M6+M4 (ca numar de semne, ar trebui sa intre pe aceste doua machete, dar are multe

intertitluri si 2 casete. Sugereaza-mi cum iti e mai usor si modific doar daca imi spui tu. Eu
nu ma mai bag sa schimb o litera in cazul dnei aian!
"#"$%& 'limentele care ne fac ferici(i
#oana )ian
*ricine a a+ut perioade ,n +ia() c-nd a sim(it c) e cu moralul la p)m-nt. .-nd suntem
neferici(i, primul impuls este s) ne ,ngrop)m ,n mun(i de ciocolat) /i ,nghe(at), lupt-ndu-ne
apoi cu 0ilogramele acumulate. Mai pu(in) lume /tie ,ns) c) e1ist) alimente care ne induc /i
ne ,ntre(in starea de fericire.
ac) suferi(i de depresii, atacuri de panic), an1ietate sau pur /i simplu sunte(i mereu
melancolici, irita(i sau ,n permanen() obosi(i, iat) alimentele care nu ar trebui s) +) lipseasc)
din meniu.
#2"E3"#"$% & 4un) dispozi(ie garantat)
.a s) fim mereu bine dispu/i ar trebui s) punem accent pe hrana care m)re/te secre(ia
serotoninei, a/a-numitul 5hormon al fericirii5. 2u numai ciocolata con(ine feniletilamin),
substan() pe care o producem c-nd suntem ,ndr)gosti(i. %n rol foarte important ,l are /i
zah)rul din s-nge, de aceea m-nca(i pu(in la fiecare patru, cinci ore, pentru a p)stra ni+elul
glicemiei constant. 'cest lucru ne fere/te de st)rile de epuizare care se repet) periodic de-a
lungul zilei. '+e(i gri6) s) consuma(i cel pu(in doi litri de ap), nu sucuri carbogazoase care
oblig) pancreasul s) secrete mai mult) insulin) pentru a prelucra marea cantitate de zah)r
care se ascunde ,n ele.
#2"E3"#"$% & 2utri(ioni/tii recomand)
.ercet)torii au stabilit c) cele mai eficiente substan(e folosite pentru a combate depresiile,
an1ietatea, insomniile sau co/marurile copiilor sunt acizii gra/i *mega 7, fibrele alimentare,
acidul folic, magneziul /i +itaminele 482 /i . 9entru a fi tot timpul optimi/ti, iat) ce nu ar
trebui s) +) lipseasc) din meniul zilnic. :n primul r-nd, pe/te oceanic, sardine /i cereale
(o+)z, gr-u ,ncol(it, p-ine din graham!, fiindc) sunt bogate ,n omega 7 si +itamina . intre
legume, pri+ilegia(i spanacul, semin(ele de soia, fasolea, +arza /i conopida. "oate acestea
con(in acid folic /i fibre solubile. .a fructe, cele mai bune sunt fructele de p)dure /i
bananele.
.'SE"'
.arne /i lactate
9or(ia de carne zilnic) (pui, iepure, curcan, +i(el! nu trebuie s) dep)/easc) 8;< de grame,
preferabil preparat) pe gr)tar. #deal ar fi s) ,nlocui(i o dat), de dou) ori pe s)pt)m-n) carnea
cu ciuperci. .a lactate, prefera(i-le pe cele ,mbog)(ite cu culturi +ii, sana sau 0efirul a+-nd
cea mai mare cantitate de +itaminele 482 /i . #ar c-nd +) uita(i la tele+izor, ron()i(i un
pumn de migdale sau semin(e de floarea-soarelui.
