Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
SUB ZODIA CARTII ... - CU PAMFIL SEICARU IN EXIL - AUTOR: OVIDIU VUIA

SUB ZODIA CARTII ... - CU PAMFIL SEICARU IN EXIL - AUTOR: OVIDIU VUIA

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 291|Likes:
Published by Rita Vuia
Vol. II, Corespondenta Ovidiu Vuia - Pamfil Seicaru - Urmeaza srisoarea 37-43
Mai multe in www.Ovidiu-Vuia.de
Vol. II, Corespondenta Ovidiu Vuia - Pamfil Seicaru - Urmeaza srisoarea 37-43
Mai multe in www.Ovidiu-Vuia.de

More info:

Published by: Rita Vuia on Mar 28, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2014

pdf

text

original

 
Scrisoarea (37) din 17 Septembrie 1979 de laPamfil Şeicaru
Dragul meu nu crede că te-am dat uitării nici că amdevenit lenes, cauza este o lucrare: o breşă în cortinade fer-Vizita Papei Ion Paul II în Polonia. Am citittoate reportajele apărute reviste şi în cele două ziareLe Monde şi Le Figaro: m'au fascinat înlesnindu-misă intuiesc sensul istorik, viraj al politiciiinternaţionale. Mă grăbesc să temin în cea mai mare parte vizita Papei la Naţiunile Unite şi în StateleUnite. Într'un climat ateu şeful Bisericii Romano-Catolice are tăria credinţei să opună ipocrizieidiplomaţiei, care din laşitate devine compliceledominaţiei Rusiei Sovietice, puterea spirituală areligiei creştine. În Mexic şi apoi în Polonia el amobilizat masele în numele lui Christ. UimireaOccidentului desfigurat de marxisto-leninism esteevidentă. Sunt conştient că încercarea mea estetemerară de a da sensul adânc al acţiunii acestui Papăcare vine din spaţiul dominat de ateismul marxisto-leninist. Fireşte că este greu pentru mine un laic săredau politica Vaticanului de la Leon al XIII-lea IonPaul II în continuitatea unei afirmări a problemelor sociale promovate de procesul accelerat alindustrializării. Încerc un sentiment de vagă îndoialăcă n'aş putea să realizez legătura între ateism şidictaturile partidului unic cu totalul dispreţ de om.
 
Cutremurătoarea fază a istoriei începută în Octombrie1917 de Lenin a cărei capacitate de ură nimicitoarenu se bănuieşte în fioroasele ei dimensiuni. Daca aida o fugă pâna la Dachau ţi-aş da să citeşti ce s'adactilografiat. Mi-ar fi de mare preţ observaţiile pecare le-ai face. Şi poate s'ar fi prelungit tăcerea meacu neplăcutul risc de a fi greşit înterpretată, dacă n'aşfi primit Carpaţii şi nu aş fi fost cucerit de minunatulimn al Italiei văzută prin pictorii Renaşterii. Nu esteimpresionanta cunoaştere a tot ce a dat geniul italianîn artă, care ar fi legitima mândrie a unui profesor deistoria picturii, cât este acea fină cunoaştere aspecificului culorii fiecărui pictor. O sensibilitate de poet în faţa a ceea ce nu se mai poate realiza. Suntemla excrocheria zisei arte abstracte promovată demuzeul Guggenheim. Nu ştii desigur că Al.Busuioceanu şi-a trecut teza de doctorat cu un studiuasupra lui Cimabue, maestrul lui Giotto. Adesea laMadrid îmi evoca diverşi pictori ai renaşterii, dar nuavea acea căldură, acel discret lirism pe care îl ai.Sunt cele mai frumoase pagini consacrate Italieiscrise de un Român. Fără exagerare m'ai emoţionat.Citindu-te am retrăit acele emoţii încercate în 1926când pentru prima oară am stat în Italia. Am începutîn Genova unde am fost să-şi vadă soţia mea o prietenă căsătorită cu un italian. Evoci micuţele porturi, îmi amintesc de Santa Marguerita unde erau bătrâne care brodau cu o fineţă care peste ani am
 
găsit-o la Burgges tot de bătrâne.Probabil ştii că Nietzsche a rătăcit pe acelemeleaguri. Şi din 1926 şi până la 1941 am fost cel puţin de 3-4 ori pe an. Am coborât până în Sicilia laTaormina. Visam să refac drumul din 1926 cu soţia.Strânsesem şi bani necesari; ca un blestem soţia s'aîmbolnăvit de cancer şi un an şi trei luni au fostconsumaţi de sanatoriu. Am revăzut Italia în 1969. Nu mai era aceeaşi din 1941. M'am dus în piaţa Navona la un restaurant unde soţiei mele îi plăcea să prânzim. Îi simţeam prezenţa. Astăzi - poate vei fisurprins când fac apologia creştinismului să citez dincel mai mare adversar, Nietzsche: Am luat când amvenit la Dachau de la Madrid un "Breviairenietzschenien" a apărut la Mercure de France, bineconceput. Îl răsfoiesc adesea cum ai lua o băuturătare. Am dat de un citat din Volonté de puissance(tom II p. 159): "L'effet de l'art c'est de provoquer l'etat propre a creer l'oeuvre d'art, c'est de susciter l'ivresse". "Efectul ariei este de a provoca starea proprie creaţiei de artă adică de a stârni beţia"
 Ţ
i se poate aplica citind notele publicate în Carpaţii". Nicăeri nu poţi avea istoria Europei ca în Italia. Şi barbarii n'au putut să facă cenuşă din măreaţa istoriea continentului nostru a cărui sinteză o păstreazăItalia. Şi eternul inamic al Civilizaţiei europene stă la

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Rita Vuia liked this
3adrian liked this
proverbia23 liked this
teodorascu2000 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->