SUBIECTE REZOLVATE - MATERIALE DE CONSTRUCTII

CCIA. I.Robu. Anul 1. Semestrul 2.

www.constructiiforum.ro |
www.fac!oo".com#constructiiforum
$% R&atii ' 'finiti si ca&cu& (ntru (oro)itat* com(actitat si
in'ic ' +o&uri.
Compactitatea reprezinta gradul de umplere al volumului materialului cu
substanta solida.
Este raportul dintre Volumul absolut si Volumul total.
C = VabsV = !V " v#V
$orozitatea caracterizeaza gradul de neumplere al volumului unui material
cu substanta solida. Este raportul dintre volumul de pori si goluri si volumul
total.
$ = vV
%in C = !V-v#v = 1 " vV = 1-$ =& C ' $ = 1(() ! c si p sunt marimi
complementare#.
Indicele de goluri este raportul dintre volumul de pori si goluri si volumul
absolut.
I
g
= v!V-v# =& I
g
= $C
,% Umi'itat si ca(acitat ' a!sor!ti
Continutul de apa dintr-un materiale se de* prin umiditatea acestuia
!absorbita sau relativa#.
+miditatea Abs, +
a
= !m
umed
- m
uscat
# m
uscat
- 1(( . =& +a & +r
A
v
A
m
=/
a
+miditatea Rel, +
r
= !m
umed
- m
uscat
# m
umed
- 1(( .
%etereminarea consta in incalzirea mat. la 1(01C pana la masa constanta.
Capacitatea de absorbtie a apei in materiale este de*inita prin cantitatea
ma2 de apa ce poate *i absorbita de un material.
Am !in *unctie de masa# = !m
saturat
- m
uscat
# - 1(( m
uscat
A
V
!in *unctie de volum# = !m
saturat
- m
uscat
# - 1(( V
Absorbtia de apa se poate determina prin inversare in apa3 prin *ierbere, sub
vid, sub presiune si variaza in limite largi, de la (.0) pt granit pana la 1(()
pt materialele poroase 4idro*ile.
In*luenta apei asupra prop.mecanice se e2prima prin coe*icientul de
inmuiere3
5 = *csaturat *cuscat & (.6( !*c = rezistenta la compresiune#
-% Ca(i&aritat si .rma!i&itat
Capilaritatea3
-proprietatea unor material poroase, 4idro*ile de a absorbi apa prin
suctiune capilara7
-este *avorizata de porii *ini7
-cantitativ se e2prima prin coe*icientul de absorbtieprin capilariate7
c=8/9:
-apare in constructii datorita neizolarii *undatiei7
-e2plica aparitia igrasiei7
$ermeabilitatea3
-proprietatea unor materiale de a *i traversate de un *luid sub o
di*erenta de presiune7
-pt materialele de constructii se studiaza permeabilitatea la apa, gaze7
-la apa se e2prima prin coe* de *iltratie al lui %arc;
<=8-4S-=p-t !cms# 8-debit de lic4id, 4-grosimea probei, S-supra*ata
=p-di* de pres
In betonul de ciment cel mai impermeabil component este gelul tabermolitic
de 4idrosilicati !>=1(
-1?
cms#, in betoane 4idrote4nice >=1(
-1(
cms
.rma!i&itata la apa se poate e2prima si prin gradul de impermeabilitate
a# $
n
3 $
?
$
6
$
12
n- pres ma2 a apei la care rezista proba *ara a *i
traversata de apa
b# $
n
2
3 $
?
1(
7 $
6
1(
7$
12
1(
2- adancimea ma2 de in*iltratie permisa pt pres
data @nAB
Con*orm normelor +E permeabilitatea la apa a betonului se e2prima prin
adancimea de in*iltrare a appei dupa C zile la 0 atm.
$ermeabilitatea este *avorizata de porii mari.
/% R)istnta &a +&i0itat si &a in+1t2')+1t
Delivitatea
- proprietatea materialelor de a *i distruse prin ciclul de ing4et-dezg4et
- materialele care nu rezista la ciclu de ing4et-dezg4et se numesc
gelive
Rezistenta la gelivitate se determina in laborator si se re*era la comportarea
materialelor in conditii de e2ploatare
+n ciclu de gelivitate presupune mentinerea probelor ?4 in camera *rigori*ice
la -1E
o
,-2(
o
C urmate de conservarea in apa la 2(
o
C
Rezistenta la gelivitate se determina prin gradele de gelivitate notate3D
0(
D
1((
D
10(
Dradele de gelivitate reprezinta nr ma2 de cicluri i-d la care rezista probele.
a# =*
c
*
c
-1(( F20) =*
c
= G
c mortar
-*
c gelivitate
E
din
=V
2
HCa!1'Id#!1-2Id#!1-Id#
b# =E
din
E
din
-1(( F10) =E
din
=E
mortar
-E
din gelivitate
I= coe* lui $oisson
d;namic J(.22
$rin ciclul de ing4et-dezg4et sa ampli*ica sistemul de micro*isuri si *isuri cu
a*ectarea rezistentelor mecanice.
Rezistenta la ing4et-dezg4etcaracterizeaza comportarea materialelor la
cicluri i-d in conditii de e2ploatare.
In conditiile Romaniei, pt beton, un ciclu de gelivitate dureaza C-0 ani.
$t masurarea rezistentei la ing4et-dezg4et a betonului se utilizeaza aditivi
antrenori de aer care introduce in masa betonului bule de aer uni*orm
destribuite care actioneaza za rezerve de descarcare a tensiunii e2terne
datorate ing4etarii apei.
3% R)istnt mcanic &a so&icitari static
a% rezistenta la compresiune *
c
= G
ma2
A !daKcm
C
#
-este speci*ica materialelor care lucreza la compresiune
-depinde in *unctie de *orma si dimensiunea epruvetei

*
cilindru
= (.6(!pt acelasi A# *
c1(
& *
c10
& *
c2(
& *
cC(
$t betoane rezistenete la compresiune se apreciaza pe cuburi sau cilindrii, iar
dozele de beton sa noteaza C*
c cilindru*c> cub
C
?0
LL.C
0(M(
LL..C
1((110
cubul are l=10cm, cilindrul are d=10cm,
4=C( cm
!%rezistenta la intindere *
t
= G
ma2
A
-este caracteristica materialelor ductile si a materialelor *ragile7
-se poate determina prin3
Netoda directa3
Netoda indirecta3
Rezistenta la tractiune prin incovoiere
Rezistenta la tractiune prin despicare *
d
=2GOA
-pe cilindru!metoda braziliana# A=%-4

- pe cub !metoda suedeza# A=l
2

-pe cub!metoda ruseasca# A=l
2


Rezistenta la intindere a otelurilor con*orm +E se e2prima prin sc4ema3
Ruperea materialelor *ragile se realizeaza tot prin e*ort de intindere.
Rezistenta de intindere a betonului este cea mai mica rezistenta a lui.
$rezinta principalul dezavantaP *
t beton
=!1M 12(#-*
c
c% Rezistenta la incovoiere, *
inc
-speci*ica materialelor *ragile
-se determina pe apruvete prismatice
a.
b.
In Romania

Rezistenta la *or*ecare
c# Rezistenta la rasucire " prin aplicarea *ortei de rasucire pana la ruperea
eprovetei
d# Rezistenta la despicare " se determina pt lemn
*
d
= GA
4% r)istnt mcanic &a so&icitari
'inamic
-*orta intergala se aplica brusc, prin soc. V
inc
&& 1(( K!mm-s#
Ha solicitari dinamice se obtin
a# rezistenta la compresiune prin soc cu
dispozitivul Goppe
*
c soc
=QV !daRcm
C
#
b# rezistenta la incovoiere prin soc !>-
rezilienta# cu dispozitivul C4orp;la metale sau
%;nstodt la polimeri.
speci*ica metalelor si polimerilor >C+!V#=QS !daRcm
C
#
c# rezistenta la intindere prin soc
%eterminarea de rezilienta prezinta important apt comportarea otelurilor la
temp negative
Stelurile la care >!rezilienta# nu scade cu temperaturase num criogene
<
*onta
=( >
Ge
=C(!daKm#cm
2
>
oteluri
=0-10!daKm#cm
2
Rezistentele mecanice la solicitari variabile caracterizeaza rezistenta la
oboseala a materialelor
Se e2prima prin curbe de tip Qo4ler

