Kineto La Domiciliu

ASPECTE METODICO - PRACTICE
ALE KINETOTERAPIEI
LA DOMICILIU
Editura PIM
2oo8
PROGRAM DE PREGTIRE COMPLEMENTAR A
KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICAL LA
DOMICILIUL N VEDEREA INTEGRRII N SISTEMUL ACTUAL AL
ASIGURRILOR DE SNTATE
2
CUPRINS
Prefa ..4
I. Pregtirea complementar a kinetoterapeutului pentru recuperarea
medical, prof.dr. Veronica Blteanu ..5
II. ngriirile medicale la domiciliu, Denisa Irimia....!8
III. ngriirile medicale de "a# ce tre"uie acordate per$oanelor cu
deficien fi#ic, conf. dr. Adriana Albu%&
I'. Particularitile alimentaiei per$oanelor cu di#a"iliti, conf. dr.
Adriana Albu .44
'. (inetoterapia gra)idei *i lu#ei la $ala de fitne$$ *i la domiciliu,
conf. dr. Bogdan Alexandru Hagiu ........58
'. Elemente de p$i+ologia "olna)ului *i con$iliere p$i+opedagogic.
,+id pentru kinetoterapeui, a$i$t. dr. Camelia Soponaru ....8-
'I. .oiuni interdi$ciplinare /n formarea kinetoterapeutului, a$i$t. drd.
Oana Rusu ..!!%
'I. 0daptarea locuinei, prep. drd. Mariu$ .ecule* ......!24
%
PREFA
Ideea de#)oltrii unei $trategii de /nfiinare a $er)iciilor de recuperare
medical la domiciliu e$te o nece$itate /n actualul conte1t al $c+im"rilor la
care $unt $upu$e /n pre#ent $i$temele de /ngriire de $ntate *i de a$i$tena
$ocial din 2om3nia. E1periena acumulat /n ace$t domeniu /n $ectorul
negu)ernamental, con$iderm c ar tre"ui e1tin$ *i /n $i$temul a$igurrilor
de $ntate, 4a$a 0$igurrilor de 5ntate 64057. 0cea$ta ar conduce la
di)er$ificarea *i /m"untirea $er)iciilor e1i$tente prin de#)oltarea unor
$tructuri de $er)icii integrate 6medicale, $ociale7 care $ $e con$tituie /ntr8o
alternati) eficient la in$tituionali#are.
5oluia pe care dorim $ o promo)m /n urma derulrii proiectului,
Program de pregtre !omp"eme#tar a $#etoterape%t%"% pe#tr%
re!%perarea med!a" "a dom!"% &# 'ederea #tegrr &# ((tem%" a!t%a"
a" a(g%rr"or de (#tate) )a permite per$oanelor a$igurate 405 aflate /n
$tare de dependen 6pe o durata determinat $au nelimitat7 *i care nece$it
neaparat tratament recuperator $ "eneficie#e de ace$ta /n condiiile propriei
alegeri.
4onform $er)iciilor de /ngriire la domiciliu pe plan internaional *i
e1perimental la noi, pentru diferite c3tegorii de per$oane /n $ituaii $peciale,
acti)itatea de kinetoterapie poate fi inclu$ /ntr8o ec+ip pluridi$ciplinar, $au
poate funciona independent, de la ca# la ca#.
Proiectul reali#at a a)ut urmtoarele o"iecti)e9
a7 conceperea unui model de pregtire complementar a
kinetoterapeutului /n )ederea pre$trii $er)iciilor de recuperare
medical la domiciliu 6plan de $tudiu7:
"7 e1perimentarea ace$tei pregtiri /n condiii $pecifice:
c7 crearea unei documentaii cu acea$t tematic 6cunoa*terea legi$laiei,
managementul $pecific, formularea contractelor /ntre pri7:
d7 populari#area ace$tui tip de a$i$ten medico8$ocial, at3t pentru
"eneficiari c3t *i pentru $peciali*ti, prin pu"licaii.
2eali#area ace$tor o"iecti)e )or fi utile $peciali*tilor prin crearea de
noi locuri de munc *i "eneficiarilor 6"olna)ilor7 ; care )or fi "ine tratai,
conform propriei lor dorine, utili#3nd propriile lor contri"uii anterioare la
4055.
4
I. PREGTIREA COMPLEMENTAR A
KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA
MEDICAL LA DOMICILIUL PACIENTULUI
prof. dr. Vero#!a *"tea#%
<ni)er$itatea =0l. I. 4u#a> Ia*i
n pre#ent populaia 2om3niei nu di$pune de $er)icii alternati)e de
/ngriire medico 8 $ocial $uficiente. 0ce$tea $unt oferite /n principal /n
in$tituii 6$pitale, cmine7.
2ealitatea indic deplasarea mor!d!"#$!! din$pre ol!le a%&"e, care
puteau fi )indecate, %#"re a'e%$!&(!le %ro(!%e care nu pot fi )indecate ; ci
doar )(*r!+!"e. 5e con$tat c $er)iciile medico8$ociale $unt inten$
medicali#ate, orientate $pre a )indeca, prea puin $pre a /ngrii ; cu toate c
ace$t a$pect $e impune.
5oluii alternati)e in$tituionali#rii /n 2om3nia au fo$t oferite de
organi#aiile negu)ernamentale dup !??&, care au promo)at tipuri *i modele
de $er)icii pentru di)er$e categorii de per$oane /n ne)oie.
Pe acea$t linie $e /n$crie acti)itatea @undaiei de ngriiri 4omunitare
din Aucure*ti, care a creat o reea 6!??57 de /ngriiri medico8$ociale integrate,
efectuate de o ec+ip multidi$ciplinar la domiciliul ace$tor per$oane.
Proiectul ace$tei fundaii, numit Atr3ni 0utai la Bomiciliu 6A0B7 a fo$t
di$eminat /n ar, la Aoto*ani, Cne*ti, 5atu Mare, Aacu, 4lu .apoca, Piatra
.eam, Ai$tria *i 4on$tana, prin organi#aii negu)ernamentale.
4on$iderm c ace$te $er)icii au a)ut un impact fa)ora"il /n r3ndul
populaiei, de$c+i#3nd calea unei organi#ri noi prin cola"orarea cu
Mini$terul Muncii *i Proteciei 5ociale, precum *i cu 405. .ece$itatea
$tringent a ace$tor $er)icii fiind at3t de mare, nu poate fi l$at numai /n
$eama organi#aiilor negu)ernamentale, care au po$i"iliti limitate 6at3t
financiare, c3t *i ca re$ur$e umane7.
5unt cuno$cute pro"lemele financiare cu care $e confrunt /n pre#ent
Mini$terul 5ntii, care nu poate cuprinde *i $ati$face toate $olicitrile
"olna)ilor cronici 6internri de lung durat care implic co$turi foarte mari ;
nu numai prin medicamente *i per$onal, dar mai ale$ prin a$igurarea +ranei *i
a celorlalte utiliti7.
0lternati)a eficient *i economic, a*a cum e$te demon$trat /n alte
ri )e$t 8 europene *i /n 5tatele <nite ale 0mericii, e$te noua cale firea$c ce
$e impune a fi de#)oltat pentru a a$igura la domiciliu $er)icii de /ngriire
medical *i $ocial eficiente.
5
0ce$tea $unt mai puin co$ti$itoare, dorite de populaie, pot fi pltite
c+iar din contri"uia fiecrei per$oane la 405 *i ar degre)a con$idera"il
Mini$terul 5ntii de $ume importante.
.u tre"uie negliate nici a$pectele profe$ionale 6pri)itoare la medici,
kinetoterapeui, a$i$teni medicali, per$onal de /ngriire, ma$euri, a$i$teni
$ociali7 at3t indi)iduale c3t *i de ec+ip, legate de remuneraie *i de crearea
mai multor locuri de munc, at3t de nece$are /n etapa actual.
E1emplele oferite p3n /n pre#ent, precum *i de$c+iderea $pre $ur$e
noi de informare prin cola"orri e1terne 6documentaie, $c+im" de
e1perien7 pot gr"i implementarea ace$tor $er)icii /n )ederea alinierii la
$i$temul medico8$ocial european.
Foar"e !mpor"a("# pe("r& real!,area a%es"e! res"r&%"&r#r! a
ser-!%!!lor med!%ale es"e 'ormarea &(or spe%!al!."! pre*#"!$! ade%-a"/
%ompleme("ar/ pe("r& a pres"a ser-!%!! med!%ale 01!(e"o"erap!e2 de )(al"#
%al!"a"e la dom!%!l!&/ !(depe(de(" sa& )( %adr&l &(e! e%3!pe
pl&r!d!s%!pl!(are, e1act cum ne8am propu$ prin pre#entul proiect.
0cea$t pro"lem nu e$te numai a rii noa$tre, ea con$tituie o
prolem# la (!-el mo(d!al. 4ercettori din toate rile caut $oluii pentru
re#ol)area cri#ei /n pri)ina acoperirii cerinelor pentru /ngriirea pacienilor
/n )3r$t, *i nu numai, a tuturor "olna)ilor cronici care pot primi /ngriiri
medicale la domiciliu.
Ideea de#)oltrii unei $trategii de /nfiinare a $er)iciilor de recuperare
medical la domiciliu e$te o nece$itate /n actualul conte1t al $c+im"rilor la
care $unt $upu$e /n pre#ent $i$temele de /ngriire de $ntate *i de a$i$tent
$ocial din toat lumea.
Pe plan mondial $e )or"e*te c+iar de %r!,a )(*r!+!r!! pa%!e($!lor
%ro(!%!, care ar putea fi tratai printr8un s!s"em de as!s"e($# med!%al#, al"&l
de %4" %el a,a" pe !("er(are.
n cadrul 5Dmpo$ium Internaional on Eealt+ 4are PolicD, din anul
!??? de la 5DdneD, $8au pre#entat anali#e ale ace$tei pro"leme pe plan
mondial 6c+iar /n ri cu un ni)el economic de#)oltat, $pre e1emplu9 4anada,
5tatele <nite, .oua Feeland, 0nglia, 0u$tralia7 prin care $8au reliefat
urmtoarele a$pecte9
8 numrul mare al populaiei /n )3r$t care nece$it *i $olicit /ngriiri
medicale e$te /n pre#ent de pe$te !2G, cu tendin de cre*tere p3n la
pe$te 25G /n urmtoarea decad 6@ig. !7. Bup prerea $peciali*tilor,
o cri# e$te ine)ita"il, dac nu apar /m"untiri 6ino)aii7:
8 e1i$t un procent $emnificati) de pacieni care de*i au a)ut ne)oie *i
au apelat la $er)icii medicale de /ngriire, nu le8au putut o"ine *i
con$ider acce$ul la ace$tea e1trem de dificil 6@ig.27.
8 /n rile, $u$ menionate, cu toate c e1i$t *i un $egment al populaiei
nemulumite pentru c nu au toi acce$ la ace$te /ngriiri, $er)iciile
medicale de recuperare la domiciliu funcionea# prin intermediul
-
unor ec+ipe pluridi$ciplinare, inclu$i) kinetoterapeui, pltii prin
programe gu)ernamentale din a$igurrile de $ntate ; $ituatie
ilu$trat /n @igura %.
Hotu*i, /n pre#ent muli pacieni /n )3r$t $unt tratai prin internri de
durat 6unele c+iar de pe$te %& de #ile7. 5tati$ticile mondiale recente indic
faptul ca apro1imati) !&G din totalul internrilor, /n toate $pitalele, au fo$t
repre#entate de )3r$tnici internai pe$te o luna de #ile. n con$ecin, co$turile
$unt tot mai mari *i cre*te nece$arul de per$onal /n $pitale.
ntre"rile pe care *i le pun cercettorii $unt9
4e noi concepte de /ngriire ino)atoare ar tre"ui adoptate pentru
acea$t $ituaieI
4e forme eficiente *i economice de $pitali#are pot fi createI
4are ar fi efectele pe termen lungI
<nele dintre ace$tea au fo$t e1primate *i /n cadrul 4onferinei H+e
Eealt+ 2oundta"le 0nnual ,eneral Meeting, din 0prilie 2&&%, la Jondra. n
urma anali#ei literaturii de $pecialitate, cercettorul 5tuart Parker *i
cola"oratorii au preci#at c e1i$t % $trategii principale /n pri)ina $er)iciilor,
care )i#ea#9
; e)itarea internrilor 6@ig. 47
; furni#area unor forme alternati)e de /ngriire, altele dec3t internarea
6@ig. 57
; $priinirea de#in$tituionali#rii 6@ig. -7
K
8
62%
71%
80%
67%
80%
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
P
r
o
c
e
n
t
e
Australia Canada Noua
Zeelanda
Marea
Britanie
SA
F!*. 5. E6pr!marea )( pro%e("e a pa%!e($!lor/ e(e'!%!ar! a!
ser-!%!!lor de )(*r!+!re med!%al# la dom!%!l!&/ pl#"!"e
pr!( as!*&r#r!le de s#(#"a"e.
?
!&
4ele mai "une $oluii propu$e $unt cele organi#ate la interfaa
$pitalLcomunitate, dup cum reie$e din diagramele pre#entate mai $u$.
Be*i $unt propu$e multiple modele, nu $8a g$it /nc )arianta ideal,
fiecare ar urm3nd $8$i cree#e propriul $i$tem de a$i$tenta medico8$ocial /n
funcie de po$i"ilitile economice, tradiii, cerine *i re$ur$ele de $peciali*ti
di$poni"ile.
Pre#entul proiect de cercetare $e /n$crie pe aceea*i linie, de a g$i
$oluiile cele mai "une care $ $e raporte#e la condiiile concrete *i $pecifice
ale rii noa$tre. E1periena acumulat /n ace$t domeniu /n $ectorul
negu)ernamental con$iderm c ar tre"ui e1tin$ *i /n $i$temul a$igurrilor de
$ntate 405. 0cea$ta ar conduce la di)er$ificarea *i /m"untirea
$er)iciilor e1i$tente prin de#)oltarea unor $tructuri de $er)icii integrate
6medicale, $ociale7 care $ $e con$tituie /ntr8o alternati) eficient la
in$tituionali#are.
5oluia pe care dorim $ o promo)m )a permite per$oanelor
a$igurate 405, aflate /n $tare de dependen 6pe o durat determinata $au
nelimitat7 *i care nece$it neaparat tratament recuperator, $ "eneficie#e de
ace$t /n conditiile propriei alegeri.
!!
Importana de neconte$tat a implementrii $er)iciilor de kinetoterapie
la domiciliul pacienilor re#ult din multe $tudii reali#ate /n acea$t direcie la
ni)el mondial dar *i /n ara noa$tr. ntruc3t realitatea indic depla$area
mor"iditii din$pre "olile acute care puteau fi )indecate, ctre afeciunile
cronice care nu pot fi )indecate ci doar /ngriite e$te doar un a$pect legat de
practicarea kinetoterapiei la domiciliu, pe l3ng multe altele. Bac ne referim
la gama foarte )ariat *i comple1 a po$i"ilitilor de a inter)eni /n ace$t mod
/n tratamentul ce )i#ea# pacienii de toate )3r$tele, de la copilul mic la
per$oanele /n )3r$t dar *i la a$pectele profilactice ale kinetoterapiei 6$tarea
general de $ntate, $tarea de maternitate pre *i po$t natal7, $fera de
inter)enie a kinetoterapeutului $e poate aprecia ca fiind foarte mare.
2e$tructurarea $er)iciilor medicale impune formarea unor $peciali*ti
foarte "ine pregtii care $ poat aplica recuperarea medical *i /n acea$t
$ituaie. Pentru a r$punde ace$tor cerine, una dintre direciile de cercetare a
cadrelor didactice de la $peciali#area kinetoterapie a @E@5 a <ni). =0l. I.
4u#a> Ia*i, e$te pregtirea complementar a $tudenilor, )iitori
kinetoterapeui, pentru aplicarea tratamentului de recuperare medical la
domiciliul pacienilor.
n ace$t $cop am conceput un proiect, cu de$f*urare pe % ani 62&&-8
2&&87 care e$te /n derulare, intitulat =Program de pregtire complementar a
kinetoterapeutului pentru recuperarea medical la domiciliu, /n )ederea
integrrii /n $i$temul actual al a$igurrilor de $ntate>. Iniial /n program au
fo$t cuprin*i 2% de $tudeni din anul I', $peciali#area kinetoterapie. n$crierea
la ace$t cur$ a fo$t facultati) 6nu e$te cuprin$ /n planul de /n)m3nt7.
Burata pregtirii lor $peciali#ate a fo$t de un an.
Pregtirea complementar )i#ea# participarea la prelegeri 6cur$uri7
cu tematici din acea$t arie de intere$, pre#entate de mem"rii ec+ipei de
cercetare 6cadre didactice ale facultii, medici *i kinetoterapeui a$ociai,
ma$teran#i7, la lucrri practice ce pri)e$c a$pecte particulare ale lucrului la
domiciliu, $eminarii. Pentru familiari#area cu pro"lemele $tudiate, am
pre)#ut la final 6ultimele % luni7, acti)iti practice, $u" form de
)oluntariat. 0ce$tea $8au de$f*urat $u" conducerea direct a cadrelor
didactice *i a kinetoterapeuilor din ec+ipa grantului *i a per$onalului medical
al 0$ociaiei =4entrul Biece#an 4arita$> Ia*i 6pentru a elimina orice ri$c7, cu
care am /nc+eiat un protocol de cola"orare.
n cadrul ace$tor acti)iti de pregtire complementar $8a pu$ un
accent deo$e"it pe acti)itatea practic aplicati) /n condiiile lucrului le
domiciliul pacienilor $u" form de )oluntariat. Prin acea$ta $8a urmrit "una
organi#are a acti)itii din punct de )edere admni$trati) *i legi$lati) /n
conformitate cu e1perienele anterioare /n domeniu, folo$ind $ur$e
"i"liografice *i $c+im"uri de e1perien cu centre de $pecialitate care au
aplicat dea acea$t form de practicare a kinetoterapiei.
!2
2egulile *i indicaiile $pecifice ace$tor aplicaii au $tat la "a#a /ntregii
noa$tre acti)iti.
5er)iciile $ociale de )oluntariat $unt recuno$cute /n toat lumea *i
foarte apreciate, urm3nd ca la noi $ $e de#)olte pe m$ura /n care pot
contri"ui la /m"untirea unor a$pecte legate de calitatea )ieii unor categorii
de per$oane aflate /n dificultate.
5er)iciile $ociale au caracteri$tici fundamentale care $e refer la
antrenarea *i implicarea re$ur$ei umane care $ $u$in organi#aiile *i
in$tituiile $peciali#ate /n diferite domenii, prin acti)iti de )oluntariat.
2eglementat prin lege 6Jegea !?5L2&8&482&&! *i Crdonana nr. 58L2&8
&882&&87, )oluntariatul pre$upune un anumit ni)el al $olidaritii *i
con*tiinei ci)ice care $ conduc la participarea li"er con$imit a per$oanei
ce dore*te $ $e implice /ntr8o a$tfel de acti)itate.
0cti)itile de )oluntariat au di)er$e arii de intere$ pentru organi#aiile
comunitare negu)ernamentale, /ntre care *i oferirea de a$i$ten medical
gratuit, de recuperare, de rea"ilitare fi#ic, celor ce nu8*i pot plti co$turile
ace$tor $er)icii atunci c3nd au ne)oie de ele.
Bin moti)e o"iecti)e, foarte puine dintre ace$tea $unt /n pre#ent
decontate de 405, din fondul a$igurrilor de $ntate. n $ituaia /n care
$er)iciile medicale 6*i de recuperare7 $unt indicate la domiciliul pacienilor *i
nu pot fi decontate de 405, nici pltite de ctre pacient $peciali*tilor cu drept
de li"er practic, $oluia prin care $e pot a"orda unele ca#uri $unt $er)iciile
$ociale de )oluntariat.
n pre#ent, de$pre a$i$tena medical la domiciliu 6includem aici *i
kinetoterapia la domiciliu7 $e )or"e*te din ce /n ce mai mult. <n $egment
important al populaiei are ne)oie de ace$tea, dar nu toi pacienii *tiu c au
dreptul de a "eneficia de ele inclu$i) /n mod gratuit.
4u at3t mai mult /n 2om3nia di)er$ificarea po$i"ilitilor de inter)enie
$e impune, at3t pentru reducerea timpului de internare care pre$upune co$turi
mari, dar *i pentru e)itarea di$confortului p$i+ic la care e$te $upu$ "olna)ul
/n perioada de internare.
Hratamentul aplicat /n diferite alte moduri de organi#are, acolo unde
e$te po$i"il, *i8a do)edit eficiena, $u" mai multe a$pecte care pri)e$c at3t
in$tituiile de profil 6$pitale, policlinici7 dar *i pe "eneficiari, pe pacienii care
/l $olicit.
Bintre diferitele moduri de a"ordare a recuperrii medicale,
tratamentul la domiciliul pacientului e$te una din )ariantele con$iderate
deo$e"it de a)antaoa$e, at3t pentru pacient c3t *i pentru $peciali*ti
Be a$emenea eli"erarea unui certificat de ate$tare a acti)itii de
)oluntariat e$te util $tudenilor )oluntari pentru a demon$tra ulterior
e1periena practic /n domeniu pe care orice angaator o $olicit.
4ontractul cu 405, c3t *i li"era practic, reglementate prin lege,
re#ol) at3t pro"lema unor locuri de munc pentru $peciali*ti, precum *i
!%
a)antaele tratamentului de recuperare la domiciliul pacientului, prin
decontarea $er)iciilor de ctre 405 din contri"uia fiecrei per$oane la
acea$t in$tituie.
Pentru reali#area ace$tei pregtiri am $ta"ilit etapele nece$are pentru
in$truirea $tudenilor, printr8un program metodic, conform regulilor de
management e1i$tente, "ine conturate *i logic parcur$e, urm3nd ca dup
acea$ta, cuno*tinele do"3ndite $ fie implementate /n practic, $u" form de
)oluntariat.
0m con$iderat nece$ar o perioad de cinci luni de pregtire teoretic
*i practic de $pecialitate, adre$at $tudenilor din ultimul an de $tudii,
$peciali#area kinetoterapie dup care $tudeni participani la acea$t form
)oluntar de in$truire, au fo$t e)aluai.
Ja pregtirea $tudenilor au contri"uit cadrele didactice de
$pecialitate, medici kinetoterapeui, mem"ri ai unui proiect de cercetare
4.45I5 6/n calitate de pre$tator de $er)icii7 c3t *i $peciali*ti 6medici,
p$i+olog, $ociolog7 din cadrul 0$ociaiei =4entrul Biece#an 4arita$> Ia*i cu
care am /nc+eiat un protocol de cola"orare 6/n calitate de "eneficiar7.
Prin ace$t contract $8au $ta"ilit9
O!e%"!-&l pro!e%"&l&!
0rt. !. 0cti)iti de )oluntariat ale $tudenilor de la $peciali#area
kinetoterapie la domiciliul per$oanelor aflate /n e)idena 0$ociaiei 4entrul
Biece#an 4arita$ Ia*i.
D&ra"a
0rt. 2. Burata con)eniei9 ! martie ; !5 mai 2&&K 6/n primul an
aplicaii practice7
Drep"&r!le .! ol!*a$!!le p#r$!lor
0rt. %. 4entrul Biece#an 4arita$ Ia*i a$igur po$i"ilitatea de aplicare a
tratamentelor kinetoterapeutice pre$cri$e de ctre un cadru medical de
$pecialitate.
0rt. 4. 4entrul Biece#an 4arita$ Ia*i a$igur acce$ul la documentele
medicale ale pacienilor aflai /n program.
0rt. 5. 'oluntarii, $tudeni ai $peciali#rii kinetoterapie, $e o"lig $
$e pre#inte la programul $ta"ilit /mpreun cu pacientul.
0rt. -. 'oluntarii a$igur de$f*urarea acti)itilor de recuperare
adaptate diagno$ticului, $u" /ndrumarea cadrelor didactice de la $peciali#area
kinetoterapie.
D!spo,!$!! '!(ale
!4
0rt. K. Modificarea pre#entului protocol $e )a face numai prin acordul
prilor *i numai cu /nc+eierea de act adiional, cu e1cepia ca#urilor
pre)#ute de lege.
0rt. 8. 4entrul Biece#an 4arita$ Ia*i $e o"lig ca dup primirea
datelor nece$are din partea partenerului din pre#entul protocol, $ p$tre#e
confidenialitatea ace$tora, cer3nd acordul celor $electai pentru participarea
la $tudiu *i pentru folo$irea datelor per$onale.
Be a$emenea /n cadrul protocolului de cola"orare au fo$t pre)#ute
6o"ligaii ale protocolului de $er)icii79
ela"orarea *i derularea programelor de kinetoterapie aplicate de ctre
)oluntari:
de$f*urarea acti)itilor /n concordan cu ni)elul de pregtire
profe$ional al )oluntarilor:
participarea la formele de in$truire propu$e de "eneficiarul
)oluntariatului:
re$pectarea timpului de lucru $ta"ilit pentru fiecare ca# /n parte.
4onform planificrii, perioada de aplicare a tratamentului
kinetoterapeutic $u" form de )oluntariat la domiciliul pacienilor
recomandai de medicii aflai /n $er)iciul 04B4 Ia*i $8a derulat /n "une
condiii, am"ele pri re$pect3ndu8*i o"ligaiile. 0u fo$t cuprin$e /n program
per$oane cu diferite afeciuni cronice, cu )3r$te /ntre !& ani 8 K& ani, ca#uri
$ociale.
5u" a$pectul re#ultatelor o"inute, ace$tea au fo$t con$iderate
$ati$fctoare pentru condiiile date, diagno$ticul *i timpul de inter)enie.
Programul a fo$t reluat *i e$te /n derulare *i /n pre#ent ceea ce
confirm contri"uia acti)itii la ameliorarea $trii de $ntate a pacienilor.
0tragerea *i moti)area )oluntarilor $pre acti)iti din cadrul unor
organi#aii au la "a# con)ingeri per$onale *i )alori morale, dorina de
de#)oltare profe$ional, /nelegerea, de$c+iderea $ocial, dorina de a protea,
$tima de $ine.
Pe parcur$ul derulrii acti)itilor propu$e cele mai importante
a$pecte au fo$t pre#entate /n cadrul $e$iunilor de comunicri *tiinifice pentru
a le face cuno$cute celor intere$ai, pentru a promo)a intere$ul pentru acea$t
form de acti)itate *i de a reali#a $c+im"uri de e1perien.
4onclu#ii
Proiectul a fo$t con$iderat de intere$ maor, fiind apreciat cu un
puncta foarte "un, ceea ce a fcut po$i"il "ugetarea:
Intere$ul $tudenilor a fo$t foarte mare, grupa con$tituindu8$e foarte
u*or, ace*tia fiind de$c+i*i pentru acti)iti facultati)e *i de
)oluntariat:
4entrul 4arita$ a acceptat cola"orarea, de$c+i#3ndu8$e /n per$pecti)
un parteneriat de lung durat:
!5
Pacienii 6per$oane cu diferite afeciuni7 dore$c ace$te $er)icii *i le
aprecia# /n mod deo$e"it:
0cti)itatea )oluntarilor poate contri"ui la di)er$ificarea $er)iciilor
$ociale:
Prin )oluntariat $e pot re#ol)a diferite pro"leme care fac o"iectul unor
organi#aii care )i#ea# domeniile de intere$ din cadrul comunitii:
0$igur re$ur$e umane $uplimentare pentru acoperirea unor acti)iti
profe$ionale:
'oluntarii pot $u$ine acti)iti importante /n cadrul unor organi#aii:
0duc un ton optimi$t *i entu#ia$m /n acti)itile organi#aiei:
ntruc3t practica profe$ional 6a$i$tat7 din perioada de )oluntariat, $e
finali#ea# *i cu o certificare a acti)itii pre$tate, tot mai muli $tudeni $unt
intere$ai de a participa la acea$t form de acti)itate.
7!l!o*ra'!e8
!. 0l"u 0., 0l"u 4., Petcu I., 2&&! Asistena n amilie a persoanei cu
deicien uncional, Ed. Polirom, Ia*i,
2. Alteanu '., !""# $rogram de pregtire complementar a
%inetoterapeutului pentru recuperarea medical la domiciliu& n
'ederea integrrii n sistemul actual al asigurrilor de sntate 8
,rant 4.45I5
%. Alack B, AoMman 4. !??K Communit( institutional care or rail
elderl( people. B)*: %!59 44!8442.
4. @undaia de ngriiri 4omunitare , !??8 ; Ser'iciile de ngri+iri la
domiciliu , -.id de $ractic ; Ed. Jeal. Aucure*ti
5. ,+ergu 0loi$, 2&&%& )anagementul ser'iciilor de asisten
psi.opedagocic /i social Polirom Ia*i
-. (a)anag+ 5, (napp M !???. $rimar( care arrangements or elderl(
people inresidential and nursing .omes. B)*: %!89 ---.
K. 2oc+on P0, Aron$kill 5E, ,urMit# NE. Eealt+ care for older people.
B)* 2&&2: %249 !2%!8!2%2.
8. Hudor 5"eng+e !??- 0 Recuperarea medical la domiciliul
bolna'ului& Ed. Medical Aucure*ti,
?. 'l$ceanu. M., !??%, $si.osociologia organi1aiilor /i a conducerii,
Editura Paideia, Aucure*ti.
!&. Oagner 4, )an der Oal ,, ,roeneMegen PP, de Aakker BE. 2&&!
2.e eecti'eness o 3ualit( s(stems nnursing .omes9 a re)ieM.
4ualit( and Saet( nHealt. Care: !&9 2!!82!K.
!!. H+e ElderlD Patient 4are 4ri$i$, 2&&%, Pu"lic 2elea$e 'er$ion, H+e
!-
Eealt+ 2oundta"le 0nnual ,eneral Meeting Mini8Oork$+op Jondra
PolicD 5ur)eD
+,-H+e ElderlD Patient 4are 4ri$i$ , Pu"lic 2elea$e 'er$ion& !""5 , 2.e
Healt. Roundtable Annual -eneral )eeting
)ini6or%s.op.ttp/00111-a(gm-org-a%0do!%me#t(0E"der"2Pate#tPre
(e#tato#-pd3
!%. Compre.ensi'e 6eb Sites or Aging and 7ong,term Care
+ttp9LLMMM.longtermcarelink.netLcompre+en$i)e.+tml
!4. Disabilit( 8-o'ernment and pri'ate ser'ices and assisti'e de'ices9 8
+ttp9LLMMM.longtermcarelink.netLdi$a"ilitD.+tml
!5. Home Care 8 +ttp9LLMMM.life+ome.comL
!-. 43t+D 5c+oen, Erin 5trumpf, (aren Ba)i$, 2o"in C$"orn, (aren
Bonelan, and 2o"ert N. H+e ElderlDP$ E1perience$ Mit+ Eealt+ 4are
/n@i)e .ation$. @inding$ from t+e 4ommonMealt+ @und !???
International Eealt+ PolicD 5ur)eD 8
+ttp9LLMMM.cmMf.orgLprogram$LinternationalL$c+oenQ5natQ%8K.pdf
!K
!8
II. 9NGRI:IRILE MEDICALE LA DOMICILIU
De#(a Irma
4on$ilier Nuridic 5uperior 405 Ia*i
E foarte pro"a"il ca muli dintre d)$. $ fi au#it dea de /ngriirile
medicale la domiciliu.
ngriirile paliati)e 8 ra#a de umanitate 8 $e acord $u" form de
/ngriiri la domiciliu, /ngriiri acordate /n $pitale generale, /n $eciile cu profil
oncologic $au cronic, unde e1i$t paturi pentru /ngriiri paliati)e *i /n $i$tem
de +o$pice. 4omparati) cu $er)iciile de#)oltate /n Europa de E$t, noi $untem
a"ia la /nceput de drum.
n 2om3nia, $i$temul $anitar $e afl /ntr8o perioad de tran$formri
profunde, de la fa#a /n care era aproape /n /ntregime proprietatea $tatului *i
era coordonat de Mini$terul 5ntii prin direciile udeene de $ntate
pu"lic, la $ituaia actual /n care maoritatea unitilor $anitare $unt uniti
autonome, /n proprietatea autoritilor locale $au udeene.
n ara noa$tr, $i$temul a$igurrilor $ociale de $ntate a fo$t introdu$
prin Jegea nr. !45L!??K, renun3ndu8$e a$tfel la modelul de finanare de ctre
$tat a $i$temului $anitar *i adopt3ndu8$e $i$temul $anitar "a#at pe a$igurri de
$ntate, a*a8numitul $i$tem Ai$markian, denumit a$tfel dup numele celui
care l8a introdu$ /n ,ermania la $f3r*itul $ecolului al RIR8lea. 5i$temul
pre$upune o"inerea de )enituri prin contri"uii o"ligatorii *i modaliti
$pecifice de redi$tri"uire *i de alocare a fondurilor /n $i$temul de $ntate.
5copul introducerii ace$tui $i$tem de a$igurri $ociale de $ntate e$te
acela de a contri"ui la de#)oltarea acti)itii medicale, )i#3nd /n $pecial
pre)enia *i meninerea $trii de $ntate a populaiei, prin a$igurarea
acce$ului fiecrui cetean a$igurat la $er)icii medicale calitati)e.
0cea$t lege a fo$t a"rogat de Crdonan de <rgen 6C.<.7 nr.
!5&L2&&2 care preci#ea#, /n premier, dreptul pacienilor de a primi /ngriiri
la domiciliu /n orice $ituaie de "oal, C.<. a"rogat la r3ndul ei odat cu
intrarea /n )igoare a Hitlului 'III 8 0$igurrile 5ociale de 5ntate 8 din
Jegea nr. ?5L2&&- pri)ind reforma /n domeniul $ntii.
0)3nd /n )edere organi#area $i$temului de $ntate din 2om3nia pe
ni)ele de acordare a a$i$tenei medicale, primar, $ecundar *i teriar,
atri"uiile *i re$pon$a"ilitile Mini$terului 5ntii ca principal factor al
$i$temului, au fo$t treptat tran$ferate.
Potri)it pre)ederilor Jegii nr. ?5L2&&- a$igurrile $ociale de $ntate
repre#int principalul $i$tem de finanare a ocrotirii $ntii populaiei care
a$igur acce$ul la un pac+et de $er)icii de "a# pentru a$igurai.
!?
Care s&(" persoa(ele as!*&ra"eI
Jegea ?5 pre)ede9 $unt a$igurai toi cetenii rom3ni cu domiciliul /n
ar, precum *i cetenii $trini *i apatri#ii care au $olicitat *i o"inut
prelungirea dreptului de *edere temporar $au au domiciliul /n 2om3nia *i fac
do)ada plii contri"uiei la fond, /n condiiile pre#entei legi.
n condiiile Jegii ?5L2&&- a$iguraii au dreptul la un pac+et de
$er)icii de "a#. Brepturile a$igurailor $e $ta"ile$c pe "a#a contractului8
cadru care $e ela"orea# de 4.05 pe "a#a con$ultrii 4olegiului Medicilor
din 2om3nia, 4olegiului Medicilor Benti*ti din 2om3nia, 4olegiului
@armaci*tilor din 2om3nia, Crdinului 0$i$tenilor Medicali *i Moa*elor din
2om3nia, Crdinului Aioc+imi*tilor, Aiologilor *i 4+imi*tilor, precum *i a
organi#aiilor patronale *i $indicale repre#entati)e din domeniul medical,
p3n la data de %! octom"rie a anului /n cur$ pentru anul urmtor. Proiectul
$e a)i#ea# de Mini$terul 5ntii Pu"lice *i $e apro" prin +otr3re a
,u)ernului.
4ontractul ; cadru, reglementea# /n principal, condiiile acordrii
a$i$tenei medicale cu pri)ire la9
pac+etul de $er)icii de "a# la care au dreptul per$oanele a$igurate:
li$ta $er)iciilor medicale, a $er)iciilor de /ngriiri, inclu$i) la
domiciliu, a medicamentelor, di$po#iti)elor medicale *i a altor $er)icii
pentru a$igurai, aferente pac+etului de $er)icii de "a#:
criteriile *i $tandardele calitii pac+etului de $er)icii:
alocarea re$ur$elor *i controlul co$turilor $i$temului de a$igurri
$ociale de $ntate /n )ederea reali#rii ec+ili"rului financiar al
fondului:
tarifele utili#ate /n contractarea pac+etului de $er)icii de "a#, modul
de decontare *i actele nece$are /n ace$t $cop:
internarea *i e1ternarea "olna)ilor:
m$uri de /ngriire la domiciliu *i de recuperare:
Printre alte drepturi de care "eneficia# a$iguraii, care $unt $uportate
din fondul naional unic de a$igurri $ociale de $ntate $e numr *i
$er)iciile medicale de /ngriiri la domiciliu.
Be$pre a$i$tena medical la domiciliu $e )or"e*te mult /n ultima
)reme. Muli $unt *i aceia care au ne)oie de ea *i care nu *tiu c au dreptul $
"eneficie#e inclu$i) ,20H<IH de acea$ta.
Pe("r& a e(e'!%!a de )(*r!+!r! med!%ale la dom!%!l!& es"e (e%esar
%a persoa(a )( %a&,# s# '!e as!*&ra"#.
Populaia )3r$tnic /nregi$trea# o cre*tere rapid *i con$tant /n
Europa, ca de altfel /n /ntreaga lume. 5c+im"rile demografice con$tituie o
real pro)ocare pentru gu)ernele 5tatelor Mem"re, inclu$i) pentru 2om3nia,
2&
con$ecinele $ocio 8 economice ale fenomenului de /m"tr3nire a populaiei
a)3nd implicaii maore /n ela"orarea, de per$pecti), a politicilor pu"lice.
n pre#ent, ara noa$tr $e confrunt cu un de#ec+ili"ru /ntre numrul
$alariailor *i numrul pen$ionarilor, /n $en$ul c, datorit, /n primul r3nd,
politicii de $timulare a pen$ionrii timpurii de dup !??&, a cre$cut rapid
numrul de pen$ionari, /n timp ce numrul $alariailor a $c#ut, mai ale$ prin
emigrarea tinerilor /n afara granielor rii.
n ace$t conte1t, /m"tr3nirea populaiei accentuea# o pro"lem
re$imit dea /n $ocietatea rom3nea$c9 per$oanele )3r$tnice au ne)oie de
/ngriire medical *i a$i$ten per$onal cu mult pe$te re$ur$ele de care
di$pun at3t ei /n*i*i, c3t *i $i$temul de a$igurri *i de a$i$ten $ocial.
n 2om3nia, per$oanele /n )3r$t de -& de ani *i pe$te, repre#entau /n
anul !??& un procent de !&,%G din totalul populaiei 2om3niei, /n anul 2&&&
un procent de !8,KG, /n 2&&% un procent de !?,?G, iar pentru anul 2&%& $e
preconi#ea# un procent de 22,%G. .umai /n ultimii 8 ani populaia )3r$tnic
a /nregi$trat o cre*tere de pe$te dou procente.
4omparati) cu rile de#)oltate din lume, durata medie de )ia a
rom3nilor e$te mult mai mic.
@enomenul de /m"tr3nire a populaiei conduce la con$ecine
multiple, afect3nd /n principal domeniile economic, $ocial *i medical.
4on$ecinele medicale *i medico 8 $ociale )i#ea# cre*terea ne)oilor
de /ngriiri comple1e datorate polipatologiei $pecifice )3r$tei a treia, apariia
$trilor de in)aliditate $e)er generatoare de $ituaii de dependen care
creea# pro"leme deo$e"ite per$oanei /n cau#, familiei *i comunitii.
0ce$tea nece$it un numr mare de $er)icii medico 8 $ociale, c3t *i cre*terea
$olicitrilor pentru a$i$tare /n in$tituii de a$i$ten $ocial, $au acordarea de
$uport pentru per$oanele )3r$tnice gra) "olna)e aflate /n $tadii terminale.
Atr3neea nu e$te o "oal. Ea repre#int un proce$ e)oluti), e1trem
de comple1 care impune o alt a"ordare din per$pecti)a politicilor $ociale,
mai ale$, din domeniul a$i$tenei $ociale, medicale *i a /ngriirii de lung
durat. n ultimii ani /n$, precum *i /n conte1tul $ocio 8 economic actual,
"tr3neea a /nceput $ fie con$iderat din ce /n ce mai mult drept un ri$c de
e1cludere $ocial. 4a atare, protecia $ocial a per$oanelor )3r$tnice $e
reg$e*te ca tem prioritar, inclu$i) /n documentele 4omi$iei Europene ce
)i#ea# ela"orarea unor o"iecti)e *i planuri de aciune $ocial comune, /n
cadrul metodei de$c+i$e de coordonare a politicii de com"atere a e1clu#iunii
$ociale, enunat la 5ummitul 4on$iliului European de la Ji$a"ona din martie
2&&&. Be altfel, /n primul raport al 4E pri)ind $rcia *i inclu#iunea $ocial,
$8a preci#at c, /n multe ri mem"re ale <niunii Europene, =per$oanele
)3r$tnice au fo$t menionate ca fiind cele mai )ulnera"ile /n ce pri)e*te ri$cul
de e1clu#iune $ocial, datorit ni)elului in$uficient al pen$iilor>.
Jegea pri)ind a$i$tena $ocial a per$oanelor )3r$tnice a fo$t primul
act normati) care a reglementat $er)iciile $ociale de$tinate unei anumite
2!
categorii de populaie *i a creat premi#ele de#)oltrii infra$tructurii nece$are
$u$inerii $i$temului de /ngriire a per$oanelor )3r$tnice dependente la
domiciliu *i /n regim in$tituionali#at. Bup cinci ani de la implementarea
legii au fo$t con$tatate o $erie de puncte $la"e referitoare la incapacitatea
$i$temului de a a$igura acce$ul tuturor per$oanelor )3r$tnice care /ntrune$c
condiiile de eligi"ilitate la $er)iciile de /ngriire nece$are, precum *i la o
$erie de m$uri de $uport ce ar fi putut conduce la diminuarea numrului de
$olicitri pentru admiterea /n cmine.
Hotodat, re$ur$ele financiare, materiale *i umane in$uficiente au
determinat /nt3r#ieri maore /n ce pri)e*te de#)oltarea $tructurilor pu"lice de
la ni)elul autoritilor locale cu re$pon$a"iliti /n admini$trarea *i
coordonarea m$urilor de protecie $ocial de$tinate per$oanelor )3r$tnice,
precum *i o repartiie inec+ita"il a $er)iciilor de /ngriire /ntre mediul ur"an
*i rural, /ntre localitile pro$pere *i cele mai puin de#)oltate economic.
n pre#ent, /n 2om3nia, e1i$t un numr de 5.??4.82? pen$ionari, din
care un numr de %.-88.%-% $unt per$oane )3r$tnice definite conform legii
6per$oanele care au /mplinit )3r$ta $tandard de pen$ionare7. Bin totalul de
per$oane )3r$tnice, un numr de 2.4&4.%48 $unt femei /n )3r$t de -& de ani
*i un numr de !.284.&!5 $unt "r"ai /n )3r$t de -5 de ani *i pe$te.
Per$oanele )3r$tnice care $e afl /n ri$cul cel mai cre$cut de
dependen $unt cele cu )3r$ta de 8& de ani *i pe$te 64K&.%K8 /n pre#ent7 *i
repre#int grupa de poteniali "eneficiari de $er)icii de /ngriire.
4onform unor calcule pre)#ute de literatura de $pecialitate, %G din
per$oanele cu )3r$ta de pe$te -& de ani $e pot g$i /n $ituaie de dependen.
0plicat ace$t procent la numrul de per$oane )3r$tnice din 2om3nia cu )3r$ta
de pe$te -& de ani, ar re#ulta un numr de apro1imati) !25.25& de per$oane
)3r$tnice dependente care repre#int grupa celor care nece$it $igur $er)icii
de /ngriire. Bintr8un numr de %5 per$oane )3r$tnice dependente, !& $unt /n
$ituaie de pierdere accentuat a autonomiei, re$pecti) 4&.&&& de per$oane
care nece$it /ngriiri permanente.
Prin urmare e$te imperio$ nece$ar $ fie de#)oltat reeaua de /ngriiri
la domiciliu, r$pun#3nd a$tfel at3t dorinei *i dreptului per$oanei )3r$tnice
de a tri /n mediul $u propriu de )ia, c3t *i ne)oii de a admini$tra re$ur$ele
c3t mai eficient, *tiut fiind c /ngriirea la domiciliu e$te mai puin
co$ti$itoare, cu e1cepia ca#urilor care nece$it /ngriire permanent.
ngriirile medicale la domiciliu, cum de altfel *i titulatura preci#ea#
$unt acele /ngriiri acordate de per$onal medical calificat, direct la domiciliul
"olna)ului, /n urma unei $olicitri $au indicaii din partea medicului.
Bin ace$te ec+ipe fac parte medici, a$i$tente medicale, kinetoterapeui
etc. 5copul ace$tui concept modern, alternati)a complementar la $pitali#are,
e$te pe l3ng cel de reducere a co$turilor generate de $pitali#area prelungit
$au inutil *i cel de umani#are a actului medical.
22
P$trarea pacientului /n mediul $u, /n ca$a $a, /n anturaul $u $ocial
*i aducerea actului medical la patul "olna)ului $8a do)edit "enefic /n multe
ca#uri at3t pentru pacient c3t *i pentru familia $a.
Printre cau#ele care determin frec)ena cre$cut a ca#urilor care
nece$it /ngriiri de ace$t tip $e numr /m"tr3nirea populaiei, prelungirea
duratei de )ia a pacienilor cu "oli cronice $au incura"ile ca urmare a
progre$elor te+nologice $au $ucce$elor /nregi$trate /n tratamentul lor.
4onceptul e$te relati) nou /n 2om3nia, dar tre"uie *tiut faptul c mi*carea /n
fa)oarea /ngriirilor paliati)e a /nceput /n Europa cu apro1imati) %& de ani /n
urm. ngriirea la domiciliu a pacienilor cu "oli cronice *i pentru care
)indecarea nu mai e$te po$i"il e$te con$iderat /n toat lumea ca o
alternati) la reducerea numrului de paturi de $pital ocupate *i un pa$ /nainte
ctre cre*terea calitii )ieii *i a actului medical, precum *i a autonomiei
pacientului.
n general, de /ngriirile medicale la domiciliu "eneficia# cei
a$igurai la o ca$ de a$igurri de $ntate, "olna)ii /n )3r$t, cronicii, cei cu
epi$oade de acuti#are a "olii, cei greu $au impo$i"il de depla$at, ca#urile
$ociale $au "tr3nii $inguri.
ngriirile medicale la domiciliu $unt printre puinele moti)e pentru
care "tr3nii $pun c a meritat $ pltea$c de c3nd $e *tiu contri"uia la
a$igurrile $ociale de $ntate.
Pentru coti#aia de o )ia $unt /n $f3r*it recompen$ai.
Per$onalul medical al organi#aiilor de /ngriiri la domiciliu pe l3ng
urmrirea $trii generale a "olna)ului, a temperaturii $ale, a ten$iunii
arteriale, urmre*te e)oluia plgilor po$toperatorii p3n la )indecare,
admini$trea# medicaia pre$cri$ de medic, aut la admini$trarea
alimentaiei pe cale artificial, poate face mane)re terapeutice pentru e)itarea
e$carelor, mo"ili#ea# pacientul, /ngrie*te pacienii /n fa#a terminal.
Prin cele artate mai $u$ am enumerat doar o parte din $er)iciile
acoperite de /ngriirile medicale la domiciliu.
E1i$t a$tfel de modele, e1perimente reu*ite, care fac fericii /n
$pecial pacienii, "tr3nii, fr un $priin $ocio ; financiaro ; familial, care nu
$e )d a$tfel pr$ii la milocul $au c+iar la /nceputul drumului $pre un final
"un po$t8tratamentul din $pital.
Bar *i cadrele medicale, medicii, /ncep $ ai" /ncredere *i $ )ad /n
/ngriirile medicale la domiciliu a)antae *i $ati$facia continurii actului lor
medical c+iar *i dup ce pacienii pr$e$c $pitalul.
n a$i$tenta medical, comunicarea e$te o ne)oie fundamental *i
tre"uie $ fie o art pe care $luitorii *tiinei medicale o /nno"ilea# /n relaia
cu omul "olna) *i familia ace$tuia. n ca#ul "olna)ilor cu "oli incura"ile, a*a
cum $unt "olile neopla#ice, dar *i alte "oli degenerati)e, neurologice, cardio8
)a$culare, de nutriie, demenele, 5IB0, *.a., comunicarea, care repre#int o
ne)oie $tringent a ace$tora, pre$upune unele a"iliti relaionale, care
2%
con$tau /n a"ordarea unor $trategii menite $ $ta"ilea$c relaii
interper$onale, empatice.
Bemer$ul paliati), care $e afl /n complementaritatea celor pre)enti)e,
terapeutice *i de recuperare, )i#ea# $ati$facerea tuturor ne)oilor
fundamentale *i cuprinde pe l3ng tratamentele medico8c+irurgicale, toate
/ngriirile Snur$ingS *i toate $u$inerile p$i+ologice *i $pirituale, de$tinate $
aline $uferinele $omato 8 p$i+ice, $ ameliore#e calitatea )ieii *i $ a$igure
re$pectarea demnitii condiiei umane. n demer$ul paliati), "olna)ul
incura"il e$te a"ordat plenar, "io ; p$i+o 8 $ocial, cultural *i $piritual, /n
interrelaie permanent cu mediul familial *i cu )alorile, cu principiile $ale de
)ia *i cu credinele $ale, adic e$te a"ordat glo"al integrati) $au +oli$tic.
0ce$te re#ultate "une au condu$ *i la finanarea /ngriirilor medicale
la domiciliu de ctre in$tituiile $tatului 8 4a$a de 0$igurri de 5ntate,
Mini$terul Muncii *i Proteciei 5ociale.
Potri)it di$po#iiilor Jegii nr. ?5L2&&-, titlul 'III 8 /ngriirile medicale
la domiciliu $e acord de ctre furni#orii de /ngriiri medicale la domiciliu,
per$oane fi#ice $au uridice, autori#ate *i e)aluate /n condiiile legii, alii
dec3t medicii de familie *i $pitalele, care /nc+eie contracte cu ca$ele de
a$igurri de $ntate pentru $er)icii de /ngriiri medicale la domiciliu.
5er)iciile de /ngriiri medicale la domiciliu $e acord pe "a# de
recomandare pentru /ngriiri medicale la domiciliu, in3nd $eama de $tarea de
$ntate a a$iguratului *i de gradul de dependen al ace$tuia.
2ecomandarea pentru efectuarea $er)iciilor de /ngriiri medicale la
domiciliu $e face de ctre medicii de $pecialitate din am"ulatoriul de
$pecialitate *i de ctre medicii de $pecialitate la e1ternarea a$igurailor din
$pitale, aflai /n relaii contractuale cu ca$ele de a$igurri de $ntate, /n
funcie de patologia "olna)ului *i gradul de dependen al ace$tuia.
Medicii de $pecialitate din am"ulatoriul de $pecialitate recomand
/ngriiri medicale la domiciliu pentru a$iguraii aflai /n fa# terminal ca
urmare a unor afeciuni oncologice $au 0'4. n funcie de gradul de
dependen, "olna)ul poate fi9
a7 total dependent 8 pacientul care nu poate /ndeplini trei $au mai
multe acti)iti #ilnice de "a# fr autorul altei per$oane *i are ne)oie de
/ngriire medical:
"7 parial dependent 8 pacientul care nu poate /ndeplini cel puin dou
acti)iti #ilnice de "a# fr autorul altei per$oane *i din cau#a $trii de
$ntate are ne)oie de /ngriire medical:
c7 independent 8 pacientul care /ndepline*te acti)itile #ilnice de "a#
fr autorul altei per$oane dar care, datorit afeciunii cronice acute, nece$it
urmtoarele $er)icii de /ngriire medical la domiciliu, ca de e1emplu9
/ngriirea $tomelor, /ngriirea canulei tra+eale, /ngriirea plgii po$toperatorii
*i tratament parenteral.
24
2ecomandarea pentru /ngriiri medicale la domiciliu $e eli"erea# /n
trei e1emplare, din care un e1emplar rm3ne la medic.
<n e1emplar /mpreun cu o cerere de acordare de $er)icii de /ngriiri
medicale la domiciliu $e depun de ctre a$igurat, de ctre unul dintre mem"rii
de familie 6printe, $oL$oie, fiuLfiic7, de o per$oan /mputernicit de ace$ta
$au aparintorul legal al ace$tuia la ca$a de a$igurri de $ntate la care $e
afl /n e)iden a$iguratul, iar un e1emplar rm3ne la a$igurat, urm3nd a fi
predat furni#orului de /ngriiri medicale la domiciliu care /i )a acorda
$er)iciile re$pecti)e, dac cererea a fo$t apro"at.
Hermenul de )ala"ilitate a recomandrii pentru /ngriiri medicale la
domiciliu e$te de 5 #ile calendari$tice de la data emiterii ace$teia.
4ererea *i recomandarea primit de ctre ca$a de a$igurri de $ntate
$unt anali#ate de ctre acea$ta /ntr8un inter)al de 24 de ore de la data
depunerii *i e$te apro"at /n limita $umei pre)#ute pentru acea$t de$tinaie.
Ja anali#a cererilor *i recomandrilor primite, ca$a de a$igurri de $ntate
)a lua /n con$iderare *i gradul de dependen al a$iguratului.
4a$a de a$igurri de $ntate e$te o"ligat $ tran$mit a$iguratului
prin adre$ $cri$, e1pediat prin po*t $au direct a$iguratuluiLaparintorului,
r$pun$ul la cerere /n termen de ma1imum 24 de ore de la data lurii deci#iei.
4a$a de a$igurri de $ntate )a )erifica *i numrul de #ile de /ngriiri
medicale la domiciliu de care a "eneficiat a$iguratul re$pecti) /n ultimele !!
luni, a$tfel /nc3t $ nu $e dep*ea$c numrul de 5- #ile calendari$tice.
0$iguratul, unul dintre mem"rii de familie 6printe, $oL$oie,
fiuLfiic7, o per$oan /mputernicit de ace$ta $au aparintorul legal, pe "a#a
cererii apro"ate de ca$a de a$igurri de $ntate $e adre$ea# unui furni#or de
$er)icii de /ngriiri medicale la domiciliu, aflat /n relaii contractuale cu ca$a
de a$igurri de $ntate *i care e$te inclu$ /n li$ta de furni#ori pu$ la
di$po#iie de ctre acea$ta.
25
Ji$ta $er)iciilor de /ngriiri medicale la domiciliu *i tarifele aferente
$unt urmtoarele9
0.ER0 24 .orme metodologice de aplicare a contractului 8 cadru pe
anul 2&&K
PAC;ET DE SER<ICII MEDICALE DE 7A=
PENTRU 9NGRI:IRI MEDICALE LA DOMICILIU
QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
T.r. T 5E2'I4I< BE .,2INI2E MEBI40JU J0 BCMI4IJI<
T H02I@ T8 JEI 8
Tcrt.T T T
TQQQQTQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQTQQQQQQQQT
T ! T Monitori#area parametrilor fi#iologici9 T T
T T temperatur V re$piraie T !,!5 T
T 2 T Monitori#area parametrilor fi#iologici9 pul$ V H0 T !,!5 T
T % T Monitori#area parametrilor fi#iologici9 diure# V $caun T &,84 T
T 4 T 0dmini$trarea medicamentelor intramu$cular WL$u"cutanatWL T T
T intradermicWLoralWWLpe mucoa$eWW T 2,4& T
T 5 T 0dmini$trarea medicamentelor intra)eno$ $u" $upra)eg+erea T T
T T mediculuiW T %,8& T
T - T 5onda )e#ical la femei *i admini$trarea medicamentelor T T
T T intra)e#ical pe $ond )e#ical T %,!4 T
T K T 0dmini$trarea medicamentelor prin perfu#ie endo)enoa$ $u" T T
T T $upra)eg+erea mediculuiW T 8,-K T
T 8 T 2ecoltarea produ$elor "iologice T %,!4 T
T ? T 0limentarea artificial pe ga$tro$tomL$ond ga$tric T T
T T *i educarea a$iguratuluiLaparintorilor T 4,K& T
T !& T 0limentarea pa$i), inclu$i) admini$trarea medicamentelor per T T
T T o$, pentru "olna)ii cu tul"urri de deglutiie T 5,54 T
T !! T 4li$m cu $cop e)acuator T 2,82 T
T !2 T 5pltur )aginal /n ca#uri de deficit motor T 2,82 T
2-
T !% T Mane)re terapeutice pentru e)itarea complicaiilor T T
T T )a$culare ale mem"relor inferioareLe$carelor de decu"it9 T -,2K T
T T mo"ili#are, ma$a, aplicaii medicamentoa$e, utili#area T T
T T colacilor de cauciuc *i a rulourilor T T
T !4 T Mane)re terapeutice pentru e)itarea complicaiilor pulmonare9 T T
T T $c+im"area po#iiei, tapota, fi#ioterapie re$piratorie T 5,54 T
T !5 T ngriirea plgilor $impleL$uprimarea firelor T 5,54 T
T !- T ngriirea plgilor $uprainfectate T K,84 T
T !K T ngriirea e$carelor multiple T K,84 T
T !8 T ngriirea $tomelor T 4,K& T
T !? T ngriirea fi$tulelor T 5,54 T
T 2& T ngriirea tu"ului de dren T 4,K& T
T 2! T ngriirea canulei tra+eale *i in$truirea a$iguratului T 4,K& T
T 22 T Monitori#area diali#ei peritoneale T 4,K& T
T 2% T 0plicareaWW de plo$c, "a#inet, condom urinar T %,!4 T
T 24 T 0plicarea de miloc auttor pentru a"$or"ia urinei WWW T 5,&& T
W n afara ineciilor *i perfu#iilor cu produ$e de origine uman.
WW Pentru pacienii total dependeni $au parial dependeni.
WWW n tariful $er)iciului e$te inclu$ co$tul milocului auttor pentru
a"$or"ia urinei. 5e decontea# ma1imum 2 miloace auttoare pentru
