AFECTIVITATEA DEFINIREA $1 CARACTERISTICILE PROCESELOR AFECTIVE Coneeptul de atectivitate, in psihologia generala, a mult vreme greu de definit. J. M. Tetsus (1736—1865) acum doua secole— preciza ca psihicul uman se compu! Gin intelect, voin{a gi sentimente, fenomencle afective continuat si fie identificate cind ‘cu procesele _senzorial cind cu instinctele individului, cu trebuinfele sau cu rel xul unor modificéri vegetative —organice tn sfera trai lor psitice constiente. Datoritd cercetarilor psihologice contemporane, ai vitatea @ dobindit statut de aspect fundament nalitétii de componenta bazali, infrastructural tui, dar si de nota lui definitorie, deoarece prin afectivit te omul Se diferenfiazd de roboi’ si caleulatoare, de i 82ligen{a artificiala, fiind rezonan{a subiectiva general a in- dividului, intim si relational traita la schimbarile de tot ie- ul din mediul sdu intern sau extern. Ajectivitatea (in direct emotia), poate fi considerata ca © migcare sau o vibratie In acelasi timp organic’, psihic& comportamentali. Ea este o energie ce sustine adaptarea, lind implicata in demersurile adaptative si dobindind conii- guratiile procesului adaptativ. Este tensiunea cu efecte de atractie sau respingere, trairea subiectiva a unor autent ce relatii eu lumea si a dezvoltarii acestor relafii in raport cu cerintele pe care subiectul le exprima in raport cu lumea si in acelasi timp cu cerinfele pe care ambianta sociala le Adreseaza subiectului. Procesele afective sint diverse ca si relafiile cu lumea si evenimentele la care subiectul participa printr-o atitudi- ie personal asupra realitatii, atitudine activa si subiecti- ’, corespunzitor trebuintelor, nevoilor Iui care fi satisfac au rin interesele, aspirajiile, dorinjele, impulsurile, idea- lurile — intr-un cuvint si nu numai— sistemul motivational. Tntre stimuli interni (motivationali) si cei externi (rea- tea), pot avea loc confruntiri si clocniri, conflicte si isonange. Subiectul prin tntreaga fiinfa este un instrument tiv, generator de consonanfe (armonizéri) si disonante (conflicte), a ciror efect sint tocmat procesele afective Psihologia consonantista incearea prin termeni si mode- fizice, s& prezinte acordurile dintre subiect si ambianta de asemenea armonizarile sau conflictele interne. 0 alta caracteristic’ esentiald a proceselor afective con- ituie faptul c& pe primul plan se afla nu obiectul, ci va~ ea si semnificatia pe care o are pentru subiect. Nu atit obiectul in sine este important, cit relatia din- el si subiect, pentru cd numai tntr-o asemenea relatie pitd semnificafit in funclie de gradul si durata satis- eerii trebuinfelor. Unul si acelasi obiect produce stari jective variate unor persoane diferite (ex. trandalir) si iar 1a una si aceeasi persoana (in momente diferite).. Se poate vorbi de asemeni de asimilare emotional (afec~ ia nu este numai traire cf si comuni ), pentru c& em evolutiva, conduits afectiva. De asemenea exista un npou si un ritm afectiv, al fiinfei, care este adaptat la uurile cosmice si planetare, asigurat prin ceasurile bio- ice. Pe aceste ritmuri se acumuleaza punctele desfasu- i tensionale. La baza melodiei emotionale este cadenfa fn muzica). 