Emil CIORAN

AMURGUL GNDURILOR
Humanitas, 1994.
EMIL CIORAN s-a nascut n 8 aprilie 1911 la Rasinari !i"iu#, ca al
$%ilea &iu al lui Emilian Ci%ran ' pre%t n Rasinari ' si al El(irei
C%maniciu# Ci%ran. )rec(entea*a, ncepn$ $in 19+1, Liceul ,-e%r.-e
La*ar $in !i"iu, %ras n care se (a muta ntrea.a &amilie n 19+4.
/ntre 19+8 si 190+ urmea*a cursurile )acultatii $e Litere si )il%*%&ie
$in 1ucuresti. /n ultimul an $e &acultate pu"lica artic%le n
peri%$icele Calen$arul, )l%area $e &%c, ,2n$irea, 3remea, A*i. /si
nc-eie stu$iile uni(ersitare cu % te*a $e licenta asupra
intuiti%nismului "er.s%nian. /n acelasi an 190+# se nscrie la
$%ct%rat, spern$ sa %"tina ast&el % "ursa n )ranta sau ,ermania. /n
1904 i apare prima carte, 4e culmile $isperarii, pentru care i se
c%n&era 4remiul C%misiei pentru premierea scriit%ril%r tineri
nee$itati. 3a mai pu"lica nca patru carti n tara, nainte $e a se
sta"ili $e&initi( n )ranta. /ntre 1900 si 1905 se a&la la 1erlin, ca
"ursier al )un$atiei Hum"%l$t. Rent%rs n tara, %cupa (reme $e un an
1906# p%stul $e pr%&es%r $e &il%*%&ie la Liceul An$rei !a.una $in
1ras%(. /n 1906 pleaca la 4aris cu % "ursa a Institutului &rance* $in
1ucuresti, care i se (a prelun.i pna n 1944. /n 1947 ncepe sa scrie
/n$reptar patimas, ultima sa carte n lim"a r%m2na, a carei (arianta
$e&initi(a ramasa ine$ita pna n 1991# (a &i nc-eiata n 1945, an
cn$ se sta"ileste $e&initi( n )ranta. 8upa 1945 ncepe sa scrie n
lim"a &rance*a, iar n 1949 i apare la ,allimar$ prima carte, 4r9cis
$e $9c%mp%siti%n: i (%r urma, pna n 198;, nca n%ua, pu"licate la
aceeasi presti.i%asa e$itura pari*iana. Cu e<ceptia 4remiului Ri(ar%l,
care i se c%n&era n 1957 pentru =$e"utul> &rance*, (a re&u*a t%ate
celelalte imp%rtante premii literare $ecernate ulteri%r !ainte-1eu(e,
C%m"at, Nimier#.
!CRIERI? 4e culmile $isperarii 1ucuresti, 1904: 1997: 1990#:
Cartea ama.iril%r 1ucuresti, 1906: 1991#: !c-im"area la &ata a
R%m2niei 1ucuresti, 1906: 1941: e$itii re(a*ute 1997, 1990#: Lacrimi
si s&inti 1ucuresti, 190;: 1991#: Amur.ul .n$uril%r !i"iu, 1947:
1ucuresti, 1991#: /n$reptar patimas 1ucuresti, 1991#: 4r9cis $e
$9c%mp%siti%n 4aris, 1949# @ Aratat $e $esc%mpunere 1ucuresti, 199+#:
!Bll%.ismes $e lCamertume 4aris, 195+# @ !il%.ismele amaraciunii
1ucuresti, 199+#: La Aentati%n $Ce<ister 4aris, 1956# @ Ispita $e a
e<ista 1ucuresti, 199+#: Hist%ire et ut%pie 4aris, 1967# @ Ist%rie si
ut%pie 1ucuresti, 199+#: La c-ute $ans le temps 4aris, 1964# @
Ca$erea n timp 1ucuresti, 1994#: Le Mau(ais 89miur.e 4aris, 1969#:
8e lCinc%n(9nient $CDtre n9 4aris, 19;0#: EcartElement 4aris, 19;9#:
E<ercices $Ca$mirati%n 4aris, 1986# @ E<ercitii $e a$miratie
1ucuresti, 1990#: A(eu< et anat-Emes 4aris, 198;# @ Marturisiri si
anateme 1ucuresti, 1994#.
CIORAN
AMFR,FL ,/N8FRILOR
HFMANIAA!
C%perta seriei
IOANA 8RA,OMIRE!CF MAR8ARE
E$itia princeps a acestei carti a aparut la =8acia traiana> $in
!i"iu n 1947. E$itia a $%ua a aparut la Humanitas n 1991. 4entru
ree$itarea $e &ata s-a &%l%sit ca te<t $e "a*a e$itia $in 1991,
rec%n&runtata cu e$itia princeps.
G HFMANIAA!, 1994
I!1N 9;0-+8-7549-8
=... -raniti-l cu pinea si
cu apa ntristarii.>
Cr%nici +,18
4%ti spune us%r ca uni(ersul n-are nici un r%st. Nimeni nu se (a
supara. ' 8ar a&irma acelasi lucru $espre un in$i(i$ %arecare: el (a
pr%testa si (a lua c-iar masuri spre a te sancti%na.
Asa sntem cu t%tii? ne sc%atem $in cau*a cn$ e (%r"a $e un
principiu .eneral si nu ne e rusine sa ne i*%lam ntr-% e<ceptie. 8aca
uni(ersul n-are nici un r%st, scapat-am care(a $in "lestemul acestei
%sn$eH
A%t secretul (ietii se re$uce la att? ea n-are nici un r%st:
&iecare $in n%i .aseste nsa unul.
!in.uratatea nu te-n(ata ca esti sin.ur, ci sin.urul.
8umne*eu are t%t interesul sa-si (e.-e*e a$e(arurile. Fne%ri, %
simpla smucitura $in umeri i le $arma pe t%ate, caci .n$urile i le-au
surpat $e mult. 8aca un (ierme e capa"il $e neliniste meta&i*ica, si el
i tul"ura s%mnul.
,n$ul la 8umne*eu este un %"stac%l sinuci$erii, $ar nu m%rtii. El
nu m"ln*este $el%c ntunericul $e care se (a &i speriat 8umne*eu pe
(remea cn$ si cauta pulsul prin ter%area nimicului....
!e spune ca 8i%.ene s-ar &i %cupat cu &alsi&icarea $e "ani. ' Orice
%m care nu cre$e n a$e(arul a"s%lut are $rept sa &alsi&ice t%tul.
8i%.ene, $aca se nastea $upa Crist%s, ar &i &%st un s&nt. '
A$miratia pentru cinici si $%ua mii $e ani $e crestinism la ce ne p%ate
$uceH Fn 8i%.ene $ui%sI
4lat%n a numit pe 8i%.ene un !%crate ne"un. ,reu mai p%ate &i
sal(at !%crate...
8aca ar prin$e .las a.itatia sur$a $in mine, &iecare .est ar &i %
n.enunc-ere la un *i$ al pln.erii. 4%rt un $%liu $in nastere ' $%liul
acestei lumi.
A%t ce nu-i uitare ne u*ea*a su"stanta: remuscarea este la
antip%$ul uitarii. 8e aceea se ri$ica ea amenintat%are ca un m%nstru
stra(ec-i ce te rapune $in pri(ire sau ti umple clipele cu sen*atii $e
plum" t%pit n sn.e.
Oamenii simpli simt remuscari n urma unui act %arecare: ei stiu $e
ce le au, &iin$ca m%ti(ele le snt su" %c-i. /n *a$ar le-am (%r"i $e
=accese>, ei n-ar putea ntele.e taria unui c-in inutil.
Remuscarea meta&i*ica este % tul"urare &ara cau*a, % neliniste
etica pe mar.inea (ietii. N-ai nici % (ina pe care s-% re.reti, si
t%tusi simti remuscari. Nu-ti a$uci aminte $e nimic, $ar te napa$este
un in&init $urer%s al trecutului. N-ai &acut nici % &apta rea, $ar te
simti resp%nsa"il $e raul uni(ersului. !en*atii $e !atana n $elir $e
scrupul. 4rincipiul Raului n mreJele pr%"lemel%r etice si-n ter%area
ime$iata a s%lutiil%r.
Cu ct esti mai putin in$i&erent n &ata raului, cu att esti mai
apr%ape $e remuscarea esentiala. Aceasta-i une%ri tul"ure si ec-i(%ca?
atunci p%rti p%(ara a"sentei 1inelui.
3i%letul e cul%area remuscarii. Ceea ce e straniu n el pleaca $in
lupta $intre &ri(%litate si melanc%lie, cu trium&ul ultimei.#
Remuscarea este &%rma etica a re.retului. 4arerile $e rau $e(in
pr%"leme, iar nu tristeti.# Fn re.ret ri$icat la ran.ul $e su&erinta.
Ea nu re*%l(a nimic, $ar ncepe t%tul. Aparitia m%ralei este
i$entica ntiului &reamat $e remuscare.
Fn $inamism $urer%s &ace $in ea % risipa s%mptu%asa si *a$arnica a
su&letului. ' Numai marea ' si &umul $e ti.ara ' ne $au ima.inea ei.
4acatul este e<presia reli.i%asa a remuscarii, precum re.retul
e<presia ei p%etica. 4rimul este % limita superi%ara: ultimul, una
in&eri%ara.
Ae caiesti $e ce(a ce s-a ntmplat su" tine... Erai li"er sa
$ispui alt curs lucruril%r, $ar atractia raului sau a (ul.aritatii a
n(ins re&lectia etica. Am"i.uitatea pleaca $in amestecul $e te%l%.ie
si (ul.aritate $in %rice remuscare.
/n nimic nu simti mai $urer%s ire(ersi"ilitatea timpului ca n ea.
Irepara"ilul nu-i $ect interpretarea m%rala a acestei
ire(ersi"ilitati.
Raul ne $e*(aluie su"stanta $em%nica a timpului: "inele,
p%tentialul $e (esnicie al $e(enirii. Raul este a"an$%nare: "inele, un
calcul inspirat. Nimeni nu stie $i&erentia rati%nal unul $e celalalt.
8ar simtim cu t%tii cal$ura $urer%asa a raului si raceala e<tatica a
"inelui.
8ualismul l%r transpune n lumea (al%ril%r un altul mai a$nc?
ne(in%(atie si cun%astere.
Ceea ce $e%se"este remuscarea $e $e*na$eJ$e, $e ura sau $e .r%a*a
este % n$ui%sare, un patetic al incura"ilului.
!nt atti %ameni pe care i separa $e m%arte $%ar n%stal.ia eiK /n
aceasta, m%artea si creea*a $in (iata % %.lin$a pentru a se putea
a$mira. 4%e*ia nu-i $ect instrumentul unui &une"ru narcisism.
Att animalele, ct si plantele snt triste, $ar ele n-au
$esc%perit tristetea ca un pr%ce$eu $e cun%astere. Numai n masura n
care %mul l &%l%seste ncetea*a a &i natura. 4ri(in$ n Jurul n%stru,
cine nu %"ser(a c-am ac%r$at prietenia la plante, animale si la cte
mineraleK ' $ar nici unui %m.
Lumea nu-i $ect un Nicaieri uni(ersal. 8e aceea, n-ai un$e sa te
$uci nici%$ata...
A%ate m%mentele acelea cn$ (iata tace, ca sa-ti au*i
sin.uratatea... /n 4aris, ca si ntr-un catun n$epartat, timpul se
retra.e, se n.-emuieste ntr-un c%lt al c%nstiintei si rami cu tine
nsuti, cu um"rele si luminile tale. !u&letul s-a i*%lat si n
*(rc%liri ne$e&inite se ri$ica la supra&ata ta, ca un ca$a(ru pescuit
n a$ncimi. !i atunci ti $ai seama ca mai e<ista si alt sens al
pier$erii su&letului $ect cel "i"lic.
A%ate .n$urile par .emetele unei rme calcate $e n.eri.
Nu p%ti pricepe ce nseamna =me$itatia> $aca nu esti %"isnuit sa
asculti tacerea. 3%cea ei este un n$emn la renuntare. A%ate initierile
reli.i%ase snt cu&un$ari n a$ncimile ei. 8in misterul lui 1u$$-a am
nceput sa "anuiesc n clipa n care m-a apucat &rica $e tacere.
Mutenia c%smica ti spune attea lucruri, ca lasitatea te mpin.e n
"ratele acestei lumi.
Reli.ia-i % re(elatie atenuata a tacerii, % n$ulcire a lectiei $e
ni-ilism ce ne-% inspira s%aptele ei, &iltrate $e teama si pru$enta
n%astra... Ast&el se asa*a tacerea la antip%$ul (ietii.
8e cte %ri mi (ine-n minte cu(ntul? ratacire, $e attea %ri am
re(elatia %mului. !i t%t $e attea %ri, parca au atipit muntii pe
&runtea mea...
!us% ne spune, n aut%"i%.ra&ia sa, ca si-a .ra(at numele lui Isus,
cu un stil metalic, n $reptul inimii. !n.ele n-a curs n *a$ar, caci
$upa % (reme $esc%pera % lumina n acele litere, pe care le ac%pera ca
sa nu le *areasca nimeni. ' Ce mi-as scrie n $reptul inimiiH ' !e prea
p%ate ca? ne&ericire. !i surpri*a lui !us% s-ar repeta la inter(al $e
sec%le, $aca $ia(%lul ar a(ea lumina macar pentru em"lema lui... /n
&elul acesta, inima %meneasca ar aJun.e reclama lumin%asa a !atanei.
!nt p%ieni n care n.erii si &ac (ile.iatura. /n ele as semana
&l%ri $in mar.inea $eserturil%r, ca sa ma %$i-nesc n um"ra pr%priului
sim"%l.
Are"uie sa ai spiritul unui sceptic .rec si % inima $e I%( ca sa
ncerci sentimentele n ele nsele? un pacat &ara (ina, % tristete &ara
m%ti(, % remuscare &ara cau*a, % ura &ara %"iect...
!entimente pure ' care si au ec-i(alentul n a &il%*%&a &ara
pr%"leme. Nici (iata si nici .n$irea nu mai au ' n &elul acesta '
(re% le.atura cu timpul, iar e<istenta se $e&ineste ca % suspen$are.
A%t ce se petrece n tine nu se mai p%ate rap%rta la nimic, &iin$ca nu
se n$reapta nicaieri, ci se epui*ea*a n &inalitatea interna a
actului. 8e(ii cu att mai esential, cu ct rapesti =ist%riei> tale
caracterul $e temp%ralitate. 4ri(irile spre cer n-au $ata, iar (iata n
ea nsasi e mai putin l%cali*a"ila $ect neantul.
/n $%rul $upa a"s%lut e<ista puritatea unui (a., care tre"uie sa ne
lecuiasca $e in&ectiile temp%rale si sa ne ser(easca $e pr%t%tip al
nencetatei suspen$ari. Caci aceasta nu-i, n &%n$, $ect $epara*itarea
c%nstiintei $e timp.
8e cte %ri ma .n$esc la %m, mila mi neaca .n$urile. !i ast&el
nu-i p%t $a $e urma n nici un c-ip. O &rntura n natura te %"li.a la
me$itatii &rnte.
4asiunea pentru s&intenie nl%cuieste alc%%lul n aceeasi masura ca
mu*ica. A%t asa, er%tica si p%e*ia. )%rme $i&erite ale uitarii, per&ect
su"stitui"ile. 1eti(ii, s&intii, n$ra.%stitii si p%etii se a&la
initial la aceeasi $istanta $e cer sau, mai "ine *is, $e pamnt. Numai
caile $i&era, $esi t%ti snt pe cale sa nu mai &ie %ameni. ' Asa se
e<plica $e ce % (%luptate a imanentei i c%n$amna n m%$ e.al.
Aimi$itatea este un $ispret instincti( al (ietii: cinismul, unul
rati%nal. /n$ui%sareaH Fn amur. $elicat al luci$itatii, % =$e.ra$are> a
spiritului la ran.ul inimii.
/n %rice timi$itate se a&la % nuanta reli.i%asa. Aeama ca nu sntem
ai nimanui, ca 8umne*eu este un nimeni, iar lumea %pera lui...
Nencre$erea meta&i*ica ne creea*a % neprielnicie n &ire si % Jena n
s%cietate. Lipsa $e n$ra*neala ntre %ameni ' $ecantarea &%rtei n
$ispret ' pleaca $intr-% (italitate nesi.ura, a.ra(ata $e "anuieli la
ce e mai esential n lume. Fn instinct si.ur si % cre$inta -%tarta ti
$au $reptul sa &ii %"ra*nic: te silesc c-iar. ' Aimi$itatea-i m%$ul $e
a-ti n(alui un re.ret. Caci %rice n$ra*neala nu e $ect &%rma pe care
% ia lipsa $e re.rete.
8e cte %ri nu mai ai ilu*ii, este ca si cum ai &i ser(it $e
%.lin$a t%aletei intime a (ietii. ' Mister mai n$ui%sat%r ca n
$ra.%stea $e (iata nu e<ista: ea sin.ura calca peste t%ate e(i$entele.
Are"uie sa nu mai apartii $el%c lumii ca (iata sa-ti para un a"s%lut. O
perspecti(a $in cer asa % pr%iectea*a.
Fn$e apare para$%<ul m%are sistemul si trium&a (iata. 4rin el si
sal(ea*a %n%area ratiunea n &ata irati%nalului. Ce e tul"ure n (iata
nu p%ate &i e<primat $ect n "lestem sau imn. Cine nu le p%ate mnui
mai are la n$emna % sin.ura scapare? para$%<ul ' surs &%rmal al
irati%nalului.
Ce-i el $in perspecti(a l%.icii $aca nu un J%c iresp%nsa"il, iar
$in a "unului-simt % im%ralitate te%reticaH 8ar nu ar$ n el t%ate
ire*%l(a"ilele, n%nsensurile si c%n&lictele ce &ramnta su"teran (iataH
8e cte %ri um"rele ei nelinistite se marturisesc ratiunii, aceasta le
m"raca s%aptele n ele.anta para$%<ului, spre a le masca %ri.inea.
/nsusi cel $e sal%n, este el altce(a $ect e<presia cea mai pr%&un$a pe
care % p%ate a&ecta super&icialitateaH
4ara$%<ul nu-i % s%lutie: caci nu re*%l(a nimic. 4%ate &i &%l%sit
$%ar ca mp%$%"ire a irepara"ilului. A (%i sa n$repti ce(a cu el este
cel mai mare para$%<. )ara $e*a"u*area ratiunii nu mi-l p%t nc-ipui.
Lipsa ei $e pat%s % %"li.a sa tra.a cu urec-ea la murmurul (ietii si
sa-si $es&iinte*e aut%n%mia n talmacirea acesteia. /n para$%<,
ratiunea se anulea*a pe ea nsasi: si-a $esc-is .ranitele si nu mai
p%ate %pri na(ala er%ril%r palpitante, a er%ril%r care *(cnesc.
Ae%l%.ii snt para*iti ai para$%<ului. )ara ntre"uintarea lui
inc%nstienta, ei tre"uiau sa $epuna $e mult armele. !cepticismul
reli.i%s nu e $ect practica lui c%nstienta.
A%t ce nu ncape n ratiune este m%ti( $e n$%iala: $ar n ea nu
este nimic. 8e aici a(ntul r%$nic al .n$irii para$%<ale, care a
intr%$us c%ntinut n &%rme si a $at curs %&icial a"sur$itatii.
4ara$%<ul mprumuta (ietii &armecul unei a"sur$itati e<presi(e. /i
nt%arce ceea ce ea i-a atri"uit $intru nceput.
8ac-as &i M%ise, as sc%ate cu t%ia.ul re.rete $in stnci. Oricum '
este si acesta un m%$ $e-a stin.e setea murit%ril%r...
Ceea ce-i reli.i%s nu-i c-estiune $e c%ntinut, ci $e intensitate.
8umne*eu se $etermina ca un m%ment al &ri.uril%r n%astre, asa nct
lumea n care (ietuim $e(ine un %"iecti( att $e rar al sensi"ilitatii
reli.i%ase prin &aptul ca n-% putem .n$i $ect n clipele neutre. )ara
=cal$uri> nu $epasim cmpul perceptiei, a$ica nu (e$em nimic. Oc-ii
ser(esc pe 8umne*eu numai cn$ nu $istin. %"iectele: a"s%lutul se teme
$e in$i(i$uali*are.
Intensi&icarea nu imp%rta carei sen*atii este semn $e
reli.i%*itate. Fn $e*.ust ma<im ne $e*(aluie Raul calea ne.ati(a spre
8umne*eu#. 3iciul e mai apr%ape $e a"s%lut $ect un instinct
ne&alsi&icat, $e%arece participarea la $i(in este p%si"ila n masura n
care nu mai sntem natura.
Fn %m luci$ si mas%ara =cal$urile> la &iece pas, spectat%r al
pasiunii pr%prii, (esnic pe urmele lui, a"an$%nn$u-se ec-i(%c
nasc%ciril%r tristetii sale. /n luci$itate, cun%asterea este un %ma.iu
&i*i%l%.iei.
Cu ct stim mai mult $espre n%i, cu att n$eplinim cerintele unei
i.iene, care c%nsista n reali*area transparentei %r.anice. 8e atta
puritate, (e$em prin n%i. AJun.i ast&el sa asisti la tine nsuti.
!ursa isteriei s&inte n mnastiri nu p%ate &i $ect ascultarea
tacerii, c%ntemplarea spectac%lului $e liniste al sin.uratatii. ' 8ar
palpitatia launtrica a Aimpului, pier$erea c%nstiintei n %n$ulatia
(aluril%r temp%raleH !ursa isteriei laice...
Aimpul este un sur%.at meta&i*ic al marii. Nu te .n$esti la el
$ect spre a n(in.e n%stal.ia ei.
8aca se a$mite n uni(ers un in&inite*imal real, t%tul este real: '
$aca nu e<ista ce(a, nu e<ista nimic. A &ace c%ncesii multiplicitatii
si a re$uce t%tul la % ierar-ie $e aparente nseamna a nu a(ea curaJul
ne.atiei. 8istanta te%retica $e (iata si sla"iciunea sentimentala
pentru ea ne $uc la s%lutia s%(ait%are a treptel%r irealitatii, la un
pr%-c%ntra &irii.
!ituatia para$%<ala e<prima % in$eterminatie esentiala a &iintei.
Lucrurile nu s-au ase*at. Att ca situatie reala, ct si ca &%rma
te%retica ' para$%<ul i*(%raste $in c%n$itia ne$esa(rsirii. Fnul
sin.ur, si ar arunca raiul n aer.
C%ntin.enta ' %a*ele $e ar"itrar n $esertul Necesitatii ' nu e
sesi*a"ila $e &%rmele ratiunii $ect prin inter(entia $e m%"ilitate pe
care-% intr%$uce neastmparul para$%<ului. Ce-i el $aca nu % iruptie
$em%niaca n ratiune, % trans&u*ie $e sn.e n L%.ica si % su&erinta a
&%rmel%rH
!emnul -%tart%r ca misticii n-au re*%l(at nimic, $ar au nteles
t%tulH A(alansa $e para$%<e n preaJma lui 8umne*eu, spre a se usura $e
teama nentelesului. Mistica este suprema e<presie a .n$irii
para$%<ale. /nsisi s&intii au &%l%sit acest instrument al
in$eterminatiei spre a =preci*a> in$esci&ra"ilul $i(in.
!en*atii eterice ale Aimpului n care (i$ul si sur$e lui
nsusi...
Melanc%lia ' nim" (ap%r%s al Aemp%ralitatii.
E<istenta $em%niaca ri$ica &iece clipa la $emnitatea $e e(eniment.
Actiunea ' m%arte a spiritului ' emana $intr-un principiu satanic,
nct luptam n masura n care a(em ce(a $e ispasit. Mai mult $ect
%rice, acti(itatea p%litica e % ispasire inc%nstienta.
!ensi"ilitatea &ata $e timp pleaca $in incapacitatea $e a trai n
pre*ent. /ti $ai seama n &iece clipa $e miscarea nemil%asa a (remii,
care se su"stituie $inamismului ime$iat al (ietii. Nu mai traiesti n
timp, ci cu el, paralel lui.
)iin$ una cu (iata, esti timp. Arain$u-l, m%ri mpreuna cu el, &ara
n$%ieli si &ara c-in. !anatatea per&ecta se reali*ea*a n asimilarea
temp%rala, pe cn$ starea $e "%ala este % $is%ciere ec-i(alenta. Cu ct
percepi mai "ine timpul, cu att esti mai naintat ntr-% $i*arm%nie
%r.anica.
/n m%$ &iresc, trecutul se pier$e n actualitatea pre*entului, se
nsumea*a si se t%peste n el. Re.retul ' e<presie a acuitatii
temp%rale, a $e*inte.rarii $in pre*ent ' i*%lea*a trecutul ca
actualitate, l (itali*ea*a printr-% a$e(arata %ptica re.resi(a. Caci
n re.ret trecutul pastrea*a % (irtute $e p%si"il. Fn irepara"il
c%n(ertit n (irtualitate.
Cn$ stii nencetat ce a.ent $e $istru.ere e timpul, sentimentele
care se nJ.-e"ea*a n Jurul acestei c%nstiinte ncearca sa-l sal(e*e
pe t%ate laturile. 4r%&etia este actualitatea (iit%rului, precum
re.retul a trecutului. Neputn$ &i n pre*ent, trans&%rmam trecutul si
(iit%rul n pre*ente, nct nulitatea actuala a timpului ne usurea*a
accesul in&initatii lui.
A &i "%lna( nseamna a trai ntr-un pre*ent c%nstient, ntr-un
pre*ent sie nsusi trans-luci$, caci teama $e trecut si $e (iit%r, $e
ce s-a ntmplat si $e ce se (a ntmpla, $ilata clipa pe masura
imensitatii temp%rale.
Fn "%lna( care-ar putea trai nai( n-ar &i pr%priu-*is "%lna(, caci
p%ti &i atins $e cancer, $aca n-ai ter%area $e*n%$amntului acest
(iit%r care &u.e nspre n%i, nu spre care aler.am#, esti sanat%s. Nu
e<ista "%li, ci numai c%nstiinta l%r ns%tita t%t$eauna $e -ipertr%&ia
simtului temp%ral.
Fne%ri nu ni se ntmpla sa pipaim timpul, sa-l pier$em printre
$e.ete, n e<cese $e intensitate care-l pr%iectea*a n c%nture
materialeH !au alte%ri sa-l simtim ca % a$iere su"tila prin &irele $e
parH !a &i %"%sitH Cauta el (reun culcusH !nt inimi mai %stenite ca el
si care t%tusi nu i-ar re&u*a a*ilul...
Raul, parasin$ in$i&erenta %ri.inara, si-a luat Aimpul ca
pseu$%nim.
Oamenii au c%nstruit para$isul &iltrn$ eternitatea, $in =esenta>
$e (esnicie. Acelasi pr%ce$eu aplicat %r$inii temp%rale ne &ace
inteli.i"ila su&erinta. Caci, ntr-a$e(ar, ce este ea $aca nu =esenta>
$e timpH
8upa mie*ul n%ptii, .n$esti ca si cum n-ai mai &i n (iata sau '
n cel mai "un ca* ' ca si cum n-ai mai &i tu. 8e(ii % simpla unealta a
tacerii, a (esniciei sau a (i$ului. Ae cre*i trist si nu stii ca
acestea respira prin tine. Esti (ictima unui c%mpl%t al &%rtel%r
%"scure, caci $intr-un in$i(i$ nu se p%ate naste % tristete care sa nu
ncapa n el. A%t ce ne ntrece si are sursa n a&ara $e n%i. Att
placerea, ct si su&erinta. Misticii au rap%rtat re(arsarea $e $elicii
a e<ta*ului la 8umne*eu, pentru ca nu puteau a$mite ca mar.inirea
in$i(i$uala este capa"ila $e atta plinatate. Asa se ntmpla cu
tristetea si cu t%ate. Esti sin.ur, $ar cu t%ata sin.uratatea.
Cn$ t%tul se minerali*ea*a, n%stal.ia nsasi $e(ine .e%metrie,
stncile par &lui$e &ata $e mpietrirea (a.ului su&letesc si nuantele
snt mai prapasti%ase $ect muntii. Atunci nu-ti mai tre"uie $ect
tremurul si pri(irea cinil%r calcati, si-un ceas -%$%r%.it $in alte
sec%le ' perna a unei &runti nne"unite.
8e cte %ri ma prim"lu prin ceata, ma $e*(aluiesc mai us%r mie
nsumi. !%arele te nstrainea*a, caci $esc%perin$u-ti lumea, te lea.a
nselaciunil%r ei. 8ar ceata este cul%area amaraciunii.
Accesele $e mila snt prece$ate $e % stare $e sla"ire .enerala, n
care um"li cu teama $e a nu ca$ea n t%ate %"iectele, $e a nu te t%pi
n ele. Mila este &%rma pat%l%.ica a cun%asterii intuiti(e. Cu t%ate
acestea, nu p%ate &i ase*ata n rn$ul "%lil%r, ea &iin$ un lesin...
(ertical. Ca*i n $irectia pr%priei sin.uratati.
N%ptile al"e ' sin.urele ne.re ' te &ac un a$e(arat sca&an$ru al
Aimpului. C%"%ri, c%"%ri spre lipsa lui $e &un$... !cu&un$area mu*icala
si ne$e&inita spre ra$acinile temp%ralitatii ramne % (%luptate
nemplinita, &iin$ca nu putem atin.e mar.inile timpului $ect sarin$
$in el. !altul acesta ni-l &ace nsa e<teri%r: i percepem mar.inile,
$ar nu n e<perienta lui. !uspen$area l trans&%rma n irealitate si-i
rapeste su.estia $e in&init ' $ec%r al n%ptil%r al"e.
!%mnul n-are alt r%st $ect uitarea timpului, a principiului
$em%nic ce (e.-ea*a n el.
/n "iserici ma .n$esc a$esea ce lucru mare ar &i reli.ia $aca n-ar
&i cre$inci%sii, ci numai nelinistea reli.i%asa a lui 8umne*eu, $e care
ne (%r"este %r.a.
Me$i%critatea &il%*%&iei se e<plica prin &aptul ca nu se p%ate
cu.eta $ect la % temperatura sca*uta. Cn$ esti stapn pe &e"ra,
%rn$uiesti .n$urile ca papusile: tra.i i$eile $e ata si pu"licul nu
se re&u*a ilu*iei. 8ar cn$ %rice pri(ire spre tine nsuti e un
incen$iu sau un nau&ra.iu, cn$ peisaJul launtric e % $e(astare
s%mptu%asa $e &lacari e(%lun$ la %ri*%ntul maril%r ' atunci $ai $rumul
.n$uril%r, c%l%ane turmentate $e epilepsia &%cului interi%r.
8aca as sti c-am &%st trist % sin.ura $ata $in cau*a %amenil%r, $e
rusine as $epune armele. Ei p%t &i une%ri iu"iti sau urti si t%t$eauna
c%mpatimiti, $ar atentia unei ntristari e % c%ncesie $e.ra$anta.
Clipele $e .ener%*itate $i(ina, n care i-am m"ratisa pe t%ti, snt
inspiratii rare, a$e(arate =.ratii>.
Iu"irea $e %ameni este "%ala t%nica si n acelasi timp ciu$ata,
&iin$ca nu-i spriJinita $e nici un element $in realitate. Fn psi-%l%.
iu"it%r $e %ameni n-a e<istat pna acum si $esi.ur nu (a e<ista
nici%$ata. Cun%asterea nu mer.e n sensul umanitatii. ' !nt nsa pau*e
ale luci$itatii, recreatii ale cun%asterii, cri*e ale %c-iului
necrutat%r, care l pun n situatia stranie a iu"irii. Atunci ar $%ri
sa se ntin$a n miJl%cul stra*ii, sa sarute talpile murit%ril%r, sa
$e*le.e curelele ncaltamintei ne.ust%ril%r ca si cerset%ril%r, sa se
trie prin t%ate ranile si nsn.erarile, sa atrne $e pri(irea
criminalului aripi $e p%rum" ' sa &ie ultimul %m $in $ra.%steK
Cun%asterea $e %ameni si $e*.ustul &ac $in psi-%l%., $e "ine, $e
rau, % (ictima a pr%priil%r lui ca$a(re. Caci pentru el %rice iu"ire
este % ispasire. ' Oamenii pe care i-a anulat cun%asterea m%r n tine:
(ictimele $ispretului tau putre*esc n inima ta. !i ntre. acest
cimitir care prin$e (iata n $elirul $e $ra.%ste, n spasmele ispasirii
taleK
!u"limul este inc%mensura"ilul ca su.estie $e m%arte. Marea,
renuntarea, muntii si %r.a ' n m%$uri $i&erite si t%tusi n acelasi
&el ' snt nc%r%narea unui s&rsit, care $esi se c%nsuma n timp,
$estructia lui este t%tusi $inc%l% $e el. Caci su"limul e % cri*a
temp%rala a eternitatii.
Ceea ce-i su"lim n e<emplul lui Isus $eri(a $in ratacirea prin
timp a (esniciei, $in nemasurata ei $e.ra$are. A%t ce e nsa sc%p n
e<istenta Mntuit%rului atenuea*a i$eea $e su"lim, care e<clu$e
alu*iile etice. 8aca s-a c%"%rt $e "una(%ie ca sa ne sal(e*e, atunci
el ne p%ate interesa numai n masura n care .ustam estetic un .est
etic. 8imp%tri(a, $aca trecerea lui printre n%i este numai % .reseala a
(esniciei, % ispitire inc%nstienta $e m%arte a per&ectiunii, % ispasire
n timp a a"s%lutului, atunci pr%p%rtiile en%rme ale acestei
inutilitati nu se nalta su" semnul su"limuluiH ' Estetica sa mai
sal(e*e crucea, ca sim"%l al (esniciei.
Nu e<ista % placere mai mare ca aceea sa cre*i c-ai &%st &il%*%& '
si nu mai esti.
A su&eri nseamna a me$ita % sen*atie $e $urere? a &il%*%&a ' a
me$ita asupra acestei me$itatii.
!u&erinta-i ruina unui c%ncept: % a(alansa $e sen*atii, care
intimi$ea*a %rice &%rma.
A%tul n &il%*%&ie este $e ran.ul al $%ilea, al treilea... Nimic
$irect. Fn sistem se c%nstruieste $in $eri(ari, el nsusi &iin$
$eri(atul prin e<celenta. Iar &il%*%&ul nu-i mai mult $e un .eniu
in$irect.
Nu putem &i att $e .ener%si cu n%i nsine, nct sa nu ne *.rcim
n li"ertatea ce ne-% ac%r$am. 8e nu ne-am pune pie$ica, $e cte %ri
&iece clipa n-ar &i altce(a $ect % supra(ietuireK Nu se ntmpla $e
multe %ri sa ramnem n%i nsine $%ar prin i$eea limitel%r n%astreH O
"iata amintire a unei in$i(i$uali*ari trecute, % *$reanta a pr%priei
in$i(i$uatii... Ca si cum am &i un %"iect ce-si cauta un nume ntr-%
natura &ara i$entitate. ' Omul e &acut ' ca t%ate (ietatile ' pe masura
un%r anumite sen*atii. Or, se ntmpla ca ele sa nu-si mai &aca l%c una
alteia, n succesiunea n%rmala, ci sa napa$easca t%ate ntr-% &urie
elementara, r%in$ n Jurul unei epa(e ' $in plenitu$ine ' care e eul.
Fn$e sa mai &ie l%c atunci pentru pata $e (i$ care e c%nstiintaH
Este atta crima si p%e*ie n !-aLespeare, ca $ramele lui par
c%ncepute $e un tran$a&ir n $ementa.
Oricta amaraciune ar &i n n%i, ea nu-i att $e mare nct sa ne
p%ata $ispensa $e amaraciunile alt%ra. Iata $e ce lectura m%ralistil%r
&rance*i este "alsamica n %rele tr*ii. Ei au stiut t%t$eauna ce
nseamna a &i sin.ur ntre %ameni: rar $e t%t ce e sin.uratatea n
lume. 4na si 4ascal n-a putut n(in.e c%n$itia lui $e %m retras $in
s%cietate. O su&erinta ce(a mai re$usa, si-am &i nre.istrat $%ar %
mare inteli.enta. ' /ntre &rance*i si 8umne*eu s-a interpus t%t$eauna
sal%nul.
8%ua lucruri m-au umplut nencetat $e % isterie meta&i*ica? un ceas
care sta si un ceas care um"la.
Cu ct %amenii te interesea*a mai putin, cu att $e(ii mai timi$ n
&ata l%r, iar cn$ aJun.i sa-i $ispretuiesti, ncepi sa te "l"i. '
Natura nu-ti iarta nici un pas peste inc%nstienta ei si-ti urmareste
t%ate cararile %r.%liului, mpn*in$u-le $e re.rete. Cum s-ar e<plica
altcum ca %ricarui trium& peste c%n$itia $e %m i se as%cia*a % parere
$e rau c%respun*at%areH
Aimi$itatea mprumuta &iintei umane ce(a $in $iscretia intima a
plantel%r, iar unui spirit a.itat $e el nsusi % melanc%lie resemnata
care pare a &i aceea a lumii (e.etale. !nt .el%s pe un crin numai cn$
nu-s timi$.
8aca su&erinta n-ar &i un instrument $e cun%astere, sinuci$erea ar
&i %"li.at%rie. !i (iata nsasi ' cu inutilitatile ei s&siet%are, cu
"estialitatea ei %"scura, care ne trie n er%ri pentru a ne spn*ura
$in cn$ n cn$ $e cte un a$e(ar, cine ar putea-% sup%rta, $e n-ar &i
un spectac%l $e cun%astere unicH Arain$ primeJ$iile spiritului, ne
mn.iem prin intensitati $e lipsa unui a$e(ar &inal.
Orice er%are este un &%st a$e(ar. Nu e<ista nsa una initiala,
$e%arece ntre a$e(ar si er%are $istanta e marcata $%ar $e pulsatie, $e
animatia launtrica, $e ritmul secret. Ast&el, er%area-i un a$e(ar care
nu mai are su&let, un a$e(ar u*at si care asteapta sa &ie (itali*at.
A$e(arurile m%r psi-%l%.ic, nu &%rmal: ele si mentin
(ala"ilitatea, c%ntinun$ n%n(iata &%rmel%r, $esi p%t sa nu mai &ie
(ala"ile pentru nimeni.
A%t ce-i (iata n ele se petrece n timp: eternitatea &%rmala le
asa*a ntr-un (i$ cate.%rial.
4entru un %m, cam ct =tine> un a$e(arH Nu mai mult ca % perec-e $e
.-ete. 8%ar cerset%rii nu le sc-im"a nici%$ata. /ntru ct esti nsa n
rn$ cu (iata, tre"uie sa te primenesti nc%ntinuu, caci plinatatea
unei e<istente se mas%ara $upa suma $e er%ri nma.a*inate, $upa
cantitatea $e e<-a$e(aruri.
Nimic $in ceea ce stim nu ramne neispasit. Orice para$%<, curaJ $e
.n$ sau in$iscretie a spiritului le platim scump mai curn$ sau mai
tr*iu. Este $e un &armec straniu aceasta pe$eapsa care urmea*a
%ricarui pr%.res al cun%asterii. Ai s&siat un (al ce ac%perea
inc%nstienta naturiiH /l (ei ispasi ntr-% tristete a carei sursa n-%
(ei "anui. !i-a scapat un .n$ plin $e rasturnari si amenintat%rH !nt
n%pti ce nu p%t &i umplute $ect $e e(%lutiile caintei. Ai pus prea
multe ntre"ari lui 8umne*euH Atunci, $e ce te mira p%(ara
raspunsuril%r ce nu le-ai primitHK
In$irect, prin c%nsecinte, cun%asterea-i un act reli.i%s.
Ispasim cu (%luptate spiritul si cu t%ata a"an$%narea n
ine(ita"il. Cum $e*int%<icarea $e cun%astere este imp%si"ila, $e%arece
% cere %r.anismul, incapa"il $e-a se %"isnui cu $%*e mici, ' sa &acem
si $in actul re&le< % re&le<ie. /n &elul acesta, setea in&inita a
spiritului si a&la % ispasire ec-i(alenta.
Cultul &rumusetii seamana unei lasitati $elicate, unei $e*ertari
su"tile. N-% iu"esti %are &iin$ca te scuteste $e-a traiH !u" impresia
unei s%nate sau unui peisaJ, ne $ispensam $e (iata cu un *m"et $e
"ucurie $urer%asa si $e superi%ritate (isat%are. 8in centrul
&rumusetii, t%tul este n urma n%astra si nu putem pri(i spre (iata
$ect nt%rcn$u-ne. Orice em%tie $e*interesata, neas%ciata ime$iatului
e<istentei, ncetineste mersul inimii. /ntr-a$e(ar, %r.anul timpului,
care-i inima, ce-ar mai putea marca n amintirea (esniciei care e
&rumuseteaHK
Ceea ce nu apartine timpului ne retine respiratia. Fm"rele
eternitatii, ce se apleaca $e cte %ri sin.uratatea este inspirata $e
un spectac%l $e &rumusete, ne taie su&larea. Ca si cum am pn.ari
nemarmurirea prin a"urii respiratiei n%astreK
Cn$ t%ate lucrurile ce le-as atin.e ar $e(eni triste, cn$ %
pri(ire &urisata spre cer i-ar mprumuta cul%area m-niril%r, cn$ n-ar
e<ista %c-i uscati n preaJma mea si as e(%lua pe "ule(ar$e ca prin
maracini, ca urmele pasil%r mei le-ar s%r"i s%arele spre a se m"ata $e
$urere, atunci as a(ea $reptul si mn$ria sa a&irm (iata. Orice
apr%"are ar a(ea $e partea ei marturia in&initului $e su&erinta si
%rice "ucurie spriJinul amaraciunil%r. E urt si (ul.ar a sc%ate %
a&irmatie ntarit%are $in ce nu e plenitu$ine $e rau, $urere si
m-nire. Optimismul este un aspect $e.ra$ant al spiritului, &iin$ca nu
pleaca $in &e"ra, $in naltimi si ameteli. A%t asa % pasiune ce nu-si
e<tra.e taria $in um"rele (ietii. /n scuipat, n .un%i, n tina an%nima
a ulitel%r *ace un i*(%r mai curat si nes&rsit mai r%$nic $ect n
mpartasirea "ln$a si rati%nala $in (iata. A(em $estule (ine prin care
sa urce a$e(arurile, $estule (ine n care pl%ua, nin.e, "ate (ntul,
apun si rasar s%ri. !i-n sn.ele n%stru nu ca$ stele spre a-si recapata
sclipireaH
Nu-i l%c su" s%are ca sa ma retina si nici um"ra sa ma
a$ap%steasca, &iin$ca spatiul $e(ine (ap%r%s n a(ntul ratacit%r si-n
&u.a nesati%asa. Ca sa rami un$e(a, ca sa-ti ai =l%cul> tau n lume,
tre"uie sa &i mplinit mirac%lul $e a te &i a&lat n (reun punct al
spatiului, ne.r"%(it $e amaraciuni. Cn$ te .asesti ntr-un l%c, nu
&aci $ect sa te .n$esti la altul, nct n%stal.ia se c%nturea*a
%r.anic ntr-% &unctie (e.etati(a. 8%rinta $e altce(a, $in sim"%l
spiritual, $e(ine natura.
E<presie a a(i$itatii $e spatiu, n%stal.ia s&rseste prin a-l
anula. Cine su&era numai $e pasiunea A"s%lutului n-are ne(%ie $e
aceasta lunecare %ri*%ntala pe ntin$eri. E<istenta stati%nara a
calu.aril%r si are sursa n canali*area (erticala, spre cer, a acest%r
$%ruri (a.i $upa (esnic alte l%curi si alte $epartari. O em%tie
reli.i%asa n-asteapta c%ns%lare $e la spatiu: mai mult, ea nu-i intensa
$ect n masura n care l asimilea*a unui ca$ru $e ca$eri.
Cn$ nu-i l%c n care sa nu &i su&erit, ce alt m%ti( p%ti in(%ca n
spriJinul rataciriiH !i ce % sa te le.e $e spatiu, cn$ al"astrul
ntunecat al n%stal.iei te $e*lea.a $e tine nsutiH
8aca %mul n-ar &i stiut intr%$uce un $elir (%luptu%s n
sin.uratate ' $e mult s-ar &i aprins ntunericul.
8esc%mpunerea cea mai %ri"ila, ntr-un cimitir necun%scut, este %
ic%ana pali$a pentru parasirea n care te a&li cn$, $in aer sau $e su"
pamnt, % (%ce neasteptata ti $e*(aluie ct esti $e sin.ur.
!a n-ai cui sa spui nici%$ata nimicK Numai %"iecte: nici % &iinta.
!i napastuirea sin.uratatii nu pleaca $ect $in sentimentul ca esti
nc%nJurat $e lucruri nensu&letite, car%ra n-ai ce sa le spui.
Nu $in e<tra(a.anta si nici $in cinism um"la 8i%.ene cu un &elinar,
n plina *i, sa caute un %m. !tim n%i prea "ine ca $in sin.uratate...
Cn$ nu-ti p%ti a$una .n$urile si te supui, n&rnt, ar.intului
l%r (iu ' ca a"urul se risipeste lumea si cu ea tu nsuti, ca pari a
asculta la mar.inile unei mari ce si-a retras apele lectura pr%priil%r
mem%rii scrise ntr-% alta (iata... /nc%tr% alear.a mintea, spre ce
nicaieri si $i*%l(a .raniteleH !e t%pesc .-etari n (ineH !i-n ce
an%timp al sn.elui si-al spiritului te a&liH
Mai esti tu nsutiH Nu-ti *(cnesc tmplele $e teama c%ntraraH Esti
altul, esti altul...
...Cu %c-ii pier$uti spre celalalt n melanc%lia nepri-anita a
parcuril%r.
8espre %rice ' si-n primul rn$ $espre sin.uratate ' esti %"li.at a
.n$i ne.ati( si p%*iti( n acelasi timp.
)ara tristete ne-am $a n%i seama, n aceeasi (reme, $e trup si $e
$u-H )i*i%l%.ia si cun%asterea se ntlnesc n am"i.uitatea ei
c%nstituti(a, nct nu esti mai pre*ent tie nsuti si mai s%li$ar cu
tine ca-n clipele $e tristete. 3a &i aceasta ' ca si c%nstiinta ' un
a.ent $e nstrainare $e lume, un &act%r $e e<teri%ritate: cu ct ne
n$epartea*a nsa $e t%ate, cu att c%inci$em mai mult cu n%i.
!eri%*itatea ' tristete &ara accent a&ecti( ' ne &ace sensi"ili numai
la un pr%ces rati%nal, caci neutralitatea ei n-are a$ncimea care
as%cia*a capriciile (iscerel%r (i"ratiei spiritului. O &iinta seri%asa
este un animal ce n$eplineste c%n$itiile $e %m: %preste-i % clipa
mecanismul $e .n$ire: nu (a %"ser(a ce us%r a re$e(enit animalul $e
alta$ata. Rapeste-i nsa tristetii re&le<ia: (a ramne $estula
im"ecilitate sum"ra ca *%%l%.ia sa nu te accepte.
A lua lucrurile n seri%s nseamna a le cntari &ara a participa: a
le lua n tra.ic ' a te an.aJa n s%arta l%r. /ntre seri%*itate si
tra.e$ie aceasta tristete ca actiune# este % mai mare $e%se"ire $ect
ntre un &uncti%nar si un er%u. ' )il%*%&ii snt "ieti a.enti ai
A"s%lutului, platiti $in c%ntri"utiile m-niril%r n%astre. 8in a lua
lumea n seri%s si-au &acut % pr%&esie.
Aristetea ' n &%rma ei elementara ' este % .enialitate a materiei.
Inspiratie primara &ara .n$uri. Arupul si-a n&rnt c%n$itia si tin$e
la % participare =superi%ara> lui, iar n &%rmele re&le<i(e ale
tristetii pr%cesul este c%mpletat $e % $escin$ere a spiritului prin
(ine, ca pentru a ne arata ct $e %r.anic ne apartinem.
Rapin$u-ne &irii si re$n$u-ne n%ua, tristetea-i % i*%lare
su"stantiala a &irii n%astre, n $e%se"ire $e mprastierea %nt%l%.ica a
&ericirii.
/n =accesele> $e mila se mani&esta % atractie secreta pentru
=pr%astele maniere>, pentru mur$arie si $e.ra$are. Orice m%nstru%*itate
este % per&ectiune &ata $e lipsa ="unului-.ust> al milei, acest rau cu
aparentele reale ale "ln$etii.
/n m%rmanul $e pete si $e $e(ieri ale naturii sau n ra&inamentul
(ici%s al mintii, nu (eti .asi % per(ersiune mai ntunec%asa si mai
&ramntata ca mila. Nimic nu ne a"ate $e la &rumusete mai mult $ect
=accesele> ei. !i $ac-ar &i numai &rumuseteaK 8ar (irtutile su"terane
ale acestui (iciu ne nt%rc $e la r%sturile n%astre esentiale si
c%nsi$era $epra(are t%t ce nu emana $in .ustul pra"usirii, $in mlastini
si $in putre.ai, ntin$eri ale milei si prete<te ale (%luptatii ei
in&ernale.
Nici % pat%l%.ie n-a stu$iat-% &iin$ca este % "%ala practica, si
stiinta a &%st t%t$eauna n ser(iciul primariil%r. Cine-ar a$nci
tul"urarile launtrice, ia$ul iu"irii per(erse $e %ameni, ' ar mai putea
ntin$e mna (reunui mil%sti(H
R%stul .n$it%rului este sa nt%arca (iata pe t%ate partile, sa-i
pr%iecte*e &etele n t%ate nuantele, sa re(ina nencetat asupra
ascun*isuril%r ei, sa-i "ata n J%s si-n sus cararile, $e mii $e %ri sa
pri(easca acelasi aspect, sa nu $esc%pere n%ul $ect n ce-a (a*ut
nelamurit, aceleasi teme sa le treaca prin t%ate mem"rele,
amestecn$u-si cu.etele-n trup ' sa *$rentuiasca ast&el (iata .n$in$-%
pna la capat.
