Tehnologi neconventionale , editura dacia , cluj-napoca 2001 Balc, N

Fabricarea Rapida a prototipurilor, edituta tehnica bucuresti 200, berce P.

Tehnologi Neconventionale Curs
apitolul ! Prcedee nevonventionale de prelucrare
1. Prelucrarea prin ero"iune electrica #$lectric %ischarge &achining ' $%&(
2. Tehnologi de prelucrare cu ultrasunete #)ltrasonic &achining ' )*&(
+. Prelucrearea electro-chi,ica #electro-che,ical &achinig ' $&(
-. Prelucrarea cu laser #.aser Bea, &achining ' .B&(
/. Prelucrarea cu 0ascicul de electroni #$lecron Bea, &achining ' .B&(
1. Prelucrarea cu arc de plas,a #Plas,a 2rc &achining ' P2&(
3. Taierea cu jet de apa #4ather 5et utting - 45(
apitolul 2. Tehnologi de 0abricare rapida a prototipurilor #RP6RT(
1. Fabricarea prin stereolitogra7e #*tereolitograph8 '*.2
2. Fabricarea prin adaugare de straturi succesive
+. Fabricarea prin depunere de ,aterial topit
-. Fabricarea prin sinteri"are selectiva cu laser
/. Turnarea sub vid a ,aterialelor din cauciuc siliconic
1. Fabricarea ,atritelor 9e:ibile prin pulveri"area de ,etal topit
3. Turnarea sub vid a ,etalolor 0olosin0 ,odele usor;.
1. PRELUCRAREA PRIN EROZIUNE ELECTRICA
(ELECTRICAL I!C"AR#E $AC"ININ# E$%
1.1. Princi&iul 'e lucru
&asina se co,pune din doua
parti<
a. &asina propriu"isa
b. =eneratorul de curent continuu
Piesa de prelucrat este 7:ata pe
,asa ,asinii , scula este un electrod
si "ona de lucru este inconjurata de
catre un ,aterial dielectric.
$lectrodul nu atinge piesa, e:ista
practic un interstitiu de ordinul
"eci,ilor de ,, intre electrod si
scula de prelucrat.
&aterialul din pisa se
indepartea"a in ,od practic utili"and
energia ter(ica a scateilor electrice care sunt produse in "ona de
lucru.
%ielectricul utili"at este in general un 9uir #petrol sau apa deioni"ata( 9uid
care este i"olator pana se ioni"ea"a prin aplicarea unei tensiuni peste interstitiu
de lucru. .a punctul de ioni"are 9uidul devine conductiv electric pentru o scura
perioada de ti,p cat durea"a scanteia #i,pulsul electric( si ast0el in "ona de
lucru poate avea loc scanteierea. Prin $%& se pot prelucra doar ,ateriale cu
conductivitate electrica #,ateriale ,etalice(, se lucrea"a in general cu electo"i
din cupru sau electro"i din gra7t, electro"ii din gra7t avand o re"istenta la u"ura
,ai ,are dar o vite"a de prelucrare ,ai ,ica, avantajul electro"ilor din cupru
consta in 0aptul ca sunt ,ai usor de prelucrat.
Prelucrearea $%& are loc in trei etape care
se repeta ciclic<
$tapa 1. 2re loc o vapori"are a dielectricului, scanteia incal"este local
piesa si electrodul pana la te,peratura de vapori"are a acestora, te,peratura de
lucru se reglea"a in 0unctie de te,peratura de topire si de vapori"are a
,aterialului prelucrat.
$tapa 2. 2re loc intreruperea curentului, te,peratura scade datorita
dielectricului sub presiune si particulele topite se coagulea"a #se aduca( sub
0or,a unor granule
$tapa +. Partuiculele desprinse sunt inlaturate de catre 9uidul dielectric.
1.2. Para(etrii &rocesului E$
1.2.1 %escarcarea
%in diagra,a se observa ca tensiunea de
initiere a descarcarii nu depinde de tipul electrodului utili"at, aceasta tensiune
depinde doar de 9uidul dielectric utili"at .
Tensiunea de descarcare depinde de tipul de electrod utili"at, in ,od
practic e:ista un palier pentru electro"ii din gra7t, respectiv pentru cei ,etalici
din cupru care au o conductivitate ,ai buna.
!n9uenta intensitatii curentului asupra indepartarii ,aterialului din piesa
de prelucrat este ,ult ,ai ,are decat cea a ti,pului. 2st0el la aceiasi energie de
descarcare daca creste, intensitatea curentului si reduce, substantial intervalul
de ti,p cat durea"a descarcarea se constata o crestere a cantitatii de ,aterial
indepartat. Ti,pul de crestere respectiv scadere a curentului la inceputul
respectiv s0arsitul scanteii depinde in principal de inductanta circuitului. urentii
opti,i nu se pot obtine prin i,pulsuri 0oarte scurte, li,itarea ,a:i,a a
curentului la unele ,asini $%& reali"ata in ,od auto,at la altele ,anual, se
0ace cu scopul protejarii sursei.
1.2.2. apacitate
Reducand inductanta circuitului 0ara a ,odi7ca energia de descarcare v-
o, obtine o inlaturare ,ai e7cienta a ,aterialului de prelucrat prin cresterea
curentului pulsator, reducerea ti,pului de descarcare. Pentru a obtine e7cienta
,a:i,a este necesara ,entinerea unui interstitiu cat ,ai ,ic intre electrod si
piesa de prelucrat.
1.2.+. Fluidul dielectric
Fluidul dielectri care trei 0unctii i,portante<
a. !"olator intre electrod si piesa pana la atingerea tensiunii de descarcare
electrica.>
b. Racirea "onei de lucru
c. !nlaturarea prin spalare #jet sub presiune( particulele desprinse atat din
piesa de prelucrat cat si din electrod.
%e ase,enea 9uidul dielectric are un e0ect i,portant asupra u"urii
electrodului si asupra vite"ei de prelucrare. aracteristicile opti,e ale unui 9uid
dielectric sunt vasco"itatea sca"uta, proprietati dielectrice ridicate, conditia ca
acesta sa nu contina produce alcaline sau acide si sa 7e cunoscut si controlat
nivelul de to:icitate.
1.2.-. %eioni"area 9uidului dielectric.
Ti,pul de deioni"are depinde de tensiunea de descarcare din pulsul
anterior, cu cat aceasta este ,ai ,are ti,pul de deioni"are va 7 ,ai lung
1.2./. Frecventa
iclul de prelucrare $%& cuprinde doua categorii de ti,p< descarcare sau
de asteptare #deioni"ar( su,a acestor ti,pi deter,ina ti,pul pe ciclu respectiv
vite"a descarcarilor pe secunda. !n 0unctie de rugo"itatea pe care dori, sa o
obtine, pentru piesa de prelucrat se regrlea"a 0recventa descarcarilor. .a o
0recventa de doua scantei pe secunda si un curent de / 2, energia de descarcare
se i,parte in doua scantei 7ecare indepartand o ,ica aschie.
!n anu,ite conditii dubland intensitatea curentului #10 2( si 0recventa
descarcarilor #-6s( se va dubla vite"a de indepartare a ,aterialului 0ara a a0ecta
rugo"itatea.
%iagra,a din 7gura pre"inta ,odul de alegere a intensitati curentului si a
0recventei pulsurilor de curent in 0unctie de rugo"itatea dorita la supra0ata
prelucrata.
1.2.1. ?ite"a de prelucrare.
?ite"a de indepartare a ,aterialului depinde de volu,ul de ,aterial
indepartat de 7ecare scanteie si de nu,arul de scantei adica 0recventa
descarcarilor. !n plus vite"a de prelucrare depinde si de intensitatea curentului.
Reglarea acestor para,etii se va 0ace ast0el incat sa se evite e0ectul de
suprataiere a piesei prelucrate.
1.2.3. *upra-taierea
$0ectul de suprataiere este di0erenta dintre di,ensiunea electtrodului
utili"at si di,ensiunea gaurii obtinute in se,i0abricat. *uprataierea si conicitatea
se ,odi7ca in 0unctie de ,aterial, respectiv conditiile de prelucrare. %in punct de
vedere practic suprataierea este egala cu lungi,ea scanteilor si ea depinde de
tensiunea de initiere si energia de descarcare 4.
%aca energia de descarcare ,asurata in 4 este ,arita prin cresterea
curentului atunci suprataierea creste.
1.2.@ ircuitul de ali,entare
!n 7gura de ,ai sus este pre"entat cel ,ai si,plu circuit care poate
0urni"a curent continuu pulsator la ,asinile $%&. and intrerupatorul * este in
po"itia 1 sursa de curent continuu $ incarca condensatorul . trecand
co,utatorul * in po"itia 2 se conectea"a circuitul condensatorului cu interstitiul
descarcarea condensatorului prin interstitiu conduce la aparitia scanteii care
va indeparta o ,ica cantitate din ,aterialul piesei de prelucrat. 2cest circuit de
ba"a si,plu are o proble,a ,ecanica de co,utare a intrerupatorului * cu o
vite"a destul de ,are pentru a obtine 0recventa dorita a descarcarilor. 2ceasta
proble,a a 0ost re"olvata prin introducerea unor ele,ente supli,entare in
circuitul de ba"a #re"istente electrice, tran"istori, etc;(
Nu e:ista un circuit opti, pentru toate procedeele de prelucrare $%&.
APLICATII INU!TRIALE ALE E$
1.). $icro*gaurirea &rin E(
$ste o aplicatie speciala a procesului $%& pentru reali"area unor gauri de
dia,etru ,ic #de la 00/ pana la 1 ,,( in piese ,etalice, aceasta tehnologie are
,ulte ase,anari cu alte siste,e $%& in ceea ce priveste principiul de lucru
precu, si ele,entele constitutive.
$:ista insa si o serie de trasaturi unice. $lectrodul este in acest ca" o
sar,a subtire dar rigida din T)N=*T$N care avansea"a inspre piesa la 0el ca un
burghiu, acesta este vibrat in ti,pul prelucrarii pentru a per,ite apei deioni"ate
sa intre in gaura si sa indeparte"e 9uidul cu i,puritati.
)nele echipa,ente de ,crogaurire $%& detin servo-siste,e de
ali,entare cu sar,a care previn apasarea 0ortata a electrodului pe piesa si
,entinerea unei valori opti,e a interstitiului.
2vantaje acestui procedeu sunt se,ni7cative co,parativ cu tehnologiile
clasice de burghiere in sensul in care costurile prelucrarii sunt 0oarte ,ici, nu
e:ista 0orte ,ecanice asociate acestui procedeu in acest ca", respectiv pot 7
e:ecutate gauri de dia,etre di0erite 0ara a 7 necesara schi,barea electrodului
sar,a doar prin ajustarea si,pla a unor para,etrii ai curentului de ali,en tare,
etc;
1.+. Taierea &rin electro*ero,iune cu -r (Electrical 'ischarge
.ire Cutting E.C sau .E$%
E.C are acelasi principiu de indepartare prin topire a ,aterialului ca si
la $%& dar 0oloseste ca si electrod o sar,a subtire din cupru, ala,a , tugsten
sau ,olibden care se deplasea"a intre doua role trecand prin piesa de prelucrat.
Piesa este 7:ata pe ,asa ,asinii controlata nu,eric in planul A-B pentru a putea
taia 0or,a dorita. Piesa de prelucrat si electrodul 7li0or, sunt spalate continuu
de catre jetul de 9uid dielectric al carui rol este acelasi ca si la procedeul $%&
adica are rol conductiv sau i"olator, indepartea"a particulele desprinse respectiv
raceste "ona de lucru.
%uritatea ,aterialului piesei de prelucrat nu a0ectea"a vite"a de
prelucrare $%4 7ind utili"ata 0recvent la taierea ,etalelor tratate ter,ic sau a
carburilor sinteri"ate
7g
&asinile $%4 au in general 0acilitati de co,anda nu,erica, oglindire si
echidistanta, ceea ce per,ite taierea rapida a unor piese conjugate #poanson
respectiv placa activa( utili"and acelasi progra, N dupa cu, este ilustrat in
7gura de ,ai sus. *upra-taierea este in acest ca" de circa 0.02 pana la 0.0/ ,,.
/. TE"NOLO#I E PRELUCRARE CU ULTRA!UNETE
ULTRA!ONIC $AC"ININ# U!$
)ltrasunetele se utili"ea"a cu precadere la prelucrarea ,aterialolor dure
sau 0ragile. *e pot uli"i"a ultrasunetele si la prelucrarea ,aterialelor ,oi, ca" in
care se vor indeparta aschii ,ici dar e7cienta acestor prelucrari este in0erioara
tehnologiilor clasice de aschiere.
2.1. Princi&iul 'e lucru
Principiul de lucru se ba"ea"a pe vibratia unei scule cu o 0recventa
ultrasonica #circa 2000 curse pe ,in( in "ona de lucru se introduc granule
abra"ive a9ate in suspensie care sunt antrenate in aceasta ,iscare vibratorie,
i,pactul produs de granulele abra"ive #B
-
, *i, 2l
2
C
+
( care lovesc piesa
provoaca desprinderea unor particule din piesa ce vor 7 inlaturate de catre jetul
de lichid. Pentru indepartarea ,aterialului se 0oloseste $N$R=!2 &$2N!2
Teoria )*& inca controversata se ba"ea"a pe co,binarea a patru
,ecanis,e si anu,e <
1. .ovirea particulelor abra"ive provacata de scula
2. !,pactul granulelor abra"ive libere pe supra0ata de lucru
+. $ro"iunea de cavitare
-. 2ctiunea chi,ica a 9uidului
2.2. Para(etri &rocesului U!$
Para,etrii principali de lucru ai prelucrarii )*& care controlea"a vite"a de
prelucrare, rugo"itatea si preci"ia supra0etei prelucrate sunt a,plitudinea
oscilatiei sculei, 0orta de i,pact si di,ensiunea granulelor abra"ive.
2.2.1 2,plitudinea vibratiei sculei
?ite"a de indepartare a ,aterialului este proportionala cu patratul
a,plitudinii de vibratie a sculei
2.2.2 Frecventa #cicluri pe secunda(
?ite"a de indepartare a ,aterialului este direct proportionala cu 0recventa
pentru o a,plitudine 7:ata
2.2.+ &aterialul sculei
?ite"a de prelucrare depinde si de duritatea ,aterialului sculei raportata la
duritatea ,aterialului piesei de prelucrat, cu cat duritatea piesei de prelucrat
este ,ai ,are, vite"a de indepartare a ,aterialului va 7 ,ai sca"uta.
2.2.- =ranulele abra"ive
?ite"a de prelucrare depinde si de ,ari,ea granulelor utili"ate, in ,od
practic ,a:i,ul curbei se atinge atunci cand ,ari,ea granulelor devine
co,parabila cu a,plitudinea oscilatiei. %i,ensiunea granulelor abra"ive
in9uentea"a rugo"itatea supra0etei prelucrate.
.egat de tipurile de ,aterial ale granulelor abra"ive , cele ,ai bune
granule abra"ive sunt granulele din dia,ant, dar acestea sunt scu,pe si o parte
dintre acestea se pierd in ti,pul prelucrarii.
2cceptabile din punct de vedere ale raportului e7cienta pret sunt granulele
din carbura cubica de bor #B
-
( si nitrat de bor. &ai pot 7 0olosite si granulele de
trio:id de alu,iniu sau carbura de siliciu #2.