5%Mto' ' incrcar n'istructi0a a matria&&or
Netodele nedistructive sunt metode ce determina caract. materialelor *ara a
recurge la distrugerea acestora.
AvantaPe3
$%Se pot utiliza direct pe constructie
,%$e acelasi material se pot det mai multe caracteristici
-%Incercarile pot *i repetate in mai multe puncte ale materialelor
/%Sunt rapide si economice
%upa natura lor metodele nedistructive se clasi*ica in 3
$%Netode mecanice de supra*ata , care coreleaza rezistenta la compresiune
cu duritatea super*iciala!precizie T C()#3
a#Netoda amprentei
b#Netoda Reculului
,%Netode acustice-utilizeaza ultrasunete !vibratii elastice cu *recventa= 2(
<Uz#
Se utilizeaza in 2 variante3
a#Netoda cu impuls ultrasonic
b#Netoda de rezonanta
-%Netode atomice-utilizeaza raze V, raze gama, si neutroni rapizi
/%Netode electrice si electromagnetice se utilizeaza pentru determinarea
umiditatii materialelor cu umidometru
3%Netode combinate-utilizeaza doua sau mai multe metode nedistrcutive cu
valori*icarea avantaPului.
6%Roci ma+matic* roci mtamorfic
Roci magmatice
- s-au *ormat prin racirea magmei la diverse nivele ale scoartei cu variatia
vitezei de racire.
%upa viteza de raciere, rocile magmatice cuprind3
a% Roci de adancime!rezultate prin racirea lenta a magmei#. Ele cuprind3
-granitul ! /JC(((>gm
C
, *
c
JC0(N$a #
-gronodiorit
-gabron
Sunt caracteristice prin compactitate mare structura cristalina
Categorii de roci
- Roci *iloniene !por*ilice# - s-au *ormat prin crapaturi ale scoartei
- Roci de supra*ata !e*asive# " rezultate prin racirea rapida a magmei
-au structura cristalino-vitroasa si compactitate ridicata
W
bazalt
= CC(( >gm
C
*
c
= 0(( N$a
!% Roci cu structura integral vitroasa prin racier rapida in atmos*era in
prezenta vaporilor de aer. Ele cuprind3
-scoria bazaltice
-piatra ponce
-tu*uri vulcanice
+tilizari 3 surse de agregat, material de placare, de pavaP, aggregate usoare.
Rocile metamor*ice s-au *ormat din roci pree2istente sunb actiunea
teperaturii si a presiunii inalte.
$rincipalele roci metamor*ice utilizate in constructii sunt3
-gneisurile " provenite din metamor*ozarea granitului
-curatitele " din gresiile silicioase
-marmura " metamor*ozarea CaCS
C
-ardezia " metamor*ozarea argilelor
7% roci s'imntar cu uti&i)ari
S-au *ormat din roci pree2istente sub actiunea agentilor *iziologici.
a%roci de origine mecanica " s-au *ormat prin actiunea agentilot *izico-c4imici
cu sau *ara transport
-ele pot *i necimentate3 gro4otis, prundis, pietris, nisip, pra*uri
Cimentate cu lianti minerali3 brecii, conglomerate tip beton din prindis si
pietris, gresiile din cimentarea nisipurilor, loess din cimentarea pra*urilor,
argile
!%roci de precipitatie " s-au *ormat din precipitarea unor solutii
suprasaturate ale unor substante3 calciu !CaCS
C
#, g4ips, dolomit!CaCS
C
-
NgCS
C
#, magnezit!NgCS
C
#
c%roci reziduale3 bau2ite, argile
'%roci organogene " au rezultat din tasarea si cimentarea de
microorganisme si plante acvatice3 calcare coc4ili*ere, diatomite, >eisselgur
pamant de in*uzori.
+tilizari3
-principala sursa de aggregate natural tip balastiera!nisip, pietris, balast#
-sursa de materii prime pt industria materialelor de constructii3 calcar!var,
ciment#, argile!mat prime pt ind ceramica#, nisipul cuartors!ind sticlei#,
bau2ita!ind Al#
$8% .ri)a si intarira &ianti&or minra&i
$riza este prima etapa de intarire, si reprez intervalul de timp de la
prepararea pastei pana cand aceasta se rigidizeaza, se mani*esta prin
cresterea vascozitatii in limite standard..
Este caracterizata prin inceput de priza, s*arsit si interval.
:impul de priza se determina cu aPutorul aparatului Vicat pe paste de
consistenta standard.
Intarirea e procesul de crestere a rezistentei mecanice in timp.
Semni*icatia timpilor de priza este evidentiata pe curba de priza, iar
tau!indice#C , e evidentiat pe curba de intarire
Hiant :au!indice#1 :au!indice#2 :au!indice#C
Var gras - - X( zile
Ipsos de
constructii
&? minute YC( minute E zile
Cimentul $ortland &o ora Y1( ore 26 zile
$$% Matrii (rim9 (nrtu 0ar* i(sos* cimnt* cramica* font si
ot&uri
Varu& " liant mineral ne4idraulic arti*icial obtinut prin arderea pietrei de var
!calcare minim X0) CaCSC# la temperaturi de 11((-12((1C
Kestins3 CaCSC Y-- 11((-12((1C ---& CaS ' CS2
Reactia este endotermina !energia inglobata la obtinurea varului este de
1C((>Q-4t
Varul nestins poate *i livrat sub *orma de bulgari sau macinat !la obtinerea
ZCA in general#
%ecarbonatarea calcarului incepe la cca M((1C, reactia se accelereaza cand
pCS2 depaseste presiunea atmos*erica.
I(sosuri
Hianti din g4ips unt lianti ne4idraulici arti*iciali obtinuti prin arderea g4ipsului
la diverse temp. D4ips = roca sedimentara de precipitatie, CaSS? 2U2S. In
stare pura se numeste alabastru.
Ipsosul de constructii este cel mai important liant din g4ips care se obtine
prin 4idratare partiala a g4ipsului la 1M(-1E(1C
CaSS? - 2U2S -- 1M(-1E(1C --& CaSS? - 12U2S ' C2U2S
Contine semi4idrat si mici cantitati de g4ips sau de an4idrit solubil.
Semi4idratul prezinta 2 *orme polimor*e,
[ " semi4idrat, speci*ic ipsosul de mare rezistenta, se obtine prin
des4idratarea partiala la 11(-1C(1C si presiune ale vaporilor de apa de 1.C
atm.
\ " semi4idrat speci*ic ips. de constructii, se obtine prin desc4idratarea
partiala la 1M(-1E(1C si presiune atmos*erica.
Cimntu& .ort&an'
Este cel mai important liant prin rezistenta mecanica si caracterul 4idraulic.
Zazele obtinerii au *ost *ormulate de Vicat in 1616 si a *ost brevetat in 162?.
Se obtine prin macinarea *ina a clinc4erului de ciment $ortland cu C " 0)
g4ips pt reglarea prizei !incetinirea ei#.
Clinc4erul de ciment $ortland se btine prin arderea la 1?0(1C a unui amestec
*in macinat de calcar si argila ! raport masic C31#, urmata de racirea brusca
in urma careia se obtine un produs granular, dur si compact.
$,% Com(onntii minra&o+ici ai cimntu&ui .ort&an'
Componenti mineralogici sunt responsabili de proprietatile acestuia si se
obtin in urma reactiilor in *aza solida si *aza lic4ida.
In Gaza Hic4ida cei ? componenti mineralogici sunt silicat tricalcic CCS, silicat
dicalcic C2S, aluminat tricalcic CCA, *erit si aluminat tetracalcic C?AG.
Gaza Vitroasa3 2( " 20 ), CaS3 sub 2), NgS3 sub C), Alcooli3 1.C).
In prezent compozitiile mineralo*ice se considera *ormate din alit, belit si *aze
belit-aluminatice.
Compusii mineralogici nu rezulta sub *orma c4imica pura, ci sub *orma de
aliaPe3 CCS " alit, C2S " belit, CCA " silit, C?A: " *erict bro]n minerit.
$-% .ro(ritati& com(onnti&or minra&o+ici ai cimntu&ui .ort&an'
Gunctii aditive de proportia componentilor mineralogici
p = [)CCS ' \)C2S ' ^)CCA ' _)C?AG
[, \, ^, _ = coe*icienti e2perimentali pt *iecare proportie.
$rincipalele proprietati3
a# Viteza de reactie
b# Caldura de 4idratare
c# contractia
d# rezistena la compresiune
CCS " cel mai valoros component " are rezistenta mare si de*ormatii mici.
CCA viteza mare de intarire, rez mica, de*ormatii mari
C2S " rez initiala mica, dar care se dezvolta in timp.
Ha tratament termic, cea mai3
- buna comportare3 C2S
- slaba3 CCA, C?AG
Ha coroziune, cea mai3
- buna comportare3 C?AG, CCA
- slaba3 C2S si CCS
Ha coroziune prin e2pansiune in prezenta sul*atilor si clorurilor, comportare3
- buna3 CCS, C2S
- slaba3 CCA, C?AG
$/% .ri)a ' intarir a cimntu&ui .ort&an'
Cimentul $ortland este un liant ne4idraulic cu prize de intarire normale,
caracterizat prin
`
1
& 1 4, timpul de incepere al prizei
`
2
Y 1(4, timpul de s*arsit de priza
`
C
" 26 zile, timpul de intarire
$riza de intarire este rezultatul unor procese *izice si c4imice.
$rocese fi)ic3 variatiile de temperatura si umiditate, contractie plastica si
4idraulica si contractie termina.
$rocese c1imic3 reactiile de 4idratare si 4idroliza ale componentilor
mineralogici
A
'
Z
-
' mU2S ---4idratare ---& A
'
!U2S#2 ' Z
-
!U2S#;
---4idroliza----& A
'
SU
-
' Z
-
U
-
' =pU
CCaSSiS2 ' mU2S = 2CaSSiS2 ' nU2S ' !C-2#Ca!SU#2
2CaSSiS2 ' mU2S = 2CaSSiS2 ' nU2S ' !2-2#Ca!SU#2
CCaSAl2SC ' MU2S = CCaSAl2SC ' MU2S
?CaSAl2SCGe2SC ' EU2S = CCaSAl2SC ' MU2( ' CaSGe2S?
D4ipsul are rol de intarzietor de priza, iar CaCH2 de accelerator.
$3% Structura si coro)iuna (itri ' cimnt :.DC%
$iatra de ciment, numita si microbeton rezulta prin intarirea pastei de
ciment.
$iatra de ciment are o structura cristalin-gelica ale carei proprietati depinde
de raportul gelcristale
In conditii obsinuite se 4idrateaza M() si ?() sunt nuclee ne4idratate.
$iatra de ciment reprezinta un sistem microeterogen, poli*azin, microporos si
micro*isurat.
Gaza solida este constituita din nuclee ne4idratate si 4idrocompusi
Gaza gazoasa 3 aerul din pori si micro*isuri

