Hipnoza la copii si adolescenti

Istoric
Aplicarea hipnozei la copii dateaza de pe vremea practicilor
mesmerice din secolul al XVIII-lea.
Dupa discreditarea teoriei magnetismului animal in 1784, a
eistat un interes minor pentru acest domeniu pe parcursul
secolului al XIX-lea si a primei !umatati de secol XX. Incepand cu
anii 1"#$ si 1"7$ a aparut o crestere marcata a interesului
asupra acestui su%iect in &'A. In &(, interesul pentru hipnoza la
copii a crescut dupa aparitia )*ritish 'ociet+ o, -perimental
and .linical /+pnosis) 0*'-./1 in 1"78, prin asocierea unor
pro,esori si psihologi practicieni.
&n alt moment de cotitura a ,ost reprezentat de pu%licarea in
1"81, de catre 2ardner si 3lness, a cartii )/+pnosis and
/+pnotherap+ 4ith .hildren), primul manual pe aceasta tema,
care a ,ost completat cu inca doua editii in 1"88 si 1""#. Alte
sinteze 0treceri in revista1 au ,ost incluse ca si capitole in 2i%son
si /eap 01""11 si 5oannou 01""11.
/ipnoza este utilizata la copii si adolescenti pe scara 5oannou,
deoarece aceasta grupa de varsta este cea mai usor
hipnotiza%ila si cu cel mai %un raspuns la sugestia terapeutica.
.u toate ca tratamentul dureaza semni6cativ mai scurt timp
decat la alte varste, cele mai recente relatari sunt anecdotice.
.opiii au o ,antezie %ogata si o viata imaginara %ogata7 cu o
imaginatie creativa, care le creste hipnotiza%ilitatea, aducand-o
la un )pea8) intre 8 - 19 ani 03lness si 2ardner, 1"881.
Acest aspect al personalitatii copiilor este ,oarte util pentru
inductia hipnozei si pentru utilizarea imageriei diri!ate.
.opiiii agreaza eperienta hipnotica, avand putine complicatii
cu tehnica, raspunsul la tratament este rapid, cresterea
increderii in sine, a independentei si a stimei de sine 6ind
stimulate.
2ard6eld 01""91 a6rma ca hipnoza ,aciliteaza si mo%ilizeaza
,actorii comuni prezenti in orice ,orma de psihoterapie.
/ipnoza a!uta la dezvoltarea relatiei terapeutice, ,ormand
speranta si epectanta pozitiva pentru schim%are, o,erind
eplicatii si interpretari accepta%ile pentru clienti, incura!and
comportamentele noi si a!utand la modi6carea gandirii
distorsionate.
/ipnoza nu este o terapie in sine, ci mai degra%a un contet
,oarte util in care o serie de manevre psihoterapeutice pot 6
aplicate.
Asocierea dintre hipnoza si psihoterapia cognitiv-
comportamentala este %ene6ca pentru rezolvarea pro%lemelor
clientilor copiii si adolescenti si a!uta totodata si la mentinerea
starii de sanatate la cazurile urmarite pe perioade mai lungi de
timp.
Demersul imaginativ al copiilor. Sugestibilitate si
hipnotizabilitate la copiii si adolescenti. Scale.
.opiii raspund prompt la hipnoza datorita capacitatii lor de a 6
a%sor%iti si cu,undati in ,antezie 02ardner, 1"741.
-i intra natural in hipnoza, destul de ,recvent in cursul unor
!ocuri imaginate pe care le ,ac impreuna cu prietenii lor.
:sihoterapeutul utilizeaza capacitatea copilului de a intra intr-o
lume a !ocului imaginar, utila scopurilor terapeutice.
Acest precursor al comportamentului hipnotic incepe in !urul
varstei de 9 - ; ani si este cunoscut su% numele de
protohipnoza 0/ilgard, <e *aron 1"841.
A%ilitatea copiilor pentru hipnoza se poate corela cu unele
aspecte ale dezvoltarii lor cognitive si emotionale, descrise de
2ardner 01"741=
- capacitatea de a-si ,ocaliza atentia, imersia si a%sor%tia
- gandirea ancorata in concret
- propensiunea pentru magie, tendinta de a alterna realitatea cu
,antezia
- intensitatea starilor emotionale
- deschiderea spre noi idei si eperiente
>ermenul de responsivitate este utilizat mai degra%a decat de
suscepti%ilitate, acoperind capacitatea copilului de a
eperimenta hipnoza, si mai mult, talentul copilului decat al
terapeutului.
/ilgard 01"7"1 a sta%ilit chiar si la adulti o corelatie intre
demersul imaginativ si hipnotiza%ilitate. Autorul citat a gasit ca
tinerii adulti cu hipnotiza%ilitate inalta au agreat eperientele
imaginative in copilarie si parintii lor au incura!at acest demers
sau nu l-au o%structionat.