a"$or"ia urineiL#i pentru a$iguraii total dependeni $au parial dependeni.
.CHU9 n tarife $unt inclu$e *i co$turile materialelor $anitare utili#ate pentru
reali#area $er)iciului de /ngriire la domiciliu.
Perioada pentru care un a$igurat poate "eneficia de $er)icii de /ngriiri
medicale la domiciliu $e $ta"ile*te de medicul care a fcut recomandarea, cu
o"ligati)itatea preci#rii ritmicitiiLperiodicitii $er)iciilor, con$emnate /n
formularul S2ecomandare pentru /ngriiri medicale la domiciliuS dar nu mai
mult de 5- #ile calendari$ticeLan /n una $au mai multe etape 6$eturi de
/ngriire7. @iecare $et nou de /ngriire $e recomand utili#3nd o nou foaie de
recomandare.
2K
@urni#orii de $er)icii de /ngriiri medicale la domiciliu acord $er)icii
conform unui plan de /ngriiri /n conformitate cu recomandrile fcute de
ctre medicii de $pecialitate din am"ulatoriul de $pecialitate *i din $pital,
#ilnic, inclu$i) $3m"ta, duminica *i /n timpul $r"torilor legale.
@urni#orul de $er)icii de /ngriiri medicale la domiciliu completea#
pentru fiecare a$igurat cruia /i acord $er)icii o fi* de /ngriire care conine
datele de identitate ale ace$tuia, tipul $er)iciilor de /ngriiri medicale
acordate, data *i ora la care ace$tea au fo$t efectuate, $emntura a$iguratului,
a unuia dintre mem"rii de familie 6printe, $oL$oie, fiuLfiic7, a per$oanei
/mputernicite de ace$ta $au a aparintorului legal, care confirm efectuarea
ace$tor $er)icii, $emntura per$oanei care a furni#at $er)iciul medical,
precum *i e)oluia $trii de $ntate.
n "a#a fi*elor de /ngriiri medicale la domiciliu, pentru $er)iciile
medicale acordate /n decur$ul unei luni calendari$tice, furni#orul /ntocme*te
factura lunar *i de$f*urtorul @urni#orul depune la ca$ele de a$igurri de
$ntate cu care $e afl /n relaie contractual factura lunar /n$oit de
copiile fi*elor de /ngriiri medicale *i de$f*urtorul /n primele 5 #ile
lucrtoare ale lunii urmtoare celei pentru care $e face decontarea.
Becontarea $er)iciilor de /ngriiri medicale la domiciliu $e face /n
funcie de numrul $er)iciilor de /ngriiri medicale la domiciliu reali#at lunar
/n limita celor apro"ate de ca$a de a$igurri de $ntate pentru fiecare ca#
apro"at *i de tariful pe $er)iciu de /ngriiri medicale la domiciliu )ala"il la
data emiterii apro"rii.
4a$ele de a$igurri de $ntate *i autoritile de $ntate pu"lic au
o"ligaia de a organi#a trime$trial 6$au ori de c3te ori e$te ne)oie7 /nt3lniri cu
furni#orii de /ngriiri medicale la domiciliu pentru a anali#a a$pecte pri)ind
calitatea $er)iciilor medicale precum *i re$pectarea pre)ederilor actelor
normati)e /n )igoare. 0ce$tea )or informa a$upra modificrilor aprute /n
actele normati)e *i )or $ta"ili /mpreun cu furni#orii de /ngriiri medicale la
domiciliu, m$urile ce $e impun pentru /m"untirea acti)itii.
.eparticiparea furni#orilor la ace$te /nt3lniri nu /i e1onerea# de r$punderea
nere$pectrii +otr3rilor luate cu ace$te prile.
5er)iciile de autor la domiciliu ar tre"ui $ facilite#e meninerea
per$oanei /n mediul $u o"i*nuit, permi3ndu8i $ duc o )ia independent
*i $ a$igure /nfptuirea unei $erii /ntregi de acti)iti menaere, $ociale, de
autor p$i+ologic *i de readaptare a per$oanelor /n cau# *i a familiilor lor
care /nfrunt dificulti $erioa$e /n )iaa curent.
Be#)oltarea /ngriirilor la domiciliu e$te un $egment important al
acordrii /ngriirilor care $e cere de#)oltat *i $u$inut. .u tre"uie uitat,
totodat, c $copul /ngriirilor la domiciliu e$te $ ofere /ngriiri de cea mai
"unX calitate pacienilor cu "oli cronice, amenintoare de )ia, incura"ile,
28
at3t de multe /n 2om3nia care are ca particularitate dorina locuitorilor $
tria$c *i $ moar aca$.
ngriirea la domiciliu a pacienilor cu "oli cronice *i pentru care
)indecarea nu mai e$te po$i"il e$te con$iderat /n toat lumea ca o
alternati) la reducerea numrului de paturi de $pital ocupate *i un pa$ /nainte
ctre cre*terea calitii )ieii *i a actului medical, precum *i a autonomiei
pacientului. 0ce$t tip de /ngriire )a de)eni din ce in ce mai comple1, iar
medicii *i /n $pecial medicii de familie $e )or confrunta cu re#ol)area unor
pro"leme medicale cu grad $porit de dificultate *i pentru care nu $unt
/ntotdeauna $uficient in$truii.
5peciali*tii $pun c, pentru acoperirea ne)oilor din domeniu, ar fi
nece$are derularea unui program naional de /ngriiri paliati)e, crearea unei
reele naionale 8 centre #onale cu paturi, /nfiinarea de ec+ipe mo"ile care $
acorde /ngriirile la domiciliu $au care $ acorde con$ultan medicilor *i
a$i$tenilor /n domeniul /ngriirilor la domiciliu, modificarea legii opioidelor
/n $en$ul acordrii dreptului de a pre$crie opioide medicilor de toate
$pecialitile *i $c+im"area contractului 8 cadru *i acordarea dreptului
profe$ioni*tilor din $ntate competeni /n acordarea /ngriirilor paliati)e de a
contracta ace$t tip de $er)icii pentru toi pacienii care au ne)oie *i at3t timp
c3t e$te ne)oie.
Politicile $anitare $8au $c+im"at *i, /n conte1t, Yrolul /ngriirilor la
domiciliu a cre$cutS $pune medicul Moi$a 4ornel, coordonatorul unei ec+ipe
de /ngriire paliati) la domiciliu, unul dintre cei mai importani $peciali*ti
rom3ni /n domeniu. SPro"a"il c /nlturarea $au reducerea durerii con$tituie
componenta cea mai /nt3lnit a tratamentului $imptomatic. Pe l3ng
pro"lemele re$piratorii $au dige$ti)e, pe li$ta de prioriti $e numr
a$igurarea igienei corporale *i g$irea unei po#iii antalgice. n plu$ fa de
con$ilierea pacientului, ec+ipa tre"uie $ ai" /n )edere *i $u$inerea familiei.
Prin urmare, pe l3ng medici, a$i$teni medicali, kinetoterapeui, din ec+ipa
care ofer /ngriiri paliati)e fac parte *i p$i+ologi, $ociologi $au preoi.
Programul medical rom3no8olande# Matra, intitulat P0402C 6P0lliati)e
40re 2Cmania7, *i8a propu$, printre altele, e)aluarea $ati$faciei familiilor
care au primit /ngriiri de ace$t fel. 4ele mai multe dintre ace$tea au fo$t
e1trem de mulumite de /ngriirile acordate la domiciliu, ceea ce recomand
de la $ine preluarea ace$tui tip de /ngriiri /n pac+etul de "a# al /ngriirilor
acordate populaiei.
Bin punct de )edere al finanrii acti)itii de /ngriiri la domiciliu /n
2om3nia, "ugetul alocat e$te cu totul in$uficient.
Mini$trul "elgian al $ntii, Inge 'er)otte, pre#ent la reuniunea cu
tema Sngriiri la domiciliuS, organi#at la Aucure*ti, a menionat
performanele $i$temului de finanare /ntocmit /n Aelgia, /n ceea ce pri)e*te
/ngriirea la domiciliu. Mini$trul "elgian a declarat c /n ara $a /ngriirile la
domiciliu "eneficia# de du"l finanare. 4ele medicale prime$c 4G din !8
2?
miliarde de euro *i cele nemedicale !%G din 2,5 miliarde de euro. Ja polul
opu$ $e afla, "ine/nele$, ara noa$tr, care pentru /ngriirea la domiciliu nu
prime*te de la "uget dec3t &,!G.
Hoate $tatele $unt puternic angaate /n a$igurarea acce$ului la $er)icii
medicale *i la a$i$ten medical pe termen lung de calitate. 4u toate ace$tea,
ace$t fapt nu $e traduce neaprat prin acce$ uni)er$al *i $e menin inegaliti
$emnificati)e. Plile efecti)e au cre$cut con$idera"il /n urma e1cluderii
anumitor tipuri de a$i$ten din pac+etul de "eneficii *i a unor cre*teri ale
contri"uiilor pentru a mri )enitul *i a reduce con$umul e1ce$i).
Bi$tri"uia /ngriirii e$te uneori neuniform. Biferenele regionale /n
acordarea ace$teia re#ult nu numai din caracteri$tici geografice ci *i
in$tituionale. Be*i a permi$ $er)iciilor $ $e adapte#e la $ituaiile locale,
de$centrali#area a condu$ *i la o acordare )aria"il a tratamentelor *i la
practici )aria"ile. @ondurile $tructurale ale <niunii Europene $priin
/m"untirea infra$tructurii $anitare pentru a reduce a$emenea diferene.
E1i$t un con$en$ a$upra acordrii prioritii pentru /ngriirile la
domiciliu *i pentru introducerea de noi te+nologii care pot permite oamenilor
$ tria$c /n propriul cmin c3t mai mult timp po$i"il. 5tatele mem"re
accentuea# de a$emenea importana rea"ilitrii, aut3ndu8i pe cei dependeni
$ $e /ntoarc la o )ia acti). E1i$t o recunoa*tere cre$c3nd a ne)oii de a
crea o "a# $olid pentru finanarea /ngriirii pe termen lung, iar unele $tate
mem"re $e /ndreapt /n acea$t direcie.
Be#)oltarea /ngriirilor paliati)e a luat amploare /n ultimii #ece ani, /n
mare parte $u" influena unor programe internaionale. 0derarea la <niunea
European nece$it alinierea la $tandardele europene *i )a $timula pe mai
departe de#)oltarea ace$tui tip de /ngriiri.
7!l!o*ra'!e8
!. Beci#ia 4.05 nr. 24?L2&&% pentru apro"area $tandardelor pentru
acreditarea furni#orilor de /ngriiri medicale la domiciliu
,- E.,. !842L2&&- pentru apro"area contractului 8 cadru pri)ind
condiiile acordrii a$i$tenei medicale /n cadrul $i$temului de
a$igurri $ociale de $ntate pe anul 2&&K
%. Jegea nr. !KL2&&& cu modificrile ulterioare pri)ind a$i$tena $ocial
a per$oanelor )3r$tnice
4. Jegea nr. ?5L2&&- pri)ind reforma /n domeniul $ntii, titlul 'III 8
a$igurrile $ociale de $ntate
5. Crdin M5 *i 4.05 nr.!K8!L4' 558L2&&- pentru apro"area .ormelor
Metodologice de aplicare a contractului 8 cadru pri)ind condiiile
acordrii a$i$tenei medicale /n cadrul $i$temului de a$igurri $ociale
de $ntate pe anul 2&&K
%&
III. 9NGRI:IRILE MEDICALE DE 7A= CE TRE7UIE
ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIEN FI=IC
conf. dr. Adra#a A"4%
<ni). de Medicin *i @armacie =,r. H. Popa> Ia*i
n condiiile reducerii mi*crii a$i$tm la reducerea acti)itii
mu$culare /n$oit de apariia atrofiei de repau$, la $cderea meta"oli$mului
*i la deminerali#area o$oa$. 0ce$te trei modificri generale )or fi /n$oite de
pertur"ri ale acti)itii maoritii $i$temelor *i organelor, modificri ce
tre"uie atent monitori#ate pentru a pre)eni apariia unor complicaii gra)e. n
ace$t conte1t )om in$i$ta a$upra $i$temului mu$cular *i o$teo 8 articular,
a$upra aparatului cardio8)a$cular, re$pirator, dige$ti) *i renal precum *i
a$upra $trii tegumentelor.
Ja ni)elul ((tem%"% m%(!%"ar $e manife$t +ipotrofia mu$cular,
contractura mu$cular *i retracia mu$culo 8 tendinoa$. Hipotroia muscular
repre#int fenomenul de reducere a diametrului fi"relor, dar fr modificarea
$tructurii lor. n ace$te condiii fi"ra mu$cular e$te lip$it de reaciile de
alungire *i $curtare ce contri"uie la meninerea troficitii lor. Contractura
muscular repre#int un fenomen de cre*tere a tonu$ului mu$cular p3n la
)alori ce dep*e$c limitele fi#iologice. Retracia musculo , tendinoas apare
ca urmare a contracturii mu$culare.
@enomenul are efecte $erioa$e la )3r$ta de cre*tere c3nd apare un
de#ec+ili"ru /ntre cre*terea o$oa$, care e$te normal *i cea a mu$culaturii
$pa$tice care e$te lent. Mu$culatura $pa$tic determin /ntr8o prim etap
cre*terea rigiditatii articulare, urmat de in$talarea redorilor articulare /n$oite
de anc+ilo#.
n ace$t conte1t kinetoterapeului )a inter)eni c3t mai rapid po$i"il
e1ecut3nd mo"ili#ri pa$i)e *i /ndrum3nd familia /n ace$t $en$. 4+iar la un
pacient care pre#int le#iuni ire)er$i"ile, mo"ili#rile pa$i)e permit
meninerea unui anumit grad de troficitate a mu*c+ilor e)it3nd apariia
atrofiilor mu$culare gra)e. Programul de recuperare )a fi e1ecutat la
domiciliul pacientului #ilnic *i c+iar de 2 $au % ori pe #i /n repri#e de !& 8 !5
minute.
n acela*i timp $peciali$tul )a in$i$ta a$upra po#iionrii corecte a
corpului ce permite meninerea unui tonu$ mu$cular normal. Po#iiile ale$e
)or fi funcionale, conforta"ile *i $ntoa$e. Po#iia funcional permite
contactul cu mediul /nconurtor *i mane)rarea o"iectelor, ceea ce a$igur
independena relati) a pacientului. Po#iia conforta"il contri"uie la
meninerea $trii de $ntate *i permite reali#area unor mo"ili#ri u*oare
atunci c3nd $ituaia o impune. Po#iia $ntoa$ contri"uie la meninerea
%!
$trii de $ntate a adultului *i reducerea contracturilor mu$culare. 6Eloi$e
Nudd7
Ja ni)elul ((tem%"% o(teo 5 art!%"ar apar fenomene de
deminerali#are o$oa$ *i redoare articular. @enomenul care ridic cele mai
multe pro"leme e$te repre#entat de deminerali1area osoas ce determin
apariia o$teoporo#ei. n mod normal e1i$t un ec+ili"ru /ntre acti)itatea
formatoare *i cea de re$or"ie a o$ului. n condiiile unei $olicitri redu$e
apare un de#ec+ili"ru /ntre cele dou proce$e, predomin3nd cel de re$or"ie
o$oa$ ce determin apariia o$teoporo#ei. E$te )or"a de o ade)arat atrofie
o$oa$ /n care $e con$tat $cderea antitii de e$ut o$o$ minerali#at, /n$oit
de meninerea a$pectului +i$tologic al tra)eelor o$oa$e *i a$igurarea unui
coninut mineral normal. Ja pacienii cu afeciuni neurologice o$teoporo#a $e
/n$oe$te de $cderea circulaiei la ni)elul o$ului ce de)ine $en$i"il la
aciunea factorilor mecanici. Pacienii *i familiile lor tre"uie $ fie con*tieni
de ace$te pro"leme *i $ recurg la e1erciii fi#ice ori de c3te ori e$te po$i"il,
$ituaie /n care $e a$igur circulaia $angelui *i meninerea troficitii
mu$culare. Ja o per$oana $ntoa$ apariia unei fracturi $e /n$oe$te rapid de
depla$area oa$elor datorit contraciei mu$culare.
Per$oanele cu paraplegie pre#int o contracie mu$cular redu$ a$tfel
c oa$ele nu $e )or depla$a. 0ce*ti pacieni au frec)ent *i tul"urri de
$en$i"ilitate a$tfel c fractura poate apare fr a fi pu$ diagno$ticul *i a
inter)eni terapeutic. n ace$t conte1t pacientul )a pre#enta o )indecare
deficitar a fracturii /n$oit de deformri o$oa$e ce complic $ituaia.
Pro"lema e$te comple1 pentru kinetoterapeut care tre"uie $
reali#e#e mo"ili#ri pa$i)e eficiente, dar fr a produce fracturi pe o$
patologic. 5ituaia e$te *i mai dificil la copil la care are loc proce$ul de
cre$tere *i de#)oltare, proce$ ce $e reali#ea# re$pect3nd patru legi enunate
de Japierre9
o$ificarea *i cre*terea oa$elor e$te diferit de la un $egment la altul,
ace$t proce$ rea8li#3ndu8$e mai t3r#iu la ni)elul epifi#elor pla$ate
aproape de genunc+i *i departe de cot:
pu$eele de cre*tere apar la inter)ale de - luni, cre*terea /n lungime
fiind urmat de cea /n gro$ime:
/n articulatiile la care cartilaul articular tran$mite o pre$iune $c#ut
apare acti)area cartilaului de conugare )ecin *i in)er$: legea lui
Belpec+ e1plic cre*terea lent a $egmentelor corporale afectate *i
apariia deformrilor o$oa$e:
cre*terea /n lungime *i gro$ime a oa$elor e$te $timulat de e1citaia
funcional a mu*c+ilor, deci de mi*care. 60. Japierre7
n ace$t conte1t la copil apare iniial o cre*tere inegal /n lungime,
mai ale$ la ni)elul mem"relor inferioare, dar diferena nu )a depa$i % cm. n
etapa urmatoare apar deformrile o$oa$e datorit de#ec+ili"rului de for ce
%2
apare /ntre grupele mu$culare agoni$te *i antagoni$te *i datorit tul"urrilor
de reglare a lungimii mu*c+ilor /n timpul proce$ului de cre*tere.
2e#ol)area ace$tor pro"leme impune o munc $u$inut din partea
kinetoterapeutului care )a recomanda e1erciii fi#ice recuperatorii, /nceperea
mer$ului cu autor *i apoi independent c3t mai rapid po$i"il. Bin pcate
uneori $peciali$tul /nt3mpin re#i$ten din partea familiei care $e teme de
cderi /n$oite de traumati$me *i reactii p$i+ice 6teama7.
Primele /ncercri de mer$ $unt dificile datorit contracturii mu$culare.
Hreptat ec+ili"rul $tatic *i dinamic $e perfecionea#, iar copilul /ncepe $ $e
rela1e#e. (inetoterapeutul *i apoi prinii )or /n)a copilul $ cad prin
imitaie. Ei /*i )or l$a corpul $ cad lent ctre $ol, iar copilul /l )a imita
reu*ind $ cad rela1at *i fr accidente. 4+iar dac $e /nt3mpl unele mici
accidente ace$tea tre"uie minimali#ate, e1i$t3nd o a"ordare rela1at /n care
importana cderilor e$te dedramati#at. 6N.Ep$tein7
Ja ni)elul articulaiilor are loc un proce$ de organi#are fi"roa$ a
colagenului, reacie ce apare cam dupa !2 8 !8 luni de imo"ili#are. 0cea$t
reacie apare datorit atrofiei $ino)iale ce $e /n$oe$te de tul"urri nutriionale
la ace$t ni)el. Redoarea articular apare /n momentul /n care cartilaul e$te
/nlocuit de e$ut fi"ro$ ce poate aunge pan la ni)elul o$ului. @r inter)eni
$peciali$tului redoarea articular $e tran$form /n anc+ilo#, fenomen /n care
apare $udarea e1tremitailor o$oa$e prin puni fi"roa$e. n ace$t moment
forarea articulaiei $e /n$oe$te de $mulgeri ale unor fragmente
cartilaginoa$e. 6M.5aragea7
Programul recuperator tre"uie /nceput rapid, /nainte $ apar cele mai
mici modificri la ace$t ni)el *i )a fi urmat permanent, c+iar dac e$te )or"a
de unele le#iuni ire)er$i"ile.
4ontinuarea programului )a permite e)itarea apariiei unor
complicaii *i reducerea ri$cului agra)rii "olii. 4el puin /n primele etape ale
tratamentului mo"ili#rile pa$i)e )or fi e1ecutate cu "l3ndee urmrindu8$e
apariia durerilor. ,e$tionarea durerii e$te important /n kinetoterapie,
deoarece pre#ena ei poate pertur"a reali#area planului terapeutic. n funcie
de reaciile indi)iduale la durere )om di$tinge dou categorii de pacieni9
cei +ipere1cita"ili la care durerea dep*e$te gra)itatea le#iunii:
cei +ipoe1cita"ili la care le#iunea e$te e1tin$ a$tfel c manife$trile
clinice de)in doar fru$te. 6N.4ook7
(inetoterapeutul tre"uie $ aprecie#e cu mult atenie acea$t reacie
care poate fi un o"$tacol /n faa o"inerii unui progre$, dar *i un aliat /n
do#area inten$itii $olicitrilor impu$e. El poate folo$i unele criterii
fi#iologice, prin care organi$mul $e e1prim /n $ituaia e1punerii la $timuli
algogeni9
durerile de inten$itate mic *i medie $e /n$oe$c de cre*terea
frec)enei cardiace *i a ten$iunii arteriale, de cre*terea frec)enei
re$piratorii, de tran$piraie, paloare *i +ipertonie mu$cular:
%%
durerile de inten$itate ridicat $e /n$oe$c de $cderea frec)enei
cardiace *i a ten$iunii arteriale, de reducerea numrului de re$piraii
pe minut, de $en#aii de $l"iciune, grea $au )erti. 6O.B.5Man$on7
n a"ordarea ace$tei pro"leme kinetoterapeutul )a tre"ui $ reali#e#e o
ierar+i#are corect a prioritilor repre#entate de calcularea durerii *i
reali#area planului terapeutic.
4alcularea durerii e$te e$enial pentru de$f*urarea planului
terapeutic, deoarece $uprimarea ei e$te periculoa$ pentru pacient /n $ituaia
/n care $olicitrile impu$e $unt prea mari *i pentru recuperator care poate
aciona cu o inten$itate prea mare a$upra $egmentelor corporale afectate.
Practic durerea tre"uie atent controlat e)itandu8$e $ituaiile de +ipo 8
$en$i"ilitate ce pot fi periculoa$e. n reali#area ace$tui de#iderat e$te nece$ar
cola"orarea cu medicul, dar *i cunoa*terea tipului de acti)itate ner)oa$
$uperioar a pacientului. Pacienii agitai, $periati pot "eneficia de o reducere
mode$t a durerii, /n timp ce pacienii ec+ili"rai $uport durerea fr
pro"leme fiind con*tieni de rolul programului recuperator. <n alt a$pect
legat de durere e$te repre#entat de memoria durerii aprute la o anumit
mi*care. n ace$t conte1t mi*carea e1ecutat )a fi de o amplitudine redu$ $au
c+iar refu#at. Bin ace$t moti) regiunea re$pecti) )a tre"ui atent pregtit,
e1ecut3ndu8$e iniial un program glo"al pentru ca ulterior $ $e treac la o
aciune locali#at, /n $copul o"inerii decontracturrii *i e1ecutrii mi*crilor
nece$are programului terapeutic. 6C.4.Mungiu7
2educerea mi*crii $e /n$oe$te de apariia unor modificri cu caracter
general la ni)elul aparat%"% !ardo 5 'a(!%"ar, modificri ce tre"uie atent
monitori#ate pentru a pre)eni apariia unor complicaii cu repercur$iuni gra)e
a$upra $trii de $ntate a pacientului. 0ce$te modificri $unt repre#entate de
redi$tri"uirea $3ngelui, +ipoten$iune orto$tatic, edeme decli)e *i formarea
trom"ilor. n po#iia culcat apare redistribuirea s:ngelui care $tagnea# la
ni)elul mem"relor inferioare. E$te )or"a de o cantitate de aproape un litru
care aunge $uplimentar la ni)el cardiac *i care tre"uie introdu$ /n circulaie.
0cea$t cantitate de $3nge $olicit efort $uplimentar din partea inimii, efort
manife$tat prin cre*terea pre$iunii arteriale *i ta+icardie.
0cti)itatea cardiac $uplimentar $e /n$oe*te de cre*terea con$umului
miocardic de o1igen ceea ce duce la o"o$eal /n$oit de $cderea
randamentului cardiac. n ace$t conte1t mo"ili#area pacientului $e )a face cu
pruden e1i$t3nd ri$cul dep*irii capacittii de efort a inimi. Hot din ace$t
moti) $e impune mo"ili#area c3t mai rapid a pacientului *i ridicarea /n
po#iia a*e#at $au c+iar /n orto$tati$m cu $priin. Ja ridicarea din clino$tati$m
/n orto$tati$m apare fenomenul in)er$ de acumulare a $3ngelui la ni)elul
mem"relor inferioare. Ja per$oana $ntoa$ e1i$t mecani$me eficiente de
reglare care pre)in apariia ace$tui fenomen. .u acela*i lucru $e /nt3mpl la
per$oanele /n )3r$t care pre#int pertur"ri ale ace$tor mecani$me de
reglare. Ja ace*ti pacieni ridicarea "ru$c /n orto$tati$m $e /n$oe*te de
%4
acumularea $3ngelui /n poriunile decli)e ale corpului *i scderea tensiunii
arteriale. @enomenul e$te agra)at de $cderea tonu$ului mu$cular care
limitea# contraciile mu$culare ce fa)ori#ea# /ntoarcerea )enoa$. 4ea mai
afectat e$te circulaia cere"ral, determin3nd apariia $imptomelor de
i$c+emie cere"ral repre#entate de ameeli, tul"urri de )edere, lipotimii.
@enomenul e$te pre#ent la toi pacienii, dar de)ine periculo$ la cei
care $ufer de atero$clero# cere"ral la care pot apare c+iar accidente
cere"rale. n ace$t conte1t mo"ili#area pacientului $e )a face cu mult atenie,
ace$ta fiind ridicat treptat, iniial p3n /n po#iia a*e#at, po#iie /n care $e ia o
pau# ce permite reglarea circulaiei $3ngelui. n etapa urmtoare $e /ncearc
aungerea /n po#iie orto$tatic, po#iie ce )a fi meninut doar pentru o $curt
perioad de timp. 5ituaia e$te mai $impl dac a)em la /ndem3n un pat
mo"il ce permite aungerea pacientului /n toate po#iiile dorite $au dac e1i$t
aparatura nece$ar po#iionrilor. 0cea$t aparatur poate fi reali#at
arti#anal cu autorul unor plci de lemn cptu*ite cu "uret, melan $au l3n.
Placa $u$ine greutatea pacientului permi3nd a*e#area ace$tuia /n po#iia
dorit *i aungerea treptat /n po#iia orto$tatic. 6Jucille O+aleD7
C alt complicaie ce poate $ apar /n condiii de imo"ili#are e$te
repre#entat de formarea edemelor; 0ce$tea repre#int o acumulare de lic+id
/n #onele decli)e ale corpului, acumulare fa)ori#at de $ta#a )enoa$ *i de
cre*terea pre$iunii intra)a$culare. Edemele pot genera di$comfort din cau#a
pre$iunii e1ercitate a$upra ner)ilor *i duc la modificarea $c+im"urilor de
nutrieni la ni)elul e$uturilor ceea ce fa)ori#ea# apariia necro#elor.
0pariia edemelor poate fi pre)enit prin monitori#area aportului de
ap *i $are ca *i prin reali#area mo"ili#rilor rapide ce permit circulaia
adec)at a $3ngelui. 5ta#a )enoa$ alturi de pertur"area ec+ili"rului
coagulolitic 6produ$ uneori de o alimentaie neadec)at7 determin ormarea
trombilor. n ace$t ca# pacientul pre#int dureri la ni)elul unui anumit
$egment corporal 6/n $pecial la ni)elul gam"elor7, edem, tegumente reci *i
palide. Bac m$urm circumferina gam"ei o"$er)m o cre*tere a )alorilor
comparati) cu cealalt gam" $ituaie /n care tre"uie $ $u$pectm $ta#a
)enoa$. n ace$t conte1t tratamentul recuperator $e opre*te, iar pacientul )a
fi mane)rat c3t mai puin po$i"il. Mane)rele in$i$tente nu $unt "enefice, ele
cre$c3nd ri$cul migrrii trom"ilor /n$oit de apariia unor #one de infarct
6pro"lema cea mai gra) apare /n $ituaia /n care c+iagul migrea# la ni)el
cere"ral e1i$t3nd ri$cul apariiei unui accident cere"ral maor ce determin
dece$ul pacientului7. Ja ni)elul aparatului cardio 8 )a$cular m$urile de
pre)enire a efectelor imo"ili#rii cuprind9
reali#area mo"ili#rilor pa$i)e *i pa$i) 8 acti)e ce )or a$igura o
/ntoarcere )enoa$ eficient:
$c+im"area permanent a po#iiei corpului ce a$igur $timularea
tonu$ului )a$cular:
%5
adaptarea $olicitrilor la capacitatea real de efort a pacientului: /n
primele etape dup un accident orice /ncercare de a gr"i )indecarea
prin efectuarea unui numr prea mare de e1erciii poate a)ea efecte
negati)e:
monitori#area atent a regimului alimentar *i a aportului +idric pentru
a e)ita apariia edemelor dar *i a de$+idratrilor.6 Eloi$e Nudd7
Po#iia culcat determin modificarea me!a#! re(prator /n$oit
de pertur"area )entilaiei pulmonare *i $ta#a $ecreiilor. n po#iia culcat
mi*crile cu*tii toracice $unt redu$e, iar la ni)elul diafragmului apare o
di$tri"uie neuniform a pre$iunii e1ercitate de organele a"dominale. n ace$t
conte1t apare o $cdere a 'entilaiei pulmonare /n $pecial la ni)elul
$egmentelor po$terioare *i mediane. 5cderea )entilaiei determin apariia
unor #one de atelecta#ie 6#one /n care nu ptrunde aerul7 iniial re)er$i"il *i
apoi ire)er$i"il. 5c+im"area po#iiei pacientului la un inter)al de minim 2
ore fa)ori#ea# $cderea )entilaiei /n alte teritorii pulmonare /n$oit de
apariia unei atelecta#ii re)er$i"ile. Ja per$oana imo"ili#at $au puin mo"il
apare $cderea meta"oli$mului general /n$oit de reducerea nece$arului de
o1igen. E$te un a$pect ce tre"uie cuno$cut de kinetoterapeut deoarece
mo"ili#are )a fi /n$oit de cre*terea nece$arului de o1igen, cre*tere a$igurat
prin ta+icardie *i ta+ipnee fenomene periculoa$e pentru un pacient /n )3r$t.
Ja primele mo"ili#ri e$te nece$ar do#area adec)at a efortului, do#are ce $e
poate reali#a prin monitori#area cre*terii frec)enei cardiace *i re$piratorii.
6Jucille O+aleD7
5cderea )entilaiei pulmonare *i tu$ea ineficient determin sta1a
secreiilor, care repre#int un mediu propice pentru de#)oltarea germenilor
micro"ieni. 0ce*ti pacieni fac frec)ent afeciuni infecioa$e re$piratorii ce
nece$it tratamente inten$i)e cu anti"iotice.
@rec)ent re$piraia $uperficial declan*ea# o reacie iritati) "ron*ic
care $e manife$t prin +iper$ecretie de mucu$, mucu$ ce nu poate fi eliminat
eficient datorit tu$ei care e$te puin producti). 5ituaia e$te agra)at de
con$umul redu$ de ap ce determin de$+idratare /n$oit de cre*tere
)3$co#itii $ecretiilor. 4onfruntat cu ace$te pro"leme $peciali$tul )a
inter)eni prin9
a$igurarea unor po#iii ce permit mi*crile li"ere ale cutiei toracice
*i $c+im"are ace$tora la anumite inter)ale de timp:
pacientul )a fi /n)at $ tu*ea$c *i $ re$pire profund:
drenaul po$tural )a fi aplicat $i$tematic la patul "olna)ului $au la
$al.
Brenaul po$tural implic pla$area pacientului /n anumite po#iii ce
facilitea# trecerea $ecreiilor /n "ron+ii *i /n tra+ee de unde )or fi eliminate
prin tu$e. Brenaul $e )a reali#a /nainte de ma$ /n *edine ce durea# ma1im
%-
2& 8 %& minute. 5e pot face 2 8 % *edine pe #i folo$ind 4 p3n la - po#iii.
64.0l"u7
Po#iiile de drena pentru lo"ii $uperiori9
drenarea $egmentului apical impune pla$area pacientului /n po#iia
a*e#at cu trunc+iul /nclinat $pre dreapta $au $pre $t3nga:
drenarea $egmentului anterior implic pla$area "olna)ului /n decu"it
dor$al cu ridicarea unui +emitorace:
pentru drenarea $egmenului po$terior $e folo$e*te po#iia a*e#at cu
trunc+iul flectat anterior.
Po#iiile de drena pentru lo"ul milociu *i lingula impun pla$area
pacientului /n decu"it lateral *i cu trunc+iul fc3nd un ung+i de 45Z fa de
planul patului. Pentru reali#area ace$tei po#iii e$te nece$ar folo$irea unui
pat ra"ata"il, ce nu e$te la /ndemana unui pacient aflat la domiciliu. n ace$t
ca# recomandm pacientului pla$area la marginea patului cu trunc+iul $ituat
/n afara ace$tuia. Meninerea ace$tei po#iii e$te dificil de aceea $e
recomand $priinirea capului *i a trunc+iului cu o pern. 0cea$t po#iie nu
poate fi meninut timp /ndelungat de pacienii /n )3r$t ce $ufer de
+iperten$iune arterial din cau#a di$tri"uiei e1ce$i)e a $3ngelui la ni)elul
poriunii $uperioare a corpului /n $pecial la ni)elul capului, moti) pentru care
ace*tia )or fi monitori#ati cu mult atenie.
Po#iiile de drena pentru lo"ii inferiori $unt tot decli)e cu capul
pla$at mai o$ fa de trunc+i *i mem"re, ceea ce repre#int o pro"lem9
pentru drenarea $egmentului apical $e recomand reali#area unei
piramide din perne pe care $e a$ea# pacientul, )3rful piramidei fiind
pla$at la ni)elul "a#inului:
drenarea $egmentului anterior $e o"ine prin pla$area pacientului /n
decu"it dor$al /n po#iie decli):
pentru drenarea $egmentului po$terior pacientul e$te pla$at /n po#iie
decli) *i /n decu"it )entral:
drenarea $egmentului lateral impune folo$irea po#iiei de decu"it
lateral cu pla$area unei perne $u" +emitoracele core$pun#ator.
0lturi de drenaul po$tural putem folo$i *i terapia fi#ic a toracelui
ce implic educarea re$piraiei *i a tu$ei *i reali#area ma$aului. Educarea
re$piraiei implic folo$irea re$piraiilor profunde /n timpul drenaului
po$tural ceea ce fa)ori#ea# lrgirea ar"orelui tra+eo 8 "ron*ic. Ja adult
educarea $e poate reali#a cu autorul $pirometrelor, iar la copii folo$ind ocuri
/n care $e practic $uflatul 6e$te o acti)itate prin care $e reali#ea# prelungirea
timpului e1pirator *i cre$terea pre$iunii7. Educarea tu$ei parcurge dou etape
/n care9
8 iniial pacientul in$pir profund *i reine aerul /n plm3ni, ceea ce
duce la cre*terea pre$iunii aerului /n "ron+ii:
%K
8 ulterior pacientul e1pir "ru$c pe gur ceea ce determin eliminarea
c3t mai complet a ace$tuia.
Mane)rele de ma$a ce $e aplic la ni)el toracic $unt repre#entate de
tapotament *i )i"raii. Hapotamentul $e e1ecut $u" form de StocatS ce $e
reali#ea# cu m3inile paralele *i degetele u*or deprtate *i $u" forma de
S"ttoritS ce $e e1ecut cu palma $u" form de cup. 'i"raiile $unt mi*cri
o$cilatorii reali#ate ritmic *i aplicate doar /n timpul e1piraiei
2educerea mi*crii $e /n$oe*te de modificri maore ale funciei
dge(t' modificri repre#entate de reducerea nece$arului energetic, de
/ncetinirea tran#itului inte$tinal *i de apariia unor tul"urri de deglutiie.
Prima pro"lem e$te repre#entat de reducerea necesarului energetic datorit
$cderii con$umului de energie $olicitat de acti)itile fi#ice )oluntare. n
condiiile neadaptrii aportului alimentar la nece$iti apare $u"nutriia $au
o"e#itatea. 4el mai frec)ent apare $u"nutriia datorit $cderii apetitului ceea
ce determin reducerea inge$tiei de alimente. 0ce$t fenomen parcurge % etape
repre#entate de $cdere /n greutate, di$trofie alimentar *i inaniie. .u orice
$cdere /n greutate e$te un $emnal de alarm, ea repre#int o pro"lem /n
condiiile /n care dep*e$te !&G din greutatea recomandat /n funcie de talia
per$oanei. Bi$trofia alimentar e$te un fenomen gra) /n care $e aunge iniial
la epui#area re#er)elor de principii nutriti)e *i /n final la alterarea $tructurilor
organi$mului. Inaniia apare /n condiiile unui po$t total *i duce la dece$ul
pacientului.
Biagno$ticul de $u"nutriie $e pune atunci c3nd apare o pierdere
neintenionat /n greutate ce aunge la ! 8 2G pe $ptman, 5G pe lun $au
!&G /n c3te)a luni. Ja per$oanele cu deficen fi#ic $u"nutriia poate apare
din di)er$e moti)e repre#entate de9
tul"urri de motricitate dige$ti):
anore1ie:
in$uficient re$piratorie *i ci fal$e pe care le iau alimentele:
$tre$ *i a"$tinen pre *i po$toperatorie:
deformri mandi"ulare *i macroglo$ie.
0precierea greutii corporale $e face cu autorul Indicelul de Ma$
4orporal ce calculea# raportul dintre greutate *i talie9 I.M.C.> Gre&"a"e
01*.2?Tal!e@ 0m.2
2e#ultatele )or fi interpretate /n funcie de urmtoarea $c+em9
8 o"e#itate gradul III I.M.4. pe$te 4&:
8 o"e#itate gradul II I.M.4.cuprin$ intre %& 8 %?,?:
%8
8 o"e#itate gradul I I.M.4.cuprin$ intre 25 8 2?,?:
8 )alori normale I.M.4.cuprin$ intre !8,5 8 24,?:
8 $u"nutriie gradul I I.M.4.cuprin$ intre !8,4 8 !K,&:
8 $u"nutriie gradul II I.M.4.cuprin$ intre !-,? 8 !-,&:
8 $u"nutriie gradul III I.M.4. $u" !-. 6J.4Dno"er7
Ja copiii $e prefer folo$irea )alorilor de referin o"inute prin
m$urarea unui e*antion de copii $tati$tic din ara noa$tr $emnificati)
$tati$tic.E$te )or"a de )alorile de referin cuno$cute $u" numele de
$tandarde naionale care ia /n con$iderare caracteri$ticile ereditare *i
economice ale populaiei noa$tre.
<neori per$oana cu deficien fi#ic g$e*te /n m3ncare un refugiu,
a$tfel c apare o"e#itatea. 0cea$ta $e /n$oe*te de o toleran redu$ la
e1erciii *i o o"o$eal neu$tificat ca *i de cre*terea ri$cului pentru dia"et,
+iperten$iune arterial, afectiuni pulmonare *i "iliare, o$teoartrite *i +ernii. Ja
per$oanele o"e#e operaiile $unt mai dificile, iar complicaiile po$toperatorii
apar mai de$. Bin pcate corectarea e1ce$ului ponderal la o per$oan cu
deficien fi#ic e$te dificil, /n condiiile /n care regimurile re$tricti)e pot
agra)a tul"urrile mu$culare *i ner)oa$e. n plu$ mane)rarea unei per$oane
cu o"e#itate $e face foarte greu, iar e1erciiile recuperatorii $unt dificil de
e1ecutat din cau#a toleranei cardiace *i re$piratorii $c#ute. Ideal e$te $
oferim pacientului doar acel aport nutriti) de care are ne)oie pentru
meninerea greutii corporale la un ni)el apropiat de cel recomadat.
C alt pro"lem cu care $e confrunt pacienii no*tri e$te repre#entat
de apariia unui tran1it intestinal lent. 4antitatea redu$ de alimente
con$umate *i de$+idratarea organi$mului )or contri"ui la reducerea cantitii
de materi fecale din colon. 0ce$tea de)in u$cate, capat o culoare "run
/nc+i$ *i o reacie alcalin. Materiile fecale $e )or acumula $u" forma unei
ma$e $olide cuno$cut $u" numele de fecalom. 4on$tipaia $e manife$t prin
eliminarea materiilor fecale la inter)ale mai mari de 48 de ore. Ea e$te
fa)ori#at de9
reducerea mi*crilor peri$taltice inte$tinale:
de $l"irea diafragmului *i a mu*c+ilor a"domnali:
de $cderea aportului de lic+ide $i alimente. 6M.5aragea7
5ituaia e$te gra) /n afeciunile locali#ate primar la ni)elul mu*c+ilor
$triai /n care poate apare afectarea mu*c+ilor aparatului dige$ti) *i ai )e#icii
urinare. Ja ace$ti pacieni apare incontinena manife$tat prin pierderea
necontrolat *i incomplet a materiilor fecale.
%?
n ace$t ca# materiile fecale ce nu au fo$t eliminate /n totalitate $e
acumulea# la ni)elul rectului, pierd o parte din ap *i formea# un fecalom.
<neori apare o fal$ diaree ce ma$c+ea# fecalomul dea format. Pre)enirea
ace$tor complicatii $e reali#ea# prin adoptarea unui program $trict de
eliminare a materiilor fecale prin a*e#area pacientului pe O.4. #ilnic la
aceea*i or. (inetoterapeutul poate inter)eni prin reali#area *edinelor de
ma$a la ni)elul peretelui a"dominal *i pe cadrul colic de la cec ctre colonul
a$cendent, tran$)er$, de$cendent *i /n final pe $igmoid. n acela*i timp
$peciali*tii )or lua legatura cu un dietetician care )a recomanda alimentele ce
particip la formarea "olului fecal re$pecti) cereale, legume *i fructe.
4on$umul ace$tor alimente tre"uie $ $e reali#e#e #ilnic, dar /n cantitai
moderate deoarece la unii pacieni poate apare "alonarea /n$oit de dureri
a"dominale. .u $e recomand folo$irea produ$elor "ogate /n celulo#e dure de
tipul leguminoa$elor u$cate ce ofer un aport energetic cre$cut *i $unt greu
digera"ile.
Ja pacieni cu afeciuni neurologice tulburrile de deglutiie $unt
frec)ent /nt3lnite.
Beglutiia are o fa# oral )oluntar *i una faringian refle1. @a#a
oral /ncepe /n momentul /n care alimentele ptrund /n ca)itatea "ucal *i
$unt me$tecate, iar cea faringian apare /n momentul /n care alimentele $unt
impin$e ctre e$ofag. n acea$t fa# alimentele $tr"at faringele, iar orificiul
$uperior al laringelui 6glota7 e$te acoperit de epiglot. n $ituaia /n care
mu$culatura palatului moale *i a g3tului e$te $la", alimentele trec /n cile
aeriene determin3nd /necarea pacientului. n ace$t ca# kinetoterapeutul )a
/n)a familia modul de aplicare al mane)rei Eeimlic+, mane)r ce permite
eliminarea corpului $trin de la ni)elul cilor re$piratorii.
Mane)ra $e e1ecut cu pacientul a*e#at *i autorul pla$at /n $patele lui.
Per$oana ce e1ecut mane)ra /*i pune "raele la ni)elul prilor
laterale ale trunc+iului aung3nd cu palmele pe peretele a"dominal. Bin
acea$t po#iie $e e1ercit o pre$iune la ni)elul peretelui a"dominal, pre$iune
care acionea# a$upra diafragmului comprim3nd "ru$c plm3nii *i gener3nd
un e1pir "ru$c ce antrenea# corpul $trin ptrun$ la ni)elul cilor
re$piratorii. Mult mai recomanda"il e$te e)itarea ace$tor accidente prin
pla$are corect a pacientului /n timpul +rnirii. 0dmini$trarea alimentelor $e
reali#ea# /n po#iia a*e#at cu capul /n po#iie )ertical, e)itandu8$e e1ten$ia
ace$tuia ce fa)ori#ea# /necarea. n $ituaii gra)e $e recurge la $c+im"area
alimentaiei cu renunarea la alimentele $olide *i utili#area celor lic+ide $au
$emilic+ide. 6Eloi$e Nudd7
0paratul re#a" e$te adaptat la funcionarea /n po#iia orto$tatic, a$tfel
c /n clino$tati$mul prelungit apar reacii repre#entate de eliminarea dificil a
urinei, infecia urinar *i litia#a renal la care $e adaug lip$a controlului
)oluntar al eliminrilor urinare.
4&
<liminarea urinei implic rela1area mu$culaturii perineale *i a
$fincterelor.
Bac rela1area mu$culaturii e$te in$uficient eliminarea urinei e$te
dificil *i $e reali#ea# /n $pecial prin prea plin, mecani$m prin care $e pierd
doar !&& ml urin. Eliminarea dificil a urinei $e /n$oe$te de acumularea
ace$teia la ni)elul )e#icii urinare *i /n final c+iar la ni)elul rinic+ilor.
0cumularea urinei la ni)el renal e$te fa)ori#at de po#iia culcat /n care
mi*crile peri$taltice ale ureterelor nu reu$e$c $ /n)ing gra)itaia pentru a
trimite eficient urina /n )e#ica urinar. Eliminarea incomplet a urinei
fa)ori#ea# apariia ineciilor urinare *i mai ale$ a litia1ei renale. Per$i$tena
urinei /n )e#ic $timulea# de#)oltarea germenilor micro"ieni determin3nd
apariia infeciilor urinare /ntr8o prim fa#a. <lterior infeciile, alturi de
de$+idratare *i de eliminarea cre$cut a calciului prin urin creea# condiii
fa)ora"ile apariiei calculilor. 5ituaia e$te agra)at de modificarea reaciei
urinii /n $en$ul apariiei unei reacii alcaline /n locul celei acide normale. 4ea
mai dificil pro"lem ce apare frec)ent la pacienii cu afeciuni neurologice
e$te repre#entat de eliminarea in'oluntar a urinei fenomen cuno$cut *i $u"
numele de incontinen urinar. 5peciali*tii au deo$e"it trei mari tipuri de
incontinen repre#entate de9
incontinena de efort $e caracteri#ea# prin pierderi mici de urin
aprute cu oca#ia unor $olicitri de mic inten$itate:
incontinena de urgen $au de prea plin apare /n $ituaia pre#enei
unor o"$tacole la ni)elul cilor urinare $au /n $ituaia /n care )e#ica
urinar pre#int un tonu$ $c#ut:
incontinena )e#ical e$te caracteri$tic /n $pecial "tr3nilor care
pre#int $en#aia unei miciuni imperioa$e urmat de pierderea
necontrolat a unei anumite cantiti de urin. 6M.5aragea7
Incontinena tre"uie deo$e"it de enure#i$ ce repre#int o eliminare
urinar complet, acti) *i in)oluntar a urinei. Enure#i$ul primar e$te
caracteri$tic copilului mic care nu a cptat controlul eliminrilor urinare, iar
cel $ecundar apare dup o perioad /n care copilul a a)ut control $fincterian.
n raport de momentul /n care apar pierderile de urin enure#i$ul poate fi
nocturn, diurn $au mi1t. n funcie de frec)ena pierderilor urinare ace$tea por
fi permanente 6#ilnice7 $au intermitente 6la anumite inter)ale de timp7. Pentru
a pre)eni apariia unor complicaii e$te nece$ar a"ordarea urmtoarelor
m$uri9
pacientul )a fi /n)at $ mearg la toalet pentru a elimina urina la
anumite inter)al de timp, ceea ce )a permite reali#area unui anumit
program: inter)alul de timp optim: e$te repre#entat de 2 ore ceea ce
a$igur un numr de 5 8 - miciuni pe #i:
la momentul optim pacientul $e a*ea# pe O.4. *i /*i a$igur golirea
)e#icii cu autorul unor $timuli repre#entai de ma$a $au tapotament
la ni)el $uprapu"ian $au pe partea intern a coap$elor, uneori pacienii
4!
urinea# dup e1ercitarea unei pre$iuni u*oare la ni)el perineal, cu
autorul unui et de ap $au dup con$umul unui pa+ar de ap caldu
ce antrenea# mi*crile peri$taltice ce $e )or tran$mite )e#icii urinare:
reeducarea impune folo$irea unor *edine $curte, dar frec)ente de
a*e#are pe O.4.:
reducerea con$umului de lic+ide e$te generatoare de de$+idratare deci
nu e$te o opiune )ia"il: ea $e poate pune /n practic doar $eara
/nainte de culcare pentru a reduce eliminrile urinare nocturne:
urinarea e$te mai u*oar /n po#iie a*e#at $au )ertical9 per$oanele de
$e1 feminin urinea# mai u*or /n po#iie a*e#at pe "a#inet $au pe oal,
iar cele de $e1 ma$culin urinea# mai u*or /n po#iie a*e#at cu plo$ca
pla$at /ntre picioare $au /n decu"it lateral:
e1i$t pacieni la care controlul eliminrilor nu $e poate o"ine, a$tfel
c e$te nece$ar recurgerea la c+iloi $peciali de tip Pamper$ pentru
aduli:
/n $ituaii gra)e $e recurge la cateteri#area temporar $au c+iar
permanent a )e#icii urinare: cateteri#area impune m$uri $peciale de
igien deoarece ri$cul apariiei complicaiilor e$te foarte mare.
6Jucille O+aleD7
<n ultim a$pect ce tre"uie menionat e$te repre#entat de me#6#erea
#tegrt6 teg%me#te"or. Ja o per$oana $ntoa$ meninerea unei anumite
po#iii timp /ndelungat $e /n$oe$te de e1ecutarea unor mi*cri permanente de
mic amplitudine. Ja per$oanele cu deficiene fi#ice e1ecutarea ace$tor
mi*cri e$te redu$ $au c+iar impo$i"il, a$tfel c apare o cre*tere a pre$iunii
la ni)elul punctelor de $priin. Mi*crile de mic amplitudine *i inten$itate
a$igur redi$tri"uirea greuttii corporale, permitand a$tfel e)itarea aparitiei
compre$iilor pe o anumit #on tegumentar. n condiii de imo"ili#are ace$te
compre$ii apar rapid fiind /n$oite de pertur"area circulaiei $3ngelui *i a
o1igenrii e$uturilor. 4a o con$ecin a ace$tor reacii apare iniial
di$trugerea celular locali#at la ni)elul #onei tegumentare afectate urmat de
necro#, reacie ce poarte numele de ulcer de decu"it.
0ce$ta e)oluea# /n trei etape9
iniial tegumentul e$te cald *i are culoarea ro*ie, culoare ce di$pare la
pre$iune, dar apoi reapare:
ulterior #ona tegumentar afectat de)ine al"a$tr $au inten$ ro*ie,
cldura di$pare ca *i reacia de decolorare la pre$iune:
/n final $e aunge la necro# manife$tat prin pierdere de e$ut /ntr8o
anumit #on tegumentar. 6Elio$e Nudd7
<lcerul de decu"it apare cel mai frec)ent /n #onele /n care o$ul e$te
puin acoperit de mu*c+i re$pecti) la ni)elul gle#nelor, pe partea lateral a
coap$elor $au /n #ona lom"ar *i $acrat. Poate $ apar un ulcer $uperficial
$au profund. <lcerul $uperficial e$te rapid diagno$ticat datorit modificrii
42
a$pectului tegumentelor. 4el profund e$te fa)ori#at de apariia Sforelor de
tiereS 6fore ce apar /n $ituaia /n care unele e$uturi $unt fi1e, iar altele
mo"ile, e$uturile mo"ile alunec determin3nd apariia rupturilor7 *i $e
manife$t $u" forma unui nodul tare, care imprim tegumentelor culoarea
ro*ie *i care poate e)olua ctre necro#. Hratamentul ulcerului de decu"it e$te
/ndelungat, e1i$t3nd tendina apariiei infeciilor ceea ce complic $ituaia. n
ace$t conte1t m$urile de pre)enire a apariiei $unt e$eniale fiind
repre#entate de9
$c+im"area permanent a po#iiei pacientului, $c+im"are reali#at de
familie $au c+iar de pacient cu autorul recului:
e1aminarea permanent a tegumentului cu renunarea la anumite
po#iii pentru anumite perioade de timp /n $ituaia /n care apar cele
mai mici modificri 6pacientul nu )a mai fi culcat /n decu"it dor$al /n
$ituaia apariiei unei #one eritematoa$e la ni)elul $acrului7:
re#ol)area pro"lemei dep*irii greutii corporale, /n $ituaia /n care
o"e#itatea accentuea# cre*terea pre$iunii la ni)el tegumentar:
o"iectele de /m"rcminte tre"uie adaptate la dimen$iunile
pacientului, prefer3ndu8$e cele puin mai mari ce nu e1ercit pre$iune
prin ela$tic $au na$turi:
/n condiii de incontinen urinar $e recomand re$pectarea riguroa$
a m$urilor de igien cu folo$irea c+iloilor $peciali *i $c+im"area lor
permanent deoarece urina are reacie acid *i irit rapid tegumentul
din regiunea fe$ier: din pcate ace$ti c+iloi $unt $cumpi, iar familia
are po$i"iliti materiale redu$e, a$tfel c $e renun la folo$irea lor
$au la $c+im"area lor de c3te)a ori pe #i:
$e )a e)ita de$+idratarea pacientului ce $e /n$oe*te de de$+idratarea
tegumentelor *i pierderea ela$ticitii ace$tora:
$c+im"area po#iiei pacientului $e reali#ea# cu mult atenie folo$ind
pentru pri#e doar #onele recomandate /n ace$t $en$ 6/n $pecial umrul
*i *oldul7 pentru a e)ita apariia Sforelor de rupereS: mane)rarea $e
face /ncet *i cu mult "l3ndee c+iar dac $untei gr"ii:
$caunele *i aparatele )or fi tapetate cu perne $peciale, iar patul )a
a)ea $altele adec)ate:
$e )or folo$i metode adec)ate de igien *i /ngrire a tegumentelor:
m$urile de igien local *i general $e )or aplica de c3te ori e$te
ne)oie: )ara +ainele )or fi din "um"ac a$igur3nd preluarea
tran$piraiei de pe tegumente, e1i$t3nd ri$cul macerrii ace$tora /n
$ituaia e1punerii /ndelungate la tran$piraie.
4unoa*terea *i re$pectarea ace$tor recomandri contri"uie la
meninerea $trii generale de $ntate a pacientului *i gr"e*te )indecarea
ace$tuia. Ja pacienii cu le#iuni ire)er$i"ile re$pectarea tuturor
4%
recomandrilor pre#entate /n ace$t material e$te e$enial, contri"uind la
e)itarea apariiei complicaiilor ce pot a)ea uneori efecte nefa$te.
44
7!l!o*ra'!e8
!. 0l"u 4., 2a$carac+i I., 0driana 0l"u, ,a"riela 2a$carac+i 8 Stii s
respirai corect=, Ed.Polirom, Ia*i, 2&&!.
2. 4ook N., 0nne Hur$# 8 7>enant et la douleur, Ja B[cou)erte et
5Dro$, !??8.
%. 4Dno"er J.,0u$$el 4. 8 E1ploration de l\[tat nutritionel, ]dition$
M[dicale$ Internationale$, !??8.
4. Ep$tein P., 2adiguet 4. 8 J\e1plorateur .<, Plai$ir du eu,
B[cu)erte du monde, ]dition <ni)er$itaire$, !?82.
5. Eloi$e Nudd 8 .ur$ing care of t+e adult, @.0.Ba)i$
4ompanD,P+iladelp+ia, !?8%.
-. Mungiu C.4. 8 0lge#iologie general, Ed. Polirom, Ia$i, 2&&&.
K. 5aragea M. 8 @i#iopatologie )ol.II, Ed.0cademiei, Aucure*ti, !?82.
8. 5Man$on O.B. 8 4linica MaDo8 Be$pre durerea cronic, Ed.0ll,
Aucure*ti, 2&&2.
?. O+aleD Jucille,Oong Bonna 8 .ur$ing care of infant and c+ildren,
H+e 4.'.Mo$"D 4ompanD, 5t.Joui$,Oa$+ington B.4., Horonto,
!?8K.