2
C
+
si *i(
.egat de agentul lichid utili"at acesta are ur,atoarele 0unctii, aduce
granulele abra"ive in interstitiu, inlatura particulele desprinse din piesa si raceste
scula si piesa.
/.). Echi&a(entul necesar &entru U!$
0locul Ultrasonic
Blocul ultrasonic indeplineste doua roluri de ba"a si anu,e acela de a
genera oscilatiile ,ecanice si de a concentra vibratiile in interstitiul de lucru
#interstitiu dintre scula si piesa(.
o,ponentele din 7gura sunt<
1. arcasa blocului ultrasonic
2. ?ibratorul ultrasonic #transductor(
+. oloana inter,ediara
-. oncentrator
/. *cula
1. Flansa nodala
3. !"olatie acustica
@. .ichid de racire
oncentratorul trebuie sa aiba lungi,ea ca un ,ultiplu intreg de ju,atati de
lungi,i de unda ale vibratiilor trans,ise #la,bda62(
0locul ultrasonic Pie,oelectric
2vantajul blocului ultrasonic pie"oelectric este ca nu necesita racire.
oncentratorul de vibratii are si in acest ca" ur,atorul rol< trans0era energia
ultrasonica de la generatprul de vibratii spre locul prelucrarii, apoi concentrea"a
si 0ocali"ea"a energia ultrasonica in "ona de lucru ,arind a,plitudinea oscilatiei
sculei.
Prin 0or,a lor, concentratoarele se pot adapta di0eritelor tipuri de
prelucrari, inclusiv a gaurilor cu a:e curbe.
!n utili"area echipa,entelor )*& un rol decisiv il au port sculele si sculele
utili"ate. Portscula se poate construi din titan de e:e,plu, avand o 0or,a care sa
a,pli7ce ,iscarea transductorului, poate creste pana la de 1 ori a,plitudinea
,iscarii preluate si trans,ise. apatul portsculei este 7letat pentru o schi,bare
usoara a sculei 7ind construita in general din otel carbon cu o duritate nu 0oarte
,are. For,a sculei depinde de 0or,a piesei de prelucrat. Piesa de prelucrat se
7:ea"a pe ,asa ,asinii )*& care in general se deplasea"a controlat nu,eric in
+ a:e per,itand o ,iscare de avans continuu pentru a ,entine un interstitiu
relativ constant in ti,pul prelucrarii, in ,od inevitabil are loc si o u"ura a sculei.
APLICATII ALE PRELUCRARILOR U!$
Prelucrarile )*& nu pot concura tehnologiile clasice la prelucrarea
,aterialolor ,etalice ,oi sau ductile in ceea ce priveste vite"a de prelucrare.
$:ista si alte de"avantaje legate de u"ura sculei respectiv posibilitati li,itate la
prelucrarea gaurilor adanci.
2vantajele apar in ur,atparele situatii<
- Prelucrarea ,aterialelor dure
- Prelucrarea ,aterialolor ne,etalice sau 0ragile
- Prelucrarea 0or,elor co,ple:e, cu, ar 7 prelucrarea gaurilor
necirculare sau a gaurilor cu a:a curba(
/.1 2A0RICATIA A!I!TATA ULTRA!ONIC (ULTRA!ONIC A!!I!TE
$AC"ININ# UA$%
%eosebirea esentiala intre prelucrarile )*& si 0abricatia asistata ultrasunet
consta in 0aptul ca aici se ,entine scula speci7ca prelucrari respective doar ca
peste ,iscarile ei clasice #de rotatie, avans, etc..( se aplica o ,iscare vibratorie
preluata de la un transductor si a,pli7cata cu un concentrator ca si la
prelucrarile )*&.
$:e,ple )2& ' strunjirea asistata ultrasonic, 0re"are a.u. , rectiDcareu.a.
etc;
2vantajele constau in reducerea 0ortelor de prelucrare, cresterea
durabilitatii sculelor, cresterea vite"ei de prelucrare, i,bunatatirea rugo"itatii
supra0etei prelucrate, etc;
!trun3irea asistata ultrasonic.
!n 7gura din i,agine este pre"entata ca e:e,plu strunjirea asistata
ultrasonic. Fortele de aschiere scad in acest ca" cu circa +0E co,parativ cu
varianta clasica de prelucrare, vite"a de prelucrare creste di0erit in 0unctie de
,aterialul prelucrat.
). PRELUCRAREA ELECTROC"I$ICA ELECTRO C"I$ICAL
$AC"ININ# EC$
).1. Princi&iul 'e lucru
*e deosebeste 0unda,ental 0ata de celelalte prelucrari, aceasta varianta
$& prin tipul de energie utili"ata pentru indepartarea ,aterialului. Tipul de
energir utili"ata nu este nici energie ,ecanica ca si la )*& , nici energie ter,ica
ca si la $%& ci energie electrica sau electrochi,ica.
%aca scu0unda, doi poli conductori intr-o baie electrolitica, atunci cupland
curentul electric ,etalul poate 7 preluat de pe electrodul po"itiv #anod( si depus
pe electrodul negativ #catod(. Prelucrarea $& se utili"ea"a doar la prelucrarea
,aterialelor conductive. %aca in trecut se dadea atentie doar e0ectului catodic
#depuneri electrolitice( in pre"ent s-au gasit utili"ari deosebite in industrie si
pentru e0ectul anodic de indepartare de ,aterial.
2vantajele utili"arii ele0tului anodic in baile electrolitice sunt posibilitatrea
de a prelucra ,etale cu o duritate 0oarte ,are si posibilitatea de a prelucra
0or,e co,ple:e.dintre toate tehnologiile neconventionale cunoscute $& sunt
singurele care se apropie de tehnologiile clasice #0re"area clasica( in ce priveste
vite"a de prelucrare.
!n 7gurile de ,ai sus se pre"inta un e:e,plu de celula de prelucrare $&
respectiv 0eno,enele care au loc in ti,pul procesului $&. %irectia de deplasare
a electronilor este de la piesa se,i0abricat catre scula. ei ,ai instabili electroni
sunt pe supra0ata se,i0abricatului. 2cestia sunt cei care se desprind si se
deplasea"a in circuitul electric, ra,an ato,ii de ,etal Fe cu incarcare po"itiva
#ionii FeFF( acesti ioni po"itivi parasesc supra0ata se,i0abricatului 7ind atrasi de
catre ionii negativi din solutia electrolitica #l-(, in partea catodica a celulei
electrolitice curentul electric este co,pletat cand electronii veniti de pe
supra0ata se,i0abricatului se co,bina cu ionii de hidrogen 0or,and hidrogenul
ga"os care se eli,ina.
&aterialul desco,pus este inlaturat din "ona de lucru cu ajutorul
electrolitului subpresiune.
Legile lui Oh( si 2ara'a4
2plicarea legi lui Ch,.
I =
U
R
[ A]
)nde< !Gintensitatea curentului H2I
) G tensiunea celulei $& HvI
R G re"istenta circuitului 0or,at prin electolit HJI
R=
gq
A
)nde< g G lungi,ea inerstitiunlui H,,I
K G re"istenta electrolitului HJL,,I
2 G aria sectiunii prin care trece curentul electric
2tunci<
I =
uA
qg
!nca una
.egile lui 0arada8
1. antitatea ,odi7carii chi,ice produsa de un curent electric de
e:e,plu cantitatea de substanta & depusa sau di"olvata este
proportionala cu cantitatea de electricitate care trece prin circuit #! : t(
& G L !Lt HgI
)nde t G ti,pul cat circula curentul prin celula $& HsI si G o
constanta
2. antitatea de substanta depusa sau di"olvata de aceeasi cantitate de
electricitate, este proportionala cu greutatea echivalenta a substantei
respective #=(
Teoretic, cantitatea de ,aterial inlaturat sau depus de 1 F #1 0arada8 G
M1/00 coulo,bi G M1/00 2Ls( este 1 gra,
G=
N
n
[ g]
)nde< N G greutatea ato,ica a ,aterialului piesei si nG valenta
- ?olu,ul de ,etal inlaturat de orice cantitate de electricitate,
poate 7 calculat ast0el
V=
It
96500
N
1
1
d

)nde <
=eficienta curentului[ ]
dG densitatea Hg6c,+I
- 2tunci vite"a speci7ca de prelucrare #s( se poate calcula
s=
N
n
1
d
1
96500
[
cm3
As
]
- ?ite"a de avans #v( va 7
vG*Ls Hc,6sI
.egile lui Ch, si Farada8
g=
U
qCv
)nde< g G lungi,ea interstitiului
) G tensiunea celulei $&
K G re"istivitatea dielectricului
v G vite"a de avans a electrodului
G constanta de ,aterial
&ari,ea interstitiului este direct proportionala cu tensiunea si invers
proportionala cu vite"a de avans si cu re"istivitatea electrolitului.
%aca toti para,etrii de lucru #tensiune, intensitate, ,ari,ea interstitiului,
te,p electrolitului, etc;( ar putea 7 ,entinuti constanti atunci 0or,a sculei #a
electrodului( ar 7 regasita identic pe piesa de prelucrare.
!n ,od practic insa hidrogenul ga"os 0or,at tinde sa creasca re"istivitatea
electrolitului, caldura degajata tinde sa creasca aceasta re"istivitate, sunt si alti
0actori care tind sa scada re"istivitatea dielectricului dar nu neaparat se
co,pensea"a acesti 0actori. $:ista studii care a7r,a o auto ajustare a procesului
$& ast0el, daca creste, vite"a de avans a electrodului atunci interstitiul devine
tot ,ai ,ic, deci va creste intensitatea curentului ceea ce va duce la cresterea
vite"ei de indepartare a ,aterialului din piesa de prelucrat.
2nalog invers, sca"and vite"a de avans a electrodului se va adapta si
vite"a de indepartare a ,aterialului, oric, preci"ia opti,a de prelucrare se
poate obtine cand ,ajoritatea 0actorilor sunt ,entinuti constanti.
%e e:e,plu re"istivitatea electrolitului se poate ,entine constanta prin
controlul periodic a trei 0actori si anu,e < te,peratura, presiunea si concentratia
acesteia. $7cienta curentului este randa,entul acestuia la utili"area di0eritelor
tipuri de electrolit, ea este ,a:i,a cand se utili"ea"a ca si electrolit o sare Nal
in apa, valenta e:acta la care un ,etal intra in reacti chi,ice nu se cunoaste
e:act, e:ista ,etode ,onovalente dar e:ista si ,etode ce pot reactiona la
valente di0erite ,ai ales in ca"ul in care se lucrea"a cu ,ateriale de genul ro,
si Nichel.
.a unele prelucrari $& pe langa cantitatea de ,aterial indepartat dupa
principiul pre"entat e:ista si o ,ica cantitate de ,aterial indepartat din piesa
printr-un atac chi,ic si,plu #e:< 2lu,iniul etse puteric e:pus atacului chi,ic(.
%e aceea spre e:e,plu daca prelucra, hotel cu un electrolit Nal , rata
de indepartare a ,aterialului va 7 practic putin ,ai ,are decat cea calculata
teoretic ba"andu-ne pe legile lui Ch, si Farada8.
Reactii ce &ot avea loc la cato'
$:ista doua tipuri de reactii ce pot avea loc la catord<
%epunerea ,etalului pe catod
#&
F
(F#e
-
( -N & #unde & este un ,etal oarecare(
For,area hidrogenului
2#O
F
(F2#e
-
( -N O
2
Potentialul de o:idare este variabil si poate 7 controlat in procesul $&,
spre e:e,plu prelucrtadn Fe cu un electrolit neutru si o densitate sca"uta a
curentului va re"ulta o depunere de ,etal indepartat de pe piesa de prelucrat pe
catod #electrodul scula(. 2cesta este un 0eno,en nedorit deoarece a0ectea"a
0or,a sculei, de aceea prelucrad tot ier cu un electrolit tot neutru dar cu o
densitate ridicata a curentului nu vor ,ai e:ista aceste depuneri pe catod
Reactii ce &ot avea loc la ano'
Trei reactii pot avea loc la anod, cand se 0oloseste un electrolit halogen<
1. %isolutia ,etalului & - N #&
F
(F#e
-
(
2. For,area o:igenului < 2#O
2
C( -N #C
2
(F-#O
F
(F#e
-
(
+. For,area ga"ului halogen 2#l
-
( - N
.a anod pota avea loc trei tipuri de reacti insa doar pri,a are o pondere
se,ni7cativa si aceasta este asa nu,ita disolutie sau di"olvare a ,etalului,
reactii secundare sunt celelalte doua, adica 0or,area hidrogenului prin
desco,punerea apei prin hidrogen si o:igen si 0or,area ga"ului halogen cu ioni
de clor.
Reactile ce &ot avea loc in electrolit
#Fe
FF
(F2#CO(
-
-N Fe#CO(
2
2FeF-O
2
CFC
2
-N 2Fe#CO(
+
FO
2
*pre e:e,plu la prelucrarea 7erului reactia de ba"a din electrolit este cea
de 0or,are a hidro:idului 0eros di ioni de FeFF si ionii de hidro:id re"ultand acest
Fe#CO(
2,
este un co,pus chi,ic care trebuie eli,inat din "ona de lucru.
!n general ionii electrolitici de clor- si NaF nu intra in reactii, ei servind
doar ca vehicul de transport pentru curentul electric
Echi&a(entul utili,at la &relucrarile EC$
C ,asina $& trebuie sa aiba ur,atoarele posibilitati sau 0acilitati<
- *a per,ita un control riguros auto,at al te,peraturii
electrolitului, respectiv sa per,ita controlul concentratiei
electrolitului cu ajutorul unui hidro,etru, ast0el se va ,entine o
re"istivitate constanta a electrolitului.
- Trebuie eli,inate produsele de reactie, de e:e,plu hidro:idul
0eros, din pacate acesta are di,ensiuni in7,e #particule de
ordinul ,icronilor( ce nu pot 7 7ltrate, de aceea pentru
eli,inarea acestor co,pusi se utili"ea"a trei ,etode < utili"area
ele:trolitului pana acesta este prea incarcat si inlocuirea lui,
separare centri0ugala si de sedi,entare a corpurilor straine ,
,etoda chi,ica de utili"are a unor 7:atori.
- Pentru a obrine o piesa cu bune tolerante ,asina $& trebuie sa
per,ita deplasari cu avans 0oarte ,ic, sa poata lucra intr-un
,ediu corosiv, respectiv sa poata lucra cu curenti 0oarte inalti
0ara a periclita securitatea ,uncii. #tensiunea utili"ata este intre
10-1/ ?, dar intensitatea este de la 10.000--0.000 2(
Preci"ia pieselor obtinute este in9u>entata de trei 0actori principali<
tensiunea curentului electric, vite"a de avans a ,asinii si te,peratura
electrolitului. $:ista posibilitatea ca la unele ,asini in ca"ul prelucrari unor piese
sa 7e utili"ate regi,uri de lucru di0erite la degrosare, 7nisare.
+. Prelucrarea cu 3et 'e a&a (.ather 3et cutting
.5C%
+.1. Princi&iul 'e lucru
*e 0oloseste la taierea ,aterialelor ,oi, se lucrea"a la presiuni ,ari, chiar
0oarte ,ari de circa -00 &pa, du"ele utili"ate sunt de dia,etrul 0oarte ,ic intre
0.1-0.- ,,
)n site, 45 se co,pune din trei unitati de lucru principale<
1. Po,pa care trebuie sa genere"e o presiune ridicata
2. *iste,ul de taiere cu du"a de lucru
+. )n siste, de 7ltrare pentru curatarea apei 0olosite.