Coroziunea $%C reprez degradarea structurii de rezsitenta sub actiunea
agentilor *izico-c4imici. %upa mecanismul de producere, e2ista 2 tipuri3
- prin decalci*iere3 eliminarea Ca!SU#2 numit portlandit. Se produce sub
actiunea apelor moi !duritate mica si putere dezovalnta mare# sub
actiunea apelor carbogazoase !cu trans*ormarea Ca!SU#2 =&
CaU!CSC#2, sub actiunea solutiilor acide si apei de mare.
- $rin e2pansiune datorata sul*atiilor si clorurilor
Ka2SS? =& 2Ka
'
SS?
2-
. $entru marirea rezistentei la coroziune prin
e2pansiune a betoanelor trebuie utilizate cimentari cu continut redus
de CCA !sub C)#
$4% Ti(uri actua& ' cimnt
1# %upa compozia c4imico-o2idica3 <u*l, Kic4aelis, Albert, Gerrari
2# In *unctie de copozitia mineralogica, varietatile cimentului $ortland3
C$ *abricate in Romania si pe plan european se clasi*ica dupa3
a# compozitia c4imica
b# rezistenta la compresiune pe mortare standar.
a% %upa compozitia c4imica
Se impart in 0 grupe, notate I " V3
I " C$ unitare *ara adais;ru = CENI
II " C$ compozite obtinute din clinc4er si diverse adaosuri 4idraulice activel
E23 II A " S C2.0
S " slag !zgura#, C2.0 " clasa de rezistenta a cimentului pe mortarul
standard.
$rincipalele adaosuri3 S !slag = zgura#, V !cenusi zburatoare de la volant#, $
!puzzolane naturale#, H !calcar#, % !silice ulltra *ine S+G#, Q !cenusi calcice#,
: !sisturi calcinate#, N !amestec de zgura, cenusa, puzzolane si calcar#.
III " Cimenturi de *urnal. Se noteaza III A, Z, C. Sunt cu zgura.
IV " Cimenturi puzzolonice. IV A, Z
V " Ciment cu zgura si cenusi. V A,Z
In categoria I trebuie incluse si C$ speciale3 cim. 4idrote4nice UI de tip *erit
aluminat belitic.
Cim. rezistente la sul*ati SRI cu continut limitat de CCA
Cim. 4idrote4nice se pot obtine cu adaosuri de zgura3 UIIA-S si UII Z-S so
cPoar UIII A
!% %upa rezistenta la compresiune pe mortare standard.
Ha 26 zile comenturile se clasi*ica in C clase3 C2.0, ?2.0, 02.0 Kmm2
Si C subclase C2,0R, ?2.0R, 02.0R, R = rezistenta rapida evaluata la 2 zile.
Ci*rele reprezinta rezistenta minima garantata la compresiune cu risc ma2im
de 0). Rezistentele minime garantate pt cele C clase si subclase sunt
C(,?(,0( Kmm2.
Rez. Necanice ale cimenturilor pe mortare standard se determina pe
epruvete de ? 2 ? 2 1Mcm si se re*era la rezistenta la incovoiere !nespeci*ica#
si rez la compresiune.
$5% E;(rimara com(o)itii mortar&or
Este caracterizata prin raportul liantnisip. Cantitatea de apa se adauga in
*unctie de consistenta impusa mortarului. Raportul liantnisip poate *i masic,
volumic sau mi2t.
a% Raportul masic se utilizeaza in laborator si in scopuri de cercetare. E2, pt
clasa de rezultate a cimentului raportul masic liantnisip este 13C.
!% Raportul volumic este mai comod de utilizat pe santiere. E23 pt N0
raportul volumic cimentpasta de varnisip este 13(.?30, iar cu var 4idratat
este 13(.MM30
c% Raportul mi2t e2primat in >g cimentmC nisip uscat este speci*ic
mortarelor de ciment care utilizeaza ca plasti*iant pasta de var sau argila.
Calculul de dozaP ciment se poate calcula cu aPutorul unor *ormule empirice.
Nortare de zidarie3 %c = Nm <Nc - 1(((
>-coe*icient=(.E, Nm " marca mortarului, Nc " clasa de rezistenta a
cimentului
%p = 1E( ! 1- (.(2%c# l pastamC nisip
Nortare tencuiala3 %c = Radical ! Nm2Nc# - 10(( <g cimentmC nisip
%p = 1M( !1 " (.(.1%c#
Compozitia reala rerez cantitatea de materiale necesare prepararii unui mC
de mortar.
mm = mc ' mc'mv'mK'mA. %c = !NcNm# - /am >g liant mC mortar
$6% .ro(ritati& mortar&or (roas(t si intarit
Nortarele sunt materiale compozite obtinute din amestecuri bine
omogenizate de lianti, nicisp, apa si eventuali aditivi.
$roprietatile se determina in stare proaspata sau intarita.
. mortar (roas(t se determina3
- consistenta cu con etalon sau masa de raspandire
- densitatea aparenta cu vase de 1,2dmC, /am = !m2-m1#Vvas
- tendinta de segregare e2primata prin coe*icientul S = !O?6# - !Cs2 " Ci2#
cmC
Ha mortare de zidarie SY0(cmC, la tencuiala SY?(cmC
- tasarea la amestecare3 reducerea volumului mortarului in raport cu suma
volumelor componentilor. :!)# = !aVc-Vm#aVc - 1((7 Vm = mm /am Y
aVc
- dozaPul real3 %i = !mimm# -/am !>g componentmC mortar#
- volum de aer antrenat, det prin metoda volumetrica cu presiune
. mortar intarit se determina3
- densitatea aparenta, determinata pe epruvete destinate incercarilor
mecanice
/am=mV. Ha mortare grele &10((<gmC iar la cele usoare Y10(( >gmC.
- aderenta la suport, determinata prin metoda smulgerii si metoda *or*ecarii.
Rs=Gma2Arie
- rezistenta mecanica3 det in epruvete ? 2 ? 2 1M cm
- absorbtie de apa prin capilaritate
- conductibilitate termica
- rezistenta la gelivitate
$7% C&asificara !toan&or ' cimnt
1 %ensitatea aparenta dupa 26 zile
- Zetoane *oarte grele /a&20(( >gmC pt cemtrale nucleare
- Drele /a = 22(1 Y"& 20(( pt constructii civile
- Semigrele /a = 2((1 Y-& 22((
- +soare /aY2((( >gmC care includ si betoane *oarte usoare de tip ZCA
!/aY1(((#
2 Hucrabilitatea. Se clasi*ica in mai multe clase dependente de metodele de
determinare !?#
- N. :asarii3 0 clase
- N. Dradului de compactare Qaltz3 ? clase
- N. remodelarii Ve-be3 0 clase
- N. raspandirii3 ? clase
C Rezistenta la compresiune e2primata prin rezistenta caracteristica,
e2primata prin *c>
- C*
c> cilindru
*
c>cub
3 C
?0
, C
0(M(
, C
1((110
!Kmm#
Rezistenta se determina pe epruvete cubice cu l=10cm sau epruvete
cilindrice cu 4=C(, d=10, la 26 zile. Darantata cu un risc de ma2 0-
1().
bDra*ic
? Impermeabilitatea la apa
- $
n
!$?, $6,$12#
- $
n
2
!$
?
1(
, $
6
1(
, $
12
1(
#
0 Rezistenta la gelivitate3 D0(, D1((, D10(. Ci*rele reprezinta nr ma2im de
cicluri la care a *ost supusa proba cu respectarea 2 conditii. !=*c*c#-1(( Y=
20) si !=edinEdin#-1((Y=10).
M domeniul de utilizare
- Zetoane grele obisnuite pt CCIA si poduri
- Uidrote4nice pt baraPe, diguri, ecluze, canale colectoare
- Rutiere pt strazi, autostrazi, piste aviatie
- Cu destinatie speciala !de inalta per*ormanta#
- Re*ractare !cu cim aluminos#
- Zetoane din pulberi ultra*ine
- Armate cu *ibre
- $t centrale nucleare
- Autonivelante
,8% Mto' ' 'trminar a &ucra!i&itatii !tonu&ui (roas(at
Hucrabilitatea este proprietatea te4nologica cea mai importanta a betonului
proaspat constand in umplerea tiparelor si inglobarea armaturilor cu un
consum minim de energie si tendinta mica de segregare. +n beton *oarte
vartos sau *oarte *luid nu este lucrabil.
$entru determinarea lucrabilitatii !inclusiv a consistentei# sunt standardizate
? metode3
a# N. :asarii !slump-test# cea mai utilizata
b# N. de compactare Qaltz
c# N. Remodelarii Ve-be
d# N. raspandirii !*lo]-test#
M.Tasarii
Valori intre3
S13 1(-?(mm
S23 0(-X( mm
SC3 1((-10( mm
S?3 1M(-21(mm
S03 22( '
M.<ra'u&ui ' Com(actar
Dc] ia valori3 Dc] = 4i4* = ?((!?((-S# & 1
C(3 Dc] & 1.?M
C13 1.?0-1.2M
C23 1.20-1.11
CC3 1.1(-1.(?
M. V2!
Apreciaza lucrabilitatea pe baza timpului de vibrare necesar trans*ormarii
unei *orme tronconice intr-o *orma cilindrica.
Valori3
V(3 t & C1s
V13 C(-21s
V23 21-11s
VC3 1(-0s
V?3 Y?s
M. Ras(an'irii
Apreciaza lucrabilitatea pe baza diametrului unei mase de beton rezultate in
urma unor socuri aplicate unei *orme tronconice.
G( diam %YC?( mm
G1 C0(-?1(
G2 ?2(-?6(
GC ?X(-M((
,$. R)istnt& mcanic a& !tonu&ui
Se re*era la 3
-rezistente mecanice la solicitari statice!compresiune,tractiune, incovoiere#
- rezistente mecanice la solicitari dinamice!compresiune prin soc#