#2"E3"#"$% & =emeile, mai predispuse la depresie. .e m)suri lu)m
Serotonina este hormonul responsabil cu starea de bine. e/i cele mai multe dintre alimentele
fericirii sunt bogate /i ,n 0ilocalorii, nu trebuie s) le e+it)m, ba din contr), e bine s) le
pri+ilegiem. M-ncarea bogat) ,n carbohidra(i induce un sentiment de calm, lini/te /i mulumire
deoarece cre/te produc(ia de serotonin) de la ni+elul creierului. 9entru a fi ,n fiecare zi ferici(i,
este important s) consum)m alimente care con(in carbohidra(i. >i asta mai ales ,n cazul femeilor,
c)ci organismul lor produce mai pu(in) serotonin) dec-t cel masculin. 'cesta este moti+ul pentru
care femeile sunt mai predispuse la depresie.
#at) alimentele care ne binedispun&
4ananele con(in triptofan, o substan() pe care corpul nostru o transform) ,n serotonin) -
substan(a care ne ,mbun)t)(e/te starea de spirit /i ne face s) ne sim(im mai ferici(i.
.iocolata este cel mai cunoscut antidepresi+ alimentar. :n ciocolat) g)sim trei substan(e
responsabile pentru starea de bine& feniletilamina, anandamida /i triptofanul. "rebuie
re(inut ,ns) c) din punct de +edere energetic, o tablet) de ciocolat) obi/nuit) de 8<< de
grame reprezint) echi+alentul a trei linguri cu ulei.
.arnea de curcan reu/e/te /i ea s) stimuleze buna dispozi(ie, deoarece con(ine mult
triptofan, care ofer) o stare de bine.
o+leacul este /i el surs) de triptofan, fiind recomandat /i celor care sufer) de probleme
intestinale.
Somonul este bogat ,n acizi gra i *mega 7, care, prin faptul c) stabilizeaz) tensiunea
arterial) /i contribuie la sc)derea ni+elului trigliceridelor, au un rol important ,n
pre+enirea afec(iunilor cardiace /i a anumitor forme de cancer. Sunt totodat) foarte utili
,n pre+enirea /i tratarea st)rilor depresi+e /i a stresului.
Sfecla de zah)r este foarte bogat) ,n uridin) - care nu se prea reg)se/te ,n alimentele
consumate ,n mod curent. .el mai bine este s) o consumi proaspat), deoarece, ,n afar) de
faptul c) +ei beneficia de un aport substan(ial de uridin), suplimentele nutriti+e e1istente
,n sfecla de zahar (beta caroten, calciu /i fier! +or putea fi asimilate mult mai bine de
organism.
2ucile constituie o e1celent) surs) de acid alfa linolenic, ce face parte din clasa acizilor
gra/i *mega 7. S-a ar)tat c) un consum zilnic a 2 grame de acid alfalinolenic prote6eaz)
inima /i pre+ine afec(iunile cardiace.
#2"E3"#"$% & Soia, surs) de s)n)tate
Singura plant)-aliment ce con(ine to(i amino-acizii necesari organismului nostru, soia reprezint)
un aliment complet, care nu trebuie s) lipseasc) din meniul diabeticilor, obezilor sau bolna+ilor
de cancer. .ercet)torii afirm) c) 2; grame de proteine de soia de trei ori pe s)pt)m-n) (o por(ie
de 8<< grame de produse din soia! (in la distan() cele mai temute maladii& infarctul, atacul
cerebral sau cancerul.
4eneficiile consumului de soia
8. #zofla+onele din soia scad colesterolul r)u /i ,mpiedic) formarea cheagurilor de s-nge
,n artere, ceea ce ne fere/te de boli cardio+asculare sau ateroscleroz).
2. 'ntio1idan(ii ne a6ut) s) ne p)str)m +asele de s-nge s)n)toase, ne echilibreaz)
tensiunea arterial) /i lupt) cu radicalii liberi care ne distrug precoce celulele.
7. =ibrele solubile ne ,mbun)t)(esc digestia, ap)r-ndu-ne de ulcer, dischinezii biliare sau
chiar de cancer colo-rectal.