Relatiile ,ate,atice pe care se ba"ea"a prelucrarea cu jet de apa
v=

2P
q
[
m
s
]
)nde < v G vite"a jetului H,6sI
P G presiunea HN6,,2I
K G densitatea 9uidului HPg.,+I
Q G d L 2Lv Hl6,inI
)nde< d G coe7cientul de inlaturare a ,aterialului
2 G aria du"ei
Q G debitul de apa
W=
PQ
E
$ G $7cienta
4 G puterea
A&licatii in'ustriale
!n general ,aterialele ,oi se prelucrea"a bine prin taiere cu jet de apa, in
general 45 se 0oloseste la prelucrarea ,aterialolor non,etalice #gra7t,
cera,ica;( ,aterialele 0ragile nu se pretea"a la taierea cu jet de apa
deoarece se 7surea"a in ti,pul procesului.
45 are ur,atoarele avantaje 0ata de tehnologiile clasice < pierdere de
,aterial ,ini,e, pro7le co,ple:e ce pot 7 taiate usor, lipsa arderilor locale in
"ona supra0etelor taiate, etc;
PRELUCRAREA CU 5ET E A0RAZI6

Prelucrarea cu jet abra"iv se ba"ea"a pe inlaturarea ,aterialului din piesa
de prelucrat prin lovirea cu particule abra"ive 7ne purtate de un jet de ga" cu
vite"a 0oarte ,are. Prelucrarea se utili"ea"a cu precadere la prelucrarea
,aterialelor dure si 0ragile #sticla, ger,aniu, ,ateriale cera,ice, etc;(,
prelucrarea se 0ace la rece, scula nu atinge piesa, granulele abra"ive utili"ate pot
avea un dia,etru de pana la 0.0+,,, presiunea ga"ului este egala cu cateva
at,os0ere, distanda dintre du"a si piesa de prelucrat este de 0.@ pana la 1,,.
?ite"a de inlaturare a particulelor este cuprinsa intre 1/0-+00 ,6s
7. PRELUCRAREA CU LA!ER LA!ER 0EA$ $achining
L0$
/.1. Principiul de lucru al laserului
)n siste, laser este de 0apt un transductor ce converteste energia electrica
intr-un 0ascicul de radiatii optice sau lu,inoase. $nergia lu,inoasa e,isa de
laser este di0erita 0ata de alte surse de lu,ina prin< puritatea spectrala #lu,ina
e,isa de laser este ,onocro,atica(, directivitate #concentrat, putand 7 usor
0ocali"at utili"and lentle si,ple(, densitatea de putere #este ,ult ,ai puternic
datorita e:istentei ,ai ,ultor 0actori(
)n 0ascicul laser se caracteri"ea"a de regula prin<
$lectronii unui ato, pot sari pe nivelel superioare prin absorbirea de
energie sti,ulata, cand aceasta se inta,pla ato,ul este intr-o stare e:citata si
el poate e,ite sau radia spontan energie, atunci electronul scade inapoi pe
orbita 0unda,entala de echilibu sau pe una inter,ediara.
%aca un ato, sau ,olecula a9ata intr-o stare e:citata pri,este o alta
cuanta de energie atunci vor 7 radiate doua cuante energetice si electronul va
cadea pe orbita 0unda,entala.
$nergia radiata sau sti,ulata are cu e:actitate aceeasi lungi,e de unda
ca si energia initiala de sti,ulare a laserului, ast0el energia initiala nu,ita si
energie de po,pare a laserului va 7 ,ult a,pli7cata.
Tipuri de .2*$R!
$:ista doua tipuri de .2*$R! <
- u ga"
- *oli"i
/.2. .2*$R! cu ga"
)n .2*$R cu ga" consta dintr-un tub transparent optic in care se gaseste
un a,esteg de ga"e #C2, Oeliu, 2"ot( sursa de po,pare #energia de sti,ulare(
este un arc electric sustinut de ali,entarea electrica la tensiune inalta, ga"ul de
ba"a este C2, Oeliul are rol de racire a ga"ului si a"otul ,entine nivelele
superioare de energie populate. .ungi,ea de unda a acestui tip de .2*$R este
de circa 0.1 &icro,etri si e:ista doua variante de ast0el de tipuri de laseri cu tub
de ga" in regi, continuu si regi, pulsator.
Puterea .2*$R).)! este li,itata de doi 0actori si anu,e<
- Posibilitatea de a raci ga"ul, ,entinerea la o te,peratura
re"onabila.
- Posibilitatea de a stabili"a descarcarea ga"ului
$nergia de sti,ulare sau de po,pare a laserului provoaca o crestere a
agitatiei ato,ice care se a,pli7ca pana la un anu,it nivel cand prin capatul
tubului cu re9ectivitate partiala energia este e,isa sub 0or,a de unde
electro,agnetice coerente.
/.+. .aseri soli"i
Functionarea laserului in acest ca" se ba"ea"a pe teoria ,ecanici Kuantice
elaborata de &2A PlancP, con0or, careia absorbtia sau e,isia de energie
radianta se produce in ,od discontinuu sub 0or,a de Kuante energetice #0otoni(.
.u,ina de e:citatie a laserului #energia de po,pare( se co,pune din particule
0oarte ,ici purtatoare de energie nu,ite 0otoni. $lectronii a9ati initial in echilibru
absorb 7ecare cate un 0oton sarind pe orbitele superioare ,ai indepartat de
nucleu #aceste orbite sunt instabile(, electronii vor 7 ast0el intr-o stare noua
e:citata caracteri"ata prin instabilitate si prin ur,are acestia vor reveni pe orbita
inter,ediara cedand energia de e:citatie, aceasta energie cedata duce la
cresterea agitatiei ato,ice, electroni acceptandusi vibratiile ulterior acesti
electroi vor cadea si de pe orbita inter,ediara pe cea 0unda,entala e,itand in
anu,ite conditii 7ecare cate un 0oton a carui 0recventa depinde de di0erenta de
energie dintre nivelul inter,ediar de unde cade electronul si nivelul 0unda,ental
pe care revine acesta.
Pentru a obtine o unda laser trebuie ca toti 0otoni e,isi sa aiba aceeasi
0recventa.
Trecerea unui 0oton pe langa un electron situat pe o orbita inter,ediara
0ace ca acesta sa revina pe nivelul 0unda,ental e,itand ast0el un alt 0oton care
este in aceeasi 0a"a cu 0otonul incident. *e nu,este e,isie sti,ulata toc,ai
aceasta trecere a electronilor de pe orbita inter,ediara pe cea 0unda,entala,
trecere sti,ulata de catre 0otonul incident.
1. Cglinda cu re9ectivitate totata
2. Cglinda cu re9ectivitate partiala
+. ristal de rubin
-. !ncinta in care oscilea"a 0otoni e,isi pana la strapungerea oglin"i cu
re9ectivitate partiala
*ub actiunea unei ra"e de lu,ina rubinul produce o e,isie 0otonica care
se va a,pli7ca prin oscilarea 0otonilor intre cele doua oglin"i de la capete, cand
energia acestor ra"e atinge o anu,ita valoare atunci va 7 strapunsa oglinda cu
indicele de re9ectivitate ,ai sca"ut re"ultand ast0el un 0ascicul laser.
A&licatii in'ustriale ale L0$
erintele industriale pentru un laser sunt <
- Putere su7cient de ,are
- *a per,ita controlul pulsurilor sau a duratei lor
- *a per,ita reglarea 0ocali"arii
- *a asigure o buna repetabilitate
)tili"area laserilor in industrie per,ite si,pli7carea proiectarii produselor
si a proiectarii tehnologiei de 0abricatie a acestora, spre e:e,plu cand trebuie
e:ecutata o gaura intr-un corp cu supra0ata cilindrica laserul poate gauri direct
0ara a 7 necesara o 0re"are de aplati"are care este necesara pentru atacarea
supra0etei cilindrice cand prelucrarea se reali"ea"a cu un burghiu. .aserul poate
7 utili"at in operatii cu, ar 7 gaurire, taiere, trata,ente ter,ice, etc; .
#aurirea cu laser
*e pot gauri orice ,ateriale de la hotel calit pana la ,ateriale plastice,
cauciuc si chiar dia,ant. %e regula se 0olosesc dispo"itive ,ecanice de rotire a
lentilelor pentru 0ocali"area laserului. !n 0unctie de 7a,etrul gauri dorite se
utili"ea"a di0erite strategi de prelucrare dupa cu, ur,ea"a<
- !n ca"ul gaurilor de dia,etru 0oarte ,ic #0.02/-0.+ ,,( acestea
se obtin direct prin per0orare cu laser.
- Pentru gauri cu dia,etrul intre 0.+-0./ ,, acestea se obtin prin
per0orare plus 0ocali"are, de0ocali"are alternativa a laserului
- Pentru gauri cuprins intre 0./-2 ,,, acestea se obtin printr-o
reglare ,ecanica a lentilelor
- =auri cu dia,etrul ,ai ,are de 2 ,, se obtin prin conturare
N
Taierea cu laser
*e poat taia orice ,aterial indi0erent daca au o structura ,oale sau dura.
%e obicei taierea cu laser este asistata de o scurgere de ga" secundar ce are
ur,atoarele 0unctii<
- Raceste "ona de lucru
- !ndepartea"a "gura re"ultata
- =a"ele reactive cresc vite"a de taiere #o:igenul su9at in "ona de
lucru i,bunatateste taierea otelului deoarece reduce
re9ectivitatea supra0etei(
- Rol de a raci piesa
- Rolul de a arunca ,etalul topit din "ona de lucru
$ste i,portanta ,entinerea unei distante constante intre jetul de ga" si
piesa.
$ste utila 0olosirea unui siste, precis de po"itionare a laserului 7e
co,andat nu,eric, 7e co,andat cu ajutorul unui siste, optic.
8. PRELUCRAREA CU 2A!CICUL E ELECTRONI
ELECTRON 0EA$ $AC"ININ# E0$
Prelucrarea $B& se ba"ea"a pe ideea ca electronii pot 7 accelerati si
distribuiti intr-un 0ascicul subtire de catre un ca,p electric. Fascicocul obtinut
poate 7 apoi 0ocali"at si dirijat utili"and lentile din sticla. &asinile de prelucrare
cu 0ascicul de electroni per,it accelerarea electronilor pana la vite"e 0oarte ,ari
de circa R din vite"a lu,inii, ast0el electronii vor pri,i o energie cinetica 0oarte
,are care la i,pactul cu piesa se va trans0or,a in energie ter,ica ce va topi si
vapori"a punctul de contact din piesa de prelucrat. Prelucrarea cu 0ascicul de
electroni se des0asoara intr-o incinta vidata pentru a preveni ciocnirea dintre
electronii accelerati si ,oleculele, ato,i din aer.
Procesul de prelucrare cu 0ascicol de electro,i se des0asoara in
ut,atoarele etape<
- Fascicolul de electron loveste ,etalul sau ,aterialul
- Trans0erul energetic produce o crestere a te,peraturii
- 2re loc o e,isie ter,oionica din ,aterialul piesei
- $lectroni e,isi din ,aterialul piesei tind sa reduca curentul
generat in piesa
- Reducerea curentului generat in piesa este intrerupta de o
e:plo"ie a ,aterialului suprinca"it, e:plo"ie ur,ata de
e:pul"area acestuia dupa care se depune alt ,aterial rece.
2cest ciclu se repeta prin e:pul"ari rapide de scurta durata, 0ascicolul de
electroni se poate 0or,a intr-un tun electronic care este de 0apt o trioda 0or,ata
din catod, grila de accelerare si anod. !,ediat ce electronii trec prin anod acestia
si-au atins vite"a ,a:i,a pentru tensiunea de accelerare aplicata triodei. $i isi
vor ,entine vite"a pana in ,o,entul in care lovesc piesa.
ECUATILE E 0AZA ALE E0$
$nergia electronilor
1. $nergia cinetica a unui electron #S
e
( se poate calcula ast0el<
K
e
=
1
2
mv
2
=Ue[ J]
)nde<
- greutatea unui electron G 0,1001 :10
21
, HgI
- e G incarcarea unui electron G 1,1 :10
-1M
, H5I
- ) G tensiunea , H?I
- v G vite"a electonului, Hc,6sI
- 1 gLc, G M,@03L10
-/
, H5I
2. Nu,arul de electroni pe secunda<
NG! Ln
)nde<
- ! G intensitatea curentului H2T
- n G 1.+L10
1@
electroni6sL2
+. Puterea totala<
P G)L!G)LeLnL! , HUI
eLn G1 H1U G 1 56sI
$nergia necesara pentru vapori"area ,aterialului piesei
Rata de indepartare a ,aterialului #=( se poate calcula<
= GVLP64, Hc,+6sI
)nde<
- P G puterea in 4 sau 56s
- 4 G energia speci7ca pentru a vapori"a un ,etal H56c,+I
- W G randa,entul prelucrarii
4GHL#T
,
-20
o
(FL#T
b
-T
,
(FO
r
FO
v
I
)nde<
- G caldura speci7ca a ,etalului respectiv
- T
,
G te,peratura topire a ,etalului H
o
I
- T
b
G te,peratura de 7erbere H
o
I
- O
r
G energia 0u"iune
- O
v
G energia de vapori"are
.a prelucrarea di0eritelor ,ateriale puterea este di0erita
Controlul si 9ocali,area 9ascicolului 'e electroni
C ,asina de prelucrare cu 0ascicul de electroni este cea ,ai puternica
sursa de caldura disponibila co,ercial. %aca ra"ele lu,inoase #de e:e,plu cele
e,ise de un 0ascicul laser( produc radiatii cu unde electro,agnetice atunci
continutul energetic al acestor radiatii lu,inoase va depinde de te,peratura
sursei de lu,ina de sti,ulare. Ra"ele lu,inoase nu pot 7 insa accelerate pentru
a-si depasi continutul lor energetic. $,isia de electroni este di0erita insa ca si
principiu. Fascicolul de electroni consta din particule incarcate negativ a caror
continut energetic este deter,inat de catre ,asa si vite"a particulelor. u,
electronii pot 7 accelerati intr-un ca,p electric pana la vite"e 0oarte ,ari
insea,na ca energia unui 0ascicul de electroni poate creste 0oarte ,ult 0ata de
energia e,isa. Pentru controlul 0ascicolului de electroni se utili"ea"a siste,e
optice ca de e:e,plu stereo,icroscoape care per,it controlul si vi"uali"area prin
,arire de circa -0 de ori a operatiilor de gaurire, taiere, etc; . !nainte ca
electroni sa loveasca piesa se 0oloseste un siste, de control cu lentile
electro,agnetice pentru a pute regla dia,etrul 0ascicolului de electroni si pentru
a-l putea po"itiona undeva anu,e pe piesa, spre e:e,plu un 0ascicul de
electroni 0ocali"at la un dia,etru de 0.02 pana la 0.2 ,, va avea o densitate de
putere de peste 10 ,iliarde U6c,2, aceasta densitate de energie ar putea
vapori"a orice ,aterial cunoscut.
*e 0oloseste o bobina de de9ectie ,agnetica pentru a dirija 0ascicolul de
electroni catre punctul dorit de pe supra0ata piesei.
A&licatii in'ustriale ale E0$
ele ,ai 0recvente aplicatii ale $B& sunt gaurirea, taierea, 0re"area,
sudura, etc; %i0eritele aplicatii necesita tipuri de 0ascicule de electroni cu
anu,ite densitati de putere pe di0erite supra0ete.