Nu-i re(elat%r pentru ce e ne$e&ini"il n insu&icientele (ietii ca
numai ci%"urile unei %.lin*i s&armate p%t sa ne re$ea ic%ana ei
caracteristicaH
8upa ce ti-ai $at seama ca %amenii nu-ti p%t %&eri nimic si
c%ntinui t%tusi a-i ntlni, este ca si cum ai &i lic-i$at cu %rice
superstitie, $ar mai cre*i n &ant%me. 8umne*eu, pentru a %"li.a pe
sin.uratici la lasitate, a creat *m"etul, anemic si aerian la
&eci%are, c%ncret si ime$iat la &emei pier$ute, n$ui%sat%r la "atrni
si ire*isti"il la muri"un*i. 8e alt&el, nimic nu $%(e$este mai mult ca
%amenii-s murit%ri ca *m"etul, e<presie a ec-i(%cului s&siet%r al
(remelniciei. 8e cte %ri *m"im, nu este ca la % ultima ntlnire, si
nu-i *m"etul testamentul ar%mat al in$i(i$uluiH Lumina tremurat%are a
%"ra*ului si a "u*el%r, umi$itatea s%lemna a %c-il%r trans&%rma (iata
ntr-un p%rt, n care (ap%arele pleaca n lar. &ara $estinatie,
transp%rtn$ nu %ameni, ci $espartiri. !i (iata ce-i, $aca nu l%cul
$espartiril%rH
8e cte %ri ma n$ui%sea*a un *m"et, ma n$eparte* cu % p%(ara $e
irepara"il, caci nimic nu $esc%pera mai n&i%rat%r ruina care asteapta
%mul ca acest sim"%l aparent $e &ericire si care e<prima mai cru$ unei
inimi $es&run*ite &reamatul $e (remelnicie al (ietii, $ect -%rcaitul
clasic al s&rsitului. ' !i $e cte %ri mi *m"este cine(a, $esci&re*
pe &runtea lumin%asa c-emarea s&siet%are? =Apr%pie-te, (e*i prea "ine
ca si eu snt murit%rK> ' !au cn$ %c-ii mi s-au ntunecat $e n%aptea
mea, .lasul *m"etului mi &lutura pe ln.a urec-i a(i$e $e implaca"il?
=4ri(este-ma, este pentru ultima %araK>
...!i $e aceea *m"etul te %preste $e la sin.uratatea $in urma, si
%rict nu te-ar mai interesa c%le.ii $e respiratie si $e putre&actie,
te-nt%rci spre ei ca sa le s%r"i secretul, sa te neci n el si ei sa
nu stie, sa nu stie ce .rei snt $e (remelnicie, ce mari p%arta si la
cte nau&ra.ii nu ne in(ita &ramntarea inc%nstienta si incura"ila a
*m"etului l%r, la ce ispite $e $isparitie te supun, $esc-i*n$u-si
su&letul spre tine si tu ri$icn$ ' cu &reamat si n$urerare ' lespe$ea
sursuluiK
,erminatia &iecarui a$e(ar ne pune c%rpul la teasc. Ne st%arcem
(iata $e cte %ri cu.etam, nct un .n$it%r a"s%lut ar &i un sc-elet
ce si-ar ascun$e %asele n... transparenta .n$uril%r.
4al%area e cul%area ce-% ia .n$irea pe &ata %meneasca.
8estin nu e<ista $ect n actiune, &iin$ca numai n ea risti t%tul,
&ara sa stii un$e (ei aJun.e. 4%litica ' n sensul $e e<asperare a ceea
ce-i ist%ric n %m ' este spatiul &atalitatii, a"an$%narea inte.rala
&%rtel%r c%nstructi(e si $estructi(e ale $e(enirii.
!i n sin.uratate risti t%tul, $ar aici &iin$ n clar cu ce se (a
ntmpla, luci$itatea atenuea*a irati%nalul s%artei. /ti anticipe*i
(iata, ti traiesti $estinul ca un ine(ita"il &ara surpri*e, caci,
ntr-a$e(ar, ce-i sin.uratatea $aca nu (i*iunea trans-luci$a a
&atalitatii, ma<imum $e lumin%*itate n a.itatia %ar"a a (ietiiH
Omul p%litic renunta la c%nstiinta: sin.uraticul, la actiune. Fnul
traieste uitarea si asta e p%litica#: celalalt % cauta si asta-i
sin.uratatea#.
O &il%*%&ie a c%nstiintei nu p%ate s&rsi $ect ntr-una a uitarii.
Fn %m care practica % (iata ntrea.a luci$itatea aJun.e un clasic
al $e*na$eJ$ii.
)emeia ce pri(este spre ce(a %&era % ima.ine $e % rara
tri(ialitate. Oc-ii melanc%lici te in(ita, $imp%tri(a, la % $istru.ere
aeriana, si setea $e impalpa"il pe care ti-% satis&ace &une"rul si
par&umatul l%r a*ur te mpie$ica sa mai &ii tu nsuti. Oc-i ce nu
*aresc nimic si $in &ata car%ra $ispari, ca sa nu le pate*i in&initul
cu %"iectul pre*entei tale. 4ri(irea pura a melanc%liei este m%$ul cel
mai ciu$at prin care &emeia ne &ace sa cre$em ca a &%st cn$(a t%(arasa
n%astra n Rai.
Melanc%lia este % reli.i%*itate &ara ne(%ia A"s%lutului, % lunecare
$in lume &ara atractia transcen$entului, % sla"iciune pentru aparentele
cerului e.ala insensi"ilitatii la sim"%lul acestuia. 4%si"ilitatea ei
$e a se $ispensa $e 8umne*eu ' $esi n$eplineste c%n$itiile initiale
ale apr%pierii $e el ' % trans&%rma ntr-% (%luptate, care se satis&ace
cresterii ei pr%prii si sla"iciunil%r ei repetate. Caci melanc%lia este
un $elir estetic, su&icient siesi, steril n mit%l%.ie. Nu (ei .asi n
ea nimic strain unui (is le.anat, caci nu .enerea*a nici % ima.ine
peste cursul etericei sale $estramari.
Melanc%lia-i % (irtute la &emei si un pacat la "ar"ati. Asa se
e<plica $e ce acestia au &%l%sit-% spre cun%astere...
E<ista n unele sursuri &eminine % apr%"are $ui%asa, care te
m"%lna(este. Ele se ncui"a si se $epun pe &%n$ul neca*uril%r *ilnice,
e<ercitn$ un c%ntr%l su"teran. )emeile ' ca si mu*ica ' tre"uie
%c%lite n recepti(itatile tul"uri care maresc pna la lesin prete<tele
$e n$ui%sare. Cn$ (%r"esti $espre teama, $espre teama nsasi, n &ata
unei "l%n$e spirituali*ate $e pal%are si care-si apleaca %c-ii pentru a
suplini prin .est marturisirea, sursul ei &rnt si amar ti se
r%st%.%leste-n carne si-si prelun.este prin ec%uri c-inul sau
imaterial.
!ursurile snt % p%(ara (%luptu%asa pentru cel ce le mparte si
pentru cel ce le primeste. O inima atinsa $e $elicatete .reu p%ate
supra(ietui unui surs $ui%s. A%t asa, snt pri(iri $upa care nu te mai
p%ti -%tar pentru nimic.
Fn &ul. ratacit%r prin aer este % ima.ine $e *a$arnicie mai
s&siet%are si mai sim"%lica $ect un ca$a(ru. A%t asa, un par&um
ne%"isnuit ne &ace mai tristi $ect un cimitir, precum % in$i.estie '
mai .n$it%ri $ect un &il%*%&. !i mai mult $ect cate$ralele, nu ne
&ace mai reli.i%si mna unui cerset%r ce ne arata $rumul $e urmat
ntr-un %ras mare si-n care ne-am pier$utH
/ncepi a te nelinisti $e Aimp, cu mult nainte $e a-i citi pe
&il%*%&i, pri(in$ atent, ntr-un m%ment $e %"%seala, &ata unui %m
"atrn. 1ra*$ele a$ncite $e neca*uri, $e sperante si $e naluciri se
nne.resc si se pier$ parca &ara urma ntr-un &%n$ $e ntuneric, pe
care =&ata> l ascun$e cu .reu, masca nesi.ura a unui a"is n$urerat.
/n &iece cuta pare a se &i a$unat (remea, a se &i ru.init $e(enirea, a
&i m"atrnit $urata. Nu atrna timpul n ri$urile "atrnetii si nu e
&iecare cuta un ca$a(ru temp%ralH )ata %meneasca este &%l%sita $e
$em%nia (remii ca % $em%nstratie $e *a$arnicie. O p%ate cine(a pri(i
senin n amur.ul eiH
/nclina-ti %c-ii spre un "atrn cn$ n-ai Ecle*iastul la n$emna,
&ata lui ' $e care el p%ate &i per&ect strain ' te (a n(ata mai mult
ca nteleptii. Caci snt ncretituri care $e*(elesc actiunea Aimpului
mai nemil%s $ect un tratat $e *a$arnicie. Fn$e sa .asesti cu(inte care
sa *u.ra(easca er%*iunea lui implaca"ila, naintarea lui $estructi(a,
cn$ peisaJul $esc-is si accesi"il al "atrnetii ti se %&era la t%ate
c%lturile ca % lectie $ecisi(a si % sentinta &ara apelH
Neastmparul c%piil%r n "ratele "unicil%r sa nu &ie %r%area
instincti(a $e AimpH Cine n-a simtit n sarutul unui "atrn
inutilitatea in&inita a timpuluiH
8e %ameni ma separa t%ti %amenii.
8e-as aler.a ca un ne"un n cautarea mea, cine-mi spune ca nu-mi
(%i iesi nici%$ata n caleH 4e ce mai$an al uni(ersului ma (%i &i
ratacitH Ma $uc sa ma caut ac%l% un$e se au$e lumina..., caci $e
mi-a$uc "ine aminte, iu"it-am altce(a $ect s%n%ritatea
transparentel%rH
Cui nu i se pare ca $upa &iece amaraciune luna a $e(enit mai pali$a
si ra*ele s%arelui mai s&i%ase si ca $e(enirea si cere scu*e,
sc-il%$in$u-si ritmul, ' aceluia i lipseste "a*a c%smica a
sin.uratatii.
Ruptura $e &iinta te &ace "%lna( $e tine nsuti, nct este $estul
sa pr%nunti cu(inte ca? uitare, ne&ericire, $espartire, pentru a te
$i*%l(a ntr-un &i%r m%rtal. !i atunci, ca sa traiesti, risti
imp%si"ilul? accepti (iata.
A ramne sin.ur cu ntrea.a iu"ire, cu p%(ara in&initului er%tic '
iata sensul spiritual al ne&ericirii n $ra.%ste, nct sinuci$erile nu
snt pr%"e ale lasitatii %mului, ci ale $imensiunil%r inumane ale
iu"irii. 8aca n-ar &i atenuat c-inurile am%r%ase prin $ispretul
te%retic pentru &emeie, t%ti amantii s-ar &i sinucis pna acum. !tiin$
nsa ce e ea, au intr%$us prin luci$itate un element $e me$i%critate n
insup%rta"ilul acel%r (apai. Ne&ericirea n $ra.%ste ntrece n
intensitate cele mai a$nci em%tii reli.i%ase. Ce e $rept, ea n-a
c%nstruit "iserici: $ar a ri$icat m%rminte, m%rminte peste t%t.
Iu"ireaH 8ar pri(iti cum &iece ra*a $e s%are se-n.r%apa ntr-%
lacrima, $e parca astrul stralucit%r s-ar &i nascut $intr-un acces $e
plns al 8i(initatiiK
Ne&ericirea este starea p%etica prin e<celenta.
/n masura n care animalele snt capa"ile $e ne&ericire n
$ra.%ste, participa la umanitate. 8e ce n-am a$mite ca pri(irea ume$a a
cinelui sau $ui%sia resemnata a ma.arului nu e<prima une%ri re.rete
&ara cu(inteH E<ista ce(a sum"ru si n$epartat n er%tica animala, si
care ne-% &ace att $e straina.
Literatura este % marturie si.ura ca n%i ne simtim mai apr%ape $e
plante $ect $e animale. 4%e*ia n mare parte nu-i $ect un c%mentariu
la (iata &l%ril%r, iar mu*ica % $epra(are umana a mel%$iil%r (e.etale.
Orice &l%are p%ate ser(i $e ima.ine ne&ericirii n $ra.%ste. Asa se
e<plica apr%pierea n%astra $e ele. !i ap%i, nici un animal nu p%ate &i
un sim"%l al (remelniciei, pe cn$ &l%rile snt e<presiile ei $irecte,
irepara"ilul estetic al e&emerului.
La a$ica, ce &ace &iecare %mH !e ispaseste pe sine nsusi.
N-as putea iu"i $ect un ntelept ne&ericit n $ra.%ste...
Ceea ce &ace %rasele mari att $e triste este ca &iecare %m (rea sa
&ie &ericit, iar sansele sca$ pe masura ce $%rinta creste. Cautarea
&ericirii in$ica $istanta $e rai, .ra$ul ca$erii umane. !i atunci, sa
ne miram $e ce 4arisul e punctul cel mai n$epartat $e 4ara$isH
4%ti n.-iti "i"li%teci ntre.i, nu (ei .asi mai mult $e trei-patru
aut%ri care merita a &i cititi si recititi. 4r%eminentele acestui .en
snt niste anal&a"eti .eniali, care tre"uie a$mirati si la ne(%ie
n(atati, $ar care, n &%n$, nu ne spun nimic. As (rea sa p%t inter(eni
n ist%ria spiritului %menesc cu "rutalitatea unui macelar mp%$%"it $e
cel mai ra&inat $i%.enism. Caci pna cn$ (%m mai lasa n pici%are pe
attia creat%ri care n-au stiut nimic, c%pii %"ra*nici si inspirati,
lipsiti $e maturitatea &ericirii si a ne&ericiriiH Fn .eniu care n-a
aJuns la ra$acinile (ietii, %ricte p%si"ilitati $e e<presie ar a(ea,
nu tre"uie .ustat $ect n clipe $e in$i&erenta. Este mai mult $ect
n&i%rat%r sa te .n$esti ce putini %ameni au stiut ce(a cu a$e(arat,
ce putine e<istente c%mplete au aparut pna acum. !i ce-i % e<istenta
c%mpleta, si ce-nseamna a stiH ' A pastra % sete $e (iata n
amur.uri...
Anumite &iinte simt p%rnirea spre crima numai pentru a .usta %
(iata intensi&icata, asa nct ne.atia "%lna(ici%asa a (ietii este n
acelasi timp %ma.iul ei.
Oare ar &i e<istat criminali $aca sn.ele n-ar &i cal$H Impulsul
$estructi( cauta leacul unei raceli interne si ma n$%iesc ca, &ara %
repre*entare implicita a unei cal$uri m%lesit%are si r%sii, (reun
pumnal s-ar &i n&ipt cn$(a n (reun trup. !n.ele emana a"uri
a$%rmit%ri, n care asasinul na$aJ$uieste a-si m"ln*i &i%rurile $e
.-eata. O sin.uratate nen$ulcita $e n$ui%sari .enerea*a crima, nct
%rice m%rala ce (rea $istru.erea raului n a$ncime are $e pri(it numai
% pr%"lema? ce $irectie tre"uie sa $am sin.uratatii, acest ca$ru i$eal
al ruinei si al $esc%mpunerii.
,asi-(a cine(a (re%$ata cu(inte pentru &reamatul care mpreuna n
in&initatea aceleiasi clipe suprema (%luptate cu suprema $urereH !au
(re% mu*ica, plecn$ $in t%ate *%rile si apusurile acestei lumi, '
putea-(a ea transmite alt%r %ameni sen*atiile unei (ictime c%smice a
&ericirii si ne&ericiriiH Fn nau&ra.iat "atut $e t%ate (alurile, i*"it
$e t%ate stncile, c-emat $e t%ate ntunecimile ' si care-ar tine
s%arele n "rateK Epa(a ratacin$ cu i*(%rul (ietii la piept,
strn.n$u-i stralucirea lui m%rtala, necn$u-se cu el n (aluri, caci
&un$urile marii asteapta $in (esnicie lumina si .r%parul ei.
C%ntactul ntre %ameni ' s%cietatea n .enere ' n-ar &i p%si"il
&ara ntre"uintarea repetata a acel%rasi a$Jecti(e. Inter*iceti-le prin
le.e si (eti (e$ea n ce mica masura %mul este un animal s%cia"il. 3%r
$isparea ime$iat c%n(ersatia, (i*itele, ntlnirile, si s%cietatea se
(a $e.ra$a la rap%rturi mecanice $e interese. Lenea $e .n$ire a $at
nastere la aut%matismul a$Jecti(ului. Aceeasi cali&icatie i se aplica
lui 8umne*eu si unei maturi. Alta$ata, 8umne*eu era in&init: asta*i e
epatant. )iecare tara si are e<presiile (i$ului ei mental.# '
Inter*iceti a$Jecti(ul c%ti$ian si $e&initia cele"ra a lui Arist%t
ca$e.
8i&erentele $intre &il%*%&ii antici si cei m%$erni, att $e
&rapante si $e $e&a(%ra"ile ultimil%r, pleaca $in &aptul ca acestia au
&il%*%&at la masa $e lucru, la "ir%u, pe cn$ aceia n .ra$ini, n
piete sau la cine stie ce mar.ine $e mare. Ap%i anticii, mai lenesi,
stateau multa (reme ntinsi, caci stiau "ine ca inspiratia (ine
%ri*%ntal. Ast&el, ei asteptau .n$urile, pe cn$ m%$ernii le siluiesc
si le pr%(%aca prin lectura, &acn$ impresia ca nici unul n-a cun%scut
placerea iresp%nsa"ilitatii me$itati(e, ci si-au %r.ani*at i$eile cu
aplicatie $e ntreprin*at%ri. Niste in.ineri n Jurul lui 8umne*eu.
Multe spirite au $esc%perit A"s%lutul $in a &i a(ut % canapea n
preaJma l%r.
)iecare p%*itie a (ietii este % alta perspecti(a a ei. )il%*%&ii se
.n$esc la alta lume, &iin$ca .r"%(i $e %"icei, s-au saturat a % pri(i
pe aceasta.
Carui %m, *arin$u-se-n %.lin$a ntr-un semintuneric, nu i se pare
a se &i ntlnit cu sinuci.asul $in elH
4%ti iu"i % &iinta impermea"ila A"sur$ului si care nu "anuieste $in
ce tra.e$ie pleaca el, $in cte ele.ante $e (enin, $in ct ra&inament
$e $e*%lare, $in cte re&le<e (ici%ase si nselat%are ale pustiului
launtricH
A"sur$itatea este ins%mnia unei er%ri, esuarea $ramatica a unui
para$%<. )e"ra spiritului nu p%ate &i masurata $ect prin a"un$enta
acest%r &uneralii l%.ice care snt &%rmulele a"sur$e.
Murit%rii $e t%t$eauna s-au &erit cu teama $e ele, au priceput ei
ne.resit ce(a $in n%"ila l%r $esc%mpunere, $ar nu le-au putut pre&era
si.urantei sterpe, calmului c%mpr%mitat%r al ratiunii.
8e cte %ri ma .n$esc la m%arte, mi pare ca (%i muri mai putin,
ca nu p%t sa ma stin., stiin$ ca ma (%i stin.e, ca nu p%t sa $ispar,
stiin$ ca (%i $isparea... !i $ispar, ma stin. si m%r $e t%t$eauna.
3iata-i eterica si &une"ra ca sinuci$erea unui &luture.
Nemurirea este % c%ncesie $e eternitate pe care m%artea % &ace
(ietii. !tim n%i nsa prea "ine ca n-% &ace... Caci atta .ener%*itate
ar c%sta-% (iata.
4entru &iece pr%"lema ti tre"uie alta temperatura. Numai
ne&ericirii i c%n(ine %ricare...
!a pari (esel tutur%r si nimeni sa nu (a$a ca si &ul.ii snt
lespe*i $e m%rmntK A a(ea (er(a n a.%nie...
M%ralitatea su"iecti(a si atin.e punctul culminant n -%tarrea $e
a nu mai &i trist.
4ermea"ila $em%niei, tristetea este ruina in$irecta a m%ralei. Cn$
raul se %pune "inelui, el participa la (al%rile etice ca &%rta
ne.ati(a, cn$ nsa si csti.a aut%n%mia si *ace n sine, &ara a se
mai a&irma n lupta cu el, atunci reali*ea*a $em%nia. Aristetea-i unul
$in a.entii $e aut%n%mie a raului si $e sapare a eticii. 8aca "inele
e<prima elanurile $e puritate ale (ietii, tristetea-i um"ra lui
incura"ila.
Creatiile spiritului snt un in$icat%r al insup%rta"ilului (ietii.
A%t asa si er%ismul.
Melanc%lia-i starea $e (is a e.%ismului.
8e n-ar e<ista % (%luptate secreta n ne&ericire, am $uce &emeile
sa nasca la a"at%r.
!pune unui su&let $elicat? $espartire, si ai tre*it p%etul $in el.
Acelasi cu(nt unui %m $e rn$ nu-i inspira nimic. !i nu numai
$espartire, ci %rice. 8i&erenta ntre %ameni se mas%ara $upa re*%nanta
a&ecti(a a cu(intel%r. Fnii se m"%lna(esc $e % s&rseala e<tatica
ascultn$ % e<presie "anala, altii ramn reci la % pr%"a $e *a$arnicie.
4entru aceia, nu este cu(nt n $icti%nar care sa nu ascun$a %
su&erinta, iar acestia nici n-% au n (%ca"ular. 4rea putini snt cei
ce-si p%t nt%arce cu.etul ' %ricn$ ' spre ntristare.
Orict s-ar le.a "%lile $e c%nstitutia n%astra, este imp%si"il sa
nu le $is%ciem, sa nu le .asim e<teri%are, straine, nea(enite. 8e
aceea, cn$ (%r"im $e un %m nesanat%s i preci*am "%ala ca % ane<a
&atala, care intr%$uce un plus $e ireme$ia"il i$entitatii lui initiale.
/n &ata n%astra, el ramne cu "%ala lui, care pastrea*a % in$epen$enta
si % %"iecti(itate relati(a. Ce .reu e nsa a $is%cia melanc%lia $e %
&iintaK Caci ea-i "%ala su"iecti(a prin e<celenta, insepara"ila $e cel
p%se$at, a$erenta pna la c%inci$enta, si ca atare incura"ila. !a nu
e<iste leac pentru eaH A%tusi: $ar atunci tre"uie sa ne lecuim $e
pr%priul eu. N%stal.ia $upa altce(a $in re(eriile melanc%lice nu e
$ect $%rul $upa un alt eu, $ar pe care-l cautam n peisaJe, n
$epartari, n mu*ica, nseln$u-ne &ara (%ie asupra unui pr%ces mult
mai a$nc. A%t$eauna ne rent%arcem nemultumiti si ne a"an$%nam n%ua
nsine, caci nu este iesire $in "%ala care ne p%arta numele si pe care
pier*n$-%, nu ne-am mai a&la.
Nu cre$ ca 8umne*eu sa &i &acut pe E(a $in c%asta n%astra, caci
atunci ar tre"ui sa ne ntele.em cu ea si altun$e(a $ect n pat. 8ar
la $rept (%r"in$, nu-i si aceasta % nselaciuneH !ntem %are mai
$eparte unul $e altul $ect n c(asii$entitatea %ri*%ntalaH 8e un$e
altcum p%rnirea %"scura si nestapnita, a ceasuril%r tul"uri, $e a-ti
(arsa plnsuri tainice pe snii &emeil%r pier$ute, n -%teluri (ec-iH
Nu att $in instinct, ct $in .r%a*a $e plictiseala atrnam $e
&emeie. !i se prea p%ate ca ea sa nu &ie $ect % nasc%cire a acelei
.r%a*e. 8in &rica $e sin.uratate a lui A$am a plama$it 8umne*eu pe E(a,
si $e cte %ri ne napa$esc &i%rurile i*%larii am %&eri Creat%rului cte
% =c%asta>, pentru ca, nascuta $in n%i, sa ne s%r"im n &emeie pr%pria
sin.uratate.
Castitatea este un re&u* al cun%asterii. Ascetii si puteau
satis&ace $%rinta $e pustiu mai us%r n preaJma &emeii, $aca spaima $e
=ispita> nu i-ar &i $ep%se$at $e a$ncimea misteri%asa a se<ualitatii.
4anica ntr-% lume $e %"iecte tre*este un $%r m%rtal $e &emeie, ea
nsasi %"iect, nsu&letit $e patimile plictiselii n%astre.
O &iinta pe calea unei spirituali*ari c%mplete nu mai e capa"ila $e
melanc%lie, &iin$ca nu se mai p%ate a"an$%na n (%ia %n$ulatiil%r
caprici%ase. !pirit nseamna re*istenta, pe cn$ melanc%lia, mai mult
$ect %rice, presupune ne-re*istenta la su&let, la &ier"erea elementara
a simtirii, la inc%ntr%la"ilul a&ectel%r. A%t ceea ce n n%i e
nestapnit, tul"ure, irati%nalul alcatuit $in (is si "estialitate,
$e&iciente %r.anice si aspiratii turmentate, ca si e<pl%*ii mu*icale ce
um"resc puritatea n.eril%r si ne &ac sa pri(im $ispretuit%r spre
crini ' c%nstituie *%na primara a su&letului. Aici se a&la melanc%lia
acasa, n p%e*ia acest%r sla"iciuni.
Cn$ te cre*i mai n$epartat $e lume, a$ierile melanc%lice ti
$%(e$esc ilu*ia apr%pierii tale $e spirit. )%rtele (itale ale
su&letului te atra. n J%s, te %"li.a sa te scu&un*i n a$ncimea
primara, sa-ti recun%sti sursele, $e care te i*%lea*a (i$ul a"stract al
spiritului, seninatatea lui implaca"ila.
Melanc%lia-i % $istanta $e lume prin miJl%acele (ietii, iar nu ale
spiritului: $e*ertarea $in imanenta a tesuturil%r. 4rin apelul
nencetat la spirit, "ar"atii i-au a$au.at % nuanta re&le<i(a, ce n-%
ntlnim la &emei, care, nere*istn$ nici%$ata su&letului l%r, se
tala*uiesc ntr-% melanc%lie ime$iata.
Ne(%ia $e un timp pur, curatit $e $e(enire, si care sa nu &ie
eternitate.... O su"tiere eterica a =trecerii>, % crestere n sine a
temp%ralitatii, un timp &ara =cur.ere>... E<ta* $elicat al m%"ilitatii,
plenitu$ine temp%rala n a&ara $e clipe... A te scu&un$a ntr-un timp
lipsit $e $imensiuni si $e % calitate att $e aeriana, ca inima
n%astra-l p%ate nt%arce nap%i, el ne&iin$ patat $e ire(ersi"il si
nici atins $e ire(%ca"il...
.../ncep sa "anuiesc &elul n care el s-a insinuat n 4ara$is.
Cine n-are %r.an pentru eternitate % c%ncepe ca % alta &%rma a
temp%ralitatii, nct alcatuieste ima.inea unui timp ce cur.e n a&ara
$e sine sau a unui timp (ertical. Ic%ana temp%rala a eternitatii ar &i
atunci % cur.ere n sus, % acumulare (erticala $e clipe, care sta(ilesc
lunecarea $inamica, $eplasarea %ri*%ntala spre m%arte.
!uspen$area timpului intr%$uce % $imensiune (erticala, $ar numai
atta (reme ct $urea*a actul acestei suspen$ari. O$ata c%nsumat,
eternitatea nea.a timpul, c%nstituin$ % %r$ine ire$ucti"ila. !c-im"area
$irectiei naturale, (i%lentarea temp%ralitatii $in accesul la (esnicie
ne arata cum %rice act $e n&rn.ere a (ietii implica si % siluire a
timpului. 8imensiunea (erticala a suspen$arii este % per(ersiune a
simtului temp%ral, caci eternitatea n-ar &i accesi"ila &ara $epra(area
si (icierea acestuia.
1%ala repre*inta trium&ul principiului pers%nal, n&rn.erea
su"stantei an%nime $in n%i. 8e aceea este ea &en%menul cel mai
caracteristic al in$i(i$uatiei. !anatatea ' c-iar n &%rma
trans&i.urata a nai(itatii ' e<prima participarea la an%nimat, la
para$isul "i%l%.ic al in$i(i*iunii, pe cn$ "%ala este sursa $irecta a
separati(itatii. Ea sc-im"a c%n$itia unei &iinte, plus-ul ei $etermina
% unicitate, un salt peste &iresc. 8i&erenta ntre un %m "%lna( si unul
sanat%s este mai mare ca ntre ultimul si nu imp%rta care animal. Caci
a &i "%lna( nseamna a &i altce(a $ect ceea ce esti, a te supune
$eterminaril%r p%si"ilului, a i$enti&ica m%mentul cu surpri*a. /n m%$
n%rmal $ispunem $e s%arta n%astra, ne pre(e$em n &iecare clipa si
traim ntr-% si.uranta plina $e in$i&erenta. !ntem li"eri sa cre$em ca
n cutare *i, n cutare ceas, (%m putea &i seri%si, (eseli si nimic nu
ne mpie$ica sa ne "a*am pe interesul ce-l (%m ac%r$a un%r lucruri
%arecare. ' 8imp%tri(a, n c%nstiinta .enerata $e "%ala. Nici % urma $e
li"ertate: nu putem pre(e$ea nimic, r%"i c-inuiti ai $isp%*itiil%r si
capriciil%r %r.anice. )atalitatea respira prin t%ti p%rii, urtul
i*(%raste $in mem"re si t%ate alcatuiesc ap%te%*a necesitatii care este
"%ala. Nici%$ata nu stii ce (ei &ace, ce se (a ntmpla, ce $e*astre
pn$esc n um"rele launtrice, nici n ce masura (ei iu"i, nici n ce
masura (ei ur, pra$a climatului isteric al nesi.urantel%r. 1%ala care
ne separa $e natura ne lea.a $e ea mai rau $ect m%rmntul. Nuantele
cerului ne %"li.a la m%$i&icari ec-i(alente n su&let, .ra$ele $e
umi$itate la $isp%*itii c%respun*at%are, an%timpurile la %
peri%$icitate "lestemata. Ast&el, tra$ucem m%ral ntrea.a natura. La
$istanta in&inita $e ea i talmacim t%ate &ante*iile, -a%sul e(i$ent
sau implicit, cur"ele materiei n pen$ulatiile unei inimi incerte. !a
stii ca n-ai nici % le.atura cu lumea si sa-i nre.istre*i t%ate
(ariatiile, iata para$%<ul "%lii, necesitatea stranie ce ni se impune,
li"ertatea $e a .n$i $inc%l% $e &iinta si c%n$itia $e cerset%r al
pr%priului trup. Caci, ntr-a$e(ar, nu ntin$em mna spre n%i nsine,
nu ne s%licitam spriJinul, (a.a"%n*i la p%rtile eului n%stru, n
a"an$%narea unei (ieti &ara leacH Ne(%ia $e a &ace ce(a pentru tine
nsuti si a nu te putea ri$ica peste % pe$a.%.ie a incura"iluluiK
8e-am &i li"eri n "%li, me$icii ar aJun.e cerset%ri, caci
murit%rii tra. spre su&erinta, $ar nu spre amestecul ei c-inuit%r $e
su"iecti(itate e<asperata si $e necesitate in(inci"ila.
1%ala este m%$ul n care m%artea iu"este (iata, iar in$i(i$ul
teatrul acestei sla"iciuni. /n %rice $urere, a"s%lutul m%rtii .usta
$e(enirea, c-inul n%stru ne&iin$ $ect ispita, $e.ra$area (%luntara a
ntunericului. !i ast&el, su&erinta nu e $ect un =minus $e a"s%lut> al
m%rtii.
=Mi s-a &acut inima ca ceara si se t%peste nlauntrul meu.> 4salm
MMII# )a, 8%amne, ce mai p%ti pna nu-ti trntesc %asele mele n capK
Mu*ica este timp s%n%r.
3iata si cu mine sntem $%ua linii paralele ce se ntlnesc n
m%arte.
)iecare %m este pr%priul lui cerset%r.
Ametelile car%ra snt supusi unii %ameni si care i %"li.a sa se
re*eme $e ar"%ri sau $e *i$uri n plina stra$a au un sens mai a$nc
$ect snt nclinati a cre$e &il%*%&ii si c-iar p%etii. A nu mai putea
sta (ertical ' a te $e.aJa $e p%*itia naturala a %mului ' nu-si are
sursa ntr-% tul"urare ner(%asa sau ntr-% c%mp%*itie a sn.elui, ci n
ist%(irea &en%menului uman, care implica a"an$%narea tutur%r
caracterel%r ce-l ns%tesc. Ai u*at %menescul n tineH Atunci parasesti
&atal &%rma prin care el s-a $e&init. Ca*i: &ara ca t%tusi sa te
rent%rci la animalitate, caci este mai mult $ect pr%"a"il ca
ametelile ne arunca la pamnt pentru a ne $a alte p%si"ilitati $e
naltare. Re(enirea la p%*itia care a prece$at &en%menul (erticalei
umane ne $esc-i$e alte carari, ne pre.ateste % alta crestere si,
sc-im"n$u-ne nclinarea c%rpului, ne $esc-i$e spre % alta perspecti(a
a lumii.
!en*atiile stranii $e ameteala, care te apuca %risiun$e si mai cu
seama $e cte %ri $istanta $e %m e(%luea*a n $irectia in&initului, nu
in$ica numai % pre*enta a.resi(a a spiritului, $ar si % %&ensi(a
naprasnica a t%t ce-am a$au.at peste c%nstantele s%artei umane. Caci
ameteala este simpt%mul speci&ic al $epasirii unei c%n$itii &iresti si
al imp%si"ilitatii $e a mai mpartasi p%*itia &i*ica le.ata $e ea.
Rupn$u-se le.aturile launtrice cu %mul, semnele l%r e<teri%are urmea*a
pr%cesul $e $is%lutie. Aul"urari anal%a.e tre"uie sa &i resimtit
animalul cn$ a nceput sa se ri$ice n $%ua la"e. !i nu snt
intr%spectii re.resi(e care ne c%"%ara pna la acele n$epartate
nelinisti, si amintiri in$e&ini"ile care ne apr%pie $e ametelile
nceputului umanH
A%t ce nu este inert tre"uie, n .ra$e $i&erite, sa se re*eme. !i
cu att mai mult %mul, care nu-si mplineste $estinul $ect
nasc%cin$u-si si.urante si nu-si pastrea*a p%*itia $ect prin t%nicul
nselaciunil%r. 8ar cine e pus n &ata sa nsusi, cine luneca n
transparenta pr%priei c%n$itii, cine nu mai e %m $ect n "una(%intele
mem%riei ' mai p%ate el apela la spriJinul tra$iti%nal, la mn$ria
animalului (ertical, si mai p%ate sa se re*eme pe sine, cn$ $e mult nu
mai este elH
O"iectele l mai tin $%ar sa nu ca$a, asteptn$ sa r%$easca
&ructele altei (ieti n se(a att%r ameteli.
4utre*este %mul n tine n a"u*ul per(ers al cun%asterii, si nimic
nu e<prima mai $irect aceasta suprema $estramare ca nesi.uranta pasil%r
n lume. Ameteala c%nsecuti(a &inalului uman este un &i%r $e limita, la
nceput pre(estit%r si $urer%s, ap%i pr%mitat%r si ntarit%r. O
speranta $e % (italitate $raceasca ne mna spre ca$eri repetate, n
(e$erea un%r puri&icari ne"anuite. Altce(a (a ncepe, $upa ce %mul s-a
c%pt n n%i si a lesinat, ce(a strain presimtirii cel%r ramasi n urma,
pe la miJl%cul umanitatii. !a ti se $esc%mpuna 8umne*eu n (ine, sa-l
n.r%pi mpreuna cu resturile tale, ce le (ei a$una prin amintiri, si
cu str(uri umane si $i(ine sa-ti n.rasi (er$eturi $e na$eJ$e, si
lumini $e putre.ai sa spriJine timi$itatea att%r *%riK
8ar pentru a te puri&ica $e m%stenirea %menescului tau, n(ata a
%"%si, a $i*%l(a, a c%rupe m%artea $in tine, $e la raspntiile tale.
4ri(este un %m stin.-er care asteapta ce(a si ntrea"a-te ce. !i (ei
(e$ea ca nimeni n-asteapta nimic, nimic ce n-ar &i m%artea. )%st-ai
cn$(a $estul $e-n&ri.urat sa (e*i aceasta, sa (e*i cum t%ti se-nsala,
cum t%ti &ara sa stie ntin$ spre m%arte minile, cn$ cre$ ca (ine
cine(a, ca n-au stat n *a$arH 8e ce &iinta sin.ura, cu %c-ii plecati
$e-% atentie %"%sita, si $e ce %rice (ietate ne pare ca n-au ce
astepta, ca nu este un ce, n a&ara $e atractia cal$a si rece a m%rtii,
ratacit%are prin $eserturi, ca&enele, paturi (ec-i si c%lturi $e
stra$aH !a nu e<iste ntlniri $ect cu eaH 4e cine, pe cine p%ate
astepta un murit%r &ara sa m%araH Mer.i n calea lui ca sa traiesti, sa
=traiesti> ln.a un murit%rH Ce n.r%*it%r sa nu %"ser(i ca &u.i $upa
cei ce m%r ca sa scapi $e m%arteK
Nu eu su&ar n lume, ci lumea su&era n mine. In$i(i$ul e<ista $%ar
n masura n care c%ncentrea*a $urerile mute ale lucruril%r, $e la
*$reanta pna la cate$rala. !i t%t asa, el nu-i (iata $ect $in clipa
n care, $e la (ierme la 8umne*eu, (ietatile se "ucura si .em n el.
Nici un pict%r n-a reusit sa re$ea sin.uratatea resemnata $in
pri(irea $%"it%acel%r, &iin$ca nici unul nu pare a &i nteles
inc%mpati"ilul %c-il%r animalici? % en%rma tristete si % lipsa $e
p%e*ie ec-i(alenta.
4ri(irea %meneasca n-a a$au.at $ect accentul $e re.ret p%etic, a
carui a"senta in$ica la &iintele respecti(e (ecinatatea %ri.inii l%r.
Amaraciunea este % mu*ica alterata $e (ul.aritate. N%"lete nu
e<ista $ect n melanc%lie... 8e aceea, nu e cu t%tul neimp%rtant sa
stii n ce nuanta a urtului $e lume te-ai .n$it la 8umne*eu...
Fn .n$it%r ce-ar au*i cum putre*este % i$ee...
=A %m%r timpul>, asa se e<prima "anal si pr%&un$ neprielnicia
plictiselii. In$epen$enta cursului temp%ral &ata $e ime$iatul (ital ne
&ace sensi"ili la inesentialul, la (i$ul $e(enirii, care si-a pier$ut
su"stanta: % $urata &ara c%ntinut (ital. Arairea n ime$iat as%cia*a
(iata si timpul ntr-% unitate &lui$a, careia ne a"an$%nam cu pateticul
elementar al nai(itatii. Cn$ nsa atentia, &ruct al un%r ine.alitati
launtrice, se aplica asupra scur.erii (remii si se nstrainea*a $e ceea
ce palpita n $e(enire, ne p%menim pre*enti ntr-un .%l temp%ral, care
n a&ara $e su.estia unei $es&asurari &ara %"iect nu ne p%ate %&eri
nimic. 4lictiseala e pri*%nieratul n timpul ine<presi(, emancipat $e
(iata, ce-% e(acuea*a c-iar, spre a-si crea % sinistra aut%n%mie. !i
atunci ce mai ramneH 3i$ul %mului si (i$ul (remii. /mperec-erea a $%ua
neanturi .enerea*a plictiseala ' $%liu temp%ral al c%nstiintei separate
$e (iata. Ai (rea sa traiesti si nu p%ti =trai> $ect n timp: ai (rea
% "aie $e ime$iat si nu p%ti $ect sa te usuci n aerul puri&icat $e
&iinta al unei $e(eniri a"stracte. Ce e $e &acut mp%tri(a plictiseliiH
Cine e $usmanul ce tre"uie rapus sau macar uitatH 8esi.ur timpul ' si
numai el. Am &i n%i nsine ' $e-am tra.e ultimele c%nsecinte. 8ar
plictiseala se $e&ineste c-iar prin %c%lirea acest%ra: ea cauta n
ime$iat ceea ce nu p%ate &i .asit $ect n transcen$ent.
=A %m%r timpul> nu nseamna $ect a nu mai =a(ea> timp ' caci
plictiseala e cresterea lui a"un$enta, multiplicarea lui nes&rsita n
&ata saraciei ime$iatului. =Om%ri> timpul pentru a-l sili sa intre n
tiparele e<istentei, pentru a nu-si mai nsusi prer%.ati(e $e
e<istenta.
Orice s%lutie mp%tri(a plictiselii este % c%ncesie (ietii, a carei
"a*a se clatina n -ipertr%&ia temp%rala. E<istenta nu-i sup%rta"ila
$ect n ec-ili"rul $intre (iata si timp. !ituatiile $e limita $eri(a
$in e<asperarea acestui $ualism. Atunci %mul, pus n &ata p%*itiei
tiranice a timpului, (ictima n imperiul lui, ce-% sa mai =%m%are>,
cn$ (iata nu mai e pre*enta $ect n scla(ia re.retuluiH
As (rea une%ri sa &iu att $e sin.ur, ca m%rtii, ener(ati $e
ma-alaua si $e *ar(a cimitirului, l-ar parasi ' si in(i$iin$u-mi
linistea, mi-ar cere ru.at%r %spitalitatea inimii. !i cum ar c%"%r ei
pe scari tainice spre &un$uri $e nemarmurire, $eserturile tacerii le-ar
sc%ate un %&tat ce-ar tre*i &ara%nii $in per&ectiunea a$ap%stului l%r.
Ast&el ar (eni mumiile, $e*ertn$ $in ntunecimile pirami$el%r, sa-si
c%ntinue s%mnul n m%rminte mai si.ure si mai im%"ile.
3iata? prete<t suprem pentru cine e mai apr%ape $e $epartarea lui
8umne*eu $ect $e ime$iatul ei.
8e-ar &i &emeile ne&ericite n ele nsele, si nu $in pricina
n%astra, $e ce Jert&e n-am &i capa"ili, $e cte umilinte si sla"iciuniK
8e la % (reme nu mai p%ti in(enta (%luptati si nici s%r"i $elicii,
$ect n ar%mele insinuante, n mreJele m"atat%are ale ne&ericirii.
Cum numai ntmplarea le &ace triste, pn$im si n%i prileJul pentru un
e<ercitiu $e .ust, a-tiati $e um"re &eminine, ratacit%ri n%cturni ai
iu"irii si para*iti n.n$urati ai lui Er%s. )emeia-i 4ara$isul ca
n%apte. ' Asa se pr%iectea*a n setea $e %"scuritate matas%asa,
$e-ntuneric $urer%s. 4atima amur.uril%r % asa*a n centrul
*(rc%liril%r n%astre ' (ietate an%nima trans&i.urata $e .ustul n%stru
$e um"re.
/n $urerile mari, n $urerile m%nstru%ase, a muri nu nseamna
nimic, este att $e natural, ca nu te p%ti sc%"%r la ni(elul unei
atari "analitati. 4r%"lema cea mare este atunci a trai: a cauta
secretul acestei c-inuit%are imp%si"ilitati, a $e*le.a taina
respiratiei si a sperantel%r. Asa se e<plica $e ce re&%rmat%rii '
&ramntati pna la %"sesie $e a $a alte tipare (ietii ' au &%st &iinte
ce au su&erit peste mar.inile c-inuluiK M%artea le parea % e(i$enta
stri(it%r $e c%muna. !i nu apare ea $in centrul "%lii ca % &atalitate
att $e apr%piata, nct e apr%ape c%mic s-% mai trans&%rmi n
pr%"lemaH E $estul sa su&eri, sa su&eri n$elun., ca sa-ti $ai seama ca
n lumea asta t%tul e e(i$enta ' a&ara $e (iata. Rapit $in mreJele ei,
&aci t%t p%si"ilul s-% ase*i n alte %r$ine, sa-i $ai alt curs sau, n
s&rsit, s-% nasc%cesti. Re&%rmat%rii au ales caile prime: ultima e
s%lutia e<trema a unei e<treme sin.uratati.
)rica $e m%arte este un &ruct "%lna(ici%s al *%ril%r su&erintei. 4e
masura ce $urerile $e(in .ra(e si mature, n$epartn$u-ne $e (iata '
aceasta se &i<ea*a &atal n centrul perspecti(ei, nct nimic nu ne
$esparte mai mult $e m%arte ca (ecinatatea ei. Iata $e ce, pentru %mul
separat $e ime$iat prin in&init, sperante nu mai p%t renaste $ect la
mar.inea prapastiei.
8e si-ar ase*a 8umne*eu &runtea pe umarul meu ce "ine ne-ar sta
n%ua asa, sin.uri si nemn.iati...
O aut%"i%.ra&ie tre"uie sa se a$rese*e lui 8umne*eu, si nu
%amenil%r. Natura nsasi ti $a un certi&icat $e $eces cn$ te
p%(estesti murit%ril%r.
Ne&ericirea $e a nu &i $estul $e ne&ericit...
!a nu mai p%ti trai $ect $easupra sau su" spirit, n e<ta* sau
im"ecilitateK !i cum prima(ara e<ta*ului m%are n trasnetul unei
clipe ' apusul %"scur al im"ecilitatii nu se mai termina nici%$ata.
)i%ruri prelun.i $e ne"un "eat, tan$ari si .un%aie risipite n sn.e
%prin$u-i mersul, li.-i%ane scr"%ase spurcn$ .n$urile si $raci
carn$ i$ei printr-un creier pustiit... Ce (raJmas a "iruit spiritulH
!i ce su"stanta $e-ntuneric -raneste atta n%apteH
,r%a*a ce se-ntin$e la p%alele im"ecilitatii nalta a"uri $e
a$%rmire muta si (iata tace resemnata, n cerem%nialul &une"ru
$e-n.r%pare a spiritului. Fn (is $e m%n%t%nie nea.ra caruia l%casurile
$e (eci snt prea n.uste imensitatii lui crepusculare.
I$i%tenia este % .r%a*a ce nu p%ate .n$i asupra ei nsasi, un
neant material. ' Cn$ separatia $e tine nsuti prin re&le<ie si
pier$e $in tarie si n-ai $istanta $e pr%pria ta .r%a*a, % intr%spectie
atenta te %"li.a la % pri(ire &rateasca spre i$i%ti. Ce mare "%ala este
.r%a*aK
Cu &iecare *i sntem mai sin.uri. Ce .rea si ce us%ara tre"uie sa
&ie ultimaK
8upa ce-ai a$unat cu tru$a si cu -arnicie atta i*%lare, sentimente
$e pr%prietar te-mpie$ica sa m%ri cu cu.etul mpacat. Att a(ut &ara
m%stenit%riK !pul"erare este cu(ntul pentru r%sturile $in urma ale
inimii...
A*(rlit n preaJma pr%priului .%l, spectat%r al unei p%e*ii
$espuiate, incapa"il $e a te $e*metici $intr-% m-nire rece ' (i$ul
launtric ti $esc%pera ne$eterminarea in&inita ca &%rma a ispasirii.
/n plina lumina sa te .n$esti la n%apte, sa-ti &u.a cu.etul spre
ea n miJl%cul amie*ei... !%arele nu numai ca nu n(in.e ntunericul,
$ar mareste pna la su&erinta aspiratia n%cturna a su&letului. 8e ne-ar
ser(i a*urul $e pat si s%arele $e perna, s&rseala (%luptu%asa ar c-ema
n%aptea spre a-si n$estula ne(%ia $e %"%seala (asta. A%t ce n n%i
este $imensiune n%cturna plama$este un re(ers sum"ru al in&initului. !i
ast&el, s&rseala $in *ile si $in n%pti ne $uce spre % nes&rsire
ne.ati(a.
!in.uratatea este % %pera $e c%n(ertire la tine nsuti. !e ntmpla
nsa ca, a$resn$u-te numai tie, ceea ce ai mai "un $e(ine in$epen$ent
$e i$entitatea ta &ireasca. !i ast&el te a$rese*i cui(a, altuia. 8e
aici, sentimentul ca nu esti sin.ur $e cte %ri esti mai sin.ur.
8aca s%arele ar re&u*a lumii lumina, ultima *i $e stralucire ar
asemui-% rnJetului unui i$i%t.
Cn$ ai murit lumii, ti-e $%r $e tine nsuti si-ti c%nsumi ce-ti
mai ramne $e trait ntr-% n%stal.ie nemplinita. 8umne*eu este un
(ecin &ata $e e<ilul eului n%stru, care ne &ace sa ne cautam pe alte
tarmuri si sa nu &im nici%$ata n apr%pierea n%astra, prin s%arta
inaccesi"ili n%ua.
In$i(i*ii snt %r.ane ale $urerii. )ara ei, $isp%ni"ilitatile $e
su&erinta ale naturii ar &i trans&%rmat-% n -a%s. In$i(i$uatia,
$eterminn$u-se ca &%rma %ri.inara a ispasirii, a sal(at ec-ili"rul si
le.ile naturii. Cn$ $urerea n-a mai putut ramne n ea nsasi, au
aparut &iintele ca s-% scape $e c-inurile (irtualitatii. Orice act este
% per&ectiune $e su&erinta.
8%ar prin $istinctia ne&ericirii % &emeie se $e%se"este $e %
ser(it%are. ,ratia &une"ra este % sursa $e ne$e&ini"ile ncntari.