'-a constatat o mai mare capacitate imaginativa la copiii unici
sau la primii nascuti 0copiii de rang 11 si la adultii supusi la un
nivel moderat de pedepse din partea parintilor in cursul
copilariei, care sunt mai receptivi la hipnoza datorita tendintelor
lor disociative. Desi s-a incercat o corelare a responsivitatii la
hipnoza %azata pe teoriile dezvoltarii copilului si au ,ost
e,ectuate o serie de cercetari in acest sens 03lenss si 2ardner,
1"881, lipseste deocamdata o teorie coerenta.
:redictorii pentru o inalta responsivitate includ o inalta
motivatie pentru reusita, atitudinea generala de incredere a
copiilor in adulti si lipsa anietatii ,ara control.
-ista si unele o%servatii care remarca contri%utia ,actorului
genetic la nivelul hipnotiza%ilitatii, alaturi de in?uentele
am%ietale si de atitudinea pozitiva a copilului ,ata de hipnoza
0:latnic8 si col., 1""11.
@u eista di,erente semni6cative legate de se in privinta
responsivitatii la hipnoza la copiii.
Declinul responsivitatii la hipnoza odata cu inaintarea in varsta
se poate eplica datorita declinului a%ilitatilor imaginative si
datorita rezultatului socializarii care solicita sa 6i mai rational si
realist.
Aesponsivitatea la hipnoza la copiii poate 6 testata cu a!utorul
'tand,orD /+pnotic .linical 'cale ,or .hildren. -ista in cadrul
scalei si o adaptare pentru copiii intre 4 - 8 ani. 'cala cuprinde=
sugestii pentru greutatea %ratului, rigiditate, halucinatii
auditive, vizuale, regresie de varsta, inductia visului si sugestii
posthipnotice.
-valuarea hipnotiza%ilitatii poate 6 utila clinicianului in alegerea
metodei de hipnoza si in evaluarea responsivitatii la hipnoza si
la prognozarea rezultatelor hipnozei.
:sihoterapeutul poate evalua masura in care progresele
terapeutice inregistrate se datoreaza hipnotiza%ilitatii sau altor
,actori terapeutici. .u toate acestea, nu este necesar ca copiii
sa 6e ,oarte hipnotiza%ili cand sunt a%ordati terapeutic pentru
di,erite pro%leme, cu eceptia unor dureri acute, a,ectiuni
dermatologice sau astm, la care s-a putut demonstra o inalta
corelare intre responsivitatea la hipnoza si evolutia clinica
0Badden si Anderton, 1"891.
In practica, multi clinicieni nu utilizeaza scalele de
hipnotiza%ilitate pentru ca le considera pierdere de vreme si ca
ar avea relevanta scazuta.
In general, copiii ,oarte mici sunt mai putin hipnotiza%ili,
datorita insu6cientei dezvoltari a lim%a!ului, care are un rol
esential in procedurile de inductie.
'ternlicht 01"#;1 a6rma ca varsta minima mentala a unui copil
pentru a 6 un %un su%iect pentru hipnoza este de C- # ani.
.opiii de 7 ani si peste sunt suscepti%ili la hipnoza, aceasta
capacitate creste spre un maim la pu%ertate 0" -14 ani1.
De la 1C ani, suscepti%ilitatea incepe sa scada spre nivelul
adultului si apoi scade si mai mult la varsta senectutii.
:erioada de varsta 14 - 91 de ani reprezinta perioada cea mai
%una pentru adolescenti si adultii tineri pentru inductia rapida si
apro,undarea transei. De alt,el, de la aceste varste eista cele
mai multe date din literatura, 6ind vor%a de copiii si tineri in plin
proces de scolarizare.
/all 01"#81 citeaza un studiu al lui <ie%eault, cuprinzand 9; de
su%iecti su% 7 ani si #C de su%iecti intre 7 si 14 ani. 'e citeaza
succese in 1$$D din cazuri in ceea ce priveste inductia la acesti
su%iecti comparativ cu su%iectii peste 14 ani, la care a
inregistrat 1$D esecuri.
*ar%er 01"#;1 a masurat sugesti%ilitatea prin *ar%er
'ugesti%ilit+ 'cale, ,ara inductia transei, gasind ca intre # - 19
ani suscepti%ilitatea este mult mai mare decat la adulti 0intre 8 -
1$ ani copiii 6ind cei mai sugesti%ili1. @u s-au gasit di,erente cu
privire la sugesti%ilitatea intre 14 si 99 de ani.
'.A<- D- /I:@3>IEA*I<I>A>- <A .3:III 'I AD3<-'.-@>I
'>A@DF3AD /G:@3>I. '.A<- F3A ./I<DA-@
.uprinde C scale pentru=
- miscarea mainii
- visele hipnotice
- regresia de varsta
- sugestii posthipnotice
- amnezie posthipnotica
-ista doua variante pentru C - 19 ani si 1;- 1# ani.
