UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
REFERAT
-
CRIMINOLOGIE
NDRUMTOR STUDENT
LECT. UNIV. DR. ILIE ANDREI-ALEXANDRU
CARMEN DOMOCO ANUL III, GRUPA II

ORADEA 2014
1
S!"#" $%&'()*$+!#!,$"
Fondatorul acestei orientari a fost criminologul francez G"-($'# T"(.'(1843-1904), cel
care a pus bazele psihosociologici si ale criminologiei franceze
!rincipalele lucrari ale lui T"(.' sunt Criminalitatea comparata (188") si Legile
imitatiei (1890)
#n construirea propriilor e$plicatii, criminologul francez porneste de la o critica
obiecti%a a teoriei lombrosiene, precum si de la o analiza pertinenta a datelor statistice
T"(.' urmareste e%olutia criminalitatii de-a lungul celei de-a doua &umatati a secolului al
'#'-lea, si constata o crestere a acesteia, in cifra absoluta, de proportii ingri&oratoare (l
atrage atentia asupra unor capcane pe care statistica le poate asterne in calea obser%atorului
nea%izat sau care pot fi speculate in scop politic
)stfel, T"(.' a obser%at o scadere a numarului de crime, in timp ce delictele
crescusera de trei ori in aceasta situatie, s-ar fi putut afirma ca e$ista moti%e de satisfactie din
moment ce infractiunile mai gra%e (crimele) au scazut ca numar )utorul arata insa ca aceasta
scadere este doar aparenta, pentru ca, in realitate, numarul crimelor (%ioluri, omoruri etc) a
crescut
#n cursul acestei analize statistice, T"(.' pune in discutie problema progresului social
si cea a moralitatii, care pot contribui la e$plicarea fenomenului criminal *u aceasta ocazie,
autorul isi e$prima opinia pri%ind (!#/# $0$&"&$'$ in formarea comportamentului criminal+
atunci cand, dimpotri%a, apare imoralitatea, ea este aceea care frapeaza pri%irile si straluceste
imitati%e in mediul sau, si acesta este momentul in care ea se naste(din punct de %edere
social)
1

,rmand logica celor afirmate, T"(.' considera ca un delict este nu numai un rau in
sine ci, in acelasi timp, o sursa probabila a unor rele noi- de aceea, sensul re%elatiilor
statistice ar trebui agra%at, iar nu diminuat
#ata de ce, s-a remarcat, cresterea numerica a oamenilor lo%iti de o condamnare este si
mai infricosatoare decat pare *aci cu cat numarul acestora creste cu atat el tinde sa creasca
si mai mult, dupa cum o arata progresia lor neintrerupta- si cu cat ei sunt mai numerosi si
sunt lasati sa se adune, cu atat mai mult ei %or fi tentati sa se copieze unul pe celalalt, in loc
de a recepta e$emplul oamenilor cinstiti, asa cum o do%edeste proportia mereu in crestere a
recidi%istilor printre condamnati
1
V. C$!#'$, op. cit., p""
.
/upa cum se poate remarca si din pasa&ele citate, teoria lui T"(.' se fondeaza pe
constatarea potri%it careia raporturile interumane sunt gu%ernate de un fapt social
fundamental+ $0$&"&$".
#n aceasta logica, e$plicarea fenomenului criminal are la baza ideea esentiala ca fiecare
indi%id se comporta potri%it cutumelor acceptate de catre mediul sau
.
si, in consecinta,
!0)!(&"0'%&/# ($0$%"# este si el /% !0)!(&"0'%& $0$&"&.
*onceptia lui T"(.' se opune radical celei lui /ur0heim *ontrar atitudinii
antipsihologizante a lui /ur0heim de a considera faptele sociale ca lucruri, T"(.' %ede in
social un fenomen de relatii psihosociale intre indi%izi, gu%ernat de legea imitatiei /e altfel,
teoria imitatiei ocupa locul central in opera sa, teorie pe care o transpune si in criminologie
)nga&area indi%idului pe cale criminala nu s-ar datora deci unor pulsiuni organice, T"(.'
fiind si el la timpul respecti%e un fer%ent critic al lui 1ombroso, ci influentelor psihosociale
pe care acesta le preia prin imitatie I0$&"&$" constituie, potri%it lui T"(.', "/1" )($%$)"#"
" ($0$%"#$&"&$$.
!lecand de la aceasta conceptie, T"(.' a studiat relatia dintre criminalitate si profesia
e$ercitata, a&ungand la concluzia ca e$ista un tip de criminal profesionist (spre deosebire de
criminalul de ocazie), concept pe care-l substituie celui de criminal innascut
3

