
Cleme cu retinerea
conductorului
Protectie F = 0,4 . T
o
ntindere Legturi de ntindere
Active si
de protectie ntindere si
terminal
ntindere Cleme de ntindere
Active si
de protectie
F = n . T
o

- -

29
unde:
T
o
= p
o
. S
c
[daN], (2.19)
cu p
o
calculat conform art. 23, punctul g (corespunztor ncrcrii totale g
7a
tabelul 8), n daN/mm
2
;
n este numrul conductoarelor pe faz,
k
e
- coeficientul care tine seama de efectul de eliberare a conductorului din clem la o anumit
valoare a tractiunii n conductor, n daN/mm:
k
e
= 25, pentru stalpii LEA cu U
n
110 kV;
k
e
= 50, pentru stalpii LEA cu U
n
> 110 kV;
k
s
- coeficientul care tine seama de reducerea tractiunii n conductor prin nclinarea lantului de
izolatoare de sustinere n lungul liniei; k
s
= 0,65;
k
n
- coeficientul care tine seama de numrul conductoarelor pe faz:
k
n
= 1,0 pentru n = 1;
k
n
= 0,8 pentru n = 2;
k
n
= 0,7 pentru n = 3;
k
n
= 0,6 pentru n = 4.

n cazul utilizrii la stlpii de sustinere a consolelor, traverselor sau coronamentelor articulate,
deformabile etc. se poate tine seama de reducerile corespunztoare ale ncrcrilor care se transmit asupra
stlpilor, n cazul ruperii conductoarelor.

V.3. Determinarea ncrcrilor de calcul

Art. 20. ncrcrile de calcul care stau la baza dimensionrii elementelor componente ale LEA se obtin
prin nmultirea ncrcrilor normate, determinate conform subcap. V.2., cu coeficientii partiali de
sigurant, tinndu-se seama de gruparea ncrcrilor precizate n subcap. V.4.

Art. 21. Clasificarea si determinarea ncrcrilor de calcul, mpreun cu coeficientii partiali de sigurant,
care stau la baza dimensionrii elementelor componente ale LEA, sunt prezentate n tabelul 7.

Tabelul 7. Clasificarea, determinarea ncrcrilor de calcul i coeficienii pariali de siguran
pentru dimensionarea elementelor LEA.

Coeficientul partial de sigurant
a
Categorii de
ncrcri
ncrcri
Zonele
A, B si C
Zonele
D si E
Zonele
A, B si C
Zonele
D si E
Permanente
(P)
Masa proprie
(stlpi, cabluri, conductoare,
izolatoare, instalatii etc.)
1,10
(0,90)
*

1,10
(0,90)
*

LEA
(20 110) kV
1,30 1,50 0,25 0,45
a) Presiunea
vntului pe
conductoare,
stlpi, cabluri,
izolatoare cu sau
fr chiciur
LEA
(220 400) kV
1,50 1,70 0,30 0,50
b) Masa chiciurei pe conductoare
(active si de protectie), stlpi,
izolatoare etc.
1,80
(1,00)
*

1,80
(1,00)
*

Variabile
(V)
c) Tractiunea conductoarelor
n regim normal de functionare
1,30
**
-

- -

30
Exceptionale
(E)
Tractiunea conductoarelor
n regim de avarie
- 1,10
**
Regim de
montaj (M)
ncrcri rezultate din
schema de montaj
1,10 -
*)
Valorile 0,9, respectiv 1,0 se introduc n calcul, dac ncrcrile respective au efect defavorabil
asupra rezistentei sau stabilittii unor elemente ale stlpului sau fundatiilor la starea limit analizat.
**)
Se refer la determinarea tractiunii n conductoare pentru calculul stlpilor si se aplic tractiunii
maxime normate (rezultat din ncrcrile normate).

Not:
Pentru marile traversri, coeficientii partiali de sigurant pentru ncrcrile din vnt pot fi luati
mai mari dect cei indicati n tabelul 7, n functie de importanta traversrii si de situatia local.

Art. 22. La calculul si dimensionarea elementelor componente ale LEA n regimurile normale de
functionare (gruparea fundamental de ncrcri) si regimurile de avarie (gruparea special de ncrcri),
gruprile ncrcrilor din art. 23 se fac dup urmtoarele relatii:

Regim normal de functionare
ncrcri normate:
P V
i i

+ (intervin la determinarea sgetilor conductoarelor);
ncrcri de calcul:

+
i n
i
n
V P .

Regim de avarie
ncrcri de calcul:

+ +
i a i a
i
a
E V P .

V.4. Gruparea ncrcrilor

Art. 23. La calculul si dimensionarea elementelor componente ale LEA se iau n considerare urmtoarele
grupri ale ncrcrilor, datorate factorilor climato-meteorologici, cu ipoteze de ncrcare:
a) temperatura minim (vntul si chiciura lipsesc);
b) temperatura medie (vntul si chiciura lipsesc);
c) temperatura medie, viteza vntului de 10 m/s (chiciura lipseste);
d) temperatura medie, viteza maxim a vntului (chiciura lipseste);
e) temperatura maxim (vntul si chiciura lipsesc);
f) temperatura de formare a chiciurei si depuneri de chiciur pe elementele componente ale liniei
(vntul lipseste);
g) temperatura de formare a chiciurei (vntul simultan cu chiciura si depuneri de chiciur pe
elementele componente ale liniei).

Art. 24. Temperaturile minime, medii, maxime si de formare a chiciurei care se iau n considerare pe
teritoriul trii pentru dimensionarea elementelor componente ale LEA sunt cele prezentate n tabelul 2.


- -

31
Art. 25. n tabelul 8 sunt rezumate relatiile pentru determinarea ncrcrilor unitare normate si de calcul
pe conductoarele liniilor electrice aeriene, iar n tabelul 9 sunt prezentate formulele pentru determinarea
fortelor pe stlp provenite din ncrcrile de calcul datorate actiunii vntului pe conductoarele liniilor
electrice aeriene.

Tabelul 8. Determinarea ncrcrilor unitare normate i de calcul pe conductoarele
liniilor electrice aeriene i gruparea lor pe regimurile de funcionare.

ncrcri
(daN)
Regim normal
(gruparea fundamental)
Regim de avarie
(gruparea special)
Masa proprie a
conductorului
g
1
= g
c
Masa depunerii de
chiciur pe conductor
3
10
ch
)
ch
b
c
(d b a
2
g
+ =
Masa total (proprie si
a depunerii de chiciur)
a conductorului
3
10
ch
)
ch
b
c
(d b a
c
g
3
g
+ + =
Presiunea dat de vnt
pe conductorul
neacoperit cu chiciur
3 -
10
c
d
(v)
p
c
tc
c
4
g =
-
pe conductorul acoperit
cu chiciur
3
10 )
ch
b 2
c
(d
ch) (v
p
c
tc
c
5
g
+
+
=

3
10 )
ch
b 2
c
(d
ch) (v
p
c
tc
c
n
5a
g
+
+
=
ncrcarea total pe
conductor n conditiile
vntului maxim
2
4
g
2
1
g
6
g + =
-
n
c
r
c
r
i

n
o
r
m
a
t
e

p
r
o
v
e
n
i
t
e

d
i
n
:

ncrcarea total pe
de vnt si chiciur
2
5
g
2
3
g
7
g + =
2
5a
g
2
3
g
7a
g + =
Masa proprie a
conductorului
*
)
c
g 0,90
1c
(g
c
g 1,10
1c
g = =
Masa depunerii de
chiciur pe conductor
*
]
3
10
ch
)
ch
b
c
(d b a 1,00
2c
[g
3
10
ch
)
ch
b
c
(d b a 1,80
2c
g
+ =
+ =

Masa total (proprie si
a depunerii de chiciur)
a conductorului
*
]
3
10
ch
)
ch
b
c
(d b a 1,00
c
g 0,90
3c
[g
3
10
ch
)
ch
b
c
(d b a 1,80
c
g 1,10
3c
g
+ =
+ =

pe conductorul
neacoperit de chiciur
3
10
c
d
(v)
p
c
tc
c
n
4c
g
=
-
pe conductorul acoperit
cu chiciur

+
=
ch) (v
p
c
tc
c
n
5c
g
3
10 )
ch
b 2
c
(d
+

+
=
ch) (v
p
c
tc
c
a
5ac
g
3
10 )
ch
b 2
c
(d
+
n
c
r
c
r
i

d
e

c
a
l
c
u
l

p
r
o
v
e
n
i
t
e

d
i
n
:

ncrcarea total pe
vntului maxim
2
4c
g
2
1
g
6c
g + = -

- -

32
ncrcarea total pe
de vnt si chiciur
2
5c
g
2
3c
g
7c
g + =

*)
Relatiile dintre paranteze se introduc n calcul dac ncrcrile respective au efect defavorabil
asupra rezistentei sau stabilittii unor elemente ale stlpilor sau ale fundatiilor, la starea limit analizat.

Tabelul 9. Determinarea forelor de calcul datorate aciunii vntului
pe conductoarele LEA (daN/faz).

Tipul stlpului
Directia de
actionare a
vntului
Forte dup directia x-x
( pe LEA la stlpi de sustinere
sau n axul consolelor
stlpilor de colt)
Forte dup directia y-y
(n lungul LEA sau perpendicular
pe axul consolelor la stlpii de colt)

v vc n c a g n
-
45
v vc n c a g n 5 , 0 -
Stlp de sustinere
Stlp de ntindere
Stlp terminal
n aliniament
|| - c vc n c f g n 2
u sin a g n
3
v vc n c -
45
sinu a g n 0,5 v vc n c sinu u cos a g n
2
v vc n c
Stlp de colt
(a
n
= a
n+1
)
|| - u cos a g n
3
v vc n c

Not:

n
este coeficientul partial de sigurant;
g
vc
- ncrcarea unitar provenit din actiunea vntului pe conductoare, n daN/m;
f
c
- sgeata conductorului, n m;
n
c
- numrul de conductoare pe faz;
2 - unghiul dintre aliniamentele liniei, n grade;

2
a a
a
1 i i
v
+ +
= - deschiderea la ncrcri din vnt a stlpului, n metri.

Ipotezele de actionare ale vntului sunt:
- vnt perpendicular pe linie;
45 - vnt la 45 pe linie;
|| - vnt n lungul liniei.

- -

33

VI. CONDUCTOARE

Art. 26. Din punct de vedere al materialelor si al alctuirii constructive, la construirea LEA se utilizeaz
conductoare funie din aluminiu, aliaje de aluminiu, otel, conductoare funie din aluminiu-otel si aliaje de
aluminiu-otel, precum si conductoare speciale cu fibre optice nglobate (n diferite variante constructive).
La liniile de medie tensiune se pot utiliza conductoare izolate.

Art. 27. Conditiile tehnice generale, dimensiunile si caracteristicile fizico-mecanice ale conductoarelor
LEA trebuie s corespund standardelor sau normelor interne ale productorilor.
n cazul unor tipuri noi sau speciale de conductoare nestandardizate sau fr norme interne,
se consider, pentru caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor componente, valorile din tabelul 10.

Art. 28. Din considerente mecanice, conductoarele vor avea urmtoarele sectiuni active minime:
25 mm
2
pentru conductoare funie de aluminiu-otel, aliaje de aluminiu-otel si aliaje de aluminiu;
16 mm
2
pentru conductoare funie de otel.
Pentru portiunile speciale de traseu (traversri, apropieri de constructii etc.), sectiunile minime ale
conductoarelor sunt precizate n tabelul 18.

Art. 29. Pentru conductoarele de protectie din otel se utilizeaz srme din otel de nalt rezistent.
Caracteristicile acestora trebuie s fie cel putin cele indicate n SR CEI 60888:1994.

Art. 30. Srmele din otel, utilizate la realizarea conductoarelor funie de otel si a prtii (inimii) de otel
a conductoarelor de aluminiu-otel si aliaje de aluminiu-otel, vor fi protejate mpotriva coroziunii cu
un strat gros de zinc avnd caracteristicile cel putin corespunztoare clasei a 2-a de zincare indicate n
SR CEI 60888:1994.

Art. 31. Calculul mecanic al conductoarelor se efectueaz dup metoda la stri limit, n care rezistentele
de calcul sunt stabilite n procente din rezistenta de rupere calculat a conductorului, p
rc
.

Prin calcul, se urmreste ca rezistentele mecanice de calcul s nu fie depsite cu mai mult de 5%
n punctele de prindere ale conductorului n cleme, la diferite stri de functionare.

Se vor verifica urmtoarele stri:
a) starea de solicitare maxim, aprut n ipoteza corespunztoare art. 23, punctul g, cu
ncrcarea, g
7c
, din tabelul 8, pentru care valoarea maxim a rezistentei de calcul va fi de 0,7
.
p
rc
;
b) starea de temperatur minim, corespunztoare art. 23, punctul a, cu ncrcarea, g
1c
, pentru
care valoarea maxim a rezistentei de calcul va fi de 0,5
.
p
rc
;
c) starea de solicitare de fiecare zi, corespunztoare art. 23, punctul b, cu ncrcarea, g
1c
, pentru
care valoarea maxim a rezistentei de calcul va fi de 0,18
.
p
rc
, cnd deschiderea este mai mare de 120 m
si conductoarele nu sunt prevzute cu antivibratoare si 0,25
.
p
rc
, cnd deschiderea este mai mic de 120
m sau cnd conductoarele sunt prevzute cu antivibratoare.

Calculul mecanic al conductoarelor izolate si a celor cu fibr optic inclus se face n acelasi mod
ca la conductoarele normale.

n plus, pentru conductoarele cu fibr optic nglobat, productorii trebuie s aduc dovezi bazate
pe teste c, n oricare din strile a), b) sau c) definite mai sus, la limit, caracteristicile mecanice si optice
ale fibrei rmn neschimbate.

- -

34
Montarea de antivibratoare pe conductoarele nefasciculare si pe conductoarele de protectie se face
n functie de morfologia terenului, indiferent de valoarea maxim a rezistentei de calcul adoptat. Analiza
se va face pe toat linia pentru fiecare deschidere n parte, cu ajutorul diagramelor din figura 7.
*)

Diagramele delimiteaz zonele sigure, cu sau fr antivibratoare montate, de zona nesigur,
unde sunt necesare sisteme de amortizare speciale, n functie de rapoartele a
i
. d
c
/ g
1
si p
o
/
1
.

Figura 7. Diagrama privind protecia conductoarelor LEA cu antivibratoare,
n funcie de forma i caracteristicile terenului.

- - - zone deschise, plane, fr copaci sau constructii sau n apropierea unor ape
zone deschise, usor denivelate, cu copaci si cldiri
Legend:
a
i
este deschiderea ntre stlpi, n m;
d
c
- diametrul conductorului, n m;
g
c
- masa unitar a conductorului, n kg/m;

c
- masa specific a conductorului, n kg/mmm
2
;
p
o
- tractiunea orizontal unitar n conductor la 15C, n kg/mm
2
.

Art. 33. Sgetile maxime ale conductoarelor se calculeaz n ipotezele corespunztoare art. 23 punctele
e si f; sgetile minime si sgetile medii se calculeaz n ipotezele corespunztoare art. 23 punctele
a, respectiv b, la ncrcri normate, cu urmtoarele precizri:
vntul actioneaz perpendicular pe conductoare;
coeficientul de rafal si neuniformitate al vntului se determin pe baza nltimii medii de
suspensie a conductorului din deschiderea cea mai defavorabil din panou, din punct de vedere al
tractiunii orizontale, conform art. 13.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
*)
Preluate din Raportul CIGRE Committee 22, Working Group 11, Task Force 04 Safe Design
Tension with Respect to Aeolian Vibrations octombrie 2001.

- -

35

La calculul curbelor sablon utilizate la amplasarea stlpilor pe profilul liniei, n faza de proiectare,
se consider starea final a tractiunilor si sgetilor conductoarelor. Aceasta tine seama de fenomenul de
fluaj. Ca stare final se ia starea existent dup 10 ani de functionare.

La calculul sgetilor de montaj ale conductoarelor se va considera starea initial, respectiv starea
dinaintea aparitiei fenomenului de fluaj. Tractiunile si sgetile conductoarelor pentru starea initial
se calculeaz plecnd de la valorile maxime ale rezistentelor de calcul indicate la art. 31.

Calculul tractiunilor la alte stri dect cele de dimensionare se face cu ajutorul ecuatiei de stare,
aplicndu-se metoda cu module de elasticitate initial si final egale.

n situatia n care fabricantii ofer date suplimentare certe, se pot aplica:
metoda de calcul cu module de elasticitate initial si final diferite,
metode de calcul exacte, cu utilizarea de curbe de ncrcare revenire ale conductoarelor si
de fluaj (considerat dup 10 ani) ntocmite pe baz de teste.

Art. 33. Valorile contragreuttilor se determin n ipotezele corespunztoare art. 23, punctele a si d.

Art. 34. Sgetile de montaj si sgetile cu care se reprezint curbele sablon ale conductoarelor
se calculeaz cu valori ale ncrcrilor si tractiunilor normate, pornindu-se de la ncrcarea de calcul
(g
7c
sau g
1c
) si valoarea maxim a rezistentei de calcul, admis la starea de dimensionare, indicat la
art. 31.


- -

36
Tabelul 10. Caracteristicile fizico-mecanice ale srmelor componente ale conductoarelor funie pentru LEA.
Caracteristici
Rezistivitatea
electric n curent
continuu la 20C
Coeficientul
de temperatur
al rezistentei
electrice
Greutatea
volumic
(greutatea
specific)
Coeficientul
de dilatare
termic
liniar
Modulul
de elasticitate
Rezistenta
la
rupere
Material LEA mm
2
/m C
-1
kg/dm
3
C
-1
daN/mm
2
daN/mm
2
LEA
existent
e
0,028264 0,004 2,7 2,310
-5
5500
(18,517,3) pentru fire cu
= (1,852,50) mm;
= (2,504,00) mm
A
l
u
m
i
n
i
u

LEA
noi
< 0,028264 0,00403 2,703 2,310
-5
5500
= (1,852,50) mm;
= (2,503,50) mm
A
l
i
a
j
e

d
e

a
l
u
m
i
n
i
u

-
0,032840 - tip A
0,032530 - tip B
0,0036 2,703 2,310
-5
5500
32,5 (tip A), 29,5 (tip B)
pentru fire cu _ 3,5 mm;
31,5 (tip A), 29,5 (tip B)
pentru fire cu > 3,5 mm
LEA
existent
e
(0,25100,2493)
pentru fire cu
= (1,453,20) mm
0,0045 7,85 1,1510
-5
19600 117,6
O
t
e
l

c
a
t
e
g
o
r
i
a

B

LEA
noi
- - 7,78 1,1510
-5
19600
= (1,244,25) mm
LEA
existent
e
(0,25100,2493)
pentru fire cu
= (1,453,20) mm
0,0045 7,85 1,1510
-5
19600 137,3
O
t
e
l

c
a
t
e
g
o
r
i
a

C

LEA
noi
- - 7,78 1,1510
-5
(19600)
= (1,244,25) mm


- 37 -

VII. IZOLATOARE, CLEME, ARMTURI

VII.1. Izolaie

Art. 35. Pentru dimensionarea din punct de vedere electric a izolatoarelor sau a lanturilor de izolatoare
ale LEA, tipul si numrul izolatoarelor de suspensie din lanturile de izolatoare sau tipul izolatoarelor
suport se aleg, astfel nct s se asigure un nivel de izolatie caracterizat dup cum urmeaz:

a) Tensiunea nominal de tinere la frecvent industrial timp de un minut sub ploaie,
n functie de tensiunea nominal a liniei, trebuie s aib cel putin valorile din tabelul 11.
b) Tensiunea nominal de tinere la unda de impuls de form normalizat de 1,2/50 s,
de polaritate care conduce la tensiunea de tinere cea mai mic, trebuie s fie cel putin egal cu
valorile din tabelul 11.
c) Tensiunea nominal de tinere la unda de impuls de comutatie 250/2500 s trebuie s fie
cel putin egal cu valorile din tabelul 11.

Coordonarea izolatiei liniei, se face prin limitarea tensiunii de conturnare, U 50%, la unda de
impuls de form normalizat de 1,2/50 s, la 125% din valoarea tensiunii nominale de tinere definit
la punctul b), indiferent de polaritatea undei.

Art. 36. Determinarea numrului de izolatoare din lanturile de izolatoare sau tipul izolatoarelor
suport n functie de gradul de poluare al zonei traversate se va face conform prevederilor normativului
NTE 001/03/00.

Art. 37. Armturile de protectie sunt utilizate pentru uniformizarea cmpului electric, reducerea
zgomotului acustic si protejarea izolatoarelor la arcul electric.

Folosirea armturilor de protectie mpotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni
nominale de 220 kV si 400 kV.

Art. 38. Numrul de izolatoare dintr-un lant determinate pe baza tensiunilor nominale de tinere din
tabelul 11 se mreste cu 10%, n cazul izolatoarelor strpungibile (din cauza spargerilor).

Art. 39. La LEA 110 kV, numrul de izolatoare din lanturile de ntindere, formate din elemente tip
cap-tij, se ia mai mare cu o unitate dect la lanturile de sustinere.

Art. 40. La liniile sau portiunile de linii situate la altitudini peste 1000 m, valorile tensiunilor de tinere
nominale la frecvent industrial timp de un minut si ale tensiunilor de tinere nominale la impuls de
trsnet sau comutatie din tabelul 11 se mresc cu 2%, pentru fiecare 100 m peste 1000 m.

n cazul izolatoarelor suport, dac prin aplicarea sporului de nltime se depseste nivelul de
izolatie asigurat de izolatoare, corespunztor tensiunii nominale a liniei, se aplic msurile de crestere
a nivelului de izolatie, conform tabelului 19 (excluzndu-se msura prevzut la nota 1 din
acest tabel); dac acestea se dovedesc insuficiente, se adopt alte solutii corespunztoare de izolare.