Asteptarea ' ca ritm ascen$ent ' $e&ineste aspectul $inamic al
(ietii. /nteleptii ' $at%rita e<ercitiului luci$itatii ' % suspen$a,
&ara ca t%tusi sa nlature surpri*ele (iit%rului. Numai i$i%tenia '
per&ectiune a ne-asteptarii ' se asa*a n a&ara $e timp si $e (iata. O
$etasare c%mpleta $e lucruri nu tre"uie sa ne permita mai mult $e ceea
ce ar &i em%tiile unui i$i%t.
8upa &iece intensitate, nu re$e(ii pers%ana, ci %"iect. Apr%pierile
$e A"s%lut au urmari mai .ra(e $ect %rice int%<icare. !tarea
c%nsecuti(a "etiei e $%m%ala si placuta &ata $e ntepenirea ce urmea*a
sla"iciunil%r mplinite pentru 8umne*eu. Accesul ultim te &ace $%ar sa
simti .r%a*a $e a nu mai ntele.e nimic si nu reintri n materie $ect
$upa e<ta*. Cine ar a(ea curaJul sa $e&ineasca acele clipe n care
s&intii se uita-n sus spre i$i%tiH
4re%cuparile te%l%.ice au mpie$icat cun%asterea $e sine a %mului.
Acesta, pr%iectn$ n 8umne*eu t%t ceea ce nu e el, ne putem $a prea
"ine seama la ce $esc%mpunere sinistra aJun.ea, $aca si aplica
interesul si curi%*itatea asupra lui nsusi $in nceputuri. Antip%$ul
atri"utel%r $i(ine re$uce %mul la $imensiuni $e (ierme. !i,
ntr-a$e(ar, un$e am aJuns cu psi-%l%.ia si cun%asterea $e sineH !a ne
trans&%rmam n (iermi, n (iermi ce n-au ne(%ie sa-si mai caute
ca$a(re...
4r%stia este % su&erinta ne$urer%asa a inteli.entei. Ea apartine
naturii si n-are ast&el ist%rie. Nici macar n pat%l%.ie nu intra
pr%stii, &iin$ca au $e partea l%r eternitatea.
Ic%ana cea mai (eri$ica a lumii s-ar putea alcatui $in =licaririle>
unui i$i%t ' $aca el ar putea n(in.e sen*atia $e putre*ire a sn.elui
si si-ar $a seama une%ri $e &lu<ul in&inite*imal al inteli.entei sale.
3%cea sn.elui este % ele.ie nentrerupta.
A trai su" semnul mu*icii nseamna %are altce(a $ect a muri cu
.ratieH Mu*ica sau incura"ilul ca (%luptate...
8e n-ai usurat pe nimeni n a nu &i, n-ai cun%scut nicicn$
lanturile &iintei si nici em%tia $urer%s $e rara cn$ cine(a ti
multumeste $e a-l &i spriJinit n m%arte, $e a-i &i ntarit s&rsirea
si .n$ul s&rsirii, $e a-l &i scutit $e tri(ialitatea ncuraJaril%r si
a na$eJ$il%r.
Nici nu ne nc-ipuim ce multi snt acei ce asteapta sa-i $e*le.am
$e &ericire...
Cele $%ua tipuri $e &il%*%&i? cei ce .n$esc asupra i$eil%r si cei
ce .n$esc asupra l%r nsisi. 8e%se"irea $intre sil%.ism si
ne&ericire...
4entru un &il%*%& %"iecti(, numai i$eile au "i%.ra&ie: pentru unul
su"iecti(, numai aut%"i%.ra&ia are i$ei. Esti pre$estinat sa traiesti
n preaJma cate.%riil%r sau n preaJma ta. /n &elul ultim, &il%*%&ia
este me$itatia p%etica a ne&ericirii.
Oricte pretentii am a(ea, n &%n$ nu putem cere (ietii mai mult $e
permisiunea sin.uratatii. /i %&erim ast&el prileJul $e a &i .ener%asa
si c-iar risipit%are...
R%stul mu*icii este sa ne mn.ie $e ruptura $e natura, iar .ra$ul
sla"iciunii pentru ea in$ica $istanta n%astra $e %ri.inar. !piritul se
(in$eca $e pr%pria aut%n%mie n creatia mu*icala.
)inetele anemiei ne &ac permea"ili unei alte lumi, iar n
tristetile ei ca$em perpen$icular pe cer.
A%t ce nu e sanatate ' $e la i$i%tenie la .enialitate ' este %
stare $e .r%a*a.
!ensi"ilitatea pentru timp e % &%rma $i&u*a a spaimei.
Cn$ nu te mai p%ti .n$i la nimic, pricepi prea "ine pre*entul
a"s%lut al i$i%til%r, ca si sen*atiile $e (i$ ce apr%pie une%ri mistica
$e im"ecilitate, cu $i&erenta ca n nes&rsitul .%l al misticil%r se
a.ita % ten$inta secreta $e naltare, plpie stin.-er un a(nt
(ertical, pe cn$ (i$ul %ri*%ntal al i$i%til%r este % ntin$ere stearsa
pe care luneca sur$ ter%area. Nimic nu un$uieste $esertul m%n%t%n al
im"ecilitatii si nici % cul%are nu nsu&leteste clipa (esnica si *arile
ei m%arte.
4utinta $e a &i (esel printre %ameni, si mai cu seama cn$ te
stnJeneste si pri(irea unei pasari, este unul $in secretele cele mai
ciu$ate ale tristetii. A%tul e n.-etat si tu esti risipit%r $e
*m"ete: nici % amintire nu te mai p%arta spre cel ce-ai &%st si-ti
sc%rnesti sa.alnic un trecut: sn.ele re&u*a a$ieri $e $ra.%ste si
patimile arunca &lacari reci peste %c-i stinsi.
O tristete ce nu stie sa r$a, % tristete &ara masca este %
pier*anie ce lasa-n urma ciuma si, &ara n$%iala, $e n-ar &i rsul,
rsul %amenil%r tristi, s%cietatea supunea $e mult la penalitati
m-nirile. 4na si .rimasele a.%niei nu snt $ect ncercari nereusite
$e rs, care tra$ea*a nsa natura ec-i(%ca a acestuia. Asa se e<plica
$e ce ast&el $e accese ne lasa un .%l mai amar $ect % "etie sau %
n%apte $e $ra.%ste. 4ra.ul sinuci$erii e un &i%r ce urmea*a unui rs
na(alnic, &ara masura si &ara crutare. Nimic nu $e.ra$ea*a (italitatea
mai mult ca (eselia, atunci cn$ n-ai c-emare si nu esti n(ec-it n
ea. O"%selii $elicate a tristetii, (eselia este un atletism ist%(it%r.
4na si tristetea este un mestesu.. Caci nu te $eprin*i asa $e us%r
sa &ii sin.ur si *i $e *i tre"uie sa te ca*nesti n nemn.iere,
supunn$ na(ala amaraciunil%r unei culturi intime. Ne(%ia $e stil n
ne&ericire si $e simetrie n m-niri pare a le &i lipsit p%etil%r. Caci
ce nseamna a &i p%etH A nu a(ea $istanta $e pr%priile m-niri, a &i
i$entic ne&ericirii pr%prii.
4re%cuparea $e e$ucatie pers%nala, pna si n aceste lucruri,
tra$ea*a un rest &il%*%&ic ntr-un su&let atins $e p%e*ie. !uperstitia
te%retica %r.ani*ea*a t%tul, pna si tristetea. /nsasi m%artea unui
&il%*%& seamana unei .e%metrii $esc%mpuse, pe cn$ p%etul, purtn$u-si
$in (iata m%rmntul, a murit nainte $e m%arte. Mie*ul launtric al
p%e*iei este % s&rsire anticipata si lira n-are .las $ect n preaJma
unei inimi c%rupte. 4e nimic nu luneci mai repe$e n m%rmnt ca pe ritm
si pe rima, caci (ersurile n-au &acut $ect sa ri$ice lespe*i pentru
nsetatii n%ptii.
!pectac%lul unei &emei (esele ntrece n (ul.aritate (ul.aritatea
nsasi. ' Curi%s cum t%t ce-ar tre"ui sa ne &aca mai putin straini n
lume sapa $%ar mai crunt la .r%apa $intre n%i si ea.
Oare lumea nu-i straina n sineH
Esti sin.ur t%t$eauna &ata $e tine nsuti, nu &ata $e altcine(a.
)il%*%&ul se .n$este la 8i(initate, cre$inci%sul la 8umne*eu. Fnul
la esenta, altul la pers%ana. 8i(initatea este ip%sta*a a"stracta si
impers%nala a lui 8umne*eu. Cre$inta &iin$ un ime$iat transcen$ent, ea
si e<tra.e (italitatea $in ruina esentel%r. )il%*%&ia e $%ar % alu*ie
e<istentiala, precum 8i(initatea e un aspect in$irect al lui 8umne*eu.
Nu (%r"i $e sin.uratate $aca nu simti cum se clatina 8umne*eu... si
nici un "lestem, $aca nu-L au*i s&rsin$u-se n tine.
3iata este ceea ce as &i &%st, $e nu m-ar &i r%"it ispita
nimicului.
M%r n su&let ec%urile ec-i(%ce ale clipei n care (iata ' surpri*a
a in$i&erentei initiale ' strapuns-a linistea neantului.
8umne*eu este ncercarea ultima $e a ne n$estula $%rinta $e
s%mn... Ast&el $e(ine el un cui" $e cte %ri cresc aripi %"%selii
n%astre.
8e*lipirea mu*icala $e lume su"tia*a %"iectele n &ant%me: nimic nu
se mai ntmpla n preaJma ta si %c-ii nu mai snt n sluJ"a &iintel%r.
Ce sa mai (e*i, cn$ t%tul se ntmpla $eparteH Aristetea ' $e&icienta
%ptica a perceptiei...
)iece clipa este % .r%apa, nen$estulat%r $e a$nca, $e tre"uie sa
sarim prin attea pna sa ne rupem capul.
Nu esti .el%s pe 8umne*eu, ci pe sin.uratatea lui. Caci &ata $e
$isperarea m"alsamata care e El, %mul e % mumie &sneata.
Aimi$itatea este arma ce ne-% %&era natura pentru a ne apara
sin.uratatea.
Cn$ te cre*i mai tare, te p%menesti $e%$ata la pici%arele lui
8umne*eu. Nici % nemurire nu te p%ate mntui $e % atare ca$ere. 8ar ce
sa &aci $aca ranile (ietii snt %c-i spre Creat%r si .uri $esc-ise spre
merin$e $e a"s%lutK
4ri(e.-erile n&ric%sate ne mntuie ' peste (rerea n%astra ' $e
superstitia &iintarii si, %"%sin$u-ne a(ntul, ne -ranesc $in a$ierile
$esertului $i(in. !la"irea (%intei n&i.e pe 8umne*eu ' ca un par $e
spn*urat%are ' n miJl%cul nesi.urantel%r n%astre... A"s%lutul e un
sta$iu crepuscular al (%intei, % stare $e &%ame ist%(it%are.
8ra.%stea $e &rumusete este insepara"ila $e sentimentul m%rtii.
Caci t%t ce ne rapeste simturile n &i%ruri $e a$miratie ne ri$ica
ntr-% plenitu$ine $e s&rsit, care nu e $ect $%rul ar*at%r $e a nu
supra(ietui em%tiei. )rumusetea ti su.erea*a ic%ana unei *a$arnicii
eterneK 3enetia sau amur.urile pari*iene in(ita la % s&rseala ar%mata,
n care (esnicia pare a se &i t%pit n timp.
O a.%nie nemplinita este er%tica, si $e aceea nu p%ti iu"i &emeia
ce nu-ti s%pteste $espre m%arte si nu te aJuta n a nu mai &i...
Interpunn$u-se ntre n%i si lucruri, ea ne-a nstrainat &irea,
purtn$ ast&el raspun$erea nap%ierii n%astre n cun%astere. Ct
$at%reste spiritul ne&ericirii n $ra.%steK !-ar putea prea "ine ca el
sa nu &ie $ect %pera acesteia.
O"ser(ati $e alt&el ca &emeile n-au intrat n ist%rie $ect n
masura n care au putut &ace pe "ar"ati mai sin.uri.
1ruma $e p%e*ie care, $e "ine, $e rau, n(aluie acest pamnt emana
$in t%amna (esnica a Creat%rului si $intr-un cer nec%pt pentru a-si
scutura stelele. An%timpul la care s-a %prit ne arata prea "ine ca El
nu-i % aur%ra, ci un amur., si ca $%ar prin um"re ni-l apr%piem.
8umne*eu ' % t%amna a"s%luta, un s&rsit initial.
4rima(ara ' ca %rice nceput ' este % $e&icienta $e (esnicie. !i
%amenii care m%r n ea snt sin.urele punti spre a"s%lut. Cn$ t%tul
n&l%reste, murit%rii $e(in (%luptu%si ai stin.erii, ca sa sal(e*e
peri&eria meta&i*ica a prima(erii.
La-nceput a &%st Amur.ul.
/ntr-% lume &ara melanc%lie, pri(i.-et%rile ar ncepe sa scuipe si
crinii ar $esc-i$e un "%r$el.
Att "ucuria, ct si (eselia n(i%rea*a, $ar una spiritul si alta
simturile. ' A (%r"it cine(a $e (eselie n misticaH !-a au*it (re%$ata
$e (reun s&nt (eselH 8ar "ucuria ns%teste e<ta*ul si n(ecinea*a cu
cerul pna si n &%rme $%m%ale.
Nu p%ti &i (esel $ect ntre %ameni: nu p%ti cun%aste "ucuria $ect
sin.ur. Are"uie sa &ii (esel cu cine(a: cn$ n-ai pe nimeni, esti mai
apr%ape $e piscurile "ucuriei.
Nu e<ista "%ala $e care nu ne-ar (in$eca % lacrima ce-ar ncepe sa
cnte...
3rteJul m%rtal ce uneste (iata si m%artea $inc%l% $e timp si $e
eternitate... Nu p%ti $esc%peri acest tainic un$e, ase*at n a&ara $e
(reme si $e (esnicie, $ar su&letul se ri$ica prin &lacari &inale spre %
paJiste incen$iara. M%ri si traiesti ntr-% l%.%$na mistica cu
sin.uratatea... Ce $em%n $e &iinta si $e ne&iinta te sc%ate $in t%ate
spre un t%t, n care (iata si m%arte nalta "%ltile unui suspinH
8e-acum sa urci prin e<ta* spiralele unei lumi ce lasa n urma nimicul
si alte ceruri, n spatiul ce a$ap%steste sin.uratatea, att $e pur ca
si neantul l patea*a. Fn$e, un$eH ' 8ar nu simti % a$iere, ca (isul $e
ne(in%(atie al spumeiH Nu respiri para$isul &aurit $e ut%pia unui
tran$a&irH
Asa tre"uie sa &ie amintirea neantului ntr-% &l%are (esteJita-n
8umne*eu.
8%amne, m-am nascut s&rsit n tine, n tine 4rea-s&rsitule. ' !i
une%ri ti-am Jert&it atta (iata, c-am &%st &ntna sarit%are prin
restristea ta. !nt str( sau (ulcan n tineH !au nici tu nu stii,
4ara.inituleHK ' )reamatul $emiur.ic cn$ stri.i? aJut%rK ca (iata sa
nu m%ara $e in&initul ei... Caut astrul cel mai $eparte $e pamnt: n
el sa-mi &ac un lea.an si un sicriu, si sa ma nasc $in mine si sa m%r
n mine.
Cn$ aspiratia spre neant atin.e intensitatea unei er%tici, timpul
sau eternitatea nu-ti mai spun nimic. Acum sau pururea snt elemente cu
care se %perea*a n lume, snt puncte $e reper, c%n(entii $e murit%r.
Eternitatea ne pare un "un, pe care um"lam sa-l cucerim, sau timpul %
lipsa $e merit, $e care ne scu*am n t%ate mpreJurarile. Ce snt t%ate
acestea, pentru cine pri(este $in a"senta a"s%luta si-si $esc-i$e %c-ii
n $esa(rsirea unui nicaieriH Nareste el, n ncntarea pura a
nimicului, n pri(elistea "%lna(ici%s $e .%ala, (re% pata ce s-atin.a
un nes&rsit (ir.inH
Aimp si eternitate snt &%rme ale a$erentei sau ina$erentei n%astre
la lume, $ar nu ale lepa$arii t%tale, care e % mu*ica &ara sunete, %
aspiratie &ara $%rinta, % (iata &ara respiratie si % m%arte &ara
stin.ere.
La mar.inea e<trema a su"tierii &iintei, acum, aici, ac%l%,
nici%$ata si t%t$eauna si pier$ ntelesul, caci un$e sa mai .asesti un
l%c sau % clipa, cn$ nu mai pastre*i $in lume nici amintirea eiH
Acest nicaieri (%luptu%s, $ar $e % (%luptate &ara c%ntinut, e un
e<ta* &%rmal al irealitatii. O stare $e transparenta $e(ine &iinta
n%astra si un tran$a&ir .n$it $e un n.er nu e mai us%r si mai (ap%r%s
ca nariparea spre $esa(rsirea plananta a ne&iintei.
3esnicia e un prileJ $e mn$rie a murit%ril%r, % &%rma
pretenti%asa, prin care si multumesc un .ust trecat%r $e n%n(iata.
3esnic $e*ama.iti $e ea, ei re$e(in s%li$ari cu pr%priile l%r &ant%me
si iu"esc mai $eparte timpul etern care-i (iata. 4rin ce se $e%se"este
acesta $e eternitateH /n el traiesti, caci nu se p%ate respira $ect n
"etia in&initei $e(eniri, pe cn$ eternitatea este luci$itatea
$e(enirii.
Cn$, n cur.erea lucruril%r, ne sc%atem capul nemultumiti si ne
tre*im ra*(ratiti $in "etia &iintarii, ncercarea $e e(a$are ne mpin.e
spre ne.area timpului. 8ect, eternitatea ne %"li.a la % c%ntinua
c%mparatie cu temp%ralitatea, ceea ce nu se mai ntmpla n suspen$area
ra$icala $in e<perienta neantului, care =este> neutralitate att &ata
$e timp, ct si $e (esnicie, neutralitate &ata $e =%rice>.
Eternitatea ar putea &i treapta &inala a timpului, precum neantul
su"limarea ultima a eternitatii.
Curi%s cum, atunci cn$ ti $ai seama ca &iintele snt um"re, ca
t%tul e *a$arnic ' te n$eparte*i $e lume pentru a .asi unicul r%st n
c%ntemplatia nimicului, cn$ puteai ramne prea "ine n um"rele si n
nimicul $e &iecare *i. 8e un$e sa $eri(e ne(%ia $e a superpune
neantului e&ecti( un neant supremH
E(entualitatea para$isului ma &ace sa s%r" t%ate amaraciunile $e
su" s%are... !i c-iar &ara sansa acelei per&ectiuni, nu e n.r%*it%r sa
m%ri pe la miJl%cul l%r, sa lasi attea nemplinite m-niri, sa te
sa(rsesti n $iletant al ne&ericiriiH ' 8e-ti supra(ietuieste %
sin.ura tristete, *a$arnic cersit-ai i*"a(irea nemil%asei n%pti.
A (%r"i $e eternitate si a te &ali cu ea presupune % (italitate a
%r.anului temp%ral, un %ma.iu secret timpului, pre*ent prin ne.atie. A
sti ca esti n eternitate nseamna a &i n clar cu $istanta ta $e ea, a
nu &i t%tal nlauntrul ei. 8in *area unei t%talitati (ii, a unei
e<istente pre*ente, c%nstiinta in$ica t%t$eauna % a"senta.
8%ar train$ nemiJl%cit si nai( n (esnicie, ai n&rnt ener.ia
%r.anului temp%ral. !&intenia ' un ime$iat al eternitatii ' nu se
mn$reste cu pasul mplinit n a&ara $e trecerea $irecta a lucruril%r,
&iin$ca ea este eternitate. Cel mult, se p%ate sp%(e$i timpului, pentru
a se usura $e e<cesul su"stantei pr%prii. Marturisirile s&intil%r
i*(%rasc $in p%(ara p%*iti(a a (esniciei. Cartile l%r ca$ n timp,
precum stelele $in &irmament. E<ces $e eternitate $e % parte si $e
alta.
4ier$erea nai(itatii naste % c%nstiinta ir%nica, pe care n-% p%ti
na"usi nici n preaJma lui 8umne*eu. Ae ta(alesti ntr-% isterie
$ui%asa si spui tutur%r ca (ietuiesti... !i ei te cre$.
8e(enirea e a.%nie &ara $e*n%$amnt, &iin$ca supremul nu-i %
cate.%rie a timpului.
8eserturile snt parcurile lui 8umne*eu. 4rin ele si plim"a
%"%seala $e t%t$eauna si prin ele se (aicara c-inuitele n%astre
a(nturi. !in.uratatea e punctul n%stru c%mun cu El, $ar si cu
$ia(%lul. 8in (remuri $e-nceput se-ntrec ei n a &i sin.uri ' si n%i
(enit-am tr*iu, c-iar prea tr*iu, la un c%ncurs &atal. Cn$ se (%r
retra.e $in arena, ramne-(%m sin.uri n !in.uratate, si pustiurile (%r
&i nencapat%are pentru un salt m%rtal.
3ul.aritatea este % cale $e puri&icare e.ala e<ta*ului ' cu
c%n$itia sa &ie su&erinta. C-inul n .un%i, n mur$arie, ter%area-n
ma-ala $e(in surse mistice ' si esti mai apr%ape $e cer cn$ te neci
cu .r%a*a ntr-% m%cirla, $ect pri(in$ nepasat%r ic%ana unei ma$%ne.
1lestemul e un act reli.i%s: "unatatea, unul m%ral. !tim n%i prea "ine
ca m%rala nu-i $ect aspectul cetatenesc al nclinarii n%astre spre
A"s%lutK#
8in &ier"erea $u-%ril%r launtrice se ri$ica a"uri a(ntati spre
a*ur. 8e simti ne(%ia, arunca un scuipat spre astri, esti ast&el mai
apr%ape $e maretia l%r $ect *arin$u-i $emn si cu(iinci%s. O "ale.a
ras&rn.e cerul mai pers%nal $ect % apa cristalina. !i %c-ii tul"uri
au pete $e a*ur ce c%mpr%mit m%n%t%nia al"astra a in%centei.
Ceea ce $e %"icei se numeste per&ectiune c%nstituie % pri(eliste $e
&a$%are, c-iar $in lipsa c-inului (ul.aritatii. Ima.inile $e
$esa(rsire pr%puse $e murit%ri tre*esc % impresie $e nen$estulare, $e
(iata nemplinita si nereusita. /n.erii au &%st sc%si $in circulatie
c-iar $in acest m%ti(? n-au cun%scut su&erintele $e.ra$arii,
(%luptatile mistice ale putre.aiului. Ima.inea i$eala a $esa(rsirii
tre"uie sc-im"ata, si m%rala tre"uie sa-si nsuseasca a(antaJele
$esc%mpunerii pentru a nu ramne % c%nstructie n (nt.
M%rala cere puri&icare. 8ar $e ceH Ce anume sa nlaturamH 8esi.ur,
(ul.aritatea. Ea nu p%ate &i nsa n$epartata $ect traita pna la
capat, pna n ultima umilire. Numai $upa ce ai epui*at t%ate
p%si"ilitatile ei $e c-in p%ti (%r"i $e puri&icare. Raul m%are $%ar
ist%(in$u-si (italitatea. 8e aceea, trium&ul m%ralei implica un
e<ercitiu $urer%s n m%cirla. /necul n ea e mai .reu $e sens $ect %
puritate $e supra&ata. 8eca$enta n sine n-are mai multa a$ncime $ect
in%centaH =Fn %m m%ral> nu-si merita titlul $ect n (irtutea
titluril%r c%mpr%mitat%are $in trecut.
A ca$ea n ispita nu e a ca$ea n (iataH 8u-ne, 8%amne, n ispita
si ne mntuieste $e cel "unK
Ru.aciunea $e &iecare *i ar tre"ui sa &ie % initiere la Rautate si
=Aatal n%stru> sa s&sie (alul ce-% ac%pera, pentru ca pri(in$-% n
&ata, &amiliari pier*aniei, sa &im ispititi $e cel 1un.
M%rala e pier$uta $e lipsa ei $e mister. !a n-ascun$a "inele nici %
tainaH
8ec%l%rarea pasiunil%r, n$ulcirea instinctel%r si ntrea.a $iluare
a su&letului m%$ern ne-au $e*(atat $e mn.ierile &uriei si ne-au
sla"it (italitatea .n$irii, $in care emana arta $e a "lestema.
!-aLespeare si 3ec-iul Aestament ne pre*inta %ameni &ata $e care sntem
maimute n&umurate sau $%mnis%ri $iscreti, ce nu stiu sa-si urle n
spatiu $urerile si "ucuriile, sa pr%(%ace natura sau pe 8umne*eu. Iata
un$e au $us cte(a sec%le $e e$ucatie si $e pr%stie sa(antaK 4e (remuri
murit%rii stri.au, asta*i se plictisesc. E<pl%*ia c%smica a c%nstiintei
a &%st nl%cuita cu intimitatea. Ra"$a si crapaK este $e(i*a pentru
$istinctia %mului m%$ern. 8istinctia ' asta-i superstitia unui .en
c%rupt. 8ar nc%r$area spiritului cere un anumit ni(el $e "ar"arie,
&ara $e care se m%lesesc arcurile .n$irii, un (ulcanism ce nu tre"uie
$%m%lit $ect n lasitati (%ite. O i$ee sa se r%st%.%leasca n a(nturi
$e imn, cu % (raJa $e $elir sau $e &atalitate, asa cum se ntmpla n
incan$escenta "lestemel%r ' aceste lim"i $e &%c ale spiritului.
M%$ernii snt cal$uti, prea cal$uti. N-a "atut ceasul sa-n(atam
iu"irea si ura, ca $imensiuni $e natura n su&letH 1lestemul este %
pr%(%care nemasurata si el creste n tarie cu ct se n$reapta nspre
nemasurat. O"iecti(ul lui &inal e $%ar inc%mensura"ilul. 8upa ce
(%r"ele au pus la *i$ un in$i(i$, un neam sau natura, s&rsesti cu
&uria spre cer.
1lestemul e atasare $e (iata prin aparente $e $istru.at%r: un &als
ni-ilism. Caci nu tuni si &ul.eri $ect $intr-% p%*itie a"s%luta ntr-%
(al%are. I%( iu"este (iata cu % pasiune "%lna(a, iar Re.ele Lear se
spriJina n %r.%liu ca ntr-% *eitate. A%ti pr%&etii 3ec-iului
Aestament se n&urie n numele a ce(a, n numele p%p%rului sau al lui
8umne*eu. !i n numele nimicului p%ti a*(rli "lesteme, $aca a$eri la
el $%.matic. O $e*lantuire necrutat%are si incen$iara, un a"s%lut n
t%n $irect, % na(ala $e $istru.ere, cu % certitu$ine marturisita sau
nu. Ca n $%sul e<asperarii se ascun$e % cre$inta sau titanismul eului,
pentru &uria "lestemarii ca atare putin imp%rta. Ni(elul su&letului,
naltimea $e pasiune a unei &iinte, iata t%tul. Caci n sine, "lestemul
nu-i $ect un $%.matism liric.
!a calci peste $eliciul $e a muri *ilnic n tine, sa mparti n $%i
p%(ara &iintarii, sa ai un (ecin pentru $eceptiiK )emeia
c%merciali*ea*a nentelesul, iar n casat%rie (in*i p%rtii $e
sin.uratate si "lestemul &iintarii $e(ine mar&a. !ursa ne&ericirii n
$ra.%ste e teama $e a &i iu"it, (%luptatea sin.uratatii ntrecn$
m"ratisarile. )emeia nu pleaca $e "una(%ie, ci simte prea "ine pata $e
luci$itate pe nselaciunea lesinului $u"lu. Ce e $rept, nici%$ata ea nu
(a ntele.e cum un %m p%ate &i practicant al ne&ericirii si nici n ce
&el pre*enta ei (atama per&ectiunea i*%larii. Ea t%tusi tre"uie sa se
$uca, sa se $uca. !i $upa ce-a plecat, ti $ai seama ce mare er%are e
(iata cu ea si &ara ea.
8ac-ai putea muri lumii n um"ra &emeii, $aca par&umul ei ar &i
emanatie $e melanc%lie pentru a$%rmirea unei inimi, smulsa pamntuluiK
E<ista $e*lipiri $e lume care te napa$esc su"it, ca a$ieri m%rtale,
si-n care nteleptii ti par "iete (e(erite, iar s&intii pr%&es%ri
ratati.
C-eia pentru ine<plica"ilul s%artei n%astre este setea $e
ne&ericire, a$nca si tainica si mai $ura"ila ca $%rinta *(apaiata $e
&ericire. 8e-ar pre$%mina aceasta, cum am lamuri n$epartarea
(erti.in%asa $e rai si tra.e$ia ca % c%n$itie &ireascaH Ist%ria
ntrea.a e pr%"a limpe$e ca %mul nu numai ca n-a &u.it $e c-in, $ar i-a
nasc%cit mreJe, pentru a nu scapa cum(a $in (raJa lui. 8aca n-ar &i
iu"it $urerea, n-ar &i a(ut ne(%ie sa nasc%ceasca ia$ul ' ut%pie a
su&erintei. !i $ac-a pre&erat une%ri cu mai multa ar$%are raiul, a
&acut-% pentru &antasticul lui, pentru .arantia $e ireali*a"il ' %
ut%pie estetica. =E(enimentele> ist%riei ne arata nsa clar ce a luat
el n seri%s...
8e mult nu mai traiesc n m%arte, ci n p%e*ia ei. Ae t%pesti asa
ntr-un &lu< m%rtal, salasluin$ (isat%r n $elicata a.%nie, (raJit $e
miresme &une"re. Caci m%artea-i unt$elemn ce se prelin.e pe spatiul
ne(a*ut al lepa$arii n%astre $e lume si ne n(aluie $e % amnare
placut-$urer%asa a stin.erii, pentru a ne su.era ca (iata-i un &inal
(irtual si $e(enirea p%tentialitate in&inita $e s&rsit.
A su&eri e m%$ul $e a &i acti( &ara sa &aci ce(a.
/n m%$ c%rect, nu te p%ti ntre"a ce este (iata, ci ce nu este.
8%rul $e m%arte ncepe ca secretie %"scura a %r.anismului si
s&rseste ntr-un lesin $e p%e*ie. !tin.erea (%luptu%asa $e &iecare *i
e % a$%rmire a sn.elui. !i aceasta a$%rmire e tristetea nsasi.
Numai $upa ce ai su&erit pentru t%ate lucrurile ai $reptul sa-ti
"ati J%c $e ele. Cum % sa calci n pici%are ce n-a &%st c-inH !ensul
uni(ersalei ir%nii.#
,ustul sin.uratatii nu-si a&la % mplinire mai $eplina ca n
$%rinta c%(rsit%are $e m%arte, care, marin$u-se peste re*istentele
n%astre si n%i neputn$ muri, $e(ine ' prin reactiune ' % re(elatie a
(ietii.
Cum as putea sa uit ca snt, cn$ e<cesul m%rtii ma $e*lea.a $e
m%arteH
3%i $esc%peri (iata n plinatatea ei cn$ (%i ncepe sa .n$esc
mp%tri(a mea, cn$ nu (%i mai &i $e &ata n nici un .n$...
La nceput s%c%testi m%artea realitate meta&i*ica. Ar*iu, $upa
ce-ai .ustat $in ea, $upa ce te-a n&i%rat si te-a stri(it, %
nl%cuiesti prin sentimentul ei. 3%r"esti atunci $e &rica, $e neliniste
si $e a.%nie, si nu $e m%arte. Ast&el se &ace trecerea $e la meta&i*ica
la psi-%l%.ie.
Lumina mi se pare t%t mai straina si mai $eparte: % pri(esc ' si ma
cutremur. Ce sa caut prin ea cn$ n%aptea-i % aur%ra $e .n$uriH
...8ar pri(iti, pri(iti lumina? cum &%sneste si cum ca$e-n *$rente,
$e cte %ri esti surpat $e tristeti. 8%ar ruina *ilei ne (a aJuta sa
ri$icam (iata la ran.ul $e (is.
...8ulceata m%rtii sa &ie altce(a $ect un ma<imum $e irealitateH
!i aplicarea spre p%e*ie, altce(a $ect t%pire n &ant%malH
E atta (%luptate mu*icala n $%rul $e m%arte, c-ai (rea nemurirea
numai pentru a nu % ntrerupe. !au $e-ai .asi un m%rmnt n care s-%
c%ntinui, sa m%ri nes&rsit n $%rul $e a muriK Caci nici un amur.
marin si nici % mel%$ie terestra nu p%t nl%cui cresterea $estramata si
p%e*ia e(anescenta a muririi.
Nicaieri mai mult ca n paturile (ec-i ale -%teluril%r pr%(inciale
sau n pri(elistea "rumata a "ule(ar$el%r nu esti mai le.anat $e
su.estiile stin.erii si mai $ispus sa .usti $intr-un m%ment &inal.
4rin m%arte $e(ine %mul c%ntemp%ran cu sine nsusi.
Ca sa nu te plictisesti, tre"uie sa &ii s&nt sau $%"it%c, n asa
masura (acanta esentiala a c%nstiintei $e&ineste s%arta %mului.
4lictiseala e un &el $e ec-ili"ru insta"il ntre .%lul inimii si .%lul
lumii, % ec-i(alenta $e (i$, care ar nsemna mpietrire, $e n-ar &i
pre*enta secreta a $%rintei. Iluminarea si n$%"it%cirea ' una prin
plus si alta prin minus ' se asa*a n a&ara $e s%arta %mului si $eci n
a&ara $e p%si"ilitatile plictiselii. 4utem &i n%i nsa a"s%lut si.uri
ca s&intil%r nu le e urt une%ri n 8umne*eu si ca $%"it%acele ' asa
cum le tra$ea*a pri(irea l%r (acanta ' nu simt nimicul nestiintei l%rH
Omul nu-si p%ate tr t%ata (iata n plictiseala, $esi aceasta nu-i
% "%ala, ci % a"senta $e intensitate. ,%lul c%nsecuti( unei su&erinte
sau amintirea rece a unei ne&ericiri: cur.erea tacerii careia nu-i
putem pr%iecta un c%ntinut: insensi"ilitatea er%tica si re.retul $e a
n-% n(in.e ' snt stari ce alcatuiesc $e.ra$area c%nstiintei si care
succe$ un%r em%tii intense, ce nu le mai putem atin.e. Nu te $%are
nimic, $ar ai pre&era un c-in precis (a.ului $e neliniste. /nsasi "%ala
este un c%ntinut ' si unul su"stantial ', &ata $e in$i&erenta
apasat%are si tul"ure a plictiselii, n care te simti "ine, $esi raul
unei "%li si.ure e pre&era"il. Orice c-in e re.retat pentru preci*ia
lui. 1%ala e %cupatie: plictiseala nu. 8e aceea seamana ea unei
eli"erari ' $e care am (rea sa scapam.
Acesta-i para$%<ul plictiselii? $e a &i % a"senta si $e a nu putea
&i e<teri%ri ei. )ata $e "%ala ' % sanatate insup%rta"ila, iritanta, un
"ine sur$ si m%n%t%n si care nu e .ra( $ect pentru impresia $e
netermina"il, $e in&init (ul.ar. O nsanat%sire ce nu se mai .ata...
4lictisealaH O c%n(alescenta incura"ila.
3iata, n sensul ei p%*iti(, este % %r$ine a p%si"ilului, % ca$ere
n (iit%r. Cte &erestre i $esc-i*i spre acesta, atta cantitate $e
p%si"il reali*e*i. 8e*na$eJ$ea, $imp%tri(a, este ne.atia p%si"ilului si
$e aceea a (ietii. Mai mult. Ea este intensitate a"s%luta
perpen$iculara pe Nimic.
Ce(a e p%*iti( cn$ are % le.atura launtrica cu (iit%rul, cn$
creste spre el. /ntru ct (iata tin$e spre un plin temp%ral, ea se
mplineste. 8e*na$eJ$ea crescn$ n sine, intensitatea ei e un p%si"il
&ara (iit%r, % ne.ati(itate, % n&un$atura n &lacari. Cn$ ai aJuns
nsa sa $esc-i*i &erestre $isperarii, atunci (iata ' napa$ita $e sine
nsasi ' pare % .ratie $e*lantuita si un cl%c%t $e *m"ete.
=3ulpile au (i*uini si pasarile cerului au cui"uri: $ar )iul %mului
n-are un$e-si %$i-ni capul.> Luca, 9, 17# ' Marturisirea aceasta a lui
Isus ' si care ntrece ca ni(el $e sin.uratate ,-etsimani ' mi-l
apr%pie mai mult $ect t%ate $%(e*ile $e iu"ire care i-au asi.urat un
cre$it c(asietern printre murit%ri. Cu ct te $e%se"esti $e %ameni, cu
att ai mai putin l%c n lume pentru ca accesul la $i(in sa te separe
$e sin.uratate. Fltimul cerset%r e un pr%prietar &ata $e ratacirea
pamnteasca a lui Isus. Oamenii l-au rasti.nit c-iar pentru a-i .asi un
l%c si lui, pentru a-l le.a cum(a $e spatiu. 8ect, ei n-au %"ser(at ca
pe cruce capul se %$i-neste n $irectia cerului sau, n t%t ca*ul, mai
mult pe cer $ect pe pamnt. !i /n(ierea, ce e ea $aca nu pr%"a ca un
8umne*eu nici m%rt nu se p%ate %$i-ni n lume si ca el %rice %m ce nu
mai este %mH
O lespe$e a ac%perit trei *ile ins%mnia lui Isus. Caci nu-mi p%t
nc-ipui un 8umne*eu m%rt care sa nu-si pri(easca m%artea.
8%ar pentru cei ce si-au $%rmit (iata m%artea p%ate nsemna un
s%mn. Ceilalti, atinsi $e (e.-e, (%r supra(ietui treJi cenusii l%r sau
sc-eletului ir%nicK ' Cn$ nici % &i"ra n-a ramas nestrapunsa $e
cun%astere, atunci nimic nu te p%ate &ace sa cre*i c-ai ncetat cn$(a
a &i c%nstient. !i se pare e<plica"il sa m%ri, $ar cine te-ar putea
%pri sa cre*i c-ai nceta sa stii si sa te stiiH E ca si cn$ nu-ti (ei
%$i-ni capul nicaieri si nici%$ata...
8%rinta $e sin.uratate sa &ie %are altce(a $ect $e.-i*area p%etica
a e.%ismuluiH
Lumea p%ate e<ista $%ar pentru cei ce n-au (a*ut-%. Ceilalti si-au
pier$ut (e$erea $e atta aparenta si si-au ranit %c-ii ntr-un real
min%r. !patiul %&erit $e (isuri n-are %ri*%nt si ast&el se ntin$e el
.ener%s unei pri(iri plecate, spre a nu se mai %pri.
Cum se $e*mar.ineste lumea ntr-% simtire as&intitaK
8e-as &i 8umne*eu, m-as &ace %rice a&ara $e %m. ' Ce mare ar &i
Isus, $ac-ar &i &%st mai mi*antr%pK
)ata $e materie, (iata repre*inta un a(antaJ $e intensitate. A%t
asa "%ala &ata $e (iata, cu $i&erenta ca ne a&lam n pre*enta unei
intensitati ne.ati(e.
Cn$ esti "%lna(, natura te %"li.a la cun%astere: te p%menesti ca
stii &ara (%ia ta. A%tul ti se $e*(aluie in$iscret, caci tainele si-au
pier$ut pu$%area n stiinta in(%luntara care e "%ala.
Cum (iata nu-i respira"ila la rece, .asi-(%m &%curile sa aprin$em
mintileH Na$eJ$ile cresc $in incen$iul luci$itatii.
/ntre"are n &ata trecutului? la ce-mi ser(este un =e(eniment>H
Ist%ria uni(ersala e<ista $%ar ca miJl%c $e aut%interpretare.
/ntmplarile care nu m-au $esc%perit mie nsumi s-au =ntmplat>
(re%$ataH ' )ata $e trecut tre"uie sa &im mai su"iecti(i $ect &ata $e
pre*ent.
!in.uratatea-i % e<asperare %nt%l%.ica a &iintei n%astre. Esti mai
mult $ect tre"uie. Iar lumea-i mai putin $ect ar tre"ui.
A$e(arul este % er%are e<ilata n eternitate.
Omul se c-inuie sa &ie macar % .reseala, precum 8umne*eu un a$e(ar.
Amn$%i snt pe cale cu sanse re$use si sperante putine. Este $rept ca
8umne*eu e pe $rum $in (esnicie si se cauta pe sine $in nceputuri, pe
cn$ ratacirea umana e $e $ata mai recenta. 8aca putem &i mai "ln*i cu
%mul, mai .asi-(%m c%ncesii pentru 8umne*eu, care nu-i mai mult $e %
sinte*a a scu*el%r n%astreH L-am $e&init cu t%tii prin a"sente, i-am
n.a$uit &iinta $e cte %ri a &%st ne(%ie, i-am iertat nemplinirea
pna la lasitate. N%i si asa ne (%m neca n er%are, $ar un 8umne*eu ce
nu $ispune $ect $e % &rntura $e a$e(arK )iti si.uri ca, $e l-ar &i
$esc%perit, ni l-ar &i trm"itat $e mult.
Fn .n$ ce nu misca pe un lepr%s, are el (re% le.atura cu
sin.uratateaH !i % carte ce nu p%ate &i nc-inata amintirii lui I%(...
...As (rea sa ma "%ceasca &ant%me $e n.eri ca*uti, pe &rnturi $e
mel%$ii culese $in inima mea, ac%r$ata $in nasterea c%rului l%r.
Att un plus, ct si un minus $e (iata ma patrun$ $e un &i%r $e
irealitate. O mare m%arta si % mare &uri%asa, ntr-% masura e.ala, snt
lipsite $e ritm.
!i cum nu p%t mer.e n pasul (ietii, apele ei, &ie ca se retra.,
&ie ca ma c%plesesc, ma arunca pe-un uscat $in care t%tul a &%st.
4lacerea $e-a te $eparta $e &ire $in n(almaseala launtrica, $e-a
sari &iinta n mn$ria unei (lt%ri nemasurate... Cine nu se lea.ana n
ntin$erea .%luril%r cu na$eJ$ea unei ra*"unari, cine nu .usta n (i$ %
se$uctie $e plinatate (iit%are ' acela nu se stie macina p%*iti(, nu-si
stie c-eltui cu &%l%s e<cesul $e *a$arnicie al (italitatii.
4si-%l%.ii, care se aplica asupra alt%ra, &iin$ca ei nsisi n-au
$estul su&let, $eri(a nclinatia spre ireal numai $in $e&icientele
n%astre. Ei nu cun%sc n ce &el a"senta p%ate i*(%r $intr-% sen*atie
$e "ar"arie. !au cum se amesteca anemia si "ar"aria n pri(elistea $e
irealitate a (ietii. Caci, ntr-a$e(ar, la ce le-am (%r"i $e un sn.e
&ara ritm, p%tri(it n (ine spre amintirea unei mari &ara (aluri si a
unei mari numai (aluriH
Nici%$ata (iata nu mi-a parut $emna $e a &i traita. Ea merita
une%ri prea mult si alte%ri prea putin. Insup%rta"ila n amn$%ua
ca*urile. !inuci$erea $in $ra.%ste $e (iata nu e cu nimic mai
nen$reptatita $ect cea %&iciala si curenta. 1a e c-iar mai
naturala... Raiul este % stare $e sinuci$ere c%ntinua, ca si ia$ul.
/ntre ele se intercalea*a starea $e nesinuci$ere numita a &i.
8aca, printr-% c%ncesie cereasca, mi-ar &i n.a$uit sa stau $e
(%r"a cu (reun murit%r $in alte (eacuri, as ale.e pe La*ar cel n(iat.
El mi-ar aJuta $esi.ur sa-ntele. teama retr%specti(a, sentimentul c-ai
&%st m%rt, ca te-ai nascut $in m%arte si mer.i spre altce(a..., ca esti
e<pus unui (a. a"s%lut, nasterea $eri(n$ $in preci*ia m%rtii. La*ar
mi-ar putea spune cum p%ti muri cn$ nu mai mer.i spre m%arte, cum p%ti
scapa $e /n(ierea asta in&inita...
,n$ul ca (iata ar putea &i altce(a $ect % $em%nica n&l%rire, ca
ea ar $uce spre ce(a, spre un r%st e<teri%r *a$arnicei ei $es&asurari '
mi se pare att $e apasat%r si $e nea(enit, ca a$e(erirea lui m-ar rani
ne(in$eca"il. Atunci nes&rsitul ce nu l-ai &acut si t%ate lene(iile
scu*ate prin cinism s-ar napusti peste .r%a*a ta nmarmurita. ' Nu
sntem ratati $ect $aca (iata are un sens. )iin$ca numai n acest ca*
t%t ce n-am n$eplinit alcatuieste % ca$ere sau un pacat. /ntr-% lume
cu un r%st a&ara $e ea, ntr-% lume care tin$e spre ce(a, sntem siliti
sa &im pna n mar.inile n%astre.
8e s-ar .asi (reun murit%r sa-mi $%(e$easca pre*enta unui sens
a"s%lut, sa-mi $em%nstre*e % etica imanenta $e(enirii ' mi-as pier$e
mintile $e remuscare si $e*na$eJ$e. Cn$ ti-ai risipit (iata
mn.in$u-te n inutila trecere, n (iclesu.urile $e(enirii, cn$ ai
su&erit patimas n aparente ' A"s%lutul te m"%lna(este. H%tart lucruK
3iata nu p%ate a(ea un r%st. !au $aca are, (a tre"ui sa-l ascun$a $e
(rea sa ne mai ai"a.
Cine iu"este ct $e putin li"ertatea nu se p%ate nJu.a $e "una(%ie
ntr-un sens. C-iar $aca este (%r"a $e sensul lumii.
N%stal.ia marii premer.e si urmea*a intr%spectiei.
Orice &el $e luci$itate este c%nstiinta unei pier$eri.
)elul n%stru $e a c%ncepe lucrurile $epin$e $e attea c%n$itii $in
a&ara, nct s-ar putea scrie .e%.ra&ia &iecarui .n$. Am ncepe cu
nuanta cerului si am s&rsi cu p%*itia scaunului. Ma-alaua cu.etarii
si are si ea r%sturile ei.
4ascal ' $ar mai cu seama Niet*sc-e ' par niste rep%rteri ai
eternitatii.
Cn$ te-ai cu&un$at nemil%s n stra&un$urile &irii si le-ai
$espuiat $e "%.atii n %c-iri su"terane, te p%menesti mn$ru si
n&umurat n le.anarile nimicului. Ce te &ace nsa ca n acest $e*mat
meta&i*ic sa te %presti $e%$ata, ca &ul.erat $e-un esteH Re*istentele
ascunse ale sn.elui, patimile na(alin$ cun%asterea sau instinctele
ase$iin$ spiritulH E ce(a n n%i care re&u*a nimicul, atunci cn$
mintea ne arata ca t%tul e nimic. Acest ce(a sa &ie t%tulH !e prea
p%ate, $e $ata ce traim prin el.
!&intii, ne"unii si sinuci.asii par a &i n(ins acest ce(a,
nelamuritul esential si ascuns care sta(ileste spiritul n ultima lui
mn$rie. N%i cestilalti, ratati ai a"s%lutului, ' sntem pn$iti $e
(iata cn$ ne cre$em mai $eparte $e ea. !i $aca ne iese nainte cn$ %
uitasem, $in s%aptele ei $esci&ram ca a"s%lutul nu-i $ect Nimicul ca
treapta $in urma a cun%asterii. !i atunci $am nap%i... !piritului,
(iata nu-i $ect % "atere n retra.ere.
N%stal.ia in&initului, &iin$ prea (a.a, ia &%rma si c%ntur n $%rul
$e m%arte. Cautam preci*ie pna si n lnce*eala (isat%are sau n
s&rseala p%etica. M%artea intr%$uce %ricum % anumita %r$ine n
in&init. Nu este ea sin.ura lui $irectieH
/mp%tri(a sinuci$erii nu se p%ate &ace $ect un &el $e ntmpinare?
nu e &iresc sa-ti pui capat *ilel%r nainte $e a-ti &i $em%nstrat pna
un$e p%ti mer.e, pna un$e te p%ti mpliniK 8esi sinuci.asii cre$ n
prec%citatea l%r, ei t%tusi c%nsuma un act nainte $e-a &i atins %
maturitate e&ecti(a, $e a &i c%pti pentru % stin.ere (%ita. Ca un %m
(rea sa termine cu (iata, este us%r $e nteles. 8e ce nu-si ale.e nsa
culmea, m%mentul cel mai &a(%ra"il al cresterii luiH !inuci$erile snt
%ri"ile c-iar prin &aptul ca nu se &ac la timp, ca ele ntrerup %
s%arta, n l%c s-% ncunune. Fn s&rsit tre"uie .ra$inarit. 4entru
antici, sinuci$erea era % pe$a.%.ie: s&rsitul nc%ltea si n&l%rea n
ei. !i cn$ se stin.eau $e "una(%ie, m%artea era un s&rsit &ara amur..
M%$ernil%r le lipseste cultura launtrica a sinuci$erii, estetica
s&rsitului. Nici unul nu m%are cum tre"uie si t%ti se s&rsesc la
ntmplare. Neinitiati n sinuci$ere, niste amarti ai m%rtii. 8ac-ar
sti ei sa se termine la timp, n-am su&eri nici unul $e strn.erea $e
inima la (estea att%r si att%r =acte $isperate> si n-am numi
=ne&ericit> un %m ce-si s&inteste pr%pria mplinire. Lipsa $e a<a a
m%$ernil%r nicaieri nu apare mai i*"it%are ca n $epartarea launtrica
$e sinuci$erea n.riJita si .n$ita, $e sinuci$erea ca %r%are $e
ratare, n$%"it%cire si "atrnete, $e sinuci$erea ca %ma.iu &%rtei,
n&l%ririi si er%ismului.