45
I<. PARTICULARITILE ALIMENTAIEI
PERSOANELOR CU DI=A7ILITI
conf. dr. Adra#a A"4%
<ni). de Medicin *i @armacie =,r. H. Popa> Ia*i
0limentaia e$te un factor ce oac un rol important /n meninerea
$trii de $ntate a populaiei. 0ce$t factor de)ine e$enial /n $ituaia unei
per$oane ce pre#int a"ateri de la $tarea de $ntate. Pentru pacienii cu
di#a"iliti alimentaia ec+ili"rat poate contri"ui la /m"untirea $trii de
$ntate. Bin pcate alimentaia de#ec+ili"rat poate fa)ori#a apariia unor
complicaii $au a agra)rii $ituaiei dea e1i$tente. 0limentaia )a fi $tudiat
pe principii nutriti)e *i pe grupe de alimente.
n condiiile reducerii mi*crii apar unele modificri meta"olice
repre#entate de accentuarea reaciilor cata"olice *i de diminuarea nece$arului
de o1igen. n ace$t conte1t pacientul pre#int o $cdere a apetitului ce $e
/n$oe*te de reducerea aportului alimentar. n $ituaia /n care acea$t reducere
e$te prea mare $e poate aunge la o pierdere marcat /n greutate. <neori
pacienii g$e$c /n m3ncare un refugiu, a$tfel c apare o"e#itatea care
repre#int un factor de ri$c pentru multe afeciuni, $cade po$i"ilitatea de
mi*care a pacientului *i capacitatea ace$tuia de recuperare. Bin ace$te moti)e
kinetoterapeutul )a tre"ui $ controle#e atent alimentaia pacientului
$olicit3nd $fatul unui $peciali$t atunci c3nd $ituaia o impune.
0limentaia pe principii nutriti)e impune cunoa*terea aportului de
proteine, lipide, glucide, $ruri minerale *i )itamine, ca *i monitori#area
nece$arului energetic total.
Proteinele $unt e$eniale pentru alimentaia per$oanelor cu di#a"iliti
datorit multiplelor roluri pe care le /ndepline$c /n organi$m. n linii mari
ace$te roluri $unt $tructurale, funcionale *i energetice. 2olul $tructural al
proteinelor e$te e$enial, ele repre#ent3nd un element de "a#a al e$uturilor
8oa$e, mu*c+i, organe, glande. Practic ele particip la meninerea integritii
e$uturilor prin refacerea u#urilor, la cre*terea *i de#)oltarea normal a
ace$tora /n perioada copilriei *i la reproducere. 2olul funcional e$te *i el
foarte important /n condiiile /n care proteinele intr /n $tructura tuturor
en#imelor *i a unor +ormoni, /n $ituaia /n care ele particip la9 tran$portul
o1igenului 6+ematii7, $ecreii 6glandele e1o 8 *i endocrine7, contracii
6mu*c+i7, gene#a *i tran$miterea influ1ului ner)o$. Hot /n cadrul rolului
funcional intr *i inter)enia proteinelor /n reaciile de aprare ale
organi$mului 6prin imunoglo"uline7, /n meninerea con$tant a ten$iunii
arteriale, /n meninerea con$tant a pE8ului $anguin, /n coagulare *i
fi"rinoli#a 6toi factorii pla$matici *i o parte din factorii plac+etari $unt
proteine7, /n tran$portul )itaminelor, +ormonilor, ionilor, lipidelor *i
4-
medicamentelor. 2olul energetic e$te $ecundar, proteinele oferind doar 4 kcal.
pe gram. <tili#area proteinelor ca $ur$ de energie nu e$te raional /n
condiiile /n care ace$tea $unt $cumpe, nu eli"erea# toat energia coninut
/n molecul 6ureea *i acidul uric conin /nc energie7, iar produ*ii finali $unt
to1ici $olicit3nd efort e1cretor pentru eliminare. 6Magda Aade$cu7.
Proteinele pro)in din dou $ur$e alimentare repre#entate de produ$ele
animale 6carne, pe*te, ou, lapte, produ$e lactate, preparate din carne *i pe*te7
*i )egetale 6cereale, leguminoa$e u$cate, legume *i fructe7. E$te foarte
important $ur$a proteinelor datorit coninutului diferit de aminoaci#i din
cele dou categorii de proteine. Ja proteine e$te e$enial coninutul de
aminoaci#i *i /n $pecial cel de aminoaci#i e$eniali. n organi$mul uman $e
g$e$c 2& de aminoaci#i din care !2 pot fi $inteti#ai, ceilali 8 nu pot fi
$inteti#ai ei fiind adu*i doar prin alimentaie moti) pentru care au fo$t
denumii aminoaci#i e$eniali. 4on$tr3n$ de codul genetic organi$mul nu
$inteti#ea# proteine malformate, $ituaie /n care $inte#a unei proteine $e
opre*te dac lip$e*te un aminoacid. Pornind de la ace$t a$pect proteinele au
fo$t /mprite /n trei cla$e /n funcie de )aloarea lor "iologic9
8 proteinele cu )aloare "iologic mare ce conin toi aminoaci#ii
e$eniali /n cantitile nece$are organi$mului uman 8 e$te )or"a de
proteinele de origine animal:
8 proteinele cu )aloare "iologic medie ce conin toi aminoaci#ii
e$eniali, dar unul e$te /n cantiti mici 6amionacid limitati)7,
meninerea "ilanului a#otat impune $uplimentarea aportului, ceea ce
nu e$te recomanda"il pentru o per$oan cu di#a"ilitate. n acea$t
categorie intr proteinele din cereale, leguminoa$e u$cate, legume *i
fructe:
8 proteinele cu )aloare "iologic inferioar nu conin toi aminoaci#ii
e$eniali, iar cei pre#eni $unt /n cantitate neadec)at. n acea$t
categorie intr proteina din porum" *i colagenul pre#ent /n
ligamentele *i tendoanele din carne.65. Mne$cu7.
0ce$te a$pecte $unt foarte importante pentru per$oanele cu deficien
fi#ic care au tendina de a ine po$t anumite perioade $au de a face economii
con$um3nd produ$e de calitate medie $au inferioar. n ace$t conte1t poate
apare o $tagnare a progre$elor $au c+iar o regre$ie fiind afectat practic "a#a
anatomic pe care $e clde$c re#ultatele recuperrii.
.ece$arul #ilnic de proteine e$te la adult de ! gramLkilogramul de
greutate corporal. Practic un adult de K& kg are ne)oie #ilnic de K& g
proteine, dar per$oanele cu deficien fi#ic, au ne)oi mult mai mici, datorit
$edentari$mului impu$ de "oal. n ace$t conte1t aportul de proteine tre"uie
$ fie de cel puin 4% gL#i, din care umtate )or a)ea o )aloare "iologic
mare.
4K
E1primat /n procente din aportul caloric total $e recomand o raie ce
repre#int !& 8 !4 G din c+eltuiala energetic #ilnic, iar din ace$tea
proteinele animale tre"uie $ repre#inte 4& 8 5& G.
Jipidele $unt $u"$tane organice $olu"ile /n $ol)eni organici *i
in$olu"ile /n ap. n organi$m ele /ndepline$c un rol energetic, $tructural *i
funcional.
2olul energetic e$te e$enial oferind ? kcal. pe gram. Ele repre#int
modalitatea de depo#itare a energiei /n organi$m, depo#itul reali#3ndu8$e la
ni)elul celulelor adipoa$e $u" form de trigliceride. 2olul $tructural e$te de
a$emenea e$enial, ele intr3nd /n $tructura mem"ranelor celulare $u" form
de lipoproteine. 0ci#ii gra*i care intr /n $tructura lipoproteinelor )or uca un
rol e$enial /n determinarea caracteri$ticilor mem"ranelor celulare,
caracteri$tici ce le confer o oarecare $pecificitate funcional9
8 aci#ii gra*i $aturai $unt predominani la ni)elul mem"ranelor rigide:
8 aci#ii gra*i poline$aturai $unt pre#eni /n $pecial la ni)elul
mem"ranelor $uple.
2olul funcional e$te foarte important deoarece lipidele proteea#
organele )itale pe care le /nconoar, ele reduc pierderea de cldur din
organi$m influen3nd termoreglarea, a$igur a"$or"ia )itaminelor
lipo$olu"ile.
4ole$terolul e$te un precur$or al "ilei, e$te materia prima pentru
$inte#a unor +ormoni 6+ormonii $e1uali7 *i pentru cea a )itaminei B, intr /n
$tructura celulelor creierului *i a celulelor ner)oa$e. 6'ioc+ia Eurgoiu7.
Jipidele pro)in din dou $ur$e alimentare repre#entate de produ$ele de
origine animal 6carne, lapte, ou, pe*te, preparate din carne $au pe*te,
"r3n#eturi7 *i )egetal 6cereale, legume *i fructe oleaginoa$e7. Jipidele apar
prin e$terificarea aci#ilor gra*i cu di)er*i alcooli, cel mai important element
fiind repre#entat de caracteri$tica acidului gra$9 ace$ta poate fi $aturat $au
ne$aturat 6pot fi monone$aturai $au poline$aturai7.
0ci#ii gra*i poline$taturai $e mai nume$c *i e$eniali deoarece nu $e
$inteti#ea# /n organi$m, fiind a$igurai doar prin alimentaie. 0ci#ii gra*i
e$eniali $e /mpart /n dou categorii, /n funcie de po#iia primei du"le
legturi fa de grupul metil9
8 aci#ii gra*i cu prima legtur du"l la car"onul - 8 ^ - $unt
repre#entai de acidul linoleic *i ara+idonic:
8 aci#ii gra*i cu prima legtur du"l la car"onul % 8 ^ % $unt
repre#entai de acidul linolenic, eico$apentaenoic *i doco$a+e1aenoic.
Jipidele $e /mpart /n lipide $imple *i comple1e. Jipidele $imple
conin /n molecul doar aci#i gra*i *i alcooli /mprindu8$e /n trei mari
categorii repre#entate de9 gliceride 6conin glicerol7, $teride 6conin $teroli7 *i
ceride.
4ele comple1e conin /n plu$ acid fo$foric, aminoaci#i *i glucide, /n
acea$t categorie intr3nd fo$folipidele 6/n $pecial lecitina7 *i $fingolipidele.
48
0ci#ii gra*i din familia acidului linoleic au rol /n meninerea
integritii tegumentelor *i fanerelor, /n meta"oli$mul cole$terolului, /n
$inte#a +ormonilor +ipofi#ari, /n $inte#a lipoproteinelor $erice. 0cidul
ara+idonic e$te precur$or al pro$taglandinelor compu*i cu efect citoprotector
a$upra mucoa$ei ga$tro8inte$tinale, menin integritatea pereilor )a$culari,
fa)ori#ea# meninerea ec+ili"rului +idro8electrolitic. 0ci#ii gra*i din familia
acidului linolenic intr /n $tructura mem"ranelor celulare, /mpiedic
agregarea trom"ocitar, au un rol antiinflamator *i un efect )a$odilatator
coronarian. n conclu#ie ace*ti compu*i $unt e$eniali /n alimentaia unei
per$oane $ntoa$e ca *i /n cea a unei per$oane cu deficien fi#ic. 0ci#ii
gra*i poline$aturai $unt pre#eni /n cantiti mari /n uleiurile )egetale 6de
germene de gr3u, de floarea $oarelui, de $oia, de germene de porum", dar *i
/n uleiul de pe*te7, iar cei monone$aturai $e g$e$c /n uleiul de m$line.
0ci#ii gra*i $aturai $e g$e$c /n cantiti mari /n gr$imea de origine animal
6untur, $lnin, unt7. 0ci#ii gra*i din $eria ^ % ce oac un rol important /n
pre)enirea "olilor cardio)a$culare $e g$e$c /n cantiti mari /n uleiul de
pe*te. 6'iorica ,a)at7.
Pacienii /n )3r$t tre"uie $ reduc aportul de lipide p3n la un ni)el
con$iderat de $iguran, de a$emenea ei )or reduce gr$imea de origine
animal, cre$c3nd aportul celei )egetale "ogat /n aci#i gra*i e$eniali. .u
e$te po$i"il renunarea definiti) la con$umul de lipide datorit rolurilor lor
foarte importante 6/n $pecial a celor "ogate /n aci#i gra*i poline$aturai7. n
ace$t conte1t e$te nece$ar cunoa*terea *i re$pectarea normelor alimentaiei
raionale. Ja per$oanele $edentare $e recomand un aport #ilnic de lipide ce
nu dep*e*te &,K 8 !gLkg corp. E1primat /n con$um energetic total $e
recomand un aport de lipide ce nu dep*e*te 2&G, din care umtate e$te
repre#entat de uleiuri )egetale "ogate /n aci#i gra*i e$eniali.
,lucidele $unt $inteti#ate de plante pornind de la "io1id de car"on *i
ap $u" aciunea energiei $olare *i folo$ind clorofila drept catali#ator. 4a *i
principiile nutriti)e pre#entate anterior glucidele /ndepline$c /n organi$m un
rol energetic, $tructural *i funcional. 2olul energetic e$te e$enial, glucidele
con$tituind principala $ur$ de energie pentru celule. cere"rale *i glo"ulele
ro*ii folo$e$c glucidele drept unic $ur$ de energie. ,lucidele intr /n
$tructura +eparinei, a aci#ilor nucleici, a imunopoli#a+aridelor 6re#i$tena la
infecii7, a galactolipidelor din $i$temul ner)o$ 6rol $tructural7. 2olul
funcional $e manife$t prin inter)enia glucidelor /n urmtoarele proce$e 9
intermedia# unele "io$inte#e:
fa)ori#ea# $ecreia mucinelor care proteea# /n $pecial mucoa$a
tractului dige$ti) de aciunea mecanic a alimentelor:
protecie fa de aciunea agre$i) a germenilor micro"ieni 6intr
frec)ent /n compo#iia unor anti"iotice cum ar fi $treptomicinele,
neomicinele7:
4?
glicuronoconugarea *i acetilarea repre#int modaliti de lupt a
organi$mului fa de unele $u"$tane to1ice endogene $au e1ogene:
particip la formarea "olului fecal pre)enind a$tfel apariia
con$tipaiei 8 ace$t rol e$te /ndeplinit de fi"rele alimentare
repre#entate de celulo#, +emicelulo# *i pectin compu*i pre#eni /n
legume, fructe *i cereale.
0limentaia "ogat /n glucide e$te urmat de folo$irea ace$tora pentru
producerea de energie $au $tocarea $u" forma de glicogen, /n timp ce e1ce$ul
e$te tran$format /n trigliceride ce )or fi $tocate la ni)elul e$utului adipo$.
5inte#a de trigliceride pornind de la glucide e$te e$enial /n condiiile
/n care9
8 puine celule din organi$m au po$i"ilitatea de a depo#ita gluco#a /n
e1ce$ 6depo#itarea $e reali#ea# doar $u" form de glicogen /n ficat *i
mu*c+i7:
8 trigliceridele re#ultate furni#ea# cantiti mult mai mari de energie
comparati) cu glucidele. 6'oic+ia 8 Eurgoiu7.
,lucidele alimentare $unt intrin$eci, e1trin$eci *i cele ale laptelui.
,lucidele intrin$eci $unt cele pre#ente /n $tructura celulelor, re$pecti)
glucidele din fructe, legume, cereale, leguminoa$e u$cate. ,lucidele
e1trin$eci $unt adugate /n timpul preparrii alimentelor. ,lucidele folo$ite in
organi$mul uman $unt mono#a+aride 6cele mai importante $unt cele cu -
atomi de car"on /n molecul repre#entate de gluco#, fructo# *i galacto#7,
di#a+aride 6repre#entate de #a+aro#, malto# $i lacto#7 *i poli#a+aride
6repre#entate de amidon, celulo# *i +emicelulo#7.
.ece$arul #ilnic de glucide e$te cuprin$ /ntre - $i 8 gL#i, dar
per$oanele cu deficiene fi#ice au ne)oi mai mici, mai ale$ atunci c3nd apar
unele complicaii cum ar fi o"e#itatea $au dia"etul, totu*i aportul #ilnic de
glucide nu poate fi $c#ut $u" !&& gL#i. E1primat /n procente fa de aportul
caloric total raia recomandat e$te cuprin$ /ntre 5& 8 -8G, din care K5G
$unt glucide intrin$eci *i doar 25G e1trin$eci. n general nece$arul de fi"re
alimentare nu e$te preci#at, recomand3ndu8$e un aport #ilnic de p3n la
!5gL#i ceea ce ar a$igur pre)enirea apariiei con$tipaiei.
5rurile minerale $e g$e$c /n organi$m /n cantiti mari
6macroelemente7 $au mici 6microelemente7. n categoria macroelementelor
intr $odiul, clorul, pota$iul, calciul, fo$forul, magne#iul *i $ulful, iar /n cea a
microelementelor intr fierul, #incul *i iodul.
5odiul are rol /n meninerea ec+ili"rului acido"a#ic, /n reglarea
pre$iunii o$motice, /n "alana +idric *i /n e1cita"ilitatea neuromu$cular.
E1ce$ul de $odiu e$te a$ociat cu retenia de ap ceea ce determin cre*terea
ten$iunii arteriale $ituaie ce apare /n condiiile introducerii unei cantiti mari
de $are /n alimente. 0limentaia o"i*nuit aduce $uficient $odiu c+iar dac nu
$e introduce $are /n produ$e.
5&
4lorul influenea# ec+ili"rul acido"a#ic, reglea# pre$iunea
o$motic, acti)ea# amila#a pancreatic *i intr /n $tructura acidului din $ucul
ga$tric. El e$te /ncorporat /n $area de "uctrie a$tfel c e1ce$ul de clor
/n$oe*te e1ce$ul de $odiu, de a$emenea el e$te larg r$p3ndit /n alimente
a$tfel c nu $e pune pro"lema carenei alimentare.
Pota$iul inter)ine /n contracia mu$cular, /n tran$miterea influ1ului
ner)o$, /n reglarea ritmului cardiac, /n meninerea ec+ili"rului acido"a#ic *i a
"alanei +idrice. n ace$te aciuni, pota$iu inter)ine alturi de $odiu *i clor.
E1ce$ul de pota$iu de origine alimentar nu e$te /nt3lnit /n practic.
Po"as!& e$te pre#ent /n cantiti mari /n maoritatea alimentelor, dar
legumele *i fructele $e particulari#ea# prin cantitile cele mai mari.
Cal%!&l $e concentrea# /n oa$e *i /n dini /n proporie de ??G,
/mpreun cu magne#iu determin reducerea e1cita"ilitii neuromu$culare,
particip la meninerea ec+ili"rului acido"a#ic, inter)ine /n mecani$mul
contraciei mu$culare *i /n reglarea permea"ilitii mem"ranare, fa)ori#ea#
coagularea $3ngelui prin tran$formarea protrom"inei /n trom"in. n condiii
de reducere a mi*crii calciul din oa$e e$te mo"ili#at ceea ce duce la cre*terea
calcemiei $ituaie /n care e$te contraindicat admini$trarea $uplimentelor de
calciu pentru re#ol)area pro"lemei o$teoporo#ei. E1ce$ul alimentar de calciu
nu are efecte negati)e a$upra organi$mului, deoarece +omeo$ta#ia e$te "ine
reglat. Ja polul opu$ $e pla$ea# deficiena de calciu care generea# la copil
ra+iti$m, iar la adult o$teoporo#. 0limentele "ogate /n calciu $unt
repre#entate de lapte *i "r3n#eturi la care $e adaug legumele *i fructele ce
pre#int un coninut mai mic de calciu care e$te mai puin a"$or"a"il la ni)el
inte$tinal. 60. Aa$de)ant7.
Fos'or&l intr /n $tructura oa$elor *i a dinilor, particip la numeroa$e
proce$e meta"olice *i la contracia mu$cular, e$te un component de "a# al
aci#ilor nucleici *i al $i$temului ner)o$, intr /n $tructura unor en#ime
implicate /n proce$ele de meta"oli#are a proteinelor, lipidelor $i glucidelor,
particip la acti)area )itaminelor din grupul A, la proce$ele eli"eratoare de
energie *i la meninerea ec+ili"rului acido"a#ic. El e$te pre#ent /n toate
celulele )egetale *i animale fiind pre#ent /n toate alimentele.
Ma*(e,!&l $cade e1cita"ilitatea neuromu$cular, $cade e1cita"ilitatea
*i conducti"ilitatea miocardului, fa)ori#ea# aciunea )itaminei A- /n neuron,
menine pota$iul la ni)el intracelular, $timulea# $inte#a imunoglo"ulinelor
compu*i cu rol /n aprarea antiinfecioa$a a organi$mului, la ni)el o$o$ el
inter)ine /n formarea matricei proteice pe care $e )a depo#ita calciu in$olu"il.
E$te nece$ar reali#area unui ec+ili"ru /ntre aportul de magne#iu *i cel
de calciu deoarece cele dou elemente competiionea# /n a"$or"ie.
Beficiena de magne#iu $e /n$oe*te de confu#ie, mi*cri mu$culare "i#are,
dificulti la /ng+iire fenomene clinice care )or agra)a patologia dea
e1i$tent la pacienii cu afeciuni neurologice. 0dmini$trarea de magne#iu
tre"uie fcut cu atenie deoarece poate apare fenomenul de
5!
+ipermagne#emie manife$tat clinic prin anore1ie, $cdere /n greutate,
reducerea tonu$ului mu$cular *i a e1cita"ilitii ner)oa$e. Magne#iul $e
g$e*te /n cantiti mari /n maoritatea alimentelor, cu e1cepia gr$imilor *i a
#a+rului. Principala $ur$ de magne#iu e$te repre#entat de legumele )er#i
ce conin clorofil 6magne#iul e$te un con$tituent al clorofilei7.
S&l'&l e$te un component al aminoaci#ilor intr3nd a$tfel /n
compo#iia proteinelor celulare, intr /n $tructura e$utului conuncti), a
lic+idului $ino)ial, a "ilei, particip la proce$ele de deto1ifiere celular.
Beficiena de $ulf nu e$te cuno$cut deoarece cea proteic $e manife$t cu
repe#iciune. Principalele $ur$e alimentare de $ulf $unt repre#entate de carne,
lapte, ou, "r3n#eturi, )i$cere.
4antiti mari de $ulf dar mai puin a$imila"ile $e g$e$c /n cereale,
leguminoa$e u$cate *i unele legume.
F!er&l intr /n compo#iia +emoglo"inei, a mioglo"inei *i a unor
en#ime cu rol /n tran$portul o1igenului *i /n re$piraia celular. 4el
ne+eminic 6fierul tri)alent7 intr /n $tructura unor en#ime cu rol /n $inte#a
0B. 8 ului $au care limitea# "io$inte#a catecolaminelor. 0"$or"ia fierului
/n inte$tin e$te redu$ la !&G din cantitatea pre#ent la ace$t ni)el *i depinde
de forma $u" care ace$ta $e g$e*te. @ierul "i)alent pre#ent /n produ$ele de
origine animal $e a"$oar"e /n proporie de !2 8 !5G, pe c3nd cel tri)alent
pre#ent /n produ$ele )egetale $e a"$oar"e /n proporie de 5 8 KG, nece$it3nd
pre#ena unor factori de con)er$ie repre#entai de )itamina 4 $au #a+aruri.
6'iorica ,a)t7.
=!(%&l particip la acti)itatea a pe$te %&& de en#ime, fa)ori#ea#
$inte#a aci#ilor nucleici *i a aminoaci#ilor, $timulea# acti)itatea +ormonilor
tiroidieni, $omatotrop, prelunge*te acti)itatea in$ulinei, e1perimental
deficiena de #inc ar a)ea efect teratogen. Beficiena de #inc apare /n
regimurile )egetariene $au /n $ituaia con$umului cre$cut de cereale "ogate /n
acid fitic ceea ce $cade "iodi$poni"ilitatea. Fincul $e g$e*te /n cantiti mari
/n carne, lapte, ficat, pe$te, gl"enu*ul de ou, cereale *i apa de "ut.
Iod&l face parte din $tructura +ormonilor tiroidieni, particip3nd la
de#)oltarea organi$mului *i /n mod deo$e"it a $i$temului ner)o$. Principala
$ur$ de iod e$te $olul de unde el trece /n alimente *i /n ap, cu c3t $olul e$te
mai "ogat /n iod cu at3t alimentele *i apa )or conine mai mult iod. Bin
pcate /n ara noa$tr $olul e$te $rac /n iod, a$tfel c apar pro"leme legate de
aportul ace$tui microelement, ceea ce determin manife$tarea di$trofiei
endemice tireopate.
<!"am!(ele $unt $u"$tane nece$are organi$mului /n cantitati mici,
totu*i $unt e$eniale datorit rolului lor de "ioreglatori cu aciune a$upra
meta"oli$mului /n general. n funcie de particularitile fi#ico8c+imice
)itaminele $e /mpart /n lip$olu"ile *i +idro$olu"ile. 'itaminele lipo$olu"ile
$unt repre#entate de )itamina 0, B, E $i ( pe c3nd cele +idro$olu"ile $unt
repre#entate de comple1ul A *i )itamina 4.6N. 4a"ane7.
52
'itamina 0 $e g$e*te $u" form de retinol /n produ$ele alimentare de
origine animal *i $u" form de caroteni /n cele de origine )egetal. 'itamina
intr /n $tructura rodop$inei din celulele cu conuri ale retinei contri"uind la
)ederea nocturn. Be a$emenea ea particip la meninerea integritii
tegumentelor *i mucoa$elor, la ni)elul mem"ranelor celulare oac un rol
antio1idant puternic /ndeprt3nd radicalii li"eri de o1igen, are aciune
antiinfecioa$ fa)ori#3nd proliferarea limfocitelor H *i acionea# a$upra
celulelor canceroa$e din colon, plm3n *i $3n. 'itamina particip la $inte#a
+ormonilor $teroi#i, la proteinogene# *i o$teogene#. Ea are rol *i /n
troficitatea epiteliului genital, /n condiii de deficien poate apare moartea
em"rionului, a)ortarea lui $au na*terea unor fei cu malformaii congenitale.
n deficiena de )itamin apare cre*terea lent, $cderea re#i$tenei la infecii
*i pierderea )ederii nocturne. @iind o )itamina lipo$olu"il organi$mul face
depo#ite a$tfel c poate apare *i +iper)itamino#a. Principala $ur$ de
)itamina 0 e$te repre#entat de ficat, lapte gra$, gl"enu* de ou *i pe*te.
4arotenii $e g$e$c /n produ$ele de origine )egetal9 morco)i, $panac, ur#ici,
$alat, ptrunel.
'itamina B cuprinde un grup de compu*i cu $tructur $terolic ce
inter)in /n meta"oli$mul fo$focalcic. Ja ni)el inte$tinal )itamina $timulea#
$inte#a unei proteine $pecifice care leag calciul *i8l tran$port /n celulele
epiteliale. Ja ni)elul o$ului )itamina $timulea# $inte#a matricei proteice
fa)ori#3nd tran$formarea preo$teocla$tilor /n o$teocla$ti, /n mu*c+i inter)ine
/n $inte#a proteinei contractile *i /n /ncorporarea fo$fatului anorganic /n 0HP
6influenea# practic tonu$ul mu$cular *i fora de contracie7, iar la ni)el renal
)itamina controlea# rea"$or"ia tu"ular pro1imal a calciului *i fo$forului.
Ja ni)el tegumentar )itamina $timulea# cre*terea foliculilor pilo$i,
iar la ni)el celular reglea# tran$miterea informaiei genetice. 0portul
neadec)at de )itamina B determin apariia ra+iti$mului la copil *i a
o$teoporo#ei la adult.
Crgani$mul $inteti#ea# )itamina la ni)el tegumentar pornind de la
cole$terol $u" aciunea ra#elor $olare. @iind o )itamin lipo$olu"il,
organi$mul face depo#it a$tfel c nu $e recomand admini$trarea
$uplimentar . C per$oan normal +rnit *i care $e e1pune )ara la $oare nu
are ne)oie de $uplimente )itaminice. Principala $ur$ de )itamina o
repre#int uleiul de pe$te, urmat de ficat, unt, gl"enu* *i "r3n#eturi gra$e.
6,. .eamu7.
'itamina E are proprieti antio1idante puternice prote3nd
mem"ranele celulare de aciunea o1igenului, efectul principal manife$t3ndu8
$e la ni)elul al)eolelor pulmonare *i al +ematiilor. 'itaminei i $e atri"uie un
rol important /n pre)enirea "olilor cardio8)a$culare, a /m"tr3nirii celulare, /n
meninerea troficitii $i$temului mu$cular /n meninerea $ntii aparatului
reproductor *i /n pre)enirea apariiei cancerului. Ea $cade $inte#a
cole$terolului, reduce ade#i)itatea trom"ocitelor la ni)elul )a$elor de $3nge *i
5%
limitea# proliferarea limfocitelor H. Crgani$mul uman are re#er)e mari de
)itamin a$tfel c deficiena apare foarte rar. 4ele mai importante $ur$e
alimentare de )itamin $unt uleiurile )egetale, /n $pecial cele de germene de
gr3u, legumele cu frun#e )er#i, laptele, untul, ficatul *i cerealele.
'itamina ( particip la tran$formarea acidului glutamic /n
car"o1iglutamic compu$ care contri"uie la legarea calciului *i a
fo$folipidelor nece$are formarii trom"inei. Ea are rol /n +emo$ta#
particip3nd la acti)area a patru factori ai coagulrii *i /ndepline*te un rol
e$enial /n formarea o$ului.
C$teocalcina $inteti#at de o$teo"la$ti *i odonto"la$ti e$te o protein
dependent de acea$t )itamin iar proteina ce conine acid car"o1iglutamic,
$inteti#at de o$teo"la$ti, particip la formarea matricei *i a cartilaelor.
'itamina poate fi o"inut din $ur$ alimentar, dar e1i$t *i $ur$
endogen, fiind $inteti#at de flora inte$tinal de putrefacie. 0limentele
"ogate /n )itamina ( $unt legumele )er#i, )ar#a, conopida, tomatele, ficatul,
carnea *i gl"enu*ul de ou. 'itamina ( de $inte# e$te to1ic determin3nd
apariia +iper"iliru"inemiei. 6'oic+ita Eurgoiu7.
'itamina A ! $au tiamina are rol de cofactor al en#imelor ce inter)in
/n proce$ele de decar"o1ilare, reacii e$eniale pentru meta"oli$mul
glucidelor. Be a$emenea, )itamina e$te e$enial pentru tran$miterea
influ1ului ner)o$, mai ale$ la ni)elul $i$temului ner)o$ periferic.
'itamina poate fi o"inut din $ur$ alimentar, dar e1i$t *i $ur$a
endogen repre#entat de $inte#a reali#at de microorgani$mele pre#ente la
ni)elul colonului. 0limentele "ogate /n )itamin $unt carnea, laptele, oule,
cerealele *i legumele.
'itamina A 2 $au ri"ofla)ina intr /n $tructura en#imelor 6fla)in 8
mononucleotid *i fla)in8adenin 8 dinucleotid7 ce particip la meta"oli$mul
intermediar al lipidelor *i proteinelor, ce catali#ea# reacii de o1idoreducere
la ni)el celular, ce inter)in /n meta"oli$mul )itaminei A - $i al fo$failor, ce
determin $inte#a )itaminei PP din triptofan precum *i $inte#a )itaminei A
!2.
5ur$ele alimentare de )itamina $unt repre#entate de ficat, rinic+i,
pe$te, lapte *i "r3n#eturi, ou *i unele legume 6$oia, ma#re, )ar#7. E1i$t *i
$inte#a endogen a$igurat de microorgani$mele tu"ului dige$ti).
'itamina A - $au pirido1ina oac rol de cofactor /n acti)itatea a pe$te
!&& de en#ime ce inter)in /n meta"oli$mul proteinelor, /n cel al
neurotran$mitorilor 6dopamina, $erotonina, +i$tamina7, /n $inte#a +emului *i
/ncorporarea fierului /n molecula de +emoglo"in, /n imunitatea celular,
precum *i /n meta"oli$mul aci#ilor gra*i poline$aturai *i a glicogenului.
5ur$ele alimentare $unt repre#entate de ficat, carne, cereale, legume *i fructe.
'itamina A !2 $au co"alamina particip la o $erie de reacii
en#imatice din cadrul meta"oli$mului proteinelor, glucidelor, lipidelor *i
aci#ilor nucleici.
54
Ea contri"uie la $inte#a "a#elor purinice *i pirimidinice prin tran$fer
de radicali metil *i formil *i particip la meninerea mielinei la ni)elul
$i$temului ner)o$. Principala $ur$ de )itamin e$te repre#entat de ficat,
cantiti mai mici g$indu8$e /n lapte, carne, pe*te $i ou.
'itamina 4 $au acidul a$cor"ic e$te un agent reductor ce inter)ine /n
proce$ele de o1idoreducere eli"eratoare de energie, particip la $inte#a
colagenului, fa)ori#ea# a"$or"ia fierului *i includerea lui /n molecula de
+emoglo"in, $timulea# fagocito#a, fa)ori#ea# +idro1ilarea *i e1creia
cole$terolului prin "il, particip la $inte#a +ormonilor $teroidici
cortico$uprarealieni, proteea# unele $u"$tane din alimente /n $c+im"ul
o1idrii ei *i i $e atri"uie un rol anticancero$. 5ur$ele alimentare de )itamin
$unt repre#entate de legumele *i fructele con$umate proa$pete deoarece
tratamentele termice o di$trug.
.e)oile energetice ale organi$mului uman $unt a$igurate pornind de la
energia oferit de principiile nutriti)e. 0$tfel un gram de proteine ofera 4
kcal., un gram de lipide eli"erea# ? kcal. 6aci#ii gra*i cu lan $curt dau 5,%
kcal., cei cu lan mediu 8,% kcal., iar cei cu lan lung ? kcal.7, iar un gram de
glucide 4 kcal. 6mono#a+aridele ofer 4,2 kcal., iar poli#a+aridele %,K kcal.7.
0precierea nece$arului energetic total impune cunoa*terea formelor de
con$um energetic repre#entate de9
meta"oli$mul "a#al cuprinde con$umul energetic nece$ar meninerii
funciilor )itale repre#entate de acti)itatea cardiac *i re$piratorie
permanent, contraciile in)oluntare ale mu*c+ilor, acti)itatea de
$ecreie *i e1creie. 'aloarea meta"oli$mului "a#al e$te la adult de !
kcal. pe kg. corp *i pe or, aung3nd la !K&& kcal. pe #i:
nece$arul energetic pentru cre*tere repre#int energia con$umat
pentru $inte#a e$uturilor, cre*terea /n greutate cu un gram $olicit3nd
un efort energetic de - 8 K kcal.:
efectul termogenetic al +ranei repre#int energia con$umat pentru
dige$tia, a"$or"ia *i utili#area principiilor nutriti)e. 0cea$t energie
repre#int cam !&G din meta"oli$mul "a#al aung3nd la )alori de !5&
kcal.:
acti)itatea mu$cular $olicit un con$um energetic )aria"il /n funcie
de inten$itatea *i durata efortului depu$. n acea$t categorie intr
mi*crile $pontane, acti)itatea ocupaional legat de $tilul de )ia *i
gimna$tic totu*i la per$oanele cu deficiene fi#ice ace$t con$um
energetic e$te mult diminuat.
Pe total per$oanele cu deficiene fi#ice au un nece$ar energetic de cel
puin !?&& kcal. pe #i.
Pe grupe de alimente )om deo$e"i !! mari categorii repre#entate de
lapte *i produ$e lactate, carne *i deri)ate din carne, pe*te, ou, gr$imi
55
animale *i )egetale, p3ine *i deri)ate de cereale, leguminoa$e u$cate, legume,
fructe, produ$e #a+aroa$e, "uturi alcoolice *i nealcoolice.
Japtele *i produ$ele lactate 6iaurt, lapte "tut, "r3n#eturi7 $e
particulari#ea# prin "ogia /n proteine cu )aloare "iologic mare. Jipidele
$unt repre#entate de trigliceride, cole$terol *i fo$folipide. 4antitatea mare de
cole$terol ridic pro"leme pentru alimentaia per$oanelor /n )3r$t la care $e
prefer $ortimentele degre$ate. C alt pro"lem e$te repre#entat de $rcia
/n aci#i gra*i $aturai, raportul aci#i gra*i $aturaiLaci#i gra*i ne$aturai are
)aloarea %. Japtele *i produ$ele lactate $unt "ogate /n glucide cu molecul
mic repre#entate de lacto#. 0ce$te produ$e $unt o $ur$ important de
calciu *i fo$for, de )itamine lipo$olu"ile 6)itamina 0 /n $pecial7 *i
+idro$olu"ile 6)itamina A !, A 2 *i PP /n mod deo$e"it7.
4arnea *i preparatele din carne 6$alamuri7 $e caracteri#ea# printr8un
coninut cre$cut de proteine de calitate $uperioar. ,r$imea e$utului
mu$cular al "o)inelor, porcinelor *i o)inelor conine cantiti mari de aci#i
gra*i $aturai, /n timp ce gr$imea din carnea de gin $e particulari#ea#
printr8un coninut cre$cut de aci#i gra*i poline$aturai. ,lucidele din carne $e
tran$form /n acid lactic /n timpul $acrificrii animalului, a$tfel c ace$te
produ$e conin cantiti ne$emnificati)e de +idrai de car"on.
4arnea e$te o $ur$ important de $ruri minerale 6fo$for, fier, calciu7,
)itamine lipo$olu"ile 6)itamina 0 7 *i +idro$olu"ile 6)itamina A!, A-, A!2 *i
PP7. 60. Aa$de)ant7.
Pe*tele repre#int o $ur$ important de proteine cu )aloare "iologic
ridicat *i de lipide /n care predomin aci#ii gra*i poline$aturai 6/n $pecial ce
din $eria ^ %7. Pe*tii marini $unt o $ur$ important de iod *i flor, conin3nd
*i cantiti mari de )itamine lipo$olu"ile 6/n $pecial )itamina 0 $i B7.
Cule $e particulari#ea# printr8un coninut ridicat de proteine de
calitate $uperioar, dar *i prin cantiti cre$cute de lipide 6concentrate /n
gl"enu*7.
Jipidele din ou $unt repre#entate de gliceride, $teride 6cole$terol7 *i
fo$folipide 6lecitine7. Jecitina din ou are o aciune protectoare fa de
$teato#a +epatic produ$ de cole$terol, a$tfel c oul conine cole$terol dar *i
antidotul ace$tuia. 5rurile minerale $e g$e$c, /n $pecial /n gl"enu* fiind
repre#entate de fier, $ulf, fo$for, pota$iu, $odiu *i magne#iu. 'itaminele
lipo$olu"ile 6)itaminele 0, B *i E7 $e concentrea# /n gl"enu* pe c3nd cele
+idro8$olu"ile 6)itaminele A!, A2, A!27 $e g$e$c at3t /n gl"enu* c3t *i /n
al"u*.
,r$imile animale *i )egetale $unt $ur$e energetice importante, dar
ofer un aport $c#ut de proteine. n categoria gr$imilor animale intr untul,
$m3nt3na *i $lnina, iar /n categoria celor )egetale intr uleiurile )egetale *i
margarina. 0ce$te produ$e $unt $ur$e importante de )itamine lipo$olu"ile, /n
$pecial gr$imile animale *i de $teride. n funcie de originea lor $teridele pot
5-
fi animale 6cole$terol7 $au )egetale 6$ito$terol *i $tig8ma$terol7, deci uleiurile
)egetale categoric nu pot conine cole$terol. 64. 2icour7.
P3inea *i deri)atele de cereale 6ore#, pa$te finoa$e, "i$cuii7 au un
coninut cre$cut de proteine cu )aloare "iologic medie *i de glucide cu
molecul mare 6amidon7 ce ofer un aport energetic cre$cut. 5rurile
minerale $e g$e$c /n cantiti mari la ni)elul $traturilor e1terioare ale
"o"ului de gr3u ce $unt /ndeprtate prin mcinare. 4+iar pentru fina neagr
pre#ena ace$tor $traturi e1terioare nu determin cre*terea )alorii nutriti)e /n
condiiile /n care $rurile minerale reacionea# cu acidul fitic *i formea#
compu*i in$olu"ili.
'itaminele $e g$e$c tot /n $traturile e1terioare ale "o"ului de gr3u
fiind /ndeprtate /n mare parte prin mcinare, totu*i p3inea *i deri)atele de
cereale conin cantiti aprecia"ile de )itamina A!, A- *i PP.
Jeguminoa$ele u$cate 6fa$ole, ma#re, $oia7 $e caracteri#ea# printr8
un coninut cre$cut de proteine cu )aloare "iologic medie *i de amidon ce le
confer o )aloare energetic cre$cut. Proteinele *i $terolii din $oia cre$c
e1creia aci#ilor "iliari *i cererea de cole$terol pentru $inteti#area lor la ni)el
+epatic. 0ce$te produ$e conin cantiti mici de lipide, dar $unt "ogate /n
elemente minerale 6pota$iu, $odiu, magne#iu7 *i /n unele )itamine
+idro$olu"ile 6)itamina A2 /n $pecial7.
Jegumele conin cantiti mari de ap 6K5 8 ?5G 7 *i de glucide cu
molecul mare repre#entate de amidon *i celulo# $au +emicelulo# 6ce
contri"uie la formarea "olului fecal7. 4elulo#a poate fi moale ca /n do)lecei
$au dur ca /n leguminoa$ele u$cate, e$te un a$pect important pentru pacienii
cu pro"leme de tran#it care )or e)ita produ$ele cu celulo#a dur ce produc
tul"urri. 5rurile minerale $e g$e$c /n cantiti mari fiind repre#entate de
calciu, fo$for, pota$iu, fier, magne#iu $au $ulf. Bin pcate calciul formea# cu
acidul o1alic $ruri in$olu"ile de o1alat de calciu, iar fo$forul $e g$e*te mai
ale$ $u" form de acid fitic puin utili#a"il la ni)el inte$tinal. Hotodat
raportul calciuLfo$for nu e$te cel nece$ar pentru a"$or"ia celor dou
elemente minerale.
'itaminele $unt pre#ente /n legume /n cantiti mari predomin3nd
)itamina 4, A!, A2, A- *i PP. 'itaminele lipo$olu"ile $e g$e$c $u" form de
pro)itamine repre#entate de caroteni 6pro)itamina 07 $au fito$teroli
6pro)itamina B7 $au $u" forma )itaminei E $i (. Jegumele ofer
organi$mului un aport energetic $c#ut fiind recomandate /n regimurile de
$l"ire $au /n cele de meninere a unei anumite greuti corporale.
@ructele $e particulari#ea# printr8un coninut mare de ap *i de
glucide cu molecul mic 6gluco# $au fructo#7, /n timp de coninutul de
proteine *i lipide e$te ne$emnificati). Ele $unt "ogate /n celulo# *i
+emicelulo#, compu*i ce contri"uie la formarea "olului fecal pre)enind
a$tfel apariia con$tipaiei. n fructe $e mai g$e$c pectine ce particip la
$udarea mem"ranelor celulare /ntre ele fa)ori#3nd formarea gelurilor *i
5K
/nt3r#iind golirea ga$tric *i inte$tinal 6/n $pecial merele7. @ructele $unt
$ur$e importante de $ruri minerale 6pota$iu, calciu, magne#iu, fo$for, fier7 *i
)itamine +idro$olu"ile 6/n $pecial )itamina 4, A2 *i A!7.'itamina 4 $e
di$truge u*or prin fier"ere moti) pentru care ace$te produ$e )or fi con$umate
proa$pete.
Auturile alcoolice *i nealcoolice repre#int ultima categorie de
alimente ce tre"uie luate /n di$cuie. 0lcoolul e$te un drog ce deprim centrii
$uperiori, afectea# udecata *i $cade a"ilitatea nece$ar e1ecuiei mi*crilor,
fiind puin indicat per$oanelor cu deficiene fi#ice, mai ale$ celor care
pre#int tul"urri neurologice. Auturile nealcoolice au o )aloare nutriti)
$c#ut datorit coninutului mare de ap, ele contri"uind la reec+ili"rarea
+idric a organi$mului. 6'iorica ,a)t7.
5peciali*tii de la clinica MaDo au reali#at Piramida ,reutii
5ntoa$e ce repre#int un g+id pentru o alimentaie $ntoa$. 6B. Een$rud7.
Ja "a#a piramidei $tau legumele *i fructele ce pot fi con$umate /n
cantiti nelimitate recomand3ndu8$e minim 4 porii de legume *i % porii de
fructe, /n condiiile /n care o porie de legume ofer 25 de kcal., iar una de
fructe aunge la -& kcal..
<rmtoarea treapt e$te repre#entat de +idraii de car"on 6glucidele7
ce cuprind cerealele integrale, pa$tele finoa$e, p3inea *i ore#ul. 5e
recomand con$umul #ilnic a 4 p3n la 8 porii /n condiiile /n care o porie
ofer K& kcal..
E$te prefera"il con$umul produ$elor o"inute din cereale integrale ce au un
coninut ridicat de fi"re alimentare.
<rmea# apoi grupul proteinelorLprodu$elor lactate repre#entat de
leguminoa$e u$cate, pe*te *i carne $la", produ$e lactate degre$ate. 5e pot
con$uma #ilnic % p3n la K porii, fiecare porie oferind un aport energetic de
!!& kcal. Produ$ele de origine animal $unt $ur$e "ogate de gr$imi $aturate
6/n $pecial de cole$terol7 moti) pentru care $e recomand con$umarea celor
degre$ate.
Pe treapta a patra a piramidei $e pla$ea# gr$imile ce )or fi
con$umate /n cantiti mai mici, doar % 8 5 porii, fiecare porie oferind 45
kcal. 4ele mai $ntoa$e $unt cele ce conin aci#i gra*i monone$aturai
repre#entate de uleiul de m$line, alunele *i nucile. <rmea# apoi cele "ogate
/n aci#i gra*i poline$aturai repre#entate de uleiul de floarea $oarelui, $oia $au
porum".
n )3rful piramidei $e pla$ea# dulciurile repre#entate de "om"oane
$au prituri care tre"uie $ ofere doar un aport caloric mode$t ce nu
dep*e*te K5 de kcal.
n alegerea alimentelor con$umate #ilnic $e )or urma 5 pa*i e$eniali9
8 /n primul r3nd $e impune $ta"ilirea corect a aportului energetic
nece$ar organi$mului uman. 4+iar /n condiiile unui aport energetic
58
mode$t e$te nece$ar alegerea alimentelor ce pro)in din toate cele
cinci grupe fr a omite dulciurile:
8 /n al doilea r3nd $e impune identificarea corect a numrului de porii
ce pot fi con$umate #ilnic, /n funcie de meniul ale$ *i de )aloarea
energetic a produ$elor re$pecti)e. 0ce$te informaii $e o"in din
ta"elele de compo#iie a alimentelor $au de pe am"alaul produ$elor:
8 etapa urmtoare implic cunoa*terea mrimii poriilor pentru fiecare
din cele 5 categorii de alimente pre#entate anterior:
8 aungem la momentul inerii e)idenei re#ultatelor o"inute cu autorul
unui urnal alimentar per$onal /n care $e $pecific alimentele
con$umate *i cele care ar fi tre"uit con$umate. E$te o etap e$enial
pentru per$oanele cu deficien fi#ic la care o"e#itatea $au
$u"nutriia repre#int o pro"lema dificil:
8 ultimul a$pect ce tre"uie $tudiat e$te repre#entat de reali#area unei
di)er$ificri a alimentaiei care )a fi )ariat $timul3nd a$tfel apetitul
per$oanei .
7!l!o*ra'!e8
!. Magda Ade$cu, Mariana 2o*ca, 4tlina Ao+otin 8
?i1iopatologie general, Ed. 4ante$, Ia*i, !???.
2. Aa$de)ant 0., Ja)ille M., Jere"our$ E. 8 Hrait[ de nutrition
clini_ue de l\adulte, M`decine 8 5cience$ @lammarion, Pari$,
2&&!.
%. 4a"ane N.8 Je guide de$ )itamine$, Ed. Meng`$, Pari$, !?85.
4. 'iorica ,a)t 8 0limentaia *i patologia nutriional, Ed.
S,r.H.PopaS <.M.@., Ia*i, 2&&%.
5. Een$rud B. 8 4linica MaDo 8 Be$pre meninerea unei greuti
$ntoa$e, Ed. AI4 0JJ, Aucure$ti, 2&&2.
-. Mne$cu 5. 8 Hratat de igien, )ol. II, Ed. Medical, Aucure*ti,
!?85.
K. .eamu ,. 8 5u"$tane naturale "iologic acti)e, Ed. 4ere$,
Aucure*ti, !??-.
8. 2icour 4., ,+i$olfi N., Putet ,., ,oulet C. 8 Hrait[ de nutrition
p[diatri_ue, Ed.Maloine, Pari$, !??%.
5?
<. KINETOTERAPIA GRA<IDEI AI LU=EI/
LA SALA DE FITNESS AI LA DOMICILIU