Taierea unui traseu co,ple: in piesa de prelucrat prin ,etoda $B&
2cest siste, de de9ectie per,ite o progra,are a deplasarii 0ascicolului de
electroni pe supra0ata piesei de prelucrat, undeori se poate utili"a si o 0otogra7e
pe post de ,aster in vederea prelucrarii traseului respectiv pe piesa de
prelucrat, lu,ina e,isa de catre un tub cu ra"e catodice trece prin liniile
transparente ale negativului 7ind preluata de catre o 0otocelula care e,ite un
se,nal de calculator ce co,anda electronii, "onele care trebuie taiate apar ca
"one lu,inoase #transparente( pe negativ, gaurirea de preci"ie sau gravarea #de
e:e,plu in cupru sunt cateva posibile utili"ari ale acestei tehnologi.
#aurirea cu 9ascicol 'e electroni
%ia,etrul gauri prelucrate depinde de dia,etrul 0ascicolului de electroni,
respectiv de densitatea de putere si energie utili"ata. .a gauri de dia,etru ,ic
gaurirea se produce instantaneu regland dia,etrul 0ascicolului de electroni cu
ajutorul unor bobine ,agnetice in 0unctie de dia,etrul gauri prelucrate. .a gauri
de dia,etru ,ai ,are se taie cu 0ascicolul de electroni un traseu circular pe
circu,0erinta gauri.
Taierea unor canale
?ite"a de taiere depinde de cantitatea de ,aterial ce trebuie indepartata,
la grosi,i de piese ,ici #sub 0./ ,,( se obtin pereti paraleli ai canalului si
tolerante bune de prelucrare #circa 0.0+,,(. la grosi,i ,ai ,ari #intre 0./-+
,,( apare o conicitate nedorita de circa 1-2
o
, tolerantele obtinute 7ind de circa
0.0/ ,,. )neori sunt necesare ,ai ,ulte treceri pana se obtine o rugo"itate
buna.
2re,area cu 9ascicul 'e electroni.
2ceasta prelucrare se utili"ea"a in ca"ul pro7lelor co,ple:e, piesa este
7:ata si 0ascicolul de electron este progra,at pentru a se deplasa cu ajutorul
unor bobine ,agnetice.
!u'area cu 9ascicul 'e electroni.
*udarea se poate 0ace in aer daca nu necesita o preci"ie ridicata, daca
este ceruta o preci"ie ridicata atunci sudarea se va reali"a in ,od obligatoriu
intr-o incinta vidata.
Avanta3ele si 'e,avanta3ele &relucrari cu 9ascicul 'e electroni
2vantajele<
- &asinile de prelucrat cu 0ascicole de electroni sunt cele ,ai
precise echipa,ente disponibile co,ercial
- Pot e:ecuta gauri de dia,etre 0oarte ,ici de pana la 0.0/ ,,
dia,etru
- Pot taia orice ,aterial cunoscut ,etalic sau ne,etalic ce poate
e:ista in vid, aceasta tehnologie este e:celenta pentru ,icro-
nano prelucrari
- Nu este necesara nici o scula, prin ur,are nu apar u"uri si nu
sunt e:ercitate presiuni de lucru.
- *e pot e:ecuta gauri adanci pana la raportul de 200 la 1 intre
adanci,ea si dia,etrul gauri prelucrate
- Pot 7 prelucrate degajari #canale( inguste de pana la 0.2 ,,,
preci"ia de po"itionare poate 7 de circa 0.01+ ,, daca
prelucrarea este asistata de catre siste,e optice de control
adecvate.
- *e pot prelucra piese sculptate #co,ple:e( 0ara pericol de
distorsiune sau de0or,atie se,ini7cativa a piesei.
- $ste rapida de circa o gaura prelucrata 6secunda, vite"a de
prelucrre depinde totusi de tipul ,aterialului, de grosi,ea
acestuia si de 0or,a dorita la prelucrare.
- Nu apar de0ecte 7"ice sau ,etalurgice.
%e"avantaje<
- Toate prelucrarile trebbuie e0ectuate in vid, ceea ce co,plica
constructia ,asinii
- 2ceasta prelucrare se pretea"a doar la piese si 0or,e de
di,ensiuni ,ici, pentru piese ,ari vite"a de indepartare a
,aterialului 7ind net in0erioara celei de gaurire sau 0re"are
clasica.
- ostul ,asinii este ridicat.
:. PRELUCRARE ACU ARC E PLA!$A PLA!$A ARC
$AC"ININ# * P$A
&ateria se poate gasi in natura sub 0or,a de patru stari< solida, lichida,
ga"oasa si starea de plas,a. *tarea de plas,a este starea in care se poate gasi
un ga" in anu,ite conditii de presiune si te,peratura la un anu,it grad de
ioni"are a ato,ilor sai. Plas,a este o stare cvasistationara si se caracteri"ea"a
printr-un echilibru al sarcinilor electrice negative #electroni( si po"itive #ionii
po"itivi(.
%ensitatile de sarcina po"itive si negative sunt apro:i,ativ egale
#neutralitatea in ansa,blu a ga"ului(
n
e
=

i=1
n
n
i

)nde<
- n
e
G densitatea #e
-
(
- n
i
G densitatea ionilor
- "
i
G sarcina elecrica a ionilor
Particulele co,ponente ale plas,ei poseda energie ter,ica, deter,inata
cu ajutorul relatiei<
!" #
$
2
2m[ 3n/(8%)]
2
3
)nde<
- T G te,peratura particulelor
- S G constanta lui Bolt",an
- , G ,asa particulelor
- nG di,ensiunea particuleor
- hG constanta lul PlanP
=a"ul utili"at se nu,este ga" plas,ogen si acesta trebuie sa 7e un ga"
inert, de regula se utili"ea"a argon.
Princi&iul 'e lucru si echi&a(entul necesar
!oni"area initiala a ga"ului pri,ar se produce printr-o descarcare electrica
intre electrodul din tungsten si du"a din cupru, dupa a,orsare arcul de plas,a
este trans0erat la piesa de prelucrat, jetul de plas,a este stabil si are o
te,peratura 0oarte ridicata, prelucrarea piesei se produce ca si e0ect co,binat al
incal"iri prin convectie de la arcul de plas,a care are te,peraturi ridicate si
e0ectului anodic al bo,bardarii cu electroni a piesei. 5etul de ga" ioni"at #jetul de
plas,a( paraseste du"a cu o vite"a 0oarte ,are, apropiata de vite"a sunetului,
ga"ul secundar are rol de protectie i,potriva divergentei arcului de ga" pri,ar si
i,potriva pierderilor de caldura prin convectie.
A&licati in'ustriale ale PA$
.a prelucrarile cu jet de plas,a sunt i,portanti ur,atorii para,etri<
- vite"a de incal"ire
- intensitatea curentului electric
- debitul de ga" plas,ogen
- po"itionarea generatorului de plas,a in raport cu piesa de
prelucrat
Taierea (etalelor cu 3et 'e &las(a
Taierea se 0ace prin topirea ,etalului se utili"ea"a in special la taierea
otelurilor inalt aliate cu densitate ,are si te,peraturi de topire ridicate. *e poate
usor auto,ati"a aceasta prelucrare , arcul de plas,a se ,ai poate utili"a si la
gaurirea cu plas,a.
2"otul este ga"ul secundar utili"at in acest ca".
Prelucrarea &rin aschiere cu incal,ire li(itata a ,onei 'e lucru cu
3et 'e &las(a
*e incal"este doar "ona piesei unde se gaseste cutitul, incal"irea li,itata a
"onei din 0ata taisului sculei aschietoarea aduce ur,atoarele avantaje< se
,icsorea"a re"istenta la rupere a ,aterialului piesei cu circa 10E putand 7
prelucrate ast0el prin aschiere in acest ca" si ,ateriale ,ai dure, de ase,enea
creste in ,od se,ni7cativ productivitatea prelucrarii si durabilitatea sculelor
utili"ate.
$etali,area cu a3utorul arcului 'e &las(a
!n 7gura de ,ai sus este pre"entata sche,a de principiu a ,etali"arii cu
ajutorul arcului de plas,a, co,ponentele principale ale siste,ului de ,etali"are
ilustrat in 7gura sunt<
1. du"a pentru pregatirea arcului de plas,a
2. siste,ul cu jet de plas,a
+. do"ator
-. pulbere ,etalica
*e 0oloseste in plus un ga" de transport care aduce granulele de ,etal in
jetul de plas,a pentru a 7 incal"ite si depuse in "ona dorita. *e pot depune
straturi de grosi,e cuprinse intre 1 si -,,, conul de pulbere adus de ga"ul de
transport in 0ata arcului de plas,a trebuie reglat pentru a avea apro:i,ativ
aceeasi 0or,a cu ce a arcului de plas,a. *e pot depune ast0el si ,etale cu
te,peraturi 0oarte ridicate de topire de pana la +000
o

CO$PARAREA !I E6ALUAREA TE"NOLO#IILOR

NECON6ENTIONALE
Co(&ararea TN 'u&a ti&ul 'e energie utili,at
)n pri, criteriu de clasi7care al TN este in 0unctie de tipul de energie
utili"ata la indepartarea de ,aterial din piesa de prelucrat, din acest punct de
vedere TN pot 7 grupate ca 7ind procese de natura < ,ecanica, ter,ica,
electrica si chi,ica.
TN care 9olosesc energia (ecanica
$:e,ple<
- prelucrarea prin taiere cu jet de apa 45
- prelucrarea cu jet abra"iv 25&
- Prelucrarea prin ultrasunete )*&
%i0erenta dintre TN cu energie ,ecanica si cele de aschiere clasica consta
in 0aptul ca daca in ca"ul tehnologiilor clasice ,ecanis,ul de indepartare a
,aterialului este taierea, in ca"ul TN ,ecanis,ul de indepartare al ,aterilului
din piesa este ero"iunea.
TN care 9olosesc energia ter(ica
$:e,ple <
- $lectro ero"iune - $%&
- $ro"iunea cu 7r 4$%&
- Prelucrarea cu 0ascicoli de electroni $B&
- Prelucrarea cu arc de plas,a P2&
- Prelucrarea cu laser .B&
Prelucrarea prin $%& se ba"ea"a prin indepartarea prin topire si vapori"are
a unei parti din ,aterialul piesei printr-un arc electric #scanteie( de 0recventa
ridicata intre electrod si piesa. Prelucrarea cu 0ascicul de electroni se ba"ea"a pe
trans0or,area energiei cinetice in energie ter,ica. Prelucrarea cu laser se
ba"e"a pe trans0or,area energiei electrice sti,ulate in energie ter,ica.
Prelucrarea cu plas,a P2& utili"ea"a plas,a ioni"ata pentru trans0erul energetic
TN care utili,ea,a energie electrica
- Prelucrari electro chi(ice EC$
Prelucrarea se ba"ea"a pe principiul invers al depunerilor electro chi,ice,
,aterialul este indepartat de lichidul electrolitic, care se gaseste intre scula
catodica si piesa anodica.
TN care utili,ea,a energia chi(ica
- he,ical &achining O&
Principiul de lucru al acestor tehnologi se ba"ea"a pe 0aptul ca ,etalele
sunt vulnerabile la atacul chi,ic al unora sau ,ai ,ultor substante. 2ceasta
prelucrare este destinata pentru aliajele usoare pe ba"a de alu,iniu si ,agne"iu.
Co(&aratia TN 'in &unct 'e ve'ere al &ara(etrilor -,ici utili,ati
Para,et
ri Fi"ici
u
)ltrasun
ete
u jet
abra"iv
$lectro -
chi,ica
$lectro
-
ero"iun
e
u
0ascicul
de
electron
i
u
laser
u arc
de
plas,a
)*& 25& $& $%& $B& .B& P2&
Tensiune
#?(
220 110 10 -/ 1/0.000 -/00 100
!ntensita
te
#2(
12 1,/ 10.000

10
Pulsator
0,001

Pulsator
- /00 cc
Putere
#4(
2-00 2/0 100.000 2300 1/0 2 /0.000
!nterstiti
u
#,,(
0,2/ 0,3/ 0,2 0,0+ 1,02 1,/2 3,/
&ediu
de lucru
2bra"iv
apa
2bra"iv
e cu
ga"
.ichid
electroli
tic
.ichid
dielecti
c
?id 2er 2rgon
in
hidroge
n
in ta;el se observa 0aptul ca prelucrarea cu 0ascilol de electron $B&
utili"ea"a cea ,ai ridicata tensiune 1/0.000 ? si cel ,ai sca"ut curent si
intensitatea 0.001 2, in opo"itie este prelucrarea electrochi,ica $& 10 ? si cel
,ai ,are curent 10.000 2 , celelalte TN sunt inter,ediare din acest punct de
vedere. .a toate TN scula nu atinge piesa, interstitiul di0era si spre e:e,plu la
$%& unde are cea ,ai ,ica valoare, 0.0+ ,,, preci"ia va 7 0oarte ridicata, deci
$%& se va 0olosi cu precadere la prelucrari de 7nisare #de e:e,plu la 7nisarea
cavitati ,atritelor dupa degrosare prin 0re"are si trata,ent ter,ic. .a polul opus
se gaseste prelucrarea cu arc de plas,a P2& , 3./ ,, , unde interstitiul ,are
a0ectea"a preci"ia deci in conclu"ie tehnologia P2& va 7 0olosita cu precadere
doar la degrosari.
Co(&ararea TN 'in &unctul 'e ve'ere al (aterialului ce se
&relucrea,a
&ateriale piese de u u jet $lectr $lectro u u u arc
prelucrat )ltras
unete
abra"i
v
o -
chi,ic
a
-
ero"iun
e
0ascicul
de
electro
ni
laser de
plas,
a
)*& 25& $& $%& $B& .B& P2&
&et
ale
si
aliaj
e
2lu,iniu B B B B B 2
Ootel B B 2 2 B B 2
Cteluri inalt
aliate
2 2 2 B B 2
Titan B B B 2 B B B
2liaje
re0ractare
2 2 B 2 2
&at
erial
e
ne,
etali
ce
era,ice 2 2 % % 2 2 %
Plastic B B % % B B
*ticla 2 2 % % B B %
%in tabel se observa 0aptul ca sHre e:e,plu $%& este total inaplicabila la
prelucrarea ,aterialelor ne,etalice din pricina 0aptului ca aceste ,ateriale nu
au conductivitate electrica, acest tip de ,ateriale se pot prelucra usor prin )*&,
25&,$B& sau .B&.
Co(&ararea TN 'in &unct 'e ve'ere al e9ectelor asu&ra &iesei
&relucrate
Para,etri
Fi"ici
u
)ltrasun
ete
u jet
abra"i
v
$lectro
-
chi,ic
a
$lectro
-
ero"iu
ne
u
0ascicu
l de
electro
ni
u
laser
u arc
de
plas,
a
Fre"a
re
clasic
a
)*& 25& $& $%& $B& .B& P2& &!.