.reative Imagination 'cale
- pusa la punct de Bilson
- testeaza imaginatia creativa
- este aplica%ila in scoli
'.A<- D- /I:@3>IEA*I<I>A>- <A .3:III 'I AD3<-'.-@>I
./I<DA-@H' /G:@3>I. '&'.-:>I*I<I>G '.A<-
:artea I=
1. :ostura
9. Inchiderea ochilor
;. .o%orarea mainii
4. Imo%ilizarea %ratelor
C. Intepenirea degetelor
#. Aigiditatea %ratului
7. Iiscarea simultana a mainilor
8. Inhi%itia ver%ala
". /alucinatii vizuale 0z%or de insecte1
1$. .atalepsia ochilor
11. 'ugestii posthipnotice
19. Amnezie
:artea II
1;. Aeinductia prin semnal posthipnotic
14. /alucinatii vizuale si auditive televizate
1C. /alucinatia cu racoare
1#. Anestezie
17. /alucinatii gustative
18. /alucinatii ol,active
1". /alucinatii vizuale complee
9$. Aegresie de varsta
91. Inducerea visului
99. >rezirea si sugestia posthipnotica
FI-.AA- I>-I -'>- @3>A> .& &@ '.3A I@>A- $ - ;
Metode de inductie specifce copiilor si adolescentilor
Inductiile ritualistice presupunand inchiderea ochilor nu sunt
necesare la copiii. Inductia prin ,ocalizarea asupra inchiderea
ochilor este cea mai di6cil de o%tinut 0<ondon si .ooper, 1"#"1,
6ind mult mai usor de imaginat unele lucruri cu ochii inchisi,
ceea ce anihileaza di6cultatile epuse.
Ietodele de inductie la copiii tre%uie sa 6e mai mult permisive
decat autoritare si sa incura!eze participarea lor activa,
implicarea si stapanirea de sine.
>re%uie provocata o discutie prin care copilul este invitat sa
!oace un !oc imaginar sau sa se pre,aca.
'ugestiile terapeutice pentru starea de %ine, relaare, con,ort
sau pentru rezolvarea pro%lemelor pot 6 de asemenea ,acute.
'ugestiile pot 6 aplicate direct 0e. )vei avea mai mare
incredere in tine la eamenele scolare)1 sau indirect 0e. prin
intercalarea sugestiilor intr-o poveste1.
Inductiile pot 6 mecanice 0concentrare pe o moneda sau un
o%iect stralucitor1 sau pot utiliza imageria 0e. privirea unui
program >V1 sau ,antezia 0e. imaginarea unei calatorii pe
covorul ,ermecat1 sau prin diverse povestiri.
Ietodele de inductie tre%uie sa 6e adaptate in ,unctie de varsta
copilului si de dezvoltarea sa cognitiva si sociala. .opiii
agreeaza inductiile care le capteaza imaginatia si atentia.
'imtul lor de aventura, curiozitatea si preocuparile lor pot 6
utilizate creativ.
.oncentrarea asupra aspectelor senzoriale ale imageriei a!uta
la cresterea procesului de a%sor%tie si disocierea 0e. de la o
procedura medicala neplacuta1.
.opiii prescolari raspund cel mai %ine la inductiile prin
intermediul !ocului activ, prin utilizarea %ulelor de sapun,
!ucariilor sau papusilor, care toate cer ca ochii copilului sa 6e
deschisi.
Metoda relaxarii progresive
Aceasta tehnica, denumita de Fleischer )metoda deghizata),
este ,oarte utila mai ales la adolescenti care accepta mai usor
termenul de relaare decat cel de hipnoza, care are conotatii
mai grele, 6ind la originea rezistentei constiente sau
inconstiente.
.uvantul relaare nu implica pierderea controlului de sine sau a
unui sentiment de dominare 0manipulare1.
Fleischer a ,acut o serie de eperiente care au demonstrat ca,
contrar parerilor emise de mai multi autori, se pare ca un
su%iect are mai multe sanse sa 6e hipnotizat atunci cand se
asteapta sa 6e relaat, decat atunci cand se asteapta sa 6e
hipnotizat.
'tudiile au ,ost e,ectuate pe doua grupuri de voluntari. 'u%iectii
lotului I se asteptau sa 6e hipnotizati in timp ce cei din cel de-al
doilea grup se asteptau sa 6e doar relaati. >ehnica de inductie
prin relaare progresiva a ,ost inregistrata pe disc si a ,ost
utilizata la am%ele grupuri. '-a constat un numar mai mare de
inductii hipnotice la su%iectii care se asteptau sa 6e relaati
decat la cei care asteptau sa 6e hipnotizati. 'e stie ca multi
su%iecti sunt rezistenti la hipnoza 6e din cauza lipsei de
motivatie, 6e pur si simplu datorita unei anietati importante.