8e cte %ri nu ma ispitesc presimtiri $e e<ta*, $e attea %ri ma
simt %"iect. 4are ca a n.-etat lumina pe creier... si timpul s-a
naruit ntr-% inima m%arta.
4ri(esc pietrele si le in(i$ie* *(cnirile. 3%r pricepe ele
(re%$ata ca ma %&er %$i-nei l%rH !i stncile (%i-(%r ele sa se nece n
tacerea sn.eluiH
...AJun.i asa %"iect $es&rnat $e nepasare si n care natura si
c%ntempla ultima ei nmarmurire.
/mpietrirea ta tre*it-a .el%*ia pietrel%rH 3a*ut-ai cum .-etaril%r
le miJesc (ineleH
Nu .n$esc asupra m%rtii, ci ea se .n$este pe sine. A%t ce e
p%si"ilitate $e (iata n ea respira prin mine si nu e<ist $ect prin
timpul $e care e capa"ila (esnicia ei. /ntru ct se apara $e pr%priul
ei a"s%lut, ntru ct se re&u*a maretiei si sc%"%ara $e "una(%ie ntr-%
$e.ra$are temp%rala, ntr-att snt. 4na si-n m%arte caut (iata, si
r%stul meu nu este $ect a % $esc%peri n t%t ce nu e ea. 8aca
m%rtaciunea $i(ina ar &i mai (ie, $e mult as p%p%si n "ratele ei. 8ar
8umne*eu a mprumutat prea putin (ietii ca sa am ce sa caut n pustiul
lui.
Nu se mai p%ate trai $ect pn$in$ (iata peste t%t un$e nu-i la ea
acasa, ca s-% sal(e*i $e la nstrainare. Ast&el, te sur.-iunesti n
m%arte, ca sa .usti (iata n um"letul ei $esert.
Ceea ce lipseste sanatatii este in&initul. Iata $e ce au renuntat
%amenii la ea.
/n m"ratisari, sen*atia $e &ericire si $e ne&ericire te c-inuie
ntr-% s&rseala ec-i(%ca, n care ai (rea ca $in senin sa te spul"ere
un trasnet. 8in "u*e emana % $ulceata m%rtala, inun$n$ mar.inile &irii
si necn$u-te ntr-% $e*na$eJ$e $e para$is. Nici%$ata m%artea nu pare
mai n(aluit%are ca n preaJma $e*ama.irii er%tice. 8ra.%stea-i un
nec, % scu&un$are n &iinta si n ne&iinta. Caci %rice (%luptate e %
mplinire si % stin.ere. 8%ar iu"in$ p%ti "anui cum aut%$istru.erea
este "a*a r%$niciei. )ara &emeie ' mu*ica ratacita-n carne ', (iata ar
&i % sinuci$ere aut%mata. Caci ntr-a$e(ar, &ara ea n ce-am muriH Fn$e
am $esc%peri stin.eri mai ar%mate, un$e am n&l%ri n amur.uri si am
plpi n.r%pn$u-neH
8aca %amenii ar um"la .%i, ar csti.a mult mai us%r si.uranta
&i*ica a m%rtii. Hainele se interpun ntre n%i si r%sturile n%astre,
cren$ % ilu*ie $e putere si neatrnare. Cn$ treci nsa .%l prin &ata
unei %.lin*i, te p%menesti menit pieirii, caci trupul e un *acamnt $e
*a$arnicie, n care muce.aieste .n$ul nemuririi.
8upa cte(a milenii $e ci(ili*atie, $e-ar ncepe %amenii sa um"le
$e*"racati, aruncn$ cu -ainele ilu*iile implicate, ar $e(eni cu t%tii
meta&i*icieni.
8%ar cn$ te *aresti .%l ti-a$uci aminte ca e<isti si ca esti
murit%r. /m"racamintea ne mprumuta % superi%ritate arti&iciala asupra
timpului. Cum % sa &ii murit%r, cu % palarie pe cap si cu % cra(ata la
.tH Hainele au creat mai multe ilu*ii $ect reli.iile.
4are ca mii si mii $e (ieti necun%scute se sinuci$ nlauntrul meu
si $in suspinele l%r se alcatuieste un e<ta* &inal, ca nu snt mai mult
$e % "%lta peste in&inite s&rsituri... 8e m-as putea mprastia n
elementele c-inului, sa ma &arm n &rnturi $e s&sieri si sa nu mai
&iu nicaieri si n primul rn$ n mineK Ca ntr-un $elir $e a"senta, sa
ma suprim n t%ate si sa ma stin., centri&u.al mie.
Omul este $rumul cel mai scurt ntre (iata si m%arte.
M%artea este su"limul la n$emna &iecaruia.
Cele mai crncene $ureri si -alucinatiile $e .r%a*a cele mai cru$e
nu mi-au lasat un $e*.ust c%mpara"il celui ce urmea*a $espartirii $e un
.rup $e %ameni pe care i urasti sau pe care i iu"esti. Ai &%st sau
n-ai &%st stralucit%r, a$mirat sau $ispretuit, cn$ te $esparti $e ei,
%rice sinuci$ere e prea $ulce. )iece cu(nt ce l-ai spus parca a
$e(enit n%r%i si se ascun$e un$e(a pe &%n$ul i*%larii tale, ca sa te
mur$areasca n &ata ta. 3%r"ele se trans&%rma n %tra(a si, $upa ce
te-ai sp%(e$it ceasuri si ceasuri, te ameteste (i$ul %amenil%r si-al
tau. A%t ce nu e sin.ur putre*este, si nici%$ata n-am &%st sin.ur pna
la nmu.urire.
8upa %rice c%n(ersatie, esti mai parasit ca n m%rmnt. Oi-ai
usurat spiritul si ti-a putre*it inima. 3%r"ele au *"urat n (nt si cu
ele su"stanta i*%larii tale.
8istanta $e lume % putem (eri&ica $%ar n iu"ire. /n "ratele
&emeii, inima se supune instinctului, $ar .n$ul rataceste n preaJma
lumii, &ruct "%lna( al $e*ra$acinarii er%tice. !i $e aceea n cl%c%tul
sen*ual al sn.elui se nalta un pr%test mel%$ic si s&siet%r ce nu-l
$istin.em t%t$eauna, $ar e pre*ent n spatiul unei licariri,
amintin$u-ne n treacat (remelnicia $ui%asa a (%luptatii. Cum am cule.e
altcum m%artea tran$a&irie $in &iece sarut, n(aluiti a.%ni*ant $e
m"ratisariH
!i cum ne-am masura sin.uratatea, $e nu ne-am pri(i-% n %c-ii
pier$uti ai &emeiiH Caci prin ei, i*%larea si %&era % pri(eliste $e
in&init siesi.
Ec-i(%cul iu"irii pleaca $in &aptul ca esti &ericit si ne&ericit n
acelasi timp, c-inul e.aln$ (%luptatea ntr-un (rteJ unic. 8e aceea,
ne&ericirea n $ra.%ste creste cu ct &emeia te ntele.e si te iu"este
mai mult. O pasiune &ara mar.ini te &ace sa re.reti ca marile au &un$,
si $%rul $e scu&un$are n nemar.init l stin.i n nes&rsitul a*urului.
Cerul macar n-are .ranite si pare &acut pe masura (erticalei
sinuci$eri.
Iu"irea-i % ispitire $e nec, % tentatie $e a$ncime. 4rin aceasta
seamana m%rtii. Asa se e<plica $e ce sentimentul s&rsitului l au
numai naturile er%tice. Iu"in$, sc%"%ri pna n ra$acinile (ietii, pna
n pr%spetimea &atala a m%rtii. Nu snt &ul.ere ca sa te l%(easca n
m"ratisari, iar &erestrele $au spre spatiu pentru a te putea arunca
prin ele. Este prea multa &ericire si prea multa ne&ericire n
suisurile si sc%"%rsurile iu"irii si inima e prea n.usta
$imensiunil%r ei.
Er%tica emana $e $inc%l% $e %m: l c%pleseste si-l naruie. !i $e
aceea, napa$it $e (alurile ei, *ilele trec &ara sa mai %"ser(i ca
%"iectele snt, (ietatile se a.ita si (iata se macina, caci prins n
s%mnul (%luptu%s al iu"irii, $e prea multa (iata si $e prea multa
m%arte, le-ai uitat pe amn$%ua, nct, tre*it $in $ra.%ste,
s&sieril%r ei nentrecute le urmea*a % pra"usire luci$a si
nemn.iata.
!ensul mai a$nc al iu"irii nu este inteli.i"il nici prin =.eniul
spetei> si nici c-iar prin $epasirea in$i(i$uatiei. Cine p%ate cre$e ca
ea ar atin.e intensitati att $e &urtun%ase, $e % neumana .ra(itate,
$aca n%i am &i simple instrumente ntr-un pr%ces n care pers%nal
pier$emH !i cine p%ate a$mite ca ne-am an.aJa n su&erinte att $e
mari, ca sa &im $%ar (ictimeH !e<ele nu snt capa"ile $e atta
renuntare si nici $e atta nselaciune.
/n &%n$, iu"im ca sa ne aparam $e (i$ul e<istentei, ca % reactiune
mp%tri(a lui. 8imensiunea er%tica a &iintei n%astre este % plinatate
$urer%asa care umple .%lul $in n%i si $in a&ara $e n%i. )ara in(a*ia
(i$ului esential, care r%a$e sm"urele &irii si naruie ilu*ia necesara
&iintarii, $ra.%stea ar &i un e<ercitiu us%r, un prete<t placut, si nu
% reactie misteri%asa sau % *(rc%lire crepusculara. Nimicul ce ne
nc%nJ%ara su&era $e pre*enta Er%sului, care si el este % nselaciune,
atinsa $e e<istenta. 8in t%t ce se %&era simtirii, iu"irea este un
minim $e (i$, la care nu putem renunta &ara sa $esc-i$em "ratele
.%lului &iresc, "anal si (esnic.
)iin$ ma<imum $e (iata si $e m%arte, iu"irea c%nstituie % iruptie
$e intensitate n (i$. !i %rice intensitate este % su&erinta a (i$ului.
C-inul $ra.%stei ' l-am sup%rta n%i %are $e n-ar &i el % arma n
c%ntra plictiselii c%smice, a putre.aiului imanentH !au am luneca n%i
pe m%arte cu ncntare si suspine, $e n-am .asi n ea % cale $e a &i
spre ne&iintaH
Nu te p%ti c%ns%la $e neantul lumii prin &%rta, ci prin %r.%liu.
)iece %m e prea mn$ru ca sa se nc-ine n &ata e(i$entel%r. !i atunci
in(entea*a e<istenta.
Intimitatea mea cu lucrurile ce se stin.H Ma supra(ietuiesc $upa
%rice tristete...
8%ar &iin$ pna n .t n ne&ericire, ncepe inima sa-mi "ata.
!uspinul e spatiul i$eal al respiratiei, iar &ericirea nu-i temperatura
(ietii.
!e prea p%ate ca n sine iu"irea sa c%ntina un p%tential $e
&ericire mai mare $ect este nclinata a cre$e mintea n%astra,
m%lipsita $e inima. 8e un$e (in atunci ac%r$urile &une"re ale
esentialei "etii si par&umul $e sinuci$ere al m"ratisaril%rH
Ar-e%l%.ia &atala a iu"irii sc%ate la supra&ata nu numai $urerile
clare, actuale, ci si t%ate ne&ericirile inc%mplete, pe care cre$eam a
le &i n.r%pat pe (eci, nsn.erarile ce le s%c%team ispra(ite si
nsetea*a $%rul su&erintel%r prelun.i. /nt%cmai ca n litur.-ia er%tica
a lui Pa.ner, latura $e um"re a trecutului se nsu&leteste si pune
stapnire pe c-inul n%stru incert, nct sntem mai putin ne&ericiti
$in sen*atiile ime$iate ale iu"irii, ct $in cele $e*m%rtite si tre*ite
$in trecut.
8aca $ra.%stea n-ar &i mai mult $e % pre*enta epi$ermica, ar &i
imp%si"il s-% as%cie*i su&erintei. 8ar ei i c%n(ine un nes&rsit $e
pre$icate, ca si lui 8umne*eu. )emeia p%ate &i un in&init nul: n &ata
iu"irii nsa, in&initul r%seste. Caci t%tul e prea putin, rap%rtat la
ea. Nu snt clipe $e $ra.%ste &ata $e care m%artea pare % simpla
%"ra*nicieH
!nt %ameni care, $e n-ar putea .n$i asupra iu"irii, ar nne"uni
$e iu"ire. Re&le<ia este un $eri(ati( unic. )ara ea, nimic n-ar putea
&i sup%rta"il. Am muri atunci $in cau*a lui 8umne*eu, a mu*icii sau a
&emeii. Aransp%*itia re&le<i(a n$ulceste &uria patimil%r si atenuea*a
transp%rtul spre ne&iinta $in %rice (%luptate. /n &elul acesta $e(ine
.n$irea un instrument $e me$i%critate.
Ne a.itam, cre$em si .n$im ca sa ne scu*am e<istenta. Este ca si
cum cine(a ne-ar pri(i $in alta lume cu $ispret, iar n%i, pentru a nu
ca$ea (ictime ale $e*.ustului sau, ne Justi&icam prin .esturi, (%r"e si
&apte. Na$aJ$uim ast&el sa %"tinem n$urarea sa, iertarea curi%*itatii
$e a &i. ' Iar cn$ acel cine(a e "%te*at 8umne*eu, mp%$%"im Jalnicul
n%stru spectac%l, ca si cum acesta ar &i altce(a $ect %.lin$a Marelui
Amart.
A%tul ma raneste si raiul mi pare prea "rutal. Orice atin.ere-i %
r%st%.%lire $e stnci si ras&rn.erea stelel%r n %c-i (isat%ri $e
&eci%ara ma $%are, ca materie. )l%rile raspn$esc par&umuri m%rtale si
un crin nu e $estul $e pur unei inimi &u.are $in t%t. 8%ar (isul $e
&ericire al unui n.er ar putea %&eri un pat le.anarii ei astrale.
Lumea s-a (esteJit n peri&eriile inimii, iar mintea *ace-n
nserari. Fni(ersul si ntin$e *m"etul lui n&ric%sat, n care
$istin. ' sim"%l al (ietii ' un n.er cani"al.
Nimic nu p%ate &i re$us la unitate. Ha%sul pn$este lumea la t%ate
c%lturile. C%ntra$ictia nu e numai sensul (ietii, $ar si al m%rtii.
Orice act este i$entic tutur%r cel%rlalte. Nu e<ista nici na$eJ$e si
nici $e*na$eJ$e, ci t%ate snt $e%$ata. M%ri train$ si train$ m%ri.
A"s%lutul este simultaneitate? amur.uri, lacrimi, mu.uri, "estii si
r%*e: t%ate n%ata n "etia in$istinctului. A-K sin.uratatile pline '
cu sen*atia $e 8umne*eu n transa ' si-n care esti .el%s pe tine
nsutiK
8aca nu simti ca marea ti p%ate ser(i $e pseu$%nim, n-ai .ustat %
clipa $in sin.uratate.
Me$icii n-au urec-ea $estul $e &ina. 8ar cn$ stii ca-n %rice
auscultatie ai $esc%peri un mars &une"ru...
4rin tristeti, ti pier*i p%*itia $e %m. 8e-as $a $rum sl%"%$
p%rniril%r mele, m-as %$i-ni ntr-un cimitir $e cerset%ri sau $e
mparati ne"uni.
Numai ca sursa $e ne&ericire este &emeia % re(elatie a a"s%lutului.
!%r"in$u-i meta&i*ic alcatuirile misteri%ase, n&rn.i (iata cu
miJl%acele ei pr%prii, c-iar cn$ panica anemiei, n preaJma lesinului
esential, t%arna (apai a"stracte n sn.e.
O $ra.%ste mplinita, % (%luptate ce nu-i un $elici%s $e*astru,
c%mpr%mite n masura e.ala pe "ar"at si pe &emeie. Iu"irea nu se p%ate
sup%rta, ci numai su&eri. Cu &runtea pe sni, te $espamntenesti cu t%t
pamntul.
Orice-ai &ace, pentru &emeie nu p%ti a(ea $ect un cult, c-iar
mis%.in &iin$. !i ap%i, a$%ratia are un presti.iu mai nalt cu ct nu
se aplica unei (al%ri intrinseci. Nu a$%ri &emeia, ci ceea ce esti prin
ea. Fn cult necesar pentru a e(ita narcisismul.
8upa &emei aler.i $in &rica $e sin.uratate si rami cu ele $intr-%
sete e.ala acelei &rici. Caci mai mult $ect n %rice, n iu"ire esti
putre$ $e tine nsuti.
!e<ualitatea-i % %peratie n care esti, rn$ pe rn$, c-irur. si
p%et. O macelarie e<tatica, un .r%-ait $e astri. ' Nu stiu $e ce n
iu"ire am sen*atii $e &%st-s&nt....
Iu"irea ne arata pna un$e putem &i "%lna(i n ca$rul sanatatii.
!tarea am%r%asa nu-i % int%<icare %r.anica, ci meta&i*ica.
Orice s-ar spune $espre sinuci$ere, nimeni nu-i p%ate rapi
presti.iul a"s%lutului. Caci nu-i ea % m%arte care se ntrece pe sineH
O"%sit $e in$i(i$uatie, as (rea sa ma %$i-nesc $e mine. !i cum
mi-as pra&ui inima n $epartari, ca $in urmele $e sn.e sa lin.a serpii
nsetati $e %tra(a ' si (ipere ncrli.n$u-se n creier si su.n$ i$ei
$upa i$ei, trt%are m"atate $e $e*na$eJ$eK 4ra"usiti-(a, tariil%r, nu
(eti a(ea ce mai turtiK Caci astrii se n(rt n uni(ers ca %ua
cl%cite, ale car%r emanatii t%ti tran$a&irii raiului nu le (%r ac%peri.
4utea-(%i sa-mi s&arm .n$urile $e pr%pria mea um"raH
8racii $e-ar .usta $in amarul sn.elui ar nne"uni $e tristete. !i
el circula prin (ine n "una(%ie ' si nimeni nu-l %preste... 4arca se
$e*.-eata lacrimi n el, ntr-un %&tat prelun. si n$epartat. Cine-mi
(a &i plns n sn.eH
8aca iu"irea n-ar &i amestecul ire*%l(a"il $e crima preme$itata si
$e in&inita $elicatete, ce us%r ne-ar &i s-% re$ucem la &%rmulaK 8ar
c-inurile am%r%ase ntrec tra.e$ia lui I%(... O lepra eterica-i
er%tica... !%cietatea nu te i*%lea*a, ce e $rept, $ar ti a.ra(ea*a
c-inul, mics%rn$u-ti i*%larea.
Nimic nu nea.a mai intens si mai $urer%s (iata ca pulsatia ei
suprema n iu"ire. !i (rn$ a ne le.a $e ea prin &emeie, nu &acem $ect
s-% ntrecem. Iu"irea nu ncape n (iata. !i $e aceea, par&umul &eminin
pare ar%ma $e m%arte a unei c%r%le $e cimitir.
/n ce n&l%reste sinuci$erea mai mult ca-n *m"etH
A$ncimea iu"irii se mas%ara $upa p%tentialul $e sin.uratate si
care-si a&la e<presia ntr-% nuanta $e &atal, pre*enta n .esturi,
(%r"e si suspine. /nclinatia inimii nspre a nu &i ac%r$a $ra.%stei %
seri%*itate mai .ra(a $ect $e*na$eJ$ii. 4e cn$ aceasta ne nc-i$e
accesul spre (iit%r, a*(rlin$u-ne &ara scapare n $e*astrul pur al
timpului, iu"irea amesteca lipsa $e sperante cu % ispita $e &ericire
unica. 8e*na$eJ$ea-i % n&un$atura &uri%asa, un irepara"il na(alnic, %
e<asperare a imp%si"ilului, pe cn$ iu"irea-i % $e*na$eJ$e nspre
(iit%r, $esc-isa &ericirii.
4na si &aptul $e a "ea apa este un act reli.i%s. A"s%lutul se
$es&ata si-n ultimul &iricel $e iar"a. A"s%lutul si 3i$ul...
Fn$e nu-i 8umne*euH Fn$e nu-i 8umne*eu si NimiculH 8e*na$eJ$ea-i %
(italitate a Neantului...
Ae%l%.ia n-a putut lamuri pna acum cine e mai sin.ur? 8umne*eu sau
%mul. A (enit p%e*ia. !i-am nteles ca-i %mul...
Re(elatia su"ita a irealitatii, cn$, prins $e panica, ti (ine sa
te-n$repti spre ser.entul $in c%lt ca sa-l ntre"i $aca e<ista lumea
sau nu... !i cum te linistesti $e%$ata, "ucur%s $e nesi.uranta... Caci,
ntr-a$e(ar, ce-ai &ace $ac-ar e<istaHK
Iu"esc %amenii 3ec-iului Aestament? snt ra*"unat%ri si tristi.
!in.urii care i-au cerut s%c%teala lui 8umne*eu $e cte %ri au (rut,
care n-au scapat nici un prileJ $e a-i aminti ca-i nen$urat%r si ca ei
n-au timp sa mai astepte. 4e atunci murit%rii a(eau instinct reli.i%s,
a*i $%ar cre$inta si nici macar att. Raul cel mare al crestinismului
este $e a nu &i stiut naspri rap%rturile $intre %m si Creat%r. 4rea
multe s%lutii si prea multi interme$iari. 8rama lui Isus a n$ulcit
su&erintele si a rapit $reptul la "ar"atie n tre"urile reli.i%ase.
Alta$ata se ri$icau pumnii spre cer, a*i $%ar pri(irile.
8espre .ra$ul $e imanenta al er%ticii nu-ti $ai seama $ect n
mu*ica reli.i%asa. O asculti si nu pricepi. !pre ce *%na $urer%asa a
pamntului te sc%"%ara &emeiaH !au, cn$ te $espamnteneste, un$e
ratacesti $e nu $esc%peri cerulH 1ac- n-a amutit nici un amant. Nici
c-iar nemn.iat n $ra.%ste, nu-l ntele.i: $%ar n (acanta er%tica.
!i p%ate si mai mult. /n (acanta lumii.
Oare, n a&ara $e iu"ire, ce ne mai mpie$ica sa ne s&rsim cu
t%tii-n 8umne*euH
4utea-(%m au*i mel%$ia tainica a &iecarui lucruH 4utea-(%m asculta
un *m"etH !i %c-ii (a$ ei, ntr-a$e(ar, $aca nu emana % mu*ica
n$epartata si $ulceH Ce sunete pleaca $in pri(iri si m%r n um"ra
mel%$i%asa a inimiiH A%tul prin$e .las timi$ si lucrurile parca-si
nalta ac%r$urile spre cer.
Ca un "%lna( astral, sen*atii tul"urat%r $e &ine sa te apr%pie $e
taina mu*icala a &iintei. Au*i t%tul, plnsul eteric al unei lumi
ascunseH 4arca &l%rile si-au rupt ra$acinile n inima... si ai ramas
sin.ur cu suspinele l%r...
Asculti amur.ul unui crinH !au mel%$ia s&siet%are a unui par&um
necun%scutH
8e-am mir%si un tran$a&ir pna la sunet, ce mars &une"ru ne-ar
$esc-i$e mai $elicat % lespe$e-n a*urH !i a*urul nsusi nu-si pier$e
stralucirea, supta-n % mu*ica sc%"%rn$ spre n%iH
Cine sa te (in$ece $e tineH O tnara &ataH 8ar cine-i $arnic pna
la Jert&a, ca sa-ti preia melanc%liaH Ce su&let pur, $%rnic $e (is si
ne&ericire, sa se-ncumete la % p%(ara ce n-% presimteH !i-ai putea
sa-ti lepe*i %tra(a s%r"in$u-ti prima(eri ntr-% tinerete $e&unctaH !au
sa pate*i %c-i ne(in%(ati cu .reul ntristariiH Ce (ir.initate
nu-ncetea*a n preaJma luiH
/n carnea luci$a am%rteste se(a si %c-i stinsi se aprin$ ntr-%
t%mnatica %&ran$a, culeasa $e pal%rile unei iu"iri.
8e cn$ E(a a tre*it pe A$am $in s%mnul inutilei per&ectiuni,
urmasele ei c%ntinua %pera $e $e*m%rtire si pna asta*i ele ne
a$emenesc n ne&iinta. 4ri(irea l%r ne$eslusita, ameteala aeriana $in
c-emarile l%r nesi.ure ramne-(%r straine ntele.erii n%astre tul"uriH
3iata-i n(esnicirea clipei $e teama nemn.iata n care A$am,
pr%aspat i*.%nit $in rai, si-a $at seama $e nemasuratul pier$erii si $e
nes&rsitul pier*aniei ce-l asteapta. Nu ree$itam cu t%tii ' n cursul
(ietuirii ' iluminarea $e*na$aJ$uita a acelei nemil%ase clipeH
M%stenirea primului %m este lumina ntii $e*na$eJ$i.
Cn$ stelele se (%r presc-im"a-n pumnale si inima-mi (a *"ura spre
ele, t%ate la%lalta n-% (%r s&sia pna ntr-att ca m-nirea sa nu-si
$escrie, pe al"astrul "%ltel%r, $ra ei ra*(ratita. As (rea sa pier n
&iecare astru, sa ma *$r%"esc $e &iece naltime si-un a$ap%st m%rtuar
s-alcatuiesc, n stele putre$e, pentru un ca$a(ru $esc%mpus n &armecul
s&erel%r.
Ce cntec s-a p%.%rt n carne si ce pier*anie s%n%ra m"ata &iece
celula, $e nimeni nu l-ar mai %pri, n a(ntul $e murireH
Este att ne$e&ini"il n acest cu(nt? *a$arnicie ' parca mi l-ar
&i s%ptit 1u$$-a ntr-un ca"aret.
O sinuci$ere &ace mai mult $ect % ne-sinuci$ere.
!nt unii %ameni att $e pr%sti, ca $e le-ar aparea (re% i$ee la
supra&ata creierului ea s-ar sinuci$e $in .r%a*a $e sin.uratate.
4recum neurastenia este implicatia %r.anica a .ustului pentru
&rumusete, asa ametelile tra$uc nclinarea n%astra spre a"s%lut. Nu mai
snt %"iecte care sa te retina, nici stlpi $e re*emat, nici "anci
sa-ti %$i-nesti p%(ara carnii n.n$urate. /nc-eieturile ti se t%pesc
si ca*i n (esnicia an%nima a lucruril%r. 3inele, presimtin$ alta lume,
nu mai a$ap%stesc mn$ria (erticala, ci (esteJesc spre a"s%lut $e
"una(%ie. Iar su&letul, $es&ermecat $e lume si $e sine, urmea*a pil$a
trupului.
Mi-as (rea (iata p%(estita $e n.eri (eseli n um"ra unei salcii
pln.at%are. !i $e cte %ri ei nu s-ar $umiri, cren.ile aplecate sa le
lumine*e nestiinta cu a$ierile ntristarii...
8e-as (rea sa (a$ ce m-a m"%.atit mai mult n cursul (ietuirii,
$in ce am iesit mai tare si mai sin.ur ' nici $ra.%stea, nici c-inul
ime$iat al trupului sau temerea n preaJma nentelesului si nici cainta
necurmata a .n$ului n-ar &i i*(%rul cresterii launtrice, ci t%ate
la%lalta, n(aluite si puri&icate n sentimentul m%rtii. )ara el, te
nalti anap%$a, n$epartn$ $in s&rsit .rauntele $e nim" sau $e
ap%te%*a. Cn$ nsa m%artea nc%lteste n &iece su&lare, r%$ul
su&erintel%r n%astre si pastrea*a % maturitate neatinsa si (iata este
mai putin pier*anie, ac%r$ata ultimel%r ei r%sturi. Nu cresti $ect la
unis%n cu % a.%nie-n &l%are. 4rin sentimentul m%rtii, &acem (iata
c%mplice cu a"s%lutul, c-iar $aca-i rapim $in &ra.e*ime. /nc-isi n
mar.inile in$i(i$uale, ce-am &ace &ara ispita $e $e*mar.inire a m%rtiiH
8%ar murin$ am &%st mai mult $ect mine, murin$ r%$nic, .erminn$ n
(is si &%rta % a.%nie %n$ulata. 8e ce s&rsit m-as n&rica, atunci cn$
l-am anticipat (%i%s n ma$u(a si-n .n$uriH !au &i-(a (re% celula care
sa nu &i $%spit m%arteaH
8ar se prea p%ate sa &i m"%.atit % (ietuire peste pre(e$erile ei.
8aca nu cum(a, $in *area (ietii, in&initul e % "%ala. 8e un$e ar pleca
altcum mn$ria sn.elui tristH
!nt pri(iri &eminine care au ce(a $in per&ectiunea trista a unui
s%net.
)ara ne&ericire, iu"irea n-ar &i mai mult $e % a$ministratie a
naturii.
/n &iece par&um se tn.uie un plns imaterial al &l%ril%r, $e $ata
ce ne inspira % $estramare &une"ra. /n(aluiti n el, nelinistea m%rtii
ne cuprin$e ca % se(a p%rnin$ $e $eparte si ri$icn$u-se $%m%l si trist
n (la.a trupului. !i cum suspina un tran$a&ir n m-nirea n%astra,
nn%"iln$-%K
!au par&umuri ncarcate $e sinuci$ere, plutin$ (ast si tul"ure spre
inimi apuseK
C-iar $aca stii $e cn$ melanc%lia te-a $e*"inat $e &ire, ti pare
t%tusi ca te-a ns%tit $int%t$eauna, ca te-ai nascut cu ea si p%ate
c-iar $in ea. M%rt &iin$, te-ar supra(ietui, tesn$u-si p%e*ia (i%leta
a stin.erii &ar-$e s&rsit.
!entimentul (esniciei ne.ati(e a (ietii mele... Am murit
&ar-$e-nceput.
Cn$ nu te mai simti $el%c %m si c%ntinui t%tusi a iu"i,
c%ntra$ictia se mareste ntr-% su&erinta nespusa, in&ernala. Iu"irea '
$e "ine, $e rau ' $eri(a $in c%n$itia (ietatii ca atare, iar la %m ea
nu-i mplinire $ect apartinn$, prin t%ate sla"iciunile, &%rmei $e
(iata ce el % repre*inta. )emeia ' acest %m prin e<celenta ' s-% ri$ici
la tine nu p%ti, sa te sc%"%ri la ea, mai putin. Atunci, traiesti n
preaJma ei si su&eri, n(aluin$-% n ne-umanitate. 4er(ersiunea
aceasta, $e a iu"i % &iinta %meneasca atunci cn$ nu mai ai sen*atii $e
%m, cn$ nu esti nici $easupra si nici $e$esu"t, ci n a&ara $e s%arta
umanaK !i ilu*ia &emeii cre*n$ a-ti %&eri uitarea si ne&acn$ $ect a
te (eri&ica $e $epartarea ta $e t%ate si $e t%tK
8e ce nu s-%-n$ura pamntul sa-si $esc-i$a (a.aunile
si-n.-itin$u-ma, sa-mi s&arme %asele si sa-mi su.a sn.eleH 8%ar numai
asa s-ar mplini (isul $e .r%a*a care ma asa*a su" .reul muntil%r si
maril%r. Nu snt un str( care *areste $in &un$ul lumil%r cum se
*$r%"esc tarii si "%lti, spre a se r%st%.%li pe el si a-l turtiH !u" ce
stea n-am murit, su" ce mare si su" ce uscatH A-K t%tul a murit, n
&runte cu m%arteaK ' Fni(ersulH 4arca *aresc naluci $in &un$ul unei
masele stricate...
Fn (ampir ' su.n$u-mi ultima picatura $e sn.e si-ncepn$ ap%i sa
cnte trist...
A%tul tre"uie re&%rmat ' pna si sinuci$erea...
Oamenii ti cer % meserie. ' Ca si cum &aptul $e-a trai n-ar &i
una ' si nca cea mai .reaK
!nt un I%( &ara prieteni, &ara 8umne*eu si &ara lepra.
Numai marin$u-ti ne&ericirea, prin .n$ si &apta, p%ti .asi n ea
placere si $u-.
A$e(arul ' ca %rice minus $e ilu*ie ' nu apare $ect ntr-%
(italitate c%mpr%misa. Instinctele, nemaiputn$ alimenta &armecul
er%ril%r n care se scal$a (iata, si umplu .%lurile cu $e*astrul
luci$itatii. /ncepi sa (e*i cum stau lucrurile si atunci nu mai p%ti
trai. )ara er%ri, (iata e un "ule(ar$ $esert prin care e(%lue*i ca
peripatetician al tristetii.
Ne(%ia $e a-ti pune capat *ilel%r n inima unei &emei pali$e, ca
sa-ti p%arte ca$a(rul % n%n(iata... sau $e a (%r"i $espre $ra.%ste att
$e eteric, ca si &ul.ii sa-si ceara scu*e. O iu"ire (ap%r%asa ca
sc-i*%&renia unui par&um...
/n ca&enea ' mai mult ca %riun$e ' nu mai p%ti sta $e (%r"a $ect
cu 8umne*eu.
/mi mai amintesc ca snt $%ar au*in$u-mi pasii pe cal$arm n n%pti
tr*ii.
Mai &i-(%i multa (reme (ecin al inimii meleH Ct (%i mai mer.e
alaturi $e timpul meuH !i cine m-% &i sur.-iunit $eparte $e mineH
Oc-ii pier$uti ai &emeil%r triste ' si care n-ar tre"ui $esc-isi
$ect la Qu$ecata $e Ap%i...
3iata, neri$icata la ran.ul $e (is, seamana unui Ap%calips al
pr%stiei si al (ul.aritatii. Cine-ar sup%rta-%, &ara c%e&icientul ei $e
irealitateH
,n$urile ar%mate $e n%"letea sinuci$erii... 4arc-am n.-itit
%tra(a $in mna unei s&inte. !au am s%r"it pacatul $in .ura unanima a
unei &emei pier$ute. Fn$e snteti, "%li ascunse, $e nu urcati, &atale
si necrutat%are, spre un sn.e $%rnic $e spaima si $e nimicireH
A%t ce numim pr%ces ist%ric si are i*(%rul n su&erinta-n
$ra.%ste. 8aca A$am era &ericit cu E(a, nimic nu s-ar &i sc-im"at n
lume. Ispita $ia(%lului? =(eti &i asemenea lui 8umne*eu>, s-a reali*at
n masura n care creatia %meneasca, nascuta $in c-inul iu"irii, ne
apr%pie $e % treapta $i(ina. )ericirea n-are (irtuti ist%rice. '
8umne*eu este mai mic $e &iece $ata Rcn$S un "ar"at nu $esc%pera
A"s%lutul n $ra.%ste sau l $esc%pera n $eceptie.
Actul sinuci$erii este nspaimntat%r $e mare. 8ar parca e mai
c%plesit%r sa te sinuci*i n &iecare *i...
1%ala unui %m se mas%ara $upa &rec(enta cu(ntului =(iata> n
(%ca"ularul sau.
)%ntenelle, apr%ape centenar, spunea me$icului sau? Qe ne me sens
autre c-%se TuCune $i&&icult9 $CDtre.
Cn$ te .n$esti ca attia altii simt acelasi lucru $e la ntia
re&le<ie, iar nu numai pe patul $e m%arte.
4%(ara (ietuirii e sup%rta"ila cn$ te apasa pna la na"usire.
!u&erinta nu e $ulce $ect su" &%rma c-inului.
4ri(e.-in$u-ti nimicnicia, eul se (%latili*ea*a cu a"urii
$e*%larii. !i atunci ce mai ramne $in ntmplarea in$i(i$uali*arii
taleH O su"stanta $e amaraciune, raspn$ita ntr-% teasta $e $rac
parasit.
M-nirea este (e.-ea la ni(elul unei inimi $e $ia(%l.
Ne(%ia apasat%are $e a te ru.a si neputinta $e a te a$resa t%tusi
cui(a... !i ap%i cealalta ne(%ie? $e a te trnti la pamnt, muscn$u-l
n&uriat si (arsn$u-ti tur"area sau reli.i%*itatea ne.ati(a a carnii.
!a &ie creierul alee pentru n.eri ce p%arta p%tc%a(e, $e nu p%t
sa-ntele. ec%ul lui (ul.ar si $i(inH !au se (%r &i aprins plnsurileH
Ori (nturi ce-ntetesc incen$iul lacrimal al lumiiH
Cn$ *aresc cerul, mi (ine sa ma $i*%l( n el, iar cn$ pri(esc
pamntul, sa ma n.r%p n maruntaiele lui. Atunci sa ma mai mir $e ce
unul si altul se $esc%mpun n minte si n inimaH Mi-am c-inuit
na$eJ$ile ntre % .e%l%.ie a cerului si % te%l%.ie a pamntului.
Cum mi-as (rea lipiti %"raJii $e un al"astru senin ca acele &run*e
ce par crescute-n cer cn$ le pri(esti, n $upa-amie*e, $in um"ra unui
p%mK
/n inima lui 8i%.ene &l%rile $e(eneau str(uri si pietrele r$eau.
Nimic nu ramnea nesc-im%n%sit: %mul si p%cea &ata si %"iectele
tacerea. Natura, atinsa $e %"ra*nicie, si e<punea .ener%s impu$%area,
n care se $es&ata ne"unia clar(a*at%are a celui mai luci$ murit%r.
Lucrurile si pier$eau (ir.initatea n %c-iul lui s&re$elit%r, a carui
lectie pare a ne n(ata $espre % le.atura mai a$nca ntre sinceritate
si neant.
)%st-a 8i%.ene %mul cel mai sincerH El pare a &i &%st, $e-n$ata ce
n-a crutat pe nimeni si nimic: c-iar "%lna(ici%s $e sincer, caci nu i-a
&%st &rica $e urmarile cun%asterii. !i aceste urmari snt cinismul
nsusi.
Ce l-% &i n$emnat sa scuture $ulceata preJu$ecatii si a cu(iinteiH
Ce a pier$ut, $e nu l-a mai le.at nimic $e (raJa aparentei si a er%riiH
!e p%ate aJun.e numai prin inteli.enta la n$ra*neala si la pr%(%carea
a$e(aruluiH Nici%$ata, atta (reme ct inima mai re*ista n nselaciune
si n ser(iciul sn.elui. 8ar inima lui 8i%.ene pare a &i &%st smulsa
$in interesul &iintarii si ' lucru nemaintlnit ' a &i $e(enit
lea.anul inteli.entei, l%cul $e p%pas si $e-ntremare al luci$itatii.
!n.ele sc%s $in circulatie, (iata c%ntr%lata &ara mila, un$e sa se mai
miste er%area si sa se ncnte ilu*iaH Cinismul n&l%reste n aceasta
e(acuare, ce te $e*lea.a $e t%ate si-ti n.a$uie sa r*i, sa
$ispretuiesti, sa calci t%tul n pici%are si pe tine nsuti n primul
rn$, mn$ru $e a"senta uni(ersala. Cinicul este spectat%rul acestei
uni(ersale a"sente. El pri(este ' n$urerat sau r*n$ ' la nimic.
Ce l-% &i mnat pe 8i%.ene nspre catastr%&ala ruptura $e &armecul
nai(, $elicat si n(aluit%r al e<istenteiH Ce l-% &i aruncat n
situatia $e criminal al er%ril%r in$ispensa"ile (ietiiH Nu-i $at%ram
lui un minus $e ilu*ie $e care ne &alim, n$ureratiH Ce c%ns%lare i-%
&i lipsit sau n miJl%cul car%r mn.ieri a &%st ntrerupt,
$e*"inn$u-se &ericirea la care a tre"uit sa &ie sensi"il, c-iar $e s-a
nascut cu (%catie $e %sn$itH !i un m%nstru se naste cu nclinari spre
&ericire, ce nu le p%ate pier$e c-iar $aca ea l-a a"an$%nat.
Ce ne mpie$ica n (iata $e la cinism c-iar atunci cn$ mintea ne
mpin.e si ne silesteH Ce ne mar.ineste impertinenta ultima a
cun%asteriiH
!a mai amintim $ra.%stea, .enerat%area er%ril%r &ecun$eH
Orice pas n iu"ire intimi$ea*a cun%asterea si % %"li.a sa mear.a
m%$est alaturi sau la mar.inea n%astra. Mics%rarea luci$itatii este un
semn $e (italitate a $ra.%stei.
Cn$ nsa ce(a a inter(enit si a $e*lantuit luci$itatea ntr-un
imperiu (ast ct &iinta, $ra.%stea se retra.e n&rnta si "uimacita. !i
cn$ acel =ce(a> este % &iinta, sau p%ate mai multe, pe care le-ai
pier$ut la (rsta nselaciunil%r, .%lul urmn$ permite ntin$erea
nemil%asa a cu.etului rece si $istru.at%r. /n m%$ &iresc, nimeni nu
p%ate m%steni atta (e.-e nct sa lunece n cinism, ci n cursul
(ietii $eceptiile &ac lumea stra(e*ie, nct (e*i, pna la &un$, ceea
ce n-ar &i tre"uit $ect sa mn.i. N%i nu cun%astem (iata lui 8i%.ene
la ep%ca n care ne&ericirea n $ra.%ste -%taraste cursul re&le<iei. Ce
imp%rtanta ar a(ea nsa sa stim pe cine a pier$ut, cn$ stim prea "ine
ce a pier$ut si un$e $uce aceasta pier$ere.
8e-as putea $e(eni &ntna $e lacrimi n minile lui 8umne*euK !a
ma pln. n el, si el sa se pln.a n mineK
4rin pasiune si &ericire, n(in.em caracterul $e relati(itate al
(ietii si % pr%iectam n A"s%lut. Asa $e(ine ea un Ap%calips *ilnic...
E<ista % maretie resemnata pe care n-% cun%sti $ect surprins $e
tul"urarea m%rtii n miJl%cul "ule(ar$el%r... !au acea n.riJ%rare
s%mptu%asa, care te cuprin$e pe stra*ile cenusii ale 4arisului $e cte
%ri te-ntre"i $ac-ai &%st (re%$ata, si casele-nclinate si "atrne ce-ti
$au raspunsul ne.ati( al a.%niei l%r...
MiJl%acele $e a n(in.e sin.uratatea nu &ac $ect s-% mareasca.
3rn$ a ne n$eparta $e n%i nsine prin $ra.%ste, "etie sau cre$inta,
nu reusim $ect a ne a$nci i$entitatea. Esti mai mult tu nsuti n
preaJma &emeii, a "auturii sau a lui 8umne*eu. 4na si sinuci$erea nu-i
$ect un %ma.iu ne.ati( ce ni-l a$ucem n%ua.
)i%rul ce ne $e*(aluie ca spiritul a ramas clar si neatins, $ar ca
sn.ele si carnea si-au pier$ut mintile... !au ca %asele si-au pier$ut
capul, cn$ ratiunea si .usta pr%pria ei lucire...
8e s-ar surpa cerurile naintea mintiiK
Iu"irea pare %cupatie (ul.ara &ata $e $%rinta $e a$%ratie, n care
p%rnirile (ietii se &iltrea*a ntr-% lume $e a$ieri pure. )emeia care
ca$e (ictima setei n%astre imateriale se p%ate c%nsi$era, cu $rept
cu(nt, ne&ericita-n $ra.%ste. Caci nu-i %&erim prea mult, un e<ces
care Ji.neste putinul &ericiriiH
8ect, ea nici%$ata nu (a ntele.e $e ce n a$%ratie pre*enta ei e
t%t att $e (ana ca si a"senta. Ea n-are ne(%ie sa &ie si nici sa stie.
Cu ct ar putea multumi sau n$ulci ne(%ia $e a"s%lut ratacita-n Er%sH
A$%rn$-%, ea nu e<ista $ect n masura n care nu este ' ca prete<t
.ustului n%stru $e irealitate suprema. Acest a"s%lut la supra&ata
n%astra... "%te*at &emeie.
8%ar n &ata marii ti $ai seama ce lipsa $e p%e*ie ascun$e
re*istenta n%astra la (alurile m%rtii...
4%e*ie nseamna lesin, a"an$%nare, n%nre*istenta la &armec... !i
cum %rice &armec este $isparitie, cine ar putea .asi % sin.ura p%e*ie
naltat%areH Ea ne sc%"%ara spre suprem...
!nt inimi, a car%r mu*ica $e s-ar c%ncentra ntr-un trasnet
s%n%r ' (iata ar ncepe $e la capat. 8e-am sti atin.e c%ar$a
c%sm%.%nica a &iecarei inimi...
8uplicitatea esentiala a %ricarei tristeti? cu % mna ai (rea sa
tii un crin, si cu cealalta sa mn.i un calau. 4%e*ia si crima sa ai"a
acelasi i*(%rH
/n tristete, t%tul are $%ua &ete. Nu p%ti &i nici n ia$ si nici n
rai, nici n (iata si nici n m%arte, nici &ericit si nici ne&ericit.
Fn plns &ara lacrimi, un ec-i(%c &ara s&rsit. Caci nu te i*.%neste ea
n aceeasi masura $in aceasta lume, ca si $in cealaltaH
Esti trist $e t%t$eauna, nu $e acum. !i acest t%t$eauna e t%ata
lumea nainte $e nasterea ta. Nu-i tristetea amintirea (remii n care
n-am &%stH
4al%area ne arata pna un$e c%rpul p%ate ntele.e su&letul.
/ntin$erile cerului mi (%r aJun.e sa peticesc % inima *$rentuitaH
!au sa cersesc si pe ale pamntuluiH ' Ca si cum ele ar mai a(ea ce
ac%peri $intr-un su&let nascut n.r%patK
Ati pri(it marea n m%mentele ei $e plictisealaH 4arca-si a.ita
(alurile $in scr"a $e ea nsasi. Le trimite sa nu se mai nt%arca. 8ar
ele re(in, re(in nencetat. Asa patim si n%i. Cine ne nt%arce spre n%i
nsine, cn$ ne s&%rtam mai mult a ne n$epartaH
Ne(%ia tainica $e a te a"an$%na marii, $e a te risipi n
&ramntarea *a$arnica a tutur%r maril%r, sa nu &ie un .ust $e
plictiseala in&inita si % sen*atie $e e(anescenta mai (asta ca
$epartarileH Nici (inul, nici mu*ica si nici m"ratisarile nu te
apr%pie $e $ulceata $estramarii ca (alurile ce se urca spre a"senta si
nimicnicia ta si te mn.ie cu insinuari $e $isparitieK Marea '
c%mentariu &ara s&rsit la Ecle*iast...
Fn %m &ericit $esci&rea*a el ce(a n ntin$erile marineH Ca si cum
marea ar &i &acuta pentru %ameniK 4entru acestia e pamntul, acest
amart pamnt... 8ar ac%r$urile ne&ericirii se mpreuna cu ale marii,
ntr-% arm%nie (%luptu%asa si s&siet%are ce ne arunca n a&ara $e
s%arta murit%ril%r.
!i ast&el, t%nalitatea marii este aceea a unei muriri eterne, a
unui s&rsit ce nu se mai .ata, a unei a.%nii n&l%rite. Nu-ti tre"uie
% inima "%lna(a $e nuante si nici % simtire atinsa $e su"tilitatile
e<ta*ului pentru a surprin$e un &i%r m%rtal n mel%$iile marine, ci
$%ar % nclinare spre tainele si (%cile melanc%liei. Atunci nu mai esti
si.ur $e i$entitatea ta si tre"uie %arecum sa te a$uni, sa te
pescuiesti nencetat, spre a nu te n.-iti marile $in tine si $in
a&ara. Nu te p%ti stapni $ect ntre patru pereti. C-emarile
$epartaril%r te mpin. mai $eparte $e calculul e<istentei tale...
Marea este % ispita $e $isparitie numai pentru cei ce au
$esc%perit-% n *ile si n n%pti, prin intr%spectie... A(n$-% n &ata,
ti (eri&ici numai prapastia acel%r *ile si acel%r n%pti... 8em%nia
marina este un (isc%l ar%matic, % ruina careia nu ne putem re&u*a &ara
sa calcam pe ce e mai a$nc n n%i..., % n%"ila $esc%mpunere pe care
tre"uie s-% .ra$inarim. !i ap%i, nu *(cneste sn.ele n ritm marin, nu
e %r.%liul lui melanc%lic ac%r$at ranii al"astre, miscat%are si
in&initeH !u&erinta asta (asta si lic-i$a, ea sa-mi mplineasca un .ust
$e $ureri nemasurate si sa-mi astmpere setea $e ne&ericiri
nentrecuteK 8e s-ar n&uria marile, sa-si spar.a (alurile $e inima
%meneascaK
Lasi 4ara$isul pentru ra-itici cn$ ratacesti pe malurile marii.
Caci el este % mare &ara $em%nie. Ic%ana raiului nu m-a urmarit $ect
n m%mentele acelea pericul%ase n care ti se t%pesc nc-eieturile si
ti se m%aie %asele, ntr-% suprema sla"iciune, ntr-% ma<ima
$e&icienta. Ima.inea cea mai pura pe care % alcatuieste mintea este
emanatia unei (italitati (acante.
Nicaieri mai mult ca la mare nu esti nclinat a s%c%ti lumea %
prelun.ire a su&letului. !i nicaieri nu esti mai capa"il $e un &i%r
reli.i%s prin &aptul simplu $e a pri(i. O (iata plina, cu un nim" $e
a"s%lut, ar &i aceea n care %rice perceptie ar &i % re(elatie. Esti pe
cale a % reali*a n su.estia amur.uril%r marine... Fita-(%i (re%$ata
nserarea unica $e la M%nt-!aint-Mic-el, cn$, ntre un s%are n a.%nie
si % cetate mai sin.ura ca s%arele, t%ate apusurile lumii ma c-emau
spre % maretie trista, ntre*arita-n presimtiriH !i ap%i, sa te prim"li
cu acel crespuscul n su&let prin parcul $in C%m"%ur., ncercn$ a &i
$emn $e plictiseala marelui Ren9. Are"uie ntr-a$e(ar sa cun%sti
$e*%larea ma.ni&ica a anumit%r *ile la !aint-Mal% si la C%m"%ur.,
pentru ca sa-l p%ti scu*a pe C-ateau"rian$. E $rept ca, n a&ara $e
cte(a pa.ini $in Mem%riile lui, cu .reu mai p%ate &i recitit, caci
ret%rica lui, a(n$ ampl%are, este lipsita t%tusi $e su"stanta.