Art. 41. Pentru stlpii nalti, utilizati n cazul marilor traversri, nivelul de izolatie se mreste, de la
caz la caz, astfel nct s se asigure un grad sporit de sigurant, n raport cu descrcrile atmosferice,
cu dificulttile efecturii lucrrilor de ntretinere si cu particularittile microclimatului din zona
traversrii.

- 38 -

Art. 42. Izolatoarele se dimensioneaz din punct de vedere mecanic pentru gruprile fundamental si
special de ncrcri, astfel nct n ipoteza de ncrcare maxim prevzut n art. 23, punctul g,
fortele de calcul s fie mai mici sau cel mult egale cu sarcina de calcul a izolatorului.

Sarcinile de calcul pentru izolatoare se stabilesc n procente din sarcina de rupere mecanic
minim respectiv, conform tabelului 12.

Tabelul 11. (extras din NTE 001/03/00)
Niveluri nominale de inere ale izolaiei faz-pmnt pentru echipamentele LEA.

Tensiunea
nominal
a LEA
Tensiunea maxim
a echipamentului,

U
m
(valoare efectiv)
Tensiunea nominal
de tinere la ncercare
de scurt durat cu
frecvent industrial,
50 Hz
(valoare efectiv)
Tensiunea
nominal de tinere
la impuls de
trsnet,
und 1,2/50 s
(valoare de vrf)
Tensiunea
nominal de tinere
la impuls de
comutatie,
und 250/2500 s
(valoare de vrf)
kV kV
ef
kV
ef
kV
max
kV
max

20 24 50 125 -
110 123 230 550 -
220 245 460 1050 -
400 420 680 1425 (1550)
*)
1050
750 787 - 2100 1425 (1550)
*)

Not:

*)
Valori care corespund unora dintre echipamentele existente n instalatiile din Romnia si care
trebuie avute n vedere la studiile de coordonare a izolatiei n cadrul extinderii sau modernizrii statiei.

Tabelul 12. Procente din sarcina minim de rupere mecanic
pentru stabilirea sarcinilor de calcul pentru izolatoare.

Tipul izolatoarelor Procente din sarcina de rupere minim (%)
Izolator suport din portelan 50
Izolator tij (cu inima plin) din portelan 40
Izolator cap-tij din portelan sau sticl 50
Izolator din materiale compozite 60

VII.2. Cleme i armturi

Art. 43. Clemele si armturile, exclusiv clemele de ntindere si nndire, se dimensioneaz din punct
de vedere mecanic, pentru gruprile fundamental si special de ncrcri, astfel nct n ipoteza de
ncrcare maxim, conform art. 23, punctul g, fortele de calcul s fie mai mici sau cel mult egale cu
sarcinile de calcul ale pieselor respective.

Sarcinile de calcul ale clemelor si armturilor se determin prin adoptarea unui procent de 50%
din sarcina de rupere mecanic minim.

- 39 -

Art. 44. Verificarea elementelor de izolatoare si a clemelor si armturilor componente ale lanturilor
multiple de izolatoare, la gruparea special de ncrcri (regim de avarie), conform art. 42 si 43,
se face dup cum urmeaz:

n cazul lanturilor multiple de sustinere: fie prin ruperea unui element de izolator dintr-o
ramur, fie prin ruperea conductorului;
n cazul lanturilor multiple de ntindere: prin ruperea unui element de izolator dintr-o
ramur.

Verificarea n regim de avarie a lanturilor multiple, la ruperea unei ramuri, se face numai
n portiunile speciale de traseu, la care se impune sigurant mrit.

Art. 45. Clemele de ntindere si nndire mecanic a conductoarelor trebuie s aib o sarcin de
alunecare egal cu minimum 95% din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului.

VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STLPI, DISTANE, GABARITE

Art. 46. Montarea conductoarelor pe stlpi se va realiza, astfel nct s se respecte distantele minime
admisibile ntre prtile aflate sub tensiune, ntre acestea si prtile legate la pmnt, precum si valorile
unghiului de protectie, conform art. 119.

Art. 47. Distantele minime admisibile ntre conductoarele active si ntre conductoarele active si cele
de protectie, n pozitii nedeviate, dup conditia apropierii n deschidere, rezult din relatia de mai jos:

150
n
U
iz
l f k d
c
+ + = [m], (VIII.1)
unde:
f
c
este sgeata maxim n deschidere, a conductoarelor, determinat n ipotezele din art. 23,
punctele e sau f, n m
*)
;

l
iz
- lungimea lantului de izolatoare, n m (pentru lanturi de izolatoare de ntindere, de sustinere
montate n V si pentru izolatoare suport, l
iz
= 0);
U
n
- tensiunea nominal a liniei, n kV
**)
;
k - coeficientul care depinde de tensiunea nominal a liniei, de materialul si sectiunea
conductoarelor si de pozitia lor pe stlp
*)
.

La asezarea pe orizontal sau pe vertical a conductoarelor, coeficientul k ia valorile lui k
v
,
respectiv k
h
, din tabelul 13, n care:
k
v
este coeficientul la asezarea conductoarelor pe vertical (aproximativ n acelasi plan
vertical);
k
h
- coeficientul de asezare a conductoarelor pe orizontal (n acelasi plan orizontal).


- 40 -
Tabelul 13. Valorile coeficienilor k
v
, k
h
.

Materialul conductoarelor Tensiunea liniei, U
n
< 110 kV _ 110 kV
Otel si otel
aluminat
(alumoweld)
Aluminiu si
aliaje de
aluminiu
Otel
aluminiu si
conductoare
izolate
Coeficientul Coeficientul
Sectiunea conductoarelor (mm
2
) k
v
k
h
k
v
k
h
10 16 16 150 16 70 0,85 0,65 0,95 0,70
25 35 > 150 95 150 0,75 0,62 0,85 0,65
70 95 - 185 300 0,70 0,60 0,75 0,62
> 95 - > 300 0,70 0,60 0,70 0,60

Not:
(*) - pentru conductoare din materiale sau sectiuni diferite se ia n considerare conductorul
pentru care sgeata este cea mai mare, respectiv coeficientul k este cel mai mare;
(**) - pentru circuite cu tensiuni nominale diferite, montate pe aceiasi stlpi, se ia n
considerare valoarea cea mai mare a tensiunii.

Pentru asezri oarecare ale conductoarelor, coeficientul, k, se determin cu relatia:

( )
2
b
2
a
2
b
h
k
v
k
h
k k
+
+ = , (VIII.2)

n care k
v
si k
h
sunt coeficientii cuprinsi n tabelul 13, iar a si b au semnificatia din figura 8.
Figura 8.

Determinarea distantelor minime ntre faze la liniile de medie tensiune cu conductoare izolate
se face cu aplicarea unui factor de corectie egal cu 1/3 formulei anterioare, acceptndu-se atingerile
conductoarelor datorate fenomenelor de galopare, pendulare, salt etc.

)
150
U
l f k (
3
1
d
n
iz c
+ + = [m]. (VIII.3)


- 41 -
Art. 48. Pentru conductoarele de sectiuni diferite, din materiale diferite sau cu sgeti diferite,
se verific distanta d ntre conductoare, n ipoteza c unul dintre conductoare este supus presiunii
maxime a vntului (ipoteza corespunztoare art. 23 punctul d), iar cellalt presiunii unui vnt cu o
vitez mai mic cu 20% dect primul. Distanta ntre conductoare n aceast ipotez trebuie s fie
mai mare dect U
n
/ 150, ns nu mai mic de 0,20 m.

Art. 49. n cazuri speciale, distantele ntre conductoarele active si ntre conductoarele active si cele
de protectie se vor determina dup conditiile locale si dup experienta dobndit la lucrri analoage;
ele nu pot fi ns mai mici dect cele rezultate din conditiile precizate n art. 47, 48 si 49; tot n cazuri
speciale se includ si galoparea, saltul conductoarelor la descrcarea de chiciur, pendulare asincron si
ncrcrile neuniforme cu chiciur ale conductoarelor.

Distantele de separare minime admise ntre conductoare n cazul galoprii, saltului
conductoarelor sau al pendulrii asincrone se consider:
0,20 m pentru LEA 20 kV;
1,65 m pentru LEA 400 kV,
valori corespunztoare tensiunii de functionare a LEA.

Art. 50. Distantele minime admisibile pe stlpi ntre prtile aflate sub tensiune si prtile legate la
pmnt sunt precizate n tabelul 14.

Tabelul 14. Distane minime admisibile ntre prile aflate sub tensiune i
prile legate la pmnt pe stlpi.

Tensiunea nominal a liniei, U
n
1 kV< U
n
20 kV 110 kV 220 kV 400 kV
Conditia
climatometeorologic
Modul de solicitare
LEA la tensiuni
Distanta minim (cm)
Temperatura medie,
viteza vntului 0 10 m/s
*)
Supratensiuni de
trsnet
25 90 180 290
Temperatura medie,
vnt maxim
Tensiunea maxim
de functionare
normal
10 40 60 100

*) Din intervalul (0 10) m/s se alege acea valoare a vitezei vntului care conduce la cea mai
defavorabil situatie creat prin devierea prtilor aflate sub tensiune n raport cu cele legate la pmnt.

Not: Toate valorile din tabel se refer la LEA situate pn la altitudinea de 1000 m.

Art. 51. Distantele minime admisibile ntre fazele LEA, n locurile unde ele se ncruciseaz pe stlpi,
sunt cele prevzute n tabelul 15.


- 42 -
Tabelul 15. Distane minime admisibile ntre faze la ncruciri pe stlpi.

n
20 kV 110 kV 220 kV 400 kV
Conditia
climatometeorologic
Modul de solicitare
LEA la tensiuni
Distanta minim (cm)
Temperatura medie,
viteza vntului 0 10 m/s
*)
Supratensiuni de
trsnet
40 135 250 350
Temperatura medie,
vnt maxim
Tensiunea maxim
de functionare
normal
20 60 110 180

*) Din intervalul (0 10) m/s se alege acea valoare a vitezei vntului care conduce la cea mai
defavorabil situatie creat prin devierea prtilor aflate sub tensiune n raport cu cele legate la pmnt.

Not: Toate valorile din tabel se refer la LEA situate pn la altitudinea de 1000 m.

Art. 52. Unghiurile de nclinare ale lanturilor de izolatoare de sustinere se calculeaz cu relatia:
,
c
g
g
a
vc
g
v
a
k arctg u
u iz
= (VIII.4)
unde k
= 0,5 pentru LEA cu U

n
110 kV si 0,75 pentru LEA cu U
n
= (220 400) kV.

Unghiurile de nclinare a conductoarelor se calculeaz cu relatia:
,
c
g
g
a
vc
g
v
a
arctg u
c
= (VIII.5)
unde g
vc
se calculeaz cu relatia din art. 14, n conditia din art. 23, punctul d, iar g
c
este masa unitar a
conductorului, n daN/m.

Art. 53. Distantele mentionate n tabelele 14 si 15 se refer la liniile construite pn la 1000 m
altitudine.
Pentru liniile construite la altitudini peste 1000 m, distantele prevzute n aceste tabele
se mresc cu 2% pentru fiecare 100 m peste 1000 m.

Art. 54. n scopul asigurrii simetriei sistemului trifazat, se vor executa transpuneri ale fazelor LEA cu
U
n
= 110 kV si mai mare, conform indicatiilor din tabelul 16.

Tabelul 16. Lungimi ale LEA pentru care se execut transpuneri de faz.

Felul transpunerii
Un ciclu complet Dou cicluri complete
Tensiunea nominal a LEA,
U
n
(kV)
Lungime LEA (km)
110 100 -
220 150 250
400 200 250
*)

Not: *)

Aceast distant poate fi mrit pn la 400 km, n functie de modul de ncadrare a liniei
n sistem.

- 43 -
Art. 55. Distantele minime admisibile ntre conductoarele LEA si suprafata terenului, n regim normal
de functionare a liniei, conductorul aflndu-se n ipoteza care conduce la sgeata maxim, sunt cele
precizate n tabelul 30.

Art. 56. Pentru protectia LEA la supratensiuni atmosferice si pentru comportarea bun la fenomenul
de galopare, sgeata conductorului de protectie nu trebuie s depseasc sgeata conductorului activ la
strile de sgeat maxim si la temperatura medie.

IX. TIPURI DE STLPI, IPOTEZE DE CALCUL

IX.1. Tipuri de stlpi

Art. 57. La liniile aeriene de energie electric se disting, din punct de vedere functional, urmtoarele
tipuri de stlpi:

a) Stlpi de susinere, utilizati n mod curent pe linii pentru sustinerea conductoarelor, echipati cu
izolatoare de sustinere, sunt de tip normal sau de tip ntrit.

La stlpii de tip normal se utilizeaz cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau
legturi cu tractiune limitat.
La stlpii de tip ntrit se utilizeaz cleme sau legturi cu retinerea conductorului.

b) Stlpi de ntindere, utilizati pentru fixarea conductoarelor prin ntindere, ca punct de sprijin,
n lungul liniei, n locuri alese din conditiile de functionare sau montaj.

c) Stlpi terminali, utilizati pentru fixarea conductoarelor, prin ntindere, la capetele liniei.

Stlpii de sustinere, de ntindere si terminali pot fi montati n aliniament sau colt.
Stlpii de la punctele a), b) si c) pot fi utilizati pentru montarea unui singur circuit sau
a mai multor circuite.
n cazul echiprii stlpilor cu mai multe circuite, acestea pot s fie de aceeasi tensiune nominal
sau de tensiuni nominale diferite.
n cazul liniilor cu tensiuni nominale diferite pe acelasi stlp este necesar verificarea
compatibilittii din punct de vedere electric si mecanic.

d) Stlpi de intervenie, utilizati pentru remedierea temporar a unor portiuni de linii avariate,
prin ocolirea acestora, n scopul reducerii duratelor de ntrerupere si pentru crearea posibilittii de
remediere definitiv a liniei.

Stlpii de interventie pot fi de sustinere, echipati cu console izolante, de ntindere si terminali,
echipati cu lanturi de izolatoare de ntindere.

IX.2. Ipoteze de calcul
Art. 58. Stlpii se dimensioneaz prin calcul pe baza ncrcrilor de calcul determinate conform
subcap. V.3., n regim normal de functionare, n regim de avarie si n conditii de montaj, tinndu-se
seama de tipul functional si constructiv si diferite ipoteze de ncrcare.

La dimensionarea stlpilor se admite o depsire a rezistentelor de calcul cu maximum 3%.


- 44 -
Art. 59. Stlpii de interventie (inclusiv consolele izolante si ancorele) se dimensioneaz prin calcul,
pe baza ncrcrilor de calcul determinate probabilistic, cu o asigurare de minim 5 ani, n regim normal
de functionare.

Stlpii de interventie nu se dimensioneaz n regim de avarie.

IX.2.1. Regim normal de funcionare

Art. 60. Pentru dimensionarea stlpilor n regim normal de functionare, se consider urmtoarele
ipoteze de calcul:
Vnt maxim perpendicular pe linie (N.1);
Vnt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciur (N.2);
Vnt maxim n lungul liniei (N.3);
Vnt n lungul liniei, simultan cu depunere de chiciur (N.4);
Vnt maxim la 45 pe linie (N.5);
Vnt la 45 pe linie, simultan cu depunere de chiciur (N.6);
Conditia de dimensionare n lungul liniei (N.7);
Diferenta de tractiune n conditii de depunere de chiciur (N.8);
Vnt maxim perpendicular pe linie n montaj terminal (N.9);
Vnt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciur n montaj terminal (N.10);
Vnt maxim n lungul liniei n montaj terminal (N.11);
Vnt n lungul liniei, simultan cu depunere de chiciur n montaj terminal (N.12).

Art. 61. La vnt maxim perpendicular pe linie (N.1) se consider ncrcrile rezultate din:
presiunea vntului fr chiciur (art. 23, punctul d) actionnd orizontal, n directia
perpendicular pe axul liniei sau n directia bisectoarei unghiului liniei, asupra stlpului,
izolatoarelor si conductoarelor pe deschiderea la ncrcri din vnt;
masa fr chiciur a stlpului, izolatoarelor si conductoarelor actionnd vertical pe
deschiderea la ncrcri verticale;
tractiunile orizontale n conductoare, corespunztoare art. 23, punctul d, actionnd n
directia bisectoarei unghiului liniei.

Art. 62. La vnt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciur (N.2) se consider ncrcrile
rezultate din:
presiunea vntului cu chiciur (art. 23, punctul g) actionnd orizontal, n directia
masa n conditiile depunerilor de chiciur a stlpului, izolatoarelor si conductoarelor
actionnd vertical pe deschiderea la ncrcri verticale;
tractiunile orizontale, n conductoare, corespunztoare art. 23, punctul g, actionnd n

Art. 63. La vnt maxim n lungul liniei (N.3) se consider ncrcrile rezultate din:
presiunea vntului, fr chiciur (art. 23, punctul d), actionnd orizontal n directia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stlpului, izolatoarelor si,
dac stlpul este montat n colt, asupra conductoarelor pe deschiderea la ncrcri din vnt;

- 45 -
tractiunile orizontale, n conductoare, corespunztoare art. 23, punctul d, actionnd n

Art. 64. La vnt n lungul liniei, simultan cu depunere de chiciur (N.4) se consider ncrcrile
rezultate din:
presiunea vntului, fr chiciur (art. 23, punctul g), actionnd orizontal n directia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stlpului, izolatoarelor si
conductoarelor pe deschiderea la ncrcri prin vnt;

Art. 65. La vnt maxim la 45 pe linie (N.5) se consider ncrcrile din art. 61, vntul actionnd dup
o directie situat la 45 fat de aliniamentul liniei sau bisectoarei unghiului liniei.

Art. 66. La vnt la 45 pe linie, simultan cu depunere de chiciur (N.6) se consider ncrcrile din
articolul 62 si vntul actionnd dup o directie situat la 45 fat de aliniamentul liniei sau bisectoarei
unghiului liniei.

Art. 67. n ipoteza conditiei de dimensionare n lungul liniei (N.7) se consider ncrcrile actionnd
orizontal n directia axului liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei, egale sau cel putin:
50% pentru linii cu simplu circuit;
33% pentru linii cu dou sau mai multe circuite, din ncrcrile actionnd perpendicular
pe axul liniei sau pe directia bisectoarei unghiului liniei, rezultate din ipoteza
cea mai defavorabil ntre N.1 si N.2;
ncrcrile verticale corespund ipotezei N.1 sau N.2.

Art. 68. n ipoteza diferentei de tractiune n conditii de depunere de chiciur (N.8) se consider
ncrcrile rezultate din:
considerarea unei diferente de 25% ntre tractiunea orizontal ale tuturor conductoarelor din
panourile adiacente, n conditiile art. 23, punctul f, actionnd n directia axului liniei;
masa n conditiile depunerilor de chiciur a stlpului, izolatoarelor si conductoarelor,
actionnd vertical pe deschidere la ncrcri verticale n conditia art. 23, punctul f.

Art. 69. n ipoteza vntului maxim perpendicular pe linie n montaj terminal (N.9) se consider
ncrcrile rezultate din:
presiunea vntului fr chiciur (art. 23, punctul d) actionnd orizontal, n directie
perpendicular pe axul liniei sau n directia bisectoarei unghiului liniei asupra stlpului,
izolatoarelor si conductoarelor pe deschidere la ncrcri din vnt;
tractiunile orizontale unilaterale ale tuturor conductoarelor, realizate n conditiile art. 23,
punctul d, actionnd n directia axului liniei.

Art. 70. n ipoteza vntului perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciur n montaj terminal
(N.10) se consider ncrcrile rezultate din:

- 46 -
directia axului liniei.
Art. 71. n ipoteza vnt maxim n lungul liniei n montaj terminal (N.11) se consider ncrcrile
rezultate din:
presiunea vntului, fr chiciur (art. 23, punctul d), actionnd orizontal n directia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stlpului, izolatoarelor si,
dac stlpul este montat n colt, asupra conductoarelor pe deschiderea la ncrcri din vnt;
tractiunile orizontale, n conductoare, corespunztoare art. 23, punctul d, actionnd n
directia bisectoarei axului liniei.

Art. 72. n ipoteza vntului n lungul liniei simultan cu depunere de chiciur n montaj terminal (N.12)
se consider ncrcrile rezultate din:
directia axului liniei.

IX.2.2. Regim de avarie

Art. 73. Pentru dimensionarea stlpilor n regim de avarie se consider urmtoarele ipoteze de calcul:
ruperea conductoarelor n conditiile unui vnt perpendicular pe linie, simultan cu depunere
de chiciur (A.1);
ruperea conductoarelor n conditiile de vnt n lungul liniei, simultan cu depune de chiciur
(A.2).