-ste evident ca daca va propuneti sa ,aceti doar o relaare, nu
si o hipnoza, care nu ii este impusa pacientului 0si pe care
su%iectul are impresia ca o ,ace el insusi1 eliminati ma!oritatea
,actorilor de rezistenta. Daca ,olositi aceasta tehnica deghizata
tre%uie sa-l ,aceti pe pacient nu doar sa consimta la acest
eperiment, dar chiar sa doreasca sa invete sa o resimta.
.oncret, se poate proceda ast,el=
Il intre%ati pe pacient )Ai avut vreodata posi%ilitatea sa inveti sa
te relaeziJ), )'tii ca daca te vei relaa corespunzator te vei
simti e,ectiv mai %ine). Daca pacientul raspunde printr-o
negatie, ii spuneti )Doresti sa te invat o metoda simpla, dar
,oarte e6cace de relaareJ). :acientul aproape sigur va
raspunde a6rmativ si va puteti asigura de cooperarea sa.
Daca nu se o%tine imediat un raspuns a6rmativ sau daca
pacientul solicita alte eplicatii, se poate orienta dialogul in asa
,el incat sa-i provocam dorinta de a accepta. De eemplu, ii
spuneti )Atunci incercati sa va relaati cateva momente). Apoi ii
luati mana, i-o ridicati, lasand-o apoi sa cada. De cele mai multe
ori mana va cadea lent, iar uneori nu va cadea de loc. Aar mana
poate sa recada greu, ca o greutate a%andonata. Aceasta
stratagema il ,ace pe su%iect constient ca nu este relaat si ii
spuneti )Vezi ca nu esti relaat, daca ai 6 ,ost per,ect relaat
%ratul tau ar 6 cazut ca o %ucata de plum%. Vrei sa-mi permiti
sa te invat o metoda de relaareJ) In acel moment raspunsul va
6 a6rmativ si veti trece la inductie= )-sti gataJ) :acientul 6ind
de acord, ii veti spune )Acum te rog sa inchizi ochii). 0Acest
ordin se da rar, ,erm, distinct, cu o voce atenta. 'e solicita
copilul sau adolescentul sa-si destinda masele musculare ale
coapselor, gam%elor, picioarelor, insistand asupra senzatiei de
destindere, de relaare a maselor musculare si apoi a senzatiei
de greutate. Apoi, il ,acem sa-si destinda masele musculare de
la nivel %ratelor, ante%ratelor, mainilor, degetelor pana cand
a!unge la senzatia de greutate. 3data o%tinuta relaarea
completa a mainilor si picioarelor, ii sugeram relaarea
muschilor glo%ilor oculari= )Acum destinde-ti muschii din !urul
ochilor. 'imti ca se destind, ca se decrispeaza, ca se
decontracta, ca devin moi, din ce in ce mai moi, si pe masura ce
se destind vei constata ca pleoapele devin grele, din ce in ce
mai grele, atat de grele ca si cum nu au putea sa-ti deschizi
ochii. @ici nu incerca sa-i deschizi, relaeaza-te din ce in ce mai
pro,und. In loc de utilizarea ,ormulei autoritare si directe )@u
poti sa-ti deschizi ochii), mai %ine utilizati ,ormula )>otul se
petrece ca si cum nu poti sa-ti deschizi ochii), deoarece, prin
a%surd, daca pacientului ii vine sa-si deschida ochii, nu va
pierdeti prestigiul, asigurandu-l ca )totul se intampla ca si
cum).
:e scurt, dinamica acestei inductii porneste de la picioare,
continua cu mainile, vizand crearea impresiei pacientului ca
muschii ii sunt e,ectiv relaati, in masura in care va a!unge sa-si
destinda si muschii glo%ilor oculari, atunci cand ii veti spune
)>otul se intampla ca si cum nu-ti poti deschide ochii, incearca
sa-i deschizi. .u cat vei incerca mai mult sa-i deschizi, cu atat ti
se vor inchide si mai tare). In acel moment, in general, se
o%serva o usoara miscare a pleoapelor si veti o%tine catalepsia
pleoapelor care indica intrarea in starea hipnotica.
Aceasta tehnica de inductie prin relaare progresiva o sa va tina
in !ur de 1 minut si !umatate pentru a va aduce pacientul la
portile hipnozei. Veti putea apro,unda starea de transa
servindu-va de respiratie ca tehnica de apro,undare.
Il veti trezi progresiv, sugerandu-i ca ,orta muschilor ii revine in
%rate, picioare, ca respiratia sa devine tot mai pro,unda, ca-si
poate misca degetele. Ii sugerati sa respire pro,und, sa se
intinda ca si cum ,ace dimineata, la trezire, si sa-si deschida
apoi pleoapele.