conf. dr. *ogda# A"e7a#dr% 8ag%
<.B. Ge(eral!"#$! pr!-!(d e6er%!$!&l '!,!% )( p&erperal!"a"e
E1erciiile fi#ice $unt deo$e"it de utile pentru mame aut3ndu8le $
dep*ea$c pro"lemele i)ite /n timpul $arcinii *i na*terii. n timpul lu#iei
aut la refacerea mai rapid a organi$mului la $tarea anterioar.
Pentru a /nt3mpina i)irea unor proce$e patologice, antrenamentele
tre"uie /ncepute din timp, a$tfel /nc3t femeia $ di$pun de o mu$culatur
"ine de#)oltat *i $upl. <n alt "eneficiu e$te repre#entat de $entimentul unei
)iei normale pe care /l are gra)ida care, /n a"$ena unor pro"leme medicale,
rm3ne acti) prin practicarea e1erciiilor fi#ice.
Practicarea anumitor e1erciii fi#ice /n perioada pre *i po$tnatal are
ca $cop pre)enirea unor afeciuni cardio)a$culare cum $unt +iperten$iunea,
)aricele, o$teoporo#a, con$tipaia, an1ietateai *i depre$ia 6!7.
4a urmare a de#)oltrii $arcinii, $e modific raportul dintre pre$iunea
intratoracic *i cea intraa"dominal *i /n con$ecin e$te afectat e1pan$iunea
pulmonar. 2eferitor la ace$t ultim a$pect, $e recomand anumite e1erciii
fi#ice ce au ca $cop pre)enirea in$talrii in$uficienei re$piratorii.
<n alt "eneficiu al e1erciiilor fi#ice e$te repre#entat de u*urarea
di$confortului dat de durerile lom"are pro)ocate de $c+im"area centrului de
greutate. 0ce$te modificri po$turale pot afecta de$f*urarea normal a
mi*crilor, aung3ndu8$e a$tfel la $olicitarea inadec)at a articulaiilor, fapt ce
produce $cderea randamentului ace$tora. 4on$ecina e$te apariia precoce a
o"o$elii.
<tilitatea unui program kinetic re#ult din importana tonu$ului
mu$culaturii $triate pentru po$tura femeii gra)ide, atonia la ni)elul
a"domenului *i #onei lom"are atrg3nd /n mod o"i*nuit apariia +iperlordo#ei
lom"are *i, prin compen$are, a cifo#ei dor$ale. n plu$, odat cu cre*terea /n
greutate a femeii gra)ide apare tendina la aplati#are a "olii plantare.
5e impun totu*i anumite limitri ale efortului fi#ic, datorit
modificrilor fi#iologice ce $ur)in /n timpul $arcinii.
0$tfel, practicarea $porturilor caracteri#ate de $olicitri fi#ice mari $e
poate $olda cu tul"urri ale ec+ili"rului datorit modificrilor po$turale
produ$e de $c+im"area centrului de greutate.
Hre"uie inut cont de faptul c /n $arcin o1igenul di$poni"il pentru
efortul fi#ic e$te mai $c#ut, capacitatea ma1im re$piratorie fiind diminuat.
-&
n $c+im" nece$arul de o1igen al femeii gra)ide e$te cre$cut c+iar *i /n
repau$, fapt ce contri"uie la apariia $en#aiei de o"o$eal *i a di$pneei.
n timpul $arcinii femeia $uport o greutate adiional, care /mpreun
cu la1itatea articular predi$pune la accidente.
Mai tre"uie inut cont de faptul c dup luna a 48a decu"itul dor$al
duce la compre$ia )a$elor mari cu apariia "radicardiei, +ipoten$iunii, ce pot
pro)oca $cderea flu1ului $ang)in uterin *i apariia )ertiului.
4a mecani$m de adaptare menit $ protee#e ftul, /n $arcin di$iparea
cldurii corporale $e face cu o eficien $porit. 0$tfel, /n afara $arcinii, dup
2& de minute de e1erciiu fi#ic, temperatura corporal cre*te cu !,-Z 4, pe
c3nd la gra)ide rm3ne con$tant $au c+iar $cade u*or. 5u"$tratul ace$tui
mecani$m adaptati) e$te repre#entat de faptul c /n primele % luni de $arcin
cre*terea temperaturii pe$te %?Z 4, cre*te ri$cul pentru apariia defectelor de
tu" neural. Inter)enia mecani$mului de adaptare re$pecti), e1plic pro"a"il
de ce la $porti)ele de performan gra)ide incidena malformaiilor fetale nu
e$te cre$cut. 4onclu#ia e$te c /n timpul $arcinii $upra/ncl#irea /n timpul
e1erciiilor tre"uie e)itat.
4u e1cepia $portului de performan, efortul fi#ic poate fi meninut
pe toat perioada $arcinii *i a le+u#iei la acela*i ni)el ca *i /n afara $arcinii,
fiind difereniat pe cele dou perioade pre *i po$tpartum *i efectu3ndu8$e
dup o $erie de indicaii metodice $pecifice fiecrei perioade.
Programele de gimna$tic recomandate /n timpul $arcinii $unt
difereniate /n funcie de $tilul de )ia a)ut anterior.
0$tfel, o femeie $edentar nu tre"uie determinat $ /nceap un
program agre$i) de gimna$tic /n timpul $arcinii, ci un program de e1erciii
u*oare care cre$c fle1i"ilitatea *i tonu$ul mu$cular.
In$titutul .aional de 5ntate din 5<0 a recomandat /n !??- un $til
de )ia acti) pentru gra)idele care nu dore$c $au nu au timp $ urme#e un
program de e1erciii, $til de )ia, ce pre$upune %& de minute pe #i de
acti)itate fi#ic moderat, adic plim"are, cicli$m, grdinrit $au acti)itate
ca$nic 6!, 27.
E1erciiul fi#ic moderat nu afectea# nici gra)ida *i nici ftul. 4u
toate c la animale acti)itatea fi#ic inten$ matern poate $ afecte#e nutriia
*i o1igenarea fetal *i $e poate $olda c+iar cu efect teratogen, la om nu $8au
e)ideniat ace$te efecte negati)e 6dec3t cel mult unele efecte tran#itorii
a$upra ftului7.
5tudiile clinice efectuate pe gra)ide normale au infirmat unele teorii
conform crora efortul ar cre*te ri$cul de na*tere prematur prin $ecreia unor
+ormoni care ar putea declan*a contracii uterine $au ar $cdea greutatea
ftului prin furt de $3nge de la uter /n mu*c+ii acti)i.
E1i$t un $tudiu, efectuat la 4a$e Oe$tern <ni)er$itD /n !??-, care
arat c nou 8 n$cuii ai cror mame au a)ut o acti)itate fi#ic inten$ /n
cur$ul $arcinii, de*i $e $ituea# /n limitele normale de greutate, c3ntre$c cu
-!
22& de grame mai puin dec3t nou 8 n$cuii mamelor $porti)e care *i8au
/ncetat acti)itatea pe parcur$ul $arcinii. Biferena e$te ne$emnificati) *i $e
reali#ea# e1clu$i) pe $eama e$utului adipo$. n $c+im", e)aluai la )3r$ta de
5 ani, copiii re$pecti)i au a)ut un coeficient de inteligen *i o de#)oltare a
)or"irii $uperioare celorlali copii, iar proporia de e$ut adipo$ a rma$ /n
continuare mai mic.
E'e%"e e(e'!%e
!. 5cad ri$cul de a)orturi $pontane cu cariotip cromo#omial normal
6tre"uie $pecificat c a)orturile $pontane cu cariotip anormal au alt
mecani$m de producere7:
2. 2e)er$ea# re#i$tena la in$ulin e1i$tent /n trime$trul al treilea de
$arcin, ace$t fapt a)3nd drept con$ecin $cderea ri$cului de fei
mari pentru )3r$ta ge$taional prin ameliorarea toleranei la gluco#
*i prin reducerea depo#itelor de gr$imi. Bin ace$t moti) programul
kinetic e$te parte component a modului de )ia la gra)ida cu dia"et
#a+arat ge$taional:
%. 5cade ri$cul de fei mici pentru )3r$ta ge$taional:
4. 2eali#ea# o condiionare fi#ic aero", adic antrenamentul *i
adaptarea la efort, cu modificarea r$pun$urilor aparatelor *i
$i$temelor /n repau$ *i la $olicitare:
5. 5cade ri$cul de depre$ie *i $tarea de an1ietate a )iitoarei mame, cu
influenarea fa)ora"il a $trii p$i+ice po$tpartum, /n ace$t mod
menin3ndu8$e tonu$ul p$i+ic al femeii /n acea$t perioad:
-. 2educe ri$cul de incontinen urinar po$tpartum.
,ra)idele cu $arcin normal *i progno$tic "un $ta"ilit de medic
"eneficia# de unele recomandri pri)ind $igurana e1erciiului fi#ic /n
$arcin, ela"orate /n anul !??4 de ctre 4olegiul 0merican al C"$tetricienilor
*i ,inecologilor 627.
A%es"e re%oma(d#r! s&("8
4amera /n care $e e1ecut e1erciiile fi#ice $ fie "ine aeri$it:
4o$tumul de gimna$tic $ fie adec)at )3r$tei $arcinii. Pentru ultimele
luni de $arcin tre"uie $ pre#inte $u$intoare a"dominale:
Hre"uie e)itat $upra/ncl#irea organi$mului prin /m"rcminte
inadec)at ce nu permite di$per$ia cldurii /n primul trime$tru de
$arcin *i /n #ilele clduroa$e. Be a$emenea tre"uie$c e)itate "ile
fier"ini *i $auna:5e e)it e1erciiile ce $e pot $olda cu traumati$me
$au cu pierderea ec+ili"rului:
Programul kinetic tre"uie efectuat de cel puin % ori pe $ptm3n,
in3nd cont de particularitile de $arcin $au de cele de le+u#ie:
-2
Programul kinetic tre"uie efectuat cu o or /nainte de ma$ $au la 2
ore dup:
Efortul fi#ic tre"uie $ fie moderat, fr $olicitarea forei, re#i$tenei *i
)ite#ei de lucru e1ce$i)e:
Pragul de efort nu tre"uie dep*it, e1erciiile tre"uie oprite c3nd apare
$en#aia de o"o$eal:
.umrul de repetri cre*te progre$i) odat cu adaptarea organi$mului
la efort:
E1erciiile /n decu"it dor$al tre"uie redu$e /n ultimele dou trime$tre
de $arcin pentru c reduc flu1ul $ang)in uterin:
5e recomand e1erciii cu /ngreuieri mici $au e1erciii la "icicleta
ergometric, $ituaii /n care $e pot do#a "ine /ngreuierea *i timpul de
lucru:
E1erciiile $e corelea# cu o diet alimentar adec)at 6cel puin %&&
calorii $uplimentare pe #i7:
5porturile indicate $unt /notul *i tirul:
5porturi contraindicate9 $ki, patina, clrie, /not $u"ac)atic:
E1erciiile fi#ice de orice fel )or fi oprite imediat dac apar9 o"o$eal,
cefalee, di$pnee, a$tenie mu$cular, grea, dureri toracice, contracii
uterine, metroragii:
Pentru ca#urile patologice aprute dup na*tere $e folo$e$c miloace
fi#ice $peciale.
E$te cuno$cut faptul c femeia gra)id e$te tot at3t de apt de a face
e1erciii fi#ice ca *i o femeie negra)id. 2$pun$ul organi$mului ace$teia la
efortul fi#ic e$te a$emntor cu al femeii negra)ide 6de e1emplu $e
/nregi$trea# apro1imati) K& 8K5G din alura )entricular ma1im7. n general
parametrii cardio 8 re$piratori )aria# la fel ca *i la femeia negra)id.
5unt indicate aproape toate tipurile de e1erciii, totu*i e1i$t reineri
cu pri)ire la $porturile cu impact mare a*a cum ar fi $c+iatul pe pante a"rupte
$au alpini$mul. 0cti)itatea fi#ic a femeii gra)ide tre"uie $ fie /n
concordan ca tip *i inten$itate cu cea de dinaintea $trii de gra)iditate, de
aceea nu $e recomand /nceperea unui $port $olicitant /n timpul $arcinii.
Pentru femeia gra)id care nu a practicat /n mod con$tant e1erciii
fi#ice /naintea $arcinii $e poate /ncepe cu mer$ pe o$ /n ritm propriu cu
accelerarea ritmului timp de 2& 8 %& de minute. 5e e1ecut de trei ori pe
$ptm3n.
Poate fi practicat /notul, cu efecte "enefice ale de$crcrii de greutate
a organi$mului con$t3nd /n u*oare diminuri ale frec)enei cardiace fetale *i
ale ten$iunii arteriale materne.
5unt contraindicate $cufundarea, apa fier"inte $au rece, $auna.
Hemperatura apei tre"uie $ nu dep*ea$c %KZ4 deoarece temperaturile mai
mari au ri$c teratogen.
-%
5e pot efectua e1erciii la "icicleta ergometric, cu atenie /n$ la
po#iia adoptat, /n $en$ul c $e )a e)ita fle1ia anterioar a trunc+iului, care
poate genera durere lom"ar.
Noggingul, teni$ul, antrenamentul de for, $porturile de contact 6)olei,
"a$c+et7 pot fi practicate doar de ctre atletele antrenate *i cu o condiionare
"un la efort, cu atenie /n$ la e)entualele accidente ce pot $ur)eni.
n $arcina a)an$at e$te recomandat pruden la e1erciiile din
orto$tati$m deoarece ace$tea pre#int ri$cul $cderii frec)enei cardiace
datorit compre$iunii )enei ca)e inferioare de ctre uterul gra)id.
n $ta"ilirea metodologiei programului de e1erciii $e ine cont de
urmtoarele pre$cripii9
*edinele de e1erciii fi#ice )or a)ea frec)ena de cel puin % pe
$ptm3n *i durata de minim 2& de minute:
*edinele de e1erciii fi#ice $e /ncep cu 5 8 !& minute de /ncl#ire
6mer$ pe o$, "iciclet ergometric cu re#i$ten mic7:
oprirea efortului fi#ic nu $e face "ru$c ; $unt nece$are 5 8 !& minute
de Yrcire> 6e1erciii re$piratorii7:
durata unui e1erciiu cu efort inten$ nu tre"uie $ dep*ea$c !5
minute:
$e )or e)ita perioadele lungi de repau$ /n $pecial orto$tati$mul
prelungit fr mi*cri a$ociate:
dup a treia lun de $arcin $e )or e)ita e1erciiile din decu"it dor$al:
e1erciiile fi#ice nu $e )or practica /n atmo$fer cald *i umed:
$e contraindic efortul fi#ic /n timpul fe"rei $au al altor afeciuni
intercurente:
)or fi e)itate acti)itile fi#ice care nece$it $imulri, /mpingeri
"ru*te, fle1ie complet de genunc+i, ridicarea am"elor mem"re
inferioare 6de tip $rituri7 *i aplecrile complete cu fle1ie de *old 6de
tip Yatinge degetele de la picioare cu m3inile>7:
/n timpul e1erciiului fi#ic e$te indicat m$urarea frec)enei
contraciilor cardiace care /n mod normal nu tre"uie $ dep*ea$c
!4& "tiLminut:
$arcina *i efortul fi#ic nece$it o $uplimentare a aportului caloric cu
%&& caloriiL#i:
e$te contraindicat cura de $l"ire /n cur$ul $arcinii:
$e recomand un $utien potri)it pentru a $u$ine $3nii modificai /n
timpul $arcinii *i o /nclminte comod care $ a$igure un $piin
corect al plantei pe $ol:
-4
Co("ra!(d!%a$!! pentru efectuarea e1erciiilor fi#ice /n $arcin
6$ta"ilite de 4olegiul 0merican al C"$tetricienilor *i ,inecologilor7 6279
Eiperten$iunea arterial indu$ de $arcin:
In$uficiena coronarian:
nt3r#ierea /n cre*terea intrauterin a ftului:
Eemoragiile de trime$tru 2 $au %:
In$uficiena cer)ico 8 i$tmic:
Iminena de na*tere prematur:
.a*tere prematur /n antecedentele o"$tetricale:
2uperea $pontan prematur a mem"ranelor:
Placenta prae)ia 6placenta o$ in$erat7:
5arcina multipl:
0"domenul cicatricial:
43*tig ponderal in$uficient 6$u" ! kgLlun /n ultimele trime$tre7.
Hre"uie a)ut /n )edere faptul c /n timpul parcurgerii programului de
e1erciii pot $ $ur)in unele e-e(!me("e %are s# (e%es!"e opr!rea a%es"&!a,
a*a cum $unt9
$curgerile de lic+ide din )agin 6/n ca# de ruptur de mem"rane7 $au
+emoragie )aginal:
contracii uterine per$i$tente, mai de$e de - 8 8 pe or, care pot $ugera
de"utul unei na*teri premature:
durere "ru$c a"dominal, $au lom"ar oa$, $au /n regiunea
pu"ian:
/ncetarea mi*crilor fetale:
tumefierea feei *i a e1tremitilor:
durere /n gam"e 6$ugerea# de"utul unei fle"ite7:
durere toracic:
cefalee:
tul"urri )i#uale:
)erti:
o"o$eal accentuat:
cre*terea frec)enei contraciilor cardiace:
apariia aritmiilor:
cre*terea ten$iunii arteriale, care $e menine *i dup /ncetarea efortului
fi#ic.
-5
<.C. K!(e"o"erap!a )( pr!m&l "r!mes"r& de sar%!(#
4u toate c /n primul trime$tru de $arcin capacitatea de efort a
organi$mului nu e$te afectat, gradul de $olicitare prin e1erciii fi#ice tre"uie
$ fie inferior celui dinaintea $arcinii, deoarece e1i$t po$i"ilitatea ca
em"rionul $ nu fie "ine fi1at /n uter.
0)3nd /n )edere ace$t fapt, programul kinetic tre"uie $ cuprind
e1erciiile glo"ale de meninere a $ntii fi#ice *i p$i+ice a gra)idei, cu
o"iecti)e $pecifice *i contraindicaii 6!7.
O!e%"!-ele pro*ram&l&! de 1!(e"o"erap!e
Beprinderea unui autocontrol prin care gra)ida $ /*i menin o
po$tur corect *i implicit un aliniament corporal fi#iologic:
2efacerea tonu$ului *i ela$ticitii mu*c+ilor *i articulaiilor:
0daptarea prin e1erciii de re$piraie a mi*crilor re$piratorii toracice
*i diafragmatice la noile condiii fi#iologice impu$e de $arcin:
Educarea mu$culaturii pel)iperineale /n )ederea /m"untirii
autocontrolului:
Profila1ia )ergeturilor:
Meninerea unei greuti corporale adec)ate )3r$tei $arcinii ; /n
primele dou $ptm3ni e$te permi$ o cre*tere de ma1imum 2 kg:
Meninerea unei capaciti de efort adec)ate.
M!+loa%e 'olos!"e
!. E1erciii li"ere:
2. E1erciii de $tretc+ing, *i mai ale$ metoda Ao" 0nder$on:
%. E1erciii cu /ngreuieri redu$e cum ar fi gantere u*oare, "en#i ela$tice:
4. E1erciii cu o"iecte de gimna$tic 6mingi, "a$toane7:
5. E1erciii la aparate, fiind recomandat /n mod $pecial "icicleta
ergometric:
-. Nogging, plim"ri /n aer li"er:
K. Ma$a plantar cu autorul plcii cu role *i ma$a cu creme co$metice
pe a"domen, coap$e, $3ni pentru pre)enirea apariiei )ergeturilor.
I(d!%a$!! me"od!%e
!. Pentru e)itarea de#ec+ili"rrilor, $e )or adopta po#iii de lucru cu
"a#a lrgit:
2. 5e )or e)ita9
8 $riturile:
8 e1erciiile /n care e$te $olicitat e1ce$i) a"domenul:
8 e1erciiile de for $au de re#i$ten:
8 e1erciiile de )ite#:
8 $upra /ncl#irea organi$mului 6poate fi afectat ftul7:
--
%. 5e pune accent pe e1erciiile de re$piraie 6$e reeduc re$piraia
diafragmatic *i re$piraia co$tal pe regiunile $uperioar, medie *i
inferioar7, deoarece un autocontrol eficient al ace$teia e$te nece$ar
pentru9
8 adaptarea )entilaiei *i implicit a +emato#ei pulmonare la
nece$itile cre$cute din timpul $arcinii 6$e adaug con$umul de
o1igen al ftului7:
8 utili#area ritmic, /n mod con*tient, a mi*crilor re$piratorii, at3t
/n cur$ul na*terii 6fa#ele de dilatare *i de e1pul#ie7 c3t *i /n timpul
lu#iei, pentru refacerea mu$culaturii a"dominale *i
pel)iperineale.
Respiraia diaragmatic se mbunte/te cu a+utorul exerciiilor de
respiraie abdominal9
a7 /n in$piraie, rela1area a"domenului cu "om"area ace$tuia, ceea ce
u*urea# co"or3rea diafragmului:
"7 /n e1piraie, $uciunea a"domenului prin contracia mu$culaturii, ceea
ce determin un plu$ de a$cen$iune diafragmatic.
0ce$te e1erciii de re$piraie diafragmatic $e e1ecut dup
urmtoarea te+nic9 $u"iectul $t /n decu"it dor$al cu genunc+ii
flectai, tlpile pe $ol, o palm pe torace *i alta pe a"domen *i e1ecut
mi*cri re$piratorii ample, a cror amplitudine e$te urmat de m3na
a*e#at pe a"domen, /n timp ce m3na a*e#at pe torace rm3ne fi1.
Bup /n$u*irea ace$tei te+nici $e poate trece la con*tienti#area
re$piraiei toraco 8 a"dominale inferioare.
4. 2eeducarea mi*crilor re$piratorii $e face *i /n )ederea coordonrii
ace$tora cu mi*crile de di$ten$ie, /n cur$ul ultimei luni de $arcin.
Bin ace$t moti) $e recomand /n)area unor po#iii din care $e poate
reali#a u*or autocontrolul pel)in9
a7 contraciile )oluntare ale mu*c+ilor pel)iperineali $e reali#ea#
din decu"it lateral, dor$al $au din a*e#at 6$ede$tati$m7: ace$te
contracii ale mu$culaturii plan*eului pel)in, cu durata de - $ec.
urm3nd o pau# de !2 $ec. 6$e efectuea# 58- $erii de 28% ori pe
#i7, determin mic*orarea di$tanei dintre $imfi#a pu"ian *i
cocci$ precum *i a celei dintre tu"ero#itile i$c+iatice prin auto
/nlri ale plan*eului pel)in:
"7 controlul di$ten$iei perineale $e face din po#iii ce /mpreun cu
gra)itaia facilitea# co"or3rea ftului9
8 pe genunc+i, cu $priin pe palme:
8 pe genunc+i cu ante"raele $priinite pe un $caun:
8 a*e#at cu trunc+iul /nclinat /nainte *i "raele $priinite pe un
$uport:
8 po#iia genupectoral9 $ede$tati$m, $patele re#emat, coap$ele
/n a"ducie, genunc+ii flectai, tlpile pe $ol.
-K
Ja controlul di$ten$iei perineale contri"uie *i diafragmul, de aceea
e$te indicat urmtorul e1erciiu9 in$piraie cu "om"area a"domenului urmat
de contracia mu*c+ilor a"dominali, reali#3nd o /mpingere de $u$ /n o$
/n$oit de o $en#aie de di$ten$ie perineal:
c7 In$tituirea unui autocontrol po$tural. Pentru acea$ta gra)ida $e )a
e1amina la oglind /mpreun cu kinetoterapeutul )or cuta prin
e1amen din fa *i din profil, e)entualele po#iii )icioa$e $au c+iar
deformaii ale corpului.
5e )or recomanda anumite po#iii de lucru, odi+n *i de rela1are, ce
)or a)ea ca principiu o e1ten$ie a1ial neforat a corpului.
po1iia de lucru9 a*e#at, coloana dreapt 6$patele $priinit7 *i
tlpile pe un $uport: genunc+ii tre"uie $ fie pla$ai puin mai $u$
dec3t *oldurile:
po1iia de odi.n9 decu"it dor$al cu introducerea unei perne mici
/n regiunea toracal pentru a pre)eni apariia cifo#ei:
po1iia de relaxare9 decu"it dor$al, genunc+ii /n u*oar fle1ie,
mem"rele $uperioare /n a"ducie u*oar *i cu palmele $priinite pe
pat. 4apul *i genunc+ii $e )or $priini pe o pern mic *i re$pecti)
pe un $ul.
d7 Programul kinetic tre"uie adaptat /n funcie de urmtorii factori9
8 )3r$t:
8 $tare de $ntate:
8 mo"ilitatea articular.
e7 5unt indicate e1erciiile de $tretc+ing dup metoda Ao" 0nder$on.
5e /ncepe cu o /ntindere mu$cular u*oar ce durea# !& ;%& $ec.,
urm3nd o /ntindere mai pronunat, timp de %& $ec. 5e ine cont de
faptul c /ntinderea mu$cular nu tre"uie $ pro)oace durere 6$e
are /n )edere ela$ticitatea mu$cular indi)idual a gra)idei7.
-8
Pro*ram de 1!(e"opro'!la6!e des"!(a" pr!m&l&! "r!mes"r& de sar%!(#8
B- Vara#te de mer(/
8 mer$ pe marginea e1tern a plantei, +alucele ating3nd podeaua:
8 mer$ /ncruci*at:
8 mer$ cu e1ten$ia )ertical *i ori#ontal a "raelor:
8 mer$ cu palmele pe umeri. Ja fiecare pa$ gra)ida ridic "raele la
)ertical *i concomitent flectea# un genunc+i la piept:
8 mer$ fandat cu trunc+iul aplecat *i "raele /n e1ten$ie:
8 mer$ cu mi*cri de re$piraie, folo$it dup alergri. In$piraia $e
face cu ridicarea "raelor pentru lrgirea diametrelor toracice.
C. Vara#te de a"ergare/
8 alergare o"i*nuit:
8 alergare cu pendularea $ucce$i) a gam"elor /napoi:
8 lergare cu genunc+ii /ntin*i:
8 alergare cu pa*i laterali:
8 alergare cu pa*i /ncruci*ai:
8 alergare cu opriri *i adoptarea atitudinii corporale corecte.
5- E7er!6 de(t#ate pr6 (%peroare a !orp%"%/
Po#iia iniial9 $t3nd
a7 adoptarea unei po#iii corecte:
"7 e1erciii de$tinate centurii $capulo8+umerale9 ridicri *i
co"or3ri ale umerilor: rotaii ale umerilor /n am"ele
$en$uri, at3t alternati)e c3t *i $imultane, cu $au fr
/ngreuiere:
c7 e1erciii pentru cap *i g3t9 fle1ii: e1ten$ii: /nclinri: rotaii.
d7 e1erciii pentru mem"rele $uperioare pe diagonalele
(a"at.
Po#iia iniial9 a*e#at pe mingea P+D$io"all, $e e1ecut9
a7 fandri laterale cu trunc+iul drept *i palmele pe umeri:
"7 tran$lri laterale ale "a#inului, precum *i tran$lri /n plan
$agital, cu "raele /ntin$e.
5e recomand ca ace$te e1erciii $ $e fac /n faa oglin#ii.
9- E7er!6 de (tret!.#g pe#tr% partea (%peroar a !orp%"%/
Po#iia iniial9 $t3nd deprtat9
a. /nclinarea lateral a trunc+iului, cu "raele $u$: "raul din
direcia mi*crii trg3nd de "raul opu$ *i menin3nd a$tfel
/ntinderea. 5e face apoi aceea*i mi*care /n $en$ in)er$:
-?
". cu palmele pe torace, pacienta r$uce*te trunc+iul menin3nd
po#iia o"inut *i in$i$t3nd pe alungire, apoi mi*carea $e face
*i /n cellalt $en$:
Po#iia iniial9 _uadrupedic, 6pe genunc+i, cu $priin /nainte pe
palme7 cu genunc+ii deprtai9 gra)ida $e a*a# pe clc3ie
$imultan cu e1ten$ia trunc+iul, "raele /ntin$e
:- E7er!6 de re(pra6e
Po#iia iniial9 decu"it dor$al,mem"rele inferioare flectate, cu
tlpile pe $ol. Bin acea$t po#iie $e )or e1ecuta e1erciiile de
reeducare a re$piraiei toraco8 a"dominale *i diafragmatice
de$cri$e anterior:
D- E7er!6 de reed%!are a m%(!%"at%r pe"'per#ea"e@
Po#iia iniial9 decu"it lateral *i apoi din a*e#at 6pentru
contraciile )oluntare perineale7. Bin decu"it lateral cu genunc+ii
flectai $e pot face contracii ale mu$culaturii plan*eului pel)in
urmate de contracii ale mu*c+ilor fe$ieri concomitent cu ridicarea
gam"elor *i meninerea lor un timp /n acea$t po#iie:
Po#iia iniial9 orto$tati$m, a*e#at cu $priin pentru $pate $au pe
genunc+i, 6pentru di$ten$iile perineale )oluntare7:
;- E7er!6 de (tret!.#g pe#tr% m%(!%"at%ra "atera" a tr%#!.%"% <
pe#tr% mem4re"e #3eroare/
$o1iia iniial9 decu"it dor$al cu un mem"ru $uperior /ntin$ o"lic pe
$ol *i capul r$ucit /n direcia ace$tuia, gra)ida flectea# genunc+iul
+omolateral *i apoi /*i rote*te corpul /n partea opu$, menin3nd /ntinderea cu
"raul core$pun#tor direciei rotirii: aceea*i mi*care $e face apoi *i pe
cealalt parte:
$o1iia iniial9 a*ea#t cu un mem"ru inferior /ntin$ a)3nd talpa /n
e1ten$ie *i cu cellalt mem"ru inferior /n fle1ie *i a"ducie, "raele $u$: $e
e1ecut /nclinarea lateral a trunc+iului, de partea piciorului /ntin$,
menin3nd /ntinderea "raelor *i re)enire: aceea*i mi*carea $e e1ecut *i /n
partea opu$:
$o1iia iniial9 aceea*i ca mai $u$, gra)ida e1ecut aplecri ale
trunc+iului cu prinderea gle#nei piciorului /ntin$, meninerea /ntinderii *i apoi
rela1are: e1erciiul $e e1ecut *i cu cellalt picior /ntin$.
'2 E6er%!$!! pe("r& "o(&s&l m&s%&lar
Po#iia iniial9 decu"it dor$al cu genunc+ii flectai *i tlpile pe
$ol, $e e1ecut9
K&
8 cu $priin pe coate, fle1ii ale capului *i umerilor p3n la ridicarea
omoplailor de pe $ol *i aplati#area #onei lom"are:
8 rotiri de trunc+i cu $priin pe cotul +omolateral, p3n c3nd palma
+eterolateral aunge la genunc+iul +eterolateral. Mi*carea $e face
apoi /n $en$ in)er$:
8 ridicarea "a#inului *i a #onei lom"are de pe $ol cu meninerea
po#iiei *i re)enire lent mai /nt3i cu #ona lom"ar:
$o1iia iniial9 Ylotu$> $au =ma+omedan> $e /ntinde "anda
ela$tic /n /naintea $au /n $patele trunc+iului:
$o1iia iniial9 decu"it )entral cu "raele pe l3ng corp, gra)ida
face e1ten$ia capului *i a umerilor concomitent cu tragerea $pre
/nuntru *i /n o$ a omoplailor: contraciile i#ometrice durea# 58
- $ec:
$o1iia iniial9 decu"it )entral cu palmele pe $ol la ni)elul
capului, gra)ida e1ecut e1ten$ia trunc+iului *i a capului
6meninut la acela*i ni)el cu trunc+iul7 cu "raele pe l3ng corp.
5e menine contracia i#ometric a mu$culaturii trunc+iului timp
de 58- $ec. Bac pacienta pre#int +iperlordo#, $e a*ea# un $ul
$u" a"domen:
$o1iia iniial9 decu"it dor$al cu "raele pe l3ng corp *i palmele
a*e#ate pe a"domen, gra)ida /*i rote*te "raele e1tern, adduc3nd
a$tfel omoplaii *i mic*or3nd cur"urile cer)icale *i lom"are:
contracia i#ometric $e menine 58- $ec:
$o1iia iniial9 $t3nd: gra)ida $e ridic pe )3rfuri *i duce "raele
/nainte: $e menine contracia i#ometric. 5e e1ecut acela*i
e1erciiu, dar cu rotaia "raelor $pre e1terior.
*2 E6er%!$!! la apara"e 0SE!(*/ !%!%le"a er*ome"r!%#2.
32 E6er%!$!! de rela6are m&s%&lar#
Po#iia iniial9 decu"it dor$al9
8 $cuturri ale mem"relor:
8 e1erciii de re$piraie:
Mer$ cu rotaii de trunc+i:
Mer$ cu pendulri ale mem"relor:
Mer$ cu e1erciii de re$piraie:
Ma$a $au automa$a 6$e poate folo$i "anda cu role $au placa cu
role7.
K!
<.5. K!(e"o"erap!a )( al do!lea "r!mes"r& de sar%!(#
0l doilea trime$tru de $arcin are ca principal caracteri$tic faptul c
dup a treia lun de $arcin acea$ta e$te "ine implantat /n uter, precum *i
di$pariia fenomenelor neuro)egetati)e. Modificrile ce $e petrec /n corpul
femeii /ncep $ nece$ite diminuarea efortului fi#ic. 0$tfel, prin $c+im"area
centrului de greutate, $e produce o accentuare a lordo#ei lom"are prin
retro)er$ia "a#inului, iar dac au e1i$tat modificri ale $tructurii materialului
o$o$ )erte"ral $au de#alinieri ale coloanei $e poate con$titui /n timp cifo#a
dor$al $au +ernia di$cal J
5
85
!
. Eipotonia mu$culaturii a"dominale poate
determina con$tipaie.
5cderea )olumului e1pirator *i a celui de re#er) poate duce la
di$pnee *i a$tenie. Mrirea greutii corporale poate determina apariia
platfu$ului *i a modificrilor circulaiei )enoa$e 6!7.
2eali#area meninerii tonu$ului mu$culaturii po$turale prin9
8 e1erciii de$tinate meninerii tonu$ului mu*c+ilor para)erte"rali:
8 redo"3ndirea po#iiei neutre a "a#inului prin re$ta"ilirea raportului
fi#iologic de fore /ntre dou mari grupe mu$culare, *i anume
mu$culatura a"dominal *i fe$ier de o parte *i mu*c+ii lom"ari *i
p$oa$8iliacul de cealalt:
4on$tituirea unui autocontrol po$tural *i folo$irea lui permanent:
Pre)enirea apariiei aplati#rii plantei:
Profila1ia modificrilor circulaiei )enoa$e:
Pre)enirea o"e#itii, printr8o diet adec)at. n ace$t trime$tru
cre*terea greutii corporale tre"uie $ fie de ma1imum 5 kg:
4ontinuarea reeducrii re$piraiei:
4ontinuarea reeducrii mu*c+ilor perineului:
0$upli#area mu$culaturii *i meninerea tonicitii:
Profila1ia apariiei )ergeturilor.
M!+loa%e 'olos!"e8
!. E1erciii li"ere:
2. E1erciii cu o"iecte de gimna$tic 6mingi, "a$toane7:
%. E1erciii la aparate:
4. E1erciii tip $tretc+ing:
5. ,imna$tic )a$cular 6Aarger7:
-. Ma$a, automa$a 6cla$ic, refle1ogen, pneumatic7.
K. Portul de ciorapi ela$tici pentru pre)enirea apariie )aricelor *i
e)entual de talonete /n ca#ul pr"u*irii "olii plantare.
K2
I(d!%a$!! me"od!%e8
!. 'or fi utili#ate po#iii cu "a#a de $u$inere mare:
2. 5e )a a)ea gri $ adopte o delordo#at:
%. Becu"itul dor$al nu )a mai fi folo$it ca po#iie de lucru, deoarece
uterul mrit apa$ pe )ena ca) inferioar, ceea ce determin $cderea
/ntoarcerii )enoa$e *i /n con$ecin umplerea cardiac in$uficient.
<rmarea e$te $cderea de"itului cardiac *i deci in$uficienta irigare cu
$3nge a mu*c+ilor dar *i a ftului. Ja acea$ta $e adaug fenomene
neuro)egetati)e9 +ipoten$iune cu ameeal, tul"urri ale ritmului
cardiac etc.:
4. 5e /ncepe antrenarea mu*c+iului tran$)er$ a"dominal, mu*c+i de
pre$iune care are rol /n e1pul#ia ftului. Honifierea tran$)er$ului
a"dominal $e face prin e1erciii pentru mu$culatura a"domenului
corelate cu e1erciii re$piratorii:
5. .u $unt recomandate e1erciiile cu ridicarea mem"relor inferioare *i
/n $pecial forfecrile deoarece fa)ori#ea# e)entraiile:
-. ,ra)ida )a face e1erciii de tip $tretc+ing:
K. 5e )a in$i$ta pe tonifierea mu*c+ilor para)erte"rali 6Y*coala $patelui>
dup Marianne Fac+ri$on7:
8. 5e continu reeducarea re$piraiei:
?. 5e fac /n continuare e1erciii pentru pre)enirea cderii "olii plantare:
!&. 5e recomand ma$aul mem"relor inferioare, cu mi*cri u*oare,
centripete, ce fa)ori#ea# /ntoarcerea )enoa$ *i pre)ene apariia
edemelor $au a )aricelor. Ja ma$a $e adaug mo"ili#ri pa$i)e ale
piciorului.
Bup ma$a e$te recomandat gimna$tica )a$cular Aarger9 8 din
decu"it dor$al cu mem"rele inferioare ridicate la 45Z *i $priinite, gra)ida
face 28% minute mi*cri ale gle#nei *i ale degetelor:
8 acela*i e1erciiu $e e1ecut apoi din a*e#at:
8 urmea# %8- minute de odi+n cu mem"rele inferioare /ntin$e
ori#ontal:
8 numrul de repetri al ciclului de e1erciii e$te de 485 o dat, $au de
mai multe ori pe #i.
n ca#ul apariiei edemelor $e recomand ma$a refle1ogen9 8 ma$a pe
faa dor$al a piciorului de la degetul II p3n la gle#n *i de la degetul ' p3n
la gle#n, precum *i punctul Y3*ne*te din nou> $ituate la trei 4<.i dea$upra
maleolei interne:
8 /n final $e e1ecut mi*cri de ma$a de o parte *i de alta a tendonului
lui 0c+ile. E$te recomandat portul ciorapilor ela$tici.
K%
Pro*ram de 1!(e"o"erap!e des"!(a" "r!mes"r&l&! II de sar%!(#8
+- Vara#te"e de mer( < de a"ergare pre#entate /n cadrul programului
precedent.
C. E7er!6 pe#tr% partea (%peroar a !orp%"%/
Po#iia iniial9 $t3nd
8 fle1ii, e1ten$ii *i rotaii ale capului *i ale g3tului, la fel ca /n
programul pentru trime$trul I:
8 pentru centura $capulo8+umeral $e efectuea# ridicri *i co"or3ri,
adducii *i a"ducii, rotaii, at3t alternati) c3t *i $imultan:
Po#iia iniial9 a*e#at
8 pentru "rae *i torace, e1erciii pe diagonalele (a"at,
8 e1erciii cu o"iecte,
8 e1erciii la aparate.
0ce$te e1erciii $e fac /n faa oglin#ii.
5. E6er%!$!!le pe("r& spa"e F 0.%oala spa"el&! - d&p# Mar!a((e
=a%3r!so(28
a7 ,ra)ida /*i )a /n$u*i urmtoarea po#iie de odi+n9 decu"it lateral,