Art. 74. n cazul ipotezei A.1 se consider urmtoarele ncrcri:
proiectiile ncrcrilor orizontale, F, (art. 19), actionnd n lungul liniei sau perpendicular pe
bisectoarea unghiului liniei, rezultate din considerarea unor conductoare rupte si anume:
o ncrcare, F, la fiecare circuit impar, respectiv la fiecare pereche de circuite sau
o ncrcare, F, corespunztoare unui singur conductor de protectie pentru stlpii de
sustinere;
o ncrcare, F, pentru fiecare circuit, la primele dou circuite si cte 0,5
.
F la fiecare circuit
n plus fat de dublu circuit sau o ncrcare corespunztoare unui singur conductor de
protectie pentru stlpii de ntindere; sunt exceptati stlpii de ntindere din metal pentru
LEA de medie tensiune, la care se consider rupt un singur conductor, indiferent de
numrul de circuite. ncrcrile, F, se aplic, astfel nct s se realizeze cel mai mare
moment de ncovoiere sau de torsiune, cu mentiunea c se consider rupte conductoarele
din aceeasi deschidere.
ncrcrile rezultate din presiunea vntului n regim de avarie (art. 23, punctul g) actionnd
orizontal, n directie perpendicular pe axul liniei sau n directia bisectoarei unghiului liniei asupra
stlpului, izolatoarelor si conductoarelor pe deschiderea la ncrcri din vnt;
ncrcrile verticale rezultate din masa cu chiciur a stlpului, izolatoarelor si
conductoarelor pentru deschiderea la ncrcri verticale (art. 23, punctul f).

- 47 -
proiectiile pe bisectoarea unghiului liniei a ncrcrilor corespunztoare conductoarelor
rupte, plus ncrcrile din tractiunile orizontale, n conductoare sau fazele cu conductoare
rmase nerupte, actionnd n directia bisectoarei unghiului liniei, toate luate n ipoteza din
art. 23, punctul g, n regim de avarie.

Art. 75. n cazul ipotezei A.2 se consider urmtoarele ncrcri:
proiectiile ncrcrilor orizontale, F, (art. 19), actionnd n lungul liniei sau perpendicular pe
bisectoarea unghiului liniei, rezultate din considerarea unor conductoare rupte si anume:
o ncrcare, F, la fiecare circuit impar, respectiv la fiecare pereche de circuite sau
o ncrcare, F, corespunztoare unui singur conductor de protectie pentru stlpii de
sustinere;
o ncrcare, F, pentru fiecare circuit, la primele dou circuite si cte 0,5
.
F la fiecare circuit
n plus fat de dublu circuit sau o ncrcare corespunztoare unui singur conductor de
protectie pentru stlpii de ntindere; sunt exceptati stlpii de ntindere din metal pentru LEA
de medie tensiune, la care se consider rupt un singur conductor, indiferent de numrul de
circuite; ncrcrile, F, se aplic, astfel nct s se realizeze cel mai mare moment de
ncovoiere sau de torsiune, cu mentiunea c se consider rupte conductoarele din aceeasi
deschidere.
ncrcrile rezultate din presiunea vntului n regim de avarie (art. 23, punctul g) actionnd
orizontal, n lungul liniei sau perpendicular pe directia bisectoarei unghiului liniei asupra stlpului,
ncrcrile verticale rezultate din masa cu chiciur a stlpului, izolatoarelor si
conductoarelor pentru deschiderea la ncrcri verticale (art. 23, punctul f).
proiectiile pe bisectoarea unghiului liniei a ncrcrilor corespunztoare conductoarelor
rupte, plus ncrcrile din tractiunile orizontale, n conductoare sau fazele cu conductoare
rmase nerupte, actionnd n directia bisectoarei unghiului liniei, toate luate n ipoteza din
art. 23, punctul g, n regim de avarie.

IX.2.3. Condiii de montaj

Art. 76. La calculul stlpilor trebuie s se tin seama si de urmtoarele conditii de montaj:

a) Pentru stlpii de sustinere, la ridicarea conductoarelor pe stlpi, greutatea conductoarelor
se consider dubl.
b) Pentru stlpii de ntindere:
Indiferent de numrul de circuite pe stlp, ntr-un panou se consider montat numai un circuit,
iar conductoarele de protectie nu sunt montate;
Indiferent de numrul conductoarelor de protectie, ntr-un panou se consider montate cel mult
dou conductoare de protectie, iar conductoarele active nu sunt montate.
c) Pentru toti stlpii se vor considera urmtoarele ncrcri normate suplimentare provenite din
greutatea montorului si a dispozitivului de montaj:
pentru LEA cu U
n
< 110 kV 100 daN;
pentru LEA cu U
n
= 110 kV si 220 kV 200 daN;
pentru LEA cu U
n
= 400 kV 250 daN.

Observatii:
1. Elementele orizontale si oblice ale stlpilor metalici cu zbrele, cu o nclinare fat de
orizontal sub 30, situate pe fetele stlpilor, trebuie verificate pentru o fort de 100 daN, rezultat din
greutatea montorului.

- 48 -
2. Ipotezele din subcap. IX.2.3. se iau n considerare la proiectarea stlpilor si trebuie avute
n vedere la montajul conductoarelor. n cazuri speciale, la montaj, se admite ancorarea n conformitate
cu fisele de tehnologie de montaj.
3. Verificarea stlpilor n conditii de montaj se face n ipoteza din art. 23, punctul e. ncrcrile
rezultate din operatiile de montaj se determin n conformitate cu tehnologiile de montaj adoptate.

IX.2.4. Gruparea ipotezelor de calcul

Art. 77. Ipotezele de calcul prezentate mai sus se aplic diferitelor tipuri de stlpi, conform tabelului
17, tinndu-se seama de urmtoarele precizri:

a) La fiecare tip functional de stlp, se aplic pe rnd toate ipotezele n mod independent;
b) ncrcrile corespunztoare punctelor a, b, c si d ale fiecrei ipoteze se aplic simultan;
c) ncrcrile de la punctele c si d si referirile la bisectoarele unghiurilor liniilor se aplic numai la
stlpii de colt.

Tabelul 17. Ipoteze de calcul ale diferitelor tipuri funcionale de stlpi.

Gruparea de ncrcri
Fundamental
(Regim normal)
Special
(Regim de
avarie)
Nr.
crt.
Tipul functional al stlpului
Ipoteza de calcul
Echipat cu izolatoare suport
N.1., N.2., N.3., N.4.,
N.5.
1)
, N.6.
1)
, N.7.
2)
1. Sustinere
Echipat cu izolatoare de suspensie
(lanturi de izolatoare)
N.1., N.2., N.3., N.4.,
N.5.
1)
, N.6.
1)
.
A.1.,
A.2.
2. ntindere
N.1., N.2., N.3.,
N.4., N.8.
A.1.,
A.2.
3. Terminal
3)
N.9., N.10.,
N.11., N.12.
A.1.,
A.2.
4. De interventie (orice tip functional)

N.1., N.2. -

Not:
1) Ipotezele N.5. si N.6. se aplic stlpilor pentru LEA (110 400) kV si stlpilor metalici
utilizati la marile traversri, indiferent de tensiunea LEA.
2) Stlpii de sustinere echipati cu izolatoare suport nu se verific n regim de avarie. La acesti
stlpi, ncrcarea care se transmite stlpului la ruperea conductorului nu trebuie s depseasc 65% din
ncrcarea la vrf, echivalat momentului de rupere al stlpului, rezultat din dimensionare, conform
ipotezei N.7.
3) La stlpii terminali cu mai multe circuite, verificrile se fac si n conditiile montrii numai a
circuitelor de pe o singur parte a stlpului.

Art. 78. ncrcrile, F, care se aplic potrivit ipotezelor A, se determin conform art. 19 si tabelului 6.

- 49 -

X. STLPI METALICI

Art. 79. Stlpii metalici sunt constructii ancorate sau neancorate cu zbrele (din corniere sau teav)
sau tubulare (cu sectiune circular sau poligonal). mbinarea elementelor se face de preferint prin
buloane pentru a asigura protectia anticoroziv prin zincare la cald. Se pot folosi si constructii sudate
care vor fi protejate anticoroziv prin vopsire.

Art. 80. Pentru proiectarea stlpilor metalici se iau n considerare ncrcrile de calcul, determinate
conform cap. V si ipotezele de ncrcare precizate la capitolul IX, cu luarea n considerare a unor
deschideri la ncrcri din vnt, a
v
g
, corespunztoare domeniului de utilizare
a stlpilor respectivi.

Art. 81. Calculul, dimensionarea, alctuirea constructiv si alegerea materialului si valorile
rezistentelor de calcul pentru stlpii cu zbrele vor fi n conformitate cu prevederile Metodologiei
pentru dimensionarea stlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene PE 105.

Problemele speciale legate de montaj si exploatare, balizare, antifurt, protectii speciale, trepte
de scar, platforme de montaj etc. vor fi n conformitate cu prevederile si normativele specifice
n vigoare, inclusiv cele privind protectia muncii.

Art. 82. Calculul stlpilor portal ancorati si tubulari (cu sectiune circular sau poligonal) se face
cu luarea n considerare a efectelor de ordinul 2 si se efectueaz cu ajutorul calculatoarelor sau manual.
Calculul manual este permis pentru stlpii la care distanta ntre fundatie si consola inferioar
este mai mic sau egal cu 40 m.

Art. 83. Alegerea materialului si valorile rezistentelor de calcul pentru stlpii tubulari (cu sectiune
circular sau poligonal) vor fi n conformitate cu prevederile Metodologiei pentru dimensionarea
stlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene PE 105.
Grosimea minim admis pentru materialele stlpilor este de 3,5 mm.

Art. 84. Deplasrile la vrf limit admise ale stlpilor tubulari (cu sectiune circular sau poligonal)
prin aplicarea ncrcrilor normate sunt:
4% din lungimea stlpului, n cazul stlpilor de sustinere si sustinere n colt,
2,5% din lungimea stlpului, n cazul stlpilor de ntindere, ancorati si terminali.
La stlpii metalici cu zbrele, deplasrile la vrf nu se normeaz.

Art. 85. Sectiunile orizontale ale stlpilor tubulari (cu sectiune circular sau poligonal), afectate de
console, coronament sau ancore, vor fi verificate static si ntrite corespunztor.

Jonctiunile prin petrecere trebuie s aib lungimea petrecerilor de cel putin 1,5 x diametrul
median cel mai de jos dintre cele dou petreceri.

Art. 86. Ferestrele stlpilor tubulari (cu sectiune circular sau poligonal) practicate n scop tehnologic
se vor proteja corespunztor mpotriva ptrunderii apei.

Art. 87. Casetele stlpilor metalici cu zbrele se vor proteja mpotriva depunerilor de impuritti / sol si
mentinerii apelor infiltrate.

- 50 -

XI. STLPI DE BETON

Art. 88. La alegerea betonului ca material de constructie a stlpilor liniilor aeriene de energie electric
se vor avea n vedere att considerente tehnice si economice ct si impactul asupra factorilor de mediu,
inclusiv pe termen mediu si lung.
La constructia LEA se utilizeaz stlpi din beton armat turnat, beton armat centrifugat si beton
armat precomprimat. Calculul de rezistent al acestora se face prin metoda strilor limit. Calculul se
recomand s se efectueze dup STAS 10102-75, STAS 10107/0-90, STAS 2970-86. Se vor avea n
vedere conditiile specifice de calcul si alctuire, de transport, de montaj si de exploatare ale acestor
tipuri de stlpi.

Art. 89. ncrcrile normate ale stlpilor si ipotezele de ncrcare sunt cele stabilite n cap. V al
prezentului normativ.

Art. 90. Coeficientii partiali de sigurant, considerati n calculul la starea limit si aplicati ncrcrilor
normate mentionate n art. 89 sunt cei din tabelul 7.

Art. 91. Elementele metalice care fac parte din ansamblul stlpilor de beton se calculeaz, prin metoda
la stri limit, conform prescriptiei PE 105.

Art. 92. Otelul-beton pentru armarea longitudinal a stlpilor si a elementelor accesorii din beton
trebuie s aib cel putin caracteristicile indicate n STAS 438/1-89,. STAS 438/2-91, SR 438-3:1998
pentru tipurile PC 60 sau PC 52.

Diametrul barelor considerate n calculul de rezistent este de minimum 8 mm.
Utilizarea altor tipuri de armturi se reglementeaz prin instructiuni speciale.

Art. 93. Armturile pretensionate pentru elementele din beton precomprimat se realizeaz din srme
amprentate cu diametrul minim de 5 mm sau din toroane cu diametrul srmelor de minimum 3 mm,
avnd cel putin caracteristicile indicate n STAS 6482/3 80, respectiv n STAS 6482/4-80, n functie
de solicitrile elementului si procedeul de precomprimare folosit.
n cazul armrii mixte, se tine seama, n ceea ce priveste armturile nepretensionate, de
prevederile art. 92.

Art. 94. Armturile transversale ale elementelor (frete, etrieri etc.) se realizeaz, dup caz, din Ol 34,
Ol 37 etc.
Din aceleasi oteluri se pot executa si armturile principale ale elementelor secundare (vrfare,
console etc.), n care caz se poate utiliza si otelul PC 52.

Art. 95. Numrul minim de bare pentru armarea longitudinal va fi:
sase bare pentru elementele cu sectiunea circular (cinci bare pentru
ext
15 cm);
patru bare, pentru elementele cu sectiunea de calcul rectangular sau ptrat, alveolat.

Art. 96. Marca betonului pentru stlpii si elementele accesorii va fi B 400 (clasa Bc 35).
Pentru elementele accesorii (console, vrfare) se admit si mrci mai reduse, dar nu mai mici
dect B 250 (clasa Bc 20).

Utilizarea altor mrci (clase) se permite pe baza unor justificri tehnico-economice, tinndu-se
seama c executia stlpilor si a accesoriilor este permis numai n fabrici sau ateliere centrale de
prefabricate.

- 51 -
Utilizarea unor mrci (clase) diferite se poate face numai pe baz de proiect de executie avizat
de beneficiar.

Art. 97. Pentru acoperirea cu beton a armturilor stlpilor LEA, situati n medii cu agresivitate slab
sau medie se recomand prevederile din STAS 2970-86.

Art. 98. Partea subteran a stlpilor din beton precomprimat, plantati direct n pmnt, se recomand
a fi protejat prin una din metodele de protectie artate n art. 97, n medii cu agresivitate slab sau
medie, n care este posibil ridicarea frecvent a pnzei freatice deasupra bazei stlpilor.

Protejarea cu fundatie devine obligatorie n cazul prezentei agresivittii sulfatice sau de alt
natur a apei subterane.

Art. 99. Stlpii si accesoriile din beton (vrfare, console) se prevd n mod obligatoriu cu dispozitive
de legare la pmnt a tuturor prtilor metalice, inclusiv a armturilor de fixare a izolatoarelor,
lundu-se msuri pentru asigurarea continuittii electrice n lungul stlpului.

Se recomand folosirea unei bare independente 8, nglobat n beton de la turnare si
prevzut cu prize filetate.

Art. 100. Sgeata stlpilor din beton nu se normeaz.

La stlpii de sustinere avnd o lungime de peste 20 m se tine seama, prin instructiunile utilizate
si de eforturile suplimentare datorate sgetii elastice sub ncrcrile de exploatare, dup caz.

Art. 101. Stlpii destinati producerii industriale se verific, de regul, prin probe mecanice efectuate
asupra tipurilor reprezentative ale seriei si, dup caz, si electrice, n vederea omologrii produselor.

Tipurile de stlpi, la care probele respective nu se consider necesare, se precizeaz prin
proiect.
Caietul de sarcini privind ncercrile se ntocmeste de ctre proiectant.

Art. 102. Rezistenta la fisurare a sectiunilor dimensionate constructiv nu se normeaz (de exemplu:
fisurarea stlpilor de sustinere din beton vibrat, la solicitri accidentale n lungul LEA).

De asemenea, nu se normeaz rezistenta la fisurare a stlpilor de orice tip, la solicitri de
avarie.

Art. 103. Stabilirea sarcinilor de rupere a cablului de ancor se face pe baza normativului PE 105,
avnd n vedere un coeficient de sigurant cu valoarea de 2,5 n regim normal de functionare, respectiv
2,0 n regim de avarie.

- 52 -
XII. STLPI DE LEMN

Art. 104. La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stlpi de lemn din:
conifere (molid, brad, pin si larice) sau
foioase tari (stejar, gorun, garnit si salcm).

Art. 105. Lemnul utilizat la executarea stlpilor pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, se va
impregna n instalatii industriale de specialitate.

Art. 106. Stlpii de lemn se calculeaz pe baza metodei rezistentelor admisibile, lundu-se
n considerare ncrcrile normate, determinate n conformitate cu subcap. V.2. si a ipotezelor de
ncrcare precizate n cap. IX:
ipotezele normale N.1. si N.2. si
ipoteza de avarie A.1. (numai pentru stlpii de ntindere si terminali).

Art. 107. Calculul, dimensionarea constructiv, alegerea materialului si a valorilor rezistentelor
admisibile se fac n conformitate cu prevederile prescriptiilor energetice specifice ale operatorilor de
distributie.

Art. 108. Stabilirea sarcinilor de rupere a cablului de ancor se face conform prevederilor din art. 103.

XIII. FUNDAII

Art. 109. Proiectarea fundatiilor stlpilor metalici se face pe baza ncrcrilor de calcul determinate
conform cap. V si a ipotezelor de ncrcare precizate n cap. IX, cu luarea n considerare a unor
deschideri la ncrcri de vnt, a
v
g
, corespunztoare domeniului de utilizare
al fundatiilor respective (combinatiile dintre a
v
si a
g
din domeniul considerat care dau eforturile
maxime de compresiune, respectiv de smulgere).

Art. 110. Calculul, dimensionarea si alctuirea constructiv se fac n conformitate cu Metodologia de
calcul a fundaiilor liniilor electrice aeriene peste 1000 V PE 152 si cu prevederile normativelor si
standardelor n vigoare.

Art. 111. Armturile din fundatiile de beton armat ale stlpilor LEA vor fi conectate electric (sudate)
unele de altele, pentru utilizarea fundatiilor si ca prize naturale ale stlpilor.

Art. 112. Stlpii de lemn se planteaz n pmnt prin fundatii burate.

Calculul, dimensionarea si alctuirea constructiv a fundatiilor burate pentru stlpii de lemn
se fac n conformitate cu prevederile prescriptiilor energetice specifice ale operatorilor de distributie.

- 53 -
XIV. MSURI DE SIGURAN I DE PROTECIE

Art. 113. Prin msuri de protecie se nteleg, n sensul prezentului normativ, toate msurile care
se iau la linia aerian de energie electric pentru functionarea, att n regim normal, ct si n regim de
avarie, n conditiile impuse de prezentul normativ.
La proiectarea si construirea LEA componente ale retelei electrice de transport, retea de interes
national si strategic, se vor prevedea cerinte specifice pentru asigurarea securittii si protectiei fizice a
LEA. Aceste cerinte vor fi adaptate conditiilor concrete de amplasare a LEA si se vor fundamenta, n
cadrul proiectului de ctre proiectant, pe baza unei analize de risc.

Art. 114. Prin msuri de siguran se nteleg, n sensul prezentului normativ, toate msurile care
se iau att la linia aerian de energie electric, ct si la elementele nvecinate, pentru protejarea,
pe de o parte, a liniei mpotriva factorilor perturbatori (actiunea agentilor chimici, cderi de copaci,
alunecri de teren, schimbri de cursuri de ap etc.), iar pe de alt parte protejarea instalatiilor,
constructiilor etc., situate n vecintatea liniei, precum si a oamenilor si animalelor care pot veni
n contact cu prtile puse n mod accidental sub tensiune.

Art. 115. Prin protecie mrit se ntelege adoptarea unor msuri suplimentare de protectie la linia
aerian, n vederea cresterii gradului de sigurant mecanic n functionare, n portiunile speciale de
traseu, dup cum rezult din tabelul 18.
De la caz la caz, n afara acestor msuri, se vor lua si msuri de sigurant suplimentar,
constnd fie din dublarea lantului de izolatoare (respectiv a legturilor izolatoarelor suport), fie din
mrirea nivelului de izolatie, conform tabelului 19.

Art. 116. Prin nivel de izolaie mrit se ntelege cresterea nivelului de izolatie al liniei fat de nivelul
normal de izolatie. Cresterea nivelului de izolatie se poate realiza, fie prin utilizarea de izolatoare cu
caracteristici electrice superioare, fie prin utilizarea de izolatoare cu aceleasi caracteristici electrice si
prin mrirea numrului acestora pe ramur, conform tabelului 19.

Art. 117. n cazuri deosebite (pentru evitarea unor interventii costisitoare si dificil de realizat
n exploatare), se pot aplica simultan msurile din art. 115 (protectie mrit) si art. 116 (nivel de
izolatie mrit).

Art. 118. Liniile aeriene de energie electric se protejeaz mpotriva loviturilor de trsnet si
a supratensiunilor atmosferice, conform prevederilor normativului NTE 001/03/00.

Art. 119. Unghiul de protectie asigurat pentru conductoarele active extreme se stabileste
n conformitate cu normativul NTE 001/03/00. Unghiul de protectie se msoar la stlp.

Art. 120. Conductoarele de protectie se leag la pmnt la fiecare stlp.

Art. 121. Pentru protectia liniei mpotriva supratensiunilor atmosferice si pentru protectia oamenilor
mpotriva tensiunilor de atingere si de pas, care apar n cazul scurtcircuitelor cu pmntul, stlpii LEA
se leag la pmnt respectnd cel putin prevederile din STAS 12604/4-89 si STAS 12604/5-90.

Art. 122. Armturile fundatiilor de beton armat ale stlpilor LEA si ale prtii subterane a stlpilor din
beton armat, n cazul fundatiilor burate, se consider ca prize naturale de pmnt, cu conditia ca
armturile s fie conectate electric (sudate) unele de altele si s fie legate electric la conductorul de
protectie, (n cazul cnd LEA este prevzut cu conductor de protectie) sau la stlpul metalic sau
armtura stlpului de beton.


- 54 -
Art. 123. Stlpii LEA fr aparataj din zone de circulatie redus vor respecta numai conditiile de
protectie mpotriva supratensiunilor atmosferice (conform NTE 001/03/00).