?ite"a de
prelucrare
#c,+6h(
20 1 M@0 /0-200 0.1 0.00
3
-100
Preci"ie
di,ension
ala #,,(
0.00@ 0.0/ 0.0/ 0.01/-
0.1+
0.0+ 0.0+ 1.+ 0.0/
arbura
,ini,a
reali"abila
#,,(
0.0+ 0.1 0.0+ 0.0+-
0.1+
0.2/ 0.2/ - 0.0/
Rugo"itate
a obtinuta
#,,(
0.+-0./ 0.2-
1./
0.1-
2./
2./-+@ 0./-2./ 0./-
1.+
*laba 0./-/
2danci,e
a stratului
de0ect
#,,(
0.0+ 0.00+ 0.00/ 0.1+-
0.-
0.2/ 0.1+ 0./ 0.0+
Criterile principale dupa care se evaluea"a e0ectul di0eritelor TN asupra piesei
prelucrate sunt <
- ?ite"a de prelucrare care se e:pri,a in c,+6h
- Preci"ia de prelucrare e:pri,ata in ,,
- Rugo"itatea obtinuta e:pri,ata in ,icro,etri
- 2danci,ea stratului de0ect e:opri,ata in ,,
ele 3 TN pre"entate in tabel se co,para atat intre ele cat si cu 0re"area
clasica, din tabel se observa 0aptul ca dintre toate TN cea ,ai ,are vite"a de
prelucrare o are P2&, -M00, valoare ce depaseste chiar vite"a clasica. P2& are
insa alte de"avantaje cu, ar 7 preci"ia sca"uta, rugo"itatea slaba a supra0etei
prelucrate, respectiv adanci,ea stratului de0ect ridicata, de"avantaje care o 0ac
sa 7e utili"ata la degrosari. $& are o vite"a re"onabila de prelucrare M@0, si
asigura in acelasi ti,p si o preci"ie di,ensionala buna, din acest punct de
vedere $& se gaseste la ,edia TN-urilor. .a polul opus se gasesc alte TN $%&
sau .B& cu vite"e 0oarte ,ici de prelucrare dar cu preci"ii ridicate.
%in punct de vedere al rugo"itatii )*& asigura o preci"ie co,parabila cu
cea de la recti7care.
!n 7gura este pre"entata e7cienta indepartari de ,aterial a di0eritelor
procedee. 2st0el se poate observa usor 0aptul ca de si P2& area aceeasi vite"a de
prelucrare ca si 0re"area clasica, e7cienta ei energetica #consu,ul de curent (
este net in0erior, de 0apt toate TN sunt ine7ciente din punct de vedere energetic,
ele consu,a de peste 10 ori ,ai ,ult curent pentru indepartarea aceluias volu,
de ,aterial in raport cu 0re"area clasica, totusi sunt utili"ate pe scara larga din
pricina celor doua ,ari avantaje pe care le poseda si anu,e posibilitatea
prelucrari unor supra0ete co,ple:e, respectiv posibilitatea prelucrarii
,aterialelor dure care prin tehnologi clasice sunt di7cil sau uneori chiar i,posibil
de prelucrat.
P2RT$2 !!-2 Fabricarea rapida a prototipurilor
1. erintele si tendinte ale industriei de 0abricatie. Cportunitatea
tehnologiilor RP privind aceste tendinte ale industriei de 0abricatie
Po"a de pe tel
%in diagra,a 1 se constata 0aptul ca e:ista tendinta in ti,p a cresterii
accentuate a nu,arului de variante de produse industriale.
*i,ultan cu aceasta viata produselor s-a redus drastic asa cu, se poate
observa in diagra,a 2.
o,ple:itatea produselor a crescut o data cu aparitia unor tehnologii
neconventionale ,oderne pentru care co,ple:itatea pieselor prelucrate nu ,ai
repre"inta o di7cultate #diagra,a +(
2 sca"ut de ase,enea ti,pul in care o 0abrica este capabila sa
pregateasca 0abricati unui nou produs #ti,pul de livrare, diagra,a -(
Toate cele - diagra,e pre"inta tendintele actuale ce i,pun luarea i
considerare si utili"area si a altor tehnologii ce sunt co,ple,entare tehnologiilor
clasice, asa nu,itele tehnologi de 0abricare rapida a prototipurilor #F.R.P. sau
R.P.( . tehnologiile FRP au doua ,ari avantaje si anu,e <
- Nu necesita o pregatire prealabila de *%?-uri #nu sunt necesare
in acest ca" nici un 0el de scule aschietoare sau ,atrite(
- Ti,pul de 0abricare a prototipului unei piese este 0oarte scurt
#cateva ore( co,parativ cu tehnologiile clasice ca" in care pentru
lansarea unui nou produs pe piata sunt necesare sapta,ani sau
in unele ca"uri chiar luni.
Tehnologiile FRP au devenit deja bene7ce in obtinerea de produse ,ai
bune, 0abricate ,ai repede si chiar ,ai ie0tin decat previ"iunile. 2sta"i ti,pul
este un 0actor crucial in de"voltarea unui nou produs. ine va dori sa reduca
ti,pul pentru lansarea si 0abricarea unui nou produs va trebui sa renunte la o
serie de practici depasite si sa apele"e la altele noi asa cu, sunt ur,atoarele.
1. *chi,bari si conectii nu,ai in pri,ele etape de de"voltare a unui nou
produs. and se adopta o de"voltare rapida pentru un produs toate
schi,barile necesare trebuie e0ectuate in ti,pul conceperii si
de7nitivarii produsului respectiv cat ,ai devre,e posibil, pana la un
anu,it ti,p schi,barile v-or avea un e0ect ,ini, in costul prelucrarii,
aspect evidentiat in 7gura de ,ai jos.
Pe tel 2
Punctul de intersectie a celor doua curbe ridica puntul de unde cheltuielile
cu schi,barea sunt ,ai ,ari decat castigurile, incapand din acest punct
eventualele schoi,bari trebuie sa 7e retinute si incluse in pri,ul produs revi"uitr
si ,oderni"at. 2st0el de situatii pot 7 evitate prin utili"area siste,elor 2% de
proiectaresi al ,odelelor FRP in costul de produs.
2. Folosirea unor e0orturi sporite in 0a"a de conceptie si de"voltare. Pentru
o co,panie este 0oarte i,portant sa dispuna de 0oarte bune si
co,plete in0or,atii pentru a putea lua deci"ii cat ,ai rapid posibil cu
privire la de"voltarea unui nou produs calitatea preci"iei este in
corespondenta directa cu nivelul si calitatea in0or,atiei care au stat la
ba"a deci"iei. ele doua i,agini de ,ai sus pre"inta din punct de
vedere gra7c relatiile cost6ti,p generate in procesul de de"voltare a
unui nou produs. !n general este greu sa a7r,a, ca peste tot costurile
vor 7 reduse. e pute, a7r,a cu tarie, este 0aptul ca reducerea
ti,pului pana la lansarea pe piata a unui nou produs este proportionala
cu reducerea ti,pului pentru de"voltarea si o,ologarea acestuia.
+. Folosirea tehnicilor 2% 2&. $ste vital sa 7e i,bunatatita
co,unicarea dintre toti 0actori i,plicati in de"voltarea unui nou produs.
2ceasta co,unicare a devenit e7cienta in i,agine +% si ,odelul 7"ic al
noului produs intr-o 0a"a ti,purie a de"voltarii lui. !n acest sens noile
tehnici si tehnologi sunt si pot 7 0olosite cu succes si con7r,at de
0oarte ,ulte co,panii care au 0olosit tehnologi FRP. )tili"area opti,a a
tehnologiilor FRP #pt 0veri7carea 0or,ei, ( reducerea ti,pilor de
asi,ilare a unor noi produse, respectiv reali"area de noi *%?-uri la
costuri inco,parabil ,ai reduse decat prin T #tehnologii clasice( in
conclu"ie se poate spune ca aceste noi tehnologii de FRP au si vor avea
un i,pact i,ens in 0oarte ,ulte sectoare ale industriei dand in acest
0el tehnologiei o i,portanta strategica in cadrul co,paniilor care
0olosesc ast0el de tehnologi FRP.
.2*!F!2R$2 PRC$%$$.CR %$ F2BR!2R$ R2P!%2 2 P!$*$.CR %$
FCR&2 C&P.$A2.
on0or, celor pre"entate in 0gura de ,ai sus, ,ateria pri,a utili"ata de
aceste tehnologii poate 7 lichida, solida sau sub 0or,a de pulbere
Procedeele care 0olosesc ,ateria pri,a in stare lichida pot 7 clasi7cate la
randul lor in doua grupe<
a. Poli,eri lichi"i ca ,aterial de ba"a, solidi7carea reali"andu-se la
i,pactul cu lu,ina provenita de la o sursa speciala de lu,ina, de la un
laser de ,ica putere #*tereolitogra7a( sau prin incal"ire #Poli,eri"are
ter,ala(
b. &etodele ba"ate pe topirea, depunerea si resolidi7carea ,aterialului
#procedeul F%&(
2lte procedee 0olosesc ca ,aterie pri,a pulberea, legarea particulelor de
pulbere poate 7 reali"ata prin 0u"iunea in aria de contact intre particule de acelas
0el sau cu particule dintr-un ,aterial co,ple,entar conceput special pentru
acest proces #sinteri"area selectiva cu laser( sau prin lipirea particulelor in "onele
de interes cu o substanta speciala #lipirea +% sau tiparirea +%(
)nele procese 0olosesc ,ateria pri,a in stare solida, in special prin
utili"area unor 0olii subtiri. #procedeul .C&(
.2*!F!2R$2 PRC$%$$.CR %$ F.R.P. !N F)NT!$ %$ ?2R!2NT2
CN*TR)T!?2 2 FCR&$!
*e poate observa ca e:ista doua variante pentru constructia 0or,elor,
,odelelor reali"ate prin tehnologii de FRP<
- %irect in +%
- *traturi succesive in 2%, ,etoda aceasta 7ind utili"ata de cele
,ai ,ulte dintre siste,e. !n acest ca" ,odelul +% de lucrat al
piesei este sectionat intr-un nu,ar ,are de sectiuni ori"ontale
distantate intre ele cu cateva "eci,i de ,,. .a prelucrare
sectiunile de jos sunt create pri,ele cupa care peste acestea se
adauga succesiv ur,atoarele pana se ajunge la ulti,a sectiune.
C sectiune poate 7 reali"ata strat cu strat sau punct cu punct.
&etoda de reali"are a ,odelului in +% nu necesita ; in prealabil a
,odelului inainte de a rea"li"a partea sa superioare. 2cest 0apt da chiar o ,ai
,are 9e:ibilitate in reali"area ,odelului dar pre"inta ,ari di7cultati in ceea ce
priveste reali"area progra,elor si co,anda acestor siste,e de prelucrare,
toc,ai de aceea procedee care teoretic pot 0olosi ,etoda +% utili"ea"a in
practica ,etoda prin straturi succesive in 2%, aceasta si,pli7ca ,ult progra,ul
necesar al siste,elor de prelucrare precu, si constructia si e:ploatarea acestor
siste,e.
2% P$NTR) F2BR!2R$2 R2P!%2 2 PRCTCT!P)R!.CR.
erinte privind proiectarea +%
*iste,ele FRP e:istente pe piata la ora actuala solicita ca ,odelul
geo,etric de intrare sa 7e lipsit de a,biguitati, aceasta insea,na ca respectivul
,odel trebuie sa corespunda unui singur obiect real. Nu orice ,odel +% este
validat de catre ,asinile FRP in vederea construirii unor ,odele 7"ice corecte
poate avea di0erite tipuri de erori. $l trebuie sa de7neasca 0ara a,biguitati un
obiect per0ect inchis care sa aiba interiorul per0ect deli,itat de e:teriorul sau
$:e,ple de erori care apar 0recvent la ,odelele 2%<
- *partura in 0rontiera
- *upra0ete care 9utura #supra0ete de grosi,e 0(
- Piesa la care interiorul nu este deli,itat 0ata de e:teriorul sau
#nu i,parte spatiul i doua regiuni distincte
%esene;.
&odelele au drept consecinte i,posibilitatea generarii unor contrururi
plane inchise de catre progra,ul de 0eliere ccare cpnduce ,asina FRP. 2cest tip
de erori pot 7 corectate intr-o an u,ita ,asura de catre so0tul ,asinii FRP.
*upra0etele care 9utura au drept consecinta i,posibilitateagenerarii unor
contururi plane inchise in etapa de 0eliere a ,odelului geo,etric ,ult ,ai greu
de indepartat in ,od auto,at
$:e,plu de piesa care nu are deli,itat interiorul sau
Po"a
C piesa de tipul celei ilustrate in 7gura de ,ai sus #torul lui Slein( nu poate 7
0abricata utili"and siste,e FRP pentru ca spatiul in acest ca" nu este i,partit in
doua regiuni distincte #interiorul nu este deli,itat de e:teriorul sau deci nu
repre"inta 0rontiera unui corp +% real(
T!P)R! %$ &C%$.C2R$ =$C&$TR!$ FC.C*!T$ !N &C%$.$ 2% P$NTR)
RP
&odelorul geo,etric este acea co,ponenta a unui progra, 2% care
construieste ,odelul obiectului proiectat in ,e,oria calculatorului. )tili"atorul
unui progra, 2% interactionea"a in ,od preponderent cu ,odelorul geo,etric,
din aceasta cau"a conceptia care sta la ba"a ,odelorului in9uentea"a in ,od
hotarator caracteristicile si per0or,antele unui progra, 2%.
Fir,ele ca0re 0abrica produse relativ si,ple utili"ea"a ,odeloare de tip
*= care de7nesc usor #0ara a,biguitati( produsele prin operatii si,ple de
reuniune, intersectie, di0erenta, etc; a unor pri,itive geo,etrice si,ple
#paralelipiped, cilindru, con, etc..( .
Repre"entarea unui ,odel *= in ,e,oria calculatorului se 0ace sub
0or,a unui arbore binar ale carui noduri sunt pri,itive geo,etrice sau operatii
aplicate unor pri,itive, avantajul 0oarte i,portant al ,odeloarelor *= consta in
0aptul ca ele generea"a intotdeauna ,odele geo,etrice valide. %e"avantajul
acestora consta in li,itarile de repre"entare geo,etrica i,puse de setul relativ,
restrans de pri,itive puse la dispo"itia utili"atorului 7ind ast0el ocolite de catre
utili"atori care trebuie sa proiecte"e obiecte cu supra0ete de 0or,a 0oarte
co,ple:a.
!ndustria auto si cea aeronautica 0oloseste ,odeloare de tipul BR$ unde
sunt largi posibilitatile de ,odelare a supra0etelor co,ple:e.
2cest tip de ,odeloare au posibilitatea de a deschide atat supra0ete
si,ple supra0ete de revolutie sau de roatie, sUepuri de translatie. at si sura0ete
de co,ple:itate ridicata #curpe de tipul Best *pline, PT Be"ier, $tc;( dar e:ista
un risc ,ai ,are ca ,odelul generat sa nu 7e valid.
2parute dupa ,odelarea Brep se depistea"a de catre so0tul ,asini RP in
ti,pul sectionarii cand nu re"ulta contururi per0ect inchise. ade in sarcina
utili"atorului sa inchida per0ect supra0etele care 0or,ea"a i,preuna 0rontiera
corpului.
TR2N*F$R). &C%$.).)! =$C&$TR! .2 &2*!N!.$ RP
Trans0erul ,odelului 2% la ,asinile RP se 0ace prin inter,ediul unei
inter0ete standard sub 0or,a unui 7sier de tip X.stlY care consta intr-o
reapro:i,are a ,odelului cad sub 0or,a unei colectii de 0atete, plane
triunghiulare.
desen
Toate siste,ele 2% per,it e:portul unui ,odel +% sub 0or,a unui 7sier
stl in doua variante. !n cod 2*!! sau in cod binar. ?arianta in cod binar este ,ai
co,pacta 7sierul avand di,ensiunea de apro:i,ativ / ori ,ai ,ica 0ata de
7sierul in cod 2*!!. ?arianta in cod asci are avantajul ca poate 7 citita si
prelucrata cu ajutorul unui 7sier de te:t obisnuita.
