P. 1
Matematici Aplicate in Economie

Matematici Aplicate in Economie

Ratings: (0)|Views: 39,290|Likes:
Published by puiudinamo

More info:

Published by: puiudinamo on Dec 09, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/25/2013

pdf

text

original

 
C U P R I N S
PAG.NOT
Ă
INTRODUCTIV
Ă
1
CAPITOLUL 1ELEMENTE DE TEORIA MATEMATIC
Ă
A OPTIMIZ
Ă
RIILINIARE
Ş
I P
Ă
TRATICE
21.1. Considerente generale
 
21.2. Optimizare liniar
ă
 
4
1.2.1. Forme de prezentare a unei probleme de optimizare liniar
ă
 
4
 1.2.2. Tipuri de solu
ţ
ii. Propriet
ăţ
ile solu
ţ
iilor unei probleme deoptimizare liniar
ă
 
9
1.2.3. Algoritmul simplex. Exemple de calcul
12
1.2.4. Determinarea unei baze ini
ţ
iale. Degenerare
ş
i ciclaj
15
1.2.5. Probleme rezolvate
17
CAPITOLUL 2ELEMENTE DE ANALIZ
Ă
MATEMATIC
Ă
242.1. SERII NUMERICE: DEFINI
Ţ
II
Ş
I REZULTATE DE BAZ
Ă
24
2.1.1.Serii cu termenii pozitivi
26
2.1.2. Serii cu termeni oarecare. Serii alternante
32
 2.1.3. Probleme rezolvate
34
 2.1.4. Probleme propuse
352.2.
Ş
iruri
ş
i serii de func
ţ
ii
 
36
2.2.1.
Ş
iruri de func
ţ
ii
36
 2.2.2. Serii de func
ţ
ii . Serii de func
ţ
ii particulare
40
 2.2.3. Exemple de dezvolt
ă
ri în serie Mac-Laurin ale unor func
ţ
ii cunoscute
43
 2.2.4 Probleme rezolvate
47
 2.2.5 Probleme propuse
482.3 Func
ţ
ii de mai multe variabile
2.3.1 Considerente privind func
ţ
iile reale de variabil
ă
vectorial
ă
 
ş
ifunc
ţ
iile vectoriale de variabile vectorial
ă
 
49
 2.3.2 Problema limitei
ş
i a continuit
ăţ
ii
53
 2.3.3 Derivarea func
ţ
iilor de mai multe variabile
60
2.3.4 Câteva aplica
ţ
ii economice importante ale no
ţ
iunii de derivate:valoare marginal
ă
, ritm de varia
ţ
ii, elasticitate
67
2.3.5. Probleme rezolvate
71
 2.3.6. Probleme propuse
722.4. Puncte de extrem
2.4.1. Extreme de func
ţ
ii nesupuse la leg
ă
turi
75
 2.4.2. Extreme cu leg
ă
turi2.4.2.1. Formularea problemei
83
 2.4.2.2. Rezultate
ş
i interpretarea economic
ă
a acestora
85
2.4.3. Probleme rezolvate
89
 2.4.4. Probleme propuse
92
 
 
 
NOT
Ă
INTRODUCTIV
Ă
 
Lucrarea se adreseaz
ă
într-o manier
ă
modern
ă
 
ş
i accesibil
ă
studen
ţ
ilor de la înv
ăţă
mântuleconomic dar
ş
i altor categorii interesate în aprofundarea cuno
ş
tin
ţ
elor de specialitate.Este structurat
ă
în cinci capitole: Elemente de algebr
ă
liniar
ă
, Elemente de analiz
ă
 matematic
ă
, Optimizare liniar
ă
 
ş
i p
ă
tratic
ă
, Elemente de categoria probabilit
ăţ
ilor, Elemente deteoria balan
ţ
elor.Fiec
ă
rui capitol i s-au asociat, corespunz
ă
tor, câte un subcapitol special dedicat problemelorrezolvate, respectiv problemelor propuse. La sfâr
ş
itul lucr
ă
rii se prezint
ă
un set de întreb
ă
ri pentruautoevaluarea cuno
ş
tin
ţ
elor, scopul acestuia fiind acela de a fixa corect nota
ţ
iile de baz
ă
 
ş
i de însu
ş
ire a tehnicilor de lucru importante.Un element de noutate al lucr
ă
rii îl reprezint
ă
interpretarea economic
ă
a unor rezultate dereferin
ţă
precum
ş
i indicarea posibilit
ăţ
ii de aplicare a unor rezultate teoretice în diverse domeniitehnico - economice.
 