Art. 124. Stlpii vor fi prevzuti cu prize artificiale de pmnt, n cazul n care priza natural de
pmnt nu satisface conditia de rezistent de dispersie impus.

Art. 125. Toti stlpii LEA din zonele cu circulatie frecvent, precum si stlpii cu aparataj din zonele
cu circulatie redus vor fi prevzuti cu prize artificiale de pmnt pentru dirijarea distributiei
potentialelor.

Not:
Prin priz de pmnt pentru dirijarea distributiei potentialelor se ntelege priza artificial de
pmnt suplimentar, destinat micsorrii valorilor tensiunilor de atingere, U
a
, si de pas, U
pas
, avnd
cel putin un electrod orizontal sub form de contur nchis n jurul stlpului. Aceast priz contribuie si
la micsorarea rezistentei de dispersie a prizei de pmnt rezultante (priza natural + priza artificial).

Valorile maxime ale tensiunilor de atingere, U
a
, si de pas, U
pas
, vor fi conform tabelului 20

Tensiunile de atingere si de pas se consider n conditiile curentilor maximi de scurtcircuit cu
pmntul.

n cazul liniilor cu neutrul izolat sau legat la pmnt prin bobin, se consider curentul maxim
calculat de punere simpl la pmnt prin priz, dar nu mai putin de 10 A

Art. 126. La executia liniilor, verificarea valorilor rezistentelor de dispersie ale prizelor de pmnt,
naturale si artificiale se face prin msurtori. Se recomand ca msurtorile s se efectueze dup
STAS 12604/4-89 si STAS 12604/5-90.

Art. 127. Elementele componente ale LEA trebuie verificate la efectele termice ale curentilor de
scurtcircuit.

Calculul de verificare a stabilittii termice la scurtcircuit se face n conditiile cuprinse n PE
103 si respectnd prevederile din STAS 12604/4-89 si STAS 12604/5-90.

Elementele LEA care se verific la stabilitate termic n conditii de scurtcircuit sunt:
conductoarele active,
conductoarele de protectie,
lanturile de izolatoare si armturile lor,
legturile de la stlpi la conductoarele de protectie,
instalatiile de legare la pmnt ale stlpilor (att legtura la priz, ct si priza propriu-zis),
elementele metalice ale stlpilor de beton care constituie calea de trecere a curentilor de
scurtcircuit.

Art. 128. Conductoarele active si de protectie ale LEA trebuie protejate mpotriva vibratiilor prin
montarea de dispozitive antivibratoare, n urmtoarele cazuri:

a) n cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri peste 120 m, dac tractiunea
n conductoare, n ipoteza de ncrcare conform art. 23, punctul b, depseste 18% din rezistenta de
rupere si se ncadreaz n domeniul delimitat de curbele din figura 7;
b) n cazul traversrii rurilor mari, cu lungimea peste 100 km, indiferent de tractiunea n
conductoare;
c) n cazul folosirii conductoarelor de protectie cu fibr optic nglobat (tip OPGW);

- 55 -
d) n cazul n care experienta de exploatare impune acest lucru.

Art. 129. Elementele metalice ale LEA trebuie protejate mpotriva actiunii agentilor corozivi, astfel:

srmele de otel din componenta conductoarelor active, a conductoarelor de protectie si a ancorelor,
prin zincare la cald (conform art. 30);
stlpii, consolele, vrfarele si orice subansamblu metalic (se realizeaz numai din oteluri care
nu sunt autoprotectoare) si prin zincare la cald sau zincare la cald si vopsire (functie de
agresivitatea zonei n care acestia functioneaz. Conditiile de zincare si vopsire trebuie s fie cel
putin cele indicate n STAS 10128-86 si STAS 10702/1-83. n cazul stlpilor aflati n exploatare,
indiferent de natura otelurilor din care au fost construiti si de sistemul initial de protectie
anticoroziv, refacerea protectiei anticorozive se face prin vopsire sau zincare la rece.
clemele si armturile din font sau otel din componenta lanturilor de izolatoare si legturile
conductoarelor de protectie, prin zincare la cald.
La protejarea elementelor componente ale LEA mpotriva actiunii agentilor corozivi se
recomand prevederile urmtoarelor standarde: STAS 7221, STAS 7222, STAS 10128-86,
STAS 10166/1-77, STAS 10702/1-83 si STAS 10702/2-80.

Art. 130. n zonele de traversare sau de apropiere a LEA fat de cursurile de ap, se vor lua msuri
privind amenajrile hidrotehnice de protejare a fundatiilor care s ofere gradul de sigurant necesar.La
stabilirea acestor msuri se recomand prevederile din STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 si STAS
4273-83.

Art. 131. Toti stlpii LEA cu tensiuni peste 1 kV trebuie s fie prevzuti cu plcute indicatoare de
identificare si indicatoare de securitate (cu exceptia stlpilor de beton ai LEA de medie tensiune care
pot fi inscriptionati cu vopsea).

Pe plcutele indicatoare de identificare se precizeaz si ltimea culoarului de trecere.

Prevederea privind ltimea culoarului de trecere se face la lucrrile noi prin proiectul existent,
iar la liniile existente cu ocazia lucrrilor de mentenant major.

La stabilirea formei si dimensiunilor acestor plcute se recomand prevederile din STAS 297/1-
88, STAS 297/2-92 si PE 127.

Plcutele indicatoare de identificare se monteaz cte o bucat pe fiecare stlp, pe acea fat
a stlpului care este perpendicular pe aliniament, orientat spre cresterea numrului de ordine
al stlpilor.

Plcutele indicatoare de securitate se monteaz cel putin cte dou bucti pe fiecare stlp,
pe fetele paralele cu aliniamentul, n conformitate cu PE 127, exceptnd stlpii de beton sau lemn
monopicior la care se monteaz o singur plcut.

- 56 -

Tabelul 18. Msuri de protecie mrit a LEA.

Echiparea LEA
Cu izolatoare suport Cu lanturi de izolatoare
Nr.
crt.
Elementul la care
se refer msura de
protectie mrit Msuri de protectie mrit
1 Stlpi Stlpi de ntindere
Stlpi de sustinere cu cleme cu
retinerea conductorului
2 Conductoare
- Sectiunea conductorului de minim 35 mm
2
pentru funie Al-Ol,
Aliaj de aluminiu-otel si Aliaj de aluminiu si de 50 mm
2
pentru
funie de Ol.
- Se interzice nndirea conductoarelor n deschidere, cu exceptia
liniilor existente n situatia n care deschiderea este delimitat de
doi stlpi de sustinere.
3 Cleme si armturi
Legturi de sustinere cu
retinerea conductorului
(legturi de sigurant)
- Cleme de sustinere cu retinerea
conductorului;
- Armturi de protectie
mpotriva arcului, la lanturile de
izolatoare ale LEA cu tensiunea
nominal U
n
110 kV.
4 Deschideri
Deschiderile reale la ncrcri din vnt si la ncrcri verticale
nu vor depsi 90% din cele de dimensionare ale stlpilor.
5 Lanturi de izolatoare
- Lanturile multiple (sustinere si ntindere) se verific n regim de
avarie, la ruperea unei ramuri;
- Lanturile simple cu izolatoare cap si tij se verific la
capacitatea rezidual n urma spargerii unei plrii izolante
(coeficient partial de sigurant egal cu 1);
- Izolatia suport din materiale compozite si izolatia compozit
din lanturile de izolatoare simple trebuie ncercate bucat cu
bucat la 75% din sarcina de rupere garantat la procurare.

- 57 -

Tabelul 19. Msuri pentru realizarea creterii nivelului de izolaie al LEA.

Tipul izolatoarelor
Izolatoare suport Izolatoare tip cap-tij Izolatoare tip tij
Nivelul de izolatie Nivelul de izolatie Nivelul de izolatie
Tensiunea
nominal
(kV)
Normal Mrit Normal Mrit Normal Mrit
6 6 kV 10 kV - - 6 kV 10 kV
10 10 kV 15...20 kV - - 10 kV 15...20 kV
20 20 kV 30...35 kV

Numrul de izolatoare
se va alege conform
prevederilor capitolului
VII.
20 kV 30...35 kV
110 - -
Se va mri
numarul de
izolatoare
cu o bucat.
Se va aduga
un izolator
tip cap-tij
1)
220 - -
Se va mri
numrul de
izolatoare
cu dou
bucti.
Se vor
aduga dou
izolatoare
tip cap-tij
1)
400 - -
Numrul de
izolatoare
conform
capitolului
VII.
Se va mri
numrul de
izolatoare
cu trei
bucti.
Numrul
de
izolatoare
conform
capitolului
VII.
Se vor
aduga trei
izolatoare
tip cap-tij
1)

Not:

1) Izolatoarele cap-tij se monteaz la partea superioar a lantului de izolatoare.

Msura de adugare de izolatoare suplimentare este valabil numai n cazul izolatiei clasice
(sticl sau portelan).

n cazul izolatiei compozite, mrirea nivelului de izolatie se realizeaz prin utilizarea de
izolatoare cu nivel de izolatie mrit cu 25% fat de cel definit n tabelul 11.


- 58 -
Tabelul 20. Tensiuni maxime admise de atingere, U
a
, i de pas, U
pas

Tensiuni maxime de atingere si de pas admise
pentru timpul de ntrerupere la protectia de baz de:
0,2 s 0,3 s 0,4 s 0,5 s 0,6 s 0,7 s 0,8 1,2 s 1,2 3 s > 3 s
Nr. crt.
Tipul
instalatiei
electrice
Zona de amplasare
Tipul
retelei
(V)
I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
T
1
250 250 250 250 250 250 250 250 250
a) Circulatie frecvent
din localitti
T
2
1100 795 600 500 500 500 500 250 250
b) Circulatie frecvent
din afara localittilor
I, T
1,
T
2
Nu se normeaz
c) Circulatie redus
I, T
1,
T
2
Nu se normeaz
I, T
1
125 125 125 125 125 125 125 125 125
1.
Stlpi
LEA fr
aparataj
d) Incinte industriale
si agricole, plaje si
terenuri de camping
T
2
250 250 250 250 250 250 250 125 125
I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
T
1
250 250 250 250 250 250 250 250 250
a) n general,
indiferent de zon
T
2
500 500 500 500 500 500 500 250 250
I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
2.
Stlpi
LEA cu
aparataj
b) Incinte industriale
si agricole, plaje si
terenuri de camping
T
1,
T
2
250 250 250 250 250 250 250 125 125

Not:
1) Notatiile din coloana 4, Tipul retelei, au urmtoarele semnificatii:
I retea izolat sau compensat cu bobin;
T
1
retea legat la pmnt cu un sistem de eliminare a defectului (sistem distinct destinat declansrii unui circuit electric n cazul unui defect cu
punere la pmnt si cuprinde dispozitive de protectie si de ntrerupere);
T
2
retea legat la pmnt cu dou sisteme de eliminare a defectului
2) Dac valoarea tensiunii maxime de atingere nu poate fi obtinut n conditii economice, se vor realiza prize de pmnt pentru dirijarea distributiei
potentialelor cu mai multe contururi. Priza se recomand s se efectueze dup STAS 12604/4-89 si STAS 12604/5-90. La stlpii respectivi se vor aplica
msuri de crestere a nivelului de izolatie, conform tabelului 19 sau se vor utiliza izolatoare nestrpungibile, din portelan sau compozite.


- 59 -
XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCIONARE), ZONE DE PROTECIE I
ZONE DE SIGURAN PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE

Art. 132. Dimensiunile culoarelor de trecere (de functionare), a zonelor de protectie si a zonelor de
sigurant se stabilesc conform prevederilor din acest capitol.

Art. 133. Instituirea de ctre operatorii de retea, conform legii, de restrictii si interdictii n culoarele de
trecere (de functionare), n zonele de protectie si n zonele de sigurant ale LEA se face cu respectarea
prevederilor prezentului normativ

Art. 134. Pentru o linie electric aerian culoarul de trecere (de functionare), zona de protectie si
zona de sigurant coincid. Dimensiunea culoarului de trecere se calculeaz n conformitate cu
prevederile art. 135.

Art. 135. Dimensiunea (ltimea) culoarului de trecere, C
T
(fig.9), simetric fat de axul liniei, se
calculeaz cu relatia:

C
T
= L
LEA
+ 2
.
(l
iz
+ f
c.max
)
.
sin
c
+ 2
.
d
s
(XV.1)

unde:
L
LEA
- este ltimea maxim a stlpilor (distanta cea mai mare pe orizontal, transversal pe
linie), (m);
l
iz
- lungimea maxim a unui lant de sustinere utilizat pe linie (m);
f
c.max
- sgeata maxim a conductorului, calculat n conditiile de aparitie a vntului
maxim, n cea mai mare deschidere existent pe LEA (m);

c
- unghiul maxim de nclinare al planului conductorului activ extrem sub actiunea
presiunii vntului maxim (
o
);.
d
s
- distanta minim de sigurant considerat pe orizontal, fat de conductorul activ
extrem la deviatia sa maxim (m).

Art. 136. Distanta minim de sigurant, d
s
, este de:
3 m, n cazul LEA cu tensiunea nominal _ 110 kV;
4 m, n cazul LEA cu tensiunea nominal de 220 kV;
5 m, n cazul LEA cu tensiunea nominal de 400 kV;
8 m, n cazul LEA cu tensiunea nominal de 750 kV.

Art. 137. Ltimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt
urmtoarele:
24 m, pentru LEA cu tensiuni < 110 kV;.
37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

Art. 138. n cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, ltimile culoarelor de trecere
pentru LEA simplu/dublu circuit sunt urmtoarele:
32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.


- 60 -
Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplic prevederile art. 147 si 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (functionare) pot fi mai mari dect cele prevzute la
art. 137 si art. 138 n cazurile si n panourile LEA n care acestea:

a) se realizeaz cu stlpi echipati cu mai mult de dou circuite;
b) necesit deschideri mari, impuse de configuratia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);
c) au n vecintate obiective, constructii, depozite cu materiale explozive, instalatii etc., pentru care
conditiile de coexistent cu acestea impun msuri speciale sau distante de sigurant mai mari dect
cele prevzute la art. 136.

Art. 140. Pentru portiunile speciale ale LEA care se gsesc n una dintre situatiile de la art. 139,
dimensiunile zonelor de protectie si a zonelor de sigurant se calculeaz corespunztor dimensiunilor
elementelor LEA si / sau conditiilor si distantelor de sigurant specifice acestor portiuni.

Art. 141. n cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanta pe vertical dintre
conductorul cel mai apropiat de arbori si vrful arborilor (inclusiv o crestere previzibil pe
o perioad de 5 ani ncepnd de la data punerii n functiune a liniei) nu trebuie s fie mai mic dect:

1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de functionare) prin pduri, n cazul liniilor electrice aeriene nou
construite, se defriseaz numai n cazurile n care nu sunt ndeplinite conditiile de mai sus.

Art. 142. n cazul n care, n conditiile prevzute la art.141, culoarul de trecere (de functionare) nu se
defriseaz, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdictie
obligatia s nu schimbe arborii existenti cu alte specii, al cror regim de crestere s conduc la
micsorarea sau anularea distantelor minime prevzute la art. 141.

Art. 143. La intersectia liniilor electrice aeriene nou construite cu autostrzi, drumuri nationale si
judetene sau cu drumuri care deservesc obiective turistice de interes deosebit, precum si cu cile ferate
cu trafic normal, culoarul de trecere (de functionare) defrisat prin pdure se ntrerupe de o parte si
de alta a acestora, pe o distant de (3040) m, msurat din axul obiectivului traversat, folosindu-se
n acest scop stlpi de nltimi corespunztoare care s permit trecerea conductoarelor pe deasupra
arborilor.

Art. 144. La trecerea liniilor electrice aeriene nou construite cu tensiunea de 110 kV si mai mare prin
fsii nguste de pduri cu ltimea pn la 100 m, nu se defriseaz de regul culoarul de trecere
(de functionare) prin pdure, conductoarele liniilor montndu-se pe stlpi nalti care s asigure
cel putin distantele prevzute la art. 141.

Art. 145. Terenurile care au fost defrisate sau se defriseaz pentru crearea culoarului de trecere
(de functionare) pot fi plantate cu specii de arbori de nltimi potrivite sau arbusti, astfel nct s fie
pstrate distantele minime de la coroana acestora la conductoarele electrice, prevzute la art.141,
precum si ltimea culoarului de trecere (de functionare) determinat conform art.137, art.138 si
art.140, pe toat durata de exploatare a liniilor electrice.

- 61 -
Art. 146. Operatorii de retea, singuri sau mpreun cu proprietarii de drept sau administratorul
fondului silvic, vor efectua - cel putin o dat pe an - controale pe traseele LEA realizate prin terenuri
silvice si vor identifica arborii uscati, slab ancorati n teren sau situati n terenuri fugitive, predispusi
cderii la vnt, din vecintatea culoarului de trecere (functionare), lundu-se msuri pentru tierea
acestora conform prevederilor legale.

Vegetatia forestier din culoarul de trecere (functionare) va fi tiat, dac nltimea acesteia,
determinat n urma inspectiei culoarului, nu asigur distantele prevzute la art. 141.

Art. 147. Liniile electrice aeriene cu conductoare izolate si neizolate, cu tensiunea pn la 20 kV,
amplasate n zonele silvice si forestiere, se construiesc pe marginea drumurilor, inclusiv a celor
forestiere, n culoare amplasate n zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de
sigurant. Se evit defrisrile, efectundu-se numai acele lucrri de curtire si tiere a arborilor si
crengilor care asigur functionarea liniilor prin pstrarea zonei de sigurant electric de 1 m, ntre
conductoarele deviate de vnt si coroana arborelui.

mArt. 148. Liniile electrice aeriene cu conductoare izolate torsadate, cu tensiunea pn la 20 kV
inclusiv, se construiesc n conditiile art. 147, suprapuse peste drumurile parcelare deschise existente
n pdure sau direct prin pdure, fr a se defrisa culoare de lucru sau culoare de trecere (functionare).

Art. 149. n culoarul de trecere (functionare) al LEA, avnd ltimea stabilit conform art.137,
art.138 si/sau art.140 este obligatorie respectarea prevederilor prezentului normativ.

Figura 9. Culoar de trecere (funcionare).


- 62 -
XV.1. Suprafee de teren necesare pentru construirea, retehnologizarea i mentenana liniilor
electrice aeriene

Art. 150. Pentru construirea, retehnologizarea si mentenanta liniilor electrice aeriene este necesar
ocuparea definitiv pe durata existentei liniei a suprafetelor de teren pentru fundatiile stlpilor si
ocuparea temporar pe perioada construirii, retehnologizrii sau mentenantei liniei a suprafetelor de
teren aferente culoarului de lucru, platformelor de lucru si eventual a drumurilor de acces.

Art. 151. Forma, dimensiunile si modul de calcul al suprafetelor de teren ocupate de fundatiile
stlpilor LEA sunt prezentate n tabelul 21.

Art. 152. Forma, dimensiunile si modul de calcul al suprafetelor de teren ocupate de platformele de
lucru pentru montarea stlpilor LEA sunt prezentate n tabelul 22.

lucru ale stlpilor pentru ntinderea conductoarelor LEA sunt prezentate n tabelul 23.

lucru ale stlpilor pentru lucrri de mentenant a LEA sunt prezentate n tabelul 24.

Art. 155. Culoarul de lucru ocupat temporar, definit conform prezentului normativ, are o ltime
de 3 m.

Art. 156. Pentru controlul liniilor electrice aeriene, culoarul de exploatare, definit conform prezentului
normativ si amplasat, de regul, n zona de protectie sau n zona de sigurant a liniei electrice aeriene,
are o ltime de 0,5 m.

