Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
11Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Lucian Blaga Mesterul Man

Lucian Blaga Mesterul Man

Ratings: (0)|Views: 771|Likes:
Published by Patrick Johnston

More info:

Published by: Patrick Johnston on Dec 08, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2013

pdf

text

original

 
Lucian Blaga
MEŞTERUL MANOLE
- comentariu literar -
 Lucian Blaga
Această splendidă dramă, comparabilă în literatura universalăcu ceea ce au scris Dante şi Goethe, este capodopera lui LucianBlaga, unul din marii dramaturgi interbelici. Dramaturgia luicuprinde opere literare reprezentative care se înscriu, ca perioadăde creaţie şi apariţie, între anii 1921-1965:
Zamolxe
(1921),
Tulburareaapelor
(1923),
Daria
(1925),
Meşterul Manole
(1927),
Avram Iancu
(1921),
Arca lui Noe
(1944),
Anton Pann
(1965).În anul 1927, L
ucian Blaga avea publice, la Sibiu, drama
“Meşterul Manole” 
, pentru ca în 1929, la 6 aprilie, piesa să cunoascăpremiera absolută, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
“Meşterul Manole” 
, care este denumit de către G. Călinescu
“mitul estetic”
ca
rod al suferinţei, cunoaşte de la publicarea baladei decătre V. Alecsandri în 1852, multe abordări în toate genurile literare.În 1964, Gh. Ciompec identifica numai în poezie peste 50 de creaţiiinspirate din mitul respectiv.Unicitatea baladei româneşti, în ceea ce priveşte valoareaartistică, este legată şi de perfecţiunea edificiului creştin - unic prinarhitectonica sa - Mănăstirea de la Curtea de Argeş.Preluând cunoscuta baladă, Lucian Blaga va da originalitateoperei, adâncind şi rgind motivele baladei din perspectivaexpresionismului, ce-i permite scriitorului să dea realităţii o expresieno, prin raportarea lucrurilor la absolut şi printr-o patetiparticipare la imaginile create.Drama poardedicaţia: “Lui Sextil Puşcariu- renumitullingvist clujean care a contribuit la lansarea poetului încă din 1919 -şi cuprinde cinci acte, constituite într-o gradie, ce duce ladeznodământ.După ce enumeră personajele: Vodă, Manole, Mira, StareţulBogumil, Găman, zidarii (care nu au nume, unii din ei, cu uneleprecizări privind îndeletnicirile: Întâiul - a fost cândva cioban; Aldoilea - a fost cândva pescar; Al treilea - a fost cândva călugăr; Alpatrulea - a fost cândva ocnaş; apoi de la al cincilea până la alnouălea fără alte precizări), un bă
i
at de curte, copii şi ajutoare, unsol şi doi suliţaşi, trei căruţaşi, boieri, călugări, femei, norod şi robi -Lucian Blaga face următoarea precizare în legătură cu locul şi cutimpul acţiunii dramei:
“Locul acţiunii: pe Argeş în jos. Timpul miticromânes
c”
.
Actul îni ne introduce în camera de lucru a MeşteruluiManole, într-un decor propice meditaţiei grave - lumânări aprinse pemasă, pe blidar, în fereastră. Pe masă, după precizările autorului, sevede un chip mic de lemn al viitoarei biserici. Stareţul Bogumil, înfaţa mesei, privte drept înainte şi clipte repede din ochi.Găman, figură ca de poveste, cu barba lungă împletită, cu haina delână ca un cojoc, doarme într-un co, mişcându-se neliniştit în
Pagina 1
 
Lucian Blaga
somn. Meşterul Manole la ma, aplecat peste
 
pergamente şiplanuri, măsoară chinuit şi fragmentat. Este noaptea târziu. Acesteprecizări pe care le face autorul, precum şi cele care deschid acteleurmătoare evidenţiază claritatea discursului poetic, într-un cadrufoarte bine stabilit. De o mare înse
m
nătate sunt şi celelalte indicaţiiscenice, de mişcare, de reacţie psihologică mai ales, care contribuiela caracterizarea personajelor, dat fiind faptul drama esteconstituită într-o manieră modernă, cu un decor redus, caresubliniază ideile textului.Este folosit jocul de lumini care adânceşte şi lumineazămisterul; jocul scenic este marcat de gesturi modelate şi de pauzemeditative.Fiind o dramă de idei filozofice, autorul urmărte caspectatorul contemple un om în care se reseas, trăiasintens drama unei vii superioare, pline de tensiune,activă, pusă mereu în faţa unor alternative contrastante.Drama nu mai începe ca balada, cu alegerea locului pentrumănăstire, pe un zid vechi, neisprăvit şi părăsit. Construcţia seconcepe tot în spiritul tradiţiei:
“Întru-un loc încercat-am să-l ridicăm pe moaşte. În altă parte apa unui râu am ridicat-o din albie, ca săclădim pe temelie curată. Peste morţi am încercat.”.
Alegerea locului înseamnă la Blaga contactul cu spiritualitateaoriginară, cu elementele simbolice: viaţă, moarte, apă, morţi.Intriga se conturează încă din primul act, prin motivul jertfei,anunţat de stareţul Bogumil şi de Găman.
Bogumil
semnifică doctrina religioasă cu originea în Asia Mică,cunoscută sub numele de bogomilism, după numele călugăruluibulgar Ieremia Bogomil. Doctrina concepe puterile supranaturale caexpresie a doprincipii universale: al binelui, reprezentat deDumnezeu, şi al răului, reprezentat de Satana.
Găman
este, de asemenea, un personaj ce simbo
lizează mentalitateaprimitivului care, în concepţia lui Blaga, reprezintă forţele magice.Găman asistă în somn la manifestările spiritelor negative. Magiculexplică faptul că zidurile se surpă pentru că nu sunt contracarate deo altă foă. Manole refu
 