Iarele interes al metodei rezida in ,aptul ca su%iectul are
impresia ca a cola%orat cu practicianul, pe tot parcursul
sedintei, ,ara a 6 su%ordonat lui. -ste ,oarte utila aceasta
inductie la su%iectii aniosi, care se tem sa nu-si piarda
controlul propriu.
Tehnici de inductie specifice copiilor
:ro%lema inductiei hipnotice la copiii este mai particulara, dar
nu are in general nici o di6cultate insurmonta%ila. .opiii sunt
,oarte sugesti%ili si ating ,oarte repede stari pro,unde de transa.
.apacitatea lor mare de a vizualiza lucrurile, imaginatia lor
de%ordanta permit o%tinerea usoara a hipnozei prin tehnici
,acand apel la !oc sau la imaginatie.
:ornind de la varsta de 8 ani, se pot o%tine cele mai %une
rezultate si cu putin antrenament, se poate a!unge la rezultate
similare si la copiii mai mici de 8 ani, cu conditia de a sti sa le
trezim si sa le captam atentia. .omportamentul copilului in
stare de transa, chiar pro,unda, di,era semni6cativ de cel al
adultului. -i se pot misca, agita, ceea ce la un adult ar
semni6ca o rezistenta.
Tehnica jocului
Aceasta tehnica a ,ost preconizata de Dave -llman si poate 6
descrisa, pe scurt, in ,elul urmator=
I se spune copilului= ):un pariu cu tine ca te !oci des cu papusile
si ca ,aci pro%a%il ca ele sa para vii, tu ,aci ca si cum ele ar 6 cu
adevarat vii. Iti propun sa ne !ucam un !oc ,oarte distractiv, ne
vom !uca de-a Hsa ,acem sa paraH, sa ,acem Hca si cumH). Daca
vrei sa inveti acest !oc sa stii ca o putem ,ace in acest ca%inet.
Vrei sa ne !ucamJ) 0-ste ,oarte importanta o%tinerea participarii
copilului1. )Deschide ochii tai ,oarte tare, iti voi arata acest mic
!oc, iti voi inchide ochii cu degetele mele 0se pune indeul si
degetul mare - policele - pe ochi1, iti apas pleoapele tragandu-le
in !os, si acum tu-ti inchipui din toata inima ta ca tu nu poti sa-ti
deschizi ochii, este tot ce-ti cer sa ,aci, sa ,aci in asa ,el ca si
cum nu ti-ai putea deschide ochii, acum eu voi ridica mana si tu
te pre,aci ca nu poti sa-ti deschizi ochii7 tu vezi ca nu se deschid
atata timp cat tu pretinzi acest lucru. >u poti acum sa incerci sa-
i deschizi si iti vei da seama ca acest lucru nu este posi%il.
Incetezi deci sa incerci sa-i deschizi si dormi pro,und, pro,und,
pro,und) 0In acest moment putem spune copilului ca va vedea
programul sau pre,erat >V, adormind din ce in ce mai pro,und1.
)In cateva minute iti voi spune ce sa ,aci pentru a te trezi si a te
simti %ine. Intre timp, nimic nu te va impiedica sa te simti
per,ect, din ce in ce mai adormit.)
Tehnica TV
)*una ziua, XK >e voi invata un !oc surprinzator in care nu vei
crede inainte de a-l 6 incercat. :oti sa-ti imaginezi ca eu pot sa-
nvat pe oricine sa asiste la propriul spectacol de >V ,avorit, la
6lmul pre,erat, la partida de ,ot%al) >ot ceea ce a ,ost vazut
odata poate 6 revazut pentru a te putea %ucura si mai mult. De
eemplu, daca ti-ai ales de!a spectacolul cinema sau 6lmul >V
care-ti place, poti sa-l vezi din locul unde esti acum. Desi ti se
pare incredi%il, cu toate acestea tu nu ai de ,acut decat ceea ce-
ti voi spune si vei vedea ca va merge per,ect.) -emplu= copilul
spune ca ar pre,era sa revada aventurile lui >om si 5err+. )Foarte
%ine) Inchide ochii si sa nu-i mai deschizi pana spun euK -ste
per,ect asaK Inchipuie-ti ca esti instalat in scaunul 0sau ,otoliul1
tau pre,erat, ,oarte con,orta%il, per,ect destins, pe cale de a
privi la >V. In cateva minute ii vei vedea pe >om si 5err+ cum vor
aparea pe ecran. De cum ii vezi, anunta-ma prin ridicarea mainii
tale drepte. .ontinua sa urmaresti ecranul si din momentul in
care il pornesti ridica pur si simplu mana dreapta). Imediat ce-ti
vei ridica mana, vei urmari in continuare 6lmul, imaginea va
deveni din ce in ce mai limpede, privesti in continuare si atipesti
acum, dormi din ce in ce mai adanc in timp ce privesti 6lmul7
poti sa vezi 6lmul dormind din ce in ce mai pro,und. Acum
continui sa privesti spectacolul si nimic nu te va deran!a in timp
ce tu dormi pro,und, pro,und, pro,und ). A!unsi in acest stadiu
puteti sa utilizati respiratia ca mi!loc de apro,undare a transei.