- 63 -


- 64 -


- 65 -
4

a

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e
l
e

p
e
r
p
e
n
d
i
c
u
l
a
r
e

p
e

L
E
A

b

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e

n

l
u
n
g
u
l

L
E
A

c

d
i
s
t
a
n
n
t
r
e

p
i
c
i
o
r

i

p
r
o
p
t
e
a

d

l
a
t
u
r
a

p
i
i

a
p
a
r
e
n
t
e

a

f
u
n
d
a
i
e
i

s
t
l
p
u
l
u
i

A

=

a

+

d

[
m
]

B

=

b

+

d

[
m
]

S
d

=

A
*
B

[
m
2
]

a

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e
l
e

p
e
r
p
e
n
d
i
c
u
l
a
r
e

p
e

L
E
A

b

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e

n

l
u
n
g
u
l

L
E
A

c

d
i
s
t
a
n
n
t
r
e

p
i
c
i
o
r

i

p
r
o
p
t
e
a

d

l
a
t
u
r
a

p
i
i

a
p
a
r
e
n
t
e

a

f
u
n
d
a
i
e
i

s
t
l
p
u
l
u
i

A

=

a

+

d

[
m
]

B

=

b

+

d

[
m
]

S
d

=

(
B
/
2
)
*
(
2
A
+
c
)

[
m
2
]

a

d
i
s
t
a
n
n
t
r
e

p
i
c
i
o
r

i

p
r
o
p
t
e
a

b

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e

n

l
u
n
g
u
l

L
E
A

c

l
a
t
u
r
a

p
i
i

a
p
a
r
e
n
t
e

a

f
u
n
d
a
i
e
i

s
t
l
p
u
l
u
i

A

=

a

+

c

[
m
]

B

=

b

+

c

[
m
]

S
d

=

A
*
B
/
2

[
m
2
]

3

2

M
e
t
a
l

P
I
N
;

P
I
T

M
e
t
a
l

P
I
C

M
e
t
a
l

I
R

1

4
0
0

k
V

0

3


- 66 -


- 67 -


- 68 -


- 69 -


- 70 -


- 71 -


- 72 -


- 73 -


- 74 -
4

a

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e
l
e

p
e
r
p
e
n
d
i
c
u
l
a
r
e

p
e

L
E
A

b

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e

n

l
u
n
g
u
l

L
E
A

c

d
i
s
t
a
n
n
t
r
e

p
i
c
i
o
r

i

p
r
o
p
t
e
a

d

l
a
t
u
r
a

p
i
i

a
p
a
r
e
n
t
e

a

f
u
n
d
a
i
e
i

s
t
l
p
u
l
u
i

A

=

a

+

d

[
m
]

B

=

b

+

d

[
m
]

S
d

=

(
A
+
6
)
*
(
B
+
6
)

[
m
2
]

a

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e
l
e

p
e
r
p
e
n
d
i
c
u
l
a
r
e

p
e

L
E
A

b

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e

n

l
u
n
g
u
l

L
E
A

c

d
i
s
t
a
n
n
t
r
e

p
i
c
i
o
r

i

p
r
o
p
t
e
a

d

l
a
t
u
r
a

p
i
i

a
p
a
r
e
n
t
e

a

f
u
n
d
a
i
e
i

s
t
l
p
u
l
u
i

A

=

a

+

d

[
m
]

B

=

b

+

d

[
m
]

S
d

=

[
(
B
+
6
)
*
(
2
*
A
+
c
+
9
)
]
/
2

[
m
2
]

a

d
i
s
t
a
n
n
t
r
e

p
i
c
i
o
r

i

p
r
o
p
t
e
a

b

d
i
s
t
a
n
a

d
i
n
t
r
e

p
i
c
i
o
a
r
e

n

l
u
n
g
u
l

L
E
A

c

l
a
t
u
r
a

p
i
i

a
p
a
r
e
n
t
e

a

f
u
n
d
a
i
e
i

s
t
l
p
u
l
u
i

A

=

a

+

c

[
m
]

B

=

b

+

c

[
m
]

S
d

=

[
(
B
+
6
)
*
(
A
+
c
+
9
)
]
/
2

[
m
2
]

3

2

M
e
t
a
l

P
I
N
;

P
I
T

M
e
t
a
l

P
I
C

M
e
t
a
l

I
R

1

4
0
0

k
V

0

3


- 75 -


- 76 -
XVI. CONDIII DE COEXISTEN A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTE,
CONSTRUCII, INSTALAII ETC. DIN VECINTATE

XVI.1. Traversri i apropieri fa de ci ferate

Art. 157. Cile ferate se mpart n urmtoarele categorii, tinndu-se seama de continutul normativului:

a) Ci ferate electrificate, n curs de electrificare sau electrificabile, categorie care cuprinde toate
cile ferate unde s-a introdus sau urmeaz s fie introdus tractiunea electric.

b) Ci ferate neelectrificabile cu trafic permanent, categorie care cuprinde toate cile ferate care
nu urmeaz a fi electrificate si pe care se desfsoar un trafic regulat, pe baza unui orar prestabilit
pe perioade mari de timp.

c) Ci ferate neelectrificabile cu trafic intermitent, categorie care cuprinde toate cile ferate care
nu urmeaz a fi electrificate si la care traficul, n general, este numai trafic de mrfuri si care
nu se desfsoar pe baza unui orar prestabilit pe perioade mari de timp (ci ferate uzinale, ci ferate de
triaj, ci ferate forestiere etc.)

Art. 158. Traversrile cu LEA peste ci ferate, n zona statiilor cilor ferate, a depourilor de
locomotive si a atelierelor de material rulant, nu se admit dect n cazuri exceptionale si numai cu
acordul organelor competente.

Art. 159. La traversrile LEA peste ci ferate, n locurile marcate prin porti de gabarit, se vor respecta
urmtoarele distante minime, msurate ntre conductorul LEA, la sgeata sau deviatia maxim si
poarta de gabarit:
1 kV < U
n
20 kV 3,00 m;
20 kV < U
n
100 kV 3,00 m;
U
n
= 220 kV 4,00 m;
U
n
= 400 kV 5,00 m.

Art. 160. Traversrile si apropierile fat de ci ferate se trateaz conform tabelului 25 (figurile
10.a si 10.b).


- 77 -
Tabelul 25. Traversri i apropieri fa de ci ferate.
Traversri
Distante minime [m]
Distanta pe vertical ntre
conductorul inferior al LEA si:
Cablul purttor al
liniei de contact
Ciuperca sinei
Tipul
cii ferate
Msuri de sigurant
si protectie
Conditii de
calcul ale
distantei pe
vertical
S
i
m
b
o
l

Un
110 kV
U
n
=
220 kV
U
n
=
400 kV
1kVUn
20 kV
20kVUn
110kV
U
n
=
220 kV
U
n
=
400 kV
Distanta pe
orizontal ntre
marginea
stlpului si cea
mai apropiat
sin
2)

D
1
[m]
Apropieri
2)
Sgeata maxim H
1
3.00 4,00 5,00 - - - - Distante Msuri de sigurant
DDa -
Cale ferat
electrificat
sau n curs
de
electrificare
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
4)
H
2
1,00 2,00 3,00 - - - -
Sgeata maxim H
1
- - - 11,50 11,50 12,50 13,50
d

D
m
a

D

<

D
a
3
)

Deschiderile reale ale
stlpilor la vnt si la
sarcini verticale nu vor
depsi 90% din cele
de dimensionare ale
stlpilor.
Cale ferat
electrificabil
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
4)
H
2
- - - 9,50 9,50 10,50 11,50
d < Dma
Aceste apropieri
se interzic.
Sgeata maxim H
1
- - - 7,50 7,50 8,50 9,50
C
u

t
r
a
f
i
c

p
e
r
m
a
n
e
n
t

- protectie mrit,
conform art. 115.

- lanturi duble de
izolatoare
1)
, respectiv
legturi duble n cazul
izolatoarelor suport.

- unghi de traversare
minim, = 45
0
(50
G
)

Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
4)
H
2
- - - 6,00 6,00 7,00 8,00
Sgeata maxim H
1
- - - 6,50 7,00 8,00 8,50
C
a
l
e

f
e
r
a
t

n
e
l
e
l
e
c
t
r
i
f
i
c
a
b
i
l

C
u

t
r
a
f
i
c

i
n
t
e
r
m
i
t
e
n
t

- protectie mrit
conform art. 115.
- nivel de izolatie mrit
conform tabelului 19
1)

- unghi de traversare
minim, =30
0
(34
G
)
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
4)
H
2
- - - 5,50 5,50 6,00 6,00
nltimea
stlpului
deasupra solului
plus 3 m.

n cazuri
obligate, aceast
distant poate fi
redus pn la
6,00 m dar
numai cu
acordul
operarului de
retea. n acest
caz,
la LEA cu
U
n
<110 kV si
izolatoare
suport, stlpii de
traversare vor fi
de tip ntindere
sau terminal.
D - distanta de la axul LEA la cea
mai apropiat sin.
D
a
- distanta de apropiere =
nltimea deasupra solului a celui
mai nalt stlp din zona de
apropiere, plus 3 m.
d - distanta pe orizontal ntre
conductorul extrem al LEA la
deviatie maxim, n conditiile art.
23, pct. d si cea mai apropiat sin.
D
ma
- distanta minim de apropiere
egal cu:
7,50 m 1 kV < U
n
110 kV
8,50 m U
n
= 220 kV
9,50 m U
n
= 400 kV
1) Exceptnd cazurile n care sunt prevzute lanturi multiple, din considerente mecanice.
2) La cile ferate simple, se tine seama de posibilittile de dublare.
3) Apropiere permis numai n cazuri obligate, cu acordul organelor n administrarea crora se gseste calea ferat.
4) Nu se refer la LEA cu izolatoare suport.

- 78 -
Figura 10.a. Traversri i apropieri fa de ci ferate electrificate sau n curs de electrificare.


- 79 -

Figura 10.b. Traversri i apropieri fa de ci ferate neelectrificate.


- 80 -
XVI.2. Traversri i apropieri fa de drumuri
Art. 161. Drumurile, n conformitate cu O.G.R. 43/98 si O.M.T. 571/97, se clasific astfel:
Din punctul de vedere al destinatiei:
a) drumuri publice - obiective de utilitate public destinate transportului rutier n scopul satisfacerii
cerintelor economiei nationale, ale populatiei si de aprare a trii;

b) drumuri de utilitate privat - servesc activittilor economice (forestiere, petroliere, miniere, agricole,
energetice etc., de acces n incinte, din incinte, organizare de santier).

Din punctul de vedere functional si administrativ teritorial:
a) drumuri de interes naional (apartin propriettii publice si asigur legtura capitalei cu resedintele de
judete, legturile ntre acestea, precum si cu trile vecine) pot fi:
autostrzi;
drumuri nationale europene (E);
drumuri nationale principale;
drumuri nationale secundare.

b) drumuri de interes judeean (apartin propriettii publice a judetului si asigur legturile ntre
resedintele de judet si resedintele de comune, municipii, orase, porturi, aeroporturi, obiective legate de
aprare, turistice etc., precum si ntre orase si municipii);

c) drumuri de interes local (apartin propriettii publice a unittii administrative pe teritoriul creia
se afl) pot fi:
drumuri comunale (leag resedinta de comun si satele componente, orasele si satele
componente);
drumuri vicinale (deservesc proprietti, fiind situate la limita acestora);
strzi (drumuri publice din interiorul localittii, indiferent de denumire: strad, bulevard, sosea,
alee etc.).

Art. 162. La traversrile LEA peste drumuri, n locurile n care exist porti de gabarit, porti purtnd
indicatoare de circulatie etc., se vor respecta urmtoarele distante minime, msurate ntre conductorul
LEA, la sgeata sau deviatia maxim si structura portii:
1 kV < U
n
20 kV 2,00 m;
20 kV < U
n
110 kV 3,00 m;
U
n
= 220 kV 4,00 m;
U
n
= 400 kV 5,00 m.

Art. 163. Traversrile si apropierile fat de drumuri situate n afara localittilor se vor trata conform
tabelului 26.a (figura 11.a), iar cele fat de drumurile situate n interiorul localittilor se vor trata conform
tabelului 26.b (figura 11.b).

Art. 164. n sensul O.M.T. 119/2003, privind stabilirea servituilor aeronautice civile i a zonelor cu
servituii aeronautice civile, RACR-SACZ, LEA cu nltime peste 25 m care traverseaz drumurile publice
de interes national vor fi balizate, dup cum urmeaz:
conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;
stlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar cnd nltimea lor depseste 45 m si cu balizaj
de noapte.

- 81 -

Figura 11.a. Traversri i apropieri fa de drumuri situate n afara localitilor.


- 82 -

Figura 11.b. Traversri i apropieri fa de drumuri situate n interiorul localitilor.

- 83 -
Tabelul 26.a. Traversri i apropieri fa de drumuri situate n afara localitilor.
Traversri Apropieri
4)
Distant pe vertical (m)
Distanta minim ntre
conductorul inferior al LEA
si partea carosabil
Categoria drumului

Msuri de sigurant
si protectie
Conditii de
calcul ale
distantei pe
vertical
S
i
m
b
o
l

U
n

110 kV
U
n
=
220 kV
U
n
=
400 kV
Distanta minim
4)

pe orizontal ntre
marginea celui
mai apropiat stlp si
axul drumului:
D
1
[m]
Distante
Msuri de sigurant si
protectie
Sgeata maxim H1 7,00 8,00 9,00 D Da
-
d

D
m
a

D < D
a

5)
Pentru drumuri publice de interes
national si judetean, protectie mrit
conform art. 115, excluznd msura
privitoare la tipul stlpului si
al clemelor pentru LEA cu izolatoare
suport si cea privitoare la nndirea
conductoarelor
Drumuri de interes
national
6) 7)
:
- autostrzi;
- drumuri nationale:
- europene (E);
- principale;
- secundare;
- Protectie mrit conform
art 115.
- Lanturi duble de izolatoare
1)6)
,
respectiv legturi duble
7)
,
n cazul izolatoarelor suport.
- Unghi de traversare
minim 60
0
(67
G
).
2)

- Panouri de ntindere scurte
(maximum 5 deschideri).
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
3)
H2 5,50 6,50 7,50
50 m pentru
autostrzi,
22 m pentru
drumuri nationale
Sgeata maxim H1 7,00 8,00 9,00
Drumuri de interes
judetean:
- drumuri judetene
- Protectie mrit, conform
art. 115.
- Nivel de izolatie mrit
1)
,
conform tabelului 19.
- Unghi de traversare
minim 30
0
(34
G
).
2)
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
3)
H
2
5,50 6,50 7,50
20
d < Dma
Aceste apropieri se vor evita. n cazuri
obligate, cu acordul organelor
competente, se vor trata ca traversare,
exceptnd msura pentru tipul stlpilor
LEA cu izolatoare suport si
cea privitoare la interzicerea nndirii
conductoarelor
Sgeata maxim H1 7,00 8,00 9,00
D
r
u
m
u
r
i

p
u
b
l
i
c
e

Drumuri de interes
local:
- drumuri comunale;
- strzi:
- urbane;
- rurale.
- Nivel de izolatie mrit
- Interzicerea nndirilor n
deschiderea de traversare.
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
3)
H2 Nu se impune
18
Sgeata maxim
H1 7,00 8,00 9,00
D
r
u
m
u
r
i

d
e

u
t
i
l
i
t
a
t
e

p
r
i
v
a
t

Drumuri care
servesc activittilor
economice.
- Interzicerea nndirilor n
deschiderea de traversare.
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
4)
H2 Nu se impune
4
D distanta de la axul LEA la limita amprizei drumului.
Da distanta de apropiere egal cu nltimea celui mai nalt
stlp din zona de apropiere, plus 3 m.

d distanta pe orizontal ntre conductorul extrem al LEA la
deviatia maxim si limita a a amprizei drumului.

D
ma
distanta minim de apropiere, egal cu :
1,00 m 1 kV < Un 110 kV
2,00 m Un = 220 kV
3,00 m U
n
= 400 kV

2) n cazurile exceptionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organelor n administrarea crora se gseste drumul.
3) Nu se aplic liniilor cu izolatoare suport.
4) n cazuri obligate, aceste distante pot fi micsorate cu acordul organelor care administreaz drumul.
5) n cazul n care stlpii ptrund n zona de protectie a drumului se va obtine acordul organelor care administreaz drumul.
6) Exceptnd lanturile de izolatoare compozite fr piese din font turnat.
7) Exceptnd izolatoarele suport compozite.

- 84 -
Tabelul 26.b. Traversri i apropieri fa de drumuri situate n interiorul localitilor.

Traversri
3) 5)
Apropieri
Distanta pe vertical (m)
Distanta minim ntre
conductorul inferior al
LEA si partea carosabil
Categoria
drumului
protectie
Conditii de
calcul ale
distantei pe
vertical
S
i
m
b
o
l

U
n

110 kV
Un =
220 kV
Un =
400 kV
M
s
u
r
i

d
e

s
i
g
u
r
a
n
t

s
i

p
r
o
t
e
c
t
i
e

D
i
s
t
a
n
t
e

m
i
n
i
m
e
,

D

(
m
)

Sgeat maxim H1
7,00 8,00 9,00
Drumuri de interes
national
6) 7)
:
- autostrzi;
- drumuri nationale:
- europene (E);
- principale;
- secundare.
art. 115.
1) 6)
.
7)
,
- Unghi de traversare minim,
= 60
o
(67
G
).
2)

Panouri de ntindere scurte
(maximum 5 deschideri).
Ruperea unui
conductor ntr-o
deschidere
vecin
4)

H
2
5,50 6,50 7,50
Sgeat maxim H1 7,00 8,00 9,00
Drumuri de interes
judetean:
- drumuri judetene
art. 115.
1) 6)
,
7)
n cazul
= 30
o
(34
G
).
2)
Ruperea unui
conductor ntr-o
deschidere
vecin
4)

H2
5,50 6,50 7,50
Sgeat maxim H
1
7,00 8,00 9,00
D
r
u
m
u
r
i

p
u
b
l
i
c
e

Drumuri de interes
local:
- drumuri
comunale;
- strzi:
- urbane;
- rurale.
art. 115, exceptnd prevederea
referitoare la tipul stlpului n
cazul liniilor cu izolatoare suport.
1) 6)
,
7)

= 15
o
(17
G
).
2)
Ruperea unui
conductor ntr-o
deschidere
vecin
4)

H2
Nu se impune.
S
e

v
o
r

r
e
s
p
e
c
t
a

m
s
u
r
i
l
e

d
e

s
i
g
u
r
a
n
t

p
r
e
v
z
u
t
e

p
e
n
t
r
u

z
o
n
e

c
u

c
i
r
c
u
l
a
t
i
e

f
r
e
c
v
e
n
t

c
o
n
f
o
r
m

t
a
b
e
l
u
l
u
i

3
0
.

Sgeat maxim H
1
7,00 8,00 9,00
D
r
u
m
u
r
i

d
e

u
t
i
l
i
t
a
t
e

p
r
i
v
a
t

Drumuri care
servesc activittilor
economice.
art. 115 referitoare la tipul
stlpului n cazul liniilor cu
izolatoare suport.
1) 6)
,
7)
n cazul
= 13
o
(15
G
).
2)
Ruperea unui
conductor ntr-o
deschidere
vecin
4)
H
2
Nu se impune.

S
t
l
p
i
i

v
o
r

f
i

a
m
p
l
a
s
a
t
i

n

a
f
a
r
a

z
o
n
e
i

d
e

s
i
g
u
r
a
n
t

a

d
r
u
m
u
l
u
i

,

Z
s

5
)
,

m
s
u
r
a
t

d
e

o

p
a
r
t
e

s
i

d
e

a
l
t
a

a

d
r
u
m
u
l
u
i
,

d
e

l
a

a
m
p
r
i
z
a

a
c
e
s
t
u
i
a
,

a
.

2) n cazuri exceptionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organelor n administrarea crora
se gseste drumul.
3) Se interzice amplasarea stlpilor n zona de sigurant a drumului.
5) Se excepteaz liniile electrice aeriene cu tensiunea pn la 20 kV care constituie retele de distributie
n localitate, a cror amplasare poate fi fcut n zona de sigurant a drumului, cu acordul
organizatiilor n administrarea crora se gseste drumul.
6) Exceptnd lanturile de izolatoare compozite fr piese din font turnat.
7) Exceptnd izolatoarele suport compozite.


- 85 -

Figura 12. Elemente de gabarit ale drumurilor (conform O.G.R. 43/98 i O.M.T. 571/97).

- 86 -
XVI.3. ncruciri i apropieri fa de linii electrice aeriene

Art. 165. Traversrile si apropierile fat de liniile electrice aeriene se trateaz conform tabelelor
27.a, 27.b si 27.c (figurile 12.a si 12.b).

Art. 166. ncrucisrile si apropierile fat de LEA cu tensiunea nominal peste 1000 V se trateaz
conform tabelului 27.a (figura 12.a).

Art. 167. ncrucisrile si apropierile fat de LEA cu tensiunea nominal sub 1000 V se trateaz
conform tabelului 27.b (figura 12.b).

Art. 168. Construirea liniilor cu tensiunea nominal peste si sub 1000 V, pe stlpi comuni, se admite
cu respectarea prevederilor tabelului 27.c.

Art. 169. Se admite construirea LEA cu mai multe circuite de tensiuni nominale diferite, peste 1000 V
fiecare, astfel:
distantele dintre circuite trebuie s fie corespunztoare tensiunii celei mai mari;
distantele dintre conductoarele aceluiasi circuit, precum si ntre acestea si prtile puse
la pmnt trebuie s fie corespunztoare tensiunii nominale a circuitului respectiv.

XVI.4. ncruciri i apropieri fa de linii de telecomunicaii i mijloace de transport pe cablu
suspendat

Art. 170. Conditiile de realizare a ncrucisrilor si apropierilor fat de liniile de telecomunicatii trebuie
s fie cel putin cele indicate n SR 6290:2004, STAS 832-79, STAS 1999-86 precum si cele din PE
125.

Art. 171. Conditiile de realizare a ncrucisrilor si apropierilor fat de liniile de tramvai si troleibuze
trebuie s fie cel putin cele indicate n STAS 8074-76.

Art. 172. ncrucisrile si apropierile fat de liniile de energie electric n cablu se trateaz conform
normativului PE 107.

Art. 173. ncrucisri si apropieri fat de mijloacele de transport pe cablu suspendat.

Mijloacele de transport pe cablu suspendat se mpart n:
a) teleferice, n cazul n care sunt destinate transportului de persoane;
b) funiculare, n cazul n care sunt destinate transportului de materiale.

ncrucisrile si apropierile fat de mijloacele de transport pe cablu suspendat se trateaz
conform tabelului 28 (figura 13).