- rezistente mecanice la solicitari variabile pentru determinarea rezistentei la
oboseala
R)istnta &a com(rsiun este principal caracteristica la betonul intarit.
Se poate determina pe eprubete cubice, cilindrice sau prismatice. Rezistenta
caracteristica a betonului se etermina pe eprubete cubice cu l=10( mm sau
cilindrice cu 4=C(( mm d=10( mm.
Clasele de beton se coteaza cu C
*ccil*ccub
!Kmm
2
# 3 C
?0 ,
C
0(M(
Rezistenta medie Z
20(
!daKcm
2
#c C
1M2(
!Kmm
2
#
Ha betoane rutiere principal caracteristica e rezistenta la incovoiere.
Rezistenta la intindere a betoanelor este cea mai mica rezistenta si
principalul sau de*ect. %e aceea el se armeaza in zona intinsa.
G
t
=!1M L.12(#*
c
R)istnta &a tractiun se poate determina prin metode directe sau
indirecte !mai practice#
Netode indirect 3 intindere prin incovoiere si intindere prin despicare.
$rin incovoiere *
inc
=!C2#- !G-l#!Z4d2#
G
ti
=G
inc
1,E=C,0 - Glb4d2
$rismele standardizate con*orm E.K H&=d, d=1(,10(,2((,20(,C(( mm7 d =
dim sectiunii transversal.
$rin despicare3 s-a determinat pe epruvete cilindrice!metoda braziliana# pe
cuburi sau capete de prisma!metoda suedeza# sip e cuburi despicate pe
generatoare.
R)istnta &a Inco0oir se determina pe prisme cu H&=C,0d pt
determinare rezistentei la intindere a betoanelor de constructii civile sau pt
det rezistentei de incovoiere la betoanele rutiere,
R)istnta ' inco0oir la betoanele rutiere se determina cu sc4ema
care implica 2 *orte concentrate.
,,. Dformatii& !tonu&ui.
$ot *i solicitari de scurta durata!sub C minute# sau de lunga durata.
Ha solicitari de scurta durata tipul de*ormatiei depinde de valoarea incarcarii
si de viteza de incarcare.
In domeniul elastic se palica legea lui Uoo>3
` =e- E, E- modulul de elasticitate de rezistenta la compresiune
Nodulul de elasticitate al betonului se poate determina cu prese electrinice
prevazute cu dispositive e2tensometrice sau cu aPutorul ultrasunetelor.
Ha solicitari de lunga durata betonul prezinta de*ormatii complee de tip
elastic-vascos-plastice.
Componenta vascos plastic insotita de o de*ormatie elastica se numeste
curgere lenta sau *luaP.
,-. =actori car inf&unta)a (ro(ritati& !tonu&ui
$roprietatile betonului proaspat sisau intarit sunt in*luentate de o
multitudine de *actori care dupa natural or se grupeaza in C categorii3
1. Gactori legati de compozitie 3
- Ciment
- Apa si raport apaciment
- Aggregate
- Aditivi
2. Gactori legati de preparare transport si punere in opera
- Calculul ocmpozitiei
- %ozare
- Smogenizare
- :ransport
- $unere in opera
C. Gactori legati de conditiile de intarire si e2ploatare
- +miditate
- :emperature
- Intarire accelerate
- :imp
- Naturitate
,/. inf&unta cimntu&ui si a a(i asu(ra (ro(ritati&or !tonu&ui
$rin compozitia c4imico-mineralogica , dozaP si *inetea de macinare.
Compozitia c4imico mineralogical impune domeniul de utilizare.
Cimentul 4idrote4nic trebuie sa *ie de tip *erit-aluminat-belitic cu caldura
mica de 4idratare!Y2E( Pg#
Cimentul rutier trebuie sa *ie *erit aluminat alitic care sa imprime betonului
rezistenta mare la incovoiere impermeabilitate si rezistenta la ing4et
dezg4et.
$entru elementele tratate termic sunt indicate cimenturile alitice si belitice.
%ozaPul de ciment in*luenteaza proprietatile in stare proaspata si intarita.
Narirea dozaPului imbunatateste lucrabilitatea betonului.
%ensitatea aparenta prezinta un ma2im pt dozaPe de C((-?(( >gm
C
Rezistentele mecanice cresc cu dozaPul pana la o anumita limita dupa care
se pa*oneaza *
c
sau c4iar *
t
. G
t
este a*ectata mai mult cu cresterea dozaPului
decat *
c
. la compresiune micro*isurile se inc4ed, iar la tractiune se
dec4idmaresc.
Indicele de utilizare e*icienta a cimentului este ma2ima pentru dozaPe de
ciment de C((-?(( >gm
C
.
%e*ormatiile cresc cu marirea dozaPului de ciment .
Ginetea de macinare in*luenteaza pozitiv viteza si gradul de 4idratare, dar
negative de*ormatia. %e aceea in practica se utilizeaza *inetea de macinare
optima. Ginetea de macinare se e2prima prin rest la cernere pe sita de (,(X
si supra*ata speci*ica Zlaine3 26((-?0((cm
2
g sau supra*ata speci*ica ZE:
6(((-1(((( cm
2
g
Inf&unta a(i si ra(ortu&ui a(a cimnt9
Apa in beton indeplineste triplul rol3
- $articipa la reactiile de 4idratare 4idroliza ale componentilor
cimentului.
- Asigura umectarea agregatelor
- Asigura lucrabilitatea necesara punerii in opera.
$t 4idratarea cimentului se consuma 20) din apa utilizata.
$entru umectare si lucrabilitate minima circa C0)
Apa e2cedentara!?()# se evapora in timpul intaririi creand in beton
porozitate capilara. Volumul porilor depinde de raportul apa ciment si nu de
continutul total de apa utilizat.
%e aceea in*luenta apei de amestecare se e2prima *unctie de raport.
%ependenta rezistentei la compresiune *c de rap ac este e2primat prin
*ormule de tip Zolome;-S>ramtaev.
G
cb
= >
1
*
c cim
!ca '(.0# pt acY(.?(
Sau
Gcb=>
2
*
ccim
!ca -(.0# pt ac & (.?(.
<1 depind de natura agregatelor 3 - (.00 pt agregat rau
(.M0 agregat concasat7
<23 depinde de natura agregatelor (.CE agregat de rau
(.?0 agregat concasat
Raportul ac trebuuie sa *ie minim posibil cu asigurarea lucrabilitatii.
Raportul ac optim depinde de miPloacele de compactare.
$entru reducerea rap ac se poate mari dozaPul , se pot utilize aditivi
plasti*ianti, superplasti*ianti sau 4iperplasti*ianti si miPloace energecice de
compactare.
,3 inf&unta a+r+at&or si a a'iti0i&or asu(ra (ro(ritati&or
!tonu&ui.
Agregatele reprezinta component maPoritara masic si volumic in beton cu
e*ecte te4nice si economice.
:e4nice poti realize rezistenta
Economice in loc de ciment.
In*luenteaza propr betonului prin continnutul in impuritati!corpuri straine ,
carbine, 4umus,saruri solubile# *orma granulelor!cat mai rotunda# gradul de
s*ericitate se apreaciaza prin a# ba &(.MM, ca &(.CC
b# coe*icientul vol mediu fV
gran
fV
c*c
= 1.X1 V
real
fa
C
c# indice de *orma3 procent de granule necubice cu ac&C
d# coe* de aplatizare3 )granule plate
In*oierea nisipului numai la dozare volumetrica. Corectia de volum datorata
in*oierii
V
um
=V
usc
- /
agusc
/
agum
Ranulozitatea din punct de vedere al granulozitatii agregatul trebuie sa *ie
caracterizat printr-un volum de goluri intergranular minim, corespunzator
zonei granulometrice *avorabile.
Rezistenta la compresiune a rocii de provenienta
G
cagr
=!1,0-2#G
cb
pentru an u se pa*ona rezistenta datorita ruperii prin agregat.
Inf&unta a'iti0i&or.
Aditivii sunt substante c4imice sau produse te4nice care in cantitati mici
!Y0) masa ciment# modi*ica proprietatile betonului in stare proaspata sisau
intarita.
%upa mecanismul lor3
$% aditivi pasti*ianti si superplasti*ianti pentru imbunatatirea lucrabilitatii ,
reducerea dozaPului de ciment si cresterea rezistentei mecanice . acestia au
rol dispersant cu epecte *avorabile asupra 4idratarii cimentului.
Cel mai utilizat este HSC !licno sul*onat de calciu#
Ca aditivi superplasti*iant melanina sul*orata si na*talina sul*onata
+tilizarea aditivilor superplasti*ianti este cunsoderata a 2a revolutie in
domeniul betonlui dupa inventarea betonului armat.
$osibilitati de utilizare3
-imbunatatirea lucrabilitatii la acelasi raport ac
- reducerea raport ac pastrand lucrabilitatea
-imbunatatirea lucrabilitatii si scaderea ac
Ha aditivi superplasti*ianti se pune problema compatibilitatii lor cu cimentul.
,% aditivi andternori de aer pt marirea impermeabilitatii si rezistentei la
ing4et dezg4et.
