Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
 3
 
CUVÂNT ÎNAINTE
 Dup
ă 
cum se cunoa
 ş
te, perioada contemporanã secaracterizeaz
ă 
 , printre altele, printr-o rapida dezvoltareeconomic
ă 
– respectiv a industriei, agriculturii, transporturilor,turismului, rela
 ţ 
iilor economice interna
 ţ 
ionale etc. ceea ce aimpus o folosire tot mai intens
ă 
a resurselor naturale, limitate,desigur, în timp în privin
 ţ 
a rezervelor exploatabile. Tocmai deaceea, cunoa
 ş
terea actualei game de resurse naturale, ca
 ş
idistribu
 ţ 
ia acestora pe cuprinsul planetei
 ş
i, totodat 
ă 
 ,interpretarea raporturilor existente între resursele naturale, pede o parte, populate
 ş
i economie, pe de alta parte, constituie factori indispensabili în preg
ă 
tirea unei largi categorii despeciali
 ş
ti, între care economi
 ş
tii în primul rând. De altfel,
Geografia economic
ă
ajut 
ă 
la aprecierea cât mai exacta a fenomenelor, atât în actualitatea lor, cât 
 ş
i în efectele produse,contribuind, dac
ă 
nu la rezolvarea, cel pu
 ţ 
in la semnalarea
 ş
idiagnosticarea problemelor esen
 ţ 
iale care fr 
ă 
mânt 
ă 
omenirea,între care cele privind resursele de materii prime se înscriu laloc de frunte.
Geografia economic
ă
studiaz
ă 
rela
 ţ 
iile dintresocietate
 ş
i mediul natural, în dinamica lor actual
ă 
 , modul încare resursele naturale
 ş
i cele umane ale Terrei sunt valorificate
 ş
i gestionate. Totodat 
ă 
 , aceast 
ă 
 
 ş
tiin
 ţă 
analizeaz
ă 
 
 ş
iinterpreteaz
ă 
importan
 ţ 
a condi
 ţ 
iilor 
 ş
i resurselor naturale îndezvoltarea economic
ă 
a unei teritoriu, a legit 
ăţ 
ilor care stau labaza încadr 
ă 
rii în spa
 ţ 
iul geografic dat, a obiectivelor 
 ş
iactivit 
ăţ 
ilor economice, a leg
ă 
turilor de produc
 ţ 
ie stabilite înteritoriu, precum
 ş
i posibilit 
ăţ 
ile de dezvoltare viitoare a uneiregiuni, zone sau
 ţă 
ri. In consecin
 ţă 
 , acest curs universitar 
 ş
i propune saofere o imagine, sintetic
ă 
dar conving
ă 
toare, asupra resurselor 
 
 4
naturale în ansamblu, c
ă 
rora le-a fost închinat un capitolsubstan
 ţ 
ial, precum
 ş
i asupra rezervelor, produc
 ţ 
iei
 ş
i reparti
 ţ 
ieigeografice a principalelor asemenea resurse (combustibiliminerali fosili - c
ă 
rbunii, petrolul, gazele naturale -, poten
 ţ 
ialulhidroenergetic, solar, eolian etc. minereurile feroase
 ş
ineferoase, materiile prime vegetale
 ş
i animale, fondul forestier etc.)
 ş
i a industriilor de prelucrare în domeniu. S-au aflat, deasemenea, în aten
 ţ 
ie domenii cum sunt: resursele umane aleTerrei – evolu
 ţ 
ia
 ş
i dinamica popula
 ţ 
iei mondiale, reparti
 ţ 
iageografica, dinamica urbaniz
ă 
rii
 ş
i fenomenele de concentrareurbana, perspectivele popula
 ţ 
iei mondiale etc.; agriculturamondial
ă 
– fondul funciar 
 ş
i repartizarea sa pe mari zonegeografice, principalele tipuri de culturi
 ş
i reparti
 ţ 
ia acestora pe planeta,
 ş
eptelul mondial
 ş
i marile zone de cre
 ş
tere aanimalelor; transporturile – distribu
 ţ 
ia geografic
ă 
a principalelor tipuri de transport, important 
ă 
pentru rela
 ţ 
iaresurse – om – dezvoltare social-economica; turismul – fenomende amploare f 
ă 
r 
ă 
precedent, constituind o importantadimensiune a vie
 ţ 
ii social-economice planetare; protec
 ţ 
ia
 ş
iconservarea mediului înconjur 
ă 
tor – asigurarea
 ş
i men
 ţ 
inereaechilibrului ecologic, la nivel planetar 
 ş
i regional, în condi
 ţ 
iileexpansiunii economice. Necesitatea unui asemenea curs pentru studen
 ţ 
iieconomi
 ş
ti este, sper 
ă 
m, evident 
ă 
. De fapt, în afar 
ă 
de element component al preg
ă 
tirii complexe ce se impune ast 
ă 
 zi unuieconomist – a
 ş
adar al culturii economice -, geografia este undomeniu de baza al culturii în ansamblu, domeniu a c
ă 
ruicunoa
 ş
tere este necesar 
ă 
oric
ă 
rei persoane care dore
 ş
te s
ă 
 în
 ţ 
eleag
ă 
ce se întâmpl
ă 
în aceast 
ă 
lume în mi
 ş
care în caretr 
ă 
im.
 