- 87 -
Tabelul 27.a. ncruciri i apropieri fa de LEA cu tensiunea nominal peste 1000 V.
ncrucisri
Distante minime [m]
Caracteristicile LEA
care traverseaz
Distanta pe vertical: H
1
1) 2)
ntre conductorul inferior al
liniei care traverseaz si conductorul superior al liniei
traversate, cnd distanta l de la locul de ncrucisare la axul
celui mai apropiat stlp al liniei care traverseaz este:
Tensiunea
nominal a
liniei
L
u
n
g
i
m
e
a

d
e
s
c
h
i
d
e
r
i
i
,

a

(
m
)

Msuri de sigurant
si protectie
l30m l50m l70m l100m l120m l>120m
Distanta pe
orizontal, d, ntre
cel mai apropiat
conductor al liniei
traversate, la deviatia
lui maxim si orice
element al stlpului
liniei care
traverseaz
Apropieri
a 100 2,00 2,00 - - - -
1 kV<U
n
20 kV
a > 100 2,00 2,50 2,50 - - -
2,50
a 200 3,00 3,00 3,00 4,00 - -
20kV<U
n
110kV
a > 200 3,00 3,00 4,00 4,50 5,00 -
3,00
a 200 4,00 4,00 4,00 4,00 - -
a 300 4,00 4,00 4,00 4,50 5,00 5,50 U
n
= 220 kV
a > 300 4,00 4,00 5,00 6,00 6,50 7,00
4,00
a 200 5,00 5,00 5,00 5,50 - -
a 300 5,00 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00
U
n
= 400 kV
a > 300
Generale:
- Trecerea LEA cu
tensiunea mai mare peste
LEA cu tensiunea mai
mic (cu exceptia CF
electrificate).
La LEA care traverseaz:
- Mrirea nivelului de
izolatie conform tabelului
19., exceptnd cazurile
n care sunt prevzute
lanturi multiple, din
considerente mecanice.
- Interzicerea nndirilor
n deschiderea de
traversare.
- Lanturile simple de
izolatoare cu elemente
cap-tij se vor verifica la
capacitatea rezidual,
n cazul spargerii unei
plrii (coeficient partial
de sigurant egal cu 1).
5,00 5,50 6,00 7,00 7,50 8,00
5,00
- Se recomand ca distanta ntre axele
liniilor, D, s fie cel putin egal cu
nltimea deasupra solului a celui mai
nalt stlp din zona de apropiere,
plus 3 m, respectiv 100 m cnd una din
LEA are U
n
= 400 kV.
- n cazuri obligate, pe portiuni scurte
de traseu, aceast distant poate fi
redus, astfel nct distanta ntre
conductoarele extreme ale liniilor n
pozitie normal, L, s fie cel putin:
3,00 m 1 kV < U
n
20 kV
5,00 m 20 kV < U
n
110 kV
10,00 m U
n
= 220 kV
15,00 m U
n
= 400 kV
- n astfel de cazuri deschiderile reale la
ncrcri din vnt si la ncrcri
verticale nu vor depsi 90% din cele de
dimensionare ale stlpilor, fiind
necesar totodat verificarea distantei la
nclinarea conductorului unei linii fat
de stlpul celeilalte linii; se vor calcula
de asemenea influentele
electromagnetice si prin cuplaj rezistiv.
1) n cazul liniilor pe stlpi de lemn fr conductor de protectie, att pentru cele care traverseaz, ct si pentru cele traversate, aceste distante rmn valabile,
doar dac se monteaz pe stlpii adiacenti traversrii descrctoare (dac deschiderea l < 40 m, se vor monta descrctoare numai pe stlpul cel mai apropiat);
n caz contrar, distantele se majoreaz cu 2 m.
2) Aceste distante trebuie respectate, cnd ambele conductoare se afl la t = +15C.

- 88 -
Tabelul 27.b. ncruciri i apropieri fa de LEA cu tensiunea nominal sub 1000 V.

ncrucisri
Distante minime [m]
Distanta pe vertical, H, ntre
conductorul inferior al liniei
peste 1000 V si conductorul
superior al liniei sub 1000 V
3)
Tensiunea
nominal a
liniei care
traverseaz
Msuri de
sigurant
1)
si protectie
Conditii de calcul
ale distantei pe
vertical
S
i
m
b
o
l

l 40 m
4)
l > 40 m
4)

D
i
s
t
a
n
t
a

p
e

o
r
i
z
o
n
t
a
l

d
e

l
a

o
r
i
c
e

e
l
e
m
e
n
t

a
l

s
t
l
p
u
l
u
i

L
E
A

p
e
s
t
e

1
0
0
0

V
,

l
a

c
e
l

m
a
i

a
p
r
o
p
i
a
t

c
o
n
d
u
c
t
o
r

a
l

L
E
A

s
u
b

1
0
0
0

V
5
)
:

d

Apropieri
5)
Regim normal H
1
2,00 2,50
1 kV < U
n

20 kV
Ruperea unui conductor
ntr-o deschidere vecin
6) H
2
1,00 1,00
3,00
Regim normal H
1
3,00 4,00
20 kV < U
n
110 kV
Ruperea unui conductor
6)

H
2
1,00 1,00
5,00
Regim normal H
1
4,00 5,00
U
n
= 220 kV Ruperea unui conductor
6)

H
2
2,00 2,00
7,00
Regim normal H
1
5,00 6,00
U
n
= 400 kV
Generale:

Linia cu tensiune mai mare
trebuie s traverseze linia cu
tensiune mai mic.

La linia care traverseaz:

articolului 115.
- Lanturi duble de
izolatoare
2)
, respectiv
legturi duble n cazul
izolatoarelor suport. Ruperea unui conductor
6)

H
2
3,00 3,00
10,00
- Se recomand ca distanta ntre axele
liniilor, D, s fie cel putin egal cu
nltimea deasupra solului a celui
mai nalt stlp din zona de apropiere,
plus 3 m.
- n cazuri obligate, aceast distant
poate fi redus, astfel nct distanta
orizontal, L, ntre orice element al LEA
sub 1000 V si cel mai apropiat conductor
al LEA, peste 1000 V, la deviatia
maxim, s fie minimum:
2,00 m 1 kV < U
n
20 kV;
3,00 m 20 kV < U
n
110 kV;
5,00 m U
n
= 220 kV;
7,00 m U
n
= 400 kV.
- n toate cazurile se vor lua msuri
pentru evitarea influentei
electromagnetice si prin cuplaj rezistiv
asupra LEA sub 1000 V.

1) Pentru LEA cu U
n
<110 kV prevzute cu izolatoare suport, situate n interiorul localittilor, se vor adopta msurile de sigurant prevzute la trecerea LEA
prin zone cu circulatie frecvent (tabelul 30).
3) Distanta pe vertical se verific n conditiile:
- conductorul LEA peste 1000 V se afl la t = -5
o
C cu chiciur, iar cel al LEA sub 1000 V la t = -5
o
C fr chiciur;
- ambele conductoare se afl la t = +40
o
C.
4) l este distanta de la axul stlpului liniei care traverseaz, pn la punctul de ncrucisare n axul liniei traversate.
5) Se tine seama de echipamentul prezent si viitor pe care l permite linia, inclusiv circuitele de telecomunicatii, dac este cazul.
6) Verificarea distantei se face numai n cazul stlpilor prevzuti cu lanturi de izolatoare.

- 89 -
Tabelul 27.c. Linii cu tensiuni nominale peste i sub 1000 V, pe stlpi comuni.

Distanta minim pe vertical ntre
conductorul inferior al liniei peste
1000 V si conductorul superior
al liniei sub 1000 V,
H
1
(m)
2)

Tensiunea
nominal a liniei
peste 1000 V
Msuri de sigurant si protectie
Deschidere
mai mic sau
egal cu 40 m
Deschidere
mai mare de
40 m
1

k
V

<

U
n

2
0

k
V

- Linia cu tensiune nominal mai mare se va
monta deasupra celei cu tensiune nominal
mai mic;
- Adoptarea de izolatoare (legturi) duble,
sau de lanturi duble de izolatoare
1)3)
de tip
nestrpungibil la LEA cu tensiunea peste
1000 V;
- Conductoarele liniei peste 1000 V se vor
ntinde, pentru ncrcri normate,
cu o tractiune de maxim 40% din rezistenta
de rupere a conductorului;
- Se va prevedea deconectarea automat la
puneri simple la pmnt a liniei peste
1000 V;
- Armtura metalic a tuturor stlpilor
se va lega la conductorul nul.
1,50 2,00
U
n
> 20 kV Nu se admite montarea pe stlpi comuni cu linii cu tensiunea nominal sub 1000 V

2) Aceast distant se va verifica n conditiile:
conductorul LEA peste 1000 V se afl la t = -5C cu chiciur, iar cel al LEA sub 1000 V
la t = -5
o
C fr chiciur;
ambele conductoare se afl la t = +40C.
3) Exceptnd lanturile de izolatoare compozite fr piese turnate si izolatoarele suport compozite.


- 90 -
Figura 12.a. ncruciri i apropieri fa de LEA cu tensiunea nominal peste 1000 V.

- 91 -

Figura 12.b. ncruciri i apropieri fa de LEA cu tensiunea nominal sub 1000 V.

- 92 -
Tabelul 28. ncruciri i apropieri fa de mijloace de transport pe cablu suspendat.
ncrucisri
Distante minime (m)
T
i
p
u
l

m
i
j
l
o
c
u
l
u
i

d
e

t
r
a
n
s
p
o
r
t

Tensiunea
nominal a
liniei
Msuri
de sigurant si protectie
Conditii de
calcul ale
distantei pe
vertical
S
i
m
b
o
l

Distanta pe
vertical ntre
conductorul
inferior al
LEA si cablu
Distanta pe orizontal
ntre orice parte a
funicularului si marginea
celui mai apropiat stlp:
D
1
Apropieri
Sgeata maxim H
1
3,00 Distante Msuri de sigurant si protectie
DD
a
-
1 kV < U
n
20 kV
Ruperea unui
conductor n
deschiderea vecin
2)
H
2
1,00
d
D
m
a

D<D
a
Deschiderile reale la ncrcri
vnt si la ncrcri verticale
nu vor depsi 90% din cele de
dimensionare ale stlpilor.
Sgeata maxim H
1
4,00
20 kV < U
n

110 kV
Ruperea unui
conductor n
deschiderea vecin
2)
H
2
1,00
Sgeata maxim H
1
5,00
d < D
ma
La funiculare aceste apropieri se
vor evita. n cazuri obligate, cu
acordul organelor competente se
vor trata ca ncrucisare, exceptnd
msura pentru tipul stlpului LEA
cu izolatoare suport si cea
privitoare la interzicerea nndirii
conductoarelor. La teleferice
aceste apropieri se interzic. U
n
= 220 kV
Ruperea unui
conductor n
deschiderea vecin
2)
H
2
2,00
Sgeata maxim H
1
6,00
F
u
n
i
c
u
l
a
r
e

(
v
e
z
i

a
r
t
i
c
o
l
u
l

1
7
6
)

U
n
= 400 kV

Se vor evita ncrucisrile ntre
LEA si funiculare. n situatii
obligate, astfel de ncrucisri se
admit cu recomandarea ca LEA
s traverseze funicularul.
n acest caz se iau urmtoarele
msuri de sigurant:

art. 115.
1)

respectiv legturi duble n cazul
izolatoarelor suport
- Elementele funicularului se
vor lega la pmnt.

n cazurile n care LEA
subtraverseaz funicularul,
msurile de sigurant
(plase de protectie, poduri
protectoare etc.) se iau n comun
acord cu autorittile n
administratia crora se gseste
acesta.

Ruperea unui
conductor n
deschiderea vecin
2)
H
2
3,00
nltimea stlpului
deasupra solului plus 3 m.
Aceast distant poate fi
redus cu acordul
autorittilor n
administratia crora
se gseste funicularul.

n toate cazurile, distanta
ntre cea mai apropiat
fundatie sau priz de
pmnt a unui stlp LEA
si priza de pmnt a
funicularului, D
2
, va fi de
minimum
20 m.
Teleferice
(vezi
art. 173)
1 kV < U
n
400 kV
Se interzic ncrucisrile ntre LEA si teleferice.
D - distanta pe orizontal de la axul LEA pn
la cablul purttor.
D
a -
distanta de apropiere - nltimea deasupra
solului a celui mai nalt stlp din zona de
apropiere, plus 10 m.
d - distanta pe orizontal ntre conductorul
extrem al LEA la deviatia maxim si cablul
purttor.
D
ma
- distanta minim de apropiere egal cu:
12,00 m 1 kV < U
n
110 kV;
13,00 m U
n
= 220 kV;
14,00 m U
n
= 400 kV.



- 93 -

Figura 13. ncruciri i traversri fa de mijloace de transport pe cablu suspendat.


- 94 -
XVI.5. Traversri i apropieri fa de conducte supraterane

Art. 174. Prin conducte supraterane se nteleg conductele metalice sau din beton armat, nchise sau
deschise, situate la o cot mai ridicat sau cel putin egal cu cota solului.

Art. 175. Conductele supraterane se mpart n:

a) Conducte supraterane de fluide neinflamabile; traversrile si apropierile fat de aceste conducte
se trateaz conform tabelului 29.a (figura 14), cu exceptia conductelor destinate irigatiilor, care se vor
trata conform subcap. XVI.20.

b) Conducte supraterane de lichide inflamabile; traversrile si apropierile fat de aceste conducte
se trateaz conform tabelului 29.b (figura 14);

c) Conducte supraterane de gaze inflamabile; traversrile si apropierile fat de aceste conducte
se trateaz conform tabelului 29.c (figura 14).

XVI.6. Trecerea LEA prin zone cu circulaie frecvent

Art. 176. Trecerea prin zone cu circulatie frecvent se trateaz conform tabelului 30.

XVI.7. Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice i peste ngrdiri metalice

Art. 177. Trecerea LEA prin zone cu culturi pe spaliere metalice si peste ngrdiri metalice cu caracter
permanent (aferente locuintelor, cimitirelor etc.) se trateaz conform tabelului 31 (figura 15).

95

Tabelul 29.a. Traversri i apropieri fa de conducte supraterane de fluide neinflamabile.
Traversri
Distante minime [m]
Distanta pe vertical
ntre conductorul
inferior al LEA si
conduct
Tensiunea
nominal
a liniei
protectie
Conditii de
calcul ale
distantei pe
vertical
Simbol Valoare
Distanta pe orizontal, D
1
, ntre
baza celui mai apropiat stlp si
peretele conductei
Apropieri
Sgeata maxim H
1
3,50 Distante Msuri de sigurant si protectie
DDa -
1 kV<U
n
20 kV
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
3)
H
2
1,00
d
D
m
a

D<D
a
Deschiderile reale la ncrcri din vnt
si la ncrcri verticale nu vor depsi
90% din cele de dimensionare ale
stlpilor.
Sgeata maxim H
1
4,00
20 kV <U
n
110 kV
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
3)
H
2
1,00
d < D
ma
Aceste apropieri se vor evita. n cazuri
obligate, se vor trata ca o traversare
exceptnd msura pentru tipul stlpilor
LEA.
Sgeata maxim H
1
5,00
U
n
=220
kV
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
3)
H
2
2,00
Sgeata maxim H
1
6,00
U
n
=400
kV
La LEA:
art. 115
4)
.
1)

respectiv legturi duble n cazul

La conduct:
- Conducta se va lega la pmnt pe
toat lungimea traversrii, plus cte
3 m de o parte si de alta, prin
intermediul unei platbande de
legare la pmnt, montat la partea
superioar a conductei, prevzut
la capete cu dou prize cu
R
p
= 10
2)
.
- Instalatia de legare la pmnt a
conductei se va verifica la
stabilitate termic, conform
prevederilor STAS 12604/4 si
STAS 12604/5.
Ruperea unui
conductor n
deschiderea
vecin
3)
H
2
3,00
Se recomand ca distanta s fie
mai mare dect nltimea stlpului,
deasupra solului, plus 3 m.

Aceast distant poate fi redus n
cazuri obligate, pn la 5 m, cu
precizarea c, n cazul liniilor noi,
deschiderile reale la ncrcri din
vnt si la ncrcri verticale nu vor
depsi 90% din cele de
dimensionare ale stlpilor.

n toate cazurile distanta ntre cea
mai apropiat fundatie sau priza de
pmnt a unui stlp LEA si priza de
pmnt a conductei, D
2
, va fi de
minimum 20 m.
D - distanta ntre axul LEA si peretele conductei.
D
a
- distanta de apropiere - nltimea deasupra solului a
celui mai nalt stlp din zona de apropiere, plus 3 m.
d - distanta pe orizontal ntre conductorul extrem al
LEA la deviatia lui maxim si peretele conductei.
D
ma
- distanta minim de apropiere egal cu:
5,00 m 1 kV < U
n
110 kV;
6,00 m U
n
= 220 kV;
7,00 m U
n
= 400 kV.
Se vor lua msuri pentru evitarea influentelor
electromagnetice n conduct.

2) n cazurile n care conducta este protejat catodic sau exist alte motive ale proiectantului sau beneficiarului, pentru care conducta nu poate fi legat la
pmnt, se va monta un dispozitiv de gard. Realizarea acestuia se recomand s se efectueze dup SR 6290:2004.
3) Nu se refer la LEA cu izolatoare suport.
4) Se excepteaz liniile existente la care nu se realizeaz conditia ca deschiderile reale la ncrcri din vnt si la ncrcri verticale s fie mai mari de 90% din
cele de dimensionare ale stlpilor; n aceste cazuri, protectia se realizeaz prin montarea unui dispozitiv de gard. Realizarea acestuia se recomand s se
efectueze dup SR 6290:2004.


96
Tabelul 29.b. Traversri i apropieri fa de conducte supraterane de lichide inflamabile.

Apropieri
Traversri
Distante Msuri de sigurant si protectie
D

D
a
-
d
D
m
a
1

Deschiderile reale la ncrcri din vnt si la
ncrcri verticale nu vor depsi 90% din cele
de dimensionare ale stlpilor.
D
m
a
2
d
<

D
m
a
1

- Protectie mrit conform art. 115, exceptnd
msura prevzut pentru stlpii LEA cu
izolatoare suport.
1)
, respectiv
legturi duble n cazul izolatoarelor suport.

D

<

D
a

d
<
D
m
a
2

Aceste apropieri se interzic.

D
a
- distanta de apropiere - nltimea deasupra solului
a celui mai nalt stlp din zona de apropiere, plus 3 m.

d - distanta pe orizontal ntre conductorul extern al LEA
la deviatia lui maxim si peretele conductei.

Dma
1
, Dma
2
- distante minime de apropiere avnd valorile
din tabelul de mai jos:
Tensiunea nominal
a liniei (kV)
Dma
1
(m)
Dma
2
(m)
1 kV < U
n
110 kV 15,00 5,00
U
n
= 220 kV 16,00 6,00
U
n
= 400 kV 17,00 7,00
Tipul conductei

Conducte de
transport i conducte ntre
schele i rafinrii, sau puncte
de ncrcare.

Se interzice traversarea.

n cazuri exceptionale,
se admit astfel de traversri,
cu acordul autorittilor
n administratia crora se
gseste conducta, lundu-se
msuri de sigurant
corespunztoare.

Alte conducte

Se vor evita traversrile LEA
peste aceste conducte.

Ele se admit n conditiile
indicate n tabelul 29.a,
categoria Traversri.

1) Exceptnd cazurile cnd sunt prevzute lanturi multiple, din considerente mecanice.

97
Tabelul 29.c. Traversri i apropieri fa de conducte supraterane de gaze inflamabile.

Apropieri
Traversri
Distante Msuri de sigurant si protectie
D

D
a
-
d
D
m
a
1

Deschiderile reale la ncrcri din vnt si la
ncrcri verticale nu vor depsi 90% din cele
de dimensionare ale stlpilor.
D
m
a
2
d
<
D
m
a
1

- Protectie mrit conform art. 115 pentru
stlpii LEA cu izolatoare suport.
1)
, respectiv
legturi duble n cazul izolatoarelor suport.

D

<

D
a

d
<
D
m
a
2

Aceste apropieri se interzic.

D
a
- distanta de apropiere - nltimea deasupra solului a
celui mai nalt stlp din zona de apropiere, plus 3 m.

d - distanta pe orizontal ntre conductorul extrem al LEA
la deviatia lui maxim si peretele conductei.

Dma
1
, Dma
2
- distante minime de apropiere avnd valorile
din tabelul de mai jos:
Tensiunea nominal
a liniei (kV)
Dma
1
(m)
Dma
2
(m)
1 kV < U
n
110 kV 15,00 5,00
U
n
= 220 kV 16,00 6,00
U
n
= 400 kV 17,00 7,00
Tipul conductei

Conducte de transport

Se interzice traversarea.

n cazuri exceptionale,
se admit astfel de traversri,
cu acordul autorittilor
n administratia crora se
gseste conducta, lundu-se
msuri de sigurant
corespunztoare.

Conducte de distribuie
uzinale tehnologice

Se vor evita traversrile LEA
peste aceste conducte.

Ele se admit n conditiile
indicate n tabelul 29.a,
categoria Traversri.


98

Figura 14. Traversri i apropieri fa de conducte supraterane

99
Tabelul 30. Trecerea LEA prin zone cu circulaie frecvent
1)
Distanta minim pe
vertical ntre conductorul
inferior al LEA la sgeata
maxim si sol
Tensiunea nominal a liniei Msuri de sigurant si protectie
h (m)
Linii echipate cu
izolatoare suport
- Deschiderile reale ale stlpilor la ncrcri din
vnt si la ncrcri verticale nu vor depsi 90% din
cele de dimensionare ale stlpilor.
- Prinderea conductorului de izolator se va realiza
prin legturi duble
2)
.
- Sectiuni minime de conductoare conform
art. 115 (tabel 18).
1

k
V

<

U
n

1
1
0

k
V
3
)

Linii echipate cu
lanturi de
izolatoare
7,00
U
n
= 220 kV 8,00
U
n
= 400 kV
- Protectie mrit conform art. 115,
excluzndu-se msura interzicerii nndirilor.
- Lanturi duble de izolatoare exceptnd:
- cazurile cnd sunt prevzute lanturi multiple,
din considerente mecanice;
- deschiderile dintre stlpii terminali ai LEA si
cadrele (cldirile) statiilor electrice.
- lanturi cu izolatoare compozite fr piese
metalice din font turnat.
9,00
1) Dac conductorul la deviatia maxim se afl deasupra cldirii, trecerea se va trata ca traversare
2) Exceptnd izolatoarele suport din materiale compozite.
3) Pentru linii cu tensiunea nominal mai mic de 110 kV care au neutrul tratat prin bobin
se va prevedea deconectarea automat la puneri simple la pmnt.