Lamentatiile lui nu snt $estul $e .n$ite si plictiseala lui nu-i
$estul $e esentiala. 8aca l-am iu"it t%tusi, a &%st pentru $es&asurarea
s%mptu%asa a (ietii lui, pentru a &i ri$icat (i$ul launtric la ran.ul
$e arta.
Asa si-a stiut .%sp%$ari nimicnicia, ca sa nu mai putem &i $ect
epi.%ni n mestesu.ul plictiselil%r. Are"uie sa &i (a*ut macar camera
n care el si-a petrecut c%pilaria si sa &i ntre(a*ut ceea ce au putut
&i $iscutiile cu Lucile, pentru care %rice amat%r $e melanc%lie tre"uie
sa ai"a pietate ' spre a-ti $a seama ca % $e*%lare p%rnita $intr-un sat
(ala- nu p%ate atin.e presti.iul &une"ru al uneia rasarite ntr-un
castel s%litar. N%i sntem mai mult amarti $ect tristi, caci nu
cun%astem mn$ria s%artei triste, ci um"rele $estinului amarnic.
=O inima plina ntr-% lume (i$a.> C-ateau"rian$ s-a nselat
$e&inin$u-si ast&el plictiseala: s-a nselat $in %r.%liu. Caci n
plictiseala n%i nu sntem mai mult $ect lumea, ci t%t att $e putin
ct ea. Este % c%resp%n$enta $e (i$. Caci $e-am &i mai mult, ne-am
re*ema $estul n n%i nsine, am &i $estul e<istenta, ca sa nu atin.em
rare&ierea c%nstiintei, $in care i*(%raste (i$ul interi%r. !tarile $e
mare nc%r$are, &ie ele $e e<ta*, &ie $e c-in, ne &ac impermea"ili
plictiselii, $esi $in partea lumii nc%nJurat%are ar putea pleca %
su.estie ire*isti"ila $e *a$arnicie.
8in ce (e*i lucrurile mai $e-apr%ape, $in aceea nu le p%ti iu"i
$ect pe masura irealitatii l%r. E<istenta nu-i sup%rta"ila $ect prin
c%e&icientul $e nee<istenta. 3irtualitatile $e ne&iinta ne apr%pie
&iinta. Nimicul e un "alsam e<istential.
/n &elul acesta, ntele. mai "ine nclinarea n%astra "%lna(ici%asa,
plina $e su&erinta pasi%nata, pentru &emeie. 8esi mai anc%rata n (iata
$ect n%i, nu-i putem t%tusi rapi un caracter $e ireal, alcatuit att
$in p%e*ia (ap%r%asa n care ne c%mplacem a % n(alui, ct si $in
ec-i(%cul se<ualitatii. )emeia este %rice, a&ara $e % e(i$enta. !i
su&erinta n $ra.%ste, n %rice $ra.%ste, mplinita sau nemplinita,
csti.a n a$ncime si ciu$atenie cu ct pre*enta &emeii se
su"tili*ea*a ntr-% per&ectiune pe ct $e carnala, pe att $e
ne$e&ini"ila. 8ra.%stea nu e in&inita $ect ne.ati(, c%n(ertin$
plinatatea n su&erinta. Ne(%ia ne&ericirii n-% resimti $ect pentru a
mprumuta &i%ruril%r er%tice % e<presie suprema.
!e<ualitatea &ara i$eea m%rtii e n&i%rat%are si $e.ra$anta. /n
"ratele &emeii $escin$ sicrie $in a*ur. Ec-i(%cul er%ticii este c-iar
aceasta su.estie m%rtala $e plinatate, $e e<ces $e*astru%s, $e
n&l%rire crepusculara.
Cui, a"an$%nn$u-se marii sau amintirii ei, nu i-a &%st rusine $e a
&i petrecut clipe $e $ra.%ste multumit sau in$i&erentH Nu este marea %
Jena n &ata %ricarei mpliniriH N-% %"li.am la re&lu< cn$ % *arim
&ara %c-i n$ureratiH Melanc%lia este un %ma.iu $e &iecare clipa
ntin$eril%r marine. !i-n pri(irile (isat%are si pier$ute, marea se
prelun.este peste malurile ei si %ceanele si c%ntinua un &lu< i$eal
spre ntristare. 8e aceea, %c-ii nu mai au &un$...
Ce curi%s sa te prim"li printre &emei si alti %ameni, .n$in$u-te
$aca &ace sau nu sa &ii 8umne*euK Rume.n$ la ilu*ia (esniciei tale,
ti *ici? =la mar.inile mele, mai &i-(%i stapn pe mineH> ' !i
trecat%are, care s%ptesc? =eu pre&er CrDpe $e C-ine.>
Ce n%r%c ca mai snt si &emei n&rumusetate misteri%s $e "%ala,
care sa-ntelea.a climatul $urerii si pier*ania luci$itatiiK !piritul
este materie ri$icata la ran.ul $e su&erinta. !i ntruct &emeile snt
a(i$e $e $ureri, participa la el.
Ne(in%(atia e antip%$ul spiritului. A%t asa &ericirea si %rice nu-i
$urere.
4arcurile snt $eserturi p%*iti(e.
Cn$ nu mai esti ac%r$at lumii nici prin .n$ si nici prin inima,
tre"uie sa aler.i nc%ntinuu, pentru ca n ritmul pasil%r sa te
%c%lesti si sa uiti alcatuirea lacrimala a &irii. Altcum, re$e(ii
.ra$inar al sinuci$erii...
Ne"unia-i % pra"usire a eului n eu, % e<asperare a i$entitatii.
4ier*n$u-ti mintile, nimic nu te mai p%ate %pri sa &ii nelimitat tu
nsuti.
1%ala? sta$iu liric al materiei. !au p%ate si mai mult? materie
lirica.
Nu e<plici un para$%<, precum nu e<plici un stranutat. 8e alt&el,
nu-i para$%<ul un stranutat al spirituluiH
Aristetea-i in$e&ini"ilul ce se interpune ntre mine si (iata. !i
cum in$e&ini"ilul este % apr%<imatie $elicata a in&initului...
Cn$ esti iu"it, su&eri mai mult $ect cn$ nu esti. 4arasit, te
mn.i prin %r.%liu: $ar ce c%ns%lare mai p%ti nasc%ci n &ata unei
inimi ce ti se $esc-i$eH
Muntii si nsala sin.uratatea cu (ecinatatea cerului si $esertul
cu p%e*ia miraJel%r. Numai inima %mului ramne (esnic cu ea nsasi...
8e un$e sa plece p%rnirea mur$ara $e a ma ta(ali n ne&ericire, mai
rau ca "i(%lii n "alti si p%rcii n .un%iH O lene(ie mpr%scata $e
"ale.ar si $e (is...
...!i cn$ stii ca ea nu-i (iciul (ietii tale, ci i*(%rul ei. !i
cn$ mai stii cum, alaturi $e &emeie, trn$a(ia $e(ine (esnicie...
8e cte %ri pri(esc al"astrul cerului si %rice al"astru, ncete* pe
l%c $e-a apartine lumii. Cine-a numit c%ns%lat%are cul%area celei mai
su"tile pier*aniiH
8aca a(ea cerul alta n&atisare, reli.ia ar &i c%nsistat pr%"a"il
n alipirea $e pamnt. Cum nsa al"astrul este cul%area $e*lipirii,
cre$inta a $e(enit un salt $in lume.
/n %rice nuanta, al"astrul e ne.atia imanentei.
Cu ct ma lecuiesc mai mult $e mine, cu att mi seman mai mult.
Melanc%lia ne scuteste $e Eu, n asa masura este ea raul lui.
)ata $e t%tul m%rtii, nimicul (ietii este % imensitate.
!&intii au spus attea para$%<e, nct e imp%si"il sa nu te
.n$esti la ei n ca&enea.
!entimentul m%rtii este m%lesit%r si cru$, parca n%ata % le"a$a si
un sacal pe un$ele %tra(ite ale sn.elui...
Cn$ citesti pe &il%*%&i, uiti inima %meneasca, iar cn$ citesti pe
p%eti, nu stii cum sa te scapi $e ea.
)il%*%&ia e prea sup%rta"ila. Acesta-i marele ei $e&ect. E lipsita
$e patima, $e alc%%l, $e $ra.%ste.
)ara p%e*ie, realitatea-i un minus. A%t ce nu-i inspiratie e
$e&icienta. 3iata, si cu att mai mult m%artea, snt stari $e
inspiratie.
Lesinul tutur%r lucruril%r, n urec-i si inimi a.%ni*n$ $e
p%e*ie...
Melanc%liaH A &i n.r%pat $e (iu n a.%nia unui tran$a&ir.
Cn$, atins $e % n%"lete trista, $e*le.at $e %ameni si $e lume,
tri % murire n&l%rita, nimic nu te mai mpie$ica sa cre*i ca te-ai
nascut prin .eneratie sp%ntana $intr-% t%amna (esnica.
4rin mine rataceste un !eptem"rie (isat%r si &ara $e-nceput.
Fn %m plictisit%r este un %m incapa"il $e plictiseala.
3iata este un minus $e eternitate al m%rtii, iar in$i(i$uatia %
cri*a a in&initului.
Atentia nentrerupta la &iinta este i*(%rul plictiselii. Ce pacat
ca e<istenta nu re*ista spirituluiK 4na si 8umne*eu pier$e prin
atentia n%astra.
Neantul e atentie a"s%luta.
1ucuria e re&le<ul psi-ic al purei e<istente ' al unei e<istente ce
nu-i capa"ila $ect $e ea nsasi.
8%rinta $e a muri ascun$e prea multe .arantii $e a"s%lut si $e
per&ectiune, prea multa insensi"ilitate la er%are, nct setea $e-a
trai csti.a n &armec prin presti.iul ne$esa(rsirii si prin atractia
.reselil%r ar%mate. Nu e mai ciu$at sa n$ra.esti imper&ectiuneaH
4re$ilectia straniului sal(ea*a (iata: m%artea se scu&un$a n
e(i$enta.
Nu e<ista maretie n (iata si nici c-iar n m%arte, ci ntr-un
Nimic ce se ri$ica neutru si etern spre cer, asemenea M%nt-1lanc-ului.
4ri(in$ piscurile sc-i*%&renice? curi%s ca nu e<ista sin.uratate
$ect spre cer.
Muntii nu-ti $au sen*atia $e in&init, ci $e .ran$%are. ' 4entru
in&init ne aJun.e marea si ne&ericirea.
As (rea sa am % inima la intersectia Alpil%r cu a*urul.
Melanc%lia ma $ispensea*a $e alpinism. Cn$ aJun.i sa ntele.i
muntii $e J%s...
)emeile care nu stiu *m"i ma &ac sa ma .n$esc la % mu*ica $e
p%mpieri n 4ara$is.
Numai &armacia mai p%ate %pri .n$urile.
Cn$ %tra(a (e.-ii ti-a $epra(at &iinta, nimic nu se mai p%ate
$es&asura su" s%are &ara sa te irite. /n a&ara, p%ate, $e un $ial%. al
&l%ril%r $espre m%arte.
Mn$ria $raceasca $e a $ispune $e amaraciune n &ata nu imp%rta
carui lucru, $e a $es&i.ura "analitatea n (rteJul para$%<ului si $e-a
tul"ura linistea &irii n patima c%ntra$ictiei... Nu mai ramne nimic
$ect $es&rul mintii peste % realitate $es&run*ita, % %ptica sum"ra
strapun.n$ calmul uitarii si patn$ %rice pr%spetime. !i atunci, sa te
miri $e ce le"e$ele ' su&lete spul"erate-n c%rpuri ' ti par c-i%are
caci nu pri(esc ele n laturiH#: $e ce un cer senin ti tre*este
ic%ana lucie a unui creier $e im"ecil si (iata ti pare mai c%mica
$ect un s&nt *"ur$alnicH
8aca i*(%arele Alpil%r mi-ar spala mintea si mi-ar rac%ri inimaK
8%ar asa as &i (esel sa $esc%par &ra.e*imea nestiintei, si nu sa rume.
n munti si-n sesuri, pe mari si pustiuri curi%*itatea &atala a lui
A$am, i*.%nin$u-ma prin (e.-e $in mine nsumi.
!a traiesti t%ata (iata $rama pacatului si une%ri sa te simti asa
$e pur, ca aripi $e le"a$a te p%arta nspre % insula $e n.eri
pri(e.-in$ a.%nia 4ara$isuluiK
!i t%tusi, numai n sentimentul pacatului esti %m n sensul pr%priu
al cu(ntului. Caci a &i %m nseamna a te i$enti&ica la %rice
latitu$ine a pamntului si a inimii cu &en%menul ca$erii.
Cine nu simte ca mer.e la &un$ ' c-iar atunci cn$ lucrea*a si
creea*a p%*iti(, cn$ e n%tar sau .eniu ' nu ntele.e nimic $in natura
speci&ica a s%artei umane, iar cei ce nu cun%sc atractia ire*isti"ila a
napastuirii, a esentialei lunecari, a cresterii nspre a"is ' n-au
atins n nici un &el c%n$itia careia au &%st meniti.
M%r pr%priu-*is numai %amenii straini $e ispita r%$nicei
scu&un$ari, care nu-si rup .tul n %rice %ca*ie a (ietii. Ceilalti au
t%tul n$aratul l%r, si-n primul rn$ s&rsitul.
Luci$itatea? a a(ea sen*atii la pers%ana a treia.
Oamenii snt n .enere %"iecte. 8e aceea simt ei ne(%ia sa =e<iste>
8umne*eu. Cn$ ai &acut trecerea $e la %"iect la eu, 8umne*eu e
superi%r &aptului $e a &i sau a nu &i. /nt%cmai ca eul, El $e(ine %
irealitate care se cauta.
Nu p%ti atin.e ec-ili"rul n lume, atta (reme ct e<istenta nu e
mai mult $e % stare. Caci, n asemenea c%n$itie, esti nc%ntinuu &ie n
ac%r$, &ie n $e*ac%r$ cu ea. /n m%$ &iresc, e<istenta e ire$ucti"ila,
% re*istenta pur si simplu n &ata careia ne a&lam &ara sa &im ne(%iti
a % ac%r$a sau nu su"iecti(itatii.
8e*ec-ili"rul n lume, &ruct al e<asperarii c%nstiintei, $eri(a $in
incapacitatea $e a c%ncepe neutru realitatea. Orict ne-am s&%rta, ea
nu-i $ect stare, la care a$eram sau nu. Cresterea accentului su"iecti(
al c%nstiintei mics%rea*a aut%n%mia &irii. Csti.i n intensitate si
realitatea pier$e ec-i(alent n pre*enta.
C%nstiintaH A nu mai &i la ni(elul &irii.
4e cn$ n e<ta* punctele uni(ersului snt insepara"ile $e centrul
ira$ierii n%astre ' n .r%a*a, ele se a&la la % $istanta e.ala $e n%i,
&ara ca unul sin.ur sa ne ramna in$i&erent. Nimic nu ne separa $e
lume, $esi ea ni-i %stila. E<ta*ul si .r%a*a ' att $e $i&erite ' ne
an.aJea*a n m%$ e.al n ea.
8e aceea, uluit n alternanta l%r, aJun.i sa nu mai $esci&re*i
care-i eul si care-i lumea. /n amn$%ua, n-are ce sa mai ramna neutru:
t%tul participa si nimic nu sta n a&ara, nimic nu este %"iecti(.
/n .r%a*a, nu stii $aca lumea-i % prelun.ire ne.ati(a a eului sau
eul % prelun.ire ne.ati(a a lumii: iar n e<ta*, nu p%ti sa cali&ici %
plinatate, n asa masura c%n&u*ia unica a"s%ar"e $i&erentele &iintei.
O lume $e ur*ici altruiste si $e "%l%(ani in(itn$u-se la menuet...
sau $e str(uri ce-si sur$ ca-n (%$e(il...
Realitatea tre"uie c-emata la (iata sau inter*isa.
4re*enta spiritului $e(enita c%lecti(a anemia*a cresterea unui
p%p%r si-l apr%pie $e $eca$enta prin tul"urarea ra&inamentului. )inalul
unei tari este n .enere un surmenaJ ist%ric, % ist%(ire e<plica"ila si
&atala. N%"ila $e&icienta a ,reciei si a R%mei, n maturitatea l%r
crepusculara, presupune % s%arta r%tunJita si % ispasire nalta a unui
e<ces unic. Fn trecut $e creatie tre"uie platit prin su&erintele
(italitatii si nimic nu-i mai impresi%nant ca % "atrnete luci$a,
$esc-isa unui (ast amar.
!nt nsa p%p%are care nu se $uc la &un$ $in e<cesul spiritului,
sau care au atins culmi, $ar si-au re(enit. Olan$a ' a carei pictura
ec-i(alea*a mu*ica .ermana ' n-a $e.enarat n sanatateH 8upa naltimile
ei ist%rice, i s-a =ase*at> sn.ele, si %amenii, n l%cul pal%rii, au
pre&erat % ap%te%*a a untului. !au !ue$ia, nu m%are esuata-n
pr%spetimeH ' Ce % mpie$ica sa se usuce .l%ri%s n amur.H !i cum p%t
&i tari care n-au s%arta, $in teama $e anemia c%nsecuti(a =ist%riei>H
8e(enirea uni(ersala nre.istrea*a numai p%p%arele ce nu se cruta, ce
nu-si cumpanesc $estinul, ci se n$reapta trium&at%r si nemil%s spre
a.%nie.
4rimeJ$iile creatiei n$epartea*a att pe in$i(i*i, ct si pe
tari, ' $e spirit. 4re&ern$ sanatatea, se %pun naturii. )l%rile si
retin mireasma ca sa nu se usuceH 4ar&umul e ist%ria unei &l%ri, precum
spiritul a unui in$i(i$. ' 4%p%arele care nu se %&ilesc n-au trait
nici%$ata.
Aimpul e une%ri asa $e apasat%r, c-ai (rea sa-ti spar.i capul $e
el.
8e(enirea s-a c%a.ulat n creier si e<istenta ia cul%area
pacatului.
In$i(i$uatia este %r.ie $e sin.uratate. ' /nap%i spre )iinta sau
Nimic, spre % mntuire ' lipsita $e sperante.
1u$$-a a &%st, %ricum, prea nai(...
/n marile sin.uratati pari a &i .tuit $e un $em%n pentru % placere
cru$a a lui 8umne*eu.
!i $e aceea mintea tese n ele % te%l%.ie iresp%nsa"ila.
Cun%asterea uci$e er%area (itala a iu"irii, iar ratiunea
c%nstruieste (iata pe ruina inimii.
Orice luci$itate este % pau*a a sn.elui.
Are"uie sa &i (a*ut "atrnetea, "%ala si m%artea ca sa te retra.i
$in lumeH ,estul lui 1u$$-a este prea mult un %ma.iu e(i$entel%r...
Renuntarii lui i lipseste para$%<ul. Cn$ ai $reptate, nu-i nici un
merit sa parasesti (iata. ' 8ar sa traiesti n $e*"inarea launtrica $e
t%ate ' si sa ai ar.umente c%ntra sin.uratatiiK Calea lui 1u$$-a e
cr%ita pe masura murit%ril%r... Calmul printului .n$it%r n-ar pricepe
nici%$ata cum p%ti (e$ea ca el si t%tusi n$ra.i nimicnicia. 4na si
1u$$-a sa &i &%st un $ascalH E prea mult sistem n lepa$arile lui, prea
multe c%nsec(ente n m-niri. El ar c%n$amna, $esi.ur, ratacirea celui
ce-si traste neantul printre murit%ri si n-ar pricepe cum n (i$ul
lumii mari sur*i (ietii. Caci el n-a cun%scut anumite culmi ale
ne&ericirii: a trait si a murit c%ns%lat. Ca %rice %m strain $e ispita
&atala a (ietii, $e se$uctia $e neant a &iintarii si $e Nir(ana
ntarit%are a &iecarei clipe.
Cn$ t%ate .n$urile s-au necat n sn.e, $in &il%*%& te p%menesti
un a(%cat al inimii.
4ri(in$ in&initatea calma a cerului senin? %are cum $e e<ista
raulH ' !i a-ti a&un$a ap%i cu.etul n a*ur, pentru a $esc%peri ca
numai (isul ne p%ate $esparti $e pr%spetimea eterna a raului ' "etie
ne.ati(a a $e(enirii.
Cerul a prece$at %amenii, p%e*ia a =e<istat> naintea l%r. Cum
$e-au putut ei ramne nap%i, cn$ % pri(ire &u.ara spre ntin$eri
al"astre este i*(%r $e $elirH Cerul ne-a luat-% nainte ' si $e nu
inter(eneau p%etii, el se nc-i$ea n sine, ramnn$ ca n%i sa ne *arim
n %c-i ' n epa(ele lui ' si sa ne mn.iem n nau&ra.iul $e p%e*ie
care-i pri(irea %meneasca.
C%nstiinta neantului mpreunata cu $ra.%stea $e (iataH
Fn 1u$$-a $e "ule(ar$...
O i$ee stin.e % placere si creea*a % (%luptate. Atipin$ re&le<ele,
tre*esti re&le<iile. ,n$esti $%ar cn$ se %preste (iata.
8e cte %ri % &iinta nu se p%ate =ase*a> n &ire, se a&la n
pre*enta Raului. A%t ce ratea*a $eri(a $in el ' si el &iin$ imanent
$e(enirii, t%ate &iintele au $e luptat cu el.
/n masura n care 8umne*eu nu este ase*at n sine, prin ce este
$e&icient c%n$itiei lui participa la rau. 8e alt&el, nu-i el marele
RatatH
Ct $espre %m, cautn$u-si s%arta $e la A$am nc%ace, si-a csti.at
% $emnitate $in lupta cu raul. Ratarea lui are ce(a n(i%rat%r si
er%ic? ne&iin$ pre*ent ca &iinta, nea(n$ nici un l%c n &ire, el si-a
creat % c%n$itie $in lipsa lui $e c%n$itie, nct nimeni nu p%ate spune
nca $aca %mul e un ce(a, un nimic sau un t%t.
Cu t%tii stim sau "anuim ce-i un animal sau un 8umne*eu. /n t%t
ca*ul, ei =snt>. 8ar %mul nu este: caci nu-i el un a.ent $e le.atura
ntre lumiH OK $ac-ar &iK 8ar acest c%n$iti%nal e $e&initia nsasi a
Raului.
/ntr-% te%l%.ie =seri%asa>, care ar ncerca sa sal(e*e n m%$
a"s%lut pe 8umne*eu, raul nu-si .aseste % e<plicatie (ala"ila.
Ae%$iceele s-au $%(e$it nemultumit%are n &ata acestei pie$ici
esentiale.
E<istenta raului trans&%rma pe At%tputernic ntr-un A"s%lut
-%$%r%.it. 8e(enirea i-a mncat misterul si puterea.
Raul nu e c%mpara"il $ect cu un 8umne*eu... laic.
Omul nu stie pna un$e se p%ate ntin$e si ct tin .ranitele lui.
Fitam n &iecare clipa &atalitatea in$i(i$uatiei si traim ca si cum am
&i t%t ce (e$em. )ara aceasta nselaciune, %rice am &ace ne-ar
$esc%peri mar.inea n%astra.
8ar c%nstiinta in$i(i$uatiei ne-ar ntepeni n lume, &iin$ca ne-ar
$esc%peri nemil%s un l%c $e care .reu ne-am putea mn$ri, asa nct
sntem pier$uti &iin$ca nu ne stim mar.inile ' si-am &i p%ate si mai
mult, $aca le-am sti.
Omul si $i"uieste s%arta, mn$ru si trist $e a nu % .asi. Numai
$e*astrul $e*(aluie micimea in$i(i$uatiei? caci n el ncerci
nemn.ierea $e a (e$ea ca te mar.inesti cu t%ate si n primul rn$ cu
tine.
,n$it%rii care n-au me$itat asupra %mului nu stiu ce nseamna a
su&eri pentru cun%astere si a-ti semna sentinta prin &iecare .n$ sau
a-ti astmpara a(nturile ntr-% tristete %r.%li%asa.
Antr%p%l%.ia e un amestec $e *%%l%.ie si psi-iatrie. 4%ti c%nstrui
ut%pii ' pri(in$ $%ar &l%rile. 4ara$isul nu-i un apen$ice al "%taniciiH
3%luptatea ne sc%ate $in lume, n $e%se"ire $e placere, care,
nea$resn$u-se $ect simturil%r, e lipsita $e cul%are reli.i%asa. Nimic
nu ne a$uce aminte mai mult $e cer ca &i%rurile prin care am (rea sa-l
uitam.
8%ar prin m%arte ncetea*a %mul $e a &i % "uruiana a $e(enirii si
csti.a ce(a $in "%ala pura a &l%ril%r. ' !i precum .n$urile i*(%rasc
$intr-un amur. &ra.e$ al carnii, asa &l%rile $intr-% anemie (isat%are a
materiei.
Ca sa cre*i nestramutat n %m tre"uie sa nu &ii capa"il $e
intr%spectie si sa nu cun%sti ist%ria. Numai un psi-%l%. si un ist%ric
au $reptul sa $ispretuiasca =i$ealurile>.
/ntr-un .%l (ital, nimic nu se ntmpla si nimic nu =trece>.
8%rinta creea*a timpul. !i $e aceea n a"senta launtrica, n linistea
pustie a p%&tel%r, n $esertul setei si n mutenia sn.elui ti se
$esc%pera $e%$ata lipsa (asta a (remii si ilu*ia cur.erii ei. Iar cn$
un ceas $e cate$rala (ec-e marc-ea*a %ra n n%apte, "ataile lui ne
$e*(aluie si mai $urer%s &u.a $in lume a timpului. Atunci,
imensitatea-i un suspin etern al clipei, n care ni se-n.r%apa cu.etul
si trupul.
/n &reamatele $e sin.uratate, esti napa$it $e sen*atia $e a &i
plama$it $in alta su"stanta $ect lumea. !i %ricte ntmpinari
a"stracte ai .asi i*%larii tale, practic nu p%ti trece peste un $urer%s
ire$ucti"il. Oamenii par (ictime ale unei er%ri cu neputinta $e
mpartasit, iar &irea ' un .%l menit pasiunii tale $e ratacire. Ce s-a
marit n tine, $e nu mai ncapi n &iintaH 3esnicia-i prea mica pentru
un su&let ne"un si (ast, $e*ac%r$at, prin in&init, $e &ire. Ce sa mai
ra*"ata n el $intr-% lume amutitaH
Fn .n$ seaca mari, $ar nu p%ate usca % lacrima? um"reste astrii,
$ar nu p%ate lumina alt .n$: ' % aure%la $e nemn.iere.
8intr-un minus $e (italitate re*ulta luci$itatea, ca %rice lipsa $e
ilu*ie. A-ti $a seama nu mer.e n $irectia (ietii: a &i n clar cu
ce(a, mai putin. Esti cta (reme nu stii ca esti. A &i nseamna a te
nsela.
Cn$ e<istenta ti se pare sup%rta"ila, %rice p%et e un m%nstru.
4%e*ia are nt%t$eauna un sens ultim sau nu e p%e*ie.#
Esti %m pna n clipa-n care %asele ncep sa-ti scrtie $e
tristete... 8upa aceea, ti se $esc-i$ t%ate $rumurile.
)ara $%rul $e m%arte, n-as &i a(ut nici%$ata re(elatia inimii.
Cn$ mi p%rt mna pe c%aste ca pe % man$%lina, sen*atia m%rtii ia
c%ntur $e nemurire.
Iar cn$ nimic mi spune t%tul, simturile se aprin$ ntr-un su&let
.%l. !i atunci, nimicul &emeii supra(ietuieste nimicului lumii.
8in ce .asesti mai putine ar.umente spre a trai, $in aceea te le.i
mai mult $e (iata. Caci $ra.%stea ce i-% aratam n-are (al%are $ect
prin tensiunea a"sur$ului.
M%artea, a(n$ $e partea ei t%tul, a ncetat sa mai c%n(in.a.
!priJinul ratiunii i-a &%st &atal.
Lipsa $e ar.umente a sal(at (iata. Cum ai ramne rece n &ata unei
atari saraciiH
E mai us%r sa &aci "i%.ra&ia unui n%r $ect sa spui ce(a $espre %m.
!i cum ai spune ce(a, cn$ $espre el %rice e (ala"ilH
Cu "una(%inta, 8umne*eu ncape ntr-% $e&initie: %mul, nu. Acestuia
t%tul i se aplica, t%tul i =mer.e>, ca %ricarui lucru ce este si nu
este.
Lenea e un scepticism al carnii.
Ne(%ia $e a $%(e$i % a&irmatie, $e-a (na ar.umente n $reapta si-n
stn.a presupune % anemie a spiritului, % nesi.uranta a inteli.entei si
a pers%anei n .enere. Cn$ un .n$ te napa$este cu putere si (i%lenta,
el i*(%raste $in su"stanta e<istentei tale: a-l $%(e$i, a-l mpresura
n ar.umente nseamna a-l sla"i si a te n$%i $e tine. Fn p%et sau un
pr%&et nu $em%nstrea*a, &iin$ca .n$ul l%r este &iinta l%r: i$eea nu se
$e%se"este $e e<istenta l%r. Met%$a si sistemul snt m%artea cu.etului.
4na si 8umne*eu .n$este n &ra.mente: n &ra.mente a"s%lute.
8e cte %ri ncerci a $%(e$i ce(a, te ase*i n a&ara .n$irii,
alaturi $e ea, nu $easupra ei. )il%*%&ii traiesc paralel i$eil%r: le
urmaresc ra"$at%ri si cuminti si, $aca se ntlnesc une%ri cu ele, nu
snt t%tusi nici%$ata n ele.
Cum p%ti (%r"i $e su&erinta, $e nemurire, $e cer si $e pustiu, &ara
sa &ii su&erinta, nemurire, cer si pustiuH
Fn .n$it%r tre"uie sa &ie t%t ce spune. Aceasta se n(ata $e la
p%eti si $e la (%luptatile si $urerile ce le ncerci train$.
3i$ul launtric e ca % mu*ica &ara sunete, un cntec &ara .las.
Nes%n%ra lui tala*uire se interpune tainic ntre n%i si lume si ne
separa $e (iata n miJl%cul (ietuirii si $e m%arte n miJl%cul muririi.
!pre ce su&erin$a naltare se n$reapta $u-ul &iintariiH 8e ce ne $%are
%rice apr%piere si $e ce se-nsu&leteste respiratia pentru t%t ce-i
$epartatH
Fn$e-s "rate cru$e $e muiere sa-ti strn.a %asele, tremurn$ $e
.n$, si tu sa-ti pleci urec-ea pe "ataile inimii ei m"atate,
nutrin$u-ti .r%a*a scumpa si (%luptu%s nec%ns%lataHK
Cn$ %c-ii mi se-nc-i$ si mar.inile mele le-ntin$ spre mar.inile
lumii, ce au* misteri%s mi $esci&rea*a n *are un c%r $e c%pii ne"uniH
.../n incerta (esnicie a unei $upa-amie*e $e (ara, (%cea sparta a
unui pusti te tul"ura mai mult ca ru.aciunea unui $ement sau ca sursul
ire(%ca"il al unui sinuci.as.
Fn .n$it%r n-are $rept sa se c%ntra*ica mai mult $ect (iata.
N-are r%st sa &ii $ect p%et, matematician sau .eneral.
!-ar putea ca &emeile sa nu e<iste $ect pentru a m"%.ati
inspiratia si s-ar putea, mai mult, ca lumea sa nu &ie $ect un prete<t
al p%e*iei.
Nici cerul si nici pamntul nu l-au cntat p%etii, ci un &el $e
n%nlume e<istenta n melanc%lii.
4%e*ia ntr-un parc e stat n stat.
Lene(ia-i % melanc%lie ce apartine e<clusi( &i*i%l%.iei.
O casca$a n sur$ina alcatuieste ima.inea a ceea ce numim $e %"icei
su&let...
)i-(a 8umne*eu altce(a $ect % ncercare $e a-mi n$estula ne(%ia
in&inita $e Mu*icaH
Cel ce iu"este mistica, mu*ica si p%e*ia este neaparat % natura
er%tica, un (%luptu%s ra&inat si care, ne.asin$ satis&actie $eplina n
iu"ire, recur.e la $elicii ce $epasesc (iata. 8aca ai atin.e a"s%lutul
n $ra.%ste, la ce ai um"la n .%ana $upa (%luptati prelun.i si
$elicateH Nu le-ai putea simti ne(%ia si, $aca te-ar interesa a"stract,
ele nu ti-ar putea su.era % pasiune $ura"ila si intensa.
/n iu"irea mplinita ' cu t%ate (ul.aritatile inerente ' traim
aspiratia spre alte lumi ca % $istractie, ca un prete<t. !i atunci cum
ar $e(eni mu*ica, mistica sau p%e*ia su"stanta a (ietiiH
!altul $in lume presupune un e<ces $e in$i(i$uali*are. A%t asa,
%rice (%luptate care nl%cuieste iu"irea $irecta, le.ala si %"li.at%rie
a .enului uman.
Nu se p%ate c%ncepe &%rta &ara "%ala. Nu n *a$ar %amenii cei mai
primeJ$i%si snt acei a car%r sanatate e atinsa.
Ist%ria e mnata $e %ameni care-si pipaie nec%ntenit pulsul.
Elementele care $e&inesc "%ala? e<cesul c%nstiintei: par%<ism $e
in$i(i$uatie: transparenta %r.anica: luci$itate cru$a, ener.ie
pr%p%rti%nala =pier$erii>: respiratie n para$%<: reli.i%*itate
(e.etati(a, re&le<a: %r.%liu (isceral: (anitate ranita a carnii:
int%leranta: $elicatete $e n.er si "estialitate $e calau.
Fn 8umne*eu care cerseste la p%arta Raiului pare a &i %rice "%lna(.
8e alt&el, nu e ca si cum s-ar &i in&iltrat n &iecare $in celulele lui
un para$%<H 1%ala este % stare $e inspiratie a tesuturil%r, % manie $e
.ran$%are a carnii, un pat%s imperialist al sn.elui.
Cn$ % parte $in trup se-m"%lna(este sau cn$ te-m"%lna(esti
ntre., ai impresia c-a p%rnit natura sa .n$easca. Fn ma<imum $e
p%*iti(itate al ne.ati(ului, % limita nspre spirit a maruntaiel%r, un
e&%rt $ialectic al materiei, % stra$uinta a"stracta a ime$iatului.
)ara "%ala ' si acum am &i n rai. 4at%l%.ia se %cupa $e starile
.eniale ale naturii.
!anatatea este % a"senta $e intensitate. Aeama $e "%li nu c%nsista
$ect n tul"urarea ce-% simtim n &ata unei plenitu$ini pentru care
n-am &%st pre.atiti si care ne nspaimnta, &iin$ca nu sntem %"isnuiti
$ect cu pre*enta neutra a ec-ili"rului, pe cn$ "%ala este % &%rta
marita $e (ecinatatea nimicului.
A%t ce nu-i mu*ical e aparenta, er%are sau pacat.
OK $aca a"urii muririi s-ar nalta mel%$ic spre cer si-ar m"raca
n imn s%n%r % stea ncremenitaK
8e n-ar &i melanc%lia, s-ar ntlni (re%$ata mu*ica cu m%arteaH
/n clipa-n care (%m &i reusit sa $i*%l(am t%ata (iata ntr-% mare
s%n%ra, nu (%m mai a(ea nici % %"li.atie &ata $e In&init.
!nt in(a*ii mu*icale $e % &ascinatie a"s%luta, $upa care
sinuci.asii ti par $iletanti, marea ri$ic%la, m%artea % anec$%ta,
ne&ericirea un prete<t si $ra.%stea % &ericire. Nimic nu mai p%ti &ace
si nimic nu mai p%ti .n$i. !i atunci ai (rea sa te m"alsame*i ntr-un
suspin.
Pa.ner pare a &i st%rs t%ata esenta s%n%ra a um"rei.
Cine iu"este cu a$e(arat mu*ica nu cauta n ea un a$ap%st, ci un
n%"il $e*astru. Fni(ersul nu se nalta spre $estramarea eiH
/nt%cmai ca .n$urile, mu*ica se instalea*a n .%lurile (itale. Fn
sn.e pr%aspat si % carne rumena re*ista a$emeniril%r (i"rante, n-au
spatiu pentru ele: "%ala nsa le &ace l%c. 4e masura ce r%a$e $in
(iata, a"s%lutul naintea*a. Nu e re(elat%r ca-n in&initul mu*icii si-n
in&initul m%rtii se t%peste t%tul n n%i, ca materia si pier$e
mar.inile, ca ne s&armam .ranitele pentru a %&eri ntin$eri napa$irii
s%n%re si m%rtaleH
)iecare purtam, n .ra$e $i&erite, % n%stal.ie a -a%sului ' si care
se e<prima n $ra.%stea $e mu*ica. Nu-i aceasta uni(ersul n starea
pura a (irtualitatiiH Mu*ica este t%t ' minus lumea.
1%ala ' acces in(%luntar al a"s%lutului.
Luci$itatea e un re&le< al pacatului *ilnic $e a &i, iar
cun%asterea, % &%rma (ul.ara a n%stal.iei.
Oare cum se ras&rn.e (iata ntr-un su&let nentinat $e cun%astereH
Raspunsul ar &i us%r $e am sti n ce &el (remelnicia p%ate &i traita ca
(esnicie, n ce &el snt alcatuiti n.erii sau pna un$e se ntin$e
peisaJul launtric al pr%stiei.
/n 8umne*eu esti mai sin.ur $ect ntr-% mansar$a pari*iana.
8aca ai putea .n$i atunci cn$ ti se aprin$ .n$urileK 8ar ce i$ee
ar mai lua c%ntur cn$ $in creier se mprastie &um si $in inima
scnteiH
8%resti $%rul $e m%arte si nu m%artea, &iin$ca n-ai aJuns la
capatul scr"ei $e a (ietui si esti nca mn$ru n pra$a er%rii
&iintarii.
8ar cine a $esc%perit $%rul $e a muri nu mai p%ate &i alipit nici
(ietii si nici m%rtii. Amn$%ua snt n.r%*it%are. 3%luptate nu e<ista
$ect n acel $%r..., n acea .ranita $e &i%ruri ce alcatuieste
ec-i(%cul $ulce si amar al muririi.
8e cte %ri ri$ic %c-ii spre cer, nu p%t na"usi sentimentul unei
in&inite pier$eri. 8e s-ar p%rni % crucia$a mp%tri(a al"astruluiK Ce
(iJeli%s m-as n.r%pa n cul%area marelui re.retK
Au luat &%c t%amnele n mine si inima mi s-a nt%rs pe $%s.
Cntecul prelun. si (ap%r%s al m%rtii ma n(aluie ca % spuma a
(esniciei. !i-n lnce*eala a$emenit%are a s&rsitului, snt % epa(a
nc%r%nata pe marile $e mu*ica ale lui 8umne*eu sau un n.er &luturn$
prin inima Lui.
)iin$ca iu"esc prea mult (iata, e(reii n-au p%eti.
,ustul (i%let al ne&ericirii...
/nserarile au ce(a $in &rumusetea unei -alucinatii.
3remile n%i au pier$ut n asa masura simtul maril%r s&rsituri,
nct Isus ar muri asta*i pe % canapea. !tiinta, eliminn$ ratacirea, a
mics%rat er%ismul, iar 4e$a.%.ia a luat l%cul Mit%l%.iei.
8e(enirea este un $%r imanent &irii, % $imensiune %nt%l%.ica a
n%stal.iei. Ea ne &ace inteli.i"il sensul unui =su&let> al lumii.
8e ce, cn$ ne a$ncim n taina ei, sntem prinsi $e un &reamat
patetic si $e % tul"urare (ecina reli.ieiH !a nu &ie cum(a 8e(enirea %
&u.a $in 8umne*euH !i sa nu &ie mersul ei s&siet%r % nt%arcere n ElH
!e prea p%ate, $in m%ment ce Aimpul suspina, prin t%ate laturile lui,
$upa A"s%lut. N%stal.ia e<prima mai $irect si mai $ramatic
imp%si"ilitatea %mului $e a-si &i<a % s%arta. =8e(enire> -ipertr%&iata,
el si .usta, n insta"ilitatea ei, lipsa lui $e c%n$itie. !i nu este
ca si cum el s-ar =.ra"i> cu t%t timpulH
8aca t%t ce =este> nu m-ar &ace sa su&ar, %are cum as su&eri sa
&iuH !i &ara e<cesul "alsamic al $urerii, cine-ar sup%rta %sn$a la
(iataH 8ar ncarcat si pri.%nit $e ea, te ras&eti ntr-un a(nt &une"ru
spre nemurire, spre (esnicia muririi ' numita si (iata...
8%rul $e a muri e<prima une%ri numai % su"tilitate a %r.%liului
n%stru? (rem, a$ica, sa ne &acem stapni pe surpri*ele &atale ale
(iit%rului, sa nu ca$em (ictime ale $e*astrului esential.
!ntem superi%ri m%rtii $%ar n $%rinta $e-a muri, caci ne murim
m%artea train$. Cn$ aceasta si ras&ata n tine lipsa ei $e mar.ini,
clipa &inala nu-i mai mult $e un accent mel%$i%s. Este % lipsa $e
mn$rie creaturala n a nu-ti %&eri inima ist%(irii (%luptu%ase a
m%rtii. 8%ar stin.n$u-te nencetat % stin.i n tine, i re$uci $in
in&init. Cel ce n-a cun%scut intimitatea m%rtii nainte $e-a muri,
min%r s&rsitului, se r%st%.%leste umilit n necun%scut. El sare n
(i$: pe cn$, prins n %n$ulatia muririi, luneci n m%arte ca spre tine
nsuti.
Cn$ stii ce-i .ustul m%rtii, nu mai p%ti cre$e c-ai trait (re%$ata
&ara sa-l cun%sti... sau c-ai trecut cn$(a cu %c-ii nc-isi prin
$ulceata peisaJel%r $e a.%nie. Ce n(i%rare ciu$ata ti $esc%pera
(er$eturile stin.erii si n&l%rirea suspinel%r &ara $e capatK 4ururi
tnar n amur.uri, ntremat n s&rsituri, cautn$ ntin$erile m%rtii
&iin$ca (iata nu-i $estul $e-ncapat%are si ncetinin$u-ti rasu&larea ca
*.%m%tul (ietuirii sa nu ac%pere $epanarile (isului &inalK
!nt $upa-amie*e $e t%amna $e % att $e melanc%lica nemarmurire,
nct ti se %preste respiratia pe ruina timpului si nici un &i%r nu mai
p%ate nsu&leti *m"etul mpietrit pe a"senta eternitatii. !i atunci,
ntele. % lume p%st-ap%caliptica...
/n 8umne*eu nu tre"uie (a*ut mai mult $e % terapeutica n c%ntra
%mului.
8e c-inurile iu"irii te p%ti scapa $i*%l(n$u-le n mu*ica. /n
&elul acesta, si pier$ ntr-% imensitate (a.a taria l%r &ier"inte.
Cn$ pasiunea-i prea intensa, sinu%*itatile Ua.neriene % $estrama
n in&init si-n l%cul c-inului precis te le.eni (ap%r%s ntr-%
$is%lutie %ri*%ntala, te-ntin*i t%mnatic pe $esertul unei mel%$ii...
Pa.ner ' mu*ica a nes&rsitei nempliniri ' se ac%r$a suspinului
ar-itectural si cenusiu al 4arisului. Aici, piatra ascun$e un apus
mu*ical, plin $e re.rete si $%rinti..., iar stra*ile se ntlnesc spre
a-si mpartasi taine ce nu snt t%tusi straine unui %c-i ntristat. !i
cn$ a*urul mpn*it al 4arisului pare a-si &i c%n$ensat a"urii n
s%n%ritati, tala*uirea $e m%ti(e Ua.neriene se-ntlneste un$e(a cu
cerul.
!u&letul unei cate$rale .eme n surmenaJul (ertical al pietrei.
As (rea sa &iu mn.iat $e mini prin care p%ti strecura Aimpul...
...sau sa &iu plns $e %c-i smulsi $intr-un 4ara$is n &lacari.
A%t mai mult ma c%n(in. ca %amenii nu-s $ect %"iecte? "une sau
rele. Att.
!i eu snt %are mai mult $e un %"iect tristH Cta (reme su&eri, nu
$e a trai printre %ameni, ci $e a &i %m, cu ce $rept ai &ace $in
nelinistea ta % culmeH O materie careia i e rusine $e ea nsasi ramne
t%t materie... !i cu t%ate acestea...
/ntr-% lume $e maracini, parca snt % salcie ce-si pln.e cren.ile
spre cer.
Cn$ mintea s-a %prit, $e ce mai "ate %are inimaH
!i (er$ele putre$ al %c-il%r spre ce se mai $esc-i$e cn$ sn.ele a
%r"itH
Ce ne.ura spinteca maruntaiele si ce *i$uri se $arma n tesuturiH
!i %asele spre cine urla n (a*$u-, si (a*$u-ul $e ce-mi apasa
m-nirea .ra"ita nspre nimicH
!i ce c-emare spre nec mi mpin.e .n$urile spre ape m%arteH
8umne*euleK pe ce &rn.-ie sa urc spre tine, ca $e nepasarea ta
sa-mi s&arm trup si su&letH
Oamenii nu traiesc n ei, ci n altce(a. 8e aceea au pre%cupari. !i
le au &iin$ca n-ar a(ea ce &ace cu a"senta l%r $e &iecare clipa. Numai
p%etul este cu el si n el. !i lucrurile nu-i ca$ t%ate perpen$icular
pe inimaH
Cine n-are sentimentul sau nc-ipuirea ca realitatea ntrea.a
respira prin el nu "anuieste nimic $in e<istenta p%etica.
A-ti trai eul ca uni(ers e secretul p%etil%r ' si mai cu seama al
su&letel%r p%etice. Acestea ' $intr-% pu$%are ciu$ata ' m"ln*esc prin
sur$ina simtirea, pentru ca % ncntare &ara mar.ini si &ara e<presie
sa se prelun.easca nencetat ntr-un &el $e nemurire (isat%are,
nen.r%pata-n (ers. Nimic nu uci$e mai mult p%e*ia launtrica si (a.ul
mel%$ic al inimii ca talentul p%etic. !nt p%et prin t%ate (ersurile ce
nu le-am scris...
O"se$at $e el nsusi, p%etul este un e.%ist: un uni(ers e.%ist. El
nu-i trist, ci lumea t%ata-i trista-n el. Capriciul lui ia c%ntur $e
emanatie c%smica. Nu-i p%etul punctul celei mai sla"e re*istente prin
care lumea $e(ine transparenta ei nsesiH !i nu-i natura "%lna(a-n elH
Fn uni(ers atins ' si-au aparut p%etii...
Cum sa nu su&eri $e a &i %m, pri(in$ murit%rii .&in$u-si
$estinulH
Cn$ (%m (ietui cu sentimentul ca n curn$ %mul nu (a mai &i %m,
atunci (a ncepe ist%ria, a$e(arata ist%rie. 4na acum am trait cu
i$ealuri, $e aici nc%l% (%m trai a"s%lut, a$ica &iecare se (a nalta
n pr%pria lui sin.uratate. !i nu (%r mai &i in$i(i*i, ci lumi.
A$am a ca*ut n %m: n%i (a tre"ui sa ca$em n n%i nsine, n limita
n%astra, la %ri*%ntul n%stru. Cn$ &iecare (a respira la mar.inea lui,
ist%ria s-a nc-eiat. !i asta-i a$e(arata ist%rie. !uspen$area
$e(enirii n a"s%lutul c%nstiintei. /n su&letul %mului nu (a mai a(ea
l%c nici % cre$inta. 3%m &i prea maturi pentru i$ealuri. Atta (reme
ct ne mai a.atam $e $e*na$eJ$i si $e ilu*ii, sntem ireme$ia"il
%ameni. Apr%ape nici unul n-am reusit sa stam $repti n &ata lumii si a
nimicului. !ntem %ameni, in&init %ameni? caci nu simtim nca ne(%ia $e
su&erintaH
A &i =murit%r> nseamna a nu putea respira &ara setea $e $urere.
Ea-i %<i.enul in$i(i$ului si (%luptatea ce se interpune ntre %m si
a"s%lut. =8e(enirea> ' implicatia ei...
8e nu mi-ar placea sa n.riJesc "ln$ er%rile si $e n-as atipi
c%nstiinta prin $ulci nselaciuni, un$e-ar $uce % (e.-e nemil%asa
ntr-% lume nemil%s n.ustaH
Nici % ne"unie nu m-ar c%ns%la $e putinul lumii, n clipele n care
inima e % &ntna sarit%are ntr-un $esert.
E<perienta %m a ratat. El a $e(enit % n&un$atura, pe cn$ un ne-%m
e mai mult? % p%si"ilitate.
4ri(este un =semen> a$nc n %c-i? ce te &ace sa cre*i ca nu mai
p%ti astepta nimicH Orice %m e prea putin...