'e poate utiliza cuvantul )dormi) cu copiii, deoarece, spre
deose%ire de adulti, nu eista rezistenta inconstienta la acesta.
Metoda rapida a mainilor stranse
-ste o varianta a tehnicii utilizate la adulti si e6cace de o%icei in
multe cazuri rezistente. 'e utilizeaza tot tehnica !ocului care
consta in )a ,ace sa para) 0sa ,aci ca si cum ar 61.
)-u cunosc un !oc minunat. >e-ai mai !ucat vreodata de-a
inchipuireaJ 'tii tu ca daca iti imaginezi cu putere ca ,aci un
anumit lucru, toate lucrurile care doresti sa se produca se vor
produceJ <asa-ma sa-ti arat acest !oc minunat. -ste ,oarte
simplu, tot ce-ti cer este sa-ti incrucisezi mainile si sa-ti inchizi
ochii. In timp ce eu numar de la 1 la ;, tu vei ,ace sa para ca
mainile tale au devenit din ce in ce mai stranse, din ce in ce mai
lipite una de cealalta. Iata partea minunata a chestiei= cand voi
a!unge la trei, tocmai pentru ca tu ai ,acut ,oarte %ine sa para,
tu nu vei mai 6 capa%il sa-ti separi mainile una de cealalta pana
cand eu iti voi spune cum sa procedezi. Vrei sa incerciJ Vei
vedea ca este ,oarte amuzantK) 0>re%uie intotdeauna solicitata
cola%orarea copilului.1 DaJ Foarte %ine. Acum incruciseaza-ti
mainile, strange-le, inchide-ti ochii si ,a sa para ca mainile tale
sunt din ce in ce mai stranse. &nuK Din ce in ce mai stranse,
lipite. DoiK 'i mai stranse si lipite. >reiK Foarte stranse si lipite.
'unt asa de stranse ca ti se par a 6 sudate una de cealalta si tu
nu mia poti sa le separi. @u incerca sa le des,aci si dormi,
dormi, dormi, din ce in ce mai pro,und. Acum, in timp ce voi
numara invers de la ; la 1, mainile tale ti se vor parea din ce in
ce mai moi, din ce in ce mai li%ere si cand voi a!unge la 1
mainile tale se vor separa una de cealalta. .u toate acestea tu
nu te vei trezi, ci din contra tu vei plon!a intr-un somn din ce in
ce mai pro,und, te vei simti din ce in ce mai %ine. >reiK Degetele
iti devin suple si li%ere. DoiK Iainile sunt tot mai moi si mai
li%ere si te apuca un somn din ce in ce mai pro,und. &nuK :oti
acum sa-ti separi mainile una de cealalta, adormind tot mai
pro,und. 'i dormind tu poti sa m-asculti, adormind tot mai
pro,und.)
Tehnica mainilor incrucisate si a fixarii unghiului degetului
mare
Fleischer a imaginat aceasta metoda la copiii care au aratat o
sla%a vointa in inchiderea ochilor. Aceasta tehnica seamana cu
tehnica mainilor incrucisate, cu deose%irea ca nu se cere
copilului sa-si inchida ochii ci sa-si 6eze intens unghiul
degetului mare de la mana in timp ce-si strange mainile din ce
in ce mai puternic. A%ordarea este similara= i se propune
copilului un !oc care consta in a-si inchipui ca se produce
,enomenul relatat, i se spune sa-si 6eze degetul pana se
numara la trei, sugerandu-i-se ca mainile ii devin din ce in ce
mai stranse, si ca pleoapele ii devin din ce in ce mai grele si ca
la trei ochii i se vor inchide si va adormi. Daca se o%tine
inchiderea pleoapelor, se utilizeaza respiratia ca tehnica de
apro,undare, sau i se sugereaza ca poate sa priveasca 6lmul
sau pre,erat la >V sau la cinema, in timp ce atipeste si somnul
sau devine din ce in ce mai pro,und.
Tehnici de aprofundare a transei
Ietoda respiratiei
).u 6ecare miscare respiratorie ti se accentueaza starea de
relaare).
Ietoda li,tului
Ascensor la eta!ul X, co%orand cu 6ecare eta! te relaezi tot mai
mult, la eta!ul I relaare pro,unda.
Ietoda imageriei
.alatorie pe vapor, pe o mare calma.