Tabelul 31. Trecerea LEA peste culturi pe spaliere metalice i peste ngrdiri metalice.
Distanta minim pe
vertical ntre conductorul
inferior al LEA la sgeata
maxim si:
sol
partea superioar
a spalierului sau
ngrdirii
Tensiunea nominal a liniei Msuri de sigurant si protectie
h (m) H (m)
Linii echipate cu
izolatoare suport
- Deschiderile reale ale stlpilor la ncrcri
din vnt si la ncrcri verticale nu vor depsi
90% din cele de dimensionare ale stlpilor.
- Nivelul de izolatie se va mri conform tabelului
19
1)
, iar izolatoarele vor fi de tip nestrpungibil.
- Sectiuni minime de conductoare conform
art. 115 (tabel 18).
- Legturi duble.

1

k
V

<

U
n

1
1
0

k
V

Linii echipate cu
lanturi de
izolatoare
6,00 3,00
U
n
= 220 kV 7,00 4,00
U
n
= 400 kV
- Protectie mrit conform art. 115,
excluzndu-se msura interzicerii nndirilor.
- Nivelul de izolatie mrit, conform tabelului
19
2)
.
8,00 5,00

1) n cazul n care nu se poate mri nivelul de izolatie, stlpii se leag la pmnt. Conditiile de legare la pmnt
trebuie s fie cel putin cele indicate n STAS 12604/4-89 si STAS 12604/5-90 pentru zone cu circulatie frecvent.
Nu se aplic aceast prevedere, dac se ndeplineste una din urmtoarele conditii: reteaua functioneaz cu
nulul legat la pmnt sau stlpul se afl la cel putin 2 m fat de spaliere.
2) Exceptnd cazul n care sunt prevzute lanturi multiple, din considerente mecanice.


100

Figura 15. Trecerea LEA peste culturi pe spaliere metalice i peste ngrdiri metalice.

101
XVI.8. Traversri i apropieri fa de cldiri
Art. 178. Cldirile se mpart n:

a) Cldiri locuite, categorie n care sunt cuprinse:
cldiri industriale;
cldiri de locuit;
cldirile anexe ale gospodriilor situate n perimetrul circulat al curtilor.

b) Cldiri nelocuite, categorie n care sunt cuprinse cldirile izolate de important secundar,
situate n afara perimetrului circulat al curtilor (garajuri, cotete, hambare, magazii, ghetrii etc.) si
care nu sunt destinate adpostirii permanente de oameni si animale.

Art. 179. Prin traversarea unei LEA peste o cldire se ntelege situatia n care conductorul LEA,
n pozitie normal sau la deviatia maxim, se gseste deasupra perimetrului cldirii si se trateaz conform
art. 180.

Toate celelalte cazuri de vecintate a unei LEA cu o cldire sunt considerate apropieri.

Art. 180. Se vor evita, pe ct posibil, traversrile LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste cldiri
locuite sau nelocuite.

Traversarea peste cldirile locuite se poate admite numai n cazuri obligate, cu acordul conducerii
tehnice a operatorului de retea si cu respectarea urmtoarelor msuri suplimentare:
tensiunea LEA trebuie s fie mai mare sau egal cu 110 kV;
nvelitoarea acoperisului cldirii trebuie s fie neinflamabil; n cazul nvelitorilor metalice este
necesar legarea lor la pmnt.

Se va evita amplasarea stlpilor LEA cu tensiuni de 110 kV si mai mult n interiorul perimetrului
circulat al curtilor. n cazuri obligate aceste amplasri sunt admise cu acordul proprietarului, n conditiile
legii.

Art. 181. Traversrile si apropierile LEA fat de cldiri se trateaz conform tabelului 32 (figura 16),
cu exceptia cldirilor destinate instalatiilor energetice care se trateaz conform normativului PE 101.

XVI.9. Traversri, treceri i apropieri fa de poduri, baraje, diguri

Art. 182. Traversrile, trecerile si apropierile LEA fat de poduri, baraje si diguri se trateaz conform
tabelului 33 (figurile 17.a, 17.b si 17.c).

Art. 183. Prin trecere se ntelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau barajelor.


102

Tabelul 32. Traversri i apropieri fa de cldiri.
Traversri (conform subcapitolului XVI.8)
Distanta ntre conductorul LEA n orice pozitie si
orice parte a cldirii [m]
Distanta pn la:
Tipul
cldirii
Tensiunea
nominal a liniei
Msuri de sigurant
si protectie
Conditii de calcul
Simbol
Orice parte
a cldirii
Simbol
Antena
radio sau
TV
Apropieri
1 kV < U
n
< 110 kV Se interzice trecerea LEA cu 1 kV < U
n
< 110 kV peste cldiri locuite
Sgeata maxim H
1
4,00 H
2
3,00
Distante
protectie
d D
ma

Nu se iau dac nu
constituie zon locuit U
n
= 110 kV
Ruperea unui
conductor ntr-o
deschidere vecin
H
1
3,00 H
2
2,00
d < D
ma

Aceste apropieri se vor
trata ca traversri
Sgeata maxim H
1
5,00 H
2
4,00
U
n
= 220 kV
Ruperea unui
conductor ntr-o
deschidere vecin
H
1
4,00 H
2
3,00
d - distanta ntre conductorul extrem
al LEA, la deviatia lui maxim si
cea mai apropiat parte a cldirii fr
s constituie traversare.
D
ma
- distanta minim de apropiere avnd
tabelul de mai jos:
Sgeata maxim H
1
7,00 H
2
5,00 D
ma
[m]
C
l
d
i
r
i

l
o
c
u
i
t
e

U
n
= 400 kV
La LEA:

- Protectie mrit
conform art. 115.
- Lanturi duble de
izolatoare.
1)

La cldiri:

- Acoperisurile
metalice se vor lega la
pmnt.
Ruperea unui
conductor ntr-o
deschidere vecin
H
1
5,00 H
2
4,00
Tensiunea
nominal a
liniei
Cldiri
locuite
Cldiri
nelocuite
1 kV < U
n
< 110 kV Sgeata maxim H
1
3,00 -
1 kV < U
n

20 kV
3,00 3,00
U
n
= 110 kV Sgeata maxim H
1
3,00 -
20 kV < U
n

110 kV
4,00 3,00
U
n
= 220 kV Sgeata maxim H
1
4,00 - U
n
= 220 kV 5,00 4,00
C
l
d
i
r
i

n
e
l
o
c
u
i
t
e

U
n
= 400 kV
La LEA:

- Nivel de izolatie
mrit conform
art. 116.
1)

- Interzicerea
nndirilor.
Sgeata maxim H
1
6,00 - U
n
= 400 kV 7,00 6,00



103

Figura 16. Traversri i apropieri fa de cldiri.

104
Tabelul 33. Traversri, treceri i apropieri fa de poduri, baraje i diguri.
Traversri si treceri
Traversri Treceri
1)
Distante minime pe vertical (m) Distante minime pe vertical (m)
Tipul
constructiei
Tensiunea
nominal a
liniei
Msuri de
sigurant
si protectie
Distanta h ntre
conductorul
LEA la sgeat
maxim si
partea circulat
a podului,
digului sau
barajului
Distanta H
ntre
conductorul
LEA n
orice pozitie
si orice
parte a
constructiei
Msuri de sigurant
si protectie
Distanta h ntre
conductorul
LEA la sgeata
maxim si
partea circulat
a podului,
digului sau
barajului
Distanta H
ntre
conductorul
LEA n
orice pozitie si
orice parte a
constructiei
Apropieri
U
n
110 kV 7,00
2)
3,00

7,00
2)
3,00

Distante
Msuri de
sigurant
si protectie
d D
ma
-
U
n
= 220 kV 8,00
2)
4,00

8,00
2)
4,00

d < D
ma
Se vor trata
ca treceri
Poduri
U
n
= 400 kV
Functie de
destinatia podului
(trafic feroviar,
rutier sau
circulatie
pedestr, etc.)
se vor lua msuri
conform tabelelor
26, 27,
respectiv 30.
9,00
2)
5,00

- LEA se vor monta n afara
limitelor de gabarit ale CF si
n afara zonelor carosabile sau
cu pietoni.
art. 115.
3)
,
respectiv legturi duble n
cazul izolatoarelor suport.
- Stlpii de trecere de pe mal
pe pod vor fi de tip ntindere.
9,00
2)
5,00

U
n
110 kV 6,00
4)
3,00 6,00
4)
3,00
U
n
= 220 kV 7,00
4)
4,00 7,00
4)
4,00
Accesibile
circulatiei
autovehicolelor,
fr a fi prevzute
cu drumuri deschise
circulatiei publice
4)

U
n
= 400 kV
4)
8,00
4)
5,00
4)
8,00
4)
5,00
U
n
110 kV 5,00 3,00 5,00 3,00
U
n
= 220 kV 6,00 4,00 6,00 4,00
D
i
g
u
r
i

s
i

b
a
r
a
j
e

Accesibile numai
circulatiei
pedestre
U
n
= 400 kV
-
7,00 5,00
-
7,00 5,00
d - distanta real ntre
conductorul extrem al LEA
n orice pozitie si orice
parte a constructiei.
D
ma
- distanta minim de
apropiere egal cu:
5,00 m U
n
110 kV;
6,00 m U
n
= 220 kV;
7,00 m U
n
= 400 kV.
1) Prin trecere se ntelege, n sensul prezentului tabel, amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau barajelor. Ele sunt permise numai cu acordul autorittilor
competente.
2) Distanta pe vertical pn la calea ferat sau partea carosabil a podului se ia conform tabelelor 26 si 27, cnd conductorul n pozitie normal sau deviat,
se situeaz deasupra perimetrului prtii circulate.
4) Traversrile sau trecerile LEA peste sau pe diguri sau baraje, pe care se desfsoar o circulatie permanent de vehicule se trateaz analog cu traversarea sau trecerea
LEA peste sau pe poduri, att din punctul de vedere al msurilor de sigurant, ct si al distantelor minime.

105

Figura 17.a. Traversri, treceri i apropieri fa de poduri.

106

Figura 17.b. Traversri, treceri i apropieri fa de baraje.

107

Figura 17.c. Traversri, treceri i apropieri fa de diguri.

108

XVI.10. Traversri i apropieri fa de ape i cursuri de ap

Art. 184. Traversrile si apropierile fat de ape si cursuri de ap se trateaz conform tabelului 34
(figura 18) si tinnd seama de prevederile Legii Apelor nr. 107/96. n cazul traversrilor Dunrii
se aplic O.M.T. 494/04.09.92 - Regulamentul de navigatie pe sectorul romnesc al Dunrii si
Legea 528/17.07.2002 - Aprobarea O.G. 22/1999 privind administrarea porturilor si a cilor
navigabile si desfsurarea activittilor de transport naval n porturi si pe ci navigabile.

Art. 185. Conform RACR-SACZ Reglementri aeronautice civile romne pentru Stabilirea
servituilor aeronautice civile i a zonelor cu servitui aeronautice civile ed. 2 din 2003 (aprobat cu
O.M.T.-CT nr. 119/2003), LEA cu nltimea peste 25 m care traverseaz cursurile principale de ap
trebuie s fie balizate, dup cum urmeaz:
conductoarele superioare din deschiderea de traversare cu balizaj de zi;
stlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar cnd nltimea lor depseste 45 m si
cu balizaj de noapte.

XVI.11. Traversari i apropieri fa de conducte subterane

Art. 186. n cazul traversrilor si apropierilor LEA fat de conducte subterane, distanta de la cea mai
apropiat fundatie sau priz de pmnt a unui stlp LEA, pn la conduct va fi de minimum 2,00 m,
cu urmtoarele exceptii:
pentru conductele subterane de fluide inflamabile (gaze, titei, produse petroliere), distanta
minim este de 5 m; ea poate fi redus n cazuri obligate pn la 2 m, cu acordul beneficiarului
conductei;
pentru conductele de transport de gaze inflamabile, n portiunile de traseu n care aceste
conducte sunt considerate de categoria a II-a din punctul de vedere al sigurantei, se respect
o distant egal cu nltimea stlpului deasupra solului; aceast distant poate fi redus,
n cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.

Art. 187. Pentru conductele de categoria I, situate n zone n care sunt prevzute la constructia lor
msuri constructive speciale de limitare a efectelor exploziilor, distantele minime sunt cele de la
aliniatul precedent;
pentru conductele de irigaii, conform subcap. XVI.20;
pentru alte categorii de conducte ntlnite pe traseele liniilor, apartinnd diferitilor beneficiari,
distanta se va stabili de comun acord cu autorittile competente.

Art. 188. Armturile metalice supraterane ale conductelor subterane (regulatoare, refulatoare,
vane etc.) se trateaz ca elemente de conducte supraterane.

XVI.12. Traversri i apropieri fa de instalaii de extracie de petrol i gaze naturale

Art. 189. Se interzic traversrile LEA peste instalatiile de foraj si extractie de petrol si gaze.

Art. 190. Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalatii de foraj si extractie,
la o distant mai mic dect 1,5 x nltimea deasupra solului a celui mai nalt stlp din apropiere,
fat de limita zonei n care exist mediu cu pericol de explozie.

Cazurile obligate, n care aceast distant nu se poate respecta, se vor trata de comun acord cu
organele interesate.

109
Tabelul 34. Traversri i apropieri fa de ape i cursuri de ape.

Traversri
Distante minime (m)
Apropieri
Distanta pe vertical, H, ntre conductorul
inferior al LEA la sgeata maxim si
nivelul maxim al apei cu asigurare 1%
[m]
Specificul cursurilor
sau
acumulrilor de ap
Msuri de sigurant
si protectie
1)
U
n
110 kV U
n
=220 kV U
n
=400 kV
Distanta pe
orizontal, D,
ntre axul
LEA si mal
(m)
- n zonele
localittilor si
n zonele
amonte ale
lucrrilor
hidrotehnice,
dispuse
transversal pe
albie.
7,00 8,00 9,00
N
e
n
a
v
i
g
a
b
i
l
e

- n celelalte
zone.
-
5,00 6,00 7,00
Nu se impune
- Care permite
navigatia
maritim.
- Cu navigatie
fluvial
- Ruri si canale
navigabile cu
trafic intens.
- Ruri si canale
navigabile cu
trafic redus.
N
a
v
i
g
a
b
i
l
e

- Lacuri de
acumulare.
- Protectie mrit
conform art. 115.
- Lanturi duble de
izolatoare, respectiv
legturi duble,
n cazul izolatoarelor
suport.
2)

- Locurile de
traversare se vor
marca cu semne
speciale, conform
prescriptiilor
navigatiilor civile.
G + 1,00
3)
G + 2,00
3)
G + 4,00
3)
Se aplic
prevederile
coloanei
Distantei
minime pentru
apropieri din
tabelul 26.a,
utiliznd n
locul notiunii
de limita
amprizei
drumului
notiunea de
plan vertical
la malul apei.

1) Marile traversri se trateaz de la caz la caz, lundu-se msuri de sigurant si cresterea nivelului de
izolatie, fiind aplicabil art. 117.
3) G este gabaritul de liber trecere al navelor; se stabileste n functie de specificul navigatiei,
de comun acord cu autorittile competente.

Observaie:
n anumite situatii, autorittile competente pot s impun gabarite minime n dreptul canalului
navigabil si nu n dreptul punctului de sgeat maxim.

110

Figura 18. Traversri i apropieri fa de ape i cursuri de ap.

111
XVI.13. Traversri si apropieri fa de benzi transportoare

Art. 191. Traversrile si apropierile fat de benzile transportoare se trateaz prin
asimilare cu prevederile tabelului 29.a: Traversri i apropieri fa de conductele
supraterane de fluide neinflamabile, att din punct de vedere al msurilor de sigurant,
ct si al distantelor minime (figura 14.).

XVI.14. Traversri i apropieri fa de depozite i cldiri cu substane inflamabile,
cu pericol de explozie sau incendiu

Art. 192. Se interzic traversrile LEA peste depozite deschise de substante inflamabile,
precum si peste depozite nchise de substante cu pericol de explozie si incendiu.

Art. 193. n cazul apropierii LEA de depozitele cu substante combustibile sau
cu pericol de explozie sau de incendiu se respect urmtoarele distante minime
pe orizontal ntre axul LEA si orice parte a depozitului (instalatiei):
pentru depozite deschise cu substante combustibile solide: nltimea deasupra
solului a celui mai nalt stlp din apropiere, plus 3 m;
pentru depozite de lichide sau gaze combustibile: 1,5 x nltimea deasupra solului
a celui mai nalt stlp din apropiere;
pentru depozite si instalatii cu pericol de explozie sau incendiu, precum si
depozitele de munitii: 1,5 x nltimea deasupra solului a celui mai nalt stlp din
apropiere.

XVI.15. Traversri i apropieri fa de aeroporturi
Art. 194. Se interzice traversarea cu LEA peste aeroporturi.

Art. 195. La apropierea LEA de aeroporturi se iau msurile prevzute n legislatie si se
respect conditiile impuse prin avizele autorittilor de specialitate.

XVI.16. Traversri i apropieri fa de instalaiile de emisie i recepie de
telecomunicaii prin nalt frecven

Art. 196. Se interzic traversrile LEA peste instalatiile de telecomunicatii prin nalt
frecvent (radio, televiziune etc.).

112
Art. 197. Apropierile LEA fat de instalatiile de telecomunicatii prin nalt frecvent
se vor trata de comun acord cu organele interesate.

XVI.17. Traversri i apropieri fa de terenurile de sport

Art. 198. Se interzic traversrile LEA peste terenurile de sport omologate.

Art. 199. Apropierile LEA fat de terenurile de sport omologate se vor trata de comun
acord cu organele interesate.

XVI.18. Traversri i apropieri fa de parcaje auto construite pe platforme n
aer liber

Art. 200. Traversrile peste parcaje auto construite pe platforme n aer liber se evit.
n cazuri obligate, se trateaz ca traversri ale drumurilor respective. Dac parcajul este
ngrdit cu gard metalic, se iau si msurile din subcap. XVI.7 si tabelul 31.

Art. 201. Apropierile de parcaje auto construite pe platforme n aer liber se trateaz ca
apropieri fat de drumurile respective.

XVI.19. Traversri i apropieri fa de terenuri normale i terenuri accidentate

Art. 202. Prin terenuri normale se nteleg terenurile n afara zonelor locuite, accesibile fie
transporturilor si masinilor agricole (exceptnd drumurile), fie numai circulatiei pedestre.
Distantele minime ntre conductoarele LEA si suprafata terenurilor normale sunt
cele prevzute n tabelul 35.

Art. 203. Prin terenuri accidentate se nteleg terenurile accesibile numai circulatiei
pedestre sau total inaccesibile (stnci abrupte, faleze).
Distantele minime n teren accidentat, de la conductoarele n pozitie deviat
sub actiunea vntului, la pantele terenului, la povrnisurile stncilor etc. sunt cele indicate
n tabelul 35.

Tabelul 35. Traversri i apropieri fa de terenuri.

n
(kV)
1 < U
n
20 110 220 400
Caracteristicile zonei
traversate de linii
Distanta minim (m)
Terenuri din afara zonelor locuite,
accesibile transporturilor si masinilor
agricole, drumuri de utilitate privat.
6,00 6,00 7,00 8,00
Zone accesibile numai circulatiei pedestre 4,50 5,00 6,00 7,00
Zone neaccesibile circulatiei pedestre
(stnci abrupte, faleze).
2,50 3,00 4,00 5,00

113
XVI.20. Traversri i apropieri fa de instalaii de mbuntiri funciare

XVI.20.1. ncruciarea liniilor electrice aeriene cu lucrri i instalaii de
mbuntiri funciare

Art. 204. ncrucisarea liniilor electrice aeriene peste 1 kV cu lucrrile si instalatiile
sistemelor de mbunttiri funciare se realizeaz prin trecerea liniilor electrice peste
acestea (traversare).

Art. 205. La traversarea liniilor electrice aeriene peste conducte supraterane fixe si
mobile, canale sau jgheaburi se respect msurile prevzute n tabelul 36.

Art. 206. La traversarea LEA peste conducte ngropate de orice fel pentru transportul
apei se respect urmtoarele:

a) Distanta minim pe orizontal ntre marginea fundatiei stlpului cel mai
apropiat si marginea conductei metalice sau din beton armat, traversarea este
de minimum 10 m pentru LEA cu tensiuni de (1 60) kV inclusiv si 40 m
pentru LEA cu tensiuni de (110 400) kV inclusiv.
b) Distanta minim pe orizontal ntre marginea fundatiei stlpului LEA cel mai
apropiat si marginea cea mai apropiat a conductelor din azbociment sau
p.v.c. este de 6 m.
c) n incinta statiilor de pompare n conditiile existentei constructiilor metalice
mbinate prin sudur (ntre tronsoane) distanta minim ntre marginea
fundatiei stlpului LEA si conducta metalic ngropat poate fi redus la
minimum 3 m pentru LEA cu tensiune pn la 20 kV inclusiv.
d) n zonele aflate sub LEA plus 10 m de o parte si de alta fat de fazele extreme
nu se admit instalatii supraterane pe conducte (hidranti, dispozitive antisoc,
vane, supape de dezaerisire, gur de vizitare etc.).

Art. 207. Nu este admis utilizarea sub LEA peste 1 kV a instalatiilor de udare mobil
cu gabarite fat de sol de peste 3 m.