Ce este teama $e m%arte, $e ntuneric, $e ne&iinta, &ata $e teama
$e tine nsutiH !i e<ista %are altaH Nu se re$uc t%ate la eaH Frtul
nes&rsit al (ietuirii si plictiseala lucruril%r ce $e(in sau nu $e(in,
.r%a*a unei lumi urnite n sine si uruiala timpului n simtiri
.in.ase ' $e un$e pleaca ele, $aca nu $in &i%rul care ne nstrainea*a
$e n%i nsine n miJl%cul n%struH Ca si cum %riun$e ai mer.e n-ai $a $e
ce(a mai rau ca tine, ca tu esti raul care se "%lteste $easupra lumii,
ca nu p%ti &i cu tine &ara sa &ii mp%tri(a taK 4esterile ascunse snt
mai putin n&i%rat%are $ect .%lul pe care ti-l $esc-i*i $e cte %ri
ti %c-esti su"teran &iinta. Ce nimic se casca n sm"urele tau, $e
teama te apara $e nen$urarea taH Mai p%ti tu ramne cu tineH 8e ce
ar"%rii mai *aresc spre cer si nu-si nt%rc &run*ele ca sa-ti ascun$a
ntristarea si sa-ti n.r%ape teamaH
3a $esci&ra cine(a cn$(a $rama $e a &i ne(%it sa tra$uci $ialectic
lacrimile, n l%c sa le lasi sa cur.a-n (ersH
!i sti-(a cine(a (re%$ata cte pie$ici tre"uie $%rintel%r ca sa
i*(%rasca .n$ul, cte n&rn.eri c%sta nmu.urirea cu.etuluiH !i ce
t%amna a tineretii este spiritulK
8%amneK $e*lea.a-ma $e mine, ca $e miresmele si $e miasmele lumii
m-am $e*le.at $e mult. !pre % cainta plina $e cntec nalta-mi cu.etul
si nu ma mai lasa (ecin mie, ci ntin$e-ti $eserturile tale ntre inima
si .n$ul meu. Au nu (e*i tu (raJmasul $u- al s%artei mele, ursita
"lestemel%r si plnsuluiH
Ce ru.i .asi-(%i pentru tine, M%snea. neputinci%s, si $in ce
ist%(iri ri$ica-(%i un urlet spre nepasarea taH 8ar cine-mi spune ca
snt si eu "atrn, mai "atrn ca tine, ca inima mi-e mai carunta $ect
"ar"a taH
8e-as $a $rum sl%"%$ .lasuril%r mele, pe ce melea.uri ne-ar mai
ntlni .n$ulH Au nu (e*i, 8%amne, ca unul $in altul ne (%m sa(rsi,
meniti r%st%.%lirii: caci nici tu si nici eu n-am nasc%cit un rea*em n
a&ara $e n%iH
3%it-am sa ma "i*ui pe tine ' si-am ca*ut: (%it-ai sa te "i*ui pe
mine si n-ai mai a(ut ce ca$eaK
4%e*ia, &ata $e &il%*%&ie, repre*inta un plus $e intensitate, $e
su&erinta si $e sin.uratate. E<ista t%tusi un m%ment $e presti.iu
pentru &il%*%&? cn$ se simte sin.ur cu ntrea.a cun%astere. Atunci
ra*"at suspinele n L%.ica. 8%ar % maretie &une"ra mai p%ate &ace
i$eile (ii.
8umne*eu este m%$ul cel mai &a(%ra"il $e a ne $ispensa $e (iata.
Cinicii nu snt nici supra- si nici su"-%ameni, ci p%st-%ameni.
AJun.i sa-i ntele.i si c-iar sa-i iu"esti, cn$ ti scapa $in c-inul
a"sentei tale % marturisire a$resata tie sau nimanui? am &%st %m si
acuma nu mai snt.
Cn$ n tine nu mai e nimeni, nici c-iar 8i%.ene, si esti (acant
pna si $e (i$ si urec-ile nu-ti mai tiuie $e neant...
R%mantismul .erman ' sau (remea n care nemtii cun%steau
.enialitatea sinuci$erii...
Cn$ te apr%pii $e 8umne*eu prin rautate si $e (iata prin um"re, la
ce p%ti aJun.e $aca nu la % mistica ne.ati(a si la % &il%*%&ie
n%cturnaH
Cre*i &ara sa cre*i si traiesti &ara sa traiesti... 4ara$%<ul l
re*%l(i ntr-% $ui%sie nsn.erata, ntarit $e amur.uri si cernit $e
aur%re.
3raJit $e surmenaJul cun%asterii, $%ar ntr-un tr*iu aJun.i sa
resimti imensa %"%seala ce urmea*a ins%mniei spiritului. !i atunci
ncepi sa te tre*esti $in cun%astere si sa %&te*i $upa &armecele
%r"irii.
Cum .n$ul rasare n pa.u"a carnii, cum %rice .n$ este un (iciu
p%*iti(, pris%sul spiritului ne n$eamna spre antip%$ul lui. Asa apare
$%rinta tainica a uitarii si (raJmasia cu.etului mp%tri(a cun%asterii.
Omul este att $e alipit $e (i$ul e<istentei, ca pentru el si-ar $a
%ricn$ (iata, si att $e m"i"at $e in&initul plictiselii, nct
martiraJul (ietuirii l su&era ca pe un $eliciu.
Cu ct esti mai lamurit $e putinul t%tului, cu att te atase*i mai
mult $e el. !i m%artea-ti pare prea putin ca sa-l sal(e*i. Numai ast&el
se e<plica $e ce reli.iile snt n c%ntra sinuci$erii. Caci t%ate
ncearca sa $ea un sens (ietii n clipa n care ea-l are mai putin. Ele
snt n esenta att? un ni-ilism mp%ti(a sinuci$erii. Orice mntuire
i*(%raste $in re&u*ul ultimel%r c%nsecinte.
)ara patimile tul"uri ale mu*icii, ce-am &ace %are cu simtirea
cali.ra&ica a &il%*%&il%rH
!i ce-am &ace cu timpul al", .%lit si $e*"inat $e (iata, cu timpul
al" al plictiseliiH
Nu iu"esti mu*ica $ect pe lit%ralul (ietii. Cu Pa.ner asisti
atunci la % cerem%nie a clar%"scurului, la % c%sm%.%nie a su&letului,
iar cu M%*art la &l%rile 4ara$isului (isn$ alte ceruri.
Orice $e*na$eJ$e este un ultimatum lui 8umne*eu.
Neurastenia-i la %m ceea ce-i $i(initatea la 8umne*eu.
,n$urile % ster. $in lume, iar simturile % iau ra*na spre cer.
Fn$e &u.e mintea, $e ma-m"at $e lipsa mea, $e lipsa mea si-a lumiiH
8%amneK mic esti pentru $e*astrul &iil%r taiK /n tine nu-i l%c sa ne
a$ap%stim .r%a*a, caci tu n-ai l%c $e .r%a*a taK !i ma (%i ascun$e
iarasi n inima, pra&uita $e amintirea meaK
Nu-i etern $ect ceea ce n-are nici % le.atura cu a$e(arul.
)emei ' a car%r (italitate nu le permite mai mult $e un surs...
QacTueline 4ascal sau Lucile $e C-ateau"rian$. Ce "ine ca nu e n
putinta (ietii sa ne $esprin$a $e melanc%lieK
Qe mCen$%rmirai $Cun s%mmeil $e m%rt sur ma $estin9e. Lucile#
Lumea e sal(ata $e cele cte(a &emei care au renuntat la ea.
Anemia este n&rn.erea prin sn.e a timpului.
8e-as trece lacrimile prin sita, $e-as pune la teasc plnsurile, ca
$in $r%J$ia l%r sa-mi %tra(esc cre$intele, su" un cer &u.arK
Nimic nu e<prima mai c-inuit%r $eceptiile unui su&let reli.i%s ca
$%rul $e %tra(uri. Ce &l%ri (enin%ase, ce a$%rmit%are cru$e sa ne
(in$ece $e m%lima n&i%rat%arei luminiH !i ce (i&%r $e cainta sa ne
$escarce su&letul la mar.ini $e &ireH
Aimpul e un an%timp al (esniciei: % prima(ara &une"ra a
eternitatii.
8esprin$erea &iintel%r $in -a%sul initial a creat &en%menul
in$i(i$uatiei, a$e(arata stra$uinta a (ietii spre luci$itate. Ca un
stri.at $upa c%nstiinta s-au n&iripat alcatuirile in$i(i$uale si
&iintele trium&au n e&%rtul l%r $e a se $etasa $in c%n&u*ia t%tului.
Cta (reme %mul a ramas &iinta si numai att, in$i(i$uatia nu $epasise
ca$rele (ietii, caci el se spriJinea n t%t si era t%t. 8ar a(ntul
spre sine nsusi, sc%tn$u-l $in centrul &irii, i-a creat ilu*ia unui
in&init p%si"il n .ranitele in$i(i$uale. !i ast&el %mul a nceput
sa-si piar$a limita, si in$i(i$uatia a $e(enit %sn$a. Aici re*i$a
maretia lui $urer%asa. Caci &ara cursul a(entur%s al in$i(i$uatiei, el
n-ar &i nimic.
/nt%cmai ca %c-ii e(reil%r, (iata are ce(a m%rt si a.resi( n
acelasi timp.
Cn$ n-ai masura n nimic, te mas%ri cu 8umne*eu. Orice e<ces ni-l
apr%pie. Caci El nu-i $ect incapacitatea n%astra $e a ne %pri un$e(a.
A%t ce n-are mar.ine ' iu"irea, &uria, ne"unia, ura ' e $e esenta
reli.i%asa.
Melanc%lia-i ne"unie n sensul n care par&umul e stare an%rmala.
Ne(%ia $e a te sa(rsi n 8umne*eu nu-i altce(a $ect $%rinta $e
a-ti muri m%artea pna la capat, $e a nu te s&rsi supra(ietuit $e
(iata ce n-ai trait-%. )rica $e a nu &i murit $e t%t &ace m%artea att
$e n.r%*it%are. Lnce*im $upa (esnicia n 8umne*eu, $in teama $e a nu
&i (ii cn$ sntem e<teri%r str(uri. 8ac-am asteptat pentru a ne naste
% eternitate, tre"uie s-asteptam alta pentru a muri.
Cum su" %c-iul melanc%lic si pietrele par a (isa, *a$arnic am cauta
&ara el n%"lete n &ire.
Melanc%lia e<prima t%ate p%si"ilitatile $e cer ale pamntului. Nu-i
ea apr%pierea cea mai n$epartata $e A"s%lut si nu-i ea % reali*are a
$i(inului prin &u.a $e 8umne*euH /n a&ara ei, ce-am putea %pune
4ara$isului, cn$ $e lume nu ne mai lea.a $ect &aptul $e a trai n ea
si .%lul p%*iti( al inimii.
A(antaJul neantului &ata $e eternitate este ca nu p%ate &i patat $e
timp. 8e aceea se asemuieste el *m"etului melanc%lic.
!peci&icul s%artei umane se epui*ea*a n presti.iul meta&i*ic al
c-inului.
Omul tre"uie sa su&ere pna la scr"a $e su&erinta si $e el nsusi.
!a nu &ie 8umne*eu starea $e eu a neantuluiH
/n n%ptile $e (e.-e si-n %rice n%apte, nu mai respiram n timp, ci
n amintirea lui, precum n miJl%cul luminii care ne raneste nu mai
traim n n%i, ci n amintirea n%astra.
Melanc%lia e sin.urul sentiment care $a $rept %mului la maJuscula.
8in atipirea simturil%r si pri(e.-erea cu.etului si cristali*ea*a ea
ar%ma (isat%are, &ara $e care n-am mai pri(i spre n%i &ara remuscarea
$e-a nu &i murit n 8umne*eu.
Otra(a $eliciil%r amare ale &iintarii ia .las n ia$ul mu*ical al
sn.elui, $in a"urii caruia se nalta miresmele ei &une"re.
4lictiseala care ne asteapta n (iit%r ne n.r%*este mai mult $ect
%rice .r%a*a a clipei $e &ata. 4re*entul n sine ne $e*(aluie (iata
placut insup%rta"ila.
Ne"unia este intr%$ucerea sperantei n l%.ica.
Maretia (%luptatii purce$e $in pier$erea mintii. 8e n-am simti ca
nne"unim, se<ualitatea ar &i % mur$arie si un pacat.
Ne(%ia $e %tra(uri sa nu &ie un .ust ne.ati( al eternitatiiH
Altcum, $e ce ne *(rc%lim n "ratele unui $ia(%l $i(in, cn$ setea
$e-a ne %tra(i ne %tra(este .n$ulH
8%rul $e (eninuri este % cri*a a imanentei? un ma<imum $e
transcen$enta cu miJl%acele lumii. ' 8ar t%ate la%lalta snt prea sla"e
ca sa ne n(enine*e $e % alta lume pna la a ne uita (eninul. Cn$ (a
crapa %$ata &ierea spirituluiH
...!i ce recun%scat%ri tre"uie sa &im cerului ca este % %tra(a ce
nu se mai .ata, si ce a$%ratie tre"uie sa a(em pentru (eninul
inepui*a"il al lui 8umne*euK Ce-am &ace $e nu i-am s%r"i $r%J$ia n
%rice (e.-eH !i un$e am &i, $e nu ne-am tr pe &un$urile luiH
A"senta $in lume a &emeil%r $e*ama.ite le mprumuta nemarmurirea
unei lumini s%li$i&icate.
Omul $epin$e $e 8umne*eu n &elul n care acesta $epin$e $e
8i(initate.
A%tul se "alaceste n neant. Iar neantul n el nsusi.
Ostenit $e a sc%"%r clipa $e clipa $in 8umne*eu... !i lipsa
aceasta $e p%pas, numita =a trai>...
Nu te ist%(esti n munca, neca* si ca*na, ci n cainta um"letului
prin lume, cu um"ra lui 8umne*eu n spate. Nimic nu e mai pr%priu
&apturii ca %"%seala.
Cum mi se $espica $u-ul si mi se clatina cu.etulK Cine sa-mi stin.a
ne.ura sen*uala $in sn.e si (uietul aiurit $in %aseHK
A%ti serpii tra. $e m%arte n nserarile sn.elui si-n (a.aunile
mintii. !i nici un $em%n care sa le %preasca a.%nia sau sa
le-n$ulceasca *(rc%lirile ntr-un trup nc-inat nimiciriiK
4arc-as &i % "uruiana *(rlita la mar.ini $e lume, su" care se
(aita s%prle $ementeK
/n patima (i$ului, $%ar *m"etul cenusiu al cetii mai nsu&leteste
$esc%mpunerea mareata si &une"ra a .n$ului.
Fn$e snteti (%i, ceturi cru$e si ama.it%are, $e nu (a rasturnati
nca pe % minte mpaienJenitaH /n (%i as (rea sa-mi s&sii amarul si
sa-mi ascun$ % spaima mai (asta ca amur.ul plutirii (%astreK
Ce N%r$ mi se lasa-n sn.eK
A &iH O lipsa $e pu$%are.
Aerul mi pare % mnastire n care Ne"unia e staret.
A%t ce nu-i &ericire este un minus $e iu"ire.
Omul nu p%ate crea nimic &ara % p%rnire tainica $e a se $istru.e. A
trai, a te a&la nlauntrul e<istentei nseamna a nu putea a$au.a nimic
(ietii. Cn$ nsa esti n a&ara $e ea, apucat pe % cale primeJ$ia%sa,
urmarit $e scan$alul nentrerupt al &atalitatii, r%s $e mn$ria
$isperata a implaca"ilei ursiri, $esc-is prima(aratic pra"usirii, cu
%c-ii tintuiti n crima si n ne"unie sau n(inetiti $e p%(ara
maretiei ' atunci ncarci (iata $e t%t ce-n tine n-a &%st ea.
8in c-in se naste t%t ce nu-i e(i$enta.
N-ai s%arta $ect n &uria ire*isti"ila $e-a-ti macina re*er(ele
&iintei, atras (%luptu%s $e c-emarea pr%priei ruini. 8estin nseamna a
lupta $easupra sau alaturi $e (iata, a-i &ace c%ncurenta n pasiune,
ra*(ratire si su&erinta.
8e nu simti ca-n tine si-a ratacit $rama un 8umne*eu necun%scut, ca
&%rte %ar"e, crescute-n (raJa n$urerarii, se-nlantuie pe &lacari
tremurat%are, rasarite $in attea &%curi ne(a*ute ' ce nume-ti p%ti tu
$a ca sa nu &ii t%tiH
Ceea ce nu-i $urere n-are nume. )ericirea este, $ar nu e<ista. 4e
cn$ n $urere, &iinta atin.e un par%<ism e<istential ' n a&ara &irii.
Intensitatea su&erintei este un neant mai e&ecti( $ect e<istenta.
8%amne, $e-as putea s&arma astrii, ca sclipirea l%r sa nu ma mai
mpie$ice sa m%r n tineK !i %asele mele a&la-(%r %$i-na n lumina taH
Arata-ti ntunecimile, sc%"%ara-ti n%ptile ca-n ele sa-mi ase* tarna
spaimel%r si carnea $e&uncta $e na$eJ$iK !icriu &ar-$e-nceput, asa*a-ma
su" ne.rul cerului tau si stelele &i-(%r cuie pe ac%perisul meu si-al
tauK
Fna este sa $esc%peri pe 8umne*eu prin neant, si alta sa $esc%peri
neantul prin 8umne*eu.
Nimic nu se e<plica, nimic nu se $%(e$este, t%tul se (e$e.
Ce-i un artistH Fn %m care stie t%t ' &ara sa-si $ea seama. Fn
&il%*%&H Fn %m care-si $a seama, $ar nu stie nimic.
/n arta se p%ate %rice: n &il%*%&ie... 8ar ea nu-i $ect
$e&icienta instinctului creat%r n &%l%sul re&le<iei.
N%n&il%*%&ie? i$eile se su&%ca $e sentiment.
1%lile snt in$iscretii $e eternitate ale carnii.
8e cte %ri ma ispiteste ameteala, mi pare ca n.erii si-au rupt
aripile $in tarii ca sa-mi &aca (nt $in lume.
Ce rana mi s-a $esc-is, ca % prima(ara nea.ra, si-mi n(er*este
simturile cu mu.uri &une"riH Ce n.er, cu ce arme, mi-a nsn.erat
se(aH !au 8umne*eu mi-a nt%rs "lestemeleH
Orice %cara la a$resa Lui se nt%arce mp%tri(a celui ce a spus-%.
Caci $istru.n$u-L, ti-ai taiat crean.a $e su" pici%are. Ai *$runcinat
tariile: ti-ai *$runcinat taria.
Fra mp%tri(a lui 8umne*eu pleaca $in scr"a $e tine nsuti. /l
uci*i pentru a-ti masca pra"usirea.
R%stul %mului este sa preia su&erinta lui 8umne*eu. Cel putin $e la
crestinism nc%ace.
Reli.i%s e acel ce se p%ate lipsi $e cre$inta, $ar nu $e 8umne*eu.
4entru ce minile nu se ntin$ spre ru.aciune, minile $e murit%ri,
ca sa-mi spriJin pe ele m-nirea $raceasca si spaima asasinaH !i
pietrele, $e ce nu-mi suspina .r%a*a si %"%seala spre un cer nlemnit
$e pr%pria lui lipsaH Iar tu, Natura, ce plnsuri mai astepti $e nu te
ra*(ratesti cu ru.i si cu "lestemeH !i (%i, %"iecte &ara su&let, $e ce
nu urlati s%arta (raJmasa a su&letuluiH !au (reti sa m%ara
r%st%.%lin$u-se pe (%i, pe (%i care nu cun%asteti &rica $e a $e(eni
%"iectH !i nici % stnca nu *"%ara spre "%lti ca sa-ti cerseasca
n$urareaK
4e (remuri, lucrurile se ru.au pentru murit%ri si marile $e(eneau
&uri%ase pentr-un su&let. A*i, t%ate m%r si stelele nu mai ca$ n mari
si marile nu se mai repe$ spre stele. 8%ar su&letul ti mai nalta
a.%nia spre ntin$eri n(inse si spre leacurile m%rtii.
/n ultima etapa a spaimei, ti (ine sa-ti ceri scu*e $e la
trecat%ri, $e la ar"%ri, $e la case, $e la ape si $e la t%t ce a murit
si n-a murit.
Cea $in urma $espartire, cel $in urma sarut $at acestui uni(ers,
mai m%rt $ect un m%rt iu"it.
Ma (a scu*a cine(a c-am &%stH 8e-as a(ea .enunc-i ca Alpii, sa-mi
cer iertare %amenil%r si $epartaril%rK
Cine n-a a(ut sentimentul ca pentru el t%ata lumea ar tre"ui sa se
%m%are si ca el ar tre"ui sa se %m%are pentru t%ata lumea ' acela n-a
trait nici%$ata.
Er%ismul c%nsista n a (%i sa m%ri, $ar si n a (%i sa traiesti
atunci cn$ &iecare *i te apasa mai rau ca % eternitate. Cine n-a
su&erit $e insup%rta"ilul (ietii n-a trait nici%$ata.
Cu ultimele picaturi $e sn.e, melanc%lia (a $escrie un semn $e
ntre"are pe % inima pali$a. Caci la ce-ar mai n.r%pa % inima
su"teranaH
Cn$ p%rti pe umeri t%ate Qu$ecatile $in Frma...
Luci$itatea este un (accin c%ntra (ietii.
Are"uie sa &i ncercat multa (reme $%rinta $e a muri, ca sa cun%sti
$e*.ustul $e m%arte. !atul $e patima s&rsitului, aJun.i la antip%$ul
&ricii $e a te stin.e. 8esi m%artea, ca si 8umne*eu, $ispune $e
presti.iul in&initului, ea nu reuseste, precum nici El, sa mpie$ice
c-inul satietatii sau sa n$ulceasca p%(ara e<cesului si e<asperarea
intimitatii prelun.i. 8e n-am &i plicitisiti $e in&init, ar mai e<ista
%are (iataH Ce (italitate secreta ne separa $e a"s%lutH
8%ar sn.ele meu mai patea*a pal%area lui 8umne*eu... /mi (ei
ierta Au str%pii ntristarii si ai ne"unieiH#
!nt $ureri $e care nu m-ar putea c%ns%la $ect $isparitia cerului.
/n n%pti in&inite, timpul se urca n %ase si ne&ericirea mu*ea*a n
(ine. !i nici un s%mn nu %preste i.rasia temp%rala si nici % aur%ra
nu-m"ln*este &ermentarea c-inului.
=!u&letul> si e<tra.e (italitatea $in patimi ce cl%c%tesc $urer%s,
iar =inima> e un sn.e napastuit. ,ustul m%rtii sa nu &ie % sete $e
cru*ime si pe care, $in $ecenta, ne-% satis&acem asupra n%astraH Nu
(rem sa murim pentru a nu %m%rH
=4r%&un*imea> e % cru*ime secreta.
Ae ntre"i $e ce un "eti( ntele.e mai multH )iin$ca "etia-i
su&erinta.
8e ce un ne"un (e$e mai multH )iin$ca ne"unia-i su&erinta.
8e ce un sin.uratic simte mai multH )iin$ca sin.uratatea-i
su&erinta.
!i $e ce su&erinta stie t%tulH )iin$ca-i !pirit.
8e&ectele, (iciile, pacatele nu ne $esc%pera laturi ascunse ale
&irii prin &ul.erarile $e placere, ci prin s&sierea carnii si a
$u-ului, prin re(elatiile ne.atiil%r. Caci t%t ce-i ne.ati( e ispasire
si ca atare cun%astere. O &iinta care ar sti t%tul ar &i un &lu(iu $e
sn.e. 8umne*eu, $ispunn$ $e prea multa $urere, nu mai apartine
timpului. El e % -em%ra.ie pe $imensiunea eternitatii. /nsn.erarea lui
ncepe $in ntia clipa &u.ara $in Neant.
Cel ce ri$ica (iata cui(a este mnat $e % &urie pat%l%.ica a
cun%asterii, c-iar $aca m%ti(e mesc-ine i ascun$ m%"ilul secret.
Criminalului i se $e*(aluie taine ce n%ua ne ramn straine. 8e aceea le
plateste el asa $e scump. Fnul $in m%ti(ele pentru care s%cietatea
e<ecuta pe asasin este acela $e a nu-i ac%r$a satis&actiile unui
in&init al remuscarii. A-l lasa n (iata este a-i ac%r$a li"ertatea $e
a ne ntrece. A$ncimile raului c%n&era % superi%ritate iritanta. !e
prea p%ate ca %amenii sa &i a$%rat pe 8umne*eu $in .el%*ie pe 8ia(%l.
/n stra&ul.erarea c%smica a c%nstiintei, cerul se risipeste-n
mel%$ie, urmat $e munti, $e ar"%ri si $e ape. !i n&ricat $e a"s%lutul
clipei, Rec(iemul su&letului este un nau&ra.iu si % aure%la.
Nu e ca si cum % ne.ura $in alta lume ne-ar (isa (iataH
8epanarea launtrica a m%rtii este ceata ri$icata la principiu
meta&i*ic.
O cate$rala e ma<imum $e sensi"il al cetii. Ne.ura s%li$i&icata.
E<ista n %m % $%rinta tainica $e remuscare, ce prece$e Raul, ce-l
creea*a. )ara$ele.ea, (iciul sau crima i*(%rasc $in &ramntarea ei
ascunsa. O$ata actul c%nsumat, ea apare n c%nstiinta clar si $e&init,
pier*n$u-si $in $ulceata (irtualitatii.
Ar%ma remuscarii ne mna spre rau, ca un $%r $e alte &a.asuri.
Fn su&let care are spatiu pentru 8umne*eu tre"uie sa ai"a pentru
%rice. ' !a nu plece $e aici ne(%ia $e a ne marturisi unui cre$inci%s
ultimele nelinisti si tul"urariH Ce ne &ace sa cre$em ca el nu p%ate sa
nu ne ntelea.aH Ca si cum cre$inta-n 8umne*eu ar &i un (iciu
$inlauntrul caruia t%tul ne p%ate &i scu*at sau un a"u* &ata $e care
t%tul e le.itimat. !au ca, prin 8umne*eu nemaiapartinn$ pamntului,
%rice crima n lume ne p%ate &i iertata.
Fnui cre$inci%s nimic nu tre"uie sa-i scape? scr"a, $e*na$eJ$ea,
m%artea.
Oamenii ca$ spre cer: caci 8umne*eu e un a"is pri(it $e J%s.
Re(elatia su"ita? a sti t%t si &i%rul care-i urmea*a? a nu mai sti
nc%tr%. 8e%$ata, .n$urile au $espletit uni(ersul si %c-ii s-au %prit
n *acamintele &irii.
Aimpul si-a pier$ut respiratia. Atunci, cum ai masura (rteJul
luminii ce te inun$aH El pare a $ura cam ct a"senta a"s%luta a unei
secun$e.
8upa ast&el $e stra&ul.erari cun%asterea e inutila, spiritul se
supra(ietuieste, iar 8umne*eu $e(ine (acant $e $i(initate.
Cn$ ai $ilatat (iata la in&init, (%inta $e a te $istru.e emana
$intr-% sen*atie $urer%asa $e plinatate. Caci nu lnce*esti n $%rul
muririi $ect ntin*n$u-ti &iinta $inc%l% $e spatiul ei.
Ne.atia (ietii $in plenitu$ine este % stare e<tatica. Nici%$ata nu
ne stin.em $in (i$, ci $in preaplin.
Fn m%ment a"s%lut rascumpara .%lul tutur%r *ilel%r: % clipa
rea"ilitea*a % (iata. Or.asmul spiritului este scu*a suprema a
e<istentei. Asa ti pier*i $e &ericire mintile n 8umne*eu.
Minile pali$e snt un lea.an n care ti suspini (iata. )emeile nu
ni le-ntin$ $ect ca sa pln.em n ele.
Ceata e neurastenia aerului.
Acele .lasuri $in a&un$uri, pentru care ti-ar tre"ui accentul unui
I%( asasin...
Ce n.er ne"un cerseste cu &lasneta pe la % inima &ara p%rtiH ' !au
m-am $e*lipit $in su&erinta lui 8umne*euH
/n &ericirea si ne&ericirea n $ra.%ste, cerul, $e-ar &i $e .-eata,
n-ar putea $%m%li "etia ra*(ratita a sn.elui. M%artea-l ncal*este si
mai tare si miraJul (ietuirii se-n&iripa $in a"urii ei &une"ri.
A%ate apele au cul%area necului.
/n a*urul timi$ al $iminetil%r, pal%area att%r &emei, ce le-ai
iu"it sau nu, ti se %&era ca un pustiu n&l%rit .ustului m%rtal $e
nes&rsire.
8e ce n um"ra l%r in&initul ne pare apr%apeH )iin$ca n preaJma
&emeii nu mai e<ista timp. !i tul"urarea n%astra creste, $in cau*a ca
atin.em n lume % stare care $epaseste lumea.
Iu"irea este % aparenta intemp%rala: caci nu se suspen$a $e(enirea
n miJl%cul (ietiiH !nt m"ratisari, n care timpul e mai a"sent $ect
ntr-un astru m%rt.
8ra.%stea &iin$ % ntlnire $urer%asa si para$%<ala a &ericirii cu
$isperarea, el e prea nencapat%r e<cesului ei inuman. 8e aceea, $e
cte %ri te tre*esti $in iu"ire, pare ca ti-a putre*it timpul prin nu
mai stiu ce inima.
Ceea ce &ace pacatul superi%r (irtutii este un plus $e su&erinta si
$e sin.uratate, pe care nu-l ntlnim n =c%nstiinta mpacata> si nici
n =&apta "una>.
/n sine, el e un act $e in$i(i$uali*are, prin care te separi $e
ce(a? $e un %m, $e %ameni sau $e t%t. A &i sin.ur e % stare $i&u*a $e
pacatuire. 8in ea i*(%raste ne(%ia $e 8umne*eu, $in &rica $e sine
nsusi. 3irtutile nu ser(esc cerul.
8upa ce-ai .ustat nselaciunile (ietii, $eceptiile se ntin$ "ln$
ca unt$elemnul si &iinta se m"raca n splen$%rile e(anescentei.
...!i atunci re.reti $e-a nu &i cun%scut mai multe ilu*ii pentru a
te le.ana n amarul a"sentei l%r.
)ara sentimentul m%rtii, %amenii snt c%pii ' $ar cu el, ce mai
sntH
Cn$ stii ce-i s&rsirea, a &i nu mai are par&umul &irii. Caci
m%artea &ura mel%$ia (ietii. !i $in amn$%ua nu mai ramne $ect un
$e*astru n%cturn si mu*ical.
Cn$ ai cun%scut amaraciunile si $ulceata l%r, ti pare rau ca n-ai
$ect % inima $e s&armat.
Oare $e cn$ s-au mutat $eserturile n sn.ele %muluiH !i
sc-imnicii $e cn$ tipa-n el ru.ile spre naltimiH Ct se (%r mai "%ci
ntin$erile n un$uirea lui %tra(itaH !i cn$ (a nceta necul
%r%psitil%r n (alurile launtrice ale muririiH
8%amneK sin.urul tau martir? sn.ele %mului.
8aca m%artea n-ar ntrerupe c%ns%larile $%rului $e a muri...
8ar (ietii lipsin$u-i in&initul, cum am putea muri &ara capatH
Omul, scr"it $e sine nsusi, $e(ine un lunatic care-si cauta
pieirea n pustiurile lui 8umne*eu.
8e nu-ti pare ca esti aut%rul n%ril%r ce mpn*esc cerul, la ce mai
(%r"esti $e plictisealaH !i $e nu simti cum cerul se plictiseste n
tine, la ce mai pri(esti spre 8umne*euH
!nt (ul.are acele &ericiri care nu-ti tre*esc $%rinta $e-a muri.
Cn$ nsa uni(ersul $e(ine % spuma $e irealitate si e<ta*, si cerul se
t%peste n cal$ura inimii, $e cur.e a*urul pe spatiul ei nne"unit $e
imensitate ' atunci (%cile s&rsirii emana $in .l.irile plinatatii.
!i &ericirea $e(ine t%t att $e (asta ct ne&ericirea.
In&initul tre"uie sa &ie cul%area &iecarei clipe si, &iin$ca prin
(iata nu-l p%t %n%ra $ect prin cri*e, ri$ica-ma, M%arte, la presti.iul
lui nentrerupt si m"raca-ma n ins%mnia nes&rsiriiK A(ea-(%i lacrimi
pentru t%t ce n-am muritH
8ra.%stea e sin.urul m%$ &ecun$ $e a te nsela n ca$rul
a"s%lutului. 8e aceea, n iu"ire nu p%ti &i apr%ape $e 8umne*eu $ect
prin t%ate ilu*iile (ietii.
Cel ce s-a m%lipsit $e eternitate nu mai p%ate lua parte la ist%rie
$ect prin (%inta $e aut%$istru.ere. Caci, ntre semeni, nu esti
creat%r $ect pe pr%pria ruina.
Omul e sin.ura &iinta care s-a $e*m%rtit $in "etia timpului. !i
t%ata stra$uinta lui este sa reintre n el, sa re$e(ina timp.
4ri(ile.iul i*%larii n natura $eri(a $in ruptura c%nstiintei $e
$e(enire. 8%ar mer.n$ alaturi $e timp %mul e %m. 8e aceea, $e cte %ri
se plictiseste $e c%n$itia lui, clipele nu par $estul $e &lui$e si nici
$estul $e a$nci setei lui $e scu&un$are.
Cn$ mintea ti se-n$reapta nspre 8umne*eu, $e lume te mai lea.a
$%ar $%rinta $e a nu mai &i n ea.
!en*atia $e "atrnete eterna? a purta timpul n spate $e la ntia
lui clipa... Omul sta $rept numai pentru a-si ascun$e lui nsusi ct
este $e .r"%(it nlauntru.
4lictiseala? a nu mai a(ea cumpat n timp.
Inima e l%cul n care n%aptea se-ntlneste cu $%rinta $e-a muri,
spre a se ntrece-n nes&rsire...
Nici marile, nici cerul, nici 8umne*eu si nici lumea t%ata nu snt
un uni(ers. Numai irealitatea mu*icii...
Fitarea tama$uieste pe t%ti, a&ara $e acei ce au c%nstiinta
c%nstiintei l%r, &en%men $e luci$itate care te asa*a paralel
spiritului, ntr-% ultima $e$u"lare.
/n marea $i(ina, ar-ipela.ul uman nu mai asteapta $ect &lu<ul
&atal care sa-l nece.
4rin %r.%liu esti le.at peninsular $e 8umne*eu: i apartii si nu-i
apartii. Ai (rea sa &u.i $in El, $esi esti parte a Lui.
Elementele unei .e%.ra&ii ceresti...
Fn sin.ur lucru $urer%s e<ista n tristete? imp%si"ilitatea $e a &i
super&icial.
A &i mai =lenes> ca un s&nt...
4atima muririi rasare $in t%t ce n-ai iu"it si creste cu t%t ce
iu"esti, nct se prelun.este cu aceeasi cal$ura n .n$urile (raJmase,
ca si-n cele placute (ietii. Ea te cuprin$e-n plina stra$a, n *%ri, n
$upa-amie*e si-n n%pti, trea* sau atipit, ntre %ameni si $eparte $e
ei, n sperante si n a"senta l%r. )i%rurile ei ' asemenea unei
ascetice m"ratisari ' te t%pesc launtric ntr-un e<ta* nemplinit,
ascultn$ murmurul *a$arnic al %n$ulatiil%r sn.elui si s%aptele
n%stal.ice ale an%timpuril%r interi%are.
!i $e mi-as st%arce $in su&let % ic%ana a Raiului, ea ar $estainui
% lume n care &l%rile se-nc-i$ si se $esc-i$ n $%rinta $e-a muri.
!i-n care-as &i smerit .ra$inar al a.%niei l%r.
!nt &iinte pe care le traim att $e intens n n%i, nct e<istenta
l%r e<teri%ara $e(ine super&lua si rentlnirea l%r % peni"ila
surpri*a. A (ietui este % in$ecenta $in partea celui a$%rat. El tre"uie
sa ispaseasca ire(%ca"il .reul pe care altul l-a luat, train$u-l. Asa
se e<plica $e ce nu e<ista ratati mai mari $ect er%ii (irtuali si
&emeile a$%rate. Caci prin m%arte nu $e(in mai mult cei ce iu"esc, ci
cei iu"iti.
)aptul $e a &i %m este att $e imp%rtant si att $e nul, nct nu
p%ate &i sup%rtat $ect prin imensa nemn.iere nc-isa n aceasta
-%tarre. !a respiri n sentimentul ca-i mai re(elat%r a &i %m $ect
8umne*eu, ca-i $urer%s $e semni&icati( acest &iin$ si ne&iin$ al
s%artei %menesti, si t%tusi sa te *$r%"easca mar.inile (i*i"ile ale
unei $rame aparent inc%mensura"ileK
8e ce ratacirea umana e mai s&siet%are $ect cea $i(inaH 8e ce
8umne*eu pare a a(ea t%ate actele n re.ula si %mul, nici unulH Nu
&iin$ca acesta $in urma, &iin$ un .%lan ntre pamnt si cer, risca si
su&era mai mult $ect Cel ase*at n c%n&%rtul A"s%lutuluiH
Ce sa mai cauti printre murit%ri, cn$ tu cnti $in %r.a si ei $in
&luierH
)lautul mi p%arta parerile $e rau spre t%ate &emeile pe care le-am
nasc%cit n "anuiala n%stal.ica a alt%r lumi. !i t%t el mi $esc%pera %
e<istenta ce se s&arma $e t%ate clipele...
Are cine(a $reptul sa-si asculte pna la capat n.narile s%aptel%r
launtriceH
Cn$ ne apr%piem $e ultimele n%astre (%ci este ca % aut%$istru.ere
n cer..., % stare $e s&intenieI
As (rea sa m%r, $ar $e atta m%arte nu mai am l%c.
/ntr-un uni(ers n &lacari, ntunericul ar recur.e la a$ap%stul
si.ur al inimii.
Cn$ a"u*e*i $e tinerete, $in %m te p%menesti p%et. ' Cum p%ti sa
nu &ii nici unul, nici altulH ' 3%r"in$ n pr%*a $espre m%arte.
!urprins n plina *i $e .r%a*a $elici%asa a ametelii, cui sa i-%
atri"ui? st%macului %ri ceruluiH !au anemiei, ase*ata ntre ele, la
miJl%cul $e $rum al $e&icientel%rH
Esti trist cn$ nu mai ai $istanta $e sn.ele tau: $in lipsurile
lui emana par&umul meta&i*ic al Nimicului.
,reutatea unui a$e(ar se mas%ara e<clusi( $upa su&erinta pe care %
ascun$e. Ct ai patimit pentru % i$ee este sin.urul criteriu al
(italitatii ei.
=3al%rile> traiesc prin c-inul $in care s-au nascut: acesta %$ata
epui*at, ele si pier$ e&icienta, trans&%rmn$u-se n &%rme .%ale, n
%"iecte $e stu$iu, miscn$u-se n pre*ent ca trecut. Ce nu mai e
su&erinta $e(ine ireme$ia"il ist%rie. Ast&el se $%(e$este, nca % $ata,
ca (iata nu-si atin.e actualitatea ei suprema $ect n $urere.
Ori*%ntul &une"ru al cul%ril%r, al sunetel%r si al .n$uril%r ne
scal$a ntr-un in&init *ilnic. /n lumina lui s%lemna, plina $e un
s&rsit (ast, %rice am &ace la supra&ata n%astra se a$nceste ntr-%
.ra(itate incura"ila, ntr-att ca si clipitul $in %c-i $e(ine un
re&le< al A"s%lutului. !i nu n%i ne $esc-i$em pri(irile spre lume, ci
ea se $esc-i$e n pri(irile n%astre.
N%stal.ia m%rtii ri$ica ntre. uni(ersul la ran.ul mu*icii.
Isus a &%st prea putin p%et ca sa cun%asca (%luptatea m%rtii.
E<ista nsa prelu$ii $e %r.a care ne arata ca 8umne*eu nu-i asa $e
strain $e ea precum eram nclinati a cre$e: si &u.i care nu talmacesc
$ect .ra"a acelei (%luptati.
!nt mu*icieni ' ca C-%pin ' care n-au le.aturi cu m%artea $ect
prin melanc%lie. 8ar cn$ te a&li nlauntrul ei, mai ai ne(%ie $e (re%
miJl%cireH Atunci melanc%lia e mai repe$e sentimentul ce ni-l inspira
m%artea pentru a ne le.a $e (iata prin re.rete...
4resti.iul $e mister $elicat al Orientului $eri(a $in a$ncirea n
$%ua lucruri la care n%i participam $%ar literar? &l%rile si
renuntarea.
Eur%penii n-au imp%rtat numai seminte pentru aceasta lume, ci si
pentru cealalta.
Nimic nu este mai putin &rance* ca &eeria. Fn p%p%r inteli.ent,
ir%nic si luci$ si care nu-si permite sa c%n&un$e (iata cu para$isul,
nici atunci cn$ % cere u*ul le.itim al ama.irii.
)eeria e cea mai mn.iet%are s%lutie mp%tri(a pacatului.
4%p%arele n%r$ice n-au in(entat-% %are pentru a scapa $e .ustul amar al
acestuiaH !i nu e &eeria % &%rma $e ut%pie cu elemente reli.i%ase, $ar
mp%tri(a reli.ieiH ' para$%< $e&inin$ %rice ut%pie#.
Ara$ucn$ n apr%<imatiile imanentei % n%stal.ie a para$isului,
&eeria nu p%ate &i .ustata $e cei ce nu cun%sc aceasta n%stal.ie.
/n clipele-n care %c-ii se atintesc su"it si (i%lent spre cer,
t%ate stncile muntil%r nu i-ar putea *$r%"i...
Este atta %n%mat%pee n Pa.nerK Natura &iin$ inima.
Marea ras&rn.e mai repe$e lene(ia n%astra $ect cerul. Ce placut
ne lasam lin.usiti $e ntin$erile eiK
Nimic nu-i mai peni"il unui %m -arnic $ect in&initul. Fnui lenes e
sin.ura mn.iere.
8aca lumea ar a(ea mar.ini, cum m-as c%ns%la ca n-am &%st primarH
Intr%spectiile snt e<ercitii pr%(i*%rii la un necr%l%..
=Inima> $e(ine sim"%l pentru uni(ers n mistica si n ne&ericire.
)rec(enta ei n (%ca"ularul cui(a in$ica pna un$e acea &iinta se p%ate
$ispensa $e lume. Cn$ t%tul te raneste, nsn.erarile iau l%cul acelui
t%t. !i ast&el, ranile inimii nl%cuiesc cerul si pamntul.
!in.uratatea te trans&%rma ntr-un Crist%&%r C%lum" na(i.n$ spre
c%ntinentul pr%priei inimi.
Cte catar.e nu-ti cresc n sn.e, cn$ $e lume te lea.a numai
marileK 4e &iecare clipa m-as m"arca spre apusurile Aimpului.
Fn *m"et inepui*a"il, pe spatiul unei lacrimi...
Lene(ia mi se urca pna la cer. !i petrec % (acanta eterna n
a$ap%stul ple%apei $i(ine...
Oare 8umne*eu &ace ct MareaH 8e ce, cn$ snt "atut $e (aluri,
te%l%.ia mi se pare % stiinta a aparentel%rH
Marea ' (asta encicl%pe$ie a nimicirii ' e mai cuprin*at%are $ect
cerul ' "iet manual $e A"s%lut.
,n$urile pericul%ase snt prece$ate $e % sla"iciune &i*ica.
8iscretia c%rpului n &ata a t%t ce-i nelume.
)il%*%&ia nea(n$ %r.an pentru &rumusetile m%rtii, am luat-% cu
t%tii nspre p%e*ie...
8umne*eu n-a a(ut ne(%ie sa ne trimita calai, snt $%ar attea
n%pti &ara lacrimi... /n *%rile (ietii tremura um"rele m%rtii. Nu-i
lumina % -alucinatie a n%ptiiH
/ntre mine si %ameni se interpun marile n care m-am scu&un$at prin
.n$. A%t asa, ntre mine si 8umne*eu, cerurile su" care n-am murit.
Este atta risipa $e su&let n par&umuri, nct &l%rile par
nera"$at%are $e a-si $a $u-ul n 4ara$is. !i cn$ %amenii (%r pier$e
ic%ana acestuia, l (%r rec%nstitui atipin$ n inima unui par&um sau
p%t%lin$u-si simturile ntr-% pri(ire marita $e melanc%lie.
8upa ce A$am a $istrus r%sturile &ericirii, Raiul s-a pitulat n
%c-ii E(ei.
A%t ce nu i*(%raste $in pr%spetimea m-nirii e $e mna a $%ua. Cine
stie $aca nu ne .n$im la m%arte ca sa sal(am %n%area (ietiiK
/n sec%lul al M3III-lea &rance* nu s-a spus nici % "analitate.
)ranta a c%nsi$erat $e alt&el t%t$eauna pr%stia ca un (iciu, lipsa $e
spirit ca % im%ralitate. O tara n care nu p%ti cre$e n ce(a $ect
ni-ilist... !al%anele au &%st .ra$ini $e n$%ieli. !i &emeile, "%lna(e
$e $esteptaciune, suspinn$ n saruturi sceptice... Cine (a ntele.e
para$%<ul acestui p%p%r care, a"u*n$ $e luci$itate, nu s-a saturat $e
$ra.%steH Ce cai (a &i $esc%perit el nspre er%tica, $in $esertul
amaraciunii si al l%.iciiH !i ce l-% &i mnat, nati(, spre lipsa $e
nai(itateH /n )ranta e<istat-a (re%$ata (reun c%pilH
/n mu*ica, &rance*ii n-au creat mare lucru, &iin$ca au iu"it prea
mult per&ectiunea n lume. !i ap%i, inteli.enta e ruina in&initului si
$eci a mu*icii...
!nt pri(iri menite parca sa ne c%ns%le*e $e t%ate mel%$iile pe
care nu le-am au*it...
Cn$ (rei sa te rent%rci n 8umne*eu, n.-eata lumina $intre tine
si el. Omul su&era $e % prima(ara a ntunericului.
/n tristete, t%tul $e(ine su&let.
Cerul, trecn$ n nserari $e la al"astru la cenusiu, ilustrea*a n
mare $%liul inc%mplet al mintii.
Ne"unia-i un .ust cenusiu al ratiunii.
4entru a &i &ericit $e sin.uratate, ti tre"uie pre%cuparea
c%nstanta a unei %"sesii sau a unei "%li. 8ar n simturile marite-n (i$
$e plictiseala si n spiritul .%lit $e lume, i*%larea $e(ine apasat%are
si sear"a$a ' si *ilele par a"sur$e ca un sicriu spn*urat $e un cires
n&l%rit.
4lictiseala e sen*atia "%lna(ica%s $e clara a timpului ce te
asteapta, n care tre"uie sa traiesti si cu care n-ai ce sa &aci.
/ncerci *a$arnic sa te nseli, $ar s%arele-l ntin$e, n%aptea-l
n.r%asa, si creste, creste ca un unt$elemn ce *.rie pe luciul
temerii tale.
8e un$e au clipele atta .reutateH Cum $e nu a$%rm ele n
(ecinatatea %"%selii n%astreH !i %mului, cn$ i (a rapi 8umne*eu
timpulH
8e-ai &%st % sin.ura $ata trist &ara m%ti(, ai &%st t%ata (iata
&ara sa % stii.
Curi%s cum cautam sa uitam prin $ra.%ste ceea ce nu putem prin
t%ate al"astrurile cerului si t%ate mit%l%.iile su&letului. 8ar $%i
sni nu ne p%t ascun$e a$e(arul, $esi ne tin mai cal$ $ect luminile
n$epartate ale lui 8umne*eu.
Nici % lume nu ne %&era $in plin nselaciunile (ietuirii: $%ar
teama tre*irii $in ele se sc-im"a n tarie $e la una la alta.
3a*ut-am t%ate lucrurile ce snt ' si m-am retras pe e<tremitatile
inimii...
/n plnsul ceasuril%r tul"uri parca au$ &iintele ce le-am ucis n
(is...
Nu mai .asesti %$i-na pe pamnt $ect n %c-ii care nu l-au *arit.
M-as (rea m"alsamat n t%ate pri(irile &ara lume.
8easupra &iecarui .n$ se "%lteste un cer.
8umne*eu e m%stenit%rul acel%ra ce au murit n El. Ast&el te
$esparti us%r $e tine si $e lume, lasn$u-L sa c%ntinue &irul att%r
m-niri si parasiri.
!e prea p%ate ca %amenii sa nu &i &%st alun.ati $in Rai, se prea
p%ate sa &i &%st t%t$eauna aici. I*(%rn$ $in cun%astere, "anuiala
aceasta m-a &acut sa-i &u.. Cum sa mai respiri n um"ra unei &iinte ce
nu su&era $e amintiri cerestiH
Asa aJun.i sa-ti stmperi ntristarea n alta parte si sa uiti cu
scr"a $e un$e pleaca %mul.
Orice clipa mi pare % repetitie la Qu$ecata $in Frma si %rice l%c
n lume, % mar.ine a lumii.
E ratat acel ce nu cun%aste ispita. 4rin ea traiesti: prin ea te
a&li nlauntrul (ietii.
Cn$ ai ispra(it cu lumea, ispitele ceresti te nlantuie ca % pr%"a
a unei ultime re*er(e $e (italitate. Cu 8umne*eu esuam ratarea nscrisa
n e<cesul $e m-niri.
!i cn$ acestea ne usuca simturile, % sen*ualitate a inimii
nl%cuieste cu (apai su"tile a.itatia %ar"a a sn.elui. Cerul e un
.-impe n instinct: a"s%lutul, % pal%are a carnii.
3iata-mi pare att $e stranie $e cn$ nu-i mai apartinK
Arec ani $e c-inuri si .n$uri le.ate $e cer si $e pamnt, &ara sa
te-ntre"i $e r%stul acestui .%l numit aer si care se interpune att $e
(a. ntre cele $%ua aparente realitati. 8e%$ata, ntr-% $upa-amia*a
n.reuiata $e plictiseala si (esnicie, impalpa"ila lui imensitate ti se
$esc%pera ire*isti"ila si m%lesit%are. !i atunci te miri $e ce-ai
um"lat pentru nec $upa ntin$eri, cn$ el te c-eama, (ast spatiu
$ia&an, spre $estramare si pieire.
C%sm%.%nia mea a$au.a neantului initial % in&initate $e puncte $e
suspensie...