 
 5
 CAPITOLUL I  RESURSELE NATURALEConsidera
 ţ 
ii generale
In func
ţ
ie de apartenen
ţ
a la o civiliza
ţ
ie sau alta, de tradi
ţ
ii, de gradul de instruire, decultur
ă
, de genul de activitate pe care o desf 
ăş
oar
ă
, de localizarea spa
ţ
ial
ă
intr-o regiune, tara,continent etc. oamenii au percep
ţ
ii diferite asupra rela
ţ
iilor care exista între satisfacereanevoilor lor
ş
i prelev
ă
rile efectuate din resursele naturale. În general, cu cât înl
ă
n
ţ
uirea deprocese transmise de la elementul natural al produsului de consuma
ţ
ie este mai mare, maidinamica, cu atât gradul de percep
ţ
ie se estompeaz
ă
. Este tentanta descrierea p
ă
mântuluipornind de la pâine, dar nu
ş
i a unui copac pornind de la o carte, cu atât mai pu
ţ
in a uneicariere de nisip pornind de la ecranul calculatorului. F
ă
r
ă
îndoiala ca referin
ţ
a la gr
ă
untele denisip are aceea
ş
i pertinenta ca referin
ţ
a la bobul de grâu, ceea ce nu înseamn
ă
ca doar rela
ţ
iilesimple sunt evidente
ş
i ca noi am trai intr-o lume în care rela
ţ
iile de cauzalitate nu mai suntrelevante.Geografia resurselor naturale ia în considerare tocmai rela
ţ
iile de cauzalitate,analizând rela
ţ
ia dintre cerin
ţ
a sociala
ş
i prelevarea de resurse, din mediul natural, evaluareacantitativa
ş
i calitativa a acestor prelev
ă
ri, consecin
ţ
ele acestora
ş
i, în cele din urm
ă
, stabilireanormelor pentru gestionarea lor, a planetei în general. Problemele legate de evaluarea,gestiunea
ş
i conservarea resurselor
ş
i bog
ăţ
iilor naturale constituie o preocupare comun
ă
amai multor discipline, care pornesc de la tehnologic la biologic, trecând prin economic
ş
i juridic. Practic, printr-un amplu proces de explorare-valorificare, resursele naturale devinboga
ţ
ii naturale.Dimensiunea finit
ă
a resurselor naturale, considerate mult
ă
vreme ca inepuizabile, afost eviden
ţ
iat
ă
la scar
ă
global
ă
din perspectiva ecologic
ă
. Implicând dominanta ecologic
ă
,conceptul de boga
ţ
ii naturale a intrat în sfera geografiei, care a luat în considera
ţ
ie reparti
ţ
iaspa
ţ
ial
ă
, interferen
ţ
a dintre fenomene, dintre care unele sunt de ordin natural (componenteleaflate în interac
ţ
iune în ecosfera, atmosfera, hidrosfera, pedosfera
ş
i biosfera)
ş
i celelalte deordin cultural – antropic (ce au în vedere tot ceea ce omul a ad
ă
ugat elementelor naturale alespa
ţ
iului
ş
i care se rezuma la valori economice sau efective).
Tabelul nr. 1Resursele mondiale ale principalelor resurse naturale
ş
i estimarea duratei exploat
ă
rilorDenumirea resursei CantitateaDurata exploat
ă
rii
(in ani)
Petrol 136,0 mld.tone 40Gaze naturale 100.000 mld.tone 40C
ă
rbuni 11.000 mld.tone 200-300Fier 1.020 mld.tone 1.000Bauxita 30 mld.tone 500Cupru 600 mil.tone 200Zinc 540 mil.tone 250Plumb 500 mil.tone 200-300
Sursa:
L’Etat du monde, 1997; The World Almanac and Book of Facts, 1997.
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more