capul $priinit pe o pern mic, mem"rul inferior +eterolateral /n tripl
fle1ie *i $priinit pe o pern, "raele /n fle1ie u*oar 6fig !K7:
"7 Po#iia iniial9 $t3nd, a*e#at $au decu"it: gra)ida e1ecut "a$culri
ale "a#inului cu $copul delordo#rii, $u" a$i$tena kinetoterapeutului
6fig !87
c7 Po#iia iniial9 a*e#at cu picioarele /ndoite, tlpile pe $ol, "raele
/napoi, palmele $priinite pe $ol: $e efectuea# auto3nlri cu greuti
pe cap 6*e#uta $e de$prinde de $ol7, meninere 58- $ec. /n $copul
$timulrii proprioceptorilor mu*c+ilor para)erte"rali *i a tonifierii
ace$tora, 6fig !?:
I(d!%a$!! me"od!%e pentru meninerea morfofuncional a
mecani$mului de #)or3re caracteri$tic apofi#elor )erte"rale, *i pentru
profila1ia deformrilor coloanei9
!. gra)ida e1ecut genufle1iuni cu genunc+ii deprtai /n timpul crora
ridic cu am"ele m3ini o greutate pe care o aduce la ni)elul "a#inului:
2. tran$portarea greutilor $e face cu am"ele mini, di$tri"uia fiind
egal:
%. aplecarea la ma$ $au la c+iu)et $e )a face cu coloana dreapt, din
a*e#at, cu unul din mem"rele inferioare $priinite pe un $uport de 2&
cm /nlime:
8 gra)ida $e )a ridica din pat ro$togolindu8$e lateral *i odat
aun$ la marginea patului, cu /mpingere /n "rae, )a a*e#a pe
$ol am"ele mem"re inferioare concomitent:
K4
8 ridicarea din a*e#at o )a face tot prin /mpingere /n "rae, cu
tran$larea /nainte a trunc+iului, *i apoi e1ten$ia genunc+ilor.
G. E7er!6 de (tret!.#g pe#tr% %mer < (pate/
d7 Po#iia iniial9 $t3nd deprtat, cu un mem"ru $uperior flectat cu
palma pe umrul opu$ *i "raul meninut ori#ontal, $e prinde cotul cu
cealalt m3n *i $e e1ecut traciuni /n cur$ul crora are loc
/ndeprarea omoplatului de coloan, apoi mi*carea $e face *i /n
cellalt $en$:
e7 Po#iia iniial9a*e#at cu un cot flectat *i palma pe $capula
+eterolateral, $e prinde cotul re$pecti) cu cealalt m3n *i $e trage de
el. 5e face apoi aceea*i mi*care /n $en$ in)er$:
f7 Po#iia iniial9 $t3nd deprtat cu m3inile la $pate *i degetele
/ncle*tate, $e face e1ten$ia ma1imal a mem"relor $uperioare:
:- E7er!6"e pe#tr% m%<!. p"a#<e%"% pe"'#
5unt acelea*i ca pentru $eme$trul I de $arcin.
=- Se !o#t#% e7er!6"e de reed%!are re(pratore
;- E7er!6 de (tre!.#g pe#tr% tr%#!. < mem4re"e #3eroare/
Po#iia iniial9 a*e#at cu picioarele /n fle1ie *i a"ducie, gra)ida
e1ecut aplecri alternati)e ale trunc+iului ctre un genunc+i *i ctre cellalt,
cu /ntindere *i meninerea po#iiei:
Po#iia iniial9 din aceea*i po#iie ca mai $u$, $e /mping genunc+ii cu
am"ele coatele, reali#3nd a$tfel /ntinderea rotatorilor interni:
Po#iia iniial9 decu"it dor$al, gra)ida flectea# un genunc+i la piept,
in$i$t3nd pe intinderea mu*c+ilor po$teriori ai coap$ei, /ntin#3nd cellalt
picior cu talpa /n fle1ie dor$al: mi*carea $e face alternati):
Po#iia iniial9 pe genunc+iul $t3ng, cu mem"rul inferior drept
/nainte, /ndoit cu talpa pe $ol, cu m3inile pe genunc+iul drept: $e apleac
trunc+iul *i $e e1tinde mult mem"rul inferior $t3ng p3n c3nd clc3iul aunge
la $ol: 6genunc+iul $e de$prinde de $ol7 mi*carea $e e1ecut idem *i cu
mem"rul inferior opu$:
Po#iia iniial9 decu"it lateral, $t3nga, $e prinde gle#na piciorului
drept *i $e e1ecut e1ten$ia ace$tuia: acela*i e1erciiu $e e1ecut *i din
decu"it lateral dreapta:
H- E7er!6 pe#tr% to#%(%" m%(!%"ar
E6er%!$!! pe("r& m&.%3!! adom!(al!
$o1iia iniial9 decu"it dor$al cu genunc+ii flectai *i tlpile $priinite
pe $ol, palmele la ceaf9
8 fle1ii ale trunc+iului *i re)enire 6)ariante9 cu "raele pe l3ng corp7
K5
8 fle1ii cu r$uciri ale trunc+iului *i ducerea unui mem"ru $uperior la
genunc+iul opu$ *i re)enire:
8 fle1ii ale trunc+iului $imultan cu fle1ii ale mem"relor inferioare.
E1erciiul $e poate e1ecuta *i cu fle1ia alternati) a mem"relor
inferioare:
8 pedalri:
8 fle1ia coap$elor pe "a#in cu o minge inut /ntre picioare, urmat de
r$uciri ale trunc+iului:
Po#iia iniial9 _uadrupedic $au $t3nd, gra)ida efectuea# contracii
)oluntare ale mu*c+iului tran$)er$ a"dominal /n timpul mi*crilor re$piratorii
6fig 247:
E7er!6 pe#tr% m%<!. 3e(er/
a7 Po#iia iniial9 _uadrupedic cu $priin pe ante"rae: $e /ntinde un
mem"ru inferior la acela*i ni)el cu trunc+iul. Mi*carea $e face
alternati), e)it3ndu8$e lordo#area $au rotaia trunc+iului:
"7 Po#iia iniial9 _uadrupedic cu $priin pe ante"rae, $e e1ecut
acela*i e1erciiu cu mem"rul inferior /n fle1ie la ?&b.
E7er!6 pe#tr% a4d%!tor < pe#tr% rotator e7ter# a mem4re"or
#3eroare
a7 Po#iia iniial9 decu"it lateral $t3ng cu mem"rul inferior $t3ng /n
fle1ie: $e e1ecut a"ducia mem"rului inferior +eterolateral la 45b cu
talpa flectat dor$al *i meninerea po#iiei:
"7 Po#iia iniial9 aceea*i po#iie ca mai $u$: rotaii /n $en$ul acelor
de cea$ornic al mem"rului inferior +eterolateral.
E7er!6 pe#tr% m%<!. (pate"%
a7 Po#iia iniial9 _uadrupedic: gra)ida ridic ori#ontal mem"rul
$uperior, cu ate"raul flectat, e1ecut3nd o rotaie e1tern *i menin3nd
/ntinderea mu$culaturii: mi*carea $e face alternati) 6fig 2K7:
"7 Po#iia iniial9 =po#iia lotu$> 6a*e#at cu picioarele /ndoite *i
/ncruci*ate7 ridic ori#ontal "raele, coatele flectate efectu3nd o
rotaie e1tern i#ometric. E1erciiul $e poate efectua *i i#otonic 6cu
/ngreuiere7:
c7 7 Po#iia iniial9 $t3nd, cu mem"rele inferioare u*or /ndoite
6delordo#are7, un "ra $u$ cellalt /napoi o$,e1ten$orul inut de
capete9 $e e1ecut /ntinderea e1ten$orului *i re)enire. 5e poate folo$i
*i o "anda ela$tic 6fig 287:
E6er%!$!! la apara"e
8 E1erciii pentru mu$culatura plantar
a7 Po#iia iniial9 $t3nd, ridicare pe )3rfuri, co"or3re pe marginea
e1tern a plantei *i flectarea degetelor:
"7 Po#iia iniial9 a*e#at, mem"rele inferioare /ndoite, talpile pe $ol9
$e apuc cu degetele de la picioare un pro$op, urm3nd $tr3ngerea
ace$tuia.
K-
E6er%!$!! de rela6are m&s%&lar#.
a7 Ma$a *i gimna$tic )a$cular Aarger.
<.G. K!(e"o"erap!a )( al "re!lea "r!mes"r& de sar%!(#
n trime$trul al treilea de $arcin ftul $e de#)olt mult, ceea ce
$olicit aparatele cardio)a$cular *i re$pirator ale gra)idei, al crei organi$m
tre"uie $ a$igure *i o1igenul nece$ar ftului. Bin cau#a dificultilor de
o1igenare, efortul fi#ic nu poate fi $u$inut mult timp. Pe de alt parte,
greutatea corporal mrit $olicit articulaiile cu un grad cre$cut de la1itate
datorit im"i"iiei apoa$e produ$e de e$trogeni *i de rela1in, ceea ce
predi$pune la accidente.
Bin ace$te moti)e /n trime$trul III de $arcin programul de
kinetoterapie tre"uie adaptat noilor condiii fi#iologice dar *i particularitilor
pacientei. 5e are /n )edere $cderea progre$i) a dificultii e1erciiillor pe
m$ur ce $arcina $e apropie de termen. <n alt de#iderat e$te pregtirea
corpului gra)idei pentru na*tere 6!7.
n$u*irea de ctre gra)id a po$turilor ce tre"uie$c adoptate /n cur$ul
diferitelor acti)iti. ,ra)ida )a fi informat *i a$upra metodelor de na*tere
natural. Ja pregtirea fi#ic *i p$i+ologic pentru actul na*terii )a contri"ui
o ec+ip compu$ din medic, p$i+olog, kinetoterapeut *i tat:
Meninerea ela$ticitii mu$culare *i articulare:
Meninerea tonu$ului mu$culaturii po$turale:
Profila1ia producerii platfu$ului:
Profila1ia tul"urrilor circulatorii 6tul"urrile /ntoarcerii )enoa$e7:
Educarea perineului /n $en$ul formrii refle1elor de di$ten$ie *i de e1pul#ie
concomitent cu o re$piraie adec)at. ,ra)ida )a /n)a *i po#iiile ce
facilitea# co"or3rea ftului.
M!+loa%e 'olos!"e8
E1erciii li"ere:
E1erciii de $trec+ing:
E1erciii cu o"iecte:
E1erciii la aparate 6dintre aparate )or fi utili#ate doar placa pentru
ma$a refle1ogen *i cea pentru mu*c+ii plantari7:
Ma$a *i automa$a:
Plim"ri 6gra)ida )a purta /nclminte comod *i talonete7.
KK
I(d!%a$!! me"od!%e8
!. Pe m$ur ce $e apropie termenul na*terii inten$itatea, durata *i
)olumul de lucru $e reduc, a$tfel c /n luna a ?8a gra)ida )a face doar
e1erciii de re$piraie nece$are tra)aliului, e1erciii u*oare de$tinate
mem"relor *i plim"ri:
2. Pentru pregtirea fi#ic nece$ar actului na*terii gra)ida )a /n)a9
a7 re$piraia pe care o )a utili#a /n timpul contraciilor9 toracic
$uperficial, g3f3it, cu gura de$c+i$, toate ace$tea pentru a
e)ita co"or3rea diafragmului *i deci cre*terea pre$iunii
intraa"dominale atunci c3nd nu e$te ca#ul:
"7 refle1ele nece$are na*terii9
8 refle1ul de /mpingere ; gra)ida in$ipir ad3nc, "om"3ndu8*i
a"domenul, utili#nd apoi pre$iunea intraa"dominal mrit
pentru o /mpingere de $u$ /n o$ prin contracia mu*c+ilor
a"dominali, concomitent cu di$ten$ia perineului 6are $en#aia
rela1rii )e#icii *i rectului7:
8 refle1ul de e1pul#ie 6'al$al)a79 gra)ida, /n decu"it dor$al $au
/n po#iie o"$tetrical, $priinit pe coate, e1ecut o in$piraie
cu "om"area a"domenului urmat de contracia ace$tuia *i de
contracia mu$culaturii pel)iperineale. 4oncomitent re$piraia
e$te "locat, gra)ida ridic3nd capul *i pun3nd "r"ia /n piept.
5e )a e1er$a "locarea re$piraiei, at3t /n in$piraie c3t *i /n
e1piraie, timp de un minut.
@i1area ace$tor refle1e $e poate face din urmtoarele po#iii9
-. o"$tetrical:
K. $t3nd pe genunc+i cu picioarele deprtate *i *e#utul co"or3t $pre
clc3ie, cu trunc+iul aplecat *i ante"raele $priinite pe un $caun:
8. $t3nd deprtat cu trunc+iul aplecat /nainte *i ante"raele $priinite:
?. /n decu"it lateral, cu mem"rul inferior +eterolateral a"du$ *i $priinit.
K8
Pro*ram de 1!(e"o"erap!e pe("r& "r!mes"r&l&! III de sar%!(#8
B. <ar!a("e de mers. 5unt acelea*i ca *i la programele precedente dar,
pentru a $e e)ita apariia o"o$elii unor grupe de mu*c+i $au de#ec+ili"rrile,
dup !2 pa*i $e $c+im" )arianta.
C. E6er%!$!! pe("r& par"ea s&per!oar# a %orp&l&!
5e repet e1erciiile din programul precedent care se )or efectua /n
faa oglin#ii, cu mai puine repetri *i prefera"il din a*e#at.
%. E6er%!$!! de s"re%3!(*
5e repet e1erciiile din programul precedent mai puin cele care $e
efectuea# din decu"it dor$al, pentru a nu $e comprima )ena ca) inferioar
*i a $e reduce a$tfel umplerea cardiac.
G. E6er%!$!! pe("r& par"ea !('er!oar# a %orp&l&!8
!. Po#iia iniial9 $t3nd, in3ndu8$e cu m3inile de "ara de gimna$tic,
gra)ida $e ridic pe )3rfuri *i apoi efectuea# $emigenufle1iuni:
2. Po#iia iniial9 aceea*i po#iie de mai $u$, $e efectuea# rotaii
e1terne ale gle#nelor:
%. Po#iia iniial9 $t3nd deprtat: fandri laterale $pre $t3nga $au dreapta
cu aplecarea trunc+iului $pre genunc+iul flectat:
4. Po#iia iniial9 _uadrupedic 6cu ante"raele $priinite pe mingea
P+D$io"all7 $e e1ecut mi*cri alternati)e de a"ducie a coap$elor, cu
un genunc+iul flectat, alternati):
5. Po#iia iniial9 aceea*i po#iie de mai $u$, gra)ida efectuea# e1ten$ii
alternati)e ale mem"relor inferioare:
-. Po#iia iniial9 a*e#at: $e e1ecut alternati) fle1ia *i apoi a"ducia
unui mem"ru inferior 6aut3nd cu m3inile7, cellalt picior a)3nd talpa
/n fle1ie:
K. Po#iia iniial9 decu"it lateral, capul $priinit cu m3na +omolateral,
$e prinde gle#na +eterolateral *i $e a"duce coap$a mult /n $u$:
8. Po#iia iniial9 =po#iia lotu$>, cu clc3iele apropiate de *e#ut,
gra)ida $e ine cu m3inile de gle#ne *i reali#ea# "a$culri laterale ale
"a#inului, reali#3nd a$tfel /ntinderea adductorilor coap$ei *i rotatorilor
interni:
?. Po#iia iniial9 a*e#at, e1erciii la pedalier:
!&. Po#iia iniial9 a*e#at, e1erciii pentru profila1ia cderii "olii
plantare.
I. 9(s&.!rea re'le6elor de d!s"e(s!e per!(eal# .! e6p&l,!e
!. Po#iia iniial9 _uadrupedic, cu ante"raele $piinite de un $caun, cu
genunc+ii deprtai, gra)ida efectuea# tran$larea "a#inului $pre
K?
clc3ie concomitent cu rela1area mu*c+ilor diafragmei pel)ine
6o"ine $en#aia de di$ten$ie pel)iperineal, de deten$ionare a
organelor pel)ine7:
2. Po#iia iniial9 a*e#at, cu $patele re#emat *i picioarele /n fle1ie *i
a"ducie, gra)ida efectuea# e1erciii de re$piraie9
a7 re$piraie $uperficial *i g3f3it, pe gur. 0ce$t tip de
re$piraie )a fi folo$it /n timpul contraciilor:
"7 e1erciii de "locarea a re$piraiei, /n timpul in$pirului *i /n
timpul e1pirului:
D. E6er%!$!! de rela6are m&s%&lar#.
5e repet e1erciiile din programele precedente.
J. Masa+ "erape&"!% .! re'le6o*e(/ a&"omasa+.
5e poate folo$i placa cu "ile $au "anda cu role
H. G!m(as"!%# -as%&lar# 7Kr*er.
(inetoterapia la domiciliu a femeii /n$rcinate pre$upune eliminarea
)ariantelor de alergare *i a e1erciiilor e1ecutate la aparate, /n$ re#ultatele,
apreciate prin te$tarea funciei mu$culare, $unt compara"ile 647.
<.I. K!(e"o"erap!a l#&,e!
Programul kinetoterapeutic po$tpartum /*i propune refacerea e$tetic
a organi$mului femeii, /n $pecial a mu$culaturii ce menine un aliniament
po$tural corect, refacerea perineului 6dac ace$ta a a)ut de $uferit7 *i
refacerea de#ec+ili"relor mu$culare de dup $arcin. Efectul p$i+ic "enefic
e$te dat de faptul c femeia *tie c poate "eneficia de o refacere u*oar *i
complet dup na*tere 6!7.
Je+u#ele ce )or "eneficia de kinetoterapie )or fi /mprite /n dou
grupe9
Je+u#e care nu pre#int afectri anatomofuncionale *i au te$tul
mu$cular % $au mai mare:
Je+u#e cu diferite afeciuni, care )or "eneficia de programe
recuperatorii indi)iduali#ate.
Pentru prima categorie programul kinetic e$te /mprit /n dou
perioade, a le+u#iei propriu8#i$e 6!& #ile7 *i le+u#iei tardi)e 6%& de #ile7.
O!e%"!-ele $unt9
profila1ia trom"o#elor *i
8&
refacerea mu*c+ilor diafragmei pel)ine.
8!
Pro*ram&l 1!(e"!% )( le3&,!a propr!&-,!s# 8
Fiua A@ e1erciii de re$piraie diafragmatic, apoi co$tal inferioar,
medie *i $uperioar, apoi le+u#a e1ecut contracia mu$culaturii a"dominale
*i perineale, pe toat durata e1ecuiei "a#inul fiind meninut /n po#iie
delordo#at:
#iua 29 programul din #iua ! V e1erciii de mem"re $uperioare *i
inferioare e1ecutate lent *i alternati):
#iua %9 programul din #iua 2 V ma$a ale mem"relor inferioare la care $e
adaug /n$u*irea te+nicii de oprire a etului urinar /n timpul miciunii:
#iua 49 programul din #iua % V r$uciri de trunc+i *i e1erciii pentru g3t *i
coloan, e1ecutate din po#iia *e#3nd:
#iua 59 programul din #iua 4, cu accent pe e1erciii de$tinate mu*c+ilor
perineali, e1ecutate din decu"it dor$al, cu genunc+ii flectai *i tlpile pe
$ol:
#iua -9 programul din #iua 5 V e1erciii pentru mu*c+ii a"dominali,
coloana )erte"ral 6din decu"it dor$al, *e#3nd, orto$tati$m7:
/n #iua a K8a $e reiau e1erciiile anterioare, cu accent pe cele de aliniere a
coloanei )erte"rale 6!7.
n le+u#ia tardi) e$te indicat un program kinetic ce cuprinde )ariante
de mer$ *i alergare, e1erciii pentru aliniamentul po$tural, mu*c+ii
a"dominali, cei ai diafragmei uro8genitale, e1erciii pentru mu*c+ii $patelui,
"raelor *i picioarelor, com"inate cu e1erciii de rela1are mu$cular. 5e poate
relua practicarea unui $port.
<.I.B. K!(e"o"erap!a l#&,e! %& per!(eo"om!e 0ep!,!o"om!e2
n $copul e)itrii ruperii perineului, $fincterului anal *i a rectului, $e
poate efectua /n cur$ul perioadei de e1pul#ie a ftului o perineotomie o"lic
6$ecionarea o"lic a e$uturilor perineale7. 4el mai frec)ent $e efectuea# /n
dreapta, iar dintre mu*c+ii regiunii $unt le#ai ridictorii anali. Cperaia are
caracter profilactic, )indecarea fc3ndu8$e fr con$ecine funcionale, $pre
deo$e"ire de o ruptur cu margini anfractuoa$e a mu$culaturii perineale.
Cperaia e$te indicat /n ca# de di$gra)idie, tra)aliu prelungit, diferite
"oli a$ociate $arcinii, afeciuni fetale 6%7.
O!e%"!-e8
ameliorarea durerilor:
/m"untirea re$piraiei:
profila1ia trom"o#elor:
/m"untirea re$piraiei:
82
refacerea mu$culaturii pel)i8oerineale:
o"inerea unui aliniament po$tural corect:
/m"untirea re#i$tenei la efort.
Pentru recuperarea po$toperatorie lu#a )a urma un program kinetic
ce )a ine cont de urmtoarele !(d!%a$!! me"od!%e8
8 *edina de kinetoterapie /ncepe cu efectuarea unui ma$a $timulant:
8 nu $e lucrea# pe fond durero$:
8 e1erciiile $e e1ecut /nainte de ma$ $au la dou ore po$tprandial:
8 $e /ntrerup e1erciiile dac apar o"o$eal, di$pnee, metroragie:
8 $e e)it e1erciiile cu /ngreuiere:
8 /n primele trei #ile $e e1ecut e1erciii de con*tienti#are a contraciei
mu*c+ilor pel)i8perineali iar din a 48a #i $e /ncep e1erciiile (egel:
8 $e )or alterna efortul *i rela1area, programul /nc+eiindu8$e cu o
*edin de rela1are.
Pro*ram 1!(e"!% pe("r& l#&,a %& ep!,!o"om!e
Pr!ma ,!8 lu#a $t /n pat cu picioarele apropiate, $e fac e)alurile *i
te$tul tu$ei. Bac programul kinetic nu pre#int contraindicaii $e fac e1erciii
de reeducare a re$piraiei din decu"it dor$al, cu genunc+ii flectai *i din
po#iie delordo#at. 5e mai poate face ma$a, pre$opunctur. 5e pot efectua *i
e1erciii u*oare, /n urmtoarea ordine9 e1erciii de /ncl#ire, e1erciii de
re$piraie a"dominal, e1erciii de re$piraie toracic, e1erciii de re$piraie
complet. 5e /ncearc adoptarea decu"itului )entral, ace$ta fa)ori#3nd
eliminarea lo+iilor. Hrecerea din decu"itul dor$al /n decu"itul lateral $e )a
face a$tfel9 plec3nd din decu"it dor$al, $e flectea# mem"rul inferior opu$
direciei ro$togolirii *i mem"rul $uperior +omolateral $e adduce pe$te trunc+i,
cu cotul flectat *i palma $priinit pe $altea /n dreptul toracelui: apoi $e
$c+im" po#iia /n decu"it lateral prin adducia coap$ei flectate *i /mpingere
/n "rae. <rmea# trecerea din decu"it dor$al /n decu"it )entral9 prin
ro$togolire, $e trece din decu"it dor$al /n decu"it lateral, $e e1tinde mem"rul
inferior *i apoi $e aunge /n decu"it )entral.
A do&a ,!8 $e efectuea# programul din prima #i, adug3ndu8$e apoi
e1erciii de acti)are a circulaiei, e1erciiu de /nclinare lateral din decu"it
dor$al cu genunc+ii /ndoii, e1erciiu pentru pre)enirea aplati#rii "olii
plantare, te+nica de rela1are Macagno, e1erciiu de con*tienti#are a diferenei
dintre $tarea de contracie *i cea de rela1are a mu$culaturii pel)iperineale,
e1erciiu de re$piraie.
5e /n)a ridicarea /n *e#ut la marginea patului9 din decu"it dor$al cu
mem"rele $uperioare a"du$e *i flectate din cot, cu genunc+ii flectai *i tlpile
a*e#ate pe pat $e /ndreapt m3na core$pun#toare direciei /n care care $e
8%
efectuea# mi*carea de ridicare $pre *oldul contralateral concomitent cu
/nclinarea genunc+ilor $pre direcia de ridicare. 0poi pacienta $e ridic
apuc3nd marginea patului *i /mping3nd /n m3ini, $imultan cu co"or3rea
gam"elor *i rotaia pe *oldul din$pre marginea patului, a$tfel /nc3t *e#utul $
fie adu$ $pre marginea patului. Mem"rul inferior opu$ e$te addu$ a$tfel /nc3t
$ /l /ncruci*e#e pe cellalt.
2idicarea /n orto$tati$m9 $e porne*te din a*e#at pe un *old cu
mem"rul inferior addu$ pe$te cellalt, ridicarea efectu3ndu8$e prin /mpingere
/n "rae.
n acea$t #i femeia $e ridic, merge puin cu pa*i mici, $e /ngrie*te
de igiena per$onal.
5e pot /n cerca metode de rela1are 65c+ult#e $au Naco"$on7.
A "re!a ,!8 $e efectuea# programul din #iua precedent la care $e
adaug gimna$tica Aurger, un e1erciiu de /ncl#ire cu di$ten$ie perineal
indirect, e1erciiile (egel din decu"it lateral *i decu"it )entral, e1erciii
u*oare de $trec+ing, un e1erciiu de tonifiere a mu$culaturii a"dominale, un
e1erciiu de tonifiere a mu$culaturii po$turale.
A pa"ra ,!8 $e face programul din #iua precedent la care $e adaug
e1erciii pentru mu*c+ii adductori ai *oldului, e1erciii de autocontrol
po$tural, e1erciii pentru tonifierea tricep$ului $ural *i pentru pre)enirea
platfu$ului, e1erciii pentru tonifierea mu$culaturii pel)iperineale e1ecutate
din decu"it dor$al, decu"it lateral, decu"it )entral, un e1erciiu de$tinat
a$upli#rii coloanei )erte"rale, con*tienti#area po$turii corecte *i mer$ pe o$
4&& m., ca antrenament la efort.
A %!(%ea ,!8 $e adaug la e1erciiile din #iua precedent un e1erciiu
de di$ten$ie perineal com"inat cu educarea re$piraiei, e1erciii (egel pentru
reeducarea plan*eului pel)iperineal, un e1erciiu pentru tonifierea mu*c+ilor
a"dominali $uperiori, un e1erciiu pentru tonifierea mu*c+ilor e1ten$ori
cer)icali *i dor$ali, e1erciii pentru mu*c+ii fe$ieri, e1erciii pentru mu*c+ii
lanului triplei e1ten$ii, con*tienti#area aliniamentului po$tural corect iar ca
antrenament la efort ; 5&& m. mer$ plu$ urcarea *i co"or3rea unui eta.
A .asea ,!8 programul din #iua precedent, plu$9 e1ercii (egel pentru
mu$culatura pel)iperineal, un e1erciiu pentru adductorii $capulei *i pentru
mu$culatura e1ten$oare cer)ico8dor$al, un e1erciiu pentru a$upli#area
mu*c+ilor trunc+iului, a tricep$ului $ural, ti"ialului anterior, mu$culaturii
plantare, iar ca antrenament de efort 8 mer$ de )oie. 5e face o e)aluare final
a aliniamentului po$turali *i o te$tare a mu*c+ilor perineali 6%7.
I(d!%a$!! me"od!%e8
din a doua #i, odat cu efectuarea primilor pa*i de ctre lu#, cre*te
progre$i) durata de timp /n care acea$ta adopt po#iii /nalte
6$ede$tati$m, orto$tati$m ; plim"ri7:
84
adoptarea po#iiei a*e#at $e face treptat, de)enind u#ual atunci c3nd
aunge $ fie comod.
<.I.C. K!(e"o"erap!a le3&,e! %& s!m'!,!olo,# 0rela6area d&reroas#
a s!m'!,elor pel-!e(e2
n timpul gra)iditii e$te $ecretat un +ormon placentar8 rela1ina.
Batorit lui *i /n mai mic m$ur +ormonilor cortico$uprarenalieni,
are loc o im"i"iie apoa$ la la ni)elul tuturor articulaiilor *i mai ale$ la
ni)elul articulaiilor "a#inului 6$imfi#a pu"ian, articulaia $acroiliac,
/n$oit de rela1area ace$tora. 0cea$t la1itate articular permite o u*oar
mrire a diametrelor o"$tetricale /n cur$ul na*terii.
0tunci c3nd modificrile morfofuncionale produ$e la ni)elul
$imfi#elor pel)iene $unt pronunate, are loc rela1area dureroa$ a ace$tora,
datorit ramolirii 6/nmuierii7 cartilagiilor.
Ja producerea ace$tui fenome inter)ine *i +ipocalcemia 6e$te pui$at
calciul din organi$mul matern7. Bin ace$t moti) un important rol profilactic /l
are aportul de calciu adec)at perioadei gra)iditii *i $uplimentarea cu
)itaminele 4 *i B.
5imfi#iolo#a $e manife$t clinic prin dureri la ni)elul articulaiilor
"a#inului, mu$culaturii lom"are, fe$elor, coap$elor, plicilor ing+inale, *i prin
mo"ilitatea redu$ la ni)elul mem"relor inferioare. Burerile $unt e1acer"ate
/n cur$ul mer$ului.
0cea$t $imptomatologie de)ine manife$t fie /n trime$trul III de
$arcin fie /n lu#a imediat $au propriu8#i$. Bac afeciunea apare /n cur$ul
gra)iditii e)oluea# $pre agra)are. n ca# c apare /n timpul lu#iei e)oluia
e$te $pre )indecare, proce$ care $e reali#ea# /n mai multe $ptm3ni.
E1aminatorul con$tat di$tanarea anormal a oa$elor pu"iene.
Pro)ocarea durerilor $e mai poate face prin lo)irea tro+anterilor $au
prin /ndeprtarea cre$telor iliace. Ja $ta"ilirea diagno$ticuliui poate contri"ui
*i $emnul lui Aoudin9 pacienta adopt po#iia $tand deprtat iar e1aminatorul
introduce inde1ul /n )agin, cu faa palmar pe marginea inferioar a $imfi#ei
pu"iene: /n timpul mer$ului pe loc $e percepe frecarea oa$elor pu"iene,
uneori put3ndu8$e percepe c+iar cracmente.
Biagno$ticul diferenial )i#ea# /n $pecial iminena de na*tere
prematur, ne)ralgia $ciatic $au lom"o8a"dominal.
4onduita terapeutic con$t /n purtarea centurii tro+anteriene $au
c+iar a unui "anda gip$at, profila1ia o$teomalaciei, precum *i in$tituirea unui
program kinetic adec)at 6%7.
85
O!e%"!-ele pro*ram&l&! 1!(e"!%8
reeducarea re$piraiei, cu accent pe re$piraia co$tal *i pe cea
diafragmatic:
/m"untirea cirulaiei $ang)ine:
tonifierea mu$culaturii pel)iperineale *i lom"are:
redo"3ndirea mo"ilitii co1o8femurale normale *i reeducarea
mer$ului.
<.I.5. K!(e"o"erap!a le3&,e! d&p# opera$!a %e,ar!a(#
5e )or efectua e1erciii u*oare, mo"ili#area fiind precoce. E1ecuia )a
fi lent *i cu amplitudine mare. Ja apariia durerii, e1erciiile $e )or opri, la
fel *i la apariia o"o$elii.
O!e%"!-e8
ameliorarea durerii:
tonifierea mu$culaturii a"domenului *i implicit a pre$ei a"dominale *i
a dige$tiei:
tonifierea mu$culaturii plan*eului pel)iperineal:
profila1ia aderenelor a"dominale:
reducerea e$utului adipo$:
/m"untirea $trii p$i+ice.
I(d!%a$!! me"od!%e8
!. 'or fi utili#ate contracii i#ometrice urmate de rela1ri, precum *i
e1erciii li"ere:
2. 5e poate a$ocia ma$aul:
%. 5e )a face gimna$tic re$piratorie, cu aciune $electi) a$upra
in$piraiei *i e1piraiei, dar *i a$upra raportului celor dou fa#e:
4. E$te recomandat gimna$tica a"dominal, ce )a cuprinde e1erciii de
Ymem"re inferioare pe trunc+i>, Ycap pe trunc+i>, Ytrunc+i pe
mem"rele inferioare>, dar numai dup )indecarea complet a
cicatricei operatorii:
5. 5e recomand e1erciii adre$ate diafragmului, trunc+iului *i
mem"relor inferioare, *i mai ale$ reeducarea pel)iperineal prin
e1erciii (egel. 2eeducarea plan*eului pel)iperineal $e poate face *i
printr8o $erie de e1erciii e1ecutate prin tu*eu )aginal
6kinetoterapeutul )a purta mnu*i c+irurgicale *i e$te o"ligatoriu
acordul pacientei79
a7 $e pun /n ten$iune mu*c+ii diafragmei urogenitale prin ap$are
/n o$ *i /ndrt: /ntindrea cu putere /n o$ a ace$tei
8-
mu$culaturi 6$trec+ refle1ul7 determin un refle1 miotatic de
/ntindere 6contracia refle1 a mu*c+ilor plan*eului pel)in7:
"7 pacienta fiind /n po#iie ginecologic, $e introduc profund
inde1ul *i mediu$ul /n )agin, /ndeprt3ndu8le apoi9 $e fac
contracii /mpotri)a re#i$tenei timp de - $ec, cu pau#e de !2
$ec, % $erii a c3te 2& de repetri. 4oncomitent $e fac *i
e1erciii re$piratorii.
-. 2ela1are Naco"$on:
K. Ma$aul, reali#at prin efleura, friciune, frm3ntat, tapotament,
)i"raii. Efleuraul *i )i"raia, efectuate /n regiunea plgii
cicatriceale, dea$upra pan$amentului, ameliorea# durerea.
Pro*ram 1!(e"!% al l#&,e! d&p# opera$!a %e,ar!a(#
Biua A 8 mi*cri din articulaiile mem"relor, pentru acti)area
circulaiei:
Biua ! 8 e1erciiile din #iua ! plu$9
8 e1erciii (egel e1ecutate dintr8o po#iie comod:
8 e1erciii de /ncl#ire, e1ecutate din decu"it dor$al:
8 e1erciii de re$piraie toracic.
n cur$ul ace$tei #ile lu#a $e ridic din pat *i face c3i)a pa*i.
=!&a 5 8 e1erciiile din #iua 2 plu$9
8 e1erciii de re$piraie a"dominal:
8 e1erciii de re$piraie complet.
=!&a G 8 e1erciiile din #iua % plu$9
8 e1erciii de /ncl#ire din po#iiile9 decu"it dor$al, decu"it lateral *i din
$ede$tati$m la marginea patului
8 e1erciii pentru mu$culatura a"ductoare a *oldului, e1ecutate din
decu"it lateral, cu genunc+ii flectai:
8 din $ede$tati$m la marginea patului, cu genunc+ii u*or flectai, $e
e1ecut e1erciii pentru mu*c+ii plantari.
=!&a I 8 e1erciiile din #iua 4 plu$9
8 e1erciii de /ncl#ire efectuate din orto$tati$m:
8 e1erciii de $tretc+ing efectuate din decu"it lateral:
8 e1erciii de reeducare a plan*eului pel)iperineal:
8 autocontrol po$tural.
=!&a D ; /n acea$t #i are loc e1ternarea, dar lu#a continu e1erciiile
precedente fie la domiciliu fie, mai "ine, la $ala de kinetoterapie 6%7.
Bin e1periena noa$tr re#ultatele o"inute prin kinetoterapia
practicat la domiciliu $unt compara"ile din punct de )edere al calitaii
recuperrii cu cele o"inute la $ala de fitne$$ 657.
8K
7!l!o*ra'!e8
!. 0ldea Marie8Neanne, Arni$teanu Irina, .icule$cu 2odica, copa
Elena. Obstetric i1iologic; <lemente de %inetoterapie. In$titutul
European Ia$i, !???.
2. 0merican 4ollege of C"$tetrician$ and ,Dnecologi$t$. E1erci$e$
during pregnancD and t+e po$partum period. 04C, Hec+nical
Aulletin, 'ol !8?, fe"r. !??4.
%. 4io"anu Boriana. 0$pecte ale kinetoterapiei /n o"$tetric8
ginecologie. Editura uni)er$itii din Cradea, 2&&2.
4. Eagiu A.0., 'eronica Alteanu, Iaco" B.B. 5tudiu comparati) al
efectelor kinetoterapiei a$upra femeii le+u#e. 2e)i$ta Medico8
4+irurgical, )ol. !!!, nr. !, $opl. 2, 2&&K.
5. Iaco" B.B, 'eronica Alteanu, A.0. Eagiu, Home$cu 0lina Mariana.
5tudiu comparati) al efectelor kinetoterapiei a$upra femeii
/n$rcinate. 2e)i$ta Medico84+irurgical, )ol. !!!, nr. !, $opl. 2,
2&&K.
-. Ione$cu 0... -imnastica medical Ed. 0JJ, Aucure*ti, !??4.
K. M/r#a B. 2efle1ologie in kinetoterapie. Editura Plum", Aacu,
!??8.
88
<I. ELEMENTE DE PSI;OLOGIA 7OLNA<ULUI
AI CONSILIERE PSI;OLOGIC
G;ID PENTRU KINETOTERAPEUI
a$i$t. dr. Camel!a Sopo(ar&
I("rod&%ere
Perioada po$tre)oluionar a /n$emnat pentru poporul rom3n o
perioad de tran$formri maore *i rapide /n toate domeniile )ieii $ocial8
politice *i economice. n $i$temul a$i$tenei medicale *i $ociale, perioada
ultimilor ani a adu$ o cre*tere a calitii *i di)er$itii $er)iciilor prin iniierea
unor programe de /ngriire a "olna)ilor la domiciliu.
Prin /ngriirea la domiciliu $e /nelege orice acti)itate de /ngriire
medical pre$tat de per$onal $peciali#at, la domiciliul pacientului, care
contri"uie la /m"untirea $trii de "ine a ace$tuia din punct de )edere fi#ic
*i p$i+ic. n cadrul ec+ipelor de derulare a ace$tor proiecte de /ngriire *i
a$i$ten la domiciliu au fo$t cuprin$e *i $er)iciile oferite de kinetoterapeui
/n $copul recuperrii p$i+omotrice.
ngriirea "olna)ilor la domiciliu ridic unele pro"leme de ordin
p$i+ologic a cror $tr3n$ legtur cu de$f*urarea proce$ul terapeutic
medical impune o di$cuie preliminar de$pre impactul "olii a$upra p$i+icului
"olna)ului, r$unetul "olii a$upra )ieii $ale profe$ionale, familiale *i $ociale,
relaia "olna)ului cu per$onalul de recuperare p$i+omotorie, etc. Hoate ace$te
a$pecte ne conduc $pre nece$itatea oferirii unor informaii kinetoterapeuilor
care /ngrie$c "olna)i la domiciliu referitoare la p$i+ologia "olii *i a
"olna)ului, con$ilierea p$i+ologic *i terapia de $uport.
Hermenul de a$i$ten pro)ine din cu)intele latine*ti9 a$$i$to, 8are *i
ad$i$to, 8are, care $emnific a fi alturi de cine)a, a8i acorda $priin *i autor
/n re#ol)area unor pro"leme. Ja ni)el in$tituionali#at, acordarea de a$i$ten
$e refer la an$am"lul aciunilor organi#ate pe plan $ocial cu $copul de a
a$igura condiii optime de de#)oltare $au de a pre)eni *i /nltura $ituaiile de
$uferin pre#ente temporar /n )iaa per$oanei. Ja ni)elul informal, al
relaiilor interper$onale, a acorda a$i$ten cui)a pre$upune a $priini *i auta
per$oana /n cau# $ dep*ea$c unele dificulti *i $ re#ol)e anumite
pro"leme.
Ja ace$t ni)el, acordarea de a$i$ten e$te, de cele mai multe ori, o
aciune indi)iduali#at
n teoria *i practica )ieii $ociale e1i$t mai multe tipuri de a$i$ten
6dup ,+e. Hom*a,