Atta (reme ct %amenii nu se (%r lipsi $e &armecele nselat%are
ale (iit%rului, ist%ria (a c%ntinua sa &ie % -artuiala .reu $e
priceput. 4utem nsa na$aJ$ui ca ei si (%r nt%arce %c-ii nspre %
(esnicie a neasteptarii, trans&%rmn$u-si &iecare s%arta $upa e<emplul
unei &ntni sarit%areH 3%r atin.e ei un $estin $e $e(enire (erticalaH
!i pr%cesul uni(ersal $in &lu(iu si (a arunca str%pii spre naltimi,
c%n(ertin$u-si cur.erea inutil %ri*%ntala ntr-% inutilitate spre cerH
Cn$ (a ca$ea umanitatea n ea nsasi, asemenea acel%r &ntniH
Cn$ si (a $a alt curs nselaciunil%r eiH
8aca (iata s-ar prelun.i ca si cum nimic n-ar mai &iK 8ar %amenii '
prasin$u-se ' se &%l%sesc mai $eparte $e scu*a (iit%rului.
8aca-i (%r"a $e ales ntre er%ri, 8umne*eu ramne t%tusi cea mai
mn.iet%are si care (a supra(ietui tutur%r a$e(aruril%r. Caci ea s-a
n&iripat la punctul un$e amaraciunea $e(ine (esnicie, precum (iata '
er%are trecat%are ' la ncrucisarea n%stal.iei cu timpul.
8e ce, cn$ %"%seala se a$nceste pna la (is, ntele. plantele mai
"ine ca pe %ameniH 8e ce &l%rile mi se $esc-i$ $%ar n%apteaH !i $e ce
nici un ar"%re nu creste n timpH
3%i &i trecut cu natura $e partea (esnicieiH
Melanc%lia este limita $e p%e*ie pe care % atin.em n interi%rul
lumii. Ea nu e numai % naltime a n%astra, ci a e<istentei nsesi.
Aceasta se nn%"ilea*a treptat nspre irealitate, $e(enin$ mai mult
prin apr%pierea $e % stare $e (is.
Irealitatea e un e<ce$ent %nt%l%.ic al realitatii.
Nu recun%sc e<istenta $ect &iintel%r ce nu mai apartin lumii.
Acele &emei ce n-au scapat prileJul tainic $e a muri *ilnic $e
melanc%lie... Este ca si cum n-ai &i iu"it nici%$ata $ect pe Lucile $e
C-ateau"rian$...
Mi se pare une%ri c-as $esc%peri us%r t%ate secretele lumii, a&ara
$e cel al $e*ra$acinarii $in ea.
N%"letile su&letului $ecur. $in $e*a$aptarea la (iata. Cum cresc
a&ectiunile n%astre n preaJma inimil%r raniteK
8e un$e sa plece sen*atia $e n.rama$ire in&inita a (remii, $e
in(a*ie a "atrnetii n miJl%cul tineretii si a ilu*iil%r eiH 4rin ce
taina $urer%asa $e(ii un Atlas al timpului la (rsta nselaciunil%rH
Nimic $in ce-ai trait inc%nstient nu te apasa: clipele au murit (iu
n tine si n-au ramas ca$a(re n calea na$eJ$il%r si a er%ril%r.
8ar t%ate acelea pe care le-ai stiut, t%ata luci$itatea as%ciata
(remii, alcatuiesc % p%(ara su" care se na"usa a(nturile.
1atrnetea prematura, nes&rsita %"%seala pe %"raJi nca rumeni
re*ulta $in t%ate m%mentele care au acumulat m%nstru%s cur.erea (remii
pe planul c%nstiintei.
!nt "atrn prin t%t ce nu-i uitare n trecutul meu, prin t%ate
clipele pe care le-am sc%s $in nestiinta per&ecta a temp%ralitatii si
le-am %"li.at sa &ie sin.ure si eu sa &iu sin.ur cu ele.
/n capul meu se spar. "lestemele $e(enirii, a carei inc%nstienta nu
mai n.a$uie crunta siluire a luci$itatii, si timpul se ra*"una pentru
a-l &i sc%s $in &a.asul sau.
8%amneK pe cn$ un n%u p%t%pH Ct $espre c%ra"ii, p%ti trimite cte
(rei, eu nu (%i &i un stranep%t al lasitatil%r lui N%eK
Resimt intens $%rinta $e-a muri &iintele surmenate $e pr%pria l%r
pre*enta. 4lasn$u-te n centrul %"sesiei tale, satietatea $e eu
creea*a ne(%ia $e a te scapa $e el. Ast&el, a(nturile c%"%rt%are ale
muririi $i*%l(a alcatuirile in$i(i$ualitatii.
Nen%r%cirea %amenil%r este ca nu p%t pri(i $ect %"lic spre cer.
8aca %c-ii a(eau % relatie perpen$iculara cu el, ist%ria ar &i luat
alta n&atisare.
1%alaH O calitate $e transcen$enta a c%rpului.
Ct pri(este su&letul, el e "%lna( prin simplul &apt ca este.
4at%l%.ia se %cupa cu napa$irile psi-ice n tesuturi.
N%ri care .n$esc si care par a &i t%t att $e straini $e pamnt ca
si $e cer... Ruis$ael.
A%tul e p%si"il $in clipa n care ai pier$ut &rnele timpului.
)%l%seste-te $e ratiune pna mai e (reme.
Este atta ceata n inima %mului, nct ra*ele %ricarui s%are nu
mai re(in, %$ata intrate. !i este atta .%l n simturile lui, n
simturile lui spul"erate, ca ratacesc p%rum"ei ne"uni, cu aripi
s&siate $e (nturi, pe caile prin care si apr%pia lumea.
8in ce straturi $e ne&iinta purce$e urtul *ilel%r, ca sa ne
$e*meticeasca pna la .r%a*a $in atipirea &iintariiH
3%m aJun.e (re%$ata pna la i*(%arele plictiseliiH 3%m $esci&ra
$ementa m%lesit%are a carnii si pac%stea unui sn.e ne$eslusitH
Cum se macina ntr-un mister tn.uit%r su"stanta (ietii si cum
secatuiesc &ntnile &irii urtul %mnipre*ent, par%$iin$ ne.ati(
principiul $i(inK 4lictiseala-i (asta ca 8umne*eu si mai acti(a $ect
elK
)ara 8umne*eu, sin.uratatea ar &i un urlet sau % $e*%lare
mpietrita. 8ar cu El, n%"letea tacerii ne $%m%leste aiureala
nemn.ieril%r. 8upa ce-am pier$ut t%ate, ne recsti.am cumpatul
n(esnicin$u-ne (isarea prin aleile lui $es&run*ite.
Numai .n$ul la El ma mai tine (ertical. Cn$ mi (%i strpi
mn$ria, putea-(%i sa ma culc n lea.anul lui $e % mil%sti(a a&un*ime
si sa-mi a$%rm (e.-ile n c%ns%larea ins%mniil%r saleH
8inc%ace $e 8umne*eu, ne mai ramne $%ar $%rul $e El.
Orice %"%seala ascun$e % n%stal.ie $upa 8umne*eu.
Cum p%t (%r"i mpreuna $%i %ameni al car%r c-in nu e la e.ala
$istanta $e 8umne*euH Ce-si au $e spus $%ua &iinte n care m%artea nu
s-a ri$icat la acelasi ni(elH !i ce-si citesc n pri(iri, cn$
ras&rn.e &iecare un alt cerH
4e %ameni nu-i cun%astem $ect pentru a ramne mai sin.uri cu
8umne*eu.
Fn ar-itect $espamntenit ar putea c%nstrui $in m-nirile n%astre %
mnastire n cer.
Lipsa $e %r.%liu &ace ct eternitatea.
Nen%r%cul %amenil%r care s-au cautat t%ata (iata pe ei nsisi este
$e a se re.asi pna si n 8umne*eu. ' Fmilinta mpacata si (asta e
sin.urul &el $e a trans&%rma n (irtute %"%seala $e a &iinta.
Cine (rea sa nu mai &ie e<prima ne.ati( % aspiratie $upa t%t.
8%rinta neantului satis&ace $ecent un .ust secret si tul"ure $e
$i(ini*are. Nu ne nimicim n 8umne*eu $ect pentru a &i El nsusi. '
Caile misticii trec prin cele mai $urer%ase taine ale mn$riei
creaturii.
8e ce-n iluminarea incura"ila a m%rtii ma simt mai putin sin.ur
$ect n miJl%cul (ietiiH Este ce(a att $e $e*astru%s $e si.ur n
c%nstiinta ca (ei muri, nct ea te mn.ie $e a"senta %amenil%r si a
a$e(aruril%r.
Ac%r$urile $e %r.a si n%stal.ia m%rtii amesteca eternitatea cu
timpul pna la pr%miscuitate. Att a"s%lut ratacit n $e(enire si-un
su&let &ira( care sa p%arte atta cer si atta pamntK
M%ri $e esential cn$ te $e*le.i $e t%ate.
8umne*euH Neantul n ip%sta*a $e c%ns%lat%r. ' Fn su&lu p%*iti( n
Nimic, $ar pentru care ai (rea sa sn.eri ca un martir... scutit $e
m%arte.
!e prea p%ate ca secretul ultim al ist%riei umane sa nu &ie altul
$ect m%artea n si pentru 8umne*eu. A%ti ne stin.em n "ratele lui, n
&runte cu ateii.
!en*atia stranie ca t%ate .n$urile mi-au &u.it n 8umne*eu, ca el
mi tine mintea atunci cn$ am pier$ut-%...
!au ca, ratacit nlauntrul Lui, % sete $e aparente ma mpie$ica sa
mai respir.
Nep%tri(irea $intre 8umne*eu si (iata alcatuieste cea mai crunta
$rama a sin.uratatii.
8%amneK numai tu mi-ai mai ramasK Au ' ramasita a lumii si eu a
mea. !puma a parasiril%r mele, n tine as (rea sa-mi curm $u-ul si sa
pun capat *(rc%lirii *a$arnice. Au esti m%rmntul pe care l-au (isat
ceasurile neprielnice &iintei si lea.anul suprem al (astel%r %"%seli.
Ras&ira miresme $e a$%rmiri peste necu.etatele mele ra*(ratiri,
s%ar"e-ma n tine, uci$e-mi *(cnirea spre *%ri si m"ieri, neaca-mi
naltarea ne"una a .n$ului si s&arma-mi piscurile luminate $e
(ecinatatea taK /ntin$e-ti um"rele, ac%pera-ma $e ntunecimi (raJmase,
eu nu-ti cer -arul clipel%r mil%ase, ci (esteJirea (esnica si aspra si
marinimia n%ptii tale.
!ecera-mi rec%lta $e na$eJ$i ca, $esert n tine, lipsit $e mine
nsumi, sa nu mai am tinuturi prin ntin$erile taleK
8upa ce-ai citit pe &il%*%&i, te-nt%rci spre c%pilariile a"s%lute
ale spiritului, n.nn$ % ru.aciune si a$ap%stin$u-te-n ea.
Ca si cum s-ar termina n tine un ultim rest $in su"stanta pura a
n%ptii cu care a $at 8umne*eu %c-ii ntia %ara...
E<ista cte % n%apte al"a care $urea*a att $e mult, ca $upa ea
timpul nu mai e p%si"il...
Acel ce a$una n *"aterea lui alcatuirile $urer%ase ale lumii nu
mai cun%aste pentru nimic un nceput si un s&rsit. Orice este etern.
Neispra(irea n su&erinta a lucruril%r atin.e calitatea (esniciei.
Cn$ n-ai &%st nici%$ata pe aceeasi treapta cu (iata? cn$ mai
mult, napa$in$u-i mar.inile, cn$ mai putin, trn$u-te su" ea.
Asemenea acel%r ruri care n-au al"ie? caci inun$a sau seaca.
Anc%rat n plus sau n minus, esti pre$estinat ne&ericirii, ca
%rice &iinta smulsa $in linia (ietuirii. A &i e % sta(ila pentru
in&initul inimii.
Este att $e misteri%s &en%menul prin care un %m creste peste el
nsusiK Are*in$u-se, nu mai (e$e pe nimeni n Jurul lui. Ast&el, si
tinteste %c-ii spre cer, spre cea mai apr%piata naltime. /n materie $e
sin.uratate, %mul nu mai are ce-n(ata $ect $e la Cel $e !us.
!piritul n&l%reste pe ruinele (ietii.
!e spune? cutare cun%aste pe !pin%*a, pe Vant etc. ... N-am au*it
nsa spunn$u-se $espre nimeni? acela cun%aste pe 8umne*eu. !i $%ar
numai att ar interesa.
Cn$ n n%pti ti se $esc-i$e mintea spre cte un a$e(ar,
ntunericul $e(ine us%r ca spatiul $ia&an al unei e(i$ente.
1%ala ac%r$a (ietii, cu % putere $e ine(ita"il si cu un presti.iu
&atal, % $imensiune spre nelimitat, care n.reuia*a $urer%s si n%"il
ritmul &iintarii. A%t ce-i a$nc re*ulta $in (ecinatatea m%rtii.
!i cn$ nu esti "%lna( $e "%li, ci $e pre*enta alt%r lumi n
principiul (ietuirii tale... O %"%seala $i(ina pare a se &i lasat pe
mie*ul &iintei..., ma$u(a (ietii e surmenata $e cer...
,r%a*a este % mem%rie a (iit%rului.
Acele tresariri $e rautate &une"ra n care ai (rea sa uci*i
aerul... si-n care un *m"et te cutremura ca minile $e m%rt $in
c%smaruri.
A trai nu-i % n%"lete. 8ar a te n(alui n nim" $e nimiciri...
/n *a$ar um"li $upa e<istenta si a$e(ar. Nimic e t%tul, % -%ra $e
nc-ipuiri lipsita $e ritm. Ceea ce &ace ca un lucru sa &ie e starea
n%astra $e &e"ra, iar a$e(arurile se pr%iectea*a pe % lume $e a"sente
prin (i%iciunea cal$uril%r n%astre. !u&lul $e su"stanta care trans&%rma
ne&iinta lumii n realitate emana $in intensitatile n%astre. 8e-am &i
mai reci sau mai $%m%li, nimic n-ar &i. )%curile launtrice sustin
s%li$itatea aparenta a &irii, nsu&letesc peisaJul $e neant al
(ietuirii. Qaraticul interi%r e ar-itectul (ietii, lumea-i % prelun.ire
e<teri%ara a &lacarii n%astre.
Oare 8umne*eu (a ierta %mului $e a-si &i $us att $e $eparte
umanitateaH 3a ntele.e El ca a nu mai &i %m e &en%menul central al
e<perientei umaneH
A e<ista ' a$ica a c%l%ra a&ecti( &iece clipa. 4rin nuante $e
sentiment &acem nimicului % c%ncesie $e realitate. )ara c-eltuielile
su&letului, am trait ntr-un uni(ers al". Caci =%"iectele> nu snt
$ect ilu*ii materiale ale un%r e<cese launtrice.
Fltima treapta a $esprima(ararii n%astre? 8umne*eu.
!piritul &iin$ % lipsa p%*iti(a a (italitatii, i$eile ce rasar $in
el snt, prin c%mpensatie, .ra(i$e.
Cu ct $%rintele snt speciali*ate mai putin, cu att reali*am mai
repe$e in&initul prin simturi. 3a.ul n instincte n$reapta ire(%ca"il
spre a"s%lut.
8in amintirea timpului n care n-am &%st si $in presimtirea
timpului n care nu (%m &i se n&iripa su.estia $e*mar.inirii mel%$ice
$in %rice melanc%lie.
Inima nu e turnata pe micimea lumii. 4utea-%-(%i urma spre cerH !au
% (%i &%l%si $e lunecus spre m%arteH
O$ata primenit $e timp, mai esti $esc-is $%ar a$ieril%r $i(ine.
Acel tainic si imens $elir prin care sustii n (iata uni(ersul
nclinat $estramarii, impulsul $urer%s si ire*isti"il insu&ln$ miscare
si na$eJ$e pamntului si (ietatil%r, ntarin$ sla"iciunile carnii si
a"atn$ $u-ul $e la patimile nimicului, ' ce pr%spetimi secrete l
mpin., n miJl%cul lumii si al $e*%larii ei, sa re&aca e$i&iciul
c%smic si &aima .n$uluiH
Nu e creatia reactiunea ultima n &ata ruinei si a ireme$ia"iluluiH
Nu ren(ie spiritul n preaJma $e*n%$amntului si a n&un$aturil%r
s%rtiiH ' Altcum, $e ce nu (ine ca$erea, $e ce ramnem (erticali cn$
t%ate au $e(enit una prin m%n%t%nia scr"ei si a nimiculuiH
!u&erin$ cu tarie nemplinirile (ietii, te asemeni unui nau&ra.iat
care-ar &u.i $e tarm. AJun.i sa nu mai cauti $ect (aluri si n%tul
pe-un nes&rsit $e %n$ulatii.
Melanc%lia? timpul $e(enit a&ecti(itate.
As (rea sa traiesc ntr-% lume $e &l%ri ranite $e s%are si care,
nt%arse cu &ata spre pamnt, si-ar $esc-i$e petalele n $irectia
c%ntrara luminii.
Natura-i un m%rmnt si ra*ele ne mpie$ica sa ne ase*am n el.
A"atn$u-ne $e la su"stanta m%rtii, ele alcatuiesc % cri*a .ra(a $e
inesential. /n lumina, sntem t%ti aparenta n%astra: n ntuneric,
sntem ma<imum $e n%i nsine si $e aceea nu mai sntem.
4lictiseala? taut%l%.ie c%smica.
Cine n-a ascultat nici%$ata %r.a nu ntele.e cum eternitatea p%ate
e(%lua.
8aca t%t ce-am $at *a$arnic %amenil%r as &i c-eltuit n 8umne*eu,
ce $eparte eram acumK
Ca (iata are % calitate $e e<istenta $%ar prin intensitatile
n%astre, ce $%(e$este mai si.ur $ect (i$ul lumii n a"senta $e iu"ireH
)ara ispitele er%tice, nimicul e pie$ica &iecarei clipe. 8%ar
n&iriparile $ra.%stei silesc lumea sa &ie, iar pasiunile ei snt %
sur$ina pentru neant.
Fn minus $e iu"ire este % lipsa $e e<istenta, iar (i$ul er%tic, un
uni(ers puri&icat $e &ire. Nu-i plictiseala % (acanta a $ra.%stei, %
pau*a n $emiur.ia in$ispensa"ilei nselaciuniH !i nu ne plictisim
$intr-% insu&icienta $e $elirH Acesta intr%$uce % n%ta $e &iinta n
m%n%t%nia nimicului. 8in (i"ratiile ultime ale su&letului irupe
uni(ersul, *"%rul .n$uril%r patimase l recreea*a nencetat.
/n miJl%cul plictiselii stim ca e<istenta n-a &%st sa &ie: n
intermitentele ei, ne uitam $e t%ate si sntem.
4urtn$ cu $urer%asa stra$uinta p%(ara pr%priei &iinte, semenii tai
snt mai %"%siti $e tine $ect tu nsuti.
La un anumit .ra$ al $e*lipirii $e lume, %amenii nu mai e<ista
$ect prin e<cesele mem%riei, iar tu, prin (esti.iile unui e.%ism.
/n %rice parte ai apuca, nu $ai $ect $e 8umne*eu.
Oare cum p%t pri(i cerul acei ce n-au re.reteH
4entru a iu"i, tre"uie sa uiti ca semenii snt creaturi:
luci$itatea nu te apr%pie $ect $e 8umne*eu si $e neant. )ericiti snt
$%ar acei car%ra $ra.%stea le e un t%t ce nu le $e*(aluie nimic: care
iu"esc ntr-un &reamat $e nestiinta si per&ectiune.
8in *area lumii, 8umne*eu e t%t att $e $eparte ca si neantul.
Acea napa$ire (asta si c%plesit%are a anumit%r $imineti, cn$ pari
a te tre*i n stiinta ultimel%r taine, ntr-% n&ri.urare ist%(it%are
$e cun%astere si $e (e$enie &inala ' sau acele n%pti su"tiate ntr-un
(i%let tremurat%r, care ni se %&era m%lesit%are si per&ecte ca niste
.ra$ini ale spiritului...
Cine ar a(ea cu(inte pentru imp%si"ilitatea $e a nu sti t%tulH !i
cte clipe numeri n (iata $e &ericire s&siet%are a cun%stinteiH Nici
un (al nu mai ascun$e nici un lucru. ' 8ar sa ne nt%arcem la taine ca
sa putem respira...
8e ce amie*ele au mai multa %"iecti(itate $ect nserarileH 8e ce
amur.ul e interi%r si "elsu.ul $e lumina ramne n a&ara, n el nsusiH
...Orice-i su.estie $e s&rsit repre*inta un plus $e
su"iecti(itate. 3iata ca atare nu se petrece n inima. Numai m%artea.
8e aceea-i ea &en%menul cel mai su"iecti( ' $esi mai uni(ersal $ect
(iata.
8e-as a(ea mai multa stat%rnicie n 8umne*euK Ce resturi $e
(ietuire ma retin n El ca euH 8ac-as putea lipsi n miJl%cul LuiK
N%rii al"i si nemiscati ce mpn*esc cerul ne"uniei... 4ri(in$
a$esea lipsa $e nuante sum"re, cenusiul $esc-is al naltimil%r, ti
pare ca ai pr%iectat pe "%lte um"rele statute ale creierului si
$ec%l%rarile mute ale mintii.
4rapastiile %mului n-au &un$, &iin$ca ra*"at n 8umne*eu.
4rin %rice lacrima ne pri(este 8umne*eu.
8%amneK prin ce-am meritat &ericirea supranaturala a acestei clipe
$e t%pire n ceruriH Arunca pe capul meu $ureri si mai mari, $aca au
rasplata att $e naltaK Mi-am pier$ut urma printre n.eriH )a sa nu ma
mai ntlnesc nicicn$ cu mine. AJuta-ma sa-mi nec $u-ul n raiul
simturil%r, smintite $e cerK
Omul n-are $rept sa se crea$a pier$ut, atta (reme ct $e*na$eJ$ea
i %&era nca $istru.erea (%luptu%asa n 8umne*eu.
O $ata ce $%rintele $e(in spum%ase, aJun.i sa traiesti prin
c%nsimtirea $ata &iecarei clipe. !ilit sa-ti ac%r*i tie e<istenta,
maresti spatiul $intre tine si lume n repetarea nencetata a
stra$uintei.
Aimpului apucat $e strec-e, (e.-ea spiritului i pune sur$ina
-%tarrii $e a &i. Nu ne-ar n.-iti .ama (remii $e n-am $%m%li-% n
e&%rtul $e c%nsimtire la &ireH
Celelalte &iinte traiesc: %mul se ca*neste sa traiasca. Este ca si
cum te-ai uita n %.lin$a naintea &iecarei actiuni. Omul e un animal
care se (e$e train$.
I$eea e un &el $e mel%$ie ce a prins c-ea..
,n$irea pr%iectea*a neantul, ca % suprema c%ns%lare, su" presiunea
unui in&init %r.%liu ranit. 3rn$ sa &ii t%tul si t%tul %punn$u-se,
ce-ai &ace &ara $imensiunea a"s%luta a a"senteiH
C-inurile mn$riei nemasurate (%latili*ea*a &irea si p%leiesc
nimicul cu presti.iile unei maretii n care se linisteste patima
%r.%liului. Ne&iinta e % splen$%are &une"ra, care ne stin.e .el%*iile
$i(ine. !u.estia nimicului ne satura .ustul $e A"s%lut su"iecti(,
precum -arul m%rtii $e arm%nie n $e*astru.
Cn$ (%i aJun.e sa ma $eprin$ cu mine nsumiH A%ate $rumurile $uc
la aceasta R%ma interi%ara si inaccesi"ila: ' %mul este % ruina
in(inci"ila. Cine i-% &i turnat att entu*iasm n $eceptiiH
A trai n sens ultim? a $e(eni un s&nt al pr%priei sin.uratati.
3raJit n i*%larea ta, ceasurile s-au %prit si 3esnicia a nceput
sa "ata. Iar 8umne*eu tra.e cl%p%tele spre cerul tau...
!in.uratatea e un a&r%$i*iac al spiritului, precum c%n(ersatia al
inteli.entei.
!nt attea p%si"ilitati $e a muri n mu*ica launtrica, nct nu-mi
(%i mai .asi s&rsitul... Nu esti ca$a(ru $ect n lipsa $e s%n%ritati
interne. 8ar cn$ simturile .em $e ele, imperiul inimii $epaseste pe
cel al &iintei si uni(ersul $e(ine &unctia unui ac%r$ interi%r, iar
8umne*eu, prelun.irea in&inita a unei t%nalitati.
Cn$, n miJl%cul unei (ec-i s%nate, cu .reu ti stapnesti un
=8%amneK $e nu s-ar mai s&rsi>, un$ele unei (erticale ne"unii
te-a(nta spre $umne*eire. ' Ac%l% sa ma e<ile*, cu t%ata mu*ica...
Omul e asa $e sin.ur, ca $e*na$eJ$ea-i pare un cui" si .r%a*a un
a$ap%st.
/n *a$ar si cauta % carare prin $esisul &irii, el ramne m-nit,
cu &ata spre n&un$aturile pr%priului sau $u-. Caci, n el, lumina nu
s-a $espartit $e ntuneric. 4rin ceea ce nc%r%nea*a Creatia, prin
spirit, el apartine nceputuril%r ei.
Nimic nu-i (a scutura $in c%nstiinta n%ptile timpului. Nu-i creste
n%"letea ursitei n aceasta ere$itate n%cturnaH
Omul are $e partea lui prea multe n%pti...
8e cte %ri ma cuprin$ (raJile plictiselii, $e attea %ri mi
nt%rc %c-ii spre cer. !i atunci stiu ca (%i muri cn$(a $e urt, n
plina *i, n (a*ul s%arelui sau al n%ril%r...
...=$aca este cu putinta, $epartea*a $e la Mine pa-arul acesta.>
4a-arul plictiselil%r...
As (rea sa stri. si eu =AataK>, $ar spre cine, cn$ 4lictiseala
este ea nsasi % $i(initateH
8e ce a tre"uit sa-mi $esc-i$ %c-ii asupra lumii ca s-% $esc%par un
,-etsimani al FrtuluiH
4amntul e prea sterp ca sa .asesc n el %tra(urile nemil%ase si
m%lesit%are care sa ma sl%"%a$a $in n$eletnicirea &iintarii... 8%ar
$estramari ceresti sa emane ar%me $e m"atare n nimic, $in naltimi sa
ca$a &ul.i a$%rmit%ri pe rani ce nu se mai nc-i$... !au pl%i $e
$inc%l% $e lume, pl%i (enin%ase sa se strec%are printr-un a*ur $ement
pe ntin$erea "%lna(a a cu.etului...
8%amneK eu nu spun ca tu nu esti: eu spun ca nu mai snt.
8aca neantul ne-ar $a numai un .ust per(ers $e a"s%lut, n-ar &i
nimic: $ar el ' cren$u-ti un c%mple< $urer%s $e superi%ritate ' te
&ace sa pri(esti n J%s spre &iinta si sa te mn.i $e % n%stal.ie prin
$ispret.
8espre =eu> n-ar tre"ui sa (%r"easca $ect !-aLespeare sau
8umne*eu.
/ntre $%ua &iinte ce se a&la la acelasi .ra$ $e luci$itate, iu"irea
nu e p%si"ila. Ca ntlnirea sa &ie =&ericita>, tre"uie ca una $in ele
sa cun%asca mai $e apr%ape $eliciile inc%nstientei. /n$epartarea e.ala
$e natura le &ace e.al $e sensi"ile (iclesu.uril%r ei: $e aici, % Jena
$e ec-i(%curile er%tice si mai cu seama re*er(a n c%mplicitatea
ine(ita"ila. Atunci cn$ nselaciunile (ietii nu mai au nimic
impermea"il %c-iului tau, e "ine ca &emeia sa &ie apr%ape $e starea $e
sluJnica. 8ra.%stea nu se p%ate c%nsuma ntre $%ua a"sente $e ilu*ii,
unul macar tre"uie sa nu stie. Celalalt, (ictima a n%ner%ril%r
spiritului, supra(e.-ea*a (%luptatea (ecinului i$entic si se uita pe
sine nsusi prin m%lipsire.
Rasturnarea -a%tica a simturil%r, cu e<ta*ul implicit si peri&eric,
seamana unei c%ncesii peni"ile, n care "ar"atului si &emeii secretele
(ietii le snt $ia&ane. Ei par a se &i n(%it sa .reseasca mp%tri(a
(e.-ii $u-ului, $ar nu reusesc $ect sa-si pri(easca uitarea si sa-si
$iminue*e, prin .n$ire, &armecul $isparitiei %ri*%ntale. Ast&el
intr%$uce luci$itatea % n%ta $e amur. n suspinele acelui ie&tin
a"s%lut.
Nu $e*ama.irile, nici ura si nici %r.%liul ne scutesc $e %ameni,
ct tariile su&letului, care se nstapnesc n n%i cu &%rta unei
re(elatii su"ite. Atunci ce-ai mai putea spune cui(a si $e ce i-ai mai
spune, cn$ &reamatul launtric e ca un &lu(iu ce-ar cur.e $intr-% $ata
n susH
8in snul semenil%r ne arunca (alurile un%r &ericiri napra*nice,
care nmultin$u-ne i$entitatea suspen$a *m"etul spre &emei si sursul
spre prieteni. Eul se pier$e n in&initatea lui, (iata s-a e<a.erat n
intensitati care % s%(aie ntre lumi. 8in t%t ce-ai &%st, nu mai ramne
$ect % a$iere patetica.
Nes&rsitul n%ptii pare % mar.ine $in pri(elistea acestei $ilatari
si $%resti stin.erea ca % limita, a.%nia ca % nca$rare. Cine (a &i
alt%it in&initul pe % "iata inimaH
Cum %amenil%r le lipseste p%e*ia, n ce sa anc%re*i, $aca nu n
m%arteH Ct presti.iu nu arunca iminenta ne&iintei peste peisaJul sters
si sear"a$ al &iinteiH
8%rinta $e a te neca, $e a te nalta la ceruri prin spn*urat%are
sau $e a-ti curma (i&%r%s *ilele pleaca $intr-un su"lim al
plictiselii ' &laut n &un$ $e ia$.
A st%arce $in clipe un cntec $e pieire, a nasc%ci (eninuri
transcen$ente n urtul (remii, a-ti spul"era $racii n sn.e si n
$e(enire...
R%stul meta&i*ic al timpului e sa ne $escarce $e p%(ara
in$i(i$uatiei. A &i e % ntreprin$ere att $e .rea, &iin$ca urcam spre
a nu &i: un (i$ a(ntat spre % suprema $e.ra$are $e e<istenta.
Aimpul e un suis spre ne&iinta.
4rin t%ate simturile r(nesc $upa $es&atarile s&rsirii... Ce $%r
$e tainice mpliniri ma nclina spre eleH Imp%si"il sa nu $esc%peri
maretia m%rtii, $upa ce-ai &%st tra$at $e (iataK...
Cine-a (a*ut prin %ameni si prin sine nsusi, $e scr"a ar tre"ui
sa-si *i$easca % ntaritura pe &un$ul maril%r.
Ne&ericirea nu se ntlneste $ect la un temperament esential
c%ntra$ict%riu.
Cel %"%sit $e sine nsusi %"%seste pe semeni si este %"%sit $e ei.
8eceptiile repetate presupun am"itii inumane. Oamenii cu a$e(arat
tristi snt acei care, neputn$ rasturna t%tul, s-au acceptat ca ruina
a i$ealului l%r.
Aimpul este crucea pe care ne rasti.neste plictiseala.
/n napa$irea $e &armece si-n su&lul $e e<ta* ce-mi risipeste
r%sturile pe latura nemar.inirii, scr"a $e mine e sin.urul meu
sta(ilar.
Ce sa mai &ac cu att euH
1ac- e un $eca$ent n sens ceresc. Numai asa se e<plica
$esc%mpunerea s%lemna $e care nu te p%ti &eri $e cte %ri te ntlnesti
cu lumea creata $e el.
4e masura ce plictiseala n.r%asa timpul, ea su"tia*a lucrurile n
calitati stra(e*ii. Materia nu re*ista $es&i.urarii ei necrutat%are.
A-ti &i urt nseamna a (e$ea prin %"iecte, a (%latili*a &irea.
4na si stncile se $i*%l(a n &um cn$ raul luci$ se $esc-i$e spre
ele.
Nu-mi stiu (re% sen*atie pe care sa n-% &i n.r%pat n .n$.
!piritul e un m%rmnt al naturii.#
!inuci$erea ' ca %rice ncercare $e mntuire ' e un act reli.i%s.
!inceritatea, &iin$ % e<presie a ina$apta"ilitatii la ec-i(%curile
esentiale ale (ietii, $eri(a $intr-% (italitate s%(ait%are. Acel ce %
practica nu se e<pune primeJ$iei, cum se cre$e n$e%"ste, ci este $eJa
primeJ$uit, ca %rice %m ce $esparte a$e(arul $e minciuna.
Aplecarea spre sinceritate e un simpt%m mala$i( prin e<celenta, %
critica a (ietii. Cine n-a %m%rt n el n.erul e menit pieirii. )ara
er%ri, nu se p%ate respira nici macar % clipa.
Oc-ii stinsi nu se aprin$ $ect $e $%rul m%rtii: sn.ele nu
se-n&lacarea*a $ect ntr-un imn $e a.%nie.
!c%"%r sau urc spre p%(rnisurile &iriiH
Fn animal care a (a*ut (iata si care (rea nca sa traiasca? %mul.
8rama lui se epui*ea*a n aceasta n$rJire.
/ntr-% inima n care s-a ase*at nimicul, iruptia $ra.%stei e att
$e nespus $e s&siet%are &iin$ca ea nu .aseste nici un teren $e
n&l%rire. 8e ar &i sa cuceresti numai &emeia, ce us%r ar &iK 8ar sa
$estelenesti pr%priul neant, sa te nstapnesti cu .reu n (raJmasia
su&letului tau, sa &aci $rum iu"irii tale spre tine nsutiK Ra*"%irea
aceasta ' care te a*(rle cu $usmanie mp%tri(a ta ' e<plica $e ce
nicicn$ n-ai (rea sa te %m%ri mai crunt ca n &i%rurile $ra.%stei.
/n 1eet-%(en nu e $estul &armec m%lesit%r si nici $estula
%"%seala...
Fltima su"tilitate a $ia(%lului e $i&erenta ntre ia$ si inima.
Numai n marile su&erinte, n care esti prea apr%ape $e 8umne*eu,
ti $ai seama ce *a$arnic e r%lul $e miJl%cit%r al )iului sau si ce
$estin min%r ascun$e sim"%lul acelei Cruci.
!piritul $at%reste apr%ape t%tul c-inuril%r &i*ice. )ara ele, (iata
n-ar &i mai mult $eRctS (iata.
8%ar "%ala a$uce ce(a n%u. Nu-i ea al cincilea an%timpH
Nir(ani*area *ilnica prin .n$ si prin $urere...
Cn$ p%rti atta mu*ica ntr-% lume &ara mel%$ie...
Omul nu e un animal &acut pentru (iata. 8e aceea c-eltuieste el
atta (italitate n $%rinta $e a muri.
Irealitatea (ietii nicaieri nu e mai tul"urat%are ca n
$e*na$eJ$ile &ericirii. 8e aici, nespusul $urer%s al $ra.%stei.
/ntrea.a p%e*ie a (%cil%r launtrice se re$uce la imp%si"ilitatea
$e-a separa $%rul $e (iata $e $%rul $e m%arte.
!perantele snt cui"uri &ra.e$e $e s&rsituri. A trai si a muri?
$%ua semne pentru aceeasi nc-ipuire.
A%ate lacrimile neplnse mi s-au (arsat n sn.e. !i eu nu m-am
nascut pentru attea mari si nici pentru att amar.
Nu .asesc c-eia la acest &apt: n "ucuria inspirata repetam pe
8umne*eu, iar n tristete ramnem cu cenusa pr%priei su"stante.
O re&lectie tre"uie sa ai"a ce(a $in sc-ema interi%ara a unui
s%net. Arta $e a prescurta s&sierile..., inter(entia $e ar-itectura n
$e*mem"rarile n%astre mu*icale...
Aristetea ' un in&init prin sla"iciune, un cer $e $e&iciente...
3iata %mului se re$uce la %c-i. Nu putem astepta nimic $e la el,
&ara % re&%rma a pri(irii.
8ra.%stea este s&intenie plus se<ualitate. ' Nimeni si nimic nu
p%ate m"ln*i para$%<ul acesta prapasti%s si su"lim.
Hamlet n-a uitat sa nsire iu"irea printre =relele> care &ac
sinuci$erea pre&era"ila (ietuirii. Numai ca el (%r"este $e =c-inurile
$ra.%stei $ispretuite>. ' Ce mare ar &i cele"rul m%n%l%. $e-ar *ice
$%ar? iu"ireK
4e tarmurile marii, seceta launtrica a *ilel%r pustii a$una ' n
aceeasi sete ' $%rinta $e &ericire si $e $urere. A%t pe tarmurile ei,
te $ispense*i reli.i%s $e 8umne*eu...
Me$iterana e marea cea mai calma, cea mai cinstita si mai putin
mistica. Ea se interpune ' cu a"senta ei $e (aluri ' ntre %m si
A"s%lut.
/ntruct e sin.ura, &emeia este.
)%rta unui %m $eri(a $in nemplinirile (ietii sale. 4rin ele
ncetea*a el sa &ie natura.
8e&initia 3raJii trece prin Pa.ner. El a intr%$us punctele $e
suspensie n mu*ica, intermina"ilul $i*%l(ant... si reca$erea sur$a a
m%ti(el%r ntr-un su"teran mel%$i%s si in$e&init. O neurastenie a...
sn.elui, la artistul care si-a pr%iectat &astu%s si maret ner(ii n
mit%l%.ie.
!i $e aceea, n ncntarea Ua.neriana, (aluri n$epartate si pline
$e amur. tala*uiesc n preaJma tmplel%r %"%site sau rast%arna peste
(ine a$%rmite leacuri $e (is si $e pieire.
Ra"u&nirile m%rtii mpestritea*a peisaJul .ramatical al e<istentei,
asa cum ni-l pre*inta e<cesul $e sistem al plictiselii, si-n l%cul
lipsei $e surpri*e ne asa*a la pn$a, cu p%stul instalat n nelinistea
n%astra.
8in plictiseala, printr-un lun. pr%ces, putem anc%ra n 8umne*eu.
/n sine, ea nu e $ect % lipsa $e reli.ie.
,n$in$u-ne la stil uitam (iata: stra$uintele spre e<presie ac%pera
.reutatile respiratiei: pasiunea &%rmei na"usa n&lacararea ne.ati(a a
amaraciunii: &armecul cu(ntului ne scapa $e p%(ara clipei: &%rmula
mics%rea*a s&rselile.
!in.ura iesire pentru a nu ca$ea? a-ti sti t%ate s&rsiturile '
a-ti slei %tra(urile-n spirit.
8e ti-ai &i lasat m-nirile n starea $e sen*atie, $e mult n-ai mai
&i...
!piritul nu ser(este (iata $ect prin e<presie. Este &%rma prin
care ea se apara cu pr%priul ei $usman.
O"%selile $upa-amie*el%r, cu patina (esniciei n su&let si a$ierile
$e ameteala n miJl%cul unei .ra$ini atinse $e prima(ara...
Eternitatea e sera n care se %&ileste 8umne*eu $in nceputuri si
%mul, $in cn$ n cn$, prin .n$.
Cn$ (italitatea nu e $istincta $e sla"iciuni, ci se pier$e n ele,
re*ultatul $e&ineste c%mp%*itia launtrica a unui %m c%ntra$ict%riu. A
&ace psi-%l%.ie pe spatele cui(a nseamna c-iar a $e*(alui lipsa $e
puritate a &%rtel%r ce l a.ita, amestecul ciu$at si nepre(a*ut $e
elemente. Ae%retic, .reu ne nc-ipuim c%m"inatia $e "ar"arie si $e
melanc%lie $eca$enta, $e (italitate si $e (a., $e instinct si $e
ra&inament. 8e &apt nsa, attia snt c-inuiti $e un apus al (ietii n
re&le<e nca si.ureK
8%ruri n$elun.i, m"ratisn$ $es&asurarile c%smice si
n&l%rin$u-le $e nesi.urantele (isului ' $e un$e ar p%rni ele, $aca
im"%l$urile $e la temeiul n%stru n-ar sc%"%r si n-ar urca p%(rnisul
sla"iciunil%r n%astreH !i $%rintele, $e ce n-au ele un curs
necutremurat, cine intr%$uce le.anarea n p%&te, $aca nu ne$espartirea
a&irmatiil%r si ne.atiil%r sn.eluiH 8e-ar a(ea instinctele n%astre %
$irectie si sla"iciunile alta, n-am &i $e $%ua %ri per&ecti, n-am
atin.e $esa(rsirea n $%ua &eluriH /ntlnirea para$%<ala $e p%rniri,
insepara"ilul ire$ucti"ilel%r creea*a % nc%r$are ce alcatuieste si
$e*alcatuieste att $e straniu % &iinta. ' !i nu-i us%r sa p%rti
ia$urile $ulci si m"atat%are ale $eca$entei pe cerul m%n%t%n si
pr%aspat al "ar"ariei, sa te $escurci n tinerete cu p%(ara un%r
"atrneti (aste, sa tri s&rsituri $e e( n &i%rul (ertical al
*%ril%rK Ce menire ciu$ata au acei ce nmu.uresc t%amna, care au
pier$ut an%timpurile (ietii ntr-% anap%$a eterna a clipel%rK
8e ce-ti mai nt%rci %c-ii spre s%are, cn$ ra$acinile tale -ranesc
pulsul m%rtiiH Cu cta &urie si-n$urerare % sa te a*(rli n a"isul
$i(inK Nici % mar.ine $e cu.et si nici % *are a lumii nu (%r mai %pri
ta(alirea $e*na$eJ$ii pe pustiul lui 8umne*eu si nici un rai nu (a mai
n&l%ri pe napastuirea l%r c%muna. Creat%rul si (a $a ultima su&lare
n creatura, n creatura &ara $e su&lare.
Ce .ust $e cenusa emana $e $inc%l% $e lumiK
/n patru %c-i cu 8ia(%lul. ' 8e ce se arata el mai rar $ect
8umne*euH !au l traiesti pe acesta prea $ia"%lic, $e amestecul straniu
&ace super&lua re(elatia esentei pure a !ataneiH
Calea $%ruril%r *ilnice urca $e la pamnt la cer. 8rumul in(ers e
mai rar. 8e aceea, 8ia(%lul e % .r%*a(ie mai putin &rec(enta $ect
marele lui 8usman.
/n $e*r%"irea cu.etului $e &iinta, (%luptatea nu mai are pre&erinte
ntre $urere si placere. Ea le nc%r%nea*a pe amn$%ua.
4er&ectiunea stranie a sen*atiil%r suspen$a $e%se"irile ntre ele.
8urere si placere $e(in sin%nime.
Oare $e ce .n$in$ ti pier*i nti inima si numai ap%i minteaH
)armecul nelinistii c%nsta n %r%area $e s%lutii, n a sti t%tul n
ntre"ari... Orice raspuns e patat $e % nuanta $e (ul.aritate.
!uperi%ritatea reli.iei $eri(a $in a cre$e ca numai 8umne*eu p%ate
raspun$e.
As (rea sa ma n.r%p n plnsurile %amenil%r, sa-mi &ac $in &iecare
lacrima un m%rmnt.
A%t ce creea*a %mul se nt%arce mp%tri(a lui. !i nu numai t%t ce
creea*a, ci si t%t ce &ace. /n ist%rie, un pas nainte e un pas nap%i.
8ar $in t%t ce a c%nceput si a trait el, nimic nu se nt%arce mai mult
mp%tri(a lui ca sin.uratatea.
Oare $e ce amintirile nu mai au le.atura cu mem%riaH !i patimile,
$e ce si-%r &i pier$ut ra$acinile $in sn.eH 1alcanism ceresc...
Ra*ele ras&irate ce emana $in 8umne*eu nu ti se-arata $ect n
amur.ul mintii.
Apr%pierea $e e<ta* e sin.urul criteriu pentru % ierar-ie a
(al%ril%r.
E<perienta %m a reusit $%ar pentru clipele n care acesta se cre$e
8umne*eu.
Aimpul se $estrama n %n$ulatii (a.i, ca % spuma s%lemna, $e cte
%ri m%artea mp%(area*a simturile cu ruina ei $e &armece sau n%rii
sc%"%ara cu cer cu t%t n .n$uri.
Ispasesc lipsa $e $eceptii a stram%sil%r, n$ur urmarile &ericirii
l%r, platesc scump sperantele a.%niei l%r si putre*esc n (iata
pr%spetimile nestiintei stra"une. ' Iata sensul $eca$entei.
Iar pe planul culturii, cte(a sec%le $e creatii si ilu*ii ' ce se
cer ireme$ia"il rascumparate n luci$itate si nemn.iere.
Ale<an$rinism...
Nu e us%r sa platesti pe t%ti taranii alt%r (eacuri, sa nu mai ai
(er$eata si pamnt n sn.e... si nici sa te scal*i n as&intiturile
spiritului...
Numai n mu*ica si n &reamate e<tatice, pier*n$ pu$%area
limitel%r si superstitia &%rmei, aJun.em la insepara"ilul (ietii $e
m%arte, la pulsatia unitara $e murire (itala, $e c%muniune ntre
(ietuire si stin.ere. Oamenii $istin. prin re&le<ie si prin ilu*ii ceea
ce n $e(enirea mu*icala este (raJa $e eternitate ec-i(%ca, &lu< si
re&lu< al aceluiasi m%ti(. Mu*ica e timp a"s%lut, su"stantiali*are $e
clipe, (esnicie %r"ita $e un$e...
A a(ea =a$ncime> nseamna a nu mai &i ama.it $e separatii, a nu
mai &i r%" =planuril%r>, a nu mai $e*articula (iata $e m%arte.
C%nt%pin$ t%ate ntr-% c%n&u*ie mel%$ica $e lumi, a.itatia in&inita,
sum"ra si cuprin*at%are $e elemente se puri&ica ntr-un &i%r $e neant
si plinatate, ntr-un suspin crescut $in stra&un$urile ultime ale &irii
si care ne lasa pe (eci un .ust $e mu*ica si $e &um...
E<istenta %amenil%r e Justi&icata prin re&le<iile amare ce ni le
inspira. La un tri"unal al amaraciunii, (%r &i ac-itati cu t%tii si-n
primul rn$ &emeia...
Nimic nu te satis&ace, nici macar A"s%lutul: ' $%ar mu*ica, aceasta
$estramare a A"s%lutului.
Numai m"atn$u-ne $e pr%priile n%astre pacate putem purta p%(ara
(ietii. )iecare lipsa tre"uie c%n(ertita ntr-un $eliciu: prin cult sa
naltam $e&icientele. Altcum ne na"usim.
8upa ce-ai (rut sa rast%rni lumi, ce .reseli te mai lea.a $e raiul
(i$ a $%i %c-i in&initi si nuliH
8umne*eu, pre(a*n$ ca$erea %mului, i-a %&erit c%mpensatia ilu*%rie
a &emeii. 4rin ea, putut-a el uita 4ara$isulH Ne(%ia reli.i%asa e
raspunsul ne.ati(.
/ntr-un simp%*i%n care ar reuni pe 4lat%n si pe r%manticii .ermani,
s-ar spune apr%ape t%tul $espre iu"ire.
Esentialul ar tre"ui nsa a$au.at $e 8ia(%l.
Acel ce a re&u*at s&intenia, $ar nu lepa$area $e lume, si &ace
$intr-% $i(initate $e*a"u*ata tinta $e(enirii lui.
Cn$ te a$rese*i lui 8umne*eu, &a-% cu pr%numele, &ii sin.ur, ' ca
sa p%ti &i cu El. Altcum esti %m ' si nu (ei sta nici%$ata &ata-n &ata
cu sin.uratatea Lui.
Ae%l%.ia n-a mai pastrat pentru 8umne*eu $ect respectul
maJusculei.
E atta n%"lete crunta si atta arta n a-ti &eri su&erintele $e
(a*ul semenil%r, n a Juca r%lul $e cancer -a*liu...
Cn$ a*urul ec-i(%c se t%peste n str%pi $e plictiseala si picura %
imensitate $e al"astru si $e $e*%lare, ma apar $e mine si $e cer cu
Me$iteranele spiritului.
8e ne&ericire ne puri&icam n accesele $e ura sar"at%reasca si
(asta, n care, re$ucn$ t%tul la nimic si-n primul rn$ iu"irea,
curatam eul $e t%ate impuritatile &irii. Cine nu p%ate ur nu cun%aste
nici unul $in secretele terapeutice. Orice nsanat%sire ncepe printr-%
%pera $e $istru.ere. 4uritatea se csti.a nimicin$. Nu sntem n%i
nsine $ect calcn$u-ne &ara mila n pici%are.
Fn a$e(ar care n-ar tre"ui spus nimanui, nici%$ata? nu e<ista $ect
su&erinte &i*ice.
/n ispitele $ra.%stei, nu mai e spatiu ntre mine si m%arte.
A"s%lutul se asa*a la capatul unei er%tici puri&icate $e uni(ers.
A%t ce creste peste iu"irea terestra *i$este temeliile lui 8umne*eu.
Imp%si"ilitatea $e-a mpaca $ra.%stea cu lumea...
Mai mult $ect n %rice, n iu"ire esti si nu esti. Ne$i&erentierea
m%rtii $e (iata e un &en%men al n$ra.%stirii.
)iin$ te%l%. sau cinic, p%ti sup%rta ist%ria. 8ar cei ce cre$ n %m
si-n ratiune, cum $e nu nne"unesc $e $e*ama.ire si cum si pastrea*a
cumpatul n $e*mintirea c%ntinua a ntmplaril%rH Apeln$ nsa la
8umne*eu sau la scr"a, te $escurci cu usurinta n $e(enire...
Oscilatia ntre te%l%.ie si cinism este sin.ura s%lutie la-n$emna
su&letel%r ranite.