.alatorie la tara.
Tehnicile hipnoanalitice
Acestea permit accesarea unor materiale uitate sau reprimate
din trecutul copilului putand contri%ui la rezolvarea con?ictelor
inconstiente. >ehnicile includ inductia visului, regresia de varsta,
privirea unor scene la un televizor imaginar sau pe o scena si
terapia de !oc. 3 alta tehnica valoroasa este cea a al%umului de
,otogra6i.
Autohipnoza
-ste importanta pentru a do%andi un sens al stapanirii si
controlului si mentinerea sugestiilor terapeutice utile in unele
a,ectiuni cum ar 6 migrenele, eureza, %al%ismul. .opiii pot
practica autohipnoza prin ascultarea unei casete audio
inregistrata intr-o sedinta terapeutica sau printr-o relatare
personalizata, sau prin invatarea de la terapeut a unei proceduri
simple, cum ar 6 6area privirii intr-un punct urmat de imagerie
relaanta.
.opiii au tendinta de a intrerupe autohipnoza dupa aproimativ
sase saptamani, 6e din cauza plictiselii sau prin uitarea practicii
0eercitiul cu ta%la, curcu%eul1.
Aplicatiile hipnozei
Alegerea unei tehnici hipnoterapeutice depinde de mai multe
considerente, incluzand=
- pro%lemele copilului
- caracteristicile copilului in ,unctie de varsta
- nivelul cognitiv si prezenta handicapurilor
- orientarea teoretica a terapeutului
- varia%ilele situationale
Decizia utilizarii hipnozei pentru o pro%lema particulara se
%azeaza pe studierea indicatiilor si contraindicatiilor.
Desi multe tul%urari psihice ale copiilor se pot ameliora prin
hipnoza, aceasta nu constituie un panaceu universal.
Asteptarile parintilor privind eliminarea magica a pro%lemelor
prin hipnoza sunt destul de ,recvente, de aceea tre%uie date
eplicatii realiste in acest sens.
.u toate acestea, hipnoza este su%utilizata la copiii si este
,olosita ca ultima posi%ilitate atunci cand metodele de terapie
traditionale sunt ine6cace, desi ar putea reprezenta un
tratament de electie in multe cazuri.
:arintii pot re,uza hipnoza la copiii lor datorita conceptiilor
gresite aparute din cauza hipnotizatorilor de estrada sau a unor
conceptii religioase.
Factorii care compromit sau contraindica hipnoza sunt=
- conceptiile gresite despre hipnoza
- atitudinile negative in legatura cu hipnoza ale unor adulti
importanti din viata copiilor, cum ar 6 parintii, personalul
medical si pro,esorii
- varia%ile situationale cum ar 6 durerea etrema sau
anietatea, care pot inter,era cu atentia copilului
- indicarea unui tratament alternativ 0medical sau chirurgical1
- mascarea prin simptome a unei anietati severe, depresii sau
mani,estari psihopatologice severe
:rincipii generale
Dupa evaluarea pro%lemelor epuse pana acum, terapeutul
tre%uie sa realizeze o legatura %una cu copilul, interesandu-se
de activitatile lui ,avorite, de parerea lui si a parintilor legate de
hipnoza, motivatia copilului pentru schim%are si in 6ne orice
conceptie gresita legata de hipnoza.
/ipnoza poate 6 descrisa copilului di,erit, in ,unctie de varsta
cronologica si de nivelul de dezvoltare.
De eemplu, copilul su% # ani poate 6 invatat sa !oace un !oc
imaginar 0de a se pre,ace1, de calatorii in lumea ,ermecata7
copiii de varsta mi!locie pot 6 invitati sa-si utilizeze imaginatia
pentru rezolvarea pro%lemelor7 adolescentilor li se pot da
eplicatii asemanatoare celor date adultilor.
.opiii raspund la hipnoza intr-un mod di,erit ,ata de adulti.
Aceste deose%iri sunt mai pregnante la copiii prescolari, care
par a 6 nehipnotiza%ili. -i tind a 6 distracti%ili, insta%ili,
inchizandu-si si deschizandu-si ochii sau neinchizandu-i deloc.
De asemenea, ei nu pot sa internalizeze usor imaginile si
,anteziile. 'e poate o%serva daca copilul este sau nu receptiv la
metoda in ,unctie de concentrarea atentiei si de a%sor%tia in
imagini si ,antezii.
Implicarea imaginativa a copiilor poate 6 evaluata intre%andu-i
daca eperienta traita pare reala sau daca este doar imaginara.
&tilizarea unui lim%a! adecvat de catre terapeut este esentiala
pentru ca pacientul copil sa accepte cuvintele la modul literar.