Se utilizraza alcietatul de sodium si alc4il aril sul*onat de sodium.
Ei antreneaza in masa betonului bule de aer uni*orm distribuite cu d ma2 2((
microni in care se descarca tensiunile interne datorate ing4etului apei din
pori.
-% aditivi micsti cu e**ect plasti*iant si antrenori de aer
/% aditivi acceleratori de prize si intarire.
Clorura de calciu prin e**ect entalpic si crioscopic. Ha 2? 4 asigura 6() din
rez *inal.
$roportia este de 2-C)
Interzisa la beton precomprimat.
3% aditivi incetinitori de prize si intarire
Zora2, o2id de zinc, za4ar.
4% aditivi antigel si antigelivi.
Antige 3 pt ing4etarea apei in beton proaspat
Antigelivi3 marirea rezistentei la ing4et dezg4et.
5% aditivi impermeabilizati
$entru reducerea absorbtiei capilare.
,4. Mto' ' com(actar a !tonu&ui
:rebuie sa asigure umplerea co*raPelor si inglobarea armaturilor cu consum minim
de energies i tendinta minima de segregare. $rincipalele metode3 vibrarea,
revibrarea, presare, laminare, torcretare, inPectare.
Vibrarea e caracterizata de
"*recventa de vibrare!*=> 9% apro2 C((( oscilatiimin#
- amplitudinea de vibrare !(.(M-(.M mm# " viteza de vibrare !v=(.1(0-*-a#
" acceleratia de vibrare _=a-*20( g, optim este intre C si 0g#
"timp de vibrare.
NiPloace de vibrare3 pervibratoare, vibratoare de interior, vibratoare de placa,
vibratoare de co*raP, mese vibrante, plat*orm vibrante.
,5. Inf&unta umi'itatii si tm( asu(ra (ro( !tonu&ui.
Apa trebuie pastrata in beton in perioada initiala pt 4idratarea cimentului si marirea
rezistentei la intindere ast*el incat rezistenta la intindere sa *ie mai mare decat
e*ortul de contractie. $t pastrarea apei in beton acesta trebuie protePat cu nisip
umed, emulsie speciala, stropire periodica!dupa priza#.
Inf& Tm(raturii9 sub 0grade betonarile sunt interzise *ara masuri special de
evitare a ing4etului apei din beton. E*ectul ing4etului apei din beton este
nesemni*icativ pt *c&0N$a.
Ha temperature mici positive intervine 4idratarea avansat =& rezistente initiale
mici.
Ha temp &C(grade apare e*ectul accelerator al intaririi insa trebuie asigurata o
atmos*era saturate in vapori de apa.
$t a acelerarea intariri in aceste conditii se utilizeaza aleurirea si autoclavizarea.
Aleurirea-are loc la 6(-X(grade, 4idrocompusii *iind aceeasi ca la intarirea normala.
Autoclavizarea se *ace la 16(-2((grade, 12 atm, obtinadu-se sporuri de rezistenta.
Ha temp &?((grade are loc de4ido2ilarea portlanditului care *ace ca betonul
$ortland sa nu *ie utilizat ca material re*ractor.
,6. Btoan +r& s(cia&
Au domenii speci*ice de utilizare7 se re*era la betonul de inalta si *oarte inalta
per*ormanta *c&M(N$a.
Se realizeaza cu ciment de inalta rezistenta, cu agregate concasate, cu
superplasti*ianti sau 4iperplasti*ianti cu adaos de silice ultra*ina.
Zetoane de pulberi reactive au *c=2((-6((Npa.
E2emple3 Zetoane 4idrote4nice, rutiere, autonivelanteautocompactante!betoane
*luide *oarte coezive#, re*ractare, cu armare dispersa, de protectie contra radiatiilor.
,7. Btoan usoar
Au densitatea aparenta Y 2((( >gmC.
Se clasi*ica in C grupe3
1#betoane usoare macroporoase realizate cu agegate usoare.
2#betoane macroporoase real cu agregate usoare sau grele *ara *ractiune *ina.
C#betoane celulare cu porozitate totala de cca E() realizata in subst spumogene
sau cu subst generatoare de gaze7
Clasi*icare dupa domeniul de utilizare3
a#betoane usoare de rezistenta pt structuri,
b#betoane usoare de rezistenta si izolatie,
c#betoane termoizolatoare.
-8. A&otro(ia firu&ui si ani)otro(ia &mnu&ui
A&otro(ia este propietatea elementelor c4imice de a prezenta mai multe *orme
cristaline.
Gierul are C *orme alotropice3 [Ge Y EE(grade , ^GeY 1?XCgrade , _GeY10C6grade.
:rans*ormarea 3 [Ge-& ^Ge prezinta importanta practica pt ca se obtin oteluri in
combinatiile Ge cu C " oteluri de constructii metalice ! CY(.EE#
" oteluri de scule !C (.EE-1.0#
Ani)otro(ia &mnu&ui3 Hemnul este un material de constructii de natura organica
cu structura *ibroasa tipic anizotrop. In lungul *ibrelor e2ista legaturi puternice de
tip covalent si perpendiculare pe *ibre, legaturi slabe de tip intermoleculare.
-$. OBTINEREA =ONTELOR SI OTELURILOR
Se obtin prin procedee siderurgice speci*ice.
In *urnale inalte in prima etapa se obtin *ontele din minereuri de *ier, cocs si
*ondanti.
Stelurile se obtin din *onte albe in comeertizoare tip Zessener sau cuptoare Nartin
sau electrice prin reducerea procentului de carbon si a impuritatilor
daunatoare! sul* si *os*or#
Steluri3 [Ge'!(,(2-2,11#)C
Gonta3 [Ge'!2,11-M,ME#)C
Sc1ma ' o!tinr a font&or si ot&uri&or si a &mnt&or ' constructi
mta&ic9
-,. DIA<RAMA =IER2CARBON.TI.URI DE OTELURI.
$rezinta importanta practica pentru studiul proprietatilor aliaPelor Ge-C in *unctie de
compozitie si temperatura.
%in diagramele Ge-C prezinta interes practic doar subsistemul Ge
C
C!*erita cementita#
$e-perlita!entectoidul diagramei Ge- Ge
C
C#-(,EE)C
Au-austenita solutie solida de C in >Ge,constituent de baza al otelurilor.$oate *i
utilizata la temperaturi de ambient prin adaugare de mangan.
He-ledelurita!entecticul diagramei cu ?,C)C#
Ce1-cementita primara rezultata prin cristalizarea din topitura
Ce2-cementita secundara rezultata din trans*ormarea in *aza solida a austenitei
Ti(uri ' ot&uri
Considerate materiale elasto-plastice
$ana in prezent otelurile se clasi*icau dupa rezistenta la intindere,iar in prezent se
clasi*ica dupa limita de elasticitate conventionala asimilata cu limita de curgere.
C&asificara ot&uri&or9
1.%upa limita de elasticitate conventionala3
-S2C0
-S2E0
-SC00
-S?2(!slab aliat#
-S?M(!slab aliat#
2.%upa pozitia in diagrama Ge- Ge
C
C3
-oteluri 4ipoentectoide )CY(,EE!toate otelurile de constructii metalice si
mecanice#
-oteluri entectoide )C=(,EE
-oteluri 4iperentectoide )C=(,EE-2,11!otelurile de scule cu )C=(,EE-1,0 si cele
cu )C&1,0 devin casanate#
C.%upa compozitia c4imica3
-oteluri - carbon!contin o serie de elemente insotitoare ca
siliciu,mangan,aluminiu in procente *oarte
mici#
-oteluri aliate cu C subgrupe3
-slab aliate ! procentule elementelor de aliereY0)#
-mediu aliate! 0-1()#
-inalt aliate! &1()#
Stelurile aliate contin siliciu,crom,nic4el,mangan,]ol*ram
?.%upa duritate legata cu )C
-de la *oarte moi la *oarte dure
0.%upa domeniul de utilizare
-oteluri de constructie-laminate
-turnate
-pentru tevi
-aliate
-oteluri de scule
--.TRATAMENTE C?IMICE SI TERMO2C?IMICE A.LICATE ALIA@ELOR =2C
Au rolul de a imbunatatii proprietatile aliaPelor Ge-C
:ratamentele termice imbunatatesc proprietatile in masa, iar cele termoc4imice
numai in stratul super*icial.
:ratamentele termice se *ac in concordanta cu diagrama Ge- Ge
C
C, urmand curbe de
tratament termic speci*ice.
Curba de tratament termic are coordonatele temperatura si timp cu C perioade3
1.incalzire
2.polier termic
C.racire!lenta sau brusca#
$rincipalele tratamente termice sunt3recoacerea, calirea si revenirea.
Rcoacra
:ratament termic care are urmatoarele obiective3
-eliminarea segregarii zonale de la turnare
-eliminarea tensiunilor interne datorate turnarii si racirii
-a*inare structurala
$oate *i completa sau incompleta in *unctie de temperatura de palier si obiectivul
urmarit.
Recoacerea poate trans*orma structurile lamelare rezultate din *orPare in structuri
globulare maicompacte si mai rezistente.
Ca&ira
Are rolul de a mari duritatea pieselor din otel.
Structurile responsabile de marirea duritatatii depind de viteza de racire.