Acele n%pti cru$e, lun.i, $e % (itre.ie sur$a, cu &urtuni necate
n apele m%arte ale .n$uril%r ' pe care le n$uri $in setea curi%asa
$e a sti cum (ei raspun$e ntre"arii mute? =%are ma (%i %m%r pna n
*%riH>
Materia s-a m"i"at $e $urere.
Cn$ cu.etul ti-a crescut peste crestele lumii, strmt%area (ietii
ti $a &i%ruri $e ele&ant n sera.
Ce (aluri ne"une $e mari necun%scute mi i*"esc ple%apele si-mi
c%tr%pesc minteaH ' Cta maretie nu ascun$e %"%seala $e a &i %mK
Amintirea marii n n%ptile al"e ne $a, mai mult $ect %r.a sau
$e*na$eJ$ea, ima.inea imensitatii. ' I$eea $e in&init nu e $ect
spatiul creat n spirit prin a"senta s%mnului.
Ca$ranul s%lar $in I"i*a purta inscriptia? Fltima multis.
...8espre m%arte nu se p%ate (%r"i $ect latineste.
Cine are (re% parere si.ura $espre (reun lucru %arecare $%(e$este a
nu se &i apr%piat $e nici una $in tainele &iintei.
!piritul e prin esenta pr%-c%ntra &irii.
/n trupul st%rs $e (e.-i $esc%peri $%i %c-i rataciti ntr-un
sc-elet. !i-n &armecul rasturnat%r al tresaririi, te cauti n ce n-ai
&%st si-n ce nu (ei &i...
/n m%$ cinstit, un %m nu p%ate (%r"i $ect $espre el si $espre
8umne*eu.
/n snul (ietii te a&li, $e cte %ri spui ' $in t%t su&letul ' %
"analitate...
4rin ce taina ne tre*im n anumite $imineti cu t%ate er%rile
4ara$isului n %c-iH 8in ce *acaminte ale mem%riei se a$apa lacrimi
launtrice $e &ericire si ce lumini stra(ec-i sustin e<ta*ul $i(in peste
pustiul materieiH
.../n ast&el $e $imineti, ntele. n%nre*istenta la 8umne*eu.
3iit%rul? $%rinta $e a muri tra$usa-n $imensiune $e timp.
N%"letea $e a nu pacatui nici%$ata mp%tri(a m%rtii...
Fni(ersul si-a aprins .lasurile-n tine si tu treci pe "ule(ar$...
Cerul si-a incen$iat um"rele n sn.ele tau si tu sur*i cu
semeni... Cn$ ti (ei rasturna mnastirile inimii pe eiH
E att neasteptat si-atta in$ecenta n in&initul su&letului ' cum
$e-l n.a$uie $esertul %asel%r si surmenaJul carniiH
3raJa tristetii seamana un$el%r in(i*i"ile ale apel%r m%arte.
Ne(%ia $e-a-nsemna t%ate re&le<iile amare, $in teama stranie c-ai
putea aJun.e (re%$ata sa nu mai &ii trist...
Nea(n$ e<ta*ul la-n$emna, ca misticii, re.iunile cele mai a$nci
ale &irii le $esc%peri n reca$erile .ra(e ale %"%selii... I$eile se
rent%rc spre i*(%rul l%r, se scu&un$a n c%n&u*ia %ri.inara si
spiritul pluteste pe &un$urile (ietii.
!&re$elirea lumii n %"%selile -alucinante $esp%aie lucrurile $e
stralucire si nselaciune si nimic nu ne mpie$ica $e la accesul la
*%na $e "astina a nceputului, pura ca % aur%ra &inala. Asa $ispare t%t
ce timpul a a$au.at (irtualitatii initiale. E<istenta ni se $e*(aluie
ca atare? la rem%rca neantului ' si nu nimicul este la mar.inea lumii,
ci lumea la mar.inea nimicului.
O"%seala ca instrument $e cun%astere.
Cu.etul scal$at n lumina n%cturna a $isperarii.
!piritul are prea putine leacuri. Caci $e el nsusi tre"uie sa ne
(in$ecam n primul rn$. 8e natura si &emeie te apr%pii, &u.i si re(ii
$in n%u, cu t%ata teama $e insup%rta"ilul &ericirii. !nt peisaJe si
m"ratisari care ti lasa un .ust $e e<il ' ca t%t ce amesteca
a"s%lutul cu timpul.
Esti incura"il pier$ut ama.irii si (ietii cn$, pri(in$ cerul n
%c-i $e &emeie, nu p%ti uita %ri.inalul.
A putea su&eri cu ne"unie, curaJ, *m"et si $e*na$eJ$e.
Er%ismul nu e $ect re*istenta la s&intenie.
4rimeJ$ia n su&erinta e $e a &i "ln$: $e a n$ura cu n.a$uinta.
Ae p%menesti ast&el lunecn$ ntr-% ic%ana, $in %mul ce erai, plama$it
$intr-% carne in&init murit%are.
!a nu $e(ii pentru nimeni e<emplu $e pe&ectiune: $istru.e-n tine
t%t ce-i c-ip si $ra $e urmat.
Oamenii sa-n(ete $e la tine sa se nspaimnte $e caile %mului.
Acesta-i r%stul su&erintei tale.
Mintea ' smulsa $in ra$acini ' a ramas sin.ura cu ea nsasi.
A%ate ntre"arile se re$uc la att? cum p%ti sa nu &ii cel mai
ne&ericitH
Ce nu atin.e "%ala e (ul.ar si ce nu a$ie m%artea e lipsit $e
taina.
Cntec sur$ n stra&un$uri? se r%a.a "%ala n %ase.
3iata nu merita sa &ie traita $ect pentru $eliciile n&l%rite pe
ruinele ei.
Cn$ .asesti % anumita n%"lete n tn.uire, para$%<ul e &%rma prin
care inteli.enta na"usa plnsul.
Ce *%ri mi (%r tre*i cu.etul m"atat $e irepara"ilH
Oare cn$ (%i nceta sa m%rH
!nt rani care cer inter(entia 4ara$isului.
Cu t%ate pacatele si cu nici unul, mintea s-a ase*at pe &un$ul
ia$ului si %c-ii pri(esc nemarmuriti spre lume.
Cn$ iu"esti (iata cu patima si scr"a, $%ar $ia(%lul se mai
mil%sti(este $e tine si-ti %&era salasul &atal n$urerarii tale
aiurite.
Acele s&sieri ale carnii si $emente ale .n$ului, n care am ca$ea
n plina s&intenie $aca 8umne*eu ne-ar sari ntr-aJut%r. !%(airile lui
ne mai tin n rn$ cu lumea.
8e ce nu m-ai &acut, 8%amne, un pr%st etern su" "%ltile tale
natn.iH
!piritul e carne l%(ita $e strec-e transcen$enta.
Lupta nu se $a ntre %m si %m, ci ntre %m si 8umne*eu. 8e aceea,
nici pr%"lemele s%ciale si nici ist%ria nu p%t re*%l(a nimic.
,n$ul la 8umne*eu nu ser(este $ect spre a muri. ' Nu $e "una(%ie
te-n$repti spre el, ci &iin$ca n-ai nc%tr%.
Nimeni nu p%ate sti $aca e cre$inci%s sau nu.
4ri(in$ pe atti si pe atti care se n.r%apa ntr-% i$ee, ntr-%
menire, ntr-un (iciu sau ntr-% (irtute, te miri $e ce in&ima $istanta
$e lucruri $ispun %amenii. !a &i (a*ut ei asa $e putinH !a nu &i &%st
ei atinsi $e cun%stinta care nu n.a$uie nici un actH A sti nu mai
ra"$a &irea $ect prin (%inta n%astra $e a &i nca n ea. Ae &ramnti
atunci printre %"iecte si i$ealuri, a$ern$ cu &arme $e pasiuni,
ac%r$n$ $in mila si $in amareala % a$iere $e e<istenta um"rel%r n
cautare $e &iinta.
Fni(ersul nu e seri%s. El tre"uie luat tra.ic n .luma.
A &ace este antip%$ul lui a sti.
Ne-%tarrile ntre cer si pamnt te s%rtesc unui $estin $e Ianus,
ale carui &ete ar $e(eni una n $urere.
Cu inima spn*urata ntre &reamat si n$%iala? un sceptic $esc-is
e<ta*ului.
/n $upa-amie*ele $e $uminica ' mai mult $ect n celelalte
$upa-amie*e ale timpului ' ratiunea se $e*(aluie ca % a"senta $e cer,
si i$eile ' stele ne.re pe &%n$ul $e (i$ al (esniciei. ' 4lictiseala se
naste $intr-% mpn*ire ultima a simtirii, $e*lipita $e &ire.
/n cuprin$erea c%smica a urtului ' cascat al uni(ersului ',
pa$urile par a se nclina ca sa-ti ri$ice cu trium& $e &run*e inima
pier$uta printre (reascuri.
8in &%snirea (remii se-n&iripa mu*ica plictiselii ' $in accentele
sur$e ale stin.erii timpului.
Inima mea ' prin care a trecut cerul ' e punctul cel mai n$epartat
$e 8umne*eu.
Nimic nu ma p%ate &ace sa uit (iata, $esi t%tul ma nstrainea*a $e
ea. La % e.ala $istanta $e s&intenie si $e (iata.
Eu n-am taria ca sa-n$ur splen$%rile lumii: n miJl%cul l%r mi-am
pier$ut su&larea si nu mi-a ramas .las $ect pentru $isperarea
&rumusetii.
Oamenii &u. att $e m%arte, ct si $e .n$ul ei. 8e acesta m-am
le.at pe (ecie. /nc%l%, am &u.it n rn$ cu ceilalti ' $aca nu c-iar
mai repe$e ca ei.
4lictiseala "ntuie un su&let er%tic ce nu .aseste a"s%lutul n
$ra.%ste.
4entru a ac%peri cu &ast $rama (ietuirii, arunca prin spirit un &%c
$e arti&icii: ntretine-l $in *%ri n n%apte: creea*a n preaJma ta
stralucirea e&emera si eterna a inteli.entei nne"unite n pr%priul ei
J%c: &a $in (iata % scnteiere pe un cimitir. Caci nu-i su&letul %mului
un m%rmnt n &lacariH
8a un curs .enial sen*atiil%r: impune trupului (ecinatatea
astril%r: carnea, ri$ic-% prin .ratie sau crima pna la cer: ' sim"%lul
tau sa &ie? un tran$a&ir pe-% "ar$a.
/n(ata (%luptatea $e-a ac%r$a i$eil%r spatiul unei clipe, $e-a iu"i
&iinta &ara a-i n.a$ui un r%st, $e-a &i tu nsuti &ara tine.
8in asteptarile (isat%are n miJl%cul naturii, pri(in$ cum aripile
unui (ultur atin. "r%$eria $estramata a n%ril%r.
...!i nc-ipuin$u-ti c-ai *"urat ' cu in(ersa altitu$ine ' spre
a$ncurile (ietii, c-ai mn.iat cu aripi $e nemn.ieri un cer $e
$r%J$ie, nen$estulat%r setei tale $e stra&un$uri.
Cti p%t sa spuna? =eu snt un %m pentru care 8ia(%lul e<istaH> '
Cum n-am simti % atractie $e s%arta &ata $e cei p%rniti spre % asemenea
marturisireH
O ic%ana c%mpleta a lumii ar putea-% $a .n$urile crescute n
ins%mniile unui asasin, n$ulcite $e-un par&um emanat $in rataciri $e
n.eri.
Orice-ai &ace, $upa ce ti-ai pier$ut spriJinul n tine, nu mai p%ti
.asi altul $ect n 8umne*eu. !i $aca &ara El se mai p%ate nca
respira, &ara i$eea lui te-ai pier$e n parasirile mintii.
Ceea ce-i &ascinant n $isperare este ca ne arunca $intr-% $ata n
&ata A"s%lutului: un salt %r.anic, ire*isti"il, la pici%arele
Fltimului. 8upa aceea, ncepi sa .n$esti si sa limpe*esti sau sa
ntuneci prin re&le<ie situatia creata $e &uria meta&i*ica a
$e*na$eJ$ii.
8espartit $e semeni prin s%arta insulara a inimii, te a.ati $e
8umne*eu ca marile ne"uniei sa nu-si nalte (alurile mai sus $e
sin.uratatea ta.
/n p%e*ie, necre*n$ n nimic, a$au.i un plus $e &armec
inspiratiei, caci ni-ilismul e un supliment $e mu*ica: ' pe cn$ n
pr%*a tre"uie sa a$eri la ce(a, ca sa nu rami .%l n &ata (i$ului
cu(intel%r. A &i .n$it%r nu-i un n%r%c cn$ cu.etul nu mai e nt%rs
spre a$e(arurile =naltat%are>, pr%$use ale %r"irii.
!in.urul r%st al pamntului e sa n.-ita lacrimile murit%ril%r.
Mu*ica ne arata cam ce ar &i timpul n cer.
E<ista un &el $e cntec n &iece "%ala.
4unti nu se mai p%t ntin$e ntre %mul urmarit $e m%arte si semenii
lui. !i %rice ar &ace el ' ncercarile $e apr%piere a$ncesc $%ar %
prapastie si accentuea*a % &atalitate.
Cu $e-apr%apele tre"uie sa &ii in$i&erent sau (esel. 8ar,
nemaicun%scn$ $ect e<altarea si tristetea, r%stul tau e ireme$ia"il
paralel s%artei %mului. AJun.i ncetul cu ncetul sa nu te mai
ntlnesti cu nimeni nici%$ata.
/n tristete ' m%artea si ne"unia lun$u-se la ntrecere ',
na$eJ$ile (itre.ite se nt%rc n .n$uri uci.ase. !i $e(ii un %static
al ne&iintei, $in $%"it%c uman ce-ai &%st.
8e ce nu s-%r ntin$e peste mine um"rele (esnicei pr%stii si
rac%rile nestiinteiH Cal$urile unui "ara.an $e $e*na$eJ$i...
/ntr-un creier $e&unct, timpurile plecate-n crucia$a $e $istru.ere
nu (%r putea uci$e amintirea unui 8umne*eu plama$it $in suspine si
sin.uratati.
/n lumea-n care nu mai am pe nimeni, mai $ispun $%ar $e 8umne*eu.
Aacerea ce urmea*a maril%r intensitati? inspiratiei, se<ualitatii,
$isperarii. 4arc-a &u.it natura, si %mul a ramas &ara *ari ntr-% (e.-e
(ecina nimicirii. ' )irea este % &unctie a cal$uril%r su&letului.
E<istenta se creea*a n m%mentul su"iecti( prin e<celenta. Caci nimic
nu este n a&ara $e na(alirile inimii.
Omul su&era $e % neputinta $e (acanta a nelinistii. El n-a reusit
sa lar.easca %ri*%ntul ratiunii $ect prin .r%a*a.
...!etea $e un para$is al in$ul.entei, cla$it pe un *m"et $e
$estra"alari ceresti...
Ne(r%*a e % stare $e -amletism aut%mat. Ea ac%r$a celui atins
atri"ute $e .eniu, &ara sup%rtul talentului.
Ne-%tarrea ntre pamnt si cer te trans&%rma ntr-un s&nt
ne.ati(.
4e piscuri $e Alpi si $e 4irinei, cu n%rii su" mine, re*emat pe
*ape*i si pe cer, am nteles?
' ca sen*atiile tre"uie sa &ie mai pure $ect aerul rare&iat al
naltimil%r, ' ca-n ele nu tre"uie sa intre nici %mul, nici pamntul si
nici un %"iect al lumii, ' a$ieri e<tatice sa &ie clipele, (rteJ $e
altitu$ine pri(irea:
' ca murmurul melanc%lic al (ntului ce atin.e a*urul si *apa$a,
.n$urile sa mn.ie p%leiala lucruril%r ce nu snt. /n cu.etul tau sa
se ras&rn.a t%ate crestele $e munti pe care n-ai &%st %m si t%ate
tarmurile $e mari pe care ai &%st trist. 4lictiseala $e(ine mu*ica pe
mar.inea marii si e<ta* pe (r& $e munte:
' =sentimente> nu mai snt. Caci spre cine s-ar n$reptaH 8e cte
%ri nu mai esti %m, $e attea %ri nu mai =simti> $ect tariile
ne&iintei:
' nu se mai p%ate trai $ect n ratacire. Rast%arna-ti pasii si
calca pe stele. Repeta *ilnic lectia acelei n%pti, n care astrii ti
s-au $e*(aluit ri$ic%l $e sin.uri.
8upa &iece calat%rie, pr%.resul n nimic te lea.a incura"il $e
lume. 8esc%perin$ n%i &rumuseti, pier*i prin atractia l%r ra$acinile ce
ti-au crescut cn$ nu le-ai "anuit. O $ata n interi%rul (raJii l%r, n
mireasma $e nelume ce emana $in ele, te nalti spre un .%l pur, marit
$e ruina ilu*iil%r.
8in ce cre$ n mai putine lucruri, $in ce am murit mai mult n
um"ra &rumusetii, $in aceea, nea(n$ nimic ce sa ma prin$a nca n
(iata, nu mai am nimic ce sa ma nt%arca mp%tri(a ei. N-am nceput sa
% iu"esc $ect pe masura risipirii sperantel%r. Cn$ nu (%i mai a(ea
nimic $e pier$ut, (%i &i una cu ea.
8%nJuanismul e &ructul unei s&intenii rau ntre"uintate. ' /n t%ate
$eclaratiile $e $ra.%ste, simteam ca numai A"s%lutul imp%rta ' si $e
aceea puteam &ace cte (%iam si %ricui.
)siile $e *apa$a pe &%n$ul cenusiu al muntil%r n $imineti $e
(ara? $armaturi ale unui cer imem%rial.
I$eile snt mel%$ii m%arte.
Neputn$ $e*(alui %amenil%r pricinile inimii n%astre, &ara 8umne*eu
ar tre"ui sa ru.inim pumnale prin ascun*isurile ei. ' Inima se apleaca
cu miscari naturale spre &l%area sinuci$erii $in miJl%cul .ra$inii $e
rataciri care e (iata.
!%arta %mului e % a"senta c%ntinua $e =acum> si % &rec(enta
staruit%re $e =alta$ata> ' acest cu(nt al &atalitatii. 8in s%n%ritatea
lui prelun.a se $esprin$e un netama$uit &i%r $e pieire.
Nimic nu tul"ura mai mult nai(itatile sn.elui ca inter(entia
eternitatii. Ce pac%ste (a &i turnn$ ea peste pr%spetimea $%rintel%r,
$e le ra(aseste si le strpeste &ara urmaH 3esnicia nu se c%mpune $in
su&luri $e (iata. 4resti.iul ei &une"ru na"usa a(nturile si re$uce
realitatea la starea $e a"senta.
4este (alurile $e neant ce cuprin$ n (%ie &irea, numai $%rintele
a$ie % "ri*a $e e<istenta.
/n t%ate reli.iile, partea pri(it%are la $urere este sin.ura
r%$nica pentru % re&le<ie $e*interesata. Restul e pura le.islatie sau
meta&i*ica $e %ca*ie.
/n plictiseala, timpul nl%cuieste sn.ele. )ara ea n-am sti cum
cur. clipele si nici ca ele snt. ' Cn$ se sl%"%a$e, nimic n-% mai
p%ate %pri. Caci ti-e urt atunci cu t%t timpul.
R%stul .n$it%rului e sa nasc%ceasca i$ei p%etice, sa suplineasca
lumea prin ima.ini a"s%lute, &u.in$ $e .eneral si calcn$ pe le.i. 8in
esenta &irii ni se re(ela n rusinea $e i$entitate si-n %r%area $e
principii. ' ,n$irea nc%lteste pe ruina ratiunii.
Iu"esc pri(irile care nu ser(esc (iata si piscurile pe care au$
timpul. !u&letul nu-i c%ntemp%ran lumii.#
!nt tari n care n-as &i putut rata nici macar % clipa, ca !pania
$e pil$a. !i snt l%curi marete si sum"re, n care piatra s&i$ea*a
sperantele, pe ale car%r *i$uri lene(este (esnicia, a$ucn$u-si aminte
$e timp, l%curi pri(ile.iate $e siesta a 8i(initatii, care te silesc sa
&ii tu nsuti n m%$ a"s%lut? n )ranta ' M%nt-!aint-Mic-el,
Ai.ues-M%rtes, Les 1au< si R%cama$%ur. ' /n Italia, t%ata Italia.
4lictiseala a"s%luta se c%n&un$a cu %"iecti(area n carne a i$eii
$e timp.
Fn .n$ tre"uie sa &ie straniu ca ruina unui *m"et.
!patiul n care se n(rte cu.etul mi pare n$epartat si &ara $e
temei ca un Fru.uaB ceresc.
8e&ectul tutur%r %amenil%r care cre$ n ce(a c%nsista n a $eprecia
m%artea. A"s%lutul acesteia nu se $esc%pera $ect cel%r ce au un simt
ascutit pentru acci$entul in$i(i$uatiei, pentru er%area multipla a
&iintarii. In$i(i$ul e un esec e<istent, % .reseala ce n&runta
ri.%area %ricarui principiu. Nu ratiunea te pune-n &ata m%rtii, ci
c%n$itia unica $e in$i(i$. Cine are c%n(in.eri masc-ea*a c-iar aceasta
$rama a unicitatii. !pre m%arte, nt%arce-te puri&icat si .%l ' neatins
$e n$ulcirile mintii, $e atenuarile i$eil%r. Ea tre"uie pri(ita n
&ata, cu (ir.initatea launtrica a m%mentel%r n care nu cre*i n nimic,
mai mult c-iar? ca martir al nimicului.
8ra.%stea $e (iata, plina $e &reamat si $urere, nu ispiteste $ect
pe cei necati n sila. !nt $imineti ce n&l%resc su"it n $esertul
%"%selil%r si care ne tintuiesc nmarmuriti n "ratele &iintei.
/n sila $e t%ate, n sila (asta, emann$ $in tnJala sn.elui si a
i$eil%r, napa$esc re(elatii &u.iti(e $e &ericire ce se ntin$ ec-i(%c
pe suspinele n%astre, ca *$rente $e a*ur. !i atunci cauti % cumpana
ntre sila $e a &i si $e a nu &i.
O ceata $e n.eri sau $e $raci mi-a ase*at pe &runte cununa
plictiselil%r. 8ar, mpatimit n lume, ele nu-mi p%t um"ri taria
sperantel%r $esarte.
Cerul, nu pamntul, m-a &acut =pesimist>. Neputinta $e a &i,
c%nsecuti(a .n$ului la 8umne*eu...
/n mistica e<ista su&erinta, in&inita su&erinta. 8ar nu tra.e$ie.
E<ta*ul e antip%$ul irepara"ilului. Ara.e$ia nu e p%si"ila $ect n
(iata ca atare, aceasta lipsa $e iesire plina $e maretie, $e
ne&%l%sinta si $e pra"usire. ' !-aLespeare e mare &iin$ca n el nu
trium&a nici % i$ee? numai (iata si m%artea. Cine =cre$e> n ce(a n-are
simt pentru tra.ic.
8e la % (reme nu mai .n$esti asupra urtului, ci-l lasi sa
.n$easca asupra lui nsuti. /n (a.ul su&letului, plictiseala tin$e
spre su"stanta. !i ea aJun.e? su"stanta $e (i$.
Acel ce-n preaJma A"s%lutului nu p%ate scapa $e a$emenirile
(ietii ' nici % sinuci$ere nu p%ate pune capat $e*"inarii lui
launtrice. Nimic nu-l aJuta sa $e*le.e $rama cru$a a cu.etului.
Ire*%l(a"ilul .n$irii se epui*ea*a n acest c%n&lict. )armecul &irii
tra.e .reu n cumpana si nu e c-ip a-l anula, $esi i$eile plutesc pe
luciul ne&iintei. A trai sen*ual n nimic...
Cn$ ai iu"it prea patimas (iata, ce-ai cautat printre .n$uriH
!piritul e % er%are imensa $e cte %ri sla"iciunile ac%r$a (ietii
presti.ii $e a<i%ma.
!nt % !a-ara r%asa $e (%luptati, un sarc%&a. $e tran$a&iri.
!tra*ile pustii n marile %rase? parca n &iece casa se spn*ura
cine(a.
...!i ap%i, inima mea ' spn*urat%are pe masura cine stie carui
$ia(%l.
!&intenia e cel mai nalt .ra$ $e acti(itate la care putem aJun.e
&ara miJl%acele (italitatii.
Ni-ilismul? &%rma $e limita a "una(%intei.
4lictiseala e rn$ pe rn$ (ul.ara si su"lima, $upa cum ne pare ca
uni(ersul mir%ase a ceapa sau ca emana $in inutilitatea unei ra*e.
Nu ma simt =acasa> $ect pe tarmurile marii. Caci nu-mi p%t
c%nstrui % patrie $ect $in spuma (aluril%r.
/n &lu<ul si re&lu<ul .n$uril%r, stiu eu prea "ine ca nu mai am pe
nimeni? &ara tara, &ara c%ntinent si &ara lume. Ramas cu suspinele
luci$e ale iu"iril%r &u.are n n%pti care mpreuna &ericirea cu
ne"unia.
!in.ura scu*a pentru pasiunea *a$arniciil%r? a trai reli.i%s
inutilitatea lumii.
Mart%r mi-este 8umne*eu c-am amestecat cerul n t%ate sen*atiile,
c-am naltat % "%lta $e re.ret peste &iece sarut si-un a*ur $e alte
$%ruri peste acel lesin.
Nimic nu ser(este mai putin natura ca $ra.%stea. Cn$ &emeia si
nc-i$e %c-ii, pri(irile tale luneca pe ple%apele ei cautn$ alte
&irmamente.
/n $isperarile su"ite si nentemeiate, su&letul e % mare n care
s-a necat 8umne*eu.
!in.urul c%ntinut p%*iti( al (ietii este unul ne.ati(? &rica $e a
muri. Wntelepciunea ' m%arte a re&le<el%r ' % n(in.e. ' Cum putem nsa
sa nu ne mai temem $e m%arte &ara sa ca$em n ntelepciuneH Ne$e*lipin$
n nici un &el &aptul $e a trai $e cel $e a muri, ntlnin$ (iata si
m%artea n (%luptatea c%ntra$ictiei. )ara $eliciile acesteia, % minte
luci$a nu mai p%ate n.a$ui %p%*itiile &irii si nici su&eri
ire*%l(a"ilele e<istentei.
/n ultima treapta a incura"ilului, te -%tarasti pentru 8umne*eu. A
cre$e nseamna a muri cu aparentele (ietii. Reli.ia n$ulceste
a"s%lutul m%rtii pentru a putea atri"ui lui 8umne*eu (irtuti re*ultate
$in acea mics%rare. El e mare n masura n care m%artea nu e t%tul. !i
pna acum nimeni n-a a(ut semetia sa sustina ' n a&ara $e .reselile
entu*iasmului ' ca ea n-ar &i t%tul...
Cu ct mi pier$ mai mult cre$intele n lume, cu att snt mai mult
n 8umne*eu, &ara sa cre$ n el. ' !a &ie % "%ala tainica sau % cinste
a mintii si a inimii care te &ace sa &ii n acelasi timp sceptic si
misticH
Ne&ericirea n-are l%c n uni(ersul cu(intel%r.
3esnicia nu-i $ect p%(ara a"sentei $e timp. 8e aceea, n-% simtim
nicaieri mai intens ca-n %"%seala ' sen*atie &i*ica a eternitatii.
A%t ce nu e timp, t%t ce e mai mult ca timpul se naste $intr-%
sleire a$nca, $in t%r%peala (asta si me$itati(a a %r.anel%r, $in
pier$erea ritmului &iintei. 3esnicia se ntin$e pe tacerile
(italitatii.
4rin ceea ce snt mai mult eu nsumi, mi-am rupt *a.a*urile.
4utea-(a spiritul sa le re&aca anuln$u-se n certitu$inea %r"iril%rH
Cu ce minuni si cu ce &armece am putea $a cun%asterea nap%iH Cn$ (%r
"ate (e.-ile n retra.ereH )iinta nu p%ate &i sal(ata &ara lasitatile
mintii.
4na cn$ r%stul inimii (a &i sa cnte a.%niile ratiuniiH !i cum sa
pui capat cu.etului -artuit ntre n$%iala si $elirH
Lirismul este ma<imum $e er%are prin care ne putem apara $e
urmarile luci$itatii si ale cun%asterii.
A nu &ace $e%se"ire ntre $rama carnii si a .n$ului... A &i
intr%$us sn.ele n l%.ica...
!cr"a $e lume? iruptia urii n urt. /n (a.ul plictiselii se
intr%$uce ast&el calitatea reli.i%asa a ne.atiei.
3iata-mi pare % mnastire un$e te-ai re&u.ia ca sa uiti pe 8umne*eu
si ale carei cruci ar strapun.e nimicul cerului.
8upa ce su&letul a &iltrat pe 8umne*eu, $r%J$ia ce ramne $e(ine '
ca pe$eapsa ' su"stanta su&letului.
A%tul este ne&%l%sit%r si &ara r%st ' a&ara p%ate $e mel%$ia
ascunsa a c-inului. )runtariile %mului snt cele ale su&erintei. 8%ar
$upa ce-ai n$urat mult ai $reptul sa c%nsi$eri lumea un prete<t
estetic, un spectac%l ntele.erii tale n%"ile si "%lna(e. Atunci
su&eri, &iin$ n a&ara su&erintei. Nimeni nu (a sti $in ce "elsu. $e
$ureri $e(ii estet n m%$ reli.i%s.
,n$urile i*(%rasc $in pustnicirea instinctel%r, iar spiritul
(a$u(este puterile (ietii. Ast&el, %mul $e(ine tare ' $ar &ara
miJl%acele (italitatii. )en%menul uman e cea mai mare cri*a a
"i%l%.iei.
Neputn$ lua asupra-mi su&erintele alt%ra, le-am luat n$%ielile.
/n ntiul &el s&rsesti pe cruce si termini: n al $%ilea, ,%l.%ta se
urca pna la cer.
!u&erintele snt in&inite: n$%ielile, intermina"ile.
Cn$ nu te mai p%ti ru.a, n l%c $e 8umne*eu *ici A"s%lut. 4rimatul
a"stractului este % lipsa $e ru.aciune. A"s%lutul e un 8umne*eu n
a&ara inimii.
/naintam n pr%cesul $e sleire a pers%anei $i(ine pe masura ce
intr%$ucem cultul inutilitatii pe ntin$erea cu.etului. La ce sa ne mai
ser(easca A"s%lutulH 8in eternitate, t%tul este inutil. A(ntul mistic
tre"uie puri&icat $e n%"letea .estului estetic. 8e ra$acinile ultime
ale &irii, sa luam c%ntact cu ma<imum $e stil. /nsesi Qu$ecatii $in
Frma sa-i mprumutam presti.iul artei si sa ne t%pim n temeiul &inal
al lumii cu a"senta patetica. /ntr-% simtire nalta, A"s%lutul e %
&rntura .ratuita a Nimicului, nt%cmai ca un t%rs%.
8e ce %amenii nu s-%r &i nc-inat n%ril%rH
)iin$ca acestia plutesc mai us%r pe creier $ect pe cerH
,n$urile nascute n .r%a*a au taina si mpietrirea %c-il%r $in
ic%anele "i*antine.
A%ate caile mer. $e la mine spre 8umne*eu, nici una $e la El spre
mine. 8e aceea, inima este un a"s%lut ' si A"s%lutul, un nimic.
8espatrierea launtrica este climatul a"s%lut pentru .n$urile &ara
ra$acini. Nu atin.i inutilitatea mareata a $u-ului atta (reme ct ai
un l%c n lume. ,n$esti ' nt%t$eauna ' $in lipsa unei patrii. Nea(n$
.ranite, spiritul n-are un$e sa te-nc-i$a. 8e aceea, .n$it%rul este un
emi.rant n (iata. !i cn$ nu te-ai stiut %pri la timp, ratacirea
$e(ine sin.urul &a.as al nemn.ieril%r tale.
Melanc%lia intr%$uce atta mu*ica n naruirea mintiiK
Alipiti $e ime$iat, %amenii respira prin (ul.aritate. Ce p%ti (%r"i
cu ei, $ect $espre %ameniH !i nca $espre ntmplari, %"iecte si
.riJi. Nici%$ata i$ei. !i $%ar numai c%nceptul nu e (ul.ar. N%"letea
a"stractiei le e necun%scuta, caci, *.rciti cu puterile l%r, ei nu-s
capa"ili $e-a c-eltui ener.ii pentru a -rani ceea ce nu e? i$eea.
3ul.aritatea? lipsa $e a"stractie.
Lepa$area patetica $e lucruri &i<ea*a cei $%i p%li ai simtirii? %
iu"ire &ara iu"ire si % ura &ara ura. Iar uni(ersul se tran&%rma
ntr-un Nimic acti(, n care t%tul este pur si &ara $e &%l%s ca
ntunericul ntr-un %c-i $e n.er.
1%ala-i % $e*astru%asa $es&atare, ce nu p%ate &i asemuita $ect
(inului si &emeii. Arei miJl%ace prin care eul este t%t$eauna mai mult
si mai putin, &erestre spre A"s%lut si care se-nc-i$ n ntunecarile
(aste ale mintii. Caci ne"unia-i % pie$ica ce si-% pune cun%asterea ei
nsesi ' un insup%rta"il al spiritului.
Cu ct %mul are mar.ini mai nesi.ure, cu att se apr%pie mai us%r
$e lipsa $e &un$ a lui 8umne*eu. L-am &i ntlnit n%i %are $e ar &i
&%st el natura, pers%ana sau altce(aH 4utem spune $espre el $%ar att?
ca nu se mai .ata n a$ncime. Ast&el ' spre imensitatea $i(ina, %mul
n-are alta punte $ect in$e&initul sau. Lipsa $e &un$ e punctul $e
c%ntact ntre a"isul $i(in si a"isul uman.
Aen$inta n%astra $e-a ne pier$e mar.inile, aplecarea spre in&init
si spre $istru.ere snt un &i%r ce ne instalea*a n spatiul n care se
$es&as%ara su&lul $i(in. 8e-am ramne re$usi la limitele c%n$itiei
in$i(i$uale, prin ce am putea luneca nspre 8umne*euH 3a.ul si
nesi.uranta n%astra repre*inta surse meta&i*ice mai imp%rtante $ect
ncre$erea ntr-% menire si a"an$%narea %r.%li%asa ntr-un r%st.
!la"iciunile %mului snt p%si"ilitati reli.i%ase: cu c%n$itia sa &ie
a$nci. Caci atunci ra*"at pna n 8umne*eu.
3alurile $e nimic ce a.ita &iinta umana se prelun.esc n un$uiri
pna n a"senta in&inita a 8i(initatii. ' Omul n-are alt temei $ect
lipsa $e &un$ a lui 8umne*eu.
!nt si eu un martir? as (rea sa m%r pentru n$%ieli. '
!cepticismul ' &ara % latura reli.i%asa ' e % $e.ra$are a spiritului.
Nu n$%ielile inteli.entei, ci ale rasti.nirii. !a "ati pir%ane n
mie*ul $u-ului. !a-ti pleci cu.etul cu su&erinta spre *arile lumii: sa
sn.ere*i n *m"et. Cn$ (%i aprin$e &%curi n i$eiH ' Este atta
Jaratic n %scilatiile mintiiK Nu e us%r lucru a te n$%i pri(in$ spre
8umne*euK
/n .enunc-i, strapun.e-(%i %are pamntulH 3%i $uce neru.aciunea
pna la capatH 3%i umili pe 8umne*eu, cu supranaturalul meu $e*matH
Cu ct urc spre cer, cu att sc%"%r mai tare spre pamnt.
!piritul, $e*lipit $e t%ate, se-n$reapta cu aceeasi tarie n
$irectii %puse. Nu p%ti a$era la ce(a &ara sa &aci % re*er(a e.ala.
Orice pasiune tre*este simultan antip%$ul ei. C%ntrariile snt
su"stanta respiratiei %mului. Am $e partea mea t%ate $irectiile lumii,
$e cn$ nu ma mai am.
4ara$%<ul e<prima incapacitatea $e a &i &iresc n lume.
Fni(ersul e % pau*a a spiritului.
R%stul inimii e sa $e(ina imn.
/n ultima anali*a, scepticismul nu i*(%raste $ect $in
imp%si"ilitatea $e a te mplini n e<ta*, $e-a-l atin.e, $e-a-l trai.
8e n$%ieli ne (in$eca numai %r"irea lui lumin%asa, s&siet%r $e
re(elat%are. O m%arte $e &i%ruri "alsamice. ' Cn$ sn.ele-ti *(cneste
pna la cer, cum sa te mai n$%iestiH 8ar ce rar *(cneste el asaK
!cepticism? nemn.ierea $e a nu &i n cer.
A intr%$uce salciile pln.at%are n cate.%rii...
Numai n masura n care su&eri ai $reptul sa-l ataci pe Isus,
precum n m%$ cinstit nu p%ti &i mp%tri(a reli.iei $aca nu esti
reli.i%s. 8in a&ara, nici % critica nu $%(e$este nimic si nu an.aJea*a
pe nimeni. Cn$ ataci nlauntrul unei p%*itii, nlauntrul p%*itiei
tale, nu tra.i n a$(ersar, ci & tine nsuti. O critica e&ecti(a e %
aut%t%rtura. Restul e J%c.
Nm"ete $urer%ase care stin. s%arele...
Ist%ria s-ar ispra(i n clipa n care %mul s-ar ntepeni ntr-un
a$e(ar. 8ar %mul traieste cu a$e(arat numai ntru ct se plictiseste $e
%rice a$e(ar. I*(%rul $e(enirii este p%si"ilitatea $e .reseala a lumii.
O ep%ca se rea*ema pe un a$e(ar si cre$e n el &iin$ca nu-l
cumpaneste. Cum l-ai pus la cntar si-i mas%ri .reutatea, se trans&%rma
ntr-un a$e(ar %arecare ' n er%are. Cn$ Ju$eci, %rice ' $in si.uranta
$e nestramutat aJun.e un principiu ce se clatina &ara r%st.
Nu p%ti &i luci$ ntr-un a$e(ar, &ara sa-l c%mpr%miti. Fn in$i(i$
sau % ep%ca tre"uie sa respire inc%nstient n nec%n$iti%natul unui
principiu, pentru a-l recun%aste ca atare. A sti rast%arna %rice urma
$e certitu$ine. C%nstiinta ' &en%men $e limita a ratiunii ' este %
sursa $e n$%ieli, ce nu p%t &i n&rnte $ect n amur.ul cu.etului
trea*. Luci$itatea este un $e*astru pentru a$e(ar, $ar nu pentru
cun%astere, pe ale carei "a*e se nalta % ar-itectura c%mplicata $e
er%ri, numita spirit $in ne(%ie $e simpli&icare.
8u-ul meu nu-si mai a&la n$estulare $ect n meta&i*ica si-n
Acatist.
/n &iecare clipa suspina 8umne*eu: caci timpul e ru.aciunea Lui.
Cn$ sanatatea si n%r%cul se lasa asupra n%astra, peste .n$uri se
asa*a % spu*a si mintea se retra.e.
Ne&ericirea e cel mai puternic stimulent al spiritului.
8aca inima ar &i re$usa la esenta ei i$eala, a$ica la Rasti.nire,
ar rasari cruci pe melea.urile ei, $e care s-ar spn*ura na$eJ$ile ' cu
t%t &armecul *a$arnic al ne"uniei l%r.
Luci$itatea? % t%amna a instinctel%r.
Nu mi-e &rica $e su&erinte, ct $e resemnarea ce le-ar urma. 8e-as
putea su&eri (esnic, &ara mpacare si &ara mil%.ealaK
1%ala te asa*a la limitele materiei: prin ea, trupul $e(ine % cale
spre A"s%lut. Caci n&rn.erile c%rpului &ac $in $urere un rai n
$e*astru.
1%ala ser(este $u-ul &ara nici un nc%nJur. !au p%ate si mai mult?
$u-ul este "%ala pe plan a"stract, precum %mul? materie atinsa.
4rin sin.uratate, t%t ce iese $e su" c%ntr%lul simturil%r ' n
primul rn$ in(i*i"ilul ' capata un caracter $e ime$iat. A &i &ara
%ameni si &ara lume: a te a&la, a$ica, nemiJl%cit n esenta. Asa ti se
$esc-i$e ntr-un &i%r rar (i*iunea su"stantiala a n%ptii, a luminii, a
.n$ului. 8esprin*i atunci $in t%ate restul a"s%lut, ceea ce ramne
$intr-un lucru cn$ el nu mai e<ista pentru simturi. /ntele.i taina
ultima a n%ptii, $ar simturile nu mai simt n%aptea. !au te m"eti $e
mu*ica si nici un sunet nu mai mn.ie urec-ea. !in.uratatea
necrutat%are a $u-ului $esc%pera neantul imaculat $in temelia
aparentel%r, puritatea $i(ina sau $em%nica $e la "a*a tutur%r
alcatuiril%r. !i atunci, ntele.i ca r%stul $in urma al $u-ului e
m"%lna(irea $e in&init.
Cn$ ma (%i scu&un$a &ara apel n 8ia(%l si n 8umne*euH
/n para$is, a*urul n$eplinea &unctia pamntului pentru n%i. Cei
$%i %ameni calcau, a$ica, pe un $esert al"astru. 8e aceea nu puteau
cun%aste ei ac%l% ' pe cn$ aici, pe pamnt, pe cul%area $urer%asa a
pamntului, n-ai altce(a $e &acut.
!mul.eti % &l%are sau % "uruiana si %"ser(ati $in ce a crescut? $in
ispasire s%li$i&icata.
/ntia lacrima a lui A$am a urnit ist%ria. 4icurul acela sarat,
transparent si in&init c%ncret este primul m%ment ist%ric, iar (i$ul
lasat n inima sinistrului n%stru stram%s, ntiul i$eal.
/ncetul cu ncetul, %amenii, pier*n$u-si $arul plnsului, au
nl%cuit prin i$ei lacrimile. Cultura nsasi nu e $ect imp%si"ilitatea
$e a pln.e.
E<ista % %"%seala su"stantiala, n care se a$una t%ate %"%selile
*ilnice si care ne $epun &ara %c%l n miJl%cul A"s%lutului. Fm"li
printre %ameni, mparti *m"ete sau cauti $in %"isnuinta a$e(aruri, si
n sinea ta te re*emi pe temeiurile &irii. N-ai nc%tr%? esti mpins
spre ele. Naci ' cu (%ie sau &ara $e (%ie ' n straturile ultime ale
e<istentei. ' 3iata ti pare atunci ' atunci $ramatic al &iecarei
clipe ' un (is pe care-l $epeni $in pri(elistea A"s%lutului, % nalucire
a nstrainarii tale $e t%ate. Cum luneci asa, pe panta r%sturil%r
nemar.inite, si prin (a.i instincte tre"uie sa te mai tii $e lume,
c%ntra$ictia s%artei tale e mai $urer%asa ca napa$irea prima(erii
ntr-un cimitir $e tara.
Omul e un nau&ra.iat al A"s%lutului. Nu se p%ate nalta n acesta.
8%ar sa se nece. !i nimic nu-l neaca mai a$nc n el $ect marile
%"%seli, acele %"%seli care $esc-i$ spatiul ntr-un cascat al
in&initului si-al plictiselii.
N%i n-a(em $reptul, ca &iinte, sa pri(im $inc%l% $e mar.inirea
n%astra. Am $e(enit %ameni si-am iesit $in raiul &iintei. Eram A"s%lut.
Acum stim ca sntem n el. !i ast&el, nu mai sntem nici el si nici
n%i. Cun%asterea a ri$icat un *i$ $e nentrecut ntre %m si &ericire. '
!u&erinta nu e $ect c%nstiinta A"s%lutului.
I$eile tre"uie sa &ie (aste si %n$ulate ca mel%$ia n%ptil%r al"e.
Ceea ce este mai (a., a$ica 8umne*eu. 8%ar i$eea $e El e mai (a.a
$ect el nsusi.
...!i acest 3a. $e t%t$eauna e c-inul cel mai s&siet%r al %mului.
M%artea nu intr%$uce preci*ie n el, ci numai n in$i(i$. Caci murin$,
nu cun%astem mai $e-apr%ape pe 8umne*eu, $e%arece ne stin.em cu t%ate
lipsurile &apturii n%astre si a&lam ast&el ce nu sntem sau ceea ce am
&i putut sa &im. !i cu aceasta, m%artea ne-a $escarcat pentru ultima
%ara $e sarcina cun%asterii.
Acea teama $e plictiseala ce nu p%ate &i asemuita cu nimic... Fn
rau ciu$at ncal*este sn.ele si pre(esteste .%lul sur$ ce te macina
ap%i, n ceasuri &ara nume. !e apr%pie Frtul, &iere a timpului turnata
n (ine. !i teama ce te n(aluie cere &u.a. Asa ncepi sa nu mai ai
pace n nici un l%c.
NeaJunsurile acestei lumi tre"uie traite pna la te%l%.ie si
$ia"%lism. /n nici un &el sa nu ramnem la sta$iul sentimentel%r. A%tul
tre"uie rap%rtat la 8umne*eu si la $ia(%l n acelasi timp.
1ac- si Pa.ner, aparent &un$amental $e%se"iti, snt mu*icienii care
se aseamana n &%n$ mai mult. Nu ca ar-itectura mu*icala, ci ca
su"strat $e sensi"ilitate. E<ista $%i creat%ri n ist%ria mu*icii care
sa &i e<primat mai amplu si mai cuprin*at%r starea in$e&ini"ila a
lan.%areiH Ca la ntiul ea-i $i(ina si la al $%ilea er%tica, sau ca
unul ti c%n$ensea*a tnJirea su&letului ntr-% c%nstructie s%n%ra $e %
a"s%luta ri.%are, iar altul si tara.aneste su&letul ntr-% mu*ica
&%rmal tara.anata ' aceasta nu $%(e$este nimic mp%tri(a unei
c%munitati a$nci $e sensi"ilitate. Cu 1ac-, nu mai esti n lume $in
cau*a lui 8umne*eu, cu Pa.ner, $in a iu"irii. Imp%rtant este ca amn$%i
snt $eca$enti, ca amn$%i $estrama (iata ntr-un &el $e elan ne.ati(,
amn$%i ne m"ie sa murim n a&ara $e n%i. !i amn$%i nu p%t &i
ntelesi $ect n %"%seala, n neanturi (itale, n $eliciile pieirii.
Nici unul, nici altul nu p%t ser(i ca anti$%t ispitei $e a nu &i.
/n %rice &el se<ualitatea este misteri%asa, $ar n special cn$ nu
mai apartii lumii. Atunci, re(ii la re(elatiile ei cu % nespusa mirare
si esti silit sa te ntre"i $aca ntr-a$e(ar nu mai apartii lumii, $e
$ata ce un e<ercitiu att $e stra(ec-i te su"Ju.a si te cucereste.
!e prea p%ate nsa ca r%stul .n$irii p%rnite pe carari pr%prii sa
nu &ie altul $ect nc%r$area n c%ntra$ictii si a$ncirea n
ire*%l(a"ile. Nicaieri mai mult ca-n lepa$area $e lume nu le putem
atin.e mai us%r. In&init re(ersi"ilul e<ta*, strapun.n$ naltimile
$etasarii, creea*a % $e*%rientare care este sursa $e pr%"leme, $e
nelinisti si $e ntre"ari. /ntr-un spirit ur.isit $e e<cesul $e
.n$uri, $e*mier$arile si -%rcaiala c%nsecuti(a mpreuna planuri
$i(er.ente si lumi irec%ncilia"ile. !e mpaca n r%sturi %ri*%ntale
cele $%ua &ete ale uni(ersului, $usmania $u-ului si a carnii. !e mpaca
pentru un m%ment. ' 8upa aceea, ncep $in n%u, cu % tarie mai crncena
si mai nemil%asa. Imp%rtant este ca te p%ti nca mira. !i nici un
prileJ $e acesta nu tre"uie scapat. Ceilalti %ameni se supun miraril%r
carnii: ei nu cun%sc pe acele i*(%rte la intersectia $u-ului cu carnea
si nici tul"urarea, plina $e (%luptate si $e c-in, a c%mplicitatii l%r.
Neurastenia? m%ment sla( al su&letului.
8e n-am &i a(ut su&let, ni l-ar &i creat mu*ica.
A%t ce nu-i natura e "%ala. 8e(enirea ist%rica e<prima trepte ale
m"%lna(irii naturii. Aceste trepte nu snt lipsuri, ci cri*e $e
naltimi. Caci =sanatatea> p%ate repre*enta un c%ncept p%*iti( numai
pna la aparitia spiritului.
Lumea s-a urnit $in linistea initiala prin e<asperarea i$entitatii.
Nu putem sti ce a =atins> ec-ili"rul %ri.inar, $ar este clar ca %
plictiseala a i$entitatii $e sine nsusi, % m"%lna(ire a in&initului
static a pus lumea n miscare. ' 1%ala e un a.ent al $e(enirii. Iata
r%stul ei meta&i*ic.
...!i $e aceea, n %rice plictiseala ra*"at re&le<e ale urtului
initial, ca si cum n peisaJul saturnian al su&letului s-ar ntin$e
%a*e $e pustiu $in (remea cn$ lucrurile, ncremenite n ele nsele,
asteptau sa &ie.
Este atta ratiune si me$i%critate n institutia casat%riei, ca ea
pare a &i &%st nasc%cita $e &%rtele %stile ne"uniei.
N-as (rea sa-mi pier$ mintea. 8ar este atta (ul.aritate n a %
pastraK !a (e.-e*i inutil nentelesul lumii si al lui 8umne*eu si sa
e<tra.i stiinta $in c-inK !nt "eat $e ura si $e mine.
M-nirea e un $ar, ca "etia, cre$inta, e<istenta si ca t%t ce e
mare, $urer%s si ire*isti"il. 8arul m-nirii...
Cule.ere si pa.inare HFMANIAA!
C%n(ersie n &%rmat PinU%r$ +.7 I1M-4C?
I%an-Lucian MFNAEAN munteanXp-Bsics.pu".r%#.