>re%uie evitate cuvintele cum ar 6 )somn), care pot avea
conotatii negative, mai ales la adolescenti, nu si la copiii mai
mici. &nii considera ca ar 6 utila prezenta unui parinte sau a
unei alte persoane atunci cand se lucreaza cu adolescentii ca
minima precautie rezona%ila, pentru evitarea unor dileme etice.
.el mai important este sa-l intre%am pe copil sau adolescent
care-i sunt pre,erintele in acest sens pentru a sta%ili o
cooperarea %azata pe incredere.
Indicatiile hipnozei
- Durerea acuta si cronica
- >ul%urarile anioase 0reactiile ,o%ice, ,o%ia scolara1
- >ul%urari de somn 0cosmare, pavor nocturn, somnam%ulism1
- >ul%urari ale o%isnuintelor 0enureza, ticuri, pro%leme de lim%a!,
tricotilomania, roaderea unghiilor, sugerea degetului mare1
- :ro%leme medicale pediatrice 0astm, a,ectiuni dermatologice,
ce,alee si migrene, voma si greturi in asociere cu chimioterapia1
- .hirurgie in,antila si urgente 0arsuri, stomatologie, copiii cu
%oli grave in ,aza terminala1
- >ul%urari disociative 0personalitate multipla1
/ipnoza clinica cu copiii si adolescentii se poate ,ace dupa
di,erite modele in ,unctie de orientarea teoretica a
psihoterapeutului. -ste esential ca terapeutul sa 6e initial
pregatit in munca cu copiii si a%ia secundar ca hipnoterapeut.
/ipnoza nu este o terapie in sine ci este un ad!uvant al
tratamentului medical, terapiei ,amiliale sau terapiei
individuale.
Ietodele hipnoterapeutice pot cuprinde una sau mai mult
com%inatii de metode de rezolvare a pro%lemelor, metode de
intarire a eului care duc la sporirea stimei de sine si a increderii
copilului in ,ortele proprii, promovand autonomia si stapanirea
de sine7 metode orientate pe simptom cu ,ocalizare asupra
inlaturarii unor simptome 6zice sau emotionale speci6ce si
metode dinamice.
/ipnoza de insight 0luminare, clari6care1 care utilizeaza
tehnicile hipnoanalitice
(ohen si col. 01"841 au chestionat valoarea clinica a hipnozei pe
C$C copiii si adolescenti tratati cel putin 1 an prin hipnoza si
urmariti in timp intre 4 luni si 9 ani. :ro%lemele pentru care au
,ost tratati au inclus durerile acute si cronice, encoprezis,
tul%urari de adaptare, o%ezitate si anietate. Aezultatele au
indicat ca C1D au ,ost vindecati complet, ;9D s-au ameliorat
semni6cativ, "D au prezentat initial ameliorari, 7D nu au
prezentat ameliorari. @umarul mediul de sedinte a ,ost de 4,
ameliorarile notandu-se in cursul uneia sau a 9 sedinte clinice
pentru aproimativ 1 din numarul de copiii si adolescenti.
*enson 01"841 a dezvoltat in &( o modalitate de tratament
pentru delincventi si adolescenti cu acting-out, aplica%ila si la
alte pro%leme ale copilariei.
:rotocolul utilizeaza sugestiile indirecte si imageria diri!ata cu
scopul reducerii anietatii, rezolvarii pro%lemelor, ,ormarii de
scopuri pentru viitor, intaririi eului.
'-au ,acut cercetari care au urmarit capacitatea copiilor de a-si
controla ,unctiile 6ziologice care sunt controlate prin ecelenta
de '@V 0autonom1, prin autohipnoza.
'-au constatat 03lness, 1"8$1 ca acestia si-au putut controla=
?uul sanguin peri,eric, potentialele evocate auditive, ?uul
oigenului transcutanat, dilatarea %ronsica, raspunsul
s6ncterian, ,recventa cardiaca, activitatea imunologica, nivelul
IgA din saliva si aderenta neutro6lelor 05oannou, 1""11. Aceste
cercetari au implicatii atat in diagnosticul cat si in tratamentul
capacitatilor copiilor de a controla procesele 6ziologice,
utiliza%ile in managementul unor tul%urari ca astmul,
migrenele , encopreza, anemia drepanocitara, negii.
.ontraindicatiile hipnozei= pacienti psihotici, cei cu tul%urari
schizo,reni,orme sunt nehipnotiza%ili, pranoicii, depresii severe,
maniacii7 eceptie= psihoza isterica.
/ipnoza nu se utilizeaza coercitiv.
/ipnoza copilului se insoteste de s,atuirea parintilor pentru a
asigura succesul terapiei si reintegrarea copilului in ,amilie,
scoala, societate.
Autohipnoza data ca tema de casa are rol de eercitiu de
restructurare cognitiva intre sedintele terapeutice si are ca
e,ect adaptarea la mediu si insanatosirea mai gra%nica a
copiilor.