83,© alt& caracteristicd este natura social a proceselor afective, care evidenjiazd existenta unor tipare (patter- ns) de afectare, de declangare interioaré si de expresie aiectiva, cultural determinata, Ne impresionam si ne exte- riorizim afectiv dupd modele structurale preluate din co- unitate. Starile si trdirile alective ale oamenilor sint con- figurate, promovate sau reprobate de societate. Procesele afective sint in interactiune cu. procesele cog- nitive; cind coniliclele afective si cognitive sint solidare randamentul intelectual creste, Dacd tensiunea afectiva scade (indiferenfa), se reduce si capacitatea individului. Ca definire sintetica, procesele psihice care reflecta re- lafiile dintre subiect gi obiect sub forma de trairi, uneori atitudinale, poarta denumirea de procese afective PROPRIETATILE PROCESELOR AFECTIVE, Reacfiile si stirile afective sint evenimente care antre: neazi toate compartimentele vietii psihosomatice, organice, psihice si comportamentale, cea ce specificizeazd insist proprietatile lor. Polaritatea proceselor afective se refer la tendinta lor directionala in individ de a gravita in jurul polului poziti sau _negativ si apare ca urmare a satistacerii sau nesatisfa cerii trebuinfelor sau aspirafiilor (momentan sau de dura 14). De reguli, procesele afective sint bipolare, cuplate 2 ci te 2, in perechi, cu elemente contrare: bucurie — tristete; simpatie — antipatie; entuziasm — deprimare; iubire— ura; placere — neplacere. De fapt toata bogatia vielii afective este explicata pri trei cupluri afective: placut —neplacut (stenic — astenic); exeitare — deprimare (mobilizare — demobilizare); ineordare — relaxare (tensionare — destindere). Aceasta teorie tridimensional este simpla si insuficien 44 dar ea a sublimat polsrizarea proceselor aiective sa tendinfele spre polarizare, susceptibile de gradatii Intensitatea proceselor afective exprima forta, taria. si profunzimea cu care se instaleaza la individ procesul ale tiv. Trairea afectiva poate {i intensa, foarte sau mai putin tensi, in funetie de valoarea afectiva a obiectului, de semni 84 Pretia ui precum si de capacitaten, afectivi (psthoenengizantd) asubiectului. Intensitatea afectiva nu se obtine prin repe- fare (ca la memorie) ci prin cresterea semnificatiei obiec- togen pentru subiect sau prin intermediul nor factori psiho-sociali. Este necesar nu numai un optimum motivational ci si un optimum afectiv, deoarece depasind limitele se produc dezechilibre — conflicte — imbolnavir Durata proceselor afective este legatd de intinderea, per- istenfa in timp a semnificatiei pentru subiect a afectoru- lui aectogen. Procesele afective au calilatea sé dainuie in prezenta si in absen{a obiectului afectiunii ca trairi auten- tice, fard 4 se confunda cu fapte de memorie aiecti Un sentiment poate dura un an sau toati viata. 0 emo- poate dura citeva clipe, citeva ore, zile (iried sau groa- v4 in fata unui accident). Aceasta proprietate este foarte important deoarece alimenteazi permanent —semnificatia alectogen’ a unui stimul (persoana), finind treaza starea aicetiva fala de ea. Mobilitatea proceselor alective exprima trecerea rapidii le la 0 trdire emotiva la alta, de la stadiul primar ca trai- nespecificd de incertitudine, 1a stadiul secundar, ca aire specifica. Ea se referd la trecerea de la emojie la entiment sau de la sentiment la sentiment (de la dragoste ia ura si invers). Mobilitatea presupune trecerea numai in condisii de necesitate, Mobilitatea se deosebeste de fluctua- fie care presupune treceri alective fara motiv, tira soli fare obiectiva sau necesitate subiectiva. Fluctuatia este un indiciu al slabiciunii, imaturitajti sau patologiei proceselor afective. ‘Expresivitatea proceselor afective este de diferite nive- le si consta in capacitatea de exteriorizare (de a fi vazut — citit — simfit). Exteriorizarea poarta denumirea de expre- sie emotionali, deoarece ele sint comunicative. Comporta- mentul emotiv, aflat in raport biunivoc cu centri si starile interne poate ‘activa sau depresa (desearea) tensiunea in- tend, Plinsul poate accentua sau indica suferinta, Cele mai cunoscute expresii emotionale sint: Mimicd, care se refera la clementele mobile ale fefei — ochi, privire, sprincene, buze etc., la expresivitate faciali, care poate exterioriza 51 comunica (bucurie, suferinta, des- jare, indi surprizi, stidare) Pantomimica adica reactii Ia care participa {ot cor- pal (finutd, mers, gesturi — inersul sprinjar=bucurie; — inersul ineet=suparare — relaxare. 