Pentru 7ecare triunghi ele,entar #0ateta triunghiulara( in 7sierul stl se
retine o lista a coordonatelor carte"iene :, 8, " ale celor trei var0uri ale 0atetei
#triunghiului( precu, si co,ponentele unui versor nor,al la supra0ata
triunghiului orientat inspre e:teriorul corpului ,odelat. #7gura de ,ai jos(
Progra,e 2% ,oderne #proenginier, solidUorPs, catia( poseda co,en"i
sau ,odule au:iliare care generea"a repre"entarea stl a ,odelului proiectat, de
ase,enea ele pun la dispo"itia utili"atorului diversi para,etrii prin care acesta
poate controla calitatea apro:i,arii ,odelului geo,etric 0or,at din colectia de
0atete triunghiulare.
.a salvarea 7sierului stl pute, seta preci"ia de apro:i,are a ,odelului
virtual 0olosind drept para,etru distanta ,a:i,a de la supra0ata circulara,
#curba( la 0ateta respectiva care o apro:i,ea"a sau 0olosind drept para,etru
raportul dintre aceasta distanta si lungi,ea cor"ii subantinse dupa cu, se poate
observa in cele dou i,agini de ,ai jos.
%esen
T$ONC.C=!! %$ F2BR!2R$ R2P!%2 2 PRCTCT!P)R!.CR #RT6RP(
1. Fabricarea de piese strati7cate 0olosind procedeul .C& #.a,inated
Cbject &anu0acturing(
Procedeul .C& consta in 0abricatia unui ,odel +% plecand de la o
repre"entare 2% #un ,odel solid( prin adaugarea secventiala a sectiunilor.
Procedeul contine + 0a"e distincte <
- Preprocesarea
- onstruirea ,odelului
- Postprocesarea
$chipa,entul este controlat in intreg,e de catre calculator, acest control
include controlul siste,ului laser, a ,ecanis,ului de avans, a rolei incal"itoare, a
te,peraturii, a ,ecanis,ului de deplasare a plat0or,ei de lucru, etc;
Princi&iul 'e lucru
Preprocesarea
*e porneste de la ,odelul +% virtual reali"at in unul din progra,ele
*olidUorPs, atia, etc; , ,odel care este salvat sub 0or,a unui 7sier de tip X .stl
X so0tul ,asinii care se chea,a .C&slice deschide 7sierul .stl si per,ite
e0ectuarea unor operatii de ,anipulare a ,odelului #rotire, translatare, scalare,
etc;( se pot 0abrica deodata pe ,asina ,ai ,ulte piese chiar si di0erite daca
acestea incap in spatiul de lucru al ,asinii. *e alege grosi,ea hartiei #grosi,ea
straturilor de sectionare, respectiv distanta dintre liniile de hasura, apoi se
setea"a para,atri tehnologici de 0abricatie #puterea laserului, vite"a de taiere,
te,peratura rolei, etc;(
*o0tul .C&slice per,ite e0ectuarea unei si,ulari a 0abricatiei cu
ur,atoarele scopuri<
- Pentru a putea evalua ti,pul de 0abricatie si cantitatea de
,aterial consu,at, pentru a putea veri7ca daca sa ales corect
siste,ul de hasura si distanta dintre linii #piesele cu pro7le 7ne si
co,plicate trebuie hasurate cu distanta intre linii ,ai ,ica.
Fabricarea ,odelului 7"ic
Po"a tel;
o,ponentele siste,ului .C&
- *iste,ul laser cu gas C2 i,preuna cu siste,ul de oglin"i si
lentile pentru 0ocali"area 0ascicolului laser.
- *iste,ul de plotare, pentru po"itionarea sistelu,ui in planul :o8,
- Plat0or,a ,etalica ce se deplasea"a pe a:a C"
- *iste,ul de la,inare a straturilor succesiva
- *iste,ul de ali,entare cu ,aterial #hartia(
- *iste,ul de eli,inare a 0u,ului si pra0ului re"ultate in ur,a
procesului de taiere si ardere a hartiei.
Princi&iul 'e 9unctionare < hartia se des0asoara de pe o rola trecand pe
deasupra plat0or,ei 7ind in0asurata ulterior pe o alta rola denu,ita rola deseu
sau rola ,otoare, laserul este de tip C2 avand puterea de 2/ 4 7ind dirijat de
un siste, optic 0or,at din oglin"i si lentile in "ona de lucru se 0ace cu un set de
lentile a9ate intr-un tub ,etalic ce poate 7 deplasat in plan 0olosind un siste, de
po"itionare cu role #sise, de plotare( dupa doua directi : si 8. so0tul ,asinii
.C&slice reali"ea"a sectionarea ,odelului virtual si calculea"a pro7lul de
intersectie din 7ecare strat. ontrolerul ,asinii .C& dirijea"a 0ascicolul lu,ini
laser pentru a taia pro7lul piesei din stratul respectiv si apoi pentru a taia
#hasura( ,aterialul e:cedentar care va 7 indepartat dar care in ti,pul 0abricatiei
ra,ane acolo si constituie suport pentru straturile ur,atoare. %upa scanarea
co,pleta a unui strat plat0or,a ,etalica coboara pe directia a:ei " cu +-- c,
hartia avansea"a dupa care plat0or,a urca dinou, rola pentru lipire e:ecuta o
cursa dubla stg-dr pentru a incal"i si presa noul strat de hartie depus. #hartia are
un ade"iv pe 0ata interioara( *e reia scanarea ur,atorului strat #taierea
pro7lului( si procesul continua in ,od analog pana la ,ateriali"area ulti,ului
strat al piesei de 0abricat.
Post&rocesarea cuprinde totalitatea operatiilor de separare ale piesei de
,aterialul in e:ces precu, si operatiile de 7nisare ale acesteia. Piesa incadrata
intr-un paralelipiped poate 7 indepartata usor dupa detasarea ba"ei pachetului
constituit dintr-un ,aterial de consistenta unui burete dublu ade"iv hasurat,
0acilitand ast0el desprinderea bucatilor de ,aterial in e:ces. &odelul .C& se
poate 7nisa #sle0ui( si in 0unctie de scop se poate de ase,enea vopsi sau lacui.
.acuirea este i,portanta la piesele construite din hartie deoarece hartia este
hidroscopica si absoarbe u,e"eala, ,odelul putandu-se de0or,a sau decalibra.
Erori 'e 9a;ricatie ale siste(ului LO$ (IN PLANUL =>?%
!n procesul .C& 0ascicolul laser ur,ea"a traseul co,andat de pro7lul
,odelului 2% din sectiunea respectiva. *o0tul .C&slice nu cuprinde si o rutina
de co,pensare a ra"ei 0ascicolului laser. %aca ra"a 0ascicolului laser ar 7 teoretic
0, atunci ,odelul 7"ic 0abricat ar 7 identic cu cel teoretic #virtual( in ,od practic
insa ra"a 0ascicolului laser este de circa 0.1 ,, si ast0el apare o subtiere
se,ni7cativa a peretilor piesei ,ai ales acolo unde piesa are si goluri interioare.
2cest tip de erori se pot co,pensa in cadrul so0tului de ,odelare ,odi7cand in
,od corespun"ator ,odelul geo,etric initial tinand cont de trasaturile de 0or,a
interne si e:terne ale piesei de prelucrat.
$rorile pe a:a ", ,asina .C& are un siste, de co,pensare auto,at a
erorilor pe a:a ", cu toate acestea s-a constatat ca ,ajoritatea ,odelelor .C&
0abricate isi ,aresc di,ensiunile pe a:a " #se alungesc( pentru acest lucru se
reco,anda o reducere cu circa 2E a ,odelului virtual ,ai ales in ca"ul cotelor
strict controlate pe a:a ". alungirea ,odelelor se e:plica prin absorbtia de
u,iditate din at,os0era 0eno,en care apare i,ediat dupa ter,inarea procesului
de 0abricatie a siste,ului .C&.
2actori care in@uentea,a &reci,ia 'e 9a;ricatie a (o'elelor LO$
Taierea cu laser a hartiei utili"ate se poate controla utili"and doi
para,etri tehnologici ai siste,ului .C& si anu,e vite"a de taiere si puterea
laserului e:pri,ata in procente din puterea ,a:i,a a siste,ului laser a ,asinii
.C&. %atorita co,ple:itatii procesului de taiere cu laser este di7cil sa *$
*T2B!.$2*2 o curba teoretica ce repre"inta relatia dintre vite"a de taiere a
laserului si puterea utili"ata a acestuia.totusi din punct de vedere e:peri,ental
s-a putut constata ca utili"and aceiasi putere setata a laserului dar lucrand cu
vite"e di0erite, puterea e0ectiva a laserului a 0ost di0erita. .a o vite"a de taiere
,ai ,are puterea e0ectiva a laserului este ,ai ,are, ast0el pentru a 0abrica
,odele precise utili"atorul va trebui ,ai intai sa stabileasca vite"a e0ectiva de
taiere ajustand ,ai apoi in ,od corespun"ator puterea e0ectiva a laserului cu o
valoare ce va 7 introdusa in cadrul so0tului .C&slice in vederea 0abricarii
propriu"ise a piesei.
.ipirea straturilor succesive depinde de vite"a rolei incal"itoare respectiv
de te,peratura acesteia si de presiunea pe care aceasta o e:ercita. %atorita
acestor 0actori ,ultipli care pot in9uenta preci"ia de 0abricatie a ,odelelor .C&
si datorita co,ple:itatii lor este di7cil de calculat un set opti, de para,etrii
care sa 7e universal valabil pentru toate tipurile de piese. 2cesti para,etri vor
trebui ,odi7cati de la ca" la ca" in 0unctie de co,ple:itatea piesei dorite si de
tolerantele de e:ecutie i,puse.
PO!I0ILITATI E UTILIZARE ALE $OELELOR LO$
2plicatiile industriale ale ,odelelor .C& sunt neli,itate acoperind diverse
do,enii de activitate plecand de la industria auto,obilelor respectiv aeronautica
si ter,inand cu do,eniul produselor de larg consu, sau cel al i,planturilor
chirurgicale. &odelele .C& sunt ideale in ,unca de proiectare unde este
i,portanta vi"uali"area produsului, veri7carea 0or,ei geo,etrice, respectiv
0unctionalitatea acestora. %e ase,enea aceste ,odele sunt ideale in industria
constructoare de ,asini la reali"area de prototipuri sau chiar pentru producerea
de piese in seriii ,ici de 0abricatie serviind cu succes ca si ,odele ,aster pentru
0abricarea ,atritelor 9e:ibile atat pentru turnare #turnarea pieselor din plastic in
,atrite de cauciuc siliconic, cat si pentru injectia de ,ateriale plastice #in
,atrite 0abricate prin pulveri"are de ,etal topit(
Posprocesarea-dupa fabricarea pe masina FDM cuprinde totalitatea operatiilor de
separare a suportilor de catre piesa precum si operatiile de finisare ale acesteia.Dupa
finisare piesele pot fi vopsite pt a imbunatatii astfel calitatea suprafetei modelelor realizate
prin FDM.
Aplicatii industrial ale modelelor FDM
Materializarea conceptului nou de proiectare printr-un model fizic poate creste
calitatea comunicarii permitand vizualizarea mult mai buna a prototipului de cat orice
modelare virtual ape calculator.De asemenea materializarea acestui concept permite
fabricantului sa evidentieze inca din stadiul de prototip eventualele trasaturi ale piesei care
ar putea ridica problem dificile de fabricatie.Prototipul realizat astfel prin FDM este in astfel
de situatii foarte util deoarece modificarile realizate in acest stadiu necesita putin timp nefiind
lansate inca in fabricatie matrite metalice sau alte scule costisitoare.
Modelele FDM sunt de asemea ideale pt fabricarea formelor si matritelor pt turnarea
pieselor in serii mici de fabricatie (tot in stadiul de prototip).Ele pot fi folosite cu succes ca si
modele master pt mai multe metode de turnare inclusive turnarea in forme din cauciuc
siliconic,turnarea in nisip sau turnarea in matrite in vederea obtinerii unor prototipuri din
aluminiu.De asemenea modelul FDM poate fi acoperit prin pulverizare de metal topit in
vederea obtinerii unor matrite pt injevctia de material plastice in serii mici de
fabricatie.Materialul plastic utilizat de catre sistemul FDM are stabilitatea si durabilitatea
ceruta unui suport pt acoperiri metalice.
Procedeul de fabricare prin siterizare selective cu laser
Principiul de lucru
Preprocesarea
Fisierul .stl al modelului de fabricat este preluat de catre softul masinii sls uild !etup
si este orientat (rotit,translatat,o"lindit,etc.) mai apoi in planul de lucru al masinii,in
continuare in functie de materialul sub forma de pulbere din care va fi fabricat modelul fizic
(material plastic,ceramic,metali,etc) se vor aplica parametrii te#nolo"ici corespunzatori
(puterea laserului,temperature din incinta de lucru,viteza de scanare a laserului,"rosimea
stratului de material depus,etc),respective factorii de scalare necesari in vederea
compensarii contractiilor din procesul de sinterizare propriu-zis.
Pot fi prelucrate mai multe piese simultan "abaritul ma$im al pieselor trebuie sa se
incadreze in dimensiunile unui cilindru cu dimensiunea de %&'$('' mm.
Fabricarea modelului fizic
Componentele sistemului SLS
)-sistemul laser
%-lentila de focalizare
*-o"linzi pt dirijarea fascicolului laser
(-sistem de alimentare cu pulbere (rola de depunere)
&-container de lucru
+-platforma de lucru
,-pulbere suport
--piesa fabricate
!istemul laser utilizat este de tip ./% de putere relative mica circa &'-)'' 0,masina
!1! are un sistem optic care este compus din o"linzi de dirijare si lentile de focalizare a
fascicolului emis de catre sistemul laser.Piesa se construieste pe platforma care se
deplaseaza pe directia a$ei 2 controlat numeric in interiorul cilindrului de lucru al masinii
!1!.3nafara acestui cilindru masina !1! mai dispune de doi cilindrii pt alimentarea cu
material,fabricatia piesei se realizeaza prin sinterizarea (scanarea punct cu punct) straturilor
successive.Dupa fabricarea unui strat platforma de lucru coboara cu ',) mm ("rosimea unui
strat) sistemulde alimentare cu pulbere depune un nou strat de pulbere peste cilindrul de
lucru si procesul se repeat analo" pana la ultimul strat al piesei fabricate.Pulberea ramasa
nesolidificata constituie suporti pt starturile superioare ale piesei fabricate.Ea va fi inlaturala
ulterior in timpul curatarii piesei (post-procesarii) fiind reutilazata in proportie de circa -'-4'
5.
6ipurile de material folosite in procesul de sinterizare selective cu laser sunt multiple
de la pulberi din materiale plastice pana la pulberi metalice sau c#iar pulberi din material
ceramic pe baza de cuart sau de zirconiu.