Art. 208. Nu se recomand ncrucisri ale LEA peste 1 kV cu conducte de udare sau
cu instalatii de udare mobile, cu gabarite fat de sol pn la 3,0 m.

n situatii bine justificate, cnd evitarea ncrucisrii ar duce la cheltuieli exagerate
pentru sistemul de irigatii sau pentru constructia si exploatarea LEA, msurile care
se iau sunt cele prevzute n art. 205.

114
Tabelul 36. Traversarea LEA peste conducte supraterane fixe i mobile,
canale i jgheaburi.

Nr.
crt.
Denumirea elementelor liniei Conditii impuse
1. Conductoare active si de protectie
a) Conductoarele funie vor avea sectiunea minim de 25 mm
2

b) Tractiunea n conductoare: normal
2. Izolatoare, cleme, armturi Nu se prevd conditii speciale
3. Stlpi Nu se prevd conditii speciale
4. Unghiul de ncrucisare Nu se normeaz
CANALE
accesibile numai
circulatiei
pedestre
accesibile circulatiei
autovehicule fr a fi
drumuri publice
conducte supraterane
fixe si mobile instalatii
mobile de udare si
jgheaburi
Distante minime:
a) pe vertical la sgeata maxim a
conductorului (n metri)

1 kV < Un 20 kV
25 kV Un 110 kV
Un = 220 kV
Un = 400 kV
5,00
5,00
6,00
7,00
6,00
6,00
7,00
8,00
3,50
4,00
5,00
6,00
5.
b) pe orizontal
Distanta minim ntre marginea fundatiei stlpului cel mai apropiat
al LEA si marginea taluzului canalului din pmnt sau cptusite cu
beton nearmat este:
6 m pentru LEA cu Un = (1 25) kV;
15 m pentru LEA cu Un = (220 400) kV.
Pentru jgheaburi sau conducte supraterane din beton armat sau
metalice traversate de LEA cu tensiuni peste 1 kV punctul de
traversare va fi n prima treime a deschiderii dintre stlpi,
dar nu la distante mai mici fat de stlp, dect:

Not:
1. Distanta pe vertical de la punctul 5.a se msoar de la urmtoarele cote:
la canale n debleu, de la cota terenului;
la canale n rambleu de la cota coronamentului;
la jgheaburi si conducte de la peretele superior;
la instalatiile de udare mobile de la punctul cel mai nalt al instalatiei.
2. n cazul canalelor navigabile se respect valorile din tabelul 34.
3. Traversrile sau trecerile LEA peste canale pe care se desfsoar o circulatie
permanent de vehicule se trateaz analog cu traversarea sau trecerea LEA peste
sau pe poduri, att din punct de vedere al msurilor de sigurant, ct si al
distantelor minime (tabelul 33).
4. Pentru cazurile n care se adopt gabarite corespunztoare numai circulatiei
pedestre se introduc prin proiect bariere pentru oprirea circulatiei autovehiculelor
pe coronamentul canalului.

115
XVI.20.2. Paralelismul ntre liniile electrice aeriene cu lucrrile i instalaiile de
mbuntiri funciare

Art. 209. Amplasarea LEA cu tensiunea pn la 20 kV n zonele cu lucrri de
mbunttiri funciare se face, de regul, de-a lungul si n imediata apropiere a cilor de
comunicatii, a digurilor si a canalelor de irigatii si desecri.

Art. 210. Zona de protectie a canalelor de irigatie si desecri se denumeste
zona delimitat de stlpii LEA si piciorul taluzului canalului necesar pentru asigurarea
stabilittii LEA si a protectiei persoanelor si animalelor mpotriva tensiunilor accidentale
care se pot transmite de la LEA.

Atunci cnd, pentru asigurarea accesului de-a lungul canalului sau asigurarea
executiei lucrrilor de ntretinere sau interventie, la canal sunt necesare drumuri sau
platforme de lucru, acestea se amplaseaz de regul n zona de protectie. n aceste
situatii, ltimea zonei de protectie a canalului se stabileste tinnd cont de gabaritele
autovehiculelor sau de asigurarea executiei lucrrilor la canal cu utilaje de constructii
mobile n conditii de securitate deplin.

Zona de protectie a canalului se stabileste prin proiect pentru fiecare obiectiv n
parte, tinnd seama de tipul canalului, zona de lucru necesar pentru executia lucrrilor
de mbunttiri funciare, natura terenului si tensiunea liniei.

n functie de tipul de canal si utilajul folosit si prevzut, ltimea zonei de protectie
a canalului poate fi de cel mult 20 m.

Art. 211. n cazul paralelismului ntre LEA peste 1 kV cu canale deschise, ltimea
minim a zonei de protectie a canalului pentru asigurarea stabilittii LEA si a evitrii
transmiterii tensiunilor accidentale la instalatiile de mbunttiri funciare va fi de:

Art. 212. n cazul terenurilor sensibile la nmuiere, ltimea zonei de protectie a canalului
se stabileste pe baza referatului geologic-geotehnic, fr a fi mai mic de 6 m.
Lungimea paralelismului nu este limitat.

Art. 213. n cazul paralelismului ntre LEA peste 1 kV cu conducte ngropate sau
supraterane de orice fel, distanta ntre marginea conductei si fundatia stlpilor va fi de
15 m.
n cazul conductelor supraterane metalice, atunci cnd distanta de 15 m fat de
LEA cu tensiuni de (110 400) kV nu asigur cel putin conditiile indicate n STAS
2612-87 privind tensiunile induse, solutiile de reducere a influentelor n conduct prin
cuplaj cu LEA vor fi justificate tehnico-economic.


116
Art. 214. n cazul conductelor ngropate de orice fel nu se limiteaz lungimea de
paralelism cu LEA peste 1 kV.

n cazul paralelismului ntre LEA peste 1 kV cu conducte metalice supraterane
fixe sau de udare amplasate n zona de 50 m de o parte si de alta a LEA, se verific
suplimentar fat de prevederile art. 211, ca lungimea paralelismului s nu depseasc
300 m n cazul LEA cu tensiuni pn la 60 kV si 175 m la LEA cu tensiuni peste 60 kV.

n situatiile n care nu este posibil din considerente constructive limitarea
paralelismului la 300 m respectiv 175 m, se prevede legarea conductei cel putin
la capetele lungimii de paralelism la o priz artificial de pmnt cu rezistent de
maximum 10 ohmi.

Art. 215. n situatiile n care conductele metalice supraterane fixe sau de udare sunt
n afara zonei de 50 m de o parte si de alta a unei LEA (msurat fat de proiectia
pe orizontal a conductorului cel mai apropiat si marginea conductei), nu este necesar
a se lua msuri speciale indiferent de lungimea paralelismului ntre ele.

XVI.20.3. Irigarea zonelor apropiate de liniile electrice aeriene cu tensiuni
peste 1 kV

La constructia unei LEA noi pentru asigurarea coexistentei cu sistemul de
mbuntatiri funciare existent sau n cazul de construire a sistemelor de mbunttiri
funciare lng LEA existente se tine seama de prevederile de mai jos.

Art. 216. Se consider zon apropiat de LEA, zona cuprins pe portiunea de 50 m,
msurat fat de proiectia pe orizontal a conductoarelor fazelor extreme de o parte si
de alta, de-a lungul liniei electrice.

Art. 217. n zonele amenajate pentru irigatii prin scurgere la suprafat (brazde, fsii sau
submersiune) nu se iau de regul msuri speciale n cazul traversrilor sau apropierilor cu
LEA peste 1 kV, cu exceptia amenajrilor cu condute de udare din aluminiu (tip EUBA),
n care caz traversrile si apropierile acestora cu LEA peste 1 kV se trateaz conform
art. 218.

Art. 218. n zonele cu amenajri pentru irigatii prin aspersiune, n zona de apropiere LEA
se iau urmtoarele msuri:

a. nu se amplaseaz aspersoare n zona de protectie a LEA;
b. distantele minime de amplasare ntre cel mai apropiat aspersor si elementele LEA
definite prin distantele d
1
si d
2
(conform figurii) sunt alese n conformitate cu
tabelul 37.


117
Figura 20. Distane minime de amplasare a unui aspersor.

Distantele minime de amplasare a unui aspersor d
1
si d
2
se definesc dup cum urmeaz:
d
1
distanta pe orizontal ntre aspersor si proiectia pe orizontal a izolatorului
extrem al LEA;
d
2
distanta pe orizontal ntre aspersor si proiectia pe orizontal a
conductorului extrem al LEA.

Not:
n cazul unor aspersoare de tip nou, cu alte caracteristici dect cele din tabelul 37,
distantele d
1
si d
2
se determin astfel:
1) distanta d
1
se determin avnd n vedere ca jetul aspersorului s nu ajung la
izolatia LEA n nici o situatie, cu o distant de sigurant de (3 4) m;
2) distanta d
2
se alege din tabelul 37 corespunztor tensiunii nominale a LEA si
balisticii jetului aspersorului.

Art. 219. La utilizarea instalatiilor de udare mobile se tine cont de urmtoarele:
la amplasarea acestor instalatii n zona apropiat de LEA (definit n articolul
220) se va evita paralelismul ntre acestea si LEA care s depseasc 175 m
n cazul LEA cu tensiunea de 110 kV sau mai mare, respectiv 300 m cu
LEA cu tensiuni pn la 110 kV inclusiv;
distantele minime de amplasare ale aspersoarelor montate pe instalatia de
udare mobil n pozitia de maxim apropiere a instalatiei cu LEA sunt cele
indicate n tabelul 37 ;
se interzice deplasarea instalatiilor de udare mobile in culoarul de trecere
(functionare) a LEA.

Art. 220. Manipularea si manevrarea conductelor de udare, tronsoanelor sau
a aspersoarelor la operatiunile de montare-demontare n zona apropiat de LEA (definit
n art. 216) se execut numai cu personal special instruit pentru aceste operatii.

d
2

d
1

aspersor

118
La executarea acestor lucrri se respect n mod obligatoriu urmtoarele msuri:
- nainte de nceperea operatiilor deservantul se asigur de existenta tuturor
conductoarelor LEA din zona de lucru n pozitia suspendat normal. n cazul
cnd un conductor este czut la pmnt sau are sgeti evident mrite,
este interzis intrarea n zona de apropiere cu LEA, precum si executarea
oricror lucrri. Se iau msuri de anuntare imediat a ntreprinderii de
exploatare a LEA si numai cu acordul si sub supravegherea personalului de
exploatare al LEA se pot face manipulri sau manevre n instalatiile de irigatie
din zona apropiat de LEA.

Not:
Se instruiesc deservantii asupra pericolului de apropiere la o distant mai mic
de 20 m fat de un conductor al LEA czut la pmnt din cauza tensiunilor de
pas periculoase care apar n astfel de situatii.
n zona de protectie a LEA peste 1 kV, plus 10 m de o parte si alta, se interzice
ridicarea de la sol a conductelor, tronsoanelor sau aspersoarelor la o nltime
mai mare de 1 m sau ncrcarea acestora n autovehicule. Manipularea
conductelor, tronsoanelor sau a aspersoarelor se face mentinnd n mod
obligatoriu contactul acestora cu solul n cel putin un punct (prin trre).
n cazul LEA cu tensiunea de 400 kV se interzice manipularea conductelor,
tronsoanelor sau a aspersoarelor n interiorul culoarului de trecere
(functionare).

119
Tabelul 37. Distane minime de amplasare ntre aspersor i LEA peste 1 kV.
4
0
0

k
V

2
0

1
4

2
5

1
4

2
5

1
4

3
0

1
5

3
5

1
5

4
0

1
6

4
5

1
6

5
0

1
8

5

1
8

2
2
0

k
V

2
0

1
2

2
5

1
2

2
5

1
2

3
0

1
3

3
5

1
3

4
0

1
4

4
5

1
4

5
0

1
6

5
5

1
6

1
1
0

k
V

2
0

1
0

2
5

1
0

2
5

1
0

3
0

1
1

3
5

1
1

4
0

1
2

4
5

1
2

5
0

1
4

5
5

1
4

3
3

6
0

k
V

8

8

8

8

2
0

8

3
0

9

3
5

9

4
0

1
0

4
5

1
0

5
0

1
2

5
5

1
2

2
0

k
V

6

6

6

6

2
0

6

3
0

7

3
5

7

4
0

8

4
5

8

5
0

1
0

5
5

1
0

l
t
i
m
e
a

m
a
x
i
m

a

j
e
t
u
l
u
i

f
a
t

d
e

s
o
l

[
m
]

7

8

9

1
4
,
5

1
5
,
5

1
0
,
5

1
1
,
5

1
4
,
5

1
5
,
5

R
a
z
a

d
e

l
u
c
r
u

m
a
x
i
m

[
m
]

2
0

2
2
,
5

2
4
,
5

3
2
,
5

3
4
,
5

4
2

4
4

5
7
,
5

5
9
,
5

P
r
e
s
i
u
n
e

d
e

l
u
c
r
u

[
b
a
r
i
]

2
,
5

4
,
5

2
,
5

4
,
5

4

5

5

8

5

8

D
i
a
m
e
t
r
u
l

d
u
z
e
i

[
m
m
]

5

8

8
,
5
1
1
,
5

6
,
3
1
4
,
5

4

2
0

5

3
2

C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
a

a
s
p
e
r
s
o
r
u
l
u
i

d
1
/
d
2

n
a
l
t
i
m
e
a

m
a
x
i
m

a

a
s
p
e
r
s
o
r
u
l
u
i

f
a
t

d
e

s
o
l

[
m
]

2

2

3

2

3

2

3

2

3

T
i
p
u
l

a
s
p
e
r
-
s
o
r
u
l
u
i

A
S
J
1
;

A
S
J
1

M

A
S
M

-

1

A
S
M
-
2

A
S
M

-

4

A
S
M

-

5

N
r
.

c
r
t
.

1
.

2
.

3
.

4
.

5
.


120
XVII. MSURI PRIVIND PROTECIA MEDIULUI

Art. 221. La proiectarea, constructia, retehnologizarea si mentenanta liniilor electrice
aeriene se iau msuri pentru reducerea impacturilor negative ale liniilor asupra mediului.

Art. 222. Msurile privind protectia mediului au n vedere urmtoarele:

impactul asupra asezrilor umane;
ocuparea terenului (fundatii stlpi, trasee);
impactul asupra rezervatiilor naturale si culturale;
afectarea vegetatiei (prin defrisri, prin potentiale incendii);
fragmentarea habitatelor faunei slbatice;
afectarea peisajului (impactul vizual);
cmpul electromagnetic;
traversarea apelor;
impactul asupra psrilor (mai ales n zonele de migratii);
impactul asupra aparatelor de zbor la joas altitudine;
impactul chimic (vopsele, solventi, ulei etc.);
depozitarea deseurilor;
emisii n atmosfer (mijloace auto / centrale termice la organizri de santier,
ozon si oxizi de azot prin efect corona);
zgomotul (generat de linie la nalt tensiune, generat la constructie / montaj;
monitorizarea impacturilor asupra mediului pe durata exploatrii.

Art. 223. Documentatia pentru realizarea LEA va cuprinde toate datele si informatiile
necesare, inclusiv planul de management si monitoring care va include actiuni de
reducere a impactului (electromagnetic, fizic, chimic, mecanic, sonor, vizual, psihic,
socio-economic etc.) asupra factorilor de mediu atat pe perioada eliberrii traseului,
constructiei , exploatarii/mentenantei precum si la dezafectarea acestora, n vederea
obtinerii acordului de mediu. n documentatie se vor trata, la solicitarea beneficiarului, si
cerintele cuprinse n procedurile proprii ale acestuia.

121
ANEXA 1
A. Prescripii Energetice
(*)
i alte reglementri menionate n normativ

PE 101 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si
transformare cu tensiuni peste 1 kV.
PE 103 Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor
electroenergetice la solicitri mecanice si termice, n conditiile
curentilor de scurtcircuit.
PE 105 Metodologie pentru dimensionarea stlpilor metalici ai liniilor
electrice aeriene.
PE 107 Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri
electrice.
NTE 001/03/00 Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si
protectia instalatiilor electroenergetice mpotriva supratensiunilor.
PE 116 Normativ de ncercri si msurtori la echipamente si instalatii
electrice.
PE 125 Instructiuni privind coordonarea coexistentei instalatiilor electrice
de 1750 kV cu liniile de telecomunicatii.
PE 127 Regulament de exploatare tehnic a liniilor electrice aeriene.
PE 152 Metodologie de calcul a fundatiilor LEA peste 1000 V.

ID17
Ministerul Industriei
Chimiei si
Petrochimiei
Normativ pentru proiectarea, executia, verificarea si receptionarea
de instalatii electrice n zone cu pericol de explozie.
C 170 Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat
si beton (ICCPDC) precomprimat supraterane n medii agresive
naturale si industriale.
M 34 Norme tehnice privind zonele de sigurant ale terenurilor de
aeronautic, elaborate de departamentul Aviatiei Civile.

(
*
)
Prescriptiile Energetice mentionate sunt prescriptii de interes general.


122
B. Standarde menionate n normativ
(**)

STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentri
STAS 438/1-89

Produse de otel pentru armarea betonului. Otel-beton laminat
la cald. Mrci si conditii tehnice generale de calitate.
STAS 438/2-91

Produse de otel pentru armarea betonului. Srm rotund
trefilat.
SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.
STAS 832-79 Influente ale instalatiilor electrice de nalt tensiune asupra
liniilor de telecomunicatii. Prescriptii
STAS 1513-80 Cabluri din otel, cabluri constructie simpl, forme si
dimensiuni.
STAS 1999-86

Linii aeriene de telecomunicatii pe stlpi. Calculul
rezistentei mecanice si date constructive. Prescriptii de
proiectare.
STAS 2612-87 Protectia mpotriva electrocutrilor. Limite admise.
STAS 2970-86

Stlpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat
pentru linii electrice aeriene. Conditii tehnice generale de
calitate.
SR CEI 61089:1996
SR CEI
61089:1996/A1:1999
Conductoare pentru linii aeriene cu srme rotunde, cablate n
straturi concentrice.
SR EN 60071-1:2002 Coordonarea izolatiei. Partea 1: Definitii, principii si reguli
SR EN 60071-2:1999 Coordonarea izolatiei. Partea 2: Ghid de aplicare
SR CEI 60104:1995

Srme de aliaj de aluminiu magneziu siliciu pentru
conductoarele liniilor aeriene.
SR CEI 60888:1994 Srme de otel zincat pentru conductoare cablate.
SR EN 60889:2002 Srm de aluminiu tras la rece n stare de ecruisare tare
pentru conductoarele liniilor aeriene.
SR CEI 61109:1996

Izolatoare compozite pentru linii aeriene de curent alternativ
cu tensiuni nominale peste 1000 V. Definitii, metode de
ncercare si criterii de acceptare.
STAS 4068/1-82

Debite si volume maxime de ap. Determinarea debitelor si
volumelor maxime ale cursurilor de ap.
STAS 4068/2-87

Debite si volume maxime de ap. Probabilittile anuale ale
debitelor si volumelor maxime n conditii normale si
speciale de exploatare.
STAS 4102-85 Piese pentru instalatii de legare la pmnt de protectie.
STAS 4273-83

Constructii hidrotehnice. ncadrarea n clasa de important.
SR 6290 :2004 ncrucisri ntre liniile de energie electric si liniile de
telecomunicatii
STAS 6482/1-73

Srme de otel si produse din srm pentru beton
precomprimat. Reguli pentru verificarea calittii.


123
STAS 6482/2-80

precomprimat. Srm neted
STAS 6482/3-80

Srm de otel si produse de srm pentru beton
precomprimat. Srm ampentat
STAS 6482/4-80

precomprimat. Toroane
SR EN ISO 1461:2002

Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din font si otel.
Specificatii si metode de ncercare
SR EN 12330:2002

Protectie anticoroziv a metalelor. Acoperiri electrochimice
de cadmiu pe font sau otel
STAS 8074-76

ncrucisri ntre liniile de contact pentru tramvaie si
troleibuze si linii electrice aeriene sau linii aeriene de
telecomunicatii. Prescriptii.
STAS 10101/0A-77

Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor
pentru constructii civile si industriale.
STAS 10101/20-90 Actiuni n constructii. ncrcri date de vnt.
STAS 10102-75

Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.
Prevederi fundamentale pentru calculul si alctuirea
elementelor.
STAS 10107/0-90

Constructii civile si industriale. Calculul si alctuirea
elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat.
STAS 10128-86

Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din
otel. Clasificarea mediilor agresive.
STAS 10166/1-77

Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel
supraterane.
Pregtirea mecanic a suprafetelor.
STAS 10702/1-83

Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel,
supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale.
STAS E 10702/2-80

Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel,
supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate
n medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.
SR EN 61140:2002

Protectie mpotriva socurilor electrice. Aspecte comune n
instalatii si echipamente electrice
SR HD 637 S1:2004 Instalatii electrice cu tensiuni nominale mai mari de 1 kV n
curent alternativ
STAS 12604/4-89

Protectia mpotriva electrocutrii. Instalatii electrice fixe.
Prescriptii.
STAS 12604/5-90 Protectia mpotriva electrocutrii. Instalatii electrice fixe.
Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

(**)
Prevederile standardelor mentionate n prezenta prescriptie tehnic reprezint cerinte
minimale. Utilizatorii prezentei prescriptii tehnice pot folosi si alte standarde prin care s
se demonstreze respectarea cerintelor prevzute n prezenta prescriptie tehnic.

NTE003

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

NTE003

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

NORMATIV PENTRU CONSTRUCIA

LINIILOR AERIENE DE ENERGIE ELECTRIC

= 0,5 pentru LEA cu U

You might also like