!???, p. -8879
8?
a7 asistena medical 8 m$uri *i aciuni referitoare la a$igurarea
condiiilor adec)ate de cre*tere *i de#)oltare "iofi#iologic a
organi$mului uman, de meninere a unei $tri optime de
funcionalitate *i de $ntate a ace$tuia. 0$i$tena medical e$te
reali#at de per$onal $peciali#at, medici *i a$i$teni medicali:
"7 asistena social 8 an$am"lu de m$uri *i aciuni de $priin acordate
per$oanelor aflate /n ne)oie, pentru re#ol)area unor pro"leme de
natur material. 5unt pro"leme referitoare la a$igurarea unui
$tandard de )ia decent pentru indi)id *i familia $a, la ocrotirea
copiilor, a "tr3nilor, a per$oanelor cu di)er$e tipuri de +andicapuri *i
de di$a"iliti etc. 0$tfel de pro"leme $unt de competena a$i$tenilor
$ociali *i intr /n re$pon$a"ilitatea autoritilor pu"lice:
c7 asistena psi.ologic 8 $priinul *i autorul acordat acelor per$oane
care, /n anumite momente ale e1i$tenei lor, au dificulti /n adaptarea
la $olicitrile )ieii, manife$tate prin di$funcionaliti *i de#ec+ili"re
ale $tructurilor lor de per$onalitate. 0$i$tena e$te reali#at de
p$i+ologi, con$ilieri pe pro"leme p$i+ologice *i p$i+oterapeui cu
competene $pecifice:
d7 asistena pedagogic& educaional 8 $priin, autor *i /ndrumare
acordate /n $pecial copiilor *i tinerilor, dar *i adulilor, tuturor
per$oanelor care particip la acti)iti de in$truire8/n)are, de
formare profe$ional *i, de de#)oltare per$onal *i orientare /n
cariera. E$te )or"a de$pre a$i$ten calificat acordat per$oanelor
aflate /n proce$ul de formare *i de#)oltare a propriei per$onaliti,
reali#at prin intermediul educaiei, /n $en$ul larg al termenului.
0$i$tena pedagogic e$te reali#at de ctre profe$ori p$i+opedagogi,
con$ilieri educaionali $au *colari.
4a urmare a di)er$itii *i comple1itii )ieii omului modern,
acordarea de a$i$ten medical, p$i+ologic, $ocial $au educaional
nece$it din ce /n ce mai mult o a"ordare interdi$ciplinar care pre$upune pe
de o parte lucru /n ec+ip dar *i o formare multidi$ciplinar a celor implicai
/n a$i$tena per$oanelor /n $ituaie de dificultate.
?&
<I.B. Ps!3olo*!a ol!! .! a ol(a-&l&!
<I.B.B. Aspe%"e *e(erale ale ol!!
5ntatea e$te o $tare de "ine pe plan fi#ic, p$i+ic *i $ocial. Cmul
de)enit "olna) /*i pierde unul din atri"utele $ale fundamentale 8 $tarea de
$ntate 8 care /i a$igur o adaptare normal, adec)at, la e1igenele mediului
intern *i e1tern. Aoala e$te $inonim cu o $tare de di$confort p$i+ic *i
$omatic. 0m putea $pune precum 0t+ana$iu c =$ntatea e$te pri)it de ctre
patolog ca o $tare de integritate, de ctre clinician ca o lip$ de $imptome iar
de ctre "olna) ca o $tare de "ien8dtre 60. 0t+ana$iu,!?8%, p.!457.
n afara coninutului $u p$i+o$omatic, "oala repre#int o $ituaie
e1i$tenial diferit de cea firea$c. 0cceptarea "olii poate reflecta o $ituaie 8
$ur$ de mari frm3ntri $uflete*ti, $oldate cu un e)ident $tre$ p$i+ic de
durat, mai ale$ la per$oanele care $uprae$timea# pro"lemele pe care le )a
pune "oala.
4oncepia p$i+o$omatic /n medicin $t la "a#a diagno$ticului *i
tratamentului omului "olna), anali#at /n mod glo"al, adic din pri$ma datelor
medicale furni#ate de e1amenul clinico 8 anamne$tic *i de in)e$tigaiile
paraclinice, dar *i din per$pecti)a p$i+ologic a tririlor generale. 0"ordarea
p$i+o$omatic a oricrui "olna) tinde $ de)in o modalitate curent /n
conducerea demer$urilor diagno$tice *i terapeutice din per$pecti)a +oli$tic a
actului medical. n $en$ul mai larg *i actual al medicinei p$i+o$omatice, unul
dintre principalele ei o"iecti)e /l con$tituie rele)area *i re)alori#area
a$pectelor reaciei p$i+ice a indi)idului "olna), "oala fiind, /n fond, o $inte#
reali#at de p$i+icul pacientului /n care =con*tiina "olii>, cum $pune
Pune$cu 8 Podeanu, poate domina ade$ea /n mod di$proporionat a$upra
$u"$tratului =real> organo 8 le#ional. 2e#i$tena la "oal e$te legat *i de
maniera /n care "olna)ul /*i imaginea# "oala *i capacitatea $a de a /nfrunta
acea$t "oal. Aarrucaud ; citat de Pune$cu 8 Podeanu ; $u"linia# faptul c
intr3nd /n "oal, "olna)ul pr$e*te logica o"i*nuit *i ptrunde /ntr8o lume
=iraional>, dominat de logica in$tinctelor *i afecti)itii, o lume
egocentric.
Aoala repre#int pentru organi$m o agre$iune deo$e"it cu importante
con$ecine.
Indi)idul reali#ea# pe plan p$i+ologic "oala ca pe o agre$iune, ca pe
un $tre$ contra propriei per$oane, ca o $tare de in$ecuritate $au de#a$tru.
Pacientul poate reaciona la "oal prin optimi$m, pe$imi$m, negare,
indiferen $au independen, el poate accepta $au refu#a ideea de "oal,
fenomen care $e e1prim prin momentul *i felul adre$a"ilitii $ale la medic.
2eacia "olna)ului dup $ta"ilirea diagno$ticului )a depinde de natura lui *i
caracteri$ticile p$i+ologice ale indi)idului.
?!
<I.B.C. Rea%$!! )( 'a$a ol!!
2eaciile cele mai frec)ente /n faa "olii $unt9
a. 2ecunoa*terea "olii *i acceptarea $ituaiei de "olna)
recunoa*tere *i acceptare reali$t, raional a $ituaiei de "olna), /n
cadrul creia un indi)id ec+ili"rat emoional, cu un ni)el de cultur
$anitar $ati$fctor *i fr pro"leme e1i$teniale =pre$ante>,
aprecia# c, /n faa unor tul"urri de ordin $omatic aprute cu $au
fr u#ur aparent, tre"uie $8*i au$te#e comportamentul prin m$uri
igieno8dietetice pro)i#orii p3n la pre#entarea la medic, con$iderat
o"ligatorie. El recunoa*te modificarea 6fi#ic $au p$i+ic7 pe care o
implic "oala aprut ca un accident /n )iaa $a, *i $ituaia nou de
dependen:
con*tiin a "olii di$proporionat fa de $u"$tratul real organo8
le#ional 6Pune$cu Podeanu 0., !?-?, cit. /n Ioan Aradu Iamande$cu,
!??K7. Be o"icei, ace$t tip de atitudine $e /nt3lne*te la indi)i#ii cu un
tip de per$onalitate o"$e$i), ori la un ne)rotic cu idei pre)alente de tip
+ipocondric, la care cele mai mici =rateuri> ale unor funcii )i$cero8
$omatice $olicitate de o arie de acte fi#iologice 6efort, alimentaie, act
$e1ual, etc7 creea# o $tare de ten$iune *i $tre$ p$i+ic.
". Ignorarea "olii
n $ituaia /n care ignorarea "olii nu e$te re#ultatul unei afeciuni
p$i+ice 6$c+i#ofrenia7, neurologice 6ano$ogno#ia7, mintale 6deficit intelectual7
$au a unui ni)el redu$ de cultur $anitar 60t+ana$iu 0., !?8%7, ea poate $
apar c+iar la indi)i#i cu un p$i+ic normal *i o atitudine =reali$t> /n )iaa de
toate #ilele, dar aflai /ntr8un moment de puternic /ncordare, cu focali#area
intere$elor a$upra unor pro"leme care /i fac =$ur#i> fa de propriile lor
$uferine. n acea$t categorie nu intr *i ignorarea unei "oli gra)e, dar
a$imptomatice.
n acea$t categorie de reacie /n faa "olii reg$im *i negarea, refu#ul
$trii de "oal /n condiiile con*tienti#rii unor tul"urri ce pot con$titui
$emne ale "olii. E$te un ca# foarte frec)ent, deoarece e$te de$tul de
=incomod> pentru cine)a $ recunoa$c faptul c e$te "olna), /n primul r3nd
prin aceea c ; el tre"uie $ $e $upun unor e1igene, legate de tratarea "olii,
care8i modific uneori $u"$tanial modul $u de e1i$ten. Pe de alt parte,
e$te ade$ea greu 6pentru unele per$oane aproape impo$i"il7 $ $e renune la
un $til de )ia $au un $til alimentar 6fumat, alcool *i alimente preferate7.
0cea$t categorie de per$oane )a nega ideea de "oal prin $u"e$timarea
$imptomelor $au, c+iar dac )a recunoa*te "oala, nu )a accepta $tarea de
"oal, ri$c3nd agra)area $imptomelor prin $fidarea =regulilor ocului>.
.egarea $trii de "oal, /n condiiile /n care $u"iectul percepe o $erie
de $imptome care8l atenionea# ca =ce)a nu e$te /n regul> cu corpul $au
?2
c+iar cu p$i+icul $u, poate $ ai" la "a#, dup Iamande$cu, dou atitudini
fundamentale 6I. A. Iamande$cu, !??K79
8 am3narea =deci#iei> prin $perane )agi /n caracterul ei trector $au
lip$it de gra)itate. 0cea$t $ituaie e$te /nt3lnit c3nd urmrirea
per$e)erent a unui $cop important nu8i permite indi)idului $ adopte
$ituaia de "olna) c+iar dac $imptomele $unt e)idente:
8 autoamgirea, prin mecani$me incon*tiente de aprare, la "olna)ii ale
cror $imptome con*tienti#ate de ei $ugerea# 6c+iar *i unei per$oane
cu o cultur medical redu$7 po$i"ilitatea unei "oli foarte gra)e 6a
unui cancer de e1emplu7.
0m"ele $ituaii de negare a $trii de "oal $unt puternic generatoare
de $tre$ p$i+ic. n general, negarea "olii denot o mare fragilitate p$i+ic,
moti) pentru care $e impune a"ordarea $ituaiei cu mult tact *i moderaie $pre
a e)ita o reacie cata$trofic din partea "olna)ului 6c+iar $inucidere7 /n ca#ul
/n care ace$ta e$te pu$ "rutal /n faa realitii *i per$pecti)elor "olii de care
$ufer 6Neammet P+. et al., !??%, cit. /n I. A. Iamande$cu, !??K7.
Aalint 6citat de 4ucu7 g$e*te /n cadrul tririi "olii urmtoarele
$ituaii9
$ati$faciile /n cadrul tririi "olii $unt pariale *i um"rite de ctre
$uferin:
$ati$faciile con$tau /n oca#iile oferite de "oal, printre care *i acelea
de a $e putea $u$trage unor relaii negati)e $au fru$trante care pun pe
$u"iect /n faa unor e1igene e1ce$i)e:
intro)er$iunea e$te un fenomen de retragere /n m$ura /n care
indi)idul e$te $u$tra$ de la antura *i, /n acela*i timp, concentrat
a$upra lui /n$*i:
regre$iunea ; "oala ofer indi)idului un $tatut de dependen, $tatut /n
cadrul cruia pacientul /*i u$tific $l"iciunea fa de el *i fa de
ceilali.
@uncia de regre$iune poate fi repre#entat de tendina de a a"dica /n
faa )ieii *i a dureri, dorina *i e1igena unor "olna)i de a fi +rnii, $plai,
comptimii, de a fi /ngriii de o anumit per$oan /nelegtoare $au c+iar
matern 6I. 4ucu, !?8&7. Bar acea$ta pre$upune *i din partea medicului *i
anturaului acceptare, toleran $au refu#. .u putem cere, /n$, "olna)ului
aflat /n regre$iune $ ai" o udecat matur *i di$cernm3nt a$upra $trii $ale
de "oal. Medicul, de*i /nelege acea$ta, /i )ine greu $ $e adapte#e ace$tei
$tri de imaturitate afecti), agre$i) temporar $au definiti), pe care o
pro)oac $tarea patologic *i /i e$te cu at3t mai greu cu c3t "oala $e
prelunge*te.
2egre$iunea "olna)ilor ar a)ea urmtoarele caracteri$tici9 reducerea
temporo8$paial ; "olna)ul trie*te /n pre#ent *i /n $paiul apropiat,
?%
ne$uport3nd a*teptarea 6tratamentul tu"erculo$tatic e$te de lung durat, ceea
ce determin pacienii, /n foarte multe ca#uri, $8l a"andone#e7:
egocentri$mul ; pacientul )ede lumea prin raporturile cu el: dependena ;
ne)oia de a fi /ngriit, de multe ori aung3nd la tirani#area celor din ur.
Aolile cronice, /n $pecial cele intru#i)e, care $e e1prim cu "rutalitate
*i au o e)oluie defa)ora"il, $unt generatoare de ameninri la adre$a
integritii *iL$au capacitilor fi#ice *i p$i+ice ale indi)idului. n c3mpul
)ieii familiale *i $ocioprofe$ionale, apar de a$emenea fi$uri, capa"ile, mai
ale$ la /nceputul "olii, $8l fac pe "olna) $8*i modifice in$eria la ni)el de
grup dar $i a rolului *i $tatutul $u familial, grupal, profe$ional $i $ocial.
Jimitarea capacitilor fi#ice pri)ea# "olna)ul de /ndeplinirea unor
acti)iti fi#ice *i fi#iologice la parametri normali dar *i de e1ercitarea
atri"uiilor profe$ionale care pentru maoritatea poate repre#enta o $ur$ de
$ati$facie intrin$ec, pe l3ng a$igurarea miloacelor de e1i$ten. 5unt de
a$emenea $uprimate acti)itile de recreere, pe o durat limitat $au pentru tot
re$tul )ieii.
Multe din afeciunile locomotorii nece$it $pitali#area "olna)ilor,
pr$irea mediului +a"itual, a am"ianei familiale, de fapt a microuni)er$ului
per$onal *i /nlocuirea lui, cu atmo$fera gra) a $pitalului, cu lumea lui de
oameni /n +alate al"e, nu /ntotdeauna ateni la frm3ntrile fiecruia. C
$ituaie $pecial, o pre#int "olna)ii Sam"ulatoriS care /ncep $ perceap cele
dou medii fundamentale ale e1i$tenei lor, ca pe ni*te po$i"ile pierderi, /n
per$pecti)a e)oluiei nefa)ora"ile a "olii. Aolna)ii )d lumea $pitalului
dominat de o atmo$fer rece, deprimant, deo$e"it de cea de familie. Be
multe ori, e$te nece$ar $ a$i$te la dramele "olna)ilor cu care tre"uie $
con)ieuia$c /n $alon, $ $uporte neplceri $au angoa$e ace$tora. Be*i /n
multe ca#uri, "olna)ii $unt "ine informai, continu $ ai" $erioa$e *i
legitime ne$igurane pri)ind e)oluia "olii. n ciuda nece$itii lor, multe
metode de in)e$tigaie, $unt greu $uporta"ile *i a*teptate de "olna)i cu o $tare
$porit de an1ietate, dat de e1perienele anterioare trite /n aplicarea lor.
5c+im"rile de ordin relaional )i#ea# re$tructurarea legturilor,
contactelor cu familia, prietenii, colegii pacienilor. Aoala creea# premi$e de
ordin p$i+o 8 fi#ic, pentru pertur"area raporturilor conugale, at3t /n $fera
afecti), c3t *i /n cea a )ieii $e1uale.
2elaiile cu medicii, cu per$onalul din $pital au un caracter nou pentru
"olna)i, de a$emenea ei intr /n interaciune cu ceilali "olna)i, iar /n urma
$ta"ilirii ace$tor contacte, pot cpta a$igurri /ncuraatoare $au pot fi
"ul)er$ai de unele detalii, c+iar fr )oia celor care le furni#ea#.
E1aminrile medicale in pre#enta altor "olna)i $pore$c an1ietatea $au
$t3neneala, iar atitudinea de $upunere /n faa medicului pro)oac de$eori
fru$trare. n $f3r*it, nu /ntotdeauna e$te clar $emnificaia lim"aului medical
pentru "olna)i, a anali#elor care li $e fac, adug3nd *i acea$ta un plu$ de
fru$trare.
?4
5u" a$pect comportamental, mai ale$ /n ca#ul "olilor cronice, $e
o"$er) adoptarea de ctre "olna)i a unui comportament SinfantilS
caracteri#at prin e1teriori#area e1agerat a $uferinei $au atitudine
poruncitoare 6ori pl3ngrea7 cu care cer autorul celor din ur.
Egocentri$mul re#ult din re$tr3ngerea preocuprilor care nu au
legtur cu "oala, centrul ateniei de)enind9 alimentaia, dige$tia *i $en#aiile
legate 6$au nu7 de "oal.
Bependena "olna)ilor e$te de a$emenea un a$pect deo$e"it de
important, ei fiind realmente dependeni de medic, cadrele medicale $au de
ec+ipa de /ngriire, iar /n "olile foarte gra)e, de un tratament incomod *i
frec)ent deper$onali#ant. Medicii au tendina de a $e concentra in $pecial pe
$imptomologie, $i mai puin pe comunicarea afecti). n )iaa #ilnic a
"olna)ului $pitali#at, poate cel mai a*teptat moment e$te cel al )i#itei
medicale, pentru care $e pregte*te /n mod $pecial.
Pentru a /m"ogi relaia medic8pacient, $8au fcut au#ite atitudini *i
puncte de )edere ferme care /ncuraea# *i promo)ea# $uportul afecti) *i
moral din partea cadrelor medicale. 0ce$te atitudini limitea# nelini*tea *i
di$perarea a$ociate oricrei "oli cu e)oluie $e)er *i pre$upun $tudierea
relaiei cadru medical8"olna) /n $copul cre*terea eficienei comunicrii, a
$c+im"ului de informaii prin oferirea de $priin afecti) *i moral pacientului,
cu con$ecine po#iti)e a$upra e)oluiei a"olii precum *i a recuperrii *i
integrrii familiale, profe$ionale *i $ociale a "olna)ului.
4omponenta emoional a "olii e$te re#ultatul tririi /n plan p$i+ic, a
$uferinei $omatice *i ten$iunii p$i+ice generate de $ituaia $pecial de "olna)
cronic care8i confer un $tatut ce tinde $8l antrene#e $pre o regre$ie /n
planuri multiple ale per$onalitii, acea$ta antren3nd o $uferin moral poate
mai grea dec3t cea fi#ic. Aolna)ii $unt cople*ii de emoii inten$e, e1primate
prin i#"ucniri de pl3n$, furie, agre$i)itate *i $unt $tp3nii de nelini*te *i
an1ietate. 0ce$te $imptome, iniial reacti)e, complic *i mai mult ta"loul
clinic al "olii de "a#, complicaia maor fiind $uicidul.
Bepre$ia la "olna)ul cronic gra) $au $emnificati) in)alidat e$te o
reacie 6oarecum7 normal /n plan afecti), caracteri#at printr8o di$po#iie
di$foric 6deprimare7. Ea $e caracteri#ea# /n plan p$i+ic printr8o $en#aie de
neputin 6pierderea energiei )itale7, a$tenie, lip$a intere$ului pentru
pro"lemele o"i*nuite ale )ieii 6inclu$i) ne)oile "iologice, alimentare,
$e1uale $au legate de con)enienele $ociale 8 inut, a$pect7, $entimente de
inferioritate 6culp, de)alori#are7, retragere, i#olare, refugiu din realitate.
5tudiile concentrate pe anali#a $ituaiei de "olna) au permi$
conturarea a cinci tr$turi e$eniale cu repercu$iuni a$upra per$onalitii
"olna)ului 6Aarker 2, !?8279
?5
5ituaia marginal9 o$cilaie /ntre dou lumi, a $ntii *i a "olii,
neg3nd c3nd una c3nd alta, facilitea# apariia conflictelor *i a
in$ta"ilitii:
5tarea de primedie9 caracteri#at prin apel la te+nici protectoare
pentru a face fa pericolului $ituaiei 6$uge$ti"ilitate cre$cut7:
2e$tr3ngerea preocuprilor, pierderea intere$ului pentru tot ceea ce
e$te diferit de "oal:
Egocentri$m re#ultat al re$tr3ngerii preocuprilor din afara celor
legate de "oal, inclu$i) =re$tr3ngerea ori#ontului> *i centrarea pe
=$en#aiile $ale legate $au nu de "oal *i, de$igur, datele o"iecti)e ale
ace$teia, inclu$i) cele preci#ate de in)e$tigaiile paraclinice> 6Ioan
Aradu Iamande$cu, !??K, p. 247. Hot /n planul egocentri$mului, cu
$pecific infantil, $e di$tinge *i o anumit capricio#itate, merg3nd p3n
la terori#area anturaului 6familial *i uneori, per$onalul medico8
$anitar7:
5porirea an1ietii datorit per$pecti)ei temporale /ndelungate a "olii.
0nali#3nd "oala din per$pecti)a generrii de $tre$ p$i+ic, putem
con$idera c afeciunile locomotorii *i neurologice repre#int o $ur$
categoric de $tre$ p$i+o 8 $ocial: prin apariia, de$f*urarea *i con$ecinele
lor *i /n acela*i timp prin cortegiul $uferinelor fi#ice *i p$i+ice inerente.
5tre$ul p$i+ic e$te foarte $pecific, /n funcie de natura "olii *i de coordonatele
p$i+ologice ale "olna)ului, tip de per$onalitate *i $ituaia concret a
indi)idului /n momentul declan*rii "olii. 4on*tiina "olii, trirea direct a
$uferinelor fi#ice *i p$i+ice, e)aluarea con$ecinelor $omatice, p$i+ologice *i
$ociale /n timp, creea# fiecrei per$oane, premi$ele unor $tre$uri p$i+ice
maore *i de durat.
<I.B.5. A"!"&d!(! de s&'er!($# de"erm!(a"e de oal# .! s!"&a$!a de
ol(a-
0titudinile de $uferin determinate de "oal *i $ituaia de "olna) au
fo$t $tudiate /n relaie cu tipul de per$onalitate *i $inteti#ate dup cum
urmea# 60t+ana$iu 0, !?8%79
0titudinea com"ati), proprie pacienilor cu o per$onalitate
caracteri#at prin ec+ili"ru p$i+ic *i ro"u$tee, permite o "un
adaptare la realitate:
2e$emnarea, atitudine caracteri$tic "olna)ilor cu per$onalitate
e)itant, cu $tri depre$i)e, de#intere$ai:
2efugiul /n "oal, datorit "eneficiilor $ecundare, apare la pacienii
cu Sper$onalitate pitiaticS, e1acer"at de ctre $tre$ul con*tiinei
"olii:
?-
Pro"lemati#area 8 atitudinea "olna)ilor care con$ider "oala fie o
pedeap$ pentru faptele care8i Sapa$S, fie o oca#ie "un pentru a8*i
do)edi fora interioar:
0titudinea de a )alorifica $ituaia de "olna)9 "oala de)ine o oca#ie de
meditaie la pro"lemele de per$pecti), de refacere fi#ic *i p$i+ic
din con)ale$cen, la reorientarea unor comportamente p3n atunci
deficitare, pe o direcie profilactic fa de principalele "oli ale
timpului:
0titudinea de SreaS folo$ire a "olii9 reacie proprie "olna)ilor care $e
cufund /n $uferin, an1ietate, agitaie:
2eacia per$ecutorie9 "olna)ii neag "oala *i de)in ade)rai
Sre)endicatori8proce$omaniS, cut3nd repararea preudiciului produ$.
<I.B.G. 7oala %a s!"&a$!e de !mpas e6!s"e($!al
Aoala e$te con$iderat at3t de numero*i $peciali*ti c3t *i de
pacienii /n*i*i, ca fiind un moment de pierdere a ec+ili"rului de p3n
atunci, con$iderat de ctre cei mai muli ca fiind un puternic impa$.
,radul de $tre$ p$i+ic $pore*te con$idera"il, dac acea$t perioad a
re$triciilor *i modificrilor aprute /n modul de )ia, e$te de lung
durat. 2eferitor la $c+im"rile inter)enite /n )iaa unui indi)id, odat cu
apariia *i de$f*urarea "olii, Iamande$cu con$ider c ace$tea pot fi
grupate /n dou categorii9
Jimitarea capacitilor fi#ice *i p$i+ice /n acti)itatea normal. 0cea$t
con$ecin a "olii $e manife$t prin di)er$e re$tricii /n alimentaie, /n
depunerea unui efort fi#ic. Hoate ace$te lucruri determin $c+im"area
mai mult $au mai puin a modului de )ia a indi)idului. 0cea$t
limitare a c3mpului de acti)itate a "olna)ului e$te determinat de
=pierderea rolurilor o"i*nuite, a unor gratificaii *i ale unor moduri de
comportament adaptati)>6I. Iamande$cu, !??K, p. 2!7:
5c+im"ri de ordin am"iental *i relaional, cu impact maor /n $fera
afecti). 5c+im"rile de ordin am"iental $e refer la $c+im"rile
$uferite de "olna)ii internai $au reinui la domiciliu cuprin#3nd
urmtoarele elemente9
o re$tructurare $au o diminuarea a frec)enei contactului cu
lumea familiar a "olna)ului 6cei apropiai, prieteni, mem"rii
ai familiei7 6/n $pecial c3nd $unt internai7:
o limitea# contactul "olna)ului cu unii prieteni /mpreun cu
care efectua o $erie de acti)iti =/n grup>:
o "oala creea# premi#e de ordin p$i+o8fi#ic pentru dereglarea
raporturilor conugale, at3t /n $fera afecti) c3t *i /n cea a
)ieii $e1uale, mai ale$ /n ca#ul unor dificulti $e1uale
?K
pree1i$tente, amplificate *i de unele ne/nelegeri de diferit
natur cu partenerul de )ia.
0nticiparea de ctre "olna) a unor pericole9
o 0meninri pri)ind e)oluia "olii. n ca#ul "olii, apare un $tre$
p$i+ic legat de ceea ce "olna)ul *tie de$pre "oala re$pecti),
dar *i de ceea ce el nu *tie, perceput $u" forma unei $paime de
necuno$cut, de impre)i#i"il. E1emplele negati)e ale unor
"olna)i cu un diagno$tic a$emntor, /i produce "olna)ului o
$tare inten$ de $tre$ p$i+ic. C $ituaie tot mai de$ /nt3lnit
e$te cea a "olna)ilor alergici la medicamente. E1i$t /n$ *i o
team de anumite efecte $ecundare ale medicaiei admini$trate
dar *i cea legat de apariia unor complicaii $au recidi)e
6Iamande$cu, !??K7:
o 0meninri pri)ind in$eria familial *i profe$ional a
"olna)ului, a pierderii capacitii $ale de munc, manife$tat
prin teama de a nu8*i putea de$f*ura acti)itile ca$nice $au
de a de)eni o po)ar pentru cei din ur. 0$tfel, omul "olna)
anticipea#, /n planul )ieii $ociale, o re$tructurare a $tatutului
*i a rolului profe$ional *i, uneori, c+iar familial.
Bi$confortul fi#ic *i p$i+ic generat de "oal are un efect $tre$ant *i
agra)ea# mer$ul, de$f*urarea "olii, mai ale$ dac $c+im"rile $uferite /n
)iaa "olna)ului $unt de lung durat, multiple $au au o amplitudine
con$idera"il, $au dac interferea# cu preocupri /n care $u"iectul are o
in)e$tiie afecti) maor.
0feciunile locomotorii $i neurologice $unt $ur$e $igure de $tre$
p$i+ic, an1ietate *i in$ta"ilitate emoional, pentru c e)oluia lor duce
ine)ita"il la o compromitere organic *i funcional. Ele repre#int o $ituaie
de impa$ e1i$tenial prin multiplele *i profundele modificri pe care le
impune /n )iaa "olna)ului. 4+iar *i /n ca#ul acceptrii ca pe un fapt
inconte$ta"il al "olii, apare $tre$ul p$i+ic *i an1ietatea legate de ceea ce
"olna)ul *tie de$pre "oal 6afectarea confortului per$onal, a capacitilor
fi#ice, de munc, a complicaiilor po$i"ile7, dar *i de ceea ce nu *tie, /n$
percepe $u" forma unei $paime de necuno$cut, de impre)i#i"il. 5tarea de
an1ietate e$te $porit *i de procedurile de recuperare care impun un program
riguro$ *i un $til de )iaa nou care implic nu doar efort din partea pacientului
dar *i din partea familiei.
<neori apar temeri $au di$confort legat de efectele $ecundare ale
medicamentelor admini$trate $au de po$i"ilele incidente inerente proce$ul de
recuperare locomotorie.
0feciunile locomotorii *i neurologice $upun "olna)ul limitelor *i
pri)aiunilor unui regim igieno8dietetic $e)er, dependenei de tratament $au
de o alta per$oan, efectelor $ecundare determinate de tratamentul
medicamento$, alterrii capacitilor fi#ice *i p$i+o8$ociale, fru$trrilor
?8
generate de neputina funcionrii depline. Hoate ace$te a$pecte generatoare
de $tre$ p$i+ic con$truie$c premi$ele unui comportament particular, adaptati).
@rec)ent apare regre$ia /n $tare de "oal, con$iderat util din dou
puncte de )edere9 pentru c "olna)ul /*i concentrea# forele a$upra lui
/n$u*i, nemaifiind preocupat de altce)a, *i pentru c accept autorul *i
$u$inerea fr a $e opune )indecriiLtolerrii $ituaiei 6Neanemet, !??%7.
2efu#ul regre$iei condamn pacientul la o $upraadaptare co$ti$itoare pentru
propria lui $tare, dar, /n acela*i timp *i atitudinea care /ncuraea# regre$ia,
are con$ecine negati)e a$upra e)oluiei fa)ora"ile 6$au )indecrii7.
<I.B.I. Adap"area ps!3olo*!%# la oala .! la "ra"ame("
5upra$tructura p$i+ic a oricrei "oli include numeroa$e $emne de
/ntre"are: ele $e refer la gra)itatea, durata, modul de e)oluie al "olii,
precum *i la e1i$tena ulterioar a per$oanei, de$tinul $u /n general.
Inten$itatea *i formele de manife$tare ale ace$teia depind de ni)elul
cultural al "olna)ului, de cuno*tinele $ale cu pri)ire la forma de manife$tare
*i e)oluia "olii, la metodele de tratament, de $tructura *i natura relaiilor
interper$onale $ta"ilite cu mem"rii familiei *i cu ec+ipa terapeutic.
Printre formele de manife$tare a ace$tui *oc emoional /nt3lnim $tri
de an1ietate, reacii depre$i)e, triri +ipocondrice /n$oite de $imptomele
negati)e tipice9 grea, a$tenie, in$omnii, an1ietate, depre$ie, dureri
mu$culare, dureri $omatice. 0ce$te reacii pot $cade /n inten$itate dup o
perioada de tratament *i pot fi trite de "olna) mai mult ca un
acompaniament difu# al $u"iecti)itii. Ele $e manife$t cu inten$itate
cre$cut numai /n ca#ul apariiei unor incidente *i complicaii $au c3nd are
loc o $cdere a capacitii de re#i$ten la $tre$.
Premi#ele unei "une adaptri p$i+ologice la tratamentul $unt9
a; Ci'el intelectual suicient
<n ni)el intelectual $uficient permite o participare acti) a pacientului
la tratamentul $u, /nelegerea *i acceptarea noilor condiii /n care tre"uie $
tria$c6Bafinoiu, 2&&&7.
4apacitatea de a admite *i )er"ali#a an1ietatea, dificultile
emoionale /n raport cu durerea $au limitarea pe care o implica afeciunea,
teama de moarte, au un rol foarte important /n proce$ul adaptrii emoionale,
*tiut fiind c prin comunicare $e produce fenomenul de Ya"reacie> 6@reud7,
de de$crcare a ten$iunii p$i+ice.
Per$onalitile mai puin de#)oltate $e adaptea# mai u*or, e)olu3nd
$pre pa$i)itate: cei mai dotai )or cunoa*te cri#e dramatice de Ypunere $u"
$emnul /ntre"rii> a e1i$tenei lor, dar $e )or putea adapta la noua $ituaie
/ntr8o manier mult mai profund 6Bafinoiu, 2&&&7
b; Integrarea amilial
Integrarea familial anterioar "olii e1clude $au atenuea# ten$iunile
create de noua $ituaie. <n antura afecti) 6$oL$oie, copii, prieteni7 poate
??
repre#enta o moti)aie puternic /n mo"ili#area re$ur$elor energetice ale
pacientului pentru dep*irea $ituaiilor $tre$ante *i pentru $timularea dorinei
de reintegrare $ocio8profe$ional. 5ingurtatea, $entimentul de a"andon din
partea familiei, con*tiina lip$ei de autor imediat /n ca# de ne)oie
fa)ori#ea# cre*terea an1ietii, apariia unor $tri depre$i)e profunde /n$oite
uneori de idei *i tentati)e de $uicid.
c; Absena mecanismelor de aprare
0"$ena, /n antecedentele per$onale ale "olna)ului a unor mecani$me
de aprare manife$tate inten$ $au orientate neadaptati) 6manife$tri
+ipocondrice *i de con)er$ie i$teric7, precum *i a alcooli$mului $au a"u#ului
de medicamente repre#int de a$emenea premi#e ale unei "une adaptri la
tratamentul de recuperare.
4omportamentele de aprare p$i+ic au un rol deo$e"it /n adaptarea
emoional la tratament, /n$ ca $ /ndeplinea$c ace$t rol, ele tre"uie $ $e
manife$te cu de$tul inten$itate pentru a atenua trirea $tre$ant a
tratamentului *i a implicaiilor ace$tuia, dar $ nu mo"ili#e#e toate re$ur$ele
energetice ale "olna)ului *i $ fal$ifice /ntru totul realitatea. 0cceptarea
$ituaiei de "olna) /n$eamn adaptarea la un nou $til de )ia *i con)ieuirea
cu propria "oal. E$te nece$ar /ncuraarea e1primrii reaciilor p$i+ologice
normale pentru o pierdere ca o premi$ a e)oluiei $pre $tadiul de acceptare a
propriei $uferine. Pacienii $unt con*tieni c tre"uie $ $e au$te#e unei noi
)iei $u" amprenta $tre$ului p$i+ologic *i p$i+o$ocial, /ncrcat de
in$ati$facii *i de ne$iguran.
5teen 6!??%7, con$ider c factorii care pot fi con$iderai predictori
pentru adaptare $unt9 $uportul familial, $tilul de coping preferat,
per$onalitatea.
Pacienii care "eneficia# de $u$inere din partea familiei, de re$ur$e
adec)ate de coping *i de o per$onalitate agrea"il )or face fa limitrilor *i
dificultilor tratamentului *i "olii. Pentru $uportul familial, $u$inerea,
drago$tea, gria cui)a, con$tituie un foarte mare a)anta.
2eferitor la $tilul de coping, (aplan de .our 6!??27, $u"linia#
mecani$mele defen$i)e, negarea /n principal, poate a$igura adaptarea, atunci
c3nd pacienii nu ignor gra)itatea pro"lemei prin re$pingerea tratamentului
*i a a$i$tenei medicale. 2efu#ul de a accepta ace$te lucruri, /n mod clar are
un impact de#a$truo$ a$upra lor.
Ec+ipa medical are un rol e$enial /n a$i$tarea *i facilitarea adaptrii
la "oal, con$t3nd /n recunoa*terea ne)oilor "olna)ilor, /n $pecial a ne)oii de
a$umare a controlului a$upra propriei )iei *i antrenarea pacienilor /n
controlul tratamentului lor 6prin /n)area a"ilitilor nece$are7.
@actori care interferea# cu adaptarea $unt9
!&&
0u$tarea la "oal poate fi /nt3r#iat $au c+iar /mpiedicat de
per$i$tena unor pro"leme medicale a$ociate dificultilor
p$i+omotorii, funcionarea ineficient a altor organe $au aparate, $au
e*ecul tratamentului medicamento$. 4alitatea actului medical
facilitea# "una adaptare la "oal. n ceea ce pri)e*te per$onalitatea
pacientului, maladaptarea are loc la per$oanele cu toleran $c#ut la
fru$trare, la cele care neag terapia, e1agerea# rolul de "olna)
6datorit "eneficiilor $ecundare7 $au $unt caracteri#ate prin tr$turi
o"$e$)8compul$i)e. Per$oanele cu di$po#iia de a a)ea o concepie
po#iti) de$pre )iitor *i de$pre e)enimentele )ieii, optimi*tii,
minimi#ea# gra)itatea "olii *i au /ncredere /n re$ur$ele proprii de a
face fa $ituaiei. Cptimi$mul e$te con$iderat Ytr$tur magic>
pentru $ntate *i protecie de $tre$ *i /mpreun cu $imul umorului
e$te o )aloare prediciti) pentru longe)itate. E$te un factor
predi$po#ant pentru e)oluia fa)ora"il a multor "oli cronice:
0utoeficacitatea perceput, e$te o noiune apropiat celei de control
intern *i $tim de $ine, /n )irtutea creia per$oana acionea# con)in$
c prin propriile fore poate $tp3ni $au limita aciunea noci) a
e)enimentul negati) 6"oala7:
Per$onalitatea caracteri#at prin $tim de $ine cre$cut, ro"u$tee *i
control intern ca tr$turi 6con)ingeri7 definitorii, e)aluea# mai puin
negati) 6amenintor7 "oala *i adopt un coping eficient.
(aplan *i Pall 6!?8&7, a $tudiat influena locului de control a$upra
adaptrii la "oal.
Jocul controlului e1prim con)ingerile per$onale referitoare la relaia
de cau#alitate dintre comportamentele 6actele7 per$onale *i con$ecinele lor.
5e con$tituie ca o tr$tur glo"al *i relati) $ta"il de per$onalitate.
Pacienii cu locul controlului intern au o mai mare complian la
tratament *i o mai "un au$tare la "oal, $unt gata $ accepte mai repede
limitrile, pri)aiunile "olii. 0u tendina de a cuta informaia *i a adopta un
coping acti), eficient, fiind con)in*i c aciunile lor influenea# ceea ce $e
/nt3mpl cu ei, $ituaia /n care $e g$e$c. Aolna)ii cu locul controlului e1tern
con$ider c, comportamentul lor are o influen prea mic a$upra "olii $au
deloc.
Importana locului controlului intern /n facilitatea adaptrii la "oala ar
tre"ui $ con)ing pe cei din pro1imitatea pacientului $8l aute /n a$umarea
re$pon$a"ilitii pentru tratament. 4ei care $unt incapa"ili $8*i a$ume )reo
re$pon$a"ilitate pun toat munca /n $patele ec+ipei de /ngriire $i a familiei.
Ja ace*ti pacieni, nu e$te eficient doar a$igurarea cu profe$ionali$mul
procedurilor de recuperare, ci tre"uie ca /ntreaga ec+ip $ cree#e *i $ aplice
$trategii prin care $ determine pacienii $8*i a$ume controlul $ituaiei.
!&!
Ja pacienii cu locul controlului intern, pregtii $ $e implice,
inter)enia ec+ipei con$t /n e)itarea apariiei $entimentelor de ameninare.
@acilitarea adaptrii pacienilor $e o"ine *i prin acordarea de $uport
informaional, afecti) *i familiei partenerilor "olna)ilor, a$tfel /nc3t ace*tia $
fac fa cri#ei. ntrunirile de grup cu ec+ipa medical *i de /ngriire au efecte
de accelerare a au$trii pacienilor *i familiilor lor la $ituaia /n care $e
g$e$c. 0ce$t autor atenuea# $entimentul de i#olare al pacientului *i
apaintorilor *i e$te "enefic /n adaptarea limitrile pe care le impune "oala.
Bafinoiu 62&&&7 con$ider c adaptarea p$i+ic la tratamentul nu e$te
o $tare, ci un proce$ care $e afl /n $tr3n$ relaie cu e)oluia $trii medicale a
pacientului. n ce pri)e*te inadaptarea la tratament, acela*i autor )or"e*te de
dou comportamente care apar /n ace$t ca#9
4omportamentul necooperant. M3nia e$te comun printre "olna)ii
$uferin#i de "oli cronice. E$te "ine $ nu ne l$m pro)ocai de un
a$emenea comportament, ci $ a$cultm "olna)ul *i $ /ncercm $8l
/nelegem. 0de$ea, raiunea m3niei $au a necooperrii nu e$te
cuno$cut de "olna)i, ci tre"uie cutat cu gri /n conte1tul $ituaiei
"olna)ilor, de aca$ *i de la $er)iciu. 5u" nici o form nu pot fi
tolerate /n$ comportamente potenial periculoa$e pentru "olna),
pentru ceilali pacieni $au pentru per$onalul medical.
4omportamentul $uicidar. 5imptomul cel mai gra) al inadaptrii e$te
comportamentul $uicidar. n general, maoritatea "olna)ilor cu
afeciuni gra)e au /n unele momente idei de $inucidere. Hotu*i,
tran$formarea ace$tora /n tentati)e practice de $uicid are loc numai /n
ca#ul unei inadaptri p$i+ice profunde la tratamentul $au c3nd $e
produce o gra) deteriorare a relaiilor intrafamiliale.
.ere$pectarea regimului de )iaa impu$ de medic *i kinetoterapeut 6/n
mod con*tient $au incon*tient7 con$tituie $imptomul cel mai $emnificati) al
inadaptrii la tratament.
<I.B.D. S&por"&l 'am!l!al s! med!%al
nc din !?-K, Eolme$ *i 2a+e au cercetat corelaia dintre $c+im"rile
recente de )ia care au afectat cminul *i familia, munca *i relaiile $ociale,
*i apariia unor "oli. 4ercetrile au pu$ /n e)iden faptul c /n cur$ul unui
$tre$ p$i+ic cronic $e remarc e1ce$ele referitoare la $u"$titutul drogului
6tutun, cafea, alcool7, $cderea randamentului profe$ional, refu#ul muncii *i
al acceptrii re$pon$a"ilitilor, /nc+iderea /n $ine, negliarea a$pectului fi#ic
ca *i a unor norme $ociale.
Pentru dep*irea $tre$ului p$i+ic creat de factorii p$i+o8$ociali,
precum *i de cel al unor "oli e$te nece$ar $uportul $ocial care poate fi definit
drept confortul, a$i$tena *i informaia pe care indi)idul le prime*te prin
intermediul contactelor formale *i informale din partea celorlali indi)i#i $au
din partea unui grup. 5untem fiine $ociale *i a)em ne)oie de ceilali /n urul
!&2
no$tru, at3t c3nd $untem /n dificultate, dar *i c3nd )rem $ ne /mprt*im
"ucuriile. Be aceea, cutm $priinul celorlali. 5uportul $ocial e$te confortul
fi#ic *i emoional oferit de familie *i prieteni, colegi $au alte per$oane din
urul no$tru.
(aplan afirm c =$i$temele de $uport $ocial /i aut pe indi)i#i $ /*i
mo"ili#e#e re$ur$ele p$i+ologice *i $ /*i ge$tione#e adec)at dificultile
p$i+ologice *i emoionale: cei din reeaua de relaii $ociale /l aut pe indi)id
/n reali#area $arcinilor, /i ofer re$ur$e de "ani, materiale, in$trumente,
a"iliti *i con$ultare pentru a face fa $olicitrilor mai dificile> 6Arieger, O.
2.7. <n a$pect important al $uportului e$te faptul c me$aul $au e1periena
comunicrii nu e$te un real $uport dec3t dac cel care /l prime*te /l con$ider
a$tfel.
Multe $tudii au demon$trat c $uportul $ocial acionea# ca un factor
tampon /n de#)oltarea unor "oli fi#ice *iL$au p$i+ice 6+iperten$iune, depre$ie7
cau#ate de condiiile de )ia $tre$ante. E$te e)ident c tendina de a oferi *i
de a primi $uport $ocial $e de#)olt /n timp /n funcie de $ituaiile pe care le
trie*te indi)idul *i fiecare e$te afectat /ntr8o manier diferit.
4ei care au $tudiat $uportul $ocial au aun$ la conclu#ia c ace$ta
/ndepline*te mai multe funcii9
5uportul emoional 6afeciune, $tim, gri7 ; /n general, la ace$t lucru
$e g3nde$c oamenii atunci c3nd )or"e$c de $uport $ocial. Camenii
ofer $uport emoional atunci c3nd $pun c le pa$ de cine)a *i c au
g3nduri "une de$pre acea per$oan:
5uportul informaional 6$uge$tii, $faturi, informaii7 ; 0ce$t lucru $e
/nt3mpl atunci c3nd o per$oan din reeaua $ocial /i ofer
informaiile $uplimentare de care are ne)oie:
5uportul in$trumental $au autorul practic:
mprt*irea punctelor de )edere ; e1primarea opiniei cu pri)ire la o
anumit $ituaie $au /mprt*irea modul /n care o per$oan ar ge$tiona
$ituaia re$pecti). Prin /mprt*irea punctelor de )edere putem
o"ine o imagine mai clar a$upra $ituaiei, maniera cea mai adec)at
de a8i face fa:
@eed"ack ; ul per$onal 6e)aluare, confirmare7 ; repre#int informaia
de$pre cel care prime*te $uportul. <nele per$oane $olicit acea$t
informaie direct, altele )or $pune o po)e$te de$pre ele /n$ele cu
$copul de a $olicita un feed"ack per$onal. Important /n ca#ul feed"ack
; ului per$onal e$te faptul c cel care prime*te $uportul pri)e*te
informaia ca fiind one$t *i crede c cel care ofer feed"ack ; ul
intenionea# $ /l aute.
Bi$poni"ilitatea perceput a $priinului $ocial, precum compa$iunea *i
autorul dat de alte per$oane $au organi#aii poate a)ea o influen po#iti)
a$upra gradului de $tre$ atri"uit unui e)eniment *i a$upra impactului final al
acelui e)eniment. n$ e$te nece$ar o reea $ocial "ine de#)oltat at3t /n
!&%
profun#ime, c3t *i /n lrgime, profun#imea definind gradul de intimitate, iar
lrgimea numrul de interactani.
Jrgimea reelei *i mai ale$ profun#imea relaiilor proteea#
/mpotri)a pro"lemelor de $ntate *i a dificultilor p$i+ologice.
Be a$emenea, numeroa$e ec+ipe au $tudiat /n ce m$ur ace$te
a$pecte ale $uportului $ocial $unt a$ociate cu )ulnera"ilitatea /n ca#ul "olii.
2e#ultatele au $ugerat c $uportul $ocial poate oferi protecie /mpotri)a
tul"urrilor emoionale legate de cri#ele de )ia.
.e)oia de apartenen e$te una dintre ne)oile fundamentale ale
oricrei per$oane, iar integrarea /n comunitate e$te con$iderat o
caracteri$tic a inclu#iunii $ociale *i a apartenenei la $tatutul de cetean.
Aolna)ul cu afeciuni locomotorii *i neurologice percepe c+iar *i
ec+ipa medical ca pe un factor limitati) al li"ertii $ale deoarece /n raport
cu per$oanele care /i a$igur a$i$tena medical, pacientul tre"uie $ ai" c3t
mai puina iniiati)a *i $ urme#e necondiionat conduita pre$cri$ de ace$tea.
5u"iecti), o dependen accentuat fa de unii mem"ri ai ec+ipei
terapeutice $e traduce prin cre*terea an1ietii "olna)ului atunci c3nd nu e$te
/ngriit de per$oana preferat. Bependena pacient 8 ec+ipa terapeutic e$te
perceput diferit de ctre cei doi termeni ai relaiei. 43nd diferena de opinii
/n acea$t pri)in e$te prea mare, /ntre per$onal *i pacieni pot aprea relaii
conflictuale.
Mol#a+n 6!??K7 $u"linia# c, /n timp ce unele dificulti de adaptare
$e datorea# con$ecinelor "olii *i a$pectelor traumati#ante ale tratamentului,
altele $unt cau#ate de ec+ipa medical.
2elaiile $ta"ilite /ntre pacient *i mem"rii familiei au un rol deo$e"it
/n inducerea $trii de dependen. Hendina de +iperprotecie /nt3lnit la muli
mem"rii ai familiei $e manife$t printr8o re$tr3ngere a $ferei de acti)itate a
pacientului, fapt care /ncuraea# tendina incon*tient a ace$tuia $pre
dependen *i de meninere a de#ec+ili"rul p$i+ic.
Be cele mai multe ori imo"ili#area pacientului la pat pentru o anumita
perioad de timp pro)oac ade)rate in)er$iuni de rol, $c+im"area
re$pon$a"ilitilor /n familie a$ociate cu ne$igurana )iitorului, modificri
care au de cele mai multe ori con$ecine gra)e a$upra pacientului.
5entimentul de dependen e$te a$ociat cu un comple1 mai mult $au mai
puin inten$ de culpa"ilitate 8 "olna)ul are impre$ia c cere prea mult de la
mem"rii familiei fr a da nimic /n $c+im".
Perioada de recuperare poate aduce alternarea /ntre o $tare de
dependen total *i o $tare de relati) independen, pacientul put3nd trece
de la conectarea $au autarea de unele aparate, perioada in care poate fi lip$it
de po$i"iliti de depla$are *i cu contacte $ociale redu$e, la un mediu unde
poate $ pre$te#e anumite munci *i $8*i a$ume anumite re$pon$a"iliti.
Hrecerea gradat de la o $tare la alta, modificarea periodic de $tatu$ *i rol
!&4
$unt condiii nece$are pentru o "un adaptare la tratament *i fa)ori#ea#
reintegrarea $ocial a pacientului.
4+iar dac "oala /n general *i afeciunile locomotorii *i neurologice /n
particular, repre#int o $ur$ cert de $tre$ p$i+ic, an1ietate *i in$ta"ilitate
pentru fiecare "olna) afectat, au$tarea fiecruia e$te diferit, /n funcie de
e)aluarea cogniti) a $ituaiei mediat de pre#ena /n m$ur )aria"il a unor
tr$turi de per$onalitate, care acionea# ca un tampon /ntre aciunea
$tre$ului *i impactul lui a$upra fiecruia.
n conclu#ie, principiile generale de care tre"uie $ $e in $eama /n
/ngriirea unei per$oane cu dificulti locomotorii *i neurologice $unt9
=$ nu faci ruS ; /ngriirea $ $e /ncadre#e $trict /n indicaiile
medicului $au /n procedeul terapeutic p$i+omotric. 4a indicator al
aciunilor gre*it condu$e $e folo$e*te durerea. 0pariia durerii /n
timpul mane)relor $au a mo"ili#rilor impun urmrirea ace$teia9
locali#area, cau#a, inten$itatea, momentul apariiei:
,radarea efortului de la cel mai $c#ut ni)el al po$i"ilitilor
funcionale, treptat, cu pa*i mici, $e aunge la ni)elul core$pun#tor al
mi*crilor cotidiene. 5e urmre*te trecerea de la u*or la greu, de la
cuno$cut la necuno$cut, de la $implu la comple1 6J. edic7.
Principalele componente a$upra crora $e acionea# $unt mo"ilitatea,
fora, pre+en$iunea, ec+ili"rul $tatic, mer$ul, aruncarea *i prinderea
etc.:
4ontinuarea aciunilor p3n la deplina recuperare a capacitilor
funcionale prin miloace kinetoterapeutice. Pentru refacerea
capacitii funcionale, $i$temul de miloace utili#at tre"uie $ fie
adaptat $pecificului afeciunii, )3r$tei pacientului, e1perienei
motrice, $trii de $ntate. .u tre"uie uitat c orice afeciune are *i
influene a$upra $trii generale a pacientului 6$e con$tat o tendin de
degradare a capacitii funcionale, o diminuare rapid a potenialului
"iomotric, o alterare a $trilor p$i+ice7 moti) pentru care proce$ul de
recuperare tre"uie fie continuu, gradat, adaptat pacientului.
ntreruperile de durat )aria"il pot a)ea influene defa)ora"ile
a$upra refacerii $trii de $ntate, aung3ndu8$e, uneori, p3n la o
degradare ire)er$i"il. 2efacerea potenialului "io8p$i+o8motric,
ate$tat printr8un ni)el core$pun#tor al forei *i mo"ilitii, o $tare de
confort p$i+ic *i un apetit cre$cut de )ia *i de munc, ne d
con)ingerea c proce$ul de recuperare *i8a /ndeplinit o"iecti)ele.:
Indi)iduali#area tratamentului. Proce$ul de refacere a capacitii
funcionale a organi$mului e$te diferit de la un pacient la altul datorit
unei di)er$iti de locali#ri, de particulariti indi)iduale pri)ind
reaciile organi$mului la tratament, de )arietatea afeciunilor. Bin
ace$te moti)e, $i$temul de lucru tre"uie indi)iduali#at /n funcie de
!&5
)3r$t 6re#ultatele cele mai "une $e o"in la copii *i tineri7, $e1 6la
femei $e o"in re#ultate mai "une $u" raportul controlului motor, la
mo"ilitate *i a"ilitate, pe c3nd la "r"ai la mo"ilitate controlat, /n
care elementele de for au un rol important7, e1periena motric de
/nainte de declan*area "olii, ni)elul cultural 6capacitatea de /nelegere
*i cooperarea $unt e$eniale /n recuperarea ace$tor "olna)i7, tipul *i
locali#area afeciunii, calitatea tratamentului 6dup 4. Aaciu depinde
de ni)elul de pregtire al cadrului de /ngriire, implicarea ace$tuia,,
comportamentul lui /n relaiile cu pacientul, $i$temul de /ntrire a
comportamentelor a*teptate *i miloacele pe care le $ta"ile*te pentru
fiecare pacient /n parte7.
.ormali#area )iei pacientului. 'iaa unui pacient tre"uie $ fie c3t
mai aproape po$i"il de normalitate. Pentru reali#area normali#rii $e
parcurg patru etape9 pregtirea, participarea, contri"uia *i, /n final,
$tp3nirea 6J. O+aleD7.
o Pregtirea pre$upune in$truirea pacientului pentru a face fa
$ituaiei de "oal *i deficien, pentru pro"lemele ce pot
aprea /n timpul tratamentului recuperator:
o Participarea pre$upune implicarea acti) a pacientului /n
programul recuperator, /n admini$trarea medicamentelor:
o 4ontri"uia pre$upune participarea pacientului la )iaa familiei
/n calitate de mem"ru cu drepturi depline 6i $e dau
re$pon$a"iliti pe care le poate reali#a, particip la toate
momentele importante din cadrul familiei *i din timpul #ilei,
e$te implicat /n re#ol)area pro"lemelor de intere$ comun7. 6J.
O+aleD7.
o 5tp3nirea pre$upune independen. 0nturaul $au cadrul
$peciali#at ofer doar acel autor de care pacientul are ne)oie.
n re$t, el $e de$curc $ingur, fiind $tp3n pe po$i"ilitile $ale
fi#ice, ceea ce fa)ori#ea# reducerea ne$iguranei, a pa$i)itii
*i a neputinei.
<I.C. Eleme("e de %o(s!l!ere ps!3olo*!%#
<I.C.B. De'!(!rea %o(s!l!er!!.
4on$ilierea repre#int an$am"lul aciunilor pe care con$ilierul le
/ntreprinde /n $copul de a8l auta pe client $ $e angae#e /n acti)itile care /l
)or conduce la re#ol)area pro"lemelor.
4on$ilierea con$t /n aplicarea unor te+nici 6preluate $au $pecifice7,
fundamentate teoretic 6/n c3mpul *tiinelor comportamentului7, /ntr8un
anumit cadru, )i#3nd $u$inerea clientului /n proce$ul deci#ional *i /n)area
!&-
modalitilor de re#ol)are a pro"lemelor care pri)e$c diferite $egmente ale
)ieii familiale, $ociale, profe$ionale .
0$ociaia P$i+ologilor 0mericani define*te con$ilierea ca fiind
proce$ul de a a$i$ta per$oane /n )ederea dep*irii o"$tacolelor din calea
de#)oltrii per$onale oric3nd ar putea apare *i /n )ederea o"inerii de#)oltrii
optime a re$ur$elor per$onale 60P0, !?5-7.
Be altfel, H+e Ariti$+ 0$$ociation for 4oun$elling, fondat /n !?KK,
define*te con$ilierea ca fiind =utili#area priceput *i principal a relaiei
interper$onale pentru a facilita auto8cunoa*terea, acceptarea emoional *i
maturi#area, de#)oltarea optim a re$ur$elor per$onale.
5copul general e$te acela de a furni#a oca#ia de a lucra /n direcia
unei )iei mai $ati$fctoare *i pline de re$ur$e. 2elaiile de con$iliere )aria#
/n funcie de cerere, dar pot fi centrate pe a$pecte ale de#)oltrii pe
formularea *i re#ol)area unor pro"leme $pecifice, luarea de deci#ii,
de#)oltarea unui in$ig+t per$onal, pe lucrul a$upra tririlor afecti)e $au a
conflictelor interne, ori pe /m"untirea relaiilor cu ceilali> 6A.0.4., !?8?,
cf. 4lark$on *i Pokorn#, !??4, apud Bafinoiu, I., 2&&!, p. !?7.
Pentru maoritatea autorilor con$ilierea $e adre$ea# omului $nto$
aflat /n dificultate *i $e orientea# a$upra proce$elor de de#)oltare *i
facilitare a$i$t3ndu8l /n g$irea $oluiei la o anumita pro"lema $au /n
controlul unei $tri de cri#a. 0$tfel, pentru No+n *i 2ita 5ommer$ ;
@lanagan, con$ilierea e$te aplicarea cu /ndem3nare a cuno*tinelor *i
te+nicilor p$i+ologice cu $copul de a $c+im"a comportamentul uman
6Aurke, !?8?7 fiind o relaie de autor care include pe cine)a care caut
autor *i cine)a care dore*te $ ofere autor fiind format $ poat auta /ntr8
un anumit cadru care $ permit ace$t tran$fer 64ormier f EackneD, !?8K7
orient3ndu8$e $pre per$oane ce funcionea# relati) normal *i care
e1perimentea# pro"leme de de#)oltare $au de adaptare 6(ottler f AroMn,
!??-7.
5e poate con$idera c $pecificitatea demer$ului de con$iliere con$t,
la modul cumulati), /n g$irea de alternati)e, $priinirea /n identificarea
o"iecti)elor *i furni#area de informaii referitoare la particularitile
$ituaiei in care $e afl clientul .
4on$ilierea repre#int9
te+nic de informare *i de e)aluare:
un miloc de a modifica /n $en$ po#iti) comportamentul clientului:
e1perien de comunicare:
cutare comun a $en$ului )ieii:
4on$ilierea repre#int, /n mod $imultan9
relaie uman:
form $pecific de comunicare, form care implic a$cultarea *i o
acti)itate care are ca $cop pre)enireaLameliorareaLge$tionarea
$ituaiilor de cri#:
!&K
form confidenial de a acorda autor:
acti)itate reali#at de $peciali*ti.
4aracteri$ticile con$ilierii nu pot fi ferm $eparate de cele ale
p$i+oterapiei. 0t3t /n p$i+oterapie, c3t *i /n con$iliere e$te )or"a de$pre o
relaie care are ca $cop diminuarea $au /nlturarea dificultilor e1i$teniale
ale indi)idului. 4on$ilierea poate fi con$iderat un proce$ terapeutic.
4on$ilierea *i p$i+oterapia au /n comun un $paiu teoretic pe care $e
/ntemeia# *i un corpu$ de te+nici. 4on$ilierea poate fi con$iderat ca fiind
centrat pe $c+im"area e)oluti), /n timp ce p$i+oterapia pe $c+im"area
re)oluti), care pre$upune modificri $tructurale mai profunde.
.umero*i autori $8au $trduit $ diferenie#e cele dou domenii.
4onform 2andom Eou$e dictionarD, p$i+oterapia e$te definit ca
=tratamentul tul"urrilor $au neadaptrilor p$i+ologice prin te+nici
profe$ionale, ca p$i+anali#a, terapiile de grup, $au terapia comportamental>
6!??%, p. !5-!, apud 5ommer$ 8 @lanagan N. and 5ommer$ 8 @lanagan 2,
2&&4, p. -7, iar /n contra$t con$ilierea e$te definit de acela*i dicionar ca
=g+idarea profe$ional pentru re#ol)area per$onal a conflictelor *i
pro"lemelor emoionale> 62andom Eou$e una"ridged dictionarD, !??%, p.
4-&, apud 5ommer$ 8 @lanagan N. and 5ommer$ 8 @lanagan 2., 2&&4, p. -7.
Bup Aloc+er con$ilierul $e focali#ea# pe $c+im"area
comportamentului *i nu pe facilitatea in$ig+t8ului 6Aloc+er, B. E.
Be)elopmental coun$eling, .eM gork, 2onald Pre$$, !?--, p. 8&.7, fiind
orientat de urmtoarele dimen$iuni9
Co(s!l!ere Ps!3o"erap!e
!. 4on$ilierea e$te centrat pe9
; pre#ent *i )iitor:
; normalitate:
; $paiul de#)oltrii:
; actualitate:
; termen $curt:
; con*tienti#are:
; educaie:
; )ocaie:
; $uport:
; re#ol)are de pro"leme.
2. E$te dedicat unor pro"leme
punctuale, "ine delimitate:
%. 5olicit r$pun$uri e1acte *i
cuantifica"ile:
4.E$te un demer$ o"iecti):
!. P$i+oterapiei e$te centrat pe9
8 trecut:
8 patologie 6ne)ro#e7:
8 recon$trucie:
8 termen lung:
8 pro"lematic profund.
2. .ece$it in)e$tigaii aprofundate
%. 2$pun$urile $ale nu $unt
cuantifica"ile, ele apar /n timp:
4. E$te un demer$ mai degra"
$u"iecti).
!&8
5. Proce$ $curt, "ine limitat /n timp. 5. Proce$ul poate dura uneori ani de
#ile.
n faa per$oanei care $olicit autor, te+nicile *i modelele utili#ate $e
/n$criu pe un continuum /n care, practic, e$te greu $ diferenie#i /ntre
p$i+oterapie *i con$iliere. Be altfel, foarte multe dintre manualele de$tinate
practicienilor din ace$te domenii utili#ea# /ntr8o manier generic etic+eta
de =con$iliere *i p$i+oterapie>. n $priinul ace$tei atitudini $e pot in)oca
c3te)a argumente9
8 /n domeniul manife$trilor p$i+ice *i comportamentale nu e1i$t un
$tandard unanim acceptat al normalitii, iar atunci c3nd $e operea#
cu di+otomia normalLpatologic, grania dintre ace$tea e$te un fir foarte
$inuo$ care tra)er$ea#, de multe ori, teritorii di$putate de am"ele
in$tane: or, /n #ona ace$tor =teritorii> di$putate, diferena dintre
p$i+oterapie *i con$iliere de)ine $uperflu:
8 /n foarte multe ca#uri con$ilierii *i p$i+oterapeuii utili#ea# te+nici *i
modele ale $c+im"rii, a$emntoare 6nondirecti)i$mul lui 4. 2oger$,
con$iderat principiu fundamental al con$ilierii, e$te utili#at /n grade
diferite, *i de p$i+oterapeui7: 6Bafinoiu, I., 2&&!, p. 2&7 a)3nd *i
o"iecti)e comune /n a"ordarea dificultilor cu care $e confrunt
clientul.
4on$ilierea $e afl /ntr8un raport de tip a$ociati) cu p$i+oterapia,
raport care poate aunge p3n la identitate, conform anumitor autori.
Bin per$pecti)a unui continuum /ntre con$iliere *i p$i+oterapie, ne
putem imagina la e1tremele inter)alului, o #on $pecific fiecrui domeniu,
dar *i o #on de confluen /ntre cele dou domenii in regiunea median.
0$tfel, proce$ul de con$iliere poate trece /ntr8unul de p$i+oterapie, iar cel
de p$i+oterapie, poate conine elemente $pecifice con$ilierii.
<I.C.C. Cara%"er!s"!%!le %o(s!l!er!!
0cti)itile de con$iliere pre$upun un demer$ educaional 8 formati)
centrat pe )alorificarea capacitilor *i a di$poni"ilitilor indi)iduale ale
per$oanei /n )ederea re#ol)rii unor pro"leme $au dep*irii unor $ituaii de
)ia dificile. 4on$ilierea e$te menit $ facilite#e /n)area de ctre fiecare
per$oan a unor deprinderi *i a"iliti care $8i permit adaptarea
permanent, printr8o $c+im"are e)oluti), la $olicitrile realitii.
Bup 0l. Bumitru 62&&8, p. !57