85Schimbarea vocii este legata de intensitatea ritmului vorbirii, intonatiei, timbrului vocii ete. Modticari de natura vegetativ — conductibilitatea electiva a pielii creste in emofi (reflex galvanocutanat sau reactie electrodermala); — circulafia sangvina se modifica sub aspectul ritmu- lui cardiac, al presiunii si al distribuirii_singelui — respiratia este mai rapidi si adinca in starile de ex- citatie, provocate de stimuli plicuti sau neplicuti; —'tensiunea musculari este difuzd, dar pronuntaté. in muschii_gitului— explicd violen{a reactiilor care au loc in emofiile de minie sau frie’ — are loc 0 hipertonicitate musculara; = Hemurul apare in emotit si start conflictuate, — secrefia salivara descreste in timpul emo} c& sau minie, provocind senzatia de uscéciune a — compozitia chimica si hormonal a singelui se modi: fied sub aspectul confinutului de adrenalina, zahir, al echi ibrului acid — bazé. Expresiile emotionale nu sint izolate, ci se coreleazd si subordoneaza starilor afective, dind nastere la conduits ‘emotonala. Expresiile emotionale au diferite roluri importante in comportamentul omului, cum sint: — rol de comunicare (citirea si lecturarea expresiilor emotionale) ; — rol de influentare a conduit virgirii unor acte; rol de autoreglare (pentru. adaptarea in situatii de confruntare); — rol de contagiune (reactii similare pozitive sau ne- gative, afective, de coeziune sau dezbinare in grup —‘rol de accentuare sau diminuare a insdsi starii alec- tive (plinsul face bine, descarca, elibereaza, sau face rau— ‘ineared afectiv) altora in vederea saiFUNCTHLE AFECTIVITATIL Funcfia reflexiva. Trairile afective reilecta nu obiectul, i relatia in sine, ci relajia integratd si subordonatd si- prejurdrilor de vialé> extrem de conerete si tre ele. Fiecare individ fyi traleste propri i imprejurari de viaté (treeut, prezent i viitor) Aiectivitatea constituie un fond reactiv, unificator cu re- anti si_selectivitate in termenii opusi ai atractiel sau re- pingerit. In sens uzual, viaja suileteascd este in cea mai fare masura identificatd cu desfdsurdrile proceselor afecti- ¢—emotionale, participind efectiv la adaptare si cu cele ational — sociale, dupa care se modeleaza si periectionea- . Spre deosebire de alte procese psihice, afectivitatea se in- ie in procesul global al adaptarii de tip uman, conditio- ind bazal acfiunea si luarea in stapinire a ambianfei. ectivitatea se construieste din: excitabilitate, sensibilita- si constiinfa, Procesele afective participa 1a toate actele de cunoaste- si ard a se subordona lor, beneliciaza de schemele "de woltare ale acestora. Afectivitatea se rafineaza si culti o data cu intelectil fara a fi ins absorbita de acesta. Pentru afectivitate este caracteristicd tensiunea si ten- ta, iar pentru cunoastere — structura. Oamenii se deose- ¢ mai mult sub raport afectiv decit cognitiv (mintal — lectual) Imprejurarea de viatd este imprejurarea vietii proprii luzind condifiile subiective in raport cu cele obiective, ind sistemul de personalitate tn raport cu mediul: ractionist. ituatiile emotionale pot fi clasificate astfel: insuficienta posibilitatilor de adaptare fat de nou, surprinzator; excesul de motivafie fara posibilitati de descarcare, jiderat in cazul conduitei sociale, al frustratiilor si al lictelor; conditionarea emofiilor; contagiunea emotionala; situafiile stressante, tia adaptativ — reglatorie. Componenta aiectiva a alitatii permite constituirea unor profiluri emofiona- brat, hiperemotiv, hipoemotiv, care au ridicat i probleme. 