Fabricarea prin !1! a pieselor din material plastic e complete pe masina !1!,la
piesele metalice are loc doar o sinterizare partiala pe masina !1! si anume are loc o
polimerizare a liantului care inconjoara "arnulele din material metalic.Pulberile metalice
utilizate sunt peliculizate (acoperite cu un strat subtire de polimer).Dupa fabricarea pe
masina !1! piesa metalica se "aseste intr-o stare intermediara (piesa cruda sau piesa
verde),este fra"ile si astfel este necesara in mod obli"atoriu o etapa de post-procesare in
cuptor care se afce cu doua scopuri si anume 7
-pt completarea sinterizarii respective 8
- pt infiltrarea cu material pe baza de cupru (bronz),sau rasini pt reducerea porozitatii8
6emperaturile de sinterizare si infiltrare depind de tipul pulberii metalice si de
destinatia finala a piesei.1a sinterizarea pulberilor metalice pe masina de sinterizare puterea
laserului este mult mai mare (circa %&-&' 0) fata de cei cativa 0 ((-+) cati sunt necesari la
sinterizarea pulberilor din material plastic.
!interizarea pulberilor ceramice este precise si are ca scop fabricarea formelor
ceramic pt turnarea sub vid a formelor ceramice..ontinutul de liant (pelicula de rasina ce
inconjoara "ranula de nisip) reprezinta un procent mic din masa piesei (circa &5) de aceea
precizia rezultata este buna in sensul in care distorsiunile piesei sunt in acest caz sub )5.
!e utilizeaza frecvent la turnarea de precizie a aluminiului,ma"neziului,fontei,etc.
Postprocesarea pieselor metalice fabricate prin SLS
Pulberile metalice folosite in cadrul procesului !1! folosesc drept liant o rasina
epo$idica dupa realizarea pe masina a modelului rezultatul asa-numita piesa verde sau
piesa cruda.9ranulele metalice sunt le"ate intre ele prin intermediul rasinii epo$idice
polimerizate in decursul procesului !1!.Pt ca piesa sa fie in intre"ime metalica dupa
prelucrarea pe masina aceasta trebuie intodusa intr-un cuptor unde se continua sinterizarea
efectiva a piesei rezultand astfel piesa metalica propriu-zisa..uptorul se incalzeste prin
intermediul unor rezistente electrice si a unor termocuple pana la o temperature de
apro$imativ )','-))''
'
..
Practic pe parcursul post-procesarii in cuptorul pt completarea sinterizarii modelele
trec prin urmatoarele etape7
-are loc mai intai topirea liantului:polimerul este ars la o temperature cuprinsa intre (&'-
+&'
'
.
-incepe etapa de post-sinterizare propriu-zisa:pe parcursul cresterii temperaturii pana la
apro$imativ ,''
'
. pulberea metalica ramasa dupa arderea polimerului incepe sa fie
infiltrate.
-are loc infiltrarea bronzului:pe parcusul infiltratiei care are loc sub efectul capilaritatii piesei
cuptorul este incalzit intre limetele )','-))''
'
.,la un pounct bine stabilit si este mentinut
timp de *-& ore la aceasta temperature in functie de "reutatea pieselor care trebuie sa fie
port-sinterizate
-etapa de racire:dup ace ciclul de ardere in cuptor este complet modelele sunt lasate sa se
raceasca in mod natural.
Etapa de post-procesare in cuptorul de sinterizat se desfasoara intr-un mediu de
lucru inert (azot) in vederea protjarii modelelor impotriva o$idarilor c ear putea aparea in
timpul procesului de infiltrare cu bronz in cuptor.
Modelele metalice fabricate prin !1! sunt cantarite atat inaintea cat si dupa etapa de
post-procesare in cuptor in vederea stabilirii eficientei infiltratiei,eficienta care se calculeaza
cu ajutorul relatiei7 9reutatea piesei verzi;9reutatea piesei infiltrate $ ).,%.
.antitatea de bronz necesara pt infiltrare este de '.,% (,%5) din "reutate piesei
verzi.Pt a avea o infiltrare reusita eficienta infiltratiei trebuie sa fie de minim 4&5.
Aplicatiile !1!
.a si in cazurile prezentate deja (1/M si FDM) prototipurile realizate din pulberi din
plastic prin !1! permit atat materializarea unor idei sau concept noi de proiectare cat si
vizualizarea,verificarea sau corectarea modelului aflat inca in stadiul de prototip.De
asemenea modelele fabricate prin !1! din material plastic pot servi cu succes ca si modele
master pt fabricarea unor matrite pt injectat sau turnat material plastice in serii mici de
fabricatie.
Posibilitatea utilizarii pulberii metalice in procesul de fabricatie !1! permite de
asemea materializarea rapida a unor forme ceramie comple$e pt turnarea pieselor din
material nemetalice (aluminiu,bronz sau fonta),"rosimea minima de perete realizabila din
material ceramic prin !1! este de circa ),&-% mm.
<u in ultimul rand posibilitatea utilizarii pulberii metalice in procesul de fabricatie !1!
permite materializarea uneia dintre cele mai importante aplicatii ale !1! si anume productia
de elemente active de matrita pt injectat materiale plastic.!interizarea selective cu laser si
infiltrarea elementelor active de matrita in cuptor dureaza )-% zile in functie de marimea
acestora.
Precizia constructive a planelor de separatie este suficient de buna pt a fi necesara
ulterior doar cel mult o operatie de finisare manuala.Elementele active de matrita fabricate
din pulberi metalice prin !1! au o durabilitate medie,utilizand astfel de elemente de matrita
pot fi injectate piese din material plastic in serii de pana la &'''' de bucati.
Fabricatia prin stereolitografie (SLA)
!1A a fost primul procedeu de fabriacre rapide a prototipurilor conceput in jurul anului
)4-% si devenit commercial in jurul anului )44'.!1A este unul dintre cele mai precise
procedee de fabricatie =P cunoscute,dar materialele utilizate sunt scumpe si uneori
fabricatia unei piese dureaza mult timp.
Materialele din care sun fabricate modelele =P sunt rasinile de doua tipuri7-epo$idice
-acrilice
Fabricarea unei piese prin !1A incepe prin construirea unui model virtual a piesei
care va fi fabricate intr-unul di sistemele .AD uzuale cunoscute (Pro in"enier).Modelul
virtual este salvat sun forma unui fisier .!6l fiind transferat ulterior la softul de control al
masinii care realizeaza atat sectionarea cu plane ec#idistante a modelelor (felierea) cat si
"enerarea traseelor ce trebuie parcurse de catre sistemul laser pt solidificarea piesei oin
fiecare strat.
Metode de prelucrare prin SLA
Fi" ) pt e$amen
3n fi"ura ) sunt prezentate diferite forme de stereolito"rafiere care sunt punct cu punct si
strat cu strat,in prima variant (fi" )a) softul masinii !1A comnda % o"linzi care proiecteaza
fiecare cate un fascicul laser pe suprafata rasinii din cuva,sistemul laser poate fi cu dio$id de
carbon sau cu #eliu cadmiu..ele % fascicule laser de putere mica (circa %' 0) au lun"imi de
unda diferite si sunt proiecate astfel incat sa se intersescteze intr-un punct pe suprafata
lic#idului punct care se solidifica.
3n fi"ura )b este reprezentata o alta variant de prelucrare prin !1A variant in care
baza cuvei in care se afla rasina lic#ida este reprezentata de o sticla plana prin care se face
e$punerea rasinii la fascicolul laser de jos in sus.!istemul de scanare se afla in partea
inferioara a masinii si procesul de stereolito"rafiere se desfasoara in mod similar rasturnat
fata de variant prezentata in fi"ura )a.
3n fi"ura c este prezentata o alta variant de stereolito"rafiere ce difera de varianta din
fi"ura )a prin faptul ca in locul unui fascicul laser focalizat punctiform avem o sursa continua
de lumina intre suprafata rasinii lic#ide si sursa de lumina sunt necesare sabloane
corespunzatoare sectiunii piesei din fiecare strat.Avantajul acestei variante consta in timpul
scurt de solidificare a unui strat.Dezavantajul major consta insa in numarul mare de
sabloane care sunt necesare pt solidificarea fiecarui strat al piesei.
3n fi"ura )d prezinta o variant imbunatatita a celei prezentate anterior in fi"ura )c
imbunatatirea constand in automatizarea "enerarii sabloanelor necesare pentru
materializarea fiecarui strat al piesei de fabricat.
Stereolitografierea punct cu punct
.ele mai multe sisteme !1A folosesc pt materializarea unei piese metoda de
stereolito"rafiere cu punct.>n punct solidificat in spatial de catre laser se numeste ?/@E1
care este in fapt un pi$el tridimensional.
3n !1A un vo$el are de re"ula dimensiuni de '.%$'.%$'.% mm (este un element de
volum vezi fi" a),in fi"ura b se prezinta modul de parcur"ere al unui contur in planul @/A de
catre fascicolul laser.!e observa ca dupa parcur"erea conturului e$terior se realizaeaza o
#asura pt a conferii ri"iditate profilului solidificat.
!e observa de asemenea suprapunerea straturilor de vo$eli pe a$a z fi"ura c care se
face printr-o intrepatrundere a vo$elilor din stratul current cu cei din stratul anterior
respective urmator,acest lucru este posibil re"land puterea laserului astfel incat acesta sa
poate solidifica un vo$el de inaltime mai mare decat "rosimea unui strat.
?o$elii au dimensiuni de ',% mm in volum dar "rosimea unui strat este in realitate de
apro$imativ de ',)%& mm.
Sectionarea
Sectionarea si scanarea straturilor la metoda SLA.post-procesarea pieselor
fabricate prin SLA
Pentru reducerea timpului de solidificare doar straturile e$terioare (inferior superior si
laterale) se scaneaza intr-o prima faza dupa modelul sectiunii inne"rite din fi"ura de mai
sus.Acest lucru este necesar pt a nu permite rasinii sa cu"a afara.!traturile intermediare
sunt scanate doar partial dupa modelul prezentat in a *-a ima"oine din fi"ura de mai sus
practice in acest caz laserul scaneaza doar conturul e$terior si interior al unei
sectiuni,interiorul sectiunii fiind suplimentar #asurat cu o densitate de linii suficient de mare
care sa confere piesei ri"iditatea necesara.!olidificarea inte"rala a rasinii ramase intre
#asuri se realizeaza intr-o etapa suplimentara de post-procesare obli"atoriu
necasara.Distanta dintre liniile de #asura va determina procentul din volumul piesei care va
ramane in stare lic#ida.3n !1A se realizeaza cu precadere modele din doua tipuri de rasini
epo$idica si respective acrilica.
1a rasinile acrilice avantajul principal consta in faptul ca timpul de fabricare este mai
scurt,distanta dintre liniile de #asura este mai mare,astfel incat doar circa ('5 din masa
piesei va fi solidificata pe masina.Post-procesarea consta in spalarea piesei cu apa sau cu
solvent,uscarea ei cu aer comprimat si introducerea acestea intr-un cuptor cu raze ultra-
violete circa *' de minute pt completarea polimerizarii in toata masa piesei.
Dezavantajul pieselor fabricate din rasini acrilice consta in pericolul aparitiei unor
distorsiuni spatiale (deformatii spatiale) in timpul post-procesarii adica a mentinerii piesei in
uptorul cu raze ultra-violete.=asinile epo$idice se folosesc la piese comple$e cu pereti subtiri
ce necesita precizie ridicata,ele au un pericol mai redus de deformatii spatiale dar timpul de
fabricare pe masina este apro$imativ dublu de cat cele fabricate din rasini acrilice deoarece
circa -'5 din masa piesei fabricate se solidifica pe masina !1A in acest caz.
Fabricarea sabloanelor se face in ciclul A,,.,D,E, utilizand o substanta foto-
sensibila care dupa developare si utilizare se ster"e pt reutilizarea sticlei
respective,astfelutilizand o sursa continua de lumina in fata careia se interpune un sablon
care este opac si are fante transparente doar in zonele corespunzatoare profilului piesei se
solidifica deodata un intre" strat nefiind necesara scanarea punct cu punct a rasinii.!e
utilizeaza sabloane virtuale realizate intr-un sBstem .AD .AM special de pre"atire si
sectionare (etapa A) care sunt incarcate sub forma unei substante foto-sensibile pt fiecare
strat al piesei substanta depusa pe o sticla plana (etapa ),peste care se proiecteaza
ima"inea corespunatoare a stratului respective,fi$area ima"iniii se face prin developare
(etapa .).Dupa utilizarea sablonului pt verificarea sablonului respectiv sticla este stearsa in
vederea reutilizarii ei pt materializarea urmatorului sablon al piesei (E).
Al %-lea ciclu (ciclu de depunere de material) se compune din + etape
principale7
) !e depune un strat de rasina
% Are loc e$punerea acestuia in fata sursei de lumina prin intermediului sablonului
corespunzator
* !e absoarbe rasina ramasa nesolidificata
( Are loc depunerea de ceara lic#ida ce va constitui suport pt stratul urmator
& !e raceste ceara cu apa utilizand o placa metalica prin care trece lic#id de racire
+ !e e$cuta o operatie de frezare,de aplatisare in vederea inlaturarii asperitatilor cauzate de
ridicarea placii in etapa de racire.
>rmeaza depunerea unui nou strat de rasina si procesul se repeta in mod analo"
pana la ultimul strat al piesei fabricate.
Avantajele si dezavantajele pieselor fabricate prin SLA cubital
Avantajul metodei cubital fata de !1A punct cu punct consta in viteza mare de
fabricatie a modelelor,de asemenea datorita faptului ca intrea"a sectiune este solidificata pe
masina nu mai este necesara operatia suplimentara de post-procesare in cuptorul cu radiatii
ultraviolet,modelele fabricate prin acest procedeu fiind mult mai precise din punct de vedere
dimensional si mai ales a preciziei de forma si pozitie pentru ca nu mai apar acele deformatii
spatiale ce insotesc procesul de solidificare suplimentara in cuptor in cazul metodei !1A
punct cu punct.
Deavantajul metodei consta insa in faptul ca sistemele de solidificare strat cu strat
sunt mult mai comple$e si mai scumpe comparative cu sistemele de fabricatie !1A punct cu
punct.
Parametrii tenologici ai SLA
!unt7
-"rosimea strtului:care trebuie corelata cu puterea laserului
-metoda de deplasare a laserului:prin care te#nolo"ul functie de comple$itatea piesei
descrie conturul piesei,#asurile interioare,respective te#nica de deplasare a laserului astfel
incat sa asi"ure suprapolimerizarea pt aderarea stratului current la cel anterior solidificat
-distanta dintre liniile de #asura interioara in vederea compensarii deformatiilor care ar putea
aparea in etapa de post-procesare in cuptor
-polimerizarea complete necesara la straturile inferioare si superioare ale piesei,functie de
forma piesei va fi aleasa o "rosime mai mica sau mai mare a straturilor care sa-i mentina
stabilitatea pe tot parcursul prelucrarii.
/rientarea piesei pe masa masinii !1A se face astfel incat suprafetele functionale la
care se impun ru"ozitati mici sa fie preferabil orientate in planul orizontal sau vertical pentru
a nu fi afectate din cauza fenomenului inevitabil de efect de scara care este ma$im la
suprafetele inclinate la (&
'
.
Aplicatiile pieselor fabricate prin !1A
Modelele fabricate prin !1A pot fi folosite intr-o lar"a varietate de aplicatii de la
vizualizarea unui model si folosirea acestuia,pentru diferite teste de asamblare sau
functionare pana la realizarea de modele master pentru pre"atirea fabricatiei (modele pentru
turnare,electrozi pt electroeroziune),sau c#iar modele ptrealizarea unor implanturi
ortopedice.