con$ilierea pre#int urmtoarele
caracteri$tici9
$e adre$ea# per$oanelor aflate /n diferite ipo$ta#e *i $tadii ale
proce$ului de formare *i de#)oltare a propriei per$onaliti:
are la "a# un model p$i+oeducaional al formrii *i de#)oltrii *i nu
unul clinic *i curati), cum e$te ca#ul p$i+oterapiei. Ea pre$upune
$priin *i /ndrumare pentru /n)area unor deprinderi, a"iliti *i
!&?
competene prin care per$oana $ $e de#)olte optim $au $ fac fa
unor dificulti cu care $e confrunt.:
$copul con$ilierii e$te pro)ocarea unor $c+im"ri e)oluti)e )oluntare
/n atitudinile *i comportamentul oamenilor, /n direcia a$umrii
con*tiente, de ctre fiecare per$oan, a unui mod de )ia de#ira"il
$ocial, care $8i aduc $ati$facii, automulumire *i $entimentul
autoreali#rii.:
rol $u e$te, cu precdere, pre)enti) *i de de#)oltare. Ea /ndrum *i
$priin per$oana pentru a /n)a $ pre)in e)entualele $ituaii de
cri# /n care $8ar putea afla la un moment dat, $ con*tienti#e#e *i $
*tie cum $8*i pun /n )aloare di$poni"ilitile *i re$ur$ele pentru a $e
adapta optim la realitate. 4on$ilierea aut oamenii $ /n)ee $
g$ea$c $oluii accepta"ile tuturor pro"lemelor cu care $e confrunt:
$arcina e$enial a con$ilierului e$te de a $priini oamenii $ $e aute
$inguri pentru a8*i re#ol)a pro"lemele *i a8*i a$igura de#)oltarea
propriei per$onaliti. 4on$ilierul nu are $oluii dinainte $ta"ilite, al
cror $ucce$ e$te garantat necondiionat, ci, dimpotri), /ntr8o $ituaie
dat, el aut per$oana /n cau# ca, pe parcur$ul proce$ului de
con$iliere, $ g$ea$c 6$ingura7 $oluia cea mai "un pentru
re#ol)area propriilor pro"leme:
con$ilierea integrea# *i )alorific per$pecti)a p$i+ologiei umani$te
pri)ind formarea *i de#)oltarea per$onalitii umane. Potri)it ace$teia,
$ucce$ul e$te dat de implicarea con*tient, acti) *i re$pon$a"il a
per$oanei /n autode#)oltarea Eu 8 lui *i a propriei per$onaliti,
con$iderate elemente de "a# ale $c+im"rii e)oluti)8adaptati)e a
per$oanei. 4on*tienti#area de ctre fiecare per$oan a propriilor
capaciti *i di$poni"iliti *i culti)area dorinei *i a )oinei ace$teia
de a $e manife$ta li"er, autonom $unt condiii e$eniale ale tririi unei
)iei pline de $en$, /n$oit de $entimentul auto3mplinirii.
<I.C.5. Pr!(%!p!!le %o(s!l!er!!
Jiteratura de $pecialitate $emnalea# e1i$tena a cinci principii
$pecifice /n cadrul con$ilierii9
5u$inerea afecti). 4rearea treptat a unui climat afecti) po#iti) *i
$timulati) pentru clientul con$iliat e$te condiia $ine _ua non a
con$ilierii. @ru$trat /n nece$itile *i intere$ele $ale datorit
pro"lemelor e1i$teniale cu care $e confrunt, clientul a*teapt /n mod
con*tient $au nu de la con$ilier, /n primul r3nd o $u$inere afecti):
5u$inerea cogniti) repre#int identificarea de ctre con$ilier a
mecani$melor cogniti)e 6/nelegerea, interiori#area, con*tienti#area,
pro"lemati#area7 care pot con$titui p3rg+ii pentru re#ol)area
pro"lemelor clientului:
!!&
5u$inerea )oliti) 8 deci#ional prin cre*terea *i /ntrirea /ncrederea
clientului /n capacitatea $a de a lua +otr3rea optim pentru el.:
Be$crcarea emoional 6cat+ar$i$ul7 e$te principiul prin care orice
form de inter)enie p$i+ologic permite clientului $8*i e1prime li"er
propriile $ale triri po#iti)e $au negati)e. 0ce$t cat+ar$i$ reduce
ten$iunea emoional *i pregte*te calea unei mai "une cunoa*teri de
$ine a clientului. n felul ace$ta, el de)ine capa"il $ )or"ea$c de$pre
propriile $ale pro"leme cu mai mult o"iecti)itate:
Principiul orientareL$ftuireLdiriare poate a)ea grade diferite de
directi)itate /n funcie de nece$itile clientului 6cel mai $c#ut grad
de $tructurare a pro"lemei, $oluiei *i deci#iei $u"iectului core$punde
celui mai mare grad de directi)itate7.
<I.C.G. O!e%"!-ele %o(s!l!er!!
C"iecti)ele con$ilierii, centrate pe cre*terea per$onal, pe conte1tul
imediat, *i pe $uportul acordat indi)idului /n $copul de a funciona pot fi
di$pu$e /n trei categorii9
promo)area $trii de "ine *i a $ntii clientului:
de#)oltarea per$onal a clientului:
pre)enia $ituaiilor care aduc atingere $trii de "ine *i de#)oltrii
per$onale a clientului.
Indiferent de orientrile *i tipurile de con$iliere $au de e1pectanele
clientului $e pot identifica anumite categorii comune de $copuri generale ale
proce$ului con$ilierii9
5c+im"area comportamental con$iderat o condiie a optimi#rii
per$onale, a po$i"ilitii de a tri mai "ine /n mediul familial,
profe$ional *i $ocial:
Be#)oltarea capacitilor adaptati)e la noile $ituaii, $arcini *i
e1pectaii per$onale *i ale mediului familial *i $ociocultural, la
$ituaiile de )ia actuale: pre$upune reacti)area capacitilor
adaptati)e *i remanierea unor comportamente do"3ndite /n trecut:
Be#)oltarea capacitilor deci#ionale prin identificarea factorilor
afecti)i, raionali *i de per$onalitate ce interferea# cu proce$ul
deci#ional *i maniera /n care o fac. 4on$ilierul /*i propune $ aute
clientul $ /neleag cum *i de ce $e angaea# /ntr8o deci#ie *i $8*i
apro1ime#e c3t mai "ine con$ecinele /n termeni de ri$c, timp, co$turi,
energie:
m"untirea relaiilor intra *i interper$onale:
Be#)oltarea potenialului, re$ur$elor de care di$pune clientului /n
$cop pre)enti) *i terapeutic.
<I.C.I. A!l!"#$!le %o(s!l!er&l&!
!!!
Printre caracteri$ticile per$onale ale con$ilierului cele mai
$emnificati)e *i mai frec)ent enumerate $unt9 calmul *i r"darea, capacitatea
de a a$culta, )i#iunea po#iti) a$upra oamenilor, de$c+iderea /n relaiile cu
cei din ur, capacitatea de comunicare interper$onal *i implicit de
interrelaionare, de$c+iderea la $c+im"are, capacitatea de a tolera
am"iguitatea, $imul umorului, one$titatea *i $inceritatea, reali$mul,
capacitatea empatic *i a$cultarea, capacitatea de a accepta oamenii a*a cum
$unt ei cu calitile *i defectele lor.
n afar de ace$te caracteri$tici per$onale, con$ilierul pentru a fi
eficient tre"uie $ di$pun de o "a# teoretic $olid. Pro"lema real /n ceea
ce pri)e*te pregtirea con$ilierului nu e$te aceea dac tre"uie $ plece de la
teorie /n proce$ul con$ilierii, important e$te /n$ $ *tie clar ce modele *i
teorii )a utili#a *i mai ale$ cum le )a utili#a. n momentul /n care /*i )a alege
reacia de r$pun$, con$ilierul tre"uie $ fac apel la teorie.
4on$ilierul tre"uie $ reacione#e /ntotdeauna la afirmaiile clientului
$u pornind de la /nelegerea e1act a $emnificaiei ace$tora, de la aprecierea
clar a ceea ce poate $ fac el /n ca#ul re$pecti).
4on$ilierea /n calitate de profe$iune /n care $unt implicai oameni, de
aciune de $priin nece$it cuno*tine interdi$ciplinare temeinice din domeniul
p$i+ologiei, $ociologiei completate cu cele de pedagogie, elemente de
p$i+oterapie *i a$i$ten $ocial.
<I.C.D. A"!"&d!(ea %o(s!l!er&l&! 'a$# de %l!e($!! s#!
C component important a pregtirii con$ilierilor o con$tituie
formarea unor atitudini $pecifice. Bintre ace$te atitudini, cele mai importante
$unt9
Empatia con$t /n capacitatea de =a percepe cadrul intern de referin
al altuia cu toate componentele $ale emoionale Yca *i cum Y ai fi
cealalt per$oan, dar fr a pierde condiia de Yca *i cum.> 64.
2oger$,!?5?7. =Empatia /i rele) con$ilierului lucruri *i informaii
ne$pu$e, /l face $ $imt $tarea nee1primat /n cu)inte a celui
con$iliat. /l face capa"il $ comunice emoional cu $u"iectul *i
e)entual $ de$crie $trile nee1primate ale ace$tuia.> 6I. Eolde)ici,
2&&-, p. !?7 Punctul de )edere central /n con$iliere /l con$tituie
integritatea per$oanei *i li"ertatea ace$teia de a alege *i de a lua
deci#ii. 4on$ilierul nu tre"uie $ ai" o atitudine de $uperioritate.
4apacitatea empatic $e perfecionea# prin /m"untirea a"ilitilor
de comunicare )er"al *i non)er"al.
5unt o $erie de $uge$tii /n ace$t $en$9
o <tili#area /ntre"rilor de$c+i$e, care $timulea# proce$ul
comunicrii 6utili#area foarte rar a /ntre"rilor /nc+i$e
deoarece creea# dificulti /n comunicare7:
!!2
o 0$cultarea interlocutorului $au a interlocutorilor. 2epre#int o
te+nic e$enial *i pre$upune =reflectarea> me$aului pe care
clientul /l tran$mite. Me$aul clientului )a fi de cele mai multe
ori codificat $au di$tanat de informaia nuclear pe care o
tran$mite. 0$cultarea pre$upune $inte#a capacitii de a
reflecta coninutul *i afectele corelate, determin3nd clientului
$en#aia c e$te /nele$. 0 nu morali#a interlocutorul:
o 0 nu8l /ntrerupe, a8l l$a $8*i $pun punctul $u de )edere:
o .u dai $faturi, nu udecai $au criticai per$oana, ci $e di$cut
comportamentele ei, oferind *i alternati)e )ia"ile.
0cceptarea necondiionat. 4on$ilierii pleac de la a"ordarea po#iti)
a fiinei umane, cred /n puterea de $c+im"are *i de#)oltare a fiinei
umane. 4on$ilierii /i aut pe clieni $8*i contracare#e g3ndirea
negati) prin modaliti de a le po#iti)a9 $ facem dintr8un punct $la"
un punct forte, $ nu ne complacem /n po$tura de )ictim, $ acordm
atenie propriei noa$tre imagini, $ e)itm formulrile negati)e, $
folo$im timpul pre#ent al )er"elor, $ repetm noile g3nduri po#iti)e.
4ongruena e$te a"ilitatea prin care con$ilierul e1prim g3ndurile *i
emoiile $ale:
4ola"orarea e$te a"ilitatea con$ilierului de a implica /ntotdeauna
per$oana $au grupul de per$oane /n deci#iile de de#)oltare per$onal a
ace$tora. 4oninutul *edinelor de con$iliere e$te confidenial. 0tunci
c3nd con$ilierul e$te o"ligat prin lege $ dea informaii de$pre client,
el tre"uie $8i cear ace$tuia con$imm3ntul:
4omunicarea eficient *i $incer. 4omunicarea non)er"al are
importan /n a $ta"ili un contact po#iti) cu clientul facilit3nd
a$cultarea acti). 2ecomandri pri)ind a$cultarea9
o 0$cultarea $ fie autentic 6con$ilierul $ nu fie di$tra$ de
propriile g3nduri7:
o 0$cultarea $ nu reali#e#e udeci de )aloare 6=e "ine>,
=accepta"il>7:
o 4on$ilierul $ nu filtre#e informaiile /n funcie de ceea ce
crede el c e$te rele)ant pentru $u"iectul /n cau#:
o E)itarea etic+etrii:
o 0$cultarea $ nu $e centre#e doar pe canalul )er"al, ci *i pe
cele non)er"ale *i para)er"ale.
Jim"aul )e+iculat /n proce$ul con$ilierii poate fi9 )er"al, non8)er"al,
para)er"al, cu termeni predominant )i#uali, auditi)i, kine$te#ici, olfacti)i.
Identificarea tipului de lim"a preferat de $u"iect ofer o imagine din ce mai
clar a$upra pro"lemei $ale *i a modului $u de relaionare. 4omunicarea
)er"al pre$upune9
!!%
2eflectarea 8 a"ilitatea prin care con$ilierul /i comunic faptul c
punctul de )edere al clientului $au cadrul $u de referin a fo$t
/nele$.. 5copurile reflectrii $unt9 $8*i )erifice propria percepie
a$upra celor relatate de interlocutor, $8i comunice interlocutorului
/nelegerea *i acceptarea necondiionat, $ o"in informaii de$pre
atitudinile, preocuprile *i )alorile interlocutorului, $ $ta"ilea$c o
relaie "a#at pe /ncredere:
2eformularea 8 reluarea unor cu)inte $au e1pre$ii din di$cur$ul
interlocutorului cu $copul de a centra di$cuia pe un anume $u"iect
$au /n )ederea iniierii unor di$cuii ulterioare:
Parafra#area $e refer la formularea $incer, nee)aluati), empatic,
cu cu)intele con$ilierului a ceea ce pare me$aul8c+eie /n di$cur$ul
interlocutorului. 4on$ilierul )a e)ita definirea pro"lemelor /n locul
interlocutorului, nu )a minimali#a *i nu )a utili#a $arca$mul $au
ironia:
2e#umarea repre#int o modalitate de a $inteti#a /ntr8o manier
organi#at cele mai importante a$pecte din relatrile interlocutorului.
2e#umarea $e utili#ea# cu $copul de a clarifica o relatare, de a
/nc+eia o di$cuie, $au de a de$c+ide o nou etapa a di$cuiei.
<I.C.J. S"ra"e*!a %o(s!l!er!!
4on$ilierea, ca proce$ de inter)enie educati)8p$i+ologic de natur
predominant te+nologic $e derulea# /n 5 etape 6Arammer *i 5+o$trom79
Etapa /nt3lnirii are ca $cop definirea unei anumite pro"leme $au
$ituaii critice care a generat cererea de autor din partea clientului:
4larificarea pro"lemei *i con*tienti#area permite orientarea ctre
cutarea unor $oluii:
2eflectarea con$t /n g+idarea clientului de ctre con$ilier /n direcia
cutrii acti)e a unei $oluii po$i"ile la pro"lemele ace$tuia /n
concordan cu re$ur$ele per$onale, ne)oile *i circum$tanele e1terne:
4onfruntarea e$te etapa /n care clientul alege $oluia cea mai potri)it
circum$tanelor:
Interpretarea profund con$t /n cutarea mo"ilurilor din incon*tientul
clientului care au determinat e)oluia $pre $ituaia critic creia a
tre"uit $8i fac fa. 0cea$t etap de con*tienti#are are rol pre)enti)
*i protecti) pentru e)oluia ulterioar a clientului. 4lientul tre"uie
orientat /n direcia ela"orrii $oluiilor legate de )iaa per$onal, /n
mod independent, e)it3ndu8$e formarea unei $tri de dependen fa
de con$ilier.
4on$ilierea p$i+ologic e$te un tip de inter)enie prin care $e
urmre*te $ugerarea unui mod de a proceda, a unui mod de comportare ce
!!4
tre"uie adoptat /ntr8o $ituaie dat.
Ea $e adre$ea# per$oanelor relati) normale, $ntoa$e p$i+ic, aflate
uneori /n dificultate, pe care le aut $8*i con*tienti#e#e di$poni"ilitile *i $
le )alorifice pentru re#ol)area pro"lemelor cu care $e confrunt, trind o
)ia plin de $en$, conforta"il p$i+ologic. 4on$ilierea p$i+ologic /i
facilitea# per$oanei autocunoa*terea reali$t, acceptarea de $ine *i
)alorificarea optim a re$ur$elor *i di$poni"ilitilor proprii.
7!l!o*ra'!e8
!. 0l"u, 0driana: 0l"u, 4.: Petcu, I. 62&&!7, Asistena n amilie a
persoanei cu deicien uncional, Editura Polirom, Ia*i.
2. 0t+ana$iu, 0. 6!?8%7, <lemente de psi.ologie medical& Editura
Medical, Aucure*ti
%. A"an 0driana, 62&&!7 Consiliere educaional; -.id metodologic
pentru orele de dirigenie /i consiliere, 4lu .apoca
4. 4ucu, I. 6!?8&7 $si.ologie )edical& Editura Jiter, Aucure*ti
5. Bafinoiu, I, 62&&!7, <lemente de $si.oterapie Integrati', editura
Polirom, Ia$i,:
-. Bumitru 0l, 62&&87, Consiliere psi.opedagogic, Editura Polirom,
Ia*i,
K. Bumitru, B. 6!?8!7, -.id de reeducare uncional& Editura 5port8
Huri$m, Aucure*ti.
8. Eolde)ici, I., 6!???7, -:ndirea po1iti'& etiin *i He+nic, Aucure*ti
?. Eolde)ici, I., 62&&&7, $si.oterapii scurte, 4ere$, Aucure*ti
!&. Iamande$cu, I.A. 6!??%7 Stresul psi.ic /i bolile interne& Editura 0ll,
Aucure*ti
!!. Iamande$cu, I.A. 6!??K7 $si.ologie )edical 6ediia a II8a7, Editura
Infomedica, Aucure*ti
!2. 5"eng+e, H. 6!??-7, Recuperarea medical la domiciliul bolna'ului&
Editura Medical, Aucure*ti.
!%. 5ommer$8@lanagan N. and 5ommer$8@lanagan 2, 62&&47, Counseling
and $s(c.ot.erap( 2.eories in Context and $ractice& Eo"oken, .eM
Ner$eD
!4. 5tern, 2.0.: 2o"in$on, A.: H+orner, 0.2.: 0rruda, N.E.: Pro+a$ka,
M.J.: Prange, 0.N. 6!??-7 A sur'e( stud( o neurops(c.iatric
complaints in patients Dit. -ra'es> disease& Nournal of
.europ$Dc+iatrD and 4linical .euro$cience, .r. 8, p. !8!;!85
!5. edic, J. 6!?827, Einetoterapia n recuperarea algiilor /i a
tulburrilor de static 'ertebral& Editura Medical, Aucure*ti.
!-. Hom*a ,+e., 6!???7, Orientarea /i de1'oltarea carierei la ele'i, 4a$a
de editur *i pre$ 'iaa 2om3nea$c, Aucure*ti
!K. Hudo$e, @. 62&&&7 O abordare modern a psi.ologiei medicale&
Editura Infomedica, Aucure*ti
!!5
!!-
NOIUNI INTERDISCIPLINARE 9N FORMAREA
KINETOTERAPEUTULUI
a$i$t. uni). drd. Oa#a R%(%
<ni)er$itatea h0l.I.4u#aP Ia*i
Pre#entul material /*i propune $ aduc /n atenia cititorului o $erie de
preci#ri terminologice ce )i#ea#9 a7 integrarea $ocial a indi)idului /n
cadrul $ocietii /n care acionea# 6de a$emenea, e$te delimitat *i conceptul
de $ociali#are, cu proce$ele corelate ace$tuia, e)ideniind rolul pe care /l
/ndepline*te /n actul educati)7, "7 politicile $ociale 6definiii, tipologie,
indicatori ai politicilor $ociale7: c7 o introducere a$upra conceptului de
kinetoterapie la domiciliu: d7 modele *i tipuri de acti)iti ce pot fi inclu$e /n
programul de recuperare la domiciliu 6e$te propu$ un model de inter)enie ce
)i#ea# reintegrarea $ocial a $porti)ilor7.
B. No$!&(! !("rod&%"!-e pr!-!(d (o!a">area .! #tegrarea
(o!a" a !(d!-!d&l&!
4onceptul de (o!a">are e$te definit ca =un proce$ p$i+o$ocial de
tran$mitere8a$imilare a atitudinilor, )alorilor, concepiilor $au modelelor de
comportare $pecifice unui grup $au unei comuniti /n )ederea formrii,
adaptrii *i integrrii $ociale a unei per$oane. n ace$t $en$, $ociali#area e$te
un proce$ interacti) de comunicare, pre$upun3nd du"la con$iderare a
de#)oltrii indi)iduale *i a influenelor $ociale, re$pecti) modul per$onal de
receptare *i interpretare a me$aelor $ociale *i dinamica )aria"il a inten$itii
*i coninutului influenelor $ociale> 64. Famfir f cola"., !??87.
0ltfel, (o!a">area e$te =proce$ul prin care indi)i#ii /n)a
deprinderile, )alorile *i comportamentele care /i a"ilitea# $ participe /n
calitate de mem"ri ai $ocietii /n care trie$c>6 M.H.5., 4on$iliul Europei,
4omitetul pentru de#)oltarea $portului,!??-, p.?.7
n literatura de $pecialitate, mai multe curente $ociologice
argumentea# conceptul de $ociali#are ca funcie central a ed%!a6e9
interacioni$mul $im"olic, funcionali$mul $i$temic, fenomenologia, modelul
dramaturgic, etnometodologia, con$tructi)i$mul $tructurali$t 6pentru mai
multe detalii a $e )edea 5tnciule$cu, E., !??-7.
E1i$t mai multe criterii de cla$ificare a $ociali#rii. 0$tfel, /n funcie
de $tadiile ciclului de )ia *i de o"iecti)ele di)er$elor grupuri *i in$tituii
$unt identificate dou categorii9
!!K
$ociali#are prmar 6de "a#7 ; proce$ ce /ncepe /n perioada
copilriei:
$ociali#are !o#t#% ; de8a lungul )ieii, /n timpul creia adultul
do"3nde*te noi $tatuturi *i roluri $ociale
Bup finalitatea urmrit $au efectele pe care le produce, /nt3lnim9
$ociali#are adaptat'0#tegrat' ; proce$ ce conduce la configurarea
acelor caracteri$tici $au capaciti per$onale care facilitea#
integrarea, participarea *i reali#area $ociala a unor acti)iti /n cadrul
in$tituional dat.
$ociali#are a#t!patoare ; ce con$t /n a$imilarea acelor norme,
)alori *i modele de comportament care facilitea# adaptarea $au
integrarea /ntr8un cadru in$tituional $au organi#aional )iitor.
n funcie de direcia *i re#ultatul /n conformitate cu cerinele, )alorile
*i normele $ocietii /n care trie*te indi)idul, $ociali#area $e cla$ific /n9
$ociali#are po>t' ; indi)idul e$te /n conformitate cu )alorile,
normele admi$e /n $ocietate.
$ociali#are #egat'a ; re#ultatul ace$tui proce$ fiind de'iana social
8)alorile, principiile la care $e raportea# indi)idul $unt inde#ira"ile *i
inter#i$e /n cadrul $ocietii din care face parte7.
Bi$cuiile a$upra proce$ului de $ociali#are )i#ea# *i proce$ele
corelate ace$tuia. Prin urmare, patru fenomene $unt e)ideniate9
de(o!a">area ; pre$upune i#olarea fi#ic *i $ocial a unei per$oane
$au deprtarea ei de conte1tele $au per$oanele care i8au $ati$fcut
ne)oile de interaciune *i i8au $priinit $tatu$urile adoptate, /n )ederea
eliminrii modelelor de comportare *i de interaciune anterior
/n$u*ite:
re(o!a">area ?(o!a">are (e!%#dar@ e$te concomitent cu
de$ociali#area *i con$t /n orientarea /n)rii *i controlului $ocial
ctre a$imilarea *i manife$tarea de comportamente indi)iduale
compati"ile cu ta"la de )alori *i atitudini a noului $i$tem integrator:
marg#a">area (o!a" , po#iie $ocial periferic, de i#olare a
indi)i#ilor $au grupurilor, cu acce$ dra$tic limitat la re$ur$ele
economice, politice, educaionale *i comunicaionale ale colecti)itii.
5ur$a marginali#rii $ociale nu tre"uie cutat /n raritatea re$ur$elor,
ci /ntr8un anumit mod de organi#are $ocial caracteri#at prin acce$ul
accentuat inegal la re$ur$e, prin di$criminarea unor per$oane $au
grupuri $ociale. Marginali#area are ca efect i#olarea $ocial,
alienarea, inadaptarea, neintegrarea $ocial, de#organi#area familiei:
ca o reacie de compen$are, ea $e caracteri#ea# prin reacii o$tile fa
de normele *i )alorile $ocietii glo"ale, agre$i)itate *i )iolen,
comportamente de)iante. ,rupurile marginale $unt de regul compu$e
!!8
din $raci, *omeri, minoriti etnice puternic di$criminate,
=+andicapai>, "olna)i p$i+ic, delinc)eni, per$oane inadaptate:
a#oma 8 $tarea de dereglare a funcionrii unui $i$tem $au $u"$i$tem
$ocial, dereglare datorat de#integrrii normelor ce reglementea#
comportamentul indi)i#ilor *i a$igur ordinea $ocial. Bepla$area e$te
/n$oit de centrarea tot mai accentuat pe indi)id, iar ulterior o
$c+im"are nota"il a $en$ului, a. de)enind $inonim cu o $erie de alte
noiuni precum fru$trarea, $tarea de ne$iguran, /n$trinarea, i#olarea
p$i+ic etc.
I#tegrarea (o!a" 5 proce$ualitatea interaciunilor dintre indi)id $au
grup *i mediul $ocial $pecific $au integral, prin intermediul creia $e
reali#ea# un ec+ili"ru funcional al prilor. =Integratul> poate fi o per$oan
c3t *i un grup de per$oane, o categorie $ocial, o organi#aie, o comunitate
teritorial, un $u"$i$tem $ocial etc. 5e )or"e*te a$tfel de o !("e*rare
profe$ional, $ocio8profe$ional, ur"an, rural, cultural, educaional etc.
Bac elementele care $e integrea# $unt $u"$i$teme ale $i$temului $ocial
glo"al, integrarea e$te $ocietal.
Integrarea $ocial repre#int o relaie, o interaciune dinamic /ntre
$i$temul care $e integrea# *i $i$temul care integrea#. n cur$ul ace$tui
proce$, at3t /n $i$temul care $e integrea# c3t *i /n cel ce integrea# au loc
$c+im"rii, fiind un proce$ "idirecional.
5unt identificate patru 3a>e ale integrrii $ociale9 a!omodarea 6fa#a /n
care cel care urmea# $ $e integre#e intr /n contact cu noul $i$tem, cu noile
)alori, norme, $tandarde7, adaptarea 6fa#a /n care =integratul> /ncearc $ $e
alinie#e la noile $tandarde *i $ le re$pecte ; proce$ul de internali#are7,
part!parea 6odat acumulate regulile noului $i$tem, indi)idul $au grupul
nou integrat acionea# /n concordan cu ace$t $i$tem7 *i #tegrarea
propr%5>( care, de multe ori, poate fi o $inte# diferit /n comparaie cu
componentele iniiale.
n ceea ce pri)e*te tpo"oga pot fi identificate/ a7 !("e*rare pr!(
as!m!lare a culturii $i$temului /n care $e integrea#: "7 !("e*rare pr!(
s%3!mare re%!pro%# 8 dou uniti $e tran$form prin interaciune /n )ederea
unei aciuni optimi#ante.
n cadrul grupului apar trei po$i"iliti de integrare9 /ntre norme, /ntre
norme *i comportamente, /ntre per$oane. 0ce$tea $unt elementele care
dimen$ionea# !("e*rarea so%!al# ca 9
- !("e*rare %&l"&ral# ; c3nd normele *i )alorile unei culturi $unt
con$i$tente /ntre ele:
- !("e*rare (orma"!-# 8 m$ura /n care )alorile grupului de)in norme
efecti)e pentru mem"rii:
- !("e*rare %om&(!%a$!o(al# 8 $c+im"ul interper$onal de $emnificaii:
!!?
- !("e*rare '&(%$!o(al# 8 e$te tipul de integrare /n raport cu $c+im"ul
de $er)icii: ea )ariind de la interdependen e1trem la autonomie
indi)idual /nalt 6O. Jandecker, !?5!7.
!2&
C. Ma(a*eme("&l ser-!%!!lor de )(*r!+!re la dom!%!l!&
4onceptul de po"t!a (o!a" de$emnea#9
!. orientarea principal $i, re$pecti), o"iecti)ele ce $e urmre$c a $e
reali#a /n $fera $ociala, pe termen lung, mediu $i $curt:
2. miloacele, in$trumentele $i m$urile concrete de reali#are a
o"iecti)elor propu$e 6Poenaru, M., !??87.
Politica $ocial $e define*te prin m$uri ce )i#ea# "un$tarea
indi)idual *i $ocial, m$uri ce )i#ea#9
o"iecti)e $ociale hglo"aleP 6eradicarea $rciei, di$tri"uie ec+ita"il a
"un$trii, a )eniturilor, etc.7
reali#area unor o"iecti)e pe domenii $ociale 6$ntatea, /n)m3ntul,
locuinele, $ecuritatea $ocial, etc.7
2eali#area unor programe $ociale 6pentru categorii defa)ori#ate ale
populaiei ; "tr3ni, tineri, copii, per$oane cu di#a"iliti etc. 8 ,
programe de ocupare *i protecie a *omerilor, programe de $u$inere a
familiilor $i de protecie a copiilor etc.7
Politicile $ociale pot fi concreti#ate /n9
pre$taii 6)enituri7 $ociale /n "ani ; pen$ii, autoare de *oma:
pre$taii 6)enituri7$ociale /n natur ; $er)icii de $ntate, de a$i$ten
$ocial, $er)icii de /n)m3nt *i pregtire profe$ional, alte $er)icii9
de cultur, $port, odi+n:
$u")enii pentru "unuri *i $er)icii de con$um:
pre$taii fi$cale 8 reduceri $au $cutiri de impo#ite *i ta1e.
2ipologia politicilor sociale )i#ea# con$trucia *i funcionarea
concepiilor politice diferite. 5e di$ting trei modele de politic $ocial $e
/nregi$trea# diferite grade ale unor parametri9 a7 modelul li"eral8re#idual
65<07: "7 modelul con$er)ator 6,ermania7: c7 modelul $ocial8democrat
65uedia7.
Model&l
L4era"5
re>d%a"
?SUA@
Co#(er'ator
?Germa#a@
So!a"5
demo!rat
?S%eda@
7a,a de a%ordare a
drep"&r!lor
.e)oiaLmunca Munca 4etenia
Pr!(%!p!&l de d!s"r!&$!e
Crientare $pre
reali#area
unui o"iecti)
CcupaieLcond
iie $ocial
<n)ier$ali$m
Adm!(!s"rare
Mi1t9 $tatul
6la ni)el
central *i
local7 *i piaa
0$igurare
$ocial
0$igurarea *i
garantarea
ceteanului
!2!
Rol&l p!e$e! Maor Jimitat Minor
Rol&l s!s"emelor de
-er!'!%are a -e(!"&r!lor
Maor Jimitat Minor
A(*a+ame(" %& pr!-!re la
ser-!%!! so%!ale o'er!"e
Jimitat Jimitat Maor
A(*a+ame(" %& pr!-!re la
o%&parea depl!(#
Minor Jimitat Maor
Red!s"r!&!re 5c#ut Medie nalt
S#r#%!e Mare Moderat 5c#ut
Bup M.Poenaru, !??8, p. 4!
5unt identificai o $erie de indicatori sociali pe domenii /n funcie de
care putem aprecia )aloarea politicii $ociale9
- populaia:
- $ntatea unde $unt inclu$e9 $tarea de $ntate, $er)iciile de $ntate *i
re$ur$e:
- /n)m3ntul:
- ocuparea forei de munc *i condiiile de munc:
- )eniturile *i con$umul populaiei:
- $ecuritatea $ocial unde $unt inclu$e9 gradul de cuprindere /n $i$teme
de protecie /mpotri)a ri$cului de pierdere a )enitului, gradul de
a$igurare *i mrimea pre$taiilor.
5er)iciile de /ngriire la domiciliu repre#int o alternati) la
in$tituionali#are 6internarea /n $pital7. C $erie de a)antae ale ace$tor $er)icii
la domiciliu $unt identificate9
- a"ordarea coordonat a /ngriirii ; $unt pu$e la punct planuri de
inter)enie din partea medicilor de familie 6care pre$criu tratamentul7:
- cre*terea ni)elului de pregtire al per$onalului de /ngriire medical,
inclu$i) a kinetoterapeutului:
- crearea unor $er)icii de $ntate coma$ate, /n cola"orare cu diferite
in$tituii 6$er)iciul de am"ulan, de e1emplu7:
- e1i$tena unui tran$fer al $er)iciilor care $unt direcionate ctre
domiciliu, /n detrimentul in$tituiei $pitalice*ti:
- de#)oltarea unor $trategii #onale9 management de$centrali#at
$peciali#at /n #on 6conducere multidi$ciplinar7, uniti de
diagno$ticare rapid *i am"ulatorie, miloace de difereniere a
comple1ului de afeciuni la "tr3ni:
- de#)oltarea unor in$tituii 6clinici7 $peciali#ate *i de rea"ilitare care $e
"a#ea# pe $i$temul am"ulatoriu 6$pitali#are de #i7
n 2om3nia e1i$t o $erie de reglementri care )i#ea# organi#area,
funcionarea $i$temului de /ngriiri la domiciliu, precum *i autori#area
per$oanelor uridice *i fi#ice care acord ace$te $er)icii 6E.,. %!8L2&&%7. Be
!22
a$emenea, $unt preci#ate *i $tandarde minime de calitate pentru ace$te
$er)icii $ociale la domiciliu pentru diferite categorii de populaie 6)3r$tnici,
per$oane cu di#a"iliti, etc.7 6E.,. !K5L2&&-, E.,. 24-L2&&K7.
5. Ge(eral!"#$! pr!-!(d 1!(e"o"erap!a la dom!%!l!&
Fngri+irea la domiciliu ; orice acti)itate de /ngriire medical pre$tat
de per$onal $peciali#at, la domiciliul pacientului, ce contri"uie la
/m"untirea $trii de "ine a ace$tuia din punct de )edere fi#ic *i p$i+ic.
Bireciile de cercetare /n domeniul $er)iciilor de /ngriire medical la
domiciliu $unt9
Be#)oltarea calitii $er)iciilor pentru per$oanele )3r$tnice
Informarea corect a pacienilor pentru opiunea cea mai eficient a
pac+etelor de $er)icii medicale la domiciliu
Pregtirea unor $peciali*ti profe$ioni*ti 6at3t kinetoterapeuii c3t *i
ceilali mem"ri ai ec+ipei7 care $ furni#e#e ace$te $er)icii
4re*terea intere$ului tinerilor $peciali*ti pentru acea$t form de
terapie la domiciliu 6pentru diferite categorii de pacieni7.
Sarcina %inetoterapeutului la domiciliu e$te de a /ndeprtaLameliora
cat mai mult po$i"il $tarea de infirmitate fi#ic *i p$i+icL$en#orial a unui
indi)id /n )ederea re$ta"ilirii capacitaii ace$tuia de a tri intr8o manier
integrat pe plan fi#ic, p$i+ic, $ocial.
Ec+ipa interdi$ciplinar e$te format din9
- medici 6medicul de familie , medicii de $pecialitate7:
- kinetoterapeui:
- a$i$teni medicali:
- /ngriitori la domiciliu:
- a$i$teni $ociali:
- con$ilieri, etc.
!2%
A#te"e (er'!"or de
&#grBre med!a" "a
dom!"%
Pop%"a6a Orga#>ator C#a#6ator
Aeneficiarii $er)iciilor de /ngriire la domiciliu, /n funcie de gradul
de dependen, $unt9
- )3r$tnicii:
- copiii cu ne)oi $peciale:
- adulii cu ne)oi $peciale.
n opinia lui 0.0l"u f cola". 62&&!7 o"iecti)ul a$i$tenei medicale la
domiciliu /l con$tituie cre/terea calitii 'ieii pacientului; Be a$emenea, $unt
identificate o $erie de o"iecti)e generale 6care )i#ea# planurile cogniti),
afecti), p$i+omotor7 *i operaionale pe care tre"uie $ le ai" /n )edere
per$oana care de$f*oar acti)itatea de /ngriire la domiciliu a per$oanelor cu
en)oi $peciale.
0.0l"u f cola". 62&&!7 au identificat o $erie de principii ale /ngriirii
per$oanelor cu ne)oi $peciale care tre"uie re$pectate de orice per$oana care
de$f*oar acti)iti de a$i$ten la domiciliu9
$ nu faci ru:
gradarea efortului:
continuarea aciunilor p3n la deplina recuperare a capacitilor
funcionale
indi)iduali#area tratamentului9 )3r$t, $e1, e1periene motrice, ni)el
cultural, tipul *i locali#area afeciunii, calitatea tratamentului:
normali#area )ieii ; dup O+alleD, ace$t proce$ pre$upune 4 etape9
pregtirea& participarea& contribuia& stp:nirea;
Rolurile a$i$tentului per$onal 6kinetoterapeutului79
de a oferi /ngriirile nece$are:
de a con$ilia pacientul *i familia:
de a coordona, educa, o"$er)a reaciile pacientului.9
?actorii care define$c aciunile, coninutul *i $i$temele de miloace
ale kinetoterapeutului9
cunoa*terea pacientului:
capacitatea de cooperare a ace$tuia:
pre#enta durerii 6fi#iologica $i p$i+ica7:
modificrile per$onalitii pacientului *i atitudinea fa de "oal
6efecte po1iti'e *i negati'e ale "olii a$upra per$onalitii, tipuri de
"olna)9 pacientul cooperant, pacientul cooperant limitat, pacientul
apatic7
Aciunile kinetoterapeutului $unt diferite /n funcie de pacient9 copil&
adult& ':rstnic;
Per$oana care de$f*oar acti)iti de /ngriire la domiciliu
6kinetoterapeut7 $ta"ile*te dou tipuri de relaii, at3t cu pacientul, c3t *i cu
familia pacientului. N.P.Burand con$ider c % elemente $unt importante /n
!24
ceea ce pri)e*te atitudinea kinetoterapeutului fa de familie9 nelegere,
spri+in /i deculpabili1are, includerea amiliei n programul de ngri+ire a
pacientului 60. 0l"ufcola"., 2&&!7
0cti)itile kinetoterapeutului9
!. Mo"ilitate corporal a pacientului
2. ngriiri generale
%. 0cti)iti )itale 6alimentaie, igien corporal7
4. Hratamentul pre$cri$ de medic
I. Pe"re%erea "!mp&l&! l!er 0e'!%!e(" .! &"!l2
4oninutul $i formele de organi#are a timpului li"er $unt /n funcie de
)3r$t6copil& adult& ':rstnic9, de formele *i gradul deficienelor pe care le are
pacientul.
Hipurile de manife$tri ale pacientului $e cla$ific /n9
pa$i)itate deranant ; pacientul e$te indiferent la tot ceea ce $e
/nt3mpl /n urul $u *i la $ta"ilirea unei relaii de cooperare cu
kinetoterapeutul:
acti)itate impul$i) ; pacientul e$te dificil /n relaia cu
kinetoterapeutul, fiind permanent ira$ci"il *i nemulumit:
pa$i)itate ec+ili"rat ; pacientul e$te con*tient de nece$itatea
pre#enei kinetoterapeutului, dar nu particip acti), nu )ine cu $oluii:
acti)itate raional ; pacientul cola"orea# acti) *i con*tient cu
kinetoterapeutul.
Bup 0.0l"u f cola".62&&!7 re$pon$a"ilitile pe care le /ndepline*te
kinetoterapeutul /n acti)itatea de /ngriire la domiciliu $unt de9
e$timare iniial ; o"$er)area iniial a pacientului aduce informaii
cu pri)ire la aciunile pe care le )a /ntreprinde:
planificarea aciunilor )a ine cont de prioritile *i $copul pe care /l
urmre*te:
aplicareaLinter)enia 6$ta"ilirea $i$temelor de acionare, $electarea de
metode, miloace *i materiale, )alorificarea progre$elor7:
e)aluarea re#ultatelor 6apel3nd la diferite te$te de apreciere a $trii
funcionale a pacientului7.
!25
G. Modele s! "!p&r! de a%"!-!"#$! )( pro*ram&l de
re%&perare la dom!%!l!&
Pre#entm un model de proiect de inter)enie ce )i#ea# reintegrarea
$ocial a $porti)ilor. E)ident c perioada de de$f*urare a ace$tui proiect
atrage dup $ine co$turi mai mari.
B. De'!(!rea proleme!
5ocietatea rom3nea$c de a$t#i nu ofer $er)icii care $ $priine
reintegrarea $ocial a fo*tilor $porti)i *i de aceea, muli dintre ace*tia aung
$ tria$c /n anonimat *i $ prefere $ingurtatea /n locul acti)itilor pu"lice
de alt dat.
C. Des%r!erea proleme!
5porti)ii formea# o categorie $ocial a parte a $ocietii. Programul
de pregtire impu$ ace$tora, de performanele /n cre*tere, face ca timpul
petrecut de ei, alturi de familiile lor, $ fie limitat. Be a$emenea, tendina
$porti)ilor de a urma fie *coal profe$ional, fie $tudii $uperioare, e$te
neglia"il dac raportm numrul $porti)ilor a"$ol)eni de ace$t gen la cel al
$porti)ilor legitimai. Iat de ce momentul /n care termin, cu $au fr )oia
lor, acti)itatea $porti) de performan, dac nu reu*e$c $8*i continue munca
/n domeniu, muli dintre ei $e i#olea#, aung $ tria$c din amintiri,
nea)3nd puterea $ $e integre#e $ocial /ntr8un alt gen de acti)itate.
4au#ele pentru care $porti)ii /*i /ncetea# acti)itatea $unt multiple
6accidente /n teren $au /n afara ace$tuia, )3r$t, etc.7 *i con$iderm c
programul e$te util, cu at3t mai mult cu c3t po$i"ilitile de munc ale celor
)i#ai $unt de$tul de mari.
5. O!e%"!-ele pro!e%"&l&!
a. Be$coperirea *i atragerea $pre di)er$e acti)iti a unui numr c3t mai
mare de fo*ti $porti)i care au rupt orice legtur cu acti)itatea
$porti) *i care nu au nici o alt ocupaie profe$ional.
". Identificarea pro"lemelor medicale *i $ta"ilirea unui program de
recuperare 6pre#ena kinetoterapeutului e$te nece$ar7
c. Implicarea autoritilor pu"lice locale.
d. Implicarea clu"urilor *i centrelor $porti)e municipale udeene.
e. 4ola"orare cu familiile celor /n cau#.
G. Me"ode de real!,are a o!e%"!-elor
0.!. Identificarea fo*tilor $porti)i fr acti)itate.
0.2. 5electarea ec+ipei de lucru format dintr8un a$i$tent $ocial,
p$i+olog, kinetoterapeut, manager $porti) 6conductor de clu", per$onalitate
$porti), etc.7.
0.%. ,$irea unui $ediu pentru de$f*urarea proiectului.
0.4. Pu"licitate pentru ocuparea po$turilor ec+ipei de lucru.
0.5. E)aluarea fiecrui ca#.
!2-
0.-. 5timularea dorinei de a participa la di)er$e aciuni.
0.K. Be#)oltarea re$pon$a"ilitilor per$onale.
A.!. 4ontactarea familiilor celor /n cau#.
A.2. 5priin pentru g$irea unui loc de munc, unde e$te ca#ul.
A%. 5priin pentru participare la programul de recuperare
A.4. 5priin pentru participarea la cur$uri de calificare *i recalificare
profe$ional.
A.5. Crgani#area de acti)iti $porti)e la ni)el de cartier, municipiu,
ude, etc. *i implicarea $u"iecilor /n organi#area ace$tor acti)iti.
A.-. Identificarea unor pro"leme c+eie $pecifice fiecrui ca# /n parte.
A.K. Implicarea ma$$ mediei locale.
A.8. nfiinarea unui clu" propriu cu acti)iti $porti)e.
4.!. 4ontactarea fo*tilor $porti)i de performan cu po$i"iliti
materiale pentru implicarea lor /n diferite proiecte.
4.2. 4ola"orare cu manageri ai clu"urilor *i a$ociaii $porti)e.
4.%. 2edactarea *i pu"licarea unui raport final pri)ind e)aluarea
anual a proiectului.
I. 7&*e"&l pro!e%"&l&! 6$umele $unt orientati)e *i tre"uie actuali#ate
funcie de e)oluia monedei7
4o$turi de per$onal9 p$i+olog, a$i$tent $ocial, kinetoterapeut, manager
$porti) 6part8time7 ; 24&&& 2C.
Materiale con$uma"ile ; 2.&&& 2C.
4omunicare 6anun /n pre$ pentru ocuparea locurilor din ec+ipa de
lucru, core$ponden, telefon, ma$ rotund, etc.7 ; %.&&& 2C..
Editarea pliantelor 6$e )or cuta $pon$ori7.
4+iria $ediului ; 5&& 2C.Llun i -.&&& 2C.
4+eltuieli indirecte ; 2.&&& 2C..
HCH0J A<,EH ; %K.&&& 2C..
G. E-al&area pro!e%"&l&!
<'aluare semestrial@
!. c+e$tionare ce )or in)e$tiga gradul de $ati$facie al $u"iecilor ce au
participat la aciuni:
2. raport cu pri)ire la numrul de copii implicai /n acti)iti *i numrul
de competiii organi#ate.
<'aluare inal@
numr con$tant de mem"ri acti)i:
numr de per$oane calificate *i recalificate profe$ional care au intrat
/n c3mpul muncii:
numrul celorlalte in$tituii implicate /n proiect.
!2K
7!l!o*ra'!e 8
!. 0l"u, 0.: 0l"u, 4.: Petcu, I. 62&&!7 ; Asistena n amilie a persoanei
cu deicien uncional, Editura Polirom, Ia*i
2. Bafinoiu, I. 6coord.7 62&&!7 ; <'aluare& consiliere /i inter'enie n
grupuri dea'ori1ate, Editura Erota, Ia*i
%. Jandecker, O.6!?5!78 H(pes o Integration and t.eir )esurement
4. Mrginean, I. ; $olitica social /i economia de pia n Rom:nia,
4IBE, Aucure*ti, !??4
5. Poenaru, M. ; $olitic /i indicatori sociali, Editura 0ll, Aucure*ti,
!??8
-. 5"eng+e, H. 6!??-7 ; Recuperarea medical la domiciliu pentru
medicul de amilie, Editura Medical, Aucure*ti
K. 5tnciule$cu, E. 6!??-7 ; 2eorii sociologice ale eudcaiei, Editura
Polirom, Ia*i
8. Hitiric, J. 6coord.7 6!??57 ; -.id de nursing, Editura ='iaa
Medical 2om3nea$c>, Aucure*ti
?. 'ogel, 0.: Oodra$c+ke, ,. 6coord.7 6!???7 ; ngriirea "olna)ului la
domiciliu. .oiuni de "a# *i /ndrumri pentru /ngriirea calificat,
4onfederaia 402IH05 2om3nia
!&. 4. Famfir f cola".6!??87 8 Dicionar de sociologie, editura Aa"el,
Aucure*ti
!!. Famfir, E.: Famfir, 4. ; $olitici sociale; Rom:nia n context
european, editura 0lternati)e, Aucure*ti, !??5
!2. RRR 62&&!7 ; Standarde de calitate n ser'iciile de ngri+iri la
domiciliu 0 documente de lucru, @undaia de ngriiri 4omunitare,
Editura 4a)allioti
!%. RRR 6!??87 ; Ser'iciile de ngri+iri la domiciliu. -.id de practic,
@undaia de ngriiri 4omunitare, editura Jeal
!4. RRR 6!??-7 8 Impactul sportului asupra sociali1rii; Semniicaia
sportului pentru societate& M.H.5., 4on$iliul Europei, 4omitetul
pentru de#)oltarea $portului, 4.4.P.5., Aucure*ti
!5. E.,. !K5L2&&- ; Standarde minime de calitate pentru ser'iciile
sociale la domiciliu pentru personale adulte cu .andicap
!-. E.,. 24-L2&&K ; Standardele minime speciice de calitate pentru
ser'iciile de ngri+ire la domiciliu pentru persoanele ':rstnice /i
pentru centrele re1ideniale pentru persoanele ':rstnice
!K. E.,. %!8L2&&% ; Cormele de organi1are /i uncionare a ngri+irilor
la domiciliu& precum /i autori1area persoanelor +uridice /i i1ice care
acord aceste ser'icii
!28
ADAPTAREA LOCUINEI
prep. drd. Mar%( Ne!%"e<
<ni)er$itatea=0l I. 4u#a> Ia*i
Pentru a facilita o autonomie de depla$are c3t mai independent
tre"uie $ $e /nceap cu adaptarea locuinei /nc de la intrare. 0$tfel, acce$ul
/n locuin tre"uie adaptat indiferent dac per$oana are $au nu o )ia $ocial
acti).
0cce$ul $e poate reali#a at3t pe $cri, rampe $au lifturi, /n$ fiecare
dintre ace$te moduri de acce$ tre"uie $ /ndeplinea$c anumite condiii *i $
re$pecte unele norme de $iguran $pecifice /n ca#ul per$oanelor cu
di#a"iliti.
B. A%%es&l pe s%#r!
n ca#ul /n care acce$ul $e face pe $cri ace$tea )or fi con$truite $au,
dup ca#, adaptate dup urmtoarele reguli9
8 treptele )or fi con$truite /n a*a fel /nc3t $ $e e)ite /mpiedicarea prin
agare cu )3rful piciorului.
8 $crile nu )or fi placate cu gre$ie lucioa$ $au alte $uprafee ce
fa)ori#ea# alunecarea, ace$tea )or fi placate cu materiale mate $au
materiale cu aderen mare: $e pot folo$i *i in$erii de cauciuc pe
marginea treptelor tot /n $copul pre)enirii alunecrii.
8 fini$aul $crilor )a fi a$tfel reali#at /nc3t $ nu $e permit $taionarea
apei *i a$tfel formarea de $uprafee lucioa$e.
8 limea $crilor )a tre"ui $ fie de minim !,2& m pentru a permite
acce$ul $imultan a dou per$oane /n $ituaia c3nd per$oana cu
di#a"iliti nece$it un /n$oitor care $8i ofere autorul la urcarea
$crilor
8 /nlimea treptei nu tre"uie $ dep*ea$c !- cm iar limea )a fi de
ma1im dou ori /nlimea, a$tfel la o /nlime a treptei de !- cm $e
recomand o lime de %2 cm. 2ecomandat /n$ e$te ca relaia $ fie
de !5 cm /nlimea *i de %& cm limea . Hre"uie re$pectate ace$te
raporturi deoarece per$oanele cu di#a"iliti /nt3mpin mari pro"leme
la de$prinderea piciorului de pe $ol /n momentul dor$ifle1iei ace$tuia,
facilit3ndu8$e /n ace$t fel cderea. 2e$pectarea ace$tor dimen$iuni
e$te util nu numai pentru per$oanele cu di#a"iliti c3t *i /n ca#ul
per$oanelor de )3r$ta a III8a ce /nt3mpin *i ele a$tfel de dificulti,
reduc3ndu8$e /n ace$t mod ri$cul de /mpiedicare.
8 tot /n $copul pre)enirii cderii $e )or monta =m3ini curente> pe perete
*i "alu$trade pe partea li"er a $crilor. nlime ace$tora tre"uie $ fie
de ?& !&& cm pentru per$oanele adulte care $e pot depla$a $ingure, -&
; K5 cm pentru copii. Pentru ca apucarea "arei $ fie u*or de reali#at
!2?
acea$ta tre"uie $ $e afle la o di$tan de perete de circa - cm *i $
ai" un diametru de 4 ; 5 cm.
8 $e recomand ca numrul de trepte $ nu fie mai mare de !& ; !5
trepte pentru a $e e)ita $olicitarea e1ce$i) a "olna)ului *i apariia
o"o$elii.
Ja captul $crilor )a tre"ui $ e1i$te o platform de acce$ pentru a
permite de$c+iderea /n $iguran a u*ii dup cum urmea#9
8 pentru de$c+iderea u*ii /n interior platforma tre"uie $ ai" cel puin
!,2& 1 !,%& m /n ca#ul acce$ului frontal *i !,%& 1 !,4& m /n ca#ul
acce$ului lateral:
8 pentru de$c+iderea /n e1terior a u*ii !,4& 1 !,K& m /n ca#ul acce$ului
frontal *i !,%& 1 !,4& m /n ca#ul acce$ului lateral.
5e recomand /n ca#ul diferenelor de ni)el folo$irea a minim trei
trepte *i $e )a e)ita folo$irea treptelor i#olate.
B.C A%%es&l pr!( !("ermed!&l rampelor e$te utili#at /n $pecial de
per$oanele care $unt dependente de fotoliul rulant.
B.C.B Norme de ame#aBare < !o#(tr%!6e a rampe"or de a!!e( /n
)ederea a$igurrii proteciei /mpotri)a accidentrii prin cdere, alunecare,
/mpiedicare, etc9
8 panta rampei tre"uie $ fie de ma1im !2 G pentru deni)elri mai mici
de 2& cm *i de ma1im 8 G pentru deni)elri mai mari de 2& cm:
8 lungimea rampei tre"uie $ fie c3t mai mic pentru a $e e)ita apariia
o"o$elii *i ri$cul de accident prin impo$i"ilitatea continurii
depla$rii: /n ace$t $en$ e$te recomandat ca rampa $ ai" o lungime
de ma1im 5 m pentru rampe /ntre 8 ; !2 G *i de ma1im !& m pentru
rampe cu panta de la 5 G:
8 limea rampei )a fi de minim ?& cm, recomandat fiind o lime de
!,2& m:
8 ca *i /n ca#ul $crilor *i rampa tre"uie pre)#ut cu m3n curent de
partea #idului *i de "alu$trade pe partea li"er. nlimea ace$tora
tre"uie $ fie de -& ; K5 cm pentru utili#atorii de fotolii rulante *i ?& ;
!&& cm pentru adulii care $e depla$ea# cu autorul altor di$po#iti)e
auttoare de mer$:
8 /n $copul pre)enirii alunecrii roii fotoliului rulant $au a "a$tonului,
de partea li"er a "alu$tradei $e )a monta un re"ord cu /nlimea de
ma1im !& cm:
8 $uprafaa rampei tre"uie $ ai" o aderen c3t mai mare pentru a
e)ita alunecarea, ea put3nd fi acoperit cu un cauciuc ce ofer
aderen foarte "un /ntre roile fotoliului rulant *i $uprafaa de rulare:
8 la captul rampei )a e1i$ta o platform de acce$ care )a re$pecta
acelea*i principii ca *i /n ca#ul acce$ului pe $cri 6)e#i acce$ pe $cri7.
!%&
+-,-, Tp%r de rampe
n funcie de tipul cldirii *i de $paiul di$poni"il, rampele pot fi de
mai multe feluri9 rampe permanente ; /n ca#ul cldirilor noi con$truite $au
rampe adaptate ; pentru cldirile dea e1i$tente. 0ce$tea $unt fa"ricate /n
general din $tructur metalic, rampa fiind permanent, $au /n ca#urile /n care
$paiul nu permite pot fi *i pro)i#orii. n ca#ul rampelor pro)i#orii nu $e mai
poate )or"i de o independen real a per$oanelor cu di#a"iliti deoarece
ace$tea )or fi dependente de un /n$oitor care )a monta rampa de acce$ .