Aug$e!E2EAC#
%aca vr=C(ACs
Augsorbita!pelita *oarte *ina M0(AC#
%aca vr=6(ACs
Augtroastila!M((AC# UZ=C0(daK mm
2
%aca vr=10(ACs
Augmartensita!apro2 00(AC# UZ=M((daK mm
2
Curba de calire
R0nira
Se aplica otelurilor calite pentru reducerea *ragilitatii cu mentinerea duritatii.
In *unctie de tipul structurii de duritate e2ista C tipuri de tratamente de revenire3
-de inalta temperatura
-de medie temperatura
-de Poasa temperatura
-/.IMBUNATATIREA .RO.RIETATILOR METALELOR NE=EROASE
$roprietatile metalelor ne*eroase se pot imbunatatii3
1.prin tratamente termice tip recoacere
2.prin tratamente mecanice ecruisare
C.prin aliere cu alte metale
A&uminiu&
$roprietatile Al sunt ameliorate prin recoacere,ecruisare sau aliere
UZ apro2 20(K mm
2
$rin ecruisare atinge 00(K mm
2
si rezista la intinderi de 20(K mm
2
Cele mai importante aliaPe sunt3
-dur aluminiul!alire cu Cu ?), manga (,0), magneziu (,0) si siliciu (,0)# are
rezistenta la intindere C2(K mm
2
, UZ=X((, alungire la rupere 10)
-siluminiurile
-almelec!aliaPe Al pentru *ire electrice# Al=X0,6), Nn=(,E), Si=(,0), Ge=(,C)
-aliaPe ultrausoare
Cu(ru
$roprietatile cuprului se amelioreaza prin ecruisare!*t=?((-6((K mm
2
,
UZ=1(((-12((,alungire la rupereYE)#
Cele mai bune per*ormante se obtin prin aliere3
Alamele Cu'1(-?0)hn -moi 1(-C()hn
-dure C(-?0)hn
Zronz Cu'2-2()staniu -moi 2-1()
-dure 1(-2()
Zronz'plumb!2(-C()#
.&um!
%in plumb s-au obtinut aliaPe superplastice!2()staniu#
Zinc
Alierea cu titan ii mareste rezistenta si reduce *ragilitatea.
-3.ROLUL USCARII SI RECOACERII
:ratamentele termoc4imice au rolul de a imbunatatii proprietatile straturilor
super*iciale in privinta duritatii,rezistentei la coroziune si re*ractaritatii.
Constau in imbogatirea stratului super*icial in elemente precum C,K,C si K,
aluminiu, crom.
Aceste tratamente au urmatoarele denumiri3
-cementarea!imbogatirea stratului super*icial in C#utilizand medii gazoase, lic4ide
sau solide
-nitrurare!imbogatirea stratului super*icial in K# ameliorarea proprietatii consta in
*ormarea de nitruri cu elemente de aliere
-cementare-nitrurare!imbogatirea simultana a stratului super*icial in C si K# utilizand
cianuri
-aluminizare!imbogatirea stratului super*icial in Al#pentru marirea rezistentei la
coroziune
-cromizare!imbogatirea stratului super*icial in crom#pentru marirea rezistentei la
coroziune si re*ractanta.
-4 %Matrii (rim si com(o)itia stic&i minra& ' constr9
Sticla miner pt constr are transparenta peste X0), rez mecanice si cilndrice,
dar este *ragila. Este de tip silico-calcosodic, apartinand sist SiS2-Ka2S-CaS.
Naterii prime3 -nisipul cuartos pur, care este sursa de SiS2 cu rol vitri*iant cu
pondere cca E0)7
-soda calcinata Ka2CSC, care este sursa de KaS2 si are rol de *ondant
!temp de topire a cuartului3 1E1(iC#.
$t reducerea temp de topire a cuartului se util Ka2CSC, ast*el temp scazand
la 120(iC, dar sticla obt in sist binar este solubila in apa. $t marirea
stabilitatii la apa, se util CaCSC pur ca sursa de CaS !are rol de stabilizator
c4imic#.
Compozitia sticlei de constructii se poate e2prima molar sau in procente3
a# Compozitia molara3 2,0 SiS2 3 (,0Ka2S 3 (,0CaS
b#Compozitia procentuala3 SiS2 = E?)
)Ka2S ')CaS = 2M)
-5% .ro'us cramic si 'in stic&a
$roduse ceramice pentru constructie in *unctie de necessitate se re*era la 3
-produse ceramice de zidarie 3 caramizi, blocuri, panouri ceramice!caramizile
au *orma paralelipipedica si pot *i pline sau cu goluri 2?(21102MC *ormat
normal, blocurile ceramice pot avea goluri orizontale sau verticale#
-produse pentru invelitori3tigle, olane , coame.
Acoperisurile cu tigla sunt estetice , practice , dar grele.
-produse ceramice de *inisaP 3 gresie, *aianta, zidarie aparenta.
-tuburi de canalizare , drenaP
-produse re*ractare
-agregate usoare tip granulit.
$roduse din sticla pentru constructie3
-sticla de geam obtinuta prin tragere verticala! procedeul Gourcault# sau
tragere orizontala !procedeul Colburn cu varianta $ittsburg4 pentru oglinzi#
-sticla de protectie armata, obtinuta prin turnare si laminare, produse
presate din sticla3 dale tip Kevada, pavele rotalit pentru plansee luminoase,
caramizidin sticla! in general din sticla spongioasa# , tigle din sticla.
- *ibre din sticla pentru obtinerea de materiale termoizolatoare si materiale
compozite tip $AS sau beton de ZAGS!armat cu *ibra de sticla#.
$entru armarea dispersa a betonului cu *ibre de sticla sunt necesare *ibre
rezistente la alcalii! *ibre de sticla zirconica#.
-6. Com(o)itia c1imica si structura fi)ica a !itumuri&or
Este *oarte comple2a ca amestec de 4odrocarburi saturate si nesaturate, ciclice sau
neciclice si derivatii lor cu o2igen, azot, sul*. %in cauza acestei comple2itati, nu s-a
putut separa individual compozitia c4imica, nici prin distilare, nici prin dizolvare, de
aceea compozitia bitumurilor se e2prima prin grupele de solubilitate rezultate prin
dizolvare selectiva3
-1-a grupa3 petrolene - subst uleioase solubile in eter de petrol
-2-a categorie3 maltene - subst rasinoase solubile in benzen sau benzen alcool
-C-a categ3 as*altene - subst solide macromoleculare solubile in CCl
?
-?-a categ3 carbene - subst solide carbonizate cu sul* solubile in CS
2
-0a categ3 carboide -insolubile in orice solvent
$roprietatile bitumurilor depinde de proportia gradului de solubilitate. $t bitumurile
romanesti proportia este3
-petrolene 0(-00), maltene 20-C(), as*altene 1(-2(), carbene ' carboide 1-2)
Structura *izica a bitumurilor poate *i de tip sol. !bitumuri
*luide# sau de tip gel !la bitumuri semisolidesolide#
Solii de bitum pot *i cu dispersoid lio*il sau cu dispersoid
lio*ob in *unctie de proportia acizilor as*altogenici din
maltene.
+nitatea structural cinetica a solilor de bitum este micela
coloidala, avand nucleul *ormat din as*altene pe care se
absorb maltenele.
:rans*ormarea gel-sol e reversibila sub in*luenta temperaturii
si a cantitatii de *aza lic4ida.
-7. .ro'us smifa!ricat 'in &mn.
Se obtin din busteni prin cioplire, taiere la gater sau alte procedee, principalele
semi*abricate sunt3
1# pene, capriori, grinzi
2#lemn de c4erestea obtinut prin taiere la gater3 scanduri, dulapi, rigle, grinzi
C# *urnirul obtinut din busteni de calitate selectionata, in *unctie de grosime poate
*i3
-de *ata
-de vaza
-te4nic
?# placaP obtinut din *oi de *urnir montate la X(
o
impregnate si presate
0# panele obtinute din scanduri lipite intre ele si placate cu *urnir. Au rolul de a
inlocui lemnul masiv.
/8% Difrntir (o&imri 2mas (&astic
$olimerii sunt substante polimoleculare obtinute prin repetarea multipla a unor
grupari structurale, derivate din subst simple numite meri!monomeri#. $ot *i de
natura organica, anorganica sau mi2ta.
Nasele plastice sunt materiale compozite pe baza de polimeri, in care polimerul
Poaca rol de liant. Ele mai contin in plus pasti*ianti, materiale de umplutura !pulberi,
*ibre, tesaturi#, coloranti, stabilizatori, agenti poro*obi si materiale de uzura.
/$%E; ' (o&imri o!t (rin (o&imri)ar* (o&ia'iti si (o&icon'nsar.
$olimerii organici sunt cei mai raspanditi si se obtin prin C procedee3
.omri)ar :monomri i'ntici% si co(o&imri)ar :monomri 'ifriti%
nU
2
C=CU
2
!-U
2
C-CU
2
-#
.o&ia'iti " caz particular de polimerizare insotit de aditie3 e23 obtinerea rasinilor
metalice di izo cianati 'di alcooli
S=C=K-R-K=C=S'US-Rj-SU----!-SC-KU-R-KU-CS-S-Rj-S-#
n
.o&icon'nsar cand inlantuirea monomerilor are loc cu inlantuire de subst
simple.
k
p
Yak
m
la polimeri k
p
=ak
m.
E2.3obtinerea stenoplastelor prin policondensarea *enolilor cu alde4ida *ormica.
$olimeri anorganici3 sul*, seleniu, silicati, clorura de poli*os*onitril cauciuc
mineral.
Au mu&ti(& uti&i)ari9 ulei siliconic, vaselina, geluri, cauciuc siliconic.
.o&imri o!t (rin (o&imri)ar si co(o&imri)ar
k
p
=ak
m.
1#$olietilena obt prin polimerizarea etilenei3
nU
2
S=CU
2
!-U
2
C-CU
2
-#
n.
In constr se utilizeaza pt poli impermeabili, tuburi *le2ibile, pelicule anticorozive, iar
ca materiale de izolatie termica 4idro*uga sau electrica.
2#$olipropilena3 obtinerea din polimerizarea polipropilenei