ideea, ceea ce va adânci conflictuldramatic, pentru că Găman întruchipează şi un personaj în acţiune.Neastâmpărul demonic care-l stăpâneşte pe Manole pentru arealiza un lăcaş de preamărire pentru divinitate este înfruntat deBogumil - care dezleagă enigma nerealizării prin jertfa de om...Răspunsul privind jertfa îl primeşte de la Găman:
“... Manole,sunt mai bătrân decât... Manole, de sfârşit nu sunt departe. Meştere- biserica ta - mă vreau clădit în ea eu!” 
. Atitudinea lui Găman,replica sa sugerează aspiraţia spre nemurire, el înscriindu-se încategoria personajelor arhaice care aspiră la realizarea unor valorinemuritoare perene.
Mira
, femeia
“adusă de peste apă” 
, este simbolul purităţii, al jertfei care înţelege tragismul situaţiei lui Manole, în neputinţa sa dea renua la creaţie. Pasiunea lui este nade un destinnecunoscut, ca în tragedia modernă, şi în care
“voinţa omenească
Pagina 2
 
Lucian Blaga
se împleteşte cu destinul, omul nu este târât de destin, ci destinuleste dus la împlinire de voinţa omenească.” 
(Liviu Rusu)Actul al doilea este semnificativ pentru scena
“Jurământului” 
, pe care îlvom regăsi în toate celelalte acte, aşa cum am arătat mai sus.Manole este surprins de meşteri cum cercetearuinelebisericii:
“Ce tot cercetează Meşterul Nenoroc?” 
D
iscuţia între Manole, meşteri şi Solul venit de la Vodă capătăşi ea un caracter dramatic. Certitudinea reuşitei este sintetizată decuvintele lui Manole către sol:
“Ai venit sol de la Vodă, întoarce-tesol de la noi: biserica se va ridica!”.
Meşterii se învoiesc, după o dramatică confruntare, care sevrea o dezlegare de la vrăjitoria ascunsă cu care Manole a biruit cu
“chipul mic al bisericii”
şi care nu mai poate fi uitată.Manole, titan şi rebel în realizarea marii opere, îşi dă seama cănu se poate realiza opera ajutorul meşterilor. Previziuneaoraculară a unuia (cu glas ireal, cum notează scriitorul) încheieacest act:
“Pentru soţie care încă n-a născut, pentru soră curată saufiică luminată care întâi va veni / bărbat să-şi vadă, / frate să-şivadă, / tată să-şi vadă” 
Actul al treilea pune în lumină, cu acelaşi rafinament artistic,momentele de mare groază ale aşteptării, ale apariţiei Mirei, ale jertfei:
“Trei zile ca trei ani ne-am pândit unul pe altul. Stai, ce faci?Nu te mişca. Jurământul ne-a istovit între bolovani. Fiecare a crezut a că poate să înşele pe-Naltul”.
De fapt, indicaţiile scenice ale acestui act sunt semnificativepentru caracterizarea atmosferei de mare încordare.
“Zidarii sunt înaşteptarea celei dintâi care va veni. Feţele lor sunt trase, palide,slăbite. Mult timp tăcere. Numai câte un tuşit s-aude. Fiecare pecâte o piatră” 
.
Scena jocului de-a moartea este dramatică. Metaforele pecare Blaga le foloseşte în caracterizarea Mirei adâncesc lirismultextului dramei:
“căprioară neagră” 
,
“izvor de munte”
- simboluri alefrumuseţii şi ale purităţii - ea fiind singura capabilă de a deveni
“altar”
.Manole încheie acest act prin cuvintele:
“Jocul e scurt. Dar lungă şifără de sfârşit minunea” 
. Această sintagmă este susţinută în textulacestui act de alte răscolitoare previziuni: “
...a ta a fost patima de aclădi” 
.
Actul al patrulea relevă febrilitatea zidirii, zbaterea lui Manole,constituindu-se în una din culmile a tot ce s-a scris până acum lanoi.Manole se răzvrăteşte, obsedat de
“vaietul”
ce răzbate dinzidurile bisericii. Blaga face din Manole un erou civilizator cedeşeşte durerea individuală, care-l îndeamla distrugereaoperei neterminate:
“Bici subţire de foc, şarpe lung mi-ar trebui, să vă ard. Sărămâneţi însemnaţi pe trup cu semn tâlhăresc. Să vă arate lumea.Ei sunt! Să vă ocolească, hulindu-vă, că aţi sugrumat femeia în zid.
Pagina 3

Activity (11)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Diana Catrinescu liked this
Bratosin Marian liked this
Andreea Ciobaca liked this
Gabriela Iustina liked this
Sofia Balaban liked this
mireille85 liked this
beiby93 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->