4. 'cizii gra/i *mega 7 m)resc absorb(ia calciului, fapt care ,i recomand) celor cu oase
fragile sau care se refac dup) fracturi.
;. ?ormonii +egetali con(inu(i sunt un a6utor pre(ios pentru femeile aflate la menopauz)
sau celor care sufer) de sindrom premenstrual (dureri puternice, ner+ozitate accentuat) ,n
perioada menstrua(iei!.
;. =itonutrien(ii /i antio1idan(ii ,mpiedic) formarea /i dez+oltarea celulelor canceroase
lupt-nd cu procesele inflamatorii din corp, ceea ce duce la ,nt)rirea imunit)(ii.
6. =ibrele /i proteinele de bun) calitate regleaz) ni+elul zah)rului din s-nge /i a6ut)
rinichii s) elimine mai bine to1inele acumulate.
#2"E3"#"$% & =ructele /i alcoolul, cocteilul longe+it)(ii
.ine nu +iseaz) s)-/i ,nceap) diminea(a cu un pahar de suc proasp)t de fructe@ .u un pic de
alcool, este /i mai bun. 9entru s)n)tate, bine,n(elesA * echip) de cercet)tori thailandezi a
demonstrat c), ad)ug-nd un deget de rom, c-te+a pic)turi de +odc) sau de teBuila, sucul de mure
sau de c)p/uni ,/i dubleaz) propriet)(ile antio1idante. >i asta datorit) etanolului, care m)re/te
capacitatea antio1idant) a fructelor. 2u trebuie s) condamn)m ,n totalitate alcoolul. >tim de6a c),
,n cantit)(i moderate, alcoolul diminueaz) riscul de producere a unui infarct, de apari(ie a
diabetului sau a osteoporozei la femei. "otu/i, chiar ,n doz) mic), alcoolul trebuie consumat doar
ocazional. 'ltfel apare sindromul de toleran() c-nd, pentru a ob(ine acela/i efect de bun)
dispozi(ie, m)rim mereu doza de alcool, fiind ,n pericol de a de+eni dependen(i de acesta.
'p)rare natural)
in fericire, organismul nostru este echipat cu anumite enzime de ap)rare contra o1igenului din
radicalii liberi, dar nu ,l pot neutraliza ,n totalitate. e aceea, antio1idan(ii din fructe constituie
un a6utor pre(ios. Este ade+)rat c) anumite fructe /i legume con(in mai mul(i antio1idan(i dec-t
altele. .)p/unele /i murele, ,n general fructele de p)dure, sunt bogate ,n polifenoli /i antociani,
dou) categorii importante de antio1idan(i. .)ut-nd un mod de p)strare a +itaminelor /i
mineralelor acestor fructe ,n timpul stoc)rii, cercet)torii de la %ni+ersitatea Casetsart, "hailanda,
au descoperit din ,nt-mplare aceast) proprietate a etanolului. 9las-nd fructele ,n alcool, ei au
demonstrat c) acesta m)re/te con(inutul de antio1idan(i, dar cre/te /i capacitatea acestora de a
anihila efectele radicalilor liberi.

.'SE"'
.e sunt antio1idan(ii
'ntio1idan(ii sunt substan(e care se g)sesc din abunden() ,n fructe /i legume. Ele au
proprietatea de a ne feri de distrugerile pro+ocate de radicalii liberi. 'ce/tia sunt molecule
foarte instabile care se formeaz) ,n mod natural ,n corpul nostru ,n timpul procesului de
o1idare ce are loc ,n momentul digestiei sau al acti+it)(ii fizice, de e1emplu. 3adicalii liberi
+in din surse e1terne cum sunt poluarea, fumatul, chimicalele cu care sunt tratate apa /i
m-ncarea, radia(iile ultra+iolete sau cele produse de aparatele electrice din cas). 3adicalii ne
atac) celulele organismului care, ,n timp, mor /i astfel apare procesul de ,mb)tr-nire.