U
2
C=CU !-U
2
C- CU-#
CU
2
CU
C

polipropilena "se utilizeaza pentru conducte de lic4ide calde si
obtinerea de placi
C# $oliizobulena
Are aspect cauciucos se *ol ca 4idroizolator cu amestec de bitum
CU
C
CU
C
U
2
C=C !-U
2
C- C-#
n
CU
C
CU
C
?#$olistiren
U
2
C=CU !-U
2
C- CU-#
n
C
4
?
3
O
$oate *i compact cu rol de sticla organica sau e2pandat sau e2trudat
$olistiren e2pandat numit si silocol
lF(,(?1 Qm<
0# $oliclorura de vinil !$VC# "polimerizarea clorurii de vinil
Se utilizeaza neplasti*iat, plasti*iat sau e2pandat.
U
2
C=CU !-U
2
C- CU-#
n
Cl

Cl
$VC dur se *asoneaza prin *recare sub *orma de burlan, Pg4eab, si*oane, rame de
*erestre, placi de usi, tipare pentru turnarea betonului
$VC plasti* 3 inlocuitor de piele, garnituri la rosturi de dilatare
$VC e2pandat 3 placi termoizolatoare
M# $oliclorura de veniliden. Are aceleasi utilizari ca $VC dar mai stabil termic.
Cl

Cl
U
2
C=C !-U
2
C- C-#
n
Cl

Cl
E# $oliacelat de vinil !$AV# 3 monomer = acetat de vinil.
Se utilizeaza ca plasti*iant in mortare si betoane, intarzietor de priza pt ipsos si ca
adeziv!aracet#
U
2
C=CU !-U
2
C- CU- #
n
SSC-CU
C
SSC-CU
C

6# $olimetaclinat de vinil !ple2iglas#
Inlocuitor de sticla si material dielectric, transp X(-X0) pt raze solare si E() pt
ultraviolete
U
2
C=CU-CSSU
X# Alcool poliumilic 3 polimerizarea alcoolului vinilic.
Hiant in domeniul ceramicii piezoelectrice.
U
2
C=CU !-U
2
C- CU-#
n
SU

SU
1(# politetra*luoretilena !te*lon# rezistenta termica ridicata C((
o
, si abs de apa.
G
2
C=CG
2
!-G
2
C-CG
2
#
n
11# Cauciucul natural
a#poliizopren
2# metilbutadiena
CU
C
CU
C

U
2
C=C "CU=CU
2
!-U
2
C- C=CU-CU
2
#
n
$rop *izico mecanice ale cauciucului natural sunt ridicate prin vulcanizare cu sul* C2-
CC) su*3 ebonita !rigida si dielectrica#
12# Cauciucuri arti*iciale au aparut din necesitatea unor inlocuitori pt cauciucul
natural
a# cauciuc butadiene obt prin polim butadienei in prezenta de Ka metalic
U
2
C=CU-CU=CU
2
!-U
2
C-CU=CU-CU
2
#
n
b# cauciuc butadien stilerenic
CU- CU
2
U
2
C=CU-CU=CU
2
'

O

: U
2
C-CU=CU-CU
2
"CU-CU
2
-#
n

C
M
U
0
c# neopren
U
2
C=CU "C=CU
2
!-U
2
C- CU=C-CU
2
#
n
Cl

Cl
Golosit pt articole te4nice si ca adeziv, rez la imbatranire
d# ZunaK !acrioniteril# se utilizeaza ca atenuator de zgomote
U
2
C=CU "CU=CU
2
' U
2
C=CU !-U
2
C- CU=CU-U
2
C-CU-#
n