87Emofiile dezorganizeazi conduita, iar uncori dimpotriva emotia mobilizeaza energic organismul si organizeaz’ con duita Tn realitate emotia Indeplineste ambele roluri, dar in conditii diferite. CLASIFICAREA TRAIRILOR EMOTIVE Se cunose multe clasifiedri dupa mai multe criterii i functie de: — proprietatile de care dispun (intensitate, durata, mo bilitaie, expresivitate — gradul lor de constientizare; — hiivelul calitativ al formelor motivationale din car izvorase. Prin corelare se pot delimita 4 eategorii de procese af tive (cu: nenumirate subspecit) — procese aiective primare; — complexe; — superioare: — flotant — integrativ — s Procese afective primare au un caracter element spontan, sint slab organizate, apropiate instinctiy (biologie mai putin elaborate cognitiv si care ti scape coms entului Fac parte din aceasta categorie: 2) tonul afectiv al proceselor cognitive care se rete la reactiile emofionale care coloreaza o senzatie, percepti reprezentare, o amintire, un gind; b) trdirile afective de provenien{a organica sint ey de buna sau reaua functionare a organelor interne, conili tul dintre organele interne si starea de boala: — cardiopatii — alarma atectiva — gastrointestinale—moleseala — hepatiti=euioria — pulmonar =stari iritabile. ¢) afectele sint forme afective simple, primitive si ft pulsive, intense si violente, de seurta durata, bruste si petuoase: groaza, minie, frica, spain, accese de ris motos, ris in hohote. Procese afective complexe (un grad mai mare de oi stientizare si intelectualizare). Fac parte din accasta ca gorie:) Emofiile curente (forme afective de scurta durata) , intense, provocate de insusirile separate ale obie ,‘situative, tumulioase sau calme, orientare determi }) Emotiile superioare (legate de activitatea subiectu- apar in activitafile intelectuale (morale si estetice, cind coineidente, intre emolii si situalii de via(a—stari’ emo- wale concordante; conilictul dintre ayteplarile i obignu- Je emotionale-+caracierul inedit al situa(iilor = yoe emo- 1), supunindu-se invatarii afective. ) Dispozitiile afective sint stari_difuze cu. intensitate jurata variabila, interna — externa; oboseald — insucces, Ite dispozitii (neliniste, anxietate, irascibilitate) influ- lca2a randamentul activitaii poritiile negative (prost dispus, fara sai dai seama. i fond pesimist) iar dispozitia pozitiva (retinuta inplilicata) creeaza un fond optimist. Dispozitiile re- ie se pot transforma in trasiluri de caracter. Sint firi le, taciturne, anxioase, nedorite, blazate—ca si cele dispuse, entuziaste rocesele afective superioare se refer la resiructurarea portarea valoricd si sint situate la nivel de personali- entimentele sint ) trairi aiective Intense; )) de Inga durata, relativ stabile, specific umane, con- ate Social — istories ‘au grad mare de stabilitate si generalitate (ransior~ se In atitudini afective, care se pastreazit uneor! viata: }) datorita stabilitatii se poate anticipa conduita afec- 8 subiectului. Sentimentele (cragoste — uri —invidie — gelozie — irajie — recunostinid — nipasta) pot, intelectuale (curiozitate, mirare, indoialé, dragoste levar) si apar in procesul cunoasterii si reilectarit re- fata de ideie proprii sau atitudinile altora; (acmiratie, extaz, reflecta frumosul) (patriotism, datorie) reflecta binele; se (credinta) reflecta spiritualitatea iunile antreneazi intreaga personalitate («lard pa- omul nue decit o forta latenta») asiunile pot fi negative (patitni, vicii, deviatit compor- tale, jocuri de noroe, sexy, betii, zgircenie). 89 Pasiunile sufletulul se refera 1a feluri de pastuni ca: do- rinje, emofii, sentimente si trisatur de caracter. Pasiunile imbogétese Suiletul, sint unilaterale, leaz# intelectul si voinja Intr-o ‘anumita directie. stim