T"(.' refuza sa considere crima ca un fenomen normal al %ietii sociale #deii de

utilitate a lui /ur0heim ii opune toate cele consecinte negati%e directe sau indirecte pe care
criminalitatea le produce 2pre deosebire de /ur0heim, T"(.' considera infractorul ca pe un
parazit, ca pe un intrus care se strecoara in sanul societatii
4

3eritul acestei orientari consta in special in replica pe care a dat-o conceptiilor

bioantropologice, deschizand noi perspecti%e in fata cercetarii stiintifice a cauzelor
criminalitatii, fructificate ulterior, mai ales in sociologia si criminologia nord-americana
4

*riticile ce i s-au adus au %izat indeosebi conceptia lui /ur0heim cu pri%ire la

caracterul normal, necesar si util al criminalitatii, reprosandu-i-se chiar acestuia de a fi
confundat notiunile de constantat si de normalitate *at il pri%este pe T"(.', s-a e%identiat in
cursul timpului ecletismul conceptiilor sale, cat si lipsa de suport stiintific al generalizarilor
pe care le-a facut cu pri%ire la fenomenul imitatiei
.
R. G"**$%, op. cit, p14.
3
G.T(".', La cruninalite comparee, !aris, 188", citat de R. M. S&"%!$/, in op. cit. p183
4
C. D!0!!*, Criminologie, (d ,ni% din 5radea, .01., p 8"
4
R.M. S&"%!$/, op. cit, p 183
3
#n legatura cu denumirea S!#$$ $%&'()*$+!#!,$', aceasta deri%a din faptul ca T"(.'
considera ca sociologia nu este decat o interpsihologie, atata timp cat nu a%em de a face decat
cu raporturi interindi%iduale
#deile lui T"(.' cu pri%ire la rolul imitatiei in geneza criminalitatii sunt reluate ulterior
in cuprinsul altor e$plicatii de natura sociala )stfel, spre e$emplu, procesul de in%atare ce %a
sta la baza &'!($'$ "*!$"&$$#!( .$2'('%&$"&' elaborate de 2utherland %a include, printre alte
mecanisme, si pe cel al imitatiei
Fundamentarea %ietii sociale pe un instinct mimetic este combatuta in psihologia
moderna, unde imitatia este admisa, in principal, doar in sensul de %ointa de imitare, ceea ce
presupune o initiati%e indi%iduala+ 6*eea ce am putea denumi sofismul sau, in orice caz,
capcana constructiei dialectice a lui 7arde, este perpetua aplicare a unei conceptii total
mecanice despre imitatie, la fapte care sunt, in realitate, de ordinul optiunii personale si chiar
al libertatii8
"

*u toate acestea, rolul important al imitatiei in cadrul comportamentului uman este

subliniat si in psihologia contemporana
7eoriile psihologice moderne considera comportamentul ca fiind esentialmente o
functie de relatie #n cadrul acestei functii relationale, factorul dinamic este reprezentat de
moti%atie, iar in procesul moti%ational imitatia &oaca un rol ce nu poate fi negli&at
/upa cum s-a remarcat, imitatia sociala si identificarea cu celalalt este utilizata, de
catre tineri, ca o strategie in urmarirea propriei dez%oltari
!e cale de consecinta, in cazul e$istentei unor modele criminale, imitatia poate
contribui la dez%oltarea altor comportamente, echi%alente ale modelelor respecti%e #ntr-un
asemenea conte$t e$plicati%, s-a remarcat ca teoria lui T"(.' este departe de a fi pierdut din
actualitate
9

"
M. P(".$%'*, Traite de Psychologie Generale, (d !,F, 198", T!0' II, Le genie humain des oeuvres, p 448
9
V. C$!#'$, op. cit, p "9
4
3I3ILIOGRAFIE
14 C"(0'% D!0!!*, Criminologie, E.. U%$5. .$% O(".'", 2012
24 M"/($' P(".$%'*, Traite de Psychologie Generale, E.. P.U.F., 1678
94 G"-($'# T"(.', La cruninalite compare, P"($*, 1678
4