CmK CmK
.o&imrii o!t (rin (o&ia'iti sunt reprez de rasini polimetalice, utilizate ca spume
metalice sau rigide. Se obtin din poliaditia dizocianatiilor cu dialcooli.
In cazul (o&icon'nsarii, inlantuirea are loc cu eliminarea de subst. simpla3 U
2
S,
KU
C
de aceea k
p
Yk
m.
In categorie intra3 *enoplastele, aminoplastele, poliamidele, poliesterii, rasinile
epo2idice, siliconi.
Genoplastele policondens. *enolilor cu alde4ida *ormica.
Aceste rasini in *unctie de gr. de condensare pot *i lic4ide !novolaturi#7 structuri
bidimensionale !rezomi#, tridimensionale.
Aminoplaste policondensare a aminelor cu alde4ida *ormica si contin rasinile
*ormalde4idice din uree si CU
2
S, rasini anilinice din anilina si CU
2
S si rasinile
melaminice3 melamina 'CU
2
S.
Rasinile anilinice pot *i monodimensionale !ca lacuri adezive si izolante# sau
polidimensionale !sticla#.
$oliamidele se obtin din diamine si acizi organici bibazici. E23 n;lon
Relon Romania, Capron Rusia, $erlon Dermania.
Gibrele de alamida se utilizeaza pt materiale compozite.
$oliesteri polialcooli si acizi policarbo2ilici. $ot *i saturati cu comportare
termoplastica sau nesaturati cu comportare termoreactiva.
E2.3 policondensare acid adipic ' etilen glicol poliester saturat.
Acid maleic ' etilen glicol poliester nesaturat.
USSC-!CU
2
#
?
-CSSU'US-CU
2
-CU
2
-SU !-SS-C-!CU
2
#
?
-CSS-CU
2
-#
n
Acid adipic etilen glicol poliester saturat
USSC-CU=CU-CSSU'US-CU
2
-CU
2
-SU !-SS-C-CU=CU-CSS-CU
2
-CU
2
-#
n

poliester nesaturat
Se utilizeaza ca *ibre sintetice si in obtinerea de poliesteri armati cu *ibre de sticla,
se pot utiliza ca lianti organici in obtinerea de betoane. %in acid etalic si glicerina,
polimerizate cu grasimi vegetale se obtin al4idali *olositi pentru vopseluri.
In domeniul constructiilor se mai utilizeaza poliesteri U
2
CS
C
policarbonati, polimeri
epo2idici policondensare deriv. o2izilor de etilena cu di*enoli =& epo2iprepolimer.
$t intarire se utilizeaza o amina de intarire.
Reactiunea de int. este de (o&ia'iti.
Se utilizeaza ca adezivi, lacuri si lianti pt prod strati*icate7 se utilizeaza la beton si
beton armat !consolidari# si protectie anticoroziva.
Siliconi3 sunt polimeri micsti care contin gruparile gruparile3
Se utilizeaza sub *orma de uleiuri sil., vaselina, uleiuri si cauciuc sil. !rez. la M0(
o
#
de*. la polim., este rez. scaz. la temp.
/,.Matria& ' i)o&ati trmica si factori ' inf&unta (ntru B
Naterialele termoizolatoare sunt materiale usoare poroase menite sa asigure
con*ortul termic al locuintelor, evitarea pierderilor de caldura.
%upa natura lor materialele de izolatie terminca se impart in C grupe3 minerale,
organice, mi2te.
Nateriale minerale3 betoane usoare tip ZCA, produse ceramice poroase si cu goluri,
sticla spongioasa, vata de sticla si vata minerala, materiale granulare usoare tip
granulit, elemente de constructie din ipsos, polimetilaluminiu.
Nateriale organice3 $anouri din $GH3 /
a
=C(( >gm
C
, l=(,(E7 placi din turba
/
a
=2((>gm
C
, l=(,(00, materiale termoiz. din pluta /
a
=1(( >gm
C
, l=(,(?7
materiale termoiz pe baza de poroplaste polistiren e2pandat, $VC e2pandat7 placi
din pasla, carton co*rat, polistiren e2pandat, e2trudat3 /
a
=20-C( >gm
C
, l= (,(C-
(,(?C Qm<
Nateriale mi2te3 bet de cim cu agr. Vegetale3 ZAH!Zeton armat cu *ibre de lemn#,
materiale compozite de baza de agr. usoare3 minerali si lianti organici7 -panouri din
*ibrolit !deseuri din lemn macinate, paie sau stu* tocate si pasta de ciment /
a
=C((-
0(( >gm
C
, l=(,(6-(,(0.
=actorii care in*luenteaza conductivitatea termica3
-natura materialului e2pr prin compozitia c4imica7
-structura *izica e2primata prin densitatea aparenta
-dimensiunea porilor la poroz const.
-temperatura
-umiditate
/- Matria& ' (rotcti si finisaC3
-asigura rezistenta,durabilitatea si aspectul estetic al constructiei.
In aceasta categorie3
-materiale de placare naturala!granit,marmura#
-mat de placare arti*iciala!*aianta ,tapet,mase plastice#
:encuieli decorative pe baza de ciment albe sau colorate,grunduri,lacuri si vopsele
// Matria& ' i)o&ati acustica9
au rolul de a se opune propagarii sunetelor,zgomotelor,vibratiilor.
Sunetul este o senzatie auditiva produsa printrjo variatie raportata cu presiunea
aerului.
Are 2 caract3
1#*recventa!Uz#3grave 2(-?(Uz,medii ?((-1M((Uz,1M((-2(>Uz
2#nivelul sonor!dZ#.
$t constructii se utilizeaza nivele sonore in dZAAA sau d!ZA#.
hgomotele pot *i aeriene,de impact sau de ec4ipament.
Viteza de propagare a sunetului in materiale depinde de natura mat.
matri
a&
a
r
a(a Ot&#sti
c&a
(iat
ra
)i'ar
i
&m
n
(&ut
a
cauci
uc
V:m#s% -/
8
$/3
8
3888 ,-8
8
-388 $$8
82
/88
8
388 38
Nateriale de izolartie acustica. %upa mec atenuarii sunetelor si zgomotelor se
impart in 2 categorii3
1#re*lectate
2#absorbate
Ei
ED8
Er
Ei-energie initiala
Er-energ re*lectata
Ea-energ absorbita
Ee-energ emisa
$.Mat rf&ct9 caract prin coe*icient de re*le2ie si [r ridicat.
[r=ErEi -&1
Se utilize sticla,mat din piatra cu supra* neteda.
,.Matria& fonoa!sor!ant9 caract prin [a ridicat .
Ea
[a=EaEi -&1
Sunt materiale poroase cu pori des>isi in >re sunetele si zgomotele se atenueaza
prin re*l repetate in porii materialului.
-tencuieli *onoabs din agregate usoare
-caramizi cu goluri umplute cu vata mineral
-placi d $GH,prod p baza d *ibra mineral!sub *orma d placi semirigide si rigide#
-prod p baza d pluta,-cel mai bun mat termoizolant
.ROBLEME
$. Sa s 'trmin formu&a ' ca&cu& a infoirii nisi(ui&ui

, Sa s 'trmin formu&a ' ca&cu& a 'nsitatii Brin&&
- Ca&cu&u& com(o)itii +ranu&omtric a unui a+r+at
/ Com(o)itia ra&a a unui morta& si !ton cunoscan' com(o)itia uni
sarC si 'nsitata a(arnta.
Su!ict9
Su!ict <r $
1.Relatii de de*initie si calcul.
2.Roci sedimentare cu utilizari
C.Componentii mineralogici ai cimentului portland si prop componentilor
mineralogici
?.Rezistente mecanice ale betonului
0.Compozitzia c4imica s4i structura *izica a bitumului
M.Sub la alegere
prbl 1. %emonstrarea *ormulei de calcul a duritatii brinell
prbl 2. %et compozitiei granulometrice a unui agregat pe baza curbei
granulometrice
Su!ict& =ILS
1. Relatii de de*initie si calcul
2. Rezistentze mecanice
C. Netode de incercare nedistructiva
?. Roci sedimentare
0. $riza si intarirea
M. Componentii mineralogici ai cimentului portland
E. $riza la intarire a cp
6. $roprietatile mortarelor proaspete si intarite
X. In*luenta cimentulului si a apei apei asupra prop betonului
1(. Sbtinerea *ontelor s4i otelurilor
11. %iagrama Ge C
12. :ratamente termice si termoc4imice aplicate aliaPelor *e c
1C. Clasi*icarea si proprietatile liantilor bituminosi
Su!ict <R ,
1. rel de calcul.
2. de*initi 3 pietris, nisip, balast, *iler
C. materii prime pt lianti.
?. rez. mecanice la solicitari statice.
0.metode nedistructive
M. priza si intarirea liantilor minerali
E. e2presia compozitiei mortarelor
6. materiale de izolatie acustica si materiale de protectie si *inisaP.
X. Alotropia *ierului si anizotropia lemnului.
1(. sub la alagere
11. Zrinell
12. det, comp reale a unui mortar
,5 Iuni ,8$$ ## Au scris M=* MT* R.* <R* =S* SB* SI. <ru(a -* Sria
A* ,8$82,8$$.
V2au fost ' aCutorE Trcti si mu&tumiti2&.
.ntru a&t su!ict r)o&0at* matria& ' stu'iu*
informatii* u&tim& noutati in 'omniu& matria&&or si
t1nici&or ' constructii.
www.constructiiforum.ro
www.fac!oo".com#constructiiforum