@ig.! rampa de acce$ /n cldire @ig. 2 rampa fi1 de accce$

@ig. % rampa metalic mo"il @ig. 4 rampa metalic tele$copic
C. A%%es&l %& a+&"or&l l!'"&l&!
<tili#area liftului de ctre per$oana cu di#a"iliti )i#ea# dou tipuri
de acce$9
8 acce$ul /n cldire /n ca#ul /n care diferena de ni)el e$te mare iar
ampla$area unei rampe conform metodologiei amintite anterior nu
e$te po$i"il, $au
8 acce$ul de la un eta la altul /n ca#ul circulaiei /n interiorul cldirii.
Jiftul interior e$te cel mai de$ utili#at de per$oanele cu di#a"iliti
at3t de cele dependente de fotoliul rulant c3t *i de per$oanele care folo$e$c
alte miloace auttoare de mer$.
!%!
n )ederea facilitrii folo$irii liftului de ctre ace$te per$oane $e )or
urmri urmtoarele a$pecte9
8 golul de u* al liftului tre"uie $ fie de minim 8& cm:
8 u*a )a fi gli$ant cu de$c+idere *i /nc+idere automat:
8 /n faa u*ii de acce$ $e )a a$igura un $paiu de !,5& m 1 !,5& m
nece$ar pentru mane)rarea fotoliului rulant:
8 diferena de ni)el dintre platforma liftului *i palier )a fi de ma1im 2,5
cm pentru a $e e)ita /mpiedicarea per$oanelor ce $e depla$ea#
$ingure *i a fi facilitat acce$ul fotoliului rulant minimi#3ndu8$e a$tfel
ri$curile de cdere:
8 dimen$iunile ca"inei liftului )or fi de minim 8&cm 1 !%5 cm, acea$ta
fiind pre)#ut *i cu o "ar de $priin la /nlimea de ?& cm:
8 /n interiorul ca"inei panoul de comand )a fi ampla$at a$tfel /nc3t cel
mai /nalt "uton $ fie la /nlimea de ma1im !,4& m, /n ace$t fel
utili#atorul fotoliului rulant $ ai" acce$ la /ntregul panou de
comand
2ipuri de lituri /i platorme de acces9

@ig. 5 lift de acce$ interior @ig. - platforma electric de
infoja"lemailorder.co.uk
5. Modal!"#$! de &r%are-%oor4re a s%#r!lor
<rcare *i co"or3rea $crilor e$te efectuat /n general de pacieni care
$e pot depla$a cu autorul di$po#iti)elor auttoare de mer$ $au cu autorul
unui /n$oitor, /n$ acea$t acti)itate nu tre"uie re$tr3n$ *i atri"uit doar
ace$tor per$oane, dimpotri) ea poate fi e1tin$ *i la per$oanele utili#atoare
de fotolii rulante. 4+iar dac $unt dependeni de ace$te miloace de depla$are,
utili#atorii de fotoliu rulant pot urca *i co"or3 $crile cu autorul unui
/n$oitor, co"or3rea put3ndu8$e efectua *i independent dac e$te /n$u*it "ine
te+nica iar pericolul de accidente e$te minim.
'om e1emplifica mai o$ modalitile de urcare *i co"or3re a $crilor
/n ca#ul per$oanelor cu di#a"iliti ce folo$e$c miloace auttoare de mer$,
$au /n ca#ul per$oanelor )3r$tnice.
!%2
+-9-+ Ur!at%" < !o4orDt%" (!r"or &# !a>%" .emp"eg!%"%
n ca#ul "olna)ului +emiplegic $e )a p*i cu piciorul $nto$ pe prima
treapt dup care )a aduce piciorul "olna) pe aceea*i treapt cu piciorul
$nto$. n tot ace$t timp $e )a auta cu m3na $ntoa$ $priinindu8$e de
m3na curent $au "alu$trada $crilor. 5e recomand ca "a$tonulLc3ra $ ai"
un $i$tem de prindere de ante"ra /n timpul urcrii $crilor pentru a permite
mem"rului $uperior $nto$ $ $e $priine de "alu$trad. .u $e recomand
urcarea *i co"or3rea $crilor doar /n $priin pe "a$ton pentru c e1i$t ri$cul
de accidentare prin cdere datorit alunecrii "a$tonului. n timpul co"or3rii
"olna)ul $e )a $priini cu m3na $ntoa$ de "alu$trad, dar de data acea$ta
)a /ncepe co"or3rea cu piciorul "olna) dup care )a duce pe aceea*i treapt
piciorul $nto$.
0cea$t te+nic $e e1plic prin faptul c mem"rul inferior $nto$ /*i
menine calitile fi#ice fiind capa"il a$tfel $ preia /ntreaga greutate
corporal pe care o )a propul$a pe treapta $uperioar, /n timp ce mem"rul
inferior plegic )a /ndeplini rolul de pilon. Ja fel *i la co"or3re mem"rul
inferior $nto$ )a prelua *i controla /ntreaga greutate corporal /n timp ce
mem"rul inferior plegic )a fi $ituat primul pe treapt cu rol de $priin.
0ce$t lucru $e reali#ea# datorit refle1ului de $priin plantar ce )a
"loca genunc+iul /n e1ten$ie.
+-9-, Ur!at%" < !o4orDt%" (!r"or &# !a>%" 4o"#a'%"% parap"eg!
Aolna)ul paraplegic /nt3mpina mai multe dificulti la urcatul *i
co"or3tul $crilor, lucru ce $e datorea# faptului ca re$tantul funcional al
ace$tor pacieni e$te de$eori redu$. Biferitele tipuri de mer$ pe care le adopt
fiecare pacient /n parte /n funcie de ni)elul le#iunii )a orienta pacientul $pre
o anumit modalitate de urcare $au co"or3re a $crilor.
Bac "olna)ul $e depla$ea# cu autorul c3relor *i cu pa*i alternani
/n 2 $au 4 timpi urcatul $crilor $e )a reali#a /n felul urmtor9
8 timpul ! 8 "olna)ul aflat /n faa $crilor )a prinde cu o m3na
"alu$trada $au m3na curent:
8 8timpul 2 8 "olna)ul )a pla$a mem"rul inferior opu$ mem"rului
$uperior de $priin pe treapta $uperioar:
8 timpul % 8 "olna)ul pla$ea# "a$tonul de partea piciorului de $priin
pe aceea*i treapt cu ace$ta:
8 timpul 4 8 "olna)ul )a pla$a cellalt picior pe aceea*i treapt cu
"a$tonul *i mem"rul inferior opu$.
Mem"rul inferior cu care $e /ncepe urcarea $crilor $e )a face /n
funcie de re$tantul funcional al ace$tuia.
n ca#ul mer$ului pendular urcatul $crilor $e face /n % timpi9
8 timpul ! 8 "olna)ul aflat /n faa $crilor )a prinde cu o m3na
"alu$trad $au m3na curent:
!%%
8 timpul 2 8 "olna)ul pla$ea# c3ra $au "a$tonul pe treapta $uperioar:
8 timpul % 8 printr8o mi*care de ridicare /n "rae *i pendulare a
mem"relor inferioare pe treapta $uperioar.
4o"or3rea $crilor de ctre un "olna) paraplegic urmea# urmtoarele
etape9
8 timpul ! 8 "olna)ul aflat /n faa $crilor )a prinde cu o m3n
"alu$trada $au m3na curent iar cu cealalt m3n $e )a $priini pe
c3ra ce $e afl pe aceea*i treapt cu mem"rele inferioare:
8 timpul 2 8 "ola)ul /n $priin pe "rae )a pla$a unul dintre mem"rele
inferioare pe treapta inferioar, ace$ta rm3n3nd cu genunc+iul /n
e1ten$ie, a$igur3ndu8$e $priinul:
8 timpul % 8 "olna)ul )a depla$a c3ra pe treapta inferioar, pe care $e
afl piciorul de $priin, iar m3na ce $e $piin pe "alu$trad )a co"or3
mai o$:
8 timpul 4. "olna)ul )a pla$a *i cellalt picior pe aceea*i treapt cu
piciorul de $priin.
n timpul co"or3rii $crilor "olna)ul )a menine $patele c3t mai drept,
nu $e )a apleca /nainte, pentru a nu depla$a centru de greutate /n afara
poligonului de $u$inere cre$c3nd a$tfel ri$cul de cdere $pre /nainte.
4o"or3rea $crilor de ctre un paraplegic ce $e depla$ea# folo$ind
mer$ul pendular9
8 timpul! 8 "olna)ul aflat /n faa $crilor )a prinde cu o m3n
"alu$trada $au m3na curent iar cu cealalt m3n $e )a $priini pe
c3ra ce $e afl pe aceea*i treapt cu mem"rele inferioare:
8 timpul 2 8 "olna)ul /n $priin pe "rae )a depla$a $imultan mem"rele
inferioare pe treapta inferioar:
8 timpul % 8 "olna)ul )a depla$a c3ra pe aceea*i treapt cu mem"rele
inferioare aduc3nd /n acela*i timp m3na ce $e $priin pe "alu$trad /n
dreptul mem"relor inferioare.
Ja co"or3rea $crilor de ctre un paraplegic, indiferent de tipul de
mer$ 6alternati) $au pendular7 $e inter#ice folo$irea ca $priin doar a
"a$toanelor $au c3relor deoarece ace$tea nu8i pot oferi o "un $iguran.
5e recomand a*adar folo$irea ca $priin at3t a "a$tonului dar mai ale$
a "alu$tradei $au m3inii curente.
etim c de multe ori autonomia de depla$are a multor per$oane cu
di#a"iliti $e reduce la depla$area /n interiorul locuinei $au /n apropierea
ce$teia, ace*ti /nt3lnind numeroa$e o"$tacole a*a cum $unt $crile, treptele
i#olate, etc. E$te a*adar de datoria kinetoterapeutlui $ oriente#e programul
terapeutic $pre /n)area urcrii *i co"or3rii $crilor, acolo unde e$te po$i"il,
program ce e$te recomandat $ $e fac la domiciliu "olna)ului unde
reeducarea $e poate face c+iar /n funcie de o"$tacolele ce /i limitea# acea$t
autonomie c+iar /n $paiul per$onal.
!%4
B.G.5 Ur!at%" < !o4orDt%" (!r"or &# 3oto"%" r%"a#t
<rcarea $crilor pentru per$oanele dependente de fotoliul rulant $e
face /ntotdeauna cu autorul unui /n$oitor. 0$tfel /n$oitorul )a pla$a fotoliul
rulant cu $patele la trepte *i /l )a ine /n ec+ili"ru pe roile din $pate.
Mem"rele inferioare ale /n$oitorului )or fi po#iionate a$tfel9 mem"rul
inferior drept pe prima treapt iar mem"rul inferior $t3ng pe urmtoarea
dreapt. Menin3nd trunc+iul drept )a e1tinde genunc+iul *i )a trage $pre el
fotoliul rulant /n ec+ili"ru pe roile din $pate p3n ace$ta )a aunge pe prima
treapt. Bup aceea /n$oitorul )a muta mem"rele inferioare pe treptele
$uperioare /n acela*i mod *i )a repete mi*carea.
4o"or3rea $crilor cu autor $e face /n $en$ in)er$. n$oitorul )a pla$a
fotoliul rulant c3t mai aproape de prima treapt cu faa $pre co"or3re /n
ec+ili"ru pe roile din $pate, a*e#3nd mem"rul inferior drept /n $priin c3t mai
aproape de fotoliul rulant iar mem"rul inferior $t3ng /n $priin /n $patele celui
drept la o di$tan de apro1imati) 2& cm. n timpul co"or3rii, /n$oitorul
rm3ne cu $patele drept, flect3nd genunc+ii *i co"or3nd fotoliul rulant /n
ec+ili"ru pe roile din $pate, pe prima treapt. Pentru a continua depla$area,
/n$oitorul )a pla$a mem"rul inferior drept pe aceea*i treapt pe care $e afl
fotoliul rulant iar mem"rul inferior $t3ng )a rm3ne pe treapta $uperioar
continu3nd mi*carea anterioar.
<nii utili#atori de fotolii rulante pot co"or/ $inguri un an$am"lu de
trepte dac ace$tea nu $unt foarte a"rupte *i /ntr8un numr foarte mare, /n$
$e recomand ca acea$t co"or3re $ fie a$igurat de ctre o alt per$oan.
4o"or3rea independent a $crilor /n fotoliul rulant $e face doar /n ec+ili"ru
pe roile din $pate.

@ig. K <rcareaLco"or3rea $crilor @ig.8 4o"or3rea independent a $crilor
cu autor
!%5
G. Ur%area .! %oor4rea rampelor
<rcarea *i co"or3rea rampelor de ctre per$oanele cu deficien
funcional dar care nu $unt utili#atoare de fotoliul rulant $e face fie cu $priin
pe "alu$trad $au m3na curent fie /n $priin pe miloacele auttoare de mer$
pe care ace$tea le folo$e$c. Mer$ul )a fi acela*i ca pe teren plat 6/n 2, % $au 4
timpi, etc7 cu deo$e"irea c )or depune un efort mai mare /n momentul
urcrii rampei *i )or fi ne)oii /n acela*i timp $ $e aplece puin $pre /nainte
compen$3nd a$tfel planul /nclinat prin pla$area centrului de greutate puin
mai /n fa. Ja co"or3re, ca $priin e$te recomandat $ $e folo$ea$c m3na
curent $au "alu$trada pentru a e)ita cderea printr8un $priin mai $olid.
<rcarea *i co"or3rea rampelor /n fotoliul rulant $e poate face fie /n
mod independent, fie cu autorul unei alte per$oane. Indiferent de modalitate,
urcatul $e face /ntotdeauna pe cele 4 roi iar co"or3rea /n ec+ili"ru pe roile
din $pate.
<rcatul rampelor independent /n fotoliul rulant $e face a$tfel9
pacientul /n faa rampei )a prinde cercurile roilor c3t mai po$terior, la acela*i
ni)el, dup care )a roti puternic roile $pre /nainte aplec3nd /n acela*i timp
trunc+iul $pre /nainte. Pacientul )a repeta mi*crile p3n )a aunge pe
platforma rampei. E$te inter#i$ /n timpul depla$rii /nainte pe ramp
/mpingerea cu $patele pe $ptarul fotoliului rulant pentru c /n ace$t ca# $e )a
produce r$turnarea pe $pate cu ri$c de accidentare.
4o"or3rea independent a rampelor pre$upune independen /n
fotoliul rulant, acea$ta reali#3ndu8$e /n ec+ili"ru pe roile din $pate, pacientul
fiind ne)oit $8*i menin ec+ili"rul *i $ controle#e )ite#a de depla$are cu
m3inile pe cercurile roilor.

@ig.!&8!! <rcarea *i co"or3rea independent a unei rampe
!%-
Ame(a+area lo%&!($e!
0menaarea locuinei la ne)oile unei per$oane cu di#a"iliti
pre$upune $c+im"ri maore care /ncep /nc de la acce$ul /n locuin *i p3n
la folo$irea o"iectelor *i aparatelor de u# ca$nic $au igien per$onal,
e1i$tente /n acea locuin. 0menaarea locuinei nu e$te o amenaare $tandard,
ci ea $e reali#ea# /n funcie de ne)oile *i $pecificul "olna)ului ce utili#ea#
acel $paiu. 0ce$te modificri urmre$c $ facilite#e depla$area *i
auto$er)irea /n interiorul locuinei c3t *i $ pre)in ri$cul de accidente.
C.B ;ol&l
Eolul, fiind un loc foarte frec)entat de ctre "olna) pentru c ace$ta
face de$eori legtura /ntre dormitor *i celelalte /ncperi, tre"uie $
/ndeplinea$c anumite condiii atunci c3nd e$te utili#at de ctre per$oane cu
di#a"iliti.
C.B.B U.!le de a%%es 6at3t pe +ol c3t *i pentru celelalte camere7 tre"uie
$ ai" o lime 6un gol de u*7 de minim 8& cm pentru a permite *i facilita
acce$ul per$oanelor /n fotoliul rulant, u*a $e )a de$c+ide /ntotdeauna /n
direcia unde a)em mai mult $paiu de mane)rare a fotoliului rulant. Bac
$paiul nu ne permite $e poate renuna la u*ile cla$ice *i $e pot /nlocui cu u*i
gli$ante $au plia"ile, a$tfel fiind re#ol)at pro"lema $paiului *i a
mi*crilorLmane)relor $uplimentare pe care "olna)ul tre"uie $ le fac.
M3nerele u*ilor tre"uie $ fie mai /ngro*ate 6cu autorul unor
materiale te1tile etc.7 pentru a permite o mane)rare mai u*oar atunci c3nd
"olna)ul pre#int dificulti depre+en$iune. ncuietorile *i m3nerele )or fi
po#iionate la ma1im !,4& m pentru a fi acce$i"ile at3t per$oanelor care $e
depla$ea# $ingure c3t *i per$oanelor dependente de fotoliul rulant
.
@ig.!28!% M3nere adaptate pentru u*i
C.B.C Pardosel!
4ele mai frec)ente accidente $uferite de per$oanele cu di#a"iliti /n
cadrul locuinei $unt cderile datorate /mpiedicrii $au alunecrii.
mpiedicarea $e face at3t de pragurile de la u*i care )or fi eliminate
diminu3nd a$tfel ri$cul de cdere c3t *i de alte o"iecte, pie$e de mo"ilier ce
!%K
pot o"tura $paiul pe care $e depla$ea# pacientul, ace$ta din urm tre"uind $
fie a*e#at c3t mai aproape de perete mrindu8$e /n ace$t mod $paiul de
depla$are al pacientului. 5e )or elimina pragurile at3t /n ca#ul per$oanelor /n
)3r$t, a per$oanelor cu dificulti de depla$are care utili#ea# un miloc
auttor 6cadru, c3re, "a$toane7, dar *i atunci c3nd /n locuin $e afl o
per$oan /n fotoliu rulant, deoarece acea$ta e$te $upu$ ri$cului de cdere
prin faptul c )a fi ne)oit $ e1ecute mane)re $uplimentare pentru dep*irea
ace$tui o"$tacol, lucru ce duce de cele mai multe ori la r$turnarea din
fotoliul rulant.
@aptul c cel mai frec)ent /n locuine pardo$eala e$te acoperit de
$uprafee lucioa$e 6gre$ie, parc+et, etc.7 $e impun modificri la ace$t ni)el
pentru a elimina $au diminua ri$cul de accidentare prin cdere datorit
alunecrii. n ace$t $en$ modificarea care $e impune e$te acoperirea ace$tor
$uprafee cu materiale aderente, "ine fi1ate care $ fie plcute la acoperirea
cu piciorul. 5e folo$e$c cel mai frec)ent moc+ete permanente pe toat
$uprafaa pardo$elii, "ine fi1ate *i fr cute pentru a nu fa)ori#a
/mpiedicarea.
E$te contraindicat acoperirea ace$tor $uprafee lucioa$e cu moc+ete,
co)oare de mici dimen$iuni ce nu $unt fi1ate deoarece ace$tea )or fa)ori#a
alunecarea *i )or cre*te con$idera"il ri$cul de accidentare.
0cea$t amenaare e$te $pecific at3t +olului c3t *i celorlalte /ncperi
/n care pardo$eala pre#int ri$c de alunecare *i $e adre$ea# /n $pecial
per$oanelor care pre#int dificulti de mer$ 6per$oane )3r$tnice, per$oane ce
folo$e$c miloace auttoare de mer$, etc.7. .u e$te nece$ar acea$t
modificare /n ca#ul per$oanelor utili#atoare de fotoliu rulant, dimpotri) e$te
recomandat ca ace$te $uprafee $ fie acoperite de gre$ie $au $uprafee care $e
/ntrein foarte u*or pentru a fi u*urate igieni#area *i curarea pardo$elilor.
0cea$t m$ur $e impune prin faptul c cel mai frec)ent "olna)ul utili#ea#
acela*i fotoliu rulant at3t /n interiorul locuinei c3t *i /n afara ace$teia.
C.B.5 7arele de spr!+!( $unt o m$ur $uplimentar pentru e)itarea
accidentelor. Ele $e montea# pe perete *i )or fi pre#ente /n toate camerele
locuinei, fiind di$pu$e )ertical $au ori#ontal /n funcie de $copul urmrit.
0ce$te "are de $priin nu /ndepline$c doar un rol pre)enti), ci ele $unt
menite $ ofere pacientului o autonomie de depla$are mai mare o"in3ndu8$e
a$tfel un tonu$ p$i+ic mai ridicat *i o cooperare mai "un /n cadrul proce$ului
de recuperare din partea pacientului
C.C Dorm!"or&l .! %amera de ,!
0ce$te dou /ncperi $un cel mai de$ utili#ate de "olna) fie pentru
odi+n /n ca#ul dormitorului, fie pentru petrecerea timpului li"er $au a
efecturi programului de e1erciii /n ca#ul camerei de #i. Be aceea ele tre"uie
$ oferte $paiu $uficient pentru depla$area cu u*urin /n deplin $iguran a
!%8
pacientului. 43t *i $paiul nece$ar pentru efectuarea programului
kinetoterapeutic #ilnic. n ace$t $cop adaptarea $au amenaarea ace$tor
/ncperi $e )a face prin repo#iionarea pie$elor de mo"ilier *i de cele mai
multe ori c+iar prin renunarea la unele o"iecte din ace$te /ncperi.
C.C.B Camera de ,!
n ca#ul camerei de #i mo"ilierul )a fi unul de $trict nece$itate, fr
geamuri *i oglin#i foarte mari care pot pune /n pericol pacientul, colurile
mo"ilei *i al pereilor )or fi rotunite pentru a protea pacientul /n timpul unei
e)entuale cderi. Hoate pie$ele de mo"ilier )or fi po#iionate pe #onele
laterale ale camerei pentru a l$a un $paiu c3t mai mare /n centrul ace$teia
cre3nd a$tfel $paiu $uficient de mane)r pentru depla$area pacientului *i
pentru de$f*urarea programului de lucru.
0t3t /n cadrul camerei de #i, a dormitorului dar *i a celorlalte /ncperi
tre"uie $ $e in cont de po#iionarea pri#elor *i a /ntreruptoarelor.
ntreruptoarele $e )or po#iiona la o /nlime de !!&8!2& cm pentru a fi
acce$i"ile at3t per$oanelor utili#atoare de fotolii rulante dar $ fi comode *i
mem"rilor familiei care locuie$c cu acea per$oan.
E$te indicat ca ace$te /ntreruptoare $ ai" un "ec 6led7 care $ fac
)i#i"il /ntreruptorul /n timpul nopii
Pri#ele nu $e )or monta niciodat la aceea*i /nlime cu /ntreruptorul
$au foarte aproape de ace$ta deoarece e1i$t ri$cul de accidentare prin
electrocutare /n ca#ul /n care pacientul confund pri#a cu /ntreruptorul. n
ace$t $en$ $e recomand ca pri#ele $ fie montate la o /nlime de 5&;-& cm
fa de $ol fiind a$tfel foarte u*or acce$i"ile per$oanelor /n fotoliu rulant. C
po#iionare a pri#ei $u" /nlimea de 5& cm poate duce la r$turnarea
"olna)ului din fotoliul rulant prin aplecarea e1ce$i) /nainte.
2enunarea la o pie$ de mo"ilier *i /nlocuirea ei cu o $car fi1
pentru efectuarea e1erciiilor /n programul kinetoterapeutic e$te una din
alegerile ce $e impun /n adaptarea acelei /ncperi.
5ptarul din faa oricrei pie$e de mo"ilier )a permite o #on de
mane)rare a fotoliului rulant de !,5& m 1 !,5& m *i un $paiu de ?& cm /ntre
pie$ele de mo"ilier.
!%?
@ig. !4 5paiu de mane)r nece$ar /ntoarcerii
fotoliului rulant la %-& grade
nlimea dulapurilor pentru o per$oan /n fotoliul rulant, pentru ca
acea$ta $8l poat folo$i /n deplin $iguran, e$te /ntre 4& *i !2& cm, iar
ad3ncimea )a fi de ma1im 5& cm, pentru ca acce$ul la lucrurile per$onale $
fie mai u*or. E$te ideal ca u*ile dulapurilor $ fie gli$ante $au plia"ile a$tfel
"olna)ul nu )a mai fi ne)oit $ fac mane)re $uplimentare /ntr8un $paiu de
cele mai multe ori redu$.
Bac "olna)ul $e depal$ea# cu autorul c3relor, atunci /nlimea
minim a rafturilor din dulap )a fi de minim ?& cm, iar /nlimea ma1im )a
fi de !-& ; !K& cm, /n funcie de /nlimea pe care o are "olna)ul. .u $e
admit /nlimi mai mici de ?& cm pentru a nu o"liga "olna)ul fac fle1ii
alecorpului $au genunc+ilor *i a$tfel $8*i piard ec+ili"rul.
@ere$trele camerelor tre"uie adaptate *i ele la ne)oile unei per$oane
cu di#a"iliti, a$tfel ace$tea $e )or $itua la o /nlime de ?& ; !&& cm *i e$te
recomandat $ $e de$c+id /n $i$tem gli$ant a)3nd m3nerul de
de$c+idereL/nc+idere la "a#a ace$teia.
<*ile de la camera de #i *i dormitor )or re$pecata limea de minim
8& cm *i $e )or de$c+ide /ntotdeauna $pre interior pentru c $paiul de
mane)r e$te mai mare /n comparaie cu +olul unde mane)ra"ilitatea
fotoliului rulant e$te redu$ permi3nd uneori doar depla$area /nainte *i
/napoi fr po$i"ilitatea /ntoarcerii fotoliului rulant.
Aolna)ii pre#int de multe ori *i deficite la ni)elul mem"relor
$uperioare, deaceea /n ca#ul pacienilor cu dificulti de pre+en$iune m3nerul
de la u* )a fi /ngro*at cu di)er$e materiale pla$tice $au te1tile pentru a face
mai u*oar pre+en$iunea 6 )e#i fig nr. !28!% 7
Ma$a de lucru $au "iroul din camera de #i, /n ca#ul /n care e$te folo$it
de un utili#ator de fotoliu rulant tre"uie $ fie fr c+ingi, $ertare
$uplimentare, permi3nd a$tfel acce$ul fotoliului rulant. nlimea $uprafeei
de lucru )a fi regla"il /n funcie de /nlimea "olna)ului, a$tfel /nc3t ace$ta
$ adopte o po#iie corect *i comod pentru de$f*urarea acti)itilor la
!4&
"irou. Pro"lemele /n ca#ul acti)itilor de$f*urate la ma$a de lucru 6$cri$,
citit, utili#area P48ului, etc.7 nu $unt date doar de o /nlime
necore$pun#toare a "iroului ci *i de re$tantul funcional la ni)elul
mem"relor $uperioare ale "olna)ului, dificultile de pre+en$iune $au de
coordonare fiind principala pro"lem care inter)ine /n cadrul ace$tor
/ndeletniciri

@ig.!5 Airou pentru per$oanele aflate /n fotoliul rulant
Pentru re#ol)area ace$tor neaun$uri $8au fcut tot felul de adaptri
pentru o"iectele de "irotic, de la adaptare pi1ului $au creionului, p3n la
adaptarea ta$taturii *i a calculatorului care poate fi mane)rat prin comand
)ocal /n ca#ul per$oanelor ce nu8*i pot folo$i mem"rele $uperioare. 'om
e1emplifica mai o$ c3te)a adaptri fcute o"iectelor de "irotic.

@ig.!-8!K 0daptri ale o"iectelor de
$cri$+ttp9LLMMM.ta.moti)ation.roLcatalog.+tml
!4!

@ig.!88!? Crte#e pentru $cri$ *i dactilografiat
+ttp9LLMMM.ta.moti)ation.roLcatalog.+tml
C.C.C Dorm!"or&l
0menaarea dormitorului e$te a$emntoare cu cea a camerei de #i,
particularitatea adaptrii fiind la ni)elul patului. 0ce$ta tre"uie $ ai" o
/nlime de 5& ; 55 cm $au dup ca# /nlimea core$pun#toare fotoliului
rulant pe care /l utili#ea# "olna)ul. Be cele mai multe ori paturile o"i*nuite
nu re$pect acea$t /nlime fapt ce impune /nlarea ace$tuia p3n la ni)elul
optim facilit3nd a$tfel tran$portul "olna)ului din fotoliul rulant /n pat *i
in)er$. E$te "ine ca acea$t /nlime a patului, fotoliilor, canapelei $au
$caunelor $ $e p$tre#e *i pentru per$oanele )3r$tnice $au cu dificulti de
mer$, utili#atoare de miloace auttoare, datorit faptului c la ace$t ni)el /n
po#iia a*e#at "olna)ul )a a)ea articulaiile mem"relor inferioare /n ung+i de
?& fapt ce )a facilita ridicarea /n orto$tati$m.
Bac /n dormitor $e afl un pat du"lu pe miloc, ace$ta tre"uie $ ai"
un $paiu pe am"ele pri de minim ?& cm pentru a permite acce$ul fotoliului
rulant $au al per$oanei care folo$e*te un miloc auttor de mer$,. .ece$itatea
crerii de $paiu pentru mane)rarea fotoliului rulant impune po#iionarea
patului l3ng perete cu condiia ca l3ng ace$ta $ rm3n un $paiu de minim
!5& cm 1 !5& cm.
Patul regla"il pe poriuni, a$emntor patului de $pital , e$te $oluia
ideal pentru ace*ti "olna)i. 0ce$t pat $e poate regla pe poriuni prin ridicarea
trunc+iului $au a mem"relor inferioare la ?&, el fiind deo$e"it de util prin
faptul c ne ofer multiple po$i"iliti de po$turare a pacientului. 0t3t la ace$t
tip de pat c3t *i la patul o"i*nuit $e )or monta un trape# $au "are $uplimentare
de care "olna)ul $e )a auta atunci c3nd )rea $ $e ridice. n ca#ul "olna)ilor
neurologici ce au tendina de a menine piciorul /n fle1ie plantar, fa)ori#3nd
a$tfel in$talarea retraciilor mu$culo 8 tendinoa$e la ace$t ni)el e$te nece$ar ca
patul $ fie pre)#ut cu o plac ce dep*e*te cu !& ; !5 cm ni)elul $altelei
pentru a $e putea e1ecuta po$turi de corecie la ni)elul mem"relor inferioare.
!42
@ig. 2& Hrape# adaptap la pat
C.5 7a!a
<*a de acce$ /n "aie )a a)ea o lime de minim 8& cm *i $e )a
de$c+ide $pre interior pentru a $e o"tura $paiul de mane)r al fotoliului
rulant din interiorul ace$teia. Hoate o"iectele $anitare, mo"ilierul $au alte
acce$orii )or fi di$pu$e pe lateral, /n afara $paiului nece$ar mane)rrii
fotoliului rulant de !5& 1 !5& cm.
@ig.2! E1emplu de a*e#are a o"iectelor $anitare /n "aie
MMM.elitemedical.com
Modificrile )or fi fcute /n funcie de gradul de independen *i
ne)oile pacientului, de la montarea unei $imple "are de $priin pe perete *i /n
apropierea o"iectelor $anitare p3n la /ntreaga reamenaare a "ii.
Per$oanele )3r$tnice $au acele per$oane ce $unt dependente de diferite
miloace auttoare de mer$ nu nece$it alte adaptri dec3t montarea unor
"are de $priin at3t pe perete c3t *i l3ng o"iectele $anitare facilit3ndu8$e /n
ace$t fel depla$area, ridicarea $au a*e#area pe O4 $au /n cada de "aie. Pentru
e)itarea alunecrii, datorit $uprafeelor lucioa$e *i umede, pardo$eala, cu)a
du*ului *i c+iar fundul c#ii, pot fi acoperite cu un co)or de cauciuc.
!4%
Pentru a$igurarea intimitii "olna)ilor utili#atori de fotolii rulante,
camera de "aie )a $uferi modificri maore nemaifiind a$tfel nece$ar
pre#ena unui /n$oitor.
O48ul )a fi pre)#ut cu "are de $priin pentru facilitarea a*e#rii *i
ridicrii, dar mai mult dec3t at3t el )a tre"ui /nlat cu autorul unui capac
$pecial p3n la /nlimea de 5& cm 6ni)el la care $e afl *i *e#utul fotoliului
rulant7 pentru a $e u*ura tran$ferul din fotoliu pe O4. Per$oanele cu fora
$c#ut la ni)elul mem"relor $uperioare )or utili#a o plac de tran$fer pentru
ca aciunea $ fie mai $igur *i mai u*oar.

@ig.2282% 4apac pentru adaptarea Mc8ului MMM.elitemedical.com

@ig.24 Plac de tran$fer @ig.25Oc adaptat
MMM.ta.moti)ation.ro MMM.intercer.netL+and+ope
Ja)oarul )a fi $ituat la o /nlime de 8&8?& cm cu $ifonul c3t mai
aproape de perete pentru a permite "olna)ului $ intre cu mem"rele inferioare
$u" ace$ta.
!44
@ig.2- Ja)oar adaptat MMM.intercer.netL+and+ope
4ada de "aie )a re$pecta /nlimea de 5& cm pentru facilitarea
tran$ferului, tran$fer care $e poate e1ecuta independent $au cel mai frec)ent
cu autorul unei plci de tran$fer a*e#at pe cad.
Hran$ferul )a fi u*urat *i prin montarea de "are de ur8/mpreurul
c#ii.
Bac tran$ferul nu poate fi reali#at /n ace$te dou moduri atunci $e
poate folo$i un lift de tran$fer.

@ig. 2K 5uport pentru a $ta @ig.28 Jift pentru tran$ferul /n cad a*e#at
/n cad
MMM.ta.moti)ation.ro
n ca#ul /n care folo$irea c#ii e1i$tente e$te impo$i"il $e recomand
renunarea la acea$ta *i in$talarea unui du* de minim ?&1?& cm, fr cu)
6apa put3ndu8$e $curge direct /n $ifonul din pardo$eal7. n interiorul du*ului
$e poate monta un $caun de pla$tic. ei du*ul )a fi pre)#ut cu "are laterale de
$priin cu /nlimea de -&8K& cm pentru copii *i utili#atori de fotoliu rulant *i
?&8!&& cm pentru per$oanele ce utili#ea# alte miloace de mer$.
nlimea du*ului )a fi regla"il, iar pentru per$oanele aflate /n
fotoliul rulant acea$ta )a fi de !4& cm. 0t3t ro"ineii du*ului c3t *i ceilali
ro"inei din "aie )or fi po#iionai la o /nlime de ?&8!&& cm. 5i$temul de
de$c+idere al ro"ineilor )a fi de tip p3rg+ie pentru a u*ura mane)rarea
!45
ace$tora de ctre per$oanele ce pre#int pro"leme de pre+en$iune, $au dac
"olna)ul /*i permite $e poate utili#a un ro"inet cu $en#ori.

MMM.elitemedical.com @ig.2?8%& Bu*uri adaptate MMM.intercer.netL+and+ope
C.G Auctria
.e)oia de $paiu pe care o are o per$oan cu di#a"iliti fie ea /n
fotoliu rulant $au dependent de alte miloace auttoare pentru depla$are, $e
)a reg$i *i /n amenaarea $paiului din "uctrie. Indiferent de forma
"uctriei mo"ilierul )a fi a*e#at l3ng pereii laterali centrul /ncperii
rm3n3nd li"er fr nici un fel de o"$tacol care $ limite#e $au $ /ngreune#e
depla$area pacientului. cin3nd cont de faptul c de cele mai multe ori o
per$oan cu di#a"iliti locuie*te /mpreun cu familia, adaptarea "uctriei )a
fi fcut /n a*a fel /nc3t $ p$tre#e funcionalitatea ace$tei dar /n acela*i timp
$ core$pund *i cerinelor "olna)ului. Be aceea toate o"iectele nece$are
gtitului $au $er)irii me$ei )or fi a*e#ate /n a*a fel /nc3t ele $ fie acce$i"ile *i
per$oanei cu di#a"iliti.
Mo"ilierul din "uctrie )a a)ea o lime de ma1im 5& cm iar "latul
mo"ilei 6$uprafaa de lucru7 )a a)ea /nlimea de 8& cm. 4+iu)eta )a a)ea *i
ea /nlimea de 8& cm iar ma$ca ace$teia )a fi eliminat pentru a permite
"olna)ului $ intre cu mem"rele inferioare $u" acea$ta a$tfel facilit3ndu8$e
acti)itatea ace$tuia.
@olo$irea corpurilor de mo"ilier $u$pendate de ctre o per$oan cu
di#a"iliti e$te dificil c+iar dac ace$tea )or fi co"or3te la o /nlime de
ma1im !4& cm. 0*adar $e recomand ca ace$tea $ nu fie modificate iar toate
o"iectele de care "olna)ul are ne)oie $ fie depo#itate /n dulapurile, $ertarele
inferioare.
0raga#ul folo$it /n "uctrie )a fi unul cu aprindere electric iar
cuptorul )a fi de a$emenea electric pentru a $e e)ita acumulrile de ga#e *i
ri$curile de e1plo#ie.
C atenie deo$e"it tre"uie acordat per$oanelor ce /*i folo$e$c cu
greutate mem"rele $uperioare, pentru ace$tea nefiind $uficient a$igurarea
autonomiei de depla$are. 0daptarea "uctriei /n )ederea /m"untirii
!4-
capacitii de auto$er)ire impune modificri ale tac3murilor *i )e$elei.
Hac3murile )or a)ea m3nerele /ngro*ate cu materiale te1tile $au pla$tice $au
)or fi pre)#ute cu tot felul de $i$teme de prindere /n ca#ul per$oanelor cu
dificulti de pre+en$iune, per$oanelor care au o mo"ilitate $c#ut /n
articulaia pumnului *i cotului, /nclinarea radial *i coordonarea fiind dificil,
lingura *i furculia $e )a /ndoi $pre #ona radial a m3inii, u*ur3nd /n ace$t fel
utili#area lor
@ig.%! Hac3muri adaptate MMM."independent.com

4nile $unt cele mai folo$ite de ctre "olna)i, iar ace$tea )or a)ea
m3nere mai mari *i mai groa$e. n ca#ul /n care $e prefer totu*i un pa+ar
ace$ta poate a)ea un $uport tip picior dar mai gro$. 0t3t pa+arele c3t *i cnile
)or fi din material pla$tic, material ce re#i$t /n timpul cderii e)it3nd a$tfel
accidentarea "olna)ilor.

@ig. %2 Pa+ar adaptat MMM."independent.com @ig. %% 4an adaptat
@arfuriile )or fi ad3nci, fi1ate pe anumii $upori, ele pot fi mai /nalte
de partea opu$ m3inii folo$ite de ctre "olna) pentru a pre/nt3mpina cderea
m3ncrii din acea$ta.
!4K
.
@ig.%4 @arfurie adaptat MMM."independent.com @ig%5 Bi$po#iti) pentru
farfurie
Mai o$ )or fi e1pu$e c3te)a e1emple de o"iecte adaptate ce conduc la
/m"untirea calitii )ieii per$oanei cu di#a"iliti /n )iaa de #i cu #i.

@ig.%-8%K Bi$po#iti)e pentru de$fcut $ticle "orcane $ale$jena"lemart.com
@ig. %8 Bi$po#iti) pentru curat fructe
*i legume $ale$jena"lemart.com
@ig.%? @oarfec
MMM.$enior$$uper$tore$.com
!48
@ig.4& Bi$po#iti) pentru periua de dini
MMM.$enior$$uper$tore$.com
@ig.4!M3ner adaptat pentru c+ei
+ttp9LLate$tore.ena"lemart.com
8 di$po#iti)e pentru tiat
ung+iile, perii de "aie, di$po#iti) pentru /nc+eiat na$turi, /ncltor pantofi,
di$po#iti) de /nclat *o$etele.

@ig. 4284% Bi$po#iti)e de tiat ung+iile MMM.ta.moti)ation.ro

@ig.44845 Bi$po#iti)e pentru /nc+eiat na$turi *i fermoare
MMM.ta.moti)ation.ro
!4?

@ig. 4-8 ncltor patofi MMM.ta.moti)ation.ro @ig. 4K ncltor ciorapi
7!l!o*ra'!e8
!. 5"eng+e, H. 6!??-7 ; Recuperarea medical la domiciliu pentru
medicul de amilie, Editura Medical, Aucure*ti
2. 0l"u 4. 0l"u 0. Petcu I.8 Asistena n amilie a persoanei cu
deicien uncional& <d; $olirom Ia/i !"""G
%. . 0l"u 4. 0l"u 0 Hi"eriu '.8 Einetoterapia pasi'8 Ed. Polirom Ia*i
2&"HG
4. Alteanu '.8 2erapia ocupaional /i ergoterapia8 Ed. 0ltiu$ 0cademi
Ia*i 2&&2:
5. Ban M. ; Introducere /n terapia ocupaional8 Ed. <ni)er$itii din
Cradea 2&&59
-. In$titutul de Proiectare, 4ercetare *i He+nic de 4alcul /n 4on$trucii
IP4H 508Cormati' pentru adaptarea cldirilor ci'ile /i spaiilor
urban aerent la exigenele persoanei cu .andicap.8 Indicati) .P
&5!k2&&!
K. Hi"eriu 'lad, Ji)iu Pendefunda,I Recuperarea bolna'ului
.emiplegic adult>8 Ed. 4ontact Internaional Ia*i !??2:
8. Hudor 5"eng+e8 =Eine1iologie Jtiina mi/crii>8 Ed. Medical
Aucure*ti 2&&2:
?. +ttp9LLMMM.$eo8point.comL
!&. +ttp9LLMMM.+udu$er.orgLpu"lication$Lde$tec+Lfair+ou$ing.+tml
!!. +ttp9LLMMM.nod.orgL
!2. +ttp9LLMMM."i#8re$ource$.comLa$$i$ti)e8tec+nologD.+tm
!%. +ttp9LLMMM.anl+."eLacce$aLinde1.p+p
!4. +ttp9LLMMM.tran$portmer$eD$ide.orgLltpL
!5&

Kineto La Domiciliu

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Kineto La Domiciliu

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ASPECTE METODICO - PRACTICE

You might also like