$eto'e 'e &relucrare &rin stereolitogra-ere !LA
!n 7gura 1 sunt pre"entate di0erite 0or,e de stereolitogra7ere cunoscute
#sereolitogra7erea punct cu punct si sereolitogra7erea strat cu strat(.
!n pri,a varinta #7g 1a( so0tul ,asini *.2 co,anda doua oglin"i care
proiectea"a 7ecare cate un 0ascicul laser pe supra0ata rasinii din cuva, siste,ul
laser poate 7 cu C2 sau cu heli-cad,iu. ele doua 0ascicole de putere ,ica
#circa 204( au lungi,i de unde di0erite si sunt proiectate ast0el incat sa se
intersecte"e intr-un punct pe supra0ata lichidului, punct care se solidi7ca.
!n 7gura 1b este repre"entata ata varianta de prelucrare prin *.2, varianta
in care ba"a cuvei in care se a9a rasina lichida este repre"entata de o sticla
plana prin care se 0ace e:punerea rasinii la 0ascicolul laser de jos in sus. *iste,ul
de scanare se a9a in partea in0erioara a ,asinii si procesul de stereolitogra7ere
se des0asoara in ,od si,ilar #rasturnat( 0ata de varianta pre"entata in 7gura 1a.
!n 7gura 1c este pre"entata o alta varianta de stereolitogra7ere ce di0era
de varianta din 7gura 1a prin 0aptul ca in locul unui 0ascicul laser 0ocali"at
puncti0or, ave, o sursa de lu,ina, intre supra0ata rasinii lichide si sursa de
lu,ina sunt necesare sabloane corespun"atoare sectiunii piesei din 7ecare strat.
2vantajul acestei variante consta in ti,pul scurt de solidi7care a unui strat.
%e"avantajul ,ajor consta insa in nu,arul ,are de sabloane care sunt necesare
pentru solidi7carea 7ecarui strat al piesei.
!n 7gura 1d pre"inta o varianta i,bunatatita a celei pre"entate anterior in
7gura 1c, i,bunatatirea constand in auto,ati"area generarii sabloanelor
necesare pentru ,ateriali"area 7ecarui strat al piesei de 0abricat.
!TEREOLITO#RA2IEREA PUNCT CU PUNCT.
ele ,ai ,ulte siste,e
@.1. Turnarea sub vid
Turnarea sub vid este o ,etoda rapida de pregatire a 0abricatiei a pieselor
de ,aterial plastic de 0or,a co,ple:a utila la seriile ,ici de +0-/0 de bucati
Proprietatile ,ecanice ale pieselor de plastic 0abricate prin turnare sub vid
sunt co,parabile cu cele ale pieselor 0abricate prin injectie de ,atreiale plastice.
*pre deosebire de ,etodele RP de 0abricatie toate ,etodele de 0abricatie
a sculelor 9e:ibile #rapid tooling - RT ( au nevoie de un ,odel ,aster 0abricat
prin RP.
%upa 7nissarea si veri7carea ,odelului RP utili"at ca ,aster in general
tehnologia de 0abricare sub vid se derulea"a in doua etape si anu,e <
1. Fabricarea ,atritelor din cauciuc siliconic #Fig 2.1 la 2.10(
Pentru 0abricarea ,atritelor din cauciuc siliconic se parcurg ur,atoarele
etape de lucru<
a. *e veri7ca si se curatat ,odelul ,aster #7g 2.1(
b. *e acopera supra0ata acestuia cu o substanta ce previne lipirea
siliconului #agent de de,ulare( 7g 2.2
c. *e stabileste planul de separatie al celor doua se,i,atrite,
,ateriali"at prin lipirea de banda ade"iva pe peri,etrul e:terior al
,odelului ,aster #7g 2.+(
d. *e ,archea"a conturul e:terior cu un ,arPer de culoare inchisa al
planului de separatie pentru a 7 vi"ibil ulterior prin blocul siliconic in
vederea taierii planului de separatie. #7g 2.-(
e. *e con0ectionea"a o cutie in care se suspenda ,odelil ,aster
atasanduise totodata o tijaverticala ce va tine locul palniei de turnare,
inlaturata ulterior dupa turnarea cauciucului siliconic si solidi7carea
acestuia #7g 2./(
0. *e adauga sar,e verticale pe peri,etrul e:terior al ,odelului ,aster,
acestea vor produce in ,atrita superioara gauri necesare pentru
evacuarea aerului din cavitate in ti,pul turnarii pieselor. #7g 2.1(
g. *e reali"ea"aa,estecul siliconic si dega"ei7carea pri,ara intr-o incinta
vidata.
h. *e toarna a,estecul siliconic in cutia de 0or,are #7g. 2.3(
i. 2re loc o etapa de dega"ei7care secundara #7g 2.@(
j. Blocul de cauciuc siliconic se solidi7ca prin poli,eri"are ter,ala la o
te,peratura de 30-@0
o
in cuptor ti,p de --1 ore.
P. %upa poli,eli"are blocul de cauciuc siliconic este scos din cutia de
0or,are si printr-o operatie ,anuala se taie planul de separatie dintre
cele doua se,i,atrite #7g 2.M(
l. &odelul ,aster si banda ade"iva sunt evacuate dintre cele doua
se,i,atrite care sunt curatate si acoperite in vederea turnarii sub vid
a pieselor dorite. #7g 2.10(
2. Turnarea sub vid a pieselor din ,ateriale plastice 0olosind ,atritele din
cauciuc siliconic. #7g 2.11 la 2.1@(
&aterialele 0olosite la turnarea sub vid a pieselor in ,atrite din cauciuc
siliconic sunt rasini lichide la te,peratura a,bianta care se solidi7ca prin
poli,eri"are ter,ala.
Turnarea unei piese din plastic in ,atrite din cauciuc siliconic consta in
parcurgerea ur,atoarelor etape<
a. *e 7:ea"a se,i,atritele si ,ontea"a palnia de turnare #7g 2.11(
b. *unt cantarite cantitatile necesare ale co,ponentilor 2 si Bdin care se
co,pune rasina care se utili"ea"a la turnare #7g 2.12(
c. 2ceste cantitati sunt plasate in canile 2 si B in ca,era de vid a ,asinii
#7g 2.1+(
d. 2re loc progra,area a,estecarea si turnarea celor doi co,ponenti in
,atrite #7g 2.1-(, pot 7 progra,ati ur,atorii para,etrii < ti,pul de
turnare si a,estecare a co,ponentilor, ti,pul de turnare a
a,estecului in cavitate, ,odul de reali"are al vidului #controlul
presiunii( si ti,pul de eliberare al vidulu. Turnarea are loc prin palnia de
turnare in ,atrite pana se observa ca rasina iese prin toate canalele de
aerisire.
e. %upa incheierea procesului de turnare pachetul de ,atrite i,preua cu
piesa este introdus in cuptorul de poli,eri"are incal"it la o te,p -0-/0
o
ti,p de 20-+0 ,in pentru solidi7carea piesei turnate #7g 2.1/(
0. %upa poli,eri"are piesa este e:trasa si este curatata #te taie palnia de
tur,are, tijele din plastic datorate gaurilor de aerisire si eventualele
bavuri #7g 2.11-2.13(
g. %upa 7nisarea 7nala se veri7ca preci"ia piesei obtinute prin turnare sub
vid #7g. 2.1@(
Conclu,ie< pot 7 turnate de la +0-/0 de buvcati piese din ,ateriual
plastic, chiar si piese cu subtaieri 0ara a 7 necesare ,ie"uri supli,entare. Pentru
a creste durabilitatea acestor ,atrite pot 7 preva"ute insertii ,etalice in
anu,ite "one acolo unde con7guratia piesei o cere, acestea sunt 7:ate in
se,i,atrita in0erioara si vor 7 inglobate #7:ate( dupa turnare in piesa. Procesul
de turnare sub vin a pieselor din plastic este utili"at pe scara larga la de"voltarea
de piese noi atat in industria constructoare de ,asinii cat si in alte ra,uri ale
industriei #industria de 0abricatie a produselor eelectrocasnice, etc;
@.2. Fabricarea rapida a ,atritelor prin pulveri"are de ,etal topit #&etal
*pta8ng(
2cest tip de ,atrite se 0olosesc la 0abricarea pieselor co,ple:e din plastic
in serii ,ici de 0abricatie de +00-1000 bucati. $chipa,entul utili"at #pistol de
pulveri"are( reali"ea"a topirea ,etalului sub 0or,a de sar,a de cositor sau
plu,b prin arc electric, pistolul de pulveri"at este racordat la reteaua de aer
co,pri,at reali"ant ato,i"area ,etalului topit si pulveri"area acestuia peste
supra0ata ,odelului ,aster RP.
&odelul ,aster RP trebuie ,entinut la o te,peratura cat ,ai sca"uta
posibila in ti,pul pulveri"arii pentru a nu 7 depasita re"istenta ter,ica a
acestuia a0ectand in acest 0el preci"ia ,atritei care va 7 obtinuta.
Pentru reali"area propriu"isa a ,atritei spatele crustei ,etalice obtinute
se u,ple cu un a,estec pe ba"a de rasini epo:idice si granule din alu,iniu,
conductivitatea ter,ica a ,atritei reali"ate prin ,etal topit este si,ilara cu a
,atritelor din alu,iniu 0abricate in ,od clasic prin aschiere. Totusi 0ortele de
strangere necesare inchiderii ,atritei precu, si presiunile utili"ate la injectie da
,ateriale plastice sunt ,ult ,ai reduse decat cele utili"ate in ca"ul ,atritelor
din alu,iniu 0abricate in ,od clasic prin aschiere. &etoda de pulveri"are de
,etal topit este 0olosita insa cu succes in ca"ul seriilor ,ici de 0abricatie in 0a"a
de concepere6validare a prototipurilor 7ind o alternativa viabila procedeelor de
0abricare rapida a prototipurilor ,ai costisitoare in ca"ul in care sunt necesare un
nu,ar ,ai ,are de ,odele de pana la 1000 de buc. %e ase,enea acest tip de
,atrite sunt ideale in ca"ul in care pe langa vi"uali"area ,odelului sunt necesare
teste 0unctionale rapide si cu costuri reduse ale prototipurilor care trebuie
0abricate dintr-o ga,a de ,ateriale neprelucrabile prin ,etodele de 0abricare
rapida a prototipurilor cunoscute.
Eta&ele 'e 9a;ricare ale (atritelor &rin &ulveri,are 'e (etal to&it.
Po"a din tel;.
Fabricarea ,atritelor prin pulveri"are de ,etal topit este relativ si,pla si
presupune parcurgerea ur,atoarelor etape #F!=)R!.$ %$ &2! *)*(
1. Fi:area ,odelului ,aster pe o placa si stabilirea planului de separatie
care se ,ateriali"ea"a cu plastelina, ipsos, etc;
2. 2coperirea cu un strat subtire de spra8 siliconic
+. Pulveri"area ,etalului topit in straturi succesive pana la obtinerea unei
cruste de grosi,e 0./-1 ,,, intr-o singura sesiune de lucru in vederea
evitarii riscului e:0olierii straturilor
-. on0ectionarea unei cutii in care se toarna un a,estec de rasini cu
granule de alu,iniu
/. *olidi7carea prin poli,eri"are ter,ala a ,atritei
1. $:tragerea ,odelului ,aster si curatarea cavitatii obtinute
3. Cperatiile de la 1 la 1 se repeta si,ilar pentru cea de-a doua
se,i,atrita.
!n vederea cresterii durabilitatii ,atritelor si aici ca si in ca"ul ,atritelor
din cauciuc siliconic pot 7 preva"ute insertii ,etalice in anu,ite "one, acolo
unde con7guratia piesei o cere.
Tehnologia de 0abricare a ,atritelor prin pulveri"are de ,etal topit per,ite
de ase,enea inglobarea in ,atrite a unor conducte din cupru pentru circularea
lichidului de racire a ,atritelor.
@.+ turnarea cu ,odele usor 0u"ibile.
*e 0oloseste pentru 0abricarea rapida a pieselor ne,etalice turnate in serii
,ici de 0abricatie.
$tapele principale ale turnarii cu ,odele usor 0u"ibile constau in <
1. Fabricarea ,odelului ,aster printrunul din procedeele RP cunoscute #.C&,
F%&, *.*, *.2, etc;(
2. Fabricarea unor ,atrite din cauciuc siliconic prin turnarea sub vid #7g +.1(
+. Turnarea sub vid a ,odelelor ,aster din ceara, 0olosind se,i,atritele
0abricate prin turnare sub vid #observatie< vor 7 turnate atatea bucati de
,odele ,aster din ceara cate piese ,etalice dori,. #7g +.2(
-. 2ranjarea ,odelelor din ceara si a retelei de turnare #inciorchinarea( #7g
+.+ si +.-(
/. Turnarea sub vid a pastei cera,ice in oala de 0or,are pentru a inconjura
cu 7delitate ,odelele ,aster si reteaua de turnare propriu"isa #7g +./ si
+.1(
1. )scarea in cuptor, etapa in care are loc si,ultan atat topirea ,odelelor
din ceara si a retelei de turnare cat si intarirea 0or,ei cera,ice. #+.3-+.@(
3. 2,plasarea ,etalului in cuptorul electric cu inductie al ,asinii de turnare
sub vid si progra,area acestuia #sunt progra,ate atat te,peratura de
topire a ,aterialului 1100
o
la bron", 300
o
alu,iniu, cat si ti,pul
necesar pentru turnare in 0unctie de ,asa pieselor turnate #7g +.M si +.10(
@. Turnarea sub vid a ,etalului, se aplica ,etalului topit care se toarna o
suprapresiune in 7nalul etapei propriu"isa de rutnare in vederea u,plerii
corecte a 0or,ei cera,ice
M. $:tragerea pieselor ,etalice turnate prin spalarea cu jet de apa sub
presiune a 0or,elor cera,ice utili"ate #7g +.11-+.12(
10.Taierea retelelor ,etalice de legatura dintre ,odelele turnate si alte
operatii supli,etare de 7nisare #sablarea( 7g +.1+ si +.1-
=rosi,ea obtinuta a ,odelelor ,etalice turnate sub vid se apropie de cea
obtinuta la turnarea clasica sub presiune in ,atrite incise 7ind netsuperioara
turnarii clasice in nisip.
2vantajul turnarii de ,ateriale usor 0u"ibile in varianta neconventionale in vid
0ata de varianta turnarii cu ,odele usor 0u"ibile i varianta clasica consta in
preci"ia superioara a Podelelor turnate, pretul de cost ,ai ,ic al tehnologiei
respectiv ti,pul ,ai scurt de 0abricatie care re"ulta in varianta neconventionala.
%e ase,enea varianta neconventionala asigura eli,inarea de"avantajului
,ajor al turnarii cu ,odele usor 0u"ibile in varianta clasica care consta in 0aprul
ca turnarea gravitationala libera in coji nu asigura u,plerea corecta a cavitatilor.
.a turnarea cu ,odele usor 0u"ibile in varianta neconventionala inclu"iv 0or,area
cojilor dintr-o pasta cera,ica se 0ace prin turnare sub vid, la aceasta ,etoda
neconventionala e drept ca pentru obtinerea 7ecarei piese ,etalice se pierde
atat ,odelul ,aster din ceara utili"at cat si coasa cera,ica respectiva din acest
punct de vedere ,etoda pre"entand un de"avantaj dar costurile totale ale
turnarii ,etalelor pentru serii ,ici de 0abricatie in aceasta varanta sunt
inco,parabil ,ai ,ici 0ata de oricare din variantele clasice de turnare.