 
CAPITOLUL 1ELEMENTE DE TEORIA MATEMATIC
Ă
A OPTIMIZ
Ă
RIILINIARE
Ş
I P
Ă
TRATICE
1.1. Considerente generale
Nu exist
ă
problem
ă
important
ă
cu caracter tehnic sau economic care s
ă
nu conduc
ă
dinpunct de vedere matematic la o problem
ă
de optimizare.Problemele de dimensionare, alocare a resurselor, gestiune a stocurilor, stabilire aprogramelor de revizii
ş
i repara
ţ
ii ale utilajelor sunt doar câteva exemple în care conceptul deoptimizare nu poate lipsi.În capitolul 2 au fost prezentate importante legate de problema determin
ă
rii punctelor deextrem, atât pentru func
ţ
ii supuse la restric
ţ
ii de tip egalitate (
ş
i pe care le-am numit extreme culeg
ă
turi), cât
ş
i pentru func
ţ
ii, care în afara unor condi
ţ
ii de derivabilitate par
ţ
ial
ă
, nu trebuie s
ă
 verifice
ş
i alte cerin
ţ
e (restric
ţ
ii).Disciplina matematic
ă
în care se studiaz
ă
metodele de rezolvare a problemelor de extremcondi
ţ
ionat, se nume
ş
te programare matematic
ă
. Particularitatea cea mai important
ă
a problemelorde programare matematic
ă
este existen
ţ
a restric
ţ
iilor de tip inegalitate printre condi
ţ
iile impuse.Uzual termenul de programare matematic
ă
este folosit
ş
i sub forma de optimizarematematic
ă
, îns
ă
este clar c
ă
ne afl
ă
m în fa
ţ
a unui abuz de limbaj.În sens larg optimizarea se ocup
ă
de determinare punctelor de extrem (maxim sau minim)pentru orice tip de func
ţ
ie, pe când optimizarea matematic
ă
(atunci când acest termen îl înlocuie
ş
tepe cel de programare matematic
ă
) se refer
ă
la probleme de extrem pentru func
ţ
ii supuse la restric
ţ
ii.În cele ce urmeaz
ă
se va folosi termenul de optimizare matematic
ă
în loc de programarematematic
ă
.Fiind date func
ţ
iile
 f 
, ,
:
ni
g
1,
i
=
m
o problem
ă
de optimizare matematic
ă
seformuleaz
ă
astfel:S
ă
se determine maximul (sau minimul) func
ţ
iei de eficien
ţă
 
 f 
 
ş
tiind c
ă
trebuie verificaterestric
ţ
iile:
( )( )( )
11221212
,,...,0,,...,0,,...,0
nnm n
g x x xg x x xg x x x
=

(*)Desigur, în sistemul de restric
ţ
ii (*) au fost adoptate inegalit
ăţ
i (într-un sens sau altul)
ş
iegalit
ăţ
i în mod arbitrar. Esen
ţ
ial este doar faptul c
ă
în sistemul de restric
ţ
ii o problem
ă
deoptimizare matematic
ă
con
ţ
ine m
ă
car o restric
ţ
ie de tip inegalitate (în caz contrar ne situ
ă
m dinpunct de vedere teoretic în cazul problemelor de optim cu leg
ă
turi analizate în capitolul 2, iar dinpunct de vedere practic ne g
ă
sim fie în fa
ţ
a unei probleme formulare incorect, fie în cazul uneiprobleme lipsit
ă
de importan
ţă
practic
ă
– deoarece orice problem
ă
de factur
ă
tehnico-economic
ă
 2

Activity (253)

You've already reviewed this. Edit your review.
Alex Xavi liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Charles Kelly liked this
Cristi Iaz liked this
Maria Olteanu liked this
filimon_daniel